Professional Documents
Culture Documents
CAROL DAVILA
BUCURESTI
LUCRARE DE DIPLOMA
Ingrijiri ale pacientului cu Anorexie
Coordonator
Absolvent
- 2015
Cuprins
Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
CAPITOLUL I - PARTE TEORETICA
1. Introducere
2. Definitie
3. Etiopatogenie
4. Simptomatologie
5. Caracteristici
a. Caracteristici comportamentale
b. Caracteristici afective
c. Caracteristici cognitive
d. Caracteristici socio culturale
6. Date paraclinice si de laborator
7. Diagnostic pozitiv
8. Diagnostic diferential
9. Evolutie, pronostic
10.Metode de evaluare
11.Tratament
12.Concluzii
Ingrijiri speciale acordate pacientilor internati
Tubul digestiv este alcatuit din urmatoarele segmente: gura, faringe (cu dubla
apartenenta), esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros.
Gura este portiunea initiala a aparatului digestiv, alcatuita din organe si diverse
tesuturi. Superior este limitata de bolta palatina, inferior de planseul bucal, lateral
de obraji, anterior de buze si posterior se continua cu faringele. Cavitatea bucala
intre esofag si intestinul subtire. Forma lui este asemanatoare cu a unei pere, cu
varful usor indoit si indreptat in sus: la examenul radiologie apare ca litera "J" sau
ca un carlig. Forma lui este variabila in functie de: continut, tonicitatea
musculaturii proprii, tonicitatea peretelui abdominal, pozitia individului si volumul
organelor vecine.
Stomacul incepe de la cardia, care face legatura intre esofag si stomac; portiunea
situata deasupra cardiei si care este adaptata cupolei diafragmatice, se
numeste marea tuberozitate (fomix sau fundus); segmentul vertical estecorpul
stomacului, care se continua cu mica tuberozitate si apoi cu antrul piloric si se
termina cu orificiul piloric. intre cardia si pilor se afla doua margini : marginea
externa sau marea curbura si marginea interna saumica curbura.
Structural, stomacul este alcatuit din patru paturi: la interior se afla mucoasa, apoi
submucoasa, musculoasa, iar la exterior este invelit de seroasa peritoneala.
Mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu cilindric, care secreta mucus, si din
glandele stomacului: glandele fundice, secretoare de acid clorhidric si
pepsina, glandele pilorice sicelulelemucipare, ambele secreloare de mucus.
Musculoasa este formata dintr-un strat intern cu fibre dispuse oblic, un strat
intermediar cu fibre circulare si un strat extern cu fibre longitudinale. Stratul
circular, la nivelul pilorului, este foarte puternic, constituind sfincterul piloric.
Din punct de vedere fiziologic, stomacul primeste alimentele si, datorita functiei
sale motorii, le framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le evacueaza in
duoden. Prin functia secretoare, stomacul intervine in digerarea tesutului conjunctiv si a proteinelor cu ajutorul acidului clorhidric si al pepsi nei. Mucusul gastric
are un rol protector de prim-ordin, aparand mucoasa de actiunea sucului gastric.
Secretia gastrica este declansata mai intai printr-un mecanism reflex-nervos, apoi
placile Payer.
Fiziologic, jejuno-ileonul are trei functii: motorie, secretorie si de absorbtie.
Functia motorie este reprezentata demiscarile pendulare, cu rol de framantare si
amestecare a continutului intestinal, si de miscarile peristaltice, cu rol de
propulsare a chimului intestinal. Functia secretorie se manifesta prin elaborarea
unor fermenti: erepsina sinucleo-tidaza, cu rol in digerarea proteinelor si a acizilor
nucleici; lipaza intestinala, cu rol in scindarea grasimilor
neutre; dizaharidele [maltaza, izomaltaza, zaharaza (invertaza), lactaza], cu rol in
digerarea glucidelor pana la monozaharide.
Functia de absorbtie se exercita pe o foarte mare suprafata, datorita vilozitatilor
intestinale. Odata cu principiile alimentare amintite se mai absorb si apa, sarurile
minerale si vitaminele.
