CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

STRATEGII LINGVISTICE SI PERILINGVISTICE N TRADUCTOLOGIE PRINCIPII SI ANALIZ DE CAZ

I. INTERFERENTE DIAFAZICE, DIACRONICE SI DIATOPICE
Lect. univ. dr. CONSTANTIN-IOAN MLADIN
Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
L'auteur se propose d'examiner quelques stratgies de la grammaire
de transcodage, domaine roumain-franais, portant sur des rcits de
l'oeuvre de I. L. Caragiale. Cette analyse de cas se limite au lexique et la
smantique tout en soulignant le rapport qui existe entre les moyens
strictement linguistiques et ceux prilinguistiques
Receptorul-traductor, ca enuntiator de gradul al doilea, sesizeaz, prin deverbalizare [3/102],
sensul global si semnificatiile specifice ale textului de tradus, punnd n relatie informatiile explicite si
pe cele implicite, pentru a-l reformula apoi, prin reverbalizare [3/102, 14], sub forma altui text.
Acesta va fi, inevitabil, supus constrngerilor morfosintactice si semantico-pragmatice ale limbii tint,
cu statut de constant. n acelasi timp, apare necesitatea de a se lua n considerare eventualele
variante de interpretare, de a se opera o alegere ntre ele, unele dintre aceste variabile aflate la
dispozitia traductorului fiind n strns corelatie cu momentul cnd se face traducerea, cu intentia
autorului ei n functie de tipul de destinatar vizat [3/114]. Traductologia accept anumite libertti de
interpretare, sub aspect lingvistic, pe care si le asum traductorul, la granita sistemului limbii tint
[3/114]. Cu conditia ca toate procedeele folosite s concure pentru a asigura textului derivat un nivel
de coeziune1 susceptibil de a imprima traducerii o coerent2 identic cu cea a textului initial [4/23].
Gradul nalt de competent n limba surs si n limba tint nu sunt de ajuns pentru a garanta o
calitate satisfctoare a traducerii. Un rol esential n descifrarea semnificatiilor si apoi n redarea lor
n alt limb revine bunei stpniri a cunostintelor sociale - conventiile care guverneaz aplicarea
regulilor de comunicare [1/128-129], subcomponenta stilistico-functional a componentei
perilingvistice [3/179], si a informatiilor culturale, convergente sau divergente, din cele dou limbi
[4/26; 3/14], subcomponent civilizational a aceleeasi competente perilingvistice [3/179], avnd n
vedere c ceea ce este pertinent ntr-o limb ar putea s nu fie n alta, si invers.
Studiul de fat urmreste s examineze tehnicile traductionale aplicate si efectele acestora n
transpunerea din romn n francez a ctorva heteronime3, aflate ntr-o situatie special, selectate
din opera lui I. L. Caragiale, toate fiind explicabile prin structura diferit a celor dou limbi - sub
aspectul sistematizrii, mai mult sau mai putin analitice/sintetice, al configuratiei semantice,
1

Fascicul de elemente, realizate cu ajutorul co-textului lingvistic, apte s garanteze unitatea sintactic a textului:
repetarea elementelor lexicale autosemantice, fr alterare de sens, n unitti sintactice integrate n aceeasi secvent,
relativa unitate a sistemului pronominal, pro-formele - mai ales deicticele, concordanta temporal-verbal si aspectual,
paralelismele si anaforele.
2
Fascicul de elemente care garanteaz unitatea semantic a unui ansamblu de propozitii/fraze: propozitiile/frazele
trebuie s fie co-referentiale, s aib identitate referential; sensul global al textului depseste suma sensurilor frazelor
constituente; instrumentele cele mai importante ale coerentei sunt diaforicele [cataforicele, forme prospective si
anaforicele, forme retrospective].
3
Unittile lexicale, simple sau complexe, folosite n traducere, avnd signifie-urile n raport de intersectare [GalissonCoste 1976/267, apud 3/37]. Ele se afl n relatie de traducere, de heteronimie [3/37].

53

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

etimologice, dialectale, al capacittii derivative. Cu alte cuvinte, este vorba despre modul n care s-a
ncercat redarea n francez a interferentelelor discursive n proza si n dramaturgia lui I. L.
Caragiale, ca procedee de realizare a oralittii: interferente diastratice4 - numai cuvintele si
expresiile populare, diafazice5, diacronice6 - fie din fondul vechi al limbii romne [grecisme,
turcisme, slavonisme], fie neologismele [mai ales frantuzisme, dar si germanisme, maghiarisme etc. ],
interferente diatopice7. De asemenea, o atentie aparte a fost acordat unor fenomene de lexemizare
idiosincrazic8, din perspectiv contrastiv.
Preocuprile de limb ale lui I. L. Caragiale sunt dintre cele mai consecvente si mai originale n
acelasi timp n procesul constituirii si al definitivrii limbii romne literare. Ele sunt exprimate
programatic9, dar, mai ales, constituie o constant intrinsec a tuturor scrierilor sale. Contributia sa
lingvistic se ilustreaz n dou directii divergente [8/93]: una destructiv - prin discreditarea, cu
ajutorul comicului, a unor fenomene neliterare de limb, a unor orientri sau curente lingvistice
abuzive (n comedii, n momente si n schite), cealalt constructiv - reprezentat de interventiile
scriitorului din indicatiile scenice, precum si de limba ntrebuintat n dram, n nuvele, n povestiri si
n publicistic.
Cum se stie, una dintre dominantele scrisului lui I. L. Caragiale este oralitatea10, manifest la
toate nivelele - fonetic, lexical, gramatical, ea reprezentnd "tratamentul" la care este supus limba
literar n functie de gradul de instructie a personajelor, de posibilittile lor intelectuale si de
veleittile acestora. Astfel, scrierile lui I. L. Caragiale pstreaz legtura cu modelul limbii vorbite,
deprtndu-se totodat de acesta prin conturarea unor structuri cu un profil stilistic specific [7/77,
90].
Elementele lingvistice, la orice nivel - fonetic, lexical, morfologic, sintactic, atribuite unor
diverse sociolecte, cronolecte sau dialecte11 se suprapun si se ntreptrund n grade diferite n
ideolectele personajelor caragialesti.
Au fost retinute numai exemplele considerate a fi cele mai pertinente pentru ilustrarea
fenomenelor studiate, fr a se mai nota toate ocurentele si fr a se urmri nregistrarea cronologic
a termenilor n cauz. Studiul nu intentioneaz s evalueze calitatea traducerilor ntrebuintate 12.
De un interes deosebit au avut parte lexemele afectate de ambiguitate determinist [3/46],
rezolvabil prin referire endoforic [1/172], adic prin raportarea la micro-contextul lingvistic [cotext] si, mai ales, a celor afectate de ambiguitate probabilist [3/46], care poate fi solutionat
exclusiv prin referire exoforic [1/172], adic prin apelul la contextul situational. Sunt vizate
cuvintele si expresiile care refer la preconstructe culturale din spatiul geografic si temporal evocat
de scriitor.
Neologismele sunt urmrite numai din perspectiv destructiv. Cercetarea celorlalte lexeme si
frazeologisme discursive depseste acest cadru, ntruct sunt avute n vedere toate lucrrile inspirate
de viata rural. Optiunea are dou justificri. Absenta traducerilor pentru ntreaga oper a
scriitorului, pe de o parte 13. Pe de alt parte, nu este greu de observat c dificultti deosebite de
traducere ridic mai ales arhaismele, cuvintele si expresiile cu puternic amprent civilizational,
elementele lexicale alogene, vechi sau noi, ndeosebi cele neasimilate, asimilate partial sau
4

3/182: unitti transferate dintr-un registru al limbii n alt registru.

