Professional Documents
Culture Documents
e
ri
e
a
e
e
LUCRARE DE DIPLOMA
Rolul asistentului medical in ingrijirea
pacientului cu A.V.C.
Motto
A apara si a promova, a venera si a iubi viata este o
misiune pe care Dumnezeu o incredinteaza fiecarui om,
chemandu-l in calitate de imagine vie a sa, sa fie partas la
Introducere
Dupa O.M.S 1971 AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu caracter
repetitiv de tulburare a unor functii cerebrale, determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine
intr-o regiune limitata si care dispare complet in 24 ore.
Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident vascular
cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin catre o parte a creierului
este temporar redus sau blocat (obstructie partiala sau totala) adesea, datorita unui cheag de sange.
Aceasta obstructie produce aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit,
dar diferenta este ca fluxul de sange se restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet.
Spre deosebire de accidentul ischemic tranzitor, in accidentul vascular cerebral constituit obstructia nu
dispare, fluxul de sange nu se restabileste, iarleziunile cerebrale care apar sunt definitive. Desi
manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt temporare si dispar complet, pacientul necesita
obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului corespunzator, cu
scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular
Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei
consultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilor
pacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.
Capitolul 1
Notiuni de anatomie si fiziologie ale sistemului nervos
Sistemul nervos central
Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleaza majoritatea functiilor
organismului. Sistemul nervos (SN) are rol in special in reglarea activitatii musculaturii si a
glandelor secretorii ( atat exocrine cat si endocrine), in timp ce sistemul endocrin regleaza in
principal functiile metabolice. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de SN
somatic, iar reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (exo- si endocrine) este
realizata de SN vegetativ. Intre SN si sistemul endocrin exista o stransa interdependenta.
miscarilor corpului.
Trunchiul cerebral, care leaga creierul cu maduva spinarii, cuprinde parti din creierul
posterior, tot creierul mijlociu si o parte din cel anterior. Aici este locul de incrucisare al tuturor
cailor aferente si eferente, astfel incat partea stanga a corpului este controlata de partea dreapta a
creierului si viceversa.
Variatele structuri ale trunchiului cerebral - incluzandu-le pe cele denumite bulb (medulla
oblonga) si punte, care fac parte din creierul posterior, si formatia reticulata (uneori, denumita
sistem reticulat activator), care face parte din creierul mijlociu - au functii vitale. Ele controleaza
frecventa cardiaca, presiunea arteriala, deglutitia, tusea, respiratia si somnul. Controlul gradului
de constienta este una dintre cele mai importante functii ale creierului. Formatia reticulata este
cea care filtreaza afluxul de informatii, decide care este destul de importanta pentru a fi transmisa
la creier. Caile nervoase din intregul organism trimit ramuri catre formatia reticulata si o
alimenteaza cu un flux constant de semnale cu origine in celulele nervoase. In consecinta, acest
fapt determina formatia reticulata sa emita semnale catre toate zonele creierului la centrii
adecvati, unde semnalele sunt preluate, colationate si prelucrate. Daca aceasta capacitate de
conducere scade sau este impiedicata sa apara, partea din creier denumita cortex cerebral devine
inactiva si persoana devine inconstienta.
Cortexul cerebral
esentiale pentru gandire, memorie constienta si procesele mentale superioare. Acesta este locul
unde toate celelalte parti ale creierului transmit
mesajele pentru a fi luata o decizie.
Creierul mare este impartit pe linia
mediana in doua jumatati, cunoscute sub numele
de emisfere cerebrale. Ele sunt unite la baza
printr-un fascicul gros de fibre nervoase,
corn posterior si unul anterior in fiecare jumatate. Cel anterior este compus din neuroni motori,
in timp ce cornul posterior contine corpii celulari ai neuronilor de asociatie si senzitivi. Materia
cenusie este inconjurata de materia alba. Aceasta este imprastiata in trei cordoane si contine
fasciculele ascendente si descendente care conecteaza creierul la maduva spinarii in ambele
directii. Fasciculele descendente propaga impulsurile motorii de la creier la sistemul nervos
periferic; fasciculele ascendente duc impulsurile
senzitive catre creier.
Functiile maduvei spinarii
Maduva spinarii are doua functii principale.
In primul rand, ea functioneaza ca un sistem de
conducere in ambele sensuri intre creier si sistemul
nervos periferic. Aceasta functie este indeplinita prin
intermediul neuronilor senzitivi si motori; fibrele
acestora din urma formeaza fascicule lungi, ce pleaca
din diferite parti ale creierului. Ele coboara pe
distante variate prin maduva spinarii si la capatul lor,
la mare distanta de creier, vin in contact cu dendritele
sau cu corpii celulari ai neuronilor senzitivi sau
motori apartinand sistemului nervos periferic.
Mesajele pot fi transmise prin
intermediul sinapselor, intre neuronii periferici si cei
spinali.
A doua functie a maduvei spinarii
este
de a controla activitatile reflexe simple.
Aceasta se obtine prin neuroni, ale caror
prelungiri se extind pe distante mici in
sus si
in jos prin maduva spinarii si prin
interneuroni care transmit mesajele direct
intre
neuronii senzitivi si cei motori. Daca
puneti
mana pe o soba fierbinte, receptorii
pentru
durere din piele transmit mesaje la maduva spinarii. Unele dintre acestea sunt transmise imediat
prin interneuroni la neuronii motori ce controleaza miscarile muschilor bratului si ai mainii si
mana este retrasa rapid si automat. Mesajele urca prin maduva spinarii si sunt conectate prin
interneuroni cu nervii motori care controleaza miscarile gatului.
care se gasesc mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic si neurofibrile. Membrana care
acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos.
De-a lungul traseului sau, axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea
terminala se ramifica; ultimele ramificatii butonii terminali contin mici vezicule pline cu
mediatori chimici care inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor. Butonul
mai contine neurofibrile si mitocondrii.
In jurul axonului, se deosebesc, in functie de localizare sistemul nervos periferic (SNP)
sau sistemul nervos central (SNC) si de diametrul axonului, urmatoarele structuri.
Nevroglia
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica pote genera un
potential de actiune care se propaga si este condus.
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia
unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar, aparitia unui potential de actiune intr-un
anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de
actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon
sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv .
Conducerea la nivelul
axonilor mielinici
In acest caz, potentialul de
actiune poate sa apara in orice
zona a membranei. Proprietatile
electrice ale membranei permit
depolarizarea regiunilor
adacente iar potentialul de
actiune este condus intro
singura directie opusa, unde s-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare
refractara absoluta. De fapt, termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential
de actiune este un eveniment complet nou, care se repeta, se regenereaza de-a lungul axonului.
Conducerea la nivelul axonilor mielinizati
Datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor
ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie. Acest tip de
conducere permite viteze mult mai mari (100m/s fata de 10m/s in fibrele amielinice ). Aceasta
explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele .
Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula. In snc, a doua celula
este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi
similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara se numeste placa motorie sau jonctiune
neuromusculara. La nivelul sinapselor, transmiterea se face intr-un singur sens.
Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice, axoaxonice sau
dendrodendritice.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi
chimice sau electrice.
Oboseala transmiterii sinaptice
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte
nimeroase ale neuronului post sinaptic, pentru ca, in urmatorele milisecunde, numarul acestora sa
scada accentuat. In acest caz, avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva
suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul
terminatiei presinaptice.
Unele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele
anestezice).
Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta
reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. Termenul de reflex a
fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez Rene Descartes (1596-1650). Raspunsul
reflex poate fi excitator sau
inhibitor.
Baza anatomica a actului
reflex este arcul reflex alcatuit din 5
componente anatomice: receptorul,
calea aferenta, centrii nervosi, calea
eferenta si efectorul.
Receptorul este o structura
excitabila care raspunde la stimuli
prin variatii de potentiali gradate
proportional cu intesitatea stimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale
si specializate in celule senzoriale(gustative, auditive, vestibulare). Alti receptori din organism
sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si
terminatii nervoase dendritice. Uneori rolul de receptor il indeplinesc chiar terminatiile butonate
ale dendritelor. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls
nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc:
Exteroreceptori - primesc stimulii din afara organismului
Nervul I - olfactiv(senzorial):anosmie,
hiposmie, parosmie.
Nervul V - trigemen- cel mai mare nerv cranian :are o componenta motorie care
inerveaza muschii temporali si maxilara si o componenta senzitiva care inerveaza
corneea, fata, capul si membranele mucoase. Lezarea acestui nerv produce: nevralgie
faciala, anastazia mucoasei bucale, trismus (inclestarea maxilarului ), paralizia muschilor
masticatori .
Nervul VIII - acustico-vestibular (format din nervi auditivi si vestibulari din punte ):
srditate, nigstagmus si tulburari de echilibru .
Nervul X - vag (mixt, motor senzitiv, secretor pentru toate organele interne toracoabdominale): tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie, digestive,
fonatie intestinale.
Capitolul 2
Date din literatura legate de A.V.C
Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral
Definitie
Accidentele vasculare cerebrale(AVC) sunt suferinte grave ale sistemului nervos central,
determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei
parti din corp, asociata sau
nu cu tulburari de echilibru,
sensitive, senzoriale si de
limbaj.
Un accident vascular
cerebral apare atunci cand un
vas de sange (o artera) care
furnizeaza sange la nivelul
unei zone a creierului se
sparge sau este blocat de un
cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in
cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu
mai poate functiona adecvat.
In momentul in care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenta,
exact ca si in cazurile de infarct miocardic. In cazul in care tratamentul medical este inceput cat
mai curand dupa aparitia simptomelor, cu atat mai putine celule nervoase vor fi afectate
permanent.
