Curs nr.

NEUROLOGIE

Patologia nervului vestibular

Auzul este ultima achizitie in sfera filogenetica.
Modificari ce se pot sesiza la nivelul nervului acustic sunt: diverse zgomote in urechi sau
scaderea auzului in diverse grade
In leziunile urechii externe si medii--> scade auzul pentru vorbirea soptita
In leziunile urechii interne--> scade auzul pentru vocea tare si scade in grade mai mici pentru
vocea soptita
1. Hipoacuzie
In leziunile urechii externe si medii apare > hipoacuzie si surditate de transmisie
In leziunile urechii interne > apare hipoacuzitie si surditate de perceptie
Audiometria:
> poate sa fie: tonala si vocala
>ea testeaza capacitatea auditiva a unui subiect, prin emiterea cu mijloace electronice a unor tonuri sau
cuvinte
> intensitatea variaza foarte mult (ex: cea tonala > 128 cicli/ s // cea vocala > 9192 cicli/s
=>

Sindrom auditiv iritativ = Pacientul percepe zgomote sau sunete fara sa existe o sursa sonora de

stimulare
Ex: acufenele (pt zgomote grave) si tinitus (pt zgomote inalte)
- pot sa apara in traumatisme (cranio-cerebrale, prin explozie) sau traumatisme sonore, traumatisme prin:
factori infectiosi (otite, mastoidite, scarlatina, fotoscleroza, sifilis), factori toxici ( chinina, salicilatii,
streptomicina, tutun, alcool), factori reflexi (HTA, ateroscleroza, malformatiile, sdr de hipertensiune
intracraniana)
2. Hiperacuzie
cresterea intensitatii de perceptie auditiva
apare in paralizia periferica faciala, in migrena si in sdr nevrotice
3. Diplacuzia
- distorsiunea de auz in care acelasi sunet este auzit simultan in doua variante diferite de tonalitate
4. Paracuzia
in care la un pacient care are clar o afectare a auzului, aude mai bine zgomotele inalte decat pe
cele joase
sau invers aude mai bn sunetele in conditii de zgomot decat in conditii de liniste

Sdr deficitare auditive

1. Surditatea de transmisie

este afectata conducerea aeriana

conducerea osoasa este accentuata si prelungita
proba Weber e lateralizata de partea bolnava
proba Schwabach e prelungita
proba Rinne e negativa
Cauze : - dop de cerumen
- furuncul de conduct auditiv extern
- otite medii

2. Surditatea de perceptie

sunt afectate ambele tipuri de transmisii> si aeriana si osoasa de partea bolnava

Weber e lateralizat de partea sanatoasa
Schwabach e scurtata
Rinne e pozitiva
deobicei se asociaza si cu sdr vestibular
Cauze: - traumatice: fractura de stanca
- tumori: neurinom acustic

3. Surditatea mixta

apare in: otite si otoscleroza

Nervul vestibular- componenta a nervului VIII

Simptome:
vertijul - simptom subiectiv
nistagmusul- simptom obiectiv
tulburarile de echilibru static si dinamic
Vertijul:
reprezinta o falsa senzatie de deplasare a individului in raport cu elementele inconjuratoare sau
invers a acestora fata de subiect
pot sa aibe directie de tip rotatoriu sau de scufundare
se asociaza cu anxietate si fenomene vegetative: greata, varsaturi, paloare , hTA
a. Romberg
b. Barre
c. Proba bratelor intinse

> se fac cu ochii inchisi

Nistagmusul:
- miscare ritmica sincrona , involuntara a gl oculari
- are doua componente: >o miscare tonica, lenta, de origine labirintica cu directia spre labirintul lezat
> o miscare cromica, rapida cu efect de compensare, a carei origine se presupune
ca este corticala
- dupa directia secusei rapide poate fi: vertical, orizontal sau rotatoriu
- dupa modul de punere in evidenta este:
>spontan (congenital) apare la privirea inainte
>relevat (cand este pus sa priveasca un obiect intr-un unghii de 45 de grade)

- dupa origine:
> de fixare: apar oscilatii oculare in momentul in care este pus sa priveasca un obiect
indiferent de unghi
> congenital: apar oscilatii oculare epuizabile care apar la privirea lateral extern
- dupa topografie poate sa indice sediul leziunii:
> nistagmusul orizontal bilateral > inseamna ca leziunea este in punte
> nistagmusul vertical > leziune pedunculara
> nistagmusul rotator> leziune in bulb
- putem sa il evidentiem prin:
>Proba rotatorie
>Proba galvanica
>Proba calorica
>Nistagmografie

Sindroamele vestibulare sunt de mai multe feluri:

