http://ioncoja.

ro/un-strain-care-ne-vrea-binele-inmulteste-i-doamne/
Un strin care ne vrea binele! nmulete-i, Doamne!
Paul Gottfried: Ce se ntmpl cu naiunile istorice ale Europei
De Oana Rotaru pe 5 iunie 2010 1:10 pm n Romania profunda / 0 Comments
http://www.ziuaonline.ro/eveniment/romania-profunda/paul-gottfried-ce-se-intampla-cu-natiunileistorice-ale-europei.html
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai a gzduit mari, 1 iunie 2010, conferina Worrying
about Europes historic nations susinuta de Paul Gottfried. Gottfried este profesor universitar
doctor la Departamentul de tiine Politice, Elisabethtown College, Statele Unite i cel mai
cunoscut critic american al neoconservatorismului, multiculturalismului i elitelor manageriale ale
statului. Este autor a numeroase cri, articole i studii despre istoria intelectualitii,
paleoconservatorism, istoriografie veche i teorie politic, publicate n mai multe limbi.
Descendent al unei familii evreieti de cultur german din Budapesta, educat la Yale i la
Yeshiva University, Paul Gottfried e un reputat istoric al micrii conservatoare, bucurndu-se dea lungul vieii de prietenia lui Richard Nixon, Pat Buchanan, John Lukacs, Christopher Lasch i
Murray Rothbard. Beneficiar al unei burse Guggenheim, profesorul Gottfried a publicat zece cri
i sute de articole, n reviste de specialitate i n pres american i din Europa. Prof. Paul
Gottfried este autorul lucrrii Micarea conservatoare, aprut n toamna anului trecut la Editura
Logos, n traducerea lui Drago Moldoveanu i sub ngrijirea lui Mircea Platon.
Pe lng multe alte observaii i ntrebri eseniale i urgente, Paul Gottfried ne amintete c nu
trebuie s-i permitem perspectivei economice s devin dominant. Spre deosebire ns de ali
pretini conservatori, care ne spun, aa cum o face Roger Scruton de pild, c bunurile spirituale
sunt corupte sau distruse de ncercarea de a le cumpra, iar dac ele au un pre, acesta este
msurat de jertf i abnegaie, pe Gottfried l putem lua n serios. Nu pentru c ar spune mai bine
aceleai lucruri, ci pentru c, spre deosebire de un Scruton, Gottfried nu a participat la parcelarea
i brandificarea nici unei culturi (Scruton, dup cum se tie, este membru al Consiliului Academic
al Institutului de Studii Populare, sprijinind, din aceast poziie, proiectul
neoconservator/neoliberal de purificare identitar a romnilor, arat Gheorghe Fedorovici pe
blog-ul personal.
Prezentm mai jos textul integral al conferinei susinute de Paul Gottfried, n traducerea lui
Mircea Platon.
E o onoare deosebit pentru mine s m adresez astzi dumneavoastr cu ocazia srbtoririi a
150 de ani de la ntemeierea universitii dumneavoastr. Universitate care, am aflat, e cel mai
vechi centru de nvmnt superior din Romnia. Mrimea si facilitile impresionante ale
Universitii Al. I. Cuza precum si distinii profesori si membri ai administraiei universitare pe
care i-am ntlnit mi-au dat o idee despre rolul pe care l jucai in propirea educaional si
cultural a Romniei. Ca attea alte centre europene de educaie care au devenit proeminente in
secolul al nousprezecelea, Iaul a reflectat si a promovat in acelai timp renaterea naionala
care avea loc in acea epoca. Nu era, si nici nu e nc, nicio incompatibilitate intre a fi unul din
punctele focale ale gndirii si cercetrii si redescoperirea tradiiei naionale. Aceste procese au
mers mana in mana in Europa Centrala si de Est, si din acest punct de vedere Iaul si Romnia
nu sunt excepii.
