You are on page 1of 21

Motto:

Educaia are dificila

misiune de
a
transmite
o
cultur
acumulat
de secole, dar i o pregtire
pentru un viitor, n bun
msur
imprevizibil (Jacques Delors)
Intocmit:prof.Bront Viorica
Grup
Scolar:Ioan
BocociOradea

INTERDISCIPLINARITATEA-UTILIZAREA
MATEMATICII,FIZICII,CHIMIEI si BIOLOGIEI
IN STIINTELE TEHNICE

Interdisciplinaritatea (prefixul inter nseamn ntre) reprezint o form de


cooperare ntre discipline diferite privind un anumit proces, fenomen a crui
complexitate poate fi explicat, demonstrat, rezolvat numai prin aciunea
convergent a mai multor puncte de vedere.
Interdisciplinaritatea presupune abordarea coninuturilor complexe avnd ca
scop formarea unei imagini unitare asupra unei anumite problematici. Ea vizeaz
relaiile, n special de metodologie care se stabilesc ntre discipline diferite, sau mai
bine zis transferul metodelor dintr-o disciplin ntr-alta. De exemplu, cooperarea
dintre medicin, fizic nuclear i chimie a condus la apariia unor tratamente
aplicate persoanelor bolnave de cancer cum sunt radioterapia i chimioterapia.
Dei interdisciplinaritatea este un principiu care deriv din cercetarea tiinific,
putem identifica unele modaliti de implementare a acesteia i la nivelul
curriculum-ului colar.Acestea se pot realiza att la nivelul macroeducaional (cel
al proiectrii i elaborrii curriculum-ului: planuri, programe, manuale colare), ct
i la nivelul microeducaional (cel al activitilor de predare-nvare-evaluare,
desfurate ntr-un cadru formal sau nonformal).
Un coninut colar proiectat, elaborat i utilizat n manier interdisciplinar
corespunde mult mai bine realitii prezentate, conducnd la o nelegere ct mai
bun i unitar din partea elevilor. Ca i pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea
1

depete limitele disciplinei ns finalitatea sa rmne nscris n cercetarea


interdisciplinar.Interdisciplinaritatea este aliana conjunctural intre discipline
diferite n vederea soluionrii unei probleme ce se impune, conjunctural, la un
moment dat ;este un dialog intre mai multe discipline;intervenie critica de pe
poziiile unei discipline la poziiile altei discipline n chestiuni de interes comun
este i reala i actuala. Pe scurt deci, existenta interdisciplinaritii, att a unor
domenii interdisciplinare autonome cat i a cercetrilor interdisciplinare ce se
concentreaz conjunctural asupra unei probleme comune, este o realitate ce nu
poate fi contestata.
Interdisciplinaritatea este o form de cooperare ntre discipline tiinifice
diferite, care se realizeaz n principal respectnd logica tiinelor respective,
adaptate particularitilor legii didactice i-l ajut pe elev n formarea unei imagini
unitare a realitii, i dezvolt o gndire integratoare.Interdisciplinaritatea se
impune ca o exigen a lumii contemporane supus schimbrilor, acumulrilor
cognitive n diferite domenii ale cunoaterii.
n perioada contemporan reforma coninuturilor nvmntului romnesc a
creat cadrul unor transformri la nivelul curriculumului, ntre care se distinge
perspectiva interdisciplinar. Interdisciplinaritatea se refer i la transferul
metodelor dintr-o disciplin ntr-alta, transfer cu grade diferite de implicare sau
finalizare.Interdisciplinaritatea reprezint o modalitate de organizare a
coninuturilor nvrii, cu implicaii asupra ntregii strategii de proiectare a
curriculumului, care ofer o imagine unitar asupra fenomenelor i proceselor
studiate n cadrul diferitelor discipline de nvmnt i care faciliteaz
contextualizarea i aplicarea cunotinelor dobndite.
Predarea nvarea prin corelarea obiectelor de studiu reprezint noul n lecii,
care activeaz pe elevi, le stimuleaz creativitatea i contribuie la unitatea
procesului instructiv educativ, la formarea unui om cu o cultur vast.Legtura
dintre discipline se poate realiza la nivelul coninuturilor, obiectivelor, dar se
creeaz i un mediu propice pentru ca fiecare elev sa se exprime liber, s-i dea
fru liber sentimentelor, sa lucreze n echip sau individual.
Interdisciplinaritatea este o form de cooperare ntre discipline diferite cu
privire la o problematic, a crei complexitate nu poate fi surprins dect printr-o
convergen i o combinare prudent a mai multor puncte de vedere. (Cuco
Constantin Pedagogie). Interdisciplinaritatea implic stabilirea i folosirea unor
conexiuni ntre limbaje explicative sau operaii, cu scopul diminurii diferenelor
care apar ntre disciplinele de nvmnt, clasice.
Predarea i nvarea unei discipline au dezavantajul c folosesc perceperea
secvenial i insular a realitii unice fcnd-o artificial. Din acest motiv este
necesar realizarea unor conexiuni, ntre anumite discipline colare pentru o
percepere unitar i coerent a fenomenologiei existeniale.n nvmntul
preuniversitar, (conform lui Videanu, 1988) se pot identifica trei direcii ale
interdisciplinaritii :
1. la nivel de autori de planuri, programe, manuale colare, teste sau fie de
evaluare;
2

