Turntorii Lui

Constantin Noica
Dosare Ultrasecrete.
Constantin Noica i criticii sai din Securitate Identificat drept
anticomunist convins i duman al poporului, Constantin Noica s-a aflat
permanent n vizorul Securitii. Nu att biografia, cat opera ilustrului crturar
ngrijora politia politica a vremii. Manuscrisele filosofului de la Pltini erau
analizate minuios, din perspectiva ideologica, de oamenii regimului. Cteva
documente din arhivele CNSAS demonstreaz mecanismul acestor evaluri i
vigilenta organelor fata de ideile subversive. Printre colaboratorii Securitii
n gestionarea cazului Noica, ii regsim pe scriitorul Mihai Sora i pe istoricul
Zigu Orenstein (Zigu Ornea). (Luciana Pop)
COPIE
22 ianuarie 1960
COMPLECTARE la declaraia mea din 19 ianuarie 1960
Subsemnatul SORA MIHAI, nscut la 7 noiembrie 1916 n comuna
Ianova regiunea Timioara, domiciliat n Bucureti Str. Jules Michelet nr. 15,
raionul I. V. Stalin, declar urmtoarele:
n momentul n care a venit la ESPLA lucrarea lui NOICA despre Hegel,
m-am gndit ca, n cazul n care ar prezenta un interes oarecare din punctul de
vedere al publicitii, chiar cu ample modificri (insa nestructurale, adic:
suprimri i adausuri), sa fie data unui referent extern competent n Hegel,
care sa fac propuneri concrete. Am czut de acord n sensul acesta cu tov.
ZIGU ORENSTEIN, redactor la redacia de critica i avnd studii de filosofie la
baza, asupra persoanei tov. PAVEL APOSTOL, cercettor principal la Institutul
de Filosofie i autor al unei lucrri despre Hegel. Tovarul ORENSTEIN a i
luat contact i a vorbit cu tov. Pavel Apostol n acest sens, spunndu-i ca avem
lucrarea respectiva i ca eventual, daca este cazul am dori sa cerem avizul. Tov.
ORENSTEIN mi-a comunicat ca tov. Apostol a acceptat n principiu sa fie
referent.

Dup lectura, constatnd ca orientarea crii este funciarmente idealista

i ca, deci, nu poate fi luata n considerare din punct de vedere al publicitii ei,
chiar dup ample remanieri, am socotit ca nu mai este cazul sa cerem nici un
aviz extern, care nu-i avea rostul dect pentru a ne ghida n procesul de
refacere a crii prin modificri ce nu ating structura.
(ACNSAS, AFI, Dosar nr. 207, vol. 2, f. 24-25)
***
Primete: LT. COLONEL A. OLIMPIU.
Sursa: ERBAN.
Locul: domiciliul agentului 370/15 mai 1959
Data: 14 mai 1959
STRICT SECRET.
Ex. Nr. 2
NOTA asupra lucrrii Povestiri din Hegel de C. Noica.
Existenta lucrrii a fost semnalata sursei n 1957 (toamna sau iarna
1957/1958) de ORNSTEIN pe atunci redactor la ESPLA redacia critica. La
cererea sursei i-a predat o copie a lucrrii despre care a semnalat la vremea
aceea.
Lucrarea lui C. NOICA cunoscut filosof legionar este una din cele mai
periculoase materiale ideologice din tara care a czut sursei n mana.
Pretextul il formeaz povestirea coninutului Fenomenologiei spiritului
de Hegel: am cutat sa povestim limpede gndul lui Hegel (pag. 1). Insa, chiar
n cuvntul nainte, autorul las sa se neleag limpede ca aceasta e doar un
pretext: Cu Hegel se ntmpl ca n via: poi tria. Mai mult, el arata ca
Hegel (asa cum il va prezenta) te trimite la libertatea, teroarea i ipocrizia
ceasului tau, care ntr-alta versiune erau i n ceasul tau (pag. 2).
Acestui scop ii servete lucrarea: prin aluzii, sa atace regimul de
democraie populara, revoluia, ideologia marxist-leninista, spre a face apologia
burgheziei i a religiei.
n vederea acestui lucru, se povestete cartea lui Hegel eliminnd din ea
tot ce e progresist, meninnd i ntrind n schimb tot ce e retrograd n ea.
ndeosebi, se trece cu totul sub tcere dialectica i expunerile dialecticii (cu
care ncepe chiar introducerea lui Hegel la Fenomenologia spiritului).
Cartea se adreseaz tnrului de azi, deci are intenia de a da o
ndrumare spre a) o concepie idealista, b) o nencredere n activitatea politica
n general i n cea de construire a socialismului n special, c) o admiraie fata
de burghezie i lumea anglo-saxon, d) o concepie de iertare universala.
Spre a reui n aceasta, autorul nu numai ca elimina tot ce e progresist n
aceasta lucrare a lui Hegel (vezi, Marx: Manuscrisul economico-filozofic din