Intestinul gros este segmentul terminal al tubului digestiv; el incepe de la valva
ileo-cecala si se termina cu anusul.Se distinge de intestinul subtire prin volumul
lui mult mai mare si prin cele trei benzi musculare longitudinale taenia
coli). Lungimea lui variaza intre 1,5 si 3 metri. Intestinul gros este impartit in
urmatoarele segmente: cecul, colonul ascendent, colonul transvers, colonul
descendent, colonul sigmoid si rectul.
Cecul este situat in fosa iliaca dreapta; legatura dintre ileon si cec se realizeaza
prin sfincterul ileo-cecal(formatiune musculara). Pe partea interna a cecului se
afla apendicele, a carui pozitie este variabila. Cecul are un grad de mobilitate.
Colonul ascendent este situat in flancul drept si continua cecul, urcand vertical
pana la fata inferioara a ficatului, unde, prin unghiul hepatic (unghiul drept), se
/ continua cu colonul transvers. Este fixat de peretele posterior al abdomenului
prin peritoneu.
Colonul transvers se intinde de la unghiul hepatic pana la unghiul splenic (unghiul
stang) si este situat orizontal sau in forma literei "V".
Colonul descendent este situat in flancul stang si se intinde de la unghiul splenic
pana la nivelul crestei iliace, unde se continua prin colonul sigmoid.
Colonul sigmoid, in continuarea precedentului, situat in fosa iliaca stanga si in
pelvis, are forma unui "S" si se intinde pana la unghiul recto-sigmoidian.
Rectul este portiunea terminala: se intinde de la unghiul recto-sigmoidian pana la
anus si este situat in pelvis. Rectul comunica cu exteriorul prin canalul anal, care
continua ampula rectala.
Structural, intestinul gros este alcatuit din patru straturi: mucoasa, submucoasa,
musculoasa si seroasa. Mucoasa este foarte bogata in celule mucipare: musculoasa
se caracterizeaza prin cele trei benzi musculare longitudinale si prin benzile
transversale, care alcatuiesc haustrele intestinului gros.
Fiziologic, intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie. Motricitatea asigura progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare, si
prin contractii masive. Bolul fecal se aduna in sigmoid; trecerea materiilor fecale in
rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.
Secretia intestinului gros se rezuma la mucus. Functia de absorbtie este mai redusa
si se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al ascendentului; se absorb apa,
sarurile, vitaminele, glucoza. La nivelul rectului se pot absorbi substante medicamentoase si apa, acestea ajungand in vena cava inferioara.
1.Introducere
publica descrieri ale bolii considerand-o ca fiind o tulburare din spectrul isteriei
anorexia isterica
In 1883 H. Huchard o denumeste anorexia nervoasa
In 1950 Hilde Bruch a observat ca acest comportament anormal avea ca scop
scaderea in greutate unic succes in lumea nefericita in care traiau aceste fete.
2. Definitie
Anorexia nervoasa se caracterizeaza prin infometarea autoimpusa si refuzul de a
mentine greutatea la o valoare minima a normalului corespunzator varstei si
inaltimii asociata cu o teama intensa de a nu lua in greutate. Aceste tulburari de
alimentatie caracteristice adolescentelor sunt caracterizate prin:
-
Aspecte epidemiologice
In anorexia nervoasa varsta medie este de 15 17 ani.
Comportamentul anorexic psihogen se poate intalni din prima saptamana de viata,
la sugari dar si in mica copilarie, prevalenta in spitalele psihiatrice fiind de 1 5 %
In general prevalenta anorexiei nervoase in general in populatia feminina de-a
lungul vietii este estimata la 0.1 0.7 %
Studiile efectuate au constatat o rata a prevalentei privind anorexia nervoasa de 0.5
-1 % la femeile din ultima parte a adolescentei si inceputul perioadei adulte.
Exista putine date referitoare la sexul masculin.
Desi majoritaea adolescentelor fac eforturi pentru a fi slabe, anorexia se dezvolta
doar la cele care prezinta anumite trasaturi de personalitate. Frecvent au mai fost
citate trasaturile obsesiv-compulsive, perfectionismul, rigiditatea, trasaturile
narcisice si isterice, imaturitatea si frica de a-si asuma responsabilitatile.