2. puncte de intrare accesibile profesorilor n cadrul proceselor de predare


evaluare (n acest caz programele rmn neschimbate);
3. prin intermediul activitilor nonformale sau extracolare.
Pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea i transdisciplinaritatea sunt segmente
ale cunoaterii.Intervenia profesorului determin corelaii obligatorii prevzute de
programele colare i impuse de logica noilor cunotine, fapt ce duce la
interdisciplinaritate.Se pot elabora, n echip, proiecte de lecii, planificri
semestriale (anuale comune a dou sau mai multe discipline (biologie chimie,
biologie fizic, matematic fizic sau biologie fizic chimie etc.).
Interdisciplinaritatea se mai poate baza i pe :
1.
cultura bogat, interdisciplinar a profesorului;
2.
pe echipe de profesori cu specialiti diferite, care sa predea ,,n echip, (fie
numai un grup de discipline, predate la aceeai clas, fie aceleai discipline
urmrite pe orizontal i pe vertical).
La nivel de reflecie i de elaborare curricular profesorii de discipline diferite
trebuie sa realizeze planificri i proiecte de activitate didactic n comun, n raport
cu unele criterii i principii pedagogice asumate de ctre toi. Mai exist dificulti
n lipsa competenelor de colaborare, de cooperare i de lucru n echip.
De exemplu, curriculum-ul de tiine ofer un punct de plecare n preda-rea
integrat a disciplinelor din aria curricular Matematic i Stiine ale naturii. Acest
curriculum a fost conceput crosscurricular, pornind de la domeniile biologie, fizic,
chimie i de la temele comune acestora (funcionarea prghiilor funcionarea
sistemului locomotor, componentele organice i anorganice ale organismelor,
formarea imaginii la ochi funcionarea unui aparat de fotografiat etc.). Astfel
obiectivele curriculum-ului de tiine vizeaz:

observarea i interpretarea proceselor naturale care au loc n mediu;

nelegerea impactului proceselor naturale asupra activitilor umane i al


activitilor umane asupra mediului;
investigare unor interdependene n i ntre sisteme fizice, chimice i
biologice;
ncurajarea elevilor pentru asumare de responsabiliti i pentru cooperare.
Competenele ce se urmresc a fi formate prin curriculum-ul de tiine se
refer la comunicare, studiul individual, nelegerea i valorificarea informaiilor
tehnice, relaionarea la mediul natural i social; la acestea se adaug formarea unor
aptitudini precum:

grija fa de mediul natural;

interesul pentru explicarea raional a fenomenelor din mediu;

stimularea curiozitii i a inventivitii n investigarea mediului apropiat.


n scopul formrii acestor competene i atitudini, vor fi valorificate cunotine
privind mediul natural, individul, grupul de indivizi, relaiile dintre indivizi i
dintre indivizi i mediu, fenomenele i interaciunile specifice acestora,
modificrile mediului ca urmare a interveniei omului. Leciile pot fi structurate pe
teme, n care se pot face legturi cu subiecte abordate la alte discipline: Omul i
mediul su de via ce cuprinde:
3


Principalele organe i sisteme i funciile organismului uman;

Relaiile omului cu alte vieuitoare;

Igiena mediului de via;

Poluarea mediului;

Interaciunea plantelor cu aerul, apa, solul i intervenia omului.


sau Sisteme:

Legtura dintre plante i animale: lanuri trofice, relaii inter- i


intraspecifice;

Evoluia sistemelor biologice: plante, animale i om.


Un coninut colar structurat n chip interdisciplinar este mai adecvat realitii
descrise i asigur o percepere unitar i coerent fenomenelor. Astfel avantajele
interdisciplinaritii sunt multiple:
a. Permit elevului s acumuleze informaii despre obiecte, procese, fenomene
care vor fi aprofundate n anii urmtori ai colaritii;
b. Clarific mai bine o tem fcnd apel la mai multe discipline;
c. Creeaz ocazii de a corela limbajele disciplinelor colare;
d. Permite aplicare cunotinelor n diferite domenii;
e. Constituie o abordare economic din punct de vedere al raportului dintre
cantitatea de cunotine i volumul de nvare.
Predarea interdisciplinar pune accentul simultan pe aspectele multiple ale
dezvoltrii copilului: intelectual, emoional, social, fizic i estetic.
Interdisciplinaritatea asigur formarea sistematic i progresiv a unei culturi
comunicative necesare elevului n nvare, pentru interrelaionarea cu semenii,
pentru parcurgerea cu succes a treptelor urmtoare n nvare, pentru nvarea
permanent. In aria curricular matematic i tiine ale naturii,
interdisciplinaritatea este absolut obligatorie, avnd n vedere aplicabilitatea direct
n practic a chimiei, fizicii, biologiei i matematicii. Interdisciplinaritatea n cadrul
acestei arii curriculare nseamn studii i aciuni n planul coninuturilor i al
metodologiilor, care s ofere cunoaterea fenomenelor n dinamica lor, deschiznd
calea spre sinteze generalizatoare. Interdisciplinaritatea ntre chimie i fizic,
chimie i matematic, chimie i biologie, fizic i matematic, se realizeaz n
special n planul coninuturilor, avnd matematica drept instrument de lucru,
fiecare demers (observare, experimentare, formulare de legi, teoretizare) fiind
realizat n spirit matematic.
Chimia, fizica i biologia au devenit mari
consumatoare de instrumente matematice.De cele mai multe ori, matematica
devanseaz teoretic celelalte tiine, deschiznd drumuri, construind modele.
Profesorul de chimie si fizica privete deci, matematica ca pe un instrument absolut
obligatoriu. El tie clar ca "X"-ul de la matematica poate si trebuie sa fie o
concentraie, o masa de substana, un coeficient, un indice, etc. O ecuaie
matematica poate fi o lege in chimie sau fizica. Proporiile, funciile
trigonometrice, ca si alte abstractizri ale matematicii se intalnesc in fizica si
chimie la orice pas pentru descifrarea tainelor naturii. Un profesor talentat nu
explica, doar, elevilor faptul ca fara cunostiinte matematice nu poate studia tiinele
naturii, ci reuete sa-i contientizeze in mod real, facandu-i sa-si impun stiluri de
4