Accidentul vascular cerebral care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este
denumit si ictus apopletic (ictus = brusc, subit; apoplexie = lovitura, suprimarea brusca a
functiilor unui organ).
Aceste tulburari de motilitate (a functiei motorii musculare) pot fi de diferite grade de la
pareze (diminuarea fortei musculare) pana la paralizii (disparitia totala a functiei motorii =
plegie).
Clasificare
Din punct de vedere al sindroamelor anatomochimice, accidentele vasculare cerebrale pot fi
clasificate in:
definitiva a circulatiei
anumita zona a creierului in
Ischemia
cerebrala suspendarea
temporara sau
cerebrale pe o
care sunt cuprinse:
a) infarctul cerebral care poate fi dat de: tromboza arterelor cerebrale, embolia
arterelor cerebrale
b) ischemia cerebrala tranzitorie (fara infarct)
Hemoragia cerebrala - Conceptia actuala
precizeaza ca AVC hemoracic poate fi dat la
randul lui de 2 afectiuni complet diferentiate si
anume:
a) Hemoragia cerebrala - revarsare sanguina
difuza in tesutul cerebral
Hemoragie cerebrala
alba
Hemoragia subarahnoidiana
Mai pot fi cuprinse in AVC
si:
H.intracerebrala
Encefalopatia hipertensiva
Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese inflamatoii
ale vaselor si sinusurilor cerebrale
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a
creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate
ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta
regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al
altor defecte din organism care determina afectarea
circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
-
cardiace neregulate)
anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva
cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau
stenoza (ingustarea) orificiului valvula
infectia valvelor cardiace (endocardita)
un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
tulburari de coagulabilitate a sangelui
inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)
infarctul miocardic.
Cu toate ca este mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa
cauzeze unaccident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea
circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a
arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Stenoze de valve cardiace
Anumite interventii chirurgicale
(precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar
fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor
carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag
sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior
un acci
d
ent
vascular cerebral.
Cauzele accidentului vascular
cerebral
hemoragic
Accidentul vascular cerebral
hemoragic este cauzat de o sangerare
interiorul creierului (numita hemoragie intracerebrala) sau in Ruptura anevrism
in
- etilism acut
- diabet
- intoxicatie acuta
- tumori cerebrale
Factori de risc
Pentru un accident vascular cerebral, factorii de risc pot fi modificati sau nu.
Anumite afectiuni pot creste riscul de AVC. In cazul in care aceste afectiuni pot fi tinute sub
control, riscul de AVC poate scadea.
Factorii de risc care pot fi controlati sunt:
-
varsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare
decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65
de ani sau mai mult.
rasa. Americanii negri si hispanici au un risc mai mare decat persoanele de alte rase. In
comparatie cu albii, americanii negri tineri, atat femeile cat si barbatii, au un risc de 2 -3
ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta cauza
sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la
varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai
multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC
istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut
un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor
prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.
Simptomatologie
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o
parte a corpului
tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete,
vedere dubla sau pierderea vederii
simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale celui
hemoragic.
simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei
in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. De exemplu,
un AVC in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului.
simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier) pot fi similare celor
produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in
creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, 'intepenirea' gatului, ameteli,
convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta
simptomele unui AVC pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod
treptat. De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul
si piciorul de pe o parte a corpului.
Nu sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui AVC mic. Ele pot fi atribuite
gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si
care pot fi asemanatoare.
Insuficienta circulatorie cronica
Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice: cauzele sunt multiple
dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala.
Pseudoneurastenia aterosclerotica este cea mai des intalnita. Apare de obicei dupa
45de ani in special la hipertensivii moderati. Tulburarile sunt de tip
nevrotic (cefalee, insomnie, astenie fizica si intelectuala). Cefaleea este mai intensa dimineata la
desteptare. Insomnia este persistenta bolnavul fiind ziua somnolent, iar noaptea neputand
dormi. Randamentul intelectual scade, iar ameteliile sunt frecvente.
Evolutia este oscilanta cu tendinte de agravare.
Tratamentul adecvat: antiaterosclerotic igiena dietetica si medicamentoasa poate duce la
remisiuni durabile, impiedicand si aparitia unor tulburari mai grave.
Insuficienta circulatorie tranzitorie
Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici, sub aspectul unor fenomene de
deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs tulburarea.
Se caracterizeaza prin tulburari de vorbire, pareze trecatoare si ameteli.
Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semne clinice.
Uneori aceste tulburari precedeaza si anunta instalarea unui accident vascular major.Tratamentul
trebuie sa fie energetic si continuu:
- vasodilatatoare (vit.PP, B1, B6), papaverina, sedative, clofibrat, heparina
Sindromul pseudobulbar
Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale (lacune) datorita
unor AVC mici repetate si adesea neglijate.
Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze, leziunile sunt mici si diseminate bilateral,
apar tulburari de deglutitie si fonatie, tetrapareze si tulburari sfinteriene.
De obicei bolnavul este un vechi aterosclerotic hipertensiv.
Fata este inexpresiva, labilitate emotiva pronuntata (plange si rade usor) atentia si memoria sunt
diminuate, tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici, tarati pe sol, miscari lente).
Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive, unei hipertensiuni arteriale si
mai rar a unui proces infectios, alergic sau toxic. Creierul este edematiat cu mici focare
hemoragice ischemice.
Debutul poate fi acut sau subacut.
Clinic se manifesta prin sindrom de hipertensiune intracraniana; cefalee, vasaturi, staza
palpabrala.Acestea se pot instala in 1-2 ore sau numai in cateva ore.
Cefaleea este atroce insotita de varsaturi, insomnie totala, tulburari psihice, convulsii si semne
de atingere piramidala (pareza, afazie).
Simptomele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile, dar daca se repeta pot
aparea leziuni organice grave.
Diagnostic
Se bazeaza pe cefalee intensa, varsaturi, convulsii, tulburari de vedere, ameteli, greutate in
gandire si exprimare.
Tratamentul edemului cerebral uramareste scaderea tensiunii arteriale cu furosemid (fiole de 20
mg administrate i.v. repetat la 8 ore).
Edemul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg 25% (10-30ml intravenos lent)
sau de solutii hipertonice de glucoza 20% (100-200ml in perfuzie) si manitol 10% 20% .
In cazul in care bolnavul este agitat, se administreaza plegomazin (intravenos sau
intramuscular) sau fenobarbital (0.10-0.20 mg i.m)
Ramolismul cerebral
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din
parechimul cerebral.
Cauzele: trombozele, emboliile, insuficienta circulatorie fara obstructie.
In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice chistica plina cu
lichid.
Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbati.
Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere.
Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai mult
de 3 minute.
Debutul infarctului are loc de regula in a doua parte a noptii: manifestari, semne,
simptome.
Semnele de debut:
- vertij, diminuarea fortei musculare,parestezii si pareze (posibil tranzitorii) la fata si
membre, tulburari vizuale,tulburari de vorbire usoare
Semnele de evolutie:
- cefalee puternica
- vertij intens
- accentuare tulburarilor de vorbire (afazie)
- instalarea deficitului motor partial, semipareza sau hemiplegie
- cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in coma
(in cazul trombozelor mari).
Este un sindrom caracterizat prin deficit motor partial sau total a unei jumatati de corp.
Marirea suprafetei corticale lezate nu este in raport cu volumul muscular, ci cu complexitatea,
finetea, precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.
Cauzele:
- afectiuni cardiovasculare, posttraumatisme craniene, hipertensiune arteriala, diabet
zaharatboli autoimune colageneza, boli infectioase
Factori favorizanti
Alcoolismul ,tabagism, efort fizic, stres emotional, bai fierbinti, hemoragii masive
Caracteristici de debut
- durata este de cateva saptamani
- hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea leziunii cerebrale.
Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta - apar tulburari de
vorbire - afazia
- Tumefierea mainii si a degetelor, blocaj articular al mainii si degetelor
- Mana este edematiata difuz, uscata, blocata in pronoflexie
- Durerea cu debut brutal sau agravat
- Durerea are caracter de arsura, cu intensitate mare
- Tonusul muscular este scazut
- Capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa
Catacteristici de recuperare
paralizia flasca devine treptat paralizie spastica
musculatura afectatata prezinta contracturi permenente care duc la atitudini caracteristici ale
membrelor paralizate
Evolutie si prognostic
Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin coma
vasculara cerebrala.
Evolutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de zile.
Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe hemiplegie.
Tratamentul ramolismului cerebral
Este in principal profilactic adresandu-se in special aterosclerozei si factorilor de risc.
Tratamentul curativ consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru evitarea escarelor
si a pneumoniei hipostatice.
Cauze:
Este datorata stenozei mitrale, endocarditei lente, infarctului de
miocard si exceptional unei embolii gazoase.
Semne de debut:
Semne de evolutie:
hemiplegie
crize comitiale
tulburari respiratorii
tulburari psihice - delir, dezorientare
aspectul clinic este asemanator celui din tromboza , adesea fara coma profunda.Rasetele sunt
frecvente observandu-se embolii si in alte viscere.
Diagnostic: se bazeaza pe instalarea brusca a unui deficit neurologic de focar (hemiplegie,
afazie), la un bolnav care prezinta o cardiopatie emboligena.
Tratamentul emboliei cerebrale consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral cu
manitol 20%, .
Hemoragia cerebrala
Definitie este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.
Cauza cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala.
Coma este profunda, febra ridicata, sindromul meningeal prezent, lichidul cefalorahidian
hemoragic.