1. Sindrom vestibular periferic- prin leziuni ale urechii medii
2. Sindromul nervului vestibular prin lezarea nervului VIII
3. Sindromul vestibular central- prin lezarea nucleului si a cailor vestibulare centrale
1. Sdr. vestibular periferic- caracteristici:

apare vertij intens si accentuat de miscarile capului

tulburari ale ale echilibrului static si dinamic de partea bolnava
Romberg pozitiv
nistagmusul este orizontal si bate spre urechea sanatoasa
dispar in 3-4 saptamani

2. Sdr. nervului vestibular- caracteristici:

vertijul este discret
se insoteste de semne ale nervilor ce merg pe acelasi traseu: n VI, n VII, n IX
apare neurinomul acustic
arahnoidite din zona ponto- cerebeloasa
3. Sdr. vestibular central- caracteristici:
apar in leziuni ale trunchiului cerebral
vertijul este de intensitate scazuta dar persista mult
variatiile tonice nu sunt influentate de pozitia capului dar variaza in cursul aceleasi examinari
nistagmusul e amplu, bilateral cu diverse directii de bataie

NERVUL GLOSOFARINGIAN ( IX)

este un nerv mixt, motor, senzitiv si vegetativ

isi are originea in bulb
vegetativii inerveaza gl parotida
motorul inerveaza constrictorul superior al faringelui, m.stilofaringian si m. Stiloglos
senzitivii inerveaza faringele, amigdalele, marginea posterioara a golului palatin, trompa lui E,
urechea medie si sensibilitatea gustativa in 1/5 a limbii
daca apare paralizia unilaterala a n. IX
apare jena de deglutitie
Reflexul faringian:
daca atingem faringele are senzatia de voma, greata
in leziunea n. IX este diminuat
in paralizia n. IX apar tulburari de deglutitie si vorbire

NERVUL PNEUMOGASTRIC (X)

este un nerv mixt, somato-motor, viscero-motor, senzitiv, vegetativ
pe partea motorie inerveaza m. constrictor inferior al faringelui, m. valului palatin si m. corzilor
vocale
senzitiv pentru fibrele implicate in sensibilitatea inimii si a simtului carotidian
visceral pentru m. Inimii, ai bronhiilor, esofagului, intestinului
paralizia unilaterala determina paralizia valului palatin: are aspect cazut, hipoton si lueta
(omusorul) este tras pe o parte
>apar tulburari de deglutite a lichidelor, care le reflueaza pe nas
in paraliziile bilaterale apar tulburari severe de deglutitie inclusiv pt lichide, disfonie accentuata,
accentuarea pulsului
> reflexul velopalatin este scazut de partea lezata ( atingerea valului palatin determina contractii
reflexe ale acestuia cu ridicarea valului)

NERVUL SPINAL ( XI)

nerv motor, cu origine in bulb si maduva spinarii C1->C5
la iesirea din craniu se imparte in doua ramuri:
> cea interna care merge impreuna cu nervul vag
> si una externa care se distribuie la m. sternocleidomastoidian si trapez
leziunea n. XI determina: paralizia trapezului in care umarul este cazut, miscarile sunt hipotone,
omoplatul este indepartat de linia mediana, nu poate ridica umarul de partea lezata

NERVUL HIPOGLOS (XII)

este nerv motor cu originea in bulb si se distribuie m. limbii

paralizia unilaterala determina hemiatrofia limbii, care este atrofiata, incretita
in paralizia bilaterala apare atrofie globala a limbii cu tulburari de motilitate, cu jena la masticatie
si deglutitie si cu dizartrie (dificultate in articularea cuvintelor)

TONUSUL MUSCULAR
Reprezinta starea de semicontractie a muschilor in repaus.
este o activitate reflexa
arcul reflex se inchide la nivelul maduvei
Hipotonia musculara => reprezinta cresterea amplitudinii miscarilor, muschiul isi pierde relieful
si devine moale la palpare
Hipotoniile sunt de 3 feluri:
1. Prin lezarea arcului reflex tonigen- se asociaza cu paralizii periferice, tulburari de sensibilitate,
modificari electrice, atrofii musculare
2. Prin lezarea centrilor supramedulari- apare in sdr cerebeloase, in coree si atetoza
-in lezarea cerebeloasa- miscarile au atitudine foarte mare
In coree miscarile sunt dezordonate si cu atitudine variabila
In atetoza miscarile sunt lente, trenante, vermiculare
3. Prin lezarea centrilor neuronului motor central -daca apare prin leziune brusca atunci neuronul
este inhibat si apare hipotonie dupa care apare hipertonie
Hipertonia musculara => este contractura musculara care fixeaza segmentele intr-o anumita
pozitie
- muschii sunt fermi si contractati
- mobilizarea segmentelor in articulatii este scazuta si tendonul muscular este intins
Hipertonia este de 2 feluri: piramidala si extrapiramidala

