Referatul Nr.

1. ADSORBTTA-

Este proprietatea unor

colpuri
wr solide,
ovrr(rE, a moleculelor
moleculelor gi a micelelor
de a reline ra suprafala
lor parricure dispersate intr-o
snrrrrip
solufie.

::l"lY:

este mai mare, iar pderea

de adsorblie a diferitelor
materiale falE de o
substanfl este variabilE qi
specificd.

Exp'
de celulozd.

l'

Adsorbga sibstan{elor
cororate din soru{ii de
cdfie micerere

se forosesc trei pahare Berzerius

perfect uscate. in primur
pahar
introducem 5 cm3 sorufie
de arbastru de metilen yo,in
r
ar doilea 5 cm3
solulie de rogu de congo
r % giin ar treilea 5 cm3
sorulie

de eosini 1 %. in
fiecare parrar introducem
c6te o f;iqie de hrflrtie
de firtru lungi de g
cm 5i latS
g4q-4ls-cfuor--capete

dtjjq

3upriuarczin-tiecut

uffi-

a",ii.ra.. s"
scufund' capdtul inferior
al celor ,,ei ffigii de h^rtie
de firtru in c6te un pahar
cu soluliepe o distanp
de 0,5 cm qi se lasi
in repaus timp de

o or5.
Dupi trecerea acestui timp
constatdm cr cere ftei
sorufii de cororanfr
vor urca prin micelele
de celulozd ale hartiei
de firtru Ia indlfimi
diferite.
Astfer' solufia de arbastru
de metilen va urca foarte
pufin deoarece este
puternic

adsorbitd, sorulia de
rogu de congo va urca
eosind va urca cer
mai murt fiind cer mai
prri,
Exp- 2. Adsorblta
Si ela{iuneafi.uinei

*ui *rt,lr,
*rsrr' ,.il s(
**r* o.

;;rr;;:

se ia intr-o eprubeti
solufie de ftxind 0,1
de praf de csrbune.
se

;r::rr:ic,

yor.rl

asitdeprubeta

care se adaug' 0

si apoi se rasi in repaus

ri
!l

l{
t'i

fl

Ii
flc

r1

f{..i

t
t;
,';
i ..+

i*
l=

L.rEi

Dupd acest timp se observ6.

ci

lichidul rogu de fuxini se decolo

reazd.

pe mdsurd ce fuxina ciin solutie este adsorbitd

la suprafa[a particulelor

cle

clrbune' Pentru a observa clecolorarea solufiei amestecul din

eprubetd
filtreazd, iar lichidul filtrat apare incolor.

Daci sub pdlnia cu hdrtia de filtru ce confine rezidul de praf

se

de

clrbune se aqeazd un pahar cle laborator, iar peste reziduu

se toarnd pufin
alcool etilic, se observa cd lichidul ce frltreazd, este colorat
in rogu
cleoarece

are loc f,enomenul de elufiune, fenomen invers

celui de adsorbtie.

Elufiunea consti ?n trecerea din nou ?n'solufie a particulelor

adsorbite
deoarece alcoolul etilic sribeqte legaturile de
fixare dintre fuxinl qi
particulcle de c6rbune.

2.

IMBIBITIA

Este fenomenul de pdtrundere a morecurelor de apd:,intre

gi in micelele
coloidale d_9.lpryfiqdnd ,o:eregqne in*volum qi
greutate a substan{elon;
imbibate.

Exp. 3. Imbibilia semin{elor.

se cdntdresc, cu exactitate la o balantr l0 g semin;e
de mazrre qi l0 g
cariopse de porumb, dupi care li se determina r,,olumul
in felul urmdtor: intrun ciiindru gradat se pune apa pana la o anumita gradafie
care se noteazd,
se

introduc apoi seminlele gi cariopsele in cilindru gi

se notea z|t grada[ir,r la care
a ajuns apa' Diferenfa dintre cele doud nivele ale

lichidului reprezintd

volumul acestora.
Semin;ele de mazdre qi cariopsele. de::porumb se
introduc intr-un vas
cu api, se lasi sr se ?mbibe timp de 24 ore, apoi
se scot, se sugativeazd,Eili

se cletermini volumul Ei greLrtatea care se noteazi.

Fdcand 6if'erenfa dintre
datele iniliale Ei finale se obsen'ir ca acestea
s-aLr imbibat marinclu-qi

greutatea gi volumul. Cariosele de porumb care confin

amidon au gradul de

imbibifie cuprins intre 30-40 Yo iar seminfele de mazdre cele care

confin mai
rnulte substanfe proteice au gradul de imbibifie pand la g0-9b
%.
Gradul de imbibifie se poate calcula gravimetric
ai volumetric gi se
exprim[ inYo apd de imbibigie.
Exemplu - la porumb:
Gravimetric.. Greutatea inifiald este de*l! g, iar cea finald este de 1{ g
(diferenfa este de 4 g). Gradul de imbibilie se calcule
azd dupdrelalia:

i :r

100

x diferenfa de greutate

_\-

tA

100x4
: %:

greutate initriald

LY4

40o/a

10

Yolumetric. Volumul inilial este de 9 cm3, iar cel final este

de 12
(diferenfa este dp*3 cm3). Gradul de imbibifie se calculeaza
dupd relafia:
.

\z_
-1\.-

volum

inilial

==

cm3

33yo

Exp..4. Energii de imbia{qii -'inergia mecanicd.

Intr-un mojar se pregiteqte din gips gi apd o pastd de gips.

Apoi se ia o

palnie de sticl6, se ciptugegte cu hdrtie de filtru qi se pune

alternativ un strat
de pastfl de gips qi un strat de cariopse de porumb
sau seminle de mazdre,
fasole pdn6 cdnd se umple p6lnia.
Se Iasd sE se intareaica gipsul, se scoate din

aqeazd cubaza

pilnie iar conul obfinut se

intr-*n vas au ap6 gi se rasi timp de 24 de ore. Dupr 24

de

ore se constatd cd blocul de gips se sfErAma din cauzd

cd apa din vas trece

prin

gips 9i ajunge Ia cariopsele de porumb sau

S3Pilarele _pu.t:i
.de
seminlele de mazdre care se imbibS, iqi rndresc volumul
gi exercitd
o

presiune mecanicl asupra gipsului sltr6mdndu-1.

3.

DIFUZIUNEA

Difuziunea este fenomelul de intrepdtrundere

a moleculelor a doui
substanfe miscibile puse in contact
direct

datoriti migcdrilor

cinetice

moleculare.

Exp' 5' Difuziunea ascendentd (difuziunea

eristaloidelor tn apd).
intr-o eprubetr curatl qi perfect uscat5 se introduc
cu ajutorul
pipete 4 - 5 cm3 dintr-o sorulie de
surfat de cupru 30
eprubetei sE nu fie

atinqi., ,

Dupi

unei

%in aga fel ca perefii

..,:.

.:

ac.easta,se incrind eprubeta gi cu

ajutorur altei prpete se

lasi s6 se
prelingr pe perefii eprubetei ap, distilata
in vorum egar cu ar solufiei de

sulfat de cupru' Se march eazd cu tug sau

hdrtie gumatd limita de separare
dintre cele doud lichide qi se lasd eprubeta
in stativ cu grij6 ca sd nu se
producd nici un fel de agitare.

Dupr c6teva ore se observi cd solu{ia

de sulfat de .cupru care

este

-albastruie selr:irricx colordnd strafur de apd. Aceasta: se. datoreazd energiei

cinetice"'6:'particulelor din-'solu{ia"tle
sulfat de cupru care inainteazd
as cendent, c ontrar legi i gravitalie
i universale.

Exp' 6' Difuziunea descentrentd. intr-o

eprubetd curatd gi perfect

uscat' se toarnd o sorufie de zaharozd

se prelingd uqor pe peretele
acesteia,

fi

zo, peste care se adaugd, Ias,nd

sd

un decoct (fierturd) din frun ze destejar,

care confine tanoide de culoare
brund. se oblin astfel dou6 straturi
distincte,
de culori diferite, a ciror limit5-se
rnarcheazii cu tuq.
Eprubeta se lasd in lepauq,intr-un
staJiv gi. cu timpul se constatE cd
ceJE'doud soluf&se ameste gd,..,
:.

Referatul Nr. 2

1. OSMOZA
Osrnoza este fenomenul de inrepitrundere

a dou5 solugii

separate

printr-o membrani. Membranele pot fi: penneabile qi semipermeabile.

Membranele penne*bile sunt naturale ca de exemplu membrana de

intestin animal qi membrana celulozicl sau artificiale ca de exemplu

membirlnarde colodiu care poate

fi traversatl

db substanta dizolvat5 cdt gi de

diiolvant. l?rembranele" semipermeubib sunt naturale' ca .de exemplumemhranele plasmatice ale celulelor vii gi artificiale ca. de exemplu
mernbiaaa de ferocianuri de cupru. Aceste membrane au porii mici qi difl
aceastd cauzd,prin ele pot trece numai moleculele dizolvantului.

Exp.

''

l.

Osmsza

soluliilor cristaloide prtn membrane permeabile

" Se ia rm segrnent de tub de intestin animal.. care este. o membrana

-. permeahil[,,$iJsE.leaf!trJe;an-+ap6t eu sfoar6. Se-introduce -ir,r -interioruI
tubului solugie de NaCl 30

o/o,

se

leagl tubtil qi la celdlalt capdt, apoi se spald

bine cu api distilatd. Tubul se introduce apoi intr-un yas ce con,tine api

distilatl qi se men;ine mai mult timp, dupi care se constati c[ apa p6trunde
in interior qi ca urrnare volumul tubului cregte mult devenind turgescent.
Aceastd. cregtere de volum se datoreazr fenomenutui de osmoz5.

Etp. 2. Osmoza solu{iilor colaidole prin membrane permeabile.

intr-.rn tub de intestin animal, legat Ia rm cap6t cu sfoari, s_E.introduce
solutie coloidall de amidon 0,1Ya. Se leagd tubul qi la celllalt

capl!

se spal6

cu api distilati qi se infroduce intr-ug.:vas-:Grl,spd,iqdate*&Ipi un,anumit

timp {30 - 60 minute) in tubul de intestin apare o coloralie albastrl intens5.
Solugia din vasul extem iryi men,tine colorafia

Concluzia. Apa iodatd

fiind

solufie cristaloidi stribate

memtrrana permeabili de intestin anirnal gi coloreazi amidonul

ugor

in albastru

datoritd forrnirii unui produs ile absorb$e intre iod gi amidol. Solutia de
amidon nu poate stribate membrana permeabild citre exterior in vasul cu
solugie diluatd de iod

in ioduri

de potasiu, deoarece este constituit5

diil

micele colidale de dimensiuni rnari.

.., .,.-,,,i , 2.

SUES-tAl{TE OSMOTIC ACTIVE gI SUBSTANTE

OSi}IOTIC INACTIVE

Sucul vacuolar este o solufle apoasd

l, **

sunt dizolvate particule de

(ioni qi molecule) qi de substanle organice de dimensiuni

mici (zaharuri sirnple, acizi organici, gluco zizi, taniauri etc.), care mdresc

substanle minerale

concentrafia solulrel gi."atrag"

?g1 A",":jeg lunt substan,tele osmotic active.

substanf.ele organicg gu qo]ecule mari (amidonul, proteinere),
nu ..atrag,,
oncentra{ia solugiei. Acestea

r*t

rub.tanlele

osrnotic inactive.

E*p. 3. Se folosesc ca substanfe osmotic active: zaharaza, NaCl,

iar
ca substan{e osmotic inactive, amidonul.

in

doud rdddcini de sfecld, morcov sau

in doi tuberculi de carlof de

{iSensiuni aproximativ egale, se executi cu ajutorul unui bisturiu c6te

scobiturd de formd cubicd cu dimensiunea laturei de I - 2

cm, apoi pe una o
umplem cu zaharozd sau NaCl iar pe cealalti cu amidon.
Se acoperl cu c6te un clopot de

sticli qi dupa 2 - 3 zile

se observi

cI

.addcina sau tuberculul,,i*,.,,?$1*!,,$.1!itur6 a fost zaharazd

sau jr{acl se
zbirceqte, iar cea in care a fost arnidon rdmdne in
starea ini,tiall. pe l6ngd
aceasta amidonul rdmdne neschimb at iar zahaioza
sau NaCl se dizolv6
formdlrd o solutie.

t2

Zahataza sau NaCI fiind o substanfi osmotic activd a absorbit apa din
celule iar amldonul,..1lld.:, rl,b.!3gq"ni.B?$i, hu:Ffrt1, poate absoarbi
apa.

Este fenomenul de desprindere a plasmalemei de membrana celularl

datoritd iegirii apei din sucul celular in mediul extern unde se afli
o solutie
cu concentragia mai rulre dec6t a sucului celular.

E*p. 4. Eviden;iereu plusmotkei

Se folosesc memliranelb epiddffic"

*te*" de'la bulbii de ceapi,

lame, lamele, microscop, pensete, bistwiu gi solqie de KNo3.

cu ajutorul
qi pensetei desprindem po4iuni pitrate cu latura de 0,5 cm
de
-bisturiului
de pe fap internd a frunzei bulbului de ceap5, le aqezdm pe
lamd
,epiderm{
intr-o picrturi de azatatde potasiu KNo3 ra o|gi le acoperim
cu lamela.

