Professional Documents
Culture Documents
APARATUL RESPIRATOR
NASUL
Nasul (Nassus externus) reprezint un relief extern, mai mult sau mai pu in
delimitat în seria mamiferelor domestice de buza superioar , care se continu dorso-
caudal, direct, f r demarca ie, cu fruntea prin por iunea dorsal a nasului (Dorsum
nasi), prin r d cina nasului (Radix nasi), iar rostral se termin la nivelul vârfului
nasului (Apex nasi). Ventro-lateral de vârful nasului se deschid n rile (Narines). Între
n ri i buza superioar , diferit în func ie de specie se formeaz , planul nazal la ecvine,
ovine, caprine, carnivore i leporide, planul nazo-labial la bovine i planul rostral la
suine.
N rile au form diferit în func ie de specie, de fant mai mult sau mai pu in larg
i oblic în direc ie dorso-caudal , fiind sus inute de un perete cartilaginos i mai pu in
mobil, situat dorso-medial i care reprezint aripa nasului (Ala nasi). Medio-ventral de
la nivelul nasului, dirijat înspre buza superioar se întinde filtrul (Philtrum) mai mult sau
mai pu in evident în func ie de specie. Unghiul dorso-lateral se prelunge te caudal la
ecvine cu un diverticul nazal (Diverticulum nasi) sau nara fals , un pliu cutanat care se
extinde lateral pe incizura nazo-incisiv , iar la suine i carnivore cu un an alar (Sulcus
alaris).
Cavit ile nazale (Cavum nasi) sunt dou conducte de form aproximativ
dreptunghiular care comunic cu exteriorul prin n ri, iar cu faringele prin choane
(Choanae), fiind delimitate între ele de c tre septul nazal.
Septul nazal (Septum nasi) desparte cele dou cavit i nazale, sprijinindu-se ventral
în an ul septal al vomerului, fiind alc tuit dintr-un cartilaj, o por iune membranoas i o
por iune osoas .
Cartilajul septului nazal (Cartilago septi nasi) se continu caudal cu un proces
caudal (Processus caudalis), care se extinde între lama perpendicular a osului etmoid i
reprezint por iunea osoas (Pars ossea) a septului nazal.
Rostral, cartilajul septului nazal se continu cu por iunea membranoas (Pars
membranacea).
Cavit ile nazale sunt sistematizate într-un vestibulul nazal i o cavitate nazal
propriu-zis .
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
Vestibulul nazal (Vestibulum nasi) este situat la intrarea în cavitatea nazal , fiind
delimitat de aripa nasului i de por iunea mobil a septului nazal. Caudal, limita dintre
vestibulul nazal i cavitatea nazal propriu-zis este marcat de pragul nasului (Limen
nasi), linia ce desparte pielea fin de mucoasa nazal i care se r sfrânge în cavitatea
nazal . Ventral, al turi de pragul nasului se g se te orificiul nazo-lacrimal (Ostium
nasolacrimale) care reprezint deschiderea rostral a canalului nazo-lacrimal (Ductus
nasolacrimalis).
N rile i vestibulul nazal sunt sus inute de un schelet cartilaginos, acoperit de
mu chi i de piele.
Cartilajul alar (Cartilago alaris) reprezint suportul principal al aripii nasului,
putând fi sistematizat într-o lam (Lamina) dispus lateral i un corn (Cornu) dispus
ventro-medial.
Cartilajul lateral dorsal al nasului (Cartilago nasi lateralis dorsalis) reprezint o
expansiune format de marginea ventral a cartilajului septal, care completeaz osul
nazal pân la incizura nazo-incisiv . Este scurt i gros la ecvine, mai larg la rumeg toare,
absent la suine, carnivore i leporide.
Cartilajul lateral ventral al nasului (Cartilago nasi lateralis ventralis) reprezint
un fel de margine a procesului nazal al osului incisiv i se une te cu precedentul la nivelul
incizurii nazo-incisive.
Cartilajele accesorii (Cartilago nasales accesoriae) sunt plasate lateral i medial
de cartilajul alar, cu excep ia ecvinelor la care lipse te cartilajul lateral. Cartilajul
accesoriu lateral se ata eaz de cartilajul lateral ventral la carnivore, de osul rostral la
suine i de cartilajul dorso-lateral la rumeg toare. Cartilajul accesoriu medial, foarte bine
dezvoltat la ecvine, înt re te pliul alar care se va prelungi cu cornetul nazal ventral.
