Professional Documents
Culture Documents
MASINA ASINCRONA
Masina asincrona este cea mai raspndita masina electrica. Ea se ntlneste pe scara larga n
actionarile electrice din toate sectoarele industriale si sociale, ndeosebi n regimul de motor trifazat,
pentru actionarea masinilor unelte, a pompelor, a compresoarelor, a morilor cu bile, a macaralelor
electrice, a podurilor rulante, a aparaturii medicale, a aparaturii electrocasnice etc.
Motoarele asincrone se construiesc pentru o gama foarte larga de puteri (de la ordinul
unitatilor de W pna la ordinul zecilor de MW), pentru tensiuni joase (sub 500V) si tensiuni medii
(3 kV, 6 kV sau 10 kV) si avnd turatia sincrona la frecventa f = 50 Hz egala n mod uzual cu n =
500, 600, 750, 1000, 1500 sau 3000 rot/min, n functie de numarul de perechi de poli.
Principalele avantaje ale motoarelor asincrone fata de alte tipuri de motoare electrice sunt:
simplitate constructiva;
pret de cost redus;
siguranta mare n exploatare;
performante tehnice ridicate (cuplu mare de pornire, randament ridicat);
stabilitate n functionare, exploatare, manevrare si ntretinere simpla;
alimentare direct de la reteaua trifazata de c.a.;
Dintre principalele dezavantaje putem enumera:
soc mare de curent la pornire;
factor de putere relativ scazut;
caracteristica mecanica dura;
Regimul de generator al masinii asincrone este mai rar folosit datorita puterii reactive (de
magnetizare) relativ mare pe care masina trebuie s-o ia de la retea.
n actionarile electrice, n cazuri speciale, masina asincrona poate functiona pentru scurta
durata si n regimul de frna electrica.
80
Masina asincrona
Statorul masinii asincrone joaca rolul de inductor. n stator se obtine un cmp magnetic
nvrtitor, pe cale electrica, cu ajutorul unei nfasurari trifazate parcurse de curenti alternativi
trifazati, nfasurare asezata n crestaturi.
Din punct de vedere constructiv, statorul are forma unui cilindru gol realizat din tole de otel
electrotehnic de 0,5 mm grosime, izolate ntre ele cu lac izolant sau oxizi ceramici.
Crestaturile se obtin prin stantarea tolelor nainte de mpachetarea miezului si pot fi
seminchise sau deschise. Crestaturile seminchise (figura 3.1, a) prezinta avantajul unui flux de
dispersie mai redus, dar nfasurarea trebuie realizata din conductor rotund si introdusa fir cu fir,
neputnd fi realizata afara pe sablon. Crestaturile seminchise se utilizeaza la masini de puteri mici.
Crestaturile deschise (figura 3.1, b) permit realizarea nfasurarii afara pe sablon dar prezinta un flux
de dispersie mai mare. Se utilizeaza la masini de puteri mari.
Figura 3.1
Figura 3.2
nfasurarea statorului se realizeaza de cele mai multe ori n doua straturi si cu pas scurtat.
nfasurarile ntr-un singur strat se utilizeaza numai la masinile de putere mica.
Masina asincrona
81
(f2 = s f1 )
fluxul inductor patrunde mai adnc n rotor mbratisnd colivia I care avnd sectiunea
mai mare va avea rezistenta ohmica mai mica, reactanta relativ mare iar curentul va circula
preponderent prin ea. Din acest motiv se mai numeste si colivie de lucru.
a)
Figura 3.4
b)
c)
Figura 3.5
n cazul masinii cu rotorul bobinat, capetele nfasurarii rotorice sunt scoase n exterior cu
ajutorul unor contacte alunecatoare compuse din trei inele de bronz solidare cu rotorul pe care
aluneca perii din bronz grafitat fixate si izolate fata de carcasa masinii (figura 3.3).
Ventilatia nfasurarii statorice se realizeaza de obicei la puteri mici si medii cu ajutorul
ventilatorului axial montat pe axul masinii (figura 3.3), iar ventilatia nfasurarii rotorice se
realizeaza cu ajutorul aripioarelor de pe inelele de scurtcircuitare care se toarna odata cu colivia.
82
Masina asincrona
Figura 3.3
Masina asincrona
83
Carcasa se executa din aluminiu sau fonta prin turnare. Carcasa poarta talpile de fixare ale
masinii, inelul de ridicare, cutia de borne, placuta indicatoare si scuturile frontale. n scuturi se
monteaza lagarele (rulmentii) pe care se sprijina axul masinii (figura 3.3).
La masina asincrona cu inele, unul din scuturile frontale sustine portperiile, mpreuna cu
periile de contact si dispozitivul de ridicare a periilor si scurtcircuitare a inelelor (daca exista).
Carcasa sustine miezul statorului mpreuna cu nfasurarea sa si asigura posibilitatea de
centrare fata de rotor.
ntrefierul este spatiul liber ramas ntre miezul feromagnetic al rotorului si miezul statoric.
Latimea ntrefierului la masina asincrona se considera constanta (se neglijeaza deschiderea
crestaturilor) si are o valoare foarte mica (0,12mm) n vederea obtinerii unui curent de
magnetizare ct mai redus, respectiv a unui factor de putere ridicat.
n figura 3.3 s-a reprezentat o sectiune longit udinala printr-o masina asincrona cu rotorul
bobinat, pe care se pot evidentia cele mai multe din elementele constructive ale masinii asincrone
prezentate mai sus.
84
Masina asincrona
Motorul asincron trifazat primeste energie electrica de la reteaua de c.a. prin conectarea
statorului la aceasta, energie pe care o converteste n energie mecanica furnizata la axul rotorului.
Sistemul de curenti trifazati simetrici absorbiti de stator de la retea produce un cmp magnetic
nvrtitor care pentru armonica fundamentala are forma:
(3.1)
Acest cmp produce n raport cu nfasurarea rotorica (care n momentul pornirii este fixa) un
flux magnetic de forma:
2 = 2m cos 1 t
(3.2)
(3.3)
(1 2 )
1
Evident cnd 1 = 2 , fluxul 2s devine invariabil n timp si, prin urmare, nu se mai induc
t.e.m. n rotor, cuplul electromagnetic al motorului devenind nul. Deci, rotorul are tendinta de a se
apropia de viteza de sincronism dar pe care nu o poate atinge.
