INSPECTORATUL GENERAL DE STAT 

PENTRU DIRECTIVARE ŞI CONTROL 
ÎN  PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA 
CONSTRUCŢIILOR 

ORDIN Nr. 44 
din 23 februarie 1976 

PRIVIND APROBAREA "NORMATIVULUI PENTRU EXECUTAREA 
LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI  ŞI VOPSITORII", 
INDICATIV C. 3­76 

Având în vedere referatul Inspectoratului pentru directivare, norme generale şi sinteză nr. 
172 E din 10 februarie 1976, 
În  temeiul  Decretului  nr.  44  din  14  februarie  1973  privind  înfiinţarea,  organizarea  şi 
funcţionarea  Inspectoratului  General  de  Stat  pentru  Directivare  şi  Control  în  Proiectarea  şi 
Executarea Construcţiilor,  se emite următorul 

ORDIN: 

1. Se aprobă "Normativul pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii",  având 
indicativul C.3­76. 
2.  Normativul  intră  în  vigoare  pe  data  de  5  aprilie  1976  şi  se  va  publica  în  Buletinul 
construcţiilor. 
3.  Pe  data  intrării  în  vigoare  a  normativului  aprobat  prin  prezentul  ordin,  încetează 
valabilitatea următoarelor prescripţii tehnice: 
­  Normativ  privind  executarea  vopsitoriilor  cu  vopsele  pe  bază  de  acetat  de  polivinil, 
indicativ C.3­61, aprobat cu ordinul CSCAS nr. 115/1961; 
­  Normativ  pentru  executarea  şi  recepţionarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii, 
indicativ C.66­70, aprobat cu ordinul M.C. Ind. nr. 125 N/1970; 
­ Instrucţiuni  tebnice  pentru  finisarea  pe şantier  a  plajelor interioare executate cu plăci 
dure din fibre de lemn, cu desene în relief, indicativ C.96­70, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 
127 N/1970; 
­ Instrucţiuni tehnice privind executarea vopsitoriilor cu Vinarom şi vopsea decorativă în 
relief, aplicate direct pe stratul suport sau prin intermediul unui strat de netezire, indicativ C.124­ 
72, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 167 N/1972; 
­  Instrucţiuni  tehnice  pentru  folosirea  emailului  Polilac  la  vopsitorii  în  construcţii, 
indicativ C.143­72, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 77 N/1972. 

INSPECTOR GENERAL DE STAT, 
Ing. EMANOIL FLORESCU
 NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  indicativ C.3­76 
LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  înlocuieşte: C.3/61, 
CAIETUL I: PRESCRIPŢII  GENERALE  C. 66­70, C. 96­70 
C. 24­72 şi C. U3 72 

I. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 

1.1.  Prezentul  normativ  este  compus  din  "caiete " ,  fiecare  cuprinzând  prescripţii  pentru 
executarea soluţiilor de zugrăveli şi vopsitorii asemănătoare din punct de vedere al  materialului 
specific întrebuinţat sau al alcătuirii structurii de finisaj. 
1.2. Conţinutul caietelor este următorul: 
Caietul I ­ Prescripţii generale,  comune tuturor sistemelor de zugrăveli şi vopsitorii. 
Caietul II ­ Zugrăveli cu lapte de var. 
Caietul  III  ­  Zugrăveli  în  culori  de  apă,  zugrăveli  în  relief,  finisarea  ornamentelor  de 
ipsos. 
Caietul IV ­ Vopsitorii cu vopsele de ulei, alchidal, polilac,  imitaţie  lovituri de ciocan, 
bronz­aluminiu, pe  bază de derivaţi   celulozici,  bituminoase, şelac, ceruire. 
Caietul V ­ Vopsitorii cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief. 
Caietul VI ­ Vopsitorii cu vopsele pe baza de acetaj de polivinil, nuanţate pe şantier. 
1.3. Normativul de faţă stabileşte condiţiile şl modul de executare, condiţiile tehnice de 
calitate  şi  modul  de  verificare  a  acestora,  pentru  lucrările  de  zugrăveli  şi  vopsitorii  de  tipurile 
indicate la pct. 1.2. 
1.4. Nu sunt cuprinse în normal vopsitoriile ignifuge, (cu excepţia celor pe bază de var), 
cele anticorosive cu vopsele epoxidice, clor­cauciuc, copolimeri vinilici. 
De  asemenea,  nu  sunt  cuprinse  în  normativ  lucrările  de  zugrăveli  şi  vopsitorii 
ornamentale  (aurire,  ornamentarea  stucaturilor,  imitaţie  de  diferite  esenţe  de  lemn,  sgrafite,  al 
fresco). 
1.5. Prezentul normativ se aplică la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii care se execută atât 
la clădiri de locuit şi social­culturale cât şi la construcţii industriale şi agrozootehnice care nu sînt 
supuse acţiunii agresive a agenţilor chimici. 
În cazul când vopsitor ia trebuie să joace şi rolul de barieră de vapori, se va ţine seama de 
prevederile  din  "Normativ  pentru  proiectarea,  executarea  şi  recepţionarea  barierelor  contra 
vaporilor", indicativ C. 108­70. 
1.6. Lucrările de zugrăveli şi  vopsitorii cuprinse în  normativ se  execută pe suprafeţe de 
lemn,  PFL,  PAL,  metal,  glet  de  var,  glet  de  ipsos,  glet  de  nisip­aracet,  glet  de  ipsos­aracet 
(Gipac),  tencuieli  cu  mortar  de  var  sau  cu  mortar  de  ciment,  drişcuite;  de  asemenea  se  pot 
executa zugrăveli şi vopsitorii direct pe faţa văzută a elementelor de beton (prefabricat sau turnat 
monolit), elemente care rezultă din decorare cu faţa plană şi netedă. 
1.7. La lucrări de restaurări şi reparaţii de clădiri monumentale şi la monumente istorice, 
proiectantul  va  putea  prevedea  condiţii  şi  detalii  tehnologice  necesare  pentru  asigurarea 
aspectului corespunzător, în funcţie de specificul clădirii.
 2. MATERIALE 

2.1. Materialele prevăzute în proiect şi cele puse în operă, vor avea caracteristicile tehnice 
conform standardelor şi normelor interne specificate în caietele respective. 

3. LUCRĂRI CARE TREBUIE TERMINATE ÎNAINTE 
DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR ŞI VOPS1TORIILOR 

3.1. înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli toate lucrările şi reparaţiile de tencuieli, 
glet, placaje, instalaţii sanitari, electrice şi de încălzire, trebuie să fie terminate. 
De  asemenea,  vor  fi terminate  pardoselile  reci  (betoane  mozaicate,  gresie  etc),  exclusiv 
lustruirea.
3.2. În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile se 
vor  executa  înaintea  aplicării  îmbrăcămintei  pardoselii.  La  executarea  zugrăvelilor  se  vor  lua 
măsuri  pentru  protejarea  stratului  suport  al  îmbrăcămintei,  pentru  a­l  feri  de  umiditate  şi  de 
murdărire, care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei, în  special în cazul aplicării acesteia 
prin  lipirea  cu  adezivi.  în  cazul  pardoselilor  cu  strat  suport  din  plăci  fibro­lemnoase  poroase 
bitumate, zugrăvelile se vor executa înainte de montarea stratului  suport. 
3.3.  Tâmplăria  de  lemn  şi  cea  metalică  trebuie  să  fie  montate  definitiv;  accesoriile 
metalice  la  tâmplărie  trebuie  să  fie  montate  corect  şi  buna  lor  funcţionare  să  fie  verificată,  cu 
excepţia drucărelor şi a şildurilor care se vor fixa după vopsirea tâmplăriei. 
3.4. La lucrările de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai după terminarea 
completă a zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetare, curăţire, 
lustruire), luându­se măsuri de protejare contra murdăririi îmbrăcămintei pardoselilor. 
3.5.  Înainte  de  începerea  lucrărilor  de  zugrăvire  sau  vopsire  a  faţadelor,  trebuie  să  fie 
complet executate toate lucrările de la faţada construcţiei ca: jghiaburi, burlane, streşini, cornişe, 
glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaze etc. precum şi trotuarele. 

4. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR 

Pregătirea suprafeţelor de beton sau tencuială drişcuită 

4.1. În vederea finisării cu  zugrăveli de  var, suprafeţele trebuie să fie drişcuite cât mai 
fin, astfel ca urmele de drişcă să fie cît  mai puţin vizibile; toate reparaţiile necesare trebuie să fie 
executate îngrijit, terminate şi uscate. 
4.2. În cazul suprafeţelor tencuite sau de beton plane şi netede (exemplu: panouri mari), 
toţi perii rămaşi de la turnare sau găurile survenite de la transport, montaj ori turnare (în cazul 
pereţilor din beton monolit), se vor umple cu mortar de ciment­var, după ce în prealabil bavurile 
şi dungile ieşinde în relief au fost îndepărtate, astfel ca să rezulte suprafeţe netede. De asemenea, 
betele cu urme de decofrol, se vor freca cu piatra de şlefuit sau cu perii de sârmă. 
Suprafaţa  panourilor  prefabricate  din  beton  greu  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile  de 
planeitate  şi  netezire  prevăzute  în  "Normativ    pentru    executarea  construcţiilor  din  panouri 
mari" P.42­71. 
Suprafaţa  se  va  curăţa  bine  de  praf,  pentru  a  se  asigura  aderenţa  stratului  de  finisaj  pe 
suprafaţa suport. 
4.3.  În  cazul  suprafeţelor  de  zidărie  netencuită,  care  urmează  să  fie  zugrăvite  direct,  se 
vor curăţa cu atenţie stropii şi resturile de mortar, şi se vor completa rosturile care prezintă goluri 
în mortar
 Pregătirea suprafeţelor gletuite 
4.4. Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie să 
fie plane şi netede, fără desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie să aibă o vechime de cel puţin 
14 zile. 
4.5.  Toate  fisurile,  neregularităţile  etc,  se  chituiesc  de  către  zugravul  vopsitor  sau  se 
şpăcluiesc  cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituirea 
defectelor izolate, se prepară din două părţi ipsos şi o parte apă (în volume). Pasta se realizează 
prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin amestecare rapidă (în intervalul 
de maximum 1 minut de la presărare). Pasta se va prepara în cantităţi care să poată fi   folosite 
înainte de sfârşitul prizei  ipsosului (circa 6 minute). 
Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos­var, în proporţie de 
1 parte  ipsos şi 1  parte  lapte de  var  (în  volume).  Compoziţia  se  va  prepara  în  cantităţi  care  să 
poată fi folosite în cel mult 20 minute de la preparare. 
Compoziţiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) şi aracet sunt  indicate  în  Caietul  V. 
4.6. După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşti cu hârtie de şlefuit (în cazul 
pereţilor începând de la partea superioară spre partea inferioară) după care se curăţă de praf cu 
perii sau bidinele curate şi uscate. 
4.7. În cazul când pe suprafaţa gletului se aplică vopsitorii de ulei,  alchidal, nitroceluloză 
sau alte vopsele care formează după uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului trebuii 
să fie de maximum 8%. 

Pregătirea suprafeţelor de lemn, PFL, PAL 
4.8.  Tâmplăria  verificată  de  către  tâmplar  în  privinţa  bunei  execuţii  şi  funcţionări,  şi 
reparată  în  ceea  ce  priveşte  degradările  survenite  în  timpul  transportului  sau  montajului,  este 
luată în primire  de vopsitor. 
Vopsitorul verifică si corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele 
îngropate, prelingerile de răşină sau  alte  murdării  curăţate etc. 
4.9. Umiditatea tâmplăriei de lemn înainte de vopsire trebuie să nu depăşească media de 
15%. Verificarea umidităţii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette". 
4.10.  Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt nichelate sau lăcuite din fabricaţie, 
vor fi grunduite cu grund anti­coresiv şi vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email. 

Pregătirea suprafeţelor metalice 
4.11.  Suprafeţele  metalice  nu    trebuie  să  prezinte  pete  de  rugină,  păcură,  grăsimi, 
mortar, vopsea veche, noroi, gheaţă, zăpadă etc. 
Rugina  se îndepărtează prin  frecare cu perii de sârmă, şpacluri de oţel, răzuitoare, dălţi, 
piatră  abrazivă  sau  prin  sablare  sau  ardere  cu  flacără  ;  în  cazuri  speciale  se  vor  folosi  băi  de 
spălare şi  decapare acidă,  în  instalaţii  industriale sau paste decapante. 
Petele  de  grăsimi  se  şterg  cu  tampoane  muiate  în  solvenţi  (white­spirit,  terebentină, 
benzină  uşoară).  Se  interzice  folosirea  petrolului  lampant  sau  a  benzinei  auto,  care  pot  înlesni 
coroziunea metalului. 
4.12.  Tâmplăria  metalică  se  aduce  pe  şantier  grunduită  cu  un  grund  anticorosiv 
corespunzător vopselei care se aplică. 

Pregătirea suprafeţelor cu un finisaj vechi 
4.13. Zugrăvelile vechi  se  vor răzui cu şpaclu, pereţii şi tavanele  se  vor spăla cu apă şi 
săpun şi după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi.
 4.14. Vopsitoriile  vechi se  vor curăţa prin ardere cu lampa de benzină, după care vor fi 
îndepărtate cu şpaclul înainte de rărirea lor. îndepărtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu 
piste  decapante.  Pasta  se  întinde cu  un  tampon,  se  lasă  să  se  înmoaie  pelicula  câteva   minute, 
după care se curăţă cu şpaclul. 
Dacă  gletul  de  vopsea  este  prea  crăpat  sau  s­a  cojit  odată  cu  scoaterea  cu  şpaclul  a 
vopselei, gletul se  va reface complet. După aceasta, pregătirea pentru vopsire se face ca pentru 
un glet nou. 
4.15. Vopsitoriile vechi degradate, de pe tâmplăria metalică sau de lemn, se curăţă în mod 
similar ca de pe suprafeţele gletuite. 
După îndepărtarea vopsitoriilor vechi, pregătirea suprafeţelor se va face la fel ca în cazul 
unor finisaje noi. 

5. CONDIŢII DE EXECUŢIE 

5.1. Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi 
prevederile din prezentul normativ. 
5.2. Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură a 
aerului,  în  mediul  ambiant,  de  cel  puţin  +  5°C,  în  cazul  zugrăvelilor  pe  bază  de  apă  şi  de  cel 
puţin + 15°C, în cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. 
Acest regim se va menţine în tot timpul executării lucrărilor şi cel puţin încă 8 ore pentru 
zugrăveli şi 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, după executarea lor. 
5.3. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore 
de la încetarea ploii (în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei); de asemenea, 
se va evita lucrul la faţade în orele de însorire maximă sau vânt puternic, pentru a evita uscarea 
accelerată şi crăparea peliculelor. 
5.4.  Înainte  de  începerea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii  se  va  verifica  dacă 
suprafeţele suport au atins umiditatea de regim (suprafeţele de beton sau zidărie tencuită 3% şi 
suprafeţele  gletuite 8%). Aceasta se obţine în condiţii obişnuite (umiditate relativă a  aerului de 
60%  şi  temperatură  +  18...20X),  după  cea.  30  zile  de  la  executarea  mortarelor  şi  după  circa  2 
săptămâni de la executarea gletului. 
Umiditatea se verifică cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul variaţiei 
rezistivităţii  electrice  a  materialelor  funcţie  de  umiditatea  lor)  sau  cu  un  alt  aparat  similar 
(aparatul cu carbid tip C.M.). 
În  cazul  când  pe  şantier  nu  se  găsesc  aparatele  indicate,  se  poate  verifica  dacă  stratul 
suport de mortar sau beton s­a uscat suficient prin următoarea metodă: cu ajutorul unei pensule 
curate se aplică pe o porţiune mică (cea. 2x5 cm) din suprafaţa suport 0 soluţie de fenolftaleină în 
alcool, în concentraţie de 1%; dacă porţiunea respectivă se colorează în violet sau în roz suport 
are o umiditate mai mare de 3%. 
5.5.  Diferenţa  de  temperatură  între  aerul  înconjurător  şi  suprafeţele  care  se  vopsesc  nu 
trebuie nu trebuie să fie mai mare de 6 0 C, pentru a se evita condensarea vaporilor. 
5.6. La executarea finisajelor se va ţine seama de indicaţiile date la fiecare caiet, în ceea 
ce  priveşte  compatibilitatea  dintre  natura    fiecărui  tip    de    finisaj  şi  stratul  suport  pe  care  se 
aplică, precum şi compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcătuiesc finisajul. 
5.7.  Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor putea fi 
folosite numai după verificarea şi confirmarea de către un laborator de specialitate a păstrării ca 
racteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi normele interne de fabricaţie. 
6. MASURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PCI 

6.1. La executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor avea în vedere prevederile 
din:
 ­ Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii  şi Ministerul 
Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi nr. 60/1975; 
­ Norme de protecţia muncii (construcţii­montaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7 
N/1970, cap. XVII. B; 
­ Norme PCI  în  vigoare. 
6.2. Muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi 
zilnic. De asemenea, vor fi instruiţi şi  muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă. 
6.3.  În  imediata  apropiere a  locului  unde  se  lucrează  cu  lacuri şi vopsele, trebuie  să  fie 
aşezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil. 
6.4. În jurul  locului  unde se lucrează cu aceste  materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, 
trebuie să fie puse afişe uşor de citit de la distanţă, cu inscripţiile: 

FUMATUL STRICT INTERZIS 
NU VA APROPIAŢI CU FOC DESCHIS 
NU SUDAŢI 
NU ÎMPUŞCAŢI CU PISTOLUL PENTRU BOLŢURI 

6.5. În cazul lucrului în spaţii închise, trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, 
iar  în  clădirea  respectivă  este  strict  interzis  să  se  lucreze  cu  loc  deschis  sau  să  se  sudeze,  la 
oricare din nivelele clădirii. 
În  cazul  imposibilităţii asigurării  ventilaţiei  naturale  se  va  realiza  obligatoriu  ventilarea 
artificială (cu precădere în spaţii închise). 
6.6.  La  terminarea  lucrului  în  fiecare  zi,  toate  materialele  inflamabile  vor  fi  duse  cu 
capacul  ambalajelor  fixat  ermetic  şi  închise  în  magazii  destinate  în mod  special,  acestui fel  de 
materiale, având scris pe uşă. 

PERICOL  DE  INCENDIU 
NU FUMAŢI 
NU  INTRAŢI  CU  FOC DESCHIS 

6.7. La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solvenţi  inflamabili, 
acestea trebuie să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locuri 
fără  foc deschis şi  nu vor  fuma. 
6.8. Muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi  vopsele cu toluen sau alţi solvenţi 
inflamabili, le transvazează din butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să 
efectueze aceste operaţii în locuri ferite de surse de loc. 
6.9.  Pentru  muncitorii  care  lucrează  la  înălţime  se  vor  verifica  şi  asigura  stabilitatea 
podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor etc. 
6.10.  La  folosirea  instalaţiilor  mecanice  sub  presiune  se  vor  prevedea  aparatele  de 
măsură  şi  control  necesare   funcţionării acestora în condiţii de securitate. 
6.11.  În  cursul  lucrărilor  de  vopsitorie  interioară  cu  mijloace  mecanizate  şi  în  cazul 
utilizării lacurilor şi vopselelor cu uscare rapidă care conţin solvenţi toxici,  muncitorii vor purta 
măşti  cu  filtre  adecvate  sau  izolante  ori  ochelari  de  protecţie  (în  cazul  când  se  poartă  o 
semimască). 

7. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE 
ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR
 7.1. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant, prin organele sale de control 
tehnic  de  calitate,  precum  şi  de  către  beneficiar  şi  proiectant,  urmărindu­se  respectarea 
prevederilor din prezentul normativ. 
7.2. Pe parcursul executării lucrărilor zugrăveli­vopsitorii, se verifică în mod special (de 
către şeful punctului de lucru): 
a)  îndeplinirea  condiţiilor  de  calitate  a  suprafeţelor suport,  conform pct. 4;  în  cazuri  de 
importantă deosebita consemnându­se acestea în procese­verbale de lucrări ascunse; 
b)  calitatea  principalelor  materiale  ce  intră  în  operă,  conform  standardelor  şi  normelor 
interne de fabricaţie respective, 
c) respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier; 
d) corectitudinea execuţiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecărui caiet. 
7.3.  Pentru  lucrările  găsite  necorespunzătoare  se  vor  da  dispoziţii  de  şantier  pentru 
remediere sau refacere. 
7.4.  Recepţia  lucrărilor  de  zugrăveli  şi  vopsitorii  se  va  face  numai  după  uscarea    lor 
completă.

Zugrăveli 
7.5. Prin examinarea vizuală a zugrăvelilor se verifică ur­Bmătoarele: 
a)  corespondenta  zugrăvelilor  interioare  şi  exterioare  cu  prevederile  proiectului  şi 
dispoziţiile ulterioare, spre a se constata concordanţa lucrărilor executate cu prevederile acestora; 
b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă precum şi a celor în calcio­vechio; ele 
trebuie să aibă un ton de culoare uniformă, să nu prezinte pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, 
fire de păr sau urme de la pensulă sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai dacă sînt 
vizibile  până  la  o  distanţă  de cel  mult  1m de  la  suprafaţa  zugrăvită;  nu  se  admit  corecturi sau 
retuşuri locale care distonează cu tonul general, chiar la distanţe mai mici de 1m; pe suprafeţele 
finisate  prin  stropire  trebuie  ca  stropii  să  fie  repartizaţi  uniform,  exceptând  cazul  când  prin 
condiţiile speciale ale lucrării s­a prescris o repartizare neuniformă; 
c) uniformitatea desenului  la zugrăveli interioare executate cu rolă, burete sau pânză de 
sac;  nu  sunt  admise  pete  sau  sărituri  şi  nici  suprapuneri  sau  lipituri  ale  desenului;  în  cazul 
execuţiei  desenului cu rola se admite  lipsa desenului numai  la  legătura a fâşii  vecine, dar pe o 
lăţime de cel mult 1 mm. 
7.6. Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma 
pe perete. O zugrăveală aderentă nu trebuie să se ia pe palmă. 
7.7.  Rectiliniaritatea  liniaturilor  de  separaţie  se  verifică  cu  ochiul  şi  la  nevoie  cu  un 
dreptar  de  lungime  adecvată.  Ele  trebuie  să  fie  fără  înnădiri  şi  de  o  lăţime  uniformă  pe  toată 
lungimea lor. 
Se admit la un perete cel mult două devieri izolate, care să nu se abată de la linia dreaptă 
cu mai mult de 2 mm. 

Vopsitorii 
7.8. Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la 
vopsitoriile  în  ulei  sau  la  cele  pe  bază  de  polimeri  s­a  format  pelicula  rezistentă,  fapt  ce  se 
constată prin ciocnirea uşoară a vopselii cu degetul în mai multe puncte. 

7.9.  Prin  examinarea  vizuală  se  verifică  aspectul  vopsitoriilor,  avându­se  în  vedere 
următoarele: 
a) suprafeţele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte pe toată 
suprafaţa acelaşi ton de culoare   şi acelaşi aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect 
sau în mostrele stabilite; vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la "perfect curat" adică
să  nu  prezinte  straturi  străvezii  şi  nici    pete,    desprinderi,    cute,    băşici,    scurgeri,    lipsuri  de 
bucăţi de peliculă, crăpături ori fisuri, care pot genera în viitor desprinderea stratului, aglomerări 
de pigmenţi,  neregularităţi cauzate de chituiri sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, 
fire de păr, urme de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc; 
b) la vopsitoriile executate pe tâmplărie se  va verifica vizual buna acoperire cu peliculă 
de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice bine chituite şi şlefuite în prealabil, se va controla 
ca  accesoriile  metalice  vizibile  (şilduri,  drucăre,  cremoane,  olivere  etc.)  să  nu  fie  pătate  de 
vopsea; 
c) nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţele de tâmplărie vopsite; 
d)  pentru  controlarea  pregătirii  corecte  a  suprafeţelor  de  tâmplărie  înaintea  vopsirii 
(curăţirea, şlefuirea, chituirea rosturi lor etc.) se vor face verificări prin sondaje în diverse puncte, 
în lăturându­se cu grijă vopseaua până la stratul suport; 
e)  se  va  examina  vizual  dacă  ţevile,  radiatoarele,  convectoarele,  aerotermele, 
ventilatoarele  etc.  sunt  vopsite  în  culorile  prescrise  şi dacă  vopseaua  este de  culoare uniformă, 
fără  pete,  urme  de  pensulă,  crăpături  sau  alte  defecte;  cu  aceeaşi  atenţie  se  va  controla  dacă 
pregătirea feţelor laterale şi spatele acestui piese şi aparate sunt vopsite pe toate elementele, fără 
locuri  neacoperite,  umflături  etc;  pentru  verificarea  suprafeţelor  din  spatele  conductelor, 
radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaje dacă este aplicată vopseaua pe 
suprafeţele corect pregătite în prealabil şi dacă este executata conform proiectului (curăţirea de 
rugină sau mortar, aplicarea succesivă a straturilor prevăzute în proiect); 
f)  bordurile,  frizurile  şi  liniatura  trebuie  să  fie  de  ai  i  lăţime  pe  toată  lungimea,  să  nu 
prezinte curburi sau frânturi de acelaşi aliniament, iar înnădirile să nu fie vizibile de la distanţa 
mai mare de 1 m; 
g)  separaţiile  dintre  vopsitorii  şi  zugrăveli  pe  acelaşi  perele  precum  şi  cele  dintre 
zugrăveala  pereţilor  şi  tavanelor  trebuie  să  fie  distincte,  fără  suprapuneri,  ondulaţii  etc; 
verificarea rectiliniarităţii liniilor de separaţie se va face cu un dreptar de lungime cât mai mare; 
la această verificare trebuie ca pe un întreg perete să nu existe mai mult de două devieri izolate şi 
care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai mult de 2 mm. 
7.10. Calitatea lucrărilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verifică în acelaşi 
mod ca la celelalte lucrări de vopsitorie, prevăzute în prezentul capitol. 