'

P{vind la microsoop se urmdregte desprinilerea plasmalimei

de

meinbranE pectoc6l ulozicd ca ,rrnare a ieqirii

apeiin mediuf'extem. c6nd

membrana plasmaticd s-a desprins numai Ia colpri de membrana
celul ozicd.
avem inceput de plasmolizi. cend membrana plasmatici prezintd
desprinderi mai mari avem faza de plasmolizE concavl (stelatd)
gi c6nd
protoplasma ia form6 sferici avem plasmolizd totald
sau convexr.
Timpul c&re sB scrrrgs de la asezarea sec$unii in solufia hipertonic5
gi
p6'nd la aparitia fazei coavexe repreantd durata
plosmolizei gi serve$te
ca

indice al gradului de vfiscozitate'al protoplasmei.

. -

4.TURGESCENTA

Este fenomenul de pitrundere a apei in celule pdni

c6nd acestea devin
saturate determindnd o creqtere in volrm gi greutate
a acestora.

Exp. 3. Evidensiere* $rgxcengei

Din*-un tuberdul ai Lattof, dintr-o rlddcini de morcov sau sfecl6,

taie doui fragmentd, eirdd ci"m,[rifue, cI^rora

li

se

se mEsoard lungimea qi se

noteazi. Uaul dia &agrnente se introduco intr-o eprubeti tn care se afli

solufie de NaCI 50 Yo, iar cElilalt infi-o eprubeti cu apI.

'

Eprubetele se lasi ftr repaus

o or5, apoi

se seot fragmentele,

se

m[soar5 lungimea lor gi se noteazi. Se observd cd fragmentul care a stat in

ap-

a are luneimea,mai

T*r_$;g*ti,':a

pe cf,nd cel care*a, stat

moale.

i-::F-.

:i

,,

-.:.,:-].};.:;{:......':j'-,.";,,.-;.-,,=....".'....-:--...,=..'..'-

inigial6 gi este turgescent, aproape rigid,

in solulie de NaCl are lungimea mai mic6 gi este

Referatul Nr.3
1.

DETERMINAREA PRESIUNII OSMOTICE A

:

CELULELOR VEGETALE

-i.

Presiunea osmotic5 este fq4a care determin6 trecerea apei de

la

solufie diluatd spre o solufie concentrat[ printr-o membrand permeabilS sau

semipermeabild. Cunoaqterea valorii presiunii osmotice are nu nurnai o

irnportanfd teoretici, ci

;i

o importanfi practici intrucdt oferi indicii asupra

gradului de aprovizionare cu apd a plantelor.

Erp. 7. Determin'aiia'presiunii osmotice a celulelar

metodd pkxmoliticd ( metoda Hugo de Yrte$- '" ''', *--Dintr-o solulie de zaharo*

tU

se pregdtesc

vegetale

prin

solufi cu urmltoarele

concentrafii: 0,46; 0,48;0,50; 0,52;0,54; A,56, care se iau in volume de c6te

l0 ml gi se pun in cdte o sticli de ceas sau cutie Petri etichetat6 cu

concen tra1ia solugiei respective.
eoncentrafia
solufiilor de pregXtit

(M)

Mod de pregitire
ml solufie de
zaharozl lM

ml apE distilatd

4,6
4,8

5.4

0,46
0,48
0,50
4,52
0,54
0,56

Se scufundi apoi
luats"

5?

5,0

5,0

5?

4,8
4,6
4,4

5,4
5"6

in fiecare soluqie cfrte 2 - 3 &agmente de epidermd

din zona-cenfali .a &unzei bulbului de ceap5. Se acoperd sficlele de

11cea.s per.rtru-a

nu ?_ysaloc.qvpporarea apei,gi schimbarea concentra6iei.

Se lasd

in repaus 1 / 2 or5.

Se examineaza apoi fiecare fragment de

epidermd la microscop, ?ncep6nd cu epiderma din soluqia mai diluat6, p6na

cind gisim solufia care a provocat plasmoliza. Se noteazi concentratia

soluliei respective qi se consideri .u O*O izotonici cu concentratia .u.,,I,,i
vacuolai'$i

o,

folosim la calcularea presiunii osmotice

Soluliile in care nu se observi inceput de plasmolizi sunt hipotonice

faS de sucul vacuolar, iar cele in care se produce o plasmolizd mai avansat6
sunt considerate hipertonice.

Calculul pentru aflarea presiunii osmotice a sucului vacuolar din

celulele epiderrnei frunzei bulbului de ceap[ se poate face Cu ajutorul
rela1iei:

n: CRT,

?n care:

z = preSiuhea osmoticd. a celulelor (in atmosfere);

concentratia solufiei izotonice cu sucul vacuolar (in moli);

R = Coistanta gaZelor perfecrd.(010820{;

'- *T
irlr+s

'

ternpefatura absolutA

Qn *

temperatura de lucru in laborator).

,:

iNIATURAREA SEMIPERMEABILITATII
MEilIBRAI\ELOR PLASMATICE LA CELULELE YEGETALE
z.

E*p.2.

riddcinl de sfecli rogie din care se taie felii subflri,

care so spalS pana se inlrturd antocianul iegit in afari gi apa de spilare
Se ia o

rdmfine incolorS.

In 5 epnrbete introducem c6te o felie de sfecl[ rogie. in prima

ffilrbef sd-adaug[ l0 c# apr de robineriiri'a doua l0 cmi apd fierbinte, in
cm' apdkt care s-au adrugat c6teva picrfuri de croroform, in a
patra 10 cm3 acid aceti c la voiar in a eincea l0 i:m3 alcool etilic s0
%.
a'tr'e-ra 10

Eprubetele se aqeazd in stativ qi se lasi in repaus.

DupE o

ori se observi ci in prima eprubeti lichidut este incolor,

cdnd ?n celelalte eprubete lichidul se coloreazd in rogu.

t-

celulele qi-au pfistrat semipermeabilitatea neldssnd

pe

in prima eprubeti

si treaci

antocia:rul din

vacuoli. In celelalte eprubete semipermeabilitatea membranelor plasmatice

fost disa'us6 pe cale termica qi chimicd.

3. ABSORBTTA

ApEr DE Cirnr PLANTEL$ TERESTRE

Plantele terestre absorb apa din sol prin re"giuni speciale reprezentate

in special prin 1_ldacina (absorbfe radiculard) dr{ *i apa din mediul

aerian

prin frunza (absorbgie extraradiculari).

1.

Absorbfia apei prin

ridicinl.

B*p. 3. Determinarea zonei de absor{t$e * apei t* rdtldri*iSe iau doui plante la care se disting toate regiunile r6dicinii. Prima
plantd se puile intr-o eprubeti at apd" pdnd deasuprape4dg1_ebgarb-au.#._tar*=.

ciliva cm' ds ulei. cealalt6 plantfl se pune in

eprubeti cu api in aqa f,eI inc6t numai vf;rful rldicinii si fie acoperif cu api.
deasupra apei se introduc

Deasupra apei se pun c6$va

"*t

ulei care s6 acopere perig*rii abs*rtanp ai

rddacinii. DupI c6teva ore se constati cd planta care a alut periqorii

absorbangi in ulei se va ofili. Se constat[ deci, cd apa este absorbit6 prin
periqorii absorbanf ai rdddcinii.

Absorbria apei prin frunzl.

Exp. 4. Evidensierea chsorbyieifoliure a apei
a) se detaqeazd de pe

planta de pelargonium o fi-unzd ptl{in ofilita

(pentru a se crea un deficit ce favorizeazd, absorbfa), se acoper6 baza

pegiolului cu cear5 qi apoi se cdntdregte Ia o balanli analiticd sau de torsiune.
3

Se introduce frunza ?ntr-un cristalizor cu ap6, se

lasi o ori, se scoate

din api, se sugativeazd apa de pe suprafa[a ei qi se cdntiregte. Se constati

cre$terca in greutate datorit{ absorbfei apei prin t,trnze.

Prin diferenli se afl6 cantitatea de api absorbitS, care se raporteazd, fre

la 100 gftrme de substanfi proaspdtd fie la unitatea de suprafa.ti.

Pentru raportarea apei absorbite

la

100

substangd proaspdtd se

trtiTizeazdrelafia:.
^,.,

Ax

r00

,..,

,,r

).:_

rq,"-'

,-.,i.....,.

m-

masa inilialf, a frunzei (in grame);

100 - coeficient pentru exprimarea rezultahrlui in procente.

.

b) Sa ia o ramurd bifurcat6 de la o plantd ce are frunzele ofilite, se

parattneazd zana de secfiune, se aqeaza'.;-; part; drt"frurrze ink-un vas cu
:'

"

t_

ap6, iar o parte din frunze r6m6n

in

aer.

Dupi un a.numit tirnp se observi cd fnmzele ramurei din

turgescente cu toate

afaxd devin

ci nu stau in ap5.

Concluzie: apa consumati prin transpira{ra frunzelor din afarl este

acoperitl de frunzele din interior care absorb apa.

Referatul Nr.4

I. DETERMINAREA CONTINUTULUI DE APA DIN PLANTE

Exp' 1' Pentru determinarea conlinutului total de api din plante
se ia o
anumiti cantitate de material vegetal (rdddcini, fulpini,
frunze, fructe,
seminge) gi i se determind prin cdntdrire greutatea
in stai"
proaspdti, apoi

materialul vegetal se pune intr-o capsuld de porfelan

a c6rei greutate se afl6
prin cdnt5rire gi se noteazS.

se introduce capsula cu materiiflul.vegetal intr_o- etuvd

reglatd la
temperatura de 100-105 "c
$i se usuci pand cdnd greutatea materialului
vegetal rimdne constant6 ('se determind prin
cantdriri repetate la anumite
intervale de timp ). calculul con{inututui totat
de apd din ptantese exprim6
o/o
in
qi se calcule azd dupdformula:
Apd lg !00 S substonld proaspdtd:

a:
b:

(a* b) x

100

unde:

greutatea materialului vegetal in stare

proaspdtd;
greutatea materialului vegetar dupr
rrr.u. il etuva.

Greutatea materiarului vegetal dup6 uscarea

substanla uscatd.

Ia etuvd reprezinti

Greutatea substanfei uscate se afld frcdnd

diferenfa dintre greutatea
sutstanlei proaspete gi greutatea apei pierdute
( apatotala ).
2. DETERMINAREA FORMELOR
DE

APi DIN PLA}ITE

i. ,::,- . ..,fentru dete,llinarea formeio. oe apa oin diferite organe vegetale este
necesar sr cunoaqtem procentur de upa
totura ,[ pr*puidm o sorulie de
zaharozd 25 % gi s[-i stabilim refracometric
concentra]ia ?n % s.u.s.
( substanfd uscat5 solubild
).

Exp. 2. Determinareo apei libere gi legate din plante

Dumunsehi - Peper ),

(metoda

Se iau 5 g material vegetal proasp5t care se mojareazd bine, se

adaugl

25 cm3 solulie de zaharo zd 25 % qi se lasl 45 - 60 minute in repaus intr-un

vas a cdrui greutate se cunoa$te. Apoi se citegte la refractometru
concentratia
solufiei din vas.
Apa liberd se calcule azd dupd formula:

axp

X : ( =---

b)

br-bz
x

100

br

x = cantitatea de api liber[ (g) din proba ruati in anariz6,;

a': confinutul de ap6 totali al materialului vegetal respectiv rn

yo;
: greutatea probei de rnaterial vegetal( g);
b : greutatea solufiei de zaharozd folosii[ la determinare (g), care
se calculeazd
astfel : din greutatea totalr a vasului cu material vegetal qi ,ririi.ji;;;;";"
;;;
greutatea inifial5 a vasului gi greutatea-materialului vegetal.
bt : corcentralia inifialfl a soluliei de zaharozd-f*N s.u.s.)
cititi la

refractometru;
a solu{iei de zaharozii dup6 u*"*t"" cu material .'egetj
3:.: ::*:11T111.!1"14
(in o/o s.u.s.
) clti!{ lqle!_}actometnr.
cunosc6nd apa liberi din proba anal.zatl aceasta se poate raporta
la
100 g substanld proasplti calculdndu-se astfel:

vegetal
100 g material vegetal
Y : 100 x X / gmaterial vegetal_
g material

$tiind conlinutul

tiiat

ut
J

............X apd liberd

............y ap6 liberE

procente de ap5 totald (A) al materialului vegetal,

din aceasta apa libera (B) determinata se stabilegte procentul
Ei
de

apd legatd

?n

(c) din materialul'vegetal

respectiv. Deci

: A - B.

: &.DE TERM[NAREA C.O.NCENTRATIET *s UC UL UI C EL {JLAR

sacul celular este dat de sucur vacuolar qi de diverqii compuqi
citoplasm atici.

organice.

in

compo zilia sa intrd

l

apr, substanle minerale Ei substanle

Exp.

3. Se iau frunze, muguri, fragmente de rlddcini, tulpini gi se

preseazl cu o presi special[ sau un cleqte special pSnI ob{inein 2 '! 3 cm3 de
suc celular. Cu o baghet5 se pune o pic6turi de suc celular intre cele dou[

prisme ale refractometrului. Se citeqte concentralia sucului celular qi

se

exprimfl in procente substanlE uscat6 solubilI.

