Atlas Geografic PDF

..
.
E
o '.
-te
...
MC It TOW% W jir;01 aF(040 IMP

-f .eit'';:,PrP
`,..f.
-,
'1
o7
4,4 .4.
'
4,
'
:,...4
41-
".
11..r
Js
`'
:',?
"E
..
r.te
www.dacoromanica.ro
MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMINIEI
58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA
www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFIC ROMINA

FUNDATA LA 15 'UNTIE 1875
RECUNOSCUT DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897
MARELE
DICTIONAR GEOGRAFIC
AL
ROMiNIEI
ALCTUIT I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE
GEORGE IOAN LAHOVARI

PREEDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWD1NTE AL SOCIETT1I PENTRU INVTTURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOClETATII GEOGRAFICE ROMiNE
I
GENERAL C. I. BRATIANU
GRIGORE G. TOCILESCU
SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,
DIRECTOR
PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI
DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI
.........r.....e.ananan.,.........r
VOLUMUL III.
BUCURETI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

1900
www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

AL ROMINIEI
C
(URMARE)
Cucuruzul, com. rur, jud. Masca, pl. Marginea. Este impar-
tia in dota catune san dotia
s'a dat la 220 locuitorT improprietaritl dupa legea rurala 850

hect., aminind proprietate 1200
mahalale : Cueuruzul-d.-s. si Cu-
hect.
curuzul-d.-j., situate la extremitatea de N. a plaseT, futre satele Prunarul si Ciolanul-Pangal.

Proprietate a d-luT Nicolae Ghe-
Pe teritoriul com. e un petic

de padure in suprafata de 230
bovita, plaiul Dimbovita- Ialo-
hect.
Arenda anuala a mosieT este
de 36000 leI.
vAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-
jud. Teleorman, pe Ruga Valea-
Suroael si spre mosia Piatra.
Cucuteni, com. rur., jud. Dim-
mita, situata pe dealurl si pe

goviste, intre Muchea-Banesti,
rassi, fost a d-lul Ion Ghica.

Departe de Giurgin de 28 kil.;
de Sanesti, resedinta piase'',
de 18 kil. lar de Bucuresti
de 52 kil.
In 1887 avea 347 contribua-
Satul este situat pe o vale
chea-Barbosi. Aceasta comuna
ce poarta numele satulul si care

are pe ea un elesten care serva
.
de adapat vitele satuluT.
Pe ad trece \ralea CablantiluT,
este mal toata asezata pe valea Vilcana, pe unde si curge
bill, din 1752 sufl.

Budgetul com. pe anul 1886
pe care sunt izvoare si un helesten de pescuit si adapat vi-
era de 3973 leT la veniturl si 3502
tele.
lel la cheltuelr; pe 1887 era de

3861 leT la venituff si de 3270
lel la cheltuelT.
Are 2 bisericI, deservite de 2
preoll si 3 cintaretl. Una din bi-
sericl este zidia la 1830 si reparata la 1886. Are hramul Sf.

Impratl si constitue o singua
piriul Vilcana.
Cucuteni sunt invecinat.1 spre
E. ca com. Motaeni si erbanesti-Podurile, san Baile-Pucioa-
spre V. cu Pietrari, spre

N. cu Riul-Alb si spre S. ca
sa,
Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen-
Vilcana-Pandeli. De toate aceste
dinte de com. Mihain-Bravul, situat la V., 12 kil. departare
comune se desparte prin dea-
de resedinta comuna Vite con
Pandeli se leaga printr' o s osea vecino-comunall. Peste apa "%Meana sunt in raionul com. cincr
nute sunt: 254 (120 bol, II() vad,
2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal,
384 pord si 320 or.
parohie.
Este o scoala mixta, cu 4 Cucutan, movilil, jud. Buzan, in

clase. In 1888, an urmat adi
com. si cat. Simileasca.
20 baetl si 35 fete, din 90 baetl
si 35 fete in virsa de scoala. Cucutel (Valceaua-), vdlcea,
Suprafata intregeT mosil este
de 2050 hect., din care, la 1864,
Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-
ramificatie din Valea-Duhner;

trece pela N. comunel Traian, din
www.dacoromanica.ro
lurl si val' si numal cu Vilcana-
podete. Cucuteni se compune

din trel catune : Vilcana-d.-j.,
Vticana-d.-s. si Cucuteni, cu 1500
locuitorl romid. Comuna se
compune din : ulita Cucuteni,

ulita Plaiul, ulita Bisericel, linia
Vilcani, ulitele Moiceni, Greci $i
Valea-Cheil. In aceasa comuna
CUCUTENI
CUCUTENI-RXZsI
.
s.int trei bisertcr
si o scoall cu
loca'l--nod si conclusa de un ?aya-
116 familii, sal 559 suflete.

Este tesedinta comuna Aicr
In trupul mosid se ata si satul

Barbatesti.
%Mor platit de stat. Comuna
se
: a biserica zidita la 1642

de_ Mate! Deleanu, fostul proprietar, deservita de I preot si 2
Cucuteni, stalie de a'rum de fer,

jud. Iasi, pl. Stavnicul, Satul
creste vite : yac!, bol, cal, or.
Se cultiv mar mult porumb si
cinepa. Tocmar sus in Cucuteni, peste dealuri la riul Jalomita, este o moard. Principala
productiune a com. este gazul
apa Todo-salifera. Ad sunt
cintaretT ; o scoall cu un local fru-
Cucutenr, pe linia Iasi-Pascani,
mos, infiintata in anul 1865 si

frecuentata de 47 elevr; localul
primarier si casele proprietater.
Linga sat se afla un iaz, numit
pusa in circulatie la 13 Sept. 1870.

Se afla intre statiile Iasi ( 4.! kil.)
renumitele bar de iod de la
Broscaria.
Vilcana. Vez! Vilcana i Buznea.
Vite sunt : 4123 capete, din

803 vite marl cornute,
2864 or, 18 capre, 141 cal, 5
bivolr si 292 rimatorr.
carT :
Cucuteni, com. rur., ocupind partea despre N.-V. a plaseT Stavnicul, jud. Iasi, situata mal mult
de a dreapta riulur Bahluiul,
pe un teren
accidentat, for-
mind dealurl
var acoperite
cu padurr. Se afta la 16 kil.

de Iasi. Prin partea de N.
a comuner trece riul Bahluiul,
calea ferata si soseaua nationala
de la T.-Frumos spre Iasi,carT

merg paralele cu apa Bahluiul.
Este formata din satele : Cucuteni, Cogeasca - Vechie, Co-
geasca-Noua, Hasnaseni,
can i-Vechl, Bratuleni, S cop osen i,
Bogdanesti, HorlestiCatolid i Horlesti - Domnita

Dirjeni,
699
In aceasta comuna sunt 5 bi-
sericr ortodoxe, cu 3 preotl si

6 cintaretr; una catolica, Cu
preot i i dascal ; 4 COIT, Cu 4
invatatorr, 158 elevr, (145 bletr
si 13 fete) ; o moar de apl.
Budgetul e de 17416 le! 66

banT la veniturr si de 173461er
la cheltuelT.
Vite sunt: 10749L capete, din
carl : 3432 vite marT cornute,

5560 o!, 48 capre, 512 ea!, 5
bivolr si 1192 rimatorr.
Cucuteni., sat, In centrul comuner

Cucuteni, plasa Stavnicul,
inconjurat de toate partile
cu dealurr. Are o populatie de
pe anul 1896 a fost de 33530

Id, 25 batir. In anul 1873 venitul acester statir era numal
de 1159 leT, 47 batir.
Satul Cucuteni se afl pe

mosia cu aceIasT nume, si este
vechia, dupa cum ne arata data
fondare1 bisericer.
La 7121, in timpul domnier
tefan-Voda Toma, boerir

fiind nemultumitr de el, s'au
retras intr o noapte Cu top In
acest sat si au trimis porunca.
lur Stefan-Voda, sa jasa din
tul
Cucuteni, mofie, in judetul

Cucuteni, pl. Stavnicul,
pe teritoriul caruia se afla satele :
Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca
Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,
Bogdanesti i Horlesti-Domniter.
com.
Are o intindere cam de 10160

hect., din carT cam 2145 padure.
scaun, ca nimenT nu-I mal poate
Cucuteni, ajluent al pir. Racea,
suferi in Domnia Tare cu atitea

vdrsdr1 de singe.
\Toda n'a ascultat, i stringind oaste aa imprastieat boerir,
rasipind rascoala ion>.
in com. Ruginoasa, jud. Suceava.

hect. si o populatie de
familiT, saa 3270 suflete.
Podul-Iloaer (8.7 kil.) Inaltimea d'a.supra nivelulur mdrff

de 44m 75. Venitul acester statii
Cucuteni, sat, in partea de S.V. a com. Baiceni, pl. Bahluiul,

j id Iasi, pe %ralea piriulur Toleasa, ce trece prin mijlocul satulur Are suprafata cam de 1900
hect. si o populatie de 92 familT,
sal 408 locuitorr Rominr, carr se
ocupa cu agricultura si cresterea vitelor; o biserica, deservit

de z preot, 2 cintaretr si z eclesiarc ; o scoala, infiintata. in 1884
frecuentata de 34 elevI.
Ad s'a gisit, facindu-se sapaturr sistematice de reposatul

profesor N. Beldiceanu, mar
multe obiecte vechr, ca : idolf,
cale, instrumente etc., parte de
lut si parte de os si bronz. Ele
sunt depuse la Muzeul National
din Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
Cucuteni-Pirscoveni saa Balta

Plopulul, mo,sie, i catun in judetul Buzar', com. Stilpul, fosa
proprietate a statulur, pendinte
de Episcopie si din care parte s'a
dat insurateilor, iar parte s'a vin-
dut deosebit si s'a alipit mosier

Stilpul.
Cucuteni-Rzii, sat, numit

Pelinul. E situat pe coastd de
deal, in centrul comuner Durnesti, jud. Botosani, pe dealul
valea PelinuluT. Arco suprafata
de 507 hect., si o populatie de

49 familiT, sat 206 suflete ; sunt
76 contribuabili, vechT locuitorl
razesT, cae se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor si au

14 hect. vil pe Hirtopul-Villor,
carl produc 220 hectol. vin.
Vite sunt : 59 bol si vad,
42 cal, 56 o! si 25 rimatorT.
Loc. aa 45 stupr Cu albine.
CUCUTENI-TUFESCU
CUDALB1
Cucuteni-Tufescu, sat, situat

in partea de N.-E. a comunei
Durne$ti, judetul Boto$ani, pe
un podi$ inclinat spre S.-E.
A$ezata pe valea Gerului (pi-
Circiumi sunt fa, tinute -parte
1.1111 Gerul trece chiar prin thijlocul Cudalbilor), aceasta co-
de Romini parte de Armen! ;

pravalii de manufactura sunt 5
(4 tinute de Armeni si I de
$i pe valea Piriului-Cucutenilor.
muna este formad dintr'un singur sat, cu aparenta de ora$el
Mosia are o suprafata de 872

'hect., din cari 143 hect. ale
chiar. Are o lungime de a-
un Evreti) ; meseriag dintre Rom'id putinT, croitori 3 Evrei ;
proape 4 kil., $i latime de I 1/2
tot de Evrei se vind pana $1
locuitorilor $1 7294 ale proprietarului. Populatia este de 57

familii, sal 143 suflete, din care
33 contribuabili.
kil., $i e locuita numai de d.-
icoanele biserice$tr (1887). Func-
zA$I.
tionead aici d moad cu aburi.

Budgetul comunal se balanseaza la venituri si cheltuieli
cu aceea$i suma de 12240 le!
In acest sat se afla
bise-
rica de zid, deservid de I preot

$i 2 entareti; 4 iazuri $i o moara
de apl.
Prin mijlocul satului trece calea judet. Boto$ani- tefane$ti.
Vite sunt: 98 bol $i vad, 44

caT, 350 oi $i 30 rimatori.
Cucutenilor (Iazul-), iaz, format din Piriul-Cucutenilor, pe

mo$ia Cucuteni-Tufescu, com.
Durne$ti., plasa
Boto$ani.
tefane$ti, jud.
Cucutenilor (Pirisul-), pirM, izvore$te de pe mo$ia CucuteniTufescu, com. Durne$6, jud.

Boto$ani, trece pe Ruga satul
Cucuteni si se varsa in 0.1111
Corogea.
Cucuvaia, phiiaf, in jud. Neamtu, com. Vinatori-Neamtului. Izvore$te din dealul numit FundulRoman esei $i se varsa pe dreapta
piriulur Ozana.
Cudalbi, com. rur., in jud. Covurluid, pl. Zimbrul, la 52 la

de Galati, in partea cea mal
extrema despre V. a judetului
Covurluid, $1 com. rur. cea me
insemnata din acest judet in
privirea populatieT. Se margine$te la E. cu Baleni $i Oasele,
la S. cu Minjina $i Calmatuid, la
V. cu Ive$ti, Barcea, Dara;ti, $i
Dragane$ti, si la N. cu Puteni
(carl toate, incepind de la almatuid, sint in jud. Tecucid).
Populatia Cudalbilor e de
1149 familii, sati 3970 suflete,
din carT 2038 barbati, 1932 femeI; 2890 necasatoriti, 869 easatoritl, 209 V6dUVI, 2 divortati.
Stiti carte 592 persoane, restul

nu $tid. Sint 780 contrib.
StrinT d'A : 12-- familii de
ArmenT, sal 46 suflete, $i 16
familii de Izraeliti sal' 44 sufl.
Suprafata comunei este de
12970 hect., din cari 9952 hect.
75
bani pe an. Contributiile
directe se ridica in total la

25467 leT 68 bani.
Are 4 biserici: Prea Cuvioasa
Paraschiva, Adormirea Maicei
Domnului, SE Dimitrie li SE
Voevozi. Intreaga comuna for
meaza o parohie, cu catedrala

Prea Cuvioasa Paraschiva, de-
8o ariT arabile, 1105/4 vii, 433

ima$ $i restuL vatra satuluT, cu
alte destinatiT $i netrebnic. Pamintul de alce e manos, negru,
pe une-locurl $1 nisipos ; paclurT
servite de 1 preot paroh si 2
mal nu se afla de fel.

In afard de paminturile d.-
Costin Chebac.
Cea maT veche dintre bise-
za$e$ti, pe teritoriul Cudalbilor

se afta $i urmatoarele proprietati mar mari : Ple$e$ti (2 tru-
ricile din Cudalbi e Prea Cu
purI), Gologanul, Bezmanul, B5.-
apoi reacuta de -lid gros de
trinul-Izvoret, Ciudinul $i Mur-
aproape t m. in curgere de 15
ani (1840-55); fu sfintita la 14
gociul.
preoti ajutori $1 6 cintareti ; bisericile fiind raza$e$ti n'ad. pamint rural, Adormirea irisa are
to flci harazite de dascalul
vioasa Paraschiva,
construitil
intiia$I dad din btrne la 1805,
Plugaria, cre$terea vitelor $i

cultura viilor sunt ocupatiile
Octombrie 1855. Adormireai in-
cudalbenilor ;
sfinti la 1863; e o biserica frumoasa .$i bine inzestrad, tuvelita cu scinduri, datead din
1.833 luna Maid, din timpul e-
principale
ale
frunta$11 dintre sateni posecla

pina la 30-40 falci de pamint;
pluguri sistematice se numara
veo loo. Dintre cereale, se seamana mal mult secara $i popupid, grid prea putin.
Vite sunt : 3 taurT, 1608

bol, 8o8 yac!, 83 juncr, 31 junce,
40 gonitori, 31 gonitoare, 77
minzati, 74 minzate, 69 viteT ;
I armasar, 163 epe, 407 cal,
3 asinI, 188 berbeci, 4196 oi,
23 capre, 5 tapi; 980 porci FM
pitr, 390 vieri,
835 scroafe,
2760 puma
www.dacoromanica.ro
ceputa a fi zidid la 1861, se
piscopului Meletie al Romanultd.
SE Voevozi, cea mar mica li

cea mai noua dintre bisericile
din Cudalbi, dar li in cea mal
rea stare, cacT pana $i temelia-T
e stricata.
Sunt 3 $coli: doua. de baeti
$i x de fete; cea dintila din tre
$colile de bleti e infiintad in

1864, frecuentad. de 126 elevi
inscri$I in 890; a doua din

1874, frecuentad de 125 $colari
CUDRINA
regulatl, din 139 inscriT; coala

de fete numara in ace1a.5T an 38
eleve tnscrise, din carl cu frecuenta regulata 32. Ca produs
al ;colilor de bAett de la
infi-
intare pana azT (1887) se numar
vr'o mo absolventr, din cancel

mal muItT se ocupa cu plugaria,
lar uniT s'aa facut preotl, invata-
torl sa meseria0.
Satul
CUFUR1TA
Cudalbi
este foarte
vechia. Versiunea cea mal raspindita arata ca numirea aces-
tul sat ar veni de la un oarecare Manolacho Cudalb, otean

in timpul luT Stefan-cel-Mare,
carda i s'ar fi hdrazit pentru
vitejia sa loc de salAqluire i de
hrana in aceasta parte a piel.

Chiar i azl odsta. in Cudalbi,
reteilor, i spre E. pana In Valea-Tigan-
ca, ce se apropie de apa Minjinel

merge marginea din jos pina la Filesti
si parte din sus pana la Troiandolul $i
capetele se hotirabc ca mosiile BujoAlti l Gologanu, si la aceastii parte de
pamint sa. fie volnia a stipini a si
fra411 lar j surorile lor i fecioril lar,
nepotiI lar, stranepolil i sprestrinepo01 lor,
i tofi cail se vor trage din
neamul lar, nestrimutatI niel odinioara
porancit credincios boeruluI nostm d-sale
Tudor Logofit sL scrie i pecetea noastrii
si o lege catre aceastil carte a
noastris.
Cuejdiul, pMiq, jud. Neamtu.

Izvorege din muntele Tarnita,
(ramura Muncelul), catre hotarul com. Cracdoani ; curge in
spre S.-E. pe teritoriul com.

Glicina, pl. Piatra-Muntele, prin-
tre ramificatiunile culmet Vii-
[L. S. D.]
Veleatu 6980 (1472)
Iunie 25 zile.
para i a culmet cu a sa numire ; uda satul Cuejdiul,
11 Drmaneti, de unde se
Obreja, tot din oastea lui Stefan-Voda. Cu toate acestea, un

uric, scris in slavonete, din
1472, luna Iunie in 25 zile, al
caruT original se afta la razapl din Cudalbi, Vasile Cons-
Iunie
Cudrina, deal, pe teritoriul sa-
tantin Corcova, filth decedatuluT Constantin Popa Lupu Corciova, vorbete numal de vornicul Stefan Cudalb i Izbap.
Cudrina, ponor, pe teritoriul sa-
25
zile.
tulut Gremeti, com. cu acela.5T
nume, plasa Berhometele, jud.

Dorohoia.
tuluT Gremeti, com. Gremeti,

pl. Berhometele, jud. Dorohoid.
loan Vrabie, carora li s'a harazit o bucata de pamtnt peste ,Cuejdiul, sat, in com. Glicina,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
e satul Cudalbi. lata textul a-
E situat pe valea piriului cu a
cesta uric in traductia rominA :
sa numire.
o bucati de pmtnt peste vales Gerulul

In eurmezis, spre V. pana In matca He.
4231
de pe mo0a Gtrcina.
Grigorie Vis vel logoat scris

de pe ispisocul vechiti pe sirbie
de la Stefan-Voevod Domn Tare Moldovel, scris la Z. A. H.
vornicul i lzbasa loan Vrabie ; le-am dat
cina, are o intindere de
pogoane, coprinzindu-se i aceea
che. Pe HITA acest Manolachi

Cudalb, traditia poporana mal
citeaza ca intemeietorl al satuluT i pe cdpitanii Betivu
cMilostivirea mea Stefan Voevod sta-
Cuejdiul,fieidure, in jud. Neamtu.

plasa Piatra-Muntele, com. Gir-
si uric dat la mina lor, si spre aceasta

este credinta Domnia mele de mal sus
numita Stefan-Voevod, i credin5a a tuturor boerilor nostri aI Moldova marI
si miel', i spre maI mare ar' ie l hitarituri a tuturor de mal' sus scrise, am
se numete Drumul-luT-Manola-
pinitor paniintulta Moldovel ; Lataail

venit Inaintea noastr 1il tnaintea boerilor nostri ai Moldova, slugile noastre
Stefan Cudalb vornicul i 1zbasa loan
Vrabie, In auzul tuturor credinciosilor
boerilor nostri mari i miel mi jaiba ca
ne milostivim asupra lor, si le-am
primit cererea lor, i ne-am railostivit
ab-upra slugilor noastre Stefan Cudalb
Roatelor, Mintina, Balaur, etc.
In vea, si le-am fa'cut aceastii foaie scri-
In partea din jos, un drum care
valea GeruluT, tn locul unde azt
pre N.-E. a com. Gircina. Poarta

me multe numirr speciale ale piscurilor i anume Tarnita, Muncelul, Dealul-cel-Mare, dealurile
Impreuna cu satul
are o populatie de 248 capt
bifurca aproape de intrarea sa

dot crac,
In orapl Piatra
unul ce curge pe sub coastele
munteluT Cozla, strabattnd orau1 aproape prin centru ;
altul prin partea sudica, despartind mahalaua Mratel de

cel-lalt trup al orauluT unindu-se aproape de varsarea luT
In riul Bistrita, in dreptul fabrice de cherestea i cue de

lemn (Moldova, ce se all in
Piatra.
Mal inainte-vreme tot cursul

sati se fama prin ramura India;
trisa de cind ornul a Inceput

a se mari, ad cautat sa-1 abata din pricina inecurilor ce
producea in timpul *el* apelor sale din mata.
AfluentiT sal, stnt, pe dreapta:
de familie. In acest sat se afta

biserica, 2 Torl ; lar in apropiere, cariere de piatrA. Locui-
Argintarul, Rotariul,
cu agricultoril
tura i cre0erea vitelor.
te; din stinga ptraele : Muncel, Tiganca, Varnita, Mas-
Cuejdiul, ramurd de dealue, jud.
trul, Salatuc, Gircinita, Boroda,

Sinida i Fundatura.
Glodul,
Parul, Poeni, Runcul, Slatina,

Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-
Neamtu, futre mo0a Alma0

(com. Dobreni), i marginea des-
www.dacoromanica.ro
Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul
CUFUR1TA
CUIBURILE
Horezul, com. Otesani, se varsa

in riul Luncavatul.
Cufuritul, minare ce se mal da
Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul

Horezul, com. Slatioara, ce curge prin mahalaua Gorunesti.
Cuhalm, pddure, jud. Bacla,
Cufuritul, cat. al com. GlodeanulSdrat, jud. Buzda, cu 90 locuitorT si 20 case.
In vechime
purta numele de GlodeanulGrAdistea si Snagoveanca, dupa

numele mosieT pe care e situat.
izvoruluT Catira, din com. Robesti, jud. Buzaa.
Aci e o biserica construita

la anul 1853, in locul uneT alte
biserief vechr de lemn, si des
pre care se spune c s'ar fi
pl. Bistrita-de-Sus, din comuna
fondat pe la anul 1790 de locuitorl. Este deservit de un
Schineni.
preo t.
Cuhalm, mica padure de rachite

situat pe malul SiretuluT la
V. de satul Liesti futre Birlad si Siret, jucietul Tecucia.
Este proprietatea razesilor din

satul Liesti; din aceasta pa.-
In partea de S. a cat. Cuibul,

pe unde curge piriul Saratelul,
sint abondente izvoare de apa
sarata., ce se intrebuinteaza de
locuitorir bolnavr de reumatizm.
Mult1 din locuitoriT comunelor
vecine Teail apa din aceste iz

voare pentru acest scop.
Cufuritul, munte, in sus de com.

Moroeni, jud. Dimbovita, in di-
durice eT isi fac toate

la case si imprejurimr. Este
rectia apeT Ialomita, in stinga. A-
adese-orT supusa inundatiilor Si-
litatea numita Valea-Benir, se
cest munte este aproape paralel

cu muntele Rateiul printre dinsil curge pir. Cufuritul, pe care
sint ferdstrae de taiat scindurr.
retuluT.
afla
Cuibarul, deal cultivabil, in com.

Dolhasca, jud. Suceava.
hecia, com. Godinesti.
tinuatia piriuluT Sarata.
com. Glodeanul-Sarat, proprietatea statuluT, pendinte de mandstirea Znagovul. Are 2380

hect.,
Cuibreti,
izvoreste din
Tecucia, merge spre E. si se

varsa in Berhecia.
com. Gornetul-Cuibul, curge spre
E. si se varsa. n gira Turburea In com. Pacuretr, plasa
Sarata-MisleT, din com. Mihailesti, jud. Buzati.
hoya.
dealul cu acelasT nume, judetul
nul Florica; lar 1474, sunt
Cufuritul, numire data mafia
resedinta
cat. Cuibul, comuna Gornetul

Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra
Cuibeanca, vale, izvoreste din
Gradistea, jud. Buzaa.
traditia, s'aa stabilit prin padu

rile seculare din aceste locurT.
Cuibul, deal, in partea de N. a
1864; 830, insurateilor din catu-
torI intregeT mosiT Glodeanul si
de frica Turcilor, cum spune
veste ca margine la S.-V. cu
s'aa dat improprietaritilor in
Cufuritul, numire data de locui-
cind primiT treT fondatorT, fugitT
comuneT Gornetul-Cuibul si este
toate arabile, din care
mase inca proprietatea statuluT.

Face parte din marele corp Glodeanul i Gradistea.
Satul Cuibul, se crede a fi

infiintat cam pe la anul 1690,
Cuib'reti, facture, la V. de
satul Tomozeia, com. Oncese,
pl. Berhecia, jud.Tecucia ; sercom. Godinesti.
Cufuritul, (Glodeanul - Cufuritul),

in jud. Buzar',
pu-.
cioasa.
Acest catun ocup centrul
Cufuritul, lac, in com. Glodea-
caruia e situat cat. Cufuritul.

Contine mult peste. El e con-
un bogat izvor de va
minerala, continind fier si
Cufuritul, munte, la N. de am- Cuibareti, deal, formeaza hotapulung, jud. Muscel, ale cirui
rul intre satele: Fratia si Mepoale le uda. riul Bughea.
deleni, jud. Tecucia, pl. Bernul-Sarat, jud. Buzan, in Vestul
Tot in acest catun, la loca
Podgoria, jud. Prahova.
Cuibul-Berzef, isvor, com. Micesti, pl. Riul - DoamneT, jud.

Muscel.
Cuibul-Vulturilor, deal, in par

tea de V. a comuneT Bobu
lesti, pl.
tefanesti, judetul Bo-
tosani.
Cuibul, sat, face parte din com.
Cuiburile, vechiu schit, in plasa
rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgoria, jud. Prahova. Este situat pe

malul sting al piriuluT Saratelul,
Ialomita-Balta, satul Slobozia,
sub poalele dealuluf Mirzea si

Nastasoaia. Are o populatie de
775 locuitod (382 barbatr

393 femeT).
68878. Nardo Illeffonar Geooratto. Vol. HL
jud. Ialomita, Haga mandstirea
Slobozia. Acest schit a fost

fondat, inzestrat i inchinat ma
nastirei Slobozia de Sta.na Doiceasca, la anul 1626. Nu se mal
afla niel o urm din acel schit.
2
www.dacoromanica.ro
lo
CUIBURILE
lac, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
comuner Luciul.
Cuiburile,
Cuinef, ceItun, al com. GhizdAve$ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.

Romanati, aproape de comuna
Apele-Vi! $1 de Dealul-Tiganu-
pindu-se mar mult cu cresterea
dupa ce a brAzdat partea

centrall i sudicA a plAser, se
deschide in ezerul Girlita la 2
kil, mar jos, la N. de satul
vitelor i cu cultura viter de vie,

care reuse$te mar ales in partea
sud-esticA a satuluT. PAmintul
nu produce mar nimic, fiind mar
Girlita. Cursul sAii e de zo kil.
tot acoperit cu pAdurr $i cu

tuNurr. Casele sunt mAricele,
$i brAzdeazA partea nord-esticA
vi!. Are
locuitorT.
a comuner Girlita si cea centra1 a comuna GArvan. Malu-
rile sale sunt formate de dealurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-
in jud. Tulcea, pl. Istrul, pe teritoriul comuner Tocsof. Izvoreste din

poalele sud-vestice ale dealulur
Cuiuc-Culac, phig,
Cascalac-Bair. Se indreaptA spre
V., avind o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V. ;
brAz-
este de
de valea GArvan $1. de la poalele dealulur Olucli, la pe cel

de Cuiuculuf si sub acest
luT, Virveni, etc., cultivate cu
o populatie de 142
CUIUGIUC
cAtre BulgarT i turcr,
28 familiT, satI 105 suflete, ocu-
destul de numeroase i a$ezate

In grupurr separate si distantiate mult unele de altele. Drumurr comunale pleacA unul spre
Bair pe dreapta; Girlita, Olucli,

Cara-Burun-Bair pe stinga; lar
teritoriul brAzdat de ea si adia-
N. de Cilnia, altul spre N.-V.

la Girlita, altul la S.-V. la Esechic', altul la S. la Cuciuc-
centele sale, cu o intindere de

4000 hect., coprins intre dealurile Ganta, Scorci, Curdeli,
Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.

la GArvan $i in fine, altul la N.-
E. la Lipnita.
deazA partea sudicA a plAser
Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de
cea nordicA a comuner ; curge pe
o parte, la E.; Garvan-Bair la Cuiugiuc, vIrf, al dealulur Cuiu
la poalele vestice ale dealului
S.; Cuiugiuc-Iol Bair $i Girlita

de altA parte, la V. Valle adicente sunt : aril-Misi-Ceair pe
dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Caraghios-beair si Lanburlu-Culac;
Cuiugiuc, virf de deal, in jude
hotarul judetulur. Prime$te un

singur afluent, pe dreapta, Valea Tasli-Culac, chiar in satul
Tocsof. Malul sAti, de la Tocsof la vArsare, este inalt si cam
n'ati apa de cit cind plouA. E
tul Constanta, plasa Silistra-
tAiatA de drumul judetean Esechior-Lipnita pe la mijloc ; pe
NouA, pe teritoriul comuner ru-
stincos . Pe valea sa merge

drumul comunal Tocsof-Cogelac.
if sunt acoperite cu tufdri$urr,
(Valea-), vale,
judetul Constanta, plasa
Silistra-NouA, pe teritoriul comunelor rurale Girlita i GAr-
Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta,
Veli-Tepe-Bair, trece prin com.
Tocsof, si dupl un curs de 7

kil, merge de se aruncA in pirlul
Casimcea, pe stinga, chiar la
dinsa merge si un drum comunal Girlita-GArvan. Malurile

ce pe unele locurT sunt inalte si
rip case.
Cuiu-Iuculul
in
van. Este formatA din trer vl

mar miel* ce es toate din poalele nordice ale dealulur GArvan-
Bair, de pe teritoriul bulgAresc

al com. Gdrvan. Acestea sunt:
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair,
GA'rvan-Ceair caz-1 toate se im-
preunA ceva mar jos de com.
plasa Silistra-NouA, catunul co

mune! Esechioi, situat in partea
meridioualA a plAser si cea esticA a comunei, la 5 kil. spre
N.-E. de cAtunul de re$edintA,
Esechia Este a$ezat in valea Cuiugiuc-Ceair, si e inchis la E. de
dealul Cara-Burun-Bair i la V.
de dealuI Cuiugiuc - Iolu - Bair
cu virful sAti Cuiugiuc, care
spre N., apor spre V., ?le

directie generall de la S.-E.
are o inAltime de 130 m. Suprafata sa este de 1197 hect.,

dintre care 25 hect. sunt ocupate numar de vatra satulur
de grddinT. Populatiunea sa, a
spre N.-V., Mal la apoT numele
cAreT majoritate este formatA de
GArvan in valea numit. Iailea-
Ceair, se indreaptA mar
ludir'
www.dacoromanica.ro
giuc-Bair ; are 130 m., dominind

satul Cuiugiuc i vdile Cuiugiuc
si Nursusul, jud. Constanta.
rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre

S.-V. de satul Cuiugiuc, de la
care si-a luat i numele. Este
virful culminant al dealulur Tanas Sirti, situat in partea de S.
a plA$er si a comuner ; printrla
sul trece chiar hotarul Dobroger
spre Bulgaria. Dinteinsul se
desface spre S.dealul Bei-OrmanBair ; iar spre N.-E. pleacA dea-
lul VArsat-Sirti ; are o inAltime

de 171 m. ; fost punct trigonometric de observatie rangul 2 lea, dominind valea Ca vac-Culac-
Ceair, $i un alt drum comunal
ce duce de la Girlita la Cuiciuc-Cainargi ; pe dinsul e $1

pichetul cu No. 10.
Cuiugiuc, vive al dealului Tan as-
Sirti, are 170 m., pe hotarul

spre Bulgaria, dominind valea
Cavac-Culac Ceair, judetul Constanta.
CUIUGIUC
CUJBENI
11
Cuiugiuc, virf de deal, situat in

partea vestic a pla.$eT SilistraNoud, i cea nord-vestic a com.
Garvan $i a catunuluT su Cuiu-
pe teritadul comuna rurale Garvan, $i anume pe acel al catunului s Cuiugiuc, de la care vi-a
luat i numele. Se desface din
giuc, de la care si-a luat
poalele vestice ale dealuluT Cara-
$1
numele, jud. Constanta. Are 130

m. i domina. valea Cuiugiuc
soseau a j u detean. Esechioi Lipnita.
Cuiugiuc-Bair, deal, In judetql

Constanta, pl. Silistra-Noua, comuna Grvan, catunul Cuiugiuc.
E situat in partea sudica a pla$el.
$i cea vestica a comuner printre
valle Cuiugiuc-Ceair $i Nursus
Ceair ; are 130 m. Inaltime do-
minind satul Cuiugiuc a$ezat

la poalele sale estice, acoperite
cu tufari$uri i putine padurI.
Pe muchea luI trece drumul judetean Ostrov-Cuzgun.
Burun-Bair, se indreapta spre

N. in o directie de la S.-S.-E. spre
N.-N.-V., brazdind partea vestica a pla.$11 $i cea nord-vestica
Cujba, sat, la N. de satul TI-
a comunei; trece pe linga satul
cuta, com. Tacuta, pl. Mijlocul,

jud. Vasl fla. E situat pe dealul
i dupa un drum de
4 kil, se deschide In valea
Cuiugiuc,
Cuiuc-Iuc-UluT pe sano. Prin-
tr'insa merge si drumul judetean Esechioi-Lipnita, i cel

comunal
Garvan.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe
teritoriul comuner rurale Garvan $1 anume pe acela al catunula sAU Cuiugiuc, de la care
luat i numele. Incepe din
poalele sud-estice ale dealului
Ciatal-Iolu-Bair de pe teritoriul
bulgaresc al comuner Garvan,
aproape de satul Cuciuc-Cainargi ; se indreapta spre N.,

pe linga dealul Sapa-Bair, intrA
in Dobrogea, se une$te cu valea
DemeceianCula - Bair, spre a
forma valea Nursus-Ceair. Printr'insa merge $1 drumul comunal Girlita-Cuciuc-Cainargi.
Pleaca din dealul Cara-BurunBair, trece prin satul Cuiugiuc,

se deschide cu valea Cuiu-IucUluT. Prin ea merge i calea
judeteana Ostrov-Cuzgun.
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua
37 familiT, sail 157 suflete.
Constanta, pl. Silistra-Noud, pe
teritoriul comuna' rurale Para-
nute, 19 oT, 38 ca! si 6 rima-
chioi. Se desface din poalele
torT.
Cuiugiuc-Culac, vale, in jud.
se indreaptd spre V., avind o

directiune generala de la S.-E.
spre N.-V. ; brazdeazI partea
centrald i cea nord-estica a
LocuitoriT posea: 6 plugurT,
6 care cu boT si
carute cu
cal.
Sunt 22 stupT.
plaseI. Merge prin dealurile Ba$-
Cujba, munte, intre Negovanul
Punar de o parte pe dreapta,
$i Beleoaia, la N. comuneI Polo-
Uzum Mese-Sil-ti de alta parte
vraci, din pl. Novaciul, pe malul sting al GilortuluT, judetul
pe sano, pe linga padurea

Cojocariul, i, dupa un drum de
4 kil, se deschide in valea Ghiuvegea sati Ghiuvenli, pe dreapta
chiar in satul Parachioi. Prin
ea merge drumul judetean Lipnita-Ghiuvegea-Eni$enlia; $i este
Mata de mar multe drumurT

comunale, intre carT insemnam
Parachio1-13azirgian
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
comuna Garvan, catu nul Cuiugic.
CujbeI pe o s.iprafata de 413

hect., din ea/1 34 hect. ale loPopulaViea lui e de
Are: o biserica construit la
1830, de Gavril Cujba, fostul
proprietar al acestuT sat ; o
moara de apa si un iaz.
Vite sunt: 74 vite mar! cor-
Co$lugea - Cuiugiuc -
vestice ale dealului Aslama-Siti;
Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud.
Ceair i Caraghios-Ceair, tuteo

directiune generala de la S. E.
spre N.-V., brdzdind partea V.
a pla$eI si a comuna Are 130
m. inaltime ; se prelunge$te la
N. cu dealul Olucli. E acoperit cu tufari$urr.
Gorj.
Cujbei (Dealul-), deal, se intinde la N. comuner Tacuta, pl.

Mijlocul, jud.
Cujbei (Valea-), vale, se intinde la N. comund Ta.cuta, pl.

Mijlocul, jud. Vasluia.
Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,
Cuiugiuc-Iolu-Bair, deal,
in
judetul Constanta plasa Silistra - Nota, pe teritoriul co-
mune! rurale Garvan, i anume

pe acela al catunulul sda Cuiugiuc, ce e a$ezat la poalele sub
orientale $i de la care si-a luat
$1 numele. Se desface din dealul Cara-Burum-Bair, se intinde
-pre N. printre valle Cuiugiuc-
www.dacoromanica.ro
pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
E situat filtre ramura mintilor

Petru-Vodd $1 Cotnarelul, marginindu-se catre E. cu satul
Pluton i spre N.-V. cu satele
Tarateni $1 Agapeni.
Vatra satuluf are o intindere

de 2 hect. $1 86 ariT, cu o populatiune de 76 suflete, saa 15
faifal. ToV sint rominI, $1 se in-
CUJBENILOR (DEALUL-)
12
deletnicesc cu cresterea vitelor

mal cu osebire, fiind-ca terenu-
rile sunt priincioase mal mult

finetelor de cit agricultura Din
care pricina chiar, locuitoriT sunt
nevoin a-sT sine angajate pamin-
turl pentru cultura in reg,iunT

mar putin muntoase, afara de
raionul comune Pipirigul.
In acest sat se afla o 'mara

pe apa piriiasuluT Tarateni.
Sunt 15 contribuabilT.
Vite sunt 920, dintre carT :

31 bol, 7 vacT, 800 01, 15 caT,
25 rimdtorr, 35 juncl.
Cujbenilor (Dealul-), deal, in

ramura munteliff Petru-Voda,
situat
satul cu acela0
nume, pe teritoriul comuna Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

Nearntu.
Cujbeti, iac, in comuna GuraTeghlT, cat. Ivanesti, jud. Buzati. Are multa papura.
CULA
Calitatea pamintuluT este des-
Cusnitele de la Baroaia,
tul de burla. ET posea: 169
care serveati la extragerea metaluluT din Ocnele Baroala ;

Cusnitelul din locul numit
Valea-Cusnitelor, care servea la
plugurT, 284 care cu boT, 41

carute cu cal i 160 stupl.
In aceasta comuna a fost resedinta sub -prefecture piase'
Cimpul, Inainte de a fi infranita cu pl. Blahnita.
Posea' o biserica deservita
de 2 preotT i 2 chitaren ; o
scoala cu un invatator, frecuentata de 38 elevl ; si 9 circiumT.
Budgetul comuneT la veniturT
extragerea metaluluT din Ocnele

din jurul sA5 , nedescoperite
pana azT, fiind infundate ca
cele din Cornetul-BleT ;
Cupitelul care serveail la

eictragerea metaluluT din Ocnele
TehomiruluT, ale caruI rasuflatorT exista i pana azT in PoianaTehomiruluT Ruga. Groapa-Lupu
este de 11230 leT si la cheltuell de 5136 leT.

Vite sunt: 1900 vite marl
Id, futre hotarele satelor : \raeniT, Sohodolul i Padesul.
cornute, 112 car, 1560 oT, 7230

rimatorl si 14 bivolT.
Prin aceasta comuna trec
doul sosele : soseaua judeteana
Cujnita, vale, in com. rur. Peri,
Severin - Calafat si cea comu-
Cula, clitun, al comuneT Jupinesti,
pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehedinti.
nala Branitea-Vatra.
Comuna Cujmirul este udata
din pl. Gilortul, jud. Gorj.
de riul Drincea, care la Braniste se uneste cu piriul Opri-
greni, spre E. de cat. Jupinesti,

la o distanta de 2 kil., are
sorul, trece pe marginea despre
o suprafata de 120 hect, din

cae 45 hect. padure, 35 hect.
Situat pe culmea dealuluT Ne-
Cujbeul, deal, jud. Baca5, plasa
E. a comund spre Izimsa si se
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul
comuna' Calugara-Mare.
varsd in Balta-Ascuns de litiga
Cujbicul, deal, jud. Bacati, plasa

Bistrita-d.-j. de pe teritoriul comuna Osebiti-Margineni.
Cuinita, vale, in jud. Mehedinti,

plaiul Clopni, pe teritoriul comune urbane Baia-de-Arama,
Cujmirul, com. rur., in jud. Mehedinti, pl. CimpuI la distanta
de 57 kil. de orasul Turnul-
numita si Valea-Cusnitelor ; situata la poalele dealuluT numit

Ripele-RosiT. A fost loe de cusnita. pentru extragerea arameT,
Severin, si de 28 kil. de com. rur.
dupa cum se poate constata si
Vinjul-Mare. Este situata pe loc

yes, in albia riulul Drincea. Pe
partea sting formeaza comuna
cu satul Aurora, marginindu-se:
azT din marele depozit de zgura
la E. cu com. Bran*ea; la S.
anume :
Cu com. Izimsa ; la V. cu com.

Vrata; i la N. cu comuna Vi-
Cupitele din Valea-GaineT, in care se extragea metatul de la cuele Joita i impre-
bovita, jud. Ilfov. Face parte din
Are 400 contribuabill, Cu 3500

locuitorr, carT locuesc in 670
case.
jurimI ;
800 hect., din carT 25 ramin

sterpe, aviad si o padurice de
Ocupatiunea locuitorilor este

agricultura 11 cresterea vitelor.
Ocnele-Cornetulul -Bael i carT

sunt nedescoperite pana asta-zT;
Salcea.
arabile, 30 hect. fineata, 5 hect.

vie, si 5 hectare livezT de
prunT.
natoriT.
ce exista aci.
Minele de la Baia-de-Arama
par a fi fost in cine locurT
6) Cusnitile de la Zahana, in
carl se extragea metalul de la
www.dacoromanica.ro
Are o populatie de 22 familh,

cu 120 suflete, din carT 18 contribuabilT, ton rominT.
LocuitoriT posed5. 5 plugurT,
I care cu bol si 45 vite mari

cornute.
Comunicatia se face printr' u n
drum ordinar ce trece prin centrul acestuT catun i scoboara
in cat. Jupineti.
In el se mal afla si 3 fintinT.
Cula, mo je nelocuita, pl. Dimcom. rur. Leurdeni.

Se blande pe o suprafata de
20 hect.
E proprietatea motenitorilor
lul Efrem Ghermani.
CULA-DERE
CULCATILOR (VALEA-)
13
Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul comuner rurale Armutli. Se des-
toriul comuner rurale Cavaclar,

anume al catunuld s Mer-
Visterna, asezat la poalele lul
devenli-Punar. E situat in par-
face din poalele nord-vestice ale

dealului Tasli-Bair, se indreapa
spre S.-E., brAzdind partea nordicA a plAser si pe cea sudicA
a comuner. TraverseazA numar
tea nord-vesticA a plAser si cea
pAclud intinse,
catre poale
are si pAsunr si lived.
pAdurr, pe la poalele dealurilor Uzum-Bair si Balar-Bair, si

dupd 4 kil, de mers, se impreun cu valea Cara-Cialic, spre
esticA a comund, are 128 m.in6.1time, dominind valea MusurCulac I satul Sofular. E aco-
pen it nimar cu finete si cite-va

semAndturr. Pe muchia lur se
incruciseazA mal multe drumurr,
futre cari Cavaclar-Sofular si
Casstcci-Merdevenli-Punar.
a se arunca in riul Taita, pe
mina, pe malul Duniirer i teri-
toriul com. rur. Rogova, din

pl. Blahnita, judetul Mehedinti.
E cunoscut bine de locuitorir

Batoteni.
Cula - Neamtului, maa/a,
in
detul Constanta, plasa SilistraNota, pe teritoriul comuna rurale GArvan, si anume acel al
cAtunuld slii GArvanul-Mare.
Se desface din poalele nordice ale dealulur GArvan-Bair,
se indreaptA spre N., avind
lul Cavaclar ; are o directie de

la S. - V. spre N. - E. si se
deschide in valea Mangaci, pe

stinga, trecind prin satul Cava-
preunA cu valea Saila-Ceair sau

mal bine cu valea Cuiu-Iuc-UluT.
stanta, pl. Mangalia, comuna
Cula-luI-Papuc, loc, pe care a

fost m4nAstire, in dealul Stir-
Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-
generala de la
S. - V. spre N. - E., brAzdind
partea de S. a pldser i cea sudesticA a comuner. Putin mal la
vale de satul GArvan se im-
Culac-Ceair, vale, in jud. Con-
dreapta Ruga Camberul.
estice. E acoperit rumiar cu
Cavaclar. Se desface din dea-
dar. Printeinsa merge si drumul

comunal Cialmargea-Cavaclar.
Culac-azIar, vale,
o directiune
O parte din drumul
sAA
kil., il face pi-in pAdurr, pe teritoriul bulgAresc al comund

Grvan . Pe (Rusa merge si
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.;

tine de com. rur. MalovAtul.
in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teritorul
com. rurale Alibei-Chioi i anume
pe acel al ctunuld s Accadin.
Cula-Nemtilor, sati Streaja-In-
Se desface din poalele sudice
Cularea, balt, spre S.-V. de
nafta, movilei, pl. Jiul-d.-s., com.

Poiana. E asezatA in virful dealulur Chera, jud. Dolj, despre care
se zice, dupA cum numele aratA,
ale dealulur Cilicul, se indreaptA
satul McAresti, pl. Branistea,

jud. Iasi. E formatA din vrsarea Prutulur.
cA era punct de supraveghlare
intre valea Gilortuld si valea

Jiului.
spre S. tuteo directie de la

N. la S., brAzdind partea ves-
i nordia a comuna E tdiatA de drumul
un drum comunal Grvan-Zarnicr in Bulgaria.
ticA a plAser
comunal Meidanchioi-Trestenic ;
curge prin pAdurr i lived, si
Cularile, deal, in jud. Mehedinti,

comuna rurall StAnesti, plasa
Dumbrava.
dupl un curs de 3 kil, se des-
Culac-Alcea, vale, in judetul

Tulcea, plasa IstruluT, pe teritoriul comuner rurale Tocsof,
anume pe acel al cAtunulur Rimnicul-d.-s. Isi la nas-
tere din poalele vestice ale dea-
chide in Valea Chioserelic, mar
sus de satul Accadin.
Culac-Culac-Bair, deal, in jud.

Tulcea, pl. Babadag. pe teri-
Culcati, mofie nelocultd, a sta

tulur, in pl. Borcea, comuna
Lupsani, jud. Ialomita. A fost
pendinte de mAnAstirea Nucetul.
toriul comunel urbane Babadag.

Se desface din dealul Stuparul,
Culcati, mofie nelocu itl, a sta-
spre S., avind o directie generar de la S.-E. la N.-V.; ud

partea vestic a plAser i nor-
se intinde spre N. in o directie
tulur, in plasa Corcea, comuna
dicA a comuner, i merge de se
plasel si a comuner. Se intinde

dealungul vler-Nucilor ; se prelungeste cu dealul Mol fa. Pe
la poalele-i vestice merge dru-
lulul
se indreaptA
varsA in &tul Casimcea, pe

stinga lul.
Culac-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teri-
generar de la S.-E. spre N.V., brzdind partea esticA a
Lupsani, Judetul Ialomita. A

fost pendinte de mAnAstirea RAzvan.
Culcatilor (Valea-), vale,
in
mul comunal Babadag-Jurilofca.
jud. Ialomita, pl. Borcea, pe

care este satul Lupsani. Se in-
Are 188 m., dominind satul
tinde spre N. cu numirea de
www.dacoromanica.ro
CULCEA
Dor Marunt. Pri itr'insa trece calca ferata Bucuresti FeteAi.
Culcea,
deal,
la E. de comuna
Calugareni, pl. Cricovul, jud.

Prahova
Culelia, sat, in jud. Tulcea, pl.

Istrulur, cat.mul comuner Tocsof. E situat in partea, sudicA a judetului si cea de N.
a comuner, pe malul sting al
piriulur Rmnic Der, si la poalele dealulur imnic-Bair, precum
si la o d'stant5. de 6 kil. spre

N. -V. de
Tocsof, resedinta.
Intinderea satulur este de 42

formata
i BulgarT, este de
hect . ; populatiunea,
este faluta de lem si teac iitd;

herurr proaste, cu mica livezue
gradina de legume. Poseda o
biserica cu hramul Acoperamintu I - Maicer - D omnul uf ; es.e
de lemn, facuta. in 1876. Sta
in chisa neavind deserventr.
Calitatea pamintulur , ca loe
proprietaritr a 143 hect. 2!

arir parnint; iar proprietatea
mosier, 614 hect. 43 arir cimp,
si 286 hect. 44 arii padure, mar
toata tinara. 'azud sunt 2, fil-
lesteu=acalet. Se spune cd pe
tarmurile acestur piriu s'au facut
primele ineercrirl de cultura a

porumbul ii p'aci.
Culea, vale piriulur cu acelasT

nume, din jud. Suceava, com.
Draganesti; e strinsa intre dealurile Todoreni i Lebedea.
pe mosia cu ace-
cela.si nume, jud. Dorohoiu, co-
m ina Tureatca, pl. Berhometele; are 87 farn. sail 350 sufl.

Asezarile satenilor sunt mar
mult proaste, putine au livezur i gradinr; iar casa mesier
fuirle Mazgava (2156 m.) Pata -Sf.
Pe mosie trece piriul Molni-
trimite numeroase ramurr spre

Olt, formind pe alocurea muntr
inaltr carr se ridica de asupra
albiei acestur riu. In partea de
S. dealurile se mar raresc si
formeaza tritre ele, doua sesurr
intinse Cimpul-Burdea, intre
Vedea i Teleorman i Cimpul
Gavan intre Teleorman i Drim-
acel de la Mihaileni la Herta,

Dersca, Mihoreni,
Tirnauca.
Culiceni. Vez! Horodistea, deal,

jud. Dorohoiu, pl. Herta, com.
bovnic.
Culmea Dealului - Stejeretul
Tirnauca.
(Mitul),
Culmea, colind, ramificatie din
muntir Istrita, in judetul Buzati,
com. Tisau, cdtunul SE Gheorghe-Nou.
Culmea, deal al com. tefa.nesti,

din pl. Amaradia, jud. Gorj.
Are directia N.-S.-V. E o prelungire a dealulur Birzeiul-deGilort, care se termina in com.
a statulur, jud. Vilcea, in tntindere de

821 hect., formeaza impreunA cu
Muchea-Capraretul (450 hect.),
tru de pildure,
si Melcera (601 hect.) padurea

manastireni Frincesti, situat in
comuna Surpatele, plasa Oltuld.-s.
Culmea - despre - Ji!, deal, in
Virful-lur-Stan.
partea de V. a com. Groserea,

din pl. Gilortul, jud. Gorj.
Ea vine din spre N.-V., dirigindu-se spre S.-E. si la extremitatea comuner Groserea face
o intorsatura spre S., formind
un unghiti de 450, Cu crestetul
spre S.-E., apor formeaza culmca Gilortulur, dirigindu-se in
Culmea- Cheiei,
jos spre comuna Valea-lur-Ciine.

