Feed-back-ul poate fi etichetat ca un element cu rol reglator n comunicare aspect extrem de important deoarece,

simpla emitere a mesajelor, nu este suficient pentru a realiza o comunicare n condiii de eficien; altfel spus,
mesajele sunt receptate ntr-un anume fel de ctre receptor, strnesc un anumit ecou i implicit reacii specifice,
obiectivate n comportamente, aspecte de care emitorul trebuie s in seam pe parcursul ntregului proces
comunicaional
Primind informaii prin intermediul feed-back-ului n legtur cu efectele mesajelor sale la destinatar, receptorul
poate aduce corecii astfel nct, de la un moment la altul, comunicarea s ctige n calitate i n eficien.
Dimpotriv, lipsa feed-back-ului va lateraliza comunicarea astfel, nct fluxurile devin unidirecionale, (numai
dinspre emitor spre receptor) neoferindu-i primului ansa s constate efectele mesajelor la nivelul celui care le
recepteaz. Pot aprea astfel nenelegeri la nivelul receptorului, disonane, distorsionri ale mesajelor, toate cu efecte
extrem de negative asupra derulrii ntregului proces.
Ca i n cazul celorlalte elemente ale actului de comunicare i n privina feed-back-ului exist preocupri de
tipologizare pe de o parte, iar, pe de alt parte, de identificare i precizare a contextelor specifice n care se poate folosi
un anumit tip de feed-back, lucru extrem de important mai ales din perspectiva practicienilor fie ei institutori,
profesori, animatori n educaie.
Putem analiza, in functie de dominanta puternica sau slaba si sociabilitatea ridicata sau redusa, cinci
stiluri de comunicare: emotiv, autoritar, reflexiv, indatoritor si flexibil (versatil) (Prutianu, 1998).
Stilul emotiv este caracteristic persoanelor la care dominanta este puternica si sociabilitatea ridicata.
Persoanele cu acest stil sunt expresive, vorbesc repede, gesticuleaza mult, au comportament dinamic, orientat
spre actiune si risc, sunt atrase de relatii informale si refractare la cele oficiale.
Stilul autoritar sau dominator este caracteristic persoanelor cu dominanta puternica si sociabilitate
scazuta. Aceste persoane sunt parentale, afiseaza o atitudine serioasa, grijulie, exprima opinii clare, intr-o
maniera hotarata, deseori rigida, sunt dificil de abordat, comunica cu oarecare efort, au comportament mai
dur, ferm, impunator, ridica multe pretentii, au gesturi ferme si glas sonor.
Stilul reflexiv este caracteristic persoanelor cu dominanta slaba si sociabilitate scazuta. Aceste
persoane sunt perfectioniste, isi impun un puternic control emotional, exprima opiniile intr-o maniera
formala, cauta indelung cuvintele si formuleaza cu grija excesiva fraze adesea pretioase, sunt aparent
linistite, stau mai la o parte, par vesnic preocu-pate de altceva, prefera ordinea, o refac cu migala, cauta un
mediu de munca ordonat, sunt lente, meticuloase, le place sa revada detaliile si nu pot lua decizii rapide,
sunt introvertite, prefera singuratatea si nu sunt prea buni parteneri de conversatie.
Stilul indatoritor este rezultatul asocierii dintre dominanta slaba si sociabilitatea ridicata.
Persoanele cu astfel de stil de comunicare cedeaza usor, se supun, se sacrifica, sunt rabdatoare, sensibile,
nu tin sa se afirme, sa joace un rol in luarea deciziilor, asculta cu multa atentie si intelegere, de regula evita
sa-si foloseasca puterea si atuurile, manifesta caldura in vorbire, se bazeaza pe forta de convingere a
prieteniei.
Stilul flexibil este usor de adaptat in orice situatie. Versatilitatea este aptitudinea de a ne adapta
stilul de comunicare in functie de situatie si de partener, pentru a ne atinge scopurile, aprobare sociala,
acceptare etc. Aceasta este oarecum independenta de stilul de comu-nicare. Stilul de baza ramane relativ
stabil. Versatilitatea priveste doar ceea ce este schimbator in comportamentul unei persoane si presupune
atat adaptabilitate, flexibilitate, mobilitate, nestatornicie, dar si incon-secventa, oportunism, duplicitate.