Stabilirea concentraliei sucului celular este un indice fiziologic care
ne permite s5 apreciem m6rimea presiunii osmotice a celulelor determindnd

nevoia de apd a plantelor.

4.
.

- -4q':'

DETERMINAREA FORTEI DE SUCTIUNE

.-.

--

Jesuturile plantelor absorb apa din mediul inconjurltor datorit6 unei

forle de sucfiune, care rezulti din insumarea presiunii osmotice a sucului
celular cu forla de imbibilie a coloizilor protoplasmatici, minus presiunea
,

memb,ranei celulozice.

Exp. 4, D gtermiiare q jot4ii tVi

de cartof ( metoda Pringsheim

icii-ii

ce-t

uuu, iio

or"oc h im ul

).

Pentru mdsurarea for{ei de suc}iune a {esutului de cartof se prepard in

eprubete perfect uscate, dintr-o solulie molard

de zaharozd, solufii

de

concentrafiile: lmol; 0,8 mol; 0,6 mol; 0,4 mol; 0,2 mol, conform tabelului:
Concentratia solutiei

lmol
0,8 mol
0,6 mol
0,4 mol

02 mol

0 mol

Ani distilatl

Solutia de zaharozil
[0 cm'

0 cm'

2
4

8 cm3
6 cm3

cm3

cm3
6 cm3
8 cm3
10 cm3

cm3

^3
lcm
0 cm].-

Dintr-un tubercul de cartof se scot- cu ajutorul unui perforator

fragmente de |esut cu lungimea cuprinsS intre 4

5 cm.

Extremitdlile se taie perpendicular pe latura fragmentelor astfel incdt

fragmentele respective sd aib6 forml cilindricl perfectd qi lungime identica.
Se m6soarl cu exactitate lungimea fragmentelor qi apoi se introduc in

eprubete unde se lasd circa doui ore.

Dupi acest interval

de timp se scot fragmentele de parenchim gi

li se

mdsoard lungimea. valorile oblinute se trec in tabelul urmitor:

Concentratia solutiei
I mol

LunEimea

initiali

Lunsimea finall

0,8 uEtrir:,
0,6 mol_ _- .- .
0,4 mo1 ,."*" -'

0,2 mol
0 mol

Se line seama de concentralia solufiei

in care lungimea fragmentelor

rimas neschimbatl deoarece presiunea osmoticd a acesteia va fi egala cu

forla de sucfiune a parenchimului de cartof. Pentru calcularea valorii forlei
DacI o solulie molari de

zahi,aiozd,

22,4 atmosfere, atunci solulia noastri

1

A,

deztoltu:-o p.*riune osmotic6 de

va dezvolta o presiune osmotic6 X.

mol

22,4 atm.

A ( conc. sol.

X:Ax22,4 ll,incare:
X
-

,.

valoarea fo4ei de sucliune exprimatd in atmosfere:

A-

concentralia solufiei

in

care lungimea fesutului

: ,,, ,Exemplu: S,e presupu_ne .l JylgT+

fragqlen{ului

nemodificati in solulia 0,4 mol. Atunci for{a de sucliune va fi:

X:

22,4 x 0,4

I:

8,96 atm.

rdmas

rlmas

Referatul Nr.5

1. ELIMI1YAREA APEI DIN CORPUL PLANTELOR

Plantele aeriene elimind api din Ctitpul'lor fie sub form[ de vapori
fenomen num it transpira{ie, fie sub form5 lichid6 fenomen numit gutalie.

1.

l.

TRANSPTRATTA.

Transpira{ia poate avea loc prin cuticul[, suber gi stomate. prin

cuticuld gi suber transpiralia este foarte fedusl.
l . I .,{ . EyTDENTTEREA TRANSPTRATTET.
*:_.

.-_'

Exp.-

l. Euiden{ierea transpiraliei prin stomate.

Gradul de inchidere qi deschidere al stomatelor se evidenliazd prin:

a) Metoda inJihra{iei (Molisch). Principiul acestei metode constd

?n

faptul cd in interiorul frunzelor pot pltrunde numai acele substanle ale cdror
molecule sunt mai mici decdt deschiderea stomatelor in momentul respectiv.

-'--

Pentru"deterrnindfea grtdfihirue Aeschidere ut

multe solulii in ordinea descresc0nda

.torut.tor

se iau mai

; ;ir".nriorii moleculelor lor. Vom

folosi alcool, benzol gi xilol, proced6nd in felul urmdtor: lu5m cu ajutorul

-mei baghete o picdtur6 de alcool qi o punem pe fala inferioard a unei frunze.

tn cazul in care

stomatele sunt deschise, alcoolul va pdtrunde in

interiorul frunzei iar in locul tn care a fost depusl pic5tura va a.fare o patd
transparentd in urma umplerii spafiilor intercelulare.

in cazul in care stomatele sunt mai pulin o"r.t ir., picatura de alcool
r6m6ne pe suprafala frunzei gi se evapord, neldsdnd nici o urmi.

in

acest caz

repetdm experienfa cu solufia de benzol-care in cazul c6 va pdtrunde

ne va
ardta c[ stomatele sunt pu]in deschise. Dac6 nici acesta nu pEtrunde

in

interior repetdm experien!a cu xilol.

b) Metoda

fixdrii cu ulcool (Lloyd).

Se fac exfolieri de epiderml de

pe fala inferioar[ a frunzei de Tradescantia qi se ageazdpe o sticl6 de ceas cu

alcool 96 o pentrus.fixarea stomatelor in pozifia inilial5.
DupE 5 minute se scot aceste porfiuni de epiderme din alcool, se pun
pe o lamd de sticl[ intr-o pic6tur6 de glicerin6, se acoperi cu o lamel6 qi se
examineazd la microscop. DacI stomatele sunt inchise ostiola ne apare ca o

linie iar in cazul in care sunt deschise ostiola va fi cu atdt mai mare cu c6t
stomatele sunt larg deschise.
c) Metoda hdrtiei de cobalt sau metotda

Sthal

sebazeazipe proprietatea unor slruri de a fi in stare ionizatd sub o

--,Metoda
culoare qi in stare uscat6, moleculard sub altd culoare. Exemplu s6rurile de
cobalt, care au culoare albastrl in stare uscatd qi roz in stare umedd.
Se introduc bucd{i de hdrtie de

filtru de anumite dimensiuni in solu}ie

de concentrafie 5 %o clorurd de cobalt. Se las6 sr se imbibe, apoi

se usucd la

termostah-sraqeazd apoi pe ambeffife-zrle unor frun ," r"rr)rfixdndu-se

cu
pl5ci de sticl[ 9i cleme metalice. Placile de sticli trebuie sd fie ceva
mai mari

decdt frunza. Dup6 un timp pe suprafa,ta hertiei de filtru albastrd apar

punctua{iuni roze corespunzltor stomatelor.

.I

.2

. DETERMINAREA INTENS

ITAPT TRAN

SP

IRATIEI.

Exp. 2. Determiiaiea intensiidili tronspiraliei cu

.r rt

bs

ajutorul

tun le lo r h ig ros c op ic e.

Se ia un Yas cu o plantd-al cdrui so1 a fost acoperit cu staniol

sau
parafin6 pentru a se inlEtura eviporarea apei din sol.
Se introduce vasul sub un clopot de sticl6, iar

allturi de vas se ageazd

o capsulS de sticl6 sau po{elan in care sd aflE CaCl2 de greutate

cunoscutl
(Gr)' DupI cdtva timp CaCl2 se uffiezeqte deoarece absoarbe

apa eliminat5

de plantd. Dupa o orf, se scoate de sub clopotul de sticld capsula

se c0ntdreqte

cu

CaC12 $l

din nou. (G2).

Dileren[a dc greutatc dintrc cele dou6 cdnt6riri (Gz

apa eliminati clc planta intr-o

inumiti peri.add

clc

G1) reprezintd

timp, api care a fost

absorbita de cac12 care este o sLrbstant[ higroscopicr.

E*p. 3. lleterminarea intensitd{ii trunspiraliei prirr

cfrntdririlor rapide (Huher

metodu

Si Ivanor.).

Evaluarea cantitaf ilor de apa piercfi-rti rie plante prin transpiralie, intr-o
anumita perioadl cle tirnp se poate face prin metoda cantaririlor

rapide cu

balanla dc torsiune. Raliinia de torsiun

ptrezintb. un

pan5-,la greutatea de 250 mg,.mdrginit lateral de

doud

Iu[odul cle

cadral, cu un indicaitlr
cutii

cle

protecfie.

lucrtt Se cleschide cutia din clreapta balanlei Eise prinde

cle

carlig frunza' Se c6ntireqte fiunza prin folosirea caclranului qi

a greut5lilor
care se adaug6 prinz0nctrr-le de carligul cutiei clin stdnga
cadranului, Apoi se

lr_.hi9.:rtiite rygaqte_gl1 greutat.?.Iqqo a f:unzei (Gr), sc lasi frunza s[

transpire 5

( cr

- l0 minute qi se cdntdregte*din no,.r (Gz). Diferen{a de greutate

- G2 ) reprezintdapa transpirata cle frunzd in 5 - l0 rninute.

T'ranspirafia plantei se exprimi in mg apa I h I 100 g
subs. proaspat[

sau mg apd I h I dm2 frunz6.

a) Cand transpiralia se raporteazd la greutatea substanlei

proaspete a
frun2ei, apa transpirata in l0 rninute se inrnulfeqte
cu 6 pentru a afla apa
transpirati intr*o or[ Ei se calculeazi pentru 100 g
fiunzd astf'el: dacii la
greutatea proasprti a fiunzei A corespr-rnd B
mg apa transpirati, ltunci la

]oo,Y,uco{e1PundX.,gap6iranspirat[.:,.

loog
X:

100

...". Xrng
x i] / A ,- ...... .......

r?rli

rtpd/ lt / l$0

suhs. Tsroaspatd

b) Daci apa pierdutd se raporteazd la rrnitatea de suprafafd

foliard,
atunci determindm suprafap

!y1ei

Pentru aceasta cdntarim frunza intreagd

apoi din aceasta decupdm un p[trai cu latura de r cm qi

facem ralionamentul:

il

cantarim, dup6 care

DacI I cm 'frut:u:i-

... are greutatea A

afunci X cm2 frunzd

are greutatea

B (greutatea

ftunzei intregi).

Bx

transformi in dm2 gi

frunzd

se

rtA

= .,....... (

suprafala frunzei ?n cm2

exprimi asffel transpiralia tn mg apd

se

/ h / dnl

).

1.2.

GUTATIA

Prin gutalie se inlelege procesul de eliminare

a apei in stare lichidd de
re-plante. Ea apme-in *run it" condifii gi anume:
c6nd existd un exces de
'' ":l-:
apd in corpur planteloi Ei c6nd stomatere sunt
rnchise datoritd anumitor
.

condilii de mediu.

Erp. 4, Evidenyierea gutaliel

se seamdni gr6u sau ovdztntr-un ghiveci,
se aqeazr sub un cropot de
sticlI al cfirui pere]i sunt acoperili cu hartie de
filtru umezifd. se va observa
dup* un timp c6la vdrfut coreoptilelor de gr6u
sau ovdzapar pic[turi
de apd.

Eliminarea apei prin gutafie se face prin

organe specializate numite
hidatode care se afld, aqezate la marginea
frunzelor.
"

"1

Referatul Nr.6
1_, _,5;_..*r,1,

I. NIJTRTTIA MINERATA A PLANTELON

, t,.
ir, ,-"

Analizele'chimice efectuate pe cenu$a obtinuta prin

arderea plantelor
demonstreazd existenla in corpul plantelor
a numeroase elemente chimice.

Evidenfierea calitativi
cenuga plantelor.

principalelor elemente minerale din

Exp.

l. Evidenliereo sulfului.

intr-o eprubeta se'introduce o micd cantitate

de cenuqf, vegetald.
deasupra cireia se adaugi cdliva cm'de
upa aiJtituta, apoi se incdlze* uuo.
la flacdra unui bec cu gaz. se agitd bine qi
se lasd in repaus I0 - l5 minute.
Dupd aceea se filtreaz6 qi in lichidul filtrat
se adaugi citeva pic6turi de
clorurd de bariu. Se va obgine un precipitat
arb o. ,utat de bariu (Ba Soa)
care eviden[iazd prezenla sulfului mineral.
Exp. 2. Evidenlierea cqlciului.

h) Se trateazd cenu$a vegetald cu Hcl diluat qi apoi se filtreazi.

se
neutralizeazd aciditatea solufiei obfinut[
cu hidroxid de amoniu, apoi se
adaugd acid acetic in exces gi apoi
se precipiti carciul cu oxalat de amoniu,
formandu-se oxalatul de calciu sub forma
unui precipitat alb. se Iasr sd se
depuni precipitatul gi se ia cu o pipetd picituri
o
din el qi se exam ineazd,la
microscop observ,ndu-se cristale de oxalat
de carciu.

h) se fac secliuni transversale prin pefiolul unei fruirze de

Begonii
semlervirens sau Primula sinensis, se pun
pe o lamd microscopicd intr-o

picafura de apa, se acoperd'cu'o ramerd

qi se exam neazd, ra microscop. in
celulele parenchimantoase se observd
cristare de oxalat de calciu.