3/183: unitti dintr-o limb strin.
6
3/183: unitti apartinnd unor stadii evolutive diferite ale limbii.
7
3/183: unitti cu distributie dialectal.
8
3/38: lacunele lexicale provenite dintr-un decupaj diferit al realittii obiective n cele dou limbi; goluri
lexicale/matriciale [3/39].
9
"... srmana limb romneasc ! nu mai este, cum ar fi trebuit s fie, o plant cultivat ! a ajuns buruian slbatic !"
- Caragiale - 2/6.
10
Nu numai n piesele de teatru, unde acest lucru este de la sine nteles, ci n toate celelalte scrieri.
11
3/181. Pstrm termenul consacrat din sociolingvistic si din traductologie, desi ar fi mai potrivit, cel putin pentru
situatia limbii romne, din perspectiva taxonomiilor dialectologice, un derivat de la grai.
12
Apelativele-termeni de adresare au fost discutate tangential, deoarece ele pun probleme speciale din cauza diferentei
de structurare a cmpurilor lor lexicale si a pozitiei vocativului din cele dou limbi.
13
n schimb, au fost luate n consideratie toate traducerile pe care le-am avut la dispozitie pentru unul si acelasi text
romnesc.
5

54

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

distorsionat de ctre vorbitorii limbii romne, toate folosite de scriitor cu intentii bine definite. Nu au
fost avute n vedere arhaismele ori neologismele curente si fixate n sistemul limbii romne si nici
insertiile n limbi strine, cele folosite de scriitor ori atribuite personajelor sale
Oralitatea puternic a textelor supuse analizei face ca rezultatele cercetrii, cel putin n parte,
s si pstreze valabilitatea pentru alte ncercri de traducere a unor texte literare similare acestora si
chiar a pentru situatii comune de comunicare interlingvistic. n cazul operei lui I. L. Caragiale
interesul traductorului specializat sporeste n intensitate, cunoscut fiind rolul pe care scriitorul l
atribuise elementelor investigate. Or, transpunerea unui text, si cu att mai mult a unui text literar,
puternic marcat conotativ ntr-un text pur denotativ nu poate fi dect frustrant pentru textul initial.
Att regionalismul, ct si neologismul constituie procedee curente, sugestive si economice, de
localizare, de datare a actiunii si de caracterizare, de tipizare a personajelor [8/87].
Majoritatea personajelor lui I. L. Caragiale sunt de origine munteneasc. n mod firesc, rostirea
acestora este puternic influentat de particularittile lingvistice specifice arealului. Mai rar, apar si
personaje la care se recunosc particularitti dialectale, fonetice si lexicale [5; 6; 8/86, 95], specifice
Moldovei sau Transilvaniei. Uneori scriitorul indic n mod explicit provenienta geografic a
personajelor sale14, dar, cel mai des, apartenenta dialectal este redat printr chiar felul de a vorbi al
personajelor.
n dram, n povestirile de factur rural sau de inspiratie oriental elementul popular se mbin
cu cel arhaic pentru a realiza culoarea local-regional, temporal-arhaic si social-rustic [8/85].
Alta este situatia n literatura umoristic, unde elementele dialectale au un rol similar celor
populare, devoalnd conditia social modest si gradul de instructie liminar al personajelor. Efectul
este ngrosat si satira este mai aspr ndeosebi atunci cnd termenii populari ori dialectali
interactioneaz cu neologismele, cel mai adesea alterate formal sau semantic 15, elementul popular
demascnd folosirea improprie a neologismelor [8/87].
I. L. Caragiale realizeaz un veridic tablou lingvistic al epocii sale - o societate de tranzitie,
nc puternic tributar unui fond lingvistic de sorginte oriental-fanariot, dar frmntat totodat de
dorinta de emancipare, mai ales prin apropierea de izvoarele latine, sub impulsul curentelor
lingvistice puriste, latiniste [8/88], sau de modelele altor limbi neolatine, mai ales de francez [8/83],
16
. Scriitorul ironizeaz imaginea ravagiilor pe care le produsese ncercarea de reformare a limbii
noatre pe aceast cale [10/252; 8/81], 17. Neologisme reflect, din perspectiv lingvistic, dorinta de
parvenire a personajelor ce populeaz mediul urban, periferic de cele mai multe ori, si fac dovada
deplinei inaderente a elementului alogen la nivelul de cultur al acestora [7/81; 8/90].
Retin atentia: neologismele neadaptate fonetic18, explicabile ca rezultat al ptrunderii lor din
mai multe surse, ca hiperurbanisme, ca efecte ale extinderii asupra lor a unor tratamente specifice
ariei muntenesti, ca o consecint a intrrii lor pe cale oral; neologismele neadaptate morfologic sau
semantic. Ultima categorie explic improprietatea unor termeni, ntrebuintarea pleonastic a
neologismelor n asocieri sinonimice anacronice, alturrile de cuvinte cu sens contrar, unele clisee
lingvistice si automatisme verbale, etimologiile populare.
La I. L. Caragiale se intersecteaz dou sisteme denominative cu functie bine precizat 19.
Turcismele, grecismele, slavonismele sunt folosite pentru redarea culorii temporale Ele denumesc
14

Lucrul se petrece, dup toate probabilittile, ntr-un oras moldovinesc; cititi, prin urmare, moldovineste: cafin.
"te opresc, magariule, s faci de mauvaises plaisanteries pi conta doamnei Grigoraschk, sotia m" - 2/6.
16
"Pe atunci, cnd nu se pomenea de viata public si cnd elita social si high-life se numea protipendad, boierul n
loc de Capsa si de Bar, avea sindrofie si chefuri acas, numa-n islicel si-n mesi; n loc de Hugo avea un taraf de
lutari si un mscrici. Slujba acestuia era s spue caraghioslcuri la chef, s pcleasc pe musafiri si chiar pe
stpnu-su si s spun pe greceste cucoanelor ceea ce damele aud azi pe frantuzeste la Hugo" [Grmtici si
mscrici,V/197].
17
"Fireste c cititorii vor fi grati autorului de acest uvraj si totodat noi din parte-ne i aportm ale noastre
remersimente pentru fatiga ce si-a dat spre a anrisi publicitatea desi pentru prima oar un asa travaliu nu putea s
fie exampt de foturi" [Formular de procese-verbale politienesti,V/229].
18
Pentru un inventar al tratamentului neologismelor, sub diferite aspecte, vezi 5; 6; 2/6, 8/81-89.
19
Pentru un inventar al turcismelor, grecismelor, slavonismelor, frantuzismelor, maghiarismelor, germanismelor, vezi
5; 6; 10/248-249, 8/82-86.
15