3. Etiopatogenie
Tulburarile de comportament alimentar au o etiologie multifactoriala. Factorii
implicati in etiopatogenia acestora pot fi grupati in: genetici, socio-culturali si
psihologici.
a) Factorii genetici sint implicati in tulburarile de comportament alimentar, fapt
demonstrat prin studii familiale controlate, recente care au aratat o prevalenta
crescuta de-a lungul vietii la rudele de gradul I ale pacientilor cu anorexie
nervoasa: 3 -12 %, comparativ cu loturile martor 0-3.7%.
In anorexie nervoasa la rudele de gradul I ale indivizilor cu anorexie nervoasa.
Astfel fetele pacientelor cu anorexie nervoasa au risc de 6,6 % de a dezvolta
anorexie nervoasa.
De asemenea s-a constatat ca indivizii cu tulburari de comportament alimentar au
un nivel ridicat de vasopresina si cortizol.
Ambii hormoni sunt implicati in raspunsul organismului la stresul fizic si
emotional.
Alte studii au gasit nivele crescute de neuropeptid Y si peptid YY la pacientii cu
anorexie nervoasa, sugerand ca acestia ar avea un rol in tulburarile de
comportament alimentar.
b) Factorii psihologici -
la sugari:
tipul restrictiv
Tipul de mancat excesiv/purgare: acest tip este utilizat cand adolescenta s-a
angajat in mod regulat in mancat excesiv sau in purgare ori in ambele in cursul
episodului curent. Adolescenta cu anorexie nervoasa care mananca excesiv se
purgheaza prin varsaturi autoprovocate ori prin abuz de diuretice, laxative sau
clisme. Alteori nu manaca excesiv, dar face in mod regulat purgare dupa consulmul
unor cantitati mici de alimente.
Tipul restrictiv descrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este realizata
in primul rand prin dieta, post sau exercitii fizice excesive. In timp apar tulburari
secundare diminuarii aportului alimentar: oasele se vad sub pielea uscata, parul rar
si friabil, extremitati reci si cianotice, limba saburala, constipatie.
Aspectul clinic in anorexia nervoasa este foarte particular, simptomatologia poate
apare dupa un eveniment perceput ca psihotraumatizant sau de cele mai multe ori
dupa remarci malitioase la adresa greutatii pacientelor.
Adolescentele in intentia de a slabi se angajeaza in diete drastice.
Evita sa manance hidrocarbonati si grasimi, motiv pentru care le exclud din
alimentatie. Se supun unui regim de autoinfomentare. Ulterior acestea nu mai
recunoasc senzatia de foame. Isi controleaza frecvent greutatea, isi alcatuiesc
riguros dieta, ca numarul de calorii ingurgitate sa fie redus, de cele mai multe ori
sub 500 cal/zi (ajung sa manance un singur mar pe zi sau sa tina post negru). Unele
paciente recurg la adevarate ritualuri in privinta comportamentulu alimentar, de
exemplu cantitatile reduse de alimente sunt taiate in bucati foarte mici pentru a fi
mancate sau isi aseaza masa intr-un anumit fel.
5. Caracteristici
a)
Caracteristici comportamentale
De cele mai multe ori anorexia nervoasa este declansata de un eveniment
Caracteristici afective
Pierderea in greutate este pentru ei un semn de putere care le permite sa
Caracteristici cognitive
Anorexici au dorinta de a slabi si de a-si pastra controlul asupra alimentatiei
de purgare.
8. Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential este acelasi cu sindromul arterei mezenterice superioare
caracterizat. prin varsaturi postprandiale consecutive obstructiei pilorului.
Diagnosticul diferential va viza tulburarile psihice in care pot aparea simptome
asemanatoare anorexiei precum:
urmare a scaderii apetitului dar spre deosebire de anorexia nervoasa, acesta nu este
preocupat de dieta sau forma corpului, nu are o teama excesiva de a nu lua in
greutate. Cu toate acestea in anorexia nervoasa se poate asocia un sindrom
depresiv caracterizat prin dispozitie depresiva, autostima scazuta. labilitate
afectiva.