Dac[ se adaugr sub lamera r - 2 picaturi de H2Soa

70 yo, absorbind
apa pe partea cealaltr a lamelei cu ajutonrl
r-rnei hartii cle filtru, se

c[

va observa

aceste cristale se transfbrmd

tn

c,ristale. <ie

gips (casoa) cle fonn6

acicular6.

Exp. 3. Evidentierea magnezialai.

intr-o eprubetd se pune cenuqd vegetal5 care se trateazi

cu HCI diluat

gi apoi se filtreazi.

in

firtrat se adaugi hicrroxicr de amoniu pentru

neutralizare'' Apoi se aclaugd clorurd de-arnoniu

i.rr"exces gi carbonat cle sodiu
care precipitd calciul" Carbonatul de rnagneziu
est'e solubil gi.trece prin filtru
in eprubetd. Sc filtrcazi din n,ru iar in fiiiia.!
se adarigi fusfai de arnorriLr. Se
observd ror.uo"u unui precipitat fin de fosfat
amoniacomagnezian.

Daci

se

ia o pic6turd de precipitat qi se exam ineazd

la microscop, observdm existenfa
uhor cristale caracteristice sub formd de
sdgefi.
Ex1r. 4. Eviden{ierea corbonatilor.

iqlr:o eprubetd se pun cdteva grarne de

cenugd cre remn -ie foioase

peste care se adaugd HCI concentrat.

se observ[ imediat produr:erea unei
efervescenfe datoriti degajdrii c02 prin
descompunerea carbonatilor de c,tre
HCI.

E*p.

'

S. Eviden{iereu $zotslilor.

se iac

secliuni rransversaie

qi

iongrtuctrnare

prn

turprna

de

Tradescanfia qi pelargonium, peste

care pllnem cu ajutorur unei pipete de
sticlS cate o picdtura cie difenilaminr
clizolvati in l{2soa concentrat. in
primul caz se obgine o colorafie albastrd
care trece apoi in nelru datoritd

acidulli

sulfu11c concentrat care carbonizeazr

fesuturile.

in al rJoilea caz se

obline o colorafie portocalie care se

innegreqte repecle tot di, cauzaacirJului
sulfuric' cr-rloarea este loartraccentuilti
la nive liri parenchimLrlui medular
;i
cortical irnde azatttlii sunt ?n cantitati
mai mari.

Exp. 6. Evidensierea sdrurilor de amoniu

intr-un vas Erlenpeyer 1e insgdlc fragmente mici dintr-un bulb de

ceapd gi peste acgstea se toam6 o solufle
{e [idroxid de sodiu 20 %. se
i

_:

i.

astupi vasul cu un dop de cauciuc prin care trece un tub indoit al cdrui capit
liber este introdus intr-o eprubetd cu api $i 2 - 3 piclturi de fenolftalein6

solvitd in alcool, eprubet6 ce se frxeazd"

in stativ. Vasul Erlenmeyer se

incdlzeqte uqor qi se observ6 cE sub acliunea

cildurii gi a hidroxidului de

sodiu se degaj[ amoniac din sdrurile de amoniu existente in celule.

Amoniacul barboteaz! in apa din eprupet5, detgrmindnd virarea culorii
fenolftaleinei in roqu mai mult sau mai pulin

inte-ns,

iq funcfie de cantitatea

de amoniac degajatil.

-*il-i:+

3
,4a r

Referatul Nr. 7
Fotosinteza
,,

Prin fotosintezE prantele y"oi produc substanle

organice din co2
rrI-,.l

prezenfa clorofile] 9i cu ajutorul.

y,ergigi luminoase cu eliberare de oxigen.

qi

ap6 in

'

Metode pentru evidenfierea fotosintezei bazatepe

producerea de oxigen.
Exp' l' Punerea tn evidenld a oxigenului eliminat
in fotosintezd prin metoda
Jan Ingenhousz

intr-un pahar Berzelius plin cu apd se pun ramuri

de plante
acop:r6.cu:

r*e

c.9-

11ezat[

apa sE depiSeiasle partei

gura

syni49ry

plina cu apd in asa fer inc6t in

subrnerse care se

i, jo. pe bile sau baghelg

,q" sticl6,ln aga fel inc6t

a p6lniei. peste gatu=1par*ei s9 us"areg. pprubet6

-o-*r

asezirii

,";,1'rr,*,

"p";;;;;;;;

montat se ageaz[ Ia lumind. oxigenul rezultat

in procesul de fotosintezi se degaj6 sub
de bule gi se acumuleazd la partea superioard
a eprubetei i.pingerr; rr" a1,,
e.nlueta in paharul Berzelius. Pentru a demonstra
c6 grytdin eprub"u

"iu

.rt" o*ig"n, ,.

:ot"l

ePrubeta, se acoperr cu degetul, se tntoarce

cu gura
tn sus pi se
.1
uv introduce
Q
uru\rffLlvg

.10,,

raPlu

,,
lll

de chlbrit care a-rde fErE flacarr

si se consrarircqap9Flilffirc-reu:--lii:..I-f.tl:l"o:t
tlacard intensd fapt care evidenfiazd"prezenlaoxigenului
ce intrefine
arderea.

Metode pentru evidenfierea fotosintezei bazrte

pe producerea de substante

organice.

'

Exp. 2. Evidenlierea amidonurui dinfrunze

prin proba cu iod.
a) se ia un ghiveci cu Pelorgonium gi
se ageazi timp de I - z zileintr-un
loc cald
qi intunecos' in aceste iondi;ii amidonul
din frunze se transform[ iln zaharuri care
migte;azd in diferite organe ale plantei.
se scot plantele de Ia intuneric, se acoperd
porfiuni din unele frunze atat pe fala
superioard cat gi inferioar6 cu buc6fi
de hdrtie
neagrd-sa-u staniol:in care se lasd
anemite porfiuni liberq se
fin plantele t, ,-*rru timp
de 1 - 2 are' DupE aceea se indepirt ezd,hdfrianeagra
sau staniolul, fiunza se detageaz'
de planti gi se introduce intr-un vas
cu apr incal zitd p6nFt la fierbere timp de
3-5
minute' scopul acestei operafii este de
a omori celulele frunzei gi de a transforma
amidonul din frunze in clei de amidon.
se scoate apoi frunza din ap6 gi se inkoduce
tntr*un pahar Berzelius in care se afl6
alcool qi o fierbe cu atengie p6n5 Ia decolo
rarea

,).
)<lL/-r",/ r-...,9/.fr't ,i
.

Exp. 4. Determinurea intensitfrlii totosintezei dupd cantitalea de substan(d

uscatd

ac

umulatd (Meto da rondelelor),

Metoda rondelelor se poate folosi cu succes in condifii de cdmp gi se bazeazl pe

faptul c4 greutatea uscat[ a frunzei crepte ca rumar" u

d.p*erii

produgilor rezultati in

urma procesului de fotosintezS.

Mod de lucru. Pentru determinarea intensitilii fotosintezei se aleg ftunze

simetrice qi se taie dimineala din fiecare c6te o jumitate, in aqa fel inc6t jumEtatea

cealalti

sE

rimdnd pe plant6 impreun6 cu nervura median6.

Jum5tifile de frunzd tdiate se lin in apd ca sd devinl turgescente gi s[ se poati

perfora mai uqor, apoi se absoarbe apa cu o h6rtie de filtru gi se ageazd pe o plac6 din
material plastic sau pe o bucat[ de carton neted cu partea inferioari in sus pentru a putea
observa nervurile.

Cu ajutorul unui perforator de dopuri se extrag 'mai multe rondele din acele
por{iuni ale frunzelor unde neryurile sunt mai subliri. Rondelele extrase se introduc in

fiole de cint6rire qi se usuci la etuv6 pan[ la greutate constanti pentru a se stabili

cantitatea de substanfd uscatS.

Dup[ 5

- l0

ore se extrag rondele in acelagi mod gi din jumit6lile de frunze

rdmase pe planta folosind

in acest scop acelaqi perforator.

Se extrage acelagi numdr de

rondele din locuri dispuse simetric fa{6 de primele.

Greutatea in plus a rondelelor luate de pe jum[tElite de frunze expuse suplimentar

la lumini

reprezintS cantitatea de substanfd organic6 acumulat[

procesului de fotos inlezd,.

.- -- n:.

in

frunze

in urma

astup6

.*'

Ba (OH)z rl50 in fiecare balon Erlenmeyer- Se

baloanele gi se agitd timp de 15 minute pentru ca COz rlmas in aerul din baloane

Se introduc apoi cite 20

sd reaclioneze cu Ba(OFI)2.

Dupi agitarea hidroxidului din baloane se titreazi excesul de Ba (OH): rimas

necarbonatat in ele cu HCI n150. Titrarea se efectueaz6 direct ln baloane. In acest scop
in ele 3 - 4 picdfuri de solu]ie de t'enolftaleinl

se adaugi

% care dE cu solugia de

Ba (OH)2 o colora{ie roqie, dup6 care se incepe titrarea addug6nd tncet solufie de HCI
nl50 din biuret5 pdn6 la aparilia culorii roz - pal-

La titrarea solufei de Ba(OH)2 din balonul de experienff se va conslrma o

mai mare: de HCI dec6t la balonul martor, deoarece in balonul de experienld o
cantitate
--_:
' {uri'

_--..:

parte din CO2 a fost totosit de cdtre plant6 in procesul de fotosintezi.

Cantitatea de COz consumat6 de planti in fotosintezi se calculeazddupd formula:

Ir:

(a-b)xfx0,224x60x100

Sxt

ln care:

: intensitatea fotosintezei irn cm3 COz I arr] t n;

HCI n / 50 f,olosit la titrarea probei de experienlh;
a : numdrul de
"*'
b - num6ru1 de cm' HCI n / 50 folosit la titrarea probei marto6
f : tbctorul soluliei de HCI n I 50;
16

= suprafalafrunzei

t:

cm2;

durata experienlei in minute;

a,224

60

in

[00

cantitatea de

coz

care corespunde

la lc#

numdrul de minute intr-o or5;

coeficient pentru raportarea intensitdfii fotosintezeila 1dm2.

Supralafa toliar[ se calculeaz[ astfel

se cAnt6reqte materialul vegetal, apoi se

decupeazi dintr-o fir.lnzA un pitrat cu latura de lcm care

mezofil,

F{ct n / 50 in cm3;

se c6ntlreEte ryi se face

urm5torul rafionament:

DacI 1cm2 frunzd

a mg

frunzl
x :b I a cm'

b mg

atunci X cm2

si cuprindE at6t nervuri cdt qi

t
Exp. 4. Determinarea intensitrtfii fotosintezei dupd cuntitatea de
uscttd

ac

*'i,ir,:

substangd

umalatd (Metoda rondelelor).

Metoda rondelelor se poate folosi cu succes in condilii de c&mp qi se bazeazdpe

faptul cE greutatea uscat[ a frunzei cregte ca urrnare

"

d.p.rrr.rii produgilor rezultafi in

urrna procesului de fotosintez6.

Mod de lucru. Pentru determinarea intensitilii fotosintezei se aleg frunze

simetrice qi se taie dimineala din fiecare c6te o jum6tate, in aqa fel irnc6t jum6tatea
cealalti

sE

rlmdnd pe planti impreunl cu nervura median5.

Jum6tilile de frunz6, tiliate se fin in api ca sE devin6 turgescente qi sI se poatE

perfora mai uqor, apoi se absoarbe apa cu o hdrtie de filtru gi se ageazi pe o placd din
material plastic sau pe o bucatl de carton neted cu partea inferioarl in sus pentru a putea
observa nervurile.

Cu ajutorul unui perforator de dopuri se extrag mai multe rondele din acele
porliuni ale frunzelor unde nervurile sunt mai subliri. Rondelele extrase se introduc in

fiole de c6nt6rire gi se usuci la etuv6 pin[ la greutate constant6 pentru a se stabili

cantitatea de substantE uscatS.

jum6tilile
L l0 ore se extrag rondele in acelaqi mod gi din

de frunze

r6mase pe plantl folosind in acest scop acelaqi perforator. Se extrage acelagi num6r de
=,-Dupt

rondele din locuri dispuse simetric fald de primele.

Greutatea in plus a rondelelor luate de pe jumdtSlile de frunze expuse suplimentar

la lumin[ reprezintd cantitatea de substanlE organicd acumulat6 in frunze in

procesului de

flotos

intezd.

urma

Referatul Nr.8
Extragerea gi separarea pigmen{ilor clorofilieni
r'.;i,:, .,Clorofila este

cromoproteind de culoare verde care

intri in

alcltuirea

,cloroplastplsr ce se gdsesc in celulele organelor verzi ale plantelor.

Extragerea pigmenfilor verzi.