Astfel cmpul magnetic nvrtitor inductor si rotorul nu pot fi niciodata n sincronism. De
aici si denumirea de masina asincrona.
Considernd ca rotorul se nvrte n regim stationar cu viteza unghiulara 2
corespunzatoare alunecarii s, atunci frecventa fluxului 2 , a t.e.m. induse n rotor si a curentilor
rotorici va fi:
2 = p (1 2 ) = p s 1 = s 1; f 2 = s f 1.
(3.4)
Masina asincrona
85
unde n 1 =
60
1 [rot / min ];
2
n2 =
n1 n2
100 %
n1
(3.5)
60
2 [rot / min ] sunt turatiile cmpului nvrtitor, respectiv
2
rotorului n rot/min.
Motoarele asincrone de constructie normala au n mod uzual alunecari nominale cuprinse
ntre (1 5) %. Acest lucru arata ca la frecventa statorica industriala f1 = 50Hz , frecventa curentilor
rotorici va fi conform relatiei (3.4):
(s = 1) ea are expresia:
E 2 = 4, 44 N 2 k N2 f 2 m
(3.6)
(3.7)
E 2 = 100V (s = 1), atunci la o valoare uzuala a alunecarii nominale cum ar fi s = 2%, ea va avea
valoarea:
E 2s = 0,02 100 = 2 V.
86
Masina asincrona
Figura 3.6
Cmpul magnetic nvrtitor rezultant reprezinta un cmp magnetic util n masina asincrona
n sensul ca el este rezultatul suprapunerii cmpurilor inductor (de excitatie) si de reactie a
indusului, ale caror linii strabat att nfasurarea statorica ct si pe cea rotoric a, definind cuplajul
magnetic al celor doua nfasurari (ntocmai ca la transformator).
Cmpul magnetic rezultant din ntrefier va produce prin masina un flux magnetic rezultant
(util) avnd amplitudinea:
2m =
2
Bm L
(3.8)
unde:
L - lungimea miezului rotoric;
- pasul polar.
Acest flux util matura periferia interioara a statorului si va induce t.e.m. n cele trei faze
statorice cu valoarea efectiva:
Masina asincrona
E1 =
2
f 1 N1 k N1 m .
2
87
(3.9)
(3.10)
2
f 2 N2 k N2 m .
2
(3.11)
Valoarea efectiva a t.e.m. utile rezultanta rotorice este prin urmare proportionala cu
frecventa f 2 = s f1, deci cu alunecarea s, ceea ce ne permite sa scriem:
E 2 s = s E2 ;
E2 =
2
f1 N2 k N2 m
2
(3.12)
unde marimea E 2 astfel definita este chiar t.e.m. rotorica indusa de cmpul magnetic nvrtitor
rezultant Bm daca rotorul ar sta pe loc (s = 1).
Expresia t.e.m. rotorice efective se poate scrie fazorial:
E 2s = s E2 = j 1 N 2 k N2 m
(3.13)
Cmpul magnetic de dispersie statoric d1 este acel cmp ale carui linii de cmp se nlantuie
numai cu spirele proprii, fara sa se nlantuie cu spirele rotorice. Aceste linii se nchid fie prin
ntrefierul masinii fie prin aer n jurul capetelor frontale ale bobinelor statorice. Fluxul de dispersie
corespunzator acestui cmp va induce n fazele statorice t.e.m. de valoare efectiva complexa :
E d1 = j 1 L d1 I1 Ed1 = j X d1 I1.
(3.14)
(3.15)
sau fazorial:
E d2 = j s X d2 I 2
(3.16)
U1 = R1 I1 + j X d 1 I1 E1
0 = R 2 I2 + j s X d 2 I2 s E 2
(3.17)
88
Masina asincrona
conform teoremei lui Kirchhoff pentru tensiuni aplicata pe o faza statorica respectiv rotorica.
mpartind ecuatia tensiunilor rotorice la s obtinem:
0=
R2
I 2 + j X d2 I 2 E 2 .
s
(3.18)
Sa remarcam faptul ca motorul asincron echivalent definit ca avnd rotorul imobil este
identic cu un transformator trifazat, nfasurarea statorica reprezentnd primarul, iar nfasurarea
rotorica secundarul. Prin urmare acestui motor asincron echivalent i se pot aplica ecuatiile
transformatorului. Pentru stator (primar) este n continuare valabila ecuatia de tensiuni (3.17), iar
pentru secundar (rotor) ecuatia (3.18), fazorii fiind toti de frecventa f 1.
ntocmai ca la transformator vom raporta marimile rotorice (secundare) la stator (primar) n
scopul de a ajunge la o schema echivalenta si la o diagrama de fazori statorici si rotorici
comparabili ca marime.
Daca nmultim toti termenii ecuatiei (3.18) cu
N1 k N1
N 2 k N2
chiar E1 conform (3.11), termen care se regaseste si n ecuatia statorica (3.17). n felul acesta cele
doua ecuatii au un termen comun E1 , ceea ce sugereaza o schema echivalenta cu doua ochiuri
independente, dar cu o latura comuna.
Utiliznd notatiile proprii raportarii:
2
N k
R '2 = R 2 1 N ; X'd = Xd
1
N 2 k N2
N1 k N1
2
N 2 k N2
(3.19)
I '2 = I 2
N 2 k N2
N1 k N1
; E'2 = E 2
N1 k N1
N 2 k N2
= E1 = Em
U1 = R1 I1 + j X d1 I1 E m ;
R'2 '
0
=
I 2 + j X'd2 I '2 Em ;
'
I1 + I 2 = I m ;
E = j X I .
m
m
m
(3.20)
Ecuatia a 3-a, respectiv, a curentilor, s-a obtinut din ecuatia solenatiilor corespunzatoare
compunerii cmpurilor magnetice inductor si de reactie n cmpul magnetic rezultant util:
N1 k N1 I1 + N 2 k N2 I 2 = N 1 k N1 I m
(3.21)
Masina asincrona
89
(3.20)
E 2m1
Ra
, Ia
fiind curentul corespunzator pierderilor PFe . Reamintim ca pierderile n fier rotorice PFe 2 pot fi
neglijate n regimul de motor datorita frecventei foarte joase a curentilor rotorici.