Pe coasta despre comuna Gro-
tefanesti,
si e cuprins intre
Valea Gilortulur la V. si piriul

Ungurehilur la E.
Culmea (Baia - de - Arama),

sat,
iul Lovistea, jud. Arges. Are vir-
Ilie (2029 in.) si mai la S., virful

Cozier (1677 m.) Aceasta culmc
Izvoreste de sub Plesul i anume
lesa in localitatc insemneaza

mainaliga, de unde culesar=me-
Culmea-Coziel, culme, pleaca

din muntele Budislav, din pla
tre carr mar mare este acela

n imit al-Tariner.
Mogosesti,
Nistora, trece pe la S. de Draganesti si se varsd in R4ca,

din jos de satul Tonti. Lungimea-r totalA e de 7500 m. Cu-
Culmea Clabucetulur 5i PoianaPitesti.
si acel ducdtor la Mamornita.

Hotarele sunt cu : Tureatca,
Prisacer, unde primeste pe piriul
se prelungeste printre 1-turne

Arges si Topologul cu virful
Comarnic si se continua prin
Lunga pana in apropiere de
oc ipatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor.
din lipa Borta - Draculur, din

Neamtu; ud. satul Poiana-
detul Arges. Pleaca din muntele

Negoiul, din plaiul Lovistea si
parte, este mediocra. Satenir im-
cioara.
Drumurr mar principale sunt:
Culesa, phig, in jid. Suceava.
Culmea-ComarniculuI, culmca
cea mar importanta din ju
de padure, in cea mar mare
din Turcr
23 familir sau 124 suflete. Pamintul e favorabil cerealelor ;
Culiceni,
CULMEA-DESPRE-JII
14
in jud. Mehedinti, plaiul

Closani. Porneste din muntele
deal,
deal, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, coin.
rur. ovarna.
www.dacoromanica.ro
serea, este acoperitA Cu vil si

prunf, lar pe coaml cu pAdure.
CULMEA-DIN-DREAPTA-JIULUI
Culmea - din - dreapta -Jiului,

deal, din plasa JiuluT, in drep-
Ad se gsesc vase vechr romane si sagetr.
in partea de V. a comund Racl,

din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vine
din spre N. de la com. Ursoaia,
Culmea-Frumoas, deal mare,
jud. Mehedinti $1 merge spre

S., tenninindu-se la extremita
tea sudica a catunulur Baniuld.-s., ce apartine comnnei Ca
tul com. Strimba, jud. Gorj.

Incepe din spre N. de la comuna
Urdari-de-Jos $1 se intinde spre
S. prin comunele Girbovul, Murge$ti, pana in apa jiltnluT-Mare ;
dincolo de aceasta irisa continua de alungul cureulur Jiulur,

trecind prin com. Turceni-deJos $i se termina in apa Suplasa Pulur, din
sita intend
judetul Dolj.
In
toatt intinderea
el, pe
coasta despre comune, este acoperita de viT i prunr, lar pe
coama cu padure, a crer esenta de lemn este gorunul,

cerul i fagul.
ce porneste din muntele Frumosul, j id. Mehedinti,
Closani. Se termina la locul numit Roata.
plasa Gilortul, in partea despre

V. a comuneT Fata-Valea-lurCline $1 a catunelor Valea-luT-
i Filia. Vine in prelungire despre N. $i merge spre

S, jud. Gorj.
Este acoperit pe coasta despre comuna Cu vil si prunr;
lar pe creasta cu padure.
Ciine
Culmea-Husnitei, deal, in jud.
jud. Gorj. Formeaza inaltimele

trmulur san?: al Jiulur, din pl.
JiuluT, incepe de la S. de pleul
Cioiana, undc acesta d'a in Jia,
In dreptul com. Pesteana-d.-s.,
dirigindu-se spre S. pana la ca-
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s. Porneste din culmea Godeanulur.
da In Jiii. Merge paralel cu $0seaua nationalaFiliasi-Petro$ani

si pe linga comunele : Plop$orul,
Izvoarele, Brosteni i Brane$6.
Aceast culme, pe coasta despre Jia $i prin dreptul comunelor
citate, este acoperit Cu pruni

$i vil; lar pe coasta cu padure.
Culmea -FfigrauluI, culmea

de muntr ce desparte judetul
Arge$ de Transilvania. Ea tine
de la Turnul-Rosu pana la Coltul Vestei-Mari i prezint mar
multe virfurr, dintre care cele
mar insetnnate sunt : Bultul,
Prislopul, Sura-Budislav, Scara,
Negoiul, Buteanul, Ciocanul $i
Vester-Marr.
Culmea-JoiteI, deal, in jud. Ar-
Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos,

com. rur. Poroiana-Mare.
vie $1 prunT.
Culmea-Porcului, calme de n'ea/,

In jud. Tutova, pl. Sitnila, com.
Bogdana.
Culmea-Strimb, deal, in par

tea despre E. a comuna Raci,
din pl. JiuluT, jud. Gorj. Vine
asemenea despre N. $1 se dirige spre S., unindu-se cu acea
care merge de la Strimba spre
Murgesti. E acoperita cu padure ;
calitatea lemnulur este gorun,

stejar si fag.
Apartine statulur.
gesul, plaiul Lovister. Se desface

din muntele Pretina $i se prelun-
Culmea-Tamaului, deal, acoperit cu padure secular, in pl.

ge$te prin pl. Argesulur spre
S. pana la confluenta finita Vil-
Motru- d.-s., jud. Mehedinti.
sanul cu Argesul la cat. Merisani din pl. Pitesti. Prezinta'

virfurile Lipitoarea (1964 m.),
Joita (to6o m.) si Ghigul (1632
m.)
Culmea-Zorilei, deal, intre comuna rurala Poroiana-Mare $i

com. rur. Izvorelul, pl. Ocoluld.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc
sagetT si vase romane in pamint.
Culmea-MruluI, deal, in jud.

Mehedinti, pl. Dumbrava. Tine
de teritoriul com. rur. Piria.
Culmei (Pirlul-), phifi, judctul

Valcea. Izvore$te dintr'o culme
de deal si se varsd in Lotri

Culmea-Motrului, deal, pe ambele laturT ale Aula Motru numita Culmea - Dreapta si Culmea-Stinga a Motrulur, ce pornesc din plaiul Closani $i continua in pl. Motru-de-Sus $i Jos,
jud. Mehedinti.
$orul, in raionul comuner CAlinesti, plaiul Cozia.
Cultioara, localitate iralate, in

com. rur. Negomirul, pl. Vailor,
jud. Mehedinti.
com. rur.
Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me
Cumtra, dmpie,
Culmea-Neagr, ramificatiune
a munido/. Vrancer, in directiu-
Culmea-FIntInei, a'eal, in jud.
laparul-d.-s.
Acoperita cu padure, putina
Culmea- GilortuluI, deal, din
Culmea-din-stInga-Pului,deal,
tunul Capul-Dealulur al com.

Brane$ti, aproape unde Gilortul
CUMBIA
1.5
in
hedinti.
nea de la S.-V. spre E.
Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,
Culmea-Ohambei, deal, situat
www.dacoromanica.ro
plaiul Rimnicul, comuna Dumi
Clima
re$ti. Se desface din dealul
LAcusteni, brAzdeazA partea nor-
dicA a comuna. E acoperit cu

pAdurT.
CUNGREA-MICK
16
Impreuna cu Iepi - MarT .$i

Jepi-MicT, Ripoava, Sorica $1
Dutca, s'a cumpArat la 15 August 1882 de M. S. Regele Ca-
rol I, pe pretul de 400000 ler

Cumci, plidure, jud. BacAtl, pl.
de la d-nul N. Cretulescu, care
Tazldul- d. -j., de pe teritoriul
ir mogenise de la fratele sAti
comuner Birslne$ti.
Scarlat care ir poseda prin cumpArAtoare de la familia Filipes-
Cumeara, deal, in jud. R.-SArat,

pl. Ora$ul, com. Andreasi, in
panca de E. a comuner. E
care este despArtit prin satul

Vaidomirul.
Populatinnea satulur constA
din 87 familir rominT, sail 488
locuitorT, cu 90 barbatT, 102
femer si 296 copir.
Are o bisericA deservit de

I preot $1. 1 dasal.
Cungrea, sat, in jud. Arges, pl.
cilor.
Oltul. Face parte din com. rur.
Cumpenile, tnunte, in com. PM-
CiomAgeni, $1 are o populatie de
tin eni, ju d. BuzAu. E in conj urat la
N., de piriul Nehoia$ul, la S. de
200 locuitorT. Posea o bisericd

cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
Cumetre (Virful-), virf princi-
piriul Nehoiul $i la E. de riul
deservitA de 1 preot $1
pal in culmea Cimpulungeanca,
BuzAti. Are 1154 m. inaltime.
tilret.
la hotar cltre jud. BuzAti, in

plaiul Rimnicul, com. Valea-
t acoperit de Jinete $i pldurr.

In poalele sale de S. sunt si- Cungrea, sat, face parte din co-
S5lcier, jud. R.-SArat. E acoperit cu pAdurr intinse.
tuate cAtunele : Nehoiul, Fundul-NehoiuluT, Albinari, Botele,
acoperit cu pAdurT.
Muscani $i %lar'.
Cumpratul, munte, com. Dragoslavele, plaiul Dimbovita, judetul Muscel.
Cumprtura, loc arabil, situat
Cumpenile, deal, pe teritoriul

satuluT Ghermlnesti, com. cu
acela$ nume, pl. Podoleni, jud.
FAlciii in partea de V.
futre valea HerAtAulur si a Cal-
din-
muna ruralA Simbure$ti, plasa

Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o Po
pulatiune de 190 locuitorr. si-a
luat numirea de la riul Cungrea, ce-1 udA prin centru.
Cungrea-Mare, girld. Izvoreste

din jud. Arge$, se impreunl cu
vdile LInnele $1 Simburul, intrd
mdtuiulur, la N. de satul Gri-
Cumpenile, deal, la N.-E. com.
In jud. Olt, pe teritoriul com.
vita, com. CAlmAtuiul, pl. Birlad,
SlAtinoara, plaiul Horezul, jud.

Valcea. E numit ast-fel fiind-cl
de ad i porne$te cursul piraelor
Ciomdge$ti $1 curge catre S.-V.
jud. Tecucitl.
Cumpatul, munte, inalt de 1766

m. d'asupra nivelulur Marit-Negre, spre N.-E. de com. Sinaia,
jud. Prahova. De sub poalele

lur izvore$te Valea-Tufer.
spre E. $i V.
Cumpenile, fiddure mo$n eneascA
In devAlmA$ie in com. Nehoia$ul. FormeazA impreunA cu Gdl-
Acest munte, impreunA' cu
meica din muntele Monteorul,
Cutca, ClAbucetul-Taurulur Ri$.
un corp de 162 hect. judetul
noava $i Dosul - CerbuluT, s'a

vindut la anul 1821 de Biv-vel
LogofIt Crisoscoleti, d-ner D.
BuzAil.
Sachelarie, pe pretul de 2000

galbenr.
StrAbate com. Simbure$ti pe
teritorul arda se incarcl pe

dreapta c i piraTele Simburul $i
LAunele, lar pe stinga cu Dobra,
care curge pe lingA Piscul-Do-
bri si Br5.nila. Intr pe teritoriul com. Dobroteasa, unde se

mal incarcA cu mal multe vilcele
neinsemnate $1 apor trece in
comuna ampul-Mare, unde se

vars5. in Olt. Aceastl gir1a par-
Cumpenilor (VIrful-), p4dure

mo$neneascA, in devAltnA$ie in
com. PAItineni, jud. Buzat. Are
curge numar in judetul Olt o

distantA de peste 25 kil.
La anul 1844, Baronul Cristodor Sachelarie, proprietarul
ca la 1000 hect. Parte a inceput
Cungrea-Mici, glrl, formatl
a se trtia li a se inlocui cu
prin mo$tenire al muntilor cum.

pAratT de d-na Sachelarie de la
livezI li curAturr.
din piraele Cerbul $i Leleasca

carr se ImpreunA la hotarul co-
Logoatul Crisoscoleul, lAsind

In urma morir sale marT datoriT,
ace$tr muntr i-au cumpArat ma.
rele Ban Alexandru Filipescu,

cu pretul de 5407 galbenr.
muner O te$ti-d.-s., pl. Oltul-d. s.,
Cuneti, sat, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, pendinte de com. Rasa.
jud. Olt. Are o directie de la
E situat pe malul sting
al
munele Oteti-d.-s4 Ote$ti-d.j.,
bratulur Botul, la 2 kil. spre

V. de satul de re$edint.5., de
Urlueasca, Topana, PAro$1, Ur$1,
www.dacoromanica.ro
N. spre S. Dup ce udl coVal-de-Er, Albe$ti, IvAne$ti li
CUNUNX (DEALUL CU-)
17
Cazanesti, se varsa in riul Oltul.
Aceasta gira, in timpul vereI,

mar ales &id e seceta, seaca,
CURXTURA-MXNXSTIRET
In Vedea, pe stinga eT, in dreptul catunuluT Corbul, situat pe

dreapta.
raminind numa cite-va baltT.
Cunun. (Dealul cu-),
a'eal,
plasa i judetul Tulcea, pe

teritoriul comuna rurale AgiGhiol, una din prelungirile su-
In
Tariceni, pe malul drept
al
vaieT Mostistea.
Se intinde pe o suprafata
de 4058 hect., cu o populatie
Cuptoare (Dup-), vale, in com.

Panataul, jud. Buzar', cat. Sibiciul-d.-j. ; se scurge in valea
de 44o locuitorr.
StatuluT apartin 3843 hect.,
din carT cultiva prin arendasil
sal 1700 hect. (moo sterpe,
1143 izlaz si padure). Locuitoril
PanatauluT.
Cuptoarele, movil, in judetul

Braila. E situata la S.-E. de
generala de la N.-E. spre S.comuna Ciacirul peste 2 kil.
V., brazdind partea sudic a
departare. A fost sat turcesc.
plaseI i cea centrald a comunei;
S'a numit astfel pentru c aci
la V. de satul Agi-Ghiol. Are
se ardea capet pentru a se
ati 216 hect.

Posed o biserica cu hramul
Sf. Nicolae ; o scoall mixta frecuentata de 20 elevI si eleve,
203 m. Inlirne, dominind satul, valea Tulcea si drumul co-
anual.
dice ale dealulur Agi-Ghlol. Se

intinde spre S., avind o directie
munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E
stincos si acoperit cu tufarisurT,
resturT din marile pdurT de odinioara.; prelungirea sudic a luT,
dealul Pietros, este acoperit cu

pasunT
i fin*.
scoate
populatie de 598 locuitorT rominT.
Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud.

Olt. Se varsa in Orla Leleasca.
Cuptoru, loc izolat, in judetul
Curiteti, trup de mofie, nelo-
Muscel, com. PoenreT, plaiul
cuit, pendinte de comuna Epuresti a statuluT, pl. alnistea, jud.

Vlasca.
Curagiul, deal, spre V. de satul Comarna-d.-j., com. Poeni,

pl. Codrul, jud. Iasi.
prietatea statuluT.
dealul cu acelasr nume din comuna Poeni, pl. Codrul, jud.
Iasi, curge de la V. spre E.

Se uneste cu piriul PopritureT, si se varsa in Piriul-MoreT,
pe teritoriul satelor Comarna.
Crevedia-Mare. Sunt dota bise-
Curani, trup de mo,sie nelocuita,

fosa a familiel Lapati. AzT in-
riel in aceasta comuna. Ca in-
trupata Cu mosia Petrosani a
dustrie, este o moara de apa, lar

productiunea consta in porumb
principeluT Dem. B.
griti.
Curteti, peldure, pl. Oltenita,

jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-
Curagiul, pirig; izvoreste din
Are 5 ulite Crevedia, Dobresti, Valea-Silistef, Valea-GiureT
leT
Numarul vitelor ciad e de
pl. Cobia,
jud. Dimbovita, situata filtre

dealurT si pe val, carT se numese: Valea-Vaduceasca si Valea-Crevedia. Aceasta comuna
se afla la citT-va kil. spre E.
de Gdesti, in apropriere de soseaua judetiana Tirgoviste-Vlasca si pe malul sting al piriuluT
Potopul. Se compune din dota
catune Burduca si Cuparul, cu o
si comuna cheltuesc 1330
335 si al celar micT de 833.

Comerciul se face de 3 circiumarT. Are o baila.
Cuptorul-Mic, vellcea, comuna
Nucsoara.
Cuparul, com. rur.,
cu intretinerea Oreja judetul
tirbeT, si-
tuata in judetul Vlasca, plasa
Curteti-Chirculeti, trup
nelocuit, comuna Stanesti - Chirculesti, plasa
stea, jud. Vlasca.
Cur'tura. VezT Pltiniul, deal,

jud. Suceava.
Curitura, /arin
i finete, pe sesul SiretuluT, pe locul unde mar
inainte se afla satul Dolhasca,

jud. Suceava.
Marginea.
Curatura-lul-Ciolovic, pddure,
Cupele, ceitutz, pendinte de com.
Vinatori - Marl, pl. Neajlovului,
jud. Vlasca.
Curatulu.1 (Dealul-), deal, in

jud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,
com. Boghicea, spre E. de satul
Boghicea.
Cupenul, vlcea, se naste din

Curateti, sat, jud. Ilfov. Face
parte din com. rur. Tariceni,
Curge catre S.-V. si se varsa
pl. Oltenita. E situat la S. de
Dealul-Tomestilor, comuna Buzesti, pl. Mijlocul, judetul Olt.
58878 Narele D'afma.* amoroso. Poi. III
judetul Bacati, pl. MunteluT, in

com. Podurile. E proprietatea familieT Crupenski. Este foloasa
(fag, stejar); e in intindere de
550 hect. si e supusa regim luT
silvic.
Curtura-Mnstirei, deal,
8
www.dacoromanica.ro
la
CURCA (R1UL-LUI-)
18
CURATURA-STRIGOIULUI
V. de satul Rachitoasa, plasa

Stanisesti, jud. Tecuci, Miga
jud. Suceava, e bogata in t'AnaturT.
Cornatelul, plasa Oltul-de-Sus,

jud. Olt.
Manastire.
CurAturile, loc izolat, jud. Vil-
Curtura-Strigoiului, loc izolat,

comuna Modoia, plasa Cerna-
cea, pl. Cerna-de-Sus, com. Popesti.
Arges, unde balta Luica se
d.-s., jud. Vilcea.
Curfiturile, loc de fine/e, jud.
Curiturile, sat, jud. Arges, pl.
Vilcea, pl. Ocolul, comuna Bu-
Pitesti. Face parte din comuna
nesti.
rumia. Mosoaia.
Curturile, mlaftinii, in partea

de S.-V. in padurea satului Otul Ciurea, com. Ciurea, pl. Coraseni, jud. Botosani, comuna
drul, jud. Iasi. E situat pe poCurtesti.
Curturile, sat, spre S. de sadisul i coasta dealuluT Oita.

Are o populatiune de 33 familiT,
varsa in acest ria ; e la 51 kil.

departare de Bucuresti. Prin
mijlocul com. trece soseaua judetiand Bucuresti-Oltenita.
N'are niel un catun alipit.

Se intinde pe o suprafata. de
3409 hect. ; e proprietatea insurd-
teilor. Are o populatie de 790

locuitorl, carT traesc In 159 case
sal 158 suflete, carT se ocupa.

cu agricultura si cu cresterea
vitelor, cu transportul lemnelor
si cultura viilor si a livezilor.
Vite sunt
Curcani, com. rur., jud. Ilfov, pl.

Oltenita, situata la S.-E. de Bucuresti, pe malul sting al riului
166 capete, din
carT: 116 vite marT cornute, 20

cal i 30 rimatorT.
Curiturile, sat, face parte din comuna rurala Govora, plasa O-
Curturile, poiand, la N.-E. com.

5erbanesti, jud. Vilcea, plasa
Mijlocul.
Curturile, poneare, in padure

spre V. de satul Oraseni, jud.
Botosani, pl. Tirgul, com. Curtesti.
Curiturilor (Pirlul-). Vezr

tinisul, jud. Suceava.
colul, jud. Vilcea. Are o populatie de 98 locuitori (52 bar-
Curturilor (Valea-), vale, jud.

Vilcea, plaiul Horezul, comuna
batT si 46 femeI).
Bodesti.
Curturile, deal, judetul Vilcea,
si 28 bordee.
Comuna numara 201 contrib.,
cu un buget de 2879 leT la venituri si 2777 leT la cheltueli.

In anul 1885 eraa 158 contrib.
Posea o biserica deservid. de
2 preotT si o scoala mixta frecuentata de 18 elevi si 3 eleve,
cu intretinerea carda judetql
comuna cheltuesc 1530 leT anual.
Vite sunt : 507 (go caT si epe,
bol, 298 vad i viteT, 4
taurT, 15 bivolT i bivolite) si al
celor micT de 395 (95

si ro oT.
porcT,
Dintre locuitorT, 142 sunt plu-
prelungire a culmeT Barbatesti,
care de la S. comuneT Barbatesti intsa in regiunea dealu-
Curturita, loc izolat, jud. Vilcea, plaiul Cozia, com. Olanesti.

Curbanul, ezer, in j ud. Braila, lun-
rilor.
ca DunareT din com.Tichilesti, in-
Curfiturile, pisc, pe creasta

ruluT de dealurl ce brazdeaza
in lung si lat com. Costesti,
tre privalul Porcul i Filipoiul.

Comunica cu Porcul printr'un
mic prival in partea de V. '
jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-
cest sir de dealurl se prelungeste pe toata partea de E. a

com, in stinga riulul Costesti.
Curbanul, priva', jud. Braila.

Ese din ezerul Deciu si e situat
in stinga FilipoiuluT mai sus
garr, 5 meseriasT, 4 aa diferite

profesir.
Aratura se face cu 47 plu25 cu bol si 22 cu cal.
guri :
LocuitoriT ati 81 care si carute.

LocuitorT improprietariti 158.
Comerciul se face de 7 circiumarT.
Curcanul, brat (priva, in jud.

Ialomita, pl. Borcea, insula Balta
com. Dichiseni.
de privalul PorculuT.
Curiturile, pisc. VezT Tirsa, jud.

Vilcea.
Curfiturile, loe izolat, com. Golesti, jud. Muscel, pl. Podgoria.

Curturile, localitate, in Tolesti,
Curbanuul, japse, jud. Braila.

Ese din Deciu, da in privalul
Curbanul ; impreund cu Por-
Curc (M o vila-lui-), movildspre

N. de com. Leul, jud. Romanati,
pl. Ocolul. Face parte din un

grup de movile atzate in sir.
cul se varsa In stinga FilipoiuluT.
Curca, pise, spre N. de com.
www.dacoromanica.ro
Curca (Riul-lui-), phig, izvoreste di satul ipote1e, jud.
CURCX (PIRIuL-Luf-)
Iasi, pl. Bahluid, si se varsA in

piriul Miletinul.
Curok (PirIul-luI-), mic a.fluent

al piriulur Boldesti, com. Vdscani, jud. Suceava.
19
CUREAUA-DIN-BOGIANEM
si frumusete. Are o lungA ramificatie spre V., formatA dintr'o vastA stincl, numit5.: Pia-
tea central a plAser si cea ves-
ticA a comuner; curge pe la

poalele Dealulur-Beilicului 11 se
uneste cu valea Sofular, spre a

se vArsa in bratul Sf. Gheor-
tra-Lu ng5..
Curcubeul, sat, face parte din
ghe, pe dreapta, mal sus de satul

Pirlita.
com. rur. Balta-Doamner, jud.
Curcneti, sub - divizie a cAt.

Lunca-FrumoasI din com. l'irscov, jud. BuzAti.
Curchea-Mare, ca riere de piatr, in jud. Mehedinti, plasa

Ocolul-de-Sus, pe proprietatea
statului Bresnita.
Curchea-Mica, carier de pia-
Prahova, pl. Cimpul.
Curd-Liman, parte din stufurile

Curcubeul, ezer, jud. BrAila; situat in ostrovul lapa, la V.
satuluI Sfistofca, pl. Sulina, judetul Tulcea, pe malul drept al

bratulur Chilia.
de ezerul Milea.
Curcudela, baila, pe teritorial

mosier HApAT, com. Virful-am-
Curdeli, deal, in jud. Constanta,

pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
puluT, pl. Berhometele, judetul

D
comuneT rurale Lipnita, i anu-
me pe acela al cAtunulur
tr, in jud. Mehedintis plasa O-
Coslugea. Se desface din culmea

Coslugea; se indreaptA spre E.,
colul-de-Sus, pe proprietatea sta-
Curcuiati, sat mic, in jud. R.-Sd-
tulur Bresnita, in apropiere de
rat, pl. Rimnicul-d.-j., despdrtire a cb.tunulur Zoita, din com.
la V. spre E.,
Costieni-Marl.
Grvan
Curchea-Mare.
CurciI(Drumul-), drum, ce pleac. din pldurea OrbuluI, com.
avind o directiune generall de

i
printre vAile
Galia sad Scorci,
brAzdind ast-fel partea vesticA
Curcusul-Mare, virf de deal,
a pldser si cea sudicl a comuna Are o inAltime de 122 M.,

este acoperit cu finete, pA-
GherAseni, si merge la BrAdeanul, jud.
In jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. rurale Bes-Tepe, si

anume pe acela al cAtunulur
Curcubata, munte, in jud. R.-
sati Pirlita, situat in partea centrald a plAsei i vestic a co-
turr din intinsele pAdurT ce-1
muna Este unul din virfurile
lele lur nordice trece drumul
dealuluT Beili. Are o indltime de

i8o m., dominind asupra satulur
Pirlita si vdier Curcusul - Mare.
judetean Ese-Chioi-Lipnita.
SArat, plaiul Maulle, com. Bisoca, la hotarul judetuluI spre

lingA riul Rimnic ; e acoperit cu pAdurf.
Curcubata, pitia, in jud.

SArat, plaiul Rimnic, comuna
Bisoca. Izvoreste din muntele
Este acoperit cu finete.
Curcusul-Mic, deal,
vecin cu
Curcubeta-Mare, munte, cunos-
Curcusul - Mare, situat in partea centralA a plAser si a judetulur Tulcea i cea vestica a
com. Bes-Tepe. Are o indltime
cut prin inltimea i stincile din

care e format, in com. MinzIi-
de 155 m., dominind asupra drumuluI comunal Malcoci-Pirlita.
lesti, la N. de schitul Glvanul,

jud. BuzAil. Poalele sale sunt
Curcusului - Mare (Valea-),
Curcubata, udA Vestul comuner
si se varsA in Rimnicul-SArat.
imbrAcate de brazT secularr, lar
virful din stincr goale i inac-
tuteo directie generall de la
Mare, de aceeasT constitutiune
S.-E. spre N.-V., brAzdind par-
S.-V.
Cut.. eaua, numire data unur plic

de pdure, de pe mosia statuluT Piclele si Urlatori, din jud.
BuzAA, pAdure care s'a alipit
pAdilrer Plclele-Banulur.
Cureaua - cu - Pricin, pdure,

jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, comuna DrAnicul, la marginea cl-
reja se intinde com. DrAnicul.

Din dreptul acester pAdurr incepe hotarul de V. cAtre mosia
Cureaua-din-Bogdneqti, mo-
MinzAlesti, spre
BuzAti, com.
acoperea9 odinioarA. Pe la poa-
Domeniulur Coroaner Segircea.
de muntele Curcubeta
Curcubeta-Mick munte, in jud.
i citl-va arborT risipitI, res-
vale, in jud. si pl. Tulcea, pe

teritoriul comuner rurale BesTepe si anume pe acela al cA.tunulur sAU Pirlita. Se desface
din poalele nordice ale Dealulur-Mare ; se indreapt. spre N.
cesibile.
sunT
fie, a statulur, jud. Vilcea, fostA
pendinte de Episcopia Rimni

cul.
Cureaua-din.-Bogdneti, pd-
www.dacoromanica.ro
CUR1TA
20
CUREAUA-DIN-CRETENE
dure, a statulur, in intindere de
rica, deservitg de 1 preot si 2
t5 hect., pendinte de comuna

Bogdgnesti, piala Cozia, jud.
eclesiarcI.
Vilcea.
Vite sunt 130, dintre carT :

24 bol, 15 yac, 50 o!, 6 car,
8 rimatorT, 6 juncr, 5 junce si
Cureaua-din-Creteni,pltdure, a
statuluI, in intindere de 30 hect.,
II vier.
Cureti, mo)sie nelocuitg, in jud.

Ialomita, pl. Borcea, comuna
Rasa, este proprietatea statnlur

si inainte de secularizarea mgnastirilor inchinate depindea
de mangstirea Glavacioaca. Are
o suprafatg de 65o hect.
pendinte de com. Cretesti, pl.

Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Cureaua-din-Mldireti, pidure, a statulur, in intindere de

8 hect., pendinte de com. Maldaresti, plaiul Horezul, judetul
\rama.
Cureaua-Roaba, mo,sie, a statuluI, jud. Dolj, plasa Balta, com.

Valea-StanciuluI, arendata, de la
Curechitea, trup de sat, in co-
Curiacul, deal, numit si Bobocul,
muna Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Se mal numeste si Curechistea-d.-j.
la N. de com. ampina, plasa
Curechitea, mofie, in comuna
Curiacul, lac, la N. de orasul
Petricani, pl. de Sus-Mijlocul,

jud. Neamtu. Este proprietatea
Cimpina, plaiul Prahova, judetul Prahova. Acesta este lacul despre care vorbeste Bo-
statului.
Prahova, judetul Prahova. Seria de pgsune si loc de aratura.
lintineanu in romanul sga Elena
1893-98, pe 10150 ler anual.
Curechitea, pdclure, pe cuprinsul mosier cu acelasT nume, in
si pe care il descrie asa: La

marginea despre muntr a ora-
Suprafata acester mosil este de
com. Petricani, jud. Neamtu. Are
250 hect. Din ea s'aa dat in
o intindere cam de loo hec-
suluI (Cimpina), pe muchia unur

deal inalt, trece o cale ; sub
loturr 627 hect.
tare.
acest mal este un lac limpede

si linistit, inchis intre doug dea-
Curecea, mahala, in com. rur.

Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Curechitea,poenitel, in padurea
Runcul, situatg pe teritoriul comund Silistea, pl. Bistrita, jud.
Neamtu.
lurr. Se crede cg e de o adincime fabuloasg. Fata laculur

este la citr-va stinjenT mar sus
de platoul Prahover, etc.v
Curecea, chnpie, in com. rur.

Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti.
Curecea, deal, in com. rur.
Curiganul, loc izolat O sting de

or, in com. Padina, pe mosia
Curechitea-de-Sus. Vezr Cu-
Curila, deal, in pl. Ocolul-d.-s.,
rechistea, sat, in com. Grumgzesti, jud. Neamtu.
judetul Mehedinti, pe teritoriul
Macoveiul, jud. Buzaa.
Iz-
voru/-Birzer, plasa Ocolul-d.-s.,

jud. Mehedinti.
Curecea, vale, in com. rur.
Curechitea-de-Jos. Vezr Curechistea, sat, in com. Petricani,

jud. Neamtu.
vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s.,

jud. Mehedinti.
proprietater statului Piatra-Albg.
Este acoperit cu vil si pgdurr.
Iz-
Curecul, deal, in com. rur. Balotesti, pl. Ocolul-d.-s., judetul

Mehedinti.
Curechitea, sat, in com. Gru-
Curila, phi:7, in jud. Mehedinti,

plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din
poala dealulur Curila si se var-
mgzesti, plasa de Sus-Mijlocul,
Curelari, vechie suburbie a ora-
sg in Topolnita, pe partea stingl.
jud. Neamtu. Se mar numeste
sulur Cimpulung (1831), judetul

Muscel. Coprindea toata partea
Curita-Brtanul, vale, jud.
din jos de Bughea. In el in-
Ilfov, asezata la S. de catunul
tra si Ochesti.
Brgasani. Se varsa in valea Mos-
si Curechistea-d.-s.
Impreuna Cu locurile vecinase
ce-1 apartin, are o intindere cam
de 300 hect., cu o populatiune

de 156 suflete, sati 40 familiI,
9 Ocluye, 6 nevolnicr, totT Ro-
Cureloi, prival, care pleaca din

canalul Vilciul, de la hotarul
m'id, carl se indeletnicesc cu
nordic al comuner Bertesti-d.-j.,
agricultura si cresterea vitelor.
si se uneste cu privalul Val-
In acest sat se afla o bise-
ciasi.
www.dacoromanica.ro
tistea. Pe coasta dealulur este

situat satul Bratasani, din comuna Cglareti- einoaia, plasa
Negoesti.
Cuita, sat, judetul Bacga, plasa
CUR1TA.
Trotusul, al comunei Casinul,
21
CURMXTURA-LULCIRLIG
&fui Cdtiasul. Are 200 locuitoff si 52 case.
in partea de N.-E, a co-
situat pe 011E11 Curia, la o deprtare de 3420 m. de satul Casinul. Din acest cAtun, in 1891, Curmtura, deal, pe mosia Bdn'a urmat la scoalA nicI un coluseni, corn. Baluseni, pl. Tir,
guluT, jud. Botosani.
virstA
de
pil, din ce! 53 in
Acest cAtun, impreunA
cu un altul numit LArguta, for- Curmtura, colin, in judetul
BuzAO, com. Mlajetul, cdtunul
ma o comunA aparte : com.
StAnila.
Curita. DupA 1874, cAtunul Cu-
mune! Poiana-CirnuluT, in hotar

cu comuna Buciumi, din jud.
Curmtura, pa-dure particularl,

supusl regimuluT silvic, in in-
tindere de 230 hect., pe mosia

Muntele - CurmAtura ,
comuna
Rimesti, plaiul Horezul, judetul

Vilcea.
rita fu alipit de com. Casinul.

Are o bisericA de lemn, deservitA
de i preot si 2 cintAretl; are hra-
mul Sf. Nicolae ; se zice

In vechime ar fi fost schit de
cAlugArr; este clAdia de aproape
200 anT.
Curmtura,
in jud. Bu-
com. Boziorul,
schitul GAvanele.
zAti,
Curmtura, pirtiaf, jud. Bacau,

pl. Bistrita-d.-j., com. FundulRAcAciuni, care se vars5. In
la E. de
prtiaul Cprianul.
Curmtura, inoyild, jud. Dolj,
Are 121 familil saii 495 suflete, in mare parte mocanT.
pl. Balta, com. Giurgita, de la

care se spnne cA sTar fi luat
numele satul Giurgita-Curma-
Sunt 2 cfrciumr.
tura.
Curmtura, pirliat format pe

teritoriul comunel Tulnici,
Vrancea, judetul Putna. Se varsA
In riul Putna.
Vite sunt : 6 caT, 44o vite

marT cornute, 83 porcI si 21
capre.
Curia, Ah*, jud. Bac, plasa

Trotusul, ce izvoreste de sub
Curmtura, deal, in jud. Pra- Curmtura,

hoya, com. Gura-VitioareT, pl.
Teleajenui ; servA de pAsune
vitelor.
mic afluent
al piriulur Borca, jud. Suceava.
Curmfitura, pichet de graniiii,

In jud. Mehedinti, plaiul Closani.
poalele MAgureT, de la locul
Curmtura, ',mute, in jud. Pra-
numit Poiana-Cirlanulur. Curge
hoya, com. Drajna-d.-j., plasa
Curmtura-Blriel, obigia Bu-
pe teritoriul comunelor Mdnlstirea-Casinul, Calma si BogdAnesti si se vars in piriul

Casinul, pe stinga, dupA ce
Teleajenul, acoperit cu pAdurl se-
dAceluluT, in jud. Suceava, com.

Bogddnesti.
se incarcd pe partea dreaptA cu

piriiasele Bluidisul, Sirbul, BrAduleasca, Corbul i LArguta, si
pe stinga cu apele PiriulurSArat.
culare de fag si brad. Are bo
gate Ostia
Currnitura-CrasneI, mute, in
al muntelui
partea de N. a comunel Star-
Runcul-MAdeiulur, jud. Suceava.
Chiojdul, pl. Teleajenul, judetul

Prahova, acoperit cu pAdure
CurmAtura, vil!,
Curmtura, deal, in jud. Vil-
izlaz.
cea, comuna Mihlesti, plasa

Oltul-d.-s.
Curmtura-Juga, ruptura dea-
Curia, vale, judetul Baclii, pl.

Trotusul, formatA de pirlul cu
acelasT nume.
Curmtura, sat, jud. BacAd, pl.

Bistrita-d.-j., al com. FundulRAcAciuni, situat pe piriul cu
lului CurmAturile, de d'asupra
Curmtura, lac tes, Ruga PiatraClosanuluI, pe u nde trece poteca ce leagA satul Motrul-Mare
cu satul Motrul-Mic, judetul
Mehedinti, plaiul Closani, com.
rur. Closani.
acelasT nume. Are 34 familir
r suflete.
Vite sunt: 29 vite marl cornute, II pordi si 9 capre.
satuluT oldAnesti, pe mide duce
drumul la SpAtAresti, judetul

Suceava.
Curmtura-LazaroT, munte, In
jud. Neamtu, la hotarul Transituat intre muntele
Curmtura, loe
Meleghava
In COM.
CocorAsti-Misli, plaiul VArbilAul,
Arsita-TArcuti!,
de care se desparte prin &alele

BolohAnosul i Foldtisztpatac.
jud. Prahova, intre gira DoftAnetul i Va:lea-Sea:,
Curmtura, cdtun, al cora. PAItineni, jud. Buz, situat pe
Curmtura-lui-Clrlig. Vez! Mu-
Curmtura, pddure, jud. Vas-
www.dacoromanica.ro
chea-luI-Cirlig, jud. Buzla.
CURMATURA-MARE
Curmfitura - Mare, tiieturei

dealului Harangiul, pe mosia
Catamaresti, pl. TirguluT, com.
Cocoreni, jud. Botosani.
Curmtura-Mick tdeturd a deaIza Harangiul, pl. TirguluT, jud.

Botosani.
Curmaturilor (Fata-), km izo-
din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
lat, jud. Prahova, pl. Teleajenul,

com. Teisani.
situat spre V. de comuna si
Curmejisul (Conacul), l'es mare,
pe malul drept al riuld

Are o suprafata de 94 hect.,
din carT 54 hect. arabile, 10
spre E. de com. VIddila, jud.
hect. vie, 30 hect. livezT cu prunT.
Romanati, pl. Ocolul.
Are o populatie de 90 fam.,

sati 270 sufl., dintre carT 78
Curpinul, loc izolat, jud. Mus-
Curnatura-Muierusul, deal, in
jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-s.,
com. Comanesti, de pe granita,
de unde izvoreste pirlul Muierusul.
cel, pl. Riul-Doamner, comuna
contribuabilI.
Lo cuitorir poseda : i 8 plugurT,
Dirmonesti.
32 care cu bol si yac!, 6 stupT,
82 vite marl cornute, 10 cal',

Curpfiselul, virf de munte, jud.
BacAti, pl. Munteld, com. VAsiesti, in culmeaR.uncul-Stinelor.
Currnatura - Oltetulu, munte,

In jud. Gorj, plaiul Novaci. E
situat la N. com. Polovraci. Din-
Curpselul,pddure, de brazT, pinT,
teinsul izvoreste piriul Oltetul.
moliftl i putin stejar, proprietatea luT Gr. Ghica, jud. Bacati,

pl. Munteld, in com. Vasiesti.
Curmatura-PinteculuI, munte,
Are o intindere de loo hect.
jud. Neamtu, la hotarul TransilvanieT, situat intre piriul Bistricioara i afluentul sati piriul
Pintecul i piciorul de munte Chicerul (Chicserei).
si este supusa regimuld silvic.

Curpselul, vale, jud. BacAO, pl.
MunteluT, situata futre satele
Straja i Asaul ; are izvoare cu
ape sarate.
Curmfitura-Dealuluf, in com.
Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
Curpenul, cdtun, al com. VAlariT

din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
CurmfitureI (Malul-), loc izolat, com. Teisani, pl. Teleajenul,
jud. Prahova.
CurrnatureI (Valea-), vale, co
CURSELE
22
situat spre E. de comuna si pe

malul sting al apeT t.isita. Are
o suprafata de 68 hect, din carl
30 hect. arabile, io hect. vie,
28 hect. prunT, izlaz i finete,
de loo fam.
muna Bajesti, pl. Riurile, jud.
si o
Muscel.
cu 578 suflete, din carl 87 con-
populatie
120 oT, 65 capre si 50 rimatorr.

Comunicatia cu catunele vecine se face prin drum de care.
In catun sunt : 3 morT pe
apa usitel, 3 puturI si 3 fintinr.
CAtunul are I biserica, facuta
in anul 1820 si deservitd de

preot si i cintaret.
Curpenul, mahala, in jud. Mehedinti, plasa Motrul-d.-s., com.

rur. Govodarva.
Cursasca, pira Izvoreste din

ipotul-lur-Filip, ce se afla spre
N. de satul Cursesti, jud. Vasluir', pl. Racova, com. Cursesti.

Curge spre S.; trece prin mijlocul satuld Cursesti, despArtindu-1 in dota pArtI, apoI se
varsa in 0.1111 Racova.
Cursei (Valea-), vale, jud. Muscel, pl. Podgoria, comuna Ciul

nita.
Locuitorli posea 16
Curmatureni, numire ce se mal
plugurT, 31 care cu bol si vacT,
Cursele, munte, in com. Goidesti,
da 'no ief Catiasul, a mosnenilor

din com. Paltineni, jud. Buzau.
8 stupT, 81 vite marl cornute,

IO ca!, 8o o!, 60 capre i 50
la infuratura BisceI-Marl cu
Bisca-MicA, jud. BuzA0. Are 1276
rimatorl.
Comunicatia cu catunele ve-
metri inaltime. E acoperit cu

pinT, bracp, fagT i mesteacad.
cine se face prin drumurl de
Serva ca izlaz, unde pasc anual
care.
In catun stint : 4 morT pe
apa usita, 4 puturT si 3 fintinT.
300-400 oT, 350 yac! si 60
Curmturile, deal, pe mosia Almasul, in com. Dobreni, plasa

Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
situat in prelungirea dealuld

TAlasmanul. Se maT numeste
Poiana-Curmaturile.
Curmturilor (Dealul-), deal,
Are o biserica zidita in 1830

acum deservita de un cintaret
si de preotul de la VAlariT.
cultivabil, de asupra satuluT
danesa, jud. Suceava.
Curgenul, altun, al com. Valaxil,
www.dacoromanica.ro
cal. In partea de S. are frumoasa coasta Sulivastru.

Cursele, mo,cie, in com. Goidesti,
pe muntele Cursele, jud. BuzAti,
Are 1690 hect. pAdure, fineata
putine curaturl. Este pro-
CURSETI
prietate mosneneasca In devAlmasie cu familia Boranescu.
23
CURT-CULAC
pirtul Cursasca. Partea din stinga piriuluI se numeste Cursestise numeste Curse.sti - Sofronie.
Sud-Estica a dealuluI Priopcea.

Se intinde spre S., avind o directiune generala de la N.-V. spre
S.-E., brazdind partea centrala
Ambele partI, de si sunt la o

departare cam de un kil, una
de alta, formeaza lusa un sin-
a plaseI si cea Nord-Vestic a comune!. Se prelungeste spre S.-E.

prin dealul Para-Bair, la ale card
gur trup numit Cursesti.
poale este asezat satul Cerna.

La E. curge valea Megina. Se
Razesi, iar partea din dreapta

Cursesti, com. rur., la mijlocul
pl. Racova, jud. Vaslui, la o
distanta de 27 kil. de orasul

Vasluiti, si de 4 kil. de Pungesti, resedinta plsel, asezat
pe mal multe dealurI si vil.
Este resedinta com. Are o
E formata din satele : Cur-
suprafata de 514 hect, din mil:
sesti-Razesi, Cursesti - Sofronie,

Toporasti, Hordila si Rapa,
357 hect. padure si 21 hect.

acoperite cu vil si livezI, pro-
pe o suprafata de 2462 hect.,

din carl: 1033 hect. padure si
151 hect. loe de cultura, finat,
prietatea razesilor.
imas, ale proprietateT, lar r728

hect. ale locuitorilor. Vie se
Are o biserica, deservita de

1 preot si i cintaret, fcuta la
1839 de obstea locuitorilor.
Vite sunt : 231 vite raid cornute, pm o!, 35 cal si 75 11-
cultiva pe 28 hect. Are o populatle de 400 fam. saa 1599

sufl., parte razesI si parte cidcasI, improprietaritI dupa legea
din 1864, ocupindu-se cu agricultura si cresterea vitelor, apof
cu cultura viilor si livezilor.
In comuna sunt treI bisericI,
deservite de 3 preoff si 4 d'utaretI, si 2 circiume. Comertul

se face de 4 rominr.
Budgetul e de 2034 le!, 84
banI la veniturr si de 2017 le!,
8o batir la cheltuelI.
Statul incaseaza 1194 le! de
la 199 contribuabilI.
Vite : 667 vite marI cornute,
93 cal, 913 o! si 195 rimatorI.

Locuitorif poseda : 53 plugurl,
116 care cu bol, II cgrute cu

cal si 8o stupr.
Curseti, deal, in partea de N.E. a com. Pungesti, jud. Vasluiti, pl. Racova; desparte aceasta
comuna de com. Rafaila si Cursesti.
Cursesti-Razesi, sat, din com.
ridica pana la o inaltime de 300

m. E punct trigonometric de observatie de rangul 3-lea. Sta
In legatura cu dealurile Bujor

si Caracicula. De o parte si de
alta a luI merge drumul jude-
Populatia
este de 136 fam. sai.1 536 suflete.
tean si cel comunal Cerna-Greci.
Este acoperit cu pasunI si pe

la poale cu semanaturI.
Curt-Balic, vale insemnata, In
LocuitoriI posea : 16 plugur
jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul comuneI Beidant si anume
si 36 care cu bol, 8 carute cu
pe acela al catunuluI sla Sari-
cal. si 50 stupI.
Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-
mtorl.
voreste din dealul Caragea-Pu-
Cursesti-Sofroni, sat, jud. Vas-
nar, si poarta numele de Curt-BaBe dela izvor si pina in satul Rim-
luii1, despartit de Cursesti-Razesi

prin piriul Curseasca (v. Cursesti-
nicul, de unde la numele de
Razesi), pe o suprafata de 617
Rimnicul.
hect., din care 125 hect. padure si
343 hect. loe de cultura, flnat,

imas, ale proprietateI cu 2 hect.
vie. Populatia este de 8o fam.
sati 338 sufleie.
Are o biserica deservita de
1
Curt-Be!, insuld, in lacul Razelm,

dependinte de comuna Jurilovca,
pl. Babadag, jud. Tulcea. Este

numita Curt-Lup, din cauza nu-
merosilor lupI ce se aflail in

insula. Este acoperita cu verdeata. Are o lungime de 8
preot si un eclesiarc ; o cit.-
ciuma.
'o kil. si o intindere de 75
Vite sunt: 120 vite marl cornute, 113 oI, 16 cal si 20 ri-
hect. In capul sati Estic se afla

ruinele une! cetatuie numita
raltort
LocuitoriI posea : 7 plugurl
cu bol, 15 care si 3 carute cu
Bisericuta.
Curt - Culac, vale, in judetul

Constanta, plasa Medjidia, pe
cal.
Cursul-ApeI, loc istoric, unde
teritoriul comunelor rurale Ma-
Stefan-cel-Mare a batut pe Raducel-Fru mos, in j ud. R.-Sarat. VezI
mut-Cuius si Enige, carora le
Cursesti, jud. Vasluiti, pl. Racoya. SI-a luat numele de la piriul Cursasca ce trece prin sat.
Are o pozitiune frumoasa, fiind
asezat pe dealul Cursesti.
Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea,

pl. Macin, pe teritoriul com.
Satul e despartit in doua de
rurale Cerna. Este o prelungire
partea istoric a jud. R.-Sarat.
www.dacoromanica.ro
serveste si ca hotar despartitor.

Pleaca din dealul Orta-BurunBair ; se indreapta spre N., lo-
teo directie generala de la S.

spre N., prin dealurile CaceamacOrman-Bair pe dreapta, yi Buiuc-
CURT-ORMAN
CURTEA-DE-ARGE
24
Mezarlic-Bair pe stinga; se des-
malul sting al riulur Arge$, la
NumArul vitelor din aceast
chide, dup. un drum de 4 kil.,
28 kil. depArtare spre N. de
comunA era la anul 1887 de
in valea Ghiordumgi-Orman, pe
stinga, nu departe de ruinele sa-
Piteqti. Este scaunul Episcopier

Argesulur i re$edinta pl4eI
1909 vite marT, (1771 bor

yac!, 121 ca! $1 17 bivoll) $1 de
tulur Sapunar; e tliatA de dru-
Arge$ulur. Are un seminar cu
2520 vite mrunte (tI To
mul comunal Caceamac-MamutCuius.
251 seminari$tr; o $coalA primar

de bletT (t68 $colarr) $i una
417 capre $i 993 rimdtor.
Curt-Orrnan, rAmA$itele uneI in-
de fete (40 eleve); statia finalA

a linier ferate Pite$ti-Curtea-de-
ciurl mar!, la Sf. Pantelimon

(27 Iulie) $i la Sf. Maria-Mare
tinse peidurf, ce acoperea odinioar o suprafatA de 800 hect.

in jud. Constanta, plasa SilistraNoud, comuna Lipnita, la E.
de ctunul Co$lugea, $i din cari
azr a rAmas numar upo hect. pe
malul nordic al lezerulur Oltina.
Curtaul, lac izolat
aria' In
com. SAgata, jud. Buz5.5.
a fost intemeiat5. de Radu-Negru, care a avut ad i a doua sa

re$edint5. (dupl Cimpul-Lung)
al arta venit pe 1896-97 a

fost de 7986 ler, 70 banT; o
judecAtorie de ocol $i un spital
Cu 20 paturr. Ora$ul are 7 bisericr, dintre care una, BisericaDomneascA, Cu hramul Sfinta
intre anir 1244-1264. In Ar-
Filotea, ziditA, se zice, de Radu-
cum : de la Dan Basarab (1383),

Mircea Basarab (1387), Dan Basarab (1421) i altele.
Vod5.-Negru,
intre anir 1244
unul din cele mar vechT mo-
muna arligi, pl. Piatra-Muntele,
numente:religioase. E construit
in stil vechia bizantin din piatrA qi crAmida netencuitA. In
interiorul bisericeT este zugrvit
ca ctitor Radu-Negru.
In aceastA bisericl se pAstreazA $i moa$tele Sfinter Filotea,
Curte (Pirlul-de-dup-),0112,
fAcAtoaxea de minunr. Tot aicT se
in jud. Suceava, com. StolniceniPrAjesculur. Afluent al Piriulur-
pretinde c5. ar fi ingropat RaduNegru. Biserica aceasta este
din-Bahn5..
deservitA de 4 preotr, 2 cintiretT i i paracliser. Se intretine din propriul sla fond.

La marginea estic5. a ora$u-
Curtea, sat, face parte din com.

ruralA DIe$ti, plasa Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. Are o populatie de
208 locuitorr (137 brbatr
131 femel) ; ca populatie qcolarA are 43 copir (24 MetT
19 fete).
luT, pe o inAltime care domina

ora$ul $i valea Argesulur sunt
incA in picioare ruinele une!
capele catolice, flcutA se zice

de Radu-VocIA pentru Doamna
Curtea, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,
sa, care era catolicl. Ceva mar

la N. de Curtea-de-Arge$, cam
comuna Co$ove_ni-d.-s., a$ezat

in partea de V. a raionulur
tire a Argeplur, unicA n felul
satuluT. Lung de 140 st. i lat
de 20 st.
Curtea-de-Arge, vraf, judetul

Arge$ la 484 m. d'asupra niveluluT mriT, cu o populatiune
August). Curtea-de-Arge$
(15
un biuroti de posta i telegraf
Curte (Iazul-dela-), ias, in co-
apele pirlia$ulur DubArca.
Anual se tin ale! doul bil-
Arge$, pus5. in circulatie in 1898;
1264. Biserica-DomneascA este
jud. Neamtul; se nume$te astfel din pricinA cA este situat

inain tea porter caselor pro prietAre$tr; este alimentat de
o!,
la vre-o 3 kil, este vestita mAnAs-
eT in toat Rominia. Curtea-deArge$ are mar multe sate alipite

cum : Busaga, Groapele, Mahalaua-Poqter, Valea-Sasulur i Plopisi. NumAr5. 514 contribuabilf.
Bu dgetul comuner la veniturr este
de 575 familiT saii 4000 suflete,
de 36250 le! $1 la cheltuel1 de
locuind in 7X5 case. Situat pe
35308
www.dacoromanica.ro
chivele Statule se gAsesc mar

multe chrisoave domne$tr, da.
tate din Curtea-de-Arge$, pre-
Curtea - de - Arge 03iserica-
Episcopali-de
cel mar
frumos mo n u m en t de arhitecturA
bizantinl din Rominia.

