Professional Documents
Culture Documents
Legendă:
Wind offshore = ForŃă eoliană în larg
Wind onshore = ForŃă eoliană pe uscat
Tide and wave = Energie maree şi valuri
Solar thermal electricity = Electricitate termică solară
Photovoltaics = Energie fotovoltaică
Hydro large-scale = Hidrocentrale de mare capacitate
Hydro small-scale = Hidrocentrale de mică capacitate
Geothermal electricity = Electricitate geotermală
Biowaste =Deşeuri biologice
Solid biomass = Biomasă solidă
Biogas = Biogaz
Fig.1
1
Monitorul de petrol si gaze, nr. 11/ 2009, Asociatia”Societatea inginerilor de petrol si gaze”, Romania
1
Sursele de energie regenerabile sunt în mare măsură indigene, nu se bazează pe
disponibilitatea în viitor a surselor convenŃionale de energie, iar natura lor
predominant descentralizată face ca economiile noastre să fie mai puŃin vulnerabile
în faŃa alimentării cu energie volatilă.
SiguranŃa aprovizionării reprezintă deci, pe lângă protecŃia climei si dezvoltarea
inovării si a economiei.
DIRECTIVA 2003/55/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI din 26
iunie 2003 privind normele comune pentru piaŃa internă în sectorul gazelor naturale
stabileşte la:
Art. 1 (2) Normele stabilite de prezenta directivă pentru gaze naturale, inclusiv
gaze naturale lichefiate (GNL), se aplică şi biogazului şi gazului obŃinut din biomasă
sau altor tipuri de gaze, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic ca
acestea să fie injectate şi transportate în deplină siguranŃă prin reŃeaua de gaze
naturale.
Legendă:
Solar thermal heat = Căldură termică solară
Geothermal – heat pumps = Energie geotermală – pompe de încălzire
Geothermal – non heat pumps = Energie geotermală – exceptând pompele de încălzire
Biomass heat= Căldură produsă pe bază de biomasă
Fig. 2
Biogazul este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen, bioxid
de carbon etc) de origine biogenă care iau naştere prin procesele de fermentaŃie a
diferite substanŃe organice şi care reprezintă prin ardere o sursă energetică
(energia biogenă).
2
Componentul de bază a biogazului este metanul. Primele descrieri a biogazului
sunt făcute de Volta la sfârşitul secolului al XVII-lea. Volta a extras pentru prima
dată metanul din gazele de mlaştină.
Metanul este componenta care confera valoare energetica biogazului. In stare pura
metanul este un gaz combustibil lipsit de culoare, miros sau gust, mai usor decat
aerul, arde cu o flacara albastruie si are o putere calorica de 37 MJ/ml, putin mai
ridicata decat a motorinei.
Biogazul comparativ cu metanul pur are o putere calorica de 25 MJ/ml, din cauza
dioxidului de carbon care este in amestec.
Fig. 3
(Sursa: EcoApaSol)
3
şi animale), silvicultură şi industriile conexe, inclusiv pescuitul şi acvacultura,
precum şi fracŃiunea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale.
DefiniŃia este preluată din documentul AsociaŃiei europene MARCOGAZ.
Biomasa reprezintă componentul vegetal al naturii.
Ca formă de păstrare a energiei Soarelui în formă chimică, biomasa este unul din
cele mai populare şi universale resurse de pe Pământ.
Ea asigură nu doar hrana, ci şi energie, materiale de construcŃie, hârtie, Ńesături,
medicamente şi substanŃe chimice.
Biomasa este utilizată în scopuri energetice de la descoperirea focului.
Combustibilul obŃinut din biomasă poate fi utilizat în diferite scopuri – de la
încălzirea încăperilor până la producerea energiei electrice şi a biometanului pentru
industrie şi
vehicule.
Conform Directivei 2009/28/CE Anexa III-conŃinutul de energie pentru biogaz (gaz
combustibil produs din biomasă şi/ sau din fracŃia biodegradabilă a deşeurilor, care
se poate purifica pentru a obŃine calitatea gazelor naturale, în vederea utilizării ca
biocarburant sau gaz de lemn) utilizat în transporturi este 50MJ/kg.
Tabelul 1
Valori tipice şi implicite pentru combustibilii produşi fără emisii nete de carbon
rezultate în urma schimbării utilizării terenului
Reduceri de emisii Reduceri de emisii
Filiera de producere a biocombustibilului
tipice de GHG implicite de GHG
Biogaz din deşeuri urbane organice, sub
80 % 73 %
formă de gaz natural comprimat
Biogaz din gunoi de grajd umed, sub formă
84 % 81 %
de gaz natural comprimat
Biogaz din gunoi de grajd uscat, sub formă
86 % 82 %
de gaz natural comprimat
4
- reziduuri din exploatǎri forestiere şi lemn de foc [1175mii tep(49,8x109MJ/
an)];
- deşeuri de lemn - rumegus si alte resturi de lemn [487 mii tep (20,4x109 MJ/
an)];
- deşeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de
viŃǎ de vie s.a. [4,799 mii tep) (200,9x109 MJ/ an)];
- biogaz [588 mii tep) (24,6x109 MJ/ an)];
- deşeuri şi reziduuri menajere urbane [545 mii tep)(22,8x109MJ/ an)].
