PROBE, REFLEXE

Durerea radiculara:
Manopera Lasgue: Pacientul aflat in decubit dorsal, examinatorul realizeaza flexia pe
abdomen a membrului inferior, acesta fiind mentinut in extensie de la articulatia genunchiluimanevra va determina durere in sciatica

Manopera Bonn : Pacientul aflat in decubit dorsal, examinatorul realizeaza flexia gambei pe
coapsa urmata de abductie ceea ce determina durere in sciatica

Pentru efectuarea unei comparatii a auzului celor doua urechi:

Proba Weber- se aplica la nivelul vertexului pacientului un diapazon. In mod fiziologic,
vibratiile sunt percepute bilateral, insa in surditate de transmisie vibratiile sunt percepute numai de
partea urechii afectate, in surditatea de perceptie vibratiile se aud mai bine de partea sanatoasa

Pentru determinarea conducerii osoase:

Proba Schwabach- se aseaza diapazonul pe vertexul pacientului si se masoara in cat
timp se percep vibratiile. In mod fiziologic, vibratiile sunt percepute in 20 de secunde. Prelungirea
duratei apare in hipoacuzia de transmisie iar prescurtarea duratei este caracteristica pentru
hipoacuzia de perceptie.

Test auditiv care permite evaluarea gradului de afectare a urechii medii

sau interne prin compararea auzului pe calea osoasa cu auzul pe calea
aeriana:
Proba Rinne- punem diapazonul la nivelul mastoidei, pana cand pacientul percepe
vibratiile osoase, dupa care se muta diapazonul la niveulul conductului auditiv pentru a vedea
durata pana cand sunt percepute vibratiile aeriene. O transmisie aeriana mai mica decat o
transmisie osoasa face proba pozitiva pentru surditate de transmisie

Tulburari de echilibru static si dinamic:

Proba Romberg- pacientul este rugat sa alipeasca picioarele si sa intinda mainile in
fata; daca reuseste aceasta pozitie, se trece la urmatorul pas si anume, pacientului i se va cere sa
inchida ochii. De obicei, pozitia ortostatica poate fi mentinuta, in acest caz Romberg-ul fiind
negativ. O dezechilibrare a bolnavului va face proba pozitiva
Proba mersului -cu ochii inchisi in linie dreapta -este dificil, bolnavul deviaza de partea
bolnava.

Proba Barre- proba firului cu plumb --> Bolnavul in picioare in dreptul unui fir cu
plumb sau in dreptul unui pervaz de usa inchide si deschide ochii la comanda. Examinatorul, luand
ca reper urechea bolnavului fata de firul cu plumb, apreciaza starea de echilibru a acesteia. In
leziunile labirintice, cand un labirint este hipovalent. ori de cate ori bolnavul inchide ochii, capul
se inclina cu cativa centimetri de partea lezata.

Proba bratelor intinse - i se va cere bolnavului sa stea cu bratele intinse in pozitie

orizontala, acestea fiind in supinatie. Membrul paralizat va cadea, iar antebratul va trece din
supinatie in pronatie

Semne:
Semnul Trousseau: compresiunea bratului cu un garou determina contractia tonica a mainii si
degetelor

Semnul Weiss: percutia ramurii superioare a nervului facial la nivelul arcadei zigomatice duce
la contractia muschiului sprincenar

Semnul Chwosteck: percutia nervului facial la nivelul obrazului, la egala distanta intre ragus si
comisura bucala, duce la contractia muschilor buzei

Motilitate:
Proba Barre
punem pacientul in decubit ventral (pe burta), cu gambele flectate in unghi drept pe coapsa
( trebuie sa il tinem asa 10 min)
daca leziunea este unilaterala incepe sa cada incetul cu incetul membrul afectat

Proba Migazzini
pacientul este in decubit dorsal (pe spate) cu coapsele flectate pe abdomen si gambele pe
coapsa
cade de partea leziunii

Proba Vasilescu
este folosita in cursul examenului neurologic, pentru a pune in evidenta existenta unui
deficit motor
pacientul este in decubit dorsal (pe spate)
il punem sa flecteze rapid membrele si de partea leziunii ramane in urma
la membrele superioare: tinem membrele in pozitie orizontala, degetele in supinatie, cade
membrul de partea leziunii si trece in pronatie

Coordonarea miscarilor:
Hipermetria = amplitudine crescuta a miscarilor datorita lipsei de contractii la timp a
agonistilor

Proba indice- nas

blonavul este rugat sa duca indexul la nivelul nasului, cand cu o mana,cand cu celalalta
in cazul ataxiei cerebeloase, bolnavul nu ruseste sa realizeze aceasta proba pentru ca fie nu
nimereste tinta, fie o depaseste

Proba calcai- genunchi

bolnavul asezat in decubit dorsal este rugat sa duca calcaiul la nivelul genunchiului opus
in ataxia cerebeloasa acest lucru nu este posibil deoarece pacientul depaseste tinta, in cazul
acesta tinta fiind genunchiul
Ambele probe se realizeaza atat cu ochii inchisi, cat si cu ochii deschisi.