Biserica Curtea-de-Arges a fost
fondatl intre anir 1512-1517 de

catre Neagoe-Voevod-Basarab,
pe temelia vecher MitropoliT, si
primul er Episcop a fost Iosif
Sevastias.
Neagoe fiind foarte evlavios,
ca fiu sufletesc al Patriarhulur
Nifon, a petrecut mar tot timpul vieter sale cu ingrijirea de

lucrurr sfinte, co inflorirea BisericeT Romine ; acluse in tar
moaqtele Patriarhulur Nifon de
la Muntele Athos, introducind
multe servicir religioase, dupl
uzul Bisericer Constantinopolitane. Cu Turcir, de $i se gAsea
in legAturile cele mar bune, sta
insA gata pentru cazul cind creqtinir ar fi pornit rAzboi0 contra
lor. La 1519 el trimise un sol

la Papa Leon X, in Roma, ca
sd-T cearl bine-cuvintarea pentru
el $i pentru fiir sAT, Teodosie
Petre, i s5.-1 roage in numele
saa i al tul tefan-cel-Tindr,
Dornnul Moldover, ca in alianta
CURTEA-DE-ARGES
21i
statelor crestine contra Turcilor, Papa sa. numere i cele

doua Principate Romine, care
asteapta din zi in zi ocaziunea
de a scutura jugul Turcesc.
Neagoe muta scaunul MitropolieT de la Curtea-de-Arges
Ja Tirgoviste, sfirsind Mitropolia
din acest oras, care se
trice-
puse de Radu-cel-Mare. Tipari

carp' bisericesti, intre altele Evanghelia, cu o ingrijire deosebita. El cheltui su me mari de banT
cu infrumusetarea i inzestrarea
sfintelor locasurr, nu numaT din
Tara - Romineasca, dar si din
Moldova si Transilvania, a tu-
tulor manastirelor grecesti din

muntele Athos, din Constatinopole, din Sinai, din Ierusalim ;
gin toate laturile, de la rasarit

pana la apus, si de la miaza-zi
pana la miazd-noapte, sfintele
bisericT le ajutora, si multa mila
pretutindenT da, si mal virtos

spre ceT ce se instrainati prin
pustia, i prin pestere, si prin
schiturT, fara de nici o scumpete 'T hranea ; si nu numai
catre crestini fu bun, ci i care
pagini..
Dar monumentul destinat a-T
face pomenirea in seco!! este

Biserica de la Curtea-de-Arges.
Numal cind citeste cine-va

invataturile asa de folositoare
si virtuoase scrise pentru fiul sag
Teodosie, precum i inscriptiu-
nile compuse de dinsul

pate pre cele doul lespezi din
fatada vestica a Bisericei, asemenea si documentele oficiale
venite din timpul s pana la

noT, poate intelege in destul
marimea sentimentelor i ferbinteala Dumnezeiasca ce hra-
CURTEA-DE-ARGE;
din slavoneste, fiind de mare
pustiere, ascultInd pe unfi ril grlitori
importanta :
care tine, 0 al nu se atingi mina ta
lmprdia aceasta s'ail s1dluit, ci puOnl

pe cea cereascii impritie o ad mostenit-o.
de ma sus comorile si vasele si le MI,

co Inci bine i domnia-ta dupi putere
s adaugi, pentru ca si nu fie spre bajocura limbelor striine, t locuinta animalelor si a plisirilor, si a gidinelor
si a oamenilor rid ; ci fi aim el milostiv i intocmitor l pzitor al M011a
hilor locuitori Intrinsul bine-ficitor ; ca
sill' fie si Domniei-tale ctitoria deg-
De aceea dar iati si ed nu numaI ci

m'am sirguit a ermui aceastii impritie,
din aceast lume desarti ; pentm cd claci
India inscriNiune.
(CIV cu Duhul
luY Dumnezeti se poviguesc, sunt fil al la
Dumnezeii. lat $i ell robul Domnului
Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Than
Neagoe Voevod, adusu-mi-am aminte Domnia mea, cum cd multi Impftrati intru
precum
i noui, carl am trecut
ci i pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi

impreuni Cu fapte bune. Drept aceea, am
cunoscut si noi, cii eel fosti tnaintea
voeste mina ta sit se atingi a lua, aduaminte si nu iai, nu te ve! In-
noastri stiptnitori, adici Impiratt, acestea ascultindu-le si cele pmintesti bine

intocmindu-le, pe cele ceresti le-ail dobindit, si cele pimIntestI piimIntestilor
le-ad lIsat, dupi glasul fericitului prooroc, intro Impirafi i Dumnezeescut
la Prea curata Maica DomnuluI nu ve!
rinte David : Fericit brbatul ce railueste

si In toati ziva de Domnul se Indulce;te ;
iarisi : preeum Cu milostenie se cu-
rigeste picatele. Aceste dar vizIndu-le

nol, si de dorinti si de osirdie fiind
condusi catre sfintele si Dumnezeestele
biserici a le zidi, Inft4a i Infrumusem

precum le-ad gent i tniltat i infrumuseVt.t al nostri Intru sfinfi rposati mosl
strimosl i sad ficut ctitorI, cinstite
bune biserici, ad inilmt i Infrumusemt;
asemenea si noi, urmlnd lor, cu dorintit,
si osirdie avInd ciltre acest dint Dumnezeesc templu i 115cas al Prea sfintei
curateI i prea bine cnvIntatel Stpinel
noastre de Dumnezeil Niscitoarel i pururea fecioarel Maria a prea cinstitei
Adormir!, pe care am gisit-o Domnia

mea la Curtea-de-Arges, drimatit
prin darul DumneLeesc i cu
inspirmia acestei Prea cinstite Maicei bomnului,
deschis ochii inimei noastre
si am hotirlt acest mai sus pomenit temple de la temelie a-I zidi i a-I Inilta,
a-1 intiri, si am druit sate si

cu peste si ydmi i vase de stir
si de argint i mirgritar i pietre nepreDrept aceea, dupii a noastri petrecanie, pe cine /si va siege Domnul
Dumnezed si fie uns i urma i stipin
al smeritel Domniel mete al toatei
Ungro-Itomtne, pe acela il conjurim cu
Domnul Dumnezeil, ficiitorul cerului
al pimintuluT i cu prea curata sa
cerca, ci clacli vel gindi ci le MI de
loa; dar daci ye! voi si de la tine si

&mesa dupii putere la templul acesta
si fil bine-cuvIntat de Domnul Dumnezed, fa'citorul cerului si al piimtntulta,
si de Prea cumta Maim su ; pentru cit
eft, Domnule i unsule, dupil moartea
mea nu astept de la nimene pomenire

si am, de et de la domnia-ta, lar domnia-ta, si id pomenire In tinprigia ceunde este bucuria netrecitoare
fericire fri de sftrsit, care va sit fie
amin. Si iarIi amintim egumenilor
monahilor, act slisluitori, cit daci cine-
va din boeri si din nobilii va vol si

adacii ale lor averi si vase, pentru ca
sd le ascundi In mintistire, fie chiar
de orl-ce frical, atuncl egumenul t mo-
nahii si nu le primeasci In miniistire

ca si nu fie averl striline In ministire,
al nu cadi ministirea In nevoe. Iar
egumenul i monahul, care va primi avere strinil ad o ascunzil In ministire,
si fe procliat i anathemas.
A 2-a inscrifitiune.eCu voitt Tatilui,
si cu ajutorul
Cu sivirsirea
Sfintului Duh, care in Treime este slivit Dumnezed, de dorinf f osIrdill Indemnat, Inceput-am acest Ant templu
al Prea-cuvintatei noastre Stiptne NiscitoareI de Dumnezed cinstitel Adormir!, pe care privind-o, l viztnd-o,
puOn bgelegind din scripturile Dumnezeestl, ceca-ce greste gura Stiptnulul
DumnezeuluI nostru In Santa Evanghelie : gDaci vom aves credinti clt un
grunte de mutar, se vor erta picatele
noastrep, dar nicl Delta nu s'a gsit In
nol, precum se vorbeste taritsi In sibta
Evanghelie : eDaci cine-va va veni la
minenu-1 void alungato. i fa* I zice
Dumnezeescul Chrigostom : De ad lu-
nea un suflet plin de credinta

ca al lu.
Reproducem aci cele doua
stiipruitorule fi de Dumnezeil iubitule

Domnule, i unsule, te rugim no! pentru
inscriptiT din afara, despre par-
acest noil zidit templu, pe care l'amin-
crat cine-va din ceasul cel Viand sip

primeascii
dreapta plati; de ad
niltat In cinstea si slava Stlipinului Hris-
venit cine-va dupli ceasul al treilea, soul-
tos, ca pe acesta al nu-1 Iasi si fie spre
tumind si priznuiasci; de ad ajuns cl-
tea dreapta a intrareT, traduse
rugim pe Dumnealui: Mare singur
68878. Margie Diofienar Googralio. Poi. III.
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGES
nc-va dupii ceasul al saseleade 'Amica s nu se Indoiascii, ci de nimica nu

se va pigubi, iar care se va intimpla
la al noulca ceas sd se apropie, de nimica temlndu-se ; de ad ajuns cine-va
In ceasul al un-spre-zecelea s nu se
Ingrozeascil de pedeapsii; cd iubitor ce
("meta fiind Stiiptnul Christos, primete
pe cel de pe urm5, ca 0 pe cel d'intlig;
odihnete pe ccl venit din ora un-spre-
zecca, ca 0 pe cel ce a lucrat din cea; i pc cel de pe urmi milusul

qte, 0 pe cel di'ntlitl raingte, i aceluia
plitete i acestuia dd, i lucrul chistete, i indemnarea o laudg. Pcntru

aceasta dar, 0 voi, fratil mei, aceI carI
v'atl ostenit In acest Ant templu, off
daci ati fost bogati, sal &grad, sail insetatt, satl ltamnzi, sari vilduve, sari din
slugile mele ; s nu ginditl In inimile

voastre, a Stipinul Christos nu va lua
In seandi truda voastrii, dar luatI seama,
precum zice sfinta mal sus zisi Scripturi Fiind-ert stpInul Christos este
inbitor de oamenl, Si prime?te osteneala
voastr, i yeti intra In Impitr5.cla cereasci. Si eg dar, robul StIpinului meil
Isus Christos, 0 a =wad sale fig prihang.,
i de 0 prin multe *ate sunt
minjit, precum nimene altul din crtinil

de la Rasgrit png. la Apus; mit rog deci
prea Curati Maki a Domnului, pen-
tru cit. ce s'ail ostenit lucand S fintei

tale case ; dacii cine-va In credint cre-
t.tineasell a fost 0 a lucrat cu multi osteneali cu sudoare i foame, i sete

sapgrare, i cu Vitae de joc, i ocari,
prime,ste prea Sfinti Stpini munca lor
roagi pentru ni pe cel nscut din

tine, ca sd itu-T ru0neze In ziva jude-
cgteI, dar sg-I numere pe el intre ceI

carl vor fi In partea dreaptg a scaunului Litt
De oare-ce cil sunt negura picatenici un bine nu am fa'cut hmintea Ta Dumnezeule, nicl n'ara ostenit,
aid n'am flminzit, nici n'am 1nsetat,
nicl o sudoare, i niel o lacrimii n'am
virsat, ci In toate zilele vietel mele, In
lor,
pace, i In Indestulare, 0 In toate bunurile acestel deserte lumY am trait, pen-
tru aceasta, clack' nu putul s pliitesc acestor lucritocl osteniti, sail din zgircenia mea, sari prin proprire, sari prin
iubirea de argint, sai prin iubirea de

aur, am fost orbit de picat ; prea bunk'
ajutiltoare, prea curatii Stipind, primete
ca risplata lor desivNiti si le fie datg,

voI, fratil mel, ertati-m, 0 nu mg
blestematl, 0 pe vol Domnul Dumnezert vg va erta i pica Curata Maica Lui
vi a milui ; fiind-ci n'am putut ert s
CURTEA-DE-ARGES
26
v dad, Domnul Dumnezert i prea Cu-
rata luI Maid sii vil dea, lar tu, prea

Curat Maicd a lui Dumnezeil care elti
sperantg, tuturor creftinilor 0 pro mine
nevrednicul i lipsitul de sperantii cel
niscut In plicate, vit stearpg i smo-
chin fig rod, 0 ert sunt oaie riticit In

pubtiii, 0 nu sunt vrednic a md numi
foarte sunt Incircat
firt al tifi,
cu pticate, ci te milostivezte prea Curati Stiplitli i primtc-mit, nu ca pe cei
de mid sub scr101 lurnitorI, cad s'ail
ostenit, dar precum i SfInta Evaughelie
serie Prime;rn-m parinte, ca i pe
unul din NimitiI tit ; a,sa primWe
pe mine pricitosul robul till loan Neagoe Voevods,
Biserica s'a sfirsit la 1526,

patru anI adicA dupa moartea
sa; el insA prevdzind toate pri.
menelele acelor vremT turburate,
se grAbi a o tirnosi in anul
1517, chid era gata numaT partea arhitectonicd a bisericeI,

In interior, cite-va picturT murale.
In ce priveste constructiunea, biserica aratA o origina
cum recunoaste insusT restauratorul opereT sale, d-nul Lecomte
de Nouy, nu s'ar fi putut executa maT simplu i mar Cu suc-
ces un plan ca cel dat arhitectuluT.
Este destul pentru a ne da

seama despre acersta, de a
cerceta planul bisericeT in punc-
tul unde se ridica turnul cel

mare, care stA pe patru unghiurT, f5.rd sprijinul proptelelor din afarA. Culegerea mate-
rialelor necesarie a trebuit sa

prezinte greutAtT marT, din cauza
lipseT de drumurT practicabile,

si a lipseT mijloacelor de tran-
sport, pe care le avem la
indemina astA-zI. Pentru carAmidA,
lucrul era usor ; ea se acea pe

loe, pAmintul &rid materia primd, iar lemnul pentru a le arde,
luindu-se din pOdurile vecine.
ProbA cA fabricarea carAmidei
era destul de inaintatd, este va-
la diferite inAltimT in grosimea

zidurilor, de la temeliT i pAnd
la virful turnurilor, grine in-
rietatea modelurilor gAsite in

sApAturile in treprinse in jurul
bisericeT de Arges. Nu tot asa
de usor insA era cu piatra, care
trebui sa o aducA din departare de 95 kil., din carierele de
la satul Albesti, de ling5. Ompulung. Piatra este un calcar
de coloare galben5., de un granit stins, fin si omogen.
Inteun hrisov de la Neagoe-
doite de lemn ; toate acestea
VodA, se aratd cA Domnul scu-
sunt maT mult de eft suficiente,
tise de dAjdir mar multe sate,

carT transportase materialul de
orientall. Modul de a tdia pretrele, de a le aseza cu rosturr,

putin cioplite, punind intre ele
un strat foarte subtire de var

curat neamestecat cu nisip, de
a le lega cu scoabe de fier fixate prin plumb, de a dispune
pentru a dovedi aceasta, daca

ne amintim maI cu seamA,
este vorba de un monument din
secolul al XVI-lea, adicd dinteo
epoca cind aceste traditiunT se
parasise de mult in Europa,

care se gAsea atund in plina
renastere.
Arhitectul bisericer de la Ar-
constructie pentru bisericA. Mar-
mora i mozaicul furl aduse din

Turcia, cu corabiT, pe DunAre,
Ora la Vidin, de unde apoT se
cAra la Arges. Nimic, cum vedem, nu oprea pe aceT oamenf
plinT de credint in lucrarea lor.
Cite sute, mil de care trebuirI,
ges nu era numaT un arhitect

mester a concepe si a executa
ornamentele cele maI complicate. El avea Inca* si o mare
In timp de anT intregT, ca

transporte acea masa de pia-
experientA ca constructor. Dup5.
Oxcart peste 2000 kgr., cum sunt
www.dacoromanica.ro
NimenT nu se dedea in laturf dinaintea bucAtilor, ce antrA
CURTEA-DE-ARGE
CURTEA DE-ARGE
27
cele intrebuintate pentru con-
si Paul de Aleppo : Se zice, ne
struirea coloanelor din Narthrex
spune dinsul, c nefiind mar-
ganeasca. Avem noT in tara

destur mesterl, carl ar fi putut
si pentru turnurile cele marl.
moil in Tara-Romineasca, Nea-
sa ne faca ceva mal frumos, de
Asta-zT chiar, o asemenea in-
goe, spre a dobindi acest ma-
cum ne-a &cut acesta. DecT Ce-
treprindere s'ar considera ca

prezintind greutatI serioase si
terial, intrebuinta. urmatorul mes-
lestin a cerut din nog argint,
tesug : El dobindi de la imp&

ratul turcesc un hatiserif spre
a cladi o geamie in cetatea Bodom (Vidin), si cu acest mijloc el aduse din Turcia, pe riul
Dunarea, in corabiT, marmora
si piatr, pana la acea localitate. In acelasf timp el tocmi,
ca pentru clddirea geamiei, arhitectI si alp' mesterT sapatorI
de piatr, si puse sa. lucreze la
acea biserica, la a card trialtare el era stimulat de o inspirare divina. Probd ea printre acestT lucratorl unir eraa TurcT
este, el pe o caramicia zidita
tocmai in bolta turnuluT celur
mare, se citeste in litere arabe
fagaduind ca acum va lucra cum
cheltuelT enorme.
Cine Insa s fi fost arhitectul, care a conceput planul uneT zidirT asa de maree, si a
executat-o cu atita arta? Dupa
izvoare grecestI acesta ar fi fost
insusT principele Neagoe, care
in tineretea sa traind la curtea

SultanuluT Selim, ca ostatic, ar
fi invatat arhitectura. Sultanul

Par. fi insarcinat chiar sa zideasca o moschee in Constan-
se cade 0. va ispravi pang. la

PastT, pe garantia boerilor Valentin Pitar si Oprea Vistier, carl
trebue sa fie pedepsitT, de oare-
ce el nu si-a implinit fagaduinta ; de aceea Neagoe trimite

la Sibiti pe insusT Valentin, invitind Consiliul Municipal sa ja
o masura energica in aceasta

privinta.
cuvintul Alah (Dumnezeti).
Neagoe, sfintind biserica de

La Arges si intemeind manastirea. ir dete rangul de Arhimandrie ca si TismeneT, hotarind ca
amindoua aceste manastirI : .ssa
fie in& un chip cinstite, si scannele maT marT de cit toate manastirile ale Ord MuntenestI
Romin easel materialele ram ase,
Pe linga artistil din Orient,

Neagoe a avut recurs si la mester"' faurarT din Transilvania,
pang in vecT, ca asa earl tocmit, si s'ati aezat, si s'ati legat

cu mare blestem.
ca O. le intrebuinteze in edifi-
Ungaria si chiar din Italia
carea bisericer de la Arges.
Germania. Inca din anul 1516,

Vladislav al II-lea regele Un-
Primul Arhimandrit al ArgesuluT, Kir Iosif, fu blagoslovit
tinopole, si dinsul, fie singur, fie

ajutat de architectul Manolli din
Niacsia, ar fi reusit sa o elldeasca asa de frumos, cu 999

ferestre si 336 minarete, in cit
Sultanui, uimit de lucrare, ar fi
incarcat pe Neagoe cu darurT,
dindu-I voe a aduce in Tara-
OrT-ce valoare am fi inclinatT

sa dam acestor aratarT, ramine
neindoios ca. Neagoe a contribuit mult la conceperea planuluT arhitectonic, si ca el se pricepea nu numaT in arhitectura,
dar i in fa'urarie; ca adevarat
critic al arteT, el calltorise in
si
bedernita (ipogonot.1) : cAsijdere
Pitesti (18 Decembrie, I 518),

Neagoe se plinge ConsiliuluT Mu-
faca..
nicipal din Sibiti ea, de si rdmasese multumit anul trecut

cu argintarii Iohann si Celes-
goe imprejur cu curte de zid,

si fnlauntrul curtir facu multe
Orr strdine, ca O. observe capod'operile arhitectonice, si se in-
tin, trimis/ in Tara-Romineasea, spre a-T face niste cupe,
conjurase in tara de artistr de
In urma find a mal pus la
mare pret, arhitectT, pictorf si

faurarT. Cronica contimporana
dispozitia luT Celestin o catime

de cel maT curat argint, cu sarcina de a-T face o cadelnita dupa
modelul turnuluT de la cetatea
ne spune ca, intre altele, NeagoeVoda batut-a insusI cu cui-
soare un mar de aur curat, impodobit cu margaritar si cu pietre scumpe, pe o icoana a sfintuluT mucenic Gheorghe, din ma-
nastirea Nucet.
de Patriarh a face liturghie cu
garieT, if trimite aurariT trebuinciosT, lar inteo scrisoare din
din Sibia, cad t noT am vizitat

tntreaga Ungarie, zice Neagoe,
si turn mal frumos ca acela nicaiurea n'am vazut. DupA cit-va
timp, sfirsind numitul acel lucru
De sigur ca el s'a servit cu

multT arhitectl si mesterl din
al nostru, si aducindu-linaintea
Turcia, dupl cum incredinteaza.
placut, fiind-ca era o lucrare ti-
noastra, flier de cum nu ne-a
www.dacoromanica.ro
si citl vor fi dupa el, tot asa O.

lar mandstirea o ingradi Nea-
chilli calugarestI, si o infrumuseta cu tot felul de trebuintr,

facu trapezarie, si maghernita,
magupie, si povarna de loving.,
pivnita si clopotnita malta, si

puse clopote marT, cu de toate
o impodobi si o facu asemenea
raiuluT luT Dumnezeti.
In aceasta stare lasa mamas-
tirea de Arges fericitul intru

pomenire Neagoe - Voda, ciad
la 25 Septembrie 15 2 I pArlsi
privelistea lumeT acestia, si se
inmorminta in launtrul bisericer,
punindu-se de-asupra ramasitelor sale pamintestI o lespede de
CURTEA-DE-AR GE
marmora, compusa din dota bucal:1, legate intre ele prin scoabe
lipite cu plumb. Ea are sapata

pe dinsa urmatoarea inscriptiune in limba slavona:
aRliposat-ail robul luT Dumnezeil loan
Neagoe Voevod O Domn a toateT pira

Ungro-RominqtT O a prtilor Dunirene,
In luna Septembrie, In 55 zile, In anul
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im-
i rog pe
cel ce Dumnezeu va bine-voi el aduce
pgriltit-aii 9 anT O jumiltate.
dupg noT, si pXstreze acest mic local de

odihng O casa oaselor mele, ca si fie
nestricatg..
La capatiiul acestuT mormint

sunt arte trer maT miel', cope-
rite de cite trer lesped de piafra de ampul-Lung. Din inscriptiunile slavone dupa ele se
vede el acolo ad fost ingropatr
trer copiT a luT Neagoe-Vocia :
Petru, mort in luna Martie 15;

loan, mort In 27 Noembrie, si
Angelina moarta in August 3
fara sa arate anir morir lor. De
CURsTEA-DE-ARGE8
28
puse a zugravi interiorul si nu

l'a sfirsit. Radu-Vocia a terminat lucrarea In 1526, In zilele
egumenuluT Gheorghe, dupa cum
se arata in urmatoarea inscriptiune in slavoneste :

cintra Christos Dumnezeii, bine credinciosul 14 bine cinstitorul loan Nea-
goe Voevod, cu Dumnezeiasc rivni i

demnare, din ternelie a ingltat sfintul acest templu al Prea curateT WasclitoareT
de Dumnezeil, O neisprivindu-1 s'a dus
spre vecInicele locapil. lar eil loan
Radu Voevod cu mila luT Dumnezeil

Domn, m'aj Milpa Domnul Dumnezeil
pe scaun Domnesc, O sil niplidit Turca
cu multe greutAy O era si la patria

noastr, Tara-Romineascil, O s'a ridicat
Domnia mea f mi. nobiliT, O multe riizboae apirind, cite odatg fiind goniy, fi
cite odati gonind pe vriljm4, png cind
puterea O ajutorul celuT de sus (biruinta...) ne-a dat Domnul Dumnezeil. 8i am
ridicat Domnia mea ochil cei sulietetT
Dumnezeeltile bisericT, pe carl le-am cer-
sigur insa ca acestr copir ad
cetat i am fost indemnaff de malea

mastrii, bine cinstitoare Doamna Despina, sopa aceluT bine-cinstitor Neagoe
Voevod, pentru aceasti sfintii biseric a
murit, fiind inca in viata Nea-
minlistireT Argeplul.
goe Voevod.
Off cit de turburate fura tim-
nia mea Dumnezeqtele lor &d'hl O
purile, ce urmara in Tara-Romineasca, dupa moartea luI Nea-
goe-Voda, se &ira irisa destul' domnr, ca sa sprijine li inca
sa intareasca manastirea de la
Arges. Ast-fel, in anul 1524,
Vladislav Voevod drui o casarie pentru sustinerea boinavilor de la bolnita manastireT ;

Moise-Voda, o moara In sus de
Arges si un pod In Pitesti (1529);
Vintila -Vota, mosia Falcoiul
(1535); un boer Dirzu, mosia

Tigveni (1528), etc. Acela insa
cate a avut o grija deosebita

pentru aceasta manastire si a
tinut sa termine minunata biseria, a fost Radu-Voda de la
Afumati, impreuna cu sotia sa
Ruxandra, fiicalur Neagoe-Voda.
Dupa cum se citeste in inscrip-
tiunea de asupra user de marmura la intrare, Neagoe hice-
i am vlizut Dom-
sirguinte, rivnit-am cu toat inima si o

svirlesc O si ma numesc Ctitor acestul Dumnezcesc templu. Dupg porunca
luT Neagoe Voevod i dupg voiNa lul,
s'a zugrivit chipul Domniel mele aicl
?i cu proa iubita sope a DomnieI mele
Doamna Ruxandm, fiica Insyi a acestor bine-cinstitorl DomnI Neagoe O Des-
pina. Pomenqte-ne pre nol, Prea Mina.

Niscitoare de Dumnezeil, intru impri-
pa fiuluT na, O ne invrednicete pro

noi a sta la dreapta luT.
i s'a zugrlivit
Ja annl 7035,11526 Septembrie, In so zile,

cu mina luT Dragomir Zugravulo.
Radu nu numaT ca intari daniile fac ite manastirer de Neagoe-Voda, ci inca le mar mari
prin donatiunT de mosii, scutirr
de dajdir si acordarT de prive-
Se stie sfirsitul tragic al

cestur
a_
viteaz Domn, care se
cuvine a fi pus intre eroiT cer

marr ar neamulur Romin, pentru ca a cistigat 20 de batalir
numar in dor anT, a desfasurat
o staruinta vitejeasca In al:ararea drepturilor tal-el, in minutele de cea maT grea priinej-
die, si a oprit cu bratul sati de

frer, ca tara O. nu se faca pasalte turcesc. Boerir intrind in
intelegerr cu fostul Domn Vladislav, ridicara oaste in ascuns
pe capul luT Radu-Voda sT II
gasira nepregatit de razbor.
Radu fugi impreuna cu fiul saa
Pirvu, banul Craiover, insa fi-
id gonit de pe urma, fu ajuns

la Rimnicul-Vilcer. Ad e/ se
inchise in capela Sfintulur Grigorie de linga oras, crezind ca
dusmanir lur, crestinT ca si din-
su!, nu o sa-1 ucida chiar in

biserica; salbatica lor minie phi-
gari insa altarul sfint, stropind

cu singele Domnulur si al copilulur saa, sfintul pristol. Radu
fu inmormintat in Biserica Cur-
ter- de -Arges, allturea cu socrul san, Neagoe Basarab (la

4 Ianuarie anul 1529). Aci i
se vede mormintul. Pe piatra
mormintall el este aratat calare cu buzduganul in mina si
cu mantia suflata de vint, in minutul ciad se lupta in fruntea
ostirer sale.
In ultimele decena' al secolulur
al XVI-lea, manastirea Curteade-Arges, ca si mar toate lavrele
pamintene, cazuse in mina calugarilor strainT, care prin protectiune si mita. incepind de la egumeniT, calcad in picioare daniile
El ami satele Corbi,
pioase si legamintele ctitorilor
Domnesti, Trinsani, Dichisesti

cu morT si vil; Stefanesti, jumatate din satul Pitesti, jumatate vama din orasul Pitesti de
peste tot hotarul, cum si alte
miluirl nenumarate.
primitivr, pamIntenT si stringeail

veniturile in folosul manastirilor
legir.
www.dacoromanica.ro
grecestl din pamintul otoman,

lasind locasurile sfinte din tara
In neingrijire si al-apanare. Din
aceasta stare de urallire
voi
CURTEA-DE-ARGE
CURTEA-DE-ARGE
29
in 1594 sa
scape si manastirea de Arges
loca.surr pamintene se inchinara
tea lasa in ruina si locasul cti-
iarasT manastirelor din orient,
ca si pe cele-l'alte devenite metoace dajnice strainatater, elnd

hotari ca nicr un calugar strain
administrindu-se de oamenr strainT Ord : Nu dupa lege sfinta,
sa nu se mar faca egumen, ci
moravurile straine neamulur nostru, &Ilea Greer, carT niel ca se

indurara nicr se lenevira in viata
Mihaia Viteazul
inca privelegiile manastireT Arges, mar dindu-T si dreptul de a

judeca pe locuitoriT din Curtea-
ale Ord, indraznira a alca si
toricesc al strabunulur sad Neagoe; el 11 inveli, Il reinoi

inzestra cu multe mosir i daruff ; zidi din noa clopotnita si
chiliile arse de pe vremurr,
scuti satele manastirer de orr-ce
contributie, autorizInd prin porunca pe egumenul manastirer,
ca or/ cind il vor mar supara
birarir pentru birul satenilor de
obiceiurile manastirilor i pravila ctitorilor, Domnilor batfinr
pe mosiile manastirestr, O. le
dea in cap sa moara ca
de-Arges si a lua vama orasuluT. Aceste imbunatatirr fur
ce a fost legiuita. Pentru aceasta, Mate! Basarab, prin hrisovul din 27 Noembrie 1640,
libereaza i manastirea Arges
de stapinirea strainh, redind-o
Niel 30 de anT nu trecuse de

la reparatiunea si reinoirea Plena de Mateia Basarab, si temeliile bisericer de la Arges se
%aril.
chiar pietrele constructiuner erail mutate de la locul lor. Serban-Vocla Cantacuzino trimise
fie-care manastire sa-sT aleaga

egumenul sati dintre leromonabir i monahir aflatorT intrInsa.
Eroul de la Calugreni intari
zadarnicite in curind, pentru

in anul 1611, Bator Gabor, Domnul Ardealulur, navalind in tail,
s'aa tabarit la scaunul Tirgovister, sezlnd aicea in tara trer

lunr. dind voe ostilor de ati
pradat toatl tara, i toate manas-
tirile eft n'atl ramas nimic in

tara, niel alta data n'aa mar
fost aicea in tara rutate i jaf
ca atuncea. -4nsusr obiectele si
vasele sfinte bisericilor si manastirilor pusese fiara nett-11)11nzita sa le care in tara lur, ce
o umpluse de argintul si aurul

'rarer -Rominesth. Bator, dupa
cum ne spune o cronica saseas-
ci cu neamul, cu limba,
i cu
biruinter lor a strica si desfiinta

obiceiurile cele bune si batrine
Eacl cum se exprima dinsul

in stil stramosesc :
Drept aceea, nor ce sintem
mar sus zisT, loan Mater Basarab Voevod, dinaintea adunarer
a toata tara, cu sufletul i cu
voea a tot soborulur, asa am
tocmit : cum ca acele sfinte lavre domnestr, care le-ati
nat acer Domnr si Vladicr strainT, pentru mita, far& de voie
si fail de stire a neamuIur, le-aa
supus metoace dajnice altor ma-
aflaa stricate, ca i scara, ba
pe un borer al sari, Dona Pepano, impreuna ea mesterl, ca
dreaga toata stricaciunea, Intlrind pietrele in tot chipul cu fier.

Din inscriptiunea in limba ro-
mineasca, sapata pe chenarul

din stinga user de la intrarea
bisericer, ne arata cA restauratiunea s'a facut in anul 1682,
ca Domnul a mar adaugat la
ca, a gasit in turnul cel mare

al bisericeT Arges o comoara
nastirr din tara greceasca, din

Svet-Agora si de pre aiurea,
muele mitnastireT tot vinariciul

Domnesc din dealul Alimanestilor (jud. Arges).
de mare pret, de sigur odoarele

manastirestr, care fusese acolo
ascunse. El lug chiar plumbul
de pe acoperisul bisericer, lasind-o ast-fel descoperita si expusa la ploae si ninsoare.
insa manastirile anume : Tis-
PAnd la 1750 nu mal aflam
mana, Argesul, Cozia, Govora,

Cotmeana, Ezerul, Gura-MotruluT, Bradetul, Dealul, Glavacio-
despre vre-o imbunatatire adusa
cul, Snagovul, Bistrita,
manastirer. In tre acestea este si

Constantin Brincoveanu, care
Pe linga aceste nenorociri ve-
nite din afara, alta urgie se

porni din noil asupra manAstirilor pamintene. Jugul veneticilor Greer incepuse s apese cu
grea, mar cu seama sub Dom-
niile lur Radu Mihnea, Alexandru Coconul, Alexandru Ilias

si Leon-Vocia, earl se inconjurarA de oamenT crescuti in Fanar, dindu-le pe miinr toate dregatoriele taxer. Atuncr sfintele
Mis-
lea, Tinganul, Bolintinul, Potocul, Rinciciovul, Valea, Mene-
decul si altele, acelea toate sa

fie in pace de calugarr staid,
carora li s'ail fost dat pentru
mitele lor, si s aiba a trai
Manastirile inteacea slobozenie,
pe acea pravila i tocmeala, cum

legiuit ziditorir si ctitorir
lor,
i sa aiba a fi pre searna
tarn' cum all fost din veac

Darnic fiind cu toate manastirile pamintene, Mateiu nu pu-
www.dacoromanica.ro
cladirer, de si multr Domnr se

ingrijesc de avutul i dresurile
(in 1698) da din noti calugarilor dreptul de judecata : fara
insa a judeca calugarir saa a

mar face inchisorl prin manas-
tize, ci sa o vinza la vre un

mirean onorabil, cum se va putea tocmi cu dinsul si acela
judece.
In razmerita de la 1786
89,
biserica de la Arges a trebuit

sA sufere si sa fie pradata de
Turd.
CURTEA-DE-ARGE
CURTEA-DE-ARGE
30
In prima jumatate a acestuT

secol biserica luT Neagoe avu
O. sufere un sir de incendiT si
de stricaciunT. La anul 1838 un
noa cutremur zgudui temeliele,
mutind multe pietre din locul

lor, pentru care fu restauran
de Episcopul Barion (1828

1845) ; la 1866 arse Seminarul ;
la 1867, .Aprilie 24, casete, dopotnita si paraclisul, si in fine in
acelasi an, Decembrie 2, un foc
mistui Intreg interiorul bisericeT,
si imptedica de atuncr de a se mal
oficia inteinsa serviciul divin.

Inca pe la anul 1863, pe cind
sta atit Manastirea cit si Seminarul, s'a simtit trebuinta uneT
restaurar radicale a bisesiceT.

Arhitectul insarcinat cu studiarea si pregatirea planurilor si a
devizelor, d. Bureli, a intocmit
in cursul anule 1864 proectele
necesare ; dispozitiunT de exe-
AtuncT se incepu a se eugeta

serios la monumentul de la Cur-
cel maT bogat si unul din cele

mal interesante.
tea-de-Arges. DoT ilustri arhitectI

francezT, d-niT Viollet-le Duc si
Acest monument, asa cum

este asta-zI restaurat cu den-
Baudot, fun consultaffl, si dupa

recomandatiunea ambilor, conducerea lucrarilor de restauratiune se incredinta d-luT A. Lecomte de Nouy, caruia datorim
virsire, se inalta stralucitor in

mijlocul unel curtT spatioase,
ce ocupa o suprafata de 10330
m. p., avind imprejur un grilaj
asta-zT restaurarea maretuluT mo-
metri.
nument, imbracat in toata splen-
Prin dota portT poate cinesa sa intre in aceasta curte :
doarea sa.
In 1875, lucrarile de restaurare fun definitiv incepute, tinura
I I
anT, si ast-fel restauran, biserica Curtea-de-Arges, a costat
suma de 5 o 1 000 let, impreuna
cu mobilierul si vestmintele sacerdotale si cu toate odoarele.
1
Aceasta opera n ati o n ala,
in -
treprinsa prin initiativa M. S.

RegeluT Carol I, patronata de
de fier lung peste tot de 400
Una la S., cind vine pe drumul

despre orasul Curtea-de-Arges ;
cea-l'alta, la E., in directiunea
unde este zidit palatul episcopal.
La cele dota unghiurT N.-E.

si S.-E. ale curte!, se afla cite
o mica cladire cu bola, avind
In virf o cruce aurita ; ele aran
locul unde fusese odinioan doug
AugustiT Nostri Suveranr, a format obiectul celeT mal marr ingrijirT. Timpul va inscrie printre
capele. Cea de la N.-E. era in-
multele titlurT de recunostinta

ale natiuneT, si terminarea mo-
Ele s'aa dArimate in 1848, cu
pana la un milion si treT sute

de mil lei vechT. Nimic
nu
numentuluT de la Curtea-de-Ar-
minaruluT.
s'a putut incepe anul acela.

In anul 1867, A. S. Principele Domnitor, Carol I, in interesul via pentru trecutul po-
ges, atit de mult admirat de

strabunii nostri, can credeaa ca:
ePotriva nu are in toan lumea,
Imprejmuirea de asta-zI este

pe marginea din afara a zidurilor, ce inconjuraa biserica si
alcatuiau impreund cu Manas-
cutare s'aa luat in anul urmator,

prevazindu-se costul lucrarilor
T'In
porul romin, vizita si Episcopia
si strigau la vederea luT, plin!

de admirare : eFericit cel ce a
de Arges, observind cu mare
facut-o, fericitT
atentiune atit biserica, cit si ruinele ce atund o inconjuraa ; isT
crat-o, vrednicT sunt de lauda.

O frumoasa inscriptiune, s'A-
exprima hotarirea ferma de a

a se reedifica Episcopia si a se
pata pe al patrulea chenar de

pe fatada bisericer, e destinan
restaura definitiv biserica luT

Neagoe-Vodd. O comisiune se
numi indata ; in budget se prevazu o suma de 150000 le vechr;
a lega pentru secolT numele acelora, carl cu cuvintul si cu

fapta ati contribuit la reinaltarea
celeT maT frumoase podoabe a
PatrieT noastre, a careia istorie
o regasim oglindita in insasi istoria monumentuluT de la Cur-
1869 trecura in
preparative ; de la 1870-1874
aniT 1868 si
se lucra numaT la recladirea socluluT cu piatra noua, si la inaltarea schelelor exterioare si interioare ; .lucrarea insa se fa-
cea fan plan, fan studiT prealabile si foarte incet, in eh dis-
ceT ce el lu-
tea-de-Arges.
Printre mon u mentele prea p utin cunoscute ale EuropeT estice,
ce ne attlasat secolul al-XVI-lea,
chinata SfintuluT Dimitrie ; cea

de la S.-E. SfintuluT Nicolae.
ocaziunea punereT temelielor Se-
tirea Scaunul EpiscopieT de Ar-
ges. Edificiul in intregimea sa

se compune din dota partT bine
deosebite :
I.
La V., o platforma de
piatra cu treT trepte, avind ti-el

usT de bronz bogat inpodobite.
In mijlocul platformeT si in
axa bisericeT se afla cerdacelul
(cantharul saa baptisterul), com-
pus dinteo mica bolta acoperita cu plumb si sustinuta de

patru selpT de marmora cu capitelurT fin sculptate. Platforma
se prelungeste de jur imprejurul bisericeT si este inconjurata
de o galerie frumoasa de pia-
trugerea timpuluT era mal mare
tea-de-Arges este singurul poate
tra lucran in florT pe o lungime

de 128 m., coprinzind 247 flor'.
de cit efectele restaurad!.
intreg, de sigur cel mal curios,
Aceasta dispozitiune, unja in
Biserica Episcopall de la Cur-
www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE
CURTEA-DE-ARGE
81
felul eI, este foarte Interesanta

merita a fi semnalata.
II. Biserica insasI, in care
rite de ornamentatiune, 42 ro-
briul cel mare sculptat, precum
zete marI si 48 mal miel', avind

he-care din rozetele miel' cite o
arcaturile, ce se yac d'asupra acestuia, de asemenea
intri pe o scara de piatra cu
proportiunele edificiului, care

este prea ?L'ah in raport Cu largimea sa, toate ne conduc pana
In Armenia si In Georgia, ca
sa gasim acolo puncte de comparatiune.
T primeste lumina prin 16 ferestre inalte i foarte inguste,

avind he-care fereastra 14 c.m.
pasare de bronz aurit.

Apele de ploaie se vars. pe
125 scurgatorI; in fine, monumentul este aparat de loviturile trasnetulul pi-in 35 vil-fue
de platina, puse In comunicatiune printr'o retea de fire de
al-ama i pi-in dota fringhir de
acelasr metal, carI sunt bagate
in pamint si merg pana in fundul unuI put spat la rasarit.
Toate acoperisurile sunt de
de largime, 2 m. de inaltime.
Corul esre luminat pi-in 6 fe-
plumb cu ornamente lucrate din

ciocan. Caracterul arhitectuluT,
restre de acelasI fel, iar Altarul

prin treI asemenea. Cele patru
turle lumineaza iarasT pi-in 32
inainte chiar de a infra in mo-
hitectul insarcinat cu zidirea bi-
nument, urmeaza sa-1 cercetam
sericei de la Arges, a putut sa

aleaga printre dinsii pe cd mar
trepte, reprezentind cele

12 semintif ale lui Izrael, se
divide in trel 041, potrivit
traditie : Nartrhex, Corul si Altarul, despartit de Cor prin
Catapeteazma,
Narthrexul, unde se afl mormintele domnestI ale ctitotilor,
12
ferestre cu proportiunI analoage.
Mara de aceasta, 16 ochiuri

cu geamurI colorate ; fiind peste
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri
si deschizaturl. Lungimea totala
a edificiuld, socotita de la plat-
forma despre V. pan la balustrada despre E., este de 45 m.,
'85 c. Largimea sa e de 20 m.
Corpul bisericd mscara 26
m., 6o c. de lungime, pe 15
m., in largimea sa cea mal
mare, luata pe Narthrex.
pe din afarl si sd-1 vedem.

De la prima vedere, nu este
greu a recunoaste origina cu

totul orientall a bisericd.
ceast l'Ultime de la pardoseala

de mozaic pana la cheia boltii,
mascara 25 m., 30 C. Turlele
cele miel' al' indltimea de 19 m.
de la turla cea mare ; putem
Se pot numara pe monument

mal mult de 150 motive di fe-
asa ca Neagoe-Voda, saa ar-
mesterI i mal' priceputi.

Zugravirea i aurirea tuturor
sculpturilor, restituite complect
Temeliele bisericd sunt esite

afara din corpul cldirel, i sunt
Se observa diferite elemente

combinate in chip armonic
capricios, care insa proced de
la mg multe scolr. Pe linga ornamente conzistind din combinatiunI curat geometrice, care
la cornicea cea mare cu colturi

supra-puse si scobite, la mg
multe rozete i la diferite part'
unele dupl altele, ar face o

lungime de mal bine de i kil.
PersanI i Armen); alergaa din

toate partile in capitala Turcid,
lucrul.
curte) si pana la scaunul crucd de la turla cea mare, este

de 31 m. Luata inlauntru, a-
bucele, cornicele, etc., insirate
de asta, artistir Gred, ArabI,
dupa datele cele mal precise,

sunt de origina persana.
Inaltimea, de la suprafata
PArtile sculptate, frizele, ciu-
tot-d'auna intrebuintatI ca constructor! la Constantinopol, In

Turcia aziatica si Siria. Mara
O cercetare mal amanuntita

ne permite a preciza mal bine
constituesc baza decoratiund

arabe i persane, cum se vede
Suprafata total ocupat de

Biserica este de 756 m, p.
Suprafata partilor sculptate,
zugrvite i aurite, da cifra insemnata de 687 m. p.
Se stie cA Armenil aa fost
observa motivele sculptate pe

cerdacel (canthar), precum si
ciubucul cel mare In forma de
fringhie, carI se datoresc unor
artistI mai putini mesteri in arta,
asa de complicata a impletirelor arabe, de cit aceea carT aj

lucrat sculpturele, ce se pot vedea d'asupra usa de la intrare,
de exemplu, si cite-va rozete.
Cadrele saa chenarele compuse din stilpulete sal ciubuce
mid rotunde, care divid partea
de jos a corpultif bisericd, sub
www.dacoromanica.ro
destul de adind, dind zidirel

nu numaI o baza tare si durabill, dar si o privire imputatoare. Briul cel mare, care incinge biserica toata, deosebeste
partea superioara de cea inferioarl a exteriorulur. Acel briti

se compune din cind briurI
mid saa vite, din care unul e
impodobit cu sold, alte dota
cu foi impletite liber, si al patrulea cu coltisori. Din cauza
t'Ultime)" use, M'al se ridica la
intrare, formind un cadru drept
unghiular.
Fatada despre apus are dota
despartituff rectiliniI, in care de
o parte si de alta sunt dota

ferestre duble incadrate cu o
bogata ornamentatiune sculptu-
rala. De amindoua partile fiecarel ferestre se all cite un ca-
dru ornamentat, in care este

sapat cite o inscriptiune : Cele
din
dreapta intrard sunt de
CURTEA-DE-ARGE
Neagoe-Voda i scrisa in litnba

veche slavona bisericeasca ; cele
din stinga, sunt romineste; pri-
ma de Ruga usa dateaza din
132
&A, in mijlocul careia in axa
lanul cilindric) ukteT cupole, care
absideT, e asezat un jet de piatra (Sintronul) pentru Episcop.
se 'Malta la 24 de metri de la
pardoseall. Patru coloane sunt
In partile laterale, lar doua sunt
timpul luT Serban-Voda Canta-
Litiga firida nordica este tintina de spalare, care conzista
cuzino (1682), cea de a doua,
dintr'un rezervoriti de bronz au-
sapata in timpul RegeluT Carol
rit, din care se scurge printeun
I al Rominiel. La mijlocul fatadel se afla intrarea bisericei ;

este de marmora, de un caracter cu totul arab, cu boltarT
in colorT variate. Intrarea este
inchisa de o usa cu doua canaturT in bronz, lucrata dupa
un model bizantin cu arabes-
robinet apa trebuincioasa inteun

basin de marmora cu conductul
In mijlocul altarului se afta

pristolul sat Sfinta Masa, de
marmora alba de Carrara, Incrustata cu 4 piad' aurite, pe
curT fine.
care sunt sapate chipurile celor
D'asupra useT, in timpanul

circular, este icoana, in mozaic,
a MaiceT-Domnulur cu miinele
4 EvanghelistT. Sfinta Mas5. este
destinat a duce apa direct in

pamint, dupa cerintele ritualuluT.
ridicate sus, iar inainte-T sta Dom-
asezata sub Ciboriul (cuvucliul)

Cu 4 stilpT si cu cupola ajurata
sustinuta cu 4 arcurT. El este
nul Christos. Fundul tablouluT

este in mozaic i poreit cu aur.
Corul se compune din doua
de bronz aurit cu ornamente

sapate sati lucrate din ciocan,
si cu incrustatiunf de ochiurif
abside traditionale la N. si la
S., unde se afla asezate stranele de bronz In numar de 7
de fie-care parte ; lar la E.,
absida centrala sal altarul inchis prin catapeteazma. In cor
la dreapta este tronul regal, de
de sticla colorate.
Timpla sati catapeteazma se
compune dintr'un soclu de mar-
bronz aurit i cu sticle colorate,

ridicat pe doua trepte ; alaturea
scaunul EpiscopultrI de acelasT
CURTEA-DE-ARGE
la V. si doua la E.
Narthrexul, care are o dispozitiune cu mult maT mare de
cit la toate bisericele, este im-
partit in patru partI:

: Intrarea inaintea coloanelor, aviad la extremitatile sale
In stinga i dreapta cele dota
turnu/ete cu 8 ferestre, inguste
si strapunse in tambur ; 2 si 3:
Dota nefe laterale, unde sunt
asezate mormintele ctitorilor ;
si 4: Partea centrala coprinsa
in tre colonada drep t- u nghi ulara,
care sprijineste turla mijlocie.
Aceasta turla conzista dintr'o

cladire paran, ce se ridica peste
coloane i arcurT; d'asupra eT,
prin mijlocire de triunghlurl boltite (pedentivr), se inalta un
tambur san un olan cilindric,

ca sprijinitor direct al boltii.
mora alba, incrustat cu piad

de cupru aurit si impodobite
Pe cele patru fete ale zidurilor,

d'asupra coloanelor, insa maT
cu smalturT i cu ochT de sticla,
jos de arcurile ce primesc pe-
cu stilpusoare de onyx la baze

capiteluri aurite. D'asupra
socluluT sunt cele dota icoane
impAratestr: a luT Iisus Chris-
dentiviT, se aflA 8 deschizaturT,
a caror functiune pare a fi curat decorativa.