lucru

adecvate.
Studiul chimiei, al fizicii si al biologiei au afiniti deosebite. Ele studiaz
structura, transformrile si insusirile materiei. Interdisciplinaritatea acestor obiecte
colare poate constitui un exemplu si pentru celelalte. Obiectivele lor, metodele de
investigare a fenomenelor, aplicabilitatea lor imediata in practica, metodele de
predare, toate acestea conduc la realizarea unei interdisciplinaritati bine pusa la
punct, dar perfectibila.Fizica apeleaz de foarte multe ori la cunostiintele dobndite
la leciile de chimie pentru explicarea fenomenelor caracteristice ei. Electrizarea
corpurilor se explica electronic apelandu-se la structura atomilor. Conductoarele
sau izolatoarele au sau nu aceste proprieti datorita structurii lor chimice.
Noiunile de cmp aduc in discuie proprieti speciale ale materiei.
Studiul producerii curentului electric incepe cu elementele galvanice, a cror
funcionare are explicaii chimice. Efectele curentului electric se explica tot pe baza
proprietilor chimice si au aplicaii in domeniul chimiei si industriei chimice.
Aproape ca nu exista lecie de fizica unde sa nu utilizam cunostiintele dobndite la
leciile de chimie si invers. Interdisciplinaritatea intre fizica, matematica, biologie
si chimie se realizeaz si in planul strategiilor didactice, att ca forme de organizare
a leciei, ca metode folosite in transmiterea cunostiintelor, cat si ca metode de
verificare si evaluare. Se poate spune pe drept cuvnt ca fizica si matematica sunt
instrumente pentru studiul chimiei si invers.Pentru realizarea unei bune
interdisciplinaritati se impun cteva exigente :
profesorul sa aib o temeinica cultura generala;
profesorul sa cunoasc bine metodologia obiectului sau de specialitate, dar si a
celorlalte obiecte din aria curriculara;
elevii sa fie contientizai de existenta interdisciplinaritatii obiectelor de
invatamant;
realizarea unor programe care sa includ teme cu caracter interdisciplinar.
In condiiile actuale, in care profesorii trebuie sa creeze programe, realiznd
C.D.S., interdisciplinaritatea in cadrul unei arii curriculare poate constitui un punct
de plecare. Avnd in vedere cele artate mai sus, consideram ca
interdisciplinaritatea constituie un principiu ce trebuie aplicat, o modalitate de
gndire si aciune, ce decurge din evoluia tiinei si a vieii economico-sociale.
Fizica , matematica , chimia , biologia cauta ca in stiinta si in obiectul de
invatamant respectiv sa gaseasca imaginea , modelul lumii reale constituit de
fiecare stiinta in parte , sa integreze fapte si idei razlete sau contradictorii intr-un
sistem . Este necesara folosirea unor metode specifice fiecarei discipline in corelare
cu celelalte discipline , extinderea si generalizarea unor principii de investigatie ,
integrarea rezultatelor si interpretarea lor la un anumit nivel , in functie de scopul
urmarit , permitand intelegerea fenomenelor in complexitatea lor . Integrarea fizicii
cu celelalte obiecte de invatamant se realizeaza printr-o selectie si ordonare a
continutului acestui obiect , precum si printr-o organizare a procesului instructiveducativ de catre profesori , astfel incat ele sa puna in evidenta urmatoarele
elemente , comune pentru fizica si alte obiecte invecinate :
- domenii de cercetare (fapte naturale);
5

- metode de cercetare;
- limbaj .
Figura de mai jos prezinta sistemul relatiilor existente intre fizica si alte
obiecte predate la nivel gimnazial si liceal si infatiseaza principalele
interdependente integratoare existente intre stiinte .

F fizica
C chimie
M matematica
B

ST

B - biologie
ST stiinte tehnice
A - astronomie

C
A
Astfel , fizica imprumuta metodele si limbajul sau biologiei , chimiei ,
stiintelor tehnice , astronomiei . Biologia , chimia , astronomia , stiintele tehnice
ofera fizicii , in principal , obiectul cercetarilor . Matematica ofera fizicii metodele
si limbajul , preluind ea insasi de la fizica problematica cercetarii .
a)
b)
c)
d)
e)
f)
a)

Legatura intre fizica si biologie:


Actiunea campului magnetic asupra cresterii plantelor.
Condensatorii electrici condensatorii din unele organisme (pestii
luminosi).
Curentul electric in lichide biocurenti si biopotentiale.
Unde electromagnetice activitatea electrica a creierului.
Procesele reversibile si ireversibile organismele vii .
Radiatii actiunea asupra celulelor , consecinte genetice .
Legatura intre fizica si chimie:
Studiul proprietatilor fizice ale materialelor structura interna a fiecaruia;
interdependenta dintre cele doua tipuri de proprietati.

b) Structura modelelor atomice - chimia moleculara cu studiul structurii in


paturi , straturi si orbitali.
c) Aplicatiile elementelor galvanice si a pilelor electrice principiile de
functionare ale acestora si elementele constructive.
d) Electroliza si legile ei reactiile chimice in electroliza.
e) Rezistoare chimice aplicatii , considerente functionale.
Legatura intre fizica si astronomie:
6

a) Studiul sistemelor optice aplicatiile lor in explorarea spatiului cosmic.