Anorexiile isterice
9. Evolutie, prognostic
Sunt variabile in anorexia nervoasa, poate exista o recuperare completa dupa un
singur episod, insa cel mai frecvent evolutia este fluctuanta cu exacerbari si
remisiuni partiale.
Evolutia la sugar si copii este in general favorabila cu ameliorarea acestui
comportament in timp.
In anorexia nervoasa factorii de prognostic favorabil sunt : varsta sub 18
ani, lipsa spitalizarilor in antecedente, absenta comportamentului de purgatie.
Cei nefavorabili sunt: conflictele intrafamiliale, tulburarile de personalitate
asociate.
ghidul de observatie standardizat dupa ASM III, DSM III R si ICD 10 care
SCID (Structured Clinical Interview for DSM IIIR, Spitzer &Co, 1988)
11. Tratament
In anorexia nervoasa la adolescente tratamentul este dificil datorita faptului ca
pacientele cu anorexie nervoasa sunt ambivalente fata de tratament.
Tratamentul consta in primul rand in obtinerea unei greutati adecvate.
In acest scop se va elabora un plan alimentar riguros imoreuna cu pacienta. Astfel
se va negocia cu acesta greutatea tinta si rata de crestere in greutate pe saptamana,
se calculeaza caloriile necesare pentru a atinge aceasta tinta, regimul alimentar va
fi stabilit in functie de alimentele pe care pacienta le accepta si repartizat in 5 mese
pe zi, 3 principale si 2 gustari care sa contina toate principiile nutritive: proteine,
glucide, lipide, vitamine, minerale.
Tratamentul pacientei se poate face in ambulatoriu sau in spital.
Tratamentul pshihoterapeutic implica terapie suportiva, cognitiv-comportamentala,
familiala cu stabilirea unei relatii terapeutice solide pacient-psihiatru.
Tratamentul pshihofarmacologic consta in administrarea de antidepresive triciclice,
inhibitori selectivi ai recatarii serotoninei care si-au dovedit eficienta in spital cand
exista simptomatologie depresiva sau comportamente obsesivo-fobice asociate.
PSIHOTERAPIA INDIVIDUALA:
Terapeutul isi indreapta atentia spre semnificatia dinamica a afectiunii;
preocuparea pentru hrana si greutate mascheaza problemele fundamental si
numeroasele indoieli.
In general pacientul anorexic refuza sa vorbeasca si / sau sa-si recunoasca boala si
evita colaborarea cu terapeutul. Terapeutul trebuie sa-i castige increderea si sa-l
motiveze sa-si schimbe comportamentul. Il ajuta sa aiba incredere in forteie
proprii, sa ia decizii chiar daca uneori acestea sunt pripite si sa accepte noi forme
de adaptare la situatii stresante.
12. Concluzii
Anorexia exprima o criza de dezvolatare pe fondul unei personalitati vulnerabile
aparute la pubertate sau in adolescenta, caracterizata prin pierderea deliberata in
greutate, pierdere indusa si sustinuta de catre pacient.
Pierderea in greutate se realizeaza prin eliminarea cantitatii de alimente ingerate.
Anorexia nervoasa pare sa rezulte din combinrea unei predispozitii individuale si a
factorilor de orice natura care incurajeaja dieta. O data instalata tulburarea
raspunsul familiei poate favoriza perpetuarea ei.
- Internarea bolnavului
Internarea n spital constituie un eveniment important n via bolnavului;
el se desparte de mediul sau obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor
oameni strini.
Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.
Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul serviciului de primire n registrul de
Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile
acordate de asistenta medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.
Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n prevenirea
apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a vindecrii .
Toalet pacientului poate fi :
- zilnic pe regiuni ;
- sptmnal sau baia general
n funcie de tipul pacientului acesta :
- nu are nevoie de ajutor ;
- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;
- are nevoie de ajutor parial ;
- necesit ajutor complet .
Obiective :
ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i
impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare;
deschiderea orificilor de escretie ale glandelor pielii ;
nviorarea circulaiei cutanate i a ntregului organism ;
producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizeaz mobilizarea
anticorpilor ;
linitirea bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ;
se verific temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ;
se evita cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor
se izoleaz bolnavul de anturajul sau ;
se pregtesc n apropriere materialele necesare toaletei, schimbrii
lenjeriei, a patului i a bolnavului pentru a preveni escarele ;
nepturi.De
asemenea,asisten
medical
va
educa
pacientul
evite
automedicaia.
