NEUROLOGIE

Curs nr. 8

Sindroamele corticale
Lobul frontal
--> apar:
tulburari motorii:
hemiplegie corticala- predomina pe unul dintre membre sau la fata
- se insoteste de crize gexoniene motorii
crize adversive- devierea gl oculari si a capului de partea opusa leziunii daca procesul
este prin deficit si de partea leziunii daca este proces iritativ
ataxia frontala- tulburari de echilibru, tulburari de orientare in timp si spatiu, impresia de
deblasare a corpului, tulburari a imaginii posturale
tulburari reflexe:
reflexul de apucare (daca se atinge palma pacientului de un obiect are tendinta sa il
prinda si se accentueaza mai tare daca incercam sa il luam)
reflexul de agatare flexia puternica a falangelor la excitatarea fetei plantare a ultimelor
doua falange
tulburari de vorbire:
afazie motorie pura sau mixta ce poate merge pana la anartrie si agrafie
anartrie= incapacitate patologica de a articula cuvinte
agrafie= pierdere sau tulburare a functiunii de exprimare a gandurilor prin scris
apare saracirea si aspontaneitatea verbala
poate sa apare ecolalie
ecolalie = repetarea ca un ecou a cuvintelor altora
poate sa apara tendinta de a persevera
tulburari psihice:
sdr frontal moriatic: euforie, puerism, calambururi inadecvate, pacientii par antipatici si
ironici
comportament instinctual: bulimie, hipererotism
apar la niv atentiei si memoriei: amnezie de fixare cu unitarea datelor recente
apare dezorganizare in timp si spatiu, mergand pana la confuzie
tulburari vegetative:
vasomotorii
pilomotorii
sudorale
atrofia frontala apare in lez degenerative cum e boala Pick sau boala Alzheimer
fost accident vascular
toxic- in Sdr Korsakoff (tulburare secundara a dependentei de alcool)
tumoral in moria frontala

Lobul parietal
- reprezinta locul de integrare vizuo-spatiala si harta mentala a spatiului
--> apar:
tulburari de sensibilitate:
hemi, hipoestezie heterolaterala in special pt sensibilitatea profunda
pierderea simtului pt atitudine
alterarea discriminarii tactile
acestea fac parte din crizele gexoniene
tulburari de motilitate:
apre ataxia care este secundara apraxiei sau tulb de schema corporala
tulburari trofice:
atrofii de tip Aran- Duchenne localizate controlateral, insotite de tulb vegetative:
edeme, himpersudoratie si hipotonie
tulburari de schema corporala:
sdr Anton Babinski- apare prin lezarea lobului temporal non dominant: hemisomat
agnozie, anosognozie (nu constientizeaza boala), anozo diaforia (indiferenta fata de
boala)
lez de lob dominant se numeste: Sdr Gertsmann (care se caracterizeaza prin:
agnozie digitala, agrafie, acalculie, dezorientare drepta stanga , apare din
prelungirea leziunii)
alte tulburari:
apraxia care presupune tulb activitatii gestuale in absenta oricarei leziuni
hemianopsia omonima laterala de partea opusa leziunii

Lobul temporal
- are functii: senzoriale, viscero vegetative, afectiv motivationale, prosexica, cognitiva si de
specializare emisferica
--> apar:
tulburari senzoriale:
sensibilitate corticala prin lezarea 41, 42 Brodmann --> imposibilitatea de a avea
senzatii auditive elementare
--> apare in dementa presenila si in ateroscleroza cerebrala
agnozia acustica generala: incapacitatea analizatorului auditiv de a identifica sunetele
afazia senzoriala Wernicke --> surditate si cecitate verbala, agrafie, neintelegerea
ordinelor
tulburari in orientarea si recunoasterea vizuala:
- sdr Kluver Bucy : hiperoralitate, hipersexualitate, tulb in memorarea sarcinilor vizuale
tulburari viscero-vegetative:
apar fie ca aura, fie ca insotire in epilepsia temporala: dispnee, greata, bradicardie,
gastralgie (durere de stomac)
tulburari afectiv motivationale:
pasivitate si independenta fata de mediu
exacerbarea sau diminuarea unor necesitati biologice primare

 tulburari prosexice si ale vigilentei:

daca stimulam lb temporal apar halucinatii vizuale si auditive de tip: deja-vu, deja-conu
daca se lezeaza apar diprosexii (tulb de atentie)
tulburari cognitive:
daca se lezeaza lb dominant apare discursivitate si incapacitatea de efectuare a
operatiilor mentale
daca se lezeaza nondominantul apar tulb de gandire prin incapacitatea utilizarii
informatiilor vizuo-spatiale
tulburari motorii:
in lez unilaterale timpul de reactie motorie este prelungit

Lobul occipital
zona de integrare vizuala a informatiilor
apar ariile Brodmann 18, 19 pt vederea colorata
tulburari ale campului vizual:
hemianopsie omonima (percepe forma obiectelor de partea campului lezat dar nu
percepe culorile)
cecitatea corticala- in leziunile bilaterale occipitale (nu constientizeaza ca este orb)
agnozia vizuala sau cecitatea psihica- incapacitatea de a recunoaste obiecte, cuvinte
scrise, incapacitatea de a localiza corect obiectele
este verbala, spatiala pt obiecte
halucinatii vizuale
pierderea memoriei vizuale
daca este lezat lobul occipital dominant apare aloxia si agnozia vizuala si pt culori
daca este nondominantul apare agnozie vizuala partiala, si mertamorfopsii
in leziunile bilaterale apare paralizia psihica a privirii (nu poate urmarii obiectele),
inatentie vizuala