Exp. l. Extragerea clorofilei dinfrunzele vii cflre nu conSin acizi organici.
intr-un pahar Berzelius se mdrunlesc frunze proaspete de graminee peste care se
toarnd apd clocotitd pentru a omord celulele qi a le distruge semipermeabilitatea. Se lasd
cdteva minute, apoi se indep[rteazd apa qi peste frunze se toarn6 cAliva cm3 alcool etilic
96 %. Se astupd paharul cu o sticld de ceas qi apoi se fierbe tntr-o baie de apd pdnd cdnd

frunzele se decoloreazL, iar alcoolul se coloreazd in verde. Se las[ sE se rdceasc5,

se

iar lichidul oblinut (extractul alcoolic de clorofild bruti) se pdstre azd

intuneric pentru a fi folosit in experien{a urm[toare.

la

frltreazd,,

Exp. 2. Extragerea cloroJilei dinfrunze vii care congin acizi organicL

Se procedeazd, ca

in experienfa precedentd cu deosebirea ci se folosesc frunze de

muEcatd sau spanac, care se f,rerb direct-in atcobl etilic.

Nu se fierb in ap[ deoarece prin distrugerea semipermeabilitS]ii celulelor acizii

organici reaclioneazd.cu clorofila, ii ia magneziul qi o transforml in feofitinl care are
culoarea bruni.

_{-",

Extragerea pigmen{itor galbeni.

Exp. 3. E-utragerea xantoJilei.

intr-o eprubet6 se introduc fragmente

<le frunze galbene

toarn6 alcool etilic. Se fierbe la flacira unui bec de

m[run]ite peste care

se

gazpini ce lragmentele de frunze

se

decoloreazd,. Se obgine un extract alcoolic de xantofila de cfioare galbend.

E*p. 4. Extragerefi csrotinei.

intr-o eprubet[ se introcluc fragmente mici dintr-o r[dicina de morcov peste care
se toamd alcool etilic. Fierbem confinutul la flac6ra unui bec cu gazpdndse decoloreazd,
lragmentele de morcov. Se obline un extract alcoolic de carotin5 de culoare galbenl

portocalie

complet6. DupE tratarea cu alcool lesuturile frunzei devin mai compacte gi frunza

devine mai aspri. Pentru indeplrtarea alcoolului frunza se spal6 cu api peni c6nd
lesuturile se inmoaie complet. Se aqeaz6 apoi frunza pe o sticll de ceas, se intinde qi se
trateazd cu o solulie diluat5 de
'zatre
(i

iodin

iodure,.de po@siu. Se obsevE- cn frUpZaprezintE

diferit colorate gi anirme: porfiunea de fiunz5 care a fost expus6 la lumin[ confine

ainidon gi cap[t6 culoarea albastri iar daci iodrrl este in exces devine neagr5" iar
por,tiunea care a fost acoperitE cu hdrtie de neagr6 sau staniol nu conline amidon, nu se

coloreaz[ in albastru ci

?n

galben ludnd culoarea solutiei de iod in iodurE de potasiu.

' r '{ Metode pentrfi evidenfierea fotosintezei

bazaite pe consumul de"C,Q;i'i

Expl 3. Determinarea intensitdliifotosintezei prin metoda fvanov.

Metoda se bazeaz[ pe determinarea cantitEtii de COz absorbit de plante dintr-un
volum de aer in procesul fotosintezei.
Pentru determinarea intensitdlii fotosintezei se folosesc doud baloane Erlenmeyer

cu capacitatea de 0,5

::
"

.'-.!

,
-F',

-I

litru. Baloanele Erlenmeyer trebuie sd aibd acelagi volum.

G6tul acestor baloane este astupat cu un dop de cauciuc,strdbItut de o bagheti de sticl6

-.

gi un orificiu prin care ffece un termometru pentru

Se detaqeazE de pe plantE frunza cdreia

inregistrar@

se determin[ intensitatea fotosintezei gi

se leag[ cu a!6 de bagheta de sticlE ce trece prin dopul balonului. Pentru a impiedica

ofilirea frunzelor, capEtul seclionat al ramurii se acoper6 cu vat6 imbibat5 cu ap[.

Se

acoperl balonul cu dopul, se aqeazl la lumini gi se note azA orainceperii determinlrii.

Se

''iiu

:. :

"::.'

se aqeazi la

tn acesta

lumini timp de 30 minute.

Dupi trecerea acestui timp se scoate

'""1g11piiratura din"interiorul baioanelor.

cE

se infroduce material vegetal. Se noteazd temperatura din interjorul balonului pi apoi

".'+'-:

procedeazlla fel pi cu balonul pentru proba martor cu deosebirea

ln

fuunza,

din balonul de experienfE qi se citegte

eantt in.care-ternperatura:a.cresput se rdcesc

baloanele la un curent de api pene ce se ajunge la temperatura inilialE iar in cazul c6nd

a scdzut temperatura se inc6lzesc baloanele pene

acest mod se

se-

ajunge la temperatura inifialS. in

evit[ intrarea sau iegirea aerului din balon in timpul titrerii.

Proprietlfile fizice ale extractului alcoolic de cloro{ili bruti.

Dicroismul este proprietatea clorofilei de a avea o culoare c6nd este privit6 prin
transparenla gi alt6 culoare cdnd este privit6 prin reflexie.

..,-* !: 1-4
- EXp.
1

5., Se introduc intr:o. eprubet6

C61iva

cm'

extract alcoolic de clorofil[

de..

brutn Si re priveqte prin transparenti aqez&rd eprubgta la nivelul ochilgr tpT sursa de
lumind. Se observd ci solufia are o culoare verde-smarald. Daci inclinEm eprubeta in

fel ca razele de lumini si se reflecte, sau dacfl privim eprubeta din aceeagi parte cu
sursa de lumini, solutia are culoare rogu intens deoarece radia{iile verzi cu lungimea de
aga

und6 mic6 ce cad pe clorofild sunt transformate qi reflectate ca radialii rogii cu lungimea
de undd

mare.

j.

-:

'spbchile de absorb{ie ale pigmen;ilor asimilatori.

-...,:E,"yf;,6...Pigmen!ii asimilatori au capacitatea de a absbrbi selectiv radia{iile
spectrului solar. Capacitatea pigmenlilor asimilatori de a absorbi selectiv radiafiile
luminoase poate

fi pusl in evidenli agezdnd o cuv[ cu un extract

alcoolic diluat de

clorofild brutd in fafa fantei unui spectroscop. Privind prin ocular se observ6 c5 in
spec.tru apar

cel"pulin

O-gua

benziide
I

t.

?b$o
,..t

tt

radiagii1orroqii,iarcealalt5ince1aIradia1iiloralbastre.violef.
Prezenla benzilor de absorbfie se explic6 prin faptul

ajung Ia fanta spectroscopului trec

c[ radiafiile de lumin6 care

tr prealabil prin stratul de extract de pigmenfi din

cuv6, pigmenlii asimilatori absorb anumite radiafii din spectrul solar gi ca rentltat

La

locul radiafiilor absorbite apar ber:r:r cu at6t mai inchise la culoare cu cit absorblia lor
este mai puternici.

Proprieti{ile chimice ale extractului alcoolic de clorofill brutf,.

.."*-.Fotooxida{ia. Extractul alcoolic de clorofilE brut6 daci es1e.lSsat,la

lumini

se

Uruninia deoarece se oxideaz6 transformdndu-se intr-un produs de culoare brun6.

Exp.--7. Se iau dou5 eprubete gi

in fiecare

se introduc c61iva

cml extract alcoolic

de clorofilE brut6. Una din eprubete se ageaz5 la lumind iar cealaltd la ?ntuneric. DupE
cdteva zile se va constata c6 extractul alcoolic de

clorofil[ finut la lumin6

pe cdnd cel linut la intuneric iqi pistreazi culoarea verde.

se

brunifici,

Separarea pigmenfilor din extractul alcoolie de clorofill brutii.

Extractul alcoolic de clorofil[ brutd reprezint6 un amestec de patru pigmen{i care

diferE tntre ei atdt prin compozilie chimic5

(culoare verde - albEstruie); clorofila

Etp. 8.

cit gi prin proprietifile lor: clorofila a

(culoare verde - mislinie); xantofila; carotina.

Separarea pigmensilor clorofilieni

prin metoda Sorby Krauss.

Se iau 3 cm3 extract alcoolic de clorofilE brut5, se pun intr-o eprubeti, se adauga

3 cm3 benzin6 gi 2

piclturi

de ap6, se

agiti eprubeta

pi se lasi in repaus 30 minute.

La partea superioar5 a eprubetbi sd=separl benzina de culoare albdstruie ce

con{ine pigmenlii verzi iar la partea inferioara se afl6 solufia alcoolicE de culoare
galbenl ce coniine pigmen{ii

galbeni.

'l

Exp. 9. Separarea pigmenlilor eloroJilieni prin metoda cromatograJiei pe

hfrrfie.
Pe o fiigie de h6rtie de

filtru lung5 de 15 - 2A cmqi lat5 de 1 - Z cmse traseazl la

unul din capete la o distanq;l"de-Tcm-o-dmgd-ffiisvffial6- de solufie al6o6licE-Ze
clorofilE bruti cu ajutorul unei pipete. DupE ce se usucd se traseazi o a doua dung6
peste prima pi repetflm acest lucru de 7 - 8 ori. DupE aceea fixdm cap6tul
opus al h&rtiei
de filtru la un cdrlig ce trece printr-un dop care astup6 orificiul unui cilindru de
sticl5
H6rtia de filtru se line suspendat[ timp de 30 de minute deasupra unui amestec
compus din: benzin6 30 p[4i, aceton6 o parte gi alcool metilic 0,3 pdrfr ce se g6segte
in

cilindrul de sticl6. Se apasd apoi cdrligul pentru a inkoduce cap6tul inferior al h1rtiei de
filtru pe o distanp de 0,5 cm in lichidul din cilindru.

Datoriti gradului diferit de de adsorblie pigmenfii se repartize azd in mod diferit

:
pe hirtia de filtru.'Astfel; la partea superioarn-se va geri o b*d6 portocalie
de carotini,
sub ea una galben6 de xantofilI, mai jos una verde - albastruie de

culoare verde - gdlbuie de clorofild

aceastd cauri" se

clorofili a gi ultima de

b. Pigmenlii verzisunt mai puternic adsorbifi qi din

ridicr mai pulin pe hartia de frltru.

Circulafia substan{elor organice in corpul plantelor

Substanlele organice care se formeaz6
toate organele

plantei.

E*p. 10. Se iau

in frunze circul[ prin vasele liberiene in

dou6 ramuri de salcie ai cdror muguri nu s-au dezvoltat

din ramuri servegte ca martor iar celeilalte

lesuturile superficiale av6nd

grijl

inc[. Una

se inl6tur[ sub forma unui inel toate

sd nu deteriorlm lesuturile lemnoase. Decorticarea

inelarl se acoper[ cu cear6. Se indepdrteazd mugurii de sub zona inelarE. Ambele

ramuri se introduc tntr-un vas cu apd in aga fel inqALsE nu ajungd in zona decorticatI,
aggz6ndu-se la intuneric.

Dupd c6teva s6ptimdni se constati cd.la ramura martor apar r[ddcini adventive
peste tot, pe cdnd la ramura inelat6 partea de deasupra ineldrii se umfld iar rana se
acoperd cu lesut de rdnire numit calus. Substan{ele organice nemaiput6nd circula in jos

din cauzd c[ vasele liberiene au fost intrerupte, se acumuleazd deasupra decorticdrii

inelare provoc6nd diviziunea celulelor de aici, fapt care duce la formarea lesutului de
rdnire qi a rdddcinilor advenlive.

Capltul inferior al ramurii inelate nu prezintl r[dlcini adventive deoarece in

aceastd zond nu mai ajung substanlele organice.

Referatul Nr.

Produgii finali ai fotosintezei

:^

Prin fotosintezi plantele verzi igi sintetizeazd, substantele necesare desfhquririi

metabolismului lor.

Evidenfierea glucidelor.

E*p. l. Evidenlierea glucozei din bulbul de cetpd (Allium cepa).

Se iau 20 g ftunze mdrunlite dintr-un bulb de ceap[ qi se fierb

Extractul se filtreazd. Se iau intr-o eprubetd c61iva

.m'

amestec de Fehling

I li II

(solufiile Fehling

"-'

in 100 cm3 api.

filtrut qi li se adaugd 2 -

I +i II

se amestec6 in timpul

?ntrebuint[rii).

Amestecul astfel oblinut se agitd qi se incdlzegte la fierbere oblindndu-se un

precipitat ro$u care demonstr eazd, prezen{a gluc ozei.

E*p. 2. Evidenlierea glucozei din rdddcinile de morcov (Daucus carota).

Se efectueazd secliuni transversale subliri prin rld6cina de morcov, se spald cu
apd dis-tilatE-$i apoi se-intro:duc fragmentele-de fesulintr=oep+lbe+Aeu reactiv Fehling.

,- .Se inc[lzeqte eprubeta ugor, apoi se spald fragmentele de

fesut cu apd distilatd gi
se examin eazd la microscop.

Analua microscopicd a preparatelor eviden[iazd. prezenla unor granule de culoare

rogie

- cdrdmizie de oxid

cupros.

Bxp. 3. Evidenlierea fructozei.

