You are on page 1of 9
TRANSFUZIA Transfuzia este 0 metoda terapeutica biologicd prin care se introduce in sistemul circulator al organismului unui bolnav singe, plasma, globule rosii spilate sau substi- tuienfi de plasma. Scopul transfuziei este de reanimare reficind masa circulant mic- gorati Ia gocati si hemoragici actiune hemostatic’, antiinfectioasi si de restabilire a fanctiei imunitare prabusita la infectati si socati. Materialul de transfuzie. Efectele terapeutice 1. Materialul de transfuzie poate fi: singe proaspit, conservat, de cadavru, pla- centar, etitrocite separate de plasma (fie ca masa eritrocitard, fie ca hema ii spalate), albumini umana, trombocite, leucocite, fibrinogen si alte derivate de singe cu rol in coagulare si imunitate. 2) Singele proaspat se obtine de la un, individ sanatos din punct de vedere somatic si biologic, caruia dupa ce i s-au facut probleme de compatibilitate, i se scoate 0 canti- fate variabild de singe (de obicei din venele plicii cotului) si imediat se trece bolnavului sau accidentatului. Cel cate dai singele se numeste « donator », cel care primegste este «primitor » sau « receptor ». 'b) Singele conservat. Prima luceare care a folosit termenul de singe conservat a fost aceca'a Ini D. N. Belenski. Se cunostea de mult ca singele poate fi facut incoagulabil— dar rimasese de studiat problema pastrarii singelui incoagulabil astfel ca si-si conserve toate calititile sale. Lucrarile lui Perelman (1931) au stabilit metodele de pistrare. Astfel singele citratat este pastrat Ia +4°C, cu toate proprietatile sale. Acestea se pas- eazi 10—14 zile. . enn A + ontat Conservarea singelui prezinté si unele (dezavantaje sciderea pH-ului (deci acidi- fiere), cresterea concentratici K* sia amoniacului, sciderea concentratiel proteinelor si mai ales a celor antihemofilice sia elementelor figurate, Recoltarea se face de la donatori sinatosi somatic $1 biologic si sortarea singelui se face in sticle ermetic inchise si sterile, pe anes sanguine diferite. _ ©) Singele de cadavru, Samov din Harkow (19 7) a preconizat utilizarea singelui de cadavru proaspit, pastrat citeva ore la rece. Iudin a aplicat cu succes aceasta idee. Pina in 1938, facuse 2500 transfuzii cu singe de cadavru cu 7 morti si 5 % reactii trans- fuzionale pasagere. Cantitatea de singe dupa prealabile probe de laborator (bactetio- logice) ce poate fi scoasa de la un cadavru de preferinta mort prin accident, poate fi de 1500 cme, iar durata maxima de conservate 10 zile. Singele extras provine din sistemul cav si nu din cel port, prezentind astfel avantajul ci nu este infectat de get- menii intestinali. | d) Singele pigemtar se poate recolta din placente (50—120 cmc); el confine 5-6 milioane globule rosii si 16—18000 leucocite si constituie un bun material de transfuzie avind toate proprietatile singelui recoltat in celelalte moduti. rR Globulele rosii separate de plasms si spilate au o actiune aseminatoare cu a globulelor rosii proaspete pistrind si aceste proprietiti 15—21 zile finute la gheapd. Sle reprezinté un excelent material de transfuzie la socatii prin hemoragii- uz i Jui transfuzat sint: | 2. Efectele terapeutice ale singelui guine si de mirire a numérului vecto. ‘cfiune mecanic, de substituire a masei san ilor de Oa; set ; eAetiune de mobilizare a singelui din splina, ficaty oe Actiune tonici asupra peretelui capilar, mobilizind singele din sistemul vascular eriferic; ; , : ; a ‘Actiune excitatoate