You are on page 1of 4

Omorul calificat

art. 189 . Omorul calificat (1) Omorul savarsit in vreuna dintre urmatoarele imprejurari :
a) cu premeditate;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la
tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;
e) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune
de omor sau o tentativa la la infractiunea de omor;
f) asupra a doua sau mai multor persoane;
g) asupra unei femei gravide;
h) prin cruzimi;
se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la
25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.

1. Continutul legal
Infractiune de omor implica totdeauna aceleasi caracteristici, si anume, existenta unei actiuni
(inactiuni) comise cu intentia de a suprima viata unei persoane, actiune care are ca rezultat moartea
victimei. In realizarea sa concreta, actiunea sau inactiunea poate prezenta insa unele particularitati,
dupa cum, in jurul faptei tipice (omorul simplu) se grupeza diferite elemente care, fara a schimba
substanta faptei, ii dau acesteia o coloratura diferita, sporindu-i vadit gradul de pericol social. O astfel
de varianta agravata de omor care are la baza anumite elemente circumstantiale descrise in norma de
incriminare o constituie omorul calificat.

A. Omorul savarsit cu premeditate [ art. 189 alin. (1) lit. a) ]


Premeditarea, in sensul literal al cuvantului, inseamna gandire anticipata, chibzuire asupra
unei activitati viitoare. In realitate, premeditarea, in acceptiunea legii penale, presupune realizarea a
ceva mai mult decat o gandire anticipata. Premeditarea inseamna trecerea unui interval de timp din
momentul luarii hotararii de a savarsi omorul si pana in momentul executarii infractiunii; durata
acestui interval de timp nu este fixa si nici nu poate fi dinainte stabilita.
Pe langa activitatea psihica a faptuitorului, de reflectare, de chibzuire a modului cum va
savarsi infractiunea, in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii hotararii infractionale si
momentul inceperii executarii acestei hotarari, premeditarea mai presupune si sa se fi trecut la
savarsirea unor acte de pregatire, de natura sa intareasca hotararea luata si sa asigure realizarea ei.
Prin urmare, premeditarea, ca sa atraga raspunderea pentru omor calificat, trebuie sa
intruneasca ambele cerinte, si anume : autorul trebuie sa fi chibzuit savarsirea faptei si sa fi luat masuri
de pregatire a savarsirii faptei, de creare a conditiilor pentru producerea rezultatului aflat in
reprezentarea sa. Circumstanta agravanta a premeditarii poate exista si in cazul erorii asupra persoanei,
ca si in cazul devierii loviturii (aberratio ictus), deoarece, ceea ce intereseaza este ca faptuitorul sa fi
premeditat suprimarea vietii unui om.

B. Omorul savarsit din interes material [ art. 189 alin. (1) lit. b) ]
Interesul material constituie un mobil de factura egoista care, atunci cand sta la baza hotararii
de a ucide o persoana, confera un pericol sporit faptei. Intelesul pe care il are interesul material ca
circumstanta de calificare in materie de omor este oarecum diferit de cel comun, acela de folos sau
avantaj material (respectiv bani sau bunuri obtinute din activitati curente).
Interesul material, care sta la baza omorului agravat, se poate prezenta sub diverse forme
concrete; el se poate infatisa ca un avantaj sau beneficiu, de natura materiala, cum ar fi : bani, bunuri,
titluri de valoare sau dobandirea unei succesiuni.
Nu intereseaza valoarea avantajelor sau bunurilor care pot fi obtinute. Este important insa ca
aceste avantaje sa fi constituit mobilul comiterii omorului.
In masura in care exista mobilul aratat (interesul material), nu intereseaza daca autorul nu a
putut sa-si realizeze mobilul urmarit, deoarece a ucis o alta persoana in locul aceleia a carei moarte i-ar
fi satisfacut un anumit interes (error in persona sau aberratio ictus).
Savarsirea omorului din interes material este o circumstanta personala, deoarece priveste
latura subiectiva a infractiunii. In consecinta, ea nu este transmisibila participantilor. Daca participantii
au actionat insa din acelasi motiv, agravanta va fi aplicabila si acestora.