8. ÎNTREŢINERE 

8.1.  Zugrăvelile  cu  lapte  de  var  şi  humă,  calcio­vechio  nepatinat  şi  patinat  cu  ceară,  se 
întreţin prin curăţarea de praf cu perii cu coadă lungă, cu fire de păr sau sintetice. 
8.2. Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supra­lejele finisate cu calcio­vechio 
patinat cu vopsele de ulei, precum şi toate vopsitoriile care formează pelicule bariere de vapori se 
spală cu cârpa sau buretele cu apă caldă şi dacă este necesar se adaugă şi săpun sau detergenţi, 
după  care  se  revine  şi  se  şterge  cu  o  cârpă  curată  uscată.  În  cazul  în  care  spălarea  nu  este 
necesară suprafaţa se poate şterge direct cu o cârpă uscată flanelată. 
Este interzisă spălarea unei vopsitorii cu vechime mai mică de 14 zile. 

8.3. Suprafeţele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea definitivă în relief se pot spăla 
cu o cârpă muiată în apă şi stoarsă. 
Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativă în relief, nu se vor spăla înainte de 30 
zile de la realizarea lor. 

9. TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA
 MATERIALELOR PE ŞANTIER 

9.1. Varul gras în bulgări şi huma livrate în vrac se transportă  în vagoane închise. 
Ipsosul livrat în saci de hârtie se transportă în vagoane închise. 
Depozitarea materialelor pentru zugrăveli se va face în depozite închise sau acoperite şi 
ferite de umezeală. 
9.2. Materialele utilizate la lucrări de vopsitorii, produse de MICh  livrate în bidoane de 
tablă,  cu  capacitate  de  0,250;  0,500;  1;  5;  10;  15;  25  litri  sau  butoaie  de  PVC  cu  saci  de 
polietilenă la interior cu capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, în locuri uscate şi 
ferite de îngheţ. 
9.3.  Depozitele  trebuie  să  satisfacă  condiţiile  de  securităţi  împotriva  incendiilor.  Se 
recomandă ca temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între + 7°C şi + 20 0 C. 
9.4. În timpul depozitării se va urinări ca ambalajul să fie ermetic închis, pentru a se evita 
scurgerea, uscarea sau murdărirea produselor. 

Elaborat de:  Aprobat de I.G.S.C. 
INSTITUTULDE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  cu ordinul nr. 44 
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­  din 23 feb. 1976 

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  indicativ: 
LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  C. 376
CAIETUL II: ZUGRĂVELI CU LAPTE DE VAR 
 1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 

1.1.  Prevederile  prezentului  caiet  se  referă  la  modul  de  preparare  şi  executare  a 
zugrăvelilor cu  lapte din var. 
1.2. Zugrăvelile cu lapte de var (spoieli) se aplică la exteriorul şi interiorul construcţiilor 
pe  suprafeţe  tencuite,  pe  zidării aparente, pe glet  de  var, pe beton,  la  construcţii  de locuinţe  şi 
social­culturale, industriale (când nu sunt supuse agresivităţii agenţilor  chimici), agrozootehnice 
şi lucrări de organizare de şantier; pe suprafeţe de lemn, ca dezinfectant sau pentru ignifugări. 
1.3. Zugrăvelile cu lapte de var, colorate, se aplică la exterior sau interior, la fel ca la pct. 
1.2. 

2. MATERIALE 

2.1.  Amestecurile  preparate  pentru  zugrăveli  cu  lapte  de  var  trebuie  să  fie  rezistente  la 
lumină  şi  la  acţiunea  mediului  în  care  se  vor  găsi  suprafeţele  respective  în  timpul  exploatării. 
Compoziţiile trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face 
corect,  fără  ca  materialul  să  curgă  şi  fără  să  rămână  urme  vizibile  de  bidinea  sau  pensulă;  de 
asemenea  trebuie  să  aibă  pigmenţii  bine  fixaţi.  Pentru  aceasta,  în  compoziţii  se  vor  introduce 
uleiuri. 
2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor trebuie să corespundă prevederilor din 
următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare: 
­  Ulei de in sicativat, STAS  16­70; 
­  Ulei tehnic de in, STAS 18­70; 
­ Ulei tehnic de rapiţă, STAS 2078­70; 
­ Ulei tehnic de floarea­soarelui, STAS 2710­70; 
­ Var pentru construcţii, STAS 146­70; 
­ Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790­73; 
­ Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante, standardele 
din sectorul L "Industria chimică" subgrupa "L 17"; 
­ Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581­61; 
­ Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593­68. 

3. PRESCRIPŢII  DE  EXECUŢIE 

Prepararea compoziţiilor de zugrăveli cu lapte de var 

3.1. Laptele  de  var  folosit  la  zugrăveli  se prepară din  var pastă  gata  stins, prin diluarea 
pastei de var cu apă în proporţie de 1 parte var la 1,5 părţi apă (în volume) şi amestecare până la 
perfecta  omogenizare.  În  caz  că  nu  există  pe  şantier  var  gata  preparat,  laptele  de  var  se  poate 
prepara din bulgări (2...2,5 părţi apă la 1 parte var bulgări ­ în volume). Nu se va face prepararea 
în recipiente (butoaie, găleţi) din tablă neagră, deoarece ruginesc şi schimbă culoarea laptelui de 
var. 
Varul pastă poate fi folosit la zugrăveli după 3—5 zile de la preparare. 
Laptelui de var i se adaugă, amestecând continuu, până la omogenizare, grăsimi (ulei de 
in, de rapiţă sau de floarea soarelui), în proporţie de 1...2% (în volume). Se poate folosi şi seu 
topit tehnic, în aceeaşi proporţie, care însă se va încălzi până la topire şi se va amesteca numai în 
cazul preparării laptelui din var bulgări şi anume înainte de răcirea amestecului.
 3.2.  În  cazul  unor  zugrăveli  colorate  se  adaugă  pigmenţi  în praf,  până la  nuanţa  dorită. 
Laptele de var strecurat se amestecă cu colorantul muiat în apă cu 24 ore înainte de strecurare. 
Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru zugrăvirea cel 
puţin  a  unei încăperi  (la  interior)  sau  a  unei  faţade  (la  exterior),  pentru  a  se  evita  variaţiile  de 
nuanţă în cadrul aceluiaşi câmp vizibil. 
3.3. Înainte de întrebuinţare, compoziţia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm 2 ), cu 
ţesătură  din  sârmă  de  alamă,  pentru  reţinerea  atât  a  impurităţilor  cât  şi  a  particulelor  de  var 
nestins sau de pigment. 
3.4. La locul de muncă, compoziţia din zugrăveală se transportă şi se păstrează în găleţi 
de tablă zincată. 

Aplicarea zugrăvelii 

3.5. Spoielile (preparate din lapte din var, fără pigmenţi şi grăsimi) şi zugrăvelile de var 
se execută în două­trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legătură dintre 
suprafaţa  pregătită  şi  zugrăveală);  el  crează  o  suprafaţă  uniformă  ca  porozitate,  putere  de 
absorbţie şi culoare. 
Aplicarea  primului  strat  se  va  face  imediat  după  terminarea  lucrărilor  pregătitoare,  cel 
mult  după 2...4  ore;  în  caz  contrar  ştergerea  de  praf  se  va  efectua  din  nou  înainte  de aplicarea 
primului strat de zugrăveală. 
3.6.  La  zugrăvirea  pereţilor  se  delimitează  de  la  începui  suprafeţele  care  trebuie  să  fie 
zugrăvite  diferit,  prin  trasarea  unor  linii  subţiri  între  suprafeţele  respective  (de  exemplu  inii. 
tavan şi pereţi). Trasarea liniilor se va face conform caietului III. 
Zona imediat învecinată liniei de demarcaţie se zugrăveşte cu o pensulă. 
3.7. Zugrăveala se aplică prin stropire cu aparate de pulverizat (pct. 3.12...3.15). Pentru a 
asigura o mai bună aderenţă de suport, primul strat de zugrăveală se poate aplica cu bidineaua. 
Se  admite  şi  aplicarea  manuală  cu bidineaua  a  tuturor  straturilor  zugrăvelii  numai  pe  suprafeţe 
mici. 
3.8. În cazul zugrăvirii manuale, întinderea straturilor se va face purtându­se bidineaua pe 
direcţii perpendiculare; la plafoane ultima netezire se va face pe direcţia luminii (spre fereastră) 
iar la pereţi în sens orizontal. în timpul lucrului se vor evita depunerile  la  fundul vasului. 
3.9. Fiecare strat se va aplica numai după uscarea celui precedent. 
3.10.  Zugrăvirea  manuală se va face concomitent de către doi zugravi, unul executând 
zugrăvirea părţii superioare a peretelui de pe scara dublă, iar celălalt zugrăvind de pe pardoseală 
partea inferioară a peretelui, pentru a se evita apariţia de dungi la locul de îmbinare. 
3.11. În cazul unor încăperi în care se execută lambriuri în vopsea de ulei (băi, bucătării, 
spălătorii,  săli  de  clase  etc),  se  zugrăveşte  mai  întâi  partea  superioară  a  peretelui  împreună  cu 
tavanul, iar apoi se execută lambriul în ulei. Limita de demarcaţie se trage cu culoare de apă, aşi 
cum s­a indicat mai sus. 

3.12. La aplicarea mecanizată prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat: 
­ cu acţiune discontinuă, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compoziţia de 
zugrăveală este necesară întreruperea lucrului; 
­  cu  acţiune  continuă,  la  care  compoziţia  de  zugrăveală  este  absorbită    de    pompa 
aparatului printr­un furtun dintr­un vas (recipient) alimentat continuu. 
3.13. Aparatul cu  acţiune discontinuă  folosit curent   este aparatul tip "Calimax". (lista 
de scule, dispozitive, utilaje este dată în Anexă).
 Înainte  de  aplicarea  compoziţiei  de  zugrăveală  se  execută  următoarele  operaţii 
pregătitoare; 
­  se  umple  rezervorul  cu  compoziţia  de  zugrăveală,  aşezându­se pe  gura  rezervorului  o 
sită pentru strecurarea ei; 
­ se ridică presiunea în rezervor prin pompare manuală, până la 3...5 atmosfere; 
­ se deschide robinetul şi se reglează jetul; 
­ se verifică manometrul şi legătura furtunului la rezervorul şi la tija duzei. 
3.14.  Ca  aparat  de  pulverizat  cu  acţiune,  continuă  se  poate  folosi  aparatul  electric  de 
zugrăvit (AEZ­1), cu compoziţia de zugrăveală, strecurată în prealabil, se alimentează continuu 
un  recipient  (găleată)  separat  pe  măsura  consumului,  de  unde  este  absorbită  prin  furtun  în 
rezervorul de presiune şi respinsă prin furtunul de refulare în pulverizator. 
Înainte  de  aplicarea  compoziţiei  de  zugrăveală  se  execută  următoarele  operaţii 
pregătitoare: 
­  se  prepară  compoziţia  de  zugrăveală  cu  o  astfel  de  consistenţă  încât  să  se  asigure 
posibilitatea de a fi pulverizată şi se strecoară prin sită; 
­ se umple recipientul de alimentare continuă şi se introduce furtunul de absorbţie în acest 
recipient; 
­  se  acţionează  pompa  cu  membrană  până  la  presiunea  de  5...6  atm.  şi  se  deschide 
robinetul pulverizatorului; 
­ se verifică buna funcţionare a aparatului (manometrul, legătura furtunului de absorbţie 
cu aparatul, legătura furtunului de refulare cu duza şi cu pulverizatorul, starea de funcţionare a 
pompei şi a pulverizatorului etc); 
­ se reglează jetul. 
La  aparatul  electric  de  zugrăvit,  înainte  de  punerea  în  funcţiune  se  va  face  legătura 
acestuia cu pământul. 

3.15.  Pentru  executarea  zugrăvelii  cu  aparatele  de  pulverizai  se  procedează  în  felul 
următor: 
­ se ridică presiunea în pompă până la cea de lucru (conf. pct. 3.13 şi 3.14), se deschide 
robinetul de la pulverizator şi se începe stropitul; 
­ jetul  sub care compoziţia de zugrăveală  iese din  duza pulverizatorului trebuie să fie cu 
stropii fini şi în unghi drept iată de suprafaţa care se finisează, iar duza să se afle la o distanţă de 
suprafaţă de 0,75... 1,00 m, astfel încât compoziţia care se pulverizează să nu cadă pe jos şi să nu 
ricoşeze;
 ­  pentru  o  aplicare  uniformă  a  compoziţiei  de  zugrăveală,  se  execută  cu  duza 
pulverizatorului mişcări în spirală; 
­ fiecare strat se aplică numai după uscarea celui precedent. 
3.16.  După  terminarea  lucrului  se  va  spăla  aparatul  atât  în  interior  cât  şi  în  exterior 
precum  şi    furtunul    şi    pulverizatorul,  prin  introducerea  unei  cantităţi  de  apă  în  interiorul 
aparatului, creându­se din nou presiune. 
3.17. La zugrăvirea faţadelor, pentru a se împiedica uscarea bruscă şi cojirea zugrăvelilor, 
se va evita aplicarea acestora pe boare puternic; aplicarea se va face în primele ore ale dimineţii 
iu  după  amiază  (în  lunile  de  vară).  În  cazul  când  este  necesar  să  i  lucreze  pe  timp  însorit, 
suprafaţa se va uda cu apă în prealabil.
 Elaborat de:  Aprobat de I.G.S.C. cu ordinul 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  nr. 44 din 23 feb.  1976 
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­ 

NORMATIV PENTRU EXECUTARE LUCRĂRILOR 
DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 
CAIETUL III: ZUGRĂVELI IN CULORI DE APĂ,  Indicativ C. 3­76 
ZUGRĂVELI ÎN RELIEF, 
FINISAREA ORNAMENTELOR DE  IPSOS 

1. OBIECT Şl DOMENIU DE APLICARE 

1.1.  Prevederile  prezentului  caiet  se  referă  la  modul  de  preparare  şi  executare  a 
zugrăvelilor în culori de apă, a zugrăvelilor în relief şi la finisarea ornamentelor de ipsos. 
1.2.  Zugrăvelile în culori de apă, preparate cu humă sau caolină, se aplică  la  interiorul 
construcţiilor, în încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 60%, pe suprafeţe gletuite cu glet de 
var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit şi social­culturale, construcţii industriale (unde nu sînt 
supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice, precum şi la lucrări provizorii. 

2. MATERIALE 

2.1.  Amestecurile  preparate  cu  culori  de  apă  trebuie  să  reziste  la  lumină  şi  la  acţiunea 
mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile trebuie să 
aibă  o  astfel  de  consistenţă,  încât  acoperirea  suprafeţelor  să  se  poată  face  corect,  fără  ca 
materialul să curgă şi fără să rămână urmi vizibile de bidinea sau pensulă; de asemenea, trebuie 
să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţiile de zugrăvii se va introduce un adaos 
preparat din clei  de oase sau de piele 
2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apă trebuie să corespundă 
prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare: 
­ Ipsos de construcţii şi ipsos de modelat, STAS 545­66; 
­ Caolin spălat de Aghireş, STAS 232­83; 
­ Humă, condiţiile tehnice prevăzute in normele interne ale carierei producătoare; 
­ Caolin spălat de Harghita, STAS 4888­68; 
­ Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790­83; 
­ Clei de oase, STAS 88­73; 
­ Clei de piele, STAS 89­69; 
­ Gelatină tehnică, STAS 2540­73; 
­ Cretă  măcinată  de Murfatlar­Dobrogea, STAS2706­71; 
­ Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorând produse absorbante, standardele 
din sectorul "L. Industria chimică subgrupa "L 17"; 
­ Praf de bronz alb şi galben; 
­ Praf de mătase "Micalux", N.I. 4589­60 a UCECOM; 
­ Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581­61; 
­ Pânză pentru şlefuire uscată, STAS 1582­61; 
­ Corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral, STAS 4593­66.
 3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE 

Zugrăveli în culori de humă. 
Prepararea compoziţiei de zugrăvit. 

3.1. La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă muiată în apă, pigmenţi şi 
soluţie de clei. 
3.2. Înmuierea humei cu apă se face în proporţie de 2 litri de apă la 1 kg  humă bulgări 
frământaţi mărunt. Cantitatea de apa poate varia în funcţie de calitatea humei. 
Se  toarnă  întâi  apă,  atât  cît  să  acopere  bulgării  de  humă;  restul  de  apă  se  adaugă  după 
înmuierea acestora. 
Pentru înmuiere, bulgării se vor lăsa în apă timp de 5...24 ore, după care amestecul se va 
omogeniza bine cu o lopată. 
3.3. Pigmenţii vor fi înmuiaţi în apă cu 24 ore înainte de prepararea compoziţiei. 
3.4.  Soluţia de clei  se  va prepara din clei  şi apă în proporţie de 1 kg clei  la 5 litri apă. 
Plăcuţele de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 ore. După aceea 
amestecul se fierbe, introducând vasul cu clei în alt vas cu apă care fierbe. 
Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă. 
3.5. Prepararea compoziţiei de zugrăveală se va face astfel: 
Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluţia de clei, în proporţie de 100 g soluţie clei la 
1 litru de humă cu apă; după aceea se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă, până la obţinerea nuanţei 
cerute de proiectant. 
Este  necesar  ca,  compoziţiile  colorate  să  se  prepare  în  cantităţi  suficiente  pentru 
zugrăvirea cel puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei  faţade (la exterior) pentru a se evita 
variaţiile de nuanţe, în cadrul aceluiaşi câmp vizibil. 
Întreaga compoziţie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 . 
3.6. Concomitent se va prepara şi o soluţie de săpun cu apă, în proporţie de 1 kg săpun la 
circa  16  litri  apă.  Se  introduce  săpunul  (pastă  sau  bucăţi)  într­o  cantitate  mică  de  apă  caldă, 
amestecând  până  la  dizolvarea  completă  a  săpunului.  Se  adaugă  apoi  rest  vil  de  apă  caldă,  se 
omogenizează şi se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 . 

Aplicarea zugrăvelii 

3.7.  Se  aplică  un  prim  strat  de  săpun,  preparat  ca  la  punctul  3.6,  după  care  se  face 
repararea  defectelor  mărunte  la  tavan  şi  pereţi,  cu  pastă  de  ipsos.  După  uscarea  şi  şlefuirea 
reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate, după care se v;i aplica compoziţia 
de zugrăveală în trei  straturi, pe întreaga suprafaţă. 
Atât săpunul cît şi primul strat de zugrăveală, se aplică cu bidineaua. 
Ultimele  două  straturi  de  zugrăveală  se  aplică  mecanizat  cu  aparate  de  pulverizat, 
conform  prevederilor  din  caietul  II,  cap.  II  sau  în  cazuri  speciale,  pe  suprafeţe  mici,  tot  cu 
bidineaua. 
3.8.  Compoziţia  de  zugrăveală,  după  ce  a  fost  amestecată  n  soluţia  de  clei,  se  va 
întrebuinţa în timp de 24...48 ore de la preparare, întrucât se alterează cu timpul, în special vara. 
3.9.  Toate  celelalte  indicaţii  tehnologice  privind  aplicarea  manuală  sau  mecanică  a 
zugrăvelii  (modul  de  aplicare  a  stratului  pe  pereţi,  uneltele  necesare  etc.)  sunt  indicate  la 
zugrăvelile de lapte de var (Caietul II).
 Zugrăveli în culori de apă cu caolină 

3.10.  Se  întrebuinţează  de  obicei  fără  pigmenţi,  pentru  obţinerea  unei  compoziţii  de 
zugrăveală  de  culoare  albă  pentru  zugrăvirea  tavanelor.  Mai  rar,  se  întrebuinţează  cu  diverşi 
pigmenţi, la compoziţiile de zugrăvit pereţii, în locul humei. 
3.11.  Prepararea  se  face  în  mod  similar  ca  la  zugrăvelile  cu  humă  şi  clei,  în  aceleaşi 
proporţii, huma fiind înlocuită cu caolină. 
3.12. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeţe gletuite; tehnologia de aplicare este aceeaşi ca 
la zugrăveli pe pereţi cu humă şi clei. 

Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite 

3.13.  Zugrăvelile cu desene,  liniaturile  şi  zugrăveli  stropite  se  vor  executa  pe  suprafeţe 
zugrăvite în prealabil într­o singură culoare, care constituie fondul. Zugrăveala simplă de fond se 
execută în conformitate cu prevederile de la pct. 3.1...3.9 de mai sus. 

Prepararea compoziţiei 

3.14. Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi  minerali. 
Soluţia de clei preparata în conformitate cu prevederile de la pct. 3.3 se diluează cu apă în 
proporţie  de  100  g  soluţie  de  clei  la  1  litru  apă.  În  locul  soluţiei  de  clei  se  poate  folosi  lapte 
animal în  aceeaşi  proporţie. 
Pigmenţii se adaugă până la obţinerea nuanţei cerută de proiectant. 
3.15.  Desenele  rezultate  cu  compoziţiile  preparate  ca  mai  sus  pot  fi  completate  cu  un 
desen în culoare de bronz (galben sau alb). 
Compoziţia în culoare de bronz se prepară din: 
bronz            100 g 
amidon  100 g 
gelatină  50 g 
apă               500...600 ml 
Prepararea  se  face  dizolvând  amidonul  în  puţină  apă  caldă  şi  amestecând  până  la 
desfacerea  cocoloaşelor;  după  aceea  se  adaugă  apă  până  se  obţine  o  soluţie  de  consistenţa 
laptelui  (circa  400...500  ml),  gelatina  se  dizolvă  în  restul  de  100...200  ml  apă  caldă  şi  se 
amestecă până la omogenizare completă. 
În vasul cu amidon se toarnă gelatina, după care se toarnă bronzul, amestecând continuu. 
În  timpul  lucrului,  vasul  cu  compoziţia  se  ţine  în  alt  vas  cu  apă  fierbinte,  răcirea  şi 
întărirea trebuind să se iacă pe suprafeţe ce se finisează. 

Executarea desenului cu rola 

3.16.  Compoziţia  de  zugrăveală  se  aplică  pe  cilindrul  rolei  confecţionat  din  burete,  cu 
ajutorul unei pensule. 
Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos. 
Se va avea grijă ca benzile cu desen obţinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone de 
suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen.
 Executarea desenului cu pânză de sac, de in sau cu piele de căprioară 

3.17.  Pânza  de  sac, de in  sau  de  piele  de  căprioară,  se  înmoaie  în  prealabil  în  vasul  cu 
compoziţia de zugrăvit şi se stoarce uşor, răsucindu­se ca să formeze un sul. Prin rostogolirea pe 
perete a sulului astfel format se obţine un desen neregulat, indicat în special pentru lambriuri. 
Se pot aplica cu acest sistem desene în mai multe culori. 