55

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

termeni care refer la viata economic de tip feudal (mbrcminte, mobil, arhitectur, alimente,
buturi, bani, unitti de msur, jocuri, termeni din mediul militar, termeni din comert), termeni care
refer la organizarea social (institutii, relatii familiale etc. ), termeni care se refer la viata spiritual,
termeni pentru moravuri. Germanismele si maghiarismele corupte, putine la numr, dau indicatii
privitoare la originea geografic a personajelor sau functioneaz ca termeni tehnici, de obicei n
locutiuni.
Nu sunt rare situatiile cnd elemente de origini diferite contrasteaz, uneori chiar n interiorul
aceluiasi text, cu evidente intentii stilistice20: Madam, cocoan ! [O noapte furtunoas/56]; Musiu !
domnule ! [O noapte furtunoas/55; Zu ! ttico, parol ! s m-ngropi ! - O noapte furtunoas/37];
pomdurile, liubemurile Didinii [D'ale carnavalului/229]; m sulemeneste cu chinoroz
[Justitie/35].
Cuvintelor din fondul vechi afectate de particularitti muntenesti, dar cunoscute si n afara
acestei arii (fonetisme, forme flexionare), le corespund heteronime din franceza literar: substantive
[birje - Dou loturi/115; cmase - Npasta/374; famelie - O scrisoare... /122; grije - O noapte
furtunoas/24; use - Npasta/369; gheneral - Amicul X/142]; pronume [ailalt - D'ale
carnavalului/227; niminea - Conu Leonida... /87]; verbe: trimete - D'ale carnavalului/265; au
trimes - O scrisoare... /118; s trimeti - O scrisoare... /175; m-ncruntez - O noapte furtunoas/16;
s nchiz - D'ale carnavalului/230; s rbd - D'ale carnavalului/230; s puie - D'ale
carnavalului/240; deschideti - D'ale carnavalului/295; s m despart - Npasta/333; sai (~ din
somn) - Npasta/351; s pat - O noapte furtunoas/52; poci - Npasta/337]; prepozitii [pn (~
gazete) - D'ale carnavalului/293]. Heteronimele apartinnd variantei populare a limbii franceze sunt
mai degrab exceptii: Ba poci [Npasta/347] - Si fait [VII/40].
Si fonetismele moldovenesti sunt redate prin heteronime din franceza standard: cafin, viata
m, pr vini procoror [Telegrame/50]; pitrecut, fimee [Telegrame/51]; rpide, agrisorul
[Telegrame/52]; trii [Telegrame/53]; pi adresa m [High-Life/79]; Te opresc, magriule, s faci di
aiste; sotia m; "Ara ! da sti, bri omule !" [High-Life/81].
Vorbirea birjarului rus, din Cldur mare, este reprodus de asemenea prin heteronime
literare: Nu slobod.... este mustiriu, mo roc... ; Nu stii la mine, mo roc...; Ghe acolo, mo roc...; Ie
! la dumneata este, mo roc... [Cldur mare/227]. Paradoxal, vorbirea peltic a lui Trahanache este
sugerat printr-o scriere fonetic adaptat, dup modelul textului romnesc: mes hommazes [O
scrisoare... /II/134 - Trahanache], la Ssambre, ze suis rest, le coldze, le dranzement, imazinezvous, une ssaize, ssre madame, mon sser ami, lozer [O scrisoare... /II/135 - Trahanache]
Ca o msur compensatorie se recurge, pentru sugerarea rostirii familiare/populare, la
procedee alternative:
- turnuri familiare/populare: Dar noi n-am declaratr ? [Dl. Goe/121] - Mais est-ce que nous
ne l'avons pas declar, nous ? [1953/87, V/587]; Eu nu vz c-ti faci adiat [Npasta/350] - Je vois
bien que c'est ton testament que tu fais l ! [V/311];
- elidare: dom'judector [Justitie/34] - m'sieur le juge [1953/11,V/461]; o fomeie srman
[Justitie/34] - j'suis un pauvr' femme [1953/11,V/461]; De ce nu te pui tu s faci alta mai bun ?
[Npasta/329] - T'as qu'en faire une qui soit meilleure [V/296]; Iar ai venit ? "iar ncepi, iar teapuc" [Npasta/329] - Te v'l encore ? [V/296]; luia de a omort pe tat-su [Npasta/371] - a
c'lui qu'a tu son pre [V/328].
Elidarea, pentru sugerarea anomaliilor din rostirea betivilor, din textul romnesc, este rareori
redat prin acelasi procedeu n traducere: Nu v deranjez, ca'va-s'zic [CFR/61] - Vous derangez
pas, non ? [1953/115,V/493]; Bine, frate, eu nu beau nimic, ca'va'-s'zic ? [CFR/62] - Eh, garcon,
alors comme ca, je n'ai pas droit a une consommation ? [1953/116,V/494]. Desi procedeul, asociat
cu procedee alternative, nu este exclus: la madam Mari, ca'va-s'zic [CFR/62] - chez m'ame Maria,
faut croire [1953/116]. Tehnica aceasta este aplicat constant n alte segmente ale enuntului:
aut'fois [V/140]; c't'heure [II/88]; d'aut'a faire [1953/118]; d'ces cuistres [III/41]; d'l'a bierre
[V/141]; j'dis [1953/118]; j'l'ai [V/141]; j'l'ai trouve [III/41]; j'l'avais [V/141]; j'me suis envoy
20

Vezi, pentru distributia sinonimelor, cu comentarii asupra originii lor, 9.