Se iau porliuni dintr-un fruct de pdr sau m[r, se fierb in apd qi apoi se filtreazd,

'" intr-o eprubeti

se pun c61iva cm3

filtrat qi se adauga

I - 1,5 cm3 acid sulfuric

concentrat

care se lasi sE se preling6 pe perelii eprubetei iar la limita dintre straturi se lbrmeazi un

inel brun care demcinstr eaz,{prezenfa fruct ozei.

Evidenlie rea amidon ul ui.

Exp.4. Evidenlierea amidonului clin seminle

Si din

tttberculii de cctrtof.

Se folosesc fragmente dintr-un tubercul de cartof qi unele seminle puse la ?mbibat

c6teva ore in apd (fasole, mazdre, grdu, orez). Rdzuim pufin continut din fiecare, ?l
plinf,ir] pe o lami de sticla intr-o picituri de ap6 qi separat intr-o pic5tur6 {e solutie de

iod in iodur[ de potasiu. Se examineazd la microscop grdunciorii de amidon

care

prezinti forme gi dimensiuni caracteristice fiecdrei specii.

Din analiza microscopicd a preparatelor se evidenliazE diferenle de dimensiune

intre granulele de amidon. Astfel la cartof, mazdre, gi fasole acestea.prezinti fornfe
ovale qi sunt de dimensiuni mari (60

100 pm) iar la grdu gi orez au

formi poliedricd

gi

dimensiuni reduse (5 - 30 pir).

Exp. 5. Eviden{ierea celulozei.

:

intr-o sticli de ceas

se pune

pu{in[ vat[ qi peste ea se adaug[ o solulie diluat[ de

rogu de Congo. DupE 10 minute se constati c5 fibrele de celulozd din vatd se coloreazi

Exp. 6. Evidenlierea ligninei."

., .:

' Se pune o picdturd de solulie alcoolicl de rezorcini

5 % qi o picdtur[ de HCI
concentrat pe o bucdlicd de lemn de brad. Se observ5 cE se produce o colora{ie violetd.

Evidenf ierea lipidelor.

Erp. 7. Se fac secliuni

gi se trateaz*eu

groase prin seminle de ricin, floarea soarelui sau dovleac

s solufie-alcoolic6 0;5 Yo-Sudan-Iltqise observd apariiiaertorii galbene

datoritd prezenlei lipidelor.

Eviden{ierea substan{elor proteice.

Exp. 8. Se fac secliuni groase prin boabe de fasole sau mazire care au fost
imbibate cu ap6 timp de 12 - 24 ore. Secliunile se aqeaz6 pe o sticl5 de ceas qi se
trateazd cu o solulie de CuSO+ 5 %. Se lasd% ord in rspaus dupd care secfiunile se spald

qi apoi se trateazi cu KOH sau NaOH 40 %. Secliunile se coloreazd in violet datorit6

prezen{ei substanlelor proteice.

Evidenlierea substan{elor aplastice

Substanlele aplastice se gdsesc depuse ca substanle de rezervd" sau de excretie in

sucul celular. Dintre substanlele aplastice fac parte: taninurile, uleiurile eterice,
alcaloizil toxinele etc.

Eviden{ierea glucosizilor.
Glucosizii sunt substanle organice care prin hidroliz[ cu acizii dilua{i la cald sau
cu enzime la rece se descompun tntr-un component glucidic (glucozI, galactozd) qi un
component neglucidic numit aglucon (alcool, fenol, antocian etc.).

Exp. 9. Eviden{ierea salicinei.

Se ia o ramurd de salcie sau plop qi se taie oblic. Pe suprafa,ta de secfiune
$i pe
suprafala internd a cojii pensul[m cu acid sulfuric 7A % ( 2 pa4i I{zSO+ + parte

api)

cu ajutorul unei baghete de sticl6. DupE 15 - 20 minute suprafala pensulati

se coloreaz5
in rogu - violet, culoare ce demonstreaz6 prezenla salicinei.

Erp.

10. Eviden(ierea siringinei.

Se seclioneaz6 oblic

ramurd de liliac (Syringa vulgaris) iar pe suprafala

secfionat[ cu ajutorul unei baghete l[sdm sE cadd 1 - 2 picdturi acid sulfuric (HzSO+).
Dupd cdteva minute pe suprafala seclionat6 apare o colorafie verde
caracteristicl
siringinei.

Evidenfierea taninurilor.
Taninurile sunt substan{e organice cu gust amar gi astringent care
se gdsesc in
frunzele, ftuctele qi coaja (scoarfa) multor plante.

Exp' 11' Se iau 10 g coajd de stejar, de castan sdlbatic sau 2 g ceai gi

se fierb cu
100 cm3 ap5 distilatd, timp de 20 - 30 minute pdnd ce se
obline un extract intens colorat
tn brun. Se lasd

sE se rdceascE qi

apoi se filtreazd.

intr-o eprubetd se iau cdfiva .m'd. filtrat peste care se picurd o

solufie proaspdtd
de de gelatini 0,5 %. Se observr cd se formeazd un precipitat
alb, fapt care
demonstreazd existenla taninurilor. Pe aceastd reaclie
se bazeazzi tlb6cirea pieilor.

Evidenfierea a ntocianilor.

Antocianii sunt substanle organice care prin hidrolizd cu

acg1ii organici
descompun in glucozd qi o substanfd coloratd numitd
antocianidind. Se gdsesc

se

dizolvali

in sucul celular.

Exp. 12. Se mdrunlesc cdteva frunze de varz6 roqie, se introduc intr-o eprubetE cu

ap[ qi se tncilzesc pAnd la fierbere. Se filtreaz6 gi se obline un extract de antociani in

apd. in doui eprubete se pun c6te 5 c*3 de extract de antociani. in prima eprubetE peste

extractuldeantocianisepunl-2piciturideHClconcentratiarinadoual-2piclturi

deNt{+OH.
Se observ[ c5

'

:'

in mediul bazic solutia se coloreazfl in albastru.

Eviden{ierea alcaloizilor.

Alcaloizii sunt substanfe organice cu azot localizate in anumite organe ale

-'
plantelor.
Exp. 13. Evidenlierea

soluninei.

"'r

Solanina se gdseqte in cantitdfi mari in tuberculii de cartofi incol1i1i, in special in

vdrfurile vegetative
Pe o felie de cartof necojit6 se pune cu ajutorul unei baghete de sticld o piclturd
de acid sulfuric concentrat (in

suber se colore azd

--

jurul ochiurilor ). La inceput

se observd cd celulele de sub

in roqu iar dup6 c6teva minute colorafia trece in violet, fapt care

--isdicd-prezenfa-solaninei.

-_- :-; '': '-' r :' :

-'-

ll

Referatul Nr.

10

RESPIRATIA LA PLANTE
'Respirafia

prin

este fenomenul'prin care plantele iau oxigenul'molecular din natur[ qi

intermediul. enzimelor oxideazi substan{ele organice sintetizate

in

procesul

asimilaliei, pundnd in libertate CO2, H2O qi energie-

EVIDENTIEREA RESPIRATTEI LA PLANTE.

Exp. l. Se iau patru borcane care pot fi inchise cu dopuri de sticl[ sau cauciuc de
aceeagi capacitate.

in primul boican

se introduc semin{e germinate,

in al dqilea seminle

germinate omorfite prin fierbere, in al treilea fmnze verzt iar al pa'truleri se lasi gol qi

se

foloseqte ca martor. Toate cele patru borcan se fiCoper6 bine*cu dopuri.qi se lasd la
temperatura camerei 12 - 24 ore. Dupd trecerea timpului se introduce in tiecare borcan o

o lumdnare aprins6. Se va observa cd in primul borcan lumdnarea se stinge

deoarece seminfele prin germina{ie au eliminat COz care nu intrefine arderea qi au
sArm6 cu

consumat Oz din borcan.

in

borcanul al doilea lumdnarea arde deoarece seminlele

germinate dar omordte nu respirS.

in

borcanul--

at treilea lumdnarea arde

deoarece

frunzele au consum at Oy, dar au consumat gi CO2 eliberat in procesul de respiralie, iar in

cel de-al patrulea borcan lumdnarea de asemenea arde deoarece compozilia aerului s- a
menfinut constantE, borcanul fiind gol.

DETERMINAREA INTENSITATII RESPIRATIEI.

Intensitatea respirafiei plantelor se exprimi in unitEli de volum de COz eliberat
sau de Oz absorbit pe unitatea de masl a materialuiui vegetal proasp[t sau uscat (g),

-*:

i,

unitatea de timp (h).

Exp. 2. Determinarea intensitdlii respiruyiei prin metoda absorbgiei CO2 ilin

utmosferd inchisd (metoda Boysen - Jensen).

Se folosesc doud borcane de aceeaqi capacitate inchise cu dopuri de cauciuc

prevdzute cu o perfora{ie

in centru, prin care cu o pipetd se intro<luc 20 cm3 Ba(OH)z

n/50. Perforaliile clopurilor se astup[ cu baghete de sticl6 scurte.

Primul borcan serveqte ca martor iar la al doilea

borcan printr-un carlig fixat de
dop se suspendd un coqule! de sarmd ce conline
o cantitate determinata de material
vegetal de cercetat. DacI se folosesc plante
sau organe ce conlin pigmenti
asimilatori,

cele doud borcane se pufi la

':
,
-'.1

se

..,.-

'

\fgeri.

,i*_,

dqga

p;plosesc seminle germinate borcanele

las[ la lumind.

Timp de o ord borcanele se agitd periodic pentru

a sparge crusta de Baco3
formatd prin tixarea coz iar dupd acest interval
de timp
se scoate materialul vegetal, se

scot baghetele de sticlS se introduc 2 9i

3 picdturi de solufie alcoolic6 de fenolftaleind.
Apoi se titreazd solulia din fiecare borcan pdnd Ia
decolorare cu o solulie de HCI n/50,
,.9F ca.re lcmt corespunde la l.rn'coz fixat de hidroxidul de bariu.
.; DacE la titrarea plobei de control se colrsumi,dq e;_emplu Ig, 5',cmi solude de
HCI iar la titrarea probei care a con{inut material
vegeta!gurnai 16,g cm3, cantitatea de
co2 emis prin respira{ie de materialul vege tal va
a oii.rn{a intre p.obu'de control qi
cea de experienfE, adicd l g,5 _ 16,g
1,7 cm3.
Presupundnd
s-au luat in experient

ci

intgnsitatea respiraliei
fac urmdtoarele-calcule

6,82
1,00

{ebuie exprimatd

e 6,82 g material vegetal proaspdt qi

in .m' co, / g material vegetal proaspit / h
se

1,7 cm3 CO2

x
: 0,249.-' CO, / g substan![ proaspdtd
/h

DETERMINAREA COEFICIENTULUT
RESPIRATOR LA SEMINTE
intre cantitatea de co2 eliminat gi cantitatea
de 02 absorbit (co2 / 02) se
cient respi rator.

. nuineqte
. __,..:Raportul
coefi

valoarea coeficientuluj respirator depinde

de substanlele carq se consumd in
respiralie' Astfel' in cantl consumului
de glucide valoarea coeficientului respirator
este
l'in cantl consumului de grdsimi valoarea coeficientului
respirator este 0,7 iar in cazul
consumului de acizi organici boga{i
in oxigen valoarea coeficienfului respirator
este 4.

Exp. 3. Se iau doul osmometre, se monteazi intr-un stativ comun, fiecare cu

tubul sublire orientat in jos qi introduse in dou[ pahare Berzelius, un pahar con]in6nd
ap6

far

celdlalt solulie de KOH sau Ba(O}{)2208/u

a.

in po4iunea largl a osmometrelor

se introduce pufind

vati

peste care se pun c6te

15 g seminfe amidonoase in curs de germinare. Osmometrele se astup[ cu dopuri de

cauciuc la partea superioar6.
DupE cdtva timp se constat6

c[ in osmometrul A care are capitul inferior introdus

in ap6, nivelul lichidului rdmdne invariabil

deoarece cantitatea de oxigen absorbitd este

egali cu cantitatea de COz degajat6 prin respirafie.

in

osmometrul

care are capdtul inferior intro<tui

--

in iolulia'de KOH sau

:l

Ba(OH)2 20Yo, lichidul urcd cdfiva centimetri deoarece'CO2 fiind absorbit de aceasti

solulie se tbrmeazi un got in tubul osmometrului ce determin6 ridicarea lichidului cu

c6fiva cetimetri ( ex. 11 cm ).

c[

Cantitatea de Oz folositd frind egal5 cu cantitatea de CO2 eliminatd inseamnd

prin inilfarea coloanei in osmometrul B citim cantitatea de Oz consumatl in respirafie.

Cantitatea de COz eliminat[ se afld fEcdnd diferenla intre cantitatea de lichid ridicatd in
osmometrul B-qi cea din osmometnrl A.

incazulnostruraportul

COzlOz:B-A /B :11- 0 / 11:1

Deci, valoarea coeficientului respirator al seminlelor amidonoase este egalS cu

1.

EVIDENTIEREA ENZIMELOR RESPIRATORII

fi viden

fierta oxidazelor.

Oxidazele sunt enzime care oxideazil substan{ele organice din fesuturi cu ajutorul
gxigenului din aer.

Exp.