Executarea desenului cu şabloane 

3.18. Pentru folosirea şabloanelor se vor trasa în prealabil linii de reper, una orizontală la 
partea superioară a peretelui şi altele verticale la colţurile camerei. Liniile de reper se vor trase cu 
o sfoară trecută prin praf de pigmenţi. 
Centrarea şabloanelor pe liniile de reper se face cu ajutorul unor semne tăiate în colţurile 
lor. 
Şabloanele sunt confecţionate din carton presat, protejat cu un strat de ulei de in şi, după 
uscarea acestuia, vopsit cu două straturi de vopsea de ulei de culoare închisă. 
3.19. Modul de lucru cu şablonul este următorul: 
­ se aplică şablonul pe perete; 
­  se  aplică  culoarea  cu  ajutorul  unei  bidinele  cu  părul  fin  şi  scurt,  lungime  2...3  cm 
(specială pentru lucrări cu şablon), peste locurile tăiate ale şablonului,  prin  mişcări circulare ale 
bidinelei. 
3.20. Culorile folosite voi fi culori de apă, cu o consistenţă mărită. 
3.21.  Desenele  compuse  din câteva  culori  se  realizează  cu  şabloane  diferite,  cu  desene 
corespunzătoare fiecărei culori. 
3.22. Şabloanele pot fi folosi ic şi la realizate vopsitoriilor în ulei, bidineaua în acest caz 
fiind înlocuită cu o pensulă cu părul moale. 
3.23. Liniaturile se vor executa pentru a delimita tavanul, lambriurile, soclurile sau pentru 
completarea ori încadrarea lucrărilor decorative. 
Liniile  simple  sau  grupurile  de  linii  trebuie  să  corespundă  în  ceea  ce  priveşte 
dimensiunile şi coloritul detaliului, desenului de zugrăveală. 
3.24. Poziţia liniilor se va trasa cu ajutorul unei sfori subţiri, bine răsucită, trasă prin praf 
de  cretă  sau  pigment  (care  nu  pătează  suprafaţa);  trasarea  se  va  face  pe  semne  marcate  în 
prealabil. 
3.25.  Liniatura  se  realizează  cu  pensule  speciale  de  diferite  grosimi  (pensule  linior). 
Tragerea liniilor se face prin sprijinirea şi deplasarea pensulei pe un dreptar subţire şi elastic (din 
lemn sau material plastic). 
3.26. Liniile care despart două suprafeţe vopsite în ulei se execută tot în ulei. Liniile ce 
despart o suprafaţă acoperită cu o culoare de apă de una vopsită în ulei, se execută în culoare de 
apă. 
3.27.  În  cazul  când  detaliul  desenului  de  zugrăveală  prevede  despărţirea  tavanelor  de 
pereţi printr­o baghetă de lemn, aceasta se  va monta după o linie trasată în mod similar ca mai 
sus, prin prindere cu ţinte bătute în dibluri; diblurile vor fi montate în tencuială din 50 în 50 cm. 
Baghetele de lemn vor fi vopsite sau lăcuite   în   prealabil.
 Executarea zugrăvelilor stropite 

3.28. Zugrăvelile stropite se execută cu culori de apă, pe suprafeţe pe care s­a aplicat în 
prealabil o culoare de fond. 
Pentru  zugrăvirea  în  mai  multe  culori  stropite,  operaţiile  se  execută  succesiv,  stropirea 
unei culori făcându­se după ce s­a uscat culoarea precedentă. Prin stropirea a 3...4 culori, se pot 
realiza imitaţii de mozaic, granit etc. 
3.29. Aplicarea zugrăvelilor stropite se va face cu ajutorul unei bidinele cu părul scurt (6 
cm)  sau  cu un dispozitiv  special  (indicat  la  pct.  3.32).  Nu  se  vor  folosi  bidinele  cu  părul  lung 
deoarece zugrăveala va rezulta neuniformă, cu pete. 
Pentru a se evita pătarea suprafeţei, se va stoarce bidineaua de surplusul de  compoziţie. 
Stropirea se execută prin lovirea uşoară a bidinelei de mână sau de o riglă, păstrându­se 
acelaşi  sens  de  aplicare,  astfel  ca  să  se  obţină  o  acoperire  cît  mai  uniformă  a  suprafeţei  ce  se 
zugrăveşte. Porţiunile care nu trebuie stropite se acoperă cu hârtie, panouri sau rigle de protecţie. 
3.30. Stropirea se poate executa şi cu praf de mătase. Prepararea compoziţiei se  face în 
mod similar cu cea pentru bronzare, cu deosebire că în loc de 100 g praf de bronz se pune 50 g 
praf de mătase. 

Zugrăveli în relief 

3.31. Calcio­vecchio cu bob mărunt se aplică în  general pe perei  gletuiţi; se mai poate 

aplica şi pe pereţi tencuiţi şi drişcuiţi fin. Înainte  de stropirea pastei pentru calcio, se aplică pe 
perete un grund din soluţie de clei preparată ca la pct. 3.4. 
3.32.  Calcio­vecchio  cu  bob  mărunt  se  obţine  prin  stropirea  pe  perete  a  unei  paste  cu 
următoarea compoziţie (cantităţile sînt date pentru 1 m 2  de suprafaţă executată): 
ipsos  1,000 kg 
humă  0,500 kg 
clei de oase  0,100 kg 
apă  1,000 litru 
Cantităţile  pot  prezenta  mici  variaţii  (±  5%),  în  funcţie  de  calitatea  materialelor,  a 
suprafeţelor suport, a uneltelor cu care se face aplicarea şi a îndemânării lucrătorilor. 
Huma se pisează şi se pune într­un vas cu apă; după ce s­a dizolvat complet, se amestecă 
bine şi se strecoară. Se adaugă cleiul, continuându­se amestecarea; apoi se adaugă ipsosul, până 
la consistenţa necesară. 
Soluţia de humă şi clei se poate prepara în cantităţi necesari pentru executarea de lucrări 
pe  durată  mai  mare  (1  ...2  zile);  adaosul  de  ipsos  se  va  face  numai  pentru  cantităţi  ce  se  pot 
consuma în 30...60 minute de la preparare. 
3.33. Aplicarea pastei se face cu ajutorul unei bidinele din păr de porc, care se loveşte de 
mână,  fie  cu  o  bidinea  din  paie  de orez  şi  a  unei  bucăţi  de  tablă  îndoită  în  formă  de  "S";  o 
margine a tablei este ţinută cu o mînă iar de cealaltă margine se bate părul bidinelei. 
Stropirea  pastei  de  calcio  se  poate  face  şi  cu  ajutorul unul dispozitiv  de  stropit  compus 
dintr­o cutie de metal în interiorul căreia se roteşte o perie cilindrică acţionată de la exterior de o 
manivelă. În cutie se toarnă compoziţia de zugrăveală carie prlin rotirea periei şi lovirea acesteia 
de o plăcuţă rigidă montată deasupra ei, împrăştie stropii uniform pe pereţi. 
Primul strat se formează prin aplicarea unor stropi mal rari, după care se aplică încă 2—3 
straturi până se uniformizează întreaga suprafaţă. 
3.34. Colorarea pereţilor pe care s­a aplicat calcio­vecchio mărunt se face în general prin 
aplicarea pe deasupra a unei zugrăveli colorate, cu ajutorul pompei de zugrăvit. 
În cazul când se cere executarea unui calcio cu boabe colorate diferit, pasta se nuanţează 
pentru fiecare strat în parte înainte de fiecare  aplicare; calcio­vecchio mărunt nu se patinează.
 3.35. Calcio­vecchio cu relief mare se aplică pe pereţi negletuţi, tencuiţi şi drişcuiţi fin. 
3.36.  Pe  tencuială  se  aplică  un  grund  dintr­o  soluţie  de  clei,  preparată  după  cum  s­a 
indicat la pct. 3.4 sau un grund de ulei. 
După aplicarea şi uscarea grundului se aplică pasta de ipsos cu o pensulă lată. 
Pasta se poate prelucra în diferite modele, cu un burete de cauciuc, cu un rulou de cauciuc 
care are aplicat pe el un desen în relief, cu un tufăr de cauciuc sau prin simpla învârtire a pensulei 
perpendicular pe suprafaţa peretelui şi prin smulgerea pensulei de pe suprafaţă. 
3.37.  Pasta  se  prepară  în  mod  similar  ca  la  calcio­vecchio  cu  bob  mărunt,  în  care  se 
adaugă 0,020 kg/m 3  ulei de in. 
3.38. După uscarea pastei se aplică o zugrăveală de apă, care după uscare poate râmâne 
nepatinată  sau  poate  fi  patinată  cu  o  vopsea  de  ulei,  pentru  obţinerea  unor  efecte  estetice 
superioare. 
Operaţia de patinare constă din aplicarea pe vârfurile reliefului de calcio­vecchio a unei 
culori mai deschise sau mai închise dccât culoarea de fond din adîncituri. 
Patinarea se poate face şi cu ceară colorată; aceasta se prepară din ceară de albine diluată 
cu  benzină  în  proporţie  de  1,5  kg  ceară  la  8  litri  benzină,  la  care  se  adaugă  colorant  pînă  la 
nuanţa  cerută.  Soluţia  de  ceară  în  benzină  preparată  cu  cantităţile  de  mai  sus  este  suficientă 
pentru patinarea a 10 m 2  de suprafaţă. 
Coloranţii  folosiţi  vor îi  coloranţi  speciali  solubili  în  grăsimi; coloranţii  se  prepară prin 
amestecare în prealabil cu puţin ulei. Aplicarea stratului de ceară se îace cu o cîrpă moale, curată 
şi uscată. 
În  lipsa  coloranţilor  speciali  pentru  ceară,  suprafaţa  se  poate  patina  cu  o  cârpă  muiată 
într­o culoare de apă, cu adaos de clei, după uscarea căreia se lustruieşte cu ceară necolorată. 

Finisarea ornamentelor de ipsos 

3.39. Finisarea ornamentelor se poate face cu zugrăveli în culori de apă sau cu vopsele de 
ulei. 
3.40.  Pentru  finisarea  cu  zugrăveli  în  culori  de  apă  se  repară  defectele,  ştirbiturile  şi 
fisurile suprafeţei,  cu pastă de ipsos; porţiunile reparate se şlefuiesc după uscare şi se şterg de 
praf. 
3.41.  Suprafaţa  se  grunduieşte  cu  un  strat  de  săpun,  după  care  se  aplică  zugrăveala  în 
culori de apă şi se patinează părţile profilate, conform procedeelor descrise la pct. 3.38. 

3.42.  Finisarea  cu  vopsele  de  ulei  a  ornamentelor  cuprinde  următoarele  operaţii: 
şlefuirea suprafeţei şi ştergerea prafului, grunduirea cu ulei de in fiert (uscare 24 ore), aplicarea 
unui  strat  de  vopsea  albă  (uscare  24 ore),  chituirea  cu  chit  de  ulei  a  fisurilor  şi  a  zgârieturilor 
mărunte  (uscare  24  ore),  şlefuirea  şi  curăţirea  prafului  rezultat  de  la  şlefuire,  aplicarea  unei 
vopsele mate în nuanţa cerută (uscare 24 ore), aplicarea unui strat de lac colorat ­ lazur ­ sau a 
unui lac transparent incolor. 
Părţile ieşinde ale ornamentului se şterg după aproximativ 1 ­ 2 ore de la lăcuire şi înainte 
de uscarea lacului cu o cârpă uscata şi curată, rămânând cu o nuanţă mai deschisă decît părţile 
adîncite În cazul în care nu se aplică lazur sau lac, după uscarea vopselei se poate aplica o vopsea 
deschisă pe părţile reliefate ale ornamentului. 
Culorile şi jocurile de nuanţe trebuie indicate în prealabil de proiectant.
 Elaborat de:  Aprobat de I.G.S.C cu ordinul 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  nr. 44 din 23 feb. 1976 
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR – INCERC ­ 

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA  indicativ: 
LUCRĂILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII  C. 3­76 
CAIETUL IV: VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI, 
ALCHIDAL, POLILAC, IMITAŢIE LOVITURI DE CIOCAN, 
BRONZ ALUMINIU, PE BAZA DE DERIVAŢI CELULOZICI, 
BITUMINOASE, ŞELAC, CERUIRE 

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 

1.1. Prevederile prezentului caiet  stabilesc  condiţiile şi modul de executare a   lucrărilor 

de vopsitorii de următoarele tipuri: 
a) vopsitorii cu vopsele de ulei; 
b) vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice; 
c) vopsitorii cu email polilac; 
d) vopsitorii cu email imitaţie lovituri de ciocan; 
e) vopsitorii cu emailuri bronz aluminiu; 
f) vopsitorii cu emailuri  pe  bază de  derivaţi celulozici. 
g) vopsitorii cu vopsele bituminoase; 
h) patinare cu şelac; 
i) patinare cu ceară. 
1.2. Vopsitoriile cu vopsea de ulei, emailuri şi lacuri pe bază de alchidal, email polilac se 
aplică: 
a) la interior: 
— pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos, ipsos­aracet, nisip fin­aracet sau din dolomită­ 
aracet (la băi, bucătării, grupuri sanitare, saloane, culoare de spitale, şcoli, magazine alimentare 
etc.) 
—  pe suprafeţe de lemn, PFL, PAL, (la tâmplărie, lambriuri, pereţi despărţitori etc); 
—  pe suprafeţe metalice (tâmplărie, parapete, radiatoare etc.) 
b) la  exterior: 
—  pe suprafeţe de lemn (tâmplărie, sageacuri etc.); 
—  pe  suprafeţe  metalice  (tâmplărie,  parapete,  alte  elemente  de  construcţii  metalice 
similare). 
1.3.  Vopsitoriile  cu  email  imitaţie  lovituri  de  ciocan  sau  cu  email  bronz  aluminiu  se 
aplică  la  exterior  şi  la  interior,  pe  elemente  de  construcţii  metalice,  tâmplărie,  stâlpi  etc;  de 
asemenea, se poate aplica (în cazuri mai rare) la interior şi pe suprafeţe gletuite cu glet de ipsos 
sau pe suprafeţe de lemn. 
1.4.  Vopsitoriile  cu  vopsele  pe  bază  de  derivaţi  celulozici  (emailuri  şi  lacuri 
nitrocelulozice) se aplică la interior şi exterior pe suprafeţe de metal, lemn, tencuieli gletuite cu 
glet de ipsos. Se utilizează numai la lucrări cu destinaţii speciale şi acolo unde se cer supraîeţe cu 
luciu puternic (la construcţii social­culturale). 
1.5. Vopsitoriile cu vopsele bituminoase se aplică la interior şi exterior: 
—  pe suprafeţe metalice supuse umezelii (conducte industriale aeriene, ţevi de scurgere 
în subsoluri, cazane de calorifer, rezervoare pentru alimentarea caloriferelor cu păcură etc);
 —  pe suprafeţe tencuite, ca pelicule cu mare rezistenţă la apă (la construcţii industriale, 
în încăperi cu umiditate relativă a aerului ridicată: uscătorii de diverse materiale, hale de derulare 
a placajelor din buşteni etc). 
1.6.  Vopsitoriile  cu  scopul  de  patinare  sau  lustruire  cu  şelac  sau  cu  ceară  se  aplică  în 
mediu interior pe supraîeţe de lemn, PFL sau PAL. 
2. MATERIALE 

2.1.  Materialele  utilizate  la  executarea  vopsitoriilor  trebuie  să  corespundă  prevederilor 
din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor producătoare: 
a) Materiale pentru vopsitorii pe bază de ulei: 
—  Benzină de extracţie, STAS 45­75; 
—  Diluant 104 pentru produse pe bază de ulei, STAS 3124­75; 
—  Grund pentru astupat porii, STAS 5192­75; 
—  Ciuturi pe bază de ulei, STAS 6592­75; 
—  Vopsele, lacuri şi emailuri pe bază de ulei, NI 90­61 anexe; 
—  Grund anticorosiv  pe bază de  minium de plumb 351­6 NI 90­61; 
—  Diluant  pentru  chit  de  cuţit  pe  bază  de  ulei  D  001­3,  conform  caietului  de  sarcini 
Policolor­Bucureşti. 
b) Materiale pentru vopsitorii pe bază de alchidal: 
—  White­spirit rafinat, STAS  44­67; 
—  Grund pentru astupat porii, STAS 5192­75; 
—  Grunduri colorate mate, NI 1703­68; 
—  Chit de stropit alchidal C 895­4, NI 1703­67; 
—  Emailuri alchidice,  NI 1703­68; 
—  Lacuri incolore alchidice, NI 1703­68 şi anume: 
•  L 005­20 pentru finisarea tâmplăriei de lemn (mai rezistent în mediu marin); 
•  L 005­5 pentru  finisarea  tâmplăriei metalice; 
•  L 005­32 pentru finisarea tîmplăriei din metale uşoare; 
•  L 005­1 pentru finisarea tâmplăriei în mediu exterior (pe lemn şi  metale); 
—  Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice STAS I 3123­74. 
c) Materiale pentru vopsitorii pe bază de polilac: 
—  Email polilac simbol 5044, caiet de sarcini Policolor 46; 
—  Grund G 005­2, STAS 5192 sau grund pe bază de minium de plumb, simbol G 351­6, 
NI 90­61;
—  Chit pe bază de ulei, STAS 6592­75; 
—  White­spirit, STAS 44­67; 
—  Hârtie de şlefuit, STAS 1581­61; 
—  Feruginol,  NI  1708­61; 
d)  Materiale    pentru    vopsitorii    cu:  email      imitaţie    lovituri  de  ciocan,  email  bronz 
aluminiu şi vopsele bituminoase: 
—  Emailuri  imitaţie  lovituri  de ciocan cu  uscare  la  aer, NI  1703­68 şi anume: 
•  E 815­500 pentru metal, cu soluţie de întărire L 005­501; 
•  E 815­520 pentru  lemn şi  ipsos, cu soluţie de întărire l 005­521 ; 
—  Email bronz aluminiu E 815­1, NI 1703­68; 
—  Diluant pentru produse pe bază de răşini alchidice, STAS 1123­74; 
—  Lacuri pe bază de bitum, STAS 3474­67; 
e) Materiale pentru vopsitorii pe bază de derivaţi celulozici: 
—  Diluanţi pentru produse pe bază de   derivaţi celulozici, STAS 3122­74; 
—  Lacuri pe bază de nitroceluloză, STAS 3421­75;
 —  Chituri,  grunduri,  lacuri,  emailuri  pe  bază  de  derivaţi  celulozici,  NI  306­61. 
Grundurile  nitrocelulozice  sunt destinate  industriei metalurgice; în construcţii  se aplică  vopsele 
de nitroceluloză pe grunduri de ulei sau alchidal. 

f) Materiale pentru vopsitorii  patinate (lustruire) cu şelac şi cu ceară: 
—  Ceară de albine, STAS 3064­74; 
—  Ceară pentru parchet Intrep. Victoria, NI 1564­66; 
—  Benzină de extracţie, STAS 45­75; 
—  Şelac ­ materie primă sub formă de fulgi din import; 
—  Alcool tehnic, MIA ­ NI 614­61; 
g) Materiale auxiliare pentru vopsitorii: 
—  Hârtie pentru şleîuire uscată, STAS 1581­61; 
—  Pînză pentru şlefuire uscată, STAS 1582­61; 
—  Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593­68; 
—  Lichid de lustruit, STAS 5190­75; 
—  Decapant D 002­10, NI 1708­61; 
—  Apă de lustruit Novolin Super D 002­31, NI 2062­62. 

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE 

Vopsitorii cu vopsele de ulei 

3.1.  Vopsitoria de ulei se aplică pe glet de ipsos sau pe suprafeţe de lemn sau metal după 
terminarea lucrărilor pregătitoare (Caietul I). 
3.2. Pe glet de ipsos se aplică un grund de îmbibare incolor. 
Tâmplăria  de  lemn  şi  metalică  se  îurnizează  pe  şantier  gata  grunduită  cu  grundul  de 
îmbibare şi respectiv grund anticoroziv. În cazul unor elemente de lemn sau metal, care au îost 
confecţionate  pe  şantier,  acestea  se  vor  grundul pe  şantier,  cu  grundurile  indi  cate  la  pct. 2,  în 
îuncţie de natura vopsitoriei ce se execută. 
Grundurile se  vor aplica întotdeauna manual, cu pensula, pentru a se asigura o legătură 
mai bună a vopsitoriei ulterioare cu suprafaţa suport. 
3.3.  După grunduire se  execută  chituirea  defectelor  locale,  şlefuirea  locurilor  chituite şi 
ştergerea de praf după uscare; apoi în cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau 
două  şpacluiri  complete  ale  suprafeţelor,  urmate  de  şlefuiri  după  uscare  şi  ştergerea  prafului 
rezultat. 
3.4.  Plăcile  din  aşchii  de  lemn  (PAL)  vor  fi  chituite  şpacluite  până  la  completa  lor 
netezire.  Plăcile  fibrolemnoase  (PFL)  dure  vor  fi  în  prealabil  şlefuite,  pentru  a  transforma 
suprafaţa lor într­un suport absorbant, aderent, după care vor fi gunduite, şpacluite şi vopsite. În 
cazul  când  se  finisează  cu  lacuri  transparente  suprafeţele  nu  vor  fi  şpacluite,  ci numai  şlefuite, 
grunduite şi lăcuite. 
3.5.  Chituirea  şi  şpacluirea  se  face  cu  chil  de  ulei  pentru  aplicarea  cu  şpaclu  (chit  de 
cuţit). 
Materialul pentru şpacluit se prepară din chil de cuţit, prin diluare cu un diluant special D 
001­3, sau cu ulei, sau cu vopsea la culoare. 
Diluantul special se adaugă la chit până la obţinerea consistenţei de lucru necesară pentru 
şpacluire.
 3.6.  Şlefuirile succesive se fac cu hârtie sau pînză de şlefuit sau cu piatră de şlefuit, cu 
granulaţii  din  ce  în  ce  mai  mici,  pentru  diferitele  straturi,  în  funcţie  de  rugozitatea  suprafeţei 
suport de calitatea cerută. 
3.7.  În  general  se  vor  aplica  1...2  straturi  de  şpacluială  în  grosime  de  0,2...0,5  mm;  la 
lucrări de calitate superioară se vor executa 3 şpacluiri. 
3.8.  Aplicarea  vopselei se  face de obicei în două — trei straturi, în funcţie de calitatea 
cerută. În cazul finisării transparente se aplică un strat grund şi 1—2 straturi lac de ulei. Înainte 
de aplicare, vopseaua se strecoară prin site fine (900 ochiuri/cm 2 ) şi se potriveşte la consistenţa 
necesară  de  lucru,  prin  amestecarea  cu  un  diluant  corespunzător  cu  natura  vopselei  respective 
(pct. 2); amestecul se face cu 5...10% diluant. 
Vopseaua se va aplica într­un strat uniform fără a se lăsa urme mai groase sau mai subţiri 
de vopsea şi va fi întinsă pîna la obţinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Se recomandă 
ca tâmplăria detaşabilă să fie vopsită în poziţie orizontală, în condiţiile arătate la pct. 3.3. 
Straturile de vopsea succesive se întind pe direcţii perpendiculare, unul faţă de celălalt. 
Ultimul strat de vopsea se întinde de preferinţă astfel: 
—  de sus în jos pe pereţi; 
—  în lungul fibrelor pe elemente de lemn; 
—  pe linia de cea mai mare pantă (de la coamă spre streaşină, pe acoperişuri). 
După aplicarea primului strat de vopsea, aceasta se netezeşte cu pensule speciale cu părul 
moale; după uscare, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit HS 80. 
După  aplicarea  ultimului  strat  de  vopsea,  acesta  se  va tufui  sau se va  netezi cu pensule 
moi, după cum se indică de către proiectant. 
În cazul că  este  necesar, după fiecare strat de vopsea (cu excepţia ultimului) se execută 
şlefuiri  sau  eventual  şi  chituiri­şlefuiri  intermediare.  Chituirea  se  face  cu  chit  de  ulei.  După 
fiecare  şlefuire  se  şterge  bine  praful  de  pe  suprafaţă,  cu  pensule  moi  sau  cârpe  care  nu    lasă 
scame. 
Şlefuirea şi aplicarea unui nou strat se face numai după minimum 24 ore de la aplicarea 
stratului precedent, după uscarea acestuia. 
3.9.  Încăperea  unde  se  vopseşte  trebuie  să  fie  lipsită  de  praf  şi  bine  aerisită,  însă  fără 
curenţi puternici de aer. 
3.10. În cazul încăperilor în care se produc vapori de apă (băi, bucătării, spălătorii etc), se 
recomandă ca suprafeţele vopsite să nu se tutuiască, acestea trebuind să rămână netede pentru o 
mai bună întreţinere. 
3.11. Radiatoarele, după grunduire cu grund anticorosiv, se vopsesc în două­trei straturi 
cu vopsele speciale pentru radiatoare (rezistente la căldură). 
Pentru  vopsirea  radiatoarelor  se  folosesc  pensule  de  o  formă  specială  cu  coadă  lungă, 
pentru a pătrunde între elementele radiatorului. 
3.12. Vopsirea învelitorilor de tablă neagră se face mai întâi prin grunduirea şi chituirea 
cu un grund şi chit anticorosiv, după care se aplică unu­două straturi de vopsea specială pentru 
învelitori.
3.13.  Foile    de    uşi,  cercevelele  ferestrelor  şi  alte  element  detaşabile,  pot  îi  vopsite  şi 
înainte de montarea lor, cu condiţia ca efectuarea lucrărilor de vopsire a acestora şi depozitarea 
elementelor vopsite să se facă într­o încăpere lipsită de praf şi curent. 
3.14.  În  cazul  în  care  la  terminarea  lucrului,  în  vase  rămâne  vopsea  neconsumată,  se 
toarnă  peste  aceasta  puţin  solvent,  pentru  a  se  împiedica  formarea  unor  pojghiţe  tari  până  la 
începerea lucrărilor de vopsire. 
3.15. În cazul în care se cere executarea unei vopsitorii mâlc sau semimate, se vor folosi 
vopsele destinate acestui scop, fără a face diluarea pe şantier.
 3.16.  La  executanţi  vopsitoriei  cu  mijloace  mecanozate  se  vor  lua  măsuri  ca  toate 
lucrările de pregătire a lucrărilor să fie executate cu deosebită grijă. 
3.17.  Vopsirea  se  execută  cu  compoziţii  gata  preparate  pentru  vopsirea  mecanizată  sau 
cu  compoziţii  obişnuite  de  ulei  preparate pentru  vopsirea  manuală,  care  se  diluează  înainte  de 
întrebuinţare până la consistenţa necesară stropirii (sub forma unei  pulberi  fine şi  uniforme). 
Diluarea se face adăugind diluant în proporţie de 10...15% din cantitatea vopselei. Înainte 
de  încărcarea  rezervorului  pistolului  de  vopsit,  vopseaua  se  strecoară  prin  site  de  mătase  (900 
ochiuri/cm 2 ). 
3.18.  Vopsirea  se  execută  cu  o  instalaţie  de  pulverizat  fabricată  la  Intrep.  6  Martie 
Timişoara  compusă  din:  compresor  de  aer,  rezervor  de  vopsea,  furtun  de  cauciuc,  pistol  de 
pulverizai
Presiunea de lucru va fi cuprinsă între 3...5 atmosfere. Se pot folosi pistoale cu rezervorul 
de vopsea de 1l ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi un rezervor separat 
pentru cantităţi mai mari de vopsea. 
Lista de scule, dispozitive şi utilaje este dată în anexă. 
3.19.  Vopsirea  se  execută    ţinându­se  pistolul  la  o  astfel  de  distanţă  de  la  perete,  încât 
jetul  de  vopsea  să  acopere  o  suprafaţă  cât  mai  mare  posibil,  iar  ceaţa  formată  de  stropi  să  fie 
mică;  distanţa  optimă  de  la  pistol  la  perete  este  de  15...20  cm;  pistolul  se  va  ţine  cu  jetul 
perpendicular  pe  suprafaţa  de  vopsit  şi    se  va  purta  în  sens  spiralat;  după  fiecare  umplere  a 
rezervorului      dacă  este    necesar,  se    reglează  deschiderea  duzei  pulverizatorului  şi  presiunea 
aerului. 
Vopsirea  propriu­zisă  se  execută  după  terminarea  grunduirii,  chituirii  şi  şlefuirii 
suprafeţei, ca şi în cazul vopsitoriilor executate manual; chitul folosit va fi chit de stropit special 
pentru aplicarea cu  pistolul. 
3.20.  Succesiunea    operaţiilor    şi    restul    prevederilor    privind  timpul    de  uscare  între 
straturi,  numărul straturilor,  păstrarea materialelor la locul de lucru, întreţinerea sculelor, sunt 
cele indicate la vopsirea manuală. în plus, se va avea grijă ca, la orice întrerupere a  lucrului  şi 
la  terminarea  lucrului,  pistolul să fie bine curăţat cu solvent (benzină sau White­spirit), atât la 
interior prin pulverizarea unei mici cantităţi de solvent, cît şi la exterior. 
3.21.  Suprafeţele  care  nu    trebuie  vopsite    (stropite)    vor    fi  protejate  printr­un  ecran 
separator (carton, placaj, tablă etc). 