56

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

[V/141]; j'suis [1953/118,V/141]; j'tiens [III/41]; j'vote [III/41, 1953/118]; m'ame Maria [V/494];
m'connat [1953/118]; not'societe [II/88]; on s'connat [III/41]; v'l [II/89,V/141]; Laissez-moi,
'z'aller [V/141].
Aceleasi procedee, heteronime literare si elidare, sunt ntrebuintate si pentru sugerarea vorbirii
tiganilor: Haoleu, mam ! sriti ! c-a venit hla iar [Dou loturi/121] - Oh, la, la ! Viens vite maman.
Le v'l encore [IV/136,V/394]. Este adevrat ns c alte procedee pot fi utilizate pentru acelasi tip
de discurs: omisiunea [sa hie al dracului - Dou loturi/117], apelul la formule prestabilite din
modelul cultural occidental, cam operetistic: stai ca spui, mnca-te-as ! [Dou loturi/118] Attendez ! Je dis tout, mon prince ! [IV/132,V/390].
Modul de selectare a heteronimelor si strategiile alternative nu reusesc nici s reproduc
particularittile populare, nici s marcheze distinctii de natur dialectal. Confundarea acestora cu
rostiri deviante [etilici, decrepiti, vorbitori nenativi] este total.
Au fost retinute cuvintele, si derivatele acestora pe teren romnesc, intrate din francez direct
sau prin filier, cele cu etimologie multip, una dintre surse fiind limba francez [conservatiune,
garantiune, inspiratiune, peripetiune; ambit, caprit, vitios; ciucalat, fotel, mariner,
moratoriu...], dar numai frantuzismele cu cu forme fluctuante [cremenal21 - O noapte
furtunoas/27/trebunar - O noapte furtunoas/35; ezircit - O noapte furtunoas/21/izircit - O
noapte furtunoas/20]; parol - O scrisoare... /168/parol - Amici/89], cu forme denaturate si cele cu
semantism nesigur n constiinta lingvistic a vorbitorilor22.
Acestea din urm sunt sursa unor situatii colocationale improprii: tautologii [june tnr - O
noapte furtunoas/51], asocieri de cuvinte cu semantism contrar [s-o tratez cu refuz - O noapte
furtunoas/17]; a tratat-o cu insulte si cu btaie - O noapte furtunoas/22], prezenta unor termeni
n constructii care mimeaz modele frantuzesti, dar nu sunt reperabile n aceast limb [pardon: s
am ~ - O noapte furtunoas/14; s am ~ de impresie - O noapte furtunoas/17], contaminri
[fitantia "chitanta", cu finante - Jertfe patriotice/356; procest (-verbal), cu protest - O noapte
furtunoas/22].
Necunoasterea exact a sensului lor genereaz etimologii populare, din plin exploatate de I. L.
Caragiale: asinuitate "asiduitate" [O noapte furtunoas/26]; capitalist "bucurestean" [O
scrisoare... /185]; Comportativ [O scrisoare... /188]; cremenal [O noapte furtunoas/27];
grandirop [D'ale carnavalului/276]; importa [nu te ~ degeaba - Conu Leonida... /90]; intrigatoriu
[D'ale carnavalului/277]; Marmizon [O noapte furtunoas/46]; mnnc [~ sudoarea poporului
suveran - O noapte furtunoas/28]; murturi [lege de ~ - Conu Leonida... /87]; ostromentele [~
chirurgicale - D'ale carnavalului/275]; rafinrii [~ de maniere - O scrisoare... /151]; renumeratie [O
scrisoare... /103]; scrofulos [~ la datorie - O scrisoare... /149]; subfirug "subchirurg" [D'ale
carnavalului/236]; sufragiu [~ universale - O noapte furtunoas/28]; passion [trei ani la ~ - O
noapte furtunoas/22]; pietate [aibi ~ - O noapte furtunoas/51]; trebunar [O noapte
furtunoas/35]
Forma denaturat a neologismelor frantuzesti este explicabil si prin referirea la calea pe care
ele au ptruns n romn.
Cteva au intrat prin scris: congediu, conged [CFR/64 - IV/120,V/498]; enteres [O
scrisoare... /110]; fotel [dar este acceptabil si originea polonez dup termenul omonim - O
scrisoare... /114]; reglement [O noapte furtunoas/25].
Cele mai multe ns au fost preluate oral: alevoa [O noapte furtunoas/36]; amploaiat [O
noapte furtunoas/13]; bonsoar [D'ale carnavalului/265]; fason [face fasoane - O noapte
furtunoas/13]; maser [Five o'clock/96]; mersi [Atmosfer ncrcat/99]; monser [Amici/89];
naturel [O scrisoare... /161]; odicolon [D'ale carnavalului/229]; pamplezir [de-un ~ - O noapte
furtunoas/36]; par egzamplu [Conu Leonida... /87]; parol [Dl. Goe/121]; prezanti [s te ~ - O
noapte furtunoas/21]; prezident [O scrisoare... /113]; reglement [O noapte furtunoas/25]; rezon
[O noapte furtunoas/16]; sanfaso [O noapte furtunoas/34]; suspandati [O scrisoare... /175].
21
22

Vezi si traducerea eronat le bagne [IV/38,V/62].

Toate acestea au fost pe larg discutate de I. Iordan [5; 6].

57

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

Dificultatea/imposibilitatea reproducerii fidele a unor sunete absente din sistemul limbii romne
st la baza unor deformri a frantuzismelor: defavor [curge n ~ - D'ale carnavalului/265];
influinteze [s ~ - O scrisoare... /159]; itindentie [ofiter de ~ - D'ale carnavalului/233]; musiu [O
noapte furtunoas/55]. Accidente fonetice, de toate tipurile, uneori asociate ntre ele sau/si cu alte
fenomene, explic forma corupt a frantuzismelor: asimilare vocalic progresiv - docoment [O
scrisoare... /114], influinteze [s ~ - O scrisoare... /159]; asimilare vocalic regresiv - enteres [O
scrisoare... /110], iconomii [O scrisoare... /179], isplic [O noapte furtunoas/58]; asimilare vocalic
partial progresiv - bulivar [eventual succedent unei metateze - Dl. Goe/124]; asimilare vocalic
regresiv - viritabil [~ progres - O noapte furtunoas/28]; asimilare consonantic regresiv bagabont [O noapte furtunoas/14]; disimilare consonantic progresiv - momental [O
scrisoare... /111]; disimilare consonantic regresiv - catindat [urmat de metatez - D'ale
carnavalului/234], vardist [Justitie/35]; disimilare consonantic bilateral - apoclepsie [~ celebral Telegrame/55]; epentez - advocat [O scrisoare... /154], procest [-verbal - O noapte furtunoas/22];
metatez - ceferticat [~ medical - O noapte furtunoas/21], celebral [apoclepsie ~ - Telegrame/55],
levorver [O noapte furtunoas/54]; metatez si asimilare vocalic progresiv - ceferticat [~ medical
- O noapte furtunoas/21]; metatez si nazalizare - catrindal [O scrisoare... /106]; nazalizare andrisant [O scrisoare... /211]; denazalizare: Costitutiune [O noapte furtunoas/26], itindentie
[ofiter de ~, urmat de o asimilare vocalic progresiv - D'ale carnavalului/233], ostromentele [~
chirurgicale, dublat de similare vocalic progresiv - D'ale carnavalului/275].
Strategii lingvistice:
Termeni echivalati cu heteronime literare:
Frantuzisme: advocat [O scrisoare... /154]; amic [Inspectiune/184 -V/653]; amploaiat [O
noapte furtunoas/13 - IV/24,V/49]; andrisant [O scrisoare... /211 - II/210]; apoclepsie celebral
[Telegrame/55 - IV/69,V/491-492]; belet [Dou loturi/117; bagabont - O noapte furtunoas/14 IV/25,V/50; bereu "beret" [Dl. Goe/122 - IV/89,V/588]; bonsoar [D'ale carnavalului/265 IV/229,V/249]; caprit [D'ale carnavalului/237]; catindat [D'ale carnavalului/234]; catrindal [O
scrisoare... /106 - II/98]; ceferticat [~ medical - O noapte furtunoas/21 - IV/31]; cestiune [O
scrisoare... /118]; ciucalat [Dl. Goe/123 - IV/89,V/589]; congediu, conged [CFR/64 IV/120,V/498]; conservatiune [O scrisoare... /177]; Costitutiune [O noapte furtunoas/26 IV/26,V/61]; depand [O noapte furtunoas/34]; docoment [O scrisoare... /114]; enteres [O
scrisoare... /110]; ex-marsand [D'ale carnavalului/267 - IV/230,V/250]; favuride [O noapte
furtunoas/19]; fitantie "chitanta" [Jertfe patriotice/356]; fotel [O scrisoare... /114]; garantiune
[Conu Leonida... /87]; grandirop [D'ale carnavalului/276]; importa [nu te ~ degeaba - Conu
Leonida... /90 - II/38]; iconomie [O scrisoare... /179]; influinteze [s ~ - O scrisoare... /159];
inspiratiune [O noapte furtunoas/52]; isplic [s-i ~ - O noapte furtunoas/58]; madam [O noapte
furtunoas/56- IV/61,V/84]; maser [Five o'clock/96 - IV/82,V/540]; mnnc [~ sudoarea
poporului - O noapte furtunoas/28 - IV/38,V/63]; mersi23 [Atmosfer ncrcat/99 - IV/27,V/545];
momental [O scrisoare... /111 - II/65]; monser [Amici/89 - IV/72,V/531]; moral ["moral" - O
scrisoare... /110]; murturi [lege de ~ - Conu Leonida... /87 - II/34]; musiu [O noapte
furtunoas/55 - IV/61,V/84]; naturel [O scrisoare... /161]; odicoloane [D'ale carnavalului/229 IV/202,V/223]; par egzamplu [Conu Leonida... /87]; parol [Dl. Goe/121 - IV/87,V/587]; preferit
[am ~ - O scrisoare... /204]; prezident [O scrisoare... /113]; rafinrii [~ de maniere - O scrisoare... /
151 - IV/138,V/160]; romantului [asupra ~ nostru - D'ale carnavalului/265 - roman damour [pour
notre ~ - IV/228,V/249]: scrofulosi [s fim ~ la datorie - O scrisoare... /149]; subfirug ["subchirurg"
- D'ale carnavalului/236 - IV/207,V/227]; suspandati [O scrisoare... /175]; pietate [aibi ~ - O
noapte furtunoas/51 - V/81]; pomduri [D'ale carnavalului/229 - IV/202,V/223]; reglement [O
noapte furtunoas/25]; revulutie [Conu Leonida... /82]; trebunar [O noapte furtunoas/35
-IV/44,V/68]; tratat cu insulte si cu btaie [a ~ -o - O noapte furtunoas/22 - IV/33,V/58];
vardist [Justitie/35 - IV/12,V/462]; viritabil [~ progres - O noapte furtunoas/28 - IV/38].
23

