MANUAL DE SISTEME DE PROPULSIE Autor: pil. instr. ing. Sorin NUTUAcast manual este adrasat pilotilor sportivi si pilotiler profesionisti care exploateaza aeronave dotate ca motor cu piston (avioane, moteplancars sau aeronave ultrausoare motorizats). De asemeni, este folositor pilotilor comerciali, pantra seronavele echipate cu sistem de propulsie clasic, compus dintr-un motor cu piston si alice (SEP(A)). Scopul manualului este dea familisriza citiorul, in primul rand cu elementsle componente siterminclogia specifica sistemelor de propulsie ale aeronavelor ce au in compunere un motor cu piston. Gradul de aprofundare esta la latitudinea cititorului, manualnl oferind si date minimale ce tin de teoria motoralni ca piston, suficiente pentru exploatarea cu aficienta, ‘Notinnils scrise eu caracters ingrosats (bold) sunt de prima importants in intelegora minimala a scestor agregate energetice, care sunt motearale cu piston. Manualul, in general, poste fi asimilat cu cunostinte de mstemstica si fizica la nivel de bacsleurest, in partes de introducere existand si un memorator matematic doar pentru notiunile definite si folosite. Manualul se mai adreseaza si pilotilor instructori de avioane usoare (SEP(A)). motoplancere sau aeronave ultras oare motorizate (ULM), der, totusi, informatille din manual sunt acoperiteare doar pentra prezentarea motorului cu piston in 4 timpi, necontinand informati despre motorul in 2 timpi, destal de das utilizst pe aeronave ultrausoare. Poate o aditie ravizuita va contine si acest capitol Manualul este suficient pentra prezatires pilotilor pentra obtinerea licentei PPL(A), si in parte, pentra ‘pragativea pilotiler CPL(A), mai putin partea de motoare aererzactoare (cotativa). Manualul este destinat pregatirii elavilor piloti si pilotilor sportivi, ce frecventeaza cussurile teoretice si practice de zbor ale Aeroclubului Romaniei, discipline zhor eu motor. ‘Autorul smultumeste, pe aceasta cale, colegilor dela Aeroclubul Romaniei care m-au sprijinit la reslizerea acastni manual. pil instr. ing. Sorin NUTUSANE ADUCEM AMINTE © functie numerics este 0 Iezarora san selatie. in care un mumar numnit “fonctie” este unic determinat deun alt mumar mucit argument sau variabila. Si sevim ca fx), adica mumamal f este unic determiner de mumaral x (6au.au2i pe scart Feste “famctie™ dex). ‘Legatura ine cele dowa numore este Soare bine seprezentata pe cale arafica, oi cel mai utiliza sistem este cel deconsdonate cartariene (pespendicalare) (veri fz 1). O functie particulars este fmetia exponentials 2 forma fix)-2" unde a (s>0. si atl) se mumeste bam De aici e=iogé iat fanctis nous ix)=log (x), se numeste fametie logaritmica, si este inveres functisi enponentials Cz lomeritmal szeeniste este 22). 5, Cel mai folosit lozariten este Iogaritemal narural a carai bara este mumaral ¢ (al Toi Euler. 2=2.71828__} Avesta senoteaza In Derivata unei fanctii intr-an punct x este “cresterea” fanctiel in acel punce, sau altel spus,panta sau inclinarea deeptei ce aproximzaza fonctia in acel punct. Daca dreapra a aves expresia dox(e}-ee-b, arunci numa arepresinte panta deeptel in acal punct (Gu cat a este mai mare, ca atat panta ste mat mare, dace 2¢) atunci panta aste “coboratoare”. deci dremia Gescreste) (veri Sz 1) Szpiize) a= lim =f (ag); Exempla pentra Sx)ex; fea) =, numa constant K—Ko Re Diferentiala ane Sanctii finte-az punct x, represinta variatia sproximani liniare a A fanctiei £ cand variabila x se apropie oricat de cunlt dex, (adica x tinde lax; si fix) xt a) ‘Diferentiala este © aplicatie (fanctie) iniara de forma: Sq.(h)-F(xy) *b. Gn S21 fix a-f(xo), BO. xB), diferentiala fanctii foe noteama df deci df.-T EE) 2 ‘Daca fix)-x (fanctia identica) arunci &f=f'-h =h. decd ‘Atunci poten scrie simplificat pentra orice valoare x2, d&f-dx De aici avemo altanotatie pentra derivata si mame: Ax) fx) ar = ge ox - ‘Propriecati ale derivatelor ci diferentialelor. : ‘Daca fo grunt dows nc fn ma constant,unct Primitive une functi fx) este functis Fu) antl incatF(g)=x) i cece: fix) ‘ifs) dx = Fox) + C, unde € este un momar constant (deoarace (3) + CV = Fish. oricare aC}. (fix Integrala definita 2 unei functii Sx) intre Goua valosi 2 sib ale lui x ceprexints atx Gintre axa Ox, dreptele verticale ce trec pein punctele x=a si x=b si zafical Sunctiei fx) siane, ® b Aasfin= [fix) dx = Fix) |= Fb) — Fa) (vezi ig 2). , = 2 2 ‘Propsietati dle psimitivelor si inrezalelor si imezrle panicalare oo * ‘Daca fig sunt dous functi sik un numar constant atuac. = iQia)dx=lete)=0 x20, Fig2 dx=x"4/Q0+1)> C, Emamarconstant_ = Derivata partials atunei functé Siy.z)im funcre de varabilanotara— este: ry x ixys)- fing) oro rom ‘Dentra derivarea partiala a functie’ x y.z) dupax, variabilele y si zse considera constante, si se desiveara Gupavarishilax. Diferentiala totala 2 unei functii fuyz) este a € & df= as +¢y +a, a F &SISTEME DE PROPULSIE ‘Sistemale de peopulsie asizura fora de trctiune a avionulai_ ‘Propalsia uni avion se poate face wactiv. cand forea Ge tractions este aplica fora de tractiune este aplicara in parea din spate aavionnlai. in panea din fora avionalui sea propulsiv.cad ‘Sistemul de propulsie poate dL dlasic, ca alice + Somat dintran motor cu piston (+ seductog) + ice: Zea turbopropalsor: ~ format dintr-an ansamblu tarboreactor ou prizd de putere ~reductor + slice: 3 ca turboreactor ~ casimpla fox: ~ cadubla diux. 1, MOTOARE ‘Motoarele sunt componente ale sistemulai de propaleie care formizea3 lucral mecanic recess: producati fonei dewactiunes aeronavei. ‘MOTORUL este asresatal enersetic care transfoma enersia potentiali, deporitati saa inmas (Gams, lichid, solid, lecaric, muchas) in Incra smecanic Sammizat la um arbors si'sam immprioaat Suidalai de lara 1.1, CLASIFICARFA_MOTOARFLOR A Motor cuartere extern: adores combustibiluini ee fare in exteriors] motomaimi far Snitul de Iuems este apa eausformaci in abur ~ cupiston ; alremativ (Wan); ~sotasiv teemocentela). B. Motoren ardereinterné: —- arderes combustibilniti se fare in interioea] motaralul iar uit] de luce ese amestecal dozer si combustibil san gazele remitate din arden” 1 cw piston, alternativ: ~ cuaprindereprin scdntele | — MAS ~ amestecal carburant se aprinde cu qjutonal une desciscisi lecuicede Snaltd tensfune (O10), > cuaprindere prin compresie - MAC — amestecal catburant se aprinde de la sine, atunci cind se obtin condiitle propice de presiune si tempera Diesel) Acestez pot § cu cidu motor in doi timpi (21) sau in patra timpi (41) si pot avez ~ adeaisie mamurali (MAN) ~ aemul p&trunde in motor la presiunea nedénlni anbiant, ~ aimuisie fortata (MAF) + aera] este precomprimat insinte de interes in motor prictr-un compresor antrenat mecanic (MLAF,.,,) seu print-an sup turbocompresor (MAF 32). 2 rotativ: ~ rarboreactor (TR): rarpopropalsor (7P-un ansambiu de tarboresctor ca priza de putere + seductor +lice): ~turbomotos (TM - un turborsactor clasic-generator de 2. 1a care este cuplaté 0 priza de putere.sam seataseaza una Seu coe coulis treapte de turbind ibe), ~ turboreactor cu dubla fiux (TRDF): cu fiuxnsi separate (IRDFs) sau ca Giuxusi amestecate (IRDF..). = statoreacior (SE).IN4 CU ADMISIE NATURALA nuean Bajie Scomenti [Batt biets Piston Achore cotit(itbrochen) Babe ted1.2.2. Ciclul de funetionare al MAS4t-MAN ‘LADMISIA. Pistonul executS migcarea de cobordse intre PMI (pozitia exwom interioari a pistonulai — punctal mont interior) si PAE (bocitia extremi exterioati a pistouulai - puncral mont extador) Supapa de admisie (SA) este deschis’ otonl aspiri ‘amestecul carburant (ger ~ benzind) pein aeleria de admitie (Ca), TI COMPRIMAREA Pistonul executi casa din PME in PMO Ambele supape sunt inchise_ amestecal carburant se compen’ Il] ARDEREA (APRINDEREA + DETENTA) ‘Se initjand arderea in momenral in care pistonal se aff in PAM, presiunes gi temperatura in interiomal motoralai cresc, 58 ‘executa.carsa din PAO in PMG, piston! preluiné enersia earelor ase IV EVACUARES, In acest timp pistoual executd carsa din PME in PML supapa de evacuare (SE) este Geschis’ si motonal evarueazi gale ane in slace 92, prin galeria de evacuzre(GE). Observagie! - ‘La MASAt, sinzaral timp motor (timp farmizor de lucra mecanic) ests timpel III Enersia necesari celor tei timpi reristenti site prestati de VOLANTA (0 asi de metal de form discoidall montatl pe arborele cotit) sau ELICE (la avion) care dnmazarineaza enerpia sub foema de moment cinetic (energie cinetica desotatie).1.2.3, Descrierea detaliata a partilor componente ale MAS4t-MAN rt ~ Cacire mina (er chi - dupaschoma instalatiei de unsere: ~ cu caner umed (cu baie deulei), ~-cu carter uscat (ca sezervor deulei}. ‘MASAt-MAN CU 4 CILINDRI IN LINIE NORMAL RACIT CU LICHID, CU CARTER UMED‘MASAt-MLAN CU2 CILINDRI BOXER, RACIT CU AER, CU CARTER UMED‘MAS MAF wzec, CU § CILINDRI IN LINIE INVERSAT, RACIT CU AER, CU CARTER USCAT (MOTOR M337, AVION ZLINL42)-2 SECTIUNT/-MAS4t-MLAN, CU 6 CILINDRI IN LINIE INVERSAT, RACIT CU AER. CU CARTER USCAT (MOTOR M137, AVION ZLIN726/526)- 4 VEDERI123.1 BLOCUL MOTOR (CARTER /BLOC-CARTER) ‘Blocal motor face lezarura intre organele si azezatele motonilui, Sind si piesa de care motonal se Sceazapemasinapecere este instalat @eronava automabil, bacaztc). Pe blocal motor este Sxat arborele cotit prin intenmediul ‘ususilor palisre Io interioral blocalui qotor se alia octate ‘Camasile cilindrilor, in care calisexra pistoamele Camasile cilindsilor pot & piese separate sza posts § scesasi piesace bloc motor La partes inflrioara a blocului motor se 2fia Ia motoarele co unzere cu carter umed baia dewlei Lapares superioars a blocalai motor se afla Sxata chinlass, La uncle motare de aviatie. ca cilindi sacti cu aes, camara cilindralei este Sxzape ‘local motor, iar pe camasa se Sxeama, le celelalt capzt, chinlasa La motoarcle sacite ca Hichid. ix blocal motor axista scaualizatii de recive, prix cares ciscale lichidal de rece. Launele motoare iz blocal motor este montat si arborele cu came, ce actioneaza culbutorii prin inermedinl ucor tached si ‘ijeimpinzatosre Pe blocal motor sunt Sate azezstele motoralui (pompe de ulei apa bidraulice sou vacuum compresoare de ase seneratoare ‘de corent: alrematoare sau muametousi, clecromoroare de poms, ststemal de distributie si aprindere ac). ‘BLOC MOTOR CU CILINDRIIN LINIE BLOC MOTOR CU CILINDRIINV. u‘BLOC MOTOR (CARTER) MOTOR 4 CILINDRI BOXER (MOTOR ROTAX 912, AVIONIARS6)1232 CHIULASA Chiulasa este subansambla care contine mecanismal de schi de gaze al meoconalui. Schistbul de ears ce face ca utoral color doua supape, de admisie si, respectiv. de evacuare ce inchid partea interioara a cilindmalei fara de cele dowagalerii.de aduisie si, expeciv, de evacuare Cele dous vupape coliseum iz ehiduri de supape, confectiouate dintrun maternal ca rezistenta buna la Hictiune (bronz, alzma, fonta etc) Supapele se inchid si etenseaza pe scaunele de supape Be saleria de evacuate este fixat esapamental De galeria de admisie este Sixara canalizatia de alimentare. u chiulasa este monte, ls uncle motoare, arborele ("'ara") cu came, core actioneam supapele pein intermedia! unr tacheti si/sau eulbutori, montati pe axe si inchis} ca uz capac de culbutori. ‘Totim chiulasa sunt montate de obice i bujile. a 4" CHIULASA-CILINDRU MOTOR AIIMRA, AVION FZLIOMWILGA. (CHIULASA SI CAMASA CILINDRU MOTOARE M137/337, AVIOANE ZLIN142/726/826 “u—, 15—_~# 22 293026241 3 10 18- 9 ages 16— 202823 19292889 § 221 32 31 uM 33 “(CHIULASE, GALERII DE ADMISIE, CARBURATOR, CAPAC CULBUTORI ‘MOTOR ROTAN912, AVION TAR461233. ARBORELE COTIT (VILBROCHEN) -Acborale cotit ese orgenul MAS4: care transfoema miscarea de translatie a pistomubui, in miscare de sotatie prin intermedia] ‘anal bisle (mecanism bidls-canivela). -Arborele cotiteite fixat ix blocal motor prin intemmedial lagarelor de paler ai eerotestein carcass blocalui motos. Arborele cotit ae un auumit numer de manetoame pe care sunt laeanite (ssamblate sub focus de ler) bielele pin interradinl Ingarelor de biela. Lazarires bielelor cat si a palieseor se face cu gjutoral unce cuzineti interschimbabili (Coxinesit pot § radiali si/san axiali). La uzarea cozin ator si sau a fusasilor din axborele cotit, cesta sepreluceeam la com inferioara de reparatie prin recificare Gx mod uma, o cota de separate are fusul ai subtire ca 0.25 am existand 3 saad cotedereparatie sub cote standazd sau de Sebricatie) si se conteara cuzineti asi xsi (ca diamentrl interior oi ait). ‘Lamotoral cu cilindsi in V, pot § montate ? bielepeun fas de bielz La motoral in stex existaun sinmar fas debiela Arborele cout al ssoteruiad THD AREORE COTIT MOTOARE 4137/3317, AVIOANE ZLIN142/726/326 471408 . a 1 3 ‘i 148 #18 413 15 16AREORE COTIT (SI CAMASA CILINDRU ~ PISTON + BIELA) MOTOR ROTANS12, AVION LARIG Cuzineti cu pereti subjiri: @ — semicurinet; 6 — semicuzinet cu guler; c — semiineie Pentru ghidare axiala,123.4. BISTONUL ‘Pistonul este piesa MAS4t care culiseaza in camasa cilindrului si care preia enersia zapslor arse si o transmitela arbordle cotitprin intermadiu! bile ‘Pistonul este lazarait in biela cu ajutoral unui bolt de biela Bolral de bicla este montatoei cu strangere pebicla ori cajocpe. ‘biela dar este Sat atial co inde elasticein piston. jeopal functionari pistonul se dilara neuniform, de aceea acesta se prelucreaza oval (liptic) in zona inferioara (a “fasted” pistomulni). ‘La panes superioara dinspre interioral cilindralai (capol pistomnlui), acesta are practicate niste canale in care sunt montati segmentii, Segmentil sini 3,realizeara etansarea gazclorfntreinterioral cilindealat si piston Seamenti sunt. de compresie 1 saa 2, radlori 1 si de ungere 1 (sau 2 i aviatis). In drepral seqmentilor de unzere (prevazati cu Ents) existe in piston nite ‘gaisi pent aducerea uleiului in zona seqmentilor. In timpul functionanii, prin bascalaea axiala sus jos. seznentii aun fect Ge pompa} al ulejulni de Ia "fasta" spre capal pistonului. Debital de ulei pompat depinde de surieces joculai axial al segzentulai (jocal axial 2 segnentului in canalul din piston este d= 0.02 —02 mim) Daca jocul estepres mare uleial este pompat in exces si este ar iz interioral motoralai (mororal “consuma” ule!) daca jocul este prea mic pistonal este ux fnsulicient si se poate ipa Seamenti, la montareain cilindma, exercitao presiunepe peretil acestaia penta mansare Pextra ‘cz presiunea sa fi constanta pe circumizrinta cilindealul, seqmenth trebuie prelucrat iz posit de lucen (inchisd} In pozitia de suontaj, semnentii au o fimta intre capete (0.2 ~ 0.4 men} Daca fanta este prea ica, semnentii se pot wipa din comma dilatarii termice in timpal factionarii, daca fanta este prea mare ei pot scapa maze Exists mai mmlte tipari de fanie de inchiGere ap poten a \ \ 18 ‘ aTy el ‘Forme cooutroctive ale piicuneior man: 4 — cates patcontls B— seesoee ponangmenty = mannan Pome, PISTON, BIELA, CUZINETI,BOLT, SEGMENT ‘MOTOARE M137/337, AVIOANE ZLIN1A2/726/526 ,——_"2 PISTON, BOLT, SEGMENTI ‘MOTOR AILARA, AVION PZL104-WILGA201235.BELA ‘Biela fice legatura intre piston prin intermedéul boltului de biels (21 carai laser are o bucea Gemontebila diz matedal antifrictiune care este Setata / presata in biela) si arboree cotit, pe care este lazaraita pe fusal de biela prin intermmedial ‘Lz motona] im stea anistap bisls “mems", principals (lageruita pe arbosls cotit) pe care sunt lamemuite bisletsls. ‘Ansamtblul arbore cotit + biela~ piston s? mi cumeste ambielaj. BIELA-MAMA + BIELETE ‘MOTOR AIIRA, AVION PZL104 WILGA a “y123.6 CAMASA CILINDRULUL ‘Unele motoare an camasa cilindrulnd ca piesa seperata de Dlocal motor In interioral camasii cilindrabui culiseaza pistomnl si. Ge acess. supratits respective treble prelucrats foarte fin. Prelucrares ce cumests Romulre # se fice cuz disporitivsipeo iat 5 penten a asiguea oretentie auleiulai pesupeatna ‘Distibutia ae rolul de 2 asic succesiunes timpilor ciclulai MAS4t Aceasta se realizears cu quutomal unui arbore ("ara") cu come Camele sunt de admisie si, respectiv. de evacuare si actioneara supapele ca accleasi sume Camels 2a pooitli ‘unghiulare bine stabilite pentra realizaea ciclulai motor proiecat. Arborele cu came este trent de arborde cotitpeiziras, se scisca in concordanta cu acesta, avand stabilita o ponitieinitiala suarcata pentra montal Acborele cu came poate 8 montat in blocal motor sau in chiulasa_ poate actions supapele prin intemnadiul unui tachet. care ‘pow S normal sa on amortizare si eliinare ajocului hidranlics, cventwal prin inzemedinl unei tijeimpingatearesi sz. ca gutoral unui culbater. Supapele se inchid ca ajutoral anor arcuri de supape, care pot § 1 saz 2 pe supaps (2 penta atexuarea ovcilatillor la inchideres supaped), care sunt fixate cu ajutoral unor discuri dearc si o pereche de galeli sza pene conice Desert do execuiie al arboretui «x came. 2 “yCULBUTORI, CAPAC CULBUTORI, SUP. GALETI, DISCURISUPAPE ‘MOTOR: AIARA, AVION PZLIOS-WILGA2. ELEMENTE DE TERMODINAMICA. Temmodinamica este para din Szick care se ocupi cu stadiel schinbisilor eerguite intre sisteme coraceerizate de ‘parametnl principal -temperrura . ‘Energia interna este exivisoen care insumeari enermiile pe care le we pusticala de substanti cuteializata ix enersia cinetica de translatie, sotate si vibratie interatomica la molecule poliatomice si vibratie intrastomica si este functie de- vm) ‘Substanta este preventi sub trei forme de aremre 1. Solidi ~ atomii sunt lemti intre ei sub diverse forme (chimice, metalice) Solidel are volum i forma bine deteeminate atomii sou moleculele componente sunt inte-o lecirari relativi Lichidele wu voium determinat dar mm 22 forma determinata ((2n forma vasului in care sunt puse) Lichidele au suprafara de separatic si sunt incompresibile 3. “Gazoasi - nu coal existd leghad inte stomii sau molecalele componente: Gazal am are tolum deerminat gi ocupi totvolumu! pas Is dispozitie ‘Lichidsle si xvsle se mai numasc fluids. 2 2.1L. IERMODINAMICA GAZELOR (ei 3 parametii cae detemnind complet stares temmodinamica (ID) suni ar sunt: “tempest aT - volumal: Vv, ~ presiunes Se ‘Prasiunea