Vopsitorii cu emailuri şi lacuri alchidice 

3.22. Vopsitoriile alchidice cu emailuri   colorate  şi  lacuri transparente se execută atât 
manual cât şi mecanizat. 
Modul de lucru este acelaşi ca în cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei, folosindu­se însă 
produsele alchidice indicate la pot. 2. 
3.23. Succesiunea straturilor este următoarea: 
a) Pe suprafeţe de lemn sau din glet de ipsos; 
Finisarea cu email: 
•  grund de îmbibare; 
•  chit de cuţit (chit de stropit); 
•  grund  mat colorat; 
•  email (1—2 straturi).
 Finisarea cu lac: 
•  grund de îmbibare; 
•  iac diluat cu unul din diluanţii indicaţi la pct. 2, în proporţie de 10...15%; 
•  lac (1­2 straturi). 
b) Pe suprafeţe metalice se aplică aceleaşi straturi ca la finisarea cu email pe suprafeţe de 
lemn sau din glet de ipsos, grundul de îmbibare fiind înlocuit cu un grund anticoroziv. 
3.24. La executarea vopsitoriilor cu produse alchidice, ultimul strat nu necesită operaţia 
de  netezire  cu  pensule  fine  sau  operaţia  de  netezire  ca  la  vopsirea  cu  vopsea  de ulei,  deoarece 
produsele alchidice au proprietatea de a se întinde superficial  şi de a uniformiza ultimele urme 
de pensulă. 
3.25. În vederea aplicării, emailul se va dilua în aşa fel, încât să nu fie prea subţire şi să 
curgă din pensulă şi nici prea gros ca să reţină pensula la întindere. Se va folosi diluant D 005­11 
gata preparat şi numai în lipsa acestuia white­spirit sau terebentină. 
3.26.  La  terminarea  lucrului  se  vor  închide  bine  capacele  bidoanelor  pentru  a  se  evita 
formarea  de  pojghiţe  la  suprafaţă.  Deoarece  vopselele  pe  bază  de  alchidal  încleiază  puternic 
părul pensulelor, acestea  se  vor curăţa de 2—3 ori pe zi cu unul din diluanţii  indicaţi  la pct. 2 
precum şi la încetarea lucrului. în nici un caz nu se vor lăsa pensulele sau vasele de lucru să se 
usuce mur dare de email sau lac alchidal. 

Vopsitorii cu email polilac 

3.27.  Aplicarea  polilacului  se  face  manual  cu  pensula  sau  mecanizat  cu  pistolul  cu  aer 
comprimat, în mod similar ca la aplicarea vopsitoriei de ulei. 
3.28. După terminarea operaţiilor de pregătire a suprafeţelor şi ştergerea prafului rezultat 
în urma pregătirii prafeţelor, se aplică un prim strat de Polilac sau de vopsea de ulei colorată la 
fel cu emailul Polilac ce se va aplica ulterior. 
După 24 ore se aplică al doilea strat de Polilac. La aplicarea manuală, al doilea strat se va 
aplica pe direcţie perpendiculară faţă de primul. Ultimul strat trebuie să fie aplicat pe pereţi de 
sus în jos, iar pe suprafeţe de lemn, de­a lungul fibrelor. 
Emailul  se  poate  aplica  în  strat  subţire,  cca  100g/m 2  pentru  un  strat,  fără  a  micşora 
calitatea finisajului. 
3.29.  Emailul  Polilac,  fiind  preparat  pe  bază  de  răşini  alchidice,  se  va  dilua  cu  white­ 
spirit, atât la aplica cât şi la aplicarea mecanizată. Procentul maxim de solvent este acelaşi ca la 
vopsitoria pe bază de alchidal. 

Vopsitorii cu email imitaţie lovituri de ciocan şi bronz de aluminiu 

3.30.  Vopsitoriile  imitaţie  lovituri  de  ciocan  se  obţin  cu  emailuri  speciale  pe  bază  de 
alchidal,  cu  anumite  adaosuri,  care  după  uscarea  peliculei  dau  aspectul  unui  metal  lovit  cu 
ciocanul; se aplică pe suprafeţe metalice şi mai rar pe suprafeţe de lemn sau glet de ipsos. Se vor 
folosi numai emailuri cu uscare la aer. 
3.31.  Emailurile,  indicate  la  capitolul  2  pentru  vopsitorii  imitaţie  lovituri  de  ciocan,  se 
prepară, pentru aplicare, în felul următor; 
—  Se amestecă emailurile indicate (pentru lemn, glet de ipsos sau metal) cu soluţiile de 
întărire respective, în proporţie de 5% (5 g întăritor la 100 g email); 
—  Amestecul  se  aplică  în  maximum  o  oră  de  la  preparare;  din  aceasta  cauză,  se  va 
prepara o cantitate de email necesara pentru o folosire de maximum o oră. 
3.32.  Pentru  obţinerea  aspectului  dorit,  nu  se  vor  aplica  straturi  groase,  în  special  pe 
suprafeţele  verticale,  deoarece  se  obţine  un  aspect  necorespunzător  prin  prelingerea  vopselei. 
Straturile se pot aplica manual sau mecanizat.
 Timpul de uscare la suprafaţa peliculei este de o oră; timpul ele uscare totală este de 24 
ore. 
3.33. Emailul bronz aluminiu se aplică în două straturi pe suprafeţe metalice,  grunduite 
anticoroziv în prealabil. Se obţine o peliculă cu aspect de aluminiu. 

Vopsitorii cu vopsea pe bază de derivaţi celulozici 

3.34.  Se  verifică  dacă  suprafaţa  a  fost  pregătită  în  prealabil,  conform  prevederilor  din 
caietul I. 
3.35. Pe suprafeţele de lemn sau tencuială gletuită se aplică întâi un grund de îmbibare pe 
bază de ulei sau alchidal, iar pe suprafeţele metalice un grund anticorosiv de ulei sau alchidal. 
3.36.  Pe  suprafeţele  grunduite  se  aplică  un  chit,  care  se  şlefuieşte  după  uscare;  după 
primul  strat  de  chit  de  şpaclu  se  aplică  un  şpriţ­chit,  care  se  şlefuieşte  cu  hârtie  de  şlefuit  fină 
(HS 180...220) după uscare. Apoi se aplică 2...6 straturi de email (în funcţie de calitatea cerută). 
Ultimele  straturi  de  email  se  pot  şlefui  după  uscare  cu  pastă  şi  lichid  de  şlefuit  pe  bază  de 
nitroceluloză. După şlefuire, se şterge suprafaţa cu un tampon de vată sau pâslă. 
3.37. Aplicarea emailurilor se face mecanizat prin stropire cu instalaţii de vopsire cu aer 
comprimat. 
3.38. Timpul de uscare pentru un strat de chit este de 24 ore. 
Timpul de uscare a unui strat de email este de o oră. 
În cazul când stratul de email se lustruieşte cu pastă de lustruit sau apă de lustruit, acesta 
se lasă să se usuce 24 ore. 

Vopsitorii cu vopsele bituminoase (asfalt­lac) 

3.39. Se aplică pe tencuieli şi metale în două­trei straturi cu pensula. În cazul suprafeţelor 
metalice, asfalt­lacul se aplică pe un grund anticoroziv pe bază de minium. 
Timpul de uscare a fiecărui strat este de 24 ore. 
3.40. În lipsa asfalt­lacului se poate utiliza o soluţie de bitum în white­spirit în proporţie 
de 1 : 1. 

Patinare cu şelac şi ceruire. 

3.41. Suprafeţele din lemn, PFL sau PAL (tâmplărie, pereţi despărţitori sau lambriuri la 
pereţi), în clădiri social­culturale şi de locuit, în încăperi cu umiditatea relativă a aerului de max. 
60% pot fi finisate prin aplicarea unui strat de lustruire cu şelat sau cu ceară. 
3.42. Lustruirea cu şelac sau cu ceară se va aplica pe suprafeţele pregătite în prealabil. 
Deoarece  lustruirea  cu  şelac  sau  cu  ceară  lasă  vizibil  fibrajul  lemnului,  pregătirea 
suprafeţelor  se  va  face  numai  prin  şlefuiri  şi  chituire  locală,  fără  a  mai  şpaclu  (cazul  finisării 
lemnului  cu  pelicule  opace  de  vopsea);  şlefuirea  şi  chituirea  locală  se  va  face  conform  pct. 
3.4...3.6. 
3.43.  Lustruirea  cu  şelac  constitue  un  finisaj  cu  aspect  semi­lucios,  care  se  aplică  pe 
suport,  fără  o  grunduire  prealabilă,  pentru  a  evita  închiderea  culorii  specifice  esenţei  de  lemn. 
Constituie un finisaj scump. 
Lustruirea  cu  ceară,  nu  formează  o  peliculă  continuă,  constituind  numai  o  patinare,  cu 
aspect lucios, mai ieftină decât cea cu şelac. 
3.44.  Finisarea  cu  şelac  se  face  prin  aplicarea  a  3—5  straturi  succesive  de  şelac  cu 
ajutorul unui tampon confecţionat dintr­o cârpă moale şi curată. Soluţia de şelac se prepară din 
200 g fulgi de şelac la  1  kg alcool   tehnic.
 Tamponul  se  va  purta  în  sens  spiralat  alternativ  pe  verticală  şi  orizontală.  La  diferitele 
straturi  succesive  se  vor  efectua  alternat  mişcări  în  spirală  şi  rectilinii  paralele;  se  va  evita 
apăsarea puternică a tamponului pentru a nu se produce prelingeri. 
3.45. Finisarea cu ceară se face în acelaşi mod ca la pct. 
3.44 Folosind ceară emulsionată sau ceară dizolvată în petrosin (250...300 g petrosin la 1 
kg ceară). 

Elaborat de:  Aprobat de I.G.S.C. 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  cu ordinul 
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  nr. 44 din 23 febr. 1976
 NORMATIV PENTRU EXECUTAREA 
LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII  indicativ: C. 3­76 
CAIETUL V: VOPSITORII VINAROM ŞI CU 
VOPSEA DECORATIVĂ ÎN RELIEF 

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare, alcătuire şi executare a 
vopsitoriilor cu vopsea Vinarom şi cu vopsea decorativă în relief, aplicate direct pe suprafaţa de 
finisat  sau  peste  un  strat  de  glet  de  netezire,  aplicat  la  rândul  lui  pe  suprafaţa  peretelui  ce  se 
finisează. 
1.2. Aceste vopsele nu se pot folosi la vopsirea suprafeţelor metalice şi nici pe suprafeţe 
exterioare din lemn. 
1.3. Vopsitoriile din prezentul  caiet  se aplică  la  construcţii de  locuinţe, social­culturale, 
industriale,  agrozootehnice  şi  lucrări  de  organizare  de  şantier,  în  mediu  exterior  sau  în  mediu 
interior,  în  încăperi  cu  umiditate  relativă  a  aerului  până  la  60%,  iar  în  încăperi  cu  umiditatea 
relativă  a  aerului  de  peste  60%,  de  la  lambriuri  în  sus  şi  pe  tavane,  în  următoarele  moduri  de 
alcătuire a finisajelor: 

În mediu exterior 

a) Vopsea Vinarom pe: 
—  zidărie de cărămidă, tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment, var, nisip); 
—  panouri prefabricate de beton, turnate în poziţie orizontală cu faţa drişcuită; 
— panouri  prefabricate de beton sau beton turnat în cofraji verticale a căror suprafaţă   a 
fost gletuită cu glet de netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25. 
b) Vopsea  decorativă  în relief (simbol  8203), colorată, pe: 
—  panouri  prefabricate  de  beton,  turnate  în poziţie  orizon  tală  cu  faţa  drişcuită,  având 
suprafaţa vopsită cu vopsea Vinarom în două straturi; 
—  panouri  prefabricate  de  beton  sau  turnat  în  cofrale  verticali  a  căror  suprafaţă  a  fost 
gletuită cu glet de netezire din nisip fin (dolomită) + Aracet DP 25 şi vopsită cu Vinarom într­un 
strat; 

În mediu interior 

a) Vopsea Vinarom pe: 
—  zidărie de cărămidă tencuită cu tencuieli obişnuite, având faţa gletuită cu glet de ipsos 
sau cu glet din ipsos şi Aracet DP 25 (glet — Gipac); 
—  beton având suprafaţa gletuită cu glet de nisip fin (dolomită) şi Aracet DP 25 sau cu 
glet din ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac); 
—  beton sau zidărie de cărămidă tencuită, având suprafaţa gletuită cu glet Gipac în două 
straturi, primul netezit iar al doilea sub formă de stropi; 
—  suprafeţe de lemn,  PAL,  PFL; 
b) Vopsea şi glet cu produsul 8208 pe: 
—  beton, având suprafaţa gletuită cu produsul 8208­I, necolorat şi vopsitorie cu produsul 
8208­II,  colorat,  aplicat  fie  la  consistenţa  de  livrare  sub  formă  de  strop,  fie  diluat  cu  apă  sub 
formă de vopsitorie,  în  două  straturi; 
— idem pct. a, însă pe zidărie de cărămidă tencuită.
 1.4.  Pereţii din beton turnaţi în cofraje verticale, la care feţele au alveole, se vor finisa cu 
vopsea Vinarom numai pe un strat intermediar de glet de netezire. 
1.5.  Vopseaua decorativă în relief (simbol 8203) se  va aplica  numai în mediu exterior, 
fiind  neindicată  la  interior  datorită  rugozităţii  şi  conţinutului  de  polimeri  corespunzător 
rezistenţei la intemperiile din mediul exterior. 
1.6.  Vopsitoria  cu  produsul  8208  se  va  folosi  numai  la  interior,  datorită  conţinutului 
scăzut de polimeri (faţă de vopseaua decorativă în relief). 
1.7.  Vopsitoria  cu  Vinarom  aplicată  pe  glet  de  netezire  reprezintă  un  finisaj  superior 
vopsitoriei cu Vinarom aplicată direct pe tencuială sau pe beton greu, prin aceea că se obţine o 
suprafaţa plană cu rezistenţă mult mai bună la murdărire, datorită prafului din atmosferă, şi are o 
durabilitate mai mare în timp, fiind protejată de acţiunea alcalinităţii din beton. 
1.8. Gletul de nete7.ire realizat cu nisip ţin sau cu dolomită şi Aracet DP 25 constituie un 
finisaj  neted, etanş şi  cu bună aderenţă de suport; se poate utiliza   atât     la  interior   cit  şi   la 
exterior. 
1.9.  Gletul  de  netezire  realizat  cu  ipsos  şi  Aracet  DP  25  (Gipac)  constituie  un  finisaj 
neted, cu o bună aderenţă de suport, fiind indicat pentru finisaje interioare. 
1.10. Finisajul cu vopsea decorativă în relief, simbol 8203, prin realizarea unei suprafeţe 
în  relief,  maschează  lipsa  de  planitate  a  peretelui,  însă  având  o  tendinţă  mărită  de  fixare  a 
prafului, se recomandă să se evite folosirea lui în zonele  din  apropierea fabricilor care degajă 
fum şi praf, a termocentralelor şi a liniilor de cale ferată neelectrificată. 
1.11.  Finisajul  cu  vopsea  decoralivă  în  relief  peste  1—2  straturi  de  vopsea  Vinarom  se 
poate folosi la lucrări speciale, aplicând culori diferite la stratul de Vinarom şi la strop. 

2. MATERIALE 

2.1. Materiale principale: 
­  vopsea Vinarom, pe bază de poliacetat de vinii în dispersit, STAS 7359­73; 
­  vopsea decorativă   în relief simbol 8203, Nil 4741­71; 
­  vopsea   8208 1, necolorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr.103; 
­  vopsea 8208 11, colorată, conf. caietului de sarcini CCPALV nr.103. 
2.2. Materiale auxiliare: 
­  apă, STAS 790­73; 
­  Aracet DP 25 şi DP 50, STAS 7058­73; 
­  nisip  cuarţos  de  Văleni  şi  Crivineni  pentru  fabricarea  sticlei  şi  a  geamurilor,  STAS 
3844­73; 
­  făină de cuarţ pentru turnătorie, STAS 6737­75; 
­  dolomită, STAS 6284­60; 
­  grund pentru vopsele în dispersie apoasă simbol V 108­211k, NI 4138­1968; 
­  ciment Pz 400, STAS 1500­67; 
­  ipsos de construcţii şi ipsos de modelat, STAS 545­66; 
­ hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581­61.
 3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE 

Succesiunea straturilor 

3.1.  Finisajul  suprafeţelor  de  beton  cu  vopsea  Vinarom  se  realizează  în  următoarea 
ordine; 
—  grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108—211, sau grund de Aracet DP 25; 
—  chit de nisip cu aracet, pentru chituirea alveolelor rămase de la turnare; 
—  glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0,2 mm sau făină de cuarţ, sau dolomită, cu 
Aracet DP 25 (sau glet GIPAQ; 
— vopsea Vinarom diluată, aplicată în două straturi. 
3.2. Finisajul cu vopsea decorativă în relief pe beton se realizează în următoarea ordine: 
—  grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108­211 sau grund de aracet DP 25; 
—  chit de nisip fin cuarţos cu Aracei DP 25 pentru chituirea alveolelor; 
—  glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0,2 mm, cu Aracet DP 25 (cu sau fără acest 
strat); 
—  vopsea decorativă în relief aplicată în două straturi. 
De asemenea, se poate aplica pe beton aceeaşi alcătuire de finisaj, în care primul strat de 
vopsea decorativă se înlocuieşte cu două  straturi  de vopsea Vinarom diluată. 
3.3. Finisajul cu vopsea Vinarom a suprafeţelor de zidărie tencuită sau a suprafeţelor de 
beton cu faţa drişcuită din turnare, se realizează în următoarea ordine: 
—  grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108—211 sau grund de Aracet DP 25; 
—  glet de netezire din nisip fin cuarţos 0—0,2 mm, cu Aracet DP 25 sau glet GIPAC (cu 
sau fără acest strat); 
—  vopsea Vinarom diluată aplicată în două straturi. 
3.4.  Finisajul  cu  vopsea  Vinarom  pe  suprafeţele  de  lemn,  PAL,  PFL  se  realizează  în 
următoarea ordine: 
—  grund de îmbibare din ulei de in incolor (sau înlocuitori, conform caiet II pct. 2.2); pe 
tâmplărie  acest  grund  poate  fi  aplicat  din  fabrică  sau  pe  şantier;  pe  elemente  ca  pereţi 
despărţitori, parapete etc. se va aplica pe şantier; 
—  grund de vopsea Vinarom sau grund V 108—211 sau grund de Aracet DP 25; 
— vopsea Vinarom diluată în două straturi. 
3.5. Finisajul cu produsele 8208 se realizează în următoarea ordine, în 3 variante: 
Varianta I: 
—  gletuire cu produsul 8208 I, necolorat; 
—  gletuire cu produsul 8208 II, colorat (la consistenţa de livrare); 
Varianta II: 
—  gletuire cu produsul 8208 I, în două straturi; 
—  vopsea cu produsul 8208  II, colorat (diluat până  la consistenţa de aplicare), în două 
straturi; 
Varianta III: 
—  gletuire cu produsul 8208 I; 
—  vopsire cu produsul 8208 II, colorat (diluat) într­un strat; 
—  strop cu produsul 8208 II, colorat (la consistenţa de livrare). 

