Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Michael Kaplan Bizant

    Uploaded by

    nicoleta
    594 views20 pages
    bizant- Kaplan

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    bizant- Kaplan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    594 views20 pages

    Michael Kaplan Bizant

    Uploaded by

    nicoleta
    bizant- Kaplan

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 20
    Michel Kaplan BIZANT ‘Traducere din limba franceza TON Don BRANA, NEMIRA, Teritoriul bizantin este eminamente variabil. El cunoaste estinderea sa maxima sub ustinian (527-565), cind se intinde lin sudul Spaniei pina la Eufrat, de ambele parti ale Mediteranci. ‘este, dimpotriva, redus la Constantinopol sio parte din Pelo- ppnes in ajunul cuceririicaptalei de eStre otomani la 1453. fntce sceste dua extreme, Asia Mied aledtuieste nucleul Imperiului incepind din secolul al VIFlea, cind slavi au inundat Baleani, nvlasind libera deco fisie de coasts, de la Capul Malea din sudul cloponesului pana la Constantinopol, si arabi, care au cucerit Sivia, Palestina si Egipeul,lanseaza atacul impocriva Africii de ‘Nord, pina la pierdevea acestui nuclew in faya turcilor, amorsata Icja de bitalia de la Mantzikertin 1071. lntee timp, Imperiul recu- cerise mai toata Peninsula Baleaniea; de avune, acolo se giseste ce sai rimine din forgle sale ative, $a addugim c, pina la milo «ul secolului al XHea, Imperiul este o putere maritima major’ chiar dacd aceasta talasocratiee contestati, Mediterana Orientala si Marea Neagra fac part integranta din teritosiul izantin, Aceasta clin usma simane chiar in mod incomescabil bizantina pina la 1204 +i eucerirea Constantinopolului de etre erucay. a orice ez, nodul Imperiului il constituie exact stramtorile care, prin Propontida (Marea Marmara), permit si se rreaca din Marea Neagra in Medi- terant: Bosforul Iz nord si Dardanelele la sud. Cu siguranya, ‘Constantin nu a ales la intimplare situarea noii sale eapitale la ura Bosforului G MICHEL Kartas Din punce de vedere geografic acest teritori se caracerizearA prin vigoarea reliefului, at in Balcan, cts in Asia Mice ta vestul Peninsulei Balcanice domins Alpit Dinarie, apoi Munti Pindului, care inainteaza pina fn sudul Peloponesulas in parten "isiiteana, sefnalgs Carpai, care se termina cu lanvul Baleanilor si cu Muntii Rodopi. Acestelanturi muntoase se prelungesc in Asia Micd prin Muntii Pontici, care marginesc Marea Neages la sud, pind in Caucaz, unde ajung si Muni Taurus: acestia, orien tati vesvest dea lungul Mediterane! Orientale pina in Cimpia Cliciei, se earbeaza apoi spre nord-est pensru ase uni cu Muntit Cauexz. Cu exceptia cimpilor Padului, a Dunarii de Jos sia Cil- cici, precum sia Egiptulu,cind Imperil detine controlul asupra lor, sesurile sunt restrinse,limitace a cimpiile de coast, la cele care se intind de-a ungul riurilor sau la citeva depresiuni inte sioare; muntii bareaza aproape tot timpul orizontul. Aceasta structur3 complexa a reliefului are totus o compensatie in jurul Mirii Egee, care patrunde adine in uscat si care e presiata cu rnumeroase insule, cea ce incite caraeterul martim al lmpe- "ulus afl tau lucrurile cu Marea Adriatica,intre Baleani si Ita: lian chim, cemteul Asie Mic, cind nu este acoperie de mung inal, cu exceptia nor fost vuleani, ea Muntele Argeus din apro- pierea Cezareei din Capadocia, consttuieo serie de podisut inalte, deloc ospitalere. Clima este de asemenea plina de comtraste, Zonele de coast toate regiunile din Grecia si din Italia beneficiazs de