este forta ca care actionsazi un lickid sau un sz peo supaisti Previunea este mavuraa interactiunii dintre soleculsle componente al uri Suid cu peretilincintel in care seafa uu inte molecule, ix interior Sigal Presiunea = Forts | Suprafata pe care actioneaza; pF'S ei teei parametsii de stare ai zaraiai sunt Jenni intre oi pein ecuntia de stare (Clapeyron-Mendeleer): PV ewR-T ‘undem stemasa degaz, iar R este o constantaproptie aizalui, Titel ecuutia de stare a fost determinats experimental, pot adost econfiemata de teoria inatico-molerale Sistemsle termodinamice( Tro )sunt de éoui felon: ~Eeodeschise — ~ stunci cind schiaibl ca exterioral aut enersie cd gicmasi. ~ Ere inchise. ~ stun cind schieubi cu exterioral doar encrs Odservorie! ‘Motoral cu piston este considerat sistem temmodinamic inchis atita timp cit supapa de admiie gf supapa de evecumerumt inchise 26(Clldura care inteiin sistema renmodinamic este consid erat prin conventis cu semmnul (+) ‘Lucea mmacanic pe care fl presteazd sistemal clare medial exterior este considert prin conventie ca semmal (+). euergici sale interne (Prd. ‘Principalele forms pein care gama] (Sistemal TD - Frz) schimbd energie ca madial extesor sunt cAidura qi acral mecani. Cildura — este foema de transies de energie. pein care un corp mua ald modificd temperatura uni corp nai sece censcinda- °. ‘Fomale pric care un stem temmoinanc cchinbi alan unt Conducta. = in care prin contactal direct dintre cele doui compari se modificd temperatura, aceasta ‘producinda-se din aproape in aproape de la compul cald catre compal rece, 2. Comvectia —— intre corpal emai cald gi compal emai rece exist un azent de schimb care transporsa caldura inte aeestex, 3. Rediatia ~ fomma prin care schimbul de merge de la compal mai cald Ja corpul mai rece se face prin intemmadial undelor slectromametice. Lucru mecenic la mize este.o form de schimb enermtic care se produce srunci cind vase volumal zat! ‘Din deSnate ocr mecani ase progust! selar 1 =i(e)*r Seu diterenting avemel =#{r)-dr Ie proiecie pe amas. avem dL =F) * dx =(@fxyA) * (Arex) =pv) “V pe p(V)‘Daca aria desub grafical fanctici p(V)este parcarsain sens orar,atunci Incral mecanicL este-povitiv (sistem presteara tocra mecanic LJ. > Se numegte evolutie 2 sistecmlui termodinamic,treceren acestuia dintro stare tenmodinamicl in ata latie ciclied, evolutia unui sistem termodinamic 1a care starea finali are acziagi paramenrii interme U 2 sistemalui evte mula Gace se cesijeara Srecarle le sintemal deschis ea sistem la sistema! inchs, intro evolutie ciclicd, variatia enersi daca Secarile se produc in sistem, concretinandu-sein demjarede caldarace ramane i Principiul al doiles al termodinami Qe Qe Masina frigorifica Inmod natural cildura se transferd de Ia corpal mai cald (sursa calds SC), lx corpul mai rece (surss rece SR) (Pra). ‘Matoral termi (easina temmica) este un axe energetic interpus pe wn flux de clldudl inte o suns caldasio sunarece (Qe sepserintd cildura preluati de la sursa calda, iar Qr cildurecedari surseirecd_ ‘Din bilanral enerestic aplicat une! masini termice, tinand cont ca acestea noreara dupa o evolutie ciclica avem: ‘L+IQ). unde s-aconsiderat valoarea poritiva penta Q, adica Qu. san L=Q.-1Q1 Definigie: Se nomagte randament termic, sficients cu core magica tenmici wansfoomd in Inera macanic sxeia princi de Ia sume cal te = LQ. say: (Qe- IQ). te=1-1Q4Qe 2.1.1, Relatiidiferentiale de caleul ‘Un gaz se considera perfect daca sunt respectate unmatoatele ipoteze simpliicaroare- - “moleculslema su volum propria:~ daplasares moleculelor intre 2 ciocniri succesivesse face recilinin si fara interactiund ineemolecalare: = _ moleculele se compomta perfoct elastic i timpal locnirilo. Definitie: Se numeste Kilomel de substanta, cantitatea in Kilozame numeric exla co musa molecalare Ma substantel (capontata la masa molecularaa hidrozenului, care extz consideataemla ca 1). ‘Un kilomol de substanta contine acelasi momar de molecale si amumenumarul Ini Avozadro (N=§,0228 10 =nolecale) N= a! M, unde Neste mumaral de kilomoli dinteo substanta, ax este masa de substanta si Meste cuasz molecalara 2 substan. M-R=K ,undeR este constanta gamlui (proprie Secarai gaz) ia K este comstantauniversala a guaelos porte (R=E314.3 +-0.4 Viel). esi T#273,16 K, volummal este acelasi petra fice sar ti semumestevolum aolar (F,= ‘Marienile raponate la N’s2 mumest mari malare (cararter cumsiv), far marimile eqportte ls m se-tumese marie specifica (caractes ec). Q=L +AU od = dQ =a aU Gat)=aU-U)=a) daca impart lam aver q=i+au dq =dl+du ‘Pantnvun gaz perfect, conform spotersi Ini Joule. enersa interna a gamalui este numai fonctie de temperatura acestuia UCD} si u=a(T, iar pentru o evolutiereversibila (fara Secari)avem &L =p(V.T) dV deck Definitie: Se numeste entalpie suma intee enorgia interna U si lucral mecanic de GislocatiepV al unui gaz perfect Entalpiase noteaza cu I. Definitie: Se numeste caldura specifica, cantivatea de caldura necesara pentru aincalci ca un grad us kilogram de substanta. ag aa a Ss sanc = ; In caml saelor, q=a(p.VD), si stunci,pentm moe c= aval aT a In erolatii particulare simpliScatoare in care rchimbul de.caldura se poate face la presiune constants tzu la volum constant (temperarama poate § constants), vom area a | c= — | ,undex poateSipsaaV. a dew Getidin dg= du+pedu=ai-vedp (dT sivemaves penta vact dq du | FAH eG denarece la vet. si dv=0.qag(p.D), iar din ecuatia de stare pu=R-T => p-R Tp. deci a ogT Tle Re similar aq & &! tse, seoarece ta pact, 11 dpe0, qng(v-D, iar din eeuatia de stare pTER-T => ve TEV, deci aT aT Tle FeO deck a —G ar sicumdis du +p-dv/-dT=> iaepentea p=ct_ a ody dy av sates > pepe =BT v= Rp T i = Rp gras pRp at aT at a G-GeREvolutii particulare 1 Evolutisizobare pect Ho peVssecR-T, se impartcale douzselatt si pimp, sivensite f, s8 impart cele douaselatii si Vy $2 impart cele dows eelati si T, 4. Evolutia adiabatica AQ=0 e3u 4Q=0; dq=0_ qrauepedv= => da-pedvad undedu=c.dT si avemendT= piv aqrai-vedp-0 weeps sidieggdT qrai= wep ultimele dows wlaii se impart sive ‘= Cyunde C; si C; runt constants ‘Daci,-pentra evolutia adizbatica vem: PrVSct undek-semumeste exponent adisbatic propria Secarai sar (pentra aerk=1.4) ‘Deci, putem seriepentra dowa stari 1 si2: peV pe ap Vt, 5 Evolutia politropica in care du'dg-a-u. si aunci avemo caldura specifica de mansformare de forma nagidT. Sqedorprdy <> qodT = cdl + prev unde dusc,dT siqgdTdq aavem(G- cyal= pau 5 (cals rep = in aceasta edlaieaven ordudgdu'dT gd. te Se dy 51(G—G)(G—C)en sf seprelucreaa similar cals evolutia adiabatica si obtinem: pr'st. ‘Si, sienilar unde pentra =o avem —_evolutieizobars; 302.1.3, Variatia parametrilor energetic in cazul evolutiilor particulare Se vastudia variatia calor 3 parametrii energetici 2i szralai periect si amameQ, UsiL. 1 Evolutigineter 9.53.) merag | aT => Agere (eT: 1; nV: mrR-Tok-T, AQemres(T-Ti)s 40 2Bvoluriaizecora (V, AL: 3 Evolutiaadiabaica AQ) mece AU AT => AUS-MLeme(T Th). 4 Evolutiaizotema (L.-T) UU) = aU: pV = pV ParemEvel. Tzobara Trocora, 3g meet) aL @ a0 mrer(i=Ti) mere)2.1.4, Termodinamica arderii Arderea este procesul chimic prin care 0 substanta intra in eeactie cu oxigemml ducand Ia dezsjare de caldura (eesctia chienica exoterma). Substanta ce intra in reacrie se mumeste substanta combustibils sou combustibill Acesta poate fiin stare de amremare solida lichida sam gamoasa In general, combustibilul este un compus al carbomubui si de acesa s2 mai nomeste si carburamt In zevel, ix carborant. pe lange carbon sxai se gaseste oi hidrogen, substantele carburante sai nominds-s2 hidrecarbari_ ‘Din seactia ‘2 unei hidrocarbori cu oxigen repulta pe lanza 0 cantitate de enerie Gerjata sub forma de caldura, diovid de carbon si spa_ ‘Penta a arde carpurantal, MAS, foloseste oxigenul diz zeral amosferic. ‘entra 2 analiza proceral de ardere,sxista doua metode principial diferte. prima definind carburantal prin Sormalasa chimica (destal de rar carburantii se prezinta sab forma chimnic pura in smeral acestia intalnindu-se sub forum de amestec de ‘hidrocarbusi) san a doua definind carvuranral prin participatia masica a clementelor chimice component Analiza procesului de ardere unmareste deteeminarea compocitiel amestecalui de carburant 6f axr ce uemeaza sa anda iz ‘MAS, compoaitia sazelor arse evacuate, cantitztez de energie eliberara