1844, ed. Rusa a operelor, vol. O; Sfnta familiE. n Opere ed. RoM. Vol. I), dar
vulgarizeaz i falsifica i elementele retrograde la Hegel, apropiindu-le de
concepia legionara trirista a lui Nae Ionescu (cunoaterea i aciunea
umana sunt prezentate ca aventura, se propaga scepticismul, ndoial n tot i
n toate etc.).
Alturi de aceste falsificri i mistificri ideologice periculoase n sine, C.
NOICA a introdus n carte o serie de afirmaii cu caracter fi anticomunist i
mistic. ntruct ele abunda, vom alege cteva exemple, pe care le grupam pe
probleme:
Una din metodele favorite ale lui C. NOICA este atacarea politicii socialiste
sub forma atacului mpotriva politicii n general: politicul e ntr-adevr
ncercarea de a realiza imposibilul. Ceva din Don Quijote nu nceteaz sa va
nsoeasc pe toi. (pag. 43) sau: In experienta politicului, contiina omului se
smintete; ea nu mai e la locul ei (pag. 45). Iar dup aceasta: Perversiunea
care e n tine o vezi n afara: denuni. Egoismele de clasa. Pervertii cum. Avei
dreptate n pornirea voastr. Caci ordinea generala e i ea perversa i nu numai
cea veche, ci oricare, orice stat e rau. (pag. 45, subl. Noastr). In alta parte,
NOICA spune ca, n afara discursurilor, toat aciunea revoluionar e un
abur, o nlucire (pag. 87). Guvernul revoluionar e doar faciunea
nvingtoare, fanatica, de aici legea suspecilor din Revoluia franceza i din
orice revoluie (pag. 89).
Toate revoluiile cresc din mine i se ntorc mpotriva mea i spune
omul (pag. 90). C. NOICA prezint toate denaturrile la care supune
capitalismul, drept tehnica comuna oricrei ornduiri la mijlocul veacului XX
(pag. 103): noi, cei care povestim, tim ntr-adevr ca omul modern a fptuit
nebunete (pag. 102). El critica tirania unei ideologii politice, cum trim cei
mai multi (pag. 105). NOICA are ndrzneala sa atace fi regimul socialist:
Iar o societate fcut dup chipul luntric al sclavilor acestora muncitori i
liberai ar fi probabil plictisul nsui (In veacul XX noi ncepem sa realizam aa
ceva). In pag. 43, ntlnim o apostrofa n doi peri care, nefiind legat de textul
precedent, se refera la actualitate: Pe cnd la voi, gligani ai idealului, i la voi
tirani?
O forma a atacului mpotriva regimului nostru este sublinierea
caracterului iluzoriu al mulumirii de realizrile socialismului: Oamenii triesc
linitii i siguri n bogia aparenta a vieii lor. Cteodat ei vad ca nu e
bogie. Dar ce vrei sa fac? (pag. 4) sau: Ci nu vor fi trit tristeea de dup
victorie? (a revoluiei, pag. 44). Chemarea la rupere de construcia socialista
apare de la bun nceput. NOICA cere cititorului sa uite cnd este (adic n ce
epoca, pag. 2). Analizelor lui Hegel li se da o rstlmcire care sugereaz
caracterul trector al socialismului: vezi prezentul, ca sa te ntorci la trecut si,