Monitorizarea funciilor vitale i vegetative
a. Pulsul
Poate fi luat pe orice arter accesibil palprii care poate fi comprimat pe
un
plan
osos(arter
radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa
posterioar).
Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15 minute nainte de
numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea distal a antebraului n
continuarea policelui.
Palparea pulsului se face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la
mn dreapta. Se execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei
degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea degetelor se
realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul la nivelul
respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul unui ceas cu secundar.
Notarea n foaia de temperatura se face cu pix rou, pentru fiecare linie
orizontal socotindu-se patru pulsaii.
Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.
b. Tensiunea arterial
Pentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va fi pregtit fizic i psihic.
Se aplic manet sprijinit i n extensie cu braul,se fixeaz membran
stetoscopului pe arter humeral sub marginea interioar a mansetei.Se introduc
olivele stetoscopului n urechi, se pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul
parei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv
aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se reine valoarea
indicat de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnat. Se
continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice, se reine
valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n
care zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie orizontal de
culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se
unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat.
c. Respiraia
n timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n decubit dorsal fr a
explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm minii pe suprafa palmar pe
torace.Se numr inspiraiile timp de un minut.Aprecierea respiraiei se poate face
prin simpl observare a micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la
normal.
Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie orizontal
reprezentnd dou respiraii.
Valorile normale la adult: sear 20 respiraii/minut, diminea 18
respiraii/minut.
d. Diureza
Pentru determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui
pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele cilindrice gradate
vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a mpiedic procesele de
fermentaie.
Alturi de nregistrarea valorii diurezei se va not i cantitatea de lichide
ingerate.Raportul dintre cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect
bilanul circulaiei apei n organism.
Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de ore.La brbai este de 12001800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400 ml/24 de ore.
Externarea pacientului
Pentru asistentul medical specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie
o preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.
Date anamnestice
Generala nr.1
Alergii alimentare
Nevoie de ajutor Dependent
Da
-
II. Autoingrijire
1. Mobilitate
2. Hranire
3. Igiena
4. Imbracat
Independent
Da
Da
Da
5. Continenta
Da
III.
Descrierea pacientului
a)
b)
c)
Inaltime: 1.54 m
d)
Greutate: 40 kg
e)
Piele: alba
f)
g)
Vedere: buna
h)
Manierisme: nu prezinta
i)
Vorbire: coerenta
j)
Conditia psihica
Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de
pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie
.
a) Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil,
necooperanta, iritabilitate
b) Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la
frustrare
Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu
c)
refuzul alimentar
V.
refuz alimentar
Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta
Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma
refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea
conduitei terapeutice.
Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor
exagerate legate de greutate.
Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei
colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabesc
Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il
cunoaste doar din vedere.
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la
aplatizarea traseului de fond.
Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari
paroxistice.
Examenul psihologic:
Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a
siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de
a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera
ordonata, metodica.
Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100
mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.
C. Analiza si interpretarea datelor
Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara
tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.
Nursa trebuie sa fie rabdatoare cu pacientul, intelegatoare, calma si ferma cu
pacientul. Ea trebuie sa dea pacientului si familiei cat mai multe detalii despre
boala si despre tratamentul ei.
In fond anorexici refuza sa admita ca au o tulburare si se opun oricarei
interventii care vizeaza comportamentul lor alimentar dar totoadata ei pot accepta
mai usor ajutorul pentru rezolvarea altor probleme.
Nursa impreuna cu pacientul si cu familia acestuia va intocmi planul de
ingrijire, va stabili orarul si continutul meselor tinand cont de preferintele
alimentare ale pacientului si va folosi si diferite tehnici de terapie.
In terapia familiala nursa are rolul de a:
D. PLANUL DE INGRIJIRI
SCOP TERMEN LUNG
Data
07.05.09
Nr.