Piramidala:
se instaleaza treptat
cuprinde gr de muschi implicati in actiuni voluntare: flexorii, extensorii
este o contractura elastica ,,lama de briceag
se insoteste de exagerarea reflexelor oesteotendinoase, diminuarea reflexelor cutanate abdominale
si Babinski pozitiv
apar sincineziile-> care sunt miscari involuntare si apar la membrele hipertonice cu ocazia
miscarilor voluntare
aceste sincinezii sunt: globale si cordonale (flexia gambei pe coapsa poate sa determine flexia
piciorului pe gamba cu rotatia interna a piciorului)
sinchineziile de imitatie
Extrapiramidala:
poate fi modificata sub act. unor medicamente ( ex. Benzodiazepinele)
este neinfluentata de: scopolamina, dopamina si beladona
cel mai frecvent o vedem in sdr Parkinsonian
este de obicei generalizata, cuprinde atat muschii membrelor cat si ai gatului, trunchiului
sunt mai atinsi muschii statici si ai atitudinii si muschii mimicii
este prezenta in stare de veghe, dispare in starea de somn
hipertonia este plastica
reflexele osteotendinoase nu sunt influentate
semnul Rotii dintate (extensia antebratului pe brat se face sacadat)
semnul Noica (ii facem miscari in articulatia pumnului pana se fac usor dupa accea il punem sa
ridice membrul inferior de aceeasi parte si se blocheaza sau o face foarte greu)

Tolatonusul -- Contractura intentionala= cresterea tonusului muscular cu ocazia unor miscari voluntare
apare prin leziuni ale talamusului
reactia miotonica = contractura prelungita si decontractura lenta
in practica tonusul muscular il evidentiem cu ajutorul miscarilor pasive
> in hipertonie miscarile se fac cu greutate si sunt limitate
> in hipotonie miscarile se fac cu usurinta, amplitudinea este mare, se depasesc limitele
fiziologice

Atrofii musculare
Atrofia muscular-- reprezint pierderea masei musculare care poate fi determinat de inactivitate sau poate fi
neurogen.

Atrofii mielopatice
prin lezarea nervului motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei
specifica:- boala Aran-Duchenne --> caracterizata prin atrofie musculara cu paralizie simetrica
--> tipul cel mai frecvent afecteaza initial membrele superioare,
evolueaza de la mana spre umar sau invers,apare de obicei la
adulti
- boala Werding-Hoffman --> care apare in copilarie si in care atrofiile musculare
nu au caracter familial, incep la radacina membrului,
evolueaza rapid, pentru a se intinde spre extremitati
Amiotrofii radiculonevritice
intereseaza grupe musculare din teritoriul de distributie al unui nerv sau al unei radacini
ele se insotesc de obicei de tulburari de sensibilitate de tip nevritic sau radicular
in polinevrite:
- atrofiile musculare sunt bilaterale, simetrice, predominent distale, ROT sunt abolite
- lipsesc fasciculatiile
Amitrofia Charcot-Marie
prezinta atrofii musculare localizate la membrele inferioare si superioare
ROT abolite
aceste atrofii au un caracter ereditar si familial, incep in extremitatea distala a membrelor si se
insotesc de tulburari de sensibilitate
Nevrita interstitiala Dejerin-Sottas
care prezinta atrofii musculare ce incep de la extremitatea distala, dureri fulgeratoare la membrele
inferioare, cifoscolioza, ataxie
ingrosarea trunchiurilor nervoase si in special a cubitalului
Atrofii musculare primitive (protopatice)
debut in copilarie sau adolescenta
afecteaza muschii membrelor
nu prezinta modifcari degenerative
dupa localizare sunt: scapulo-humerale, toraco abdominal, coxofemural etc

Miotonii
Miotonia- se caracterizeaza prin faptul ca, dupa o contractie normala, muschiul nu ajunge sa se
decontracteze, nici sa-si reia starea de relaxare. Daca se cere, de exemplu pacientului sa stranga tare
pumnul, el nu poate sa-l relaxeze brusc.
Este favorizata de frig
Ea constituie un semn observat intr-un grup de boli denumite distrofii musculare (boala lui Steinert sau
miopatia atrofica cu miotonie, boala lui Thomsen sau miotonia congenitala)
Sdr. miotonic - contractura prelungita cu decontractura lenta