clima medi- teraneeana, in plus suicient de ued pe coastele expuse la vest. Dar aceastt cli se degradeaza foarte repede de cum ne de- artim de coaste sau ne indreptim spre nord. Nord-estul Bal canilor are o lima net continental, cu furtuni vara gi ern aspre; Uurmurile Marii Negre sunt rcoroase si umede. Centrul Asiei Mici este extrem de cilduros si seat vara, dar blocat de zapezi {ntre patru gi sase luni pe an. Capitala, Constantinopol, daci este Protejata de cildurile estivale excesive, nu este ferea de rigorile hibernale: cronicati au pastrat amintirea une ier din secoll 9 1s amtal = Tertoriul 11 X-lea cind gerul a inceput in ziua de Criciun sia durat o suct slouizeci de zile a Pe scurt, prin reliful si clima sa, Imperial Bizantin este un ‘nut aspru. IMPARATEASA CETATILOR Dacs Roma a pornit del un or3s pentra a deveni un imperiu, istoria Imperiului Bizantin se identifica mai mult cu cea a capitalei sale: ea incepe cu intemeierea acesteia de eitre Con- stuntin gi sfrseste prin cucerirea cide etre Mehmed II (ef, Paleo loli eap. 1. iNTEMEIEREA Constantin a vru st fnzestreze Imperiul Roman, pe care tocma il reunifiease, cu 0 noua capitala situaa strategic astfel inci si [iat apiea mai usor hotarele vulnerabile de la Dunire side la [rofrat. Elia ales de asemenea cu minufiozitate amplasamen- tl, celal Byzantionuli, colonie greceasc¥ intemeiatd de Megara, Lcapatul unei peninsule usor de apirat contra invadatorilor ven pe useat, margnita la nord de un brag de mare bine adapostit, Cor- tn de Aur, la sud, de Propontida,inchis de doua strimtori lene slo apieat, iar la est de gura Bosforului, acolo unde se domoleste ppaternicul curent care i alimentexza din Marea Neagea. inst, cu «xceptia promontoriului propriu-zis, coasta Propontidel si mai ‘etme Commul de Aur un fete devin dominn in nnord-est si deci propice stabilirit de porturi naturale sau artificiale, {ntemeletorul doretc, bincinjeles, cl crecze o geamini a Romei. ‘clieful abrupe care margineste Cornul de Aur, dar care coboar’ in chip mule mai lin pre Propontida, ingiduie tse giseasa cele sapte coline; orasul est impinit de ls bun inceput in paisprezece regiuni urbane, chiar dact pentru asta trebuie si se depaseascd Iimitelezidurilor sia se raverseze Cornul de Aur. Hipodrorul «sist deja: va fi sufieient sa fie marit pentru ai se da proporile oo Miche Kaptan pe care le avea Circus Maximus. Constantin edifica un for unde pune ss ridice o coloan3 in virful careia si fie plasata o statuie a Intemeietorului, .Coloana ars". Spre acest for se deschide 0 constructie ce adaposteste Senatul; printr-o serie de avantaje, {ndeosebi generoase dotiri funciare, Constantin atrage o parte a senatorilor romani. Chiar dact impiratul a autorizatcrestinismul siaadoptat fra indoiala noua religie, el nu pregetastsiinzesreze ‘nova fundarie cu temple splendide si cu 0 bogaté opera statuaré. in sfarsit, pentru a atrage populata, el instituie in oras.un sistem anual de aprovizionare gratuita. Succesori sti i continu opera: artera principal, Mese (trada sade mijloe*,cici se afla fntr-adevar in mijlocul orasului), care se imparte in dow’ la Philadelphion, ramificaia de nord ducind la Poarta Adrianopolului, iar ramificatia de sud la Poarta de Aur, cea care duce spre Roma si pe unde se desfisoaraintrrilesolerane ale impiratilor, vede inalginduse noi foruri, si anume cel al fui Teodosie si celal lui Arcadius. Curind, incinta initial’, care ‘cuprindea 750 de hectare, se dovedeste insuficienta si, la incepurul secolului al V-lea, Teodosie II dubleaz’ suprafata