Nevoi/Probleme
Rezultat dorit
Interventii(Actiuni/Data/Timp)
pr.
identificate
(scop - termen
(Dg. Nursing)
Deficit
scurt)
Pacienta isi va
nutritional, legat
restabili
de autoprivarea
greutatea
de alimente si
corporala
pe zi.
hiperactivitate
normala
Sem
de sinea asociata
dovada de o
cu o toleranta
crestere a
scazuta la
stimei de sine,
frustrare, legata
va capata mai
de nevoia de a
multa
persoane
place celorlati, de
incredere in
a fi aprobata,
fortele proprii
acceptata
Izolarea sociala,
Pacienta se va
proprii
- am ajutat pacienta sa vorbeasca
perturbarea
relationa mai
relatiilor
interpersonale
si va participa
fi rejectata.
activitati
sociale
imi pasa de ea
-incurajez pacienta in cautarea
unor moduri de a petrece timpul
liber, sa fie capabila sa se
destinda, sa-si largeasca
contactele sociale.
-i-am recomandat pacientei sa
evite conflictele de orice natura
atat cu bunica cat si cu colegii
Anxietatea de a
Pacienta va
lua in greutate si
vorbi cu mai
de apierde
multa usurinta
controlul asupra
despre
alimentelor
temerile sale
asupra alimentelor.
- prin discutii sistematice zi de zi
i-am explicat pacientei ca este un
progres in rezolvarea problemelor
ei majore prin luarea in greutate
fara sa-i deformeze imaginea
despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel care
prezinta greutatea ideala la varsta
si inaltimea ei
-am discutat cu pacienta despre
alimentele care nu prezinta
Perturbarea
Familia va
dinamicii
deveni mai
familiale datorata
intelegatoare,
rigiditatii in
va fi mai
exercitarea
deschisa fata
fiica
rolurilor
de problemele
pacientei si o
va incuraja sa
actioneze
autonom
cu familia.
E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE
Data
Nr. pb.
F) Concluzii
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada
de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in
vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptanduse catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.
Caz 2.
I.
Date anamnestice
Generala nr.1
II. Autoingrijire
1. Mobilitate
2. Hranire
3. Igiena
4. Imbracat
5. Continenta
III.
Independent
Da
Da
Da
Da
Descrierea pacientului
a)
b)
c)
Inaltime: 1.64 m
d)
Greutate: 45 kg
e)
Piele: alba
f)
Da
-
g)
Vedere: buna
h)
Manierisme: nu prezinta
i)
Vorbire: coerenta
j)
Dependent
-
Conditia psihica
Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de
pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie
.
a) Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil,
necooperanta, iritabilitate
b) Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la
frustrare
Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu
c)
refuzul alimentar
V.
refuz alimentar
Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta
Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma
refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea
conduitei terapeutice.
Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor
exagerate legate de greutate.
Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei
colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabesc
Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il
cunoaste doar din vedere.
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la
aplatizarea traseului de fond.
Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari
paroxistice.
Examenul psihologic:
Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a
siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de
a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera
ordonata, metodica.
Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100
mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.
C. Analiza si interpretarea datelor
Anorexia este o tulburare de comportament alimentar, foarte serioasa, fara
tratament duce la aparitia complicatiilor deloc usoare si chiar la exitus.
D. PLANUL DE INGRIJIRI
SCOP TERMEN LUNG
Data
07.05.09
Nr.
Nevoi/Probleme
Rezultat dorit
Interventii(Actiuni/Data/Timp)
pr.
identificate
(scop - termen
(Dg. Nursing)
Deficit
scurt)
Pacienta isi va
nutritional, legat
restabili
de autoprivarea
greutatea
de alimente si
corporala
pe zi.
hiperactivitate
normala
Sem
de sinea asociata
dovada de o
cu o toleranta
crestere a
scazuta la
stimei de sine,
frustrare, legata
va capata mai
de nevoia de a
multa
persoane
place celorlati, de
incredere in
a fi aprobata,
fortele proprii
acceptata
Izolarea sociala,
Pacienta se va
proprii
- am ajutat pacienta sa vorbeasca
perturbarea
relationa mai
relatiilor
interpersonale
si va participa
fi rejectata.
activitati
sociale
imi pasa de ea
-incurajez pacienta in cautarea
unor moduri de a petrece timpul
liber, sa fie capabila sa se
destinda, sa-si largeasca
contactele sociale.