Evolutia de obicei letala in 24, 48 ore.
b) hemoragia cortico meningeala
Este alta forma clinica, mai benigna in care hemoragia este inttial meningeala atingand ulterior o
mica portiune din cortex.
c) hematomul intracerebral
Hemoragie intracerebrala
Este o hemoragie cerebrala
circumscrisa
d) hemoragia meningeala
Este un accident vascular cerebral
relativ frecvent aparand la orice
varsta in deosebi dupa 40 ani.
Cauze:
- malformatii vasculare
- ateroscleroza vaselor cu sau fara HTA
- traumatisme craniene
- discraziile sanguine
Malformatii vasculare in creier
- leziunile toxice
-dupa iesirea bolnavului din starea de coma, el prezinta semnele leziunii cerebrale, in general o
hemiplegie
-in acest stadiu se cotinua tratamentul etiologic ateroscleroza, diabet cardiopatic, hipertensiune
ca si regimul alimentar indicat
-imediat ce este posibil se incepe gradat chinetoterapia si recuperarea nervului.
Mecanism fiziopatologic
In cazul unui accident vascular cerebral ischemic, se reduce aportul de sange bogat in
oxigen in zona respectiva a creierului. In accidentul vascular cerebral hemoragic este o
sangerare in creier.
Dupa aproximativ 4 minute fara sange si oxigen, celulele creierului devin afectate si pot
muri.
Organismul incearca sa restabileasca aportul de sange si de oxigen la nivelul celulelor
prin largirea altor vase de sange (artere) aflate in apropierea zonei afectate. Daca blocajul este
intr-un vas sangvin mare, cum ar fi artera carotida, organismul ar putea fi incapabil sa furnizeze
sange in regiunea afectata prin intermediul altor vase sangvine.
Daca aportul sangvin nu este restabilit, de obicei apare o lezare permanenta a zonei
respective.
Atunci cand celulele creierului sunt lezate sau mor, acele parti ale corpului care sunt
controlate de aceste celule nu mai pot functiona. Pierderea functionarii lor poate fi usoara sau
severa, temporara sau permanenta. Aceasta depinde de localizarea si de extinderea regiunii
afectate din creier si de cat de repede este restabilit aportul de sange in zona afectata.
Dupa un accident vascular cerebral pot aparea complicatii amenintatoare de viata.
Administrarea precoce a unui tratament poate scadea numarul celulelor din creier care ar putea fi
lezate permanent, diminuand amploarea dizabilitatii.
Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dezabilitate fizica datorata
unei afectiuni ale sistemului nervos. La persoanele care supravietuiesc dupa un AVC, jumatate
din ei vor mai prezenta un deficit inca 6 luni dupa aceea.
Vindecarea depinde de localizarea si de extinderea leziunii din creier cauzata de AVC si
de capacitatea altor regiuni sanatoase din creier de a prelua functionarea regiunii afectate. In
general, cu cat este mai mica lezarea tesuturilor cerebrale, cu atat este mai mica si dizabilitatea
rezultata si cu atat este mai mare sansa unei vindecari cat mai complete.
Cea mai mare sansa de recuperare a abilitatilor este in timpul primelor luni de dupa un
accident vascular cerebral. Recuperarea anumitor abilitati, precum vorbirea, se face lent, daca se
face. Aproximativ jumatate din toate persoanele care fac un accident vascular cerebral vor avea o
perioada indelungata de timp unele dificultati in vorbire, in intelegere si in luarea deciziilor. De
asemenea ei pot avea tulburari ale comportamentului, care le afecteaza relatiile cu membrii
familiei sau cu prietenii.
Complicatiile pe termen lung ale unui accident vascular cerebral, cum ar
fi depresia si pneumonia, se pot dezvolta imediat sau dupa o perioada de cateva luni pana la
cativa ani dupa AVC. Unele complicatii pe termen lung pot fi prevenite cu tratament adecvat la
domiciliu si prin monitorizare de catre un medic.
Dintre persoanele care au pentru prima data un accident vascular cerebral sau un accident
ischemic tranzitor (AIT), 14 % vor avea un alt AVC sau un AIT in cursul urmatorului an.
Accident ischemic tranzitoriu
Definitie: dupa I. Cinca si C. Popa, ischemia cerebrala tranzitorie (Accident Ischemic
Tranzitoriu AIT) defineste alterarile chimice, hemodinamice si metabolice ale creierului de
scurta durata, repetitive si ireversibile.
.
AIT ce dureaza 1 minut, pana la 24 ore in sistemul carotidian si cateva minute pana la 72
ore in sistemul vertebrobaziliar
AIT reversibil in 24 -72 ore pana la 3 saptamani
Atac ischemic constituit dupa 3 saptamani
atac ischemic partial constituit
atac ischemic total se refera la aria vasculara daca este prinsa partial sau total.
Patogenia AIT recunoaste doua mecanisme principale :
mecanismul tromboemboliei
mecanismul hemodinamic
anamneza
examenul clinic si
examenele paraclinice
Prin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromale
simptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si existenta si rolul factorilor etiopatogeni
declansanti, favorizanti si de circumstanta.
In general se constata aparitia afectiunii la persoane in jurul varstei de 50 de ani si de
varsta a-II-a, uneori chiar mai tineri, la care afectiunea debuteaza in plina sanatate aparenta
sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor factori etiopatogenici.
La examenul clinic se constata prin examenul neurologic ca si prin examenul pe
aparate si sisteme, semnele obiective de aparitie a hemoragiei cerebrale.
Marea hemoragie cerebrala nu ridica dificultati mari de diagnostic, ictusul survenind,
in general la barbatii activi, hipertensivi, in plina zi, fara simptome premonitorii, cu instalarea
unei stari de coma profunda insotita de mari fenomene vegetative si redoare de ceafa.
Pentru diagnostic sunt de luat in considerare 6 elemente clinice,
si anume: hipertensiunea arteriala; debut brusc si profunzimea comei; dezvoltarea in
cateva secunde sau minute a hemiplegiei si a altor semne focale; instalarea ictusului in
conditii de stress' psihic sau efort fizic; violenta durere de cap in momentul apoplectic,
depistabila daca pierderea de cunostinta nu este fulgeratoare si LCR xantocromic saumediu
sangvinolent.
In cazul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista cateva
zile, fiind necesare o serie de examene paraclinice.
Punctia lombara pune in evidenta a in LCR sau unui lichid cefalo-rahidian rozat sau
xantocrom. In ceea ce priveste oportunitatea efectuarii punctiei aceasta este un subiect de
disputa pentru ca extragerea LCR poate declansa fenomenul de angajare in cazul exitentei
unui edem cerebral important sau poate sa
declanseze o nouasangerare.
Punctia lombara poate fi efectuata in orice
afectiune a sistemului nervos, efectuandu-se
cu multa precautie la bolnavii cardiaci,
hipertensivi, la cei cu compresiuni medulare,
morb, fiind contraindicata in tumorile
cerebrale si alte procese expansive craniene.
L
ichidul cefalo-rahidian
La examenul LCR se apreciaza:
- Aspectul - in mod normal este clar ca apa de
stanca prezentand, in patologie, diferite
aspecte: limpede, hemoragic, xantocrom si
tulbure. In AVC este evident ca LRC este
hemoragic in toate cele trei
eprubete,deosebindu-l astfel de lichid
accidental hemoragic din cursul unei
punctii rahidiene prin inteparea unui vas
meningean.
Punctia lombara cu analiza LCR
- Examenul citobacteriologic - normal LCR contine 1-3 elemente/mmc care, in general, sunt
limfocite. Polinuclearele cresc in meningitele septice la cateva zeci de mii pe mmc. Astfel
lichidul devine tulbure si se face determinarea calitativa a elementelor prin
centrifugare, frotiu colorat cu albastru de metilen sau hematoxilina.
- Examenul chimic - consta in dozarea albuminei, clorurilor si glucozei. Albumina se
determina prin reactia PANDY. Normal nu trebuie sa apara nici o reactie, in timp ce, in
patologie apare un nor fin alb albastrui.
Cantitatea normala de albumina este de 0,2-0,3 g/l.
Clorurile in mod normal sunt egale cu 7,3 g/l, scazand mult in meningitele
tuberculoase, la fel ca si glicorahia care normal este de 0,5-0,8
Examenul fondului de ochi pune in - evidenta existenta unui edem cerebral important sau
declansarea unei noi hemoragii, aratand o retinopatie hipertensiva severa.
Este indicat sa nu se apeleze Ja substante pupilodilatatoare pentru a nu masca aparitia unor
modificari pupilare cum ar fi midriaza aparuta in cursul formarii unui hematom intracranian
acut.
O eventuala staza pupilara este un indiciu deosebit ce contraindica efectuarea punctiei rahidiene
examenul fundului de ochi, ofera informatii asupra starii arterelor mici si arterelor cerebrale si
mai putin a arterelorcerebrale mari.
Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus
rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna.
Prima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este ischemic sau
hemoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un AVC
ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenintatoare de viata daca accidentul vascular
cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).
Doctorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot da simptome
asemanatoare unui AVC si sa vada daca exista complicatii.
Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral
este tomografia computerizata (TC) cerebrala, care reprezinta o succesiune de radiografii ale
creierului; aceasta poate identifica existenta unei sangerari. Acest test va pune diagnosticul de
AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN (rezonanata magnetica
nucleara) cu scopul determinarii extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea
recuperarii.
Alte teste care pot fi recomandate initial
intr-un accident vascular cerebral ischemic
includ:
- electrocardiograma (ECG, EKG) pentru a cauta
afectiuni cardiace, precum aritmiile si fibrilatia
atriala
- teste sanguine, cum ar fi hemoleucograma
completa (HLG), glicemia (glucoza din sange),
electrolitii, testele pentru evaluarea functiei
ficatului si rinichilor si timpul de protrombina (un
test care masoara cat timp este nevoie pentru ca sangele sa se coaguleze). Aceste teste il ajuta pe
doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cauza simptome
asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.