Se pot construi acum schema echivalenta si diagrama de fazori:
Figura 3.7
Figura 3.8
n figura 3.8 s-a reprezentat schema echivalenta a masinii asincrone n regim stationar. n
aceasta schema s-a mpartit rezistenta echivalenta
dezvolta pierderile Joule Pj2 si rezistenta R '2
R '2
a rotorului n rezistenta R '2 , n care se
s
(1 s )
, care ar avea semnificatia unei rezistente de
s
sarcina (pentru a ntari analogia cu schema echivalenta a transformatorului). Se poate arata ca,
puterea pierduta n aceasta rezistenta reprezinta chiar puterea transformata n putere mecanica totala
PM .
90
Masina asincrona
Z1 = R 1 + j Xd1 ; Z'2 =
R '2
+ j X'd2 ;
s
Z0 =
R a j X m
R a + j Xm
Figura 3.9
Rezolvnd schema echivalenta din figura 3.9 se obtin pentru curentii I1 si I2 urmatoarele
expresii:
Z Z'
Z Z + Z1 Z'2 + Z'2 Z0
U1 = I1 Z1 + 0 2 = I1 1 0
Z0 + Z'2
Z0 + Z'2
I1 = U 1
I '2 = I1
'
Z0 + Z2
'
Z0
Z0
(3.22)
'
Z1 Z0 + Z1 Z2 + Z 2 Z0
+ Z'
= U 1
Z0
Z1 Z0 + Z1
Z' + Z' Z
2
(3.23)
'
Z
1+ 2
'
Z 0 + Z2
Z0
I1 = U 1
= U1
Z1
'
'
Z 0 Z1 + c Z2
Z1 + Z 2 1 +
Z0
(3.24)
I '2 = U1
(3.25)
1
Z1
+ c Z'
Z1
= c e j c - un coeficient complex cu modulul c, ceva mai mare ca 1
Z0
( Z0 avnd modulul mult mai mare dect Z1 ) si cu argumentul foarte apropiat de zero. n mod
uzual acest coeficient are valoarea: c = 1,02 1,05.
Masina asincrona
91
Observatii:
mica n comparatie cu tensiunea la borne U1 pentru toate regimurile de functionare ale motorului
asincron. Pe de alta parte si caderea inductiva de tensiune pe reactanta de dispersie X d 1 reprezinta n
mod uzual doar cteva procente din t.e.m. utila E m . Prin urmare din prima ecuatie a sistemului
(3.20) se deduce:
U1 E m
U1 E m =
2
f 1 N1 k N1 m .
2
Cu alte cuvinte, daca tensiunea de faza aplicata statorului este constanta ca marime
efectiva, iar frecventa sa de asemenea constanta, atunci amplitudinea fluxului rezultant este practic
constanta, independenta de sarcina motorului. De asemenea si curentul de mers n gol I0 ca si
componentele sale I m si I a vor fi constante.
Dat
fiind
faptul
ca
regimurile
normale
alunecarea s
este
foarte
redusa
R '2
(s = 0,01 0,05), rezulta >> X'd 2 , ceea ce nseamna ca factorul de putere rotoric:
s
cos 2 =
R '2
s
2
2
R'
2 + X'
s d 2
(3.26)
este foarte apropiat de unitate, adica defazajul dintre t.e.m. utila rotorica E '2 si curentul rotoric
I '2 este foarte mic, practic nul dupa cum se poate observa pe diagrama de fazori.
92
Masina asincrona
Pentru a pune n evidenta ct mai sugestiv bilantul puterilor se poate trasa grafic o diagrama
care ne arata cum evolueaza puterile n motorul asincron. Aceasta diagrama s-a reprezentat n figura
3.10 unde s-au facut notatiile:
Figura 3.10
P1
PCu 1
PFe1
PCu 2
Pm
ventilatorului de pe ax cu aerul);
PM
P2
(3.28)
Masina asincrona
93
PM = M 2 =
2 n 2
M
60
(3.29)
P = M 1 =
2 n1
M
60
(3.30)
unde:
M cuplul electromagnetic al masinii;
(3.31)
PM = P PCu 2 = M 1 (1 s ) = (1 s ) P.
(3.32)
Adica pierderile n cuprul nfasurarilor rotorice reprezinta fractiunea s din puterea magnetica
P transmisa de stator rotorului n timp ce puterea mecanica totala reprezinta fractiunea (1 s ) din
puterea P. Altfel spus relatia (3.31) ne arata ca valoarea alunecarii unui motor asincron se stabileste
n functie de valoarea pierderilor n cuprul rotoric. La pierderi PCu 2 mari vom avea alunecari mari. n
scopul obtinerii unui randament sporit masina se proiecteaza pentru alunecari nominale mici
(s = 0,01 0,05).
subcapitolul 3.2.1), motiv pentru care aceste pierderi PFe 2 nu figureaza n acest bilant al puterilor
active.
Din punct de vedere al bilantului de puteri reactive motorul asincron este un receptor ohmicinductiv. Motorul preia puterea reactiva relativ importanta de la retea necesara magnetizarii
miezului feromagnetic, deci crearii cmpului magnetic din masina. Factorul de putere al motorului
asincron, cos 1 , este totdeauna inductiv. Motorul asincron este excitat de la aceeasi retea care i
furnizeaza si puterea activa.
Randamentul motorului asincron va avea expresia:
=
P2
P2
P2
=
=
.
P1 P2 + P P2 + Pm + PCu 1 + PCu 2 + PFe1
(3.33)
60 2
sau prin separarea pierderilor din puterea absorbita P1. Randamentul
2
94
Masina asincrona
nominal al masinilor asincrone are valori mari n = (75 95)%, valorile mici pentru puteri mici, iar
valorile mari pentru puteri mari (>10kW).
Ca urmare a interactiunii dintre fluxul inductor fata de rotor si curentii indusi de acesta n
nfasurarea rotorica, apar forte electromagnetice care vor produce un cuplu rezultant de forte
electromagnetice. Aplicat asupra rotorului acest cuplu produce miscarea de rotatie de la masina
asincrona.