hematopoetica in special asupra miaduvei osoase; Actiune antihemolitics; ; ie ntititii de fibrinogen in singele primit; fect hemostatic — prin mirirea ca | ogen in singele Aegis andinieciouts antitoxica, de restabilire a indicelui imunitar al serului, ‘Actiune prin excitarea sistemului reticulo-endotelial, prin aducerea de anticorpi gata formati (intrebuintarea imuno-transfuziei), prin refacerea globulelor albe, a proteinelor sia fractiunilor necesare in reactia de aparare antimicrobian’. . “Hemoragii acute si masive externe sau interne, — accidentele, — operatorii, — postoperatorii, A — Hemoragii lente, continue, parenchimatoase; —Socul traumatic; eee ; — Intoxicatii cu substange hemotoxice, oxidul de carbon, acid cianhidric. (Se practic venesectia prealabil3); —1n afectiunile hepatice cu coagulabilitate intirziata; — Arsuti intinse si hemofilie; — Preoperator la debili si gocati cronici ce vor trebui s4 suporte interventii mari; — Infectiuni: peritonite, septico-piemii, septicemii (imunotransfuzia). Contraindicafiile sint: —Miocardite grave mai ales post infectioase; —Emfizemul pulmonar, astmul cronic; —Nefrite acute si cronice; —Tuberculoza miliari; —Insuficienta grava hepatic’ (icterul grav). Stabilirea grupelor sanguine Datoritd lucrarilor lui Landsteiner (1910) s-a 4 a in Hy : A -a putut pune baza clasificarii grupelor getuuiae, nein lterous ale Iai Landstins, Mose, Jeno, Wiener, Levn Rh-ului, ca grupurilor sanguine prin gisirea aglutininelor nespecifice ale Se stic ci in urma_acestor luctiti dow’ cantitati de i ‘4 ara peri iti re itati de singe pot fi in prezenta oa peceals srl caadis Ss globulele rosii ale « elecatoealate i nu Fe aplutinate de eee ee cms o y a peace in studiul compatibilitatilor ne intereseaz doi compatibili. In cazul necomeit fi Plasma reeptorului. Acesti doi factori trebuie s& fie Se plasma receptorulul tn gee tasii, globulele rosii ale donatorului sint aglutinate S abgtatcaule pte ean eae Jui circulator, fapt ce di nastere la accidentele hemo- tinarea? Ea este datoritt la dG trae, ecebtOr. Cltor factori este datorita aglv- in organismul unui individ di neo: 2ntigenul si anticorpul. Qrice antigen intodus globulul rosu gratie unui factor Piehed et eticotP: In cazul singelui, antigenul este” contine anticorpul aglutinina, Parte din constitugia lui, ag/utinggenul. Plasma Lucririle cercetatorilor citati mai sus. au i i is 78, au pus in evident’ i Juti- nogene 42 apuunine, Aces? agiaging Qt ret in single uaa 2a ritilor indivizt, Aglutinogenele au fost denumite A $i B ia el gisi in plasr 3 (aati A'si anti B). Este dela sine injeles ci un individ ce Sig’ singe selaropeal ‘Ac nu 118 oate avea aglutinina x cici singele h ae sts in mod atu eeSeininey getatina i proprile tui vase. Dar el va S-au identificat astfel, dupa cercetiri ee on Ieee (ig. 60). ‘upa cercetiri numeroase, caracteristicile a4 principale grupe Tabela grupurilor sanguine é 0 a) a A dq) 6 | B (I) B « AB (IV) AB 0 | primitor universal Fig, 60. Transfugia, Tabelul grupurilor sanguine. Trebuie s& avem in vedere cf cea ce conteazt a fi definite sint aglitinagenele « dona~ torului » $i aglutininele plasmei receptorului. Aglutininele donatorului nu intereseazi deoa- rece 0 mica distrugere globulara la receptor exist si in mod normal fiziologic. Fig. 61, Proba aglutinarii directe Jeanbrau Fig. 62. Schema. Prob cu hemoteste Beth-Vincent si (Este 0 proba de necesitate care nu stabi eno leste grupele sanguine) — stinga: Picdtura este clara, singele do- natorului este compat ‘ —dreapta: Picdtura de singe prezinti Brunji aglutinasi «aspect piele de tigrs singele donatorului este incompatibil. Totusi nu putem transfuza cantitagi mari de aglutinine nepotrivite unui hemoragic Stav, cici s-ar putea realiza o diluare mare @ ptopriului aglutinogen, ceea ce at eae titru la care aglutininele aduse s4 atace hematiile primitorului (astfel la un grup dest- ca antigen A si aglutinina B, un exces de aport de singe © 1 cu aglutinin’ « 8 ae) donator universal, ar putea liza hematiile primitorului). De aici necesitatea ng fuzia si se fack cu singe strict izogrup si si se apeleze Ia « donatoral universal » © 1, numai in urgenta extrema gi cu cantitati ce nu depisesc 500—750 ml. Stabilirea grupurilor sanguine inaintea efectuarii unei transfuzii se face prin; 1— probe hematologic; 2— probe biologice. ice Probele hematologice pot fi directe gi indirecte. Probele hematologice ditecte sint: 2) Proba aglatinarii directe a ini Jeanbrean. Const& din punetea in prezenti pe o lami a serului receptorului cu singele donatorului. Serul teceptorului se obtine prin centri. fugarea unei mici cantititi de singe a receptorului. Piciturile de ser si singe se ames. tec’. Daca exist incompatibilitate, se observa induntrul piciturii grunji aglutinagi — Gpiele de tigru », Dac acest lucru nu se intimpla si picttura rimine clari atunci exist compatibilitate. Aceasti proba este bun’ si practica dar nu stabileste grupurile sanguine si deci intr-o urgenti trebuie incetcati multi donatori pina la gisirea celui compa- tibil ig. 61), b) Proba cu hemoteste a lui Beth-Vincent, completata uneori cu proba cu ertitroteste a lui Simonin (proba de control a primei). Se pune in ptezenti, pe 4 lame, cite 2 picaturi de ser test A 51 B (deci care contine aglutinine x $i f). Daca pe prima lama aglutineazi in ambele picituri, donatorul va fi din grupa A. B. Schema demas jos explick’ eventua- litdtile. Aceasta proba se face atit donatorului cit si teceptorului stabilindu-se astfel Grupa din care fac parte, deci si compatibilitasile (ig. 62.41 63 a, b). Fig. 6: sek ito en tage PE Desiowe 8 eS. BO) mien wh gE gee Hine cnn Sead slainoemo, 0 (1) Nowa Sata ae ney es ete ee tn tein 2) Sol Oe 2s aaa pie @ 98s gen 120 . Este 0 prob: 4 mene nu apar, se continua transfuzia rae ane ate. cafe nu se mai practicd decit in cazuri cu totul exceptionale si Se credea pind acum citiva ani, ci prin descoperitea celor 4 grupuri sanguine, se pot evita orice accidente post transfuzionale. Cercetir teri ratat ca in afara de aglutinogencle A si B si fara nici o le atura iaceaeat raat poelexist individual aglutinogenele M, N si P cate in caz de transfusil de vince wepene feat a comparibift (homolog) eer ne Ba caz de transfuzii de singe repetat Facute ee romologt i fotusi 1a formarea de izoaglutinine corespunzatoare ¢ st agrutinine anti M, anti N, anti P), aglutinine cate sint active mai ales la temperaturi joase. Aceste aglutinine deci sint regulate. Aglutinine neregulate — fu exist in mod natural ci se formeazi doar in urma trans- fuziilor repetate cu singe, continind aceste aglutinogene. Totusi s-a observat reactiuni posttransfuzionale care nu puteau fi explicate, ele ficindu-se in ciuda unei perfecte compatibilitati de grup, determinata in cele mai bune conditiuni (avindu-se in vedere si existenta posibili a aglutininelor anti M, anti N, anti P), Aceste reactiuni trans- fuzionale