Forma literar a termenului poate ns s apar n sintagme familiare: mersi [D'ale carnavalului/318] - grand merci
[IV/268] - merci bien [I/287].

58

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

Slavisme: birj [< rus. birja - O scrisoare... /141] - fiacre [III/61, IV/130,V/152]; crcium
[< sl. krucima - Npasta/332] - cabaret24 [VII/21]; cinste [< sl. cisti, a fcut ~ - Npasta/343] tourne [il (... ) a pay une ~ - V/306]; cobz [< ucr., rus., pol. kobza - La hanul lui Mnjoal/107] guitare [IV/143,V/370]; lelit [< lele < bg. lelja - O noapte furtunoas/49] - mre [IV/56,V/79];
mojic [< rus. muik - Five o'clock/96] - effronte [IV/84]; pristav [< sl. pristav - Ion/142] hraut [V/732]; pol [< rus. pol "napoleon" - D'ale carnavalului/242] - louis [IV/211,V/231];
tlmcire [< a tlmci < sl. tlumaci, s am ~ - D'ale carnavalului/257] - explication [pour avoir
une ~ - IV/233,V/253]; tuleasc [< bg. tulja, scr. tuliti, vrea s-o ~ - Justitie/35] - dcamper [il a
voulu ~ - IV/12,V/462]; ulit [< sl. ulica - O noapte furtunoas/13] - rue [IV/24,V/49]; zavragiu
[< zavergiu < zaver < scr., bg. zavera "rzvrtit" - Conu Leonida... /94] - meutier [II/44] rebelle [IV/92,V/115] - rvolutionnaire [II/100]; tipirig [< scr. caparika, spirt de ~ - D'ale
carnavalului/242] - l'amoniaque [IV/212,V/232].
Turcisme: dalcauc [< tc. dalkavuk - Atmosfer ncrcat/100] - voyou [IV/28,V546];
haimana [< tc. haymana - Atmosfer ncrcat/100] - vagabond [IV/28,V/546]; isnaf [tc. esnaf;
"breslas, meserias" - Jertfe patriotice/355] - marchand [IV/20, 1963/470]; meremet [< tc.
meremet, ngr. meremeti "reparat, aranjare, dichisire" - O noapte furtunoas/20] - rparations
[IV/30,V/55]; zeflemist [< tc. zevklenmek - Amicul X/141] - ironiste [Quel ~ - IV/48,V/607];
zevzec [< tc. zevzek - Amici/90] - type crdule [IV/76].
O pozitie privilegiat o ocup termenul moft [< tc. muft], cu o semantic extrem de bogat [1.
"Lucru, problem fr valoare, fr nsemntate; fleac, nimic, bagatel; smecherie, tertip; capricii,
fandoseli, nazuri, fasoane"] si care a creat n jurul su o familie lexical amplu exploatat de I. L.
Caragiale [moftangiu, -oaic, moftolog, moftologic, moftologie].
n functie de sensul actualizat contextual, moft [ce ~ mai e si sta ? - O scrisoare... /113] este
tradus prin: balivernes [scuteste-m cu mofturile tale - O scrisoare... /178 - Fichez-moi donc la paix
avec vos ~ - II/162, III/108]; farce [ce moft mai e si sta ? - O scrisoare... /113 - quelle ~ c'est
encore l - II/70]; histoire [ce moft mai e si sta ? - O scrisoare... /113 - quelle ~ il a pu encore
mijoter - IV/108,V/131]; rodomontades "fanfaroad, ludrosenie" [pargnez-moi donc vos ~ IV/160,V/181]; salle blague [ce moft mai e si sta ? - O scrisoare... /113 - quelle ~ il a pu mijoter
encore - III/26]; simagres "maimutreal, sclifoseal, fandoseal, fasoane" [V/474 - Mofturi ! ia fii
bun - - Groaznica sinucidere... /41]; sornettes [ces ~ - IV/28, 162/53 pentru niste mofturi "comediile nemtesti", tradus prin sornettes (allemandes) - O noapte furtunoas/17], blagues
[mofturi ! - Dou loturi/119 - des ~ - IV/133,V/392].
Moftolog/moftangiu25 "om neserios pe care nu se poate conta, flecar si smecher" este redat
prin heteronimele urmtoare: blaguologue [II/103 - Cu moftologul - O scrisoare... /137], farceur
[III/55, IV/126,V/148 - Cu moftologul - O scrisoare... /137], crneur [IV/37 - moftangii Savantul/362].
Moftangioaic "femeie neserioas, flecar, palavragioaic" este tradus prin: crneuse
"ludros, ngmfat" [Rromnca/359 - IV/33]; farceuse [Serait-ce une ~ ? - IV/214,V/235 - s fie
vreo ~ ? - D'ale carnavalului/247].
Moftologie "smecherie, tertip" - vii cu moftologii, cu iconomii, cu sotietti, cu scamatorii [O
scrisoare... /179]: blaguologie [vous venez avec votre ~, votre conomisme la manque, vos
societs, vos tours de passe-passe - II/164]; pitreries [vous venez avec vos ~, vos conomismes la
manque, vos societs, vos tours de passe-passe - III/110, IV/161,V/182]. Primul termen este o
creatie lexical n francez a traductorului romn si prezint interes deoarece contureaz o familie
lexical, ca n romn - blague - blaguologue - blaguologie, ceea ce mreste coerenta textului.