Executarea straturilor de finisaj cu vopsea Vinarom pe beton 

3.6. În prealabil se va îace, veriiicarea şi rectificarea eventuală a suprafeţei de finisat.
 Suprafaţa se curăţă, înlăturîndu­se părţile proeminente cu şpaclul şi  eventual cu dalta şi 
ciocanul, apoi se înlătură părţile neaderente prin periere cu peria de paie. 
În cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se  vor repara cu un 
mortar de ciment­nisip 0—1 mm (dozaj 1:3 în volume). 
De la executarea reparaţiilor cu mortar de ciment şi până la aplicarea vopsitoriei propriu­ 
zise  se  vor  lăsa  7  zile  pentru  uscare,  în  cazul  alveolelor  de  la  turnare  sau  al  adînciturilor, 
repararea  se  face  folosind  un  mortar  de  ciment  cu  adaos  de  Aracet  în  proporţie    de    3:1:0,5 
(nisip­ciment:Aracet). 
Ca liant se va folosi de preferinţă Aracet DP 25 care este obligatoriu în perioada rece, iar 
în perioada caldă (peste 20°C) se poate înlocui  şi  cu  Aracet  D 50. 
Granulozitatea nisipului se alege în funcţie de adîncimea reparaţiei  astfel: 
—  adîncimea 0,5—10 mm  nisip cuarţos 0,2 mm 
—  adîncimea peste 10 mm  nisip cuarţos 0—3 mm 
Mortarul se prepară în găleată prin amestecarea manuală în cantităţi corespunzătoare unei 
perioade de lucru de maximum 3 ore. 
Mortarul  se  aplică  cu  şpaclu  şi  se  netezeşte  astfel  încât  să  nu  mai  prezinte  denivelări  faţă  de 
suprafaţa  înconjurătoare.  Fiecare strat  al  mortarului  de  reparaţii  cu  adaus  de aracet,  trebuie  să  se  usuce 
minimum 16 ore înainte de aplicarea stratului următor sau al vopsitoriei propriu­zise.  După  terminarea 
reparaţiilor, suprafaţa stratului  suport trebuie să fie netedă şi nu trebuie să prezinte abateri de la pin nitate 
mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m, conform 
normativelor P 42­71 şi C 140­71. 
3.7. Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pre gătire un volum de vopsea Vinarom 
sau Aurel DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm 2 ) şi un volum egal de apă şi se omogenizează. 
Grundul  se  aplică  numai  manual  cu  bidineaua  sau  cu  pensula  lată.  Timpul  de  uscare  este  de 
minimum 2 ore ia temperatura de +15°C şi de o oră la temperatura de +25°C sau mai mare. 
3.8. Executarea stratului de glet de netezire se face pe şantier iar în cazul panourilor prefabricate 
se poate face şi la fabrică. După executarea reparaţiilor locale şi grunduire, se aplică un glet de netezire cu 
următoarea compoziţie: 3:1:0,5 (în volume) nisip cuarţos sub 0,2 mm; Aracet DP 25: apă. Nisipul cuarţos 
se poate înlocuit cu dolomită sau făină de cuarţ. 
În cazul aplicării cu pistolul, volumul de apă se poate mări până la de 4 ori (respectiv 2 volume). 
Gletul se prepară prin amestecarea manuală, în cantităţi pentru cca. 8 ore de lucru. 
Gletul de  dolomită se poate  aplica  manual sau  mecanizat,  pe  când  cel  de  nisip  fin sau  făină  de 
cuarţ numai prin aplicarea mecanizată, prin stropire cu pistolul şi netezire cu şpaclul de cauciuc sau fierul 
de glet. 
Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaţia de aplicai tencuială stropită şi masă  de şpaclu. 
Gletul strecurat prin sita de 100 ochiuri/cm 2  se introduce în recipientul aparatului, pe o înălţime 
de cea. 0,7 din aceea a recipientului 
După  închiderea  capacului  recipientului,  etanşat  cu garnitură  de  cauciuc  cu ajutorul  unor  cleme 
rabatabile,  se  omogenizează  materialul  prin  învârtirea  agitatorului  şi  se  porneşte  compresorul,  reglând 
presiunea la 6 atmoşiere (la ieşirea din compresor). Se reglează apoi reductorul de presiune de pe capacul 
vasului  de  presiune  (care  conţine  materialul),  astfel  ca  manometrul  montat  pe  capac  să  arate  o 
presiune  de  3—5  atmosfere.  La  pistol  se  reglează  cu  reductorul  respectiv  o  presiune  de  4—5 
atmosfere citită pe manometrul aferent. Stropirea suprafeţei se face, după verificarea prealabilă a 
jetului,  începând  din  extremitatea  stingă  de  sus.  Pistolul  se  poartă  în  sens  spiralat  sau  în 
serpentină, în rânduri paralele, astfel ca să se acopere uniform suprafaţa. Stropirea se întrerupe la 
fiecare  1  —2  m 2  şi  se  netezeşte  cu  şpaclul  de  cauciuc  sau  cu  fierul  de  glet.  Pe  suprafeţele 
învecinate: tâmplărie, placaj ceramic etc. se aplică plăci PFL sau carton pentru a evita stropirea 
cu  jetul  de  la  pistol.  La  terminarea  sau  întreruperea  lucrului,  înainte  de  a  deschide  capacul 
recipientului, se închide ventilul şi  se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de 
siguranţă de pe capac. În caz contrar, se pot produce accidente. În cazul întreruperilor de lucru, 
pistolul se scufundă într­o găleată cu apă, pentru a nu se usca vopseaua din duză. La terminarea
zilei de lucru se încarcă vasul de presiune cu apă şi prin stropiri repetate se spală toată instalaţia 
la interior şi  exterior. 
3.9. Pentru aplicarea manuală a gletului de nisip în şi Aracet se va folosi fierul de glet cu 
lamă de oţel flexibilă de 0,4—0,5 mm grosime. Aplicarea se face pe suprafeţe succesive de cca. 
1  m 2 ,  prin  întinderea  şi  îndesarea  materialului  pe  stratul  suport  în  grosime  de  1  mm 
(corespunzător  consumului  de 1200—1400  g/m 2 ).  Stratul  de  glet se  lasă  să  se  usuce  minimum 
16 ore înainte de vopsire. 
3.10. Executarea gletului  de netezire cu pastă de ipsos şi Aracet DP 25 (Gipac) se face 
după aplicarea şi uscarea grundului şi chitului, în mod similar ca la aplicarea gletului de nisip fin 
(pct. 3.6 şi 3.7). 
Prepararea pastei se îace cu următoarea compoziţie:  ipsos: Aracet DP 25: întîrzietor de 
priză (clei de oase) + plastifiant (Disan):  apă, în proporţie volumetrică 6:1:0,25: 2—4 (până la 
consistenţa de lucru). Amestecul de întîrzietor de priză şi plastifiant se face în proporţie de 19:1. 
Soluţia  de  clei  se  prepară  ca  la  pct.  3.4.  Caietul  III,  iar  soluţia  Disan  se  prepară  cu  apă  în 
concentraţie 20%. Gletul se aplică manual sau mecanizat în mod similar ca la gletul de nisip fin 
şi Aracet cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă de şpaclu descrisă la pct. 3.6—3.9. 
3.11.  După  executarea  gletului  se  aplică  vopseaua  Vinarom  Vopsitoria  cu  Vinarom  se 
realizează  pe  şantier,  aplicând  două  straturi  de  vopsea  diluată  cu  apă  în  proporţie  de  4:1 
(volumetric). 
Vopseaua se poate aplica manual sau mecanizat. 
Înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sita cu 900 ochiuri/cm 2 . Bidoanele şi vasele 
cu  vopsea  se  vor  închide etanş,  pentru  a  împiedica  formarea de  pojghiţe  şi  evacuarea  apei  din 
emulsie la reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogizată în prealabil. 
Executarea manuală a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat sau cu pensula lată. 
Executarea mecanizată a vopsitoriei se realizează cu aparatul de aplicat tencuială stropită 
şi masă de şpaclu, fabricat de Intreprinderea 6 Martie Timişoara, cu duza de Ø 1 alimentat din 
vasul de presiune de 50 l, folosind tehnologia arătată la punctul la pct. 3.8. 

Executarea finisajului cu vopsea decorativă în relief 

3.12. Aplicarea vopselei decorative în relief se faci prin stropire cu pistolul instalaţiei de 
aplicat tencuiala stropită şi masă de şpaclu, după tehnologia arătată la pct. 3.8. 
Vopseaua decorativă în relief poate fi diluata, prnlni care, cu apă, până la o cantitate de 
maximum 5%. 

Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe zidărie 
sau pe beton cu faţa drişcuită 

3.13.  Pe  aceste  suprafeţe  vopsitoria  cu  Vinarom  se  execută  la  30  zile  de  la  terminarea 
tencuielii sau turnarea betonului. Succesiunea straturilor este cea indicată la pct. 3.3. Tehnologia 
de lucru pentru aplicarea grundului, gletului şi vopselei este cea indii la pct. 3.7­3.9 şi 3.11. 

Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe suprafeţe de lemn, PAL, PFL 

3.14.  Pe  aceste  suprafeţe,  vopsitoria  cu  Vinarom  se  execuţii  în  succesiunea  straturilor 
indicată la pct. 3.4. Grundul de îmbibare şi grundul Vinarom se aplică manual cu pensula (după 
ce în prealabil pe elemente din PFL s­a înlăturat luciul prin şlefuire cu hârtie de şlefuit). Stratul 
de vopsea Vinarom se aplică manual sau mecanizat conf. tehnologiei de la pct. 3.11. Executarea 
finisajului cu produsul 8208.
 3.15.  Executarea  stratului  1  şi  2  de  finisaj  cu  produsul  8208  I  se  face  prin  aplicarea 
mecanizată cu maşina de proiectat pasta cu pompă elicoidală. Agregatul constă dintr­o pompă cu 
şnec  îmbrăcată  în  cauciuc  neoprenic,  care  preia  materialul  dintr­un  rezervor  de  deasupra  şi  îl 
împinge  prin  furtun  la  tija  de  stropire.  Capacitatea  rezervorului  este  de  cea  150  l,  iar  pentru 
alimentare uşoară rezervorul este prevăzut cu  un dispozitiv de golire a sacilor cu vopsea 8208. 
După  ce  se  introduce  materialul  în  rezervor  şi  apa  de  completare,  se  omogenizează  cu 
amestecătorul  pneumatic.  Pentru  punerea  aparatului  în  funcţiune  se  porneşte  compresorul.  În 
momentul când acesta atinge presiunea de 8 atm. se cuplează aparatul şi se reglează debitele la 
tija  de  stropire  pentru  obţinerea  unui  raport  optim  de    material/aer.  Funcţionarea      pompei  se 
întrerupe automat în momentul când maneta de la tija de stropire nu este presată. În modul acesta 
operatorul  care  proiectează  materialul  poate  dirija  de  la  locul  de  lucru  oprirea  sau  pornirea 
pompei. Se aplică materialul la toate încăperile unui etaj. 
Imediat după aplicarea materialului, în primele camere se începe operaţia de  netezire şi 
îndepărtare a excesului de material. 
În continuare se execută operaţiile de corectare în urma şpacluitorilor. Aceasta constă din 
aranjarea racordărilor la tocurile uşilor şi a ferestrelor, precum şi între tavan şi pereţi. 
Excesul de material acumulat în colţuri se netezeşte cu o pensulă udă cu apă şi cu şpaclul 
de 20 cm.
Gletuitorii lucrează cu şpaclul de 100 cm, netezind întâi tavanul şi după aceea pereţii. 
Pentru porţiuni de perete mai mici de 1 m se foloseşte şpaclul de 60 cm şi 20 cm. 
Excesul de material luat de şpaclu se refoloseşte prin introducere în vasul de alimentare ai 
pompei. 
La îndepărtarea excesului de material de pe tavane, la primul strat şpaclul se va deplasa în 
direcţie paralelă cu peretele exterior al încăperii, iar la al doilea strat pe o direcţie perpendiculară 
pe prima. 
Consistenţa materialului aplicat trebuie să fie de 12 cm la conul etalon, care se obţine prin 
adaus  de  apă,  dacă  consistenţa  a  devenit  mai  mare  prin  adausul  de  material  recuperat  de  pe 
pereţi. 
3.16. Executarea  stratului  de  finisaj  cu produsul  8208  II se poate  face  la  consistenţa  de 
livrare (12 cm pe conul etalon) sub formă de glet sau sub formă de strop. În cazul aplicării   sub 
formă  de  glet  se  procedează  ca  la  pct.  3.15.  În  cazul  aplicării  sub  formă  de  strop  se  reduce 
proporţia de aer pentru a se ajunge la o stropire discontinuă a materialului. 
În cazul când straturile 1 şi 2 se realizează cu produsul 8208 I, stratul final se realizează 
cu produsul 8208 II diluat cu apă, până la o consistenţă corespunzătoare aplicării cu pensula cu 
bidineaua. 
Acest strat se mai poate aplica mecanizat cu pistolul pulverizator de vopsit, alimentat din 
vasul de presiune al instalaţiei de aplicat tencuială stropită şi mase de şpaclu. Cu acest aparat se 
poate realiza şi aplicarea produsului 8208 II,  sub formă de strop. 

Executarea manuală a finisajului 8208 

3.17.  Pentru  realizarea  manuală  a  gletului  se  va  folosi  ciripea  metalică  cu  lamă  de  oţel 
flexibilă de 0,4...0,5 mm grosime. 
Aplicarea  se  face  pe  suprafeţe  succesive de  circa  1  m 2  descriind  cu drişca  o  serpentină 
orizontală, mişcare care se repetă la fiecare zonă ce se finisează. Modul de lucru pentru netezire 
este cel descris la  pct. 3.15. 
Executarea manuală a vopsitoriei propriu­zise se realizează cu bidineaua sau cu  pensula 
lată.
 Elaborat de:  Aprobat de l.G.S.C. 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  cu ordmul nr. 44 
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  din 23 feb.1976 

NORMATIV PENTRU  EXECUTAREA 
LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 
CAIETUL VI: VOPSITORII CU VOPSELE PE  Indicativ C. 3­76 
BAZĂ DE ACETAT DE POLIVIN1L, 
NUANŢATE PE ŞANTIER 

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la finisarea pereţilor tencuiţi sau a pereţilor de 
beton,  cu  vopsele  din  dispersie  de  acetat  de  polivinil,  nuanţate  pe  şantier  prin  amestecare  de 
vopsea albă (simbol 8202), cu paste colorate (simbol 8200), care pot înlocui vopselele Vinarom, 
din dispersie de acetat de polivinil nuanţate din fabrică. 
Vopselele nuanţate pe şantier, sînt destinate a se aplica în mediu exterior, putând însă îi 
folosite şi la interior. 
Prin  posibilitatea  nuanţării  pe  şantier  se  poate  obţine  exact  nuanţa  dorită,  în  special  în 
cazul unor lucrări de reparaţii. 

2. MATERIALE 

Materiale principale: 
—  Vopsea  albă  simbol  8202,  conform  caietului  de sarcini nr. 2 elaborat de Centrul 
de Cercetări pentru Proiectări Antico­rosive   de   Lacuri   şi   Vopsele — CCPALV; 
—  Paste  concentrate  de  nuanţare  simbol  8200,  conform  caietului  de  sarcini  nr.  1, 
elaborat de CCPALV. 
Se produc următoarele tipuri de paste concentrate de nuanţare: roşu nr. 25; roşu nr. 252; 
portocaliu nr. 35; galben nr. 45; galben nr. 48; galben nr. 482; galben nr. 49; verde nr. 54; verde 
nr. 54/1; albastru nr. 65; albastru nr. 652; ocru nr. 71;negru nr. 90. 
Materiale auxiliare: 
­  Apă, STAS 790­1973; 
­  Aracet DP 25 şi D 50, STAS 058­73; 
­  Nisip  cuarţos  de  Văleni  şi  Crivineni  pentru  fabricarea  sticlei  şi  a  geamurilor,  STAS 
3841 
­  Făină de cuarţ pentru turnătorie, STAS 6737­75; 
­  Ciment Pz 400, STAS 1500­67; 
­  Dolomită, STAS 6284­60. 

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE 

Succesiunea straturilor 

3.1. Finisajul cu vopsele nuanţate pe şantier se reallzează  pe suprafeţe tencuite astfel; 
—  grund  de vopsea nuanţată  diluată cu apă  în proporţie 1 :2 (în volume);
 —  vopsea nuanţată diluată cu apă în proporţie 1:1  (în volume); 
—  vopsea  nuanţată la consistenţa de livrare din fabrică. Finisajul cu vopsele nuanţate pe 
şantier aplicate pe suprafeţe de beton se realizează în următoarea alcătuire: 
—  grund de Aracet DP 25 diluat cu apă  în proporţie 1:1 (volumetric); 
—  glet de nisip (Dolomită) şi Aracet DP 25; 
—  vopsea nuanţată pe şantier diluată cu apă în proporţie 4:1 (volumetric); 
—  vopsea nuanţată pe şantier diluată cu apă  în proporţie 4:1 (volumetric). 
În    funcţie  de nuanţa    dorită,  în  cazul  vopselelor nuanţate  pe  şantier  se  amestecă  0...10 
părţi (în volume) de pastă simbol 8200 de culoare dorită la 100părţi de vopsea de culoare albă 
(simbol 8202). 

Executarea straturilor 

3.2. Pregătirea stratului suport, înainte de executarea vopsitoriei, se recomandă a se face 
din fabrică în cazul panourilor, prefabricate din beton greu. 
Suprafaţa  panourilor  prefabricate  din  beton  greu  trebuie  să  îndeplinească  condiţiile  de 
planitate şi netezire prevăzute în: "Normativul pentru executarea construcţiilor din panouri mari", 
P 42­71. Pe şantier se va iace o revizuire şi rectificare a suprafeţelor, conform Caietului V, pct. 
3.6. 
3.3.  După  terminarea  rectificărilor  suprafaţa  stratului  suport  trebuie  să  fie  netedă  şi  nu 
trebuie să prezinte abateri de la planitate mai mare de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vreo undă 
mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m. 
3.4.  Pentru prepararea  grundului se  introduce în  vasul  de pregătire  un  volum  de  Aracet 
DP 25 (strecurat prin sita de 900 ochiuri/cm 2 ) şi un volum de apă şi se omogenizează. 
Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este de minimum 2 
ore la temperatura de + 15°C şi de o oră la temperatura de + 25°C sau mai mare. 
3.5.  Aplicarea  gletului  de  netezire  se  execută  pe  şantier,  iar  în  cazul  panourilor 
prefabricate se recomandă să se facă la fabrică. Pentru suprafeţele de beton care urmează să fie 
finisate  cu  vopsea  nuanţată  pe  şantier  se  aplică  un  strat  de  glet  de  netezire  cu  următoarea 
compoziţie: nisip fin de Văleni sub 0,2  mm (sau Dolomită sau făină de cuarţ): Aracet DP 25 şi 
apă,  în  proporţie  volumetrică 3:1:  0,5.  În cazul  aplicării  cu  pistolul,  cantitatea  de  apă  se  poate 
mări  până  la  de  4  ori  (respectiv  două  volume).  Gletul  se  prepară  prin  amestecare  manuală  în 
cantităţi pentru circa 8 ore de lucru. 
Gletul  de  Dolomită se  poate  aplica  manual  sau  mecanizat,  pe  când  cel  cu  nisip  fin  sau 
făină de cuarţ numai prin aplicare mecanizată, prin stropire cu pistolul şi  netezire cu şpaclu de 
cauciuc. 
3.6. Aplicarea mecanizată se realizează cu instalaţia de aplicat tencuială stropită şi masă 
de şpaclu.
Aplicarea  manuală  se  face  cu  drişca  metalică  cu  lamă de  oţel flexibilă  de  0,4...0,5  mm 
grosime. 
Aplicarea gletului se face pe suprafeţe succesive de circa 1 m 2 , până la completarea unui 
rînd  vertical  şi  după  aceea  se  continuă  cu  rândurile  următoare,  până  la  acoperirea  întregului 
perete. 
Gletul se aplică în grosime de 1 mm. Stratul de glet se lasă să se usuce 16 ore înainte de 
aplicarea grundului pentru vopsire. Tehnologia de lucru pentru aplicarea mecanizată şi manuală a 
gletului este similară cu cea indicată în Caietul V. 
3.7.  Aplicarea  straturilor  de  vopsea  se  poate  face  manual  sau  mecanizat,  cu  excepţia 
grundului de la pct. 3.4 care se aplică obligatoriu manual.  Înainte de executarea vopsitoriei se 
pregăteşte  amestecul  de  vopsea  simbol  8202  şi  pastă  8200,  de  cu  indicată  în  proiect  şi  se 
strecoară prin sita de 900 ochiuri/m 2 . Orientativ se recomandă concentraţiile de 0...10 părţi pastă
simbol  8200  la  100  părţi  vopsea  simbol  8202,  carese  aplică  pe  porţiuni  mici  din  suprafaţa  de 
vopsit;  după  uscarea  probelor  martor  de  nuanţă,  se  va  alege  proporţia  cu  care  se  va  executa 
întreaga suprafaţă. După alegerea nuanţei dorite, se pregăteşte cu proporţia respectivă o cantitate 
mai mare (un butoi), din care se ia după aceea şi se prepară diluţiile pentru diferitele straturi aşa 
cum  s­a  arătat  la  pct.  3.1  Executarea  manuală  a  vopsitoriei  se  realizează  cu  bidineaua  sau  cu 
pensula lată. 
Executarea  mecanizată  a  vopsitoriei  se  realizeazii  cu  instalaţia  de  aplicat  vopsele 
compusă din compresor şi pistol de stropit sau cu instalaţia de aplicat tencuieli stropite şi masă 
de şpaclucu  duză de Ø 1mm folosind tehnologia arătată în caietul V. 
Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea atât în cazul aplicării manuale cât 
şi în cazul aplicării mecanizaţi este de o oră în lunile calde iulie­august; în perioadele reci se va 
prelungi timpul până la 3 ore, la temperatura minimă de aplicare de +15°C. 
În cazul vopsitoriilor nuanţate pe şantier aplicate mecanizat, la terminarea lucrului se va 
avea grijă să se scurgă restul de vopsea din vas, să se înlocuiască cu apă şi să se proiecteze prin 
pistol până la spălarea completă de vopsea din instalaţie. 
Atât  la  aplicarea  manuală  cât  şi  la  cea  mecanizată,  la  terminarea  lucrului  sau  la  orice 
întrerupere mai mare de o oră, se vor spăla cu apă sculele şi utilajele folosite.
 Elaborat de:  Aprobat de I.G.S.C. 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  cu ordinul nr. 44 
ŞI  ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­  din 23 feb. 1976 

ANEXA 

SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE 

1. Pentru executarea manuală a lucrărilor 
—  Site fine (900 ochiuri/cm 2 ) 
—  Găleţi din tablă zincată 
—  Vase portative de inventar pentru ţinut materialele la locul de lucru (din tablă zincată 
de capacitate 0,5...3 litri) 
—  Pensule de diferite mărimi din păr de porc, late şi rotunde, de liniat, tufăr din păr de 
veveriţă sau bursuc pentru netezit 
—  Perii  din  păr  de  porc  sau  fire  sintetice,  cu  coadă  lungă,  pentru  şters  praful      după 
şlefuire 
—  Bidinele rotunde sau dreptunghiulare 
—  Lampă de benzină 
—  Perii de sârmă 
—  Răzătoare pentru rugină 
—  Daltă 
—  Şpaclu metalic 
—  Şpaclu de cauciuc 
—  Cleşte de cuie 
—  Ciocan 
—  Cancioc 
—  Drişcă de lemn şi metalică 
—  Aparat cu perie cilindrică şi manivelă pentru calcio­vecchio 
—  Metru de buzunar 
—  Scară dublă 
—  Riglă de lemn, flexibilă şi uşoară, pentru liniatură 
—  Schele demontabile, metalice sau de lemn 
—  Schelă nacelă 
—  Capre de  lemn  pentru  vopsirea elementelor de tâmplărie detaşabile 
—  Sfoară (10 m) 
—  Butoaie de 100 kg din tablă zincată sau din lemn 
2. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor 
Pentru  vopsirea  mecanizată  mai  sunt  necesare,  în  afară  de  sculele  şi  dispozitivele 
enumerate la  pct. 1, următoarele: 
—  Aparat  de zugrăvit tip Calimax 
—  Aparat de zugrăvit electric tip AEZ­1 sau AEZ­2 
—  Instalaţie  de  aplicat  mecanizat  vopsele  de  ulei,  alchidal,  polilac,  nitroceluloză, 
compusă din compresor şi pistol pulverizator produs de Întrep.  „6 Martie­Timişoara" 
—  Aparat electromagnetic pentru vopsit (fără compresor) producător UCECOM,   Coop. 
Electrobobinajul — Buc. 
—  Aparat  de  aplicat  tencuieli,  stropite  şi  mase  de  şpaclu  cu  transport  pneumatic  al 
materialului, producător Întrep.  „6 Martie" — Timişoara
 —  Aparat  de  aplicat  tencuieli  stropite  şi  mase  de  şpaclu  cu  pompă  elicoidală  pentru 
transportul materialului, producător Întrep. „6 Martie" ­ Timişoara 
Lista  de  utilaje  este  exemplificativă,  nu  limitativă,  putând  fi  folosite  şi  alte  tipuri  cu 
funcţiuni identice. 

BULETINUL CONSTRUCTIILOR NR.6/1977 

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE , 
PROIECTARE ŞL DIRECTIVARE 
ÎN CONSTRUCŢII 

DECIZIA Nr. 74 
din 17 VI 1977 
PENTRU APROBAREA COMPLETĂRII „NORMATIVULUI 
PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI 
VOPSITORII", INDICATIV C. 3­76, CU CAIETUL VII „PRE­ 
PARAREA ŞI APLICAREA PASTEI GIPAC". 

Avînd în vedere referatul Direcţiei directivare, norme, normative şi prescripţii nr. 3329 
din 9 iunie 1977, 
În  temeiul  Decretului  nr.  170/1976  pentru  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului 
Central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii, se emite următoarea 

DECIZIE : 
1.  Se aprobă completarea „Normativului pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi 
vopsitorii", indicativ C. 3­76, cu caietul VII „Prepararea şi aplicarea pastei  Gipac". 
2. Completarea prevăzută la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul 
Construcţiilor. 

DIRECTOR GENERAL, 
Ing. VALERIU CRISTESCU 

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA 
LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII.  Indicativ C.3­76 
Caietul VII: Prepararea şi aplicarea pastei GIPAC 

1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
 1.1.  Prin  prezentul  caiet  se  stabilesc  modul  de  preparare  a  pastei  GIPAC  şi 
tehnologia  de  aplicarea  ei  pe  betonul  proaspăt  în  fabrici  de  prefabricate,  pe  linia 
tehnologică  de  formare  a  panourilor mari  de beton,  cît  şi  aplicarea pe  suprafeţe  netede 
de beton şi beton celular autoclavizat pe şantier. 
1.2.  Pasta  GIPAC  înlocuieşte  mortarele  pentru  executarea  tencuielilor  tradiţionale  cu 
straturi multiple, la finisarea, suprafeţelor netede de beton şi beton celular autoclavizat din 
interiorul construcţiilor civile şi industriale. 
1.3. În încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 65%,  pasta GIPAC se aplică pe 
pereţi  şi  tavane,  constituind  stratul  suport  pentru  zugrăveli  şi  tapete  sau  ca  finisaj 
definitiv sub formă de strop, cu pasta colorată în masă. 
În încăperi cu umiditate relativă a aerului peste 65%, pasta GIPAC aplicată pe pereţi şi 
tavane constituie stratul suport pentru zugrăveli cu humă, vopsea de ulei sau vinarom. 
1.4. Pasta GIPAC face obiectul invenţiei unui colectiv din INCERC, brevetată cu 
dosar OSIM nr. 61. 777/1969. 

2. MATERIALE, SCULE ŞI DISPOZITIVE 
2.1. La prepararea pastei GIPAC se vor folosi următoarele materiale: 
— ipsos de construcţii, conform STAS 545/1­75; 
— Aracet D50  sau DP25, conform STAS 7058­73; 
— clei de oase, conform STAS 88­73; 

Elaborat de:  Aprobat de ICCPDC 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII  cu Decizia nr.74 
ŞI   ECONOMIA  CONSTRUCŢIILOR – INCERC –  din 17 iunie 1977 

—  plastifiant  DISAN,  conform  STAS  8625­70,  produs  de  Fabrica  de  Celuloză  şi 
Hîrtie — Zărneşti; 
— apă, conform STAS 790­73. 
2.2.  La  prepararea  şi  aplicarea  pastei  GIPAC  se  vor  utiliza  sculele  şi  dispozitivele 
prevăzute în anexa la normativ, la care se adaugă următoarele: 
— mistrie; 
— fier de glet cu lamă de grosime 0,5 mm şi de 0,60 m lungime; 
— tărgi din lemn căptuşite cu tablă zincată pentru preparat pasta; 
— sapă cu ochiuri pentru amestecat pasta; 
— sită cu ochiuri ø  1 mm pentru strecurat pasta; 
— butoaie din material plastic de 50 l. 
2.3.  Consumul  de  materiale,  manoperă  şi  utilaj  pe  m 2  de  suprafaţă  finisată  se  dă 
orientativ în anexa 1. 