prin andere sf parametii temodinamici din timgal si lnSuele aden. 2.1.4.1, Arderea combustibilulni definit prin formula chimica ‘La modul general. o bidsocasbura chimic pura este data de dommula C,H... aceasta insemmand ca bidrocerbura continen aomi de carbom si x zomi de hidrogen_ eazia cesrdere ar urmatoars forma (p-a tera €erupr Sezara element chimic masasa temic) axd) 206) as) 40, H+ (arin) 0. = 4200. +2080 adica: rants 41 otenp ke CH + ft n-2-16 bx 0, Se) 2eomn) kg CHa + 32+ (meta) kg 0. = 176-0 bg C0. + 36m bg HO /-4-(12a+x) + 36sm(4(12 om) ke 0 (CO; +2-a18 kz HO Lg CHa + 22a) (4-(12-nea) ke O:= 176-m(4-(12a-mpiks CO. Lig CH. + Set) (12am) kg O,= 44/(12 etm) ig CO, + 9 Pea) kg B.D ‘Deck penta fecare ke de cafburant sunt mecesare Sxim4-a)\(I2-a+m) kz de 0, pent 2 arde chimic corespunzator (stoechiometric) minO kg = Sfm+f-n)(12-u+m) kz Olkg comb. = cantitstes stoschiometrica de oxigen pentru arderes hidrocarburii. (Cum, aeral atmos eric are-0 compozitie volumetrica aproximativa de 21% Osi 79%! ., comporitia sa masica va 5: 3228 Q132+79-2)L (sera se vasimbolizaca L, de lz semazal Lui} 2884 keL => 0.233 ket ST keN;=1 kel 1/0233 kel =4202 ke L kg O; (Gi, sespectiv 3.292 kg Nz /kz 0:) 202-S-(mn4-u)(12-n+m) ke Like comb. = cantitetes stoechiometrica de ser pentra ‘Dect Bilantal music global al ardent este kg comb. + (auinL) bg L = 44/(12-u+m) kg CO. + 9(12-u*m ke HO + 3.292-84m +4-u)(12-a-m) ke N 33a Arderea combustibilului definit prin participatia masica (Combustibilnl este definitprin panicipatia masica slementelor componente. satfel: 1232 116 14 18 ® ctschrotnte- 1 11 1 Lo La combusti- ‘neatee bE oxidant ‘Raactlile tipice deardere le elementelor comburtibilesuct: 1232 44 1C+Or=COs=> I2kec + ice CO 1251 keer (GS )ake 32°32 64 2.8+0,= $0. 32 kgs + 32 kgo= 64 ke: 32=> kgs +32/32kgo ukgs+xkgo 32H, +0; =2H,0 = 4keh +32. xkgh+Srkgo=0n kes (Cousiderand ix relatia 1 xu-c, im selatia 2. x= si |paricipatie musica avemnevoie de selatia 3. xb, varemle ca penta Secare ede combustibil deficit pein min kg = (8/3-¢+s + 8*h-0) ke O// ke comb. = cantitates stoechiometrica de oxigen pentra arderes hidrocarbarii in aceste conditit: mink ky = 4.292-($/3-<+s + S+h—o) ke L / kg comb. = cantitates stoechiometrica de serpentra arderes bidrocerburii, ‘Deci bilantal masic global al arderii este: 1kz comb. + (win) kg L = (11/3chg CO. + 2-skg 80: + B2si(@3yc + 5+ Ph-o)-n]kzn-rkgs sax Sbkgasakga~ ‘kg comb. + (mink) be L =(11/3)-c kz CO.+ 2-5 ky SO; +@-h+aykea+ + [8.292830 + 5+ Sk 0)= nlkgner ker In sealitate, combustibilal in motor nu arde ca cantitates stvecbiometrica de ser, cl ceasta este comctmta ca um coaticiens uatit coeficient de exces de ser Dace i>1_anderes se face cu exces de wer (amestec “sarac”) iar dara ic]. acderes se face calipsa de ser (amestec "bogat"). ‘Daca corectam cantitates de aer ce intraiin motorca i, vomobtine un bilant masic cu exces deasr ‘kg comb. + fs(uinL) kg L = (1-minL) kg gaze srse~ (@-1pminL kg L, pentru i] sau: ‘Lkg comb. + ix(uinL) kg L=i-(1-minL) he gaze arse+ (1-1) ke comb. pentru ic] Tn cazal in care ic] (ardeve cu amester "poust”), andere: este ineotita deenctii dedisociere Aceste rexii preiuo panedin ‘energia semultata din ardere. pe care 0 elibereaza apre Sinele procesului de andere Reacttile de disociere an un ol stabilizator allprocesului de ardere ‘Resctile de disociere (reversibile) cel mai frecvent intalnite sunt: -H.0+CO ~ CO, +H: (isocierea monoxidulai de carbon caps) (CO+0.++ 2.00: (Gisocieres monoxiduini de carbon ca oxiz). 28.0 (disocierea oxidslala). (disocierea oxiduli deazot}, 'H — Hi (Gisocieres hidrogenalui), ~20 ++ 0; (Gisocieres oxigenuiai).2.2. Ciclul ideal MAS4t- MAN. Definitii ‘VW, = volumal interior al motoraluicand pistonsl se afla in pe; -volums] interior al matoraluicand pistorul re 2f in pm; ‘Vi — Vz capatitere clinerica saa cllindres: V/V: report volumetric de compress: ‘pont de crestere a presiunilor dupa ardere, ‘Ipotese simplificatoare: ~ dupa inchideren supapei de adeisie si inainte de Geschideres supapei de evacuare sistermnl termodinamic se considera sisteminchis: ~ evolutiile de comprinaresi destindare sunt evolaii adizbatice, = scblatbul de gaze penira thapii I (adanivia) of IV (evacuarea) ce consider evoluti inobae lapresiunes meesiecica, = amastecul carburant mm isi schiaiba propsieratile frice si chienice in ema si in timpul ardarit, ~ supapele de adeusie si evacuate se deschid si inchid instantanen in pmi_respectiv in pme iar schimbul ds saree face complet si lapresiune constanta: ~ anderea incepe cand pistonul 2 ajums in pmi_ aceasta se produce instantance, si consta intro crestere de presiunelavolom constant (andere izocora), Lela J. QEQe meet - Tp siIQde mere LeoRGlyt Te +1) =a Rk- Ieee Te sicumT, =T, . adica temperatura atmos erica, avert: fp) SH cam GiGAR SP GA SIG GAR SP ec CAR SCG ER > CARE: +O) aR -1re- k- eRT, 1) ‘Purerea macanica este definita ca raporral intre Tucral mecanie prestat de un sistem si timpal in core aresta‘l prestexra, deci ‘penta MAS4t aver L Ire) PAL, unde t, este timpal cat dureaza un cicia al motomalaiadica dona tare ale aboreini cotit, ci mmm=. dacan estermmtizin, rovmin, vomaves: Telim-1/(e'60)-60m si aranei t,=2T= 120 / nc unde Teste perioada unei rorati a arboreini cotit iarn=n/60 este raratis int rot'sec. i, unei, potersa motoralal va: -lye-1) 120-1), sau dace inlocuim RT, ca p,V; #3, aca notam p; cu p,-presinnea atmosfedca si VAY, VsVze(@-1) ave: FeeVe(elyese peVeen eae) 1-1-1) ne BVern +" -1@-D EW) 120.900-@:-1) “fe -1) iar, tinand conta 1 CB= 736 W_avem: peVeen —______ eae) ¢] 120-73 6k - Ie - 1) ‘Randamental termodinamic al MAS4t-MAN, in definitie, va 5: n= 1 (Qs) Qe=1-mree (Ty - 1) (ree(: Ta) #1 - Gra - Tey (Tesora? -Tyee) 21-1 36a=l-Ue" ‘Pentra calcalarea consummalai specific al MAS4t— MAN va trebui sa facem lesstura intre saportal de crestere a presiunilorsi ‘bilantul masic din termodinamice ede, si anume mam, + m2 me iin pm, -2 m= min pm, + = Gf} + I) = Gefen) + 1. undemeste cara de amestec ce intra in motor, my, ettemasa deus, tara ate masade cartorant ceimtau motor, ‘Vom agla caldura primita de motor pe evolutis 23 si aname calduca primita de la summa calda Q, ou caldure remlteta din dequeres prin andere s energie chimice a ctburmimlei Zp (éztain DE) Q.= mE = Eom / ((minL) + 1)-unde E, este energia chimica a carburantalni: a a sao Gel) “R= GrVs- peo 1) mie -1)e)== Qe eR Tree -1y@-1)si deaici => Eom / Geadnl) + 1)= aR T ye 1G) > @-)= Eok-1)) (Geel) + IPT Sau, pera T, =7, vem: (= 1)= Eoea) (GminL) + RTE In aceste conditii, consummul specific al MAS41-MAN vai: Comm Pui dex daca m= pV, | GT) sim pres Tele) = 1) ever AyGe(aieL) + 1)) 120 2 33.600 [ke comb. Wa] 3.600.000%@- 1) Cy = asinaine- tren BeTanGis(qinL) + Ie - Ia -1) 3:600000-%K-1) oe ReTyGetemanL) + IE" — Eee) )! (Gamal) + RLS) ast Ce =3.600.000/E.-2" (2-1) ee comb/ kWh) Co= 3.600.000 (Es) sg comb. AH] since: ‘= 3600-736 /(1Es) [hg comb/CFh]Exempla de calcul: ‘MAS4t-MAN cu urmatorii parametri (motor M137, aviosne Zlin726/526)- (@=1)= Ee) | ( Ge(mainL.) + Y-R-T,re* ) = 4x 10°x0 £2 (0,851 +1) 287228826 3°) = 67403; BV, 27 — Upta — 1) = 10°17.085u] 7x6 3**— 1)n6,742904 =12.994 F, a-D L-w/120 = 12.9942750/120 =298.000 W -1e'21-1163 $211 = 8211 1 (Cy = 3.600.000 / (y-E,) =3,6x10° (0 5211x410") = 0.173 ke benz. | kWh = 173 g benz. / kWh = (173x0,736)= = 127g benz /CPh: 2.3. CRESTEREA PUTERII MAS4t ‘Din formula patent MAS4t, cbservam ca aceasta poate creste extensiv, crescand cilindress motoralai, respectiv Ve san inensiv. crescand paramatii de profectare san fanctionali i MAS4t_respectiv n — ruratia motoralui e —rapormal volumetric de ‘compeiatare sau-a ~raportal de crestere apresiunilor dupa andere Dintre acestia cresterea turatiel ste limitarade considera: ce tin de arderea combustibilului (arderea se face ca o viteza Suita), crestee rapomral volumetic de compresis este imaitaca ‘Gin consiGerente de stabilitare in Zanctionare a motoralui, iar raporval de crestere apresiunilos dupa andere este dat denarara combustibilulai Solosit. ‘Prin umuare, o vatianta de crestere 2 putesi MAS4t este cresterea presiunii la adexisia aeralut im moter p.. prin mostarea inainte de aleria de admisie a unui compresor de ace. ‘Acest compresor poate fi antrenat de [a arul evotorului rezaltand varianta supraslimentarti cu compeesos anteenat mecanic QUASH-MAF a). S51 compresoral poate antranat de 0 rurbina ce-preia 0 parte din enersia gapslor evacuate din motor. repaltand vasianta supraslimentari ca grup tarbe-compeesor (MAS#t MAF).231. MASMMAF oe ‘To cama] supraslimentarii ca compresor antrenat macanic, la whore cotit, prin intermedia] unui amlbiplicrorde mamtie.se wutreneaza un compresor centrifuzal, care debitenza aera! sub presiumein aletiade adeisie ‘Daca notam x, =p: / pre, raportal de comprimare al compresomalui, atunci din lucral macanic util al motoralai, sevascadea Jucral mecanic consumat decompresor. V,=pmi = Vie V ‘Lenmy "Lier Leese tarer(Ts ~The) + RT - Te) ‘unde. peVsep Wao WaeV ips pa) "=> Viera 6 din prView RT; sips onthe Bag OE ag Tan Tae = Tee se Vne) cm Vee = V3 aveen Tee = Tha(Ws Leen =m Te EY *- Th) ark Spice G1)- Ge" Dp = PcValelepa GPP *= I El)=6 dex Leone = Be Vee 1pePRE (RE? *—1) Ge) (@e"*— 1) ‘Daca tinem seama de randamentul temmodinamic 9,.