Expresia cuplului electromagnetic al motorului asincron trifazat n regim stationar de
functionare se poate face explicit pornind de la expresia generala a cuplului electromagnetic la
masinile de curent alternativ (vezi subcapitolul 2.4 relatia (2.68)):
M=
3 E 2 I 2 cos (I 2 , E 2 )
.
1 2
(3.34)
3 R '2 I '2
PCu 2
PCu 2
.
M=
=
=
1 2 s 1
s 1
(3.35)
I '2 =
U1
Z1
+ c Z'
U1
'
R + c R 2 + j X + c X'
d1
d2
1
s
(3.36)
I '2 =
U1
2
'
R + c R 2 + X + c X'
d
d2
1
s 1
(3.37)
3 R '2 U12
2
'
R
'
2
s 1 R + c
+ X d + c X d2
s 1
(3.38)
Masina asincrona
95
dM
si se rezolva ecuatia:
ds
dM
= 0.
ds
'
'
'
R + c R 2 + X + c X' 2 s R + c R 2 c R 2 = 0
d2
1
1
s d1
s
s
(3.39)
de unde rezulta:
s m1, 2 =
c R '2
R + X d1 + s X'd2
(3.40)
2
1
M m1, 2 =
3 U12
2 c 1 R1 + R12 + Xd 1 + c X'd 2
(3.41)
2 f1
proportional cu frecventa tensiunii de alimentare 1 =
, si nu depinde de rezistenta
p
96
Masina asincrona
n 2 = n1 (1 s ),
(3.42)
=
2
Mm 1
2 '
c
R
2
2
+ 2 c R R'
s R12 + Xd 1 + c X'd 2 +
1
2
sm 1
(3.43)
'
cR
1
2
R12 + X d 1 + c X 'd 2
(3.44)
R1
R12 + Xd1 + c X'd2
(3.45)
(3.46)
n mod uzual << 1, ndeosebi la masinile de putere mai mare si prin urmare coeficientul se
poate neglija si expresia (3.45) se poate scrie:
Masina asincrona
M=
97
2 Mm
s s m1
+
s m1
s
(3.47)
comparatie cu
sm 1
s
s
sm 1
M=
2 M m 1
sm 1
s;
[0 < s < s ]
(3.48)
m1
adica cuplul M este proportional cu alunecarea s variind dupa o dreapta ce trece prin origine. Pentru
alunecari mari s > s m 1 , se poate neglija termenul
sm 1
s
n comparatie cu
s
sm 1
expresia (3.47)
devenind:
M=
2 M m1 s m1
; s > s m1
s
(3.49)
adica dependenta dintre cuplu si alunecare se face dupa o hiperbola echilatera (3.11).
Figura 3.11
n figura 3.11 s-a reprezentat forma de variatie a cuplului functie de alunecare s pentru tot
domeniul s ( ;+), rationamentul de mai sus repetndu-se analog pentru alunecarile negative.
n domeniul s (0,1] masina functioneaza n regim de motor
98
Masina asincrona
Revenind la regimul de motor electric s (0,1] (figura 3.11), zona OA a caracteristicii este
o zona stabila de functionare, pe aceasta portiune aflndu-se si punctul nominal de functionare (n
mod uzual M m = (1,5 3) M N ). ntr-adevar, pe aceasta portiune la o crestere a cuplului rezistent la
axul masinii, care va antrena o scadere a turatiei deci o crestere a alunecarii (n 2 = n1 (1 s )), cuplul
electromagnetic dezvoltat de masina va creste deci va putea prelua cresterea cuplului rezistent si
functionarea se va stabili n alt punct. Deplasarea punctului de functionare se poate face nsa stabil
doar pna n punctul A care reprezinta un punct critic de functionare al masinii (motiv pentru care
cuplul M m 1 si alunecarea s m 1 corespunzatoare se numesc critice).
Portiunea AB a caracteristicii M = f (s ) este o portiune instabila de functionare a motorului
asincron deoarece orice crestere a cuplului rezistent la axul masinii va duce la cresterea alunecarii si
la scaderea cuplului electromagne tic dezvoltat.
Rezumnd cele aratate mai sus putem afirma ca motorul asincron functioneaza stabil si cu
randament superior n domeniul 0 < s < s m 1 .
Comportarea masinii la socuri de sarcina este caracterizat de factorul de suprasarcina:
Mm 1
Mn
care n mod uzual ia valoarea k m = 1,5 3, valorile mai mici ntlnindu-se la motoarele asincrone cu
km =
rotorul n colivie.
Caracteristica mecanica n 2 = f (M ) se poate deduce din caracteristica M = f (s ) facnd
schimbarea de variabila: n 2 = n1 (1 s ).
Figura 3.12
Masina asincrona
99
n figura 3.12 s-a reprezentat caracteristica mecanica astfel obtinuta. Ordonata la origine
(M = 0, s = 0 ) corespunde
sincronismului
(M = 0, n = n1 ).
Taietura absciselor
(M = M
, n = 0)
3 p R '2 U12
2
'
R
'
2
2 s f1 R + c
+ X d + c X d2
s 1
(3.50)
1 2 f 1
=
; se observa ca se poate schimba aliura caracteristicii M = f (s )
p
p
U1
f1
R '2
U1
Mm
sm
~ U12
f1
~
1
f1
1
f1
R'2
~ R'2
100
Masina asincrona
Fig
ura 3.13
Figura 3.14
Figura 3.15
Din examinarea celor trei familii de caracteristici reprezentate n figurile 3.13, 3.14, 3.15
rezulta urmatoarele observatii:
o la scaderea tensiunii de alimentare, cuplul maxim deci si factorul de suprasarcina scad rapid
(cu U )
2
1
U1
= ct., mentinndu-se astfel si M m = ct .;
f1
Masina asincrona
Figura 3.16
Figura 3.17
101
Figura 3.18
Acest regim dinamic ncepe n momentul cnd se conecteaza statorul la retea (turatia
motorului fiind nula) si se termina cnd motorul ajunge n regim stationar (cnd turatia motorului se
stabilizeaza). Curentul absorbit de la retea n momentul pornirii depaseste de 6 8 ori curentul
nominal ( I1p = 6 8I1n ) , dupa care scade exponential la valoarea stabilizata de regim stationar.