Usa de marmora, prin care
intri in cor, asezata futre cele
dota coloane centrale mar de-
metal si ornamentatiT, avind sapat pe razamatoare simbolul celor patru EvanghelistI. La stinga
coruluT este tronul RegineT
jetul untif demnitar al StatuluT,
de aceea.sT lucratura fina.
tos si a MaiceT-DomnuluT, lu-
Altarul, cu totul rezervat EpiscopuluT i preotilor, are doua
gine sculptat i aurita pe fund

albastru, care conduc la intra-
firide laterale sculptate in plata.
rea de marmord si la usa de
foarte curioasa ; ea are boltarT

aminteste dispozitiunea unor
motive aproape identice cu ale
Sirle! centrale si ale EgiptuluT.
D'asupra acesteT usT de marmora se citesc urmatoarele ver-
In cea de N. numitA pros-
bronz, intri in biserica ; ad i toata
sur!, pe carT marele poet al Ro-
comidie, se prepara Sfintele

Darurl si se pastreaza diferite
obiette ale cultuluT, intrebuintate la slujba bisericeasca. In
a doua de la S., inchisa prin
usT de bronz cDiaconiconul,
pardoseala e de mozaic cu di-
minilor, V. Alexandri, a compus pentru biserica :
se pastreaza vesmintele, vasele

alte lucrurl scumpe. In jurul
altaruluT se afla o lavita de pia-
crate in mozaic de Venetia, si

colonada de onyx cu capitele
aurite s'a zmaltuite.
Dupd ce su! cele 12 trepte
de plata ale scarif, cu mar-
ferite desemnurT armeano-bizan-
tine. In fata coloanelor sunt

treT trepte, pe care urcindu-le
ajungl la Narthrex.
Doul-spre-zece coloane de pia-
tra, a caror diametru variaza,

impodobite cu baze i capitele
persane, sprijinesc tamburul (o-
www.dacoromanica.ro
partate de cit cele-l'alte, este
Tu ce te lup/1 In lume
Cu crincena durere,
Tu ce din umbm neagrii
Aspirl s vez! lurainii;
In 1st loca f de pace
mingicre
Altarul pullo raze

Pe fruntca ce se inchinit
CURTEA-DE-ARGEs
incadrate frumos in bronz aurit cu stide colorate. La mijloc,
R3
CURTEA-DE-ARGES
pe Maica DomiuluT, lar in cea-
cDomnul s'a uitat din cerurT

la fiiT oamenilor, ca sa vada de
este vre unul care sa-I inteleaga
sa-1 caute pre El, si totT l'ali
aratat pe El; lar in cupola mijlocie : VedetT, vedetT ca Eli
sunt Mintuitorul lumeT, lumina
l'alta pe Sf. loan. Aceste treT
cea adevarata, izvorul
chipurT de arama aurita, lucrata
FiTul luT Dumnezeti. In cupola
d'asupra useT impAratestT, se ri-
dica un fel de firida, care Incadread-crucificsul, Domnul Chris-
tos rastignit, avind !rite parte
din ciocan au repouss, sali pe

un fund de mozaic. Restul ca-
vieteT,
din Altar se reprezinta Maica-
La dreapta useT de la intrare

se afla portretul M. S. RegeluT
Carol I, in mantie regala, tinind
in mina pergamentul restauratiuneT BisericeT, coreana de otel
sta pe un stilp aurit; la un colt

al tablouluT sunt armele Auguste! Sale familiT. La stinga
se afla portretul M. S. Regina
Elizabeta, Augusta noastra Su-
tapetezmeT este in intregime de
DomnuluT cu Domnul Christos

In brate cu inscriptiunea,
bronz aurit impodobit cu plad
curd-te cea plina de darurT.
Curate! Fecioare, absorbita ?rite cugetare adinca i cuvioasa,
zmaltuite, cu marmore, Cu mozaice i sticle colorate, fiind totul aplicat pe lemn, care in interiorul AltaruluT este sculptat
zugravit. Pe timpla, In dosul
Cupolele turnuletelor ali : cea
trichina la picioarele Malee! Min-
de la N. pe Christos Emanuel,
cea de la S. pe Sf. Maria. Mar
insemnaru in altar tablourile :
Coborirea de pe Cruce, Invie-
tuitoruluT harpa alinateare suferintelor pamintestl, si pare ca

zice cu Psalmistul: eDeamne,
verana, In ghenuche inaintea Prea
teste vapsit cu negru: aLuatT,
rea luT Christos, Duminica Mironositelor i Duminica TomeT;
cinstit'am Casa ta i Jocasul

cinstire! Tale. De o parte si
de alta a portretelor regale, se
mincatI, acesta este trupul meri;
Liturgiha A postoliceasca, figurile
afl la stinga portretul primuluT
iar in dosul icoaner luT Iisus

Christos: BetT dintru acesta
Sfintilor Athanasie din Alexandria, loan Gura-de-Aur i Grigorie Teologul. In Cor : Patimele Domnului Christos, Liturghia ingereasca, Sf. Maria,
Sfintul loan, Nestor, Dumitru,
Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe
pendentivT, ceT 4 Evanghelistr.
In Pronaos: ArchangeliT Mihail
Episcop al Argesulur Iosef I,
si Gavril, Intrarea in Biserica
constructiunile vechT bizantine

o parte esentia15. si o podoaba.
Gonzales Clavijo, in discriptiu-
icoand MaiceT-DomnuluT, se ci-
totT, acesta este singele mrecip.

Usa impArateasca de la mijloc
are sapat, in fata la stinga, pe

bronz : Buna-Vestire, la dreapta,
vizita ElizabeteT la Maica DomnuluT.
Cele doua usT lateral
sunt
de bronz, lucrate ca i restul
timpla Aceasta lucrare mareata
Na.sterea MaiceT - DomnuluT.
de arta s'a flcut la Paris si a

reclaraat dei anl de lucru. Pu-
Ii fine, in Narthrex, portretele

ctitoricestr si ale altor Domni
tem zice ca este unica
RominT, luate dupa cele vechT :

Neagoe i Despina cu copill lor;
Radu de la Afumati l sotia sa
Roxandra ; loan Radu Negru
Doamna Ana ; loan Teodosie
Voevod i loan Mircea-cel-BA-
pereche.
Picturile din launtrul bisericeT
sunt toate noul, facute dupa mo-
delul celor vechT. Ele acopera

o suprafata 2343 m. p. si contin 865 figurT, executate in stilul vechiti bizantin. Melia deosebita luare aminte figura MintuitoruiuT Pantrocrator, din cu-
pola cea mare g mijlocie. El

cauta spre Vest, tinind mina
dreapta ridicata in semnul binecuvintareT, lar in stinga, poarta
o Evanghelie inchisa ; este in-
conjurat cu o lumina de aur,

pe care se citesc urmatoarele
cuvinte:
trin, in costum de cavaler medieval; loan Vladislav Voevod;

Kneazul Lazar si Doamna Milita, parintiT Doamnd Despina,
tintnd in minT o Biserica cu io
turle ; Radu Voevod i Mircea;
Alexandru Voevod si un copil
al sail ; Vlad Voevod cel Thar
si loan Vintila Voevod ; loan
Petru-Vocla Cercel i fiul sari
IVIarcu Voevod, avind deasupra
pe Christos-Pantrocator.
08878 Aare,. Mclimar Geogra$0. Poi. Ill.
www.dacoromanica.ro
lar la dreapta, al ParinteluT
Episcop Ghenadie II Argesiul,

mar tirzili Mitropolit Primat.
Cerdacelul din fata BisericeT
este destinat in special pentru

oficiarea
botezuluT,
de unde
if vine si numele de Baptisterium. AsemenT capele alcatuiali in
nea ce face bisericer Sf. Gheorghe

din Constantinopole, zice : ((Ina-
intea use! BisericeT se afla un

frumos basin pentru botez,
d'asupra sa o cupola sustinuta
de 8 coloane de marmora alba,
acoperita de multe figurl.
Baptisteriul de la Arges conzista, dupa cum am vazut, dintr'o cupola invelita cu plumb,
pe patru coloane de marmorD.
din Constantinopole cu vargi

vinete, avind capitelurile in stil
arab, de marmora de Carrara.

In prejurul cupoleT se afla o ga-
lerie de floe scobite in piatra.

Timpanele arcurilor sunt cu scul-
pturl de un gen deosebit de

al sculpturilor Bisericer, intend
CURTEA-DE-ARGE
CURTEA-DE-ARGES
34
pasasT prin motivele ornamentatiel. D'asupra timpanitor,
mete MintuitoruluT, si alte 4 din

viata MaiceT DomnuluT. Pe pa-
cantarul e incins de un Ma
gina verso sunt zugrAvite
Cu sculpturT In forma de solzI.

Cele patri arcurT de piatr sunt
margenite in partea superioara
capete de ingerasT, care se aseamn

uniT din fericitiT adormitT aT familier M. M. L. L. Sunt
treT figurT sus si treI jos in cite
de un ciubuc rotund cu
florT
II
spre-zece Evangelil ale Patimelor Domnulul si Mtntuitorulul Nostru Iisus Christos, pentru stnta Dumnezeiasca Bisericil a Episcopiel CurteI-de-Argq, Intru
amintirea Prea
singurel mele
copile Maria, care in Joia Patimelor a

tTecut la viata cea vecInicrt, 0 la al ciireia ciipitlifi am auzit citindu-se mingletoarcie cuvinte ale DomnuluI.
sculptate si aurite, pe un fund

verde; la timpane fundul e albastru i ornamentatiunea cu
aur. BoltariT se termina cu
un cadru oval format din ghirlande de flort; iar de o parte

cadru rectiliniar, cel din stinga
Acest nepretuit odor se va
florT ascutite de fie-care parte.
avind dota figurr cel din dreapta
Pardoseala de mozaic prezinta

ornamente bizantine in diverse
treT.
colorT, avind la mijloc cruce, for-
gut ingera$ al M. M. L. L. zmuls
mata din impletiturT incolacite.

Odoare ji mobilier.
Intre
odoarele bisericeT, cel mal pre-
inca din pruncie, este Principesa Maria in chipul unuT copila$ cu fata candida. El trage
cu manusita clopotul celeT de
a doua InvierT ; coarda copo.
potuluT este impletita cu o ra-
pdstra de acum inainte alaturea

cu icoana vechie, ce prima intemeietoare a sfintuluT locas de
la Arge$ a daruit-o, si pe care
icoana vedem pe Maica-DomnuluT tinind in brate corpul Di-
tios, si care face admiratiunea

tutulor, este un manuscript pe
pergament continind cele 12
EvangheliT, ce se citesc in Joia
mare In Saptamina Patimilor,
Evangelia InviereT din Simbata
mare. Este scris intreg de M.

S. Regina Elizabeta pe 50 pa.
gin!marT in folio ; fie-care pagina este incadrata in& un che-
nar lat de 15 c. m. $i alcdtuit

din motive diferite si combinate
dupl inspiratiunea proprie : cind
florr de munte, rinduite cu gust,
cind seminte de paltin, cind

impletiturT de arabescuri si desemnurl luate din 'ornamentica
romineascd. Fundul fie-careT pa-
gine este deosebit colorat. Textul e scris cu aur sa cu argint,
dupl cum convine mal bine

tonuluT coloareT. Fie-care pagind
din cele 50 este un ce in sine

deosebit prin initiate, prin decoratiunT si coloare, destainue$te
o intentiune artistica
si
si de alta a pagineT cite un
Figura de la
mijloc in
grupul de sus este chiar dra-
mura de florT. Urmatoarea inscriptiune de jur imprejur formeaza cadrul figure!:

Maria
1874, ITTY. Christos a Inviat

din mortt.
La sttnga : OTTO 1862. Cu moarte
pre moarte crdclnd.
La dreapta : Hermann 1- 877. Si celor
din morminturt
Cadrul rectiliniar sttnga, sus: Ecatcrina
1866.
Teresa I- 1883
Christos A Inviat Din Mortl Cu Moarte
Pre Moarte.
Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia t
1869.
Maria x882
Frantz Cristos.
A Inviat Din Mortl Cu Moarte Pre Moarte.
Grupul de jos :
La stings: Maria
.11867 CilIctnd, Si
Celor Din Mormtnturl.
La dreapta : Maria
1863 alctnd,
Celor Din Mormtnturt
La voijloo : Stefania
185o,
t
t
ruind.
Castelul Pelultir
In 27 August
Septertbrie) 1886.
vinuluT Mintuitor, lar maT jos
pe Doamna Despina a tur Neagoe Voda tinind pe un genunche
pe fiul sAd Teodosie mort si

zice :
Stapina ! primeste pe robul

tan loan Teodosie Voevod, $1
a$eaza-1 in imparatia Ta. Evan-
ghelia este ferecata foarte frumos, dupa desemnele facute de M.
S. Regina si executate in zmalt.
Pe ferecatura din fata este in

mijloc crucea tripla bizantina,
al careia fund e albastru presarat ca floricele rosiT i galbene.
Marginele sunt o combinare de

arabescurT din ornamentica CurteT-de-Arges ;
lar desemnul de aur. Pe ceal'altA paste a ferecatureT se observa pe fund verde un desemn
de pe cusaturT nationale lucrat
in zmalt ; In mijloc, pe fund de
aur cu itere albastru inchis,
bogata imaginatiune a regescu-
Cite un fluture se vede la
luT lor autor. Prima pagina poarta
cele patru colturT al cadruluT
acest titlu : Sfintele Evangelif

din ,7oea Patimilor.
La mijloc este desemnata
Sfinta Inviere, iar imprejur, in
PrincipeseT Marier, si la cele

patru colturT ale pagine!. In mij-
cite un frumos cadru de floricele, se vad 4 scene din Pati-
toarea frumoasa inscriptiune :
ver fi in raiul
Lucrat-am aceasti carte cu cele don&
Mi-e betel
loc se citeste, scris cu alb pe

fund aurit pe 13 unir, urma-
www.dacoromanica.ro
un fund de aur
ca desemnul patrat in coloare

alternativ verde si albastru inchis, al doilea fund in colare,
sunt facsimilate dupa scrisoarea

autografa. a M. S. Reginei, cele
sapte cuvinte de pe cruce ale

MintuitoruluT:
Piirinte I Iarfil-le lor a nu ti ce fee I
Amin zic tie, astlizI impreunli ce mine
CURTEA-DE-ARGE
35
Muere, fati fiul t, fiule, iat muma tal

Lima savahtani
PrinteI 'in mtnele tale hicredintez

duhul
La dreapta in colt, jos, este

scris de-acurmezisul in aur peste
margine : Elisabetha, 1886.
Muchea ferecaturir e lucrata
in zale de aur impletit, dupl

modelul vechilor Evanghelif rominestr,
Incheietorile sunt si ele lucrate in zmalt.

Pomelnicul sag dipticul
nastireI Argesul este scris cu
multa. ingrijire
Cu frumoase
ornamente pe pergament de
Doamna Maria G. Sturdza de
la Miclausani, avind In fata insemn area ctitorilor, lar in dos
psalmul luI David :
Milueste-ma, Doamne, dupa
marea mila Ta i dupa multimea indurarilor Tale

Mobilierul se compune, din
doul sfesnice marI cu cite treI
luminArI, patru sfesnice
masa pentru anafora, dota tetrapoade pentru cIntaretI, stranele, tronul Regeld, al RegineI
si,alEpiscopuld, policandru, etc.
Sfinfirea bisericet. Sfintirea
bisericd Episcopale de la Curtea-de-Arges s'a facut in ziva

de 12 Octombrie 1886 in prezenta MM. LL. Regeld si Regind, cu o pompa neasemanat
si vrednica de monumentul cel
mal strlucit al Regatuluf Ro-
mine i despre cuviosia strabu-
nilor lor.
Dupa terminarea tuturor lucrarilor de restauratiune, in cepute inca din anul 1875, si dupa
inzestrarea bisericeI cu tot mobilierul, odoarele si vestmintele
trebuincioase cultuld ; s'a decis
ziva pentru savirsirea sfintireI
din nog a acesteI bisericI, in

care incetase a se mal oficia
serviciul divin din cauza foculuI
intimplat la anul 1867.

Simbata la i i Octombrie, la
oree 7 de dimineata MM. LL.
Regele si Regina pornesc din
Sinaia, pentru a se indruma pentru Curtea - de - Arges , insotiti
fiind de mal multI ministri si

demnitarl al StatuluT. De la
Chitila si pana la Pitesti grile
erat1 impodobite cu verdeata si
cu steagurI tricolore. Peste tot
locul s'e vedeati portretele Suveranilor, inconjurate de cununI
de florT. Multime de taran! in
haine de sarbatoare adunatI pe
la statiI si chiar in drum salutara Cu caldura i entuziazm pe

SuveranI, care de la ferestrele
vagonulul multumeag tuturor.
La statiunele unde trenul Regal se oprea cite-va minute, El
erag asteptatT de Prefectir ju-
CURTE A-DE-ARGE
numeroasa poporime, plecara

de la Biserica numita. Bolnita
Episcopid, In cintece corale
si sunetul clopotelor, ducind
Episcopul Ghenadie stintul Disc
cu sfintele moaste pregatite
spre a
puse a
doua-zi In
stilpul sintuluI Pristol al bisericd, precum l cu sfintele
fi
moaste ale sfintilor Nifon, Ser-
giu, Vach si ale sfinteI Tatiana. Aceasta procesiune religioasa. se intilni la poarta biserice Episcopale cu sfintele moas-
te ale sfinteI mucenice Filotea,
adusa inteadins de la biserica

Curtea Domneasca din orasul
Curtea-de-Arges. Dupa intrarea
aminduror procesiilor In biserica, sfintele moaste ale sfinteI
Filotea fura asezate lingA strana
dreapta, iar ale acelor-l'altI sfintr
In stinga ; sfintele moaste
pregatite pentru sfinta Masa,

se depusera la sfinta proscomidie in Altar.
Indata dupa aceasta se incepu slujba Vecernie, oficiindu-
se de un Arhimandrit.
Pe cind se cinta slava de la
StihirI, se vesti sosirea M. M.
L. Regeld si Regina. D-nii
Ministri, Corpul diplomatic, Arhitectul restaurator al monumen-
detelor, Primarff comunelor, carI

dupa obiceig, ofereati piine si
tuld cu ajutorul s, doi Ge-
sare Suveranilor, apoI corpul
M. L. L., elevif seminaruluI

si o populatiune numeroasa,
neralI, casa civila si militara a
didactic, precum si un insemnat

numar de domd i doamne
dintre notabilitatile judetelor.
Pe la 41/2 AugustiI SuveranT
se aflag, inaintea portilor biserice! Episcopale.
Regele si Regina la poarta catedrall.
a pus in miscare mil de oamenI,
Ad, inca de la orele 21/2
carI se grabira a veni din toate
dupa atneaza, Episcopul Epar-
Iosif Naniescu, insotit de totI

Inaltif prelatT aflati ad, astep-
unghiurile taref, ca sA vada prea
hiel de Arges, Ghenadie, imbracat in mantie si omofor cu epi-
miniel.
Aceastra serbare religioas
iubitiI lor SuveranI deschizind

jaral drept-credinciosilor locasul Dumnezeesc al luI Neagoe
Voevod, din inceputul secoluluT
al XV-lea, si sa-1 asculte vorbind despre tara Bisericei Ro-
trahil, impreun cu mal multI

Arhierd, Arhimandritl i StaretT,
Cu 12 diaconI i mg multT preotl, totI imbracatI In nouale ves-
minte sacerdotale si urmatI de
www.dacoromanica.ro
intimpinara pe M. M. L. L.
Inalt P. S. S. Mitopolit al
MoldoveI i Sucevd, D. D.
tag la usa bisericer. M. M. L.
L. sarutara Sf. Evanghelie
Crucea prezentate de Episcopul Ghenadie. Corul vocal de
la Domnita-Balasa, intona sub
directiunea maestruluf Barcanescu, imnul regal, pe cind
CURTEA-DE-ARGE
86
CURTEA-DE-ARGE
gere militarl Cu torte si muzicT, lar pe la oree 9, o manifestatie popularl cu muzica 5i

torte aprinse.
M. S. Regina purta frumosul
costum national, alb, cusut cu
5oare inaintea ochilor panorama
cLuminA linA, si se urml serviciul VecernieT, care pe la 41/4
negru i cu fir, care a devenit
se terminA.
DupA terminarea acestuT servida, AugustiT SuveranT obser-
5i obiectul de mindrie al femeeT
ctitor al Bisericei de Arge5, de

la Neagoe-VodA. De o parte se
malta muntele PApusa, de ceal'ala. parte, muntif Cozier, lar
var cu deamAnuntul interiorul
nele prezente, ca si domnisoarele de onoare ale M. Sale Re-
MajestAtile Lor IntraA in bi-
seria. M. S. Regele luA loc

pe tronul sAti din dreapta; M.
S. Regina, pe cel din stinga,

iar Inaltul cler stind in mijlocul bisericeT, intona cintarea
BisericeT, admirind simplicitatea

mAreatl a planuluT, frumusetea
picturelor, strAlucirea timpleT
a mobilieruluT, cum si efectul
fericit de lumin care pAtrunde
In diferite modurl prin numeroasele ochiurl i ferestre cu

geamurl divers colorate. MajestAtile Lor n exprimat in mal
multe rindurl Inaltele Lor mul-
tumirr d-luT Arhitect A. Lecomte, pentru minunata operA

datoritA numaT talentuluT, stli gustuluT sAti artistic.
DupA aceea, MajestAtile Lor
bine-voirA a examina exteriorul
bisericeT, a compara elementele,
ruinteT
costumul regesc al RomInie1
Romine. Tot in costum national eral imbrAcate toate Doam-
gina
Tot in acea zi de SimbAtA,
pe la oree 91/2 seara, la Episcopie a inceput serviciul de
priveghere (Utrenie). In timpul
serviciuluT, in curte se ferbea
aromatele sfintite pentru sfintire.
Ast-fel se terminA ziva de

Octombrie, care prin frumusetea el 5i prin seninAtatea ceruluT, revArsase in sufletul tu-
turor un izvor de plAcere

bucurie, cAcT le da sperantA
cerdAceluluT (CantaruluT) si a ba-
pentru un timp i mal frumos

pe a doua zi, ziva cea mare a
sfintirei bisericeT. Ziva de DuminicA, 12 Octombrie, era asteptatA cu nerAbdare de totT
lustradeT din prejurul edificiu-
aceia, carl se grAbise a veni
luT. Pe la oree 5 p. m., MajestAtile Lor plecarl in oras in
la o serbAtoare pioasA 5i de
vecinia amintire.
Toatl noaptea, i mal ales in
ce a servit la reconstruirea
urArile intregeT populatiunT, care
era insirat de la portile Episcopid i pAnA la casele PrimaruluT, unde se stabilise cuartierul Rega./.
Ad, dupl ce se fcu prezentrile cuvenite, seara, la orele

7, avu loc un prinz dat de MajestAtile Lor, la care luarl parte : Inalt Prea Sfintitul Mitro-
polit al MoldoveT, D-nil
Mi-
dimineata ziler, numArul aspeOlor crescu, carT venitT in trIsurT, carl cAlArT, cer mal multl
pe jos, sAtenr 5i sAtencele de
prin valle 5i muscelele ArgesuluT, Diraboviter, MusceluluT
Rimnicul-VilceI.
Incl din rdvArsatul zorilor lu-
mea cluta sA ocupe locurT in

intinsa curte din preajma bise-
nistril pelnipotentiarl 5i al treT,

aflatl acolo cu aceastA ocaziune,
mal multT demnitari al statulur
riceT.
5i alte multe persoane de distinctiune, precum 5i alte nota-
plin de cAldurA si de luminA,

desbrAcind cu incetul de haba
bilitAtf ale orasuluT.
luT mohoritA, muntiT ceT
Dupl prinz avu loc o retra-
Ziva fIgAduia a fi din cele

mal frumoase. Soarele se inAlta
In nor, 5i fletad sA se desf-
www.dacoromanica.ro
cea mal incintAtoare. In fund

se ridica, in vestmintu-I de timpuriti ernatic, mAretul Neagul,
mosneag de zApadl, care tsr

trage numele de la fericitul
In fundul frumoaseT v AT se vedeati cheile ArgesuluT, ce - 5T
duce pe un pat capricios i a5ternut cu bolovanT, cursul sAti

torential. CAlAtorul se preste
cu ochiT uhnitT in conturnele
zAriT depArtate, lar biserica if
dA s cugete, aducindu-T rsu-
nete de reinviere din vremile

trecute, rAsunete de viat din
vremea prezentl.
Pe la oree 7 !/2 dimineata,

armata se in5irA in curte, formind
un patrulater in jurul bisericeT.

Afar din curte se asezA de ase-
menea armatl. Grilajul curtel

era acoperit cu drapele tricolore. Un frumos arc de triumf
se ridica la intrarea despre Curtea-de-Arges, iar de la poartA
On la usa bisericeT era aster-
nut un covor pentru Majestltile Lor.

Lumea se pornise in sirurf
neintrerupte despre oras, despre muchea dealurilor, 51 despre
vdile din preajma SasuluT 5i a

Ia5uluT, a DanuluT 5i a AlbuluT,
acoperind toatA cunea, intreaga

cimpie incunjuratoare si culmele
din preajmA.
La oree 8, sunetul clopotuluT
dete semnalul de pregAtirea
serviciuluf religios. In frumosul
cerdAcel sal baptis ter din fata
bisericer , Vicarul Episcopier
RimniculuT -NouluT- Severin
s-
vir5i Sfintirea apeY cea micA.

Pe la oree 88/4, 21 salve de
tunurT an'untarl pornirea MajestAtilor Lor de la cuartierul

Regal, si la oree 9 in sunetul
CURTEA-DE-ARGE$
clopotelor, al muzicelor si in aclamarile multimer, Augustir Suveranr, sosira inaintea portir
Episcopier, in trasura de gala a
curtir Regale, tras. de 4 cal

si escortata de Prefectul de
Arges si un escadron de ca-
37
por ridicind discul cu sfintele

moaste pe cap, si fiind preces
de preotT si clericr cu sfinta
Evanghelie, sfintele chivote, cu
ripide, steagurr si felinare, esi
afara din biserica, urmat de M.
CURTEA-DE-ARGE?
trind in regula se aseza iarasr

fie-care la locul sail.
Acum incepu punerea sfinte-
lor moaste in stilpul sfintului
fur intimpinati la poarta de
persoanele oficiale si de tot poporul.

Procesiunea ocoli biserica de
Pristol. Majestatile Lor inconjurara in cintarile obicinuite, tabla

de marmora destinata a servi de
Sfinta Masa, asezind mar intiiu
sfintele moaste cu aromatele de
sfintire.
dor Ministri, dor Generalr, Arhitectul restaurator cu ajutorul

. sati, de Comandantul trupelor
trer orT in sunetul clopotelor.

La fie care ocol se facu cite o
stare inaintea fatader de la in-
M. S. Regina depuse Chrisovul

pentru restauratiunea bisericer,
de parada si de alte persoane

de distinctiune. De o parte si
de alta a covorulur asternut,
trare, punindu-se sfintele moaste
scris intreg pe pergament de
pe tetrapod si citindu-se Apostolul, Evanghelia de incungiurare si cite o rugaciune de
Augusta sa mina, si semnat de
larasr.
M.M. L. L. Regele si Regina
eral"'
insiratr clericir imbracatr
in sfintele odajdir.
La scara bisericer pe plat-
M. L. L. Regele si Regina, de
sfintire. In tot timpul cairel

acestora, Augustir Suveranr, cle-
Inteun tub de metal masiv,
clima si de M. S. Regele. Acest tub, depunindu-se sub piatra Sfintulur Pristol, in aroma-
forma din l'ata, Majesttile Lor

fur intimpinate de totr Ministri
tarir; de Corpul diplomatic ; de
Inaltir demnitarr ar Statulur si
rul, armata si intregul popor
tele de sfintire, se acoperi cu

o placa de metal.
stati in genunclif si ascultati in

adinca t'acere cuvintele Mintul-
Continutul
fundatiune :
de mar multe persoane notabile; iar la intrarea in biserica,

de P. S. S. Episcopul eparhiot
Dupd a treia oco/ire, P. S. S.

Episcopul urca treptele bisericer
gSfintitu-s'a acest Dumnezeesc loca},

cu hramul Adormirea-Maicel-Domnulul,
de catre Prea Sfintitul Episcop de Ar-
Cu Crucea si sfinta Evanghelie,
impreund cu M. M. L.L. Regele si Regina, si citr-va din
ge} Ghenadie, In al 20-lea an al Dom'Arel Regelul Carol 1, fati fiind Regele
de Inalt P. S. S. Mitropolit al
inaltir prelatr, si zise rugaciunea
Moldover si de a/tr Episcopr si
intrarer, pe cind usile bisericer
Arhimandritr si de un numeros der.

Dupa ce Majestatile Lor sarutara Crucea si sfinta Evan-
erati inchise.
torulur si frumusetile rugaciuner.
In nauntru se afla un Arhimandrit cu dor diac.onr tinind
chivotele in mira. P. S. S. E-
Chrisovulur
de
Carol, Regina Elisabeta }i o adunare numeroasi de cre}tinl din toate partile

Regatulul, Intru lauda }1 marirea liff
llumnezeil A-Tot-Puternicului, aparlitor
tareI ace}teia.
Cunea de Argel,
12
Octombrie, z886
Carol, Elirabega.
ghelie, intrara in bisericl fa
piscopul Ghenadie pronunta tro-
cintarile corulur. M. S. Regele

fu cundus la tronul sati Regal
parul din PsalmT : Ridicatr boerr
Un alt exemplar, pastrat in
portile voastre si va ridicatr portile cele ve.snice; si va intra
Altarul bisericer, poarta pe flnga.
de catre P. S. S. Episcopul eparhiot si de casa civill si militara, M. S. Regina, de catre

I. P. S. Mitropolit al Moldover
si de Domnisoarele de onoare.
Serviciul sfintirer se oficia de
P. S. S. Episcopul Ghenadie,
Cu 4 Arhierer, cu 4 Arhimandritl, 12 diaconr, in azistenta
tutulor preotilor din eparhia
Argesulur si a unur numar insemnat de preotr, venitr de prin
alte eparhir. P. S. S. Episcopul oficiant inconjura mar intliti sfinta
Imparatul Slavd.
Cine este acesta, Imparatul
Slaver? intreba clericul din nauntru.
Domnul cel tare si puternic,
Domnul cel tare in razboiti,
Domnul Pu terilor : Acesta este
Imparatul Slaver, raspunse P.
S. Episcop.
Aceste intrebArr si raspun-
surr se repetira de trer orr,

dupa care apor P. S. Episcop
facu trel crucr cu sfintele moaste
semnaturile Majesttilor Lor, si

pe cele ale Ministrilor tarir, ale
Mitropolitulur Moldover, a trer
Episcopr si a altor demnitarr e
tarli.
Apor incepu spalarea sfinter
Mese. P. S. S. Episcopul oficiant, imbracat cu o camasa de

atlaz samaniu, bine-cuvinta mar
india prin o rugaclune tainica apa
.calda pentru spalare, cerind asupra el bine- cuvintarea Iordanulur. M. M. L. L. Regele si

Regina, incinsr cu cite un sort
Masa din Altar de trer orI, in
de asupra ;usilor, care se des-
alb de atlaz, si cu cite un ca-
cintarea troparilor cuvenite ; a-
chisera in data. Toata lumea in-
lup de sapun in 'flia., spAlara.
www.dacoromanica.ro
38
CURTEA-DE-ARGE$
apoi tabla de marmora turntndu-Li-se apa de P. S. S. Epis-
copul de trei orl ca la bote;
CURTEA-DE-ARGE
ta Masa, tinind capatul

cu care se incinse Sfinta
Masa de trei orT, in asa chip,
Altarul pune raze

Pe fruntea ce se Inchini.
De asemenea pe biseridle
in numele TataluI si al Multa

s't al Sfintulul Duh. Dupa cea
ca semnul Cruce! este din toate
spalare, Majestatile Lor,
umllul psalm: e Pomen este Doam-
Neagoe-Voda i Despina, Radu
stersera marmora, pe cind se

cinta psalmul : eCit de iubite
ne pe David. Dupa stropirea

acestei camasl se aduse poala
de stofl, de de asupra, cu An-
de la Afumati si Roxandra, pe
sunt locasurile Tale Doamne al

puterilor. Dupa aceasta urma
a doua splare, in amintirea

Golgoter, spalata cu singele si
apa ce cursese
din coastele
Mintuitorului. P. S. S. EpiscopuI in semnul crucei, turna asupra mese! vin amestecat cu

apa de trandafir, dindu-T sfintenie i burla mireazmd ; cu acest liquid amestecat se stropi
antimisul la cin tarea psalm uluT al 5 o-lea : eStropiti-ma-vei
cu isop i ma voi curati.

Dup5. aceasta Majestatile Lor,
cu cite un burete in mina, precum si d. Ministru al Cultelor

clericii oficianti, stersera bine
Sfinta masa, si P. S. S. Epis-
patru par* ; lar corul cinta
timisul. Pe &risa se aseza Evan-
ghelia frumos seris cu aur si

Cu podoabe i iconite de catre
M. S. Regina, si inchinata Sfintulul Altar al bisericeT; asemenea Sillita Cruce, Chivotul pentru pastrarea sfintelor Taine,
cele dota chivote-anafornite
cele dou5. sfesnice. Cind ast-fel
Sfinta Masa era complect bubracata cu toate podoabele ei,

se cinta psalmul : Domnul s'a
imparatit, intru podoabi s'a
imbracat; urtna cadirea Sfintei
Mese si a Jertfelnicului cu tot

Altarul, cintindu-se psalmul :
eJudeca-ma Doamne, fiind-ca eti
ctitoriceti din tablourile lui

peretii N. s't S. al NarthrexuluT,
In fine de asupra intrarei bisericei in Narthrex.

Dupa terminarea ungerei cu
Mir, M. M. L. L. Regele
Regina si d. Ministru al Cultelor, intrara iarasT in Altar, sarutara Crucea, Evanghelia si
Sfintul Pristol, multumind lui
Dumnezeti pentru v5xsarea neintrerupt a harului Sati, lar
P. S. S. Episcopul adresa cu
glas tare ruga aceasta: eNe rug5.m Tie, stapine mult milostive, umple de m5xire, de sfin-
tenie si de dar jertvelnicul acesta ; ca sA prefaca jertfele

acele l'ara de singe, ce se aduc
Tie inteinsul, in prea curatul
Trup si cinstit Singele marelui
copul incepu a o unge cu Sfin-
am umblat prin blindetea mea,

si in Domnul sperind, nu voiti
tul Mir. Intiiti a inchipuit trei

cruel de asupra Mese!, desemnind locurile unde trebue s5.
slbi.
Cu aceasta, terminindu-se sfintirea PristoluluT, se facu unge-
tru Iisus Christos, a unuia nascut Fiul Tati, spre mintuirea a

tot poporuluT si a nevredniciei
stea in timpul Sfintei LiturghiT

Evanghelia, Discul i Paharul;
dupa aceea, cite trei cruel pe fie
care colt al mese!, ca ea sa fie
rea sfintei biserici cu sfintul
n castre.
marele Mir, M. M. L. L. Regele si Regina, d. Ministru al

Cultelor si P. S. S. Episcopul
Ghenadie, cu cite o nuea aco-
din Altar, la tronurile Lor regale.

Se facu apot polihroniul pentru Majest5.tile Lor, de catre
sfintita pretutindene, in fine treT
cruel pe Antimis. La aceasta

ritulul ce se oficia, la fie-care
semn de cruce, atrgea bagarea de seama prin cuvintele :
perita in virf cu bumbac muiat

in sfintul Mir in cele patru
1)k-ti ale bisericei : In centrul
apsidei Altarului de asupra S.
Proscomodil si a Diaconiconu-
eS5. luam aminte, iar ierarhul
luf,
inchipuind scopul sfintirel

exprimind entuziazmul ungereI
spirituale, exclama : e Aliluia.
coruluT, de asupra useT de la

intrarea din Narthrex in cor,
unde se citesc versurile mare.
lui nostru poet Alexandri :
diaconul intiparind insemnatatea
Corul cinta: Ce este mai bun,
san ce este mar frumos de

cit sa trAiasca fratiT impreuna.
P. S.
S. Episcopul a stropit
asemenea amasa de pinza alba
legata cu snururr prin prejur, cu care se imbracase Sfin-
in
cele doua apside ale
Dumnezeti s't Mintuitorului nos-
Majestatile Lor se retraser5.
P. S. Episcopul eparhiot, care

zise : cPrea InaltuluT i de Chris-
tos iubitoralui Regelui nostru

Carol I si lubitoaref de Christos
Reginer Elizabeta, da-Le Doamne,
zile bune, viata pacifica,
sanatate, mintuire, i intru toate

bun sporire, lar asupra vraj
masilor biruinta , si-I p5.zeste
intru multi ani.

Dupa aceea P. S. Episcopul
Sfinta Liturghie cu 4
Tu, ce ce teluptI In lume
oficia
Cu crincena durere,
Tu, ce din umbm neagri
Aspiii si vez! lumini;
In ist loca .1 de pace
Gasi-vel mingiere;
Arhierel i 2 Arhimandriti imbracatt in sfintele odajdil. Ser-
www.dacoromanica.ro
viciul tinu aproape trei ore in

solemnitatea cea mal mare. Era
CURTEA-DE-ARGE
prima Liturghie facuta dupa
39
CURTEA-DE-ARGE
M. S. Regele, tinu un fru-
adamatiunea entuziasta a po-
sfiri zicind din adincul ini-
porimeT, Majestatile Lor intrara

In salonul SeminaruluT, unde un
dejun astepta peste 200 de per-
mos
corul minunat ale caruia cin-
nezeuluT celuT Sfint, care a ocrotit mult incercatul de soarta
tarT indulosate rasunall armonic
prin cele patru boltr ale turnurilor, religiozitatea cu care

care SuveraniT i poporul Lor
ascultaa serviciul Dumnezeesc,
fierbinteala cu care inaltaa

rugaciunT catre eel A-Tot-Puternic, totul umplea sufletul de
o tainica admirare si adinca
d'inaiatea Suveranilor. Apor, in
simtit discurs,
sfintirea din nor' a bisericer,

stralucirea decorulur, luminele
zecilor de candelabre si candele, razele soareluT strabiland prin ochiurile si ferestrele
cu giamurT in variate colorT ;
si bine
meT Sale : eTraiasca Rominia,
pe ciad mina sa dreapta se ridica spre cer, ca sa implore

nemarginita bunatate a Dum-
soane : Corpul diplomatic, Ministril, Clerul si din notabilitAtile venite la serbare.

La acest dejun se ridicard cite-
neam Rominesc si a fost pururea ingrijitor si milosirdnic
va toaste. Cit tinu dejunul Regal, mese intinse sub umbrare
pazitor.
ospAtara in curtea SeminaruluT

mar multe miT de locuitorr, carr
Aceasta cuvintare, miscind

pAna la lacrAmT tot poporul, a
fost dese-orT intrerupta cu strigarT de ura indelung-prelungite,
scoase din piepturile miilor de
intinsera mal pe urma hore

jocuri nationale.
Indata clupa dejun M. M. L.
L. Regele si Regina,
insotitT
de toti invitatif, intrara iarasT

in biserica, ca sa admire fru-
pietate.
Dupa terminarea SfinteT Li-
oameniT adunatT.
turghiT, P. S. S. Episcopul de
geluT si dupa cintarea imnuluT,
Arge Ghenadie, imbracat in ves-
rdspunse Ministrul Cultelor in

cite-va cuvinte elocinte si bine
musetea interioruluT i sA semneze albumul infiintat pentru

vizitatorii monumentuluT. ApoT
simtite.
Majestatile Lor se reintoarsera
Dupd aceea poetul iubit al

geniuluT romin, acel care a scos
min tele cele noud sacerdotale,

cu mitra de aur i pietre scumpe
pe cap, si Cu cirja in mina,
esind din Sfintul Altar 0 oprindu-se intre sfesnicele cele marl
imparatestI in fata Suveranilor
0 a poporuluT, rosti o frumoasa
si pioasa cuvintare.
Dupa. aceea tot clerul si tot
Dupa cuvIntarea M. S. Re-
cel care a fixat cel drntaia mi-
in oras in aceeasT ordine urmata

la sosire, cortegiul Regal mergind
la pas in aclamarile multimeT.
Majestatile Lor vizitara i Biserica Domneasca a luT NegruVocla din oras, unica, poate,
clddire bisericeasca maT veche
poporul esira din biserica, ramanind in capul scare numaT
nunata i tinguioasa legenda.

a MesteruluT Manole, V. Ale-
in tara, care a urmat in planul

s stilul curat bizantin.
M. M. L. L. R egele si Regina,
xandri, citi oda sa la sfintirea
Dupa biserica, SuveraniT vi-
pentru ca sa fie de toti vazuff
Curter -de- Arges, in urarile tuturor i admiratiunea Suveranilor notri.

Mar trebue sA observam
in tot timpul rostireT discursurilor si a poezieT un usurel ein-
zitara scolile, bine - voind a

distribui elevilor tablourT cu istoricul i vederea EpiscopieT de
Arge l Cu portretele ctitorilor
Neagoe-Vocla i Despina.
gineT, I. P. S. S. Mitropolit al
MoldoveT si P. P. S. S. EpiscopT al DunareT-de-Jos si BuzauluT cu altT clericT. In fatd,
ganit de clopoteT
se
doua. prinzurT, unul la cuartierul
din dad in dad. Eraa
pe plat-forma, eraa MinistriT tariT, Corpul diplomatic , InaltiT

demnitarT al statuluT, OficeriT
superiorl, persoanele oficiale i
clerul, iar jos in curte, multimea
adunata.
La aparitiunea Suveranilor in-
ce star' infiptI in piatra pe discurile ornate de d'asupra frumosuluT bfki, care incinge biserica in toata a eT intregime.
Dupd terminarea cuvintarilor,
se intona din noa imnul Regal.
Regal si altul la Seminar.

La ambele prinzurT s'aa tinut
mal multe toaste, la care aa luat
parte Ministril tariT, MinistriT
M. S. Regele trecu in revista
pa, toate persoanele ce luase
cepu sa ante imnul Regal 0
trupele de paradd, care defilara

in cea mal !Duna ordinc pe
parte, mersera la
Regal.
si de totT ascultatI.
Pe cele 12 trepte ale scareT
erati insiratT : In dreapta M. S.
RegeluT, Episcopll i ArhiereiT
oficiantl ;
in stinga M. S. R e-
tot poporuL se descoperi.
din uitarea atitor mil de anT

cintecul poporan, arhivul in care
o natiune isT depune trofeele

eroilor sal, floarea simtirilor el,
auzea
eolienT
clopoteil din ciocurile celor 48

de porumbeT al luT Neagoe-Vocla
www.dacoromanica.ro
La orele 7 seara, avura loe
plenipotentiarT, maT multT demnitarT al tariT, EpiscopiT, I. P.
S. S. Mitropolitul MoldoveT
alte notabilitatI ale orasuluT.
Dupa terminarea acestur oscuartierul
CURTEA-DE-ARGE
La orele 9 seara, avu loc o

manifestatie cu torte si muzia.
Multimea de popor adunatl dinaintea ferestrelor, unde se afla
CURTEANA
40
acoperia cu o poall de stof.

cu fir,
si
cele
trebuincioase
pentru sfintirea aper.
Sfintirea Curter-de-Arges a
fost o serbare complectl din

toate punctele de vedere.
DupA ce se oficiA sfintirea
Simtimintele relig-ioase, poe-
MajestAtile Lor, striga lii nenum5.-
aper, MajestAtile Lor se cobo-
rate rindurr : SA trAiascA Regele
lira la locul sApat pentru pu-
tice si artistice se gAseail puse

toate in miscare, pentru a fi iar
Carol I
nerea temelier, fiind incinsT cu

cite un sort de atlaz alb si avind
in miinr cite o mistrie de argint
cu inscriptiunT pe dinsele.
si Regina Elizabeta!
Augustir SuveranT se arAtarA
de mar multe oil la ferestre,

ca sA-sr exprime inaltele lor
multumirl.
Pe un deal din fata palatulur

se frase focurr de artificie.
La io ore noaptea Majest5.-
toate pe depila satisfAcute. Totr,
de la mic pAnA la mare, carT
a luat parte la aceastA serbare, ati fost pAtrunsr de fericire.
Tubul in care se afla planul

documentul peivru punerea Curtea-de-Jos, trup de mofie,
nelocuit, pendinte de coin. Frltemelier, ca i mal multe monede nationale, fu asezat de SuveranT in locul pregAtit pentru
temelie. Peste el se puse o placA
sinetul, pl. Glavaciocul, judetul

Vlasea, proprietatea d-lur N.
trA. in linistea-I obicinuitA, dupl

o zi atlt de frumoasA i plina
de metal, care se zidi si tencui
hect.
de amintirile cele mar scumpe
Mitropolit al Moldover, de P.P.

S.S. EpiscopT al Argesulur
Lor se retraserA in apartamentele Lor, iar orasul rein-
inimer i sufletulur.
A treia-zi Lunr, fiind ase pune
temelia Palatulur episcopal, s'a

oficiat mar intliti in bisericA, la
de Majestlile Lor, de I. P. S.
BuzAulur si de d. Ministru al
Cultelor, in sunetul clopotelor
si al muzicer ce intona iinnul
orele 7 de dimineatk Sf.Liturghie

pentru ctitorir vechi i nor ar bisericeI, de cAtre P. S. S. Arhimandritul Hariton, azistat de 4 preotT
national.
Documentul de fondatiune s'a
2 diaconT, in prezenta d-lur

Ministru D. Sturdza si a unuT
numeros public. DupA. terminarea Sf. Liturghir, panachida
s'a slujit de P. S. S. Episco-
.In numele Tatiilul si al Fiulul

al sfintuluI Duh.
pul Ghenadie, care a mers la

cele trer morminte ctitorestI din
Narthrex si a citit moliftele de

dezlegare in sunetul clopotelor
si in cintarea vecinicer pomenirr.
La orele 9 dimineata, M. M.
L. L. Regele si Regina venirA
in trAsura Regala, trasa de 4

cal i escortatA de prefectul de
Arges si de un escadron de
cAlArasr.
P. S. S. Episcopul Ghenadie,
inconjurat de clerul oficiant,
precum si de totT Inaltir PrelatT,
intimpinar. pe SuveranT in curtea biserica si se IndreptarA cu
totir spre locul unde avea sl

se punA temeliele nouAT constructiunr.
Aci se afla preparatA o masa
Iuga. Are o suprafatA de 429

Curtea-de-Sus, trup de mofie
cdtun, pendinte de com. FrAsinetul, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca,
proprietate a bisericer Sf. Ni-
colae din Prunt.

Are o suprafatA de 420 hect.
scris de InsIsr M. S. Regina Curteana, cdtun, al comuna BArsi are continutul urmAtor :
Eii, Carol I, Regele Romtniel, am arzat

aceastil temelie a PalatuluT Episcopal de
Arge, a dona zi dupii sfintirea din nori

a Dumnezee;tiT biserief a acestel EpiscopiY, 'in 13 Octombrie 1886; spre pomenirea Mea fi a prea iubiteI Mele sotii
Elisaveta Regina, precum i a Intregulul
popor al Regatalul Romin s.
DupA terminarea ceremonier,

MajestAtile Lor se intoarserA la
cartierul Regal. Aci exprimarA
d-luT Primar Sterescu i d-ner
Sterescu Malta Lor satisfactiune
bAtesti, pl. Gilortul, jud. Gorj,

la S. comuner ComInesti, situat
pe deal si la o depArtare cam

la io kil. de cAt. de resedintA,
cela-ce face ca administratia
acestur cAtun sa se facA cu anevoint5..
Are o suprafatA cam de 360

hect., dintre carT 38 hect. arabile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet
si 311 hect. pAdure, tuaris
ripe.
PAmintul e putin fertil.
Are o populatie de 136

cu 609 suflete, din carT
pentru primirea cAlduroasI ce

Li s'a fAcut de care populatiunea Argesulur, si la orele io
109 contribuabilT. Locuitorir

sunt mosnenT si se ocupa cu
agricultura si cresterea vitelor ;
suindu-Se in o alta trAsurA des-
parte din oamenr sunt invoitT

pe proprietatea din com. Pi-
chisA, tras1 de 8 cal, plrAsirl

Curtea-de-Arges, in aclamatiunea intreger populatiunr, care-I
insoti pAnA la badea.
MajestAtile Lor in tot drumul
pAnA la Sinaia ail fost viii acla-
mate ca si la venire.
www.dacoromanica.ro
riul-Boia. EI posedA : 15 plugurr,
43 care CU bol, 12 stupT, 169

vite marr cornute, 230 or, 82
capre, 135 rimAtorT si Ao cal.
Are o bisericA deservitA de
preotul din com. Ticleni.
CURTEANCA
CUIZTWAliA
41
In cAtun sunt : 2 putirr $i 8

izvoare acoperite.
de la S. i V. de ora$ul Boto-
pulatie de 83 familia', sa6 32f
$ani, cu care este in vecinAtate.
suflete.
Aicr e re$edinta com. Curte$ti.
Se compune din satele: Baisa,
Curteanca sati Linia-din-Deal,
Balta-ArsA, Bilceni, Boto$anca,
sat, cu 29 farnilil, jud. Arge$,

pl. Cotmeana ; face parte din
Curte$ti, Manole$ti, MAn AstireaA gafton, Mdndstirea -Doamner,
com. rur. GAujani.
Raiul, StAncesti si Ordseni. Are

suprafat6. de 6193 hect. $1 o
Curtenescul, lac, In jud.
Jalo-
mita, pl. Borcea, com. JegAlia.

Curten], COM. 1'111'. In jud.
Are i bisericl, deservitA de I

preot $i I cintAret. Este zidita
la 1889 de d-na Natalia Boian, chiar pe mormintul sotu-
sAtl Theodor Boian. Este

$coall mixt6, condusd de I
invatAtor plAtit de stat i frecuentatl de i6bletT $i 14 fete ;
luT
populatie de 1054 familiI, sati

3671 suflete.
Teritoriul comuner este deluros, de natura argilos, negru
moarA de apA pe piriul Dro-
pl. Crasna, in partea de V., situat5.' pe o vale ce inclinA spre

N.-V., intre comunele: Crete$ti
la E., Vinete$ti la V., Oltene$ti
la S. $1 i$cani la S.-E.
Este format din trer sate :
orT. galben ; intinderea locurilor
slenca.
cultivate e de 3600 hect.

Parte din teritoriul comunel
Vite sunt: 94 bol $1 yac, 9

ca$i ii rimAtorr.
Aproape de bariera ora$ulur
Botopni, se afld casele de varl
a d-ner Natalia Boian, 6nde se
BAldne$ti, Bude$ti
oT, 422 porcr. Locuitorit posed6.
i Curteni.
Are o populatie de 242 familir,
san 985 suflete, din cae 210

contribuabilT.
acoperit Cu pddurr.
NumArul vitelor e de 3384:

1420 bol si yac, 128 cal, 1414
557 stupi cu albine.
Are 2 morT de apA
Vite marr cornute sunt 895,

ca 81, or 221 si pord 291.
Curteni, sat, in com. Curteni, pl.
Crasna, jud. Flci, situat pe
clubotdria, stoleria, etc. Comuna

strAbtut6. de $oseaua nationa16. Boto$ani-HirlA6 in partea
servite de 2 preotr i 4 dascAlr.
valea dintre dealurile : Chiliile,

C6.1ugArita i Beldimanul.
Locuitorir sunt mo$nenT sat
rAze$T,
i se ocupl cu agricul-
tura, cultura viilor i a livezilor

Cu cArAu$ia.
Aicr este re$edinta comuneT.
Are o $coall, infiintat in anul

1885, frecuentatA de 33 elevr
o bisericA, deservitA de [ preot
$1 2 cintAretT, flcutA la 1827 de
ob$tea rAze$ilor.
Curten], les, in partea de N.V. a comuner Curteni, plasa

Crasna, jud. FAlciti, pe o suprafatA cam de 15 hect., in
mijlocul cAreia se afll o baltl.
bAI in timpul vera.
moarI, situat6. la Raiul, care fa-
bricl aln de griti de bun caMate chiar pentru export.

In toat comuna sunt 18 comerciant! si 57 meseria$I carT
se ocupl cu micT mesen!, ca
Are o $coalA; 2 bisericr de-
aflA grAdinT frumoase $1. ni$te

izvoare i havuzurr, unde se fac
Curtisoara, com. rur., in partea

de N. a plA$er Ocolul, judetul
Gorj, situat6. parte pe loc ves,
iar parte pe deal, la S. com.

Cartiul i Clineni. E formatA din
3 cAtune : Curti$oara, Iezureni
n5.,
Turcine$ti. AceastA comu$T-ar fi luat, se zice, nu-
de E., iar in panca de S. de
mirea de la o m'a. curte dom-
$oseaua Boto$ani - Fdlticeni,
neascA ce a fost a$ezatA ad i in

vechime $1 din ale cArer cldirr
se mar vAd IncA
astA-zr.
Are o suprafat6. de 2153
$i
In cea de V. de $oseaua Boto$ani-Burdujeni.
Budgetul comuner are la veniturr 6905 leT, 47 banT $i la

cheltueli 6956 ler.
Sunt 7 bisericr $1. i paraclis,
deservite de 8 preotr, I diacon
9 clatAretr. Se mar inseamnA mlnAstirea Agafton, Cu 124 caluO-
rite. Sunt 4 scoll mixte, conduse de 4 invAtAtorT,

2 p1AUVI de stat $1 2 de judet,
1.
hect., din care r000 hect. arabile, 68o finete, 4 hect. vie,
293 hect. pAdure, 150 hectare
izlaz $i 26 hect. vatra satulur.
PAmintul e productiv in tot
felul de cereale, lar dealurile
sunt acoperite cu vir i diferitr
pomr roditorT.
Locuitoril sunt parte mo$-
16 fete. NumArul copiilor ajung
parte improprietAritT,
se ocup6. cu agricultura $1 cre$-
in etate de $coa1 e de 296.
terca vitelor.
frecuentate de 107 bletT
nenT,
Are o populatie de 217 fa-
Curtesti, sat, in com. Curte$ti,

in partea de S.-V. a ora$ulur
jud. Boto$ani, cu o supraV. $i S.-V. a p16.$er Tirgul, jud.
fatA
de 885 hect. $1 cu o poBoto$ani. Se intinde pe dealurile
Curtesti, com. rur., in partea de
mili!, sart 997 suflete, Sunt 180

contribuabilr. LocuitoriTiPosedi
50 plugurr, 92 care cu bor, 738

vite marT cornute, 50 car, 330
6
68878. Morolo Dieffonar Googrago. Poi. W.
www.dacoromanica.ro
CURTIOARA
42
oT, 71 capre, 362 rimatorl. Sunt

60 stupT ca albine.
Venitu/ com. este de 1016
Oltul-d.-j., cu o populatie de
738 locuitorr. Are o biserica,
fondata la anal 1883.
leT, lar cheltuelile de r000 leT.
In acest sat se gasesc sub
Apele ce ucla aceasta com.

sunt : Jiul, care desparte catu-
pamint ziduri in forma de curte

Cu mal multe despartiturT si co-
nul Turcinesti de Curtisoara

O Iezureni; piriul Iazul, care
titurr si atit de maff ca poate
da scurgere apelor lacului Hurnele si se varsa in Jiti pe par-
4 vacariT (2600 yac!).