-p6i mecanit te.. al compresorulai, cumulate intr-un randament gobal “encom: Teonc"Mece, at0NCi Putem corecta Valoarea lncralui mecanic ast fal: (eP *— IN1)= Ge I= Tene y= 25s ‘1}pundep,,: Lesepeest= Leong | Mascon deci, in carol MASU¢MAF_,, aver: Lyaarans= 1 -DoeneonlSCHEMA INSTALATIEIDE SUPRAALIMENTARE CU COMPRESOR ANTRENAT MECANIC Boos | Preune ade» (COMPRESORUL SI MULTIPLICATORUL DE SUPRAALIMENTARE ALE MOTORULUI M337 (AVION ZLIN142) 33 56 77:79 23 31/3724 [80 |21 17 19 57 68 61 76 48 0 4‘COMPRESORUL SI MULTIPLICATORUL DE SUPRAALIMENTARE ALE MOTORULUI AILRA (AVION PZL104 WILGA) a232. MASS-MAF i ‘Te cazul supraalimentarii cu grup turbo-compssor, o part din eneia zazclor evacumtz este preluztadeun a dermsbina (Ge ssegala centripen) si ou ajuroral unei clapete-supaya (clapsra by-pass) seaduce o pars din debival sezclor evacuatsin rarbina Tarbina antreneaza un compresor (de resale centrifugal), a carl turatie de lacra (ce determina rapomal de compamares,) te -regata de clapeta-supapa, ce limiteara turatia supulai turbo-compresor Ia o valoare maxims corespanzatows unui raport de comprimare al aeralui inainte de intrarea in motor, peoiecrat_ ‘Te cama] sootorulai supraalimentar ca up masbo-compresoro pane din exerda coda cured rec (Q)) este preluatademmbica care antvensara wn compresor ceo transiormata in lucra mecanic de comprimare, Liar al aemli.ca reportal decomprinare ZEB Pte Acosta (sang) a°8 aceeasi expresieca la warianta MAS#:AF, Pp. \ Paty Pz 12 ol V=pmi ‘Inacestcan, sven: Lees = Losey ‘Daca Thee, este randamental temodinamic al compresomalui si espectiv, tao al turbine ci similar, ya. randamental mecanic al gupulai tarbo-compresor, atunci bilantal energetic la wupulai turbo-compresorvad ‘Mawa” Monee "Lonn = Leone / Thoms ‘In cazal supraalimentari cu grup turbo-compresor. motoral nu pients luceu mecanit pentra comprimarea aeralui, aceste Sind -recuperat din caléura cedata Sussei reci (enersia zazslor are la iesiren din motor). iar presiunes de aspiratiea aeralui in motor este cea corespunzatoare iesieii din compresor deci, im coral MASS-MAF ye sven: ‘Laug-se = L, 0 pi = PsSCHEMA UNE] INSTALATII DE SUPRAALIMENTARE CU GRUP TUREO-COMPRESOR SI INJECTIE DE BENZINA Bos «Presine Clapeta Ret tet mm Servevalva supapa ocolire ‘Compresor Turkana SCHEMA DE COMANDA STRECLAJ A INSTALATIEI DE SUFRAALIMENTARE CU GRUF TURBO- COMPRESOR Conducta presune de reglare La supapa de descareare tide sola Bost (Presitise aden Capen 7 Supapa pomp Supapal cookie Servovalia sepapa ocolire Conducta ulei de ta motor2.4. CICLUL REAL al motorului cu aprindere prin scanteie, in 4 timpi (MAS-4¢) ‘Foti de ciciul ideal. ta ciel ceals# ign in consideratie ummstoarcle aspects ~ evolutile d= compsimare si de destindere mu sunt adizbatice ci sunt politropice (spee izoterms, mai apeopiate de adiabatice}. ~ gapal de lucru igi schimbS propriatinile Sizice (¢, cu R si k sau 2 aa valori ce dapind de temperarora) sf compozitia chimiciin tinal ade, ~ mu se pot meziija pienderile prin Secare_avesten se caracterizeari printr-o pierdere de clidurd care se disipa: ~ se iam in comsiderare puterile consumate de azrezatele si sistemels motomului. precum si caldura cedata instalatiei de nacire amororalai, ~ supapele de adeisie | evacuare nu se deschid | inchid instantanca, existind intewalede tiem dedeschidere/ inchidare, Acesten se deschid ca avans la deschidere, cespectiv avansul mare la apindere Din punct de vedere al secistentel le detonatie benzinelese clasitica dupa cifra octanica (CO). Cifraocianice anne benzize repreainta procental de izo-octan im amestecal ca nomal-hepian (hidrocatbusi componente ale benzinelot) care are aceeasi recistenta la detonatic cu bensina data in functis de saportol de compresie. Pentra musurarea cffei octanicese folosesc douz metode, si anume metoda Research (COR) si meioda Motor (COM). In tim, in benzina, procental de izo-octan (de fapt CO) finde sascada deoarece ino-octanal se transSoema de la sine, ix tiem, in normal-beptan_ entra carires reristente! In Getonatie s benzinelor, acesten se aditiveara cu tetraetil de plumb2.41. BILANTUL ENERGETIC PENTRU MAS4t PENTRU CICLU REAL242. CICLULREAL AL MASseMAN, Caracteristici motor (Dacia 1300) Vr L450 om:© prim conditie de cargse tine cout a protectaree motoralai ca piston este aeea ca Dackra sh abd tinal ceceser sd cuprind tot volumal Glindrabi le aviatiese folosesc simalan oui bujii din considerente de ardecegi pentra aisisea probabilita amcestecal carburant sie spring. fn gmeral, ln motoarsle cx sinzacd bujie exist o probabilite cacicli motori sl Se Sek andere (timpel I). ‘Procentul ciclilor motori cu ardere se mumeste acoperire cidicd (in aviatie acoperires ciclicd este de aprox. 93 7%). ‘Un motiv pentra care motoml se constrsiegte multi-cilimdra este avela de 2 putes avez puted cai masiprin macires cepaciatti cilindsice, Bei a msi diametrl cilindrului Un alt motiv pentra care ce constraieste motora] multi-cilindra este fureizarea momentului motor cat m2i uniter. DIAGRAMA DE VARIATIE A MOMENTULULMOTOR PENTRU UN CICLU MOTOR (720°RAC) PENTRU MOTOARE CU I=1,46 S12 CILINDRI (6 ESTE DISPERSIA MOMENTULUI PE CICLU, ADICA (Mpa: — Mugen) Masas ) Wariajia momentului motor in functie de unghiul de rotatie a ar- borelni cotit si numarul de“cilindri ai motorului.‘Zona de suprapunere in core ambele supape (4, SE) sunt deschise se cumeyte balleiaj Observasie! ‘Valorile avaneusilor gi Inticcirilor la deschiderea eau inchiderea eupapslor de adatsie qi evaruare precom gf aveneul la se stabilesc din comsiderente ‘VARIAI ‘-MECANIC UTIL IN FUNCTIE DE VALOAREA AVANSULUILA APRINDERE SCADEREA AVANSULUILA. ‘AVANSULUI LA APRINDERE ‘VARIATIA LUCRULUI MECANIC UTIL IN FUNCTIE DE AVANSUL LA DESCHIDEREA SUPAPEIDE ae /ACUARE, AVANSLA DESCHIDERE MARE AVANSLA DESCHIDERE MIC (IN PME) 43 “y3. SISTEMELE MOTORULUI CU PISTON ‘Penta fanctiona motoral cupiston aremevoie de 5 sistems oblizssri- 1 Sistesmal dewmgere: 2. Sistenmal dedécise: 3. Sistemal dedisudbuie, 4. Sistemal deaprinders, 5. Sistemal decatbaratie Suplimentas (si pentea avistie) sunt mecesare si uemitoarele sisteme suxiliare™ ~ Sisteanal de pomire (electric. pneumatic. inertial, pisotehnic): ~ Sistexmal antiincendias (extincior, maductoare de temperatura senzori de Zacara injecare cu spumai): - Rezonatoare (ejapamente) de evaraae sau de admisiz, - Sisteme de reglare automata (SRA).SLL. Sistemul de ungere. Sistem] de ungore are rolnl de 2 ance Imbrifianral (alsin!) in zona in care existd piesein migcarerelativl preintiepinind conracral direct inte piese. care ar presupane dezyjarea de enorsis prin Serare.care contnce laincalnire disiocén de material i temperarar excestve (ceea ce arpatea provace chiar topirea pleseloraflate in migrareeelaivi) Zouele in care pissele se ald i migcarevelativd ce mamesc lage, Clanificarea lagirelor: ~ dup narara migeisi relative a pioselorin contact: ~ Tagie de rotatie (Sasusi palie, sur de biall, fasusi de above cu com). Jagise de tranclatie (pistonal in ciliném,coada supapai in ghidal de supapa). Jagise de rototranslatie (contactul cama tachet san cama ~culbutory, + dupimnaturacontactlai péeselor in migcare: ~ Iagice plane (lastral biele!), ~ Ingire liniare Gaziral cam-calbater), ~legire punctifonme (qalmenral cu bile), ~ dupiimodal de evitare acontactulai dintrepiese ~ Iagire cu alunscare (lagiral bielei, Tazire ca rosto slice (ralzent, ~ dupismodnl de plasare a Iubeifiantalni ine pisselein migcare: ~ lagire hideostatice (HS) — Inbrifiantal ce atuce sub presinne in mona pieselor. far evitares contacralni este -ealizaraprin presinnea creati de 0 pompa de alei. = lagire EsGrodinamice (HD) ~ lubfiantal este doar adus in zona migcési lative dintee piese gi contactal dintre ‘pisse este evitar datoriti efectulai hidrodinamic de portamti creat ix stratl limitd al IubeSantalsi, dite ‘plesele in miscare relative. Cu preponderenta. in motoral cu piston intalnim lazase ou alunecare. cu ungere hidredinamica (HD). eespectiv toate tipusile, in punct de vedere a natasil iscari eelaivepiestlor in contact oi ma sa, Lazare cusostogolire(polmenci) sau bidrostatice eS. Jocal unui lazer reprerinta diferenta intre dimensiunes (diametrul sau grosimea) piesei cuprinse (rumita "alezaj”) si pissed cuprinzatoare (numita "arbore” sau pentra lazer cilindeic, fs). Jocal normal intr-uz lagar HD este: initial @Pieseno!) 