Valoarea mare a curentului de pornire rezulta din schema echivalenta (fig. 3.7), n care se
R '2
remarca faptul ca la s = 1, rezistenta echivalenta rotorica
ia cea mai mica valoare, ceea ce face
s
102
Masina asincrona
ca impedanta rotorica Z'2 sa aiba cel mai mic modul posibil, atragnd dupa sine un curent rotoric
mare si, corespunzator, un curent statoric mare.
Acest supracurent de pornire poate avea efecte nefaste asupra aparatelor montate n circuitul
statoric (aparate de masura, contoare, relee, etc.) si poate produce caderi nsemnate de tensiune pe
retea, daca puterea retelei de alimentare este comparabila cu cea a actionarii. De asemenea ntre
capetele frontale ale bobinelor statorice se produc eforturi electrodinamice importante.
Din motivele prezentate mai sus se impune a se gasi metode de limitare a curentului de
pornire la valori acceptabile.
n cazul motoarelor cu rotorul n colivie, limitarea curentului de pornire nu se poate face
dect actionnd asupra statorului, si anume asupra tensiunii de alimentare U1 , reducndu-se aceasta
n momentul conectarii statorului la retea. n fig. 3.19a, b, c, se reprezinta trei scheme de pornire a
motorului asincron cu rotorul n colivie.
a)
b)
c)
Figura 3.19
n figura 3.19, a n serie cu fazele statorului s-au conectat trei bobine cu miez de fier care vor
produce o nsemnata limitare a curentului de pornire. Dupa terminarea procesului de pornire se
nchide ntrerupatorul I 2 care va sunta aceste inductivitati.
n figura 3.19, b n locul inductivitatilor fixe L se utilizeaza inductivitati reglabile
(autotransformator) care permite ca la sfrsitul pornirii prin cursoarele C sa se sunteze
autotransformatorul (pozitia 1).
Masina asincrona
103
I p
. Dupa ce se ajunge n regim stationar se conecteaza nfasurarea statorica n triunghi.
3
electromagnetic va creste de trei ori (cuplul fiind proportional cu patratul tensiunii de alimentare relatia 3.38).
La comutarea n triunghi au loc salturi de curent si de cuplu, motorul trecnd pe o alta
caracteristica de functionare (figura 3.20). Pornirea stea-triunghi se poate face numai n gol sau cu
un cuplu static rezistent redus, excluzndu-se pornirile n plina sarcina.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul n colivie de puteri mici (pna la 5kW) pornirea se
face si direct prin conectarea statorului la tensiunea nominala. n cazul motoarelor de putere mare se
poate aplica pornirea directa numai n cazul n care puterea nominala a celui mai mare motor
asincron nu depaseste 20% din puterea nominala a transformatorului care alimenteaza reteaua.
n cazul motoarelor asincrone cu rotorul bobinat, limitarea curentului de pornire se poate
face mai usor actionnd asupra rotorului, marind rezistenta acestuia prin conectarea n serie a unor
rezistente exterioare. De obicei aceste rezistente sunt reglabile n trepte care se scurtcircuiteaza
succesiv pe parcursul procesului de pornire (fig. 3.21). Valoarea R s2 se alege astfel nct la pornire
motorul sa dezvolte un cuplu ct mai aproape de cuplul maxim (s 1).
Figura 3.20
Figura 3.21
104
Masina asincrona
ntruct rezistentele de pornire ramn n circuit un timp relativ mic (t p ) pierderile Joule n
acestea sunt relativ mici.
60 f1
(1 s )
p
(3.51)
si constau n:
variatia frecventei f1 a tensiunii de alimentare;
modificarea numarului de perechi de poli, p;
modificarea alunecarii, s, prin modificarea rezistentei rotorice.
Reglarea turatiei prin modificarea frecventei si tensiunii de alimentare prin mentinerea
raportului
U1
= ct ..
f1
Asa dupa cum s-a vazut n subcapitolul 3.2.5 la reglajul n frecventa pentru a mentine
factorul de suprancarcare k m constant si pentru a evita saturarea masinii la frecvente joase se
mentine fluxul inductor constant variind si tensiunea de alimentare n acelasi raport cu frecventa
U1
tiristoare.
Familia de caracteristici mecanice obtinuta pentru diverse frecvente are un aspect foarte
favorabil mentinnd capacitatea de suprasarcina indiferent de viteza (fig. 3.22).
Figura 3.22
Figura 3.23
Masina asincrona
105
U1
nu se mai poate realiza (s-ar periclita
U 1n
izolatia masinii pentru U1 > U1n ) si se mentine U1 = U1n , fluxul inductor statoric scaznd pe masura
cresterii frecventei (fig.3.23).
Aceasta metoda asigura o gama larga de turatii, o reglare fina fara pierderi de energie.
Desi tehnica convertizoarelor de frecventa este astazi bine pusa la punct totusi aceste
instalatii sunt relativ scumpe (n comparatie cu costul motorului) si deformeaza reteaua introducnd
armonici superioare si marind astfel pierderile suplimentare ale motorului.
Aceasta metoda de reglare se poate aplica numai motoarelor cu rotorul bobinat (cu inele).
Introducerea simetrica de rezistente n serie cu nfasurarile de faza rotorice modifica crescator
alunecarile critice asa cum am vazut la pornirea motoarelor cu rotorul bobinat (fig. 3.21). Dupa cum
se poate observa din aceasta familie de caracteristici mecanice la cuplu constant
(M = Mn )
alunecarea creste odata cu marimea rezistentei nseriate. Reostatele de reglare cu rezistente n trepte
sunt asemanatoare cu cele de pornire, dar destinate pentru o functionare de lunga durata (deci mai
voluminoase).
Prin introducerea n rotor a rezistentelor suplimentare putem regla viteza n jos fata de cea
sincrona n limite largi, cu scaderea rigiditatii caracteristicii. Finetea reglajului depinde de numarul
treptelor reostatului de reglare.
Dezavantajele metodei constau n:
eficienta economica slaba datorita pierderilor mari prin efect termic pe rezistentele
exterioare;
limitarea plajei de reglaj functie de marimea cuplului de sarcina. La cupluri de sarcina mici
plaja de reglaj este considerabil redusa.