5. Se taie fragmente din tuberculi de cartof, meie.sau pere gi se pun pe

sticle de ceas in aer liber. Alte fragmente asemlnitoare ca mirime cu primele, se fierb qi

apol se pun pe sticle de ceas in aer liber. Dupd c6tva timp se observi c5 po4iunile
nefierte qi lisate in aer liber la inceput devin brune iar mai tdrziu se innegresc complet.

Schimbarea culorii este in leg6turi cu oxidarea qi se explic5 prin faptul cI tirozina

care se g6segte

in celule, sub acfiunea tirozinazei in prezenfa oxigenului atmosferic se

oxideaz6 mai ?ntii

in dioxifenilalanind care are culoare roqiatici gi apoi in melanind

de

culoare neagr[. Segmentele fierte iqi mgn]in gllogea iniliald deoarece oxidazele au fost
distruse prin fierbere.

Evidenfierea red uctazelor.

Reductazele sunt enzime care catalizeazd dehidrogenarea substan{elor oxidabile
qi transportul hidrogenului de la donator la

diferili acceptori.

Exp. 6. Se iau doud eprubete in care se introduc c6te l0 cmi solufie de albastru
:.r'rL
de metilen foarte diluatd gi o cantitate

mici de drojdie'de bere (c6t un bob de

mazdre).

Solulia din prima eprubeti se agit6 gi apoi se las6 in repaus inlr-un stativ. Solulia din cea
de-a doua eprubet[ se lasd de asemenea in repaus dar

ril se agitd qi deasupra

albastrului

de metilen se adaugd un strat de ulei.

DupI c6tva timp

se

observl c[ in prima eprubet6 solulia se va decolora deoarece

albastrul de metilen a fixat hidrogenul transportat de reductazd, trecdnd in leucob aza sa.
-suprafa{d sohatia=e reeoloreazd, datoritd contactului cu oxigenul atmosferic

ciruia

-paalbastrul de metilen ii'cedeazl hidrogenul cu care s-a redus trecdnd in forma oxidatd
ini1ia15, colorat[.

in

cea de-a doua eprubet[ albastrul de metilen se decoloreazl

in

intregime,

Catalazele sunt enzime care catalizeazii descompunerea peroxizilor

in ap6 qi

decolorarea incepdnd de jos in sus.

Bviden{ierea catal azelor.

oxigen care se va degaja sub forml de bule.

Exp. T.

i"ss1

..
"r:.'.i :.

Se sectio neazd, un rizom de Cana indica in mai multe bucSli $i pe fiecare se

adaugS o picdturi de apd oxigenatl 3%. Se observd imediat cd pe suprafa{a sec}iunii se
formeazd bule de gaz ca o spumd alb6, care provin din descompunerea apei oxigenate
sub influenla catalazei din celulele rizomului.

Exp. 3. Se iau dou[ osmometre, se monteazd ?ntr-un stativ comun, fiecare cu

tubul sublire orientat in jos qi introduse in doud pahare Berzelius, un pahar conlin6nd
api iar celilalt solulie de KOH sau Ba(OfDzzA%.
In porliunea largi a osmometrelor se introduce pulind vatd peste care se pun cdte
15 g seminle. amidonoase in curs de germinare. Osmometrele se astupd cu dopuri de
cauciuc la partea superioar6Dupd cdtva timp se constatd cd in osrnometrul A care are capEtul inferior introdus

in ap[, nivelul lichidului r6m6ne invariabil deoarece cantitatea de oxigen absorbitd

este

egald cu cantitatea de CO2 degajat6 prin respiralie.

In

osmometrul

care are capdtul inferior introdus

in

solulia de KOH sau

Ba(OH)2 2Oo ,lichidul urcd cdliva centimetri deoarece CO2 fiind absorbit de aceastd

solulie se formeaz5 un gol in tubul osmometrului ce determin[ ridicarea lichidului cu

cdliva cetimetri ( ex. I I cm ).
Cantitatea de Oz folosit6 fiind egald cu cantitatea de COz eliminatl inseamn6

ci

prin indllarea coloanei in osmometrul B citim cantitatea de Oz consumatd in respiralie.

Cantitatea de COz eliminatd se afld IEcAnd diferenta intre cantitatea de lichid ridicatd in
osmometrul B qi cea din osmometrul A.

tncazulnostruraportul CO2lOz

:B-A /B :

l1 - 0 /

11

Deci, valoarea coeficientului respirator al seminlelor amidonoase este egal6 cu l.

EVIDENTIEREA ENZIMELOR RESPIRATORII

Evidenfierea oxidazelor.
Oxidazele sunt enzime care oxideazd substanleie organice din lesuturi cu ajutorul

oxigenului din

Exp.

5.

aer..,-

Se taie fragmente din tuberculi de cartof,, mere sau pere qi se pun pe

sticle de ceas in aer liber. Alte fragmente asemindtoare ca mirime cu primele, se fierb gi

apoi se pun pe sticle de ceas in aer liber. Dupi c6tva timp se observd c[ po4iunile
nefierte gi ldsate in aer liber la inceput devin brune iar mai tdrziu se innegresc complet.

Primul borcan serveqte ca martor iar la al doilea borcan printr-un c6rlig fixat de

dop se suspendE un cogule! de s6rmi ce contine o cantitate determinat6 de material

vegetal de cercetat. DacE se folosesc plante ssu organe ce conlin pigmenli asimilatori,
cele doud borcane se pun la intuneric iaf dac6 se f,olosesc seminte germinate borcanele
l', l' : :-'=
ie las6la luminl
- :
rl
,

.':

--il

'"--"1',,ii

i..

Timp de o ord borCanele se agitE periodic penffu a sparge crusta de

BaCO3

formati prin fixarea COz iar dupi acest interval de timp se scoate materialul vegetal,
scot baghetele de

Apoi

sticli

qi se introduc 2 - 3

picituri

se

de solulie alcoolici de fenolftalein6.

se titreaz6 solulia din fiecare borcan pene la decolorare cu o solufie de HCI n/50,
=tt'

'1 ,

j'.

''t

t:-r''

OaiX la titrarea probei de control se consum6 de exemplu 18, 5 cm3. solu{ie de

HCI iar la titrarea probei care a conlinut material vegetal numai 16,8 cm3, cantitatea de
;:.

'CO, emis prin respiralie

de materialul vegetal va

cea de experienf[, adic6 1 8,5

16,8

Presupundnd cd s-au luat

in

1,7 cnf

fi

diferenla intre proba de control qi

experien\d 6,82

g material vegetal proaspdt gi

intensitatea respirafiei trebuie exprimatd in cm ' CO, / g material vegetal proaspit / h se

"

6,82
1,00

X_

1,7

xl

:0,249 cm' CO, / g substanld proaspe:dlh

6,82

DETERMINAREA COEFICIENTULUI RESPIRATOR LA SEMINTE

,,,.;;

,.1.,,.,

$aporrul intre lantitalel de C02 ellmln_qt qi cantitatea deO2 absorbit (COrl 02) se
Valoarea coeficientului respirator depinde de substanfele care se consum[ in

respira{ie. Astfel,
1,

in cazul consumului de glucide valoarea coelicientului respirator este

in cazul consumului de grdsimi valoarea coeficientului respirator

este 0,7 iar

in cazul

consumului de acizi organici bogafi in oxigen valoarea coeficientului respirator este 4.

Referatul Nr. 1l

CRE$TEREA PLANTELOR
Prin cregtere inlelegem mdrirea stabilE pi ireversibil5 a dimensiunilor organelor
ca urmare a diviziunii celulelor gi mdririiLr volumului
v\rltrrlllrrur alus;D
acestora.
-vegetale
tra
I,

.'.,:.

Organele plantelor suferioare nu cresc in mod tn mod egal pe toat6

intinderea lor,
ci prezinta trei zone distincte de cregtere. Astfel sub piloriza rld5cinii,

in v6rful tulpinii

gi la baza*unzelor se aflE zanade creqtere embrionar6 alcituita

din celule caxe se divid
pen[ la moartea acestor organe. Sub zona de cregtere embrionar6
se afld zona de
crggtere fti" i"ti"dere care este scurte h rl$fc.]nd
9i frunze qi mai lung[ la tutBiae.

"

Celulele care cresc prin intindere se diferen{iazd qi se special izeaza,La

indeplinirea
ammitor funcfii alcEtuind lesuturile definitive.

INFLUENTA F'ACTORILOR EXTERNI ASUPRA

CRE$TERII PLANTELOR
Exp. 5. Influen(a temperaturii asupra cregterii,
-,' in 1rci ghivece cu pdmdnt se introduc la ad6ncimea-tle:r cm;yg- l0Ocariopsede
foaq'orz sau ore2. Ghivecdle se a$eaz[ intr-un loc cald gi luminos iar prm6ntul din
interiorul lor se stropegte cu aceea$i cantitate de apd.

a_'d'.

Cend deasupra pdmdntului apar

llstarii imbrdcali in coleoptil, ghivecele cu plante

se ageazd in condifii diferite de temperaturi qi anume:

unul la temperatura de 5 oC, altul

la temperatura de 2a - 25 oc qi ultimul la temperatura de

30 - 35 oc. se mrsoar6
lungimea coleoptilului zilnic timp de 15 zile qi se observd
cd Ia temperatura de 5 "c
plantele cresc foarte iiicet ( temperatura minima
de cregtere la temperatura

),

de

2g - 25nc ele cresc cel mai bine ( temperaturd optimd

de cregtere ) iar [a temperatura de
30 - 35'C cregterea-este de asemenea incetinitE (
tempeiatura maximd de creptere

Erp.

).

6.

Intluenlu tuminii asupra cregterii.

tn dou6 ghivece cu pdmdnt se introduc la ad6ncimea

de 3 - 4 cm, z0
de dicotiledonate (mazEre). P[mdntul din ambele ghivece

3lseminle

se stropegte dup6 nevoie cu

aceeagi cantitate de apd iar apoi unul din ele

se aEeazi la lumind iar cel6lalt la intuneric.

DupE 10

- 12 zile se observi diferenle mari in aspectul exterior al plantelor.

Astfel, tulpinile plantelor crescute la intuneric sunt etiolate din cau?a dispariliei
clorofilei, sunt subpiri gi cu internodurile alungite, p cflnd tulpinite plantelor crescute la
lumin6 sunt verzi, groase gi cu internodurile scurte.

,,,, :Dac[

privim la microscop secliunile transversale in tulpinile plantelor crescute la

lumini observdm cI celulele sunt mici qi au pere{ii ingroga}i, in timp ce secliunile prin
tulpinile plantelor crescute la tntuneric, prezinti celulele mari cu perefii subliri qi pulin
rezistenfi. Rezulti deci c5 lumina impiedic6 cregterea in lungime a tulpinii.

Erp.

7.

Influen(a umiditdlii solului asupra creSterii"

Inrpatru ghivece cu pflm6nt se introduc la addncimea de 3 cm c0te 50

- 100

cariopsl de' grau, orz sau ovdz.-Ghivecele se ageaz6 rn'tr-un loc cald gi luminos iar

plmdntl din interiorul lor se stropegte cu aceeagi cantitate de apd. C6nd

deasupra

pdm6ntului apar l6starii imbrdca{i in coleoptil se administreazd g}t:ecelor cu plante o

cantitate diferit[ de ap6.

Astfel, in primul ghiveci nu se mai adaugi nici o cantitate de ap{ in cef de-al
doilea ghiveci se udd solul tn fiecare

zi cul0 cm3 ap5, in a[ treilea ghiveci cu 30 cm' ia,

l

in al pa|rylea ghivgci cu 50 cm' ap6.

:1.,

Apa se rdsp6ndegte uniform turndnd cantitatea pe intreaga suprafalE a solului din

ghiveci. DupE

l0 -

12 zile se observ[ cE plantele care primesc destul5 apd se denroltd,

mai mult dec6t cele care au primit o cantitate insuficienti de api. Plantele care nu au

primit ap[ tnceteazd sd creasc6 qi dup6 cdtva timp se usuc5. Rezultii deci, c5 pentru
cregtere plantele au nevoie de ap6 gi cE tntr-un sol suficient umed plantele cresc mai

bine dec6t intr-un sol lipsit de umiditate.

_,. " GERMINATIA SEMTNTEI{OR

., ,,

* _. _ .

Prin germinalia seminlelor se inlelege trecerea lor de la viata latentl la via[a

l

activ6, astfel c6 datoritd apei absorbit[ se intdnsificl activitatea enzimelor

care

hidrolaeaz6 substanlele de rezervd ce migreaz| spre embrion. Ca urmare, embrionul

cregte sparge tegumentul seminal, ieqind la exterior radicula, tulpinifa gi muguragul.

FACTORII CARE INFLUE NTEAZA

NRI}IINATIA SEMINTELOR

Germinalia seminlelor este influentat6 de ap6, oxigen qi temperaturi.

Exp. 9. Intluen{* upei, oxigenului gi $ temperaturii asupra germinaliei

ieminlelor.