0.p001xD; ~ noma in fanctionare (duparoday) 0.0002xD; + sintios (insints de separate) o.p004xD. vunde D este diametral sau grosimes “arboreini”. clonal at wna ings maint MD Gr once Sah comtnat Cem NP): a — Gitrvain de prions ty plan maak: ® — disrbetin axial‘Presiunea care generara fort de sustentatie in laze. ce duce la evitares contacralui direct inte piesele in niscare selativa, \Sisteboira radial si axial cain Sigara de cai sus, este de narura dimamica si revulra din distriburia de vitene (variatia vieza) strata] limita de lubsifiznt. ‘Daca dona de sustentatie uu are o valoare sucianta, pissdle in miscare selativa ina in contact direct ce cozace duce. pein Sisiparea de eneree seraltats pein Secae, le incelzices excesiva a pieselor la supcaizte de contact, care poste provers \Gistrageea acestora prin dislocatia de material si chiar prin topives aterialulai din care este fabricat lazaral Tn mod carent. aborele (Gasul) este confectionat dintr-an ensterial eal dur si cu o buna sezistenta la Secare (fonts in special alizne sau co galt lamelze otclur watate supercial prin comentare unmate de 0 calise supaicidla sa aoperisi deca S cromajale dure), Alezajul (cazinetal) este confctionat dintr-un mstesial stratificat,avand in zone contectuice arborele o depunere Gemstar suoale cu o bums reristenta la Secare (aliaje de staniu, bronzari ca plumb, etc) Cuzinetal este o piesa demontabila de suici Gimensfuni,ca un pret mic In caval distragesti lazaralai pein Sfecare sau dupa expirarea timpului de fanctionate inte separatile capitals respectiv cand socal in lugar depasit valoaren mmvioa fuval se sepreluccema (Prin reciScare) Ia o cova infrioaa (Ge obice! cai ica 125 mom) si se nlocuiesc curinetii ca un set pentra urmatoases cota de reparatie (in mod curent, existe 3 sau 4 cote de repuatiepentra un lamar}, Presinmen maxina in laze, deci si fora in laser, este direct propostionala ca vascozitates Inbsifiantnlui, cu turatia, deci espectiv, ca viteza selativa intre piesele in euiscare si invers proportionala cu valoatea jocului in lazer. Odara cu cresterea remperatasifuleiului, wascozitarea acestuia scade. ‘Uleinl este adus in lacirintr-o noni unde peesiunea este null (1a fasul palice. de exempta, uleiul este adus pesus). ‘Circuite de unzere. (Circuitele deungere ale MAS-4t sunt de dou tipuri ~~ cacamer UMED — 1a care lubrifiannal este pistrat in motor in baia dew > cacaner USCAT — la care lubriSanral este piste iuw-an rexervor exterior mozoralai, UNGERE CU SISTEM CU CARTE UMEDUNGERE CU SISTEM CU CARTER USCAT Acrisire rezervor ae ij Radistor ole Buson umplere il i Joja Rezervorukei Yolet radiator Supapa de siguranta oh Filtry primar (25 <—J'ompa primara ‘La motoarele cu carer umsd_ segmentii se ung cu cestd de ulei.semaitata din barborares de catre arborele cotit 2 uleiului afar in baia de wlei La motoarele cu carter uscat. uleinl este pulverizat in spatele pistoanelor cu ajutorul unor pulverizatoare (conducte ca diameteal mic)SCHEMA SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU CARTER USCAT PENTRU AVIATIE Buson umplere, rezervor Pompa tet —pe Filtra reftlare Filtry primar Pompa primara In componenta sistemlui deunzere intra si pompele de-ulei Acestea pot Si ~Cuangrenaj extezior, ~ cuangengj izteior. ~cupalee, ‘Pompele de ulei potaves un etaj san dows etaje in serie (in cascada),POMPA DE ULEI A MOTORULUI ROTAX 912 (AVION IARS6) Mh ddd! es | fiz tt aEgeeFOMPA DE ULEIA MOTORULUI AII4R (AVION PZL104 WILGA)3.2. Sistemul de vacire. maximd, la core Inbrifi Sistemal de sicire are rolul Sanctions] de a pistra temperatura motoralai sub 0 ungeres in parametri nommali. Odard cu crejteres temperarani, véscoritatea wleiulai scade Peste o anumiti tempersmarh wleial mu mai poate asim ‘presfunes hidrodinamicd pentea evitares contactulai dintre piese si motoral se eripezzd Sistemele de ricire sunt cu: = Bchid; on ~ mit (grat cu Hichid car si cu 20) Racires cu lichid Cireuitele de racire cu lichid pot $: ~ cu instalatiepresurimts, ~ cu instalatie la prestunes atmosterica SCHEMA INSTALATIEI DE RACIRE CULICHID, PRESURIZATA > Supapa siguranta Termometru lichid Vas. expansiune Pompa apaPOMPADE APA TERMOSTAT ‘Ricires ou aer se face cu ajutoral unui sistem de aripioare, plasate ait pe cilindm ‘ cilinésii cit gi pe chiulasd /chinlase, ‘Dimensiunea aripioarlor este in functie de mirimn piesei gi de temperatura pies deci denecesamal de disipareacildani dix zona_Aern] este atus in zona aripioarclor de retire, prin capota motoraini, printy-mn sistem resiabil (manual sma zntomat) 2 ‘vole de capord unde este diija gi domt ca ajutoral-unortable de disjare. (CIRCULATIA AFRULUI LA SISTEMUL DE RACIRE CU AER. PANOU |PARAFOC TABLE RACIRE F VOLETI RACIRE (Contgolul temperaruii motoruluichilavel) se fave cu un sistem de indicatoure de temperature termomete de chiles, ‘Functionarea defecruoasd sau meentineres motorului la 0 temperaruri scizatd conduce la marines consumului 2 combustibil ‘Fun cHionarea lao temparaturd ai mare (pani aproape de limita maxiecd normal) duce lac functionare economicd.33 Sistemul de diseribusie. Sistemal de disteburie are rolul de 2 realize timpli MASSE gi de a cesliza avansusile gi intiviesle supapsioe. poecum fi initeres la momenta potivit a ardent pein generar scdntet lence: SISTEMUL SI DIAGRAMA DEDISTRIEUTIE, ‘La texte motoarcle ix 4 tempi, arborele (“axa”) cu come are jumitste din turatis arborelui cotit, acestes Sind cole smecanic. Pentru cuplare se folosssc amgenaje cu rofi dintate (iolosite in aviatie ~ cele mai Sabile). lant cu rofidelant saa. cures dintata cu roti de cures, SISTEM DE DISTRIBUTIE CU ROTI DINTATESISTEM DE DISTRIBUTIE CULANTDISTRIBUTLA CU ROTI DINTATE DREPTE SI CONICE A MOTOARELOR 137/337 (AVIOANE ZLIN 2677267142) Motor M S37AJAK sectiune distributieElementele in migcare ale sistemulai de disteibutie (rople), tebuie aduse int-o pozitie initialé. penta 2 comela timp gi ‘unghurle motorului. Aceastd oparatie de coselarese mums punerea la punct a distributiel ("calare” a distributii) CALAREA DISTRIBUTIEI PENTRU ROTI DINTATE, LANT SI CUREA DE DISTRIBUTIE ‘La mmotoarele malti-cilindea,principinl de bari in realizarea cichulni MAS-tt, este exalitatea intervalulai de timp intre scintele succesive Intervalul de tiep se poate aa cu fomala: 720": wr. cilindri in grade de rotatie wore cotit san RAC). ‘Avid in vedere necesitaren constraisi MAS-4t in vasianta malti-cilindra, vorezale mai multe variate constructive. dup motor cu cilindsi in linie: -nomal. inversat sau calcat. smotorcacilindsi boxer, ‘motor ca cilindsi in stex: -simpli'san dubli decalata, ‘motor ca cilindsi in V san W ‘La stabilizes ordinii de apsindere 2 motoralui malti-ilindra, pricipiul de bani este neaprinderea succesivd a 2 cilindri alaturafi (¢2:d se poste) pentrao distibutie cx mai unifomna 3 incarcant temic a moterului ‘Exexpl a) 13421 @ cil mini), ‘b) 1-3-5-2-4-1 G cil. im inte 144°RAC intre scanteile succesive), cc) 15-34-2541 (6 cil in V_ 120" intresirarile decate 3 cilindsi), ‘Consideratii functional celativ Ia varianta constractivdin punct de vedereal- JL resistentei [a taircare: ~ avantagos ~soton] in Hine, ~spotorl in stax, awvantgios ~motoral boxes, sdemvenjos «= - moto in linie,3.4, Sistemul de aprindere. ‘Sistemal de aprindere are solul functional de a mera un curent electric de inalti tensiune, necesar desciscisii electice oe aprinde amesteca] carburmt si de a furnizaa omental corespunsitor avansulai laaprindere optim SCHEMA UNEI INSTALATI DE APRINDERE CLASICE (CU ALTERNATOR SI BATERIE DE ACUMULATORI 2. 