Professional Documents
Culture Documents
1.Uterul-anatomie,vascularizatie,inervatie,functii.
-organ cavitar,cu structura predominant musculara,ce asigura nidatia si dezvoltarea
oului/embrionului/fatului in cursul starii de gestatie,expulzia fatului si a anexelor fetale in timpul
parturitiei.
-forma de trunchi de con,turtit antero-posterior,cu o baza mare si o baza mica
-anatomic se disting corpul,istmul si colul
-fixare: suspensie prin ligamentele largi, rotunde,antero-posterioare,uterolombare si peritoneul; sustinere
prin planseul musculoperineal si raporturile cu organele vecine
-vascularizatie - arteriala: artera uterina si lomboovarian
- venoasa: vena uterina si plexul lomboovarian
- limfatica: ggl pelvisului, ggl iliaci comuni/promontorieni/presacrati, ggl juxtaaortici/lombo-aortici si pericavi
-inervatie: plexul hipogastric
2.Cancerul de col uterin-diagnostic pozitiv
Cancerul de col uterin poate rmne asimptomatic mult timp. Simptomele cele mai frecvente sunt
reprezentate de sngerarea vaginal, durerea i leucoreea. Sngerrile apar mai precoce, sunt intermitente
i de cele mai multe ori provocate de un raport sexual.Starea general este de obicei bine conservat.
Examenul ginecologic local - n formele incipiente apare sub forma unor mici ulceraii cu microvegetaii.
n stadiile avansate, apare colul fie conopidiform, fie ulcerat, fie hipertrofiat indurat.
Tueul vaginal da informatii despre duritatea colului, mobilitatea redus a colului, extensia la esutul
vaginal i periuterin.
Tactul rectal precizeaz extensia la parametre.
Testul Lham-Schiller i colposcopia, screning-ul citologic Babe-Papanicolau au mare valoare n
depistarea precoce.Testul Lham-Schiller (badijonarea colului cu Lugol) evideniaz zone iod negative (ce
nu se coloreaz acaju-brun) care trebuie de cele mai multe ori biopsiate.Colposcopia evideniaz i
sugereaz existena pe col a unor displazii sau a neoplasmului invaziv i dirijeaz biopsia
intit.Examenul citotumoral Babe-Papanicolau evideniaz celulele modificate din clasa III - IV - V;
doar biopsia i examenul histopatologic pot pune un diagnostic de certitudine.
3.Ovarul-anatomie,vascularizatie ,inervatie,functii.
-situat sub nivelul stramtorii superioare,de culoare albicioasa rozata,consistenta ferma,forma
ovoida,neacoperit de peritoneu
-are 2 poli(sup si inf),2 fete(ext si int) si 2 margini(ant si post)
-fixarea ovarelor: ligament lomboovariene, tuboovariene, uteroovariene,mezoovarium
-raporturi: posterior cu uterulsi vasele hipogastrice, anterior cu ligamentul larg, superior cu vasele iliace
externe
-vascularizatie- arteriala:din artera ovariana si cea uterine
-venoasa: plexul pampiniform
-limfatica: ggl lateroaortici
-inervatie: din plexul solar si intermezenteric
-functii: steroidogeneza ovariana(secretie de estrogeni,androgeni si progesterone) si gametogeneza
ovariana.
4.Amenoreea-definitie,clasificare,tratament.
Def-Bsenta adevarata a menstruatiei.
Clasificare:
-fiziologica(copilarie,prepubertate,sacina,lactatie)
-patologica primara - cu impuberism
- fara impuberism
-secundara (la fem care au avut menstre o perioada de tim, mai mult sau mai putin normale)
Tratament se stabileste in functie de cauza amenoreei.Tratament medicamentos,chirurgical,psohologic sau
nutritional.
5.Fecundatia-definitie,mecanisme de producere.
Def-totalitatea fenomenelor biologice,cito-genetice,biochimice si imunologice,care duc la crearea unui
nou individ denumit ou sau zigot,pornindu-se de la doua cellule inalt specializate,echivalente,celule
sexuale materne.
Mecanisme de producer -3 timpi:
a. capacitaia - procesul de activare a spermiilor n vederea ptrunderii n ovocitul de ordinul II.
b. penetrarea zonei pellucida, structur ce nu reprezint o simpl membran semipermeabil ci are
numeroase componente organice ce aparin matricei extracelulare dispuse dinspre celulele foliculare spre
citoplasma ovocitului
c. formarea pronucleilor masculin i feminin
Ptrunderea spermiei n ovul determin instantaneu activarea ovulului. Pronucleul masculin se apropie de
pronucleul feminin, amndoi ajungnd ulterior n poziie central. La nivelul lor are acum loc replicarea
ADN-ului.
6.Tumori ovariene benigne-diagnostic pozitiv si diferential.