5
Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care, în cele din
urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezenŃa
oxigenului molecular, proces prin excelentă exergonic).
Tabelul 3
6
generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol;
e. degradarea enzimatică a biomasei cu obŃinere de etanol sau biodiesel.
Celuloza
poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivaŃi glucidici, care pot fi ulterior
fermentaŃi în etanol.
7
Biogazul necesită a fi purificat înainte de utilizare. De obicei este trecut prin
separatoare speciale, unde metanul este separat de restul gazelor. Utilizarea
biogazului brut (preseparat) poate duce la intoxicare, deoarece restul gazelor sunt
gaze toxice.
Dintre componentele chimice ale materiei organice, gradele cele mai ridicate de
conversiune în biogaz au celulozele, hemicelulozele şi grăsimile.
Fermentarea anaerobă sau digestia anaeroba este un proces biologic complex, prin
intermediul căruia, în absenta oxigenului, substanŃa organică este transformată în
biogaz (sau gaz biologic), constituit în principal din metan şi anhidridă carbonică.
Procentul de metan din biogaz variază de la 50% până la 80% în funcŃie de tipul de
substanŃă organică digerată şi de condiŃiile de proces.
Ca procesul să aibă loc, este necesară acŃiunea diferitelor grupuri de
microorganisme, în măsura să transforme substanŃa organică în compuşi
intermediari, în principal acid acetic, anhidridă carbonică şi hidrogen, utilizabile de
microorganismele metanigene care conclud procesul , producând metanul.
In faza metanogena actioneaza bacteriile metanogene anaerobe specializate in
producerea de metan. In acesta se mai gasesc si urme de hidrogen, hidrogen
sulfurat, mercaptani, vapori de apa, amoniac, azot, indol si scatol.
Materia organică moartă înmagazinează energie solară convertită în energie
chimică, în componentele fotosintetizate de plantele din care a provenit. O cantitate
apreciabilă din energia solară acumulată de plante este stocată în celuloză.
Celuloza este principala componentă a materiei organice din care rezultă metan prin
bioconversie. ConŃinutul în celuloză, raportat la substanŃa uscată, este de 35-50%
în produsele secundare din agricultură. CantităŃi mai mari de celuloză se găsesc în
gunoaiele provenite de la animalele crescute pe aşternut din paie.
Alte surse de biomasă, care pot fi convertite în biogaz, sunt reprezentate de
biomasele foarte hidratate. Într-o clasificare a biomaselor, în raport cu problemele
de energie, cercetătorii au inclus în grupa biomaselor foarte hidratate, plantele
acvatice şi algele. Acestea au un conŃinut în apă în jur de 95%.
Caracteristic pentru culturile energetice foarte hidratate este capacitatea extrem de
mare de a-şi multiplica biomasa, într-un timp relativ scurt, ceea ce creează o
disponibilitate de materie organică ce poate fi folosita în filiera de metanizare.
Dintre plantele acvatice, cea mai cunoscută este zambila de apă (Eichhornia
crassipes) care creşte spontan în lacurile din Ńinuturile tropicale din Africa si
America de Sud. Alte asemenea plante sunt: pistia, azola, iarba de mare, alga
brună şi laminaria care cresc cu cca 5 cm/ zi.
8
• bacterii acidogene, care utilizează ca substrat compuşii organici simpli
eliberaŃi de bacteriile hidrolitice şi produc acizi organici cu lanŃ scurt, care la
rândul lor reprezintă substratul pentru grupurile următoare de bacterii;
• bacterii acetogene, producătoare obligate de hidrogen (OPHA: Obbligate
Hydrogen Producing Acetogens), care utilizează ca substrat produsele din
bacterii acidogene dând naştere la acetat, hidrogen şi anhidride carbonice;
• bacterii omoacetogene care sintetizează acetat plecând de la anhidride
carbonice şi hidrogen;
• bacterii metanigene, diferenŃiate în două grupe:
a) cele care produc metan şi anhidride carbonice din acid acetic, numite
acetoclastici;
b) cele care produc metan plecând de la anhidride carbonice şi hidrogen,
numite hidrogenotrofe.
În timp ce metanul este eliberat aproape complet în faza de gaz dată fiind
solubilitate sa scăzută în apă, anhidrida carbonică participă la echilibrul carbonaŃilor
prezenŃi în biomasa în reacŃie. InteracŃiunile între diferitele specii de bacterii sunt
foarte strânse şi produsele metabolismului anumitor specii pot fi utilizate de alte
specii ca substrat sau ca factori de creştere.