in afara compatibilititii_au fost observate in doud imprejurari: a) la bolnavele gravide RH — fat Rh — sot Rh+ sau in post partum cind fetii aa sau morti intrauterin sau prematuri, prezentind ertitroblastoza (maladia hemo- itica a noilor ndscuti); b) la pacientii politransfuzati, care au primit transfuzii anterioare repetate (mai ales singe de la celilalt sot). Aceste observatiuni sint in strinsi legitura cu descoperirea factorului Rh. Factorul Rh este deci un aglutinogen independent de cele doua aglutinogene A 3i.B si care este prezent la indivizii Rh pozitiv, in hematiile lor dar si in alte fesuturi: ficat, splin, rinichi, glande salivare. Factorul Rh apare foarte devreme in viata fetal ch fetii de 17 cm) circa 3 luni si 1/2 si rimine ca si ceilalti aglutinogeni per- manent gi constant toati viata. Aglutinogenele A si B se identifict bine de-abia pe la vitsta de 2 ani a copiilor. Antigenul Rh se giseste la 85% din indivizi (Rh pozi- tivi) restul de 15% fiind Rh negativi. Accidentele se produc cind un individ cu Rh negativ a primit repetate transfuzii cu Rh pozitiv (sau o mama are un fat Rh Roa tiv), deoarece organismul incepe si fabrice aglutinine anti Rh, care vor declansa teactia la un viitor contact cu antigenul Rh (fig. 64 a, d). S-au pus in evidenta mai multe feluri de factoti Rh: factori Rhy, Rh,, Rhy, factor M, etc. Daci s-ar lua in considerare toti acesti aglutinogeni s-ar putea combina 286 Brupuri sanguine. a FRR. sy ie / \ ta Ot ct a Pos LL Fig, 64. Determinaren factorulei Rh 0 (D): 4 Rh negatiy: \rura de singe este mai colorati la centru gi mai palidA pe la Te tt A ng cmdattorstapului pones. 6— Rh poz ne q lor —apare fx amei — migacen em uit de singe se erenclens 121 Accidentele transfuziei de singe , ; ir liferitelor infectii: sifil i) Accidentele de inoculare constau in: Sansmtcreald “ nearane at sil, tbc, malaria, hepatita. Aceste accidente fiat extre! j ii i ice ale singelui. + 5) dene ccc Sy Malthe sie mt, He pov fe din cu injectarii rapide la catdiaci nedepistafi ca atare sau prin embolie gazoasi care se eviti poe meine! i din flacon, Micile embolii provenite dinteo prin neintroducerea completa a singelui din flacon, Mici eae Ioroweaiiel at eventual microcoagulare in flacon cind singelea fost incalzit la pee sat dps tran- matismul hematiilor prin transport trepidant, se evita prin intrebuintarea unui filfru, ©) Accidentele biologice si umorale: Hee Oe imediate aes int cele mai frecvente (65%). Pot surveni atit du transfuziile de singe total cit si dupi cele de plasma. Se tradue prin sindromul_ « frsonbipertermie ». Survine la 20—30 minute, dar se poate prelungi citeva ore. Ste datorit: transfuziilor rapide sau prezentei substantelor pirogene din materialul transfuziei (substantelor intrebuintate la conservarea singelui). Depunerile de chiaguri e peretii tubulaturii perfuzorului spilat la un curent de apa (efect mecanic) si inco- tect sterilizat, | Tratamentul consté in: —Incilzirea bolnavului, aspirin’ 0,50 gr; ) —injectii intravenoase de gluconat de calciu; (>> antialergice (romergan). Accidente imediate grave: a) Socul bemotra grupajului bun cate se practick azi. Se inti Sint accidente de izo-aglutinare (eroare in milor 20—50 cm c singe. Se traduce pri < ai rar din cauza iile de singe total. Stupaj). Criza incepe dupa injectarea pri- : in: frison sever, durerea puternicd in lombe, Tomismente, anxietate, soc prin cdderea presinmié singelui, pls mic ditoran Hemoragic Se