Tutos Mihaela Daniela

PIPP, PI, I, 15443

Nume autor,
perioada n care a
trit, ara
Biografie

Esena teoriei

Concepia
pedagogic

Maria Montessori (n. 31 august 1870, Ancona, Italia d. 6 mai 1952,

Noordwijk, Olanda)
31 august 1870 - Maria Montessori s-a nscut in oraul Chiaravalla din
Italia.
1890 - Maria Montessori s-a nscris la Universitatea din Roma pentru a
studia fizica, matematica i tiinele naturale, primind diploma doi ani
mai trziu.
10 iulie 1896 - devine prima femeie calificat ca medic din Italia,
specializat n medicin i chirurgie.
1903 - apare prima ediie a lucrrii sale Antropologie pedagogic.
6 ianuarie 1907 - Maria Montessori a mbriat oportunitatea de a
lucra cu copii normali i, aducnd din materialele educative dezvoltate de
ea la coala Ortofrenic, a nfiinat prima ei Casa dei Bambini sau
Casa Copiilor.
1909-Dr Montessori public prima ediie a crii sale fundamentale: Il
metoda della pedagogia scientifica applicata all educazione infantile
nelle Case dei Bambini (Metoda pedagogiei tiinifice aplicat la
educaia copiilor mici n Casele Copiilor).
1916 - apare a doua carte fundamental L educazione nelle scuole
elementari ; (Autoeducaia n colile elementare), continuare a primei
lucrri din 1909.
1923- este proclamat Doctor Honorius Causa la Universitatea din
Durham (Anglia).
1932-1937-particip la Congrese i Conferine, i se ajunge la al 6-lea
Congres Internaional Montessori cu tema Educaie pentru pace.
1939-1946-activeaz n India, unde dezvolt concepia sa despre
educaia cosmic i planul cosmic.
1948-i-a definitivat lucrrile, reface opera Metoda pedagogiei
tiinifice aplicat la educaia copiilor mici n Casele Copiilor, adaug
capitole noi, o restructureaz i o public cu numele Descoperirea
Copilului.
1951-are loc ultima sa apariie public la Londra, cnd a participat la al
9- lea Congres Internaional Montessori.
Pe 6 mai 1952, n Noordwijk, Olanda, a murit lng fiul su, Mario,
cruia i-a transmis motenirea muncii sale. Pe mormntul su s-a scris
ultimul ei mesaj ctre copiii lumii: Eu i rog pe copiii dragi, care pot totul,
s se uneasc cu mine spre a construi pacea n oameni i n lume.
Pe baza observatiilor sale asupra copiilor, Dr. Montessori a identificat mai
multe etape de dezvoltare, fiecare cu un set propriu de obiective de
invatare .
Pe parcursul fiecarei etape, copiii sunt indrumati in vederea achizitionarii
anumitor deprinderi.
Spre exemplu un copil foarte mic, va fi sprijinit in vederea dezvoltarii
limbajului si vorbirii.
Pe baza studierii acestor etape, denumiteferestre de oportunitate, Dr.
Montessori, a realizat modelul claselor de studiu, conform cu nevoile
specifice fiecarei etape.
1.
Independenta : Nu ajuta niciodata un copil, intr-o problema in
care el considera ca poate sa se descurce singur.
2.
Observarea copiilor: Care este usor de realizat de parinti si care
ne ajuta sa ne dam seama care sunt nevoile lor reale.
3.
Ghideaza copilul: Pe baza a ceea ce observam in
1

Tutos Mihaela Daniela

PIPP, PI, I, 15443

comportamentul lor, ii vom ghida in ceea ce doresc sa faca.