- in cazul in care doctorul suspecteaza, sau alte teste sugereaza existenta unei ingustari a unei
artere carotide, se poate recomanda efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea fluxului
sanguin din artera. Poate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta magnetica (MRA),
o angiograma cu tomografie computerizata (CT angiograma) sau o angiograma carotidiana.
grave,
format din
Diagnosticul diferential
Diagnosticul diferential in
cazul AVC hemoragic se realizeaza, c
e afectiuni:
u urmatoarel
putin importanta, semnele focale lipsesc adeseori,iar evolutia este remisiva imbracand un
caracter pseudotumoral.
- Hematomul subdural - are un debut progresiv, cu evolutie ondulatorie si
semne de focar putin exprimate. Dupa o perioada lunga de timp se instaleaza un sindrom de
H.I.C. ce se accentueaza progresiv. Diferentierea certa este facuta prin examen arteriografic.
- Tumorile cerebrale - se traduc uneori printr-un ictus tumoral ca modalitate de
debut a unei tumori cerebrale, evolutia mergand de cele mai multe ori spre deces.
Diferentierea se face prin scintigrama cerebrala.
Cel mai important diagnostic diferential este cel dintre hemoragia cerebrala
si ramolismentul cerebral datorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua afectiuni.
Diagnosticul diferential al A.I.T. are in vedere excluderea unor manifestari ce nu
sunt determinate de o ischemie cerebrala tranzitorie:
- vertijul labirintic - ce se manifesta izolat sau insotit uneori de fenomene
cochleare si vegetative; se diferentiaza prin probele vestibulare instrumentale, pozitive
pentru vertijul labirintic;
- crizele epileptice senzitive - care cuprind progresiv encefalul, spre deosebire de
cele din AIT ce cuprind dintr-o data tot teritoriul interesat;
- unele tumori cerebrale (meningioame sau glioame) - care debuteaza
si evolueaza lent, progresiv si de care se diferentiaza prin EEG si prin
scintigrama cerebrala:
- hipoglicemia la diabetici - ce poate provoca manifestari senzitive si
motorii;
- migrenele de acompaniament - ce insa debuteaza la varste mult mai tinere, aparand
progresiv, in 5-45 minute si care se insotesc de tulburari vizuale si parestezii;
- tulburari nevrotice - ce se intalnesc la pacientii sub 50 ani, apar in urma
unor conflicte psihogene, lipsind simptomatologia organica neurogenica.
In general pentru a diferentia cele doua tipuri de ictus utilizam o constelatie
simptomatica clinica si paraclinica in care elementele de luat in considerare sunt:
- varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani, in timp ce ictusul ischemic
sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de varsta sunt foarte mari in cele doua
afectiuni.
- valorile tensionale crescute - indeosebi ale diastolei pentru hemoragia 'cerebrala, in tim
ce in ectusul ischemic, valorile tensionale pot fi normale sau scazute,
- dintre semnele prodromale, cefaleea este considerata caracteristica pentru
hemoragia cerebrala fiind rara in cazul ramolismentului in timp
Dupa ce s-a administrat tratamentul de urgenta si dupa ce starea generala a pacientului s-a
stabilizat, tratamentul are ca scop recuperarea si prevenirea aparitiei unui alt accident vascular
cerebral. Este importanta controlarea factorilor de risc pentru AVC precum tensiunea arteriala
crescuta, fibrilatia atriala, nivelul crescut al colesterolului sau diabetul.
Se poate recomanda administrarea de aspirina sau alt medicament antiagregant plachetar.
In cazul unui accident vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag sanguin), poate fi nevoie
de anticoagulante pentru a se preveni un alt AVC. Poate fi nevoie de asemenea de medicamente
precum statine, pentru scaderea colesterolului sau de medicamente pentru controlarea tensiunii
arteriale.
Medicamentele care scad tensiunea arteriala includ:
- inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei
(IEC)
- blocanti ai receptorilor angiotensinei II
- betablocante
- diuretice
- blocanti ai canalelor de calciu.
De asemenea se poate recomanda
o endarterectomiechirurgicala carotidiana cu scopul
indepartarii placii
de aterom formate
in arterele
carotidiene.
O procedura relativ noua
care consta in
motarea destenturi in artera
carotida este o alta
optiune pentru persoanele care au
un risc crescut de
AVC. Aceasta procedura seamana
mult
cu angioplastia, care este folosita
frecvent pentru
deschiderea arterelor inimii
(coronarele) care
sunt blocate. In timpul acestei
proceduri, un
chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit 'stent' in interiorul arterei carotide, cu
scopul cresterii fluxului sanguin in ariile blocate de placa de aterom. Chirurgul poate folosi un
stent in asociere cu medicamente, pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei.
Reabilitarea precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii
normale. Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu-se pe starea
generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a
indeplini sarcinile. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele,
dusurile si imbracarea.
Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de
intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral.
Este importanta efectuarea deexercitii fizice atat cat este posibil, respectarea unei diete
echilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea
tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. Aceste diete recomanda consumarea alimentelor
cu continut scazut in grasimi (mai ales grasimi saturate) si contin mai multe cereale, fructe,
legume si produse lactate sarace in grasimi.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Dupa un accident vascular cerebral, tratamentul la domiciliu este o parte importanta a
procesului de reabilitare.
Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana:
- alimentarea: daca mana este slabita, se pot folosi dispozitive de agatat, din metal prin a caror
manevrare cu usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in cazul persoanelor slabinte
- imbracarea: dispozitive denumite 'reachers' pot ajuta la punerea sosetelor sau a ciorapilor daca
mana sau bratul este slabit
- mersul, plimbarea: pot fi folosite carje pentru a se preveni caderile.
Optiuni de medicamente
Este foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome de
accident vascular cerebral. Daca este vorba de un AVC ischemic, care este cauzat de un cheag
sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen (t-PA), un medicament care
dizolva cheagurile. Acest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca
este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor. Daca se administreaza t-PA in acest
interval de timp, pot fi sanse mari de imbunatatire a vindecarii. Noi studii arata ca ar putea fi un
oarecare beneficiu si in cazul in care t-PA s-ar administra si dupa primele 3 ore. Totusi, t-PA
poate fi periculoasa (potential letala) daca se da la un pacient cu un accident vascular cerebral
hemoragic, cauzat de o sangerare.
De vreme ce majoritatea accidentelor vasculare cerebrale sunt provocate de chegurile sanguine,
medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt folosite pentru prevenirea AVC-urilor
ischemice ulterioare. Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupa tratamentul initial.
Ele nu sunt recomandate in primele 24 de ore de la administrarea de t-PA. Cele doua tipuri de
medicamente folosite pentru prevenirea formarii chegurilor sunt:
- antiagregantele plachetare, care impidica cele mai mici celule din sange sa formeze agregate.
Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plachetar care este folosit pentru prevenirea
accidentului vascular cerebral. Doua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele 48
de ore de la un AVC poate reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni decesul.
Persoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente ischemice tranzitorii (AIT) sau un
accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa ia alte
medicamente antiagregante plachetare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina. Aggrenox este o
combinatie de aspirina si dipiridamol cu eliberare prelungita, si care previne aparitia unui AVC
ischemic. Aggrenox reduce riscul unui AVC la fel de eficient ca si aspirina si semnificativ mai
mult decat clopidogrelul. Aspirina nu se recomanda in primele 24 ore de la administrarea de tPA
- anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala a
cheagurilor sanguine. Administrarea de anticoagulate (in principal de warfarina) este cea mai
buna metoda pentru prevenirea formarii cheagurilor in inima din cauza fibrilatiei atriale,
a infarctului miocardic, a afectiunilor valvulare cardiace si ainsuficientei cardiace. Ele nu se dau
ca tratament de urgenta in accidentul vascular cerebral.
Anexe
Capitolul 3
Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu
AVC
Patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul unde isi petrece majoritatea timpului si i se
asigura ingrijirile necesare. De aceea toate aceste accesorii au atat rolul de a proteja bolnavul
impotriva umiditatii, frigului si impotriva producerii leziuniloe tegumentare (escare), cat si de a
usura munca asistentei medicale.
Toaleta bolnavului
In functie de starea generala a bolnavului, asistenta medicala va efectua toaleta acestuia
pe portiuni, respectand intimitatea acestuia si masurile de igiena sau daca pacientul este
independent, il va educa pe acesta sa efectueze toaleta generala, in salile de baie/dus ale
salonului.
Va insista asupra regiunilor inghinale pe care le va pudra apoi cu talc, pentru a evita
aparitia eczemelor si iritatiilor pielii.
Unghiile si parul vor fi curatate regulat, avand in vedere faptul ca la acest nivel stagneaza
un mare numar de agenti patogeni, iar bolnavul cu dizabilitati motorii se poate accidenta in
cadrul crizelor de agitatie.
Efectuarea toaletei are efecte benefice asupra circulatiei cutanate, pe care o
stimuleaza, favorizeaza mobilizarea anticorpilor formati de celulele reticuloendoteliale din
tesutul celular subcutanat, are efect relaxant si sedativ asupra organismului
Alimentatia
Alimentatia constituie substratul vital in ingrijirea bolnavului, constituind un obiectiv
important de realizat pentru asistenta medicala, alimentatia mentinand energia organismului.
Aportul alimentar trebuie sa tina cont de nevoile organismului, diferentiat in functie de varsta,
starea de sanatate sau boala, precum si de munca (efortul)
depusa.