8 is t iP | a renbermeerrerra Fert brbe ss Circuit de aprindere: 1 semomipe:3 — hin oy Meat 9 os ‘SCHEMA INSTALATIEI DE APRINDERE PENTRU AVIATIE (CU MAGNETOU - UN CIRCUIT) +d +—_ 4 et +d ‘eincipial de fanctionare 2 instalatie’ clasice de aprindere, consti in ruperea unui contact dectic la capetsle unui ‘condensator, a cars tansfunea dintre amar tinde la(are ovaloare Soare mare) ‘Odati ca ruperea contactulai (Ge catre un intrerupator cu contactele platinate saa argintate pentru a evita scanteia la desfacerea sau refarerea contactalt electric sau "perlarea’ contactulai,uumit ci "platina”).la bomele condensatomalai pare ux impale de tensiune, care este amplificat de un transfoemator ridicator — bobina de inductie ~ care genereazi in circustul secundar 0 teustune slectnicd de 6000+12000 V, tenstune ce produce o descivcare dlerincdin baie ‘Cams ruptoralsi este soliterd sam sincromi cu arborele ("axa") cu came. Functie de poritia camei, ruperea contactului, sespectin.descarcarea de inal tensinne din bujie, se produce la mamental corespunzitor avansului la aprindere.ANSAMELU RUPTOR ("PLATINA”)CU CAMA.FISE DE BUJII SI BUJIE PENTRU MOTORUL AIR (AVION PZL104 WILGA) FISE DE BUJIL, BUJE SI MAGNETOURI PT. MOTOARELE M137/337 (AVIGANE ZLIN 7261526142) “ 1 ee = se sat or cy 3u ie Obsenayie! ta avdatie se foloseste magnetoul, pentru cl aceasti masini elecrica genereand tensiunen gi corensal comical dela primele ture, fad s2 abe nevaie de aoa si de sure exterioara de energie (Gtematoral qune la tensiunernomsnala dupe cava sevunde reepactiv Gupatinguldeamersare) __ - TL Lambtoaele de aviatie, circum clectnic de aprindere eate complet separat de circairal electric al aerenavei. ILL Motoral de sviate are dond sisteme de aprindere autonome ‘Motoral de avion are dowd bujii pe cilindra (aceastd masurd este luatd penten cf apeinderes este un sistem cu Sabilitare sedusd) i pent a putea mii diametral cilindealui: a toa sigaranpain functionare, + evitaren detonatie! - prin Sonnarea a doui Sontusi de faciri ce pleaci din direct opuse si se stinz in. smijlocal camarei de ardere, + erejtazen acoperiti ciclices motoralai; ~_posibditere rapid de verifcare a functioned sprindeni in ameambly “Platina? ~rotoral distibuitorasi ~ capacal dstribustnata fomnsard ansembiul raptor-distribuitor, Jn cadrul ruptorului, cama are atitea muchii citi cilindsi ae motoral. In general, la motoral cu mai mult de 6 cilinds se foloness doud came suprapuse si Gecalate intre ele mmontate pe aval distnbuitoralui xi doua"plaine’. Cind cama sz pintenul ruptorului se ureszi, se sodificd att distanta dintre “platine”, cit i avamsal Is aprindere_Unghiul (raportul) Dwell repeezing unghinl est comtactal ruptorulai este inchis seu raportal dintre unghiul cat contscral upiorului este deschis i unghinl intre dous aprimderi succesive Acesta este determinat de distanta inure contactele “platinel” deschise (Core rebuie sade intre 0.4 si 0.8 com specifica Secarai tip de motor). ‘Pana Hecare tip demotor exista pordbilitatea de aseda avamcul initial sza cctic (ca mororal opsit) Diz ealuni functionals, avanso] le apeindere se codifica ou turatia motores (avansal creste cu cresterea turatiel cotoraius) si co sarciza (avansal seade In acceleraren ssotoralai) Exista dispositive automate ce rexieara avansal in functie de tuntie si de sarcizamotoralai (avansul centrifagal si svsnsul vacuumstic) Distribmitoral ceazci cuplarea dleciricd inte crcairal de inaird rensiune din bobina de indactiela bustepein inemmadial unos conductoase de inal tensiune cunite fie de buiie. totedata avand gi colul dea distribu’ scanteia clindralsi core uremic aprindi amestecal. Bujia produce o descivcare slecticd intre un electrad central, consctat la plotal distibuitonalsi gi mari Distangs dine lecirogi este proprie Siecdnai motor sau instalatie de aprindere (0.4 - 1.0 mm). O distanta prea mica produce 0 scanieie fara ‘Putere, ce uu aprinde amestecal carburant (scanteie “rece"), iar o distanta prea mare micsoreaza probabilitatea de producere a scanteli dactrica, miceorand acoperireaciclica Gonditile de descdecare electric din interioral clindralui,in apropieren momentului initied arden, sunt mai defavorabile deci i condigtle armasferei normale, ‘La motoarele moderue cu aprindere prin scdnteie, se unmareste elimtnarea ruptoralai "platine!") deoarece este piesaca cea suai micd Gabilitete din sistem, prin miceorarea curentulai prin "platina’ sam prin inlocuirea sa cu alt disporitiv Ginductiv, capacitiv sau optic). Sisteme moderne de aprindere- 1. Apsindere ca inductie, Aprindere cu calculator de scimteie — 1a acest sistem existi un cititorde pozitie"0” al xboreini cotit al motomalei, scanteia Sind generata de un cirraif electronic ce divizeam ca jumatate din mumaral decilindsi,timpal intre2 tare succesive (care este jumatate din timpal unui cicia motor), 3. Aprindece imlegrata ~ se citegte doar pozitia "0" a acborelui cotit al motomului, au mai existi bobind. suptor- istribuitor, Sse clectirce sau alte piese (eventual in migcare),scanteia Sind produsa de un semnal electricamplificat Ininalta tensitune de un circuit electronic, marind_astiel, Sabilitatea sistemalni_ In aviatie.Sat§ de auto, tot sistenpul de inaltd tensiume este deparanitar pentru ama bevia insalatiile speciale le aviomula, com ar B instalatiile de sadio, radiolocatie, radionavigatie ai3.5. Sistemul de carburasie. Sistema] de casburatie are rolul functional de a raporiza bensina in ar, de a deze amestecul (cspostal) benzina’aer si dea regla cantitatea de amestec aer-bensina ceintrain ator ‘Principia sistemele de carboratie sunt de dou fas 1 Sistem és cefbaratie cu carburator. 2. Sistem deceburstie cuinjectie. 35:1 Sistamnl de carburatie cu carburstor. Casvatatoral este un disporitiv al motoralui care realizeard dozarea gi vaporizarea benrinei in aer. prin aspivarea vacumaticd acestela, procom si red.aea cantitatii deamestec ce intra in potas. ca guotoral unei capete de accelerate: Cantitarn de benzind vaporized in aer se mumste doza] yi ests Sanctie da nivelal din camer danival constaxt Domjulse ‘poate exprima ri ca coeficient de exces de er i (Gomgjul este 1/GrmirL) iz kz benzina | kz aer) Pentru afurcriona MAS# teebaie 62 alba i im anumite mite Gree 0.7 si 13) Bentra siguranta iz Sunctionare eespestiv pentra evitaea detonate. in aviatie 035. CARBURATOR ELEMENTAR INSTALATIE DE ALIMENTARE CU CAREURATOR in plus, din cauza vaporizari benzinei, care este um proces cedbsoarbe caldura in aceasta zona temperatura estema mica ca ceea ce poate duce la depunerea hati, eespeciv la fenomenol de givraj im carburator. Acest momen areca prim, siect imboustirea amestecului_ ‘Fenomenal este pericalos, deoarece poate dace Ia oprisea snotorului prin inecare si, de aceez, in aceasta zona carburntoral ste imcalzit Ficloral este un orificin de dimensiuni mici (sub Imma) prin care vitera respectiv debital de fuid (benzins +e benzinas aq) sate functie de diferente de presiune de Is cele cous capete ale sale de lunzimes onfitiului si de calitates peeiucrant acestuia (ragozitate. sanfensri) ‘Banging este aspireta prin putul de benzind dutoriti depresiunii create si Gebital ete cegist pris jicloral prixcipal de bensiza tn general, cavbunatoral se adapteari mai putin bine la regiemad intermediare dozajul Sind functie de turatia motoralai Bente a Sne constant dozajal la diverse tunti, se echipeaza carburatonal ca sisteme suplimentare 6Pk im Sistem de coreciea dozajeiai coreror comanéataltimerc in avitie. ‘Intrucat, la carvuratoare, dozajal depinde de region motor (turatin motoralai, sarcina motomaini), ponte apastradonajal in ‘valosi normale, se foloseste un Gisporitiv emalsor (tub emalsor), care, pe lanza oodularen ebitalu: Ge benzima pin Samace, face si o barbotare abenzinei, deci o diluarea aeraiui in benzina, core usureaza vaporizarenacesteiaSistem de pornire, ‘La pomire, deoarece nu existh Dux de acr pe alesia de admisie carburstorel webuies$ famizere initial un amete corburant ca un dozaj foarte bozst, cu 1.2 03 — 0.5 (sub limita de functionarenommalaamotoralat) Inbosatirease face cao clapetace smicsoreaza debital de aer ce intra in motor (Clapeta de soc), rezaltand un amestec foarte bozst. Clapeta de soc poate £ comandata anual sua satomat, in functie de temperatura motoraini Dupa pomire, clapetade-soc trebuie Geschisa imediat Sister devolanci. -Acest sistem asizura tusatia de repans 2 motoruiai sma de relamti Pentra aceasta, evista un circuit de aerceocoleste apes bmmratonaini, iar debital de aes se eegieaza cu um jiclor reelabil sau cu un disporitiv automat care regieaza debinal de a=r corspunzator nei anumite turatii a motoralai (taratiade ralanti),atunci cand clapeta obturatoralni este complet inckisa La smotoru deavion, avem un ralanti la sol gi un ralanti in zbor. Qbservatie! ‘Regiml de ralanti este un rezim de functionare ancemali a motonaiui Dozajul Sind foare borat motoral se poate calamina ‘Benzina care pitrande in motor .nearzand din lipsi de aer. se depune sub forma de catbon neredus (calamina) pe pissele interioare ale camerei de andere a motoralui (supape. chiulasi bujii). Depanera de calamini pe bujie duce la inchiderea ciecaitalui clecarc gi dispasitiascintelielecaice. ‘tn camal calaminisii mororalui, carburile dispuse pe pissele intesiowse, la un amumit regim temmic, ve aprind gi geuereazd ‘Sontari de flacéea secandare sau aprindsrea ingintea genera acantesi lectrice, fenomen numst amtoaprindere. Calamina se zntocuritd 1a resin motor mare gi temperatasl constanti (gezim constant) smu prin Sein de motor (auto) sma functionare in antorotatie (evion).