-i-am recomandat pacientei sa
evite conflictele de orice natura
atat cu bunica cat si cu colegii
Anxietatea de a
Pacienta va
lua in greutate si
vorbi cu mai
de apierde
multa usurinta
controlul asupra
despre
alimentelor
temerile sale
asupra alimentelor.
- prin discutii sistematice zi de zi
i-am explicat pacientei ca este un
progres in rezolvarea problemelor
ei majore prin luarea in greutate
fara sa-i deformeze imaginea
despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel care
prezinta greutatea ideala la varsta
si inaltimea ei
-am discutat cu pacienta despre
alimentele care nu prezinta
Perturbarea
Familia va
dinamicii
deveni mai
familiale datorata
intelegatoare,
rigiditatii in
va fi mai
exercitarea
deschisa fata
fiica
rolurilor
de problemele
pacientei si o
va incuraja sa
actioneze
autonom
cu familia.
E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE
Data
Nr. pb.
F) Concluzii
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada
de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in
vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptanduse catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.
Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de
programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare
in care functioneaza tinerii.
Caz 3.
I.
Date anamnestice
Colentina
II. Autoingrijire
Independent
1. Mobilitate
Da
2. Hranire
3. Igiena
Da
4. Imbracat
Da
5. Continenta
Da
III.
Descrierea pacientului
a)
b)
c)
Inaltime: 1.64 m
d)
Greutate: 37 kg
e)
Piele: alba
f)
g)
Vedere: buna
h)
Manierisme: nu prezinta
i)
Vorbire: coerenta
Alergii alimentare
Nevoie de ajutor Dependent
Da
-
j)
Conditia psihica
Boli psihice anterioare: Pacienta a mai fost internata in spitalul de
pediatrie din Drobeta Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie
.
a) Aparenta generala: tinuta ingrijita, facies depresiv, plans facil,
necooperanta, iritabilitate
b) Comportament: neaga existenta problemelor, toleranta scazuta la
c)
frustrare
Comunicare (vorbire/continut): contactul verbal se stabileste cu
dificultate, dar pacienta afirma ca se impaca bine cu ceilalti colegi.
Nonverbal: contactul vizual se realizeaza usor dar nu se mentine,
d)
e)
f)
g)
h)
refuzul alimentar
V.
refuz alimentar
Pacienta a fost internata in ultimele doua luni in Spitalul de Pediatrie din Drobeta
Turnu Severin cu diagnosticul de anorexie nervoasa, malnutritie severa in urma
refuzului alimentar, de unde s-a transferat in clinica noastra pentru stabilirea
conduitei terapeutice.
Pacienta vine insotita de bunica in sectia noastra pentru reaparitia preocuparilor
exagerate legate de greutate.
Pacienta asociaza debutul simptomatologic cu afirmatia critica din partea unei
colege mi-a spus ca sunt grasa si urata si trebuie sa slabesc
Parintii pacientei sunt divortati, pacienta nu pastreaza legatura cu tatal ei pe care il
cunoaste doar din vedere.
Alte date
Date de laborator
GLU 78 mg/dl
TP 6.1 g/dl
CA 8.0 mg/dl
AST 20 U/L
ALT 19 U/L
Ca2+ - 1.80 MEg/L
Timol 1UML
HGB 13.9 g/dL
L 10.9 106/L
H 4.5 106/L
Hz 37.8%
T 26.1 103/L
EEG:
Traseul EEG cu modificari bioelectrice difuze si voltaj cu tendinte la
aplatizarea traseului de fond.
Hiperventilatia nu modifica semnificativ traseul de fond; fara descarcari
paroxistice.
Examenul psihologic:
Trairi anxioase legate de posibilitatea ingrasarii, imagine distorsionata a
siluetei, preocupari intense de a slabi, inadecvare relationala, nevoia accentuata de
a primi afectiune, supraapreciere, autoidealizare, actioneaza intr-o maniera
ordonata, metodica.
Prezinta agitatie, instabilitate, iritabilitate.