C. Omorul savarsit pentru a se sustrage sau pentru a sustrage pe altul de la tragerea la


raspundere penala sau de la executarea unei pedepse [ art. 189 alin. (1) lit. c) ]
Pericolul social sporit al omorului savarsit in aceste conditii decurge din scopul urmarit de
faptuitor, si anume de a se sustrage pe sine ori alte persoane de la raspunderea penala (de la urmarirea
penala, de la arestarea preventiva sau de la executarea unei pedepse).
In cazul acestei agravante, fapt inculpatului nu aduce atingere numai relatiilor sociale care
formeaza obiectul juridic al infractiunii de omor, dar si relatiilor sociale care formeaza obiectul juridic
al infractiunii de omor, dar si relatiilor sociale privitoare la infaptuirea justitiei, acestea din urma fiind
periclitate prin orice fapt care zdruncina, stirbeste increderea in aceste organe si implicit aduce
prejudicii prestigiului justitiei; are acest caracter orice act prin care o persoana se opune masurilor
luate de organele justitiei.
Pentru existenta elementului circumstantial la care ne referim, nu intereseaza daca scopul in
care a actionat faptuitorul a fost sau nu realizat; este suficient sa se constate ca el a fost urmarit prin
savarsirea omorului. Daca scopul lipseste, agravanta nu poate fi aplicata.
D. Omorul pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni [ art. 189 alin.(1) lit. d)]
Exista aceasta circumstanta agravanta, indiferent daca infractiunea a carei savarsire a fost
inlesnita sau ascunsa a fost savarsita chiar de cel care a comis omorul sau de o alta persoana. De
asemenea, pentru existenta agravantei este necesara si suficienta dovada scopului urmarit, indiferent
daca acest scop s-a realizat ori nu.
Legea pretinde ca inlesnirea sau ascunderea savarsirii altei infractiuni sa fi alcatuit scopul
suprimarii vietii victimei. Daca scopul s-a realizat, va exista un concurs de infractiuni intre
infractiunea de omor calificat si infractiunea inlesnita prin savarsirea omorului.

E. Omorul savarsit de o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o
tentativa la infractiunea de omor [ art. 189 alin. (1) lit. e) ]
2

Circumstanta agravanta se refera la un antecedent al faptuitorului savarsirea anterioara a altui


omor sau a unei tentative la infractiunea de omor, imprejurare care demonstreaza persistenta autorului
in ceea ce priveste savarsirea faptei si il caracterizeaza ca deosebit de periculos.
Potrivit art. 242 din legea de aplicare a Noului Cod Penal, in aplicarea dispozitiilor art 189 alin.
(1) lit. e) din Codul penal, prin infractiune de omor comisa anterior se intelege orice fapta de ucidere a
unei persoane, savarsita cu intentia prevazuta la art. 16 alin. (3) C.pen., cu exceptia infractiunilor
prevazute la art. 190 si 200 din C.pen.
Este o circumstan personal, care nu se rsfrnge asupra celorlali participani dect n cazul
n care i acetia se afl n situaia de a fi svrit anterior o infraciune de omor su o tentativ la
infraciunea de omor.
F. Omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane [ art. 189 alin. (1) lit. f) ]

Activitatea infracional trebuie s fie ndreptat mpotriva a dou sau mai multe personae i
s aib ca rezultat decesul a cel puin dou dintre acestea, n aceeai mprejurare ori cu aceeai ocazie;
Dac activitatea infracional nu are ca rezultat decesul victimelor, se va reine tentative la
omor calificat; Dac activitatea infracional ndreptat mpotriva a dou sau mai multe persoane are
ca rezultat decesul unei singure persoane, nu se va reine svrirea infraciunii de omor calificat, ci un
concurs real ntre infraciunea de omor simpu sau calificat, cu excepia literei f) i tentativ la omor
simplu sau calificat, cu excepia literei f);
Dac activitatea infracional ndreptat mpotriva a trei sau mai multe personae, cu intenia de
a ucide are ca rezultat moartea a cel puin dou victime, se va reine o singur infraciune de omor
calificat prevzut de art. 189 alin. (1) lit. f) C.pen. , tentativa fiind absorbit n forma consumat a
omorului;
Repezint circumstan real care se rsfrnge asupra participanilor care au cunoscut-o.
G. Omorul savarsit asupra unei femei gravide [ art. 189 alin. (1) lit. g) ]
Starea de graviditate trebuie sa fie reala. Daca faptuitorul savarseste omorul, convins ca
victima este insarcinata, dar in realitate se constata inexistenta sarcinii, agravanta nu functioneaza. De
asemenea, in caz de eroare asupra identitatii persoanei, daca victima ucisa este alta femeie decat cea
insarcinata si vizata de infractor, agravanta nu se aplica.
Daca actiunea este indreptata impotriva unei femei gravide, dar este deviata dintr-un motiv
oarecare si produce efecte asupra altei femei care nu este gravida, in baza principiului realitatii,
agravanta nu are aplicare.
In momentul in care faptuitorul savarseste actul de ucidere el trebuie sa cunoasca starea de
graviditate a victimei.
H. Omorul savarsit prin cruzimi [ art. 189 alin. (1) lit. h) ]
Presupune utilizarea unor mijloace prin care se cauzeaz victimei intense suferine fizice sau
psihice, prelungite n timp, determinnd oroare i revolt n psihicul celor care iau cunotin de fapt.
2. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A. Forme. Fiind o actiune materiala, de rezultat, susceptibila de desfasurare in timp, infractiunea


de omor calificat presupune si forme imperfecte. Actele preparatorii sunt posibile, dar nu sunt
incriminate. Tentativa este incriminata si sanctionata in art. 189 alin. (2).
B. Modalitati. Consumarea are loc in momentul in care, datorita actiunii de ucidere, victima a
decedat. Omorul calificat prezinta diferite modalitati normative prevazute de lit. a) h) din
art. 189 C.pen. In afara de aceste modalitati normative, omorul calificat poate prezenta
numeroase si variate modalitati faptice, determinate de imprejurarile concrete in care a fost
savarsita fiecare fapta.
C. Sanctiuni. Omorul calificat se pedepseste mai aspru decat omorul simplu, si anume, cu
detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor
drepturi.