In cazul pacientilor cu accident vascular cerebral, in
perioada acuta cand poate prezenta si febra, regimul alimentar va
fi hidrozaharat, bogat in vitamine, mai ales vitamina C, sucuri de
fructe, siropuri, ceaiuri calde, lapte. Progresiv dupa ameliorarea
simptomelor, se va trece la regimul lacto-faino-zaharat si apoi la
o alimentatie mai substantiala, hipercalorica, usor digerabila,
incercand sa se respecte si preferintele culinare ale pacientului.
Pa
cient cu afectare mana dreapta
Asistenta trebuie sa educe pacientul in ceea ce priveste
alimentatia sanatoasa, aportul de elemente nutritive de care are nevoie organismul sanatos si
calitatile energetice ale alimentelor, pentru a le aplica acesta dupa ameliorarea bolii si chiar dupa
externare. Tinand cont de gravitatea acestei afectiuni si de faptul ca unii pacienti prezinta plegii
sau pareze, alimentatia este facuta la pat de catre asistenta medicala.
Lichidele se vor administra in doze mici, fractionate, in acest timp bolnavul stand in pat
pentru conservarea energiei, iar asistenta medicala va urmari si calcula cu atentie ingesta-excreta,
pentru a elimina posibilitatea unei deshidratari masive sau aparitia unui dezechilibru electrolitic.
Anamneza reprezinta un interogatoriu la care este supus pacientul sau apartinatorii (in
cazul afectarii grave neurologice a pacientului) in vederea depistarii cauzelor ce au dus la
imbolnavire si la prezentarea acestuia la medic, momentul aparitiei primelor simptome si
caracterul acestora, a atitudinii adoptate de pacient sau apartinatori in aceste circumstante.
Pentru realizarea planului de ingrijire, asistenta medicala va purta o discutie similara cu
pacientul sau apartinatorii (in cazul pacientilor cu dizabilitati), denumita culegere de date,
insistand asupra sferei socio-familiale. In timpul anamnezei asistenta medicala va indemna
bolnavul sa vorbeasca deschis medicului, il va incuraja si sustine si va interveni numai la cererea
medicului sau cand pacientul se abate de la raspunsurile cerute.
Examenul clinic / fizic este realizat de catre medic, bazandu-se pe date obiective
furnizate de metodele utilizate in acest scop.
hemoleucograma, VSH,
(eventual si creatinina),
nivelului seric
r (valorile crescute ale
aparitie a cheagurilor
.
Aceste teste il ajuta pe
doctor sa aleaga
conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale
accidentului vascular cerebral.
Asistenta medicala trebuie sa respecte regulile de asepsie in timpul recoltarii, sa cunoasca
foarte bine tehnica pentru a nu aduce noi suferinte pacientilor, care au in majoritatea cazurilor
deficit senzo-motor.
Recoltarea
Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei lombare:
Pregatirea materialelor necesare;
Organizarea mediului -punctia se executa in cabinetul de tratamente sau in salon
la patul bolnavului;
-luminozitate adecvata, temperatura camerei de cca 20s C;
-se interzic activitatile de curatenie, servitul mesei,
activitati
zgomotoase ale celorlalti pecienti sau prezenta vizitatorilor;
Pregatirea pacientului:
-Pregatirea psihica -Informeaza pacientul asupra necesitatii efectuarii punctiei
si minimele riscuri ce le comporta;
- Pozitionarea pacientului
pentru punctie:
- Pozitia sezand: pacientul este pozitionat pe pat
sau scaun cu mainile pe coapse sau incrucisate pe piept
sau spatar; capul pacientului este aplecat inainte; spatele
este incovoiat in forma de arc spate de pisica;
asistenta medicala sta in fata pacientului si apasa
moderat capul acestuia in regiunea occipitala (pentru a-si indoi spatele) iar cu mana
cealalta impinge inapoi epigastrul, accentuand pozitia dorita;
- Pozitia decubit lateral: pacientul este pozitionat la marginea patului ghemuit;
genunchii sunt cat mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi; capul pacientului este
aplecat inainte; spatele incovoiat in forma de arc pozitie embrionara; asistenta
medicala ce sta in fata pacientului fixeaza cu o mana coapsele, iar cu cealalta ceafa
acestuia (daca pacientul este agitat vor participa pentru mentinerea pozitiei doua asistente
medicale; copiii in timpul punctiei sunt tinuti in brate, pe genunchii asistentei, fata in fata
sau intr-o parte; aceasta ii poate fixa cu o mana umerii si ceafa iar cu cealalta va efectua
o presiune moderata asupra regiunii
epigastrice;
Procedura de laborator numita electroforeza
lichidului cefalorahidian este o metoda folosita
pentru studiul nivelul de proteine in LCR
Contraindicatii majore:
Graviditate
Alergie la iod
Insuficienta renala
Examinarea radiologica
Pentru preciarea diagnosticului
afectiunilor neurologice contribuie in
mod decisiv si examenul radiologic simplu sau cu substanta de contrast.
Mult timp radiografia standard a capului era o investigatie de rutina a pacientilor cu
afectiuni neurologice, dar de la aparitia metodelor de diagnostic moderne aceasta si-a pierdut din
utilitate.
Sunt folositoare pentru a observa: modificari de forma, dimensiuni si structura a
segmentelor osoase, modificari de transparenta ale sinusurilor paranazale, modificari de forma,
dimensiuni si contur a seii turcesti. Pe radiografie se pot observa calcificari intracraniene
patologice: tumorale - craniofaringiom, psamom, oligodendrogliom, pinealom si cordom;
vasculare, infectioase - parazitare, facomatoze, boala Fahr; dar si calcificari fiziologice: glanda
pineala, plexuri coroide, coasa creierului, cortul cerebelos, granulatiile Pacchioni, ligamente
interclinoidiene si petroclinoidiene.
Imagistica prin Rezonanta Magnetica (RMN sau IRM)
Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si
de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale
corpului omenesc. In multe din cazuri, IRM ofera informatii care nu pot fi vizualizate prin
radiografie, ultrasonografie sau tomografie
computerizata.
In timpul IRM, regiunea corpului ce
trebuie investigata, este plasata intr-un aparat
special care reprezinta un magnet urias.
Informatiile furnizate de IRM pot fi stocate si
salvate intr-un computer. De asemenea pot fi
facute poze sau filme daca situatia o cere. In
anumite cazuri se poate utiliza o substanta de
contrast pentru a vizualiza mai clar anumite
structuri ale corpului.
Imagistica prin rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si
de pulsuri de radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale
corpului omenesc.
Exista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului Doppler inregistrat la nivel vascular:
De modul in care ventriculul stang realizeaza ejectia eliminarea sangelui, actiune care
duce la cresterea vitezei sangelui unda a.
De repartitia vitezelor hematiilor din coloana de sange, caci semnalul Doppler reprezinta
o medie a acestora.
2. Obstructia asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr-o regiune
vasculara a organismului.
Local, semnalul Doppler este absent, iar distral de obstructie, el poate sa apara cu o amplitudine
scazuta. Acest lucru se datoreaza existentei circulatiei colaterale.
Ecografia Doppler
color
Dezvoltarea rapida a aparatelor de
explorare cu ultrasunele a dus la crearea
ecografiei Doppler color. Acest lucru este posibil
prin prelucrarea semnalelor cu ajutorul
microprocesoarelor, ce realizeaza imagini color
ale circulatiei sangelui.
Semnalul este afisat in timp real si este
codificat in doua culori:
Electroencefalograma (EEG)
EEG consta in culegerea biocurentilor produsi in
tunelul cerebral cu ajutorul unor electrozi de Ag sau Pb,
aflati la o distanta minima de 2 cm intre ei si plasati pe
pielea capului,
intranazal si
intraauricular.
Biocurentii sunt amplificati,
encefalografe electrice cu 4, 6, 8,
derivatii.
inregistrati de
10,12 sau 24
Inregistrare EEG
Pregatirea pacientului :
-asistenta medicala va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea
examenului orice medicatie, sedative sau excitatoare;
-capul pacientului va fi curat, parul curat si despletit, pozitia pacientului va fi asezat pe un fotoliu
sau culcat pe pat cu ochii inchiti. Camera va fi izolata fonic si de lumina.
Modificari patologice :
epilepsie
traumatisme cranio-cerebrale
neuroinfectii
AVC
tumori cerebrale
modificari EEG pot sa apara in hipofizie , hipoglicemie, hiperhidratare
Arteriografia cerebrala
Consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul carotidian sau vertebro-bazilar
opistotonus (bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala, corpul
sprijinindu-se pe ceafa si calcaie: in tetanos).
Expresia fetei bolnavului:
fata anxioasa, cianotica (bolnavii cu insuficienta circulatorie grava);
fata acoperita cu sudori reci, ochii infundati si inconjurati de cearcane albastre, nasul ascutit si
privirea anxioasa fata peritoneala) in peritonita, ileus, alte afectiuni abdominale grave;
fata congestionata, agitata, cu ochii sclipitori (boli infectioase grave);
fata exprima spaima (boala Basedow);
fata rotunda, asemanatoare cu luna plina (in mixedem);
trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu fruntea incretita adanc,
intristata (in tetanos).