Tot aci e o piatra malta ca de
sa incapa in ea, zic locuitoriT,
CURU-BA1R
detul Constanta, plasa Silistra-
Nota, pe teritoriul com. rur.

Hazarlic, si anume pe acela al
catunuluT Cherim-Cuiusu, si pe
acela al comuneT Cuzgun si in
special pe teritoriul catunuluT

Urluia. Se desface din dealul
tea stinga. Trecerea peste a-
1 m. 25, cu 4 fete late ca de
Mulcer-Acceuci, se intinde spre

N., avind o directiune generan,
de la S.-E. spre N.-E., brazdind
partea estica a plaser. Se ridica
ceste ape se face prin treT po-
o. m. 25 si o. m. 35, Cu inscrip -
paila la o inaltime de 184 m.
durl : 2 peste Jii1 si 1 peste Iaz.
tiun e veche. Se presupune ca,

acele zidurT ar fi fost curtl, de
unde si numirea satuluf de Cur-
Cu virful Imail-Iuc. Se intinde
tisoara.
sa domina aceste val, satele
Prin pamint se mal gasesc

multe oase de oamenT, chiar
Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate
gramad.
murile comunale ce le uneste.

Este acoperit numaT cu finete
In aceast com., comunicatia
se face prin soseaua nationala

T.-jiul-Pietrosani, prin soselele
comunale, atit in catunul Turcinesti, cit si in Curtisoara; cea
din Turcinesti o pune in legatur cu comuna Cartiul, spre
Buliga, lar cea din Curtisoara
cu aineni.
In comuna sunt 3 puturl si

II fintinT.
Sunt 4 bisericT, din care 2

2 de zid si 2de lemn. Una din
cele de zid e fondata' la anul
1853; sunt deservite de 2 preog,
2 cintaretT si 2 paracliserl.
Curtioara, cdtun, al comuneI

Curtisoara, situat la E. cat.
de resedint Turcinesti, pe loe

ses, jud. Gorj, pl. Ocolul.
Are o suprafata cam de 1 000
hect., din carT 400 hect.
ara-
bile, 300 hect. fineata, 91 hect.
Curtioara, ciitun, al com. Stirbeid, jud. Romanati, pl. Oltuld.-s., situat in valea Dobretul,
la 20 kil. spre N. de Bals, pe
un teren de o altitudine de 20
m. Are 300 locuitorT, formind
8o familif.
Cu 300 sufl., din carl 56 contribuabilr.

LocuitoriT posea 20 plugurT,
36 care ea boT, 518 vite marT
cornute, 33 cal, wo oT, 275

rimatori, 21 capre, 50 stupT c 1
albine.

1 preot si 1 cintaret.
si pasunT, lar pe la poale cu

prea putine semanaturI.
Curu-Bair, deal, in jud. Constanta, pldsile Silistra- Nota si

Mangana, pe teritoriul comunelor rurale Bairam-Dede (Silistra-
Noud) si Cara-Omer (pl. Man-
SflntiT VoevozT fondata in 1765
galia). Se desface din dealul
si acum deservita de I preot

si 2 cintaxetl. Azr e un sat neinsemnat, dar in vechime fu un
Bairam-Dede ; se intinde spre
scaun domnesc.
vaile Afighinea si Sarapcea sad

Calfa, brazdind partea sud-estica a plaseT Silistra-Noul si
cea nord-vestica a plasef Mangana. Are o inaltime de 168 m.,
dominind valle de mal sus, satele Calla, Sarapcea si drumu-
Curtiwara, deal, Ruga satul cu

acelasr nume, pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati.
Curte' (Dealul-), dimbufor, in

Ciumulesti, jud. Suceava.
Curtel (Pirlul-), Ali, izvoreste

din Dealul-PietrarieT, com. De-
leni, pl. Copla, jud. Botosani.

Curge prin partea de N.-E. a
satulul Deleni, pe o coasta
foarte inclinata. Se unete cu
S., avind o directie generan

de la S.-V. spre S.-E. printre
rile comunale ce le uneste si

mil Ir intretae muchea in diferite directiunT. Este acoperit cu
intinse psunr, /Mete si bogate
semanaturT.
Curu-Bair, virf de deal, in jud.
piriul Doamnei si formeaza piriul
Tulcea, pl. Babadag, com. Alibei-Chioi (cat. Accadin). Este
Josenilor, care se varsa in iazul

Gurgueta, la N.-E. de Deleni.
unul din piscurile cele mal marT

ale dealuluT Carcaman-Bair. Este
Curtioara, sat, face parte din

com. rur. Tes/uiul, jud. Olt, pl.
la poalele sale orientale, o. dru-
Are o biserica, cu hramul
izlaz, 200 hect. padure, si 9

hect. vatra satului.
printre ;ralea Urluia si adiacenta

sa Cuiu-Culac. Prin inaltimea
situat in partea vestica a plaser
Curu-Alceac-Bair, deal, in ju-
www.dacoromanica.ro
g cea estica a com. Are o in-
CURU4CANA RA
43
naltime de 242 m. Este punct
CURUDGEA
cea, pl. Istruld, pe teritoriul

com. rur. Tocsof (1 anume
aproape numal cu cresterea viparte RominI i Bulgarl ; sunt
Constanta, pl. Silistra,Noul. Se

desface din poalele s id-estice
pe al catunuluI sati Rimniculd.-s.). Izvorqte din Dealul-dePiatra. Se indreapta. spre S.,

avind o directiune de la N.-E.
la S.-V., brazdind partea centrala a plseI si nord-vestica a
comuna Se varsa in piriul Rimnicul - Dere, in dreptul satuluI
ju detean Ostrov-Medjidia trece
ale dealuluI Belezlichi-Sirti ; taie
Rimnicul-d.-s.
prin partea nordica a satuld.
trigonometric de ordinul al 3-lea,
dominind asupra satelor Accadin si Alibei-Chiol, asezate la
poalele sale. Este acoperit cu

padurT.
Curu-Canara, vale, in judetul
telor. Locuitorli sAI sunt in mare
prea puini TurcI. Casele avezate regulat si formind

drepte, sunt marI, curate si
frumoase ; sunt dispuse in asa
mod ca dan satulul o forma

alungita de la N. la S. Soseaua
Un drum comunal pleaca spre

S. la Ghiuvegea.
hotarul judetuld Constanta spre
Bulgaria, putin mal jos de pichetul No. 8; intra in judet

mergind spre N., tuteo directiune generala de la S.-V. spre
Curu-Dere, piria, in jud. Tul-
N.-E., printre dealurile BelezlikiSirti i Hagi-Durac-Sirti, braz-
Fach1). IzvoreSe din prelungi-
dind partea vestica a piase si

facind hotarul 'futre comunele
Almaliu i Ese-Chioi, se varsa
in iezerul Girlita In partea sud-
vesticl. Mahrile sale sunt pe

alocurea pietroase i acoperite
cu padurl. Primeste pe dreapta
valea Hamazli-Cealr.
Curu-Culac, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul comund rurale Enige,
anume pe acela al catunelor
Moleiora i Arabagi. Se desface
din dealul Adam - Clisi-TarifiBair, sub numele de valea Eni-
cea, pl. IstruluY, pe teritoriul

com. Casimcea,
anume al catunelor sale Ceaus-Chioi i All-
Curu-Orman, peidure mare si

frumoasa, ju d. Constanta, pl.
Silistra-Noud, pe teritoriul com.
rur. Beilicul, i anume pe acela
rile sudice ale dealuluI CuruBair ; se indreapta spre S., avind o directiune generala de
al cat. s Curu-Orman, de la
care si-a luat i numele. Este
situ ata in partea centrala a plaser i cea de V. a com., pe pan-.
tele dealuluI Curu-Orman, la E.
de balta Iort-Mac. Are 220 hect.
intindere si e compusa din fagT
mal cu seama.
la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza
partea vestica a comuna' si a

pleT; curge pe la poalele movileI Rosculetul i, dupa un curs
de 3 kil., pe cimpie intinsa,
se aruncl in piriul Suflaxul (sati
Casimcea), pe partea dreaptd,
la egala distanta de satele Casimcea
Curu-Tepe, virf de deal, In jud.
Ali-Fachi. Pe valea
Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Techir-Ghiol,

anume pe acela al catunulul
lul merge drumul comunal Casimcea-Calfa, spre judetul Con-
san Agigea. Este virf al dealuluI Agigea, situat la '/2 kil.

de satul Agigea, care este do-
stan ta.
Curu-Orman, sat, in jud. Con -
minat de dinsul. Are 35 m.
ge-Alceac. Se indreapta spre

N., inteo directiune generala
de la S.-E. spre N.-V., printre
stanta, pl. Silistra-Noul, cat.

comuneI Caranlic, situat in par-
tea centrala a plaseI l cea ves-
InSItime si de pe el avem o frumoasa priveliste asupra Mari);
Iusu-
t'el a comuna la 6 kil. spre
care nu e departe de el, asu-
Funar-Bair, brazdind partea su-
V. de catunul de resedintd, Caranlic. Este asezat In valea Cisla-Punar, fiind inchis la S.-E.
pra balteT Agigea, vdeT

tulur Agigea.
dealurile Giatrai-Bair
dica a piase i cea nordica a

comuna Dupa un drum de ro
i sa-
kil, se deschide in valea Ghiordurugi-Orman, pe stinga, in fata

ruinelor satulul Ghiol - Baa.
de catre dealul Mezarlic-Bair, cu

virful s Curu - Orman - Tepe,
Curudgea sail Corugea, sat, in
care are 142 m. inaltime, iar la
Malurile sale sunt inalte si pe

alocurea acoperite ca padurr.
V. de catre padurea Daun-Chioi-
situat In partea estica a plaseI

si cea sud-estica a com., la 9
kil. spre S. de cat. de resedinta
Printeinsa merge drumul comu-
Chioi, care are 141 m. Suprafata sa este de 820 hect., dintre care 14 hect. sunt ocupate
de vatra satuluI si de gradinI.
Populatiunea sa este de 21 fa-.
nal Enige-Rasova. E taiata de

valea judeteana ce vine de la
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia.
Cuz.u-Dere, piriz2, in jud. Tul-
Orinan, cu movila sa Daun-
miliI, cu 95 suflete, ocupindu-se
www.dacoromanica.ro
jud. Constanta, cat. com. Calfa,
Calfa. Este asezat pe valea Mahometcea, pe malul sting al piriuluI Mahometcea, fiind inchis
la N.-V. de dealul TurbenceaBair, cu virful sad Hasi-Taslic,
la S.-E. de dealul Dulgherul
CURUENI-DE-JOS
CUSTURA-
44
la Est de dealul Turbencea .

Este dominat de movila Tur-
Apa izvorului e limpede, incolora, cu un miros putin pro-
spre E. de man astirea Cheia,
bencea, care are 252 metriT si

care este la 18/4 spre S.-E. de
sat. Suprafata sa este de 2687
hect. dintre care 17 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satului si gradini. Populatiunea sa,
nuntat de hidrogen sulfurat ;

prezinta un gust sarat si prin
evaporare lasa un depozit de
pa, care se varsa in riul Teleajenul, pe malul sting, in raionul
compusa mal mult din Bul garl si din Turci, este de io5
luT, de si a fost cunoscuta si
sare.
Pana in anul 1889, izvorul a

fost astupat si interzis publicu-
intrebuintata apa sa.
si impreung formeaza piriul Tim-
com. Maneciul-Ungureni, din pl.

Teleajenul.
Curul-Rou (Muntele-), mofie

a statuluT, jud. Prahova, plasa
Tirgsorul, pendinte de schitul
familiT, saa 508 suflete, ocu -
Chela, care, pe periodul 1885/95,
pindu-se mal ales cu agricul- Curugea, pirtiaf cu apa. minetura si prea putin cu cresterea
rala, ce izvoreste din dealul cu
a sa numire, jud. Neamtu, si se
vitelor. Pamintul produce po-
s'a arendat Cu 1760 le( anual.
rumb, griti si meia. Casele sunt
varsa in stinga pirtuluT Neamtul.
destul de numeroase, nu tocmal tirite, ingrijite si asezate

pe l'higa drumurile comunale,
Se mal numeste si Piriul-Coro-
care strabat satul in dota directiuni cu totul opuse : de la

N. la S., venind de la Calfa si
Curuja, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Breasta. Are o po-
apucind spre Cartal - Seleus si

de la V. spre E., venind de la
Mahometcea si ducind la Ca-
barbati si 23 femer. Locuesc in

15 case. Copiii din acest sat nu
pot urma la scoala din satul
simcea (Tulcea).
Breasta, din cauza prea marei
genilor.
jenul.
pulatiune de 52 suflete;
deparad, 12 kil.
Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte

de com. Balrii, jud. Vlasca,
pl. alnistea.
Curueni-de-Sus, ciitun, pendinte
de com. BalariT, jud. Vlasca,
pl. Calnistea.
Curueti, sat, cu 140 suflete, jud.
Arges, pl. Oltul; face parte din
com. rur. Mdcai.
Curugea, deal, in ramura Oglinzilor, situat spre N. de TirgulNeamtului, in jud. Neamtu, pl.
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dealurile ce vin din com. Vinatori
si marg-inea jud. Suceava.
29
tiii carte 3 lo-
cuitorT.
aldturate in com. Tbaresti, cat.

Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia,
jud. Buzaa.
Custura, sat, jud. R.-Sarat, pl.

Gradistea, cat. com. Gradistead.-s. Are 30 hect. populate Cu
20 fatn, 127 suflete; sunt 30

contribuabili ; 8 persoane stia
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
carte. Satul este asezat in par-
Breasta, apartinind satenilor.
tea de E. a com., pe riul Buzatil.
Curul-Muntelui, (in Dionisie Fotino : Curui-PmIntulu), MU71te, in com. Chiojdul-din-Bisca,

jud. Buzar'. Face parte din catena Siriul. Se desface de la muntele Fetele-Siriului si continuA
spre N., pana la intilnirea piriului Crasnita cu riul Buzaul.

Proprietate a mosnenilor din
Star-Chiojdul (Prahova). Fonciera irisa se plateste in com.
Nehoiasul. Inaltimea sa e de
1480 metri. Are o sana si intinse paduri de brad; in poalele
de N. e pichetul militar Crasna.
Oglinzi, jud. Neamtu, pl. de SusMijlocul, com. Raucesti. Este situat in apropiere de Tg.-Neamtu,
Curul-Rou,pirizi, jud. Prahova,

izvoreste de sub poalele trun-
numit Curugea in lata S'atina
Curulul (Bucele-), doua movile
Curuja, melle particulara., jud.
Curugea, izvor cu ape minerale,

in grupa izvoarelor din catunul
pe dealul cu acelasT nume, la locul
Curul-Rou (Muntele-), ftdclure

a statuluT, in intindere de moo
hect., pendinte de com. Maneciul, jud. Prahova, plasa Telea-
telui Zagunul ; se uneste cu Valea-Neagra si cu izvorul Timpa,
www.dacoromanica.ro
Custura, movild, in jud. Braila,
la 2 kil. spre S. de satul Urleasca. Serva de hotar intre

mosiile Schiaua si Urleasca. Se
mai numeste si Movila-Taiatulur.
Custura, movild, in jud. Braila,
care acum 30 de anT era pe

tarmul drept al riului Buzaul,
ca la 2'hi kil. spre N. de satul Sutesti. AzT irisa e distrusa de riul Buzaul. Servea de
hotar intre mosia Custurea din
R.-Sarat si Sutesti. In locul
ei a ramas un mooroin pe tAr-
mul sting al riului Buzan.

Custura, vez! Dealul-Mare, plasa
Stavaicul, j id. Iasi.
CUSTURA
45
Custura, urtne de subterane,
se continua impreuna cu lungul
com. Val-satura, judetul Putna,

probabil din timpul navalirilor
barbare.
Cusnita, partea de S. a bialet,

Potelul, in dreptul pichetelor
Broasca i Mircioaica, i In drep-
tul com. Potelul, din pl. BaltaOltul-d.-j., judetul Romanati.
Custureni (Calniul ), sat,
CUZA-VOD
In
jud. Ilfov; face parte din com.
ses ce se intinde spre S. de
tul satuluT Urluia, de unde ia

pe cel de Nastradin - Culac ;
muntele Pietricica, iar in partea
este Mata de un drum comunal
despre V., se inalta In terase,

formind piscurile despre S. a
ce duce de la Cara-A mat la
Are o populatiune de 190
Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul,
carT : 463 barbatI si 426 femeT ;

435 necasatoritT, 323 casatoritT,
71 vaduvT ; stia carte 44 per-
jud. Neamtu.
In acest sat se
Tatomiresti, comuna Draguseni,

afla:
comunale.
Numrul contribuabililor: 200.
de apa ; resedinta autoritatilor
D-1 Al. Lens are 650 hect.,
Numarul vitelor: 1500 capete.
din carT cultiva' 522 (loo sterpe

25 izlaz, 3 vie). LocuitoriT cul-
Cutarideanca, pitdure, in jud.
Numarul vitelor marT e de

305 si al celor miel de 574.
Cutinetul-Mare, lac, In judetul

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuneI urbane Mahmudia, si-
tuat in parte nordica a piase!

si a comuneT, format de lacul
Gorgova, cu care comunic prin
lacul Cutinetul-Mic. Are forma
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Perieti. Formeaza cu padurea
Perieteanca un trup de 525 hect.
mili!; sunt 184 contribuabilT

In total 790 locuitorT. Stia carte
Cutigna, prl, izvoreste din pa-
38 persoane. Locuesc In 210
durea Poiana-cu-Cetatea, de pe
dealul Bordea, din jud. Iasi, trece prin comunele : Tacuta, unde
primeste piraTele: Fundul-Tacu-
case. Sunt : 1006 vite mar! cornu-
frecuentata de 18 elevT, din 32

inscrisT. Tine de circumscriptia
fiscald Helestieni. Venitul anual
este de 2963,70 leT si cheltue-
lile de 2708 Id.

Este legata cu orasul Roman
prin osea.
Cuza-Vod, sat, in jud. Covur-
Cuuiu-Culac, vale,
ca.-
luT, com Slobozia-Conachi, pl.

Siretul. Este format din insurater improprietaritl pe mosia
StatuluT, in 1879 (delimitarea
tunuluI saa Cherim-Cuius. Se

mal numeste i Nastradin-Culac. Sub acest nume brazdeaz partea estica a piase si a-
definitiva terminata in 1885);

numele Il poarta de la primul
Domnitor al RominieT - Unite,
Alexandru I. Cuza, cel ce a
ceea a comuneT. Incepe la poalele movileT Imail-Iuc i pastreaz acest nume pana in drep-
improprietdrit pe taran! la 1864.
In judetul

teritoriul comuneT urbane Cuzgun, i anume pe acela al
Terenurile sale se ridica in

partea despre E, in platoul ce
care in anul 1886-87 a fost
primeste plraiele Dobrov5.tul si

Codaesti i Vidroaia, apol se
tinetuluT-Mare, cucare comunica.,
luT Bistrita.
te. Are o scoal primara mixta,
teT si Larga; Mircesti, unde prime.

ste Piriul-Rece; Dobra.vtul unde
tul dealulur Burghele lng oseaua nationala, jud.
jud. Neamtu. E situat pe valea

ce se intinde de a dreapta riu-
si Cogalniceanul, cu resedinta
stru.
Cutinetul-Mic, afluent al Cu-
Cutul, sat, in com. Vintori Dumbrava-Rosie, pl. Piatra-Muntele,
formata din satele Cuza-Voda
comuna h satul Cuza-Vodd.

Are o populatiune de 193 fa-
varsa. In plriul Vasluetul, in drep-
hect. E inconjurat cu stuf.
Cuza-Vod, com. rur., in jud.

Roman, pl. Siretul-d.-s., spre
N. de orasul Roman, pe malul
sting al riuluT Siret. Este la o
departare de 30 kil. 500 m.
de orasul Roman si la 21 kil.
500 m. de resedinta piase. E
cu urmatoarele esente: stejar,

ulm, salcie, plop, anin si juga-
unuT triunghiti, cu o intindere

de 45 hect. Contine peste.
si a carel' apa i-o devarsa In

intinsul lac Gorgova. Are 30
pl. Funduri. Are o intindere de

2 hect.
bi-
930 hect, cu o populatie de
ciumarT.
Cuza, t'a.c.., Iii jud. Vasluiu, satul
soane, nu stiti 785.

sericT, deserv1te de 2 preofT
2 eclesiarhI ; o scoall ; o moar
tiv tot terenul.

Are i helestea si o masill
de treerat cu abur!.
Comerciul se face de 4 cir-
Cuverca, trup de sat, din com.
familiT, saa 829 suflete, dintre
rur. Frumusani-Custureni, plasa

Negoesti.
455 locuitorT.
Urluia.
ramurer muntele Cernegura.
www.dacoromanica.ro

familiT, saa 637 suflete, carT lo-
46
CUZA-VGDA
cuesc In i r6 case. Este foarte

aproape (vr'o 50-60 metri) de
Este asezata in partea vestic

a judetuluT
in cea estic a
Slobozia-Conachi si, ca toate satele de curind infiintate, este
plaseT, spre E. de oraselul Os-
facut dupa un plan sistematic
nele invecinate cu clima sunt :
si frumos.
Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.;

Beilicul, la 6 kil. spre N.-V.
trov, resedinta ocoluluT. Comu-
CUZGUN
luia, ce i se da de la satul Urluia
i pana in soseaua jude-
teana de mal sus); paraseste soseaua si se indreapt spre S.-E.,

urcind valea Baldarnac - Ceair
(sad Urluia), pana in dreptul satulur Urluia, pe care-1 lasa la stin-
Cuza-Vocia, sat, in jud. Roman,
(cAtunele sale : Demircea la 3
ga si se dirige spre E.; taie valea
pl. Siretul-d.-s., com. Cuza-Voda,
kilom. N. si Bac-Cuius la 4
kil. N.-E.) ; Aliman, la 9 kil.
Uzum-Culac si se urca pe mu-
spre Nord de orasul Roman si

la o departare de 301/2 kil, de
e/ si de 21
kil. de resedinta
spre N.-E.; Mirleanul, la ro kil.
spre N.; Enisenlia, la 12 kil.
chea dealuluT Adam-Clissi-Bair,

nu departe de ruinele monumen-
piase. Este asezat pe malul
spre S.-E. (catunele : Ciucur-
tuld Adam-Clissi (200 m. spre

S.-V. de el) ; de aci, hotarul se
sting al riuld Siretul, pe o mica

ridicatura. Este resedinta com.
Chioi, la 3 kilom. spre S.-V.,
indreapta spre. S., mal india
Bazargian, la 4 kil. spre S., Che-
in directiune sudica, pe muchea

dealulul de mal sus si apol spre
S.-V., coborind dealul, taind
valea Urluia, si, pansind hota-
Cuza-Voda. Are 114 capr de

familie, sad 469 suflete, din carT
124 contrib., mil locuesc in 124
case. tii carte 26 persoane.
Sunt 791 capete de vite marr.
Are o coalA primar mixta,
care in anul 1886-87 a fost
rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.);

Rasova, la 27 kil. spre N.-E.,
in linie dreapta.
Hotarul amanuntit al acesteT
comune este urmatorul : Plecind
de la poalele vestice ale virfuluT
Caraula de Ruga Valea-Beilicul,
rul plaseT, se urca pe dealul

Curu-Alceac-Bair, in dreptul satuluT Urluia ; din acest loc, ho-
tarul se indreaptd mar intlid

spre N.-V., coborind dealul de
mar sus, in valea Cuuiu-Culac
frecuentan. de 18 elevT, din 32

inscrisf. Acest sat este infiintat
in anul 1878, pi-in clarea de pamint la non' insuratef, linga desfiintatul sat Scheuleti. Este legat
Cu orasul Roman prin osea.
pe muchea dealuluT Cuzgun, hota-
nea-Mare, apof spre S.-E. talud

valea Demircea si trecind pe la
o egala departare de satul Demircea si oraselul Cuzgun, apor
din-Culac), apoT spre S.-V., pe

la marginea padureT Ciatal-Orman, pana da in valea Diu-
Cuzaldul, sat, pe mosia Cu ace-
spre N.-E., urcind pe rnuchea
lele moviler Buluiciu ; din acest
las nume, com. Horodistea, pl.

Prutul-d.-j., jud. Dorohoid. Are
79 capf de familie, sal 332 su-
dealuluT de mal sus, intilnind soseaua judeteang. Ostrov-Cuzgun-
loc hotarul se dirige spre V.,

pastrind fusa mere! directiunea
N.-V.; urmeaza in continua aceast vale prin padurT, apor
flete. E situat pe costisea dealuluT despre Prut. Aceast mosie
din vechime era a parte, acum

e lipita la mosia Horodistea.
Are o biserica, cu hramu/ Sf.
Mihail si Gavril, deservita de
preot, 2 cintaretT i i 'Alamar;
este mica i vechie, facuta din
birne, la 1783, de fostu/ proprietar Cuza.
Calitatea pamintulur in parte
este bund. SateniT improprietaritI ad 266 hect., 29 arir pamtnt.
Drum principal este acel ce

duce la calea judeteana Radauti-Darabani.
Cuzgun, com. urb., judetul Constanta, pl. Silistra-Noua.
rul se indreapta spre N.-E., cobofind dealul Cuzgun in valea Voi-
Medjidia, pe care o urmeaza in

directiune estica pana la virful
Cuzgun; de aci o paraseste, intilnindu-se cu hotarul despArtitor l'are pli1e Silistra-Nou si
Medjidia; merge impreund ca

acest botar tot in directie estia, mal intlid spre S.-E.-E., coborind dealul Echi - Iduc - Alceac, pe care era urcat, i virful
Cuzgun, tale valea Cara-CialicCulac, trece padurea Ciatal-Or-
(un alt nume al ;raer Nastra-
diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa-
valea Migeletul (prelungirea celeT precedente), pana da in valea
Derinea-Ceair (un alt nume al

vad Beilicul, ce 1 pastfeaza de
la satul Bazargian pana in dreptul satuluf Carardic), la z kil.
spre S.-V. de orasul Cuzgun ;

urmeaza intru cit-va (11/2 kil.)
aceasta vale, o pardsete, taie
trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza
qoseaua judeteana Ostrov-Cuzgun, urca dealul Cuzgun, Ruga.

virful Carau/a, de unde am plecat. Forma luT e lunguiata, semanind Cu un dreptunghid alungit ; lungimea luT e de 40 kil.,
putin (t kil.) in directie estic

pana da in valea BaldarnacCeair (un alt nume al vad Ur-
iar intinderea totala e de 5320

pogoane, sad 2548 hect., sal
25'M kil. p.
ajunge in valea CaraAci-Alcea, de ad o ia spre N.E. coborind aceasta vale pana

man
da iar de soseaua judeteana Os-
www.dacoromanica.ro
CUZGUN
CUZGUN
4'7
Se margineste la N. Cu co-
partea sud-vestica si adiacenta
vatra orasuluT Cuzgun si a ce-
muna rurala Beilicul (si anume

Cu cat. Demircea si Bac-Cuius)
de care se desparte prin dealul
Cuzgun si padurea Bac-Cuius
si cu comuna Enige (si anume
catunul Polucci), de care se
separa prin valea Cara - AciAlcea, si soseaua judeteana Ostrov-Cuzgun-Medjidia ; la E., tot
sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea,

prelungita pana in valea Dei-inca
lor dota sate Urluia si CaraAmat, si 2525 hect. teten productiv ; din acestea 200 hect.
Cu numele de valea Migeletul,
in partea de S.; ea se uneste

cu valea Ceair-Orman, ce trece
prin satul Cara-Amat si orasul
Cuzgun, si, unit cu valea IortCulac, brazdeaza mijlocul comuneT ; acestea sunt singurele
cu com. Enige (si anume cu
val carT mal_contin oare-care apa;
catuneIe: Iusa-Funar, Talasman

si Adam-Clissi), de care se des
parte prin valea BaldirmacCeair si dealul Adam - Clissi-
valle Voinea-Mare si adiacenta

sa, Demircea, la N.; valea Bal-
Bair ; la S., cu comuna rurala.
centele sale : Cara-Cialic-Culac,

Nastradin-Culac, Cara -Ad i - Alcea pe stinga si Uzum-Culac
Hazarlic, separindu-se printr'o

linie conventionala, si cu com.
Enisenlia, despartindu - se prin
dirnac-Ceair (san Urluia), ce tre-
ce pi-in satul Urluia, cu adia-
pe dreapta, brazdeaza partea
valle Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea,
Migeletul si Derinea-Ceair, (saii
nord-estica si estica a comunel;

unele din ele, de si ali malurile
Beilicul) ; la V. se marg-ineste
cu com. rur. Caranlic, de care
se separa prin dealul Cuzgun.
Solul este destul de aciden-
acoperite cu padurf, nu contin

apl.
tat, mar cu deosebire in partea vestica. Dealurile maT insem-
nate, carT brazdeaza teritoriul

comuneT, sunt : Cuzgun (173 m.),
la V., dominind orasul Cuzgun,

acoperit cu tufarisurT si livezl ;
Bac-Cuius (112 m.) si EchiIuiuc-Alceac (18 t m.), cu vil-fui Cuzgun (182 m.), la N., dominind orasul Cuzgun si satul
Cara-Amat, acoperit Cu paclurT
livezT
si pasunT ; Adam-Clissi-
Bair (138 m.), la E., acoperit
cu semanaturl si fin* ; CuruAlceac-Bair (92 m.), la S.-E., a-
coperit ea finete, domina satul

Urluia; Cara-Amat (183 m.), acoperit cu paclurl, dominind
orasul Cuzgun si satul CaraAmat. Movile sunt pase, cea mal
mare parte naturale si acope-
rite cu verdeata ; printre ele

insemnam Caraula (181 m.) la
N.-V., dominind orasul Cuzgun,
satul Demircea si valea Beilicul.
Cele mal' insemnate val sunt:
Derinea-Ceair (sal Beilicul), in
sunt ale statuluT si proprietarilor, lar 2325 hect. ale locuitorilor.

Populatiunea este amestecata.
In anul 1896 ea numara 170

familif, Cu 965 suflete; din acestea avem: barbatT 503, femer
462; necastoritr 395, casatoritT
540, 30 vaduvf ; stiii carte 50 per-
soane, nu stili 915; 955 RominT, io strainT ; ortodoxi 890,

maho m etanT 75; agricultor! 123,
com ercianti 8; improprietari ti
139, neimproprietaritl 31.

Are 131 contribuabilf.
LocuitoriT posea.: 113 plugurT cu boT, 191 care si carute,

76 grape de fier si 2 masinT de
vinturat.
Comun. a se compune dintr'un
In comuna sunt 7300 capete
oras si. doul sate. Orasul Cuzgun, resedinta comuneT, este

asezat in partea vestica, pe ambele malur! ale N'ad Ciair-Orman, la poalele estice ale dea-
de vite, din carT : 322 ca!, 1154

boT, 47 bivolf, 5138 ol', 52 capre si 139 porcT.
Este 1 moard cu .aburl si 8
de vint.
luluT Cuzgun si. cele vestice ale

dealuluT Cara-Amat. Casele de
In comuna. sunt 8 comerciantl : 2 hangiT si 6 circiu-
stil turcesc sunt asezate pe 7

ulitl, ce se intretaie perpendi-
mati.
cular; orasul este inconjurat de

un sant, ruinele unta vechiti
val roman. Cara-Amat, sat maricel, irisa cu casele asezate intr'un mod neregulat, se afla in
partea estica a comunei, la 4
kil. spre S.-E. de resedind, pe

ambele malurl ale vaeT CeairOrman, la poalele estice ale
dealuluT Cara-Amat. Urluia, sat
mic, sarac, este asezat in partea estica a comuner pe ambele malurT ale %del Urluia, la
7 kil. spre E. de resedinta, si

la poalele estice ale dealuluT
Curu-Alcea-Bair.
Suprafata comuneT este de

2548 hect., din carT 23 hect.
neproductive sunt ocupate de
www.dacoromanica.ro
Budgetul comuna la veniturI

este de 19357 leT si la cheltuelT de 4617 le!.
CM de comunicatie sunt dota:
calea judeteana Ostrov-Medji-
dia, ce trece prin orasel; cea

judeteana ce duce la Mangalia,
si drumurl comunale ce unesc
catunele intre ele si cu satele
invecinate.
Este o biserica, intretinuta de

locuitorT, cu hramul SI. Gheor-
ghe, deservid de I preot si 1

paracliser ; o scoall rurall mixta,
conclusa de un invatator si fre-
cuentad de 158 elevT inscrisT

(din carT 80 bletf si 70 fete);
mal este si o scoall straina.
Comuna s'a fondat prin se-
colul trecut; a servit ca baza
CUZOAIA
de operatiunT in rdzboiul de la
1821, izare Rug g TurcI.
jud. Tecucid intre satele NicorWi g Fintinelele.
Cuzoaia, vil, in com. Nicoregi,

intre satele Nicorqti i Piscul-
Cuzul-Mare, a'eal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. Ba-
Corbuluf, jud. Tecucid.
Cuzoaia, vii, in com. Nicoregi,
CUM-MARE
98
Chioi. Se desface din dealul Pie-
trosul, se intinde spre V., cu

o directiune generald de la S.-
www.dacoromanica.ro
E. la N.-V., brdzdind partea
centrald a pl4eT i cea sudicl a

comuner. Are 134 m., dominind
asupra satuluf Ba.5-Chioi, phiiauluT Taita i drumuluT judetean Babadag-Mdcin. E acopen it cu finete.
Dabll (Movila-luI-), movild,
detuluT. Este inconjuratA jur-im-
e un fel de platal, peste care
aflAtoare pe trupul moieI Ceorici, com. Cudalbi, jud. Covurluiti, pl. Zimbrul, spre E. de satul Cudalbi.
prejur cu pAdure
improprietrit in 1864
167 locuitorT, carI a luat 381
hect. S'ati mal improprietArit in
1882, 25 insurAteT, carl ati luat
13o hect.
e un drum spre muntele Halluca,
din jud. Suceava. E acoperit cu

cringurI i finaturr.
gura-), rndgurd, jud. Dolj, pl.
In 1886 ati fost ad i 268 fa-
Dadia, prz, jud. Suceava. Izvorqte de sub muntele cu acest nume ; udg comunele Bo-
Amaradia, com. Goqti, pe lingg
miliI sau 1320 suflete.

Budgetul comunal in 1888 a
roaia i DrAggneti, pe o lungime de peste 5 kil. si se varsg
fost de 2125 lei, 30 banI, la
in Ulia.
Dacilor san Ttarilor (M'AcarI sunt bucAtI niarI de al-link:1A.
Dactul, ciitun, in jud. Arges, pl.

Cotmeana, pe 1.1111 Teleorman ;
face parte din com. rur. Te-
Dadalica, &tia!, pe teritoriul

com. Berbenceni, jud. Baca,
pl. Siretul-d.-s. Izvore$te din locul cu acelag nume i se varsg
in ptriul Odobul.
Dadalica, loe cu izvoare, pe teritoriul com. Berbenceni, jud.

Bacgil, pl. Siretul-d.-s.
Dadilor (Piscul-), pise, judetul
venituri i de 2675 leI, 22 banT,

la cheltuell contrib. in acela an
Dadiqa, valea piriului cu acest
a fost 299.
nume, jud. Suceava.
S'a arat in 1886 suprafata

de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. Dadului (Movila-), movild, la
Vite sunt: 710 bol qi vacT,
S. de com. Vdastrul, din jud.
35 bivolI, 189 cal, 2356 or,
Romanati ; face parte dintr'un
capre, 144 rimAtorT i 3 asinT.
grup de mAgure care se insirl
Aci este o bisericA cu hraintr'un lant paralel cu cursul
Durar&
mul Cuvioasa Paraschiva, zidin. la 1882 i deservitg de
preot i 2 cintAretl.
Are o coa1 mixtg, cu 3 clase,
condusg de o invAtAtoare, 1 la
care, in anul 1888, a urmat 40
bgetI i 8 fete; cincr circiumI.
Dadulul (Valea-), vale, in raionul com. Jupine0i, jud. Muscel, pl. Riul-Doamner. Se varsA
in riul Doamna, pe malul drept,
aproape de com. Dirmorie0.
Este departe de statia dru-
Muscel, plaiul Nucoara, com.
muld de fer Comana de lo Dadurile, lac, in jud. Ialomita,
Slgnicul.
de oseaua Giurgiti-Bucureti, la Crucea de piatrA, de 4
pl. Ialomita-Balta, com. Bordueni, situat in insula Balta.
kil., de Giurgia de 29 kil., lar

de Ghimpati, resedinta plAseI,
de 23 kil.
Daglta, com. rur., in jud. Roman,
Dadilov, com. rur., jud. Vlwa,

pl. Cilni$teT, situat pe proprietatea statuld Comana, pe coasta
dreaptA a apeI Cilnitea, 'filtre
CAluggreni i Comana la E. ju-
Dadia, munte, a cal-tila culme
68878. N'arete Die/tomar Geogratte.
pl. Siretul-d.-s., spre E. de orapl Roman i la o depArtare

de 24 kil. de el si de 14 de
7
www.dacoromanica.ro
DAGITA
DAIA
50
resedinta plAseT, in extremitatea
satul Tasna (jud. Vasluiti). Este
ritT dupd legea rurall din 1864.
judetuluT despre jud. Vasluia.
acoperit Cu finete si supus a-
Este asezatd pe un teritoria
dese-orT inundatiunilor. Sc maT

numeste si Lunca-Dagltel.
Are o populatie de 20 familif,

saa 6o suflete, din cad 18 con-
deluros. E formatd din satele

BAlu$esti-MicT, Boatca, Ciurea,
tribuabilT.
Locuitorir posedl: 2 plugurT,

5 care cu bol, 35 vite marT cornute, 3 cal, 13 cl, 5 capre si
Crucea-Rosie, Dagita, Holm,

MlnAstirea, Piscul Rusului i Vovrie$ti, ca resedinta com. In
Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s.,

com. Prede$ti, jud. Dolj. Are
182 suflete, 98 bArbatT si 84 fe-
10 eimAtorT.
satul Dagita. Are 437 fam., cu

2216 locuitorT din carT 59 stia
carte. Locuesc in 555 case. Populatia este romind afard de ro
fam. de evreT.
Vite marT cornute sunt 1618.
Are 5 biserieT toate de lemn.
meT, carT locuesc In 48 case.
Comunicatia in acest cdtun

se face printeun drum de care.
Venitul anual al com, este

de leT 8004,55, ia,r cheltuelile
de leT 5332.
Copiir din sat urmeazd la scoala

mixta din satul Prede$ti ce este
la o depdrtare de 458 rn. In
sat, In judetul Roman,

plasa Siretul- de -Sus, comuna
spre E. $i la 24 kil.
tia
anul 1893-1894 ad frecuentat

scoala !O bdetT, din 28 in vIrstd
Daia, atan, pendinte de com.
de scoald. In sat este o bise-
Daitia, pl. Margi n ea, j ud. Vlasca.
ricd construit din birne.
E situat pe coasta vdTeT Dala,

pe proprietatea FrAtesti.
Daia, aten, al com. Costesti, pl.

JiuluT, jud. Gorj, in partea des-
Dagita,
Intr'acest d'Aun sunt 4 fin-
pre N.-V. a com. si la 2 kil. depAr-
tare de dinsa. E situat In valea

Daia. Are o suprafatd de 400
Locu torT
I in pro prietdri tr In
1864 aa fost 99, carT au hat

267 hect.
Are o bisericd, deservitd de
pArtare de 14 kil. de re$edinta
hect., din carl 150 hect. pAdure,

210 hect. loc de culturd, fineatd.
plaseT. Este asezat pe coasta
$i izlaz, 20 hect. vil si 20 hect.
preot si 2 cintAretT ; 70 hect.

25 ariT vie cu embatic, al edruT
vin se consumA la Giurgiu.
E departe de statia BAneasa,
de E. a dealulut InAricT $i este

unul din satele cele maT de E.
a judetuluT. Este re$edinta com.
prunT, toate ale locuitorilor mos-
a linieT ferate Giurgitl-Bucure$ti,
nenT.
de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil.

si de Bucuresti de 52 kil. Are
in apropicre soseaua nationald
de ora$ul Roman $i la o de-
Daglta. Are 72 capT de fam.,

387 locultorT, din carT 15 stiu
carte; 96 case. Populatia este

romin afard. de 2 fam. de evreT.
Vite marr cornute sunt 302.

In sat e o moard Cu aburl. Comunicatiunea cu ora$ul se face a-
nevoe din lipsa de sosele.

Se numea mai inainte i Bluduresti.
Dagitei (Lunca-). VezT DagiteT

(Sesul-).
Are o populatie de 70 familiT,

sal 320 suflete, din cari 60 con
tribuabili, ocupindu-se pe BETA
munca cimpuluT, Cu rotria
dogdria.
LocuitoriT posea : 10 plugurT,
18 care cu bolsi I cdrut cu cal.
Vite sunt: 63 vite marT cornute, 9 caT, 70 cl, 104 capre

18 rimatorT.
Giurgitl-Bucuresti.
In cdtun sunt 2 circiumr.

In aIstoria MoldoveT si a Valahier tipAritd la Iasi la 1777,
eisim cd.: Cal a perdu son
nom ; on ne peut le distinguer
que par la ville Tala (Dala) ou
par le chteau Talche, qui sont
Comunicarla se face prin so-
placs tous deux entre Facke
seaua comunald ce-1 leagd la

N. cu com. Piscurile, lar la S.
cu comuna sa, Costesti.
et Giurevo sur le Danube, dans

le mme espace o Cal exis-
tait du temps des Romainso.

La 1418, Mahomet I, fiul luT
Dagitel. (esul-), 'es, ce se in-
tinde de la N. spre S. prin

marginea de E. a jud. Roman,
prin com. Dagita i BAcesti
se confundd cu sesul BirladuluT la tirgu$orul BAcesti. Acest
$es este mArginit la V. de dealul IndricT, pe coasta cdruia se
afld satul Dagita, si la E. de

dealul Filfata, pe care se afld
Dala,
cdtun, al com. Frumusei,

pl. Gilortul, jud. Gorj. E situat
pe Dealul-Negrenilor, in partea
despre V. a cdt. Frumusei.
Are o suprafatA de 8o hect.,
din carl: 40 hect. pAdure, 22
hect. arabile, 12 hect. finete, 2
Baiazet, dupd ce a invadat in

Asia, trecu apoT in Rominia,
lud. Severinul i Cal despre
care am vorbit, fortifica Giur-
hect. vie si 4 hect. livezT de
a organizat cApitAniele in tard,

avezase in Vlasca doud cApitl-
prunr.
Locuitorif sunt improprietd-
www.dacoromanica.ro
giul $i puse o garnisond nume-
roasd ca s impedice trecerea

DundriT. Mateia-Basarab, cind
nii, una la Dala si alta la Odi-
DATA
DALA-CHESEN-BALCULAC
voie. Aceite capitaniT sT-a avut
poalele sale de S.-V. izvoreste
resedinta in satul Dala, pana

la desfiintarea capitaniilor de
valea Megina. Are o inaltime de

283 m. si e punct trigonometric
catre fanariotT.
In Valea-MiuluT este o tintina.
de observatiune de rangul al
3-lea. Este acoperit parte cu
paclurT, parte cu finete i pa-
Legenda zice ca aceasta fintina

a fost faena de Miul Haiducul,
de la care isT pastreaza valea
numirea de Valea-MiuluT.
Acest sat, pe la 1530, se cherna Sarmanesti.

La 1693, Constantin-Vocla
era la Giurgia in intimpinarea

luT Mustafa-Pasa, care adsta
venirea HanuluT TatAresc ; i-a
esit inainte la Dala la ii 'unid,

acel an.
Sub Mircea Basarab s'a infiintat ad una din cele 18 capitanii, in care se impartise TaraRomineasca.
La 1773, ne spun fratit Tunusli, la Dala ar fi fost metoc de calugarT ; se pare ca locul unde era situat acest metoc
este in o vale la Viea-lut-Gogoase.
curesti. Comuna este departe

de Giurgia de 22 kil., de Bucuresti de 50 kil., de statiile
Fratesti i Baneasa, ale linieT ferate Giurgia-Bucuresti, de cite
8 kil., iar de Stanesti, resedinta plaseT, de 16 kil.
In aceasta comuna sunt balt1
sunT. Prin inaltimea sa domina

asupra vaIeT Megina i asupra
drumuluT comunal Cerna-Greci.
formate de Dunare, begate in

pestl si care, cind vin apele
DunareT marT, se intind sub
Daitia, com. rur., compasa din

catunele Daia i Daitia, plasa
Marginea, jud. Vlasca, ambele
situate pe malurile DunareT, pe
proprietatea statuluT Daia-Daitia, pendinte odinioara de manastirile Cascioarele i Cotro-
viT pana in marginea linieT ferate Giurgia-Bucuresti.

Pe dealurile acestel comune,
cu ocazia sapaturilor construiret liniel ferate, s'a gasit schelete de animale antideluviane,
din care o parte se afla depuse
ceni. AzT constitue ambele o

singur proprietate, arendata anual pe pretul de 43000 ler.
La 1864, s'a(' improprietarit
toz locuitorT fostl clacasT, ca-
la Gimnaziul din Giurgiu, si o alta
parte sunt in posesia d-lut incri n er I. Cantacu zi n o.
Se afla aci : o moara de foc

cu 2 pietre ; 5 circiumT ; un
han mare.
In aceasta comuna, la 1854,
rora li s'a dat 306 hect. La

1882 s'a(' improprietarit 5o insurater, carT ati luat 282 hect.
In total sunt 152 locuitorl clcasi care ati luat 588 hect.
In timpul razboiuluT dintre Rust
TurcI, a fost o Inclerare intre ante-gardele turcestT 11 ca-
Pe teritoriul comuneT este un
Dala, a'eal, in marginea de S. a
petic de padure de stejar de
zaciT rusT.
com. Giurgioana, pl. Zeletinul,

jud. Tecuciti.
250 hect., care depinde de ocolul silvic Giurgia.

In 1887 se aflati aci 206 contribuabill din 1040 suflete.
La 1878, pe vremea razboiuluT

Romino-Ruso-Turc, o brigada
Budgetul comunet in 1887

era de 2524 leT la venituri si
de 3089 let la cheltuelf.
Sunt 2 bisericT, una in Dala,
alta in Daitia ; depind de parohia Dala; ele sunt deservite
ceasta comuna.
Daia, mofie particulara, pl. Dumbrava-d.-s., com. Predesti, jud.

Dolj.
Dala, vale, pl. Jiul, jud. Gorj, pe

care e situat com. Costesti-Daia
catunele sale Costesti i Daia.
Aceasta vale vine despre N.

si merge spre S.
Este formata din culmea dea-
de 2 preotT si 4 cintAretT.
Departarea intre aceste 2 catune este de 21/2 kil.
lulut Aninoasa si din culmea
Este o scoal mixta, cu 2
dealulut Greci.
Daiaman-Bair, virf de deal
Daitia, cdtun, pendinte de com.

Daitia, plasa Marginea, judetul
Vlasca, situat pe coastele i valle DaitieT, pe soseaua GiurgiaBucuresti.
Apartinea, inainte de secularizare,
tuat in partea estic a plaser

si in cea nord-vestica a comu-
In Daitia; 592 rimatorr.
neT. Losa spre V. dealul Megina,
Prin aceasta comuna trece
la S. dealul Raman-Bair. Din
soseaua nationall Giurgia-Bu-
manastireT
Cotroceni ;
azT mosia este a statulut si se

arendeaza impreuna cu Dala.
clase, conclusa de o invatatoare.

In comuna, In x888, se aflaa
in Dala 50 caT si in Daitia 70;

450 bol in Dala si 385 in Daitia ; 30 bivoll in Dala i 50 in
Daitia; 58o oT in Dala i 786
deal, pl. Macin, jud. Tulcea, pe

teritoriul com. rur. Cerna. E si-
de cazad a corpului de armata

Skobeleff, s'a adapostit in a-

preot si 2 cintaretT; depinde
de parohia Daia.
Sunt 2 circiumT.
ViT sunt in suprafata de 70

hectare.
Dala-Chesen-Baqi-Culac, vale,
www.dacoromanica.ro
DALAWA-CULA
DAMIAN
52
In jud. Constanta, pl. Hirsova,

com. Topologul. Se desface din
ramurile occidentale ale dealuluf Periclic, indreptindu-se spre
V., i marginita la S. de dealul
stincoasl. Are o inaltime de
Damian, >com. rur, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j. cu resedinta la CAciulatesti. Situad. pe sesul Damiau si pe costisa DealuluT-Pi-
Cara-Misa-Tepe. Se deschide in
;ralea Topolog-Derea, in dreptul
satuluf Topologul-Romin, dupa
pAsunI
un curs de aproape 4 kil.
de observatie de ordinul al 3lea, domirand asupra satuluf

Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu
i
finete.
Dalmaciu/, ftddure, pe teritoriul
pl. abra-
cu com. Sadova. Limita Huid' de
uti, jud. Putna. Intinderea ef,
N. incepe de la aria proprietatel spre N., in linie dreaptd,
comuneI Cimpurile,
Dalama-Cula, vale, in judetul

Constanta, pl. Hirsova, comuna
Ghizdaresti. la nastere din virful Tref-Movile, indreptindu-se
spre S. si mergind paralel cu

Dundrea. La satul
unde se uneste cu valea Tichilesti, care vine de la S., da
nastere vAer Cechirgea, care la
directia spre V. si se deschide
in Dunare, in dreptul ostrovuluT Atirnati.
riulu, la 49 kil. de Craiova.

Se invecineste la N. cu com.
CaclulAtesti, la E. si S. cu mosia Coroanef, Sadova, si la V.
impreunA cu padurea LArguta,

este de 80o de falcf. E proprietatea rAzesilor din comuna
Cimpurile.
Damachi, tirgufor, in partea de
pdnA la Finttna-luT.Banca ; de
ad apueA spre V., pe o distantA
ca de '/2 hect., apoI merge in linie dreaptA pana in santul com.
N. a com. Hermeziul, jud. Iasi,
unde se hotareste- cu Sadova.

Li ia de V. incepe dintre mo
pl. Turia, situat pe platoul a
rile Racoviceanca si GirnAreasa,
caruia culme formeaz5. valea

Prutuluf; se compune din citeva dughene, In carf locuesc un
mic numAr de Evref, numaratf
merge in linie frinta printre Sadova i Damian, prin punctele

Lubeniteste (miel movild), Dru-
in populatia satuluf ZAboloteni-
ese in punctul Santul. Limita

de S. incepe iar de la aria proprietater, in hule dreaptA, de la
mul-CraioveT, Fintina-Banca
Dalban, poiand, din p5durea Orzinele, com. Brdtila, plasa TazlAul-d.-j., jud. Baca.
Sturzoaef. Prin mijlocul tirgusorulul trece soseaua judetean5.

Iasi-Botosani. Are o scoall, infiintatA la anul 1867, frecuen-
Daler, insulti, in bratul Chilia,

formatA de ramura principall
tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni).
Chilla, i Bratul - TAtaruluf. E

situatO In jud Tulcea, pl. Su-
Damachi, sat, in centrul com.
punctul anul, merge in linie
Movila-RuptA, jud. Botosani, pl.

tefnesti, asezat pe tarmul
frinta pana la aria proprietAtef

spre S.
Terenul com. este accidentat
de Dealul-Piriuluf, inalt de 40
lina, pe teritoriul com. urbane Chilia-Veche. Are o forma

lung-uiatO, o lungime de 2.5 kil.
si o intindere totall de 200

hect.; este asezatl in partea
vesticA a plAsef si a comunef ;
este neproductiva fiind acope-
rit peste tot numai cu stuf.