3. PREPARAREA PASTEI GIPAC
 3.1.  Pasta    GIPAC  se  va  prepara  după  următoarea  reţetă,  exprimată  în  părţi  de 
volum:
— 1 parte întîrzietor de priză plus plastifiant; 
— 4 părţi Aracet D50  sau DP25 ; 
— 23—24 părţi ipsos de construcţii; 
— apă, pînă la obţinerea consistenţei de lucru a pastei. 

3.2.  Amestecul  de  întîrzietor  de  priză  plus  plastifiant  se  realizează  din  o  parte 
plastifiant Disan şi 19 părţi întîrzietor de priză. 
3.3. Întîrzietorul de priză sub formă de soluţie se va prepara din clei de oase granular. 
Cantitatea de clei respectivă amestecată cu apă în proporţie 1: 4 părţi, în greutate, se va lăsa 
să se înmoaie timp de 24 ore, apoi vasul în care s­a dizolvat cleiul se va pune în alt vas cu 
apă care se află deasupra unei surse de căldură. Se va amesteca conţinutul şi eventual se va 
mai  adăuga  apă,  pînă  la  obţinerea  unei  soluţii  cu  densitatea  de  1,05  l,  la  temperatura  de 
+ 24 o C. 
3.4. Soluţia  de  întîrzietor  de  priză  plus  plastifiant,  realizată  conform  pct.  3.2.,  se  va 
adăuga  în  butoiul  de  Aracet  în  proporţie  de  o  parte  soluţie  la  patru  părţi  Aracet  şi  se  va 
amesteca puternic. 

3.5.  În cazul cînd amestecul nu se va utiliza imediat, pentru o  bună conservare, se va 

adăuga şi 0,04 părţi cristale de fenol la o parte soluţie de întîrzietor de priză plus 
plastifiant. 
3.6.  Amestecul de soluţie de plastifiant plus întîrzietor de priză şi Aracet constituie 
componenta lichida a pastei GIPAC, care se va prepara în laboratorul de trust sau 
întreprindere şi se va livra şantierelor la bidon. 
Pe şantier sau în fabrica  de prefabricate  se  va adăuga ipsosul respectiv  şi apă pînă  la 
obţinerea consistenţei de lucru. 
3.7.  Depozitarea  componentei  lichide  a  pastei  GIPAC  se  va  face  în  butoaie  de 
polietilenă, în încăperi închise, la temperatură de peste + 5 o C. 
3.8.  Pasta  GIPAC  se  va  prepara  pe  şantier  manual,  într­o  targa  foarte  curată;  la 
fabrică  se  va  prepara  într­un  malaxor  de  mică  capacitate,  aşezat  pe  linia  tehnologică  de 
realizare a panourilor mari. 
3.9.  În cazul cînd pasta GIPAC se aplică colorată în masă, cantitatea corespunzătoare 
de  oxid  se  va  adăuga  componentei lichide la prepararea acesteia. 
3.10. Cantitatea  de  pastă  ce  se  va  prepara  odată  va  fi  corespunzătoare  acoperirii  unui 
front  de  lucru  ce  se  poate  realiza  în  maximum  6  ore,  timp  în  care  pasta  îşi  păstrează 
consistenţa de lucru. 
3.11. Înainte  de  aplicare,  pasta  bine  omogenizată  se  va  trece  printr­o  sită  cu  ochiuri 
de ø 1 mm. 

4. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL PROASPĂT 
ÎN FABRICI DE PREFABRICATE
 4.1.  Aplicarea  din    fabrică  pe  panouri  mari  prefabricate  a  pastei  GIPAC  se  poate 
realiza în tehnologia de formare a panourilor cu faţa interioară la suprafaţa cofrajului. 
4.2.  Faţa  exterioară  a panourilor, ce  se  află  la  fundul cofrajului,  se  finisează de obicei 
cu  betoane  aparente  decorative  realizate  prin  pozarea  pe  fundul  cofrajului  a  unui  strat  de 
pietriş sau piatră spartă, prin pozarea pe fundul cofrajului a covorului de marmoroc, sau plăci 
ceramice, plăci de sticlă colorată  etc. peste care se toarnă un  strat  de  mortar,  apoi  betonul 
respectiv. 
4.3. După turnarea ultimului strat de beton de consistenţă  vîrtoasă şi drişcuirea fină 
a suprafeţei, se va aplica cu canciocul 

pe suprafaţa betonului pasta GIPAC de consistenţă fluidă şi se va întinde cu fierul de glet în 
strat foarte subţire. 
Imediat se  va aplica cel de al doilea strat, avînd grijă să se  insiste cu fierul de glet ca 
suprafaţa realizată să fie perfect netedă. 
Pasta GIPAC nu se va aplica pînă la marginea cofrajului, lăsîndu­se o bandă de circa 10 
cm, ce urmează a se finisa pe şantier, după terminarea operaţiei de montaj. 
4.4.  Panourile pentru pereţi despărţitori se vor finisa pe o  faţă pe betonul proaspăt, 
iar  pe  cealaltă  faţă  pe  betonul  întărit  după  tehnologia  de  la  cap.  5.  Finisarea  pe  betonul 
întărit  se  va  face  după  decofrare,  în  fabrică  sau  pe  şantier,  odată  cu  finisarea  benzilor  ce 
mărginesc rostul de îmbinare între elementele prefabricate. 
4.5.  După finisarea panoului de beton proaspăt în  fabrică,  se  va acoperi cofrajul cu 
capacul respectiv şi se va începe tratamentul termic pentru întărirea betonului. 
4.6. Înainte de depozitare,  panourile finisate  vor fi  prerecepţionate intern sub aspectul 
calităţii execuţiei finisajului. Eventualele porţiuni degradate vor fi refăcute. 
4.7. Panourile  nu  se  vor  depozita  la  exterior  sau  interior  în  locuri  cu o  temperatură 
mai mică de +5°C, decît după o perioadă de minimum 5 zile de la confecţionarea lor. 
4.8. Panourile  finisate  vor  fi  aşezate  cu  grijă  în  rastele,  luîndu­se  toate  măsurile,  atît 
la fabrică cît şi pe şantier, ca să se evite lovirea, zgîrierea sau ştirbirea lor. 
4.9. În  cazul  cînd  panourile  se  depozitează  în  aer  liber,  faţa  interioară,  finisată  cu 
pastă GIPAC, se va proteja împotriva intemperiilor cu folii de polietilenă. 
4.10. Transportul panourilor finisate trebuie efectuat cu mijloace de transport (trailere) 
special  amenajate,  prevăzute  cu  suspensii,  roţi  cu  pneuri  şi  rastele  cu  dispozitive  care  să 
împiedice  balansul  panourilor  şi  să  asigure  protejarea  panourilor  cu  manşoane  de  pîslă 
sau de cauciuc în punctele de sprijin. 

5. APLICAREA PASTEI GIPAC PE BETONUL ÎNTĂRIT 
PE ŞANTIER 

5.1. Aplicarea pastei GIPAC la şantier se va face pe suprafeţe netede de beton întărit din 
panouri mari prefabricate, diafragme de beton turnat în cofraje metalice, pereţi de beton 
realizaţi cu
cofraje glisante şi pereţi despărţitori din fîşii de beton celular autoclavizat. 
5.2. Finisarea pereţilor şi tavanelor va începe după ce au  fost executate următoarele 
lucrări: 
— închiderea rosturilor dintre elementele prefabricate, cu mortar de ciment; 
— repararea  cu  mortar  de  ciment  a  porţiunilor  de  beton  degradate,  astfel  încît  să  se 
obţină o suprafaţă neteda, cu abateri de la planitate sub 5 mm,  măsurat sub dreptarul de 
1,5 m  lungime; 
— închiderea şanţurilor din beton rezultate de la montarea instalaţiilor; 
— raderea  bavurilor  de  mortar  rezultate  de  la  lucrările  de  închiderea  rosturilor, 
repararea porţiunilor degradate etc; 
— montarea tîmplariei şi a geamurilor; 
— turnarea şapei pentru montarea pardoselilor; 
— asigurarea unei temperaturi în încăperi unde se vor executa lucrări de finisaj cu pasta 
GIPAC de peste +5°C. 
5.3. Înainte  de  aplicarea  propriu­zisă  a  pastei  de  finisaj  se  vor  executa  următoarele 
operaţiuni: 
— frecarea cu peria de paie sau de sîrmă a suprafeţei de beton pentru înlăturarea prafului 
de ciment şi urmelor de mortar rezultate de la reparaţii; 
— aplicarea cu bidineaua sau cu pistolul pulverizator a unei amorse de Aracet: apă, în 
proporţie de 1:4. 
5.4. Pasta  GIPAC  se  va  aplica  într­un  singur  strat  cînd  pe  suprafaţa  respectivă  se 
aplică  ulterior  tapete,    acest  strat  fiind  necesar  pentru  astuparea  alveolelor  existente  în 
beton, cît şi pentru obţinerea unei suprafeţe perfect plane. 
În cazul cînd pasta GIPAC constituie şi finisajul definitiv se va aplica al doilea strat 
colorat  în  masă.  Cînd  pasta  GIPAC  urmează  a fi  finisată  cu  humă,  Vinarom  sau  vopsea de 
ulei, aceasta se va aplica în două straturi succesive. Grosimea totală a pastei nu va depăşi 1 
mm. 
5.5. Dacă pe  suprafaţa  betonului  există  goluri  cu  adîncimi  de  peste  5  mm,  acoperirea 
lor  se  va  face  în  straturi  succesive  ce  nu  vor depăşi  grosimea de 2 mm.  Acest  lucru este 
valabil şi pentru  pereţii realizaţi din  fîşii b.c.a, care prezintă abateri de la planitate  mai 
mari de 5 mm. 

5.6.  În funcţie de amploarea lucrărilor, aplicarea pastei GIPAC  se  va  face  manual,  cu 

fierul  de  glet,  sau  mecanizat,  cu  aparatul  de  aplicat  tencuială  stropită,  dotat  cu  un  pistol 
pulverizator cu duze de diferite mărimi. 
5.7.  Primul strat de pastă se va aplica după 1...2 ore de la executarea amorsei, (pct. 
6.3) şi se va netezi cu fierul de glet, care va fi mînuit cu putere pentru închiderea alveolelor 
existente  în  beton  şi  a  unor  eventuale  denivelări.  Suprafeţele  fără  denivelări  şi  alveole  pot 
rămîne neacoperite complet cu pastă, în urma aplicării primului strat. 
5.8.  In cazul cînd pasta se aplică în două straturi, nu este  necesară revenirea cu fierul 
de  glet  peste  suprafaţa  acoperită  pentru  eliminarea  urmelor  uşoare  lăsate  de  fierul  de  glet,
urme ce dispar la aplicarea celui de al doilea strat. 
5.9. Stratul  al  doilea  de  pastă,  avînd  consistenţa  mai  fluidă,  se  va  aplica  după  ce 
primul strat de pastă s­a zvîntat (nu este absolut necesară uscarea lui). 
Aplicarea celui de al doilea strat de pastă se poate face: 
— cu fierul de glet în strat foarte subţire (0,1...0,2 mm),  revenind cu fierul de glet 
pe suprafaţa acoperită, ca să nu rămînă urme; 
— cu pistolul pulverizator al aparatului de aplicat tencuieli stropite, finisajul rezultat 
fiind  sub  formă  de  strop,  cu  pastă  colorată  în  masă  sau  peste  care  se  aplică  zugrăveli  cu 
humă.  Ca  strat  suport  pentru  vopsitorii,  pasta  aplicată  cu  pistolul  pulverizator  se 
netezeşte cu fierul de glet. 

6. CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR 
6.1. Controlul  în timpul  execuţiei  se  va  face de  către  executant prin organele  sale de 
control  tehnic  de  calitate,  precum  şi  de  către  beneficiar  şi  proiectant,  urmărindu­se 
respectarea prevederi lor din prezentele instrucţiuni tehnice. 
6.2. Pe parcursul executării  lucrărilor de aplicare a pastei  GIPAC, se va verifica în 
mod special; 
— îndeplinirea  condiţiilor  de  calitate  a  pregătirii  suprafeţelor  suport,  consemnîndu­se 
aceasta în procese­verbale de lucrări ascunse; 

— calitatea principalelor materiale ce intră în operă, conform standardelor şi normelor 
interne de fabricaţie respective; 
— respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiilor de şantier; 
— corectitudinea  execuţiei  lucrărilor  în  conformitate  cu  cele  înscrise  în  prezentele 
instrucţiuni tehnice. 
6.3.  Suprafaţa finisată cu pastă GIPAC nu trebuie să prezinte desprinderi, cute, băşici, 
scurgeri, crăpături sau fisuri, urme de la fierul de glet etc. 
6.4.  Se  va  controla  rezistenţa  stratului  de  pastă,  care  trebuie  să  fie  aderent  la 
suprafaţa  suport;  la  ciocănirea  uşoară  cu  un  ciocan  de  lemn,  în  mai  multe  puncte, 
trebuie să rezulte un sunet plin. 
6.5.  Pentru  lucrările  găsite  necorespunzătoare  se  vor  da  dispoziţii  de  şantier  pentru 
remediere sau refacere. 
6.6.  Recepţia  lucrărilor  se  va  face  numai  după  uscarea  completă  a  straturilor  de 
pastă.
 ANEXA 1 

CONSUMUL ORIENTATIV DE MATERIALE, MANOPERĂ ŞI UTILAJ e PE m 2 
DE SUPRAFAŢĂ FINISATĂ 

a) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată într­un singur strat 

1. Materiale 
Aracet D50  sau DP25.................................  0,06 kg/m 2 
Ipsos de construcţii ................................  0,38 kg/m 2 
Plastifiant Disan .....................................  0,0008 kg/m 2 
Întîrzietor de priză .................................  0,0162 kg/rn 2 
(clei de oase) 
Apă.........................................................  0,001 m 3 /m 2 

2. Manoperă 
Ipsosar categ. 6 ......................................  0,25 ore/m 2 
Ipsosar categ. 3 ......................................  0,10 ore/m 2 
b) Finisarea manuală cu pastă GIPAC aplicată în două straturi 

1.  Materiale 
Aracet D50  sau DP25.. ...............................0,132 kg/m 2 
Ipsos de construcţii... .............................0,856 kg/m 2 
Plastifiant Disan .....................................0,0017 kg/m 2 
Întîrzietor de priză .................................0,0323 kg/m 2 
(clei de oase) 
Apă ...........................................................0,001 kg/m 2 

2.  Manoperă 
Ipsosar categ. 6 ...................................... 0,50 ore/m 2 
Ipsosar categ. 3 ...................................... 0,20 ore/m 2 
c)  Finisarea mecanizată cu pastă GIPAC aplicată în două straturi 

1.  Materiale 
Aracet D50  sau DP25................................................ 0,132 kg/m 2 
Ipsos de construcţii ................................ 0,856 kg/m 2 
Plastifiant Disan .................................... 0,0017 kg/m 2 
Întîrzietor de priză.............................. .. 0,0323 kg/m 2 
Apă .......................................................... 0,001 m 3 /m 2 

2. Manoperă
 Zugrav categ. 6 ...................................... 0,10 ore/m 2 
Zugrav categ. 4...................... ................. 0,13 ore/m 2 

3. Utilaje 
Instalaţie de aplicat tencuială stropită, masă de şpaclu şi glet 
prod. Intrep. „6 Martie —Timişoara .... 0,028 ore/m 2 

d)  Finisarea  în  fabrică  a  panourilor  mari  prefabricate  cu  pasta  GIPAC  aplicată  în  două 
straturi pe betonul proaspăt 

1.  Materiale 
Soluţie de întîrzietor de priză plastifiant....... 0,026  kg/m 2 
Aracet D50  sau DP25..........................................  0,104  kg/m 2 
Ipsos de construcţii ................................ ......... 0,596  kg/m 2 
Apă...........................................................................  0,003  m 3 /m 2 

2. Manoperă 
Ipsosar categ. 6 .......................................0,30 ore/m 2 
Ipsosar categ. 3 .......................................0,10 ore/m 2
 INSTITUTUL  CENTRAL  DE  CERCETARE,   PROIECTARE   ŞI   DIRECTIVARE 
ÎN CONSTRUCŢII 
Biroul executiv 

DECIZIA Nr. 35 
din  3.11.1989 

PRIVIND    APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR    TEHNICE 
PENTRU   UTILIZAREA   VOPSELELOR   DASIROM,   VEPA­ 
ROM, VEPATIM ŞI A VOPSELELOR STROP DECORATIVE" 
INDICATIV: COMPLETĂRI C 3­76 

Biroul executiv  al Consiliului Ştiinţific al  Institutului  central de cercetare, proiectare 

şi directivare în construcţii; 
Avînd în  vedere prevederile art. 5, litera „d" din Decretul  nr. 170/1976, cît şi avizul 
CTE­ICCPDC nr. 119  din 28 martie 1989; 

În  temeiul  Decretului  nr.  170/1976,  modificat  prin  Decretul  nr.  31/1983,  privind 
organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de  cercetare,  proiectare  şi  directivare  în 
construcţii, cît şi a Legii nr. 5/1978, republicată în 1982, emite următoarea, 

DECIZIE: 

1.  Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru utilizarea vopselelor DASIROM, 

2.  VEPAROM, VEPATIM, şi a vopselelor  strop decorative avînd indicativul 
completări C 3­76. 
3.  Instrucţiunile  tehnice  de  la  pct.   1  intră  în vigoare   la data publicării în 
Buletinul Construcţiilor. 

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV 
DIRECTOR GENERAL 
Dr. arh. GHEORGHE POLIZU 

INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE  A VOPSELELOR EMULSIONATE 
„DASIROM" V­8415, „VEPAROM"  V­8430,  Indicativ: C 3­76 
„VEPATIM"   V­8630 ŞI  A  VOPSELELOR STROP
 DECORATIVE  V­8411 

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE 

1.1.  Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se referă la modul  de  preparare, 
alcătuire  şi  executare  a  vopsitoriilor   cu vopsele Dasirom V­8415, Veparom V­8430, 
Vepatim V­8630 şi a vopselelor strop decorative V­8411, aplicate direct pe suprafaţa 
de finisat sau peste un strat de glet de netezire, aplicat la rîndul lui pe suprafaţa peretelui 
ce se finisează. 
1.2.  Vopsitoriile din prezentele instrucţiuni tehnice se aplică la construcţii de locuinţe, 
social­culturale, industriale, agrozootehnice, în mediu interior sau în exterior, în 
următoarele moduri de alcătuire a finisajelor: 

În mediu exterior 
a) Vopsea „Dasirom V­8415 şi vopsea „Veparom V­8430, pe: 
— zidărie de cărămidă, tencuită cu tencuieli obişnuite (ciment, var, nisip). 
— elemente din beton armat sau beton precomprimat   cu  faţa drişcuită; 
— panouri  prefabricate  de  beton,  a  căror  suprafaţă  a  fost  gletuită  cu  glet  de 
netezire din nisip fin (sau dolomită) şi Aracet DP 25. 
— elemente  din  BCA  tencuite  sau  gletuite  (cu  glet  de  netezire  din  nisip  fin  sau 
dolomită şi Aracet DP 25). 

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI  ÎN  Aprobate de 
CONSTRUCŢII ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR     ICCPDC cu decizia 
­ INCERC.  nr, 35 din 3.11.1989 

b)  Vopsea  strop  decorativă  V­8411,  în  culorile  1,9  —  20,  35—40  din  cartela  de  culori 
CCPALV,  pe  panouri  prefabricate  de  beton  sau  beton  turnat  în  cofraje  pe  şantier,  avînd 
suprafaţa grunduită cu amorsa de Aracet DP 50 : apă (1  : 1). 
— pentru efecte speciale se pot aplica 1—2 straturi de Vinarom, Veparom V­8430 sau 
Dasirom   V­8415,   peste   amorsa   de Aracet DP 50 : apă (1   : 1 ),  în culoare contrast cu 
stropul decorativ V­8411. 

In mediu interior 
a)  Vopsea Dasirom V­8415, Veparom V­8430, Vepatim V­8411 pe: 
— zidărie  de  cărămidă  tencuită  cu  tencuieli  obişnuite,  cu  faţa  gletuită  cu  glet  de, 
ipsos şi Aracet DP 25 (glet  — Gipac); 
— beton  sau  elemente  din  BCA  avînd  suprafaţa  gletuită  cu  glet  din  nisip  fin 
(dolomită) şi Aracet DP 25 sau glet din ipsos si Aracet DP 25 (Gipac); 
— suprafeţe de lemn, PAL, PFL. 
b)  Vopsea   strop  decorativă   V­8411  pe  amorsa  de   Aracet DP 50 : apă, (1  : I) se 
poate aplica pe suprafeţele de beton, elemente din BCA, zidărie de cărămidă tencuită
ca mai sus, dar  numai în încăperi cu lambriul executat din alte materiale, de la lambriu 
în sus (datorită rugozităţii materialului). 

2. MATERIALE 

2.1. Materiale principale 
—  Vopsea  emulsionată  „DASIROM"  scria  8415  STR.  12.831­­88,  pe  bază  de  copolimer 
acrilo­stirenic,  Romacril  —  DAS,  care  se  livrează  într­o  paletă  de  48  nuanţe,  conform 
cartelei de culori CCPALV. 
— Vopsea   emulsionată   „VEPAROM"   seria    8430,     STR12.832­88 pe bază de 
copolimer acrilo­stirenic, Romacril DAS­50, care se livrează într­o paletă de 30 nuanţe, 
conform cartelei de culori CCPALV. 

­  Vopsea  emulsionată  „VEPATIM"  seria  8630,  C.S.  67/26.1.1988,  pe  bază  de 
copolimer  vinil­maleic,  Romacril  DVM,  care  se  livrează  într­o  paletă  de  24  nuanţe 
conform cartelei de culori CCPALV, precum şi în alte nuanţe la cererea beneficiarului. 
— Vopsea strop decorativa., seria V­8411, STR 12035­86, pe bază de emulsie stiren­ 
maleică, Romacril D­SAM­35, care se livrează  într­o paletă de  40 nuanţe conform 
cartelei de  culori  CCPALV. 

2.2.. Materiale auxiliare 
­  apă STAS 790­84; 
— nisip cuarţos 0—1 mm, STAS 3844­76; 
— ciment PA 35 STAS 1500­78; 
— Aracet DP 25 şi DP 50 STAS 7058­80; 
— ipsos pentru construcţii STAS 545/1­80; 
— hîrtie pentru şlefuire uscată STAS 1581/2­8 

3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE 

3.1. În prealabil se va face verificare şi rectificarea eventuală a suprafeţei de finisat. 
Suprafeţele  se  curăţă,  îndepărtîndu­se  părţile  proieminente  cu  şpaclul  şi  eventual 
dalta şi ciocanul, apoi se înlătură părţile neaderente prin periere cu peria de paie. 
In cazul găurilor de la turnare sau survenite de la transport, acestea se vor repara cu 
mortar de ciment cu adaos de Aracet  în proporţie 3 : 1 :  0,5 (nisip : ciment  : aracet). 
Ca  liant  se  va  folosi  de  preferinţă  Aracet  DP  25  care  este  obligatoriu  în  perioada 
rece, iar în perioada caldă (peste 20°C) se poate înlocui şi cu Aracet D'50. 
Granulozitatea nisipului se alege în funcţie de adîncimea reparaţiei astfel: 
— adîncimea 0,5—10 mm — nisip cuarţos 0,2 mm; 
— adîncimea peste  10 mm, nisip cuarţos de la 0—3 mm. 

Mortarul se prepară în găleată prin amestecare manuală în cantităţi corespunzătoare unei 
perioade de lucru de max. 3 ore.
 Mortarul  se aplică  cu şpaclul şi  se  netezeşte  astfel încît să  nu mai prezinte denivelări 
faţă  de  suprafaţa  înconjurătoare.  Fiecare  strat  al  mortarului  de  reparaţie  cu  adaos  de 
Aracet  trebuie să se usuce minim 16 ore înainte de aplicarea stratului următor al vopsitoriei 
propriu­zise. 
După   terminarea   reparaţiilor,   suprafaţa   stratului   suport trebuie să fie netedă şi nu 
trebuie să prezinte abateri de la planeitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m şi nici vre­o 
undă mai mare de 2 mm la dreptarul de 0,5 m conform Normativului C 140­86. 
După  .uscarea  porţiunilor  reparate,  suprafaţa,  se  şlefuieşte  cu  o  hîrtie  de  şlefuit, 
începînd de la partea superioară a pereţilor spre partea inferioară, după care se curăţă de praf 
cu perii sau cu bidinele curate şi uscate. 
3.2.  Pentru prepararea grundului se introduce în vasul de pregătire, un volum de vopsea 
Dasirom V­8415, Veparom  V­8430 Vepatim V­8630 sau Aracet DP 25 (strecurate prin sita de 
900 
ochiuri/cm 2 ) şi un volum  egal de apă şi se omogenizează. 
Grundul se aplică numai manual, cu bidineaua sau cu pensula lată. Timpul de uscare este 
de minim 2 ore la temperatura de + 15°C şi de  1 oră la   temperatura   de + 25°C  sau mai 
mare. 
3.3.  În cazul vopselelor Dasirom V­8415, Veparom V­8430' sau Vepatim V­8630, peste 
grundul realizat din vopseaua respectivă diluată cu apă 1 : 1, se aplică 2 straturi din aceeaşi 
vopsea  în consistenţa de livrare. 
3.4.  Vopseaua strop decorativă V­8411, se aplică prin stropire direct peste amorsa de 
Aracet DP 50 : apă (1 : 1). Pentru efecte decorative speciale,  vopseaua strop decorativă se 
poate 
aplica peste 1—2 straturi de Vinarom, Dasirom V­8415, sau Veparom V­8430, aplicînd culori 
diferite la stratul de vopsea şi la strop. 
3.5.  La  zugrăvelile  vechi,   pereţii  se  vor  spăla cu apă şi săpun, se vor răzui cu şpaclul şi 
după uscare se vor pregăti pentru zugrăvire ca în cazul unei zugrăveli noi. 