Starea psihica a bolnavului:
bolnavul isi pastreaza constienta;
starea tifica: constienta tulburata, privirea absenta, sta in pat nemiscat (formele grave de febra
tifoida);
carfologie (stare tifica insotita de miscari automate, asemanatoare cu prinderea mustelor din aer);
obnubilatie bolnavul are functiile psihice incetinite, sesizeaza numai partial evenimentele;
delir stare de obnubilatie insotita de iluzii, halucinatii, hiperexcitatii (boli infectioase acute,
afectiuni cerebrale, intoxicatii);
apatie stare de dezinteres fata de mediu si propria persoana;
stupoare bolnavul sta in stare de imobilitate si insensibilitate, poate fi trezit, dar nu raspunde la
intrebari;
somnolenta necesitatea de a dormi indelungat, bolnavul se trezeste usor, dar adoarme imediat;
sopor bolnavul poate fi trezit numai la excitatii foarte puternice;
coma stare patologica de inhibitie profunda a activitatii nervoase superioare, caracterizata prin
pierderea completa sau partiala a cunostintei, a miscarilor voluntare si a sensibilitatii, fiind
pastrate functiile vegetative fundamentale (circulatia si respiratia).
d) Somnul bolnavului:
somn linistit, odihnitor, fara intreruperi, neagitat;
somnolenta - instalata imediat dupa alimentare (in insuficienta hepatica);
stare de insomnie (reala sau falsa raportul dintre somn de zi si de noapte se inverseaza);
somn agitat intreruperi repetate (dureri de foame, diaree, necesitate de mictiuni, stari de
tensiune nervoasa).
e) Durerea:
intensitate mica suportabila (dureri articulare reumatismale) pana la durere de mare intensitate
(colica renala, hepatica);
spontana sau provocata prin palpare, se poate defini ca jena, apasare, presiune, crampe, ruptura,
sfasiere, tensiune, arsura;
de durata, de la cateva ore la cateva zile, in functie de cauza, avand un caracter de permanenta
sau intermitenta;
directia in care iradiaza durerea in ulcerul gastric sau duodenal, durerea iradiaza din epigastru
in spate, in colelitiaza din hipocondrul drept in umarul drept, in apendicita acuta in fosa iliaca
dreapta etc.
f) Convulsiile si contractiile (convulsia = succesiune de contractii puternice involuntare ale unor
grupe musculare; contractia musculara = punerea in tensiune sau scurtarea fibrelor musculare):
paralizii periferice scaderea tonusului muscular (miscarile pasive se pot efectua cu o amplitudine mult mai mare);
paralizia musculaturii vezicii urinare sau a rectului se manifesta prin retentie de urina sau materii fecale;
Administrarea medicamentelor se face tinand cont de anumite reguli, dintre care amintim:
respectarea intocmai a medicamentului prescris, identificarea medicamentelor prin citirea
etichetei si a datei valabilitatii, verificarea calitatii acestora, respectarea cailor de administrare, a
dozajului prescris si a orarului de administrare, respectarea somnului pacientului, evitarea
incompatibilitatii intre medicamente, administrarea imediata a medicamentelor deschise,
respectarea ordinii succesive de administrare a medicamentelor (solutii, picaturi, injectii, ovule
vaginale, supozitoare), administrarea medicamentelor in prezenta asistentei, servirea bolnavului
cu doze unice de medicament, respectarea asepsiei si antisepsiei la administrarea parenterala,
pentru evitarea infectiilor nozocomiale.
Asistenta medicala trebuie sa lamureasca bolnavul asupra efectelor medicamentelor
prescrise si sa raporteze imediat medicului o greseala care a intervenit in timpul administrarii
medicamentelor sau la aparitia unor efecte secundare severe.
Medicamentele astfel introduse au efect: - local sau general, acestea se resorb la nivelul
mucoasei digestive, patrund in sange desfasurandu-si efectul asupra intregului organism sau doar
asupra unor anumite organe. Medicamentele lichide se pot administra ca atare sau diluate cu apa,
ceai, lapte, iar pentru mascarea gustului dezagreabil pot fi indulcite cu mire, siropuri. Cand
medicamentele solide nu pot fi inghitite ca atare, se mojareaza (se piseaza) apoi pot fi diluate cu
apa sau ceai.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterala ofera anumite avantaje ce nu pot fi
neglijate:
absorbtia este usoara, iar efectul se instaleaza rapid;
dozajul este precis, absorbtia nefiind in functie de conditiile speciale ale tubului digestiv;
medicamentele sensibile la actiunea sucurilor digestive, nu sunt alterate sau modificate in
stomac sau intestin;
se pot introduce medicamente si in caz de intoleranta digestiva sau cand calea enterala
este contraindicata.
Prin calea parenterala se intelege de obicei ocolirea tubului digestiv si administrarea
medicamentelor prin injectare. Injectia reprezinta introducerea substantelor in stare lichida in
organism prin intermediul unui ac ce traverseaza tesuturile.
Astfel:
se utilizeaza calea subcutana cand substantele sunt usor resorbabile, au densitate mica si
presiune osmotica apropiata cu cea a organismului, nu provoaca iritatia sau lipoliza
tesutului celular adipos de sub piele;
se recurge la calea intramusculara daca densitatea
medicamentului este mai mare, daca prin stagnarea
in tesuturi ar provoca iritatia acestora, iar efectul
urmarit trebuie sa se instaleze rapid sau daca
intarzierea absorbtiei ar produce modificari in
compozitia medicamentului injectat;
reducerea miscarii
procesul de recuperare etapizat
individualizarea recuperarii
continuarea recuperarii
stimularea pacientului pentru propria recuperare
supravegherea factorilor de risc
evitarea efortului prelungit al pacientului
terapia recuparatorie sa fie obligatoriu avizata de catre medic
Etapele recuperarii :
- reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta
- mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate
- combaterea pozitiei de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia externa a
coapselor
Mobilizarea bolnavilor paralizati are trei etape:
1.Mobilizarea pasiva - se maseaza extremitatile pentru prevenirea complicatiilor
tromboembolitice
- se efectueaza miscari ale segmentului paralizat
- se mentine supletea articulara
- durata unei sedinte de mobilizare pasiva sa fie intre 10-30 minute
- intre mobilizari se vor face scurte pauze obligatoriu
2.Mobilizarea autopasiva educam pacintul ca miscarile desi sunt simple sa se execute
corect si eficient si anume: abductie, adductie, flexie, extensie, rotatie, supinatie, pronatie
3.Mobilizarea activa - se vor supraveghea:
- calitatea miscarilor
- viteza de executie a miscarilor deficitare
- forta fizica
- excitarea miscarilor deficitare
Capitolul 4
Planuri de ingrijire ale pacientilor
cu A.V.C.
- Studiu de cazuri 4.1 Plan de ingrijire al pacientei P.V.
Perioada de ingrijire 24.02 27.02.2012
Prezentarea cazului
Doamna P.V. in varsta de 75 ani, se interneaza in data de 20.02.2012 in Spitalul Clinic
Colentina, sectia neurologie cu diagnosticul prezumtiv AVC hemoragic, hemiplegie stanga, HTA,
Obezitate gradul II
Domiciliul: mediul rural
Conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu fiul ( casatorit); int-o casa cu patru camera si
dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice. Munceste in gospodarie si agricultura.
Mod de petrecere a timpului liber: lecturarea unei carti, emisiuni TV
Motivele internarii
-deficit motor hemicorp stang
Antecedente medicale
Fiziologice
- menarha- la 13 ani;
- menopauza la 54 ani;
- sarcini: 2; nasteri : 1 ; avort spontan 1
Patologice
bolnava, cu circa 5 ore inainteainternari, in urma unui efort fizic acuza brusc : cefalee
brutala accentuata, in casca, urmata de ameteli, varsaturi, fotofobie,
incontenienta urinara, diminuarea fortei musculare pe partea stanga a corpului,
obnubilare, agitatie, dispnee, cu sete de aer, transpiratii abundente. Se interneaza de
urgenta pentru investigatii si tratament de specialitate
Protocol medical
Examen fizic general
La examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic s-au constatat
urmatoarele aspecte patologice:
Stare generala: modificata, bolnav inconstient, subfebril T = 38,2C.
-Tegumente si mucoase: normal colorate, hiperemie intensa la nivelul fetei de partea
stanga a corpului;
-Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.