Dallcla, deal, in judetul Tulcea,
pl. Istrultif, pe teritoriul com.
rur. Ciamurli-d.-s. Se desface
din dealul Dolojan ; se intinde
spre E., avind o directiune generala de la N.-V. spre S.-E. ;
riului, pana la moara Racoviceanca.
Limita de E. incepe de la
drept al PrutuluT, inteo infundAtura de deal ; mosia are o

suprafata de 1260 hect. si o
populatiune de 74 fam., sau

312 sufl.
Vite sunt: 104 bol si vacT, 14

cal; 300 of si 38 rimAtorf. Are
o biserica, deservita de i preot

si I cintAret; 2 morl de apl pe
50 m., ce se leaga cu alte delulete ce au directiunea de la

V.-E. Este o vale, Valea-Piriula Un phi(' : Piriul Damian,
ce izvoreste in com. Damian
dinta primrid com. .Movila-
si se varsO in PU, pe teritoriul

com. Sadova si se numeste si
piriul Sadova.
Inainte coprindea i catunul
Piscul care azi este comuna aparte; acuma coprinde 2 cAt.
Rupt5..
Damian, cat. de resedintl,
Prut.
Satul mal poarta numele

de Movila-Rupt5.; aidf e rese-
brAzdeazA partea nordicA a pla-
ser si pe cea vestica a com.; Damaciul, firz, jud. Putna, forpe la poalele-I estice curge
mat pe teritoriul com. Suraia,
pirlul Ciamurli, si merge dru-
satul Damaciul. Se varsa In Si-
mul comunal Eschi- Baba- Cia-
Jet, dupa ce primeste ca afluent gira Iezarelul.
murli-d.-s. E de natura cam
E.-V., pe de asupra DealuluT-Pi-
www.dacoromanica.ro
si
Rastul, spre N.-V. de Damian,

la 5 kil. depArtare.
Resedinta com. era alta-dat5.
in com. Sadova.
Are 3 bisericr, dintre care
dou in Damian, una in burla
DAMIA N
stare si alta in ruina; si una

in Rastuf. Cea in ruina s'a zidit la 1790 de obstea locuitorilor. Are in tinda din nauntru,
de asupra useT, pe o tabla de
plata, urmatoarea inscriptiune:
tin numele tatfiluI, si al fiuluI si al
sfintuluT duh. La anul 179o, ziditu-s'all
aceasf Sflnt i Dumnezeiasci biseric,
ande se prznueste hramul Sfintilor ApostolI Petru si Pavel si SfintiI fr de
argint, Cosma i Damian, din temelie
s'a zidit de obste, de care vecinicits

fie pomenirea lor; iar acum de mila
apucat
ajutorul lu Dumnezeii,
Infrumusetat cu zugrlivear i alte lucrurI I-ail ficut cei mal voiosl argatl
si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa

Popa Voicu, Popa Badea, Chir Tecu
Boegiri, Chir Marcu Lelea, Marin Mficesanu, 1833 Angust 8.
Zugrav : Marin,
Cosoveanu. e
DAMIAN
53
boer de neam ot
neT, care a cheltuit 12000 leT. Are
17 pogoane proprietate si e conclusa de Q invatatoare. A fost frecuentata de 34 baetT, din carT 12
Damian, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian, i resedinta

primarieT. Are o populatie de
din Rastul, si de 9 fete. In virst
de scoall sunt 43 in Damian si
20 in Rastul. Stia carte 31 in

Damian i 9 in Rastul.
Populatia comuneT se urca la
ioo8 suflete, din carT 628 in

Damian (328 barbati i 300 feme), si 380 In Rastul (180 femeT si 20 barbat1). Dup. legea
din 1864 sunt 108 locuitort im-
i dupa aceea din

1879 sunt 190 insurateT. Locuesc In 22 case si 190 bordee In Damian si 3 case si 70
bordee In Rastul. Casele sunt
parte de cal-Milla, parte de
birne si parte de gard ; iar bordeele sunt de lemn.
pamintenitT
628 suflete (328 barbatI si 300

femeT), cae locuesc in 22 case si
190 bordee, construite din lemn,
iar casele din caramida si birne.
In sat este o scoal mixta,

care functioneaza din anui 1859,
intretinuta de stat si de comuna..
Localul este de zid, In burla stare
construit de Adtninistratia
DomeniuluT CoroaneT. Are 17
pogoane proprietate. In anul
1892 93 a fost frecuentata. de
46 baet1 si 9 fete, 34 baetT
9 fete din Damian si 12 1:AetT
din Rastul. In virstl de scoall

sunt 43 copii. Stiu carte 5' bArbaff.
Sunt dota biserict: una in

ruina si a dona in bulla. stare.
Cea In ruina s'a zidit In anul
Biserica actual. din Damian
Suprafata teritoriuluT comuneT
are in tind in nauntru pe usa,
este de 556 hect., din carT 440
1790 de obstea locuitorilor. Are
urmatoarea inscriptiune :
hect. pamint arabil, 40 hect.
in tinda din nauntru, d'asupra

useT, pe o tabla. de plata ur-
ez% ceast sfinf si Dumnezeiasca biscrica
s'a Inceput la anul 5851, Iulie 54 i s'a

savArsit In anul 185 5, Octombrie 22.
Cel
ctitor a fost Tecu Gancea, art
ajutat la temelie plt la forestre ; ior

de aci In sus s'a fficut de obste, tu zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
prea InaltuluT Doma Barbu
Zugrav: Ghitit Cosoveanu.,
izlaz, 16 hect. vie in com. Damian
i 60 hect. vie in com.
Rastul. Mosia de pe teritoriul
(in numele Tatalut si al Mula si
comuneT, apartine DomeniuluT

CoroaneT, Sadova.
al Sfintulut Duh. La anul 1790 ziditus'ea amasa Sillita si Dumnczciascli bi-
Pe piriul Damran sunt dota

morT, dintre carT una se numeste
Gainreasa ; a doua este pe mosia DomeniuluT CoroaneT.
Bisericele din Damian sunt

facute de zid. AzT ajuta la reparatie Administratia Domeniu-
Intre catunele Damian si Ras-
tul este o cale de comunicatie
Bisericele sunt deservite de 2
naturala.
Locuitorit isT desfac productele la Bechet, unde duc cereale,
imp rta bauturr spirtoa.se
preotT si 2 cintaretT. PreotiT ad

leafa. de 75 leT pe an si dasca.liT
40 leT pe an si 34 pogoane, din
coloniale. Transportul se face

cu carde cu bol pe soseaua comunala Damian-Sadova, unde
care 12 de preot,
da In soseaua nationall CraiovaBechet. CirciumT in Damian sunt
luT CoroaneT, ocolul V. In Rastul
este o singura biserica de lemn.
5 de cin-
taret.
In comuna Damian este o

scoala mixta, ce functioneaza.
din 1859; este Intretinutd de

stat si de comuna. Localul, a-
matoarea inscriptiune :
6 si in Rastul, i.
ComerciantT
sunt 7. Contribuabili 226.

Budgetul comund este la veniturT de 5685 leT, 34 banT
vind o sala de 72m. p., este in

buna stare si construit de Ad-
la cheltuell de 5474 Id, 77 b.
ministratia DomeniuluT Coroa-
185 oT, 14 cal si 36 pord.
Vite : 140 vite marT cornute,
www.dacoromanica.ro
unde se prazuueste hramul Sfintilor
Apostoll Petra si Pavel si Sfintri film de

argint Cosma si Damian, din temelie
zidit de obste, de care vecInica
fie pomenirea lor ; iar acum din mila
ajutorul luI Dumnezert s'au apucat i Infrumusetat cu zugriiveala i alte lucrurY,
i-aii rima cel mal volos1 argatl i anume
Chir Nicola Gancea, Sfintia Sa Popa

Voicu, Popa Badea, Chir Tecu Boegiu,
Chir Marca Lelea, Marin Micesanu.
1833, August 8. Zugrav Marin, boer de
neam Ot. Cosoveanu.
Biserica care este in bulla

stare are In tinda el inauntru
pe usa urmotoarea inscriptiune:
eAceastrt SfInta i Dumnezelasa bisericii s'art Inceput la anul 185i, hile
14 i s'au savIrs t In anul 1855, Oct. 12.
Cel d'intliu ctitor a fost Tecu Gancea,

art ajutat la temelie pita la ferestre, lar
de aci In sus s'art fficut de obste, In
zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
Proa Inltatulut Doma Barbu
Zugrav : Ghiti Cosoveanus.
DAM1ANT
DANCIUL
64
La reparatia facuta, a contribuit Administratia Domeniulul

Coroaner, ocolul al V-lea.
In sat sunt 6 CirciumT.
Dan (Izvorul-luf-), isvor, In judetul Buzati, com. Beceni. Incepe din localitate si se scurge
Damian, pifia, jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian. Izvorete pe

teritoriul acesteT com. si curge
Dan (Piscul-lul-), colind, in ju
in riul Slnicul.
Intre coasta vestica a dealurilor Ezereni i Dancasul, cu o

populatie de 23 familiT saii 117
suflete.
Numarul vitelor e de
detul Buzau, com. Rusiavatul,
cat. Tega. E acoperita de izlaz.
152
din carI : i14 vite mar! cornute,
7 cal si 3 r rimatorr.
Dancaul, deal, formeaza valea
pe Valea-PirluluT, c u di rectiu n ea
de la E. spre V. In lungul a-
Dan (Valea-luf-), vale, in jud.
Cu acelasI nume, la poalele ca-
cesteT comune se numete Piriul-Damian i dupa ce intra pe
Mehedinti, pl. Vailor. com. rur.
ruia se afla satul Danca, din

com. Miroslava, pl. Stavnicul,
jud.
teritoriul comuneT Sadova, din
punctul numit Gainareasa, se
Dan (Valea-lui-), vale, judetul
numete Pirtul-Sadova. Se varsa
Muscel, izvoreste din padurea
in niste smircurr, dincolo de

scurg pe malul sting al riuluT Jiul.
Pacurarul, strabate cat. V11desti-Pamintenl, pl. Riurile,

se varsa in riul Bratia, in ra-
Are un pod pe dinsul, in co-
ionul com. Vladesti, dupa ce Dancaul, vale, jud Iasi. (Vez!
muna Sadova, la p.inctul numit
primeste ca afluent Valea-Badel.
dealul Bostanele, smircurl ce se
Dancaul, jud. Iasi. Vez! Teletul,

pirifi, com. Miroslava, pl. Stavnicul.
Dancasul, deal).
Moara-Podul.
Damian, fes,. jud. Dolj, pl. Jiuld.-j., com. Damian, pe care este
Dan (Valea-lul-), vale, in par- Dancl (Valea-), vale, pe teritea de V. a com. Marginenitoriul comuneT Filesti, pl. Sid.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova.
retul, jud. Covurluia.
asezata comuna cu acelasT nume.
Damuletul-Mic, phi% in jud.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Malovatul.
Damuri, alt nume al comunel

Potlogeni, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati.
Dan, deal, la N. de catunul Vacarea, com. Valea-Pope!, plasa

Riurile, jud. Muscel.
Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste

de sub poalele dealuluT Draga-
timanul, pl. Znagovul, judetul

Ilfov.
sat, jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, la o dis-
neasa, com. Valea Lunga, plaiul
tanta de 38 kil de T.-Severin,
Prahova, jud. Prahova, si se

varsa in riul Cricovul-Dulce. In
ea se varsa
Lespezile, a-
lar de com. rur. Vinjul-Mare, de

27 kil. E situata pe cimpie. For-
Lupulul, Adinca, Valea-cu-AninT, Podul-cu-Fagl, s. a.
Dan (Valea-lui-), vale, comuna

Turia, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
meaza comuna singura, avtncl

148 contribuabill, din 896 locui-
torT, locuind in 164 case.

Loc. poseda : 40 plugurT, go
care cu bol, si 12 carute cu cal.
B Idgetul comuneT la venituri
este de 3913 le!, lar la cheltu-
Dan (Valea-luI-), vale, in raDan, /haba, in cercul com. Bu-
Danciul, com. rur.
ionul comune: Vasilati, pl. 01tetul-d.-j., jud. Vileea; se vars

In riul Oltetul.
el! suma de 1979 leT.

Vite: 480 vite marT cornute,
io6o or, 36 caT, 4 bivolI si 416
rimatorT.
Prin comuna. Danciul trece
Dan, localitate, jud. Braila, pe
Dan i Murga (Muntilr), pro-
vechiul drum Braila-Focsani, pe

lunca SiretuluT i in com. Nazi-
prietityr ale Eforier Spitalelor

Civile din Bucure5ti, pendinte
de schitul Cornetul, com. Roplaiul Cozia, jud. Vilcea,
in intindere de 1207 hect.
rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul

Cotul-Lung.
Dan, loc acoperit Cu vie, in coasta

MotruluT, jud. Mehedinti, plaiul
Clopni, com. rur. Negoe5ti, satul Padesul.
soseaua Scapaul-Flaminda-Danciul-Gruia.
Pdmintul nisipos de ad i este

plantat de locuitorr cu salcimI
duzI.
In aceasta com. sunt 2 fintinT, a caror apa serveste la
Dancaul, sat, in com. "Miro-
intretinerea elestaelor Cu peste
slava) pl. Stavnicul, jud. Iasi,
si la udatul gradinelor cu zar-
situat pe valea cu acelasl nume,
zavaturr.
www.dacoromanica.ro
DANCIUL
55
Danciul, ceitun, in com. Suraia,

pl. Biliesti, jud. Putna. E situat
la o parte de Siret si este 'Wat
pl. Branistea, jud. Iasi, asezat
de 3 oil de pir. cu acelasI nume.
cu o populatie de 36 familiI, sati

170 locuitorT. Este proprietatea
suflete, carT locuesc in 134 case.

Are i biserica filiall, cu hramul Adormirea.
pe coasta dealurilor ce formeaza
malul sting sal Aula Bahluiul,
comund Iasi, cedan de stat

pentru plata celor 1 o milioane.
Numlrul vitelor e de 550,

Danciul, sat, face parte din comuna Colonesti, pl. Stnisesti,
jud. Tecuciti. E situat in partea de E. a riuluI Zeletinul, la o
distantl de 5 kil. 500 ni.
de-
parte de resedinta comuneI.
din carI: 272 vite marI cornute,
223 oI, 17 cal si 38 rimatorI.
135 suflete, locuind
In 36 case. Sunt 35 contrib.

Locuitarif sunt razesI.
Danciul, munte, la S. de mun-
Dancul, vale, numita si Valea-
Danciului (Virful-), colina, in

com. Blajani, jud. Buzar', intre
catunele Blajani si Soresti.
Dancul, sat, in com. Holboca,
a comund, pe grindul
TrofincI- Vovilion, linga malul
mosia Probota, jud, Suceava,

acoperit de padure de fag.
DanculuI, in com. rur. Bala-d.-j.,
Ad, in 1864, s'a improprie444 hectare.
Vilcea; vezI Daroaia.
Gura-Vitioard, plaiul Teleajenul,
dica
Danil (Dealul-luI-), deal, pe
Dancul.
tArit 148 locuitorf, dindu-li-se
jud. Prahova.
foasta d,vlii, sau loe pentru adpostit vitele lama, in judetul

Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
comuneI SE Gheorghe, situata
transformata in cherhana (pescarle); in partea vestica stuful

se intinde in departare.
si N.-E. a comuneI Ursi, plasa Danda, deal, in com. rur. OrCerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nudesti, plaiul Closani, jud. Memit ast fel pentru-ca in vechime
hedinti, cat. Vaeni.
a fost proprietatea unur Barbu
sati Ion Danciu.
Dandara, atun, situat pe o vilcea cu acelasI nume, pendinte
de com. Tirnava-d.-j., pl. alDanciul, pida, izvoreste din dealul Zarea-Tutovd, com. Colonistea, jud. Vlasca, proprietate
nesti, pl. Stanisesti, judetul Tea statuld. Se arendeaza cu trucuela; trece prin satul cu acepul Comoara, pe pretul de 22400
lasr nume si se varsO pe stinga
ier anual. Inainte de seculariZeletinuluI, la S. de Satul-Noti,
zare, apartinea de Mitropolie.
Danciului (Valea-), vale, com.
Danil (Cisla - lui - Dumitru-),
Dancul, padure, in comuna Buciumi, plasa Codrul, jud. Iasi,

pe o suprafata de 361 hect. A
fost pendinte de mnstirea
plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Danciului (Piscul-), pisc, jud.
Masa.
Mara Si a luat numele de la

cel care a fundat-o ; asta-d e
Danciul, deal, in partea de N.
com. Colonesti.
In intindere de 2320 hect. aproximativ, Se mal numeste si
testi, pl. Prutul, jud. Covurluiti.
tele Setul, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel. Riul Bratia-Mare uda

la V. poalele sale.
Dania, mofie particulara, judetul

Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,
In partea estica a plaseI si su

Dancul, baltd, formatO de vansltunile PrutuluI, in com. Fol-
Are o populatie de 39 familif, cu
DAR
Dandara, vale, in jud. Vlasca,

de la care si-a luat numirea
Danturile, munte, in com. Bros

teni, jud. Suceava.
Danul, munte, situat in partea

de S.-V. a comuneI Robesti,
pl. Cozia, jud. Vilcea. Ad se

fabrica brinza.
Dara, com. rur., in jud. Buzati,

plasa SArAter, situata p e malul
sting al pirtuluI Sarata, la o

distanta de Buzan de 17 kil.
Are forma unta dreptunghiti,
limitindu-se la N. cu mosia Sforile-Muscelenilor (din com. SO-
rata). La E. incepe din marginea cat. Atirnati si, pe hotarul

mosid Lahovari, merge pana
In mosia Stilpul; la S. incepe
din hotarul mosid Stilpul si o
catunul Dandara, care este situat pe dinsa.
ja pe hotaral mosid Bradul-Berca, pana intilneste hotarul mosid Buzoianca (Ulmeni), pe care
Danei (Valea-), pirig, pe teri-
se urca la V., atingind si hotarul mosid Coca, pana da in
ritoriul comunei Stdoani- d.-j.,

pl. Zabrautul, jud. Putna ; izvoreste din muntiI Straoanelor si .
se varsa in Susita.
Sforile- Muscelenilor. Suprafata

sa e de 1650 hect., din carr 840
arabile, 150 flneata, 260 izlaz,
www.dacoromanica.ro
DARABANI
5B
DARA
115 vie i 285 sterp. Mara de

pamintul locuitorilor are mal
Este proprietate a statuld

se arendeaza cu muntiI de prin
insemnata moia Ulmeni saa
prejur.
Buzoianca. Terenul e ves, acci-
De ad ese izvorul, care 1mpreuna cu cel din muntele Valea-Rea i ce! din Bindea, formeaza riul Doamna.
dentat Fitin in partea de N.

prin dealurI acoperite de viI.
Industria e reprezentata prin
fabrica de coniac Amanieux
I. Naville et C-nie ; o moard
cu abur! i 2 sane; lar comertul prin desfacerea productiunilor locale
maT cu seama de piatra, la gara
Ulmeni. COI de comunicatie are
calea ferata, oseaua ce o parcurge, precum i oseaua vecinal& Saringa-Ulmeni.
Vite sunt: 372 boT, 131 yac!,
Dara, lac, in jud. Ialomita, plasa

Borcea, teritoriul com. Cacomeanca.
i prin transporturT,
92 vitel, 3 bivolite, 72 caT, 47

epe, 31 miny, 2200 or, i asin
270 rtmdtorT. Sunt 15 slupr.
Comuna e formata din catunele Ulmeni i Vficelele, avind
o populatie de 1230 locuitorT,
din care : 266 hrbatI insuratT,
32 neinsnratI, 7 vaduvI, 321
1310' ; 266 femeT maritate, 8
vaduve, 330 fete. Case sunt 275.
StrainT sunt: 7 francezr, 5 grecI
2 italienI. Meseriag sunt : 3

fierarI, 2 brutarT i I lemnar.
Comuna are 253 contrib. din
carI 22 comerciantr RomtnT
2 strainT. Sunt 13 stabilimente
comerci ale.
Budgetul com. e de 4,585 le!.
Dara, vale, in com. Dara, jud.

Buzaa. Incepe din dealul Gruiul
(com. Saringa) i se scurge in
pirlul SOrata, in cAt. Ulmeni.
Dara-de-Jos, vechie minare a

ciz't. Ulmeni, din comuna Dara,
jud. Buzaa.
369 hect. 5 arif padure a moOeI; Ix iazurr

ne vie.
181/2
pogoa-
Budgetul com. a fost in 1889/90
de leI 38553, 86 banT la veturI, i de le! 23453, 05 bard

la cheltuell; lar in 1890/91 de
le! 22216 la veniturI i de leI
21379, banT 40 la cheltuelr.
Vite marl cornute sunt : 1673;
sunt 3306 oI, 595 caT, i 779 rimatorT. LocuitoriI pose& i 575
stupI cu albine.
Darabani, tirgufor, pe mo0a

Darabani, com. ca acela0 nume,
jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j.,

cu 845 fam. saa 3369 sufl. din
care aproape 500 fam. sunt Evref. E la 29 kil. de Dorohoia.
Pe culmea plana a dealuluI Pru-
Dara-de-Sus, vechie numire a

ciit. Valcelele, din com. Dara,
jud. Buzla.
Dara-Iuiuc, virf de
deal, in
jud. Constanta, pl. Mangalia,
com. Tuzla; este virful cel maI

de N. al dealuluT Tausan-Bair ;
are 57 m., cu care domina in-
treg satul Tuzla, care se afla

la un kil. spre E., aproape in
intregime valea Cuciuc, TuzlaDerea 1, pe o mare suprafata,
lacul Tuzla-Ghiol. A servit
ca punct trigonometric de ob-
servatiune.
In Dara este o coala, in cat.
Ulmeni, frecuentata de 46 elevI i 6 eleve. Carte ti 74 Darabani, com. rur., in jud. Dorohoia, pl. Prutul-d.-j., formata
persoane. Are 2 bisericT, dedin satele : Bagiurea, Cornqti,
servite de 2 preotI, 2 cintaretI
Darabani satul, Darabani tirgu2 paracliserl. Catedrala e Sf.
tul se afla centrul tirguluT ; lar pe

costiA sunt mahalale ; in total ocupa o suprafata de 215 hect. Aezarile locuitorilor in mare parte
sunt bune, maX multe din va- .

latucT, i putine de caramizI.
Centrul saa adevaratul tirg este
pe ambele laturl ale oseleT ju-
detene, ce trece de la Radauti

spre Dorohoia, de-a-lungul tirguluT. Casele tnOrate de o parte
alta a *oselef formeaza strada
principall. D u ghen ele, atelierele i casele de locuit din aceasta strada, aa numaT simple
ograzT i apartin mal toate negutatorilor EvreI. Mahalalele sunt
maT toate ocupate de RominI,
cae ad case bune, cele mal'

multe cu livezr i cu gradine.
ProprietarlI moief aa o casa
orul, i Runcul-OdAeI, cu
mare cu dou rindurI, bine

zidita, in forma de castel, cu
Dara (Muscelul - Dril - de -
primarid in tirguprul Darabani. Are o populatie de 1479
Sus), cdt. al com. Saringa, jud.

13uz5.0, cu 330 loc. l 77 case.
fam., saa 5674 sufl. Are 2 biserie!, deservite de 3 preotI, 4
Dara sal Darul, munte, in co-
cintareti i 3 palamarI; 2 colf,

conduse de 2 invatatorI i fre-
legume. Imprejurul caselnr i

gradineT se afla un zid de pia-
cuentate de 130 elevI ; 2001

hect. 82 ariT pamint sltesc ;
fra.
Pe frontespiciul palatuluT, de
Gheorghe. eircium1 sunt IO.
muna Corbi, plaiul Nucpara,

jud. Muscel, maT la limita jud.
spre Transilvania.
6633
hect. 23 ariI cimp
www.dacoromanica.ro
grdiri frumoasa cu florarie ;

livede cu fructiferl de diferite
specif
gradina regulata de
asupra balconuluI, sta in zid
DARABANI
67
DARABAN1
piatra pe care sunt sapate ar-
cumparatorT de pe la Birlad,
moriile
Foc$ani, Braila i Ploe$ti.
familieT Bal$:
steaua
de aur cu opt raze a$ezata pe

scutul in color ro$u ro$-albastru supra-pusa, ce sta peste o
alta. stela maT mare aurita tot
cu 8 raze, pus pe un a$ternut
de hermelin, adumbrit de draperiT
in color vi$inia-purp.ir,
E un medic, o moa$1 11 o
farmacie.
Se afla $1 un biroti telegrafopo$tal, al caruT venit, pe 1897

97 a fost de le! 5358, banT 20.
Istoricut. Acest tirgu$or s'a
Infiintat cam de pe la
1835,
25 de anT drepturile i datoriile

reciproce intre ambele partT, pe
baza legeT bezmanuluT din codul Calimah.
MaT tirzia tirgul $1. mo$ia
apartinut d-ner Smaranda Cimara ; pe urma. d-luT Vasile Las-
car, cu care se urmeaza. (1898)

tratative pentru rascumpararea
tirguluT de catre primaria lo-
peste care se afla o coroala.
de raposatul marele Logofat $i
Are o biserica., cu hramul Sf.

Nicolae, deservita de 2 preotT,
general Teodor C. Bal$, proprietarul mcniei. El vaiind folosinta
2 cintaretT ; e un edificia frumos
Darabani, sat, pe mo$ia Dara-
Toate acaretele, d'impreun

cu biserica, sunt facute de fostul proprietar Logofatul Teodor C. Bal$.
ce poate aduce un a$a tIrgu$or

la sporirea veniturilor mo$ieT,
$i gasind ca. pozitia e favorabila fiind-ca drumurile ce trecead pe aicT era(' in comunicatie cu tefa.ne$ti, Raclauti l cu
satele din josul PrutuluT, $i acel ducator la Herta $i Mamornita, aa pus stdruintI i a capatat hrisovul sub No. 28, dat
in Ia$1 in 1837 Iunie 2r, de Mi-
coala primara de baetT, conclusa de un invatator i frecu-
hail Gr. Sturdza- Vocla, prin

care-T acorda dreptul infiintareT
$i frumoase mo$1T, a fost a d-nei

Smaranda Cimara, ica def.
entata de 90 elevT, are local

bun $i incapator, facut de comuna In anul 1870. coala de
tirguluT cu 12 iarmaroace pe
MareluT Logofat $1 general T.
fete este conclusa de o Invatatoa-
bine zidit, cu un turn pe

bolla principala. Este incunju$i
rata. de un zid de piatra, cu

un turn de asupra porter la
intrare in grada ; s'a fondat
in anul 1840.
re $i e frecuentatd de 40 eleve.
Comunitatea izraelita. are 8 sinagoge $i 2 colr elementare.
TirgovetiT se aplica la negotul cerealelor $i a padurilor ;
la comertul feluritelor marfurT ;
la diferite mesen!, precum i la
agricultura $1 viticultura.
Atit tirgul central cit i mahalalele, a(' strade cea mal mare
parte ara niel o aliniere, din

care treT sunt prunduite. Iluminatul se face de 50 felinare
cu lampT de petrol.
In fie-care Duminica se face

bilciti a diferite obiecte de agricultura $i viticultura. i mica
industrie rustica.
In privinta frumuseteT $i a
bunel rase de vite, ce se aduna
de prin prejur la zile de tirg,
aceasta localitate este privita a
doua dupa Saveni; ea atrage
cala.
bani, com. cu acela$T nume, pl.

Prutul - de - Jos, jud. Dorohoia,
cu 166 familiT, 664 suflete.
Are latina situatie, cu placut
privire pe podi$ul PrutuluT, ceva
inclinat spre S.
A$ezarile
satenilor sunt in
mare parte bune, cu livezi

gradinT.
Proprietatea acesteT intinse
a def. Logofetese
an $i ziva de tirg Lunea, in fie-
C. Bal$, $i
care saptamin a.
Maria Bal$, nascuta Bogdan ;
Prin construire de dughene,

$1 prin publicatiile facute pentru inlesnirea de traia i negot
s'aa adunat RomtnI, dar In mult
maT mare numar EvreI, intro-
acum este a d-luT V. Lascar.
du$T aicea de catre evreul Leiba
hect. 21 arir panfint ; lar proprietatea mo$ier are 6402 hect.

68 ariT cimp (afara de 216 hect.
ocupate de tirguprul Darabani)
Gher$in Darabaner, destul de

cunoscut ca vechia lindar al
rato$uluT ce se afla pe acest

loc construit la drumul mare.
Inlesnirile date de proprietarul mo$ieT ; foloasele ce putear' trage de la taberile de eara.u$1 ce umblati cu transporturT de diferite producte ;
durile de vite de negot ce
treceaa in Bucovina $i carT totT
Paceaa popas aicea; apor apro-
Calitatea plmintuluT este buna,

favorabill agricultureT $i
cultureT.
Stenil inproprietaritY ati 555
$i 270 hect. padure, tinr cu

diferite esente, intre carT predomina stejarul ; aceasta padure
aflata in treT locurT poart treT
numirT : Buleandra, Grozava
Podriga.
Sunt treT livezT pe moqie cu
diferite speciT de fructierT, in
suprafata de 71/2 hect.; $i pe
torir pe mult1 EvreT a umplea
tina fie-care livada se afla

vie, care luat in totul, e de
tirgul, a$a ca la 16 Octombrie

1839, se i facu inscrisul de invoiala intre proprietar
vetT, pi-in care se statornici pe
181/2 pogoane. IazurT sunt II,

din carT cele mar mar! numite :
Iazul-TurculuT, cu o suprafata,
de 42 hect.; al-Milancel, de 22
pierea de cursal Prutulur, ho-
#8878. Mando Diolionar Geografia. Vol.
www.dacoromanica.ro
DARABANUL
DASCXLUL-CREATA
58
hect.; $1 Ieparia, de 22 hect.,

toate cu pese' buril' si raer.
Podriga si Ie$anca sunt pira-
Darabanul, mic afluent al PiriuluI-din-Bahnl, com. Stolniceni,

judetul Suceava.
Comerciul se face de 2 &ajumad.
Numarul vitelor marI e de

290 si al celor micI de 370.
Tele principale carY trec pe mosie. Se gseste preatra calcarlc
Darciul, lac, in judetul Ialomita,
si grezia in lespezI, pe malul
pl. Ialomita-Balta, com. Chioara.
PrutuluI li se extrage numar
Are trestie, papura si tipirig, si
DascAlul, lac, in com. Jupinesti,

pl. Rtul-Doamner, jud. Muscel,
pentru trebuinta locall.
contine apa numaI and apele

DunareI sunt in crestere.
intre Dealul-CruceI si Vatra-SatuluI.
Dargota, deal, com. Titireciti,
DascAlul-Creata (Pitar-Mou),
com. rur., jud. Ilfov, pl. ambovita, spre N. de Bucure$ti. E
situata aproape de unde izvo-
Drumurr insemnate sunt : ca-
lea judeteana de la Radauti

prin Paltinis ; catea comunala
ducatoare la tefnesti pe dea-
supra Bivolulul; aceea ce duce

la Saveni, pe deasupra MileanceI si a Ttarasenilor, lar de la
Tataraseni pe la Balinti la Botosani ; acel ce duce de la Do-
rohoitt pe la Girbeni si HaVirna ; acel ce duce la Dorohoiti pe la Hude$ti si Lisna si

acel ce duce la Herta si Mamornita pe la Bagiurea, Baranca si Orofteana.
Hotarele mosieI cu : Hudesti,
Conce$ti, Ghitcauti, pe laturea
sudica ; Teioasa, Paltini$ul, Bivo-
pl. Ocolul, jud. Vilcea, In departare de 250 ni., spre E., de

vatra satula.
Daring, lar, In partea de N.E. a mosieI si a comuna Todireni, pl. Jijia, jud. Botosani.
d. - s., Varasti - d. -j.,
Dart-Iuc, Incoad, in jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Sarighiol, cat. Hagilar ; este situata intre valle Hagilar si Ilanlic, pe care le domina prin inal-
pe laturea estica; Milancea si

Cordareni pe laturea vestica.
LocalitAtI insemnate sunt :
Dealul-Ursula, Valea-Iesanca,
cu o po-
pulatie de 1487 locuitorI, carT

locuesc in 318 case. Sta in legatura cu com. Afumati, printr'o
sosea vecinala.
Suprafata totall a comuna
timea sa, care este de 93 m.
e de 2909 hect. Proprietaril aj
E acoperita Cu verdeata.
1840 hect., din carI cultiva 1130
(ro hect.
lul, pe laturea nordica ; Prutul
$i o mica parte din Teioasa
reste valea Mostistea, la 23 kil.

departare de Bucure$ti
Se compune din satele : Creata, Dascalul, Runcul, Varasti-
Darul, munte, jud. Muscel. (VezI

Dara).
izlaz, 700 padure).

LocuitoriI cultiva tot terenul in
intindere de 1069 hect.
Dascalul, sat, judetul Ilfov, pl.
(la Creata, Dascalul, Varasti-
In comuna sunt 4 bisericI

Dimbovita. Face parte din com.
d.-s. si Varasti-d.-j.), deservite
Ponorul-Ap el or, Izvorul-Boerultif
rurall Dascalul-Creata. E si-
si Ripele-Ciorbenilor.
Numirea vechie a satuluI dupa
documente, era Cibiceni ; lar
tuat spre S.-E. de VArA$ti-d.-s.,

l'higa Valea-Mostistea.
de 3 preotf si 4 cintaretr. Are

2 coli: una in Dascalul s't
alta in Creata; I moard cu aburI; 1 masina de treierat ; 1
helestai ; 2 poduri statatoare.
Comuna numara 273 contrib., si are un buget de 5047
la la venituri si 5003 la la
actuala a capItat-o in urma du-
pa numele starer sociale a locuitorilor, cae apartineag la capitania locala a corpuluT Darabanilor. DarabaniT erai1 corpul
de armata pedestru si permanent. Obligativitatea servicluluT
trecea de la tata la fig In starea

valida. Din acest corp se luati
strajile la Curtea DomnuluI,
unde sta in tot-de- a-una un capitan de darabanI. Serviciul

Darabanilor era distins la scau-
nul Domnia, dupa cum arata

si Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldova.
Are locurI smircoase. Populatia luI e de 462 suflete.

Suprafata total a satuluI e
de 867 hect. Eforia Spitalelor
din Bucuresti are 582 hect., din
cal-1 cultiva, prin arendasiI sal,
372 hect. (lo izlaz, 200 padure).
LocuitorlI ari 285 hect.
Poseda o biserica, cu hramul
Adormirea, deservita de i preot
si I cintaret, si o scoala mixta,
frecuentata de 13 elevi si 3 eleve, cu intretinerea careia statul cheltueste anual 1900 la.
Localul $coaleI s'a construit
din fondurile judetuluI, in anul
1886.
www.dacoromanica.ro
cheltuelf. In anul 1885 erad 343

contribuabilr.
Dintre locuitoff, 342 sunt plugarr, 6 aii diferite profesiunI.
Ocupatia. lor de capetenie e

Aratura se face cu 201 plugurT :
140 cu bol si 61 cu cal.
Locuitoril ari 233 care si carute : 183 cu bol si 50 cu cal.
Comerciul se face de
clumarr si 1 hangia.
cir-
DASCLULUT (PISCUL-)
59
Numgrul vitelor mail e de

1024 (290 cal si epe, 382 bol,
217 vad si vita', 21 taurT, 34
bivoll, 80 bivolite) si al celor
mid de 1991 (15 capre, 290

porcI, 1686 I).
Locuitori improprietgritI sunt
223 si neimproprietgritT, 131.
DAUTCEA
Daova, vale, 4 kil. spre N. de

com. Corabia, pl. Balta-Oltul-
dini. Populatiunea sa, compusg

numal din Turd si TAtarl, este
de 133 familiI, cu 457 suflete ;
ocupatiunea el principalg este
agricultura. De aci pleacg urmgtoarele drumurI comunale : la
Valali, Cheragi, Hazaplar, CaraOmer, Canli-Ciucur si in Bul-
d.-j., jud. Romanati. Tac calea

feratg si soseaua Corabia-Caracal, acolo unde ele se intretae ;
trece pe ling5. com. Selistioara
si Gircoval si se terming In
Dungre la Teiul-BoajuluI.
garia.
Dascfiluhif (Piscul-), deal,
Datcoiul, mofie, in comuna Tojud. Tulcea, pl. Mgcin, pe terihani, jud. Buzga, cgt. Valeatoriul com. rur. Jijila. Este maT
Scheilor. Are 412 hect. finete
mult o prelungire orientalg a
si vil superioare pe colina Drgculmd numitg Dealurile-Pricogaica.
In
Daulu-Chioi-Ceair, vale, in judetul Constanta, pl. Mangalia,

com. Cheragi, cgt. Valali. Se in-
tinde de la S.-E. satuld DaulaChioi ; trece prin satul Valali

si se deschide in valea A cargea. Are o directie generall de
panuld, sari ale-MAcinuld ; se in-
tinde spre N., avind o directiune generalg de la S.-V. spre

N.-E.; brAzdeazg partea nordvesticg a plAseI, si pe cea sudesticg a comuner. Malurile sale
se terming. in piriul Jijila. Pe la
poalele sale nordice curge valea
Jijila si merge drumul comunal
Jijila-Greci ; pe muchie merge
un alt drum comunal, MAcinVgcgreni, ce trece culmea Pricopanuld, printr'un frumos defileti. E acoperit cu putine pg-
dull, finete si semAngturT.
Datcoiul-Bligel, mofie, in jud.

Buzgti, comuna Tohani, cgtunul
la V. cgtre E. E situatg
Valea-Scheilor. Are 300 hect.

viI, livezl, fineatg, precum si
piatrg de var. Pe dinsa se aflg
Wile Boboci. E proprietatea

Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju-
$coald Crdciunescu din Mizil.
detul Constanta, pl. Mangalia,

pe teritoriul com. rur. Cara-
Datcul, sfoaret de mofie, in jud.
Omer, Se intinde intre dealu-
BuzAti, comuna Tisgul, cgtunul

Valea-CapreI. Are 30 hect., din
rile CoruSirtl-Bair, Cara-OmerBair si Cara-Iuiuc, Cu o directiune generalg de la N.-V. cgtre
care 15 arabile, 6 lived, 6 11neatg si 3 sterp. Se ja im.preung cu mosia Frgsineanca sati

Datcul, din coin. Ngeni.
S.-E. Malurile sale sunt putin

inalte. Valea intreagg este dominatg de virfurile Cheragi I
DaculuI (Piatra-), numire ce

se mal dd muntelut Dintele, din
com. RusiavAtul, jud. BuzA.11.
Daova, cettun, care formeazg

partea de E. a orasuluI Corabia, din jud. Romanati. Situat
pe marginea DungreI. Ad tgr-
Datcul, mofie, jud. BuzAti, com.
(120 m.) si Ghiuvenli 11 (252
Ngeni, proprietate mosneneascg.
m.). E situatg In partea meri-
Face impreung Cu Frgsineanca

si Prosca un corp de 180 hect.,
din care 100 pgdure, restul viI,
argturl $i fineatg.
dionalg a plAseT si cea esticg a

comund.
mul DungreI din partea noastrg
Daulu-Chioi, sat, in jud. Con-
doming malul drept al Bulga-
stanta, pl. Mangalia, cgt. comu-
rilor, $i asta explicg importanta

militar a acestuI punct strategic in ultimul resbel din 187778. Altitudinea terenulta d'asupra niveluluI mgreI este de 83
m. E o sectiune comerciald, lo-
in
partea meridionalg a plAseI si

cea sud-vesticg a comund.
Dautcea, sat, jud. Constanta. E asezat in partea sudicA a plAser

Isaccea si cea esticg a comuneI
Orta-Chioi, de care depinde, la
neI Cara - Omer. E situat in
2 kil. spre S.-E. de resedintg,

pe ambele maluri ale piriulul
Dautcea, de la care si-a luat
numele. Are o intindere de 8o
partea meridionald a plAsef si

cea sud-esticg a comuneI, la 5
kil. spre E. de cAt. de resedintg, Cara - Omer, pe valea

Sirti, inchis numaI in partea
hect. s'i o populatie de 53 fam.,
cuitg de vre-o wo familiI, din
nord-esticg de dealul Mezarlic-
se aft. dealul Consulul.
cad 7 Gred, 10 Tiganf si
Sirti si dominat de virful Valali, care are 102 m. Suprafata
Dautcea, deal, in jud. Tulcea,
sa este de 780 hect., dintre

care 45 sunt ocupate numai
de vatra satuluI $i de grg-
pl. Isaccea, pe teritoriul comund Orta-Chioi si pe al cAtunuld

Dautcea. Se desface din dealul
BulgarI. Din Dasova pleac so-
seaua spre Bechet, spre Izlaz,

Caracal ;
feratg.
tot de ad si
unja
sati 244 suflete. In apropiere
www.dacoromanica.ro
DAVID (GRINDUL-LUT-)
60
DAUTCEA
Ghiobilche-Bair. Se Intinde spre
E., avind o directiune generan

de la N.-V. spre S.-E. si braz&l'Id partea de .S. a plaseI si
pe cea de S.-E. a comund.
S. a plaseI Medjidia si cea orientala a com. Mamut-Cuius, printre dealurile Acargea-Bair la V.

si E., talud drumul comunal
Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi.
Este situat Intre pIllul Dautcea (afluent al pirluluT Taita) si

valea Musafir-Culac (afluent al
vad Alibei-Chioi); lasa. sine E.
Dautlar-Dere, numirea pe care

o poarta valea Odagi-Culac la
locul unde se deschide in va-
dealurile Clz-Bair si Dealul-Feter.
lea Vaivasin-Dere, judetul Con-
Intre el si dealul Consulul, se In-
stanta. Are o directiune generan. de la S. catre N. si mer-
tinde o vale, prin care merge

Chioi. Pe muchiile sale merge
ge printre dealurile Odagi- Bair

.si Acargea-Bair, fiind dominata
drumul comunal Cineli-D autce a.
de virful Idres-Chernos (127 m.).
Din poalele sale sudice izvoresc
Brazdeaza, ca si precedenta,
partea estica a comund Mamut-
drumul judetean Bas-Chioi-Orta-
plraele : Emir-Asan-Culac si Mu-
safir-Culac, lar din cele nordice

plr. Dautcea. Virfurile lu ating
283 m., 279 m., 265 m. si 260

m.; sunt puncte trigonometrice
Hancearca, comuna rurala. Ba-
labancea. Se desface din virful Almalia (370 m.); se Intinde
spre E., avind o directiune ge-
neran de la E. spre V.,
for-
mind un semi-cerc ; brazdeaza

partea sudic a piase si pe cea
vestica a comuner ; lasa spre E.
prelungirea numita Dealul-Hancearca. Din poalele sale sudice
izvoreste valea Acar-Cula, iar
din cele nordice valea SarapDere si afluentul sal valea David, carl din pricina lu aii maInri cam rIpoase. Pe la poalele
vestice si pe valea Sarap-Dere
merge si drumul comunal Cerna-
Cuius, si cea sudic a plaser
Hancearca. Are o Inaltime de
Medjidia.
346 m.; e punct trigonometric de

observatiune de rangul I-iii, dominind asupra satelor Hancearca, Geaferca-Rusa si asupra pi-
Dava. Vez! Petro-Dava, judeWl
Neamtu.
3-lea. E acoperit In cea mal
mare parte cu padurl.
David, sat, in jud. Roman, pl.
Moldova, com. Valeni, spre N.-V.
rluluT Taita. Este acoperit mal

numai cu padurT; poalele sale
estice sunt acoperite cu pastml
Dautcea, pida, in jud. Tulcea,
de satul Valeni. Are 34 farnilir,
si semanaturI.
pl. Isaccea, pe teritoriul com.

rur. Orta-Chioi si pe al catunuluI Dautcea. Izvoreste din poa-
saii 135 suflete, din carT 32 contribuabilI, carl locuesc in 33 case.

Aceasta populatie este maT toata
lele de N.-E. ale dealuluI Ghio-
compusa din UngurI (30 fanal',
bilche-Bair ; se Indreapta spre
cu mo suflete). Are o biserica
E., avInd o directiune generan.
catolica de lemn. Se numea mal

Inainte si Scheia.
de la S.-V. spre N.-E.; curge

pe la poalele nordice ale dealuid Dautcea, de la care si-a luat
numele, si, dupa. 5 kil. de curs,
se varsa In pIr. Taita, pe dreapta,
Ruga moara lu Nicolati. Catre
David, deal, prelungire a dealuluT Gorgan, ce inconjoara sa-
tul Albesti, pl. Crasna, judetul

Falciti.
varsarea sa locul e cam mlas-
tinos. E talat de drumul judetean Orta-Chioi-Bas-Chioi si
dominat de piscul stincos al

dealuluT Consulul-Mic.
David, piriii, ce curge prin jud

Roman, pl. Fundul, com. Bra.testi. Se varsa. In phiul Brateasca, pe dreapta.
David, pirifi, in jud. Tulcea, pl.

Isaccea, pe teritoriul catunului
Hancearca, com. rur. Balabancea. Ia nastere din poalele nordice ale dealul al David, se Indreapta spre N., avind o direc-
tiune generan de la S. spre

David, movild, in pl. IalomitaBalta, judetul Ialomita. E situata pe muchea coaste Ballganului, Intre satele Copuzul si
N.; brazdeaza partea sudica a

plasel si pe cea vestica a com.
Cursul eta este cam repede.
Curge numaT prin padurI, si
Crasani.
dupa 15 kil., se vars1 In
Dautlar-Buiuc-Dere, alta nu-
Alti
pi-
Sarap -Dere, pe dreapta,
mire a vdei Ciacal-Dere, judetul Constanta. Sub acest nume

pleaca din dealul Cesme-CulacBair ; curge apoT sub numele
de Acargea-Ceair si in fine sub
David, movild, In pl. IalomitaBalta, jud. Ialomita. E situata.

pe Baraganul, spre V. si in a-
cel de Ciacal-Dere. Sub Inriiul nume brazdeaza partea de
David, deal, In jud. Tulcea, pl.
David (Grindul-luI-), grindsati

loe ridicat, de asupra stufuld
Isaccea, pe teritoriul catunuldi
inconjurator, In jud. Tulcea, pl.
nu departe de izvorul aces tuia. E tdiat de drumul comunal Cerna-Hancearca.
propiere de satul Ciulnita.
www.dacoromanica.ro
DAVID (POIANA-LIA-)
Sulina, pe teritoriul catunulur

Letea;com. rur. Satul-Noti. E situat in partea vestica a plaseT, si
in cea sud-vestica a comuner. Se
desface din grindul Letea. Are

forma lunguiata. Comunica
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-T
de 30 hect. E neproductiv,
Dintre locuitorir improprietaritT in 1864, care aveai1 bol,
Atara de agricultura, locuitoriT

se mar ocupa Cu rotaria, cojoca-
sunt loi carT al:1 primit cite 3 i/2
ria, cizmaria si boiangeria. Pro-
Miel de pamint (din 4 falcT cit

li se cuvenea dupa lege), iar
37 (clacasT cu palmele), cite
dusul muncer /I desfac in ju-
200 prajinT.
Poseda o biserica de platra,
fiind acoperit Cu nisip. E taiat de
foarte vechie, care fiind stricata
un drum comunal, ce duce de

la satul Letea, la malul bratu.
de o furtuna', s'a reparat acum

veo 40 de anr in urma, cu chel-
lur Sulina.
breni. E cunoscuta pentru fine-
tuiala Domniter Sasca si Cu osteneala unuT calugar anume Ioil.

Biserica e deservita de 1 preot
O 2 eclesiarcr. Sunt: 2 mori cu
cite o piatra, pe apa pirliasulur
ce vine despre Tibucani; 2 fIe-
tele ce se cultiva ala
Axil.
David (Poiana -lui-), 'm'ami,

pe mosia Almasul, in jud. Neamtul, pl. Piatra-Muntele, com. Do-
Davideasca, mofie, in jud. Buzan, com. Simileasca, cat. Spatarul. Parte a fost data la locuitorT in 1864 (64 hect.), lar restul (27 hect.) a ramas proprieta-
Davideasca, peldure, supusa regimulur silvic, in jud. Muscel,

pl. Argeselul, com. Davidesti.
Are o intindere de 300 hect. si
compusa din stejar, fag, carpen, jugastru, plop si alun.
Davideni, sat, in com. Pastraveni, jud. Neamtu, pl. Mijloculd.-s. E asezat pe sesul ce se in-
tinde catre vestul riulur Moldova, la 3 kil. departare de

acest ri. Se mrgineste la N.
cu Spiesti si Pastraveni ; la E.
Cu satul Versesti, din jud. Roman, de care se desparte prin
1.1111
Moldova ;
la V., cu Ure-
cheni s't Radeni (mosiI); la S.,
cu satul Tibucani-d.-s., si Tibucani-d.-j.

suflete, totT Rominr, caff se indeletnicesc cu agricultura si
detele Olt si Teleorman, la t'irgurile : Glavaciocul, Draganesti,

Mavrodinul, etc.
In comuna se cultiva 40 stupT
cu albine ; iar gindaciT de matase dati pana la 8o kil. gogosi.

Porumbul se cultiva pe 175
hect. Prunele produc in termen
mijlocii1 6440 decalitri tuica
pe an.
Vite sunt : 250 boT, ii6 vacT,
65 viteT,
13
cal, 9 epe, 340
capre, 12 tapT, 146 rtmatorT si

29 or.
Aci se fac doul iarmaroace :
Comuna se intinde pe 81
unul la 27 Iulie (Sf. Pautenmon), si altul la 29 August
hectare. Numrd 200 contribu-
(Tderea Capulur SI. Ioan).
Numarul vitelor se urca la

zoo de capete.
rului. Are 16 hect. padure si

1 1 hect. fineata si izlaz.
DAVIDEM
61
abilf. Are un budget, care pe

anul 188990, prezinta la veniturl suma de 1399 leT si la
cheltuelT 1242 leT. In anul 1855
Davidesti, com. rur., jud. Mus
era(' 146 contribuabill.

La 400 metri departare de co-
cel, pl. Argeselul. E situata la S.
muna, (in partea de E.) trece
de Cimpulung, pe malul drept
riul Argeselul, in care se varsa
al riuluT Argeselul. De aci pana

la Cimpulung, sunt vr'o 30
valle: CodeseluluT, Patululur,

Stoian, Verdenilor, Carametilor,
de kil., lar pana la subprefectura si judecatorl, 5 kil., daca comunicatia se face pe Va- lea-Tite$tilor. Cu trasura sunt
Tiganilor, Buder si BatatureT,

toate pe teritoriul comuner Da-
I0 kil., pentru ca soseaua ocoleste prin comun ele Raco-
vita, Titesti si Livezeni.