consteuind, uun nou zid, De asti dat, dimensiunea este indestuitoare: spatial ru va ficonstruit pe de-entregul, mai ales incre cele doua zidur, lasing st subziste numeroase gradini, i chiar ciempusi in plin ora. DEZVOLTAREA URBANA Cae sunt principalii poli ai acestei dezvoltari urbane? Mai inci, zona cuprinzind antica acropola (astizi Palatal Topkapi) pind la forul lui Constantin: orientarea sa este in primul rind politica, cu Palatul Imperial si Hipodromul, si religioasi bise- riclefnlocuind templele, inti Sfinta Irina, apoi noua catedrala, ‘Sfinta Sofia, care, reconstruitA de lustinian, si impune cupola ‘Cresterea este dictata apoi de economia de productie side schimb. {in Cornul de Aur, portusile originare, Neorion $i Prosphorion, au in spatele lor 0 piata comercials marginit’ de porticuri cu rival, Strategion (zona gari Sirkeci); de la aceasta strada de asemenea mirginiti de porticui si privalii ducea pind la marea facantal ~ Teoria “0 piaga, vizibila inca si astazi, Augusteon, inconjurata de Sfanta ae Pall Imperial bile Zeuxippos Hipodrom, de unde vote ecg sedeshidea cau monument Mion, dla ess dan ol arog ta ae vcr prt lian mgt ma ri soian, poral Kontos longi paral reodoian in general acivitaile eonomice glad rile care le adapostes, in special pitele de grine, de peste si de thal deol uc da port sre Mes marea tra ‘comerciala (astizi Divan Yolu, Yenigeriler Cadesi si Ordu Cadesi,, areca ues aval orl ale. La miata del dintre forul lui Constantin gi cel al lui Teodosie, un tetrapil marca imerercto ral nondsd manta de poricu comers Planul Constantinopolul 70 MICHEL Kaptan Acesteactivititi productive se regisesc in numele cartierelor: Ja nord de Sfinta Trina, celal lucratorilor in bronz sau al else, rilor (Chalkoprateia); in apropiere de Sfinta Sofia, cel al fabri- cantilor de lumina sau al ceularilor (Keropolea la sud de Mese, fntre cele dows foruri si in vecinitatea unuia dintre marie antre. porite de grine, cel al brutarilor (Artopoleia) intre aeste carters foarte populate, spaiile libere au fost concesionate unor aris- twocrati care au construit palate gi au dat numele lor cartierului, precum Eugeniou, din apropiere de Neorion, sau Narses, intee Perama gi foral lui Teodosie. Axele dezvoltirii urbane sau modificat in cursul veacurilor, ai ales eu incepere din secolul al Xi-lea. Centrul politic se deplaseaza spre cartierul Blacherne, stuat in colyul nord-vestic al zidurilor, devenit mai inti celebru prin principalul sanctuar al Sfintei Fecioate, Acolo se instaleazd dinastia Comnenilor, an- trenind pe urmele ei o parte a famililor aristocratic; Palavul Blacherne (carierul Bala, al cirui nume vine della .pala") devine sediul guvernului, in timp ce imensul Mare Pala este abandonat. in schimb, dinastia renoveazicarterulacropolei antic: orfelina tul, indeosebi, devine o adevarati eetate, cu 0 scoala, o biserica ‘mare, o cash penttu oaspeti si pelerini si un mare azil de batrini, toate deservite de mai multe comunitiy de lerici side monahi Extraordinaral avint economic pe care il cunoaste capitalaatrage clupa sine o dezvoltare a cartierelor portuare pe o part a irmu- |i Propontidei side lungulintregului Corn de Aur, ajungind $8 reac pint dincolo de ziduri. Negustorilor italien li se atibuie adevirate cartiere la intrarea in Coraul de Aus: cel mai important este cel al venetienilor, in Perama (cartierul Ristem Pasha); cova sai la est, se ala cartierul pisanilor si ce al genovezilor. Jefuirea orasului de citre cruciati provoaca distrugeri de pe uurma eérora Constantinopolul nu se va