constatd Teucopenie si hemoliza intravasculara cu hemoglobinemie si hemoglobinurie Pasa, rina este neagra, moartea holnavului survine imediae prin soc-colaps cu hipertermie 41—42°C sau tardiv (2—5 zile) prin insuficienta hepato-renali acuta cu fiurie prin ischemia glomerulilor corticali, edematicre si nectoze parcelare ale tubi- Jor contorti obstruati prin cilindrii hemoglobinusiel (Th. Burghele), daca nu se opteste imediat transfuzia incompatibild si nu se iau misutile oe se impun. b) Reactiile de suprainctrcare circulatorie sine de asemenea grave. Survin in timpul transfuziilor-care se fac rapid. Sint caracterizate Prin: tuse, senzatie constrictiva si dureroasé a pieptului, cianozd si umflarea jugulatelor. Moartea survine dup’ 4—3 ore. Este cauzati de dilatatia acuti a cordulst drept pri i E la un bolnav cu un miocard slibit d) Hiperpotasemia, care este cu atit vechi. Se combate prin administrate d €) Acidoza metabolicd, prin excesul de H+ din sj pees sing ? cu solutii alcalinizante, ‘ingele conservat se corecteazi mai mare 7 u cit singele conservat este mai le calciu, Tratamentul socului hemotransfuzional Tratamentul socului hemotransfuzional const in: combaterea tulburitilor hemo- dinamice si, corectarea acidozei prin alealine adminis er 08 sau parenteral Terapia de protectie a Parenchime tealizeaz’ prin eject intrave- noase cu ser glucozat hipettonic, vitarni i anabolizanti. Ischemia glome- 122 rulart se combate prin infiltrarea cu novocaind a simpaticului Jombar. Exanguino- transfuzia contra anemiei si hipethemoglobinemiei se aplicd precoce, in primele 12 ore. Dac& nu se objin rezultate, iar oligoanuria nu cedeazi, se practic’ una sau mai multe sedinge de epuratie cu aparat rinichi artificial , Profilaxia socului transtuzional se realizeazi evitind erorile de indicatie, de teh- nica, incompatibilitatile fizico-chimice si mai ales greselile in determinarile de grupa mentionate mai sus. La bolnavii care au prezentat in trecut reactii transfuzionale, sau la multipare Rh negative, se vor cerceta anticorpii ce iau nastere prin izoimuni- zate. La bolnavii Rh negativ se va administra numai singe Rh negativ, pe cind la cei Rh pozitiv se poate administra singe Rh negativ sau Rh pozitiv. La donatorii din grupul 0, se vor determina, in afari de probele standard, aglutininele anti-A, iar la cei din grupul Rh negativ se cerceteazi antigenii C.E. Incidente tardive nsoare — reactii alergice. Pot surveni atit dupa singe cit si dupa plasma. Se caracterizeazi prin: reactie urticariani, edem angioneurotic. Sint mai rare decit reactiile pirogene. Apar imediat sau mai ales, la citeva ore dup& transfuzie. Ar avea drept cauzi singele unui donator sensibilizat. Se infeapa in Fig. 66. Transfuzia in vena subclavie. Fig. 65. Transfuzia in vend jugu- sgroapa subclaviculari. Acul pistrind contactul cu mar- Boinavul cules, co eapul in hiper- Bines inferoart a clavicule! patrunde jnt-o.directie jolnavul culeat, cu a Sediald, intre clavicula si coasta I, 5—6 em adin- extensie, rotat de partea opusi Pa Eime. Acul este adaptat la siring’ aspirind puternic degetul index se apasi usor CCl cu pistonul. Se stribate: 1) piclea; 2) m. pectoral supra claviculei extremitatea infe fnare; 3) m. subclavicular (fascia _clavipectorala; rloara a venel. 