Cu toate aceste dezavantaje reglarea turatiei motoarelor asincrone cu ajutorul reostatelor
rotorice este larg utilizata n practica datorita n special simplitatii ei si mai ales la actionarea
mecanismelor de ridicat (macarale, poduri rulante) care nu necesita un reglaj continuu de turatie si
care functioneaza n regim intermitent.
106
Masina asincrona
Figura 3.24
Daca motorul are rotorul bobinat, este necesara si modificarea numarului de perechi de poli
ai nfasurarii rotorice, ambele nfasurari trebuind sa aiba acelasi numar de perechi de poli. Din
aceasta cauza motoarele cu numar variabil de poli se construiesc de regula cu rotorul n colivie,
acesta adaptndu-se n mod natural la numarul de perechi de poli ai nfasurarii statorice.
Masina asincrona
107
Masina asincrona intra n regim de frnare atunci cnd cuplul electromagnetic dezvoltat este
de sens opus sensului sau de rotatie. n acest caz alunecarea devine supraunitara:
s=
n1 + n 2
>1
n1
(3.52)
si masina primeste energie mecanica pe la arbore si energie electrica din retea pe care le transforma
n caldura prin efect Joule ndeosebi n circuitul rotoric.
Frnarea electrica este superioara din toate punctele de vedere frnarii mecanice (prin
frecarile unor saboti pe un tambur) si se realizeaza prin metodele:
Frnarea propriu-zisa
n actionarile electrice, regimul de frna propriu- zisa se utilizeaza n doua variante, pornind
de la regimul de baza de motor:
prin variatia unor rezistente nseriate n circuitul rotoric trecerea la regimul de frna
facndu-se prin inversarea sensului de rotatie la aceeasi succesiune a fazelor
statorice;
prin inversarea sensului succesiunii fazelor statorului si nserierea n circuitul rotoric
a unei rezistente convenabile.
Frnarea propriu-zisa prin nserierea de rezistente n circuitul rotoric are caracteristic
faptul ca masina si pastreaza sensul de rotatie al cmpului nvrtitor dar si schimba sensul de
rotatie a rotorului. Din acest punct de vedere se mai numeste si frnare contracurent.
Schimbarea sensului de rotatie a rotorului poate fi facuta fortat de catre masina de lucru cu
care este cuplat motorul (ca n cazul mecanismului de ridicare la macarale cnd la ridicarea unei
sarcini prea mari se poate inversa sensul de rotatie al rotorului, sarcina ncepnd sa coboare), sau
lucrnd pe o caracteristica mecanica artificiala corespunzatoare rezistentei suplimentare nseriate n
rotor (figura 3.25).
108
Masina asincrona
Figura 3.25
Figura 3.26
n punctul N (figura 3.25) masina functioneaza ca motor, turatia si cuplul avnd acelasi sens
(pozitiv). Pentru oprirea motorului se introduce n rotor o rezistenta exterioara R s4 n asa fel nct
caracteristica mecanica sa treaca prin punctul N''. Punctul de functionare trece n primul moment
din N n N' si apoi se stabileste rapid n N'' corespunzator aceluiasi cuplu rezistent dar la turatia
Masina asincrona
109
regim de frna propriu- zisa, cuplul electromagnetic dezvoltat fiind de sens invers si actionnd n
sens invers cuplului de inertie al maselor n miscare ale instalatie i.
n scurt timp punctul de functionare va ajunge n N'' corespunzator turatiei n 2 = 0 si cuplului
M 's = M r .
functionare se va deplasa rapid n N''' corespunzator turatiei n '2 = n 2 si cuplului M 's = M r , adica
corespunzator regimului de motor sens stnga (considernd regimul initial motor sens dreapta).
Aceasta metoda se mai numeste si frnare prin contraconectare si are o larga aplicatie att
pentru inversarea sensului de rotatie al motorului ct si pentru oprirea sa completa.
n1 n 2
< 0 devenind negativa pentru n 2 > n 1 ). Pentru a trece n acest regim se
n1
impune ca masina sa primeasca energie mecanica la ax, energie care se transforma n energie
electrica si care prin stator este recuperata n retea.
Acest mod de frnare este reprezentat n figura 3.27 pe caracteristica mecanica naturala.
Punctul de functionare N sub actiunea unui cuplu de sarcina de acelasi sens cu cuplul
electromagnetic dezvoltat va trece n domeniul turatiilor suprasincrone, cuplul electromagnetic
dezvoltat schimbndu-si sensul ( N' ) devenind astfel un cuplu de frnare.
Asemenea mod de frnare l ntlnim frecvent n tractiunea electrica cnd vehiculul coboara
o panta, componenta tangentiala a greutatii sale antrennd rotorul motorului la viteze suprasincrone,
sau la macarale cnd se coboara sarcina.
Figura 3.27
110
Masina asincrona
Figura 3.28
Figura 2.30
Figura 3.29
Alimentarea statorului de la puntea redresoare PR se poate face dupa una din schemele
prezentate n figura 3.28 - 3.30.
Trecerea masinii din regim de motor (punctul de functionare N) n regim de generator fara
recuperarea energiei ( N' ) si frnarea dinamica pna la oprire (0) s-a reprezentat n figura 3.28.
Datorita rapiditatii procesului frnarea dinamica este folosita prin excelenta ca frnare de
avarie.
Masina asincrona
111
1
1
B1m cos (1 t p ) + B1m cos(1 t + p ) =
2
2
= B1Am cos (1 t p ) + B1Bm cos (1 t + p ).
Figura 3.31
Figura 3.32
Cele doua cmpuri nvrtitoare B1A si B1B vor interactiona cu curentul rotoric si vor produce
asupra rotorului cuplurile electromagnetice egale si de sens contrar M 2A si M 2B . Cuplul rezultant
asupra rotorului va fi evident nul si rotorul nu se poate pune n miscare. Daca, nsa, dam un impuls
rotorului ntr- un anumit sens, de exemplu n sensul cmpului nvrtitor B1A si rotorul se nvrteste
cu o viteza unghiulara 2 , atunci cmpul nvrtitor B1A are o viteza relativa fata de rotor 1 2 si
frecventa curentilor indusi n nfasurarea rotorica de acest cmp va fi:
f2 =
p (1 2 ) 1 2 p 1
=
= s f1.