Mi c rile n rilor sunt asigurate prin ac iunea mu chilor care î i au originea pe os i
termina ia pe pielea regional , asigurând deplasarea i deformarea cartilajelor nazale, în
principal al cartilajului alar. Musculatura n rilor este reprezentat de: mu chiul dilatator
apical al n rilor, mu chiul ridic tor nazo-labial, mu chiul canin i mu chiul orbicular al
gurii.
Vasculariza ia arterial este asigurat de ramuri care provin din arterele labial
superioar , lateral a nasului i dorsal a nasului.
Venele sunt satelite arteriale i sunt drenate prin intermediul unui plex venos al
mucoasei nazale care este foarte bine reprezentat mai ales pe septul nazal.
Inerva ia senzitiv este asigurat de nervul trigemen, nervul infraorbitar al
maxilarului, iar inerva ia motoare este realizat de ramurile bucale ale nervului facial.
Cavit ile nazale propriu-zise (Cavum nasi proprium) sunt în num r de dou ,
întinzându-se rostral de la nivelul pragului nasului i caudal pân la osul etmoid.
Fiecare cavitate nazal prezint : un plafon, reprezentat de oasele nazale, un plan eu,
format de oasele incisive, maxilare, palatine i care separ cavitatea nazal de cavitatea
oral , un perete medial, reprezentat de septul nazal, puternic vascularizat i un perete
lateral format din oasele nazal i maxilar.
În fiecare cavitate nazal , pe pere ii laterali preomin corne ii nazali care
delimiteaz meaturile nazale .
Corne ii nazali sunt lame osoase papiracee, prinse de peretele cavit ii nazale,
r sucite sau încol cite i c ptu ite de mucoas nazal .
Aparatul respirator 1 Marius Pentea
doilea sinus concal mijlociu. Cornetul nazal ventral este lipsit de sinus concal, iar sinusul
cornetului nazal dorsal este nedivizat.
Suine. N rile sunt mici, circulare i perforeaz planul rostral, care este rotund,
sus inut de osul rostrului i pe care se observ an uri ce delimiteaz arii, pe care se
deschid glande seroase. Cartilajele nazale laterale, dorsale i ventrale sunt unite aproape
pe toat lungimea lor. Filtrul este absent. Orificiul canalului nazo-lacrimal care se termin
pe plan eul vestibulului nazal este obliterat. Cavitatea nazal este lung i îngust .
Cornetul nazal dorsal con ine în treimea mijlocie un sinus concal, care se prelunge te
caudal pân la osul nazal, iar în cornetul nazal ventral se g se te un sinus concal.
Carnivore. N rile sunt înguste, aproape orizontale i formeaz împreun cu buza
superioar planul nazal sau "trufa", bine individualizat, umed i rece la animalele
s n toase, br zdat de arii poligonale i desp r ite de an uri, acoperit de piele fin i
prev zut cu peri lungi i fini (must ile). Filtrul este adânc i evident la nivelul planului
nazal. Vestibulul nazal este îngust, iar la nivelul pragului nasului, ventral, se deschide
canalul nazo-lacrimal, dublat adesea de un orificiu accesoriu ce se deschide în meatul
mijlociu. Cavitatea nazal propriu-zis este ocupat în totalitate de corne ii nazali care
sunt plisa i, cuta i. Cornetul nazal dorsal este mai redus. În schimb, cornetul nazal
mijlociu este voluminos i r sucit, p trunzând pân în mijlocul cavit ii nazale. Labirintul
etmoidal prezint numeroase volute etmoidale plisate, unele ajungând pân în sinusul
frontal i în sinusul sfenoidal la canide, iar la feline pân în sinusul frontal.
Leporide. Nasul este c ptu it cu piele fin i este prev zut cu peri fini, tactili scur i
sau lungi (must ile), care datorit r sfrângerii mucoasei în vestibulul oral vor forma peri
vestibulari. N rile au aspect de fant , fiind oblice dorso-caudal i descriind împreun cu
filtrul litera "Y". Filtrul este lung, adânc, despic buza superioar i formeaz cu aceasta
planul nazal. Vestibulul nazal este îngust i prev zut cu un organ cutanat mic, cu func ie
necunoscut . Cavitatea nazal propriu-zis este lung , îngust i ocupat de corne i
nazali. Labirintul etmoidal este larg i profund, iar conductul nazo-faringian lung i
îngust.
SINUSURILE PARANAZALE
creasta facial , tuberul facial, gaura infraorbitar i caudal de tuberul maxilar, bula
lacrimal i unghiul medial al orbitei.
Sinusul frontal pneumatizeaz osul frontal, iar treptat, cu cre terea craniului osos,
va cuprinde i oasele parietale i interparietale, par ial temporalul i occipitalul. Este
desp r it de simetricul printr-un sept intersinusal frontal median. Fiecare sinus frontal este
divizat de c tre un sept transvers, într-un sinus frontal rostral i un sinus frontal caudal.
Sinusul frontal rostral pneumatizeaz treimea rostral a osului frontal i este
subîmp r it în trei compartimente, medial, lateral i intermediar i comunic cu labirintul
etmoidal printr-un orificiu propriu.
Sinusul frontal caudal este divizat într-o por iune caudo-lateral care la rasele cu
coarne pneumatizeaz procesul cornual i o por iune rostro-medial . Septele osoase din
compacta osului frontal, împart sinusul frontal caudal în trei compartimente: rostral,
mijlociu, nucal. Compartimentul rostral pneumatizeaz por iunea mijlocie a scvamei
frontalului, se întinde rostro-lateral spre marginea supraorbitar i comunic cu cavitatea
nazal propriu-zis . Compartimentul mijlociu pneumatizeaz treimea caudal a scvamei
frontalului, baza procesului zigomatic i a procesului cornual. Compartimentul nucal este
regulat i pneumatizeaz baza condilului occipital i baza procesului jugular.
Sinusul lacrimal pneumatizeaz peretele medial al orbitei, osul lacrimal, ajungând
pân la etmoid i frontal. Este situat în continuarea caudal a sinusului maxilar.
Sinusul palatin pneumatizeaz osul palatin i este desp r it de simetricul printr-un
sept. Comunic cu sinusul maxilar i cu meatul nazal mijlociu.
Sinusul sfenoidal este mai pu in dezvoltat uneori absent. Este situat în compacta
osului presfenoid i comunic rostral cu labirintul etmoidal.
Ovinele au sinusurile paranazale mai pu in dezvoltate decât la bovine.
Sinusul maxilar este redus i se întinde de la unghiul medial al orbitei pân la
gaura infraorbitar .
Sinusul frontal, mai redus, este împ r it de un sept într-un sinus frontal lateral mai
dezvoltat i un sinus frontal medial mai redus, fiecare por iune comunicând cu cavitatea
nazal .
Sinusul palatin este cel mai redus i comunic cu sinusul maxilar, dorsal de canalul
infraorbitar, ambele comunicând cu cavitatea nazal printr-un orificiu comun.
Sinusul lacrimal este o anex a sinusului maxilar i comunic cu cavitatea nazal .
Sinusul sfenoidal este absent.
La suine, sinusurile paranazale sunt foarte dezvoltate i pneumatizeaz aproape tot
craniul osos.
Sinusul maxilar se întinde de la nivelul g urii infraorbitare pân la osul zigomatic
i comunic cu meatul nazal mijlociu.
Sinusul frontal este vast, fiind sistematizat într-un sinus frontal rostro-lateral, sinus
frontal medial i sinus frontal caudal, desp r it de simetricul printr-un sept intersinusal.
Sinusul frontal rostro-lateral este redus i pneumatizeaz peretele median al orbitei pân
la nivelul procesului zigomatic al orbitei. Sinusul frontal medial pneumatizeaz caudal
osul nazal, dorso-lateral de sinusul cornetului nazal dorsal. Sinusul frontal caudal este
vast i ajunge caudal pân la protuberan a occipital extern , iar lateral pân la procesul
zigomatic al temporalului. Comunic cu meatul rostral mijlociu.
Sinusul lacrimal este uneori anexat sinusului frontal rostral sau poate fi izolat.
Comunic cu labirintul etmoidal.
Aparatul respirator 1 Marius Pentea