reface; nu mai ramin activi decit cei tre poli de urbanizare din vremea Comnenilos si manistrile pe care aristocratia mai este inca in misurd si le restaureze dupa recucerirea capitalei de citre Mihail VIII Paleo: logul in 1261. Cind Mehmed If cucerestecapitala lui Constantin, conta = Tertorial 11 ciruicontinuator se doreste, peisajul predominant este cel al ruinelor, cu tit mai mult cu cit sa mentinut tradiia dea folosi cladirile abandonate drepteariere pentru construiteaaltora, noi, ‘oiomani nu vor proceda in mod diferi; aga se explicd de ce sin- jgurele, sau aproape singurele, constructii ramase din Constanti- ‘hopolul bizantin sunt acelea dintrebisrici care au fost transformate jn moschei, precum si zidurile terestre si apeductul principal, pe care otomanii le-au folosit si deci leau intreyinut. PALATUL IMPERIAL, Cu toate acestea, mirvuriile ruturor ciatorilor care au vizitat capitala bizantina sunt de acord eu privire la splendoarea incom- parabila a orasului, Ei ezti st se pronunte asupraaceea ce merits ‘cea mai mare admirayie: Palaul, atunci cind erau autorizati sa constrinsi, daca erau prizonieri, si pitrunda in el, Hipodromul,, cri nenumaratele biserici, Palatul sa extins ia mod constant din «poca lui Tustinian, in secolul al Vilea, pina la sfaritul dinastii macedonene, in secolul al XLea. Cldirile erau foarte complexe sine sunt insufcien eunoscute, cic arheologiae dificil in aceast zon in intregime construiti; principale texte ce nil descriu au fost redactate de autor care, precum Constantin Porfirogenetul, tare scriscartea Despre ceremonii la mijlocul secolului al X-lea, cunose indeaproape subiectul si nu dau intotdeauna indica indestulatoare. Reconstiuirile rimin deci in buna parte conjec- tural, Principiul general de organizare este totusi asigurat: cu cit se merge de laest spre vest, cu atat se ajunge mai aproape de cladirile rezervate imparatului si apropiatilor sai. Palatul se deschide spre piaja Augusteon printr-un ansam- blu care tsi datoreaza numele imensei porti de bronz, Chalke. ‘Acolo fyi aveau sediul garda ~ contingentele scholaisiexkou! toi -, care ispundea side inchisor. in apropiere, dar de cealata, pare a uneia dintre numeroasele gridini ce ritmau ansamblul, Magnaura era o mare bazilict, a cirei absida centrala adapostea tronul imperial destinat primirii oaspetilor strdini. Ambasa- doral regelui lombard Béranger in 949-950, apoi al imparatului n MicHEL KaPtan ‘german Otto I in 962, episcopul Liutprand de Cremona, nea Iasat o descriere impresionanta fn faa jlyluiimpsratutui era un arbore din bronz aurt, pe ramurile ciruia se aflau diferit soiri de pisir, de aemenea din bronz auri, si fecare paste, dup cum fi era soul, scotea un cee diferit. Cit despre tronul imparatulai,acesta era frit cu © asemenea maiestre, neit ptrea clad modest, end ieyt din comun si sublim, de la prima privire. Lei de o marime urias, din lemn ori din bronz, nu st, in orice az cutotulacoperi de sur, pireau s acd de gardslovind podeaua cu cozile lor, ries sis in guile lor deschise,vedeai cum li se migc imbile. Am fost introdus in aceasta sala, purtat pe umeri de doi eumuci, pind ins imtea imparatulu. $i ind am ajuns acolo, lei au scos rigete 51 pstrle au inceput si cinte, fieearedups cum ier soiul. Mam prosternat de 3 ori in fajasuveranului, apoi am rdicatcapul g am vazat pe imparat, care mai inainte mi se pirase de o inal time porrivts, fezind deasupra, la oarecedistnta de podea; iat ppuyin dupa acea Lam vazut agezindu se, purtind alte vey [a nivel tavanului sli. Nu am putut 4 pricep