-Diagnostic pozitiv: examenul clinic si explorarile paraclinice(Hemograma,VSH,histerometrie,hsg,RX
abdominala pe gol, urografie,,dozari hormonale,marker tumorali,RMN,Citologie exfoliativa vaginal etc)
stabilesc: natura anexiala a tunorii pelviene si pelvi abdominale,originea ovariana a formatiunii,caracterul
predominant chistic sau solid al tumorii,natura benigna sau maligna.
-Diagnostic diferential:
Pt tumori cu sediul pelviana: uter dublu,sarcina tubara,apendicita,abces tuboovarian,hidrosalpinx,endometrioza etc.
Pt tumori pelvi-abdominale: sarcina intrauterine dupa primul trimestru,sarcina ectopica
abdominala,ascita,chiast hidatic hepatic etc.
7.Functia menstruala-ciclul endometrial.
Are 3 stadii:
-stadiul prolifertiv:
a) Faza proliferativ precoce - postmenstrual (zilele 5-8) n care epiteliul cubic este regenerat cu puine
mitoze i glande rare, rectilinii.
b) Faza proliferativ medie (zilele 8 - 11) sub influena estrogenilor care cresc, celulele devin cilindrice,
mitozele apar frecvent, celulele ciliate se nmulesc, glandele cresc numeric i n nlime, stroma este
edematoas. Estrogenii induc formarea receptorilor pentru progesteron, n vederea pregtirii endometrului
pentru faza luteal.
c) Faza proliferativ tardiv - sau preovulatorie (zilele 12-14) n care activitatea mitotic este maxim,
glandele devin sinuoase i largi, arteriorele spiralate cresc rapid i se onduleaz, raportul ntre grosimea
endometrului i lungimea vaselor este de 1/15.
-stadiul secretor:
a) Faza secretorie incipient (postovulatorie) luteal (zilele 15-18) ncepe secreia de progesteron.
Glandele endometriale cresc n continuare, mitozele scad, celulele secretorii sunt ncrcate cu glicogen.
b) Faza secretorie medie (zilele 19 - 23) se caracterizeaz prin prezena glandelor extrem de sinuoase cu
lumenul plin de secreii, cu glicogen abundent. Arteriolele spiralate au o dezvoltare maxim.
c) Faza secretorie tardiv (zilele 24-17) se caracterizeaz prin fenomene regresive, epiteliul de suprafa
arat fenomene degenerative, glandele au aspect pe seciune n dini de fierestru. Edemul stromal e
mult sczut, liza celulelorglandulare e prezent, infiltraia leucocitar i cu macrofage e maxim.
-stadiul menstrual: Dac nu are loc fertilizarea corpul galben i reduce ac iunea, scade secre ia de
progesteron i estrogeni, apar necroze i hemoragii cu descuamarea endometrului (apare menstrua ia)
8.Endometrioza-definitie,clasificare.
Def-localizarea heterotopica a endometrului.
Clasificare:
-interna sau adenomioza(sediul in interiorul peretelui uterin sau in portiunea interstitiala a trompei/0
-externa,propriu-zisa(leziunea localizata in afara uterului):
-intraperitoneala: genitala(trompe,ovare,ligam largi) si extragenitala( rect,vezica,anse,cec)
-extraperitoneala: genitala(col,vagn,perineu,vulva) si extragenitala(memebre,plaman,pleura,ggl
reginali limfatici)
9.Circulatia fetala in cadrul embriogenezei.
a.Prima circulatie (omfalo-mezenterica)-incepe de la momentul definitivarii procesului de ovoimplantatie
pana in sapt a 6-a de viata intrauterine.Este reprezentata de circulatia dintre embrion si vezicula
omblicala.
b.A 2-a circulatie(feto-placentara) dureaza pana la nastere.Se caracterizeaza prin absenta circulatiei
pulmonare sau a micii circulatii.
c.A 3-a circulatie(definitiva) se stabileste la nastere odata cu prim inspiratie,cu declansarea ventilatiei
pulmonare.
10.Fibromul uterin-definitie si varietati topografice.
Este o tumor benign care se dezvolt din peretele uterin avnd componente conjunctiv, muscular i
vascular.
Varietati topografice:
-fibrom intramural sau interstitial (in intimitatea peretelui uterin)
-fibrom submucos sau endocavitar( extindere spre si in cavitatea uterina)
-fibrom subseros(evolutie spre suprafata uterului ,subperitoneal)
-fibroame aberante,ectopice(origine anexele uterului,vestigiile wolffiene)
11.Diagnosticul de sarcina in primul trimestru.
-date anamnestice: Suprimarea menstruatiei,
b.ecografie : in primul trimestru evidentiaza sarcina si ajuta la evaluarea vitalitatii embrionare, in al 2lea
si al 3lea trimestru are valoare pentru studiul morphologic,localizarea placentei,prezentatie,estimare
ponderala,evidentierea cantitatii de lichid amniotic si evaluarea vitalitatii fatului.
c.electrocardiografie fetala,teste clasice(temperature bazala,citologie vaginala,test cu prostigmina,testul
cu progesterone,test cu estrogeni+progesterone,dozari hormonale.