4) peretele anterior al venei subclaviei. ii + jeun» in momentul transfuziei si si nu fie alergici; ie: j sh fie «a jeun» in mon f eg rilaxie: donatorit Sinei probe intradermice cu singele donatorului. Transfucta directd si-a resttins indicatiile find folositi mai mult in scop hemo: scat Se ie A singele proaspit are proprietifi hemostatice mult mai mati dec . Se § | “ee facia indirect se foloseste in. practica curentd. Singele re e ieta i i 4 St concen eeaeroape toate proprietatile singelui proaspat in primele 3 zile si p' fi injectat fark pericol pind la 14 zile. 123 cu singe conservat, intravenoast — in venele plicii cotului, in « ‘Teansfuzia se poate face Pe Seueelin orice alta vena superficiala dupg ae intend, in vena jngwi teat poate practica in sinusul longitudinal Superior perire (iB vial posterior al mivel fontanele. ee a nerd go calzeal aed ace cu picdtura. Exista aparate Speciale Se ey Oe eae Paiale introducerea in timp a une! cantitit| mari de singe punind bolnavul la adapost de reactiile trans. fuzionale. Se foloseste cind inlocuirea masei sanguine nu stituie o urgenta. A ah A Transfus intraarea Este intrebuintata in’ reanimarea stirilor de soc-colaps terminal, urmarindu-se restabilirea func. fiunilor miocardului anoxic, prin sciderea debitului arterei coronare. ; . ‘Transfuzia intraarteriala (artera radiali, carotid’, femurali) se realizeazi in sens retrograd, la presiune 14—16 cm Hg. Prin transfuzia intraarteriala, singele introdus tetrograd, sub Presiunea de 140—160 mm Hg, inchide valvulele sigmoide aortice, cea ce permite restabilirea debitului coronarian si cerebral. V. A. Negovski efectueazt in primul timp transfuzia ine traarteriala de singe, cu presiunea de 140—160 mm Hg, iar cid cordul incepe si contracte, trans‘uzeaza in al doilea timp restul de singe in vend, cu presiune de 5—8 mm Hg. Ambii timpi sint asociati cu’ respiratia controlatd. Trausfuzia_intracardiacé s-a preconizat de. unii autori, fari a se obtine rezultate concludente. Transfuzia intravenoasd inteamedulard se realizeazi prin Punctia sternala la adult si a tibiei la sugar. Se face atunci cind nu se Poate gasi vena, de exemplu, in cazul unor arsuri Sa intinse, Spatiul 808 sternal poate primi o cantitate de circa rica” puacon de singe 600 cm® singe, Astizi este Parisit’ din cauza riscului osteo- Pentru perfuaie, cu pi- mielitei, cator. E cuirea ja cu o cantitate egali de singe ene S8e mbate ‘$1 de a epura organi: serie de setabali toxici intermediari, acidoza, uremic hiperkaliemie*Cree Earer regulate la socasii anurici, se va aplica epuraten inict z | §ocat urici, ic fatea cu i artifici Hialtaia. de plasma, Yndicatia majorio cee ie, @P eRe nich artificial Trai a n ‘tule Socul arsilor, caracterizat prin plefdert masive de proteine (exhemig ase” , hemoconcentratie cu hiperviseo- singe sint ' i indiferent de grupa receptoraly oe condi ine de conservare donatori, pentru a se anula fignditia de a se amesteca plasma Plasma se poate presen, tia aglotininelor specifice). —Lichida, in tubusi sau facoane sterile — Plasma ingheyata, iia i ea ine gf ca Desi Plasma isi Pastteazi la tem, erat bisnuit’. concen- tratia in proteine si puterea osmotici, cy timpul pietde o pertur obignuita con statici. Pentru acest motiv se congeleazs, © © parte din actiunea sa hemo- — Plasma uscata. Este obsinuta pela diferite Procedee, i ingh fat; se conserva ca atare, putin, df transportacg Hoes Pornind de la plasma ingne- 15 g pulbere). In momentol folosirit se eae digg 200, Om plasma dau I Ib i is istilata ‘oh ini- fial sau inte-un volum mai mic (plasma concentegea ttt pind la volumul ini concentra 124 Substituengi