Forma comuneT e lungareaVa. Se intinde si pe o parte
si pe alta a soseler care o
leaga cu Contesti si Voroveni.
Patru sosele comunale strabat
com. in diferite directiunr.
Se margineste la V. cu com.
Titesti, la N. cu com. Voroveni, la S. cu com. Contesti si
la E. cu apa CircinovuluT.
N'are niel un catun alipit.
Populatia com. este de 810
videsti.
In jurul sail sunt locuri arabile, livezr de finete si livezr
de prunr. Spre E. si V. are

dota culmr de dealurT,
Mar de acestea mal sunt:

Dealul-Fintinelelor, intre ValeaFintinelelor si Valea-Vacer si
Dealul-Malaiulur tntre Valea Va-
ca si apa Circinovul.
LocuitoriT sunt mosneni din
mosT-stramosT, atara de vr'o 30,
s'ad improprietarit dup

legea rurall din 1864, tot pe
carT
cresterea vitelor, lar in timpul
locuitorI (416 barbatT si 394

temer) formind 201 familif, carT
verer si Cu pescuitul.
locuesc in 193 case.
proprietatile mosnenilor.
www.dacoromanica.ro
carT
domina Valea- Argeselulur, ramurT din Carpati numite : Dealul-SatuluT - de - Rasarit si Dealul-Satului - de- Apus, acoperite
cu padurT de tufani.
DAVIDETI
DADETI
62
hala, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com. DrAnicu.
se face comert cu vite mur $1
mul Sf. Imparatr, tirnosita la
anul 1874, la constructia careia

a contribuit mult d. Const. Hagi-
Davidoaei (Dealul-), deal, jud.
domestice.
In Da.buleni este o $coa1 de
Are 2 bisericr: una cu lira-
Nicolati, $1. care se Intretine din
dania ctitorulur prin mar multe

zapise de creanta $i pamint ;
Dorohoiti. Incepe de pe mo$ia

Cu acela$T nume, com. Corlateni, pl. Co$ula. Se intinde spre
S. pana de asupra satulur Po-
bletT $i una de fete, ambele de

gradul I, conduse de 2 invatatorr $i frecuentate de 135 elevI
dul-Stamater, com. Borze$ti.
(90 blett $i 45 fete), din 230
a doua, zidita de enoriag la anul 1771 $i reparatd la 1832,

Cu hramul Inaltarea-Domnulur
$i care se intretine din dania
Davidoaia, sat, pe mo$1a V15.-
facuta de raposatul Manole Popa
deni, jud. Dorohoiti, pl. Co$ula,
Ene, cedindu-T mar multe pe-
com.
tece de pamint mo$tenesc. Am-
bele sunt deservite de 3 preotr

$i 4 dascalr.
coala dateazd din timpul

lur Al. Ghica. Pentru ca vechiul
local se ruinase, la anul 1870

s'a zidit alt local din contributiunile locuitorilor.
coala se
frecgenta regulat de 50 baetT
$i 17 fete, din numarul de 8o
copir Cu etate de la 6 pana la 12
anr. Cu intretinerea $coaler sta-
tul cheltue$te anual 404 leT.

Comuna contribue pentru $coala
cu cite 400 ler anual $i pentru

cult cu 160 lei.
tit.i carte 184 brbati $i 34
femer.
micr, cu cereale, luminarr $i tot

felul de articole ale industria
Corldteni. Din vechime

era trup a parte. Are o populatiune de 17 fam. sa.5 68 sufl.
li O buna situatie. Satenir improprietaritI ati 42 hect. pamint.
Dibuleni, com. rur., in S.-V. pla$er Balta -Oltul -dejos, judetul

Romanati, a$ezat pe un loe intins
$i
$es,
strabatut de o
vale, prin care curge un ptriti,

linga balta Glodul, in apropiere de Dunare $i balta Potelul, $i llaga hotarul judetulur Dolj. Se compune din satul
Dabuleni, din despartirile Broasca yi Ciungul. Se invecine$te spre
V. cu com. Caldra$i (Dolj) $i e
la o departare de 38 kil. de
copir (50 bletT $i 8o fete) in virstA de scoall. Are 3 biserici: Sf.

Nicolae (1842), Sf. Gheorghe
(1817) si Sf. Gheorghe din Ciungul (1850), deservite de 5 preotr
$i 6 cintaretr.
Dabuleni era statie de car

de po$ta, pe vremea cind exista
acest servida la nor in tara, la

drumul vechiti de la T.-Magurele la Calafat (9 poste) ; avea
16 cal de po$ta $i facea statiune la mijloc futre po$tele Ostroveni $i Gura Padiner.
Dadeti, sat, in partea S. a com.

Bdiceni, jud. Ia$i, pl. Bahluiul,
situat pe valea piriulur Bahluetul.
Are o suprafata de 1000 hect.
li o populatie de 50 fam. sal

259 locuitorr Rominr, carr se ocupa cu agricultura $i cre$terea
vitelor. Are o biserica zidita din
piatra ; e deservita de un preot.
Numarul vitelor e de 616 ca-
Davideti, sat, in partea de S.

a comuner Rusca, plasa Prutul; judetul Falciti, a$ezat pe
valea piriulur Nemteni. Are o
Caracal $i de 31 kil. de Corabia. Are : (1886) 783 contribuabilr : 1173 fam. ; o populatie in total de 4712 locui-
cornute, 54 car, 314 or $1 70
suprafata cam de 70 hect. $i o

populatie de 33 fam., sati 184
sufl., din carr 34 contribuabilr.
Locuitorir sunt razeg vechr.
torY, din carr 2358 barbar li

2354 femer, 136 persoane $titi
rimatorr.
Are o biserica facuta la 1820.
Davideti, sat, face parte din

com. rur. Spineni, jud. Olt, pl.
Vedea-d.-j.

locuitorr. Aci e o biserica t'irnosita in zilele lui Constantin
Voevod, de Stan Ereii, Vlada
Erita, Mihaiti Sandu, etc.
carte.
Budgetul com. pe 1886/87 a

fost de ler 11150 la veniturr $i
de 10555 ler la cheltuelf.
Locuitorir se disting printr'un
port special, iar casele lor sunt
parte bordee li parte de zid.

Are 7 mori pe apa, 13 stabilimente comerciale. Pe proprietatea com, se fac 2 bilciurr:
unul, la Dumineca Floriilor, Vine
5 zile li. e infiintat de la 867; al
doilea, la 9 Septembrie, tine 5
Davidetilor (Mahalaua-), ma-
zile $i e infiintat de la 1867. Adi
www.dacoromanica.ro
pete, din cae: 178 vite marr
Dadeti, sat, face parte din com.

Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuciti. E situat pe coasta dealulur
cu acela$T nume, departe de Vul-
tureni de 5 kil. 034o m. Are o

populatie de 56 fam., san 246
s Ifl., locuind in 51 case.
Teritoriul catunulur este de
307 hect.
Locuitorir, fo$tr cllea.$1, ati
fost improprietaritr la 1864. Er
stapinesc 117 hect., lar proprietarir, d. Gh. Demetriade si
d-na Maria Chica, aii 190 hect.
DA.DWI
Dadeti, bdltoag-17, in suprafata

de 40 prajinT, in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
Dcleti, riftd, ce se afl in satul

Cu acelag mime, com. Vultureni, jud. Tecucin.
Daeni, com. rur., in jud. Constanta, pl. Hirsova.

Este situata in partea N.-V.
a jud., la o departare de 102

kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala jud., si in partea septentrionala a plaseT, la
26 kil. spre N.-E. de oraselul
Hirsova, resedinta plaseT. Alte
com. invecinate cu Dleni sunt:
Ostrovul la 8 kil. spre N., Girlici, la 6 kil. spre S.; Urumbei,
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai, la
14 kil. spre S.-E.
Hotarul amanuntit al com.
este urmatorul : Plecind de pe
malul drept a DunareT (si anume Canalul-MAcinuluT), la 4
kil. spre S.-V. de satul Daeni,

hotarul se indreapta spre N.-E.,
urnand malul drept al canalu-
63
DXENI
. privalul BAroiti in partea cea

mal larga a luT ; se indreapta
apoT spre N.-V., traverstnd d'a
raspindite in diferite dimetiunT; parte sunt naturale, parte
curmezisul o insula copri n sa in-
din urma spre paza i spre o-
tre privalul Baroiul si Dunare,
rientare.
artificiale, facute in timpurile
trece pe Rugg o padurice de salciT,
Valle nu sunt nu meroase; prin.
pe care o lasa afara din hotar
tre ele insemnam : Valea-Mosu-
ajunge pe malul drept al CanaluluT-McinuluT, de unde am
luT, la N.; Valea-MezetuluT, la E.;

Valea-StanciT-Seacl s't Namalesti
plecat. Forma hotaruluT este
la S.-E., valea Bertesti la S. si
aceea a unuT trapez neregulat,

cu baza intoarsa spre Dunare;
S.-V., si vi-e-o 12 micT Aral ce
se gasesc in interioriul satuluT
lungimea perimetruluT este cam

de 40 kil. ; iar intinderea intreg
teritoriuluT este de 89 kil.
Daeni.
Apele, carT uda comuna sunt
Dunarea-Veche san Canalul-MA-
Se margineste la N. Cu comuna urbana Ostrov, despartindu-se prin Oda Bareiul, Va-
cinuluT, la V., formind insulita

Tofanari ; privalul Baroiul, tot
lea-MosuluT si dealul Cairacul ;
la E. cu com. rur. Urumbei, de

care se separa prin dealul Cai-
la V., trecind si pe linga satul

Daeni, in partea. de V.; girla
Venga, ce uneste Dunarea cu
privalul Bareiul ;
numit
racul, Valea-MezetuluT i muchea
Valea-Villor de la Pinga, prin
la S. cu com.
Girlici, separindu-se prin valea
N. comunef, piriul numit Valea-
Bertesti i prin o linie conventionail ; la V. cu jud. Braila, de

care desparte pi-in Dunare (Ca-
inceputul
DealuluT-StanciT ;
nalul-Macinulur).
Viilor, sari Topirsciul, si, pe la

s, Valea-StupineT,
prin centrul comuneT ; vaile de

maT sus an malurT inalte
pease pe alocurea.
Solul este accidentat in gene-
Este fermata dintr'un singur
luI-MacinuluT, pana la locul unde
ral, afara de o mica portiune
face o cotitura in dreptul MovileT-PopeT ; de ad i o ja putin

spre S., urcimi girla Baroiul,
pana unde se deschide ValeaMosulur ; de ad se indreapta
spre E. si S.-E., taind soseaua
la V., coprinsa intre Dunare

canalul Baroiul, fermata din 5.
insulete de diferite marimr, din
carT dou5. acoperite cu padure
de Weil; si o alta parte foarte
accidentata, constind din va
cat., Daeni, resedinta, asezat

pe malul drept al privaluluT BI-
judeteana Ostrovul-Hirsova, urea Valea-Mosulul, se ridica pe
inalte i ripoase intre earl e
asezat satul Daeni. Cele mal
383 hect. ocupate de vatra sa-
Dealul-MosuluT, 'Ana pe muchea
insemnate dealurT sunt: Dealul-
tuluT, Cu 355 case, lar restul de
dealuld CairaculuT, de unde se

indreapta spre S. si S.-S.-V.,
MosuluT (117 m.), la N.; Cai-
8541 hect. impartit intre Stat

cu proprietarT ; acestia poseda
coborind de pe dealul Cairac,

scoborind putin valea MezetuluT
taie apoT Valea-Stancir, i urea
muchea DealuluT-StanciT, pe care
o tine cit-va timp pana se coboara
apoT Bugg valea Namalesti, de

unde ola spre V. si N.-V.-V., taie
Valea-Stancir-Seaca, urea si scoboara Dealul-Stancii, urmeaza
valea Berte0, taie din noi:i dru-
mul judetean Ostrov-Hirsova,
racul (I I0 M.), la N.-E.; DealulStand! (r43 m.), la E.; Mezetul (89 m.), la E.; DealulStanciT (120 m.), la S.-E.; Dea-
lul-Viilor (74 m.), la S.; toate

sunt acoperite cu finete, semanaturT si vil. Movile sunt In numar
de vre-o 25, intre car! mal insemnate sunt : Movila-Enicerilor

(I 18 m.) i movila Ciuroboaia
(120 m.) la S.-E. comuneT; cele-
l'alte sunt de deosebite marimT
www.dacoromanica.ro
roiul, intre valle adincT

pease: Valea - Viilor i Pinga,
ce se deschid in privalul BAroiul.
Suprafata totall a comuneT
este de 8924 hect., din cad
2541 hect., lar locuitorif stapinesc 600 hect.

Populatiunea sa este de 35
familif, cu 1654 suflete, implitita cum urmeaza : 848 barbatT,
806 femeT, din earl 945 nee&
satoritT, 638 casatoritT, 67 vaduvT, 4 divortatT; 202 sin carte,
1452 nu stin ; din acestia sunt
1648 cetatenT RominT, 6 supusT
strain! ; 1637 ortodoxT, 17 ma-
DAENI
homedanT; 324 agricultor! si
tinuta de locultorT; are io hect.
meseriasT, 2 cu profesiT libere, 4
de la stat, si e deservita de
comerciantl si 5 industrias'''.
preot, i paracliser i i cintaret.
Are o scoala rurala mixta;
ContribuabilT su nt 335.
In ceea-ce priveste intinderea
conclusa de i invatator si o in-
felul terenurilor, cele 8924

hect, ale comuneT se divid astfel : 445 hect. teren neproductiv (din care 533 hect. ocupate
de vatra satulul si 62 hectare
vatatoare, frecuentata de 97
elevT inscrisT, din cal< 77 baetT
1 20 fete.
Daeni, insuld, in Dunare, jud.
baltf, mlastinT, etc.); 8519 hect.
Constanta, plasa Hirsova, pe te-
teren productiv (din care 2479
ritoriul com. rur. Daeni, de la

care si-a luat numele. Este asezata in partea vestica a pla-
hect. ocupate de stat cu proprietariT, 6000 hect. ale locui-
torilor). Terenul productiv coprinde : 3700 hect. teren cultivabil (apartinind locuitorilor) :
4421 hect. teren izlaz (din care
2479 hect. ocupate de stat cu
proprietariT si 1942 hect. ale
locuitorilor); 300 hect. teren
padurT, apartinind locuitorilor.
Sunt 324 plugarT, carT ag 221
plugurT, 27! care si carute, 5
masinT de secerat i lo grape
de fier.
Sunt in comuna 12400 capete
de vite,
cu seama 01, boT
i cea nord-vestica a comuneT. Este formata. de Dunare

seT
un brat al san, numit VerigaDAenilor, care ucla comuna la

V. Insula are o form5. lungu-
lata, eliptica, o lungime de 5

kil. si o largime medie de ikil.
Intinderea sa totala este de aproape 400 hect. Malurile el
sunt n general joase, ceea ce
se ocupa
i Cu
pescuitul.
In comuna este I rama cu

abur! si 14 morT de vint.
Comerciul este activ si se face
prin oraselul Hirsova, la 26 kil.
spre S.-V., de catre 5 comerciantI (dintre carT 3 circiumarl)
LocuitoriT se ocupa. cu olaria,
trahtaria i putin cu dulgheria

rotria. El desfac produsele
munceT lor la: Slavitesti, Ladesti
Brosteni.
Vite sunt : 18 ca.T, 262 bol,
226 vacT, 67 of si 294 porcT.

Pe riul Luncavatul, in raionul
com., sunt 2 morT de macinat.
Sunt 116 locuitorl improprie-
taritT la 1864 cu 453 hect. arabile in mosia Ddesti a statuluT si pe mosia d-lor Elenca si
Fevronia Vladescu.
In Dealul-Caramizilor, ce apartine acesteT comun e, se liad
PartmaturT de caramida.
coala dateaza aci de la anul
1864. Cladirea e proprietatea

comuneT. E frecuentata de 15
elevT, din numarul de 91 (46
bletT si 45 fete) in virsta de
scoala. titi carte 114 barbatl
Deti, com. rur.,jud. Vilcea, pl.
si 4 femeT. Cu intretinerea scoale!, statul cheltueste anual 15121.

oseaua Cotosmanul i Horezul inlesneste comunicatia intre comunele : Daesti, irineasa,
Roesti i Popesti.
Veniturile com. Dlesti se urca
Oltul-d.-s. E compus5. din 4
la 1171 leT anual si cheltuelile
catune : Vechia, Curti, Valea-
la 1132 leT.
Caselor si Saioci. Pamintul, pe

care se afil aceasta comuna, a
E brazdata de dealul Cotosmanul cu piscul numit Teapa,
fost al unuia Stoica, care l'a &cut

danie schituluT Dintr'un-Lemn.
Dealul-Caramizilor, Firijba, i udata de valle: Meielor, VilculuT,

Caselor i Cernisoara.
Se margineste cu comuna Popesti la N., irineasa la S., Frn-
face ca adesea este inundata de

Dunare. Este acoperita cu salciT
rachitT si pe icT pe colo cu pasunT.
porcT.
LocuitoriT
DAEVT1
64
Este situatg pe valea
si consta in import de coloniale si manufactura i in export

de cereale, vite (oT cu produ-
LuncavAtul, intre dealurile : Firijba, Cotosmanul i Caramizile,
la 34 kil. departe de capitala
cesti la E., Modoia i Roesti
sele lor).
judetuluT si la 25 kil. de a pla-
la V.
leT
Budgetul se ridica la II9II

la veniturT si la 5306 le!
la cheltueli.
CAT de comunicatie sunt: pe
ball i girle cu luntrele ; catea
judeteana Hirsova-Macin ce trece prin comuna ; mal sunt apoT
drumurT comunale la Ostrov,
Fagarasul, Calfa i Girlici.
Este o biserica, cu hramul

S-ta Paraschiva, zidita si filtre-
Toat comuna, cu izlaz,

cu tot, are o intindere de 585
seT.
Deti, sat, cu 381 suflete, jud.

Arges, pl. Lovistea; face parte
Are o populatie de 150 fadin com. rur. Baboesti. Are o
hect.
miliT, saii 684 suflete (339 barbatT si 345 l'eme), in care intra
si 2 familiT de TiganT. Locuesc
biserica, cu hramul Sf. Nicolae,

deservita de 2 preotT i I chitaret.
In 154 case.
In comuna e o biserica fondata in anul 1879 de locuitorl.
www.dacoromanica.ro
Dieti, sat, face parte din com.

rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
DAEFFI
1:4111DENI
65
Dgeti (Meti-Biboeti), mofie, jud. Arges, pl. Lovistea,
N. Are o intindere de 1500 hect,
Milcovul, mal jos de cat. Slo-
cu o populatiune de 139 fami-
'bozia (com. Cimpineanca).
proprietatea statuluT. Are o arena. anuala (1880-85) de leT

2500 si o intindere de 2407
liT, sa 588 suflete, din carT 123

contribuabilf. titl carte 78 per-
Dmcua, sat, face parte din
soane. Are o biserica, deservita
com. Podul-Turculuf, jud. Te-
pog., din carf 2000 pog. pa-
de i preot si I dintaret.
cuela. E situat pe coasta dealuluf ca acelasT nume, 500 m.

departe de Podul-TurculuT, In
partea de N., pe malul sting al
dure.
D'lhutul, schit, in jud. R.-Sa-
Daeti (Meeni), mofie a statu-
rat, pl. Orasuluf, com. Bontesti,
luT, pendinte de schitul Din tfun-
cat. Dalhautul. E situat pe un

deal inconjurat de padurr, cale
de 3 ore de Focsani i R.-Sarat. A fost facut in 1625, din
Lemn, jud. Vilcea, care s'a a-
rendat pe periodul 1885-95

cu 1800 leT anual.
pda'ure, a statulul, in in-
tindere de 1428 hect., situata

in com. Popesti, pl. Cerna-d.-s.,
jud. Vilcea, i formata din trupurile : Firijba, (375 hect.), Valea-MarculuT i Valea-Calului (700
hect.),BAieasa-Schitul (325 hect.)
Bratasanca (28 hect.).
Dfigfinia, loc isolai, in jurul comuner Otesani, plaiul Horezul,

jud. Vilcea.
DAII(Mitgura-),magurd, la Estul
com. TigAneti, jud. Teleorman.
lemn, si s'a prefcut pana acum

de 3 orT. Biserica de asta-zT e
de zid, fondata la 182o de sta-
Aceastii bisericii cu hramul lzvorulTimiduiret, este ziditit din temelie de
Dimacua, deal, situat in raio-
starqul Dionisie Arhimandritul, cu banii

sili i cn ajutorul cretinilor piqi; In zi-
lele staretului acesta s'a M'out mal' mulle

trabunitiitiri in miingstire, multe chilii,
multe obiecte de argint
Schitul se administreaza de
un staret, ajutat de un consiliti
economic si un duhovnic ; mo-
nahr sunt
24, din carT mu1t1

sunt batrinT i infirmT.
Dlhutul, mofie, in jud. R.-Sa-
DAlbneasa, carierd de pietrif,

In com. Firtanesti, pl. Prutul,
rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti,

cat. Dalhautul, Pe ea se afla padurea Ddlha.utul.
jud. Covurluiti.
Daliateasa, prla, izvoreste de

sub muntele Gargheta, pe teritoriul com. Paulesti, pl. Vran-
In marginea satuluT se afla
retul Dionisie Arhimandritul ,

dupa cum ne arata pisania:
loc isolat, com. Vra.
pl. Berheciti, jud. Tecuciti.
Are o populatie de 54 famili, saa 175 suflete, carT locuesc ia 50 case. Sunt in sat 3 familif de EvreT.
o gradinarie.
CopliT urmeaza la scoala din
com. Podul-Turcului.
nesti, pl. Podgoria, jud. Muscel.
Dleti, deal, situat la V. de satul TigAne0i, com. Godinesti,
Zeletinuluf.
nul com. Podul-Turculuf, jud.

Tecucia, la E. Pe coasta acestuT deal se afla situat satul cu
acelasT nume.
Damroaia, sat, pl. Dimbovita,

jud. Ilfov. Face parte din com.
rur. Baneasa-Herastral. Este si-
tuat la S. de Baneasa, pe malul drept al riuluT Colentina, in-
& un golf ce-1 formeaza acest

riti spre N. de Turloaia.
Are, impreuna cu Baneasa
Grefoaicele, 571 locuitorT.
Suprafata totall a satuluT e

de 677 hect., din cae proprie-
Dlhutul, pildure, in jud. R.-
taral, d. Const. I. Stoicescu,
Sarat, plasa OrasuluT, comuna

Bontesti, catunul Dalhautul, pe
mosia Dalhautul ; sine de circumscriptia VII-a silvic, oco-
are 417 hect. si locuitoriT 260
lul Plainesti. Are 1310 hect.
intindere, din carT 80 ale statuluT i 1280 ale proprietateT
hect. S'el rezervat
hect.
55
izlaz si 12 hect. padure.

In cercul comuna e I moara
cu apa ; 2 masinT de treerat ;
pod si i helesteti.
particulare. Esente : emita, fag,

plop, alun.
Dmideni, sat, in partea de S.-
D'Alhautul, sat, in jud. R.-Sarat,
DalhAutul, fria, in jud. .R.-Sa-
pe coasta ripoasa, in dreapta
plasa- OrasuluT, com. Bontesti.
resedinta, Bontesti, pe pir. Dal-
rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti.

Izvoreste din Dealul-Capref, uda
Nordul comuneT, trece prin cat.
PrutuluT. Are o populatie de 84

familiT sa0 226 suflete. Pe mosie, linga Prut, se afla a padure
hautul, la i kil. 700 m. spre
Dalh5.utul si se varsa in riul
de salcie si o moara de apl.
cea, jud. Putna si se varsa in

Cozia.
E asezat spre N. de cat. de
E. a comuneT Ostopceni, plasa

Stefanesti, jud. Botosani, asezat
68878. J'arete Digionar Geografia. rot. Ltr.
www.dacoromanica.ro
DIM1ENWI
66
Are o biserick deservita de

I preot si 2 cintaretl.
Damienesti. Se afla o judecgtorie
lemn. i tencuita ; e refacuta de
de ocol. Acest tirgusor fiind cel
satenI in 1856.
Sateng improprietaritI ati
3691/2 hect. pamint; lar proprietarir 1518 hect. cimp si 486
hect. padure.
TazurI sunt 2, din carI unul
numit al Cristisorulur i altul
al GaingriteI.
Pirlul principal ce trece pi-in
mosie e Baseul.
e de 509:
mal mare centru din partea de
Ioo bol si vad, 20 cal, 309 or,
jos a judetuluI Roman, face co-
8o pord. Locuitorr posea 50
mercia cu cereale i mal cu
stupI cu albine.
seaml Cu vite. El este al treilea

centru comercial din judet. Face
iarmaroc in toate Duminicele
dar mal cu seama in Duminicele
Numarul vitelor
Drnieneti, com. rur., in jud.

Roman, pl. Fundul, spre S. de
orasul Roman si la o departare
de 25 kil, de el. Este formata
din satele : Calugareni, Damienesti, sat, Damienesti, tirgusor,
si Padureni, cu resedinta com.
in tirgusorul Damienesti. Are 320
familiI sail 1233 locuitorI, cae

locuiesc in 322 case. Are 262
contribuabilI. ti carte 109 per-
soane. Populatia este compusa

in cea maI mare parte din RominI, pe litiga carI maI sunt
47 familif de Evrer si 78 familiI
(299 locuitorl) de UngurI. Are 2
bisericI de lemn una ortodox

si una catolica ; o scoala prima-
r mixta, care in anul scolar

1886-87 a fost frecuentata de
30 elevl (24 bgetI si 6 fete din
42 inscrisI (30 bletI si 12 fete).
Are 997 vite maff cornute. Venitul anual al com. este de 4853
leI
cheltuelile de 4621 la
Tine de circumscriptiunea
fis-
cal Batrinesti. Este legata cu

orasul Roman pi-in osea.
Dimieneti, tirgusor, in judetul

Roman, pl. Fundul, com. Damienesti, pe piriul Cretoaia
la 25 kfl. de orasul Roman.
Este asezat la poalele dealuluT
Cretoaia. Are 193 familif, san
766 locuitorr, caff locuesc in
201 case. Are 166 contribuabill.
titt carte 98 persoane. Populatia este compusa din RominI si
din 45 aman' EvreI. Are un

oficia postal si telegrafie infiin-
tat la i Septembrie 1895, al

caruI venit pe 1896-97 a fost
de le! 2856, banl 85. Aci este
resedinta pl, Fundul si a com.
tiksTAIL
din timpul lema i primavera

Este legat Cu ora.sul Roman
prin osea.
Dmieneti, sat, in jud. Roman,

plasa Fundul, com. Damienesti,
lInga tirgusorul cu acelasI nume
DrumurI sunt: acel de la

Herta la SAveni, i acele catre
Darabani.
Hotarele cu : Cristinesti, Herfa, Liveni i SuharAul.
spre N. de el, pe piriul Cre-
Dmileni-Cristea. Ved Dami-
toaia.
Are o biserica de lemn.
leni, sat, com. Ibanesti, pl. Prutul-de Sus, jud. Dorohoia.
sat, pe mosia cu ace-
lai
com. Ibanesti, plasa

Prutul-d.-s., jud. Dorohoig, divizat in Damileni Cristea si DAmileni-Miclescu.
Proprietatea acesteI mosiT din
vechime a fost a manastirer
Dragomirna din Bucovina ; pe

atuncI se numea Danuleni. De
la 1785, cind s'a vindut bunurile manAstirestI din Bucovina,
deveni proprietate privata; asta-zI partea din sus a satului cu
mosiea este a erezilor def. C.
Corbu ; are o populatie de 130
fama', se"' 355 suflete ; lar partea din jos, a erezilor def. Miclescu, are o populatie de 160
Dmileni-Micleti. Vez! Damileni sat, com. Iblneati, pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiu.
Dmoita, set Domoita,

pe teritoriul plaseI Racaciuni,
jud. Putna. lzvoreste din Fundul-DealuluI, prin 3 izvoare :
Barlogul, Frasinetul
i Piriul-
Negru, ale caror ape se string

la un loc i formeazd la GuraBosietuluI, piriul Domosita ; tre-
ce pe la Anghelesti si mal
sus de Ruginesti se pierde in
prund, lasind numal valea, care
merge pina in riul Trotusul.
familiI, sal' 467 suflete.

AsezArile satenilor in partea
Dmteni, sat, face parte din comuna rurala Berbesti, pl. Olte-
de sus a satuluI sunt bune ; iar

proprietarul are casa de zid, cu
2 rindurI i heiurile necesare,
livada mare de fructierl; 2 po-
tul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po-
goane vie i gradilla de legume.
E udat de valle Repedea si

Strimba, care se varsa in rtul
Pe partea de jos a Miclescu1111 e casa de zid cu un rind,

avind heiurI, livada, gradin si
putina vie.
Are o bisericg, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de z preot,
cintaret si I pallmar; este de
www.dacoromanica.ro
pulatie de 436 locuitorr (220

barbatI, 216 femel). Ad i e o
biseric fondat la anul 1854.
sat, face parte din com.
Buda, jud. Tecucia, situat la o

distanta de 3 kil. l 100 m. departe de catunul de resedinta,
DliNXIL
87
In partea de V., pe malul drept

al Zeletinului.
san 181 sufl., locuind in 55
case. Sunt 39 contribuabill.
Satul are o suprafata de 217
hect. si 15 ariT. LocuitoriT cultiv tot terenul.
Vechimea acestur sat se cre-
de a fi de peste zoo ad. Lo-
Amaradia, com. Zlicoiul, ce se

laza din dealul Radinesti, com.
Radinesti, jud. Gorj ; strabate
satul. Danciulesti si merge pe
limita com. Bacepti, jud. Gorj.
la 1888 si cea din Bereadel,
D'anciuleti, mofie, jud. Dolj,
ca in termen de mijloc 460

hectol, tuica de drojdiT si tescovina ; viile produc 9471 hectol. vin.
pl. Amaradia, com. Zaicoiul.
Dneasa, com. rur., jud. Olt,

pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta
dealului Oltul si Ruga Orla pul,
cuitoriT sunt razesi.
Dnilfi, phi% In com. Buda,

jud. Tecucia. Are directie V.-E.
si se varsa. In Zeletin, in fata
acestui sat.
Dfinaileti, sfoar de mofie, in

cat. Lipia, jud. Buzad, facind
parte din corpul Mircesti.
Dn.ceti, deal, incepe din Padurea-Tiganestilor,continua spre
S. In raionul com. Tigane0,

jud. Tecucia, pl. Nicoresti.
la distanta de 38 kil, de capitala jud. si la 4 kil. de resedinta plasei.

Se cornpune din 2 cat. : DAneasa si Berendeiul-Noa, Cu o
populatiune de 958 locuitori, din
cal-1 213 contribuabili. Locuesc
in 105 case si 96 bordee.
LocuitoriT sunt Romtni si se
ocupa Cu agricultura si creste-
rea vitelor. Sunt 5 mestesu gari, carT se ocupa cu fieraria, cojocaria si cismaria. ET desfac productele cImpuluT pe pie-
Dnceti, vale, incepe din Paciurea-Tiganestilor, merge In direc-
tic N.-S., in raionul com. Tigdneti, jud.Tecuciti, pl. Nicoresti.
DANEASA.
tele de la Slatina, Turnu-MAgurele, Caracal, Rosiori si pe

la garle din apropiere. Mosia
e parte (Daneasa) proprietate
a statuld si parte (Berendeiul-
fondata la anul 1743. Ele sunt
deservite de cite un preot si

un ctritaret.
Stiii carte 36 barbati si 3 feniel. In aceasta com. se fabri-
ciumarT.
Budgetul com. se urca la

suma de 2970 leT la veniturT,
si la suma de 2753 la cheltuelT,
M'ara de fondul drumurilor, care
se cifreaza cu 58o lei.
Daneasa se leaga la N. Cu
DragAnesti si la S. Cu Dudul,
prin soseaua judeteana SlatinaTurnul-Magurele.
DealurT are numaT spre E. Din
Dealul-Oltului, acoperit cu vii,

se tntinde Boianul pana in Jiul,
la comuna CrAciunel - de - Sus.
In acest deal, la 4 kil. spre S.

de com. se afla o taietura numita Rusca - luT - Toader prin
care trece o alta posea judetean5.: Caracal-Rosiori-de-Vede numita tot soseaua Rusca-luT-Toa-
der. Vlicele la V. pe valea 01tullir sunt : Zatoriul si Smeoacea, care vine numai in timp de
ploT si zapee si se varsa in Pa.
Eranciuleti, sat, jud. Dolj, pl.
Noa) particulara. D-1 D. A. Be-
Amaradia, com. Zaicoiul, situat
rendeia posea 200 hect. ara-
la 400 m. de cat. de resedinta.

Are 205 sufl. : 101 barbatT pi
104 femei. Locuesc in 72 case.
bile si 40 hect. de padure. Sta.

tul posea padurea Calugareas-
Copal din sat urmeaza la pcoala

mixta din satul Zaicoiul, ce
este la 2 kil. departare. In
grosime de la 8o cm.t ni. 25. Daneasa, cdtun, face parte din

com. cu acelasT nume, jud. Olt,
Comuna a devenit proprietara
pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta
pe 18 pogoane de la locultori.
dealulta, pe malul sting al 01LocuitoriT improprietariti dup5.
tului. Este resedinta com. si
legea rurall sunt 68, posedind
are o populatiune de 622 lo243 hect. ; iar dupa legea insu-
anul scolar 1892/93 aa frecuentat scoala 2 baetl. Cu vIrsta

de scoala sunt 21 baeti si 20
fete. tit.i carte 13 barbati si i
femee. Satul este udat de pf

riul Ploscuta ; iar terenul e acci-
dentat de dealul Danciulesti.
Dfinciuleti sal Sterea,
ct.,
din com. Babel; jud. Vlasca,

pl. Neajlovul.
Dnciuleti, deal, jud. Dolj, pl.
ca, cu lemne de stejar de o
rateilor din 1879 sunt 45, posedind 239 hect. Viile ocupa
o suprafata de 230,50 hect. Tot
cuitorT, din cari 71 sunt improprietaritT dupa legea rurall.
Vite sunt: 125 boT, 800 al

O 120 rimatori. Aci se ala o
biserica zidita la 1861, repa-
teritoriul com. coprinde o suprafata de 1262 hect.

Vite sunt : 59 caT, zo epe,
174 bol', 41 vacT, 109 bivoli,
1217 o si 200 rimatorl.
rata. la 1888 si deservita de t

preot si I cintaret, platitT de
locuitorT si din budgetul com.
Are 2 biserici : cea din Daneasa, zidita la anul 1861 si reparata
Dineasa, deal, in raionul com.
www.dacoromanica.ro
DANEASA
LaNE$TT
68
DAneasa, jud. Olt, pl. Jiul-d.-j.,

pe care se cultivA 230 hect. 50
ariT vie.
D'Amasa, mofie a statuluT, jud.

Olt., foastA pendinte de mAnlstirea Clocociovul, care pe periodul 1886-96 s'a arendat cu
11710 leT anual. Arenda insA
s'a selzut In urml la 8249, din
25 elevI, din 30 inscr4T ; are

2 bisericr, fondate in 1816 i
1826; i deservite de 2 preotT
i 2 eintAretl.
Populatia este de 107 familiT, sail 374 suflete, din carT

90 contribuabilf. LocuitoriT po-
sea : 20 plugurT, 50 care cu

bol O vacT, I cArutl Cu caI, 30
Dneti, com. rur., in centrul

pl4e1 Mijlocul, jud. Vaslui, la
distantA de 30 kil, de orapl
stupT, 294 vite marT cornute,

298 al, 16 cal i 210 rimAtorl.
In cltun este un put i
14
cauza unor vil rescumpArate.
Vasluiti li de 8 kil. de CodAeti,

reedinta plAser, situad. pe continuarea terenuluT a treT dealurl
finttnI.
Are o bisericA, fAcutA In 1826
de locuitorT, deservitA de un
cu vAile li pod4ele lor, ce se

intind de la N. spre S., de a-
preot O un eintAret.
Dneasa, pdclure a statuluT, in
lungul com. li numite : DealulurAnetilor i Dealul Ghergheliului, spre E.; Dealul-R4canilor, al Bereser Qi al-Golier, spre
Eraneti, sat, in com. Girovul,
Dinesei (Valea-), vale, spre
V. li dealul DAne0 prin mij-
suflete, sad 78 familif, caz-1 trA-
E. comuneT Brezoiul, plaiul Cozia, jud. Vilcea.
locul comuneT. E formatA din

satele : DAne0-RAze0, D5.netiGolia li Ciorita, ce se intind
esc in 87 de case ; aceastA populatie se imparte ast-fel : 171
Dneti, com. rur., in partea de

S. a comuneT asa, din plasa
pe o sqprafat5. de 1859 hect.,

din carT : 71 hect. pAdure i
Ocolul, jud. Gorj, situatA pe ves,

pe o suprafatI cam de 977 hect.,
1073 hect. loe de cu/turA, finat

i itna ale proprietAteT, iar 715
hect. ale locuitorilor Cu 20 hect.
sAtoritT, 155 cAs5torit1, 29 vaduve, un divortat; titi carte

27 persoane.
Numirea vechie a satuluT: Mi-
intindere de 450 hect., pendinte

de com. DAneasa, jud. Olt, pl.
Jiul-d.-j.
din car1 257 hect. arabile, 394

hect. pAdure, 18 hect. vie, 230
hect. fin* O 78 hect.
izlaz ;
din aceste hect., 346 sunt ale
proprietareT, D-na Tell, i 631

ale locuitorilor. Se compune din
cAtunele DAnqti O \l'Acarea.
fa-
miliT, Cu 782 suflete, totT RominT, din care 179 contrib.

Locuitorl posed5. 30 plugurT,
84 care, cu bol *i vacT, 2 clruie cu cal; 40 stupY albine, 114

vite marT cornute, 5o8 oT, 27
cal, 340 rimAtorl.
Budgetul comuneT e de 1246
leT O 75 banT la veniturT, lar la
cheltuelT de 1195 leT i 49 banT.
Prin aceastA comuna trece

apa Slatiti ce vine din plor.
Comunicatia in aceastA comunA se face prin oselele vecinale T.-Jiu- asa i prin osele
comunale.
In comunA gAsim : I put O
28 fintinT.
Are i qcoalA frecuentatA de
vie. Are o populatie de 242 familiI, sari 560 suflete, din carI
28 EvreT.
Sunt aci : o coa15.; 2 biseriel*, deservite de 1 preot i 3

eclesiarh1; un iaz ; 4 crigue.
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,

situat futre satele Doina yi Do-
chia. Are o populatie de 334
bArbatT, 163 femeT ; 149 neca-
tocul-Maicelor.
Dineti, numire vechie a comuna PAuleti , plasa Tirporul,

jud. Prahova.
aneti, schit, lingl satul cu a
Comerciul se face de 3 RomInT.

leT la veniturI ; de 1871 leT li
4 banT la cheltuelT.
NumArul vitelor e de 512 : 15i
sa numire, jud. Neamtu ; odinioar a fost populat de cAlugArite, din care pricinA Insug satul
se numea O Mitocul-Maicelor.
vite marr cornute, 260 o, 79

cal i 22 rtmtorI.
Daneti, deal, in partea de N.
LocuitoriT posea : 33 plugurl,
66 care cu bol.; 2 plugurl li 5

cArute Cu cal, precum si 150
a comuneT Hurdugi, pl. Mijlocul, jud. FAlcia, pe capAtul cl-
ruia este a.5ezat o parte a satuluI Hurdugi.
stupT cu albine.
Eraneti, cdtun, reqedintA a comuneT cu acelag nume, din pl.

Ocolul, jud. Gorj.
Situat pe es, are o suprafata
cam de 445 hect., din care 120
hect. arabile, 94 hect. pAdure,
3 hect. vie, 150 hect. finete, 78
hect. izlaz.
www.dacoromanica.ro
Daneti, loc, in partea de N.-E.

a comuneT IvAne0, pl. Mijlocul, jud. Falda, in hotar cu comuna Hurdugi.
AicI ar fi fost din vechime

un sat, ale cAruia urme se vld
i astA-zr.
Dneti, mofie, la S.-V. comuner
DXNETI
69
Ionesti-Berlesti, jud. Braila. Are
o intindere de 490 hect.
Daneti, trup de mofie, stapinit

de parte din raza.siT com. Oancea, pl. Prutul, jud. Covurluid.
DXNGENI
vind succesorI l'ad dat danie
luid, pl. Mijlocul, comuna DA-
manastireT Golia din Ia5i.

Aceasta parte acum este proprietatea D-luT A. S. Miclescu,
iar partea din susul satuld DA-
nesti.
nesti-Raze3T, numita Fundatura,
e proprietatea D-luT Gh. Ra- .
Dneti, sat, jud. Dolj, pl.
Jiul-
d.-j., com. Locusteni, cu resedinta primal-id. Are I000 sufl. :

514 barbatT si 486 femeT. Lo-
Dneti, mofie, pe teritoriul cocovita.

mune! Grumazoaia, plasa Mijlocul, judetul Falda, spre S. Dneti-RzeI, sat, in partea
de satul GrumAzoala. A fost
de N. a com. DAnesti, jud.
din vechime pe aceasta mosie
Vasluid, pl. Mijlocul. Formeaza
un sat cu numirea de Danesti ;
un trup ca satul Danesti-GolieT.
locul unde a existat biserica se
E situat pe limba Dealulur-Danecunoaste i asta-zT pe coasta
stilor, si pe coastele dealurilor:
despre E. a dealuluT, la disla E. al-BisericeT, si la V. altanta de 500 m. de satul GruBrehnaceT. E udat de dota
mazoaia.
pirae; cel, din partea vestica se
cuesc in 32 case de zid si 435

bordee sapate in pamint. In sat
sunt doua scol!: una de baetT
si alta de fete, amindoul sub
numeste Piriul-Fundaturel si cel

din partea estica Piriul-din-HucT.
buna stare. In anul scolar 1892 93
Dneti,
situata. la 12 kil.
departe de orasul Piatra, in
com. Girovul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu. A fost proprietatea statuluT si s'a vindut de

,vecT uneT societAtT economice
din oras cu suma de 145700

le!, din care s'a raspuns a 4-a
parte si restul se plateste in
rate semestriale in timp de 24
de anr, incepator de la i Apri-
Teritoriul pendinte de sat se

intinde pe o suprafata, de 1430
hect., din carT : 42 hect. padure
si 673 hect. loe de cultura, finat i imas, sunt ale proprietateT,
iar 715 hect. sunt ale locuitorilor
razesT. Pe locul loc. se afla 20

hect, vie si 8 hect. pAdure. Are
o populatie de 180 fam. sad 886
acelasT acoperis. Sunt conduse

de un singur invatator.
coala de bletT functioneaza
din 1838; este intretinuta de

stat i de com., care a cheltuit 8880 leT cu construirea localuluT, ce este de zid, si in
a fost frecuentata de 75 elevT

din Daneti, 21 din Branistea,
si 5 din Locusteni. Cu virst
de scoall sunt 218 copir.
carte 73 bArbatT si 5 femeT.
In sat sunt 2 bisericT: una,
fondatA de Florea Popa Nicolae en altI satenT i terminata

la 1835, serbeaza hramul Sf.
loan si alta, fondata la 1832 de
lie 1883.
ganT; se ocupa in genere cu
Tuta Durad si alti locuitorT, are

hramul Sf. Nicolae. Amindoua
Are o intindere de 309 hect.

61 aril (217 falci), loc de aratura i finete de calitate huna,
avind doua morT de apa pe pinul
cu toplite, case de
agricultura, crqterea vitelor, cu

cultura viilor si a livezilor.
rarT si 8 circiumarT.
locuinta, hambare i cosare pentru pro ducte.
Arenda anuala se urca la

suma de 10500 leT.
sufl., din carT 20 EvreT i 3 Ti-
Ala se afla o scoala infiintata la 1866, frecuentata. de 34
DArieti, mofie 'articulara, jud.
elevr; o biserica deservita de

I preot si 3 dintaretr, zidita
cam pe la 1826; 4 circiumT.
Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Locusteni, satul Daneti, apartinind
Vite sunt : 186 vite mati cornute, 73 caT, 260 oT si zo fimatorT.
Dneti-GolieI, sat, din
Dnesti, pl. Mijlocul, jud. Vas-
LocuitoriT posea : 30 plugurT si 6o care cu bol; 2 plu-
spre S. de satul Danesti-
gurT si 2 crute cu cal. Sunt
com.
sunt de zid. In sat sunt 6 fie-
RazesT (cu care formeaza un

trup i la care s'a comptat intinderea, populatiunea i numa-
Dnetilor (Dealul-), a'eal. Vez!
rul vitelor). Se afla situat pe
Rascanilor (Dealul-),jud.Vasluid,
coasta DealuluT-GolieT spre N.V. de satul Ciofita.

luat
numele de Danesti-GolieT, pentru ca dol batrinT rAzesT nea-
pl. Mijlocul, com. Bereasa.
150 stupT.
Danetilor (Dealul-), deal. Vez!

uranestilor (Dealul-), jud. Vas-
www.dacoromanica.ro
mosnenilor.
Dngeni, com. rur., situata in

partea de N.-E. a plaseT Jijia,
jud. Botosani, la 28 kil. de orasul Botosani. E formata din satele: Bivolari, Buhaceni, BuneniFloril, Buneni- StihiT, Costeni,
Dngeni, Iacobeni-NoT, Iacobeni-
Vechl si Strahotinul.
Teritoriul com. e deluros, de
naturA argilos si are o suprafatA de 7209 hect. cu o popu-
latie de 400 fam. sad

suflete.
1669
DAN GEM
DANULEVI1
70
Locuitorir se ocup cu agricultura si cresterea vitelor, afar.
primar rurall. Rudgetul com.

pe anul 1882/83 a fost de 1054
riasT ; sunt top' RominT.

Intinderea locurilor cultiva-
leT, 48 banT la veniturT si de

1027 ler la cheltuelT.
Dup5. o publicatiune oficialA
bile e de 6008 hect. PAdurr in
(1887) aceastA com. numArA 139
intindere de 194 hect., com-
contribuabilf si are un budget

de 1925 ler la veniturl si de
de 'o comerciantT si 12 mese-
puse din rindurT miel, carT unele

se exploateazA.
Vite: 1563 bol i vacT, 352
cal, 4269 oT, 169 rimAtorl.
Sunt 3 iazurr i 2 morT de
aburr.
Comuna e strAbAtut de calea
feratA DorohoitI-Iasi pe Jijia.
pAdurea si pe dealul cu acelasT nume, jud. Suceava.
DAnoaia, deal, in jud. R.-SArat,

plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni;
se desface din Dealul-CAtAutuluT
brAzdeazA partea de S. a co-
muner. E acoperit cu pAsunr.
1672 la cheltuelT.
NumArul vitelor a fost in amari (430 bol si vacT, 15 car)
Dnuleni, numire vechie a satulur

DAmileni, com. IbAnesti, plasa
Prutul-d.-s., jud. Dorohoili.
si de 1010 vite mArunte (800

or, 70 capre i 140 rimAtorr).
Dnuleti, com. rur., in judetul
Budgetul e de 7796 ler, 96
D Anicei, com. rur., jud. Arges,
R.-Srat, plaiul Rimnicul, la poalele Dealulur-DAnulestilor.
banT la veniturr si 7212 ler, 89
pl. Oltul, la 32 kil, de com. Tigveni (resedinta subprefecturer)

si la 19 kil. de Pitesti. Se compune din 4 cAt. : Bddeni, (30
milie de mosnenT, DAnulesti, ce
banT la cheltuelT.
Are treT bisericr, deservite de
3 preotT si 6 cintaretr; i coal

mixtA, condusI de invAtAtor
frecuentatA de 27 1:40 si 4
nul 1887 de 445 capete vite
fam.), VAcAresti, (x7 fam.), DAnicei, (5o fam.) i Valea-Cruci-
lor (20 fam.), peste tot 117 fam.

(din care 2 fam. Tiganl) cu
fete.
Dngeti, sat, jud. Arges,
ST-a luat numele de la o faali avut aceste locurT.

Este asezatA in partea de V.
a judetuluT, la 18 kil. spre N.-V.
de orasul R.-Sdrat i In Estul
plaiuluT, la 7 kil. spre S.-E. de
comuna Dumitresti, resedinta
lar. Comune invecinate sunt :
Dedulesti, la 7 kil.; Pardosi, la
Lovistea, cu 305 locuitori ; face
812 sufl. In com. sunt 2 biseriel si o scoald primar rurall
parte din com. rur. DAngesti-
Budgetul com. pe anul 1882/83
RAdAcinesti. In apropiere de a-
a fost de 981 ler, 54 banT la
kil. i Slobozia la 14 kil.

Se mArgineste la S. cu com.
cest sat sunt niste ruine vechl.

Satul are o bisericA, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de un
preot si un cintAret.
veniturI si de 925 ler la chel-
Dumitresti, despArtitA prin dea-
tuelT.
lul Turculetul ; la V. cu Buda,
pl.
Dingeti, mofie, jud. Arges, pl.
Dupd o publicatie oficial
despArtitl. prin Rimnicul ; la S.
(1887), aceastI comund numArA

122 contribuabilI si are un bud-
cu Dedulesti, despArtitA prin
get de 1548 ler la veniturr
despArtitA prin dealurile : Jinurulur i Cotatculul.
Rimnicul, si la E. cu Slobozia,
Lovistea, com. RAdcinesti, pro-
de 1456 ler la cheltuelT.
prietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de
NumArul vitelor a fost in 1887
Este brAzdatA la N. de dea-
de 182 capete vite marr (159
schitul Fedelesoiul. Are o in-
bol i vacT, 17 cal si 6 bivolT) si
lurile : Turculetul, CApdttna

Streaja ; la E. de dealurile : Ple-
tindere de 7586 pog. i arendate

anual cu 1600 ler.
de 211 vite mlrunte (143
Dangeti - Radicineti,
com.
rur., spre granita Ardealulur,

jud. Arges, pl. Lovistea, la 12
kil,
de comuna ruralg. Suici
(resedinta subprefecturer) si la
60 kil. de Pitesti. Se compune
din satele DAngesti, (305 locuitorT)
i RAdlcineti (480 lo-
cuitorT), peste tot _785 lucuitorT,

mar totT mosnenT, rAzesr. In
com. sunt 2 bisericl si o scoal
oT,
15 capre i 53 rimAtorr).
Dnicei, celtun, jud. Arges, pl.

Oltulur, pendinte de com. rur.
DAnicei. Are 50 familir si o bisericA, cu hramul Adormirea, de-
servitA de i preot
i I
din-
sesti, Jinurul, al-Cornulur i TAgandul; la V. de dealurile : DAnulesti, Piscul-Brezil i PisculGemeni.
Riurile carl o udA sunt : R.SArat la V., de la N.-V. la S.E. si afluentir sAT : Matca, Badila, CAprAria
Mocanca, la
S. Sunt 27 puturr si 26 finan!.
tAret.
pitdure, pe dealul cu acelasT nume, jud. Suceava.
Dnil,poiand de 150 m. p., in
www.dacoromanica.ro
Cattinele carr o compun sunt:

DAnulesti, resedinta, in mijloc,
Mucesti, la V. si Plesesti la E.
Suprafata comuner e de 2 182
hect., din carT 58 hect. vatra
EalsrULWI
comuneT, 1820 hect. ale locuitorilor i 304 hect. ale proprie-
Calle de comunicatie sunt :

drumul ce pleaca din R.-Sarat,
tatiT private.
Populatia este de 344 familiT,
sail 1330 suflete (650 barbatT

si 680 l'eme, din cari 688 casatoriff, 617 necasatoritl si 35
trece prin Jideni, Danulesti, Dumitresti, la Buda, la DedulestiBadeni-Sgirciti si la SloboziaTimboesti.