16.Fibromul uterin-optiuni terapeutice
a.tratement ne-endoscopic:
-chirurgical(histerectomie,miomectomie)
-medical-hormonal: androgeni sintetici(gestrion),analogi de LH-RH,derivati de 19nor-pregnan
b.tratament endoscopic: miomectomie per-pelviscopica,histerectomie per-pelviscopica,histerectomie
celio-vaginala,miomectomie perhisteroscopica,electrorezectia transcervicala,fotocoagularea/vapozirarea
laser
c.mioliza
17.Alimentatia in sarcina.
-necesar caloric in conditii de activitati fizice usoare = 2200-2400cal/24h
-60% glucide si doar 25% lipide,iar restul protein
-aport proteic 50-60 g din necesarul proteic zilnic va fi de origine animal(in ultimul trimestru creste la 80100g/24h)
-aport glucidic 5-6g/kgc/24h
-aport lipidic 50-60g(60% de orig animal)
-aport minera: Na mai scazut,Ca trebuie suplimentat,Fe/Mg/Cu/F/Co/I trebuiesc crescute
-aportul de vitamin trebuie sa creasca mai ales pt vit C,D,B1,B2,B6,B2,PP
18.Cancerul de ovar-examen clinic si diagnostic pozitiv.
Examen genital poate descoperii tumora dura sau chistica,neregulata,ce ocupa una sau ambele zone
amexiale.Simptome: cresterea in volum a abdomenului,scaderea in greutate/slabirea,emancierea,jena sau
dureri discrete pelviene,meteorism,usor edem unilateral al membrelor inferioare,ascita.
Diagnostic pozitiv: se iau in considerare chisturile de ovar suspecte si cele benigne,deoarece reprezinta
aprox 80%din cancerele de ovar.Chist de ovar suspect:info anamnestice,examen clinic,eco,dozarea in
plasma a markerilor tumorali.Chist de ovar benign:punctie ecoghidata,examen cito-oncologic,pelviscopie
diagnostic.
19.Modificarile tractului genital in cursul sarcinii-corpul uterin.
Dimensiunile cresc prin hipertrofia elementelor musculare si vasculare,cat si prin distensia progresiva a
peretilor sai.Fibrele musculare cresc in lungime de 10-40 de ori, iar in diametru de aprox 3 ori.Nucleii
fibrelor isi dubleaza talia.Greutatea creste de la 50 g la 90-1200g.La termen capacitatea va fi de 45l.Peretii se ingroasa in primele sapt ca apoi prin distensie sa se subtieze progresiv.Consistenta
diminueaza in sarcina.Contractilitatea se modifica de a lungul celor 3 trimestre: inca din trimestrul I apar
contractile Braxton-Hicks(nedureroase) iar in cursul sarcinii au fost descrise contractiile segmentare.
20.Cancerul de ovar-diagnostic pozitiv si diferential.
Diagnostic pozitiv: se iau in considerare chisturile de ovar suspecte si cele benigne,deoarece reprezinta
aprox 80%din cancerele de ovar.Chist de ovar suspect:info anamnestice,examen clinic,eco,dozarea in
plasma a markerilor tumorali.Chist de ovar benign:punctie ecoghidata,examen cito-oncologic,pelviscopie
diagnostic.
Diagnostic diferential:
-la femeia adulta: sarcina intrauterine/ectopica,fibroame uterine,chiste de ovar,endometrioza,malformatii
uterine,einici ectopic,tumori intraperitoneale,tumori retroperitoneale,tumori osoas
pelvine,apendicita,abcese etc.
-la femeia in postmenopauza: la fel cu exceptia sarcinii,cacerului tubar,cancerului recto-colic si eventuale
metastaze.
Bolta craniana este formata din 2 oase frontale, 2 parietale, oasele temporale si occiputul, acestea sunt
separate prin suturi liniare(sagitala, coronala , lambdoida ) care se unesc la nivelul fontanelelor
largi(anterioare si posterioare).
Masivul facial este format din partea inferioara a oaselor frontale separate de sutura metopica, orbite,
nas, oasele malare si cele 2 maxilare.
Umerii si trunchiul diametrul cel mai important al trunchiului este reprezentat de diametrul transvers
biacromial.
Bazinul si membrele sunt importante diametrul biatrohanterian si diametru sacro-pretibial.
-culdo-centeza;
-chiuretaj uterin;
-historasalpingografia;
-cateterism retrogad selectiv;
-endoscopie;
Lehuzia propriuzisa (10 -12 zile dupa nastere) apar fenomene involutive ale uterului: uteruuk
devine organ pelvin in 10 12 zile de la nastere ;
Lehuzia indepartata / tardiva: urmeaza celei propriuzise si dureaza 6 saptamani, organizmul
matern sufera modificare lente revenind la starea pre-gestationala;