ai plasmei _Substituenti de volum ai plasmei (Plasma expanders) au actiune de umplere a sistemului circulator ca si plasma, dar nu transporti oxigenul, le lipseste anticorpii, enzimele si factorii de coagulare. Sa incercat sa se inlocuiasc4 plasma, — in a cdrei procurare intimpinim uneori dificultagi — cu o setie de substante. Acestea trebuie sa aiba molecule suficient de mari, pentru a nu pirisi spatiul vascular, o viscozitate asemind- toare singelui, si fie izotonice si lipsite de proprietati antigenice. _Ele actioneaza si prin atragerea apei din interstitii cu deshidratarea acestor spafii siameliorarea T.A. Remanenta in vase este cu atit mai mare cu cit greutatea moleculara este mai mare, dar in acelasi timp apare dezavantajul imposibilitisii elimindrii renale sial depunerii in tesuturi consecutiv. In general se elimina din organism in 24—48 ore. Toate aceste succedance de plasma au avantajul c& nu necesit’ determinarea de grup, sint usor de conservat si ieftine in comparatie cu singele si plasma. Dintre deza- vantaje citim: tulburiri de coagulare, alergii, incapacitatea de a inlocui singele in hemoragii mari. Greutatea lor molecular4 variazi intre 25 000—70 000. Substituentii de plasma pot fi sintetici si vegetali. Coloizii de origine sintetic ca polivinil, pirolidon nu mai sint folosifi deoarece s-a constatat cf se fixeaza in celule S.R.E. din ficat, splin’, ganglioni limfatici, endoteliu vascular, plimini, determinind proliferari tumorale a celulelor macrofage, depresiunea functiei imunitare, uneori trombopenii. Coloizii de origine vegetali — ca guma arabici — (proveniti din acacia), pectinele, si mai recent dextranul, un polizaharid format in cursul dezvoltarii anumitor bacterii, propus de Gronwall si Ingelman (1944) sint folositi pe scari intensi. Acacia in solutie de 6% in ser fiziologic prezinti inconveniente: are oarecare putere antigenici, favorizeazi aparitia trombusurilor plachegtare, poate altera hematiile, scade concentratia proteinelor plasmatice, inclusiv fibrinogenul. Gelatina in solutie de 6% altereaz4 proteinele plasmatice. Dextranul, polimer al glucozei, in solutie de 6%, are presiunea osmoticd egala cu a singelui, nu este toxic, nu este antigenic, se elimina din organism dupa 3 zile. Se administreaz’ intravenos, 800—3 000 cm/ in 24 de ore. Este un bun inlocuitor al plasmei. G.M. = 70000 (Macrodex Suedia). ; Rheomacrodexul, dextran cu greutate molecular’ mica (40 000) ceea ce fl face si aiba o remanent vasculard mai mica, in schimb ii confera avantajul de a disloca agregatele hemoleucotrombocitare (efect anti-sludging in stirile de soc). Soldextrinul, preparat la noi in far prin hidroliza amidonului, G.M. = 49 000, cu bune efecte de redresare a T.A. si stimulate a diurezei, : Subtozanul — coloid de sintezi (polivinil pirolidon) — se intrebuinjeazi in solusie de 3,5%. Are o presiune osmotici si viscozitatea care-i permit sa timing in vase 18 ore. Nu tulburd functiunile hepatice $i renale. Este un bun substituent al plasmei. Se folosese pe scari intinsi hidrolizatele de protein’ si proteolizatele de cazeini simpla sau glucozati. . . | ‘oate aceste substante macromoleculare rimin de o valoare majori mai ales acolo unde singele este greu de procurat sau sint necesare cantititi mari. Orice unitate sanitat’ trebuie si fie dotata cu astfel de solutii in conditiile vietii moderne in care cresterea accidentelor de orice tip impune transfuzia de urgensa.

You might also like