cum se inten. phase aceasta, doar daci nu va fi fos pura, poste, deun aragaio, cea mayintie ce se folosete la ridicatul bustenilor. Maia vest estuead acea part a Paatului care serveste gue vernrimpevulu, Pastel Daphae. De pid, Triklinoval (la de recep) clor 19 pats este floc, deopotiv, pentru se tele solemne, numit silent, in cusulearora imparatl face cunoscute decile prin intermediul demaitailor sli pencra csptele oficial. .Paturile” sunt, de fpr, mes de doudsprenece tacimuri la care convivit mind culeati de unde namely fa fund sti absis suprataha’ contin ua spat rotund, rezer. ‘at impiratlu sinvtaior side onoare; sala principal cu boli in leagin,contne celelale optspreece pari O veri da ‘spe av loc ac, mai cu seam dela Crcun pin la Boboteass imparatul primeste la masa sa doisprezece oaspeti de vaca, Aigantal = Terstanial B intro simbolicahristca uyor de deshuit; celelalte mese pot asadar ‘i primeasei 216 invitai. O pendea (velum) separa cele doud part, ‘mparatul putea astfel si fie vizbil sau ascuns, in functie defazele ceremonialulu, Hipodromul acopert al Palaul nu era destinat cu adevarat curselor, ci tibunalului imperial; membrii cei mai important ai acestui, care fae drepratea in ultima instanga in numele impiratului poart tilul de ,judecitori ai Hipodromului si ai velumului*, datorita perdelei care i ascundea pe judecitor inaimte de inceputul audieri Vedere cavalerd« Palatulu a fmprejurimilor sale Continuiind spre est, apropiati imparatului patrundeau in Palatul Sacru, cel in care locuia suveranul. Acolo se afla sala emblematicaarecepilor imperial, Triklinos-ul din aur (Chry~ sotriklinos), ces unde dorea st fie admisiceicesecredeau cu ale ‘aratimportangi, Aceasta sala, ce dateaza din epoca lui Tustin I (ecolul al Viste), a fost restaurata de Constantin VIL cate ain- ‘estrav.o cu usi din argint, Este un octogon acoperit de o cupolt cu 16 ferestre; cele 8 arce dau spre 8 abside; cea de este 0 cone’, celelalte sunt nige semicireulare. Conca este inchisi de o perdea din mitasepurparie brodata cu aur, care se deschide pentru a isa ” MicHrL Karan siapard simultan impiratul, pe tronul stu de aur, si Hristosul a Can monic inpodabste abi: podius ee vn monic din ‘marmuci gri si porfr, inconjurae de o bordurd din argine. Din- Colo de concd se ajunge la apartamentcleimperia, renee «are Porphyra, sala pardosia fn purpuriu unde nase impiritesele domnitoare si care le confera mostenitorilor legitimi,naseuyi in Porphyra, calificaivul de porfirogeneti Incetul cw incetul, Palatal sa extins pe pantele Acropolei sven tre canoes a Pa Boukoleon, care fi primea pe imparayicind soseau pe cale mari: tina Caun memes al iporrior privilege dae Dum nezeu si imparat, care este locotenentul stu pe pimint, Palatul svelte eri pee eine carted pe erau Theotokos a Farulu, ce adipostea relicve ale hui Hrists, $1 ‘Nowa Bisericd, Nea, construita de Vasile I, simbol al noi dinasti, «ea a Macedonenilor, pe care tocmai o intemeiase " HIPODROMUL imparatul nu trebuies& pariseasca Palatal pentru a ajunge la Hiipodrom:loj care fi est rezervata acolo, Kathisma, comunich direct cu Palatul Daphne; cladit pe tei etaje, eu un apartament imperial pentru imbracarea vesmintelor de ceremonie io sili de tse, aces decide spre Hiporom print rbund sath laetjl al ercilea, unde imparatul se infatigeazd poporulal incon: jrat de principal senator. Loc priviegiat al curselor (ef. Hipo. som, cap. 18) Hipodromul ete un spat eminamente , locul de intalnire dintre imparat si poy ii rat si popor (ef. imparatu,

    You might also like