24.02.2012
25.02.2012
HEMATOLOGIE
RBC= 5.14/10*10/
MCH=28.88/pg
WBC=14.08/*10/L
LY#=0.65/*10/L
HGB=14.85/g/dl
MCHC=33.47/g/dl
NEU%=91.2%
HCT=44.35%
26.02.20
12
27
RDW=14%
NEU#=12.84/*10/L
BAS#=0.07/*10/L
MCV=86.28/fL
MPV=10.24/fL
BIOCHIMIE
VSH(1h)=20/mm
NA(ser)=132/mm ol/l
LDH=193/u/l
GOT=20/u/l
K(ser)=3.4/mm ol/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=91/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=127/mg/dl
T.Bilir=0.61mg%
Lipide=688/mg/dl
Trigl.=52mg/dl
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=298/u/l
EXAMEN LCR
LCR - aspect
Aspect sanghinolent
ENT(+++)
LCR - culoare
XANTOCRO M(+)
LCR - R Pandy
Pozitiv(++)
LCR Albumina 0.52/g
LCR - nr celule
256/mm
LCR - nr eritrocite
138.240/mm
Tratament medicamentos prescris de medic
24.02.2012
25.02.2012
26.02.2012
27.02.2012
Enap
2f
2f
2f
2f
Miofilin
1f
1f
1f
1f
ACC
2f
2f
2f
2f
Algocalmin
2f
2f
2f
2f
Ranitidina
2 cp
2 cp
2 cp
2 cp
Metoclopramid
3f
3f
1f
Nimotop
2cp
2cp
2cp
2cp
Vit B2 , B6
2f
2f
2f
2f
Diazepam
1f
1f
1f
1f
3cp
3cp
3cp
3cp
Manitol 22 %
758 ml
758 ml
758 ml
758 ml
Solutie NaCl
500 ml
500 ml
500 ml
500 ml
Glucoza 10%
500ml+12 U.I
insulina
500ml+12 U
Silimarina
Apreciere nursing
Analizand datele anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se apreciaza
din punct de vedere nursing ca pacienta PV prezinta:
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
Obiective
-zgomote respiratorii
Surse de dificulate
-durere
-anxietate
- diminuarea
mobilitatii
intoleranta la efortul
fizic
-lipsa cunosterii
despre boala sa
Manifestari de
dependenta
-senzatie de sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Diagnostic de ingrijire
Obiective
Problemele
-autonomie in
deplasare si miscare
Sursa de dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de cunoastere a tehnicilor
mobilizarii
Manifestari de dependenta
- imobilizare la pat, grad limitat de
miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente
de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor
si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de ingrijire
Alimentatie inadegvata datorata
varsaturilor, greturilor, aportului insuficient
de alimente
Problemele
-alimentatie neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de alimente
Sursa de dificultate
Obiective
- sa fie echilibrat din punct
de vedere fizic, sa nu mai
prezinte sindrom digestiv
-sa primeasca alimentatia
care sa corespunda din punct
de vedere calitativ si
cantitativ
-reechilibrare
hidro-electrolitica
Obiective
- satisfacerea nevoii de
somn a pacientului
Probleme
-incapacitatea de a se odihni
-epuizare fizica si psihica
-agitatie
Interventii autonome si d
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din cauza hemoragiei
-stare depresiva din cauza bolii
Manifestari de dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
Diagnostic
de ingrijire
Degradarea
autonomiei
pentru
ingrijiri
personale
Probleme
imobilizare
a
-transpiratii
abundente
subfebrilitat
e
-dezinteres
fata de
masurile de
igiena
Sursa de
dificulatate
-dificultatea
de a se
misca
-stare
depresiva
din cauza
bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de
sine
Manifestari
de
dependenta
incontinenta
urinara
Obiective
-pacientul
sa-si
pastreze
tegumentel
e integre
-evitarea
riscului de
aparitie al
escarelor
-sa-i
asiguram
materiale
necesare
pentru
efectuarea
igienei la
pat
Interventii
autonome
si delegate
-asigur lenjerie
curata de corp si
pat
-asigur
microclimatul in
salon si repaus la
pat absolut
-asigur regimul
igieno-dietetic si
hidratare
corespunzatoare a
bolnavului pe cale
parenterala
-explic
pacientului
consecintele
posibile ale
imobilizarii si
masurile de
prevenire luate
-schimb pozitia
pacientului din 2
in 2h
- monitorizarea
functiilor vitale
T.A=185/100mm
Hg ; AV=71
bat/min
T=38C ;R=20
resp/min
diureza=1000ml/2
4h
-administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+Aspatofort
2f/zi I.M
-ii recolteaz
analize de
laborator(HLC ,
TS ,
TQ,IP,glicemie) la
indicatia
Evaluare
24.02.2012
-absenta alterarii pielii
26.02.2012
-tesutul adipos nu a fost afectat
27.02.2012
-am mentinut legatura cu familia pentru educarea acesteia in
fundamentale la pat
Obiective
realizate
medicului
-hemiplegie
-explic pacientului
acesta manevra
6. Nevoia de a elimina: eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare , rezultate din metabolism .
Diagnostic de ingrijire
Obiective
Probleme
-autonomie in deplasare
si miscare
Interventii autonome si
-sonda urinara
-administrarea medicamentelor p
Sursa de dificultate
Manifestari de dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Manifestari de independenta
Nevoia Fundamentala
Nevoia de a-si mentine temperatura
corpului in limite normale
Nevoia de a comunica
Obiective
-pacientul este afebril
-respectarea convingerilo
-integritate psihica
-manifesta ambitie in realizarea
activitatilor specifice varstei sale
Nevoia de a se recreea
Nevoia de a invata
- menarha- la 15 ani;
- sarcini: 5; nasteri : 2 ; avort 3;
Patologice
Protocol medical
Examen fizic general
Examen neurologic
-Atitudine = absente
-Ortostatiune = mers imposibil
- Mobilitate = deficit motor stang
- Coordonare M J =4/5 OMS =5/5
-Sensibilitate = normal
-Vorbire = normal
- Psihic GCS =15
Investigatii
Examenul RMN
Examen IRM cerebral cu substanta de contrast
-mica retea de structuri vasculare serpinginoase cu signal void de reflux rapid in toate
secventele , vizibila superficial parietal posterior pe partea stanga ,fara modificari de semnal in
parenchimul adiacent ; secventele angio IRM evidentiaza malformatie vasculara cu ramuri de
hranire din ACM stg si ACP stg si drenaj venos prin vene corticale in sinusul sagital superior si in
sinusul transvers stg aspect ingrosat al mucoasei ce tapeteaza ambele sinusuri maxilare.
Analize de laborator
-HB=16,20g%
-Ht=45,6%
-trombocite=176.000/mm
-leucocite=8.200/mm
-formula leucocitara : Neutrofile
segmentate=62% Limfocite=27%
Euzinofile=3%
ocite=6%
Bazofile=2%
-VSH=14mm/h
-uree=31mg%
-glicemie=320mg% (la internare)
Mon
-colesterol=240mg%
-tymol=20
-TQ=14 sec (la internare)
-TH=100sec (la internare)
-coeficient protrombina=80%
-creatinina=0.90mg%
-urocultura=sterila
-glucozurie /24h=fara albumina , glucoza=130mg%
Tratament medicamentos prescris de medic
14.03.2012
15.03.2012
16.03.2012
17.03.2012
200ml
200ml
200ml
Manitol 20 %
200ml
500ml
500ml
500ml
Solutie Ringer
Glucoza 10%
500ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
3f
3f
3f
Algocalmin
3f
2f
2f
2f
Cerucal
2f
2f
2f
2f
2f
2f
2f
Clexane (40mg)
2f
Furosemid
2f
1f
1f
1f
Piracetam
1f
1f
Cerebrolysin
1500ml + 12u.i
insulina/250ml
1f
1f
1f
3tb
3tb
3tb
2f
2f
2f
3tb
Maninil
Vitamina B1 100
2f
500 ml
500 ml
500 ml
Vitamina B6 250
500 ml
4f
4f
4f
10 ml
10 ml
10 ml
Vitamina C 500
4f
KCl 1g
10 ml
4 tb
4 tb
4 tb
Sintrom
4 tb
2tb
2tb
Enap
2tb
2tb
Apreciere nursing
Din analiza datelor anamnestice, examenul clinic, paraclinic si observatiile personale, se
apreciaza din punct de vedere nursing ca pacienta RI prezinta:
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
Obiective
- cai respiratorii
permeabile si o buna
respiratie in perioada
spitalizarii
-diminuarea dispneei
- ritm respirator
regulat pe timpul
spitalizarii
-zgomote respiratorii
Surse de dificulate
-durere
-anxietate
- diminuarea
mobilitatii intoleranta
la efortul fizic
-lipsa cunosterii
despre boala sa
Manifestari de
dependenta
-senzatie de sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Diagnostic de ingrijire
Obiective
Alterarea mobilitatii cu
reestrictie in miscare si
autonomie
Problemele
-dificultatea in a se misca,
-pacientul nu are voie sa se
miste din cauza hemoragiei
-mobilizarea pasiva a
pacientul de 6 ori/12h
-pacientul sa-si mentina
satisfacute celelalte nevoi
fundamentale pe timpul
spitalizarii
dificultatea de a se ridica, a
merge
Sursa de dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de cunoastere a tehnicilor
mobilizarii
Manifestari de dependenta
- imobilizare la pat, grad limitat
de miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente
de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor
si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de ingrijire
Alimentatie inadegvata datorata
varsaturilor, greturilor, aportului insuficient
de alimente
Problemele
-alimentatie neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de alimente
Sursa de dificultate
-obisnuinta de hidratare deficitara si
alimentare deficitara
Obiective
- sa fie echilibrat din punct
de vedere fizic, sa nu mai
prezinte sindrom digestiv in
48 ore
-sa primeasca alimentatia
care sa corespunda din
punct de vedere calitativ si
cantitativ in 72 h
-reechilibrare
hidro-electrolitica
Obiective
- satisfacerea nevoii de
somn a pacientului in
perioada spitalizarii
Probleme
-incapacitatea de a se odihni
-epuizare fizica si psihica
- diminuarea starii de
anxietate in 48h
-agitatie
Interventii autonome si d
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din cauza hemoragiei
-stare depresiva din cauza bolii
Manifestari de dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
Diagnostic
Obiective
Interventii
autonome
Evaluare
si delegate
de ingrijire
Degradarea
autonomiei
pentru
ingrijiri
personale
Probleme
imobilizare
a
-transpiratii
abundente
subfebrilitat
e
-dezinteres
fata de
masurile de
igiena
Sursa de
dificulatate
-dificultatea
de a se
misca
-stare
depresiva
din cauza
bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de
sine
Manifestari
de
dependenta
incontinenta
urinara
-pacientul
sa-si
pastreze
tegumentel
e integre
-evitarea
riscului de
aparitie al
escarelor
-sa-i
asiguram
materiale
necesare
pentru
efectuarea
igienei la
pat
-asigur lenjerie
curata de corp si
pat
-asigur
microclimatul in
salon si repaus la
pat absolut
-asigur regimul
igieno-dietetic si
hidratare
corespunzatoare a
bolnavului pe cale
parenterala
-explic
pacientului
consecintele
posibile ale
imobilizarii si
masurile de
prevenire luate
-schimb pozitia
pacientului din 2
in 2h
- monitorizarea
functiilor vitale
T.A=185/100mm
Hg ; AV=71
bat/min
T=38C ;R=20
resp/min
diureza=1000ml/2
4h
-administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+Aspatofort
2f/zi I.M
-ii recolteaz
analize de
laborator(HLC ,
TS ,
TQ,IP,glicemie) la
indicatia
medicului
14.03.2012
-absenta alterarii pielii
16.03.2012
-tesutul adipos nu a fost afectat
17.03.2012
-am mentinut legatura cu familia pentru educarea acesteia in
fundamentale la pat
Obiective
realizate
-hemiplegie
-explic pacientului
acesta manevra
Obiective
Probleme
Interventii autonome si
-sonda urinara
-administrarea medicamentelor p
Sursa de dificultate
Manifestari de dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Manifestari de independenta
Nevoia Fundamentala
Nevoia de a-si mentine temperatura
corpului in limite normale
Nevoia de a comunica
Obiective
-pacientul este afebril
-respectarea convingerilor
-integritate psihica
-manifesta ambitie in realizarea
activitatilor specifice varstei sale
- menarha- la 13 ani;
- menopauza la 50 ani;
- sarcini: 3; nasteri : 2 ; avort 1
Patologice
- bolile copilariei
Analize de laborator
Analiza
HEMATOLO
GIE
22.03.2012
23.03.2
0
12
21.03.2012
RBC= 4.59/10*10/
10/L
MCH=34.58/pg
WBC=18.28/*
LY#=1.68/*10/L
HGB=14.55/g/dl
MCHC=33.12/g/dl NEU%=95.4%
BAS%=0.6%
HCT=43.65%
/L
RDW=13.56%
NEU#=15.54/*10
BAS#=0.12/*10/L
MCV=95.36/fL
VSH(1h)=22/mm
BIOCHIMIE
MPV=10.56/fL
NA(ser)=142/mm ol/l
LDH=153/u/l
GOT=40/u/l
K(ser)=4.4/mm ol/l
CK-MB=6/u/l
GPT=25/u/l
Cl(ser)=95/mm ol/l
D.Bilir=0.29mg%
Protein. Totala=8.3
Glucoza=161/mg/dl
T.Bilir=0.71mg%
Lipide=628/mg/dl
Trigl.=132mg/dl
LY%=7.5%
Ca=9.0/mg/dl
GGT=26/u/l
CPK=198/u/l
EXAMEN
LCR
LCR-Aspect
sanghinolent
ENT(+++)
LCR-culoare
XANTOCRO
M(+)
LCR-R Pandy
Pozitiv(++)
LCR-Albumina
0.52/g
LCR-nr celule
256/mm
LCR-nr
eritrocite
138.240/mm
deficit de autoingrijire;
incontinenta urinara
incapacitatea de a comunica;
circulatie inadecvata;
riscul de aparitie a
sindromului de inutilitate
social.