2
1
2
(3.53)
Cmpul nvrtitor B1B va avea fata de rotor o viteza relativa 1 + 2 , iar frecventa
curentilor indusi de acesta va fi:
112
Masina asincrona
f2 =
p (1 + 2 )
2 p 1
= 2 1
= (2 s ) f1.
2
1 2
(3.54)
Deci daca n raport cu cmpul nvrtitor B1A rotorul are alunecarea s, atunci n raport cu
cmpul nvrtitor B1B rotorul va avea alunecarea 2 s.
n figura 3.32 s-a reprezentat cuplul electromagnetic M 2A n functie de alunecarea s si cuplul
electromagnetic M 2B n functie de alunecarea 2 s care evident va avea sens contrar.
Cuplul rezultant M = M 2A + M 2B pentru s = 1 este nul. Deci motorul asincron monofazat are
cuplu de pornire nul. Pentru a putea porni se impune a se imprima din exterior un impuls n sensul
lui M 2A sau n sensul lui M 2B , motorul dezvolta un cuplu n respectivul sens, se accelereaza pna
ajunge la o viteza apropiata de viteza de sincronism, cnd poate fi ncarcat cu o sarcina.
Aceasta metoda de pornire nu este nsa comoda (mai ales pentru puteri mai mari) si de aceea
pentru ca acest motor sa dezvolte cuplu de pornire, se aseaza n stator o nfasurare auxiliara decalata
spatial la periferia statorului cu
spire si fiind parcursa de un curent cu aceeasi valoare efectiva dar defazat n timp cu
fata de
2
curentul i1. Acest curent se obtine nseriind nfasurarea auxiliara cu un condensator (figura 3.33).
Cele doua cmpuri magnetice date de cele doua nfasurari sunt:
B1 = Bm cos p cos 1 t =
Bm
B
cos (p 1 t ) + m cos (p + 1 t )
2
2
(3.55)
B
B
Figura 3.33
B = B1 + B2 = Bm cos(p 1 t )
(3.56)
Masina asincrona
113
care este expresia unui cmp rotitor ce va produce asupra rotorului un cuplu de pornire. n practica
nfasurarea auxiliara ocupa o treime din crestaturile statorului si se scoate din circuit dupa pornire.
Motoarele asincrone monofazate se construiesc la puteri mici (sub 1kW) si au o larga
raspndire n actionarile electrocasnice, electromedicale si industriale (pompe, ventilatoare,
polizoare).
Figura 3.34
Figura 3.35
114
Masina asincrona
Arborele electric
n figura 3.36 s-au reprezentat doua masini asincrone identice cu rotorul bobinat conectate
pentru a se roti sincron. Conexiunea celor doua rotoare s-a facut n opozitie n timp ce la conexiunea
statoarelor la retea s-a facut n aceeasi ordine a succesiunii fazelor.
Figura 3.36
Figura 3.37
Masina asincrona
115
Daca pozitia spatiala a celor doua rotoare fata de statoarele lor este identica, atunci t.e.m.
induse n rotoare de cmpurile inductoare sunt identice ca modul si faza (figura 3.37). T.e.m.
rezultanta pe circuitul unei faze rotorice va fi nula, curentii statorici vor fi nuli si n consecinta
rotoarele vor ramne n repaus desi statoarele sunt conectate la reteaua de alimentare.
Este de ajuns sa rotim din afara rotorul masinii I (de exemplu) cu un unghi oarecare ca
rotorul masinii II sa se roteasca n acelasi sens si cu acelasi unghi. Aceasta se explica prin aceea ca
rotind cu unghiul rotorul masinii I, directia t.e.m. E 2 I se va defaza cu acelasi unghi (figura 3.37)
ceea ce va conduce la aparitia unei t.e.m. rezultante nenule E 2 n circuitul celor doua rotoare care
va produce curenti rotorici si deci cuplu electromagnetic.
Cuplul electromagnetic care se exercita asupra masinii I va fi un cuplu negativ (se opune
miscarii date din afara) deci masina I va lucra n regim de generator, iar asupra masinii II va fi un
cuplu pozitiv masina functionnd n regim de motor n sensul reducerii defazajului dintre cele
doua rotoare. Procesul dureaza pna cnd cele doua rotoare vor avea aceeasi pozitie relativa la
statoarele lor cnd curentii rotorici se anuleaza disparnd cuplul electromagnetic de sincronizare.
Daca rotorul masinii I este rotit din afara cu o turatie oarecare n, atunci cu aceeasi turatie se
va roti si rotorul masinii II obtinndu-se astfel un sistem de rotatie sincrona sau un arbore electric.
Arborele electric este utilizat n cazul rotirii sincrone a doua masini de lucru aflate la
distante mari, distante care nu permit utilizarea arborelui mecanic (macarale portal cu ecartament
mare, actionarea vanelor de la ecluze etc.).
Exista doua variante de arbori electrici: pasivi si activi. n figura 3.38 s-a reprezentat schema
unui arbore pasiv n care: MLI si MLII sunt masinile de lucru care trebuie sa se roteasca sincron, MI
si MII sunt motoarele electrice (de c.c. sau c.a.) de actionare a masinilor de lucru, iar AI si AII sunt
motoare asincrone cu rotorul bobinat avnd rolul de sincronizare a turatiei celor doua masini de
lucru prin transmiterea de energie din partea mai ncarcata n partea mai descarcata. Daca se scot
motoarele MI si MII atunci motoarele AI si AII pe lnga rolul de sincronizare vor folosi si la
antrenarea masinilor de lucru arborele electric devenind un arbore electric activ.
Figura 3.38
116
Masina asincrona
Selsinul
Selsinul, din punct de vedere constructiv este un motor asincron cu statorul trifazat si rotorul
bobinat monofazat prevazut cu doua perii si inele pentru alimentarea de la reteaua de c.a.
monofazata. Un asemenea motor este destinat a se cupla cu un altul identic dupa schema din figura
3.39. Se obtine astfel un cuplaj sincron functionnd pe acelasi principiu ca si arborele electric cu
deosebirea ca este static si transmite la distanta un unghi () si nu turatii.