Sub tratament cu Olanzepina 15mg/zi; Tioridazin 150 mg/zi; Zoloft 100
mg/zi; polivitamine 2 tb/ zi; 6 Glubifer 3 tb/zi evolutia clinica este satisfacatoare.
Se externeaza la cererea familiei cu recomandarea de a continua tratamentul.
D. PLANUL DE INGRIJIRI
SCOP TERMEN LUNG
Data
07.05.09
Nr.
Nevoi/Probleme
Rezultat dorit
Interventii(Actiuni/Data/Timp)
pr.
identificate
(scop - termen
(Dg. Nursing)
Deficit
scurt)
Pacienta isi va
nutritional, legat
restabili
de autoprivarea
greutatea
de alimente si
corporala
pe zi.
hiperactivitate
normala
Sem
de sinea asociata
dovada de o
cu o toleranta
crestere a
scazuta la
stimei de sine,
frustrare, legata
va capata mai
de nevoia de a
multa
persoane
place celorlati, de
incredere in
a fi aprobata,
fortele proprii
acceptata
Izolarea sociala,
Pacienta se va
proprii
- am ajutat pacienta sa vorbeasca
perturbarea
relationa mai
relatiilor
interpersonale
si va participa
fi rejectata.
activitati
sociale
imi pasa de ea
-incurajez pacienta in cautarea
unor moduri de a petrece timpul
liber, sa fie capabila sa se
destinda, sa-si largeasca
contactele sociale.
-i-am recomandat pacientei sa
evite conflictele de orice natura
atat cu bunica cat si cu colegii
Anxietatea de a
Pacienta va
lua in greutate si
vorbi cu mai
de apierde
multa usurinta
controlul asupra
despre
alimentelor
temerile sale
asupra alimentelor.
- prin discutii sistematice zi de zi
i-am explicat pacientei ca este un
progres in rezolvarea problemelor
ei majore prin luarea in greutate
fara sa-i deformeze imaginea
despre fizicul ei
-i-am prezentat un tabel care
prezinta greutatea ideala la varsta
si inaltimea ei
-am discutat cu pacienta despre
alimentele care nu prezinta
Perturbarea
Familia va
dinamicii
deveni mai
familiale datorata
intelegatoare,
rigiditatii in
va fi mai
exercitarea
deschisa fata
fiica
rolurilor
de problemele
pacientei si o
va incuraja sa
actioneze
autonom
cu familia.
E. EVALUARE SI RASPUNSUL PACIENTULUI LA INGRIJIRE
Data
Nr. pb.
F) Concluzii
Tulburarile de alimentatie (anorexia si bulimia mintala) apar in general in perioada
de pubertate si adolescenta pe un fond de vulnerabilitate psihica crescuta, avand in
vedere conditiile socio culturale din ce in ce mai pretentioase, atentia indreptanduse catre masele de tineri pentru a preintampina instalarea acestor tulburari.
Pentru aceasta va trebui dezvoltata reteaua ingrijirii in comunitate, intocmirea de
programe educative pentru adolescenti, dezvoltarea relatiilor cu institutiile scolare
in care functioneaza tinerii.
Se impune elaborarea de programe educative privind tulburarile de alimentatie in
randul tinerilor, intrucat acestea au origine psihiatrica si nu organica. Este de dorit
ca adolescentul sa-si cunoasca si sa-si inteleaga rolul in societate.
Bibliografie selectiva
-Mic atlas enciclopedic
-Ana Bogdan, Septimiu Chelcea - Dictionar de psihologie sociala
-Prof. Dr. Petru Meila, Prof. Dr. Stefan Milea Tratat de pediatrie
-Dr. Maria Georgescu Ghid practic
-Prof. Dr. Constantin Enachescu Tratat de igiena mintala
-Dr. Ileana Raut - Curs de psihiatrie
-As. Pr. Mariana Federiga Modele de nursing
-Barbara Flynn Sideleanu Nursing psihiatric
-Murariu Letitia, Ivan Mariuca, Puiu Victoria, Spataru Ruxandra, Tofan Ruxandra,
Chiru Florian, Stoianovici Serban Bazele teoretice si practice ale ingrijirii
omului sanatos si bolnav