b) Calculul fizic si matematic al paralaxelor solare.
c) Principii de determinarea a vitezelor cosmice consecinte si aplicatii ale
calculelor.
d) Principiul relativitatii restranse si generalizate noua abordare a problemelor
astronomiei moderne.
Legatura intre fizica si stiintele tehnice:
In acest caz scopul predarii nu este de a prezenta elevilor mecanisme in stare
de functionare , cum ar fi: parghia , scripetele , planul inclinat , presa hidraulica ,
sigurantele fuzibile si utilizarea acestora , anumite circuite electrice cu rol bine
stabilit (protectie , masurari etc.) , ci ei trebuie sa fie astfel indrumati incat , prin
propria lor activitate , sa poata eventual descoperi , sa poata prevedea aplicatiile
posibile ale unui principiu insusit al fizicii. Trebuie create tot mai frecvente situatii
didactice care favorizeaza aparitia si dezvoltarea gandirii creativ-inductive .
Legatura intre fizica si geostiinta :
Se realizeaza prin intermediul stiintei de frontiera: geofizica , al carei obiect ,
asa cum reiese din denumire , este studiul Pamantului .
La fizica gimnaziala , un experiment interesant al acestei legaturi intre fizica
si geografie ar fi studiul distantelor pe harta , folosind scarile grafice . De asemenea
, o legatura cu metereologia ar fi studiul fenomenelor electrice in atmosfera
(tunetul , fulgerul , trasnetul).Referitor la problema integrarii limbajului
matematicii si al fizicii , acesta nu se reduce numai la folosirea simplista a calcului
algebric in rezolvarea numerica a problemelor de fizica , ci relatia cea mai stricta
trebuie mentinuta intre notiunile fundamentale ale fizicii si geometriei . Trebuie
insa sa se aplice in mod consecvent limbajul si simbolica logicii matematice .
Cercetarile pedagogice preliminare indica influenta pozitiva a unor astfel de
modalitati de integrare a celor doua discipline , nu numai pe plan didactic , ci si
informativ , marind capacitatea de a opera cu conceptele exprimate simbolic si cu
structurile logice ale stiintei .
Invatarea stiintelor fundamentale in spirit interdisciplinar asigura eficienta
sporita randamentului scolar , permite elevului sa inteleaga ca stiinta fizicii , a
matematicii , a chimiei , a biologiei constituie sisteme deschise a caror structura se
poate modifica si ale caror frontiere sunt impinse din ce in ce mai departe de catre
omenire .Dealtfel , caracterul interdisciplinar al stiintelor naturii (fizica , chimia ,
biologia) este accentuat si de faptul ca acestea au ca obiect construirea de modele si
de teorii pentru studiul diverselor forme de miscare (fizica , chimica , biologica) ,
iar corelatia dintre ele se realizeaza prin intermediul matematicii , stiinta care
studiaza relatiile calitative , cantitative si structurale care se pot imagina intre
obiectele lumii reale in cadrul modelelor care se construiesc pentru reprezentarea
7

lor.Interdisciplinaritatea
caut
s
rspund
la
ntrebrile:
- care sunt modalitile interdisciplinare posibile de prezentare i organizare a
cunotinelor;
- care sunt principalele avantaje i inconveniente ale fiecrei modaliti prezentate.
Un nvmnt interdisciplinar vizeaz s stabileasc un curriculum integrat,
adic o organizare a aciunii educative, n care elevul s efectueze activiti care cer
competene dobndite nu numai la o disciplin colar. Este necesar o integrare
efectiv, participativ a nvrii, astfel nct s se poat transfera sistematic
demersurile gndirii sau aciunii ntr-un larg evantai de situaii.
Integrarea curriculum-ului se poate realiza prin mai multe ci:
- concepte fundamentale, demersuri pregtitoare i cadrul pedagogic i socioeconomic
al
dezvoltrii
interdisciplinaritii;
elaborarea coninuturilor nvmntului i diferite modaliti de restructurare a
programelor
colare;
- interdisciplinaritatea n procesul de predare-nvare i rolul profesorului n
acest
demers
pedagogic;
- interdisciplinaritatea n activiti extracolare i transferul cunotinelor n
situaii
apropiate
de
viaa
real;
evaluarea
performanelor
elevului.
Tratarea interdisciplinar a problemelor favorizeaz identificarea unicitii
elevului, cultivarea aptitudinilor lui creative: flexibilitate, elaborare, originalitate,
fluiditate,
sensibilitate
pentru
probleme
i
redefinirea
lor.
Realizarea interdisciplinaritii presupune aportul creator al profesorului.
Aceasta se poate manifesta astfel:
:
- la nivelul autorilor de planuri, programe i manuale colare, teste sau fie de
evaluare a performanelor elevilor, care pot avea caracter disciplinar sau
interdisciplinar;
- la nivelul profesorilor n procesul didactic de nvare i evaluare, n activitile
extradidactice
i
alte
activiti
specifice.
Principala modalitate de introducere a interdisciplinaritii n nvmnt o
reprezint regndirea coninuturilor i elaborarea planurilor, a programelor i
manualelor colare, n perspectiva conexiunilor posibile i necesare. n prezent
profesorii sunt pregtii pentru a preda propria disciplin; n vederea promovrii
interdisciplinaritii, ei trebuie s nvee s lucreze n echip, s pregteasc n
colaborare curriculum-ul aceleiai clase sau aceluiai ciclu colar.
Interdisciplinaritatea Chimie-Matematica

Vizeaz aplicarea cunotinelor de matematic, de exemplu noiuni ca: proporia,


proprietile proporiei, iruri de rapoarte, regula de trei simpl, procente etc,
pentru nelegerea i nsuirea corect a noiunilor de chimie (masa atomic, masa
molecular, masa molar), a legilor fundamentale ale chimiei (legea conservrii
masei substanelor, legea proporiilor definite) i a calculelor chimice (compoziia
procentual, calcule pe baza formulelor i a ecuaiilor reaciilor chimice,
concentraia soluiilor). Cunotinele despre rapoarte, proporii, procente sunt
8

indispensabile elevilor pentru studiul legilor gazelor, densitii relative, legii


echivalenilor chimici i pentru rezolvarea problemelor cu amestecuri de soluii
solide
(aliaje),
lichide
sau
gazoase.
Interdisciplinaritatea chimie-matematic se evideniaz i n reprezentrile
grafice pentru:-viteza de formare a unui produs n raport cu concentraiile
reactanilor,
-dependena
vitezei
de
reacie
de
temperatur,
- reprezentarea grafic a curbelor de neutralizare, iar n cadrul
capitolului "Echilibre chimice" prin calculul concentraiilor tuturor componentelor
unui
sistem
aflat
n
echilibru,
la
o
anumit
temperatur;
- calculul pH utiliznd noiunile de logaritmi studiate la
matematic; -calculul produsului de solubilitate, Ps
Interdisciplinaritatea Chimie - Fizic - Matematic

vitezei

Se poate evidenia n cadrul urmtoarelor lecii:


-Legile gazelor
;
-Cldura de reacie (are la baz principiul I al termodinamicii);
-Teoria ciocnirilor - teoria cinetico - molecular pentru explicarea
de
reacie;
-Sisteme n echilibru (fizice i chimice);
-Electrolii. Conductibilitate electric;
-Potenial de oxido-reducere. Electrod normal de hidrogen. Pile

electrice;
-Electroliza topiturilor i soluiilor.
Interdisciplinaritatea Chimie Biologie:
Aici pot fi subliniate urmtoarele elemente de interdisciplinaritate:
- modalitile de combinare a atomilor n molecule i macromolecule permit
nelegerea
organizrii
materiei;
- apa i soluiile cu proprietile lor fizico-chimice au importan capital pentru
materia
vie;
- importana cunoaterii pH-ului pentru viaa plantelor i a animalelor precum i
pentru
clasificarea
solurilor;
- rolul imens al enzimelor (biocatalizatori) n organismele vii; importana soluiilor
tampon:
- combinaii complexe ce stau la baza unor procese biologice:
pile
de
combustie
biochimic.
Matematica este de obicei definit ca un studiu de cantitate, mrime i relaii ale
numerelor i simbolurilor. n ea se mbin subiectele aritmeticii, geometriei,
algebrei, calculului probabilitii, statisticilor i multe alte arii de cercetare.
Exist dou mari laturi ale matematicii: pur i aplicat. Matematica pur se
ocup numai cu interesul su teoretic, pe cnd matematica aplicat d metode i
tehnic pentru a rezolva probleme tiinifice n afaceri i inginerie sau aplicaii
9

teoretice n tiin. n ziua de azi, cnd faci o prjitur sau construieti o cas
trebuie s foloseti numere, geometrie, msuri i spaiu. Designul, inventarea noii
tehnologii i computerele avansate implic mai mult matematica tehnic. n prima
lor faz de dezvoltare, tiinele tehnice intraser prin intermediul procedeelor de
msur a mrimilor fizico-chimice n legturi doar indirecte cu teorii i mijloace
clasice ale matematicii, folosite sau promovate de tiinele fizico-chimice ale
naturii. Pe msura constituirii lor sistematice, tiinele tehnice au intrat ns i n
relaii directe tot mai strnse (n contact direct) cu matematica, folosind teorii ale
acesteia sau promovnd cercetrile n anumite ramuri ale acesteia. Domeniile la
care au fcut apel preocuprile inginereti sau n care acestea au promovat direct
cercetrile
lor fac parte din ramuri ale matematicii care s-au diversificat tot
mai mult, pe msur ce acestea au trecut de la tehnica energiei din faza
mainismului i a mecanizrii la tehnica informaiei si a codului din faza
automatizrii si a sistemului complex.In mecanica tehnic a mecanismelor tot mai
complexe i viteze de lucru tot mai mari, de care are nevoie industria modern, s-a
dezvoltat programul de structur a mecanismelor, care a folosit, pentru alctuirea
schemelor moderne, corespunztoare, mijloacele algebrei liniare, ale calculului
matricial. Soluii optime n sinteza mecanismelor cu came i rezultate n precizia
funcional a acestora au putut fi obinute cu ajutorul metodelor variaionale i al
programrii matematice, conjugate cu realizarea unor algoritmi de calcul
corespunztori, pentru folosirea de calculatoare n efectuarea calculelor complexe
pe care le implic rezolvarea acestor probleme.Aceast interdependen ntre
matematic i disciplinele tehnice este posibil deoarece limbajul matematic este
universal, internaional ceea ce ajut la circulaia i acumularea ordonat a
rezultatelor matematice prin efortul comun al tuturor generaiilor.
Legile fundamentale ale materiei nu pot fi exprimate altfel dect ntr-o form
matematic, prin expresii n care apar relaii ntre mrimi fizice caracterizate cu
ajutorul numerelor.Imposibilitatea substituirii instrumentului matematic cu un alt
instrument mai intuitiv, mai simplu, face ca prezentarea aplicaiilor unor metode
matematice n alt tiin sa fie o problem relativ dificil. Din punct de vedere
obiectiv, aceasta se datoreaz faptului c trebuie mbinat abstractul caracteristic
matematicii cu intuitivul caracteristic diverselor tiine ale naturii.
Interdisciplinaritatea constituie o modalitate a tiinei contemporane, realizat n
deosebi sub aspect metodologic, fiind o problem cu finalitate i n practica
tiinific uman.Interdisciplinaritatea constituie, n primul rnd, o ncercare de a
reda unitatea tiinei n ansamblul ei, ca reflectare a unitii reflective.
Prin caracterul interdisciplinar al nvmntului se nelege un nvmnt care
s creeze elevilor imaginea unitii realitii, s le formeze o metodologie unitar
de cercetare a realitii i s le dezvolte o gndire integratoare, unitar, sistematic.
Coninutul unui nvmnt interdisciplinar poate fi promovat la nivelul planului
de nvmnt, la nivelul programelor colare (prin urmrirea legturilor ntre
obiecte i prin formularea unor obiective instructiv-educative comune), la nivelul
manualelor colare i prin coninutul leciilor.Din pcate manualele colare nu
reflect caracterul interdisciplinar al nvmntului. Se impune o corelare mai
bun a programelor disciplinelor tehnice cu programa de matematic. Exist
10

destule manuale de specialitate care folosesc noiuni de limit, derivat, logaritmi,