4.
Corecteaza copilul: Copiii gresesc, iar noi trebuie sa ii corectam
intr-o maniera blanda.
5.
Adaptarea mediului: Mediul trebuie sa fie adaptat dimensiunilor
lor, sa fie atractiv si confortabil, astfel incat sa ii atraga.
6.
Mintea absorbanta: Copiii sub trei ani, ivata prin absorbtie din
mediul inconjurator, fara sa le fie necesare lectii speciale, insa, un mediu
pozitiv, cald, animat, le faciliteaza acest proces de invatare.
Idealul i scopurile
educaiei

Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de scoala;

Sprijinirea fiecarui copil sa isi dezvolte increderea in sine;
Asistarea fiecarui copil in construirea capacitatii de concentrare;
Stimularea curiozitatii;
Dezvoltarea initiativei si a perseverentei;
Promovarea ordinii si securitatii interioare.

Forme, nivele,
laturi, tipologie,
caracteristici

Centrala in educatia Montessori , este convingerea conform careia copii,

invata in trei etape:
1.Sunt familiarizati cu un anumit concept
2.Copiii proceseaza si isi insusesc spre intelegere acel concept.
3.Copiii demonstreaza ca au inteles conceptul respectiv, prin diverse
metode specifice(povestind, explicandu-le altor elevi, promovand cu
succes un test).
Invatarea in clasele de tip Montessori nu se realizeaza din fata clasei , ci
din toate directiile, copiii invata unul de la celalalt si lucreaza impreuna,
in vederea unei mai bune intelegeri a unui anumit concept.

Normativitatea n
educaie

Educatoarea are un rol nonintervenionist n clasa;

Mediul i metoda ncurajeaz autodisciplina ;
Predarea este, n principal, individual;
Grupele sunt alcatuite din copii de vrste diferite (de la 3 la 6 ani);
Lucrul n grup i ncurajeaz pe copii s nvee singuri i s se ajute
reciproc;
Copilul i alege singur activitatea;
Copilul descoper singur conceptele cu ajutorul materialelor autocorective;
Copilul lucreaz att timp ct dorete la proiectul pe care l alege singur;
Copilul nvata n ritmul su propriu;
Materialul l ajut pe copil s-i descopere greselile;
Copilul i consolideaz nvatarea prinrepetiie i prin strile pozitive.
1. Miscarea libera stimuleaza cunoasterea;
2. Copiii iau decizii in mod liber;
3. Interesul sta la baza educatiei;
4. Recompensele extrinseci sunt evitate ;
5. Se acumuleaza cunostinte cu si de la ceilalti copii;
6. Se acumuleaza cunostinte in context;
7. Copilul isi exercita vointa liber intr-un cadru limitat;
8. Ordinea din clasa determina ordine in minte.
Maria Montessori a dezvoltat materiale didactice specifice,
fundamentale, concepute pentru a capta curiozitatea copilului si
care sa il ghideze in invatare.
Pentru a atinge aceste obiective, trebuie s fie grupate n funcie de
nevoile nnscute ale fiecrui elev.
Aceste materiale didactice pot fi folosite individual sau n grupuri.

Coninutul
nvmntului

Metodologia
didactic

Tutos Mihaela Daniela

PIPP, PI, I, 15443

Personalitatea
educatorului

Toate materialele didactice posed un grad mai mic sau mai mare din
cele patru valori: funcional, experimental, structural i relaional.
Educatorul ghid cu rol in indrumare, stimulare; urmareste crearea unui
climat sigur i confortabil fizic i emotional pentru fiecare copil i pentru
intreg grupul.
Educatorul trebuie s acorde mare atenie copiilor, i nu invers.
Este de dorit evitarea cuvintelor si a gesturilor exagerate si se pune
accentul pe intelegerea a ceea ce se preda.
Educatorul nu intervine in activitatea elevilor cu exceptia situatiei in care
acestia solicita suport sau deranjeaza.
Educatorul nu trebuie sa il domine pe copil, ci trebuie sa incerce sa ii
patrunda in suflet si sa il directioneze delicat spre lucrurile pe care
trebuie sa le invete.