Un fenomen mai nou e insa ncercarea deliberata de a slabi conexiunea care exista intre naiuni
si trecutul lor istoric, diminuarea relaiei dintre nvmnt sau alte activiti culturale si contextul
specific naional. Aceasta moda a implicat tratarea politicii, a educaiei si a valorilor ca exerciii
de antrenare a contiinei globale. Desigur ca nimeni nu neaga standardele de decenta umana
sau impulsurile contiinei care ne fac sa tratam alte fiine omeneti cu respectul cuvenit. Nu voi
nega nici faptul ca ncletrile si conflictele etnice si naionale si ura la care au dat natere au
avut, in special in aceasta parte a Europei, consecine nefericite. S-a vrsat mult snge nevinovat

din cauza ca naiunile europene nu au putut sa i rezolve in mod panic disputele etnice si
teritoriale. Ca descendent al unor oameni care au suferit mult in ambele rzboaie mondiale,
declanate din cauza unor rni naionale lsate sa se infecteze, pot sa neleg refuzul unor
europeni de a se ntoarce in acel punct. De ce sa trezeti monstrul care doarme si care ar putea
sa ne rneasc dac-l sculam din somn?
Dar astzi nu aceasta e principala noastr problema. Problema noastr e diferit i cel puin la fel
de grav. Ameninrile la adresa libertilor individuale si colective vin din Occident, dintr-o
civilizaie cu care Romnia are legturi lingvistice, culturale si religioase. Ameninrile la care m
refer vin de la cei care, in numele luptei mpotriva inamicului fascist, vor s niveleze si s
omogenizeze omenirea, ncepnd cu cei care in prea mult la trecutul lor. Statul universal
omogenizant care niveleaz pn la anihilare naiuni, sexe si comunitati e acum pericolul care i-a
luat locul lui Hitler, Stalin, Ceauescu si altor tirani receni. Daca vechii tirani mrluiau mpotriva
dumanilor naionali sau mobilizau masele mpotriva aa-ziselor clase dumnoase, noul inamic
mbrieaz ntreaga omenire pentru a o reeduca. Nu tiu ce e mai periculos, tiranul care ne
lipsete de via sau cel care ne lipsete de identitate, de tradiie. As prefera, in orice caz, sa nu
am de-a face cu niciunul.
Prile centrale si de vest ale continentului european s-au deprtat att de tare de idealul lui
Charles de Gaulle, al unei Europe a naiunilor, ca ne vine greu sa credem ca nu mai trziu de
anii 50 cei din Europa Centrala si de Vest se considerau o confederaie de comuniti naionale.
Uniunea Europeana reglementeaz acum pana si cele mai mici aspecte ale comportamentului
social in numele tolerantei. E intr-adevr imposibil pentru orice naiune membra a UE sa ncerce
sa se conduc dup propriile standarde naionale sau religioase fara sa fie nvinuita ca incalca
vreunul din drepturile omului confecionate birocratic. Aceleai autoritati internaionale ne
dicteaz si ce putem sau ce nu putem sa spunem despre propria noastr istorie, si ce trebuie sa
credem si sa predam in scoli pentru a nu fi considerai intolerani.
Lucrnd la cartea mea despre stnga europeana post-marxista, adic multiculturala, am fost
ocat sa descopr dezrdcinarea planificata a europenilor, un proces controlat si ncurajat de
administratorii guvernamentali, si care se petrece deja de multa vreme in tari receptive la
asemenea tratament precum Spania, Germania, Suedia si Anglia. Printre vecinii dumneavoastr
occidentali, corectitudinea politica se afla la loc de cinste si orice abatere de la criteriile ei e
considerata, din ce in ce mai des, o crima.
Hate speech e pedepsit ca ofensa mpotriva oricrui grup, cu excepia cretinilor europeni albi,
iar populaiile majoritare au fost reeducate conform modelului cultural-politic propus de marxistul
cultural Jrgen Habermas, printre alii. Europenii ar trebui sa se vad pe sine nu ca membri ai
unor naiuni etnice sau istorice, ci ca ceteni ai unei democraii generice. Aceasta democraie
rezista sau cade odat cu ceea ce s-au declarat a fi nite drepturi ale omului universal aplicabile,
dei in acest sistem grupurile imigrante sunt uneori considerate mai egale dect populaia
indigena. Din acest punct de vedere, asocierea cu o tara e relevanta doar din raiuni de
convenienta lingvistica. Totui, Habermas insista ca germanii au o raiune speciala de a ramane
germani, de a se perpetua ca si entitate colectiva, si anume pentru a ispasi la infinit trecutul lor de
o rutate ieita din comun.