vectori la clasa a IX-a, fapt ce creeaz dificulti de raionament, ndeprtnd elevul
de nelegerea fenomenului, crend sentimentul de inutilitate a noiunilor de
matematic nvate. La nivelul programelor colare exist resurse de realizare a
unui nvmnt cu caracter interdisciplinar. Se pot stabili obiective comune mai
multor discipline. Se poate conduce la creterea ponderii laturii metodologice, de
cercetare, de experimentare n nsuirea coninutului manualelor. Se pune accentul
pe nelegerea conceptelor fundamentale i stpnirea tehnicilor indispensabile
pentru nvarea altor discipline.Studiul sistematic al diferitelor obiecte din cadrul
tiinelor naturii i al tiinelor tehnice se bazeaz pe interpretarea datelor empirice
i explicarea lor cauzal, prin construirea i utilizarea raionamentului logicodeductiv n elaborarea teoriilor, exprimnd rezultatele procesului de investigare n
limbaj matematic.In practica predrii se pune problema trecerii de la primirea
cunotiinelor de ctre elev la dobndirea lor prin investigare experimentala i
formarea unei gndiri unitare sistematice. Elevii trebuie s fie nvai, prin
studierea matematicii, s tie s calculeze, s coreleze, s asocieze cunotiinele
despre anumite procese, fenomene, ntr-un ansamblu unitar de cunostiinte,
deziderat realizabil prin studiul structurilor algebrice. In cele ce urmeaza as dori sa
prezint modalitatea in care matematica,fizica,chimia si biologia se impleteste cu
stiintele tehnice in procesul instructiv-educativ de zi cu zi,la clasele de SAMnormal si SAM-special;Pentru o prezentare mai precisa as dori sa prezint pe
meserii:
Meseria:Alimentatie Publica(Bucatari)
Capitolul:
1.Rapoarte si proportii:Ajuta elevul la aflarea portiei de alimente necesare pentru o
masa festiva cu un efectiv dat;Folosirea corecta a retetarului la calculul portiilor.
2.Procente:Calcularea concentratiei de sare necesara pentru un butoi de
muraturi,acrituri,folosirea proc.in calculul portiilor/consumator.
3.Unitati
de
masura
pentru
capacitate:Calculul
capacitatii
vaselor,butoaielor,folosirea corecta a vaselor gradate in prepararea meniurilor.
4.Unitati de masura pentru masa:Folosirea corecta a cantarului de bucatarie atat cel
clasic cat si cel electronic,precum efectuarea transformarilor de unitati de masura .
5.Chimia:compozitia chimica a drojdiei,cicarbonatului de sodiu,sarea de
bucatarie,laptelui,sifonului,clorului in apa de baut,gazul metan ca si
combustibil,uleiul de gatit,compozitia alcoolului alimentar,conservantii de
bucatarie,apa,grasimile
animale
si
vegetale(masline,floarea
soarelui,soia),detergentii,zaharurile,glucoza,fructoza,mierea,amidonul
de
bucatarie(cartofi),otetul(acizii).
6.Fizica:functionarea masinei de gatit,resoul,arderea combustibililor si degajarea
energiei termice,electricitatea-sursa de energie in bucaterie.Fierberea lichidelortemperatura
de
fierbere,folosirea
si
functionarea
11

termometrelor.Vaporizarea.Congelarea-temperatura
electrice cu rezistenta.

de

congelareCuptoarele

7.Biologia:rolul conservantilor in pastrarea alimentelor,Tratarea termica,Microbiifocare de infectie ,prevenire.Compozitia drojdiei alimentare.Amoniacul de


bucatarie.

Meseria:Zidari-Zugravi-Instalatori(Constructii)
Capitolul:
1. Unitati de masura pentru suprafata(arii):Calculul suprafetei de perete ce urmeaza
a fi zugravit,vopsit,tencuit.Calculul suprafetelor ce urmeaza a fi acoperite cu
gresie,faianta. Transformari de unitati de masura.
2. Unitati de masura pentru volum:Calculul volumului de ciment,mortar,necesar
pentru realizarea unui soclu de monument,trotuar,zid.transformari de unitati .
3. Unitati de masura pentru lungimi:Folosirea corecta a riglei gradate,metrului in
masurarea lungimilor peretilor,geamurilor,trotuarelor.
4. Rapoarte si proportii:Respectarea corecta a proportiilor de nisip,var,ciment ce
intra in compozitia mortarului,betonului.Calculul proportional al unei lucrari.
5. Procente:Aflarea procentului de nisip ce intra intr-o lucrare mai mica daca se
cunoaste cat intra intr-o lucrare mare.Calculul salarului in functie de productie.
6.Media aritmetica:Calculul venitului lunar pentru muncitori ce lucreaza in acord.
12

7.Chimie:Folosirea
varului,prepararea
varului
stins.Compozitia
nisipului(siliciu).Solvantii pentru lacuri,vopsele,grasimi.Colorantii naturali si
sintetici.
8.Biologie:Poluarea mediului
suspensii(var,ciment,)

de

la

fabrici

de

ciment,poluare

cu

Meseria:Lacatusi-Strungari-Tinichigii(Prelucrarea metalelor)
Capitolul:
1.Unitati de masura pentru volum:Calculul materialului pierdut in urma unei
prelucrari(strunjire,taiere,forjare)
2.Unitati de masura pentru lungimi:Folosirea corecta a instrumentelor de masura
cum ar fi:sublerul,micrometrul,rigla,metrul metalic,la masurarea dimensiunilor
suruburilor,piulitelor,gaurilor,saibelor.
3.Unitati de masura pentru suprafata(arii):Calculul suprafetelor unor obiecte mici
ce urmeaza a fi prelucrate sau vopsite.Calcului materialului prim necesar
confectionarii de canti,palnii metalice,strasini,butoaie de tabla,acoperis
turn.Calculul necesarului(foi de tabla),pentru acoperirea unui acoperis de o
suprafata data.
4. Procente:Calculul aliajelor de lipire.
5.Fizica:Forta centrifuga la strung,polizor,uzura pieselor in miscare,presiunea ce se
exercita intre piese in miscare,temperatura ce se dezvolta in timpul miscarii,conditii
de exploatare a utilajului,viteza initiala a spanului,Marimi fizice
folosite:viteza,masa,volumu,temperatura.
6.Chimie:Folosirea glicerinei la lacuri si vopsele,folosirea alcoolului ca solvant
pentru grasimi,lacuri,vopsele,calitatea uleiului de ungere,coroziunea pieselor
metalice in diferite medii chimice(apa sarata,alcool,)hartia smirghel(utilitate).