4. CONDIŢII DE EXECUŢIE 

4.1.  Lucrările de vopsitorie se vor începe numai la temperatură a aerului în mediul 
ambiant de cel puţin +15°C. 
La interior, acest regim  se  va menţine în  tot timpul executării  lucrărilor şi timp de 
5 zile după executarea lor. 
4.2.  La exterior se va evita lucrul în orele cu vînt puternic pentru a evita pierderile 
de vopsea şi stropirea neuniformă a suprafeţei. 
4.3.  Aplicarea vopselei  se poate efectua şi pe ceaţă şi la.interval de minim 3 ore 
de la încetarea ploii. 

4.4.  Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depăşit; acestea vor 
putea fi folosite numai după verificarea si confirmarea de către un laborator de 
specialitate a păstrării caracteristicilor vopselelor în limitele prevăzute în standardele şi 
normele de fabricaţie. 
4.5.  Se afişează vizibil anunţuri în zona unde se aplică mecanizat  vopseaua,   pentru 
a  preveni  stropirea  şi se va feri cu stricteţe vopseirea altor elemente de construcţie..
 5. EXECUTAREA VOPSITORIEI 

5.1. Vopseaua strop decorativă V 8411 se aplică peste grundul de Aracet DP 50 : apă, 
( 1 : 1 )  mecanizat  prin  stropire,  cu  instalaţia  de  aplicat  tencuială  stropită  şi  masă  de 
şpaclu fabricată de întreprinderea „6 Martie" Timişoara. 
Vopseaua  se  introduce  în  recipientul  de  50  1  al  aparatului,  pînă  la  circa  0,7  din 
înălţimea  recipientului. După închiderea capacului recipientului, etanşat cu garnituri de 
cauciuc  şi  strîns  cu  ajutorul  clemelor  rabatabile,  se  omogenizează  materialul  prin 
învîrtirea  agitatorului  şi  se  porneşte  compresorul  reglîndu­se  presiunea  la  8 ±  0,5  atm. 
(la ieşirea din compresor). 
Apoi se reglează reductorul de presiune al aparatului pentru ca manometrul montat pe 
capacul vasului de presiune (care conţine materialele) să arate o presiune de 3 — 5 atm. 

Stropirea suprafeţei se face după verificarea prealabilă a jetului, începînd din extremitatea 
stingă de sus. Pistolul se poartă în sens spiralat sau în serpentină în rînduri paralele astfel ca să 
acopere uniform suprafaţa. 
Pe  suprafeţele  învecinate:  tîmplărie,  placaj,  ceramic,  etc,  se  aplică  plăci  PFL  sau 
carton, pentru a evita stropirea cu jetul de la pistol. 
La terminarea sau întreruperea lucrului, înainte de a  deschide  capacul recipientului,  se 
închide  ventilul  şi se elimină toată suprapresiunea prin deschiderea supapei de siguranţă de pe 
capac. În caz contrar, se pot produce accidente. în cazul întreruperilor de lucru, pistolul se 
scufundă într­o găleată cu  apă, pentru a nu se usca vopseaua din duză. Pentru stropire se 
indică a se folosi duze cu 0  5± 0,5 mm. La terminarea zilei de lucru se încarcă vasul de 
presiune cu apă, şi prin stropiri repetate se   j, spală toată instalaţia la interior şi exterior. 
5.2. Vopselele Dasirom V­8415, Veperom V­8430 şi Vepatim V­8630, se aplică după uscarea 
gletului, manual sau mecanizat. 

Succesiunea straturilor 
— 1 strat de Vopsea Dasirom V­8415, Veparom V­8430 sau Vepatim V­8630, diluat 1 : 1 (în 
volum) cu apă (grund) se aplică manual, cu bidineaua sau cu pensula lată. 
— 2 straturi  din  acelaşi  tip  de vopsea  Dasirom  V­8415, Veparom V­8430 sau Vepatim 
V­8630, cu consistenţa de livrare. 
­ Cele două straturi de vopsea se pot aplica manual cu bidineaua, cu pensula lată sau cu rola şi 
mecanizat, folosind Instalaţia de vopsit „6 Martie" Timişoara (duză 0,64—0,79 mm). 

6. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR 

6.1. Controlul în timpul execuţiei se face de către executant prin organele sale de control 
tehnice  de  calitate  precum  şi  de către beneficiar  şi proiectant, urmărindu­se respectarea preve­ 
derilor din prezentele instrucţiuni. 

6.2.  Pe  parcursul  execuţiei  lucrărilor  de  vopsitorii,  se  verifică  în  mod  special  (de 
către şeful punctului de lucru).: 
a)  îndeplinirea  condiţiilor  de  calitate  a  suprafeţelor  suport,  conform  cap.  3, 
consemnîndu­se acestea în procesele­verbale de lucrări ascunse; 
b) calitatea  principalelor  materiale  ce  intră  în  operă,      conform  standardelor  şi 
normelor interne de fabricaţie respective;
 c)  respectarea   prevederilor   din   proiect   şi   a   dispoziţiilor de şantier; 
d) corectitudinea execuţiei. 

6.3.  Pentru lucrările găsite necorespunzătoare se vor da dispoziţii de şantier pentru 
remediere sau refacere. 
6.4.  Recepţia lucrărilor de vopsitorii, se va face numai după uscarea lor completă. 

1 MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI  P.C.I. 

7.1.La executarea lucrărilor de vopsitoric se vor avea    în vedere prevederile din: 
— Norme republicane de protecţia muncii aprobate de Ministerul Muncii şi 
Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/75 şi nr. 60/75. 
— Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj / aprobate de 
M.C.Ind., cu ordinul nr. 1233/D/1980. 
— Norme P.C.I. în vigoare. 
7.2.  Pentru muncitorii care lucrează la înălţime se vor verifica şi asigura stabilitatea 
podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor etc. 
7.3.  La folosirea instalaţiilor mecanice sub presiune, se vor prevedea, aparate de 
măsură şi control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate. 
7.4.  Vopselele emulsionate Dasirom V­8415, Veparom V­8430 Vepatini V­8630 şi 
vopselele strop decorative V­8411   nu  sînt toxice sau inflamabile, apa fiind utilizată 
ca solvent. 

8. AMBALAREA,  TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE 
ŞANTIER 

8.1.  Vopselele emulsionate Dasirom V­8415, Veparom V­8430, Vepatim V­8630 şi 
vopselele strop decorative V­8411   se livrează în vase nemetalice închise ermetic sau 
metalice prevăzute cu saci de polietilenă pentru a se evita evaporarea apei şi impurificarea 
produselor. 
8.2.  Depozitarea acestor vopsele se face în încăperi închise, uscate, la temperaturi 
cuprinse între 5—40°C evitîndu­se îngheţul care poate duce la deprecierea completă a 
produsului. 
8.3.  Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acţiunea directă a 
razelor de soare şi de îngheţ. 
8.4.  În condiţiile de ambalare, transport şi depozitare de mai sus, vopselele 
emulsionate Dasirom V­8415, Veparoni V­8430, Vepatim V­8630 şi vopselele strop 
decorative V­8411, au un termen de garanţie de 6 luni de la data fabricării. în acest 
interval de timp vopselele nu trebuie să­şi schimbe esenţial caracteristicile. Se admite o 
creştere a viscozităţii, lucru care se poate remedia prin diluare cu apă. 

9. SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE 

1.  Pentru executarea manuală a lucrărilor:
 — site fine (900 ochiuri/cm 2 ); 
— găleţi din tablă zincată sau polietilenă; 
— pensule de diferite mărimi late şi rotunde; 
— perii din păr de porc sau fire sintetice, cu coadă lungă, pentru  şters praful după 
şlefuire; 
— bidinele rotunde sau dreptunghiulare ; 
— perii de sîrmă; 
— daltă; 
— şpaclu metalic; 
— ciocan; 
— cancioc; 
— scară dublă; 
— butoaie de 100 kg din tablă zincată sau nemetalice pentru pregătirea amorsei. 
2. Pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Pentru vopsirea mecanizată mai sînt 
necesare, în afară de sculele şi dispozitivele enumerate la punctul 1, următoarele: 
— aparat  de  aplicat  tencuieli  stropite  şi mase de şpaclu de la întreprinderea „6 
Martie" Timişoara; 
— compresor; 
— aparat de pulverizat lacuri şi vopsele EM 65 (Coop.ELECTROMETALICA 
Ploieşti); 
— Instalaţie de vopsit  de la  „6   MARTIE" — Timişoara.
 INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, 
PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN 
CONSTRUCŢII 

DECIZIA   Nr.    179 
din 29 oct.   1977 

PRIVIND  APROBAREA  COMPLETĂRII  „NORMATIVULUI  PENTRU  EXECUTAREA 

LUCRĂRILOR  DE  ZUGRĂVELI  ŞI  VOPSITORII”,  INDICATIV:  C.3  ­  76,  CU  CAIETUL 
VIII „VOPSITORII PERMEABILE LA VAPORI, PENTRU AZBOCIMENT PRESAT” 

Având în vedere referatul Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii nr. 7191 din 20 
octombrie 1977, 
în  baza  Decretului  nr.  170/1976  pentru  organizarea  şi  funcţionarea  Institutului  central  de 
cercetare, proiectare şi directivare în construcţii se emite următoarea 

D E C I Z I E : 

1.  Se  aprobă  completarea  „Normativului  pentru  executarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi 
vopsitorii",  indicativ  C.3—76,  cu  caietul  VIII  „Vopsitorii  permeabile  la  vapori,  pentru 
azbociment presat", conform anexei la prezenta decizie. 
2.  Completarea de la pct.l intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. 

DIRECTOR GENERAL, 
Ing. VALERIU CRISTESCU 

NORMATIV   PENTRU   EXECUTAREA   LUCRĂRILOR 
DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII  Indicativ: 
Caietul VIII. Vopsitorii   permeabile   la  vapori, pentru  C. 3­76 
azbociment presat 

1. OBIECT ŞI DOMENIUL DE APLICARE 

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la protecţia şi finisarea azbocimentului presat (sub 
formă de plăci plane, ca de exemplu panourile de azbopan, sau sub formă de plăci ondulate), cu 
vopsele acrilice rezistente la alcaliile azbocimentului şi permeabile la vapori. 
Vopselele  rezistente  la alc al ii  şi  permeabile  la  vapori  sînt  destinate  a  se  aplica  în  mediul 
exterior, putînd fi folosite şi la interior.
 2. MATERIALE 

2.1. Materiale principale: 

— Vopsea gri deschis 8352 (se utilizează ca grund) 
— Vopsea albă 8352 (se poate u t iliza  şi ca grund) 
— Vopsea roşu oxid  8352—2 
— Vopsea roşu oxid 8352—6 
— Vopsea verde 8352­2 
— Vopsea verde 8352­6 
— Vopsea galbenă 8352­6 
— Vopsea albastră 8352—2 
— Vopsea galben­deschis 8352 
— Vopsea galben mijlociu 8352 
— Vopsea albastră 8352 
— Vopsea verde 8353 
— Vopsea Vinarom conform STAS 7359—73 

Elaborat de:  Aprobat   de   ICCPDC cu 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI IN CONSTRUCŢII  decizia   nr.   179 din   29 
ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  ­ INCERC ­  oct.   1977 

2.2. Materiale auxiliare: 
—Apă,  conform STAS  790 —73 
3. PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE 
Succesiunea straturilor 
3.1.  Finisajul  cu  vopsele  rezistente  la a lcali i,  pe  suprafeţe  de  azbociment  presat,  se  poate 
realiza în următoarele alcătuiri: 
—grund:   grund vinil acrilic gri 8352 sau grund acrilic alb 
8352 (pentru vopseaua albă), în două straturi, di­luţie cu apă, 4 : 1 în volume; 
—vopsea acrilică, simbol  8352 sau 8353, în două straturi, 
diluţie cu apă 4 : 1, în volume, sau vopsea Vina­rom, în două straturi, d i lu ţ ie  cu 
apă 4 : 1, în volume. 
Aceste alcătuiri de vopsitorii pot fi aplicate pe azbociment atît la exterior cît şi la interior, cu 
menţiunea ca în cazul încăperilor cu umiditate peste 65%, la exterior să se folosească grundul 
acrilic cu vopseaua acrilică. 

Executarea straturilor 
3.2. Plăcile de azbociment trebuie să fie montate cu faţa plană de la presare spre exterior. în 
cazul  cînd  unele  plăci  apar  cu  feţe  neregulate  la  exterior,  se  va  aplica  un  strat  de  grund 
suplimentar faţă de alcătuirea indicată la pct. 3.1. 
3.  Pentru  prepararea  grundului  se  introduc,  în  vasul  de  pregătire,  4  volume  de  vopsea  gri 
simbol  8352  sau  vopsea  albă  simbol  8352  (structurată  prin  sita  de  900  ochiuri  pe  cm 2 ),  un 
volum de apă şi se omogenizează. 
Grundul se aplică cu bidineaua sau cu pensula lată.
 Timpul de uscare între straturi este de minimum 2 ore la temperatura de +15°C şi de 1 oră la 
temperatura de +25°C sau mai mare. 
3.4. Pentru prepararea straturilor de vopsea se introduce, în vasul de pregătire, 4 volume de 
vopsea (strecurată prin sita de 900 ochiuri pe cm 2 ), un volum de apă şi se omogenizează. 
Vopseaua se poate aplica manual, cu bidineaua sau cu pensula lată, sau mecanizat. 
Executarea  mecanizată  a  vopsitoriei  se  realizează  cu  instalaţia  de  aplicat  vopsele,  compusă 
din compresor şi pistol de stropit sau cu instalaţia de aplicat tencuieli stropite şi masă de şpaclu, 
folosind tehnologia arătată în caietul V. 
Intervalul de uscare între straturile succesive de vopsea şi între stratul de grund şi vopsea, atît 
în cazul aplicării manuale cît şi în cazul  aplicării mecanizate, este de 1 oră în perioadele calde 
(peste +20 0  C); în perioadele reci (la temperatura minimă de aplicare de +15 0  C), se va prelungi 
timpul pînă la 3 ore. 
Atît  la  aplicarea  manuală  cît  şi  la  cea  mecanizată,  la  terminarea  lucrului  sau  la  orice 
întrerupere mai mare de 1 oră, se vor spăla cu apă sculele şi u t ilajele  folosite. 

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE 
PROIECTARE ŞI DIRECTIV ARE IN 
CONSTRUCŢII 
DECIZIA Nr. 1 
din  16 ianuarie 1978 

PENTRU COMPLETAREA „NORMATIVULUI PRIVIND MODUL DE ÎNTOCMIRE  A 
DEVIZELOR PE CATEGORII  DE LUCRĂRI ŞI PE OBIECTE PENTRU LUCRĂRILE DE 
CONSTRUCŢII­MONTAJ, INDICATIV P. 91­77 

Avînd  în  vedere  Decretul  nr.  170  din  16  iunie  1976  pentru  organizarea  şi  funcţionarea 
Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii. 
În baza ordinului nr. 75/IX.1976 al Viceprim­ministrului guvernului Gheorghe Cioară, 
Directorul general al Institutului central de cercetare, proiectare şi directivare în construcţii 
emite următoarea 

DECIZIE : 

Articol  unic.  Se  aprobă  completarea  punctului  2.2.4.  şi  anexelor  3  şi  5a  din  „Normativul 
privind modul de întocmire a devizelor pe categorii de lucrări şi pe obiecte pentru lucrările de 
construcţii­montaj",  indicativ  P.91­77,  aprobat  cu  decizia  Institutului  central  de  cercetare, 
proiectare  şi  directivare  în  construcţii  nr. 106 din  12  august  1977,  cu prevederile  din  anexa  la 
prezenta decizie. 
DIRECTOR GENERAL, 
Ing. VALERIU  CRISTESCU 

INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE   ŞI DIRECTIVARE IN 
CONSTRUCŢII 
Biroul executiv 

DECIZIA NR. 102
 din 18 noieriibrie 1980 

PRIVIND  APROBAREA  COMPLETĂRII  „NORMATIVULUI  PENTRU  EXECUTAREA 

LUCRĂRILOR  DE  ZUGRĂVELI  ŞI  VOPSITORII",  INDICATIV  C.  3­76,  CU CAIETUL  IX 
„PREPARAREA  CENTRALIZATĂ  A  PASTELOR  DE  FINISAJ  ŞI  APLICAREA  LOR  PE 
SUPRAFEŢE NETEDE DE BETON ŞI BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT" 

Avînd în vedere art. 5 litera d din Decretul nr. 170/1976 privind organizarea şi funcţionarea 
institutului central de cercetare,  proiectare si directivare în construcţii si avizul CTE nr. 197 din 
11 iulie 1979 
Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al  Institutului central  de cercetare,  proiectare şi 
directivare  în construcţii  emite următoarea 

DECIZIE: 

1.      Se  aprobă  completarea    „Normativului    pentru  executarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi 
vopsitorii",  indicativ  C.  3­76,  cu  caietul  IX  „Prepararea  centralizată  a  pastelor  de  finisaj  şi 
aplicarea  lor    pe  suprafeţe  netede  de  beton  şi  beton  celular  autoclavizat,  conform  anexei  la 
prezenta decizie ; 
2.  Completarea de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. 

PREŞEDINTELE  BIROULUI  EXECUTIV 
DIRECTOR GENERAL 
Ing. VALERIU CRISTESCU 

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR  Indicativ C 3­76 

DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 
Caietul IX:   Prepararea centralizată  a  pastelor de 
finisaj  şi  aplicarea  lor pe  suprafeţe 
netede de beton şi b.c.a. 

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 
1.1. Prezentele prescripţii   tehnice  stabilesc modul de preparare a pastelor de finisaj pentru 
interior  şi  exterior,  în  staţii  centralizate  de  întreprindere  precum  şi  tehnologia  de  aplicare  a  lor 
pe santier. 
1.2. Pastele respective se aplică pe suprafeţele  netede de beton ale diafragmelor de beton 
realizate pe şantier în cofraje plane, pe pereţii realizaţi din fîşii de b.c.a, precum şi a panourilor 
mari prefabricate, în cazul, cînd acestea nu sînt finisate din fabrică. 
1.3. Pastele de exterior constituie finisajul definitiv. Pasta de interior poate rămîne ca atare 
atunci, cînd este colorată în masă sau serveşte ca strat suport pentru zugrăveli, tapete etc. 

2.  MATERIALE, SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE 
2.1. La prepararea pastelor de finisaj se vor utiliza următoarele materiale:
 —  nisip   fin  Ø 0­0,5 mm   folosit   la   fabricarea   teracotei,  conform STAS 1667­76; 
—  nisip  Ø 0—1 mm, conform STAS 1667­76; 
—  praf de cretă, conform STAS 2706­79; 
—  filer de calcar, conform STAS 539­79; 

Elaborat de:  Aprobat de ICCPDC cu 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI  decizia  nr.   102 din 18 
ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR  — INCERC —  noiemb. 1980 

—  var hidratat,.conform STAS 9201­78; 
—  Aracet D 50, conform STAS 7058­80; 
—  carboximetilceluloza, conform NID 4702­71; 
—  Romsil, conform Caiet de sarcini elaborat de Combinatul Chimic Rm. Vîlcea 
—  apă, conform STAS 790­73; 
—  praf marmură Ø 0—1 mm, rezultat ca deşeu la tăierea marmurei ; 
—  emulsie acrilică sau Aracet D 50, conform STAS 7058­80; 
—  ciment alb, conform STAS 7055­71. 
2.2.    Staţia  de  preparare  cuprinde  următoarele  utilaje  şi  dispozitive  legate  tehnologic 
conform schemei din Anexă: 
—  cale de rulare; 
—  vagonet pentru conteinerul de primire a materialelor uscate   (1); 
—  betonieră cu amestecare forţată şi schip (2); 
—  buncăr intermediar (3); 
—  ciur oscilant din tăblii de oţel cu găuri Ø 3 mm, acţionat de un microvibrator, prevăzut 
pe unul din pereţi cu o trapă de curăţare; 
—  buncăr­pîlnie (5); 
—  pompă de mortar (6); 
—  instalaţie cu trolii pentru ridicarea emulsiei (7); 
—  bidoane de plastic cu capacitate de 50 1; 
—  saci de polietilenă. 
2.3.  La aplicarea pastelor de finisaj se vor utiliza sculele şi dispozitivele prevăzute în anexa 
la normativ. 
3. PREPARAREA PASTELOR DE FINISAJ 
3.1.    Pastele  de  finisaj  se  prepară,  într­o  staţie  centralizată  de  întreprindere,  organizată 
conform­schemei tehnologice din Anexă, amplasată într­o construcţie care să­i asigure protecţia 
la intemperii si obţinerea unei temperaturi interioare care să nu scadă sub +5°C  . 
3.2. Construcţia în care se amplasează staţia de preparare centralizată trebuie să dispună de 
spaţii  pentru  depozitarea  materialelor  necesare  cît  şi  pentru  depozitarea  bidoanetor  cu  pastele 
preparate. 
3.3.  Prepararea pastelor de finisaj se va desfăşura după următoarea  tehnologie: 
—  materialele componentei uscate a pastei, dozate conform reţetelor respective, se toarnă 
în conteinerul de pe vagonetul aflat pe calea de rulare şi se transportă la staţie; 
—  se  răstoarnă  materialele  în  schipul betonierei  şi  se  malaxează  în  betonieră  timp  de 5 
minute pentru omogenizare; 
—  se introduce în betonieră apa şi emulsia respectivă, ridicată prin intermediul unui troliu 
pînă la gura betonierei;
 —  se amestecă în betonieră componenta uscată cu componenta lichidă prin malaxare timp 
de 20 de minute; 
— se lasă să cadă pasta din betonieră în buncărul prevăzut cu o trapă de închidere; 
— prin manevrarea trapei buncărului, se dă drumul treptat pastei pe ciurul oscilant avînd 
fundul de tablă de oţel cu găuri de diametrul Ø 3 mm, acţionat de un microvibrator montat pe 
unul din pereţi; 
— prin intermediul buncărului­pîlnie pasta cade în pompa de mortar prevăzută cu un furtun 
de minimum 15 cm diametru; 
— cu ajutorul furtunului, pasta este dirijată în sacii de plastic din interiorul bidoanelor; se 
leagă  sacii  etanş  si  se  înşurubează  capacele;  bidoanele  se  umplu  cu  pastă  la  jumătate  de 
capacitate, pentru a se putea manipula cu uşurinţă; bidoanele vor purta etichete cu reţeta şi data 
fabricaţiei; 
—  bidoanele de plastic se depozitează sau se transporta direct la şantier pentru aplicare. 
3.4.    Durata  maximă  de  păstrare  a  pastelor  astfel  preparate  este  de  3  luni  la  temperatura 
cuprinsă între + 5 ... +20 º C. 
3.5.    Pentru  asigurarea  unui  flux  continuu,  prepararea  amestecului  următor  va  începe 
imediat după golirea betonierei. 
3.6.  Pastele de finisaj interior şi exterior se pot prepara alternativ, în aceeaşi staţie sau se 
pot crea două linii tehnologice de preparare. 
3.7. Pentru folosirea la maximum a utilajelor, staţia va funcţiona în trei schimburi. 