Se poate realiza si proba Grigorescu

bolnavul este rugat sa introduca degetul intr-o sticla

Proba liniilor orizontale

examinatorul figureaza 2 linii paralele, verticale si ii cere pacientului sa le uneasca prin
linii orizontale => pacientul nu pleaca de la prima linie si o depaseste pe a doua

Proba asimetriei tonice

pacientul sta cu mainile pe langa corp si ii cerem sa ridice ambele brate, sa le opreasca
brusc la orizontala
bratul de partea leziunii se va ridica mai sus -> hemisindrom cerebelos

Asinergia = lipsa de coordonare a miscarilor simultate, care participa la executarea altei miscari

Proba Babinski:
pune in evidenta lipsa de coordonare a miscarilor simultane care particpa la executarea unei
miscari mai mari in cazul unui sindrom cerebelos:
1) in mers, partea superioara a corpului ramane in urma si nu urmeaza pasii;
2) pacientul nu poate flecta genunchii pentru a putea face podul, bolnavul cade ca ,,un butuc" pe
spate
3) pacientul asezat in decubit dorsal nu reuseste sa se ridice in sezut daca are bratele incrucisate
Adiadochokinesia = imposibilitatea de a executa miscari rapide, succesive, de sens contrar

Proba Moristii:
rugam bolnavul sa realizeze miscari de invartire a unui aratator in jurul aratatorului de la
mana opusa. Se va observa o lentoare si o neregualritate in miscare.

Proba marionetelor:
pacientul este rugat sa realizeze miscari de pronatie si supinatie, cu bratele intinse

Reflexe:
Reflexul fotomotor:
- micsorarea brusca a pupilei determinata de patrunderea unui fascicul de lumina
- se examineaza comparativ
- este afectat leziuni ale arcului reflex

Reflexul de acomodare la distanta:

contractia pupilei la apropierea unui obiect de ochi si dilatarea ei la departare

reflexul este pierdut in DIFTERIE si ENCEFALITA EPIDEMICA

Reflexul cornean:

se testeaza bilateral, prin aplicarea unei bucati fine de vata sterila pe cornee. In mod
normal, chiar daca se testeaza un singur ochi, pacientul trebuie sa clipeasca cu ambii
ochi de fiecare data cand este atinsa corneea
cand reflexul este absent pleoapele nu se misca cand este atinsa corneea.

Reflexul masterian:

se realizeaza astfel: bolnavul cu gura intredeschisa- se introduce un apasator in

cavitatea bucala ce se percuta cu ciocanul de reflexe
raspunsul este reprezentat de contractia muschiului maseter cu ridicarea mandibulei
lezarea nervului trigemen determina diminuarea sau abolirea lui
este exagerat in scleroza si in sindromul pseudobulbar

Reflexul nazo-palpebral:
se executa prin percutarea radacinii nasului, subiectul fiind cu ochii deschisi
se obtine ca raspuns inchiderea ochilor, prin contractia muschiului orbicular

Reflexul optico palpebral:

se inchid ploapele in urma stimularii luminoase intense

Reflexul acustico- palpebral:

se inchid ploapele la un sunet puternic

Evidentierea sindromului de iritatie meningeana:

> redoarea de ceafa -> pacientul este in decubit dorsal, cu membrele inferioare
intinse, flexia pasiva a cefei este limitata ca miscare si
dureroasa, direct proportional cu intensitatea inflamatiei
meningeene
> Kernig -> semnul Kernig 1 - cand examinatorul incearca sa faca flexie de coapsa pe sold
(ridicand coapsa de pe planul patului), gamba fiind in extensie,
pacientul va usura suferinta prin indoirea genunchiului
-> semnul Kernig 2 - din pozitia culcat in decubit dorsal medicul produce flexia din
articulatie a soldului, ridicand la verticala membrele inferioare iar
pacientul va usura suferinta prin indoirea genunchilor
> Brudzinski --> se obtine prin fortarea miscari de flexie a cefei peste limita de toleranta a
bolnavului iar aceasta va usura suferinta prin indoirea genunchilor

Probele de pareza
Proba Fischer - in cazul mentinerii membrelor superioare in pozitie orizontala, cu bratele in
supinatie, in partea deficitului piramidal membrul superior incepe sa cada, iar
antebratul ia atitudinea de pronatie

Proba bratelor intinse - i se va cere bolnavului sa stea cu bratele intinse in pozitie orizontala,
acestea fiind in supinatie. Membrul paralizat va cadea, iar antebratul va trece din supinatie in
pronatie

ROT -> prin percutia tendonului sau unei apofize osoase se

obtine o contractie a muschiului respectiv
La nivelul membrelor superioare vom examina:

Reflexul bicipital (C5-C6) - bratul e sustinut relaxat cu cotul sprijinit pe mana examinatorului,
antebratul e in semiflexie si usoara pronatie. Examinatorul loveste cu
ciocanul tendonul muschoului biceps direct sau prin intermediul
propriului deget intre tendon si ciocan. Se obine contracia bicepsului
brachial cu flexia antebraului pe brat.