13

Meseria:Tamplari
Capitolul:
1.Perimetre:Calculul lungimilor gardurilor,ramelor,tocurilor de geam.Transformari
de unitati de masura,folosirea corecta a metrului de tamplar.
2.Unitati de masura pentru suprafata(arii):Calculul
mobiliere,ladite,garduri,scanduri,suprafete de parchetat..

suprafetelor

unor

3.Unitati de masura pentru lungimi:Folosirea corecta a instrumentelor de masura


cum ar fi:sublerul,micrometrul,rigla,metrul de tamplar,la masurarea dimensiunilor
mobilierelor,geamurilor,gardurilor.
4.Media aritmetica:Calculul salarului mediu pe o perioada data.Calculul venitului
lunar pentru un muncitor care lucreaza in acord.
5.Chimia:Structura rasinii de brad(biologie).Puterea de dizolvare a acetonei asupra
lacului.Folosirea diamantului la taierea sticlei.Folosirea cleiului,si altor
adezivi.Folosirea vopselelor ,lacurilor pentru protejarea suprafetelor lemnoase..
6.Fizica:Forta centrifuga la strung,aparat de gaurit,burghiu.Temperatura necesara
pentru uscatoriile de lemn.

14

Meseria:Confectioner imbracaminte-incaltaminte(industrie usoara)


Capitolul:
1.Unitati de masura pentru suprafata(arii):Calculul suprafetelor unor materiale
prime(tesuturi,piele,inlocuitori)ce urmeaza a fi prelucrate.
2. Procente:Aflarea procentului de pierderi de materii prime in urma prelucrarii.
3. Rapoarte si proportii:Citirea corecta a unui sablon facut la o scara oarecare sau
scara data.Citirea corecta a tiparelor facute la o scara data.
4. Media aritmetica:Calcululproductiei medii pe intreprindere sau sectie.
5. Unitati de masura pentru lungimi:Folosirea corecta a instrumentelor de masura
folosite in industria usoara.
6.Chimie:Folosirea solventilor,vopselelor naturale si sintetice,tratarea matasii
naturale.
7.Fizica:Folosirea masinii de gaurit,frezat,cusut,presat,uscat.

15

16

MATEMATICA .si alte domenii ale vietii:


1. Unitati de masura pentru volum:calculul volumului de aer/elev din sala de clasa.
2. Rapoarte si proportii:Confectionare de bijuterii(aliaje,carate)
3.Procente;Domeniu bancar,calcul de dobanda simpla si compusa.
Comert:Preturi,scumpiri,promotii.
4. Media aritmetica:Sport:diagrama unor rezultate sportive.
Transport:viteza medie.
Psihologie:evaluarea unor teste.
5.Combinatorica:Centrale telefonice:numarul de linii posibile.
Jocuri de noroc:statistica .
Scrierea Braille(pt.orbi)-contine 63 de caractere.
6.Ecuatii:Aflarea unor date necunoscute din orice domeniu.
Calculul traseelor turistice
7.Functia
exponentiala:Descompunerea
plutoniu(injumatatire):f(x)=m0,5x

elementului

radioactiv

de

Diviziunea celulara la bacterii.f(x)=2x


8.Functia logaritmica:Nivelul sonor in decibeli(db) al unui sunet de intensitate I
17

S=lgl/l0

unde:l0-pragul auzului uman

9.Unitati de masura pentru capacitate:Statii PECO(cisterne,butoaie)


10. Unitati de masura pentru volum:Industria miniera;Industria siderurgica
11. Unitati de masura pentru suprafete:agricultura
12.Sistemul de numeratie binar:informatica-functionarea calculatoarelor,telefonie
mobila,aparatura digitala,MP3,

PROBLEME CU CARACTER PROFESIONAL:


Meseria:Bucatari-Alimentatie publica:
1.Faceti o lista de cumparare cu preturl lor si calculati suma totala .
2.Un vas contine 215 l de ulei.Din acest vas s-au scos 2 hectolitri.Cat ulei a ramas?
3.La o moara s-au adus 810 saci de grau,cantarind 80kg fiecare.Din 6kg de grau sau obtinut 5 kg de faina.Cate camioane sunt necesare pentru transportul fainii,daca
in fiecare camion se incarca 4500kg?
Meseria:Horticultura:
1.Un teren in forma de dreptunghi ,cu L=46,75m si l=38,25m,a fost cultivat cu
cartofi.Cate tone de cartofi s-au recoltat de pe acest teren,daca de pe un ar s-au
recoltat 3,5 tone/
2.O ferma agricola a dus la piata intr-un autocamion 2,575t cartofi,1,81t de varza si
0,725t de morcovi.Care este masa incarcaturii transportate?
3.Un cos cu mere cantareste 24,25kg,iar un cos cu pere 13,5kg.Cu cat este mai greu
cosul cu mere decat cosul cu pere?