-i.' '*S"'idu trei pahare'Beizelius' $i ?n fiecare se ageazi c6te t5

boabe-de,mazdre.

jn

primul pahar se toarn[ ap6 pdnE la jumdtatea paharului, in al doilea pahar se toarnl ap6
pAnd se acoperl pe jumitate boabele iar

in al ffeilea

si fie in
DupS 3 - 4 zile se observ6 c[

se urmEregte ca boabele

permanenli uscate" Paharele se fin la temperatura camerei.

boabele din primul pahar s-au imbibat dar nu au germina! deoarece le-a lipsit oxigenuf

'ln paharul al doilea boabele au germinat'deoarece au qvut ap6 gi oxigon in cantitate

-sufiiiientt iartn'paharul al treilea boabele nu au germinat'deoareee nu au avut ap6 gi in
consecinf6 nu s-au

imbibat.

!.:.

- _,

Dacd se repet[ experienfa iar cele trei pahare se lin la temperatur[ sclzut6 nu mai

germineazl nici boabele din paharul al doilea, deoarece seminlele cu api gi oxigen nu
au temperatura optim6 de germinare.

Facultalea germinativri indici num5rul seminlelor capabile

si

germineze iar

energia germinativrl indic[ viteza cu care se declangeaz[ procesul de germinafie.

Erp. 13. Pentru

determinarea facultElii germinative qi energiei germinative se

folosesc germinatoare de

tip Linhard care permit menlinerea semin{elor ?ntr-un

spa{iu

saturat in vapori de ap6.

Ca substraturi pentru germinarea seminlelor mici se utilizeazd hdrtie de fiItru,

tifon, vati sau un amestec de p5m6nt cu nisip de cuarf in proporlie de 3 : l.

- ,
,

Seminfele se ageazi cu pensa pe suprafala substratului de germinare in r6nduri

drepte"qi echidistante. Dup[ a$ezareaseminlelor, germinatoarele'se acoper6 cu capacele,

se eticheteazd qi se pun

in termostate. Pe parcursul determinirii se controleazd zilnic

umiditatea pi temperatura spaliilor

in care se afl6 germinatoarele. De asemenea, se

completeaz6 nivelul apei din germinatoare.

Temperaturile de germinare sunt cuprinse in general intre 15 - 20 "C.

J

tn cazul seminfelor acoperite cu palee ( orz, ov6z ) se consider6 germinate cele la

care a apdrut radicula normali iar la cele f{r[ palee ( gerr secar5, porumb ) seminlele
care prezinti atit radicula normald cit gi tulpinita. Se apreciazd drept radiculE normal[
cea ctre are lungimea egal5 cu lungimea seminlei la seminfele alungite'sau cu diametrul

seminlei la seminlele sferice-

Tulpinila normalS trebuie

seminlei

si

aibd o lungime egal6 cu jum6tate din lungimea

in cazul semin{elor alungite sau cu jumItate din diametrul ei in cazul

seminlelor sferice.

Valorile energiei gi facultElii germinative se expriml prin procentul de seminle

.germinate tn anumite intervale de timp.

,,; Pentru aprecierea energiei germinative, num6r[toarea se face dup6 un timp de ll3
- l/2 din durata stabilitd pentru determinarea facult6lii germinative.'Aceste termene
variazdin dependenld de specie qi temperatur5:
Nr, de zile pentru
stabilirea energiei

Nr. de zile pentru

stabilirea facultfl{ii

4
4
J

10
8

'=-20

Triticum sp.'

-20
2A

Helianthus annuus
Phaseolus vulgaris
Pisum sativum

Prima numlrare se face

20
20

la

termenul indicat pentru determinarea energiei

germinative, se num6r6 pi se indepdrteazd de pe substrat seminlele germinate normal.

REsttiI seminlelor se lasd tn continuxelagerminat pSnE la al doilea termen.

Media seminlelor germinate normal, afTatdla prima numdrare, reprezint[ energia

germinativ5, care se expriml tn procente, intrucdt corespund la 100 serninle.

La a doua'numirare se procedeazd tn acelagi mod, dup6 eare la'num[ru]

;*' -'-' *ieminle

de

germinate iiormal'se adun[ cel]obfinut Ia prima numdrare

Media aritmetic6 a numlrului total de seminle germinate normal reprezintd

facultatea germinativd carc se exprimd de asemenea in procente qi care este un indice
care aratd, cdte seminle dintr-un lot sunt capabile

sI

getmineze.

Referatul Nr. 12

REGENERAREA LA PLANTE
Regenerarea reprezintd capacitatea anumitor porliuni desprinse de pe o
a reface

planti

de

in intregime planta respectiv6.

Regenerarea Ia tulpini gi ramuri.

Etp. 1. Se taie fragmente de ramuri de salcie cu lungimea de 8 - 10 cm sau

fragmente de ramuri de Pelargonium sp., Tradescantia sp. $i se fixeazi cu capitul tEiat
in nisip umed. Dupd un timp se constatd c[ ele formeazd calus pe suprafafa secfionata gi
mai tdrziu rdddcini adventive

POLARITATEA ORGANELOR VEGETALE

Polaritatea este insuqirea plantelbr,de a,formd la capete opuse organe diferite ca
structurd. anatomo

morfologicd. Aceasta se datoreazd, faptului

c[ in

organizarea

plantelor existi un v6rf (pol apical) gi a bazd, (pol bazal), care reaclione azd diferit din
punct de vedere morfologic qi funcfional.
E

*p. l.

P o I a r i t at e_g o: gJl l!

9 ! o1

1t

9g

9_t o

I ur-*_

Se atdrnd vertical de dopul mai

borcane de sticl5, avdnd pufin[ ap6

multor-

in interior

qi

perelii ciptuqifi cu hdrtie de filtrq mai multe ramuri

de salcie de 20 - 30 crn, cu muguri pe ele.

Unele ramuri se atdrnd in pozilie normal6 cu

capdtul sublire (pol apical)

in sus, altele se aqeazi

orizontal sau in pozilie inversd, cu capdtul gros.(pol

bazal) in sus gi apoi se aqeazdla intuneric.

. - Dupd j**r4 siptE-m6ni se observd cd, butaqii

in pozilie normald dezvolti ramuri la polul
apical qi rdddcini la polul .bazal. Butaqii ageza{i in
aqeza[i

pozilie rasturnata dezvolta rddicini Ia capStul bazal,

cu toate cd este in sus qi ramuri la capdtul cel sublire,
apical, cu toate cd este aqezatin jos.

Polurilatea ramurilor de salcie

a - btrtaSi tn pozilie normald;
b - butagi in pozilie irwersatd;
1 - pol apical; 2 - pol bazal.

Pe butaqii aqezali orizontal se observi

c[ r6dflcinile se dezvoltd

numai pe fa,ta

inferioar{ iar ramurile numai pe fala superioarE.

Mai tfirziu sub influen{a gravita{iei, rEd6cinile se vor tndrepta in jos, iar tulpinile

in sus. Rezulti deei cI butaqii pq un po!

gi altul caulogen gi c6 pozilia acestora
''; ...' $zogen
.r ''
"''
,,!P se modificE dacd butagii sunt risturnafl,.gpga gq ar-at5.c6 polaritatea lor nu este
influenlat6 de gravita{ie.

MI$CARILh PLANTELOR
'..

Migclrile plantelor pot fi migciri pasive (favorizate de unele adaptlri ce permit

'"plantelor intregi sau anumitor organe ale aceidora sE fi6 deplasate,de'eigeniii'firici ra,

";" ''.':' * biologici dintr-un loc in altul) migciri active (efeCtuati{de'piante

;i
cu energi6'proprie).
"i::""::
Mipc6iile active-pot-fi: uutonome (exeeutate sub iiiflLenp'unor lt*oii interni,

proprii organismelor) gi induse (produse de direc{ia de'acfiune sau de varia{iile

de

intensitate ale unor factori ai mediului extern).

I. Migclrile autonome ale organelor plantelor.

' '', " Mi$c6rile autbnome ale organelor plantelor poartd denrrmirea de nutapi gi pot fi:
efemere (miqcerile eSecutate de cotiledoanele plantelor gi migcdrile v6rfului
tulpindei)

:.:;t--'':

periodice (miscirile datorate unor cregteri inegale ale tulpinilor gi r6d6cinilor

pe
diferite laturi ale lor - circumnutalii la plantele volubile.
saa

II' Migcirile induse ale organelor plantelor. Miqcarile induse executate de

organele plantelor, ca urmare a direcfiei de acfiune a unor factori ai
mediului extern, se
numesc tropisme, iar cele executate de organele plantelor, sub acliunea
varialiei de
intensitate a unor factori ai mediului extern, poartl denumire a de nastii.

l. Tropismele dup6 natura excitantului

pot

fi:

a) Fototropisme sttnt migcdri de curburd ale plantelor

tn raport cu direc{ia din

care vine lumina- Se pot observa Ia plante tinere de muqcate,

cultivate intr-un ghiveci, in

dreptul unei ferestre, la care se constati dupr un timp cE varful tulpinii

se orienteaz5
spre direclia din care vine lumina.

)-

d) Seismonastii sun/ migcdri provocate de

qocuri mecanice. Se pot observa

la

Mimosa

pudica (Mimosa senzitiva). Se examineazl un

,.,.. ghiveci cu o plant[ de qi se observ[ ci in timpul

zilei frunzele sale dublu paripenat - compuse stau
intinse orizontal, pentru

a utiliza la maxim

lumina in asimila{ia clorofiliani.

Daci se atinge, scuturd sau loveqte o

foliold de la extremitatea unuia din peliolurile
.; -,- secundare, atunci foliola se ridicd in sus, urmatd

de foliola pereche, apoi de toate foliolele

pefiolului pdnd la bazd cu aceeagi vitezd.,
reacfia se transmite apoi pe celelalte pelioluri,
care se apropie unul de altul formdnd unghiuri

- MiglsfiTils seismoihoslice

la

Mimosa pudicu
a - planta neexcitatd;
b - planta clupd excita{ie prin Socuri.

asculite.

Dry?.

!" llg 4$!1 incet:yV?, pefiolurile incep

sd se

ridice, astfel cd dupi l0

- 15

minute, revin la poziliile iniliale.

Prin examinarea cu atenfie a frunzelor se observi la baza peliolurilor principale,

secundare gi a foliolelor, nigte umflSturi numite pulvinule.

Mecanismul migc6rii consti intr-o mirire rapidi a penneabilitefi celulelor din

parenchimul jumdt[fii inferioare a umfl[turii motoare, astfel

cI

apa trece

in spa]iile

intercelulare ale celulelor din parenchimul jum6t6lii superioare a umfl[turii motoare. Ca

uffnare se produce o sc6dere a turgescenfei, ce determinl aplecarea peliolurilor in jos.

b) Geotropisme sunt migcEri de curbur6 ale organelor plantelor, determinate de

acliunea fo4ei de gravitafie. Se observ[ la plantule tinere de Vicia faba sau Zea mays,
fixate in pozilie orizontalE $i in pozilie verticalE, la o in6$ime de cifiva centimetri
deasupra solului; sub un clopot de sticli gi la,.care, se,constatS, dupi un timp, cE
rdd&cini{a are

migcare pozitiv ortogeotropS,

iar tulpinila o

migcare negativ

ortogeotrop6.

c) Chemotropisme sunt migcdri de curburE ale ridEcinilor plantelor spre zonele

din sol cu concentrafie mai mare in ioni gi substanfe nedisociabile (chemotropism

pozitiv)

'

sau indepdrtarea de aceste zone (chemotropism negativ).

d) Hidrotropisme

sr:rrrt

miqc[ri de curbur5 ale riddcinilor plantelor, spre regiunile

din sol care sunt mai bogate in api.

2. Nastiile dup[ natura excitantului pot

'

fi:

a) Termonastii sunt migcflri frovocate de'moilificdrilatemperaturii pi se manifesti

prin fenomenul de inchidere a florilor la frig gi deschidere a acestora la cald.

in dou6 pahare Berzelius cu apd cdte o plantd infloritd de lalea (Tulipa

sp.), unul se line la frig (8 oC), iar celdlalt la cald (25 'C). Se observa cd floarea tinuta
Se ageaz6

Ia rece se

'

inchidg-iar{loareafinut*1a:seld se-deschids.

:- -_-:---:--

-:---

'

b) Fotonastii sunt miqcdri datorate modificdrii intensit[1ii luminii.

Se pot observa la unele inflorescenfe qi

flori care se deschid la lumin[ qi se

inchid la intuneric (Ipomoea sp., Taraxacum ofEcinalis) sau care se deschid la intuneric
qi se inchid la lumin[ (Nicotiana allata).
c) Nictinasfii sunt miqcdri provocate de altemanlazi- noapte. Se pot observa la
florile gi frunzele unor plante (Mimosa pudica, Tulipa sp:, Crocus sil g.a) a c[ror pozilie
difer6 ziua gi noaptea.
Se ia un vas cu una din speciile menfionafe

obsbrvFc6 frttbfele frunzeior se ridieE gi.se lipe#

1gf:

se expune la lumin6 solard. Se

pi"

61Ji" lor superioare. Trec6nd

vasul cu planta la lumini difi)zL, foliolele hec in pozifia de veghe (pozilie oraontalil),
iar dacd se acoperl vasul cu carton (care opreqte lumina) foliolele se alipesc prin felele

lor inferioare gi rahisul ftunzei se lasd in jos in decurs de dou6 ore,inpozilie de somn.