Figura 3.39
cuplaje cu selsin transformator (figura 3.40) la care rotorul selsinului receptor nu mai este
cuplat la retea, la bornele lui obtinndu-se o tensiune proportionala cu unghiul cu care s-a
rotit rotorul selsinului generator: u = U m sin ;
cuplaje cu selsin diferential (figura 3.41) care pe lnga cele doua selsine obisnuite cu rotorul
bobinat monofazat mai au un selsin diferential cu rotorul trifazat conectat ca n figura. Daca
cele doua selsine obisnuite se rotesc n sensuri contrare cu unghiurile 1 , respectiv 2 ,
atunci rotorul selsinului diferential se va roti cu unghiul egal cu diferenta celor doua
unghiuri = 1 2.
Figura 3.40
Figura 3.41
Masina asincrona
117
Selsinul transformator este utilizat ca traductor de unghi, iar selsinul diferential este utilizat
n sistemele de comanda numite de urmarire cum ar fi comanda crmei la nave.
3.7 Aplicatii
1. Un motor asincron trifazat are urmatoarele date: U1n = 220V (tensiune pe faza);
I1n = 10A (curent de faza); n = 0,85; cos 1n = 0,9; f1 = 50Hz ; PFe1 = 200 W; Pm=200W (pierderi
mecanice); R 1 = 0,8; 2 p = 2.
Sa se determine urmatoarele marimi: puterea utila P2 , puterea mecanica totala dezvoltata
118
Masina asincrona
sn =
PJ2
251
=
= 0,0456.
Pn 5500
Pn
5500
=
= 17,5 N m
1 2 3,14 50
PM
5249 60
=
= 17,5 N m.
2 2 3,14 2862
P2n
5049 60
=
= 16,85 N m
2 2 3,14 2862
diferenta fata de cuplul electromagnetic constnd n cuplul de frecari mecanice ale arborelui n
lagarele de sustinere si de frecari cu aerul.
2. Se da un motor asincron trifazat cu conexiune stea cu urmatoarele date:
R 1 = 0,78; X1d = 2,22; X m = 27; R '2 = 1; X2d = 3; s n = 0,05.
a) Sa se determine valoarea efectiva a curentului statoric absorbit la tensiune de linie a
retelei de 380V.
b) Care este puterea activa absorbita si factorul de putere?
c) Care
este
puterea
mecanica
dezvoltata
si
cuplul
electromagnetic,
daca
U1
R'
j Xm 2 + j X'd2
s
R 1 + j Xd1 +
R '2
'
+ j X m + Xd 2
sn
Masina asincrona
119
R '2
1
=
= 20, expresia de mai sus devine (tensiunea
sn
0,05
b) Puterea activa absorbita rezulta din cunoasterea componentei active a curentului statoric
si a tensiunii de faza:
I1s
8,87
=
= 0,696
I1 12,75
un factor de putere destul de slab (valoarea uzuala nsa pentru motoare asincrone cu viteza de
sincronism de pna la 1000 rot/min si putere relativ mica).
c) Pentru a determina puterea mecanica dezvoltata PM trebuie mai nti calculata puterea
electromagnetica P cu ajutorul relatiei:
P = P1 Pj1 = P1 3 R1 I12
pierderile n miezul fieromagnetic statoric, fiind neglijate. Asadar,
P = 5824,2 3 0,78 12,752 = 5473,8W.
Conform celor stabilite n aplicatia A.1
3. Un
motor
P
P 60
5473,8 60
=
=
= 52, 27 N m.
1 2 n1 2 3,14 1000
asincron
trifazat
are
urmatoarele
date:
conexiunea
stea,
f1 = 50Hz; n 2n = 1425rot / min; R1 = 0,25; R '2 = 0,23; X d1 = X 'd 2 = 0,60; curentul de mers n gol
120
Masina asincrona
si
sarcinii
este
G D 2 = 0,8kg f m 2 ,
iar
cuplul
N1 k N1
N 2 k N2
= 1,67. Inertia
rezistent
total
este
( )
3 R '2 U 12n
'
'
R1 + c R 2 + X d1 + c X d2 1
Pentru a putea aplica aceasta formula trebuie cunoscute marimile 1 si c. Daca turatia
nominala este n 2n = 1425rot / min si frecventa statorica f1 = 50Hz , atunci turatia de sincronism este
2 n1 2 3,14 1500
=
= 157,1[rad / s ].
60
60
Z1
,
Z0
Ra j Xm
, R a fiind rezistenta corespunzatoare pierderilor n fier,
R a + j Xm
iar X m reactanta de magnetizare. Acesti ultimi parametri pot fi calculati din datele enuntului
problemei, presupunnd E1 U1 = 220 V.
Ra =
3 E12 3 2202
=
= 580,8
R Fe 1
250
E1
220
=
= 0,379A
R a 580,8
Masina asincrona
121
E1 220
=
= 31,03
I m 7,09
R a j X m
580,8 j 31,03
=
= 1,65 + j 30,94.
R a + j X m 580,8 + j 31,03
Prin urmare
c = 1+
Z1
0,25 + j 0,60
1,90 + j 31,54
= 1+
=
= 1,02
Z0
1,65 + j 30,94
1,65 + j 30,94
3 0,23 2202
Mp =
=
= 124,8N m.
2
2
'
1 R1 + c R 2 + X d1 + c X d2
)]
acceleratia initiala la pornire cu sarcina M s = 6,5kg f m = 6,5 9,81 = 63,76N m si momentul total
de inertie:
J=
G D2 0,8 9,81
=
= 0,2 kg m2
4 g
4 9,81
M p M s 124,8 63,76
d
sp = 2 =
=
= 305,2 rad / s 2 .
J
0 ,2
dt p
Mm =
'
2 c 1 R1 + R1 + Xd2 + c Xd 2
= 309,55N m.
3 2202
2 1,02 157,1 ( 0,25 + 0, 252 + 1, 2122 )
d) Alunecarea critica sm trebuie sa fie egala cu unitatea, daca se cere ca la pornire cuplul
dezvoltat sa fie cel maxim posibil. Alunecarea critica naturala n cazul motorului studiat este:
sm =
c R '2
R + Xd1 + c X'd 2
2
1
1,02 0,23
= 0,19.
122
Masina asincrona
Pentru a deveni egala cu unitatea trebuie trebuie intercalata n fiecare faza a rotorului o
rezistenta suplimentara raportata la stator R '2 dedusa din raportul:
1
R ' + R 's
= 2
sm
R '2
adica