pe urma, cu trecut cu tot, sa te ntorci la prezent (pag. 6). Acest scop este
urmrit i cnd se insinueaz ca toate societile (si astzi, n sec. XX, scrie
el, pag. 72) sunt la fel. NOICA nici nu vrea sa ia la cunotin existenta
socialismului. De aceea, afirma ca astzi suntem ntr-o perioada de trecere ce
trece? (pag. 73) i las ntrebarea fara rspuns, sugernd prin aceasta ca spre
altceva dect ceea ce este.
Apologia exploatrii i a burgheziei se face cu mijloace diverse.
Exploatarea feudala e doar dorina de a ti ca un om depinde de altul (pag. 41).
In alt loc, el scrie: e zguduitor pentru un lupttoR. Ca munca e mai buna
dect credea (pag. 48), sugernd ca vechiul regim nu era chiar att de rau.
Apologia burghezului este deschisa: Noi, cei care povestim, trebuie sa
recunoatem ca. Omul burgheziei era cel dinti care i punea problema istoriei.
Cine tie. Daca dup dispariia omului burghez va mai exista obiectivitate i
adncime istorica (pag. 59). El cauta sa fac totala dreptate burgheziei (pag.
59) prin aceea ca ea l-a dat pe Hegel. De altfel, la pag. 94, C. NOICA scrie: noi,
oameni ai burgheziei. Ca exemplu pentru curenia morala, el se refera la
toat experienta morala a popoarelor anglo-saxone (pag. 100).
Este meritul aceleiai lumi burgheze de a fi adus perspectiva. Marilor
religii (pag. 103). In cartea lui NOICA se gsesc aluzii care justifica activitatea
subversiva sau metodele ei: Noi n-avem un singur nume, cum scrie pe
buletine, iar cnd suntem oameni adevrai, riscam sa le avem pe toate (pag.
18). Ca soluii, NOICA recomanda: o nelegere mutuala, o universala iertare
care trebuie sa se iveasc pe lume (pag. 103), fiindc ne-am rnit i
desfigurat unii pe alii. In fond, acesta e rezultatul unic pe care-l vede n
prezent (pag. 103). In sfrit, C. NOICA face peste tot apologia religiei, care este
i soluia finala pe care o da: oricine crede n dialectica. Lucreaz la definirea
lui Dumnezeu (pag. 130). Numai prin experienta religioasa toi oamenii devin
oameni (pag. 105), omul e fiin cuttoare de Dumnezeu (aluzie la cuttorii
de Dumnezeu combtui de Lenin, pag. 106). Religia. E mplinirea spiritului
(pag. 10?). Toat cultura este una a religiei revelate (pag. 118). Trinitatea este
deci a culturii (pag. 121). A gndi cu adevrat nseamn pentru ei a gndi
teologic (pag. 122). Materialismul este prezentat ca identic n esen cu
idealismul (pag. 27, pag. 86). ntreaga tiin i cultura sunt prezentate ca
expresii ale religiei (pag. 124). Chemarea la amoralism il ntmpin pe cititor de
la nceput: fii putin necinstit, cum eti adesea n via (pag. 1). In alta parte
vorbete despre huliganismele si. Sacrificiile cerute de virtute (pag. 48). C.
NOICA face apologia rasismului (unitate de snge, p. 40).
ERBAN
N. B.

Nota a fost ceruta agentului ntruct este necesara reg. Piteti pentru
clarificarea coninutului dumnos al acestei lucrri. Un exemplar din nota
mpreun cu copia lucrrii lui C. NOICA luata de la agent va fi trimisa Dir. Reg.
M. A. I. Piteti.
LT. COLONEL DE SECURITATE A. OLIMPIU
(ACNSAS, AFI, Dosar nr. 207, vol. 2, f. 207-211)

SFRIT