Reflexul tricipital (C7-C8)- bratul e in abductie cu antebratul fie asternand in unghi drept fata
brat, fie cu sprijin pe cot la 90 grade, fie sprijinit in sold fie, la
jumatate intre flexie si extensie sprijinit la mana examinatorului.
Se percut tendonul tricepsului deasupra olecranului i se obine
extensia antebraului pe bra prin contracia tricepsului. Inervatia
senzitiva si motorie o face nervul radial.

Reflexul stilo-radial (C5-C6) - antebratul e in semiflexie si semipronatie cu apofiza stiloida

radiala in sus. Se percut apofiza stilod radial i se obine
contracia muchiului lung supinator cu flexia antebraului pe
brat. Inervatia o asigura nervul radial

Reflexul cubito-pronator (C7-C8-D1) - antebratul e in semiflexie si semipronatie. Se percut

apofiza stiloid a cubitusului i se obine pronaia
antebraului. Inervatia o asigura nv median.
La nivelul membrelor inferioare:

Reflexul rotulian (L2-L3-L4) - pozitia e asezat pe scaun cu picioarele usor sprijinite pe podea in
pozitie simetrica sau cel mai frecvent asezat pe scaun cu un membru
inferior asezat picior peste picior sau asezat la marginea patului cu
membrul atarnat. Se percuta tendonul rotulian sub marginea inferioara
a rotulei. Se obtine contractia muschiului cvadiceps care se
evidentiaza prin palpare si se obtine extensia genunchiului. Reflexul
se cerceteaza bilateral.

Reflexul achilian (S1-S2) -pacientul e in genunchi pe un scaun sau in DL in pat. Se percut

tendonul lui Achile i se obine contracia la nivelul tricepsului sural cu
flexia plantar a piciorului. Inervatia o asigura nervul tibial.

Reflexele cutanate - sunt contracii ale unui muchi sau a unui grup muscular ce
apar n mod involuntar i se obin prin excitaia regiunii
corespuntoare pielii pentru acel grup muscular

Reflexul palmo-mentonier (C8-D1) - prin aplicarea unei excitaii la nivelul palmei se obine
contracia muchilor mentonieri

Reflexul palmar (C8-D1) - prin aplicarea unui stimul la nivelul regiunii tegumentare a
pisiformului se obine contracia muchiului palmar cutanat

Reflexul cutanat abdominal superior (D6-D7) - subiectul e in DD cu peretele abdominal

relaxat, coapsele flectate pe abdomen, bratele pe langa
corp, capul in sprijin pe perna. Prin excitarea pielii de
la nivelul abdomenului superior se obine o contracie
a muchilor abdominali superiori

Reflexul cutanat abdominal mijlociu (D8-D9) - subiectul e in DD cu peretele abdominal

relaxat, coapsele flectate pe abdomen, bratele pe langa
corp, capul in sprijin pe perna. Prin excitarea pielii de
la nivelul abdomenului mijlociu se obine contracia
muchilor abdominali n poriunea mijlocie

Reflexul cutanat abdominal inferior (D10-D12) - subiectul e in DD cu peretele abdominal

relaxat, coapsele flectate pe abdomen, bratele pe langa
corp, capul in sprijin pe perna. Prin excitarea pielii de
la nivelul abdomenului inferior se obine contracia
muchilor abdominali.

Reflexul cutanat plantar extern (L5-S1) se realizeaz prin excitaia plantei n poriunea
extern i se obine n mod normal flexia degetelor; n
mod patologic apare reflexul Babinski ce const n
extensia degetului mare i se ntlnete n leziunile
piramidale

Reflexul fesier (S1) - se excit regiunea fesier i se obine contracia muchiului mare fesier;

Reflexe patologice:
Reflexul Rossolimo (S1) - se percut interlinia articular digitoplantar i se obine n cazul
prezenei unei leziuni piramidale flexia ultimelor patru degete

Reflexul Bechterew-Mendel (S1) - se percut faa dorsal a piciorului, la nivelul cuboidului

se obine flexia ultimelor patru degete n cazul prezenei unei
leziuni piramidale

Reflexul Hoffmann - examinatorul tine mana pacientului aflat in usoara dorsiflexie din pumn s
cu degetele usor flectate. Cu cealalta mana apuca intre police si index falanga
distala a degetului mijlociu a pacientului pe care o flecteaza puternic piscand-o cu
degetul. Fiecare flexie e urmata de o relaxare brusca. Hoffmann e prezent daca
apare flexia si abductia policelui si eventual flexia indeceli. Acest semn evoca o
leziune piramidala.