Veniturile com. sunt de 3992
vaduvr.
leT anual si cheltudile de 3935 leT.
titi carte 171 persoane.
Biserid sunt 3: una in cat.
DXR4TI
71
pl. Sabarul, jud. Ilfov. E situata
la S. de Bucuresti, pe malul
sting al riuluT Argesul, la 14
kil. departe de Bucuresti. Se
mal numeste Darasti-de-Ilfov,,
spre a se deosebi de Darastidin-Vlwa, de care se desparte

prin riul Argesul.
Se compune din satele : A-
san, Filipesti si Mitropolia, cu

o populatie de 1650 locuitorT,
carT trdesc in 358 case.
Se intinde pe o suprafata de
Plesesti, cu hramul S-tiT VoevozT
Sf. Dumitru, fondata in 1762,
August 20, de locuitoriI fratif

NecolaT, loan si Stan Stoian,
deservita de I preot, i cintaret
si i paracliser ; a doua in cat.
Muceti, cu hramul CuvioasaParaschiva, vechie, zidita tot de
locuitorT si reparata in 1862,
deservita de I preot, i dascal

si i paracliser ; a treia in cat.
Dnulesti, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT i Sf. Nico-
lae, zidita tot de loc., deservita

de I preot, I cintaret si I paracliser ; bisericele n'ati venitur1
Dnuleti, sat, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, catunul com.
Danulesti i resedinta el.
luat numele de la o familie de
1029 hect. Fratir Ghermani, FratiT Laptev si d-1 G. D. Economu

ati 338 hect. i locuitoriT 691
hect. ProprietariT cultiva 315
razesI, numita Danulesti.
E asezat in partea de V. a
comuna, la poalele dealuluI Danulesti, pe piriul Cdprioara. Are
hect. (5 izlaz, 18 padure); locuitorif cultiva 497 hect. (154

izlaz i 40 vie).
Budgetul comuner are la veniturT leT 4166 si la cheltuelT
intindere de 19 hectare cu
populatie de 72 familiT,
302 suflete, din carT 76 contribuabilT. ti carte 19 persoane.
I preot, I cintaret si I paracliser ; o scoall comunall.
4074 la
In com. sunt dota bisericT :

una in satul Asan si a doua in
i sunt ingrijite de comuna.
Are o scoala de baetT, fondata in 1854 de loc., conclusa

de un invatator. In 1892-1893
a fost frecuentata de 31 elevI.
Dnuleti, deal, in jud. R.-Sarat,
Calitatea 01:n'intuid este mediocrd, acesta fiind cam pletros

Cu multe vaT. In ce priveste
cultura pamintuluT, comuna are
272 hect. arabile, 1700 hect.
afluentul sal:1 pirlul Capraria,
vacI i viteT, 17 taurT, 40 bivo-
In partea de V. a comuneI. E
acoperit cu paclurT i pasud.
lite) si al celor raid de 658 (73
pAclure, 44 hect. imas si 166

hect. vil.
LocuitoriT aii roo plugurl
2 morT pe apa..
Vite sunt 3513 capete, din

carT : 502 bol, 541 vacT, 20 cal,
25 epe, 1820 or, 102 capre
603 rimatorr.
In com. sunt : 4 bacanir, 6

circiumI, I potcovarie si 3 mdcelariT.
Comerciul este activ,
constind in importul de coloniale, instrumente de agricultura i in exportul de vinurT,

producte i lemnarir. Transportul se face prin statia Sihlea, la
12 kil. spre E.
satul Filipesti ; i coala. mixta;

2 poverd ;. 4 podurT statatoare.
plaiul Rimnicul, com. Danulesti;

se desface din dealul Turculetul ;
Numarul vitelor marT e de 872
(144 cal si epe, 462 bol, 199
se intinde printre riul R.-Sarat
porcI, 695 01).
ArAtura se face cu 282 plugurf : 227 cu bol i 55 cu cal.

LocuitoriT a 286 care i carute : 227 Cu boT si 59 cu cal.
Dnuleti, padure, in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. DAnulesti, catunul Danulesti. Face
parte din circumscriptia VII-a
silvica, ocolul Babera. E situata
in partea de V. a comuneT, pe
LocuitorT improprietaritl sunt
250 si neimproprietariti 143.
Dealul-Danulestilor. Are o intin-
ciumarT si 5 hangiT.
dere de 2350 hect., din carl
lit in com. 6 straid.
350 hect. ale statulul si 2000

hectare proprietate particulaia.
Esente : fag, jugastru, brad si
stabi-
Intre Darasti-de-Ilfov si DA-
rasti-de-Vlasca este un pod pe

vase, peste riul Arges.
carpen.
Dariscul, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna ; se mal numeste i muntele Daranin.
Drti (Brinitari), com. rur.,
Dfiriti, com. rur., in jud. Vlasca,

compusa din catunele : MasaMarcuta satl Pislari saa aT MInastireT, din Darasti-d.-s. san ar
DragomanuluT, si din Darastid.-j. sal Paplica.
www.dacoromanica.ro
1:Alt4TI-DE-J0S
Toate catunele sunt situate

alaturl unul de altul pe coasta
dreapta a riuluT Argesul, la extremitatea N.-N.-E. a judetulur,
invecinindu-se cu Ilfovul.
ca. E situat pe coasta dreapta

a riulur Argesul, la extremitatea
S. a comuner, si la 9oo m. de riul
Argesul. Apartine mostenitori-
torr, fostr clacasT, suprafata de

180 hect., raminind proprietater
406 hect.
Are un venit anual de 860o 1.
lor Paplica. Are o suprafata de

640 hect.
In catun este o biserica de

zid, deservid de I preot si 2
sal I 144 suflete, din carT
In 1864 s'a dat la 84 locul-
280 contribuabilr.
Venitul comunei pe anul 1886
torT, fosa clacasr, suprafata de

230 hect.
a fost de 8417 1eii cheltuelile

de 5525 ler.
In comuna sunt 2 bisericr,
romo ler.
Mosia aduce un venit anual de
In catun este o biseric de
deservite de i preot si 3 chitaretT ; face part din parohia
zid in huna stare, situad pe
Darasti-d.-s.
beaza hramul Sf. Nicolae si este
Are o scoala comunall mixta
DAR/OVUL
72
piscul dealulur Argesul. Ser-
deservid de i preot si 2 das-
cintaretr.
Locuitorir se ocupa mar mult
cu viile si cu gradinaria. Sunt

513 hect. 50 aril vie.
Drdfiluului (Dealul-), caja,

in jud. Buzan, com. Beceni,
tunul 0i/esti ; are vil si izlaz.
aardoaia, deal,
in com. rur.
Podul-Grosulur, pl. Dumbrava,
jud. Mehedintl.
cu 5 clase, in 'puna stare, frecuentad. de 30 baetT i 2 fete.

In 1888 erail in comuna 513
hect. so arir cultivate cu vie,
D'arati-de-Sus safl ar DragomanuluI, ctun, pendinte de
carT aU pro dus vin bun si mult ;
com. Darasti, pl. Cilnistea, jud.
cea mar mare parte din el se
Vlasca. E si tuat pe partea dreapta

a riulur Argesul. Mosia este pro-
300 loc., carT locuesc in 59 case.
prietate a mostenitorilor Maca.

Se zice a Dragomanulur, dupa
numirea vechiulur proprietar, ,
care era tilmacia sal dragoman
la consulatul Grecesc.
Are o suprafatd de 686 hect.
aril (Muscelul-), deal, in com.

Gura-Saratir, jud. Buzati. Are
vre-o ioo hect., vil i lived; e
marT cantitatl de cartofi, varz,
La 1864 s'a dat la 92 locui-
Drimat (Piatra-), loc izolat
ceapa si tot felul de zarzavat.

Este un han mare, care servea de statiune birjarilor ce la-
torT, fostr clacasT, suprafata de

261 hect., raminind 425 hect.
cear.' drumal Giurgiu-Bucuresti

inainte de a se face soseaua pe
la Copaceni ; sunt 3 circiuml.
Localul primal-1er este de zid
9000.
consuma in Bucuresti.
In Darasti, la 1888, erail 640
bol i vacT, 65 cal, 400 porcT,
1020 or si 8o rimatorT.
Locuitorir acester comune se
ocupa. mar mult cu gradinaria;
de aci se aduce in Bucuresti
cal!.
Are un venit anual de ler
Bucuresti este de 21 kil., de
In cat. este scoala comunall ;

han ; pod peste Arges ; zalhana ; case ale proprietater.
locuitorir se ocupa cu industria
conservelor de carne uscad, precum : sunca, crna i pastrama.
Giurgia de 49 kil., iar de Ghimpati, resedinta piase! Clinistea,
D'arti-MnstireI, san Pisla-
In buna stare.
Departarea acester comune de
jud. Vlasca, de 24 kil.
Peste riul Argesul este un

pod pe vase stAtator.
Din aceasta com. pleaca o

sosea vecinala, care duce la soseaua Giurgiti-Bucuresti.
Drqli-de-Jos sari ar lur Pa-
ri, saii ai MArcutef, ctitun, pendinte de com. DarAsti, pl. Cil-
nistea, jud. Vlasca. E situat pe

malul drept al riulur Argesul.
Mosia a fost proprietatea statulur, depindea inainte de secularizare de manastirea Mar-
aril (Muscelul-), ea/un, al com.

Gura - SarAtir, jud. Buzan. Are
avut in piatra de constructiunT

de o tesatura dura.
punct de hotar al comuner

Breaza, jud. Buzati, in apropiere
de riul Niscovul.
arimati, sat, in jud. R.-Sarat,

pl. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir-
citi, resedinta plaser. I s'a dat acest nume de la imprejurarea ca,

darimindu-se pamtntul in ca.t.
Fintina-Turculur, loc. B.O venit
de s'an stabilit ad. Este asezat

in partea de N. a com., la 500
m. spre N. de cat. de resedinta, Zgirciti. Are o intindere de
50 hect., cu o populatie de 105
familiT, sati. 377 suflete, din carr
96 contribuabili ; 14 stia carte.
Are o biserica, deservid de

preot, i cintaret si z paracliser.
cuta.
plica, ceitun, pendinte de com.
Warjovul,
DarAsti, pl. Cilnistea, jud. V1as-
In 1864 s'a dat la 68 locui-
Gota.
www.dacoromanica.ro
jud. Olt. Ved
DkRIVIXNEASCA
DXRMANE VII
73
Drmineasca, sat, in pl. Muntelta, jud. Bacati ; e sectie a
satuluI Lapowl si e situat pe

pirita Cu acela0 nume.
de 4E copiI, printre care si
Sunt 5 bisericI ortodoxe : 2

in satul Darmanesti, una in Po-
Darmneti, com. rur., pl. MunteluI, jud. Bacati. E wzata pe

ambele malurT ale TrotusuluI
iana-UzuluI, una in Plopul si

una in Lapos, deservite de 2
preotI si 9 cintaretT, i o biserica. catolica in satul D'arma
si pe valea UzuluT. Se compune
nesti, deservita de un preot.
din 5 catune: D1rmanqti, ree-
Sunt 22 circiumI.
Populatiunea numara 918 famili! san 3968 suflete : barbatI
2018, femeI 1905. Dupa nationalitate se impart : 3747 Ro-
dinta, la confluenta celor 2
riuff; Lapo.T.ul, cu sectia Darmaneasca, d'a dreapta TrotusuluI ; Plopul si Pagubeni, d'a
stinga; Poiana-UzuluI, pe cursul superior al Uzului.
In aceste locurr a venit IliasVoda la 1434, Cu ajutor de la
regele Vladislav, ca s'O rastoarne
pe fratele saa tefan-Voda, dar
fiind batut de acesta, s'a retras

in fuga peste hotar.
In Condica Liuzilor se gasesc : Plopul, a manastireI Taz-
laul (Neamtu) si Darmanesti a

schituluI Darmanesti (Lapos ?).
In Statistica din 1878 o gasim

compusa din 5 catune ea si
acum.
Teritoriul comunal se margi-
neste la E. cu
al comunelor
Podurile si Berzuntul, la S. cu
al comund Dofteana, la V. ca
Transilvania si la N. cu al comunelor Comanesti si Vasiesti.
Comuna este udat de riurile
Uzunul si Trotusul, i straba-
tuta de culmea Laposul, precum si de muntiT Basaca, Plopul, Mima, Piinea, Chinul, Farcul-Mare, Farcul-Mic si Nemira.
Pe la izvoarele UzuluI, in muntiI
de pe granita, spre Austro-Un-
Ca ruine vechI sunt ale desfiintatuld schit Laposul, de pe

rnosia statuluI cu acest nume.
In aceast comuna se afla. :
o fabrica de cherestea cu aburI,
3 ferestraie de %A, 5 morl, 2
l'ata.
dirste si 12 piue de batut sumane, neperfectionate.
Tot aci se gaseste, in valea

UzuluI, pe mosia statuld Laposul, carbunI de pamint (lignita.).
Viile ocupa o suprafata de

io hect., care, in 1890, aa dat
7.60 hect. vin negru si 15.20
hect, vin alb. Viia lucratoare
are 15 hect.
minI, 2 BulgarI 4 GermanI si

215 UngurI, dintre carI 3940
de protectiune romina., 2 austriaca, 20 ungara., 4 germana.
li 2 bulgara. Dupa felul ocu-
Animale sunt (1890): 197 cal,

2496 vite cornute, 557 porcT,
299 capre O 3665 oI, care,

in 1891, aa dat 46 kg. Una
patiuneI su nt : 1568 agricultor!,
150 meseria0, 45 industria0,
tigae, 5207 kg. lina. turcana, 93
155 comerciantr, 50 cu profesiunI libere, 450 muncitorI si 250

servitorl. $ tia carte 151 per-
kg. lina amestecata si 280 lina

mita.
StupI de albine sunt 340;
soane. Sunt 731 contrib.

Dupa. legea rurall din 1864
s'ad dat, la 570 locuitorI, r935
J'ad pamint in improprietarire.
Teritoriul comuneI are o intindere de 29220 hect. NumaI
padurile ocupa 18000 hect.
Paminturile de cultura aa
fost in 1891 in intindere de
2579 hect.
Proprietarl: Principele Al. B.
$tirbeici are o mosie de 7084
In 1890, ati dat 170 kg. miere

si 84 kg. ceara.
Budgetul, pe exercitiul 1891
92, avea la veniturI leI 32256,
banI 8o si la cheltuell 24577
leI, 22 banI.
' Teritoriul comuna este straba.tut de calea judeteana OcnaComanqti-Palanca, si de cea vecinall Darmanesti - Poteca - UzuluI.
Distantele : la Bacla, capitala districtuluI, 61 kil. ; la Moinesti, resedinta p154eI, 14 kil. ;

la com. Berzuntul, 27 kil.; la co-
da un venit anual
de aproape 40000 le!; Eug.
falcI
ce-T
alca are o mosie de 7000

falcI, cu un venit de aproape
10000 le!; Statul are mosiile
Plopul si Laposul, cu o intintindere aproximativ de 3300
Ala Princip ele $tirbeia are ad
muna Dofteana, 5 kil.; la com.

Comanesti, 9 kil. li la comuna
Vasiesti, 1 1 kik
un castel cu o pozitiune frumoa-
Drmineti, sat, resedinta co-
O. pe deal. In jurul casteluluI

s'a facut un parc li pe o parte
mune! Darmanesti, pl. 1VIunte-
tr'un local bun, in valoare de

3000 leI, construita din birne,
de comuna, cu 19 prajinI pamint in vatra satuluI. In anul
s'a plantat vita. Din gradina

se poate imediat intra in padure, pe unde tred spre a te
lungul maluluT sting al piriuluT
urca pe muntiI ce! mal inaltl,
Uzul, nu- departe de varsarea

luf in Trotus. De acest sat tine
cat. Bratulesti. Are o scoala
1891, scoala a fost frecuentata
precum sunt Nemirele si altele.
mixta, la care ad urmat, in 1891,
garla, se afla o trecatoare.

Are o scoala mixta, care functioneaza din 1864 in satul Dar-
manesti, intretinuta de stat, in-
lu, jud. Bacari. E situat de a-
lo
138878. J'urde Dfclionnr GenprrUTo. rol. 1,11,
www.dacoromanica.ro
tIARMNETI
din acest catun, 25 copiT, din
295 in virsta de scoall. Are

dota biseric1 ortodoxe ; una c1.5.-
dita la 1797 de boerul Const.

Ghica, lar, la 1845 restaurata de
locuitorT, cu ajutorul CatincIT
N. Ghica ; si alta cladita la
IARbaNEsTI
74
nesti i Iezeni, avind o populatie de 1896 locuitorT (917 bar-
batT si 978 l'eme!), in care int'A i i famiIiT de TiganT,

46 familiT de BulgarT, carT se
ocupa cu gradinaria.
CapT de familie sunt 512,
Prin Darmanesti trece voseaua
dintre Ploesti i Tirgoviste.

E brazdata de 5 movile, dintre carT -mal insemnate sunt
a-StaiculuT si Movila-NeamtuluT ;
sunt toate asezate in partea de

E. a comuneT.
In partea de V. a com., pe
deservite de I preot si 4 cinta-
contribuabill, 416 si case de locuit, 413.
malul drept al riuluf Prahovita,
set! ; de asemenea se af1.5. o bise-
In comuna sunt 2 bisericT :
este vechia cetate numita Tir-
rica catolica zidita la 1813 de
una in Darm5.nesti s't a doua in

Bratasanca, deservite de douT
gul-Frumos cetate, fcuta se

unde s'a gazice de TatarT
sit multa zidarie i oseminte.
1808 de locuitorT; bisericile sunt
locuitorT.
CirciumT sunt 17.
Se gaseste o fabrica de cherestea cu abur!, 3 ferestraie de

apa si 3 morT.
Populatia numara 2723 suflete, cu 618 capT de familie.
Animale sunt : 135 cal, 1786
vite cornute, 402 porcI si 252
capre.
Drmnesti, com-rur., jud. Muscel, pl. Riul-DoamneT, la S.-V.

de Cimpulung, situata pe malul sting al riuluT Doamna, la
37 kil. departare de acest oras.
Are o populatie de 1380 locuitorT.
titi carte 36 persone.

Se compune din 6 catune :
Caracal, Darmanesti, Tamasesti,
Valea-NandriT, Valea-Rizif i Zaharesti. Budgetul comuner la
veniturT e de 1422 leT si la chel-
tuelf de 1368 leT. In toat comuna sunt 194 contribuabilT.
Scoala s'a infiintat la anul

1890. Este frecuentata de 45
baetl, din numarul de 82 baetT
si 45 fete in virsta de scoala.

Are 2 bisericT deservite de
2 preotl si 2 dascall.
Drmne11, com. rur., pl. FMpesti, jud. Prahova.
Este situat. intre riurile Prahoya i Prahovita, la 18 kil, departe de capitala judetuluT
la 6 kil. de a plaser.
Se compune din 3 clitune :
BrAtAsanca ungureni, Darma-
preotT.
Locuitorir se ocupa cu olaria,
dulgheria, rotaria, traistaria

cu munca cimpuluT. Numarul
mestesugarilor este de 212 120
olarT, 25 dulgherT, 9 zidarT,
4 rotar, 54 trAistarT. ET desfac
produsul munceT lor la orasele:
Ploesti, Tirgoviste, Alexandria,
Bucuresti i Zimnicea.
In raionul comuneT, pe azul
Budeasca, a caruT apl. se desparte din riul Prahova, sunt 3

morl de macinat.
Locuitorir s'ati improprietarit
Ia 1864 pe tref mosiT: 242 pe
Este udata de riurile Prahova si Prahovita si de ValceaualuT-Ciulete. In raza acester co-
mune, in apropiere de satul

Bratasanca, este un frumos pod
de fier peste lita Prahova, al

soseleT judetene Ploesti-Tirgoviste, pus in circulatie in 1898.
Se margineste cu comunele :
Margineni-d.-s., Vladeni, Aricesti i Haimanalele.
Dnnrieti, sat, si resedinta

com. rur. Darmanesti, jud. Muscel.
mosia Dirmaneasca, cu 837 hect.;
7 pe mosia Cretuleasca, Cu 21
hect.; 30 pe mosia BrAtAsanca,
Cu 90 hect.
Vite sunt: 256 cal, r05 epe,
181 yac!, 14 bivolT, 37 capre,
1513 oT, 509 pord si 486 boT.
coala exista in comuna de
la anul 1868. Localul e proprietatea comunef. E frecuentatl de 75 1:15.eti 0. 2 fete, din
numarul de 255 copir (130 baetl, 125 fete) cu virsta de scoall.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltueste anual 1566 leT.
titl carte 338 barbatI si 28
femer.
DArmineti, sat, face parte din

com. rur. Darmanesti, jucl.firahoya, pl. Filipesti. Ad fe io 14--sericd cu urmatoarea inscriptie :
Aceast
sflnt Dumnezeeascii bise-
ricii s'a fleta din milostenie L 'a isprilvit de zugriivit In zilele "res Inifipaula Domn Alexandra Ghica Voevod,
Ja leattli 1833) y Nomibrie.
Dirindne9ti, sat in com.. Glrcina, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu, asezat 4)e 'Jalea ce se
cuprinde Intre muntele Cozia

dealul Balaurul, la 2 kil. depArtare de orasul Piatra, mar-
Toata comuna cu terenulproprietarilor are 3222 hect.

Comerciul se exercita in co-
ginindu-se catre N. cu satul
muna de IO circiumarT.
Cu 372 suflete, din cal-1: 190

barbatT, 182 femer; 183 necasatoritT, 145 casatoriff, 43 vaduvr, un divortat ; 36 stin carte,
Budgetul prezinta la veniturf
suma de 6976 leT si la cheltuelT suma de leT 6402 le! anual.
www.dacoromanica.ro
G1rcina.
PIRMiasTETI
75
DASCX.LITA (POIANA-)
1519 xtu tid. SateniT se ?fideletnicesc mal cuseama cu agri-
gimuhri silvic, jud. Muscel, pl.

Riul-Doamner, in intindere de
cultura.
aproape roo hect., aviad ca
In acest sat se aria
o velnita. (fabrica de spirt), cu capital de roo.000 leT, 51 lucratorT,

producind anual 309.134
dota morT; o biserica de lemn,
vechie, in care dupa descriere,

se pastreaza o icoana. a MaiceiDomnuluT, ce s'a purtat de un
boier in batalla de la Pultava ;
lar in partea dreapta a drumuluT judetean Piatra-Neamtu se
Daroiul, sat, face parte din comuna rurall Dajesti, pl. Oltulde-Sus, jud. Olt.
esente fag si stejar.
petec de pddure, pe proprieta-
Dfirvasi, mdgurd, situata. in pl.

Marginea, jud. VlaKa, pe proprietatea Asan-Aga sad Cos-
tea Glavaciocul ; tine de com.
tieni. (Vez! istoricul acester ma-
Ferbinti si de ocolul silvic
gure la Asan-Aga sad Cos-
tojani.
tieni).
Drmocsa, In judetul Vlasca,
Droaia, Neagota, Ciocine- Dfisclesti, sat, in jud. R.-Sarat

lul, Coltul, Vraticele
pl. Gradistea, cat. com. Nicoluat numele de la
lesti ;
Sanda, diferite numirt ce se
cladire mare, vechie,
dad dealuluZ care, plecind dela
mo0a Dascalesti ; e asezat in
dupa cum spun batrInil de pe
N., din muntii Scarisoara, se

prelungeste spre S. si pe partea de V. a comuneT Costesti,
plaiuI Horezul, jud. Vilcea.
Acest sir de dealurl merge
spre S. pana la confluenta rtu1./T Romani cu Bistrita. Pe el
partea de E. a comuneT, pe
all o
timpul lui tefan-cel-Mare.

In cronica luT, Gr. Ureche
spune ca : cluni, in saptamtna
alba, anul 6942 (434, Fe-
bruarie r), la Darmanesti, s'ad

bAtut fiii lui Alexandru-cel-B u n,
tefan si Elia, si a Invins cel

d'intaid pe fratele sail Elia,
dar nu numeste tinutul; asa
c nu putem afirma cu siguranta daca localitatea numita
e aceasta, ori Darmane0 din
jud. BacAd. Cei mal multi insa
atribuesc acest fapt istoric localitater din acest judet.
Drmgmesti, mofie, com. Dar.

maneti, pl. MunteluT, jud. Bacad ; proprietatea familieT Al.
sunt multe piscurT acoperite cu

paduri i poenr, precum si o
multime de val cari
manescu.
Dirminesti, pda'ure, com. Darmanesti, pl. MunteluT, jud. Ba-
ad, in care predomina. fagul

bradul, proprietatea
Al. tirbeid. E in intindere de
7000 hect. aproximativ si este
supus regimulul silvic.
la 1200 m. de catunul de resedinta, spre E. Nicolesti; are

o intindere de 15 hect., cu o
populatie de 150 familiT, ce cu-
prind 685 suflete, din cari 130

contribuabili ; san carte 38 locuitorr. Are o biserica.
il braz-
deaza.
Valle sunt :
Valea Tuturului ce izvoreste

din dealul Daroaia, merge spre
E. si se varsa tot in dreapta riului Bistrita.
Valea -Badei, Valea - lui Ponorul, cari izvorlsc din
Dealul - SandeT, merg spre S.-
E. si se varsa tot in dreapta

lui Bistrita.
Piscurile de pe aceste dealurT,
Darmanegti, mofie, In cuprinsul

com. Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. A fost proprietatea PostelniculuT H. Dar-
malul drept al rlului R.-Sarat,
mergInd de la N. spre S. sunt:

Daroaia, al-DanciuluT, al-Coltulur, al-Dosulur, Marul-Mistret
Momocul.
ampiile de pe coama i poalele acestuT sir de dealui sunt:

Daroaia, Miristea, Coti, Neagota, Calinele, a -Dalurenilor,
a-Mocanului, a-Coltului, Varaticele, a-Crucilor, a-Mleger, a-arneT, Dorocioaia, a-BacileT si Rovine.
Dscilesti, sub-divizie a atunula Aldeni, din com. Aldeni,

jud. Buzad. Are 70 familil cu
230 suflete. Aci se tine un
bliciii anual de oare-care importanta..
Dscilesti, nurnire, ce se mal

da com. rur. Aldeni, jud. Buzad.
Dscfilesti, mofie, in jud. Buzad,

com. Aldeni, despartit in doul
trupuri: unul de 420 hect., numit Aldeni, iar altul, Dascale0i,
proprid zisr, de zoo hect., din

care 50 hect. padure, restul araturi, Llaz, etc.
Dscalesti, arld, la N. com.

Surdila-Gaiseanca, pe malul BuzeeluluT-Sec, jud. Braila. Are o
suprafata de 5 hect., cu ir case,

locuite de 14 fam., sat 50 sufl.
Vite sunt : 50 caT, go vite
cornute, 80 oT i 19 rimatorT.
Diroilor (Piscul-), piso, com.

DArmanesti, peidure, supusa re-
Romani, pl. Horezul, j ud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro
Dscfilita(Poiana-),irverdeape
DE-CASA (VALEA-)
DASNATUIUL
minerale, in grupa izvoarelor
mune primeste pe dreapta PI-
de la Tirgul-Neamtu i Oglinzi,
jud. Neamtu. Este situat hateo
padure, la o inaltime de 350m.
Locpitorir numesc apa aceasta
La-Apa-Puturoasa.
rtul-Udrir.
za. limita despartitoare intre

sile Bailesti i Jiul-d.-m. Din S.
carcat la rindul lur cu piriul
Ceratul, inceteaza de a
mar uda plasa Jiul - d. m.
patrunde in plasa Balta, formind hotarul de V. catre pl.
Bailesti. Cea diintiili com. ce
Fagetelul.
uda este com. Giurgita, In drep-
Uda com. Vela, trecind prin

partea de S. Are un pod peste
tul Oreja are mar multe podurr si pe care o desparte de
dinsul la Rtpa-Rosie.
com. Urzicuta, pl. Bailesti. Din

acea.st
ces, jud. Dolj, pl.
Esind de pe teritoriul com.

Vela, intra in com. Salcuta, pe
care o uda prin partea de V.N. face mar multe ondulati,mr
spre E. si apor se lasa spre
Bailesti, com. Plosca, pe care

se intinde com. Plosca.
S. Are si ad un pod.
Patrunde pe teritoriul com.
Apa din izvor este turbure,

Cu un miros de hidrogen
furat, foarte pronuntat ; la gust
este foarte sarata i contine gaze.
deal, jud. Dolj, pl.

Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe
care este situat satul Sabarul.
D'asnfituiul,
Dsntuiul,
Uda com. Gubancea de la E.
spre V., in dreptul careia are

3 podurr si un vad. Primeste
ptriul Pietriceaua pe stinga, in-
Tancapail pe care o uda cu di-
Izvoreste din
Dealul- Negru, judetul Mehe ramificatiune a culmeT
Frumoase, aproape de izvorul
riulur Drincea. Infra pe teritoriul judetului Dolj, prin pl.
rectiunea de la V.-N.-E. Din

dreptul acester com. patrunde
In pl. Jiul-d.-m., intrind in comuna Ciutura, pe care o ud
Dumbrava-d.-j. Curge In aceasta
la Podul-BisericeT.
plas cu directiunea de la V.E., pana ce patrunde in plasa
'stinga piriul Dasnatulul-Mic.
Dasn'atuiul, rtz.
Jiul-d.-m., unde din dreptul co-
muner Ciutura se indrepteaza

spre S. Formeaza putin limita
intre pl. Dul-d.-m. i plasa
lesti. Din dreptul com. Plosca,
prin partea de V.-S.-E. Primete pe stinga piriul Ciuturica,

Primeste in aceast com. pe
PItrunde pe teritoriul com.

Virvorul, de unde se indrepteaza direct spre S., pastrind
aceasta directiune pana aproape
de varsare.
pl. Bailesti, se indrepteaza spre
Se incarca pe stinga cu pi-
E. de se varsa in balta Nedeia

in dreptul com. Cima. Curge
prin valea numita Dasnatuiul
printre doua sirurl de dea-
riul Purceaua, in dreptul moarer

lur Ion-Stan-Toma, satul Fintinelele (com. Virvorul).
lurT: Dealul-Guardinita-Radovan
in stinga, care desparte basinul

acestur riti de basinul riulur
Jiul i Dealul-Cerbulur cu continuatiunea sa Dealul-Doridor
in dreapta Dasnatuiulur, care-1
si desparte de basinul riulur

Drincea.
In pl. Dumbrava-d.-j., uda. comuna Calugarer, Cu directiunea
de la V.-E. Are ad doul podurr
La esirea din com. Virvorul

patrunde pe teritoriul com. Li povul, pe care o uda prin partea de V. cu directia de la N.-
S. Desparte aceasta comuna

de com. Intorsura, pe care o
uda prin partea de E. cu directiunea de la N.-S. Primeste
pe dreapta afluentir: Jivanul,
Banaguiul i Valea-Rea, care
se vars in dreptul satulur Ra-
statatoare, unul in partea de

E. si altul in partea de V. a
dovan, pe stinga. Aceste riurr ir

vin din com. Intorsura. La esirea
din aceasta com. uda com. Cera-
com. Din dreptul acester
tul, din dreapta careia formea-
co-
www.dacoromanica.ro
com.
com. primeste ptriul
Urzicuta, pe dreapta.
Patrunde in com. Birca, de

unde se incarca pe stinga cu
piriul Birca, apor trece in com.
Goicea-Mica, pe care o uda in
partea de V., cu directiunea de
la N.-S. Desparte aceasta com.
de com. Plosca i Bistretul. Are
aci 2 vadurr i trer podurr.
Infra in com. Goicea-Mane,
In dreptul careia are 4 vadurr

de moara si 2 podurr.
Patrunde pe teritoriul com.
Plosca, pl. Bailesti, pe care o
desparte de com. Cima, pl.

Balta. Uda com. Plosca prin
partea de E., de unde apor se
indrepteaza spre E., spre a se
varsa in Balta-Pope! sa Nedeiul.
Dasnatulul se revarsa primavara, dar nu cauzeaza pierdenr

locuitorilor de prin prejur.
Dsn'atuiul,
vale, jud. Mehedinti
jud. Dolj, plile Dumbravad.-j., Jiul-d.-m. Balta i Bdilesti,
prin care curge riul Dasnatuiul.
Se mar chiarna numar in jud.

Dolj i Valea-Mare
Dasnituiul-Mic, pr,jud.
Dolj,
pl. Dumbrava-d.-j., com. Tancanau, afluent pe seno al riulur
Dasnatuiul.
De-Casi (Valea-),
vale, izvoreste
din raionul com. Plusesti-Maglasi, jud. Vilcea, pl. Cozia,

si se varsa in riul Rimnic, tot
DEAGUL
In raionul com.
'77
Pausesti-M6.-
DEALUL
luat numele de la dealurile
una din cele mal intinse ale judetuluT. Este udata de mal multe
riurT i anume : Dimbovita si Ialomita ; apoT de piraele: Valea-Botestilor. Glimbocelul, Potopul cu
Costesti (resedinta subprefec-
cu vil ce o brazdeaza de la N.
spre S. Aceasta plasa pana la
1883 ti avea resedinta in Tirgoviste ; dar de atuncT s'a unit cu plasa Dimbovita, i formeaza o singura plasa cu nu-
turel) si la 48 kil. de Pitesti.
mele Dealul-Dimbovita. Este si-
Se compune din 4 catune : Spa-
tuatl in mijlocul judetuluf si se

invecineste spre E. cu jud. Prahoya, spre V. Cu jud. Muscel,
spre N. cu plaiul unit IalomitaDimbovita ; spre S. cu plasa
Ialomita i Cobia
cu pl. Bolintinul numaT inteun punct la
com. Ghinesti. Clima acesteT
plAsT este dulce si sanatoasa;
pamintul el este fertil i acoperit
glasi.
Deagul, com. rur., ce-I mal zice
Deagurile, jud. Arges, pl. Ga-
lasesti, la 5 kil, de com. rur.
latei, Cu 50 fam., Goleasca, cu 90

fam., Gainesti, cu 50 fam., Deagul-d.-s. i Deagul-d.-j., cu 'lb
fam. In tot sunt 200 fam., din care
12 fam. de TiganT, cu 1182 sufl.
In com. sunt 2 bisericl, o scoall

primara rurall, case proprieta-
restl cu gradinl, etc.

Budgetul comuneT pe anul
1882/83 a fost de 3482 lel 50
ban/ la veniturr si de 3392 leT
la cheltuelt
Dupa o publicatie oficiar
(1887) aceastl com. numara 241
contribuabill si are un budget
de 2960 lef la veniturl si de
de dealurT cu viT, val i padurT,

precum i cimpiT intinse.
Dealurile mal principale din

aceasta pl. sunt: Dealurile OcniteT
si ale GorgoteT, numite : Rusetul
Scoarta, Plaiul Salinelor-VechT,
afl u entil sal: Valea-Butoiulul, Valea-CobieT, Valea- utiT, i altele ;

dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirscovul si Crivatul. Aceasta pl. pro-
duce in partile sale empoase

tot felul de cereale : grid, porumb, orz i altele ; produce
vin, tutea si tot felul de fructe;
carbunI de pamint la otinga,
pleura la Ocnita. Sunt fabricT
de gaz la Tirgoviste si Colanul ; morT de apa si de aburT

in diferite comune ; fabricT de
oale si cosurT de richita la Dragomiresti, etc. Pentru comercia,
Tirgovistea se afla in mijlocul

acestor plasT, unde se vind
se cumpara tot felul de articole.
Din Tirgoviste pleaca in dife-
Deagul saa Deagurile. Are o
Blejul, si valle: Valea-GorgotiT,

Valea-Dulce, Linia i Saratura ;
Dealurile din Gura-Ocnite/, numite: Dealul-Crucilor i DealulFintineT; Dealurile RazvaduluT,
numite : Fetile-ZarafuluT, Calugareasca, Valea-luT-Socol si altele; Dealurile Manastirei-Dealul i Viforita ; Dealurile AninoaseT, numite : Cornetul, Ograzile si Fetele ; Dealurile Doicestilor : numite Boltnsul, ValeaBraduluT, Darla si Iuzi ; Dealu-
biserica cu hramul Adormirea,
rile Bucsianilor, numite : Con-
deservita de un preot si un
teasca, Crutul si SApunarul. Mal
gomiresti, Glimbocata, Hulubesti, Luden!, Ludesti, Mlnesti,

Priboiul, TAtarani, Valea-Caselor i Mircea-Voda, avind peste
cintaret.
toate aceste dealurT si val produc vinurr, fructe i mal ales
tot o populatiune de 47415 locultor!. In aceasta plasa este o
Deagul-de-Sus, sat, Cu 200 su-
prune, din care se face tuica.
judecatorie de ocol cu rese-
flete, din jud. Arges, pl. GA1A-
DealurT acoperite cu padurl

izlazurT mar sunt la comune -
dinta in Tirgoviste ; insa isT intinde competenta numaT asupra
Deagul saa Deagurile. Are o biseria, cu hramulTotT-Sfintif, de-
le:
otinga, Gindesti, Priboiul,
afacerilor din oras si din plasa
Tatarani, Manesti, Botesti, Lu-
servia de i preot i I din taret.
d esti, Butoiul l altele ; iar cimpiT

sesurr intinse sunt la comunele : Colanul, VdcAresti, La-
Dealul, cacT locuitoriT din plasa

Dimbovita tin de judecatoria din
2734 ler la cheltuelT.

Numarul vitelor a fost in anul
1887 de 1063 capete marl (I000
bol i vacT, 50 cal, 5 bivolT, 8
asinl) si de 3428 vite mrunte

(3118 oT, 30 capre
matorT).
i 280 fi-
Deagul-de-Jos, sat, Cu 400 suflete, din jud. Arges, pl. Galasesti; face parte din cora. rur.
sesti; face parte din com. rur.
Deagurile. Vezl Deagul, jud. Arges.
zurile, Cazad, HAbeni, SAcueni

Comisani.
Dealul, plasd, in jud. Dimbovita.
Plasa Dealul-Dirabovita este
www.dacoromanica.ro
rite partT ale plaseT Dealul-Dim-
bovita maT multe sosele comunale, judetene i nationale.

Aceasta plasa coprinde 31 comune rurale : otinga, Colanul,
Ocnita, Gura-OcniteT, Razvadul,
Vacaresti, Habeni, Adinca, Aninoasa, Bucsani, Cazad, Comisani, Doicesti, Lazurile, Raciul, Sleueni, Viforita, Bogati,
Botesti, Butoiul, andesti, Dra-
Glesti a plasel Cobia.
In aceasta plaA sunt mal

multe bisericT si 5 manastirl
Viforita, Dealul, Gorgota, Nucetul i Butoiul. coale sunt
DEALUL
DEALUL-AFINATA
78
prin toate comunele de mal sus.
govi5te, spre N.-E., pe un deal
La Nucet este herghelia sta-
Cu o pozitie frumoas5. 51 incoojuratA cu vi!. In aceastA mAnAs-
tulul. Aci, la 1821, TurciT bAtur5.
pe GreciT luT Ipsilante in dou5.

rindurl. In Dragomire5ti se af1
azT ruine din marele fabricl

ale luT BIleanu, fabricT de spirt,
de luminArT, de slpun, de postav 5i de tAbAcArie. In Doice5ti
sunt ruine de palate vechl. La

Hulube5ti 5i Comi5ani ati fost
lupte intre TurcT i RominT
1599). La He1e5taeleDomne5ti, carl sunt in raionul
comuneT Cazad, Vlad-Tepe5 a
(1495
tras in teapA la 1462 armata

turceasa 5i pe comandantul lor
Hamza-Paqa, care intrase in tarA
ca s5.-1 scoatA din domnie.
tire a fost instalatl qcoala de

sub-oficerl, care s'a mutat de
ad la Bistrita. Tot aci a fost
sub gardA un convoiti de 800
prizonierl Turd mal multe lunT
in urma rAzboiuluT de la 77/78.
Se p5streazA in mAnAstire un
sicriil cu dota craniurl, unul
capul luT Radu-cel-Mare, care

a fondat aceastA mAnAstire
al doilea capul luT
te azul.
Prin secolul al XV-lea, in Tara-
re!, dindu-i-se hramul Sf. Nicolae, servind la acest inalt oficia divin Patriarhul Nifon
Mitropolitul Macarie. MAnAsti.-
rea-Dealul a fost reparatA de

Bibescu-VodA pe la 1844, cind
a f5.cut si o osea ca aleid de
te! din Tirgovi5te pAnA la MAnAstire.
AstA-zT in mAnAstirea Dealul
este un mare depoti de arme.

Dealul,
mahala, in jud. Mehe-
dinti, plasa. Dumbrava ; tine de

com. rur. BAltati.
mahala, com. rur. S1Ave5ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Su-
RomineascA erail doul partide

de boerl, carl tria in cea mal
Dealul,
inver5unatA du5mAnie, din cauzl
ceava.
cA fie-care voia s pura mina

Nasa' desfiintatA, din judetul Muscel, care coprindea pe
la Inceputul secol. al XVIII-lea
Dealul,
toate comunele de la ValeaMare (HITA Pite5ti) pana la CAline5ti (ast5.-z1 pl. Podgoria).
sat. (Vez! Criste5ti, sat,

com. Criste5ti, pl. Copula, jud.
Dealul,
Boto5ani).
sat. (Vez! Buda, sat, com.

Zvor5.5tea, pl. Berhometele, judetul Dorohoi5).
Dealul,
Dealul,
ceitun. (Vez! Cotnari, sat,
pl. Bahluiul, jud. Ia5i). Are o

populatie de 6o familiT, sati 249
suflete.
pe domnie. Aceste partide dupA
numele capilor lor se numeafi

partida DAne5tilor 5i DrAcule5tibor. Pe la anul 1446, DAne5ti
cu ajutorul Ung,urilor ucise chiar
In mijlocul Tirgovi5teT, capitala
%Arel, pe atuncT, pe Domnul t5.-
huluiuluT, care atinge com. Ms-
reT Vlad-Dracul dimpreunl cu
Dealul,peaure, supusl regimuluT
fiul s Nicolae i ast fel ocupar

DAne5ti tronul tAreT. Ce! do!
DrAcule5tT, victima ureT 5i a
du5mAnieT, se inmormintarA pe
silvic, in raionul comuneT RucArul, plaiul Dimbovita, judetul
culmea dealuluT inteo pozitie

frumoask unde este ast5.-z! MAnAstirea-Dealul, se ridicA apoT
ad o rala capelA de lemn, care

mult timp s'a numit GropnitaDrAcule5tilor.
La anul 1499, Radu-al-V-leacel- Mare, din familia DrAcu-
carl: 103 vite marT cornute, 28

cal, 220 oT 51 68 rimAtorl.
le5tilor, privind de maT multe

orl, din palatele sale domne5tI
parte din satul Siretelul,

jud. Suceava.
Dealul,
din Tirgovi5te, locul de pe deal,

unde zAcea.5 oasele scumpe ale
mo5ilor sAT, insArcinA pe Oncea
Corbul, unul dintre cel mal cre-
mahala, in jud. Mehe-
dincio5T demnitarl al sAT, ca sA
dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de

com. rur. Bresnita.
ridice o mInAstire mAreatl pe

acest deal scump familieT sale.
mdastire, jud. Dimbo-
MAnAstirea - Dealul se terminA

5i se tirnosi la 1500, In prezenta
Domnilor 51 a maT marilor tA-
Dealul,
Dealul,
vita. E situatA la 4 kil. de T'ir-
deal, jud. Covurluid, intre piraele CovurluiuluT si Su-
Dealul,
www.dacoromanica.ro
acani numal cu o parte din

coasta sa despre E., formind
valea i5esu1
Covurluin.
Muscel.
Dealul,
trup din padurea statu-
luT, in raionul com. Barcea, pl.

Birlad, jud. Tecucitl.
deal, jud. Muscel, proprietatea com. Domne5ti, din
Dealul,
care curge Piriul-TiganuluT, Valea-luT-Ilie, Piriul-cel-Mare, valea Bercoia 51 Valea-luT-Gheor-
ghe. Acest deal se aliA spre V.

comuneT 5i are pamint nisipos
In mare parte, rAil de hranA.

E acoperit in mare parte cu anin 5i mesteacAn. Pe id pe colea se vAd ripT 5i surpAturI.
Dealul-Afinata, loc
de vie., in
intindere de 3 hect. 6354 ni.

p. E situat in com. RusAne5ti,
pl. Cerna-d.-j., j ud. Vilcea. A fost
DEALUL-ALMAJULUi
pendinte de Episcopia Rimnicul. S'a vindut de vecT.
79
cuitori, jud. Arge, pl. Piteti ;

face parte din com. rur. CoculPopeti.
Dealul-AlmajuluI, deal, linga

com. cu acela$ nume, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-s. Pe acest deal este

un punct trigonometric, a.,ezat
de statul major austriac (1854)
cu ocazia faceriT hartif tariT.
Dealul-Babelor, a'eal. (Vez! Babele).
Dealul-BisericeI, sat, face parte

din com. rur. Rijletul-Vieros,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o
populatiune de 120 locuitorT.
Aci e o biserica, fondata la

anul 1830 de logofatul Anghel
Ceawscu, cu sotia sa Dumitra
li altT locuitorT mar de frunte
din comuna'.
Dealul-Bagna, pitclurice a statuluT, in intindere de 40 hect.,
pendinte de com. Gole0i, pl.

Dealul-BisericeI, mahala, corn.

rur. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
DEALUL-CEL-MARE
Argq, pl. Pite0, la 23 kil, de

com. rur. Bascovu-Flesci, reedinta sub-prefectureT si la 24
kil. de Piteti. Se compune din
satele: Degerati (200 loe.); Pepelesti (18o loc.) si Rosogesti
(190 loc.), peste tot 570 loc.
In comuna este o biserica de

lemn, facuta de locuitorif mosnenT, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, deservita de 2 preotT
i I cintaret ; o scoald prim. rur.
Dupd o publicatie
oficial&
(1887), aceasta com. numara 81

contrib. si are un budget de
1427 leT la veniturT i de 1152
leT la cheltuelr.
Vite rnarl erad in 1887 426
Dealul-Balaban, deal, in com.
Dealul-Bisericel, deal, numit
capete (400 bol' i vacT, 26 cal)
rur. Glogova, plaiul Clopni, judetul Mehedinti.
ast-fel de la biserica ce se afl
li 972 vite marunte (850 oT, 2

capre si 120 rimatorT).
Dealul-Bilceti, ciltun, jud. Argq, pl. Topologul, pendinte de

com. rur. Corbi-Mangureni saii
Corbi-din-Vale. Are o populatie
de 92 lOCUitOli; o biserica cu
hramul Intrarea-in-Biserica, de-
pe el, in partea de N. a satuluT Bozia, com. Bozia, pl. Prutul, jud. Falciti. Pe platoul acestuT deal se afla aezat O satul Bozia.
Dealul-Brneti, deal, in com.

rur. Glogova, plaiul Cloani, judetul Mehedinti.
Dealul-BlrladuluI, deal, in jud. Dealul-Buda, deal, in com. rur.

Glogova, plaiul Cloani, jud.
Falda. Se intinde din hotarul
Mehedinti.
servia de 1 preot O 1 cintret.
jud. Vasluiti, futre riul Birlad
i piriul Crasna, pe teritoriul
Dealul-Baltei, deal, se preluncom. TirziT, pl. Crasna, pe o Dealul-CaseI, deal, in com. rur.
suprafata cam de 286 hect. Ca- ' Miculesti, pl. Vailor, jud. Megqte de la N. la S. de-a lungul
hedinti.
patul lur despre S. se numqte
comunelor : Berezeni O Bozia,
Gheba.
pl. Prutul, jud. Falcia, numit
Dealul-Caselor, deal, in com.
ast-fel de la balta Berezeni, ce
rur. Lupea, plasa Motrul-d.-s.,
Dealul-Boeresc,
deal,
in
com.
se afla pe sesul PrutuluT, O in
jud. Mehedinti.
mur.
Lupea,
plasa
Motrul-d.-s.,
lungul careia se intinde. Pe
culmea acestuT deal, in partea
de N., se afla o movila.
jud. Mehedinti.
Dealul-Cilugfirulul, deal , in
Dealul-Borlii. Vez! Borli.
Dealul-B' ten, deal, in com. rur.

Lupea, plasa Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti.
Dealul-Berbeculul.V.CoarneleBerbeculuT, deal, jud. Neamtu.
com. rur. Matasari, pl. Vailor,

jud. Mehedinti.
Dealul-Boroneti, sat, jud. Arge, pl. Argeul, pendinte de Dealul - CalugiruluI, deal, in
com. rur. Valea-DariuluT. Are
70 familir, satt 147 locuitorT; il
maT zice si Borobane0i.
Dealul-Beqlegei, deal, pe teri- Dealul-BouluI, sat, cu wo loc.,

toriul com. Raducaneni, pl. Podoleni, jud. FalciU.
jud. Arge, pl. PitWi ; face parte din com. mur. Cocul-Pope0i.
Dealul-Bisericel, sat, cu 73 lo-
Dealul-BraduluI, com. rur., jud.
www.dacoromanica.ro
com. mur. Miculeti, jud. Mehe-
dinti, pl. Viilor.
Dealul - CArbunelul,,, ,!dure, a

statului, in intindere de 175
hect. com. Stane0i, jud. Muscel,
pl. Nucpara.
Dealul-cel-Mare, deal, O locu-
DEALUL-CU-MONUMENT
80
DEALUL-CERBULUI
iota izolatA, la E. de com. Stn.-
luT se vAd niste gropI, despre
peni, jud. Muscel, pl. Riurile,

de unde izvoreste piriul Ogre-
care traditia popularA spune
zile.
din vechime s'ar fi scos din

ele multe scule pretioase si o
deal,
cu viI,
in jud. Mehedinti, pl. Blahnita.

Tine de com. rur. Batoti. Contine marmorA albl, foarte frumoasd.
Dealul-Cetituia, 'art
deal,
jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com.
de
Gioseni. E situat la E. satuluI

Horgesti i numit ast-fel fiindcA se crede a fi fost pe dinsul o vechTe cetate.
dinti, pl. Motrul-d.-j.
Dealul-Crucei, deal, incepe din

Podisul Hucilor, de pe mosia
mare comoarl.
Dealul-Cerbului,
Dealul-Croitorilor, deal, in comuna rur. Susita, jud. Mehe-
hect. a sta-
VlIdeni, jud. Dorohoiti, pl. Cosula, com. CorlAteni, O. se pre-
tuluT, pendinte de com. Golesti,
lungeste de asupra Jijiel, la moa-
jud. Muscel, pl. Riurile.
ra de 1ingA sat.
Dealul-Corbului, mic ptIclurice,
in intindere de
20
Dealul-CorbuluI, virf de deal, Dealul-CruceI, deal, jud. Valjud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com.
Milesti. Face parte din ridicAturile care despart piriul RAcAtAul,
cea, pl. Ocolul, com. VlAdesti.
Dealul-cu-Cetate, deal, in jud.

si pl. Tulcea, com. Moru-Ghiol,
de Siret.
cAt. DunAvAtul-d.-s. ; se desface
Dealul-Cornilor, deal, pe care

se afi asezat satul Corni-UnDealul-Cettuiel, culme de deal,
guri ; este o ramificare a deajud. Olt. Ved CetAtuia.
luluI Lohan, ce se intinde pe
partea de S. de la E. la V. pe
Dealul-Chiciora, deal, cu p.teritoriul com. Epureni, jud.
dure, in jud. Mehedinti, plaiul
din dealul Moru-Ghiol ; se intinde spre E., brAzdind partea

N.-E. a plAseI si pe cea EsticA
a comund ; pe la poalele nordice merge calea comunall Moru-Ghiol-DunAvAtul; la cele S.
FAlciii, pl. Prutul. ST-a luat nu-
este asezat satul-DuravItul-d.-s ;

virful DunAvAtul are 52 m. S'a
numit asa, din cauza a 3 ruine
de lagAre romane, situate la
nord i cunoscute de locuitorl
Cerna ; tine de com. rur. Marga.
Dealul-CiocIndieI, deal, in com.

rur. Miculesti, jud. Mehedinti,
Dealul-Cornisorul, deal,in co-
pl. VAilor.
Dealul-Ciungilor,
mirea de la pAdurea de cornI

ce se aflA pe el.
peldure,
jud.
BacAti, plasa TAzlAul-d.-j., com.

BirsAnesti, proprietatea capita-
nuluI Willa Este foioasA (fag,

stejar). Are o intindere de 115
hect., si este supusA 'regimuluT
muna rur. Glogova, jud. Mehedinti, pl. Closani.
Dealul - cu - Gruiul, suhat. VezT

Dealul-Coteni, deal mic, jud. Baail, pl. Siretul-d.-j., com. TAmasi ; se ridicA la N. de satul
Cu acelasT nume. In partea culminantA a acestu. T deal se ail un
numit Beciul-TAtAresc
silvic.
Dealul - CIsmnegeI, deal, in

jud. Mehedinti, com. rur.
Uriesesc, unde legenda spune

pAstrati TAtariI averile.
Dealul-Cotmenitil,
ciitun, din
rur. Crainici, jud. Mehedinti,

plaiul Closani.
jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte

de com. rur. DrAganul-BAscovel. Are 32 fam.
Dealul-CoasteI. Ved Costesti,
Dealul-Croicei, deal, in com.
jud. Suceava.
Dealul-Comorilor, deal, cu pl.

dure, pe teritoriul mosid Hliboca, jud. Doroholii, pl. Prutuld.-s., com. Pomirla. Pe virful
Corbi, proprietate a statuluI, jud.

Muscel.
Dealul - Cu
Monument,
rur. MAtAsari, jud. Mehedinti,

pl. VAilor.
deal,
In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul cAtunuluT GArvan, comuna rur. VIcAreni. Se desface
din Dealul-CArArilor, anume din
virful dealuluT Pietrosul
plasa
Dealul-Coastei, deal, in com.
sub numele de Cetate.
(162 in.);
se train& spre N., avind o directiune generala de la S.-E.

spre N.-V., brAzdind partea nor-
dicl a plaseT si a comuneT; in

partea Vesticl are virful numit
Bugeