Professional Documents
Culture Documents
Prezentarea Societăţii
1. 2.Denumirea societăţii
Denumirea societăţii este S.C. Sticla Turda S.A., aceasta va fi urmată de datele
referitoare la capitalul social, numărul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului
si sediul acestuia.
S.C. Sticla Turda S.A. are cod unic de înregistrare RO 202190 şi este
înregistrat la Registrul Comerţului sub numărul J12/03/1991.
Sediul social al societăţii este in Turda, str. Fabricii, nr. 71, jud. Cluj.
1
- articole de sticlă de culoare alba tehnice: ceşti sedimenatare, aparate de decantare
pahare, etc.
- forme de prelucrare de sticlă de oxigen tehnic.
In prezent, peste 80% din producţie este exportată, produsele fiind apreciate şi solicitate
de importanti importatori din Germania, SUA, Japonia, Elveţia, Australia, Italia, Marea
Britanie.
Activitatea principală :
Cod CAEN 2313 : Fabricarea articolelor din sticlă.
Activităţi secundare:
Cod CAEN 2314: Fabricarea fibrelor din sticlă;
Cod CAEN 2319: Fabricarea de sticlărie tehnică;
Cod CAEN 9003: Activităţi de creaţie artistică.
2
beneficii, văzaîdu-se ca rentabilitatea este asigurată din plin,, s-a hotarat, la sfîrsitul
anului 1923, să se construiească încă un cuptor. Din acel moment 3 cuptoare realizau o
producţie de 2,5 to zilnic, obţinîndu-se de această dată sticlă albă.
In anul 1926 s-a construit şi s-a dat în funcţiune al 4-lea cuptor pe
amplasamentul cuptoarelor 1-2 iar în anul următor şi cuptorul nr. 5.
Intrarea în funcţiune in anii 1926 - 1927 a celor doua cuptoarea a dus la o dublare a
producţiei fată de 1924. Paralel cu construirea cuptoarelor de topit sticlă, au fost puse în
funcţiune şi cuptoarele de recoacere, s-au construit ateliere de finisare, slefuire, sculptare,
pictare. Aceasta dezvoltare a determinat si si necesitatea infiintarii unui atelier de
samotare pentru fabricarea produselor refractare (blocuri, caramizi etc).
Pana în anul 1929 s-au realizat sporuri de productie, intrarea în criza a făcut
să se sisteze si lucrarile de investitii, iar productia a inregistrat cele mai mari scaderi.In
anii 1930 - 1931 odata cu criza s-a agravat atangand punctul culminant la mijlocul anului
1932, dupa care au incput manifestari ale unor semne de inviorare si depasire a stadiului
de criza. Dupa 4 ani de la intrarea in functiune, in 1926, numarul salariatilor a sporit la
615, din care acum 509 erau romani i numai 106 erau straini. In 1928 s-a ajuns la 850 de
angajati dintre care peste 750 erau romani. In anul urmator, din totalul sticlarilor calificati
30 la suta erau romani.
La sfarsitul anului 1933, se realizase o productie de 4271 tone. Incepand cu
anul 1934 activitatea fabricii s-a concentrat asupra perfectionarii instalatiilor vechi si a
construirii de noi agregate, ca urmare a marilor comenzi pe care le avea de onorat.
In anul 1936 a inceput construire unei sectii de geamuri care, in acelasi an a si
intrat in productie si a functionat pana in anul 1938. Construirea de obiective noi,
sporirea numarului de salariati au facut ca productia fabricii sa creasca de la 6,3 milioane
kg in 1940, la peste 8,5 milioane kg in 1941.Este de mentionat ca la acest spor de
productie a contribuit sectia de fiole prin importarea a doua masini.
Perioada 1966 - 1968 este caracterizata prin reconstruirea totala a intreprinderii
in cadrul modernizarii si sistematizarii, asezarea procesului tehnologic intr-un flux
continuu, si construirea unui atelier scoala modern.
Perioada 1969 - 1971 marcheaza o dezvoltare a capacitatilor de productie, prin
inzestrarea intreprinderii cu masini automate, cu caracteristici tehnice superioare.
3
CAPITOLUL 2
4
• materiale consumabile la CT 5 000
Se inregistreaza colectarea cheltuielilor directe si indirecte.
- salariile muncitorilor direct productivi din sectiile de baza - total - 100 000 lei, din
care:
• pentru S1 : produsul A 20 000
• pentru S1 : produsul B 20 000
• pentru S2 : produsul A 35 000
• pentru S2 : produsul B 25 000
- salariile muncitorilor direct productivi din atelierul de reparatii - total - 8 000 lei,
din care :
• pentru C1
3 500
• pentru C2
4 500
- salariile personalului indirect productivi sunt urmatoarele:
• pentru S1 8 000
• pentru S2 6 000
• pentru AIR 3 000
• pentru CT 5 000
• pentru CE 2 500
5
• pentru sectorul administrative 18 000
• pentru sectorul desfacere 9 000
6
: la sectia 2 2 400
• pentru S1 4 500
• pentru S2 2 500
- la AIR 2 000
- la sectorul desfacere 700
% = 901 9 700
923 7 000
S1 4 500
S2 2 500
922 AIR 2 000
Ch.com 2 000
925 700
7
922 AIR = 922 5 900
C1 ch.com 2 581
C2 3 319
% = 922 CE 3 250
923 S1 813
S2 650
924 1 137
925 650
% = 923 S1 26 013
921 A A 17 797
B B 8 216
8
13. Inregistrarea repartizarii cheltuielilor generale de administratie asupra activitatii de
baza in functie de costul de productie.
K = 41 581 / ( 202 403 + 116 716 ) = 0, 1302
Cota cheltuielilor generale de administratie asupra produsului A este : 202 403 * 0, 1302
= 26 353;
Cota cheltuielilor generale de administratie asupra produsului B este : 41 581 – 26 353 =
= 15 226.
921 = 924 41 581
A A 26 353
B B 15 228
de prêt aferente.
9
CONCLUZII
RECOMANDARI
10
• Aplicarea managementului costurilor şi sistemului de management prin centre
de cost în cadrul fabricilor detopire a sticlei;
• Reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibil și apa;
• Reducerea cheltuielilor salariale pe unitate de produs;
• Micșorarea prețurilor de desfacere;
• Implementarea noilor tehnologii de producere şi prelucrare a sticlei;
• Implementarea tehnologiilor avansate privind reducerea cheltuielilor materiale
şi umane.
11
BIBLIOGRAFIE
12