Reţetele de preparare a pastelor de finisaj  exprimate  în procente de greutate 
3.8.  Pentru pasta folosită la finisajul interior se va utiliza următoarea reţetă: 
—  nisip  Ø 0—5 mm  . . .......40% 
—  praf calcar (fiIer său praf de cretă) 30% 
—  var hidratat ....................  .  .  :......10% 
—  Aracet D 50.......  .  .   .   . ............  .3% 
—  carboximetilceluloză   ........2% din cantitatea de var 
—  Romsil   ....  ...  . .  .  .  .  . 1% din greutatea amestecului uscat 
—  apă.....................................17% 
3.9.  Pentru pasta folosită la finisajul exterior se va utiliza următoarea reţetă la prepararea 
centralizată: 
—  nisip Ø 0—1 mm    .   .   .  .  .   .   .  .21,7% 
—  praf marmură sau piatră Ø 0 —1 mm 12,0% 
—  granule marmură Ø 2 mm   .  .  .  .12% 
—  var hidratat .................................. .12% 
—  emulsie acrilică sau Aracet D 50 ....4,6% 
—  carboxilmetilceluloză .  .  . ...............0,1%  din cantitatea de ciment 
—  apă .............. .................................. .16,0% 
Pe şantier, înainte de folosire, se adaugă în bidoanele cu pastă pentru finisajul exterior: 
—  ciment alb    .   .   .  .  .   .   .  .....  .   21,7% sub formă de pastă (2:1 ciment: apă). 
Amestecarea se face cu o lopăţică de lemn pînă la complecta omogenizare. 
3.10.  Pasta de finisaj interior se poate colora în masă la preparare folosind oxizi obişnuiţi. 
Cantitatea de oxid utilizată nu va depăşi  1/80 din greutatea amestecului uscat. 
4. APLICAREA PASTELOR DE FINISAJ 

4.1.  Pastele  de  finisaj  se  aplica  mecanizat,  pe  suprafeţe  netede  de  beton  şi  b.c.a,  cu 
instalaţia  pentru  executat  tencuieli  stropite  şi  masă  de  şpaclu,  produsă  de  întreprinderea  „6 
Martie­Timişoara” 
Tehnologia de aplicare a pastei de interior
 4.2.  Finisarea   pereţilor şi  tavanelor va începe   după ce au  fost executate următoarele 
lucrări: 
—  închiderea rosturilor între clementele prefabricate, cu mortar de ciment; 
—  repararea  cu  mortar  de  ciment  a  porţiunilor  degradate,  astfel  încît  să  se  obţină  o 
suprafaţă netedă cu abateri de la planitate 
sub 0,5 mm, măsurată sub dreptarul de 1,5 m lungime; 
—  inchiderea şanţurilor din beton rezultate de la montarea instalaţiilor; 
—  raderea bavurilor de mortar rezultate de la lucrările de inchidere a rosturilor, repararea 
porţiunilor degradate etc; 
—  montarea  tîmplăriei  şi  a geamurilor; 
—  turnarea şapei pentru pardoseli; 
—  asigurarea unei temperaturi, în încăperile unde se vor executa lucrări de finisaj, de peste 
+5°C. 
4.3.  Inainte de aplicarea pastei se vor executa urmatoarele operaţiuni: 
—  înlăturarea prafului de ciment şi a altor impurităţi de pe suprafaţa de beton prin frecare 
cu peria de sîrmă şi suflare cu pistolul pulverizator cu aer sub presiune; 
—  aplicarea cu pistolul a unei amorse de Aracet: apă în proporţie de 1 : 3. 
4.4.  Primul strat de pastă se aplică după zvîntarea amorsci, sub formă de strop, cu pistolul 
pulverizator. Pe porţiunile unde betonul prezintă alveole din vibrare, este necesar a se interveni 
cu fierul de glet, pentru umplerea acestora. La panourile ce prezintă suprafeţe întinse cu alveole, 
întreaga suprafaţă se va netezi imediat după aplicarea mecanizată a pastei. 
4.5.  Al doilea strat se aplică după ce primul strat s­a zvîntat. Distanţa de lucru cu pistolul 
se reglează funcţie de mărimea stropului ce se doreşte a se obţine. 
4.6.  In cazul cînd pasta de finisaj vine de la staţia de preparare colorată în masă, al doilea 
strat  constituie  finisajul  definitiv.  Dacă  nu  s­au  adăugat  oxizi  coloraţi,  peste  ultimul  strat  sub 
formă de strop, se pot executa zugrăveli în culori de apă sau peste ultimul strat netezit, tapete. 
4.7.  La executarea finisajelor pe tavane, ambele straturi de pastă se aplică cu pistolul şi se 
netezesc cu fierul de glet. 
4.8.  In încăperile cu umiditate relativă a aerului peste 65% (băi şi bucătării), se finisează cu 
pasta respectivă numai suprafeţele de la lambriu în sus, suprafeţele care se vopsesc cu vopsea de 
ulei urmînd a fi finisate cu pastă GIPAC. 
4.9.  Formaţia optimă de lucru se compune din doi muncitori calificaţi care se alternează la 
lucru cu pistolul. In timp ce un muncitor aplică pasta, celălalt o netezeşte cu fierul de glet pe por­ 
ţiunile cu alveole, la tavane sau pe toată suprafaţa. 
4.10.  Aplicarea pastei se începe din partea superioară a peretelui, executînd cu pistolul o 
mişcare  de  rotaţie,  pentru  a  se  obţine  un  strop  uniform  şi  a  aplica  pe  suprafaţă  cantităţi 
aproximativ egale de material. 
4.11.  Grosimea fiecărui strat nu trebuie să depăşească 1 mm, astfel încît finisajul rezultat 
să fie pînă la 2 mm grosime. 
4.12.  Presiunea de lucru a aparatului va fi fixată la 6 atmosfere. 

Tehnologia de aplicare a pastei de exterior 
4.13.  Finisarea faţadelor va începe după ce s­au executat următoarele lucrări: 
—  matarea rosturilor dintre panouri; 
—  curăţirea de praf a suprafeţelor ce urmează a fi finisate prin frecare cu peria de sîrmă şi 
suflare cu pistolul cu aer sub presiune ; 
—  aplicarea  cu  pistolul  a  unei  amorse  din  Aracet  diluat  cu  apă,  în  proporţie  de  1  :  4 
(Aracet :  apă).
 4.14.  Lucrările de  finisaj  se execută de pe o schelă autoridicătoare, pe care se  instalează 
aparatul, bidoanele cu material şi  cantitatea necesară de ciment şi.apa. 
4.15.    Aplicarea  pastei  se  începe  de  la  partea  superioară  a  clădirii,  pe  tronsoane 
corespunzătoare lungimii schelei. 
4.16.  In  momentul  cînd  s­a  terminat  aplicarea  primului  strat,  de  pastă  pe  tronsonul 
respectiv, se poate începe la partea superioară aplicarea stratului următor. 
4.17.  Grosimea fiecărui strat fiind în jur de 1,5 mm, finisajul rezultă în grosime totală de 
circa 3 mm. Mărimea stropului se reglează după distanţa de aplicare şi deschiderea duzei folosită 
la pistol. 
4.18.  Finisajul  exterior  se  va  executa  complet  mecanizat.  Nu  este  necesară  netezirea  cu 
fierul de glet. 
4.19.    Echipa  de  lucru  va  fi  compusa  din  doi  muncitori  calificaţi  care  execută  alternativ 
operaţiile de finisare şi anume: în timp ce unul din ei lucrează cu pistolul,celălalt prepară pasta 
de ciment, o amestecă în bidonul cu compoziţia preparată în staţie si se ocupă cu alimentarea cu 
material a aparatului: 
4.20. Presiunea de lucru a aparatului este de 7 atmosfere. 
4.21. Peste pasta de finisaj nu este necesar a se mai executa zugrăveli, culoarea finisajului 
fiind dată de praful şi granulele de marmură colorată natural. 

5.  MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUICII ŞI PCI 
In  afară  de  prevederile  din  caietul  I  cap.  6  al  prezentului  normativ,  se  vor  lua  în  plus 
următoarele măsuri: 
—  la prepararea pastelor în staţia centralizată, muncitorii vor purta măşti care să oprească 
praful de var hidratat să pătrundă în plămîni; 
—  la execuţia lucrărilor de finisaj pe şantier sînt obligatorii mănuşile de cauciuc. 

6.   CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE ŞI VERIFICAREA 
LUCRĂRILOR 

In afară de prevederile din caietul, I cap. 7 se va urmări în plus: 
—  marcarea pe bidoane a datei la care s­a preparat pasta şi reţeta; 
—  etanşeitatea sacilor de plastic şi închiderea corectă a bidoanelor; 
—  depozitarea  pastelor  preparate  în  locuri  ferite  de  călduri  excesive  sau  temperaturi  sub 
+5°C; 
—  umplerea bidoanelor la jumătate din capacitatea lor pentru a putea fi manipulate uşor şi 
a avea loc suficient pentru amestecarea cu pastă de ciment pe şantier (în cazul pastei de exterior).
 MINISTERUL   LUCRĂRILOR  PUBLICE, 
ŞI   AMENAJĂRII  TERITORIULUI 
DEPARTAMENTUL  CONSTRUCŢIILOR   ŞI  LUCRĂRILOR  PUBLICE 

ORDIN   NR.    5/N 
din   17.04.1991 

Avînd în vedere avizul Consiliului tehnico­economic nr. 63­din  14.03.1991; 
În   temeiul   Hotărîrii   Guvernului  nr.  964/1990; 
Secretarul  de  Stat,  Şeful  Departamentului  Construcţiilor  şi  Lucrărilor  Publice  emite 
următorul 

ORDIN : 

1.  Se  aprobă  completarea  „Normativului  pentru  executarea  lucrărilor  de  zugrăveli  şi 
vopsitorii” indicativ C 3­76, cu caietul X „Instrucţiuni tehnice de utilizare a vopselelor cmulsio­ 
nate  pentru  lemn,  BINACRIL  V­8510,  LUCICRIL  V­8513  şi  a    vopselei    pentru    binale    V­ 
8810.” 
2.  Completarea de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării   în  Buletinul   Construcţiilor. 
3.  Direcţia Generală de Prescripţii Tehnice  va aduce la îndeplinire prevederile prezentului 
ordin. 

SECRETAR   DE  STAT, 
VICTOR DUMITRACHE 

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA 
LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI Şl VOPSITORII 
INDICATIV C 3/76 

CAIETUL X  INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A VOPSELELOR 
EMULSIONATE PENTRU LEMN „BINACRIL” V­8510, „LUCICRIL” 
V­8513 ŞI A VOPSELEI PENTRU BINALE V­8810. 

Elaborate de: 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CONSTRUCŢII­INCERC
 Director  ştiinţific:   ing.   Rizea  Dragoş 
Şef laborator PCC:  Dinu Teodorescu 
Responsabil   lucrare:   ing.   Baciu  Victoria 

Coordonare şi avizare : Direcţia Generală de reglementări tehnice 
Director : ing. Hacerian Ion 
Responsabil temă: ing. Stan Sabina 

CUPRINS 
1. Obiect şi domeniu de utilizare 
2. Materiale 
3. Ambalarea, transportul şi depozitarea materialelor pe şantier 
4. Condiţii tehnice 
5. Lucrări pregătitoare 
6. Execuţie 
7. Condiţii tehnice de calitate şi verificarea lucrărilor 
8. Scule dispozitive şi utilaje 
9. Măsuri de tehnica securităţii muncii şi PCI 

NORMATIV PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR 
DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII 
CAIETUL X:  INSTRUCŢIUNI TEHNICE DE UTILIZARE A 
Indicativ C 3­76 
VOPSELELOR EMULSIONATE PENTRU LEMN 
„BINACRIL”  V­8510,  „LUCICRIL” V­8513 ŞI A VOPSELEI 
PENTRU BINALE V 8810 

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE UTILIZARE 

1.1.  Prevederile prezentului caiet  stabilesc condiţiile şi modul de executare a lucrărilor de 

vopsitorii  cu  vopselele  emulsionate  „Binacril”  V­8510, „I.ucicril”  V­8513  şi  a  vopselei  pentru 
binale  V­8810 
1.2. Vopsitoriile  cu  vopselele  cmulsionate  „Binacril”  V­8510  „Lucicril”  V­8513    şi 
vopseaua  pentru binale V­8810, se aplică: 
a) la interior: 
— pe suprafeţe de lemn, PFL, PAL (la tîmplărie, lambriuri,  pereţi  despărţitori, etc.) 
b) la exterior: 
— pe suprafeţe de lemn (tîmplărie, sageacuri, etc.) 

2. MATERIALE 

2.1. Materiale principale 
— Vopsea emulsionată „Binacril” V­8510 pe bază de răşini acrilice care se fabrică conform 
C.S. nr. 53/1984 la I.L.V. „Policolor”  şi CCPALV
Elaborat de:  Aprobat de: 
INSTITUTUL DE CERCETĂRI  MLPAT­DCLP­DRT 
PENTRU CONSTRUCŢII: INCERC  Nr. 5/N  din  17.04.1991
 — Vopsea  emulsionată  „Lucicril”  V­8513  pe  bază  de  răşini  acrilice  care  se  fabrică 
conform C.S. nr. 399/1982 la I.L.V. „Policolor” şi CCPALV 
— Vopsea emulsionată pentru binale V­8810 pe bază de răşini matacril maleice care se 
fabrică conform C.S. 340/1990 la „Sintcza”­Oradea şi CCPALV 
— Grund  pentru  astupat  porii  4333  pe  bază  de  răşini  vinil­maleice  în  solvent  care  se 
fabrică conform C.S. 328/1981 la CCPALV 
— Grund pentru astupat porii 8440 pe bază de hidrosol acrilo­stireni Ronacril HAS care 
se fabrică conform C.S. nr. 82/1984 la CCPALV. 

2.2. Materiale auxiliare 
— apă  STAS  790­84 
— hîrtie  pentru  şlefuire   uscată   STAS   I581/2­S3 

3. AMBALAREA, TRANSP0RTUL ŞI DEPOZITAREA MATERIALELOR PE 
ŞANTIER 

3.1.  Vopselele  emulsionate  pentru  lemn  „Binacril”  V­8510,  „Lucicril”  V­8513  şi 
vopseaua  pentru  binale  V­8810  se  livrează,  în  materiale  nemetalice  închise  ermetic  sau 
metalice  prevăzute  cu  saci  de  polietilenă  pentru  a  evita  evaporarea  apei  şi  impurificarca 
produselor. 
3.2.  Depozitarea  acestor  vopsele  se  face  în  încăperi  închise,  uscate  la  temperaturi 
cuprinse  între  5  —  40 0 C  evitîndu­se  îngheţul  care  poate  duce  la  deprecierea  completă  a 
produsului. 
3.3.  Transportul se face în vehicule acoperite ferind produsul de acţiune directă a razelor 
de soare şi de îngheţ. 
3.4.  În condiţiile de ambalare, transport şi depozitare de mai sus, vopselele emulsionate 
„Binacril” V­8510, „Lucicril” V­8513 şi vopseaua pentru binale V­8810, au un termen de ga­ 
ranţie  de  6  luni  de  la  data  fabricării.  În  acest  interval  de  timp  vopselele  nu  trebuie  să­şi 
schimbe  esenţial  caracteristicile.  Se  admite  o  creştere  a  vîscozităţii,  lucru  care  se  poate 
remedia prin diluarea  cu  apă. 

4.  CONDIŢII TEHNICE 

4.1.  Lucrările  de  vopsitorie  nu  vor  fi  executate  într­o  atmosferă  care  poate  favoriza 
apariţia condensului, nici pe suporturi îngheţate sau supraîncălzite. 
4.2.  Pentru executarea lucrărilor de vopsitorie la exterior, temperatura ambiantă trebuie 
să fie de minim +5°C, iar umiditatea  atmosferică  trebuie să fie  de maxim 75%. 
4.3.  Pentru  executarea lucrărilor de  vopsitorie  la  interior,  temperatura  ambiantă  trebuie 
să fie de minim +8°C, iar umiditatea  relativă  de  maxim  —70%. 
4.4.  Umiditatea  lemnului  în  momentul  aplicării  lucrărilor  de  vopsitorie  nu  trebuie  să 
depăşească 18% în greutate pentru suprafeţele expuse la intemperii şi într­o atmosferă umedă 
şi  12%  în greutate în încăperi  încălzite continuu. 

5.  LUCRĂRI PREGĂTITOARE PENTRU EXECUTAREA VOPSITORIILOR 

5.1.  Verificarea calităţ ii vopselei pe şantier. 

Lucrările de vopsitorie se vor executa pe suprafeţe curate şi desprăfuite, după terminarea 
lucrărilor care se efectuează înaintea vopsitoriei.
 Lucrările  înaintea  vopsitoriei  sînt  lucrările  care  pregătesc  substratul    pentru    aplicarea 
vopselei  şi  constau  în: 
— lucrări  pregătitoare  care  în  funcţie  de  gradul  de  finisare    solicitat      cuprind 
desprăfuire,   periere  şi  şmirgheluire. 
— în cazul în care lucrările de vopsitorie se execută pe substraturi vopsite anterior se va 
efectua  o  spălare  a  suprafeţei  cu  apă  rece  şi  detergent  în  cazul  suprafeţelor  fără  pete  de 
grăsime şi spălare cu apă caldă şi detergent în cazul suprafeţelor pe care sînt pete de grăsime, 
urmată de o clătire cu apă rece. 
5.2.  Înainte de începerea lucrărilor de vopsitorie, se vor verifica  pe  şantier  următoarele 
caracteristici   ale vopselelor. 
— aspect 
— culoare 
— putere de acoperire 
— timp de uscare. 

6. EXECUŢIA 

6.1.  Vopsitoria se aplică pe suprafeţe de lemn după terminarea  lucrărilor  pregătitoare. 
6.2.  Tîmplăria de lemn se va grundui cu grundurile indicate la pct. 2 în funcţie de natura 
vopsitoriei  ce  se  execută.  Pentru  vopsitorii  la  exterior  se  recomandă  folosirea  grundului  8­ 
140. 
Grundurile se vor aplica întotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legătură mai 
bună a vopsitoriei cu suprafaţa  suport. 
6.3.  După grunduire se execută chituirea defectelor locale, şlefuirea  locurilor chituite şi 
ştergerea de praf după uscare. În cazul unor lucrări de calitate superioară, se execută una sau 
două şpăcluiri complete ale suprafeţelor, urmate de şlefuiri după uscare şi ştergerea prafului 
rezultat. 
6.4.  Chituirea şi şpăcluirea se face cu chit aplicat cu şpaclu. 
6.5.  Şlefuirile  succesive  se  fac  cu  hîrtie  sau  pînză  de şlefuit  sau  cu piatră de  şlefuit,  cu 
granulaţii din ce în ce mai mici, pentru diferitele straturi, în f u nc ţ i e  de rugozitatea suprafeţei 
suport:  şi  de  calitatea  cerută. 
6.6.  În general se vor aplica 1—2 st r at ur i  de şpăcluială în grosime de 0,2—0,5 mm; la 
lucrări de calitate superioară se vor  executa  3  şpăcluiri. 
6.7.  Pentru  suprafeţele  grunduite  (şi  eventual  chituite)  se    aplică      vopseaua      în 
următoarea  succesiune: 
— stratul   1 : vopsea  diluată  cu  apă  în proporţie  de 1:1 (în volum) — amorsa, care se 
aplică manual cu pensula peste  grund, peste grund +  chit, sau peste  straturile  vechi de 
vopsea. 
— stratul  2:   vopsea la consistenţa de livrare 
— stratul  3:   vopsea la consistenţa de livrare. Consumul de vopsea pentru cele 3 straturi 
este de cea. 350—400 g/m. 
Cele  două  straturi  de  vopsea  se  pot  aplica  manual  cu  pensula  şi  mecanizat  folosind 
„Instalaţia de vopsit” — fabricată la  întreprinderea „6 Martie”  Timişoara. 
Vopseaua  se  va  aplica  într­un  strat  uniform,  fără  a  se  lăsa  urme  mai  groase  sau  mai 
subţiri de vopsea şi va fi întinsă pî­nă  la  obţinerea  unei bune  adeziuni  de  stratul  inferior. 
Intervalul de timp între straturi va fi de cca. 2 h, la o temperatură de 20°C şi umiditatea 
relativă 60—70% şi se va mări în cazul executării vopsitoriei la temperaturi mai scăzute. 
Straturile  de  vopsea  succesive  se  întind pe direcţii  perpendiculare  unul  faţă  de celălalt, 
ultimul strat de vopsea fiind aplicat de preferinţă, în lungul fibrelor, pe elementele de lemn. 
6.8. Foile  de  uşi,  cercevelele  ferestrelor  şi  alte  elemente  detaşabile,  pot  fi  vopsite  şi
înainte  de  montarea  lor,  cu  condiţia  ca  efectuarea  lucrărilor  de  vopsitorie  a  acestora  şi 
depozitarea elementelor vopsite să se facă într­o încăpere lipsită de praf. 
6.9. În cazul în care la întreruperea lucrului în vase rămîne vopsea neconsumată, acestea 
se vor acoperi pentru a se împiedica formarea unei pelicule, pînă la reînceperea lucrărilor de 
vopsitorie. 
După terminarea lucrărilor de vopsitorie, pensulele se vor curăţa cu apă pentru  a se evita 
uscarea vopselei pe pensule. 
6.10. La  executarea  vopsitoriei  cu  mijloace  mecanizate  se  vor  lua  măsuri  ca  toate 
lucrările de pregătire a suprafeţelor să fie  executate  cu  deosebită  grijă. 
Vopsirea se execută cu vopsea diluată cu apă la consistenţa necesară stropirii (sub formă 
unei pulberi fine şi uniforme). 
6.11. Vopsirea  mecanizată  se  execută  cu  o  instalaţie  de  pulverizat  fabricată  la 
întreprinderea  „6  Martie”  Timişoara  compusă  din:  compresor  de  aer,  rezervor  de  vopsea, 
furtun de cauciuc,  pistol  de pulverizat. 
Presiunea  de  lucru  va  fi  cuprinsă  între  3—5  atmosfere.  Se  pot  folosi  pistoale  cu 
rezervorul de vopsea de 1 litru ataşat deasupra sau dedesubtul pistolului sau se poate folosi 
un rezervor separat  pentru  cantităţi  mai  mari  de  vopsea. 
6.12. Vopsirea propriu­zisă se execută după terminarea grunduirii, chituirii şi a aplicării 
manuale a amorsei (vopsea diluată cu apă 1:1). 
6.13. Succesiunea operaţiilor şi restul prevederilor privind timpul de uscare între straturi, 
numărul  straturilor,  păstrarea  materialelor  la  locul  de  lucru,  întreţinerea  sculelor,  sînt  cele 
indicate la vopsirea manuală. În plus, se va avea grijă ca, la orice întrerupere a lucrului şi la 
terminarea lucrului, pistolul să fie curăţat imediat cu apă, atît la interior prin pulverizarea unei 
mici cantităţi de apă, cît şi la exterior. 
6.14. Suprafeţele  care  nu  trebuie  vopsite  (stropite)  vor  fi  protejate  printr­un  ecran 
separator (carton, placaj, tablă, etc). 

7.  CONDIŢII  TEHNICE DE CĂLITATE ŞI VERIFICAREA LUCRĂRILOR 

7.1.  Controlul în timpul execuţiei se face de către executant prin organele sale de control 
tehnice de calitate precum şi de către beneficiar şi proiectant, urmărindu­se respectarea pre­ 
vederilor   din   prezentele   instrucţiuni. 
7.2.  Pe  parcursul  execuţiei  lucrărilor  de  vopsitorii,  se  verifică  în  mod  special  (de  către 
şeful punctului de lucru): 
a)  îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor suport conform cap. 3, consemnîndu­ 
se acestea în procesele verbale de lucrări ascunse; 
b) calitatea  principalelor  materiale  ce  intră  în  operă,  conform  standardelor  şi  normelor 
interne de fabricaţie respective; 
c)  respectarea prevederilor din proiect şi a dispoziţiunilor de şantier; 
d) corectitudinea execuţiei. 
7.3.  Pentru  lucrările  găsite  necorespunzătoare  se  vor  da  dispoziţii      de    şantier    pentru 
remediere sau refacere. 
7.4.  Recepţia lucrărilor de vopsitorie, se va face numai după uscarea lor completă. 

8.  SCULE, DISPOZITIVE ŞI UTILAJE 

8.1. Pentru  executarea  manuală  a lucrărilor: 
— găleţi   din   tablă   zincată   sau   polietilenă; 
— pensule  de  diferite  mărimi  late şi  rotunde;
 — perii din păr de porc sau fire sintetice, cu coadă lungă pentru şters praful; 
— bidinele rotunde sau  dreptunghiulare; 
— perii de sîrmă; 
— daltă; 
— şpaclu metalic; 
— ciocan; 
— cancioc; 
— scară dublă; 
— butoaie de 100 kg din tablă zincată sau nemetalică pentru pregătirea amorsei. 
8.2. Pentru  executarea  mecanizată  a  lucrărilor. 
Pentru  vopsirea  mecanizată  mai  sînt  necesare,  în  afară  de  sculele  şi  dispozitivele 
enumerate la punctul 8.1., următoarele: 
— compresor; 
— aparat de pulverizat lacuri şi vopsele EM 65 (Coop. Electrometalica   Ploieşti); 
— instalaţie de  vopsit  de  la  „6  Martie”  Timişoara. 

9. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI P.C.I. 

9.1.  La executarea lucrărilor de vopsitorie se vor avea în vedere prevederile din: 

— Norme republicane de protecţie a muncii aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul 
Sănătăţii cu ordinele nr. 34/75 şi  nr.  60/75. 
—  Norme  de  protecţie  a  muncii  în  activitatea  de  construcţii  montaj,  aprobate  de  M.C. 
Ind., cu ordinul nr.  1233/D/1980. 
— Norme P.C.I. în vigoare. 
9.2.  Pentru  muncitorii  care  lucrează  la  înălţime  se  vor  verifica  şi  asigura  stabilitatea 
podinelor, scărilor de acces, eşafodajelor, etc. 
9.3.  La folosirea  instalaţiilor mecanice sub presiune, se vor prevedea aparate de măsură 
şi control necesare funcţionării acestora în condiţii de securitate. 
9.4.  Vopselele  emulsionatc  pentru  lemn  „Binacril”  V­8510,  „Lucicril”  V­8513  şi 
vopseaua pentru binale V­8810 nu sînt toxice sau inflamabile, apa fiind utilizată ca solvent.