Curs 3-I.S.D.

R
Etapa monarhiei faramitarii feudale; Organizarea social-politica la romani in
sec. 4-14
Caracteristicile primei etape de dezvoltare a acestei oraturiri? au fost cnezatele
si voievodatele. Impartim etapa in mai multe subetape:
-Organizarea politica a poprului roman de la parasirea Daciei de catre romani si
pana la atestarea primelor voievodate si cnezate si anume sec.X.
Forma de organizare a poporului daco-roman si mai apoi a poporului roman a
fost obstea sateasca teritoriala dar care de acum a devenit si o formatiune
politica , unirea lor formand acele uniuni de obsti sau romaniile populare cum
le-a denumit Iorga, iar Panaetescu le numeste panze de populatie.
Conducerea- aceste obsti au avut o capatenie aleasa adica un jude cu atributii
administrative si judiciare functie care mai tarziu va devenii ereditara. Acest
jude este ajutat de un consiliu format din batranii satului si anume acei oameni
buni si batrani. Cu anumite ocazii se cunostea si adunarea intregii obsti sau
gramada satului.
Referitor la reglementarile juridice din aceasta perioada s-a constituit un
sistem normativ elementar compus dintr-o serie de aspecte juridice si anume
norme juridice proprii autohtonilor.
Proprietatea- autohtonii au cunoscut proprietatea devalmasa(comuna) asupra
fondului funciar. Fiind in devalmasie, partile pentru agricultura erau desemnate
anual prin tragere la sort, iar padurea, apele, islazul erau folosite in comun in
timp ce gospodaria si terenurile aferente ei devin proprietate personala fiind
mostenite in familie.
Referitor la statutul personanelor rudenia a fost naturala sau conventionala
adica de sange, prin alianta si rudenie spirituala.
Familia este o familie lstar cu sistem patriliniar (destendenta se stabileste
dupa tata) si patrilocal , cu aspect de drept, endogamie(casatorie obligatorie in
sanul aceleasi obsti) vicinala(intre vecinatati) si exogamie (interzicerea
casatoriei intre membrii aceleasi obsti) patronomica (numele pe care il poarta
toti mebrii familiei,dupa tata). Aceasta familie se deosebeste de familia casnica
patriarhala prin obligativitatea varstei mai mari a mirelui si pastrarea ordinii
varstei la casatorie. Tot in aceasta etapa a existat si un sistem incipient al

obligatiilor si anume cele reciproce stabilindu-se cu anumite evenimente cum ar

fi: nunta, botez; iar cu anumite ocazii erau cunoscute intrajutorarea fie intre rude
fie la nivelul intregii comunitati.
Sitemul punitiv acesta a avut de asemenea particularitatile lui, si anume
pedeapsa cea mai grava nu este moartea ci izgonirea vinovatului din
comunitate(practic nu mai avea protectia comunitatii, semana cu moartea civila).
Judecata- era facuta de capetenia comunitatii satesti(judele) impreuna cu sfatul
oamenilor buni si batrani.
Organizarea politica si dreptul poporului roman de la primele atestari ale
cnezatelor si voievodatelor si pana la formarea statelor romanesti de sine
statatoare si anume din sex. X pana in sec. XIII-XIV
De la obstea sateasca teritoriala prin obstea de vale s-a ajuns la confederarea
obstilor care s-a caracterizat printr-o organizare mult mai complexa a unor sate
cofederate pe un teritoriu mult mai vast. Viitorul acestor confederatii de obsti a
fost pentru multe dintre ele trecerea la statul de cnezate si voievodate. Practic
constituirea cnezatelor si voievodatelor a fost rezultatul unui proces istoric,
cristalizarea lor incepand cu secolul VIII-IX.
Cnezatele si voievodatele atestate incepand cu secolul al X-lea Asa cum
relateaza Anonymus maghiarii au gasit aici 3 voievodate sau ducate. Voievodatul
lui Menumorut in Crisana intre raurile Somes si Mures cu centrul in cetatea
Biharia. Voievodatul ducelui Glad in Banat intre raurile Somes si Mures cu
resedinta probabil in cetatea Cuvin si voievodatul ducelui Gelu in Transilavnia
care a cuprins teritoriile de la poarta Muresului pana la izvoarele Somesurilor cu
resedinta in apropierea Clujului ultima optiune este pentru Dbca. Tot pentru
sec. X mai avem date pentru teritoriul Dobrogean care era organizat ca o them,
un fel de district cu caracter militar denumit paristrion. Pentru secolul XI, in
cazul Transilvaniei avem date despre teritoriul sau voievodatul Banatean al lui
Achtum si voievodatul Transilvan al lui Iulo. Voievodatul condus de Achtum era
mult mai vast decat cel al lui Vlad, avand resedinta in centru pe Morisena pe
Mures. Cu privire la voievodatul lui Iulo, in cronica pictata de la Viena se arata
ca acest teritoriu este foarte mare si bogat si ca este mult mai intins decat
voievodatul lui Gelu. Insa aceste voievodate nu au fost unicele formatiuni
politice de tip statal existente pe teritoriul Transilvaniei in sec. X-XI pentru ca
teritoriul Transilvaniei a mai cunoscut si acele deosebite tari romanesti cum ar
fi :Tara Hategului, Fagarasului, Tara Oasului, Tara Maramuresului.

Cu privire la formatiunile politice statale de pe teritoriul Olteniei si al

Munteniei, cel mai important document este Diploma Cavalerilor Ioaniti(1247)
acordata de Regele Maghiar Bela al IV-lea calugarilor Ioaniti in vederea
asezarilor in aceste parti ale tarii. Din cuprinsul Diplomei rezulta in primul rand
existenta a 5 formatiuni politice si anume: Tara Severinului, Tara lui Litovoi in
depresiunea Targu-Jiului, Tara lui Seneslau in stanga Oltului , Cnezatul lui
Farcas in fostul judet Valcea de mai tarziu si Cnezatul lui Ioan in S-E Olteniei.
Sub aspect politic desi exista o anumita autonomie, unele capetenii s-au aflat in
raport de suzeranitate fata de regele Ungariei. Astfel ca voievodatul lui Litovoi
si a lui Seneslau le-au fost lasate romanilor sa le foloseasca ca si pana acum
urmand sa dea cavalerilor Ioaniti doar jumatate din veniturile si foloasele lor.
Insa Ioanitilor li s-a dat Tara Severinului, Cnezatul lui Farcas si Cnezatul lui
Ioan. Rezulta o dezvoltata viata economica, religioasa si militara. De asemenea,
dpdv social diploma aminteste de Maiores Tere(stapanii pamantului) si rustici
tarani.
Concluzii aceste formatiuni statale s-au dezvoltat continuu in sensul ca au
cuprins teritorii din ce in ce mai mari, ca au existat pe intreg teritoriul actual al
tarii noastre si ca au fost formatiuni politice independente, nu au depins de puteri
straine.
Sub. examen: Familia, Diploma Ioanitilor, Ius Valahicum?