‘Siscemad de rep ‘tn cazal in cae mootoral trece de lao turatie mi muicd la o turatie mai mare, din comma inertiei mui mici, debital de aes creste smi pede decit Gebital de benzina, iar amestecal tinge sa saracemsca (ai putina benrina in am) Din aceast moti se mbosttesteamestecal la acceleraren motoraiai, palverizand in apropierea centraomaluicarbursioraluio cantitatesupliantaa debencina care se realizeard cu o pompd suplimentara sau “de sprit” ‘Pompele “de gprit” se montenza pe levieml acceleratiei si actioneaza 3.82. Sistenml de carburatie cu injectie de benzina. ‘La sistemsle de cacburatis cy injertie de bentins amesteral carburant se face prin pulverinares forars s bentine! in camerade ‘zedeze (injectie de Penzina im comers de ardere, core se face prin pulverizaree Denrine! le presiuni maxi de $0 — 3 irect in interioral motoralu), sau imjectia in galeria de admisie (sutraun singur punct ca un injector principal ~ injectis ‘monopunct, 52 cu cate ‘un injector pentra Hecere cilindma, im zaleria de admisie, im apropieres sma in poarta supapel d= ‘sdemisie—injectie multipumet, in amb=le variants presiunes ge injectis este mics sf mums ¢22—8 b=). ‘Cantitatea de benzina injectata este Sunctie de dcbital de aer aspisar de motor si purem aves douascheme si mame ~ schema "in buda deschisa”. in care pozitia obraxaioralai comands cantitarea de benzina inecata, ~ schema cu “feed-back”, in carese masoara cu sjutoral unui debitmetra 2eral ce inte in motor Tnjectoarele de benzina pot S mecomandate szu comandate electric. Injectouele necomandate injecteaza continua benzina debinal de benzina Sind in foncie de presiunea de injectecare ete rediaia de un rezolator de debit de benzina Injecioarele tebuie s2 Geschica peste o anumita valosreapresiunii Gemjectie(23 (bar), si trebuie sa palverizere benzina in picatusi cat mai fine. Injectomele comandate electromametic, za aceeasi presiune de injectie, Gar injectiamn se face continous, ci acesten injecteara oz un interval de timp (la sistemele tai noi doat in parioada deschiderii supapei de admisie iz deepral carta sunt orate). SGebiral de benzina Sind in fanctiede durata imervalubai Getimg cat injectoral este deschis, intewal comandat i stabilit Geum celoulator de injectie ‘Schema de injectiei “in bucla deschisa” este mai putin adaptabila la pertu‘batii, 1a ‘tranaitori sila variatia sercindl Famizate de motor fara de Schema cu “feed-back”, care mascara Gebital efectiv de asrce intra im motor premam si variatiile in timp ale acestuis determinand astfs]_ debitel de benzina mscesar amu mai pescis pent fiseare resm in pans ‘Sistemsle de injectie de benzina se adapteara mai bine la functionarea motorului la diverse reg relativ la detonatie simu produc Senomenal de givraj. ao Constructia principlalfl a slstemulul de injectle de bensink RaJetroaic |L-Comp debitensten aer, 2-Regalator debit benzing; 3-Cititor poritie clapstaaer, 4-Supapa electrica de imboustire pt pornise la sce, SInjector de pomire; 6-Injector necomandat, 7-Remalator de ser alanti, §-Senzor temperature: 9-cummalator presiune; 10-Filtra benzina: 11-Pomps bentins: 12-Rezervor benzins: 13-Ajutaj debitmety ser, 14-Clapera eebitmerra: 15-Tysreigy Constructia principlald a slstemutul de Injectie de benzisl Indetronic. |1-Caleulator injecrie; 2-Injector comandat, 3~Debitmetma er, 4 5~Senzori temperatura; 6-Injector pommirs; 1-Pompa benzita: Fila benzing, waite 10-Ranlaor se asi in-zitim posed obturator, 12-Relea pompa bemina, 13— ‘Raptor-distibuitor, 14—Rezeworbenzina. 2INJECTOARE DE BENZINA COMANDAT ELECTRIC SI NECOMANDAT a4.6. SISTEME. DE REGLARE AUTOMATA (SRA) ‘Sistemele de reziare automata au ca scop eliberarea persoanei ce exploateaza motorul (cofer, pilot etc) de annmite sarcini sam comenzi ce webuie date motorului pentmu ca acesta sa Sunctioneze in siguranta sau la paramenii proiectati In acest az, ‘apumite comenszi sau reglaje in functionare ale motomului (inteme sau extemne) vor fi lasate in seama unor dispositive de automatizae (DA), san rezalatoare automate (RA) Ca destinatie SRA por ~Hmitative — - care pastreama un paramesm regia @R) al motormbi im limita / Himttele eupetioara cav’si inferioare, sauimle cme anc un snumit parcetrs cedist (PR) lao valowre canine postbila in conditide date, soptimale —_—~ care aduc un auumsit parametra resist (UR) lao valoare optima im conditiile date, "@eproces: —_ pena aramie ogi oteme(camar 8 avangal in apenere martin ener Ge aaet ate) FRi ‘Dupanumaral factorilor deresiare (FR) si al parumentlor rexiati (PR), SRA por S: ~ monovatiabile (1 FR, 1 PR). ~ multivarisbile G FR PR interdependent, SRA pentma object la regiani automate aultiveriabil-ORAM). (RA) Schema de baraa unui SRA cuprinde- + umatoarele marin on: mains promamsta dels o manets | proxemstor ~ matims citita dewn sensor’ disporitiv de masurare:-™ - maim modulara, - FR faror decesiare, marion ce determina fonctionares ORA: - PR --paramema relat, carime semultata ponte valoarea FR ohilitadeDA RA), ~uematoarele entitati: ~ORA. - objectal eesisii automate (in cazal nostra. MAS#t). -DA - dispositiv de automatizare care snenama / lola 0 marine modula m in dhncie de 0 smatimme progamata pi de destinatiapropusapentma SRA. ~ este un DA in care coarimes modula m depinde de marime: prozemata rp darsi dederivatele infegralele de orice ordin ale acestsia in timp (0, (respectiv damctie de d* xs{thdr" ai de * x0} a" ‘pentru orice mumere naturale nenulen sim} EE - element de execatie,care poate S: ~ mai, ~ bidraalic, > electric, = pneumatic, ~ vacmumatic. -1 indicator al PR sealizat (optional)Ca exemplificare. se preninra schema “deschisa" si disporitival de sutomatizare de resi intem aavansului laaprindere in functie de turstia motoralai (avans centeifuzl) SCHEMA BLOC A SRA “DESCHIS" . avans turatie supli- avans la hid mentar aprindere arc+ mecanic MAS4t contra- greutatiSimilas, existaun dispozitiy de automatizare pentru avansul vacuumatic.In afara de schema de baza prezentare anteriog, cumita ci "deschisg’ si dare pemusbatli oi putem areas moulds scheme (RA) - Schema "deschisa” ci cu perturbatii p, care pot 4. + pesturbatii aditive (care influenteaza PR dar nu influenteaza functionarea ORA- oie po), ‘peru paramanice (care infventenra tat PR cat oi foneicearea ORA: sx PRE. pee) LI (feed-back) = Schema ou feed-back (cu lestura inversa LI, in care PR este comparst de un clement de comparatie EC ca valoarea progamata xy, EC generand o eroare ta diferanta e) si cu parturbatii p-LI (corectie) LI (eroare) ~ Schema cu dublu feed-back (cu lezerura inversa (LI) de corectie si de eroare) si cu perturbatie p_Ca exemplificare. se presinta un disporitiv de regare automata (DA) 2 toratiei eotoruini dupa lesa "turatie constants dblosit Secventin aviztie SCHEMA BLOC A SISTEMELUT _ Viteza avion maneta deplasare unghi pas piston pala \ Yo 1 x, EC, ~ P turatie # FR PR : .# hidraulic MAS4t contra- LI (feed-back) greutatiSCHEMA DE CONSTRUCTE ASRASCHEMA DE DETALIUA SRA CU SISTEM DE "PAS DRAPEL” SUPAPA ~¥ RIDICARE. PISTON PAS DRAPEL PAS MARE ARC REGULATOR Gi (CENTRIFUGALE ATA, CONDUCATOARE SOLENOID (BOBINA) 'SUPAPA PAS DRAP POMPA ULED REGULATOR | BLOCARE PAS PAS MIC INTRARE| — ALIMENTARE ULEI ULEI MOTOR PAS DRAPEL ARBORE CONDUCATOR(CUPRINS (Cavant inainte ‘Saneaducem amninte L.MOTOARE 11. CLASIFICAREA MOTOARELOR, 12. Motor] ca aprindere prin scanteie in 4 timpi_ ca admisiemararala 12.1 Descriere samara MASS MAN 122 Cictul de functionare al MAS4: MAN 123. Descrierea deraliana MAS4¢ MAN 1.231. Blocal motor (canter bloc-cartet) 1232. Chiulasa 1233. Asborele cotit (wilbrocken) 1234 Bistomal 1235. Biela 123.6. Camasa cilindralai 123.7. Ansanblel distributis 2. ELEMENTE DE TERMODINAMICA, 21. TEMODINAMICA GAZELOR ‘21.1. Relat diferentiale de calcal 2.12 Evolutii paricalare 2.13 Variatia parametsilor energetici 214 Temodinamica ardertt 2142. Arderea combustibilului definit prin panticipatia asia 22. CICLUL DEAL Mas4:- MAN 23 CRESTERA PUTER Nase 231 MAS#OMAFL. 232 MASA S 2.4. Ciclul real al MAS4: MAN 24.) Bilznral enereetic dl MAS4¢-MAN penta ciclal real 2. Cichal real al MAS4-MAN 3.SISTEMELE MOTORULUI CU PISTON, CU APRINDERE PRIN SCANTEIE, TN 4 TIMPI 3.1 SISTEMUL DEUNGERE 3.2. SISTEMUL DERACEE. 33 SISTEMUL DE DISTRIBUTE 34 SISTEMUL DE APRINDERE 35. SISTEMUL DE CARBURATE 3.5.1 Sistemal decarburstie cu carburstor 3.52. Sistemul decarburatie cu injectiede benzina 3.6, SISTEME DE REGLARE AUTOMATA GRA}BIBLIOGRAFIE Agenda automobilului, Vol. 1+2: Vaiteanu, D.; Stole, M.; Campaan, N.; Zamfireseu, E. Automobilul de la A la Z, dictionar. Catslog ilustrat de piese de schimb, motor Al 14 RA. Catalog ilustrat de piese de schimb, motoare Welter M137 M337. . Catalog ilustrat de piese de schinb, motor Rotax 912. Curs Jepsen — Oxford, Sisteme de propulsie. . Manual de zbor avion EXTRA 300L. Motoare pantru automobile si tractoare, Vol. 1+2: Absitancsi, D.; Hasezan, C.; Stoica, 1; Claponi, D; (Cihodarn, L. 9, Motoare penta autovebicule: Popa, B.; Batsss, N.; Cazila A. 10. Note de curs sisteme de automatizare pentru aviatie: Burniana, M. 11. Organe de masini: Pavelescu, D.; Radulescu, G.; Gafitanu, M.; Crudu, L; Gheorghin, N. 12. Tarmodinamics tehnica, Culegere de probleme: Pimsner, V.: Vasileseu, CA: Patcovici, A OIA