Contribuii,
implicaii
n dezvoltarea
tiinelor
educaiei/psihoped
agogiei speciale
Reflecie criticcomparaii
aprecierea teorieiactualitate

Contributii:
Metoda Montessori este aplicata cu succes in zilele noastre si in ultimii
ani, a devenit din ce in ce mai cautata inclusiv in Romania.
Chiar si in sistemul public de invatamant, putem observa cu ochiul liber
anumite caracteristici ale metodei Montessori.

Operele scrise de
autor -

Metoda Montessori, (1909)

Pedagogie antropologica ,(1910)
Dr. Montessori's Own Handbook,(1914)
Taina copilariei, (1936)
Educatia pentru o lume noua,(1947)
Descoperirea copilului, (1948)
Mintea absorbant, (1949)

Bibliografia utilizat
pentru realizarea fiei

http://schugurensky.faculty.asu.edu/moments/1936montessori.html
https://www.google.ro/#q=+montessori+quotes
http://www.goodreads.com/author/quotes/34106.Maria_Montessori
https://virginia33.files.wordpress.com/2009/04/descoperirea-copilului1977-necenzurat.pdf
http://en.wikiquote.org/wiki/Maria_Montessori
https://childstudypresentation.wordpress.com/montessori/
http://www.dailymontessori.com/montessori-theory/
http://montessoriconnections.com/about-montessori-education/goals-of-amontessori-school/
http://www.ourkids.net/school/criticisms-montessori-answered

Critici:
1.Nu exista suficiente oportunitati de socializare,de interactiune si pentru
activitatile de grup.
2.Creativitatea este inabusita ca urmare a utilizarii timpurii a gandirii
cognitive, datorita abordarii invatarii practice.
3.Nu exista prea multa libertate de a alege in sala de clasa, iara aceasta
este prea structurata.
4.Doar familiile instarite isi permit scoala de tip Montessori.
5. Nu exista studii care sa ateste beneficiile scolii Montessori in
detrimentul celor dinalte tipuri de scoli.

Tutos Mihaela Daniela

PIPP, PI, I, 15443

Citate reprezentative
Pentru copii, nu e loc n casele din ce n ce mai strmte ale oraelor moderne n
care se aglomereaz familiile. n strad nu e loc pentru c vehiculele se
nmulesc, iar trotuarele sunt nteite de lume grbit. Adulii n-au timp s se
ocupe de ei, cci sunt zorii de lucru i pleac de acas, i tatl i mama. Cnd nu
se gsete lucru, mizeria i trte i pe ei, mpreun cu adulii. Dar i n familiile
de condiiuni bune, copilul bogat este exilat n camera copiilor, lsat n grija unei
persoane strine, pltite i nu i este ngduit s intre n camerele rezervate
pentru cei care i-au dat via. Nu exist refugiu unde copilul s poat simi c
sufletul lui e neles, unde activitatea lui s nu fie stnjenit.
Dac un copil are n sine cheia propriei sale taine, dac are un plan sufletesc i
directive de dezvoltare, acestea trebuie s fie n el poteniale i extrem de
gingae n sforrile lor de mplinire. Intervenia grosolan a individului adult,
volitiv i ameit de puterea lui nchipuit, poate nimici aceste planuri sau poate
devia nfptuirile ascunse; adultul poate terge planul dumnezeiesc, nc de la
nceput i, n felul acesta, din generaie n generaie, omul se ndeprteaz tot
mai mult de ceea ce ar trebui s fie.
Maria Montessori n Taina copilriei(1936)
Citate de actualitate
Copilul ne ofer adevrata sintez a vieii, care rezid n spiritul umanitii. Dar
acel spirit care nvluie copilria noastr este apoi ntunecat de umbrele temniei
care ncepe deasupra copilului n cretere; iar omul l vede murind departe i
pierind n lumina zilei obinuite. ntr-adevr, viaa noastr social nseamn
destul de des ntunecarea i moartea vieii naturale care exist n noi.
Maria Montessori n Descoperirea copilului (1907)