18

4.O ferma agricola a insamantat 2 loturi cu grau.Primul lot avea o suprafata de


175,85ha,iar al 2-lea ,cu246,38ha mai mult decat primul lot.Ce suprafata s-au
insamantat?
Meseria:Confectionari imbracaminte:
1.Un magazin a primit 324,450m stofa de lana si de 3 ori mai mult stofa din fire
sintetice.Ce cantitate de stofa a primit magazinul?
2.Pentru confectionarea a 100 de sorturi s-au folosit 155,5m panza.Cata panza s-a
folosit pentru confectionarea unui sort?
3.La o fabricas-a adus,in prima zi,1975m de stofa,in a II-a zi,1597m de stofa, in a
III-a zi,2347m de stofa.Din stofa adusa,s-au consumat pentru confectii 3785,75m
de stofa.Cati metri de stofa au mai ramas?
4.Dintr-un cupon de panza de 6/7m s-a consumat1/7m.Cata panza a ramas?
5.atelierul de croitorie a achizitionat 254m de stofa de aceeasi calitate in 3
valuri.Pentru primul val s-a platit 28475 lei,pentru al doilea val,34850lei,iar pentru
cel de-al treilea val 44625lei.Care este lungimea stofei din fiecare val?

Meseria:Tinichigii-Lacatusi:
1.O bara de otel de 1,413m este impartita ,prin taiere,in 3 parti egale.La fiecare
taiere se pierde 1,5mm.Aflati lungimea unei parti(atentie la numarul de taieri care
se fac).
2.Pentru confectionarea unui grilaj,lung de 10m,atelierul de lacatusi a folosit 385kg
de fier.Ce cantitate de fier este necesara pentru construirea unui grilaj de acelasi
model,cu lungimea de 16,5m.
3.O sarma lunga de 12,54 a fost taiata in 2 parti:Lungimea uneia din ele este de
4,86m.Sa se afle cu cat este mai lunga a II-a parte a sarmei dacat prima?
4.Pentru un aliaj s-au topit 136,4kg cupru,83,18kg zinc si 16 kg plumb.Care este
masa totala a aliajului?
5.La un atelier de instalatii s-au adus pentru diferite lucrari urmatoarele cantitati de
teava:La prima lucrare 727,5m,la a II-a lucrare cu 372,5m mai mlt,iar la a III-a
lucrare cu 22,725m mai putin decat la al II-lea lucrare.Cati metri de teava s-au
consumat la cele 3 lucrari?
Meseria:Tamplari:
19

1.Atelierul de tamplarie a realizat o productie cu 3046,50 lei.Atelierul de tinichigii


a realizat o productie cu 3046,5lei mai mica,iar atelierul de zidarie a realizat o
productie o productie cu 20538 lei mi mare decat atelierul de tamplarie.Sa se afle
valoarea celor 3 ateliere.
2.O scadura lata de 21,8m urmeaza a fi taiata in lungime pentru a se obtine din ea
sipci cu latimea de 4,2cm.cate sipci se vor obtine dintr-o astfel de scandura,daca
prin taiere se mai pierd 8mm?
3.O fabrica de mobila a expediat unui magazin 495 scaune,cu pretul de
95,25lei,45mese,la pretul de 785,35 lei si 29 biblioteci,la pretul de 2432,50lei
bucata.Care este valoarea mobilei expediate?
4.Pentru confectionarea unui scaun se intrebuinteaza 0,150kg clei,iar pentru
confectionarea unei banci din cherestea de brad se intrebuinteaza0,050 kg clei.in
atelier s-au confectionat 100 scaune si 100 banci.Calculati la care obiect s-au
intrebuintat mai mult clei, si cu cat?
5.La parchetarea salii de sport lucreaza doua echipe.prima echipa a parchetat 3/8
din suprafata salii,iar a II-a echipa ,4/8 din suprafata salii.Ce parte din suprafata
salii a fost parchetata?
6.Sectia de tamplarie a unei scoli profesionale a confectionat pentru o gradinita de
copii 18 dulapuri si 25 mese.Dulapurile costa 7380lei.o masa costa 240lei.Cat au
costat toate mesele si ce suma a incasat sectia de tamplarie pentru produsele
confectionate?Cat costa un dulap?

Meseria:Confectionar incaltaminte:
1.O brigada de muncitori a executat in prima zi 172 perechi de pantofi,in a II-a zi
1,5ori mai mult,iar in a III-a zi cu 100 de perechi mai mult dacat in primele 2
zile.Cate perechi a executat brigada de muncutori in cele 3 zile?
2.Din depozitul unei fabrici de incaltaminte s-au scos 6/7 din stocul existent.Stiind
ca stocul este de 1360 perechi incaltaminte,calculati cat s-a scos si cat a ramas?
3.Sectia de pantofari a unei scoli a confectionat pentru un centru de plasament 1800
perechi incaltaminte de iarna si 800 perechi incaltaminte de vara.Incaltamintele de
iarna costa 30/perechea,iar cele de vara 25lei/perechea.Ce suma a aincasat scoala
profesionala in final?
Meseria:Zidari-Zugravi-Instalatori
20

1.Un lucrator trebuie sa sape un sant lung de 39m.El a sapat 2dam si 5m.Ce
lungime de sant mai are de sapat?
2.O brigada de muncitori a sapat intr-o zi 0,029km de sant.Cati metri de sant va
sapa brigada in 5 zile?
3.La prepararea unei lazi de mortar se intrebuinteaza 25 kg de var pasta.Cate lazi
de mortar se pot prepara din 850 kg de var?
4.Intr-un santier sunt 3 stive de caramizi.in prima stiva sunt 2400 caramizi,in a II-a
stiva de 2,5 ori mai multe caramizi decat in prima,iar in a III-a stiva sunt de 3 ori
mai multe caramizi decat in primele 2 stive la un loc.Calculati cate caramizi sunt in
total in cele 3 stive.
5.Doi elevi de la atelierul de instalatii au sapat impreuna un sant lung de 34
metri.Unul dintre ei a sapatcu 8m mai mult decat celalalt.Cat a sapat fiecare?
6.O echipe de zugravi a zugravit in prima zi 2/9 din suprafata unei sali;iar a II-a
zi,5/9 din suprafata.A cata parte din suprafata a fost zugravita?

21