Obiective
-zgomote respiratorii
Surse de dificulate
-durere
-anxietate
- diminuarea
mobilitatii
intoleranta la efortul
fizic
-lipsa cunosterii
despre boala sa
Manifestari de
dependenta
-senzatie de sufocare
2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura: sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in
miscare , de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate , de a pastra diferitelor
parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.
Diagnostic de ingrijire
Alterarea mobilitatii cu
reestrictie in miscare si
autonomie
Problemele
-dificultatea in a se misca,
-pacientul nu are voie sa se
miste din cauza hemoragiei
Obiective
-mobilizarea pasiva a
pacientul de 6 ori/12h
-pacientul sa-si mentina
satisfacute celelalte nevoi
fundamentale
dificultatea de a se ridica, a
merge
Sursa de dificultate
-hemoragia
-oboseala
-slabiciune
-lipsa de cunoastere a tehnicilor
mobilizarii
Manifestari de dependenta
- imobilizare la pat, grad limitat
de miscare
3. Nevoia de a se alimenta: oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente
de buna calitate si in cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor
si pentru a-si mentine energia indisponibila unei bune functionari .
Diagnostic de ingrijire
Alimentatie inadegvata datorata
varsaturilor, greturilor, aportului insuficient
de alimente
Problemele
-alimentatie neadegvata:surplus
-varsaturi
-greturi
-hidratare neadegvata
-aport insuficient de alimente
Sursa de dificultate
Obiective
- sa fie echilibrat din punct
de vedere fizic, sa nu mai
prezinte sindrom digestiv
-sa primeasca alimentatia
care sa corespunda din
punct de vedere calitativ si
cantitativ
-reechilibrare
hidro-electrolitica
-administrarea medicamentelor p
Obiective
- satisfacerea nevoii de
somn a pacientului
Probleme
-incapacitatea de a se odihni
-epuizare fizica si psihica
-agitatie
Interventii autonome si d
Sursa de dificulatate
-anxietate
-pacientul este agitat din cauza hemoragiei
-stare depresiva din cauza bolii
Manifestari de dependenta
-insomnie
-epuizare
5. Nevoia de a fii curat si ingrijit: a fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele
sunt o necesitate pentru a-ti mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat acestea sa-si
poata indeplini functiile.
Diagnostic
de ingrijire
Degradarea
autonomiei
pentru
ingrijiri
personale
Probleme
imobilizare
a
-transpiratii
abundente
subfebrilitat
e
-dezinteres
fata de
masurile de
igiena
Sursa de
dificulatate
-dificultatea
de a se
misca
-stare
depresiva
din cauza
bolii
-slabiciune
perturbarea
imaginii de
sine
Manifestari
de
dependenta
incontinenta
urinara
Obiective
-pacientul
sa-si
pastreze
tegumentel
e integre
-evitarea
riscului de
aparitie al
escarelor
-sa-i
asiguram
materiale
necesare
pentru
efectuarea
igienei la
pat
Interventii
autonome
si delegate
-asigur lenjerie
curata de corp si
pat
-asigur
microclimatul in
salon si repaus la
pat absolut
-asigur regimul
igieno-dietetic si
hidratare
corespunzatoare a
bolnavului pe cale
parenterala
-explic
pacientului
consecintele
posibile ale
imobilizarii si
masurile de
prevenire luate
-schimb pozitia
pacientului din 2
in 2h
- monitorizarea
functiilor vitale
T.A=185/100mm
Hg ; AV=71
bat/min
T=38C ;R=20
resp/min
diureza=1000ml/2
4h
-administrarea
medicamentelor
prescrise de
medic+Aspatofort
2f/zi I.M
-ii recolteaz
analize de
laborator(HLC ,
TS ,
TQ,IP,glicemie) la
indicatia
Evaluare
21.03.2012
-absenta alterarii pielii
22.03.2012
-tesutul adipos nu a fost afectat
23.03.2012
-am mentinut legatura cu familia pentru educarea acesteia in
fundamentale la pat
Obiective
realizate
medicului
-hemiplegie
-explic pacientului
acesta manevra
6. Nevoia de a elimina: eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debarasa de
substantele nefolositoare , rezultate din metabolism .
Diagnostic de ingrijire
Obiective
Probleme
Interventii autonome si
-sonda urinara
-administrarea medicamentelor p
Sursa de dificultate
Manifestari de dependenta
-disconfort, jena
Nevoi fundamentale la care pacientul prezinta independenta
Manifestari de independenta
Nevoia Fundamentala
Nevoia de a-si mentine temperatura
corpului in limite normale
Nevoia de a comunica
Obiective
-pacientul este afebril
-respectarea convingerilo
-integritate psihica
-manifesta ambitie in realizarea
activitatilor specifice varstei sale
Nevoia de a se recreea
Nevoia de a invata
Concluzii
Am ales aceasta tema deoarece sistemul nervos face legatura dintre organism si mediul
inconjurator ; controleaza si regleaza activitatea tuturor tesuturilor si organelor.
Nu putem supravietui fara un sistem nervos functional.
AVC ul este o
suferinta grava a SNC care duce la modificari cerebrale, pierderea motilitatii unei parti
din corp asociata sau nu cu tulburari de echilibru. Alaturi de tulburarile de motilitate apar
si alte tulburari : de sensibilitate, sfincteriene, trofice, senzoriale, de comunicare.
Factorii determinanti
o HTA, arteroscleroza, traume psiho-afective, stari de incordare, conflictuale si de tensiune
emotionala, oboseala fizica, excese alimentare si/sau alcoolice, insolatie, variatii bruste
de temperatura si de presiune atmosferica,
etc.
Discutii
Indiferent de cauza care a dus la producerea accidentului vascular, problemele pacientilor sunt
-
alterarea mobilitatii fizice din cauza deficitului motor si senzorial, diminuarea fortei
musculare;
alterarea comunicarii verbale;
lipsa autonomiei in ingrijirile personale;
alterarea conceptiei despre sine;
Concluzii
1. AVC tranzitor reprezinta o urgenta neurologica deoarece netratat la timp si corect se
transforma dupa mai multe repetari in accident ischemic constituit ( infarct cerebral ). In
functie de vasul afectat, deci de nivelul circulator de la care nu mai trece sangele,
simptomatologia este caracteristica.
2. AVC hemoragic hemoragie subarahnoidiana se datoreaza sangelui care invadeaza spatiul
subarahnoidian care in mod normal contine LCR si circulatia acestui amestec pe caile
anatomice de curgere a LCR pana la nivel spinal, evolutia fiind rapida spre deces.
3. AVC hemoragic hemoragie cerebrala are drept cauza HTA si ateromatoza reprezinta una
din cele mai grave suferinte ale creierului, grefata de o mortalitate crescuta, iar pentru
supravietuitori, de sechele neurologice importante : paralizii, tulburari psihice.
BIBLIOGRAFIE
1. TITIRCA L.
2. TITIRCA L.
3. TITIRCA L.
4. TITIRCA L.
5. MOZESC.C
6. BALTAG. G
INGRIJIRI
GENERALE
Sl
SPECIALE
ALE
BOLNAVILOR, VOL. 1 - II, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1981.
7. MORARU I.
8. ARSENI C.
'Viata
Medicala