24

Termenul intr n categoria falsilor inamici, nefiind nou, ca n limba romn. n francez el este semnalat din
secolul al XIII-lea. Semantica sa din limba actual l elimin ns din acest context.
25
n Le va-nu-pieds, le vaurien, le ventre-creux [1953/28,V/53] termenul este omis - pe moftangiu, pe mate-fripte
[O noapte furtunoas/18].

59

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

Grecisme: adiat26 [< ngr. dieta "testament" - Npasta/350] - testament [V/311]; apelpisit
[< ngr. apelpisia "deznjduit, desperat, exasperat, care nu se mai poate stpni" - Atmosfer
ncrcat/100] - energumne "posedat (de demon), apucat, exaltat, zrghit, srit" [IV/28,V/546];
apelpisit [D'ale carnavalului/257] - hors d'elle [IV/222,V/242; cabulipseste [< ngr. kabuleisa "a
catadicsi" - O noapte furtunoas/75] - consent [IV/78,V/100]; diamanticale [< ngr. diamandika Ion/143] - des diamants [V/732]; fidea [< ngr. fides, i-am fost (... ) ~ - D'ale carnavalului/255] extra-fidle [ qui moi j'ai t toujours ~ -V/240]; halima [< ngr. halima < tc., S vezi, e ~ - O
noapte furtunoas/33] - histoire formidable [Tu vois, c'est une ~ - IV/43,V/67]; ipistat [< ngr.
epistatis "cel mai mic grad de ofiter de politie" - O noapte furtunoas/12] - sous-commissaire de
police [IV/23,V/48].
Germanisme: chinoroz [< germ. Kienruss, m sulemeneste cu ~ - Justitie/35] - suie [il allait
me barbouiller la figure avec de la ~ - IV/12,V/462]; federveis [< germ. Federveiss, praf de ~ - La
Pasti/476] - poudre de talc [V/565]; tal [< germ. Zahl - [Atmosfer ncrcat/99] - garon
[IV/27,V/545]; tilindru [< germ. Zilinder - D'ale carnavalului/299].
Maghiarisme: pamblic - [< magh. pantlika - Dl. Goe/120] - le ruban [IV/85,V/585]; tis
[tist < magh. tiszt "ofiter, comadant, cpetenie"- D'ale carnavalului/241] - adjutant ["subofiter"] de
gendarmerie [IV/210,V/231].
Termeni echivalati cu heteronime familiare/populare:
Frantuzisme: respectivul ei [l-a gsit (... ) la Didina d-tale ~ - D'ale carnavalului/255] - son
type [c'est ~ ta Didine qui l'a trouv - IV/220,V/240].
Slavisme: crcium [Npasta/332] - auberge [V/299]; flcu [< sl. chlak - Ion/145] - gars
[V/735]; mitocan [< sl. metohu - O noapte furtunoas/23] - goujat [ce ~ - IV/33,V/57]; rubl [<
rus. rubl "moned strin de argint", trei sferturi de ~ - O noapte furtunoas/68] - sous [quinze ~ IV/71,V/94].
Turcisme: Mangafaua [< tc. mankafa "om care nu merit nici o consideratie; om mrginit,
bleg, prost, ntng" - D'ale carnavalului/231] - l'andouille [IV/203] - l'Andouille [V/224] - une
poule mouille [Atmosfer ncrcat/100 - IV/28,V/546]; sulemeneste [< tc. sulumen, m ~ Justitie/35] - barbouiller [il allait me ~ la figure - IV/12,V/462]; zevzec [< tc. zevzek - Amici/90] cingl [IV/73,V/532] - nigaud [V/535].
Grecisme: matracuc [< ngr. matrakuka "femeie urt, proast, vulgar" - La hanul lui
Mnjoal/112] - la bougresse [VI/26] - sorcire [La hanul lui Mnjoal/112 - IV/153,V/380];
nepricopsit [Lantul slbiciunilor/230] - chenapan [ ce petit ~ - IV/101,V/694], procopsita [asta e
~ de sor-mea - Ion/144] - veinarde "norocos, bftos" [voil ma ~ de soeur -V/733]; pastramagiu
[< ngr. pastramas, tc. pastirma - O noapte furtunoas/23] - rustre - [IV/33]; pastramagiu malotru [V/57]; procopsit [< ngr. prokopso "nechibzuit; "persoan care nu e bun de nimic" - Dl.
Goe/121] - mon petit chou [IV/86,V/586, n baby talk].
Germanisme: contopist [< germ Konzipist - Atmosfer ncrcat/100] - un rond-de-cuir
[IV/29,V/546].
Maghiarisme: simbrie [< magh. cimbora, slug (... ) cu ~ - O noapte furtunoas/40] - a
gages [domestique ~ IV/48,V/72].
Termeni echivalati cu heteronime argotice: birj [< rus. birja - O scrisoare... /141] - sapin
[II/109].
Transpozitia: Nu i-am ncheiat eu procestul-verbal atuncea noaptea ? [O noapte
furtunoas/22] - N'est ce pas moi qui ai verbalise, l'occasion du scandale nocturne ? [IV/33;
Eram ambetat ("plictisit, iritat") absolut [O noapte furtunoas/33] - Mon ennui tait mortel IV/43 - Mon spleen27 tait mortel [V/67].
Modulare lexical total:
26

Apropierea formal nu justific semantic echivalarea termenilor adiat - adieux: Est-ce que je ne vois pas que tu
fais tes adieux pour toujours ? [VII/44].
27
Termenul pare socant pentru vorbitorul de limb romn deoarece n aceast limb el este un neologism relativ
recent, intrat pe cale livresc. Ar putea fi considerat un fals inamic pentru c n francez el este datat de la jumtatea
secolului al XIII-lea.

60

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

Frantuzisme: face fasoane [O noapte furtunoas/13] - elle minaude - IV/24,V/50].

Grecisme: ne-am procopsit [O scrisoare... /143] - nous voil bien avancs [II/143] - nous
sommes faits [III/97, IV/152,V/174]; a ajuns procopsit [Ion/142] - sa soeur a eu de la chance
[V/731], procopsitul [O noapte furtunoas/21] - ce propre--rien [IV/32,V/57].
Modulare enuntiativ:
Frantuzisme: epitropia bucurestenilor capitalisti [O scrisoare... /185] - la suprematie des
Bucarestois, des gens de la capitale [IV/166,V/187]; cum curge n defavor toat intriga [D'ale
carnavalului/265] - comment toute cette intrigue prend une allure funeste [IV/228,V/249]; n-am
putut pentru ca s-o tratez cu refuz [O noapte furtunoas/17] - j'ai renonc mon refus [IV/28] je ne pouvais plus (... ) leur servir mon refus -V/53]; Nevasta zice, pardon: "Dezbrac-te Ghit" [O
scrisoare... /107] - Ma femme me dit, sauf vot'respect [II/60] - Ma femme qui me dit, je vous
demande pardon [III/17, IV/102, V/125]; rafinrii de maniere [O scrisoare... /151] - des
procedes aussi tortueux [II/124]; A ta adorant [D'ale carnavalului/243] - Celle qui t'adore
[V/232].
Procedeul este curent n reconstructia unor structuri frantuzesti denaturate: Parol ! [Dl.
Goe/121] - Je vous en donne ma parole ! [IV/87,V/587]; Parol de onoare [Amici/89] - Je te
donne ma parole d'honneur [IV/71,V/530]; s am pardon [O noapte furtunoas/14] - Permettez
[IV/23,V/50].
Slavisme: bogdaproste [< bg. bog da prosti - Dou loturi/117] - Dieu merci [IV/130,V/388,
Bogdaproste ! - Npasta/341] - Dieu vous le rende ! [VII/31,V/304]; mojico [Five o'clock/96] effronte que tu es [IV/84].
Grecisme: fidea [i-am fost (... ) ~ - D'ale carnavalului/255] - qui moi j'avais pour
toujours donn ma foi [IV/220]; firitiseasc [< ngr. hiritizo "a felicita", s ne ~ - Conu Leonida... /
83] - nous adresser un petit compliment [II/84] - nous adresser ses felicitations [IV/84] - nous
servir ses congratulations [V/107].
Germanisme: o caleasc mare cu falaitar [Ion/144] - une grande calche precede d'un
claireur [V/733].
Termeni tradusi prin hiperonime: ai juca hora la soroace [Npasta/330] - tu danserais
[VII/17]; fleici [< germ. Flecken - Mosii (Tabl de materii)/525] - grillades [V/690]; ostromente
[D'ale carnavalului/275] - ma trousse [IV/256,V/256]; tricoloruri [Mosii (Tabl de materii)/525] drapeaux28 [V/690].
Dezambiguizare contextual prin selectarea unui termen mai explicit: posturile dinspre
Marmizon [O noapte furtunoas/46 ] - la caserne de Marmizon [V/77, fat de postes de Marmizon IV/53]; un june tnr [O noapte furtunoas/51] - un jeune [... ] jouvenceau [V/81, fat de un tre
jeune - IV/57].
Strategii perilingvistice:
Termeni care reproduc deformarea formal sau/si semantic din romn si sunt:
1. Marcati grafic, cu caractere italice (exclusiv frantuzisme corupte): alevoa [O noapte
furtunoas/36] - arevoar [IV/45] - arevoir -V/69]; am pardon [s ~ de impresie - O noapte
furtunoas/17] - faites escuse [~ de mon impression - IV/27,V/27]; ambetat [singur si ~ - D'ale
carnavalului/231] - spleen [seule avec mon ~ - IV/203,V/224]; andrisant [O scrisoare... /211] adressant - [III/151] - andressant - [IV/187,V/207]; asinuitate "asiduitate" [O noapte
furtunoas/26] - assinuit [IV/26,V/61]; bonsoar [O noapte furtunoas/36] - bonsoar - IV/45;
catrindal [O scrisoare... /106] - cathrdale [III/16] - crathdrale [IV/101] - cathidrale [V/125];
ceferticat [~ medical - O noapte furtunoas/21] - cerfiticat [~ medical -V/65]; dipotat [O noapte
furtunoas/74] - depot [IV/77,V/99]; bulivar [Dl. Goe/124] - boulebards [IV/92] - boulivards
[V/591]; ezircit [O noapte furtunoas/21] - zercice [IV/31,V/56]; importa [< fr. s'emporter, nu te
~ - Conu Leonida... /90] - importe [ne t' ~ pas - IV/89]; intrigatoriu [D'ale carnavalului/277] intrigatoire [IV/287] - introgatoire [V/257]; izircit [O noapte furtunoas/20]- zercice
[IV/31,V/56]; Marmizon [O noapte furtunoas/46] - Marmizon [IV/53]; a mnca [~ de la datoriile
28

Desi termenul exist, cu acelasi sens, si n francez.

61

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

ce ne impun - O noapte furtunoas/26] - manger [~ au devoir - IV/26,V/61]; momental [O

scrisoare... /111] - momenttalement [III/23] - momentalement - [IV/106,V/128]; passion [trei ani
la ~ - O noapte furtunoas/22] - passionnat [trois annes de ~ - IV/33,V/57]; peripetiuni [O noapte
furtunoas/67] - pripetions - [IV/70,V/93]; pietate [aibi ~ - O noapte furtunoas/51] - pit [ayez
~ - IV/58]; procest-verbal [Nu i-am ncheiat eu ~ - O noapte furtunoas/22] - process -verbal
[N'est-ce pas moi qui lui ai adress ~ - V/58]; rafinrii [~ de maniere - O scrisoare... /151] raffineries [~ manieres - III/76]; renumeratie [O scrisoare... /103] - renumration IV/99,V/122]; romantioas [fat ~ - O noapte furtunoas/72] - romancieuse [une fille ~ IV/75,V/97]; scrofulosi [~ la datorie - O scrisoare... /149] - scrofuleux [~ dans le devoir IV/136,V/158] - mtculeux [~ dans le devoir - III/71]; sufragiu [~ universale - O noapte
furtunoas/28] - siffrage [~ universel -V/62]; viritabil [progres ~ - O noapte furtunoas/28] viritable [progres ~ -V/62].
Procedeul este aplicat cu inconsecvent: Bonsoar-bonsoar [O noapte furtunoas/34] Bonsure-bonsure [IV/43,V/67]; Cioclopedic [O scrisoare... /188] - Cyclopdique [II/177,
III/122, IV/168,V/189]; Comportativ [O scrisoare... /188] - Comportative - [II/177, III/122,
IV/168,V/189]; levorverul [O noapte furtunoas/54] - reolvre [IV/60,V83].
2. nsotiti de sic (procedeu echivalent cu marcarea grafic): renumeratie [O scrisoare... /103]
- renumration [II/54].
3. Glosati printr-o not de subsol (exclusiv termeni care numesc preconstructe civilizationale):
cobz [La hanul lui Mnjoal/107] - cobza [VI/13], zavragiu [O scrisoare... /135] - meutier
[IV/125,V/147].
4. Marcati grafic cu caractere italice si glosati ntr-o not de subsol: cobzar [Ultima
emisiune/175] - joueur de cobza [V/640]; murturi [lege de ~ - Conu Leonida... /87] - moratore
[loi du ~ - IV/87] - mort--tort [loi du ~ -V/109]; hora [< bg. horo, ai juca ~ - Npasta/330] - la
hora [tu danserais ~ - V/296].
O dificultate adesea insurmontabil cu care se confrunt traductorul o constituie echivalarea
interlingvistic a calambururilor. Resursele interne ale limbilor, competenta lingvistic si culturalcivilizational, sustinut de creativitatea traductorului pot oferi uneori solutii surprinztoare:
- unde mnnc sudoarea poporului suveran... stii: mas... sufragiu [O noapte furtunoas/28]
- les riches qui consomment les produits de la sueur du peuple souverain... Vous saisissez... Le
festin... le consomme... [IV/3829, fat de - les boyards qui s'empiffrent de la sueur du peuple
souverain... Vous saisissez... La table... le gouter... - V/63];
- Pe dou consumatii si-o gurit mazu - D'ale carnavalului/266] - Pour deux consomations, un
bcot ["pupic"] et aprs on di... dine - [IV/229, V/249];
- marinel - mariner - marinal [Dl. Goe/120] - marinier - marinal - marineur [IV/86];
marinot - marinier - marineur [V/586].
Creatii lexicale apartinnd traductorilor: economisme [vezi infra]; moftologie [vii cu
moftologii, cu iconomii, cu sotietti, cu scamatorii - O scrisoare... /179] - blaguologie [vous venez
avec votre ~, votre conomisme la manque, vos socits, vos tours de passe-passe [II/164];
zavragiu [O scrisoare... /135] - troublion [III/52-53].
O situatie inedit, de asemenea cu grad sporit de dificultate, o reprezint echivalarea numele
comune provenite din nume proprii, dac se urmreste conservarea ncrcturii lor civilizationale. n
unele cazuri, si aici pot fi gsite rezolvri neasteptat de satisfctoare: giuben [< Jobin - O noapte
furtunoas/16] - son gibus [< Gibus - IV/26,V/52].
Din cele artate se poate constata c procedeele pur lingvistice ntrebuintate ntr-o confruntare
interlingvistic a unui text literar au un potential destul de limitat pentru transpunerea cronolectelor,
a sociolectelor si a dialectelor. La aceasta ar mai trebui adugat c, inevitabil, nici aplicarea
strategiilor discutate nu este ntotdeauna lipsit de cusur. Astfel, unele heteronime doar aproximeaz
sensul termenului din limba surs: isnaf [tc. esnaf; "breslas, meserias" - Jertfe patriotice/355] - le
29

Tot aici: pn ce nu vom avea un sufragiu universale [O noapte furtunoas/28] - au moment ou le suffrage universel
sera consomm [IV/38].

62

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

marchand - IV/20, 1963/470; luta [< tc. luta, ngr. lauto "instrument muzical cu coarde,
asemntor cu cobza" - La hanul lui Mnjoal/107] - son crincrin "vioar proast, scripc" [VI/13] son violon [IV/143, V/370]. Alteori traducerile sunt pur si simplu eronate: a fcut cinste [< sl. cisti
- Npasta/343] - il a fait boire "a obligat s bea (pe cineva)" [VII/35]; bizeturi [< germ. Bestz
"garnitur ornamental de piele la ncltminte", ghetele cele nou cu ~ - La Pasti/472] - elastique
[ses botines neuves ~ - V/560]; falaitar [< germ. Vorreiter "cal naintas", o caleasc mare cu ~ Ion/144] - claireur /+ uman / [une grande calche precede d'un ~ -V/733]; prsil [< prsi < bg.
prasja se, scr. prasiti si, un vestit mgar de ~ - Ion/143] - race [un clbre ne de grande ~ -V/731].
n plus, chiar si cele mai eficiente procedee, dintre cele comentate aici, nu sunt puse n aplicare
n toate situatiile identice sau similare. Iat cteva sugestii pentru traduceri pe care le considerm mai
adecvate n cazul unora dintre situatiile care au fost prezentate: baudet pentru prsil [un vestit
mgar de ~ - Ion/143]; cheval attel en flche pentru falaitar /- uman/ [Ion/144]; fideiste "adept al
fideismului" [auquel moi j'ai toujours t ~ ] pentru fidea [i-am fost (... ) ~ - D'ale carnavalului/255];
flanchet pentru fleic [Mosii (Tabl de materii)/525]; luth, cintre pentru lut [La hanul lui
Mnjoal/107]; ostruments, pentru ostromente [D'ale carnavalului/275]; Ton adorante, Mitza,
pentru A ta adorant, Mita [D'ale carnavalului/243, fat de - Ton adoratrice, Mita - IV/212 sau
Celle qui t'adore, Mitza -V/232].
De aceea, strategiile lingvistice se cer complinite prin unele de natur perilingvistic. Cu
conditia unei folosiri moderate, acestea functioneaz ntr-un mod asemntor indicatiilor regizorale,
procedeu folosit pe scar larg chiar n proza lui I. L. Caragiale.
Bibliografie - Caragiale:
I.L. Caragiale, Opere, ESPLA, [Bucuresti], vol. I, 1969, vol. II, 1960, vol. III, 1962, vol. IV,
1965
II.
Ion Luca Caragiale, Une lettre perdue, Le pre Lonida et la raction, [traduit du
roumain par Edmond Bernard], Didier, 1943
III.
Ion Luca Caragiale, Une lettre perdue, [... traduite du roumain par Andr Kdros],
Les diteurs Franais Runis, 1953
IV.
L. Caragiale, Oeuvres choisies, vol. I Thatre, vol. II Prose, ditions "Le Livre",
Bucarest, 1953
V.
Ion Luca Caragiale, Oeuvres, Mridiens ditions, Bucarest, 1962
VI.
Ion Luca Caragiale, l'auberge de Manjoala, n "Nouvelles roumaines", Caragiale Slavici - Mihaesco - Agarbiceano, [Traduction du roumain par Edmond Bernard], Didier, [1947]
VII.
Ion L. Caragiali, Fausses Accusations (Napasta), [Traduit du roumain par O.
Neuschotz de Jassy, Ralian et Ignat Samitca], Editeurs, Craiova, 1896
Referinte critice si teoretice:
1.
Bell, Roger T., Teoria si practica traducerii, Ed. Poirom, [Iasi], 2000
2.
Cazacu, B., I. L. Caragiale si cultivarea limbii, LLR, XI, nr. 2, 1982, p. 5-7
3.
Cristea, Teodora, Stratgies de la traduction, Ed. Fundatiei "Romnia de Mine",
Bucuresti, 1998
4.
Drghicescu, Janeta, Traduction et rconstruction de la cohrence du texte, AUC,
Seria Stiinte Filologice, Lingvistic, nr. 1-2, 1997, p. 22-27
5.
Iordan, Iorgu, Limba "eroilor" lui I. L. Caragiale, Societatea de Stiinte Istorice si
Filologice, [Bucuresti], 1955
6.
Iordan, Iorgu, Stilistica limbii romne, Editie definitiv, ES, Bucuresti, 1975
7.
Irimia, D., Aspecte ale sintaxei frazei n scrierile lui I. L. Caragiale, AUI, XVIII,
1972, Sectiunea III, e) Lingvistic, p. 77-91
8.
Irimia, D., Vocabularul operei lui Caragiale, AUI, XV, 1969, Sectiunea III, Stiinte
sociale, e) Lingvistic, p. 79-95
63

CONSTANTIN-IOAN MLADIN, Strategii lingvistice si perilingvistice n traductologie principii si analiz de

caz. I. Interferente diafazice, diacronice si diatopice

9.
Mrut, Toma, Aspecte sinonimice n opera lui I. L. Caragiale, LL, IV, 1966, p.
93-112
10.
Vianu, Tudor, Aspecte ale limbii si stilului lui I. L. Caragiale, n "Studii de
stilistic", EDP, Bucuresti, 1968, p. 244-262

64