Fermentarea/ digestia anaerobă folosită pentru producerea şi captarea biogazului,
este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, în condiŃii
controlate de mediu, în absenŃa oxigenului molecular şi a luminii , conform reacŃiei
tipice:
9
Fig. 4 Stabilirea ritmului de reacŃiei în funcŃie de minimul necesar de biogaz
(Sursa: Buletinul AGIR - 1/ 2007)
În biogaz sunt prezente mici cantităŃi de anumiŃi compuşi care, din cauza
proprietăŃilor lor oxidante sau de incombustibilitate, trebuie să fie eliminate pentru
a favoriza un bun proces de ardere prin următoarele tehnici: :
• Filtrarea cu filtre de nisip sau pietriş, necesară pentru a elimina solidele în
suspensie care sunt în mod esenŃial material organic, grăsimile şi eventualele
spume înainte de aspirarea compresoarelor de recirculare sau a
compresoarelor auxiliare ale cazanului sau ale motoarelor cu gaz;
• Deumidificarea, temperatura biogazului la ieşirea din digestor este de cel
puŃin 35º C cu un grad de umiditate ridicat care conduce la condensare
vaporii de apă prezenŃi, pentru care se dispun de-a lungul tubulaturilor puŃuri
de colectare a apei condensate. Petru a evita formarea condensatului în
camera de ardere (combustie) trebuie să se elimine în mod drastic
umiditatea, utilizând de exemplu un utilaj de condensare compus dintr-un
frigorifer cu expansiune directă, un schimbător cu legătură tubulară apă /
biogaz şi un filtru cu coalescenŃă unde sunt condensaŃi vaporii care vin apoi
extraşi prin descărcare automată sau manuală;
• Desulfurarea necesară pentru abaterea compuşilor pe bază de sulf se poate
desfăsura prin filtre chimice reumplute cu oxizi de fier care provoacă
precipitarea compuşilor şi astfel, extracŃia lor; prin turnurile de spălare care
spală gazul în contracurent printr-un flux de apă şi oxid de fier sau prin
desulfurarea biologică emitând direct în digestor un procentaj de aer de
aproximativ 5-10% din gaz, pentru a permite o reactie de precipitare
biologică a sulfului.
10
timp ce sunt realizate diferite modificări ale arzătorului pentru introducerea de gaz,
amestecul combustibilului cu comburantul şi utilizarea de materiale mai rezistente
la coroziune pentru schimbătorul de căldură şi arzătorul însuşi.
11
SituaŃia instalaŃiilor de producere a biogazului în UE
12
activitatea şi un consorŃiu româno-german. FinanŃarea proiectului se face din
fondurile „Programul 6 pentru proiecte de cercetare al ComunităŃii Europene" ale
CE.
Concernul Rolls-Royce şi Compania Virgin Atlantic s-au angajat sa echipeze un
Boeing 747 in primul avion cu biogaz din lume, fiind prevazuta transformarea unuia
dintre cele patru motoare ale avionului astfel incat sa poata folosi biogaz in loc de
kerosen, care la sfârşitul anului 2008 a efectuat un zbor de probă fără pasageri.
În acelasi timp, Compania Air New Zealand a comandat firmei Boeing un avion care
va avea numai biogaz în rezervoare, dar a Ńinut să precizeze că primul zbor va fi
efectuat fără pasageri.
Tările UE în care biogazul se utilizează pentru transport sunt prezentate în fig. 6.
Fig. 6
13
locomotive de tren pe rute secundare sau de interes turistic apropiate de instalaŃiile
de digestie;
b. drept combustibil comprimat pentru automobile, în prima etapă cumpărate
de autorităŃile
locale pentru uz propriu, pentru taximetre şi/ sau închiriate populaŃiei zonale;
c. combustibil utilizat direct pentru uz casnic, în centrale termice de instituŃii
locale, de învăŃământ, grădiniŃe, spitale, dar fără a se pierde din vedere
alimentarea şi din altă sursă de combustibil, cel puŃin în perioada de pionierat;
d. utilizare directă în instalaŃii de cogenerare cu putere până la 5MW;
e. combustiobil uşor comprimat până la 0,3MPa în instalaŃii de ardere pentru
uscare de cereale, deshidratare legume-fructe, instalaŃii de stârpire a dăunătorilor
din agricultură;
f. combustibil comprimat pentru tractoare şi maşini agricole;
g. combustibil comprimat pentru nave mici, bărci pescăreşti şi de agrement;
h. introducere în reŃeaua de distribuŃie cu GN din localităŃi mici, condiŃionat de
respectarea cerinŃelor din anexele Directivei 2009/ 28/ CE şi de uscare, având în
vedere că nu se mai odorizează.
Pot exista şi alte aplicaŃii, dar acestea sunt legate în principal de gradul de educaŃie
a populaŃiei, care trebuie să înŃeleagă importanŃa reducerii GHG, în acest sens
elaborându-se:
14