Recent, un politician cretin-democrat german s-a plns ca imigranii turci din tara lui nu devin cu
adevrat germani. Identitatea germana la care se gndea cretin-democratul respectiv implica si
obligatoria acceptare a vinovatiei pentru Holocaust si pentru tot felul de nenumrate alte atrocitati
puse astzi in crca unor germani mori demult. In forma ei teutonica, aceasta pervertire a
identitatii naionale presupune acte de autonjosire sau ceea ce germanii numesc
Sndenstolz, adic sa fii mndru ca iti mrturiseti vina de a fi membru al unei naiuni mandre
de a-si mrturisi vina.
Dar eurocratul Jacques Attali, romancierul Umberto Eco, si teoreticianul social Antonio Negri au
plsmuit o imagine mult mai senina a viitoarei ordini globaliste. Aceasta ordine va fi caracterizata
prin nomadism, mai specific, prin nvala popoarelor din Lumea a Treia n Occident. Problema pe
care si-o pun asemenea veseli profei ai unei Europe reeducate, falsificate din temelii, nu e dac
europenii ar trebui sa fie lsai s-i decid singuri viitorul. Europenii pur si simplu nu au nimic de
spus in aceast privin. Problema lor e, mai degrab, dup cum se ntreba in 1991 un fost
ministru italian al imigraiei, Margherita Boniver, cum vom construi mai repede acest tip ideal de
societate. Se va petrece prin socializarea indivizilor, sau prin integrare, adic prin incorporarea

comunitatilor etnice strine in ceea ce erau cndva naiuni europene recognoscibile ca atare?
Dei sociologul francez, si consilier al fostului preedinte Mitterand, Edgar Morin a celebrat in
paginile ziarului Le Monde haosul care devine Europa, obiectul celebrrii sale nu e rezultatul
unei evoluii organice si nici un simplu rspuns la nevoia de fora de munca ieftina. Haosul care
devine Europa e rezultatul unui plan pentru reconstrucia radicala susinut de factori de decizie
cndva naionali si acum supranaionali. In urma cu doua luni, un consilier al lui Tony Blair a
dezvluit ca Blair, ca prim-ministru, a ncurajat ideologia multiculturala, protejata de legi mpotriva
lui hate speech si de preferina acordata minoritatilor, nu din raiuni economice, ci pentru a
distruge Anglia conservatoare si electoratul Partidului Conservator. Blair a inventat sau a
exagerat nevoile economiei pentru asemenea fora de munca ieftina pentru a-si justifica planurile
de transformare culturala a Marii Britanii. Blair nu si-a cerut scuze pentru nobila sa minciuna.
Abaterea sa de la adevr a servit avansrii unei cauze nobile, adic transformrii rii sale in
ceva mai puin englez dar mai la mod.
S reinem c acest plan pentru o ordine democratica globala de un fel sau altul nu e deloc strin
culturii politice americane. Faptul ca sunt cunoscut ca un critic al acestei idei specific americane a
transformrii democratice globale a dus la ncercarea de a m izola si de a m distruge
profesional. A dus la strania situaie ca mai degrab m citesc polonezii, romanii si ruii dect
universitarii si jurnalitii americani. Pe scurt, am devenit un fel de non-persoana la mine in tara,
deoarece am exprimat sentimente ne-americane. Ideile mele deviaioniste au avut in vedere de
obicei misiunea noastr de a impune, fie si prin fora armelor, drepturile omului in alte tari,
aparent mai puin dezvoltate. Mai recent am atras atenia asupra indiferentei falilor
conservatori americani in privina asaltului asupra libertilor civile si a identitatilor naionale care
se petrece in Canada si in Europa. Cenzurarea limbajului incorect politic e in general privita de
mass-media noastr, inclusiv de presa Republicana, drept un lucru necesar pentru ajutorarea
fostelor societati autoritare in drumul lor spre democraie. Central-europenii care protesteaz
mpotriva acestui aranjament sunt tratai in presa americana ca extremiti de dreapta.
Dar dezavantajele acestui tip de control multicultural sunt prea evidente pentru a putea fi
ignorate. Ele merg de la ntemniarea celor care neaga versiunea istorica impusa de stat in
privina anumitor evenimente istorice, cum ar fi Holocaustul sau masacrul armenilor din Turcia
(dei cei care neaga crimele comise de tirania sovietica nu patesc nimic), pana la persecuia
cretinilor care susin deschis morala biblica. In Anglia, luna trecuta, un pastor baptist de 42 de
ani a fost arestat pentru ofensa adusa ordinii publice si drepturilor omului pentru ca a spus intr-o
predica cum ca homosexualitatea e un pcat in ochii lui Dumnezeu. Dat fiind sensul cat se
poate de clar al textului pe care acest pastor si pana de curnd ntreaga lume occidentala l
considera ca fiind de inspiraie divina, e greu de vzut cum anume ar fi putut pastorul cu pricina
sa spun altceva. In Canada si in Suedia, li s-au intentat procese penale preoilor cretini care au
ndrznit sa citeasc cu voce tare in biserica parti ale textului biblic care condamna stilurile de
viata alternative.
Dar las-i pe germani sa le impun tuturor cu fora o educaie politic corecta. Cretinii germani
care vor sa-si educe copiii acas sunt acum aruncai in nchisoare fr prea multe discuii. Ct
vreme inamicii libertii fac uz de limbajul drepturilor omului sau de antifascismul bun la toate, nu
lipsesc oportunitile de suprimare a celor care sunt considerai necorespunztori.
Exist desigur posibiliti sporite de control atunci cnd acesta se face in numele democraiei.
Exista anumite criterii, general acceptate, conform crora o tara e considerata democratica. De
exemplu, o tara e democratica atunci cnd partidele privilegiate pot organiza alegeri pe baza de
subvenii de la stat, cnd sistemul de educaie publica obligatorie se ocupa cu reeducarea si
resocializarea cetenilor, cnd opinia publica e modelata cu ajutorul mass-media favorabile
acestui proiect transformaional, si cnd totul e supus presiunilor unei economii din ce in ce mai
globalizate. Paradoxal, rezultatele acestei aparente democratizri s-au dovedit a fi opuse
libertii, sistemelor de credin tradiionale si identitii naionale.
Dar cei care avanseaz noua ordine dau din bagheta magica a drepturilor universale si nimic nu li
se poate opune. Deja acest termen a ajuns sa ilustreze pericolul doctrinei narmate, termen pe
care Edmund Burke l-a inventat pentru a descrie preteniile universaliste si violenta expansionista
ale Revoluiei Franceze. Ceea ce un anumit grup aflat la putere decide ca e convenabil pentru el
trebuie sa fie aplicat tuturor, si daca asta nu se poate face prin mijloace panice, atunci se vor
face presiuni pentru ca toata lumea sa se conformeze unui anumit principiu, unei anumite valori

sau unui anumit drept.

Dar imediat ce acest plan e pus in aplicare apar anumite tensiuni. Acest plan a provocat, nu
ntmpltor, din toate prile lumii, o revrsare de populaii diverse cultural si uneori dumninduse reciproc. Suntem ndemnai sa primim cu braele deschise aceasta revrsare de umanitate
care i exercita dreptul la libera circulaie, dei membrii acestor comuniti nu sunt de obicei
dispui sa accepte ndoctrinarea postmoderna care li se aplica occidentalilor dezmotenii
cultural. Exact cum sa creezi din aceste sisteme de credina diferite un tot unitar, exemplificat in
unele tari prin coexistenta panic a occidentalilor cretini coreci politic si a patriarhilor
musulmani practicnd Sharia, e o problema pe care nu m ofer sa o dezleg. Le voi lsa doctorilor
bisericii universale a drepturilor omului misiunea de a-si armoniza prile comunitii lor globale.
Si soluii sau finaluri fericite au venit de la susintorii acestui experiment. Acestea merg de la
cele evocate de Michael Hardt si de Antonio Negri in best-sellerul lor Empire, in care propun o
lume a nomadismului si miscegenarii care va pune capt hegemoniei economice si politice a
Occidentului, pn la sperana pe care si-o pun neoconservatorii americani intr-o lume cldita pe
dogmele drepturilor omului si pe pieele de consum. Asemenea vizionari considera migraiile de
populaii spre Vest ca binefctoare, din cauza ca duc fie la un socialism triumftor, fie la o religie
post-cretina universala a democraiei teleghidate. Clasele politice si mediatice ale Occidentului
nu sunt doar resemnate cu aceasta noua ordine. Sunt ndrgostite pana la extaz de ea, si oricine
citete New York Times, Wall Street Journal, Le Monde, Sddeutsche Zeitung, sau orice alt mare
ziar occidental nu poate sa nu observe acest lucru.
O ultima observaie pe aceast tem: pe msur ce construirea societii globale pe bazele
ideologiei drepturilor omului avanseaz, posibilitatea unei opoziii devine din ce in ce mai redusa.
Devine din ce in ce mai greu sa lupi mpotriva acestui proces fcnd apel la ceea ce comunitile
sau naiunile obinuiau sa cread. Experimentul ngusteaz si in cele din urma exclude orice
posibilitate de apel la trecut, mai ales la ideile unei naiuni majoritare care a existat nainte de
iniierea marului forat in viitor. In cele din urma devine necesar, pentru a rezista unui stagiu mai
avansat al crizei culturale declanate de experii in drepturile omului, sa recrutezi radicali mai
puin radicali. Tot ce mai poi susine odat ajuns in acest punct e ca acest nobil experiment a
nceput bine dar ca a fost exagerat puin.
Acest lucru explic de ce toi cei care se opun concentrrii de musulmani fundamentaliti in
Olanda s-au raliat in jurul unui susintor al drepturilor homosexualilor, Pym Fortun, si mai trziu
s-au ngrmdit in jurul unei feministe de Lumea a Treia, Hirsi Ali. Aceasta doamna e acum in
SUA, unde e subvenionata cu bani frumoi, ca fellow si autor, de neoconservatorii de la
American Enterprise Institute. Combinaia ei de feminism si secularism a fcut-o draga pretinilor
notri conservatori. Au gsit in aceasta figura o foarte oportuna (si poate in acest moment si
singura posibila) critica a Islamului reacionar. Ce tovar de drum mai bun pot gsi aceti
proslvitori moderni trzii ai diversitii si ai drepturilor omului dect o somaleza feminista si
secularist, cineva care nu ar putea fi niciodat confundata cu un tradiionalist WASP (alb, anglosaxon, protestant)? Nici mcar un pretins critic de dreapta al Islamului ca olandezul Geert Wilders
nu invoca niciodat calvinismul tradiional olandez; nici nu invoca trecutul naional olandez atunci
cnd previne mpotriva imigranilor musulmani. Mai degrab alege sa evidenieze
incompatibilitatea dintre Coran si drepturile femeilor sau autoinventarea individuala.
Aceasta tendina de a traduce identitatea in limbajul drepturilor omului e caracteristica
americanilor. In SUA, cretinii albi sunt foarte dispui sa lase minoritile etnice si religioase sa
vorbeasc in numele lor mpotriva Stngii culturale. Membrii culturii cndva dominante se simt
ruinai sa-si apere tradiiile, din cauza ca sunt convini ca tradiiile sunt compromise de
asocierea cu un trecut plin de prejudeci. Cteodat aprarea tradiiilor poate fi fcuta de o
maniera mai sensibila sau mai convingtoare daca non-WASP, non-albi si non-cretini pot fi fcui
sa spun lucrurile pe care le-ar spune albii daca nu si-ar fi pierdut onoarea in proprii lor ochi.
La fel de nelinititor, dispariia strvechilor tradiii si identiti naionale a fcut uneori ca elitele
locale, in compensaie lucru valabil mai ales in cazul administraiei Bush , sa ntrein relaii
conflictuale cu restul lumii. Aici se poate observa cu dureroasa claritate zelul misionar al
guvernului american care ncearc sa aduc alte societi in turma democratica si pluralist. Un
prieten mi-a spus recent ca in SUA exist dou partide naionale: unul ar primi pe toata lumea
nuntru, in vreme ce celalalt ar face acelai lucru daca nu ar fi interesat sa controleze sau sa
ocupe toate tarile altora. Desigur ca cele doua partide invoca aceleai concepte ale drepturilor

omului.
Dumneavoastr, cei din audien, v ntrebai poate ce legtura au observaiile mele cu
celebrarea aniversarii unei renumite universiti naionale. De ce ar trebui sa le pese profesorilor
si studenilor de la Universitatea Al. I. Cuza de problemele pe care le ridic aici? Mai precis, ce
are a face avertismentul meu in privina imperialismului drepturilor omului cu acest avanpost al
civilizaiei dacice, fondat odat cu renaterea naiunii dumneavoastr istorice? Si de ce ar trebui
eu, a crui familie a luptat pentru Imperiul Austro-Ungar in Primul Rzboi Mondial, sa fiu interesat
de viitorul naiunii a crei motenire e ntrupat si transmis de instituia dumneavoastr?
Rspunsul st in reacia mea la auzul unei afirmaii atribuite preedintelui american Woodrow
Wilson, care in 1919 a ajutat la redesenarea granielor Europei. Conform sarcasticului su critic si
tovar de Congres de Pace la Versailles, Harold Nicolson, liderul american a devenit lcrimos
de sentimental cnd a vorbit de micile naiuni ale Europei. Lui Nicolson i s-a prut ca acest lucru
e nedemn de un adevrat om de stat, si ca om ai crui bunici se aflau de partea celor care au
pierdut ceva din acest conflict, nu pot sa spun ca am fost foarte micat de descrierea
romanioasei duioii a lui Wilson pentru rile mici, si mai ales pentru cele care au cptat teritorii
luate de la noi, cei nvini.
Dar recent ceea ce Nicolson inteniona ca o ironie a cptat valene noi si pozitive pentru mine.
M trezesc ca spun si eu cu Wilson: Dumnezeu sa binecuvnteze micile natiuni ale Europei!
sau in acest caz pe cele care ies la lumina din comarul opresiunii comuniste cu ceva simt al
identitii naionale. Pronia divina v-a dat ansa sa terminai revoluiile naionale pe care le-ai
nceput in secolul al nousprezecelea, fr gafele care au nsoit prima ncercare. Pentru reuita
acestei a doua ncercri, va trebui sa evitai Scylla si Charybda trecute si prezente, adic si
naionalismul divizator, care face imposibile relaiile cu vecinii, si pericolul de a sucomba
ideologiei drepturilor omului si presiunilor globaliste care va ataca dinspre Occident. De acum
vechile pericole si tentaii pot sa nu mai fie att de periculoase, aa c m-am concentrat pe noile
provocri crora trebuie sa le facei fa ca naiune cultural-politic.
Va rog sa reinei c nu va indemn sa ncepei sa va certai cu ungurii sau cu rusii sau chiar s v
reprimai expresia sincera a simpatiei pentru americani. Trebuie sa ncercam s convieuim ct
de bine putem cu vecinii notri, mai ales daca sunt mari puteri; si dac interesul naional o cere,
trebuie sa facem uneori si aliane de convenienta, jucnd marile puteri una mpotriva alteia. Dar
in relaiile cu SUA trebuie sa-i imitai pe polonezi si pe baltici, nu pe germani. Trebuie sa fii
motivai in aceste relaii de ceea ce e bun pentru tara dumneavoastr, nu de sentimentul ruinii
sau al inferioritii morale. Nici nu trebuie s lsai s devenii complet dependeni de marile
puteri, aa cum ai fost forai sa facei sub sovietici si, nainte de asta, sub domnia nazista.
In final, ara dumneavoastr poate avea doar doua tipuri de viitor: s fie o America de mana a
doua, proslvind deschiderea, diversitatea, si drepturile omului, sau sa fii urmaii strmoilor
dumneavoastr. A fi romn nu trebuie s v opreasc de la a asculta politicos predicile
americane despre democraia global, dar ar trebui sa va mpiedice de la a le lua prea in serios.
Si dac suntei ndreptii sa reconstruii infrastructura materiala dup deceniile devastatoare ale
dictaturii comuniste, aceste preocupri economice nu ar trebui sa fie exclusive. Nu ar trebui s v
fac s uitai cine suntei. Moralitatea publica si cultura naional va definesc ca naiune istoric,
si avei o datorie colectiva de a controla aceste forte in interiorul granielor dumneavoastr.
Poate c toate acestea v sun straniu venind de la un oaspete american vorbind in engleza, dar
tocmai datorita modului meu american de a gndi ndrznesc sa va dau aceste sfaturi. Vei face
mai multe pentru dumneavoastr rmnnd naiunea lui Eminescu si a lui Vasile Alecsandri dect
daca urmai ca nite sclavi directivele multiculturale ale UE sau devenind ceea ce decid ca
trebuie sa fii experii in politica externa de la Washington. Ca distins universitate romneasc
reprezentnd continuitatea poporului roman, dumneavoastr, aici, la Iai, putei sa va aducei cea
mai importanta contribuie la istoria umanitii si a rii dumneavoastr fiind mai deplin romani.
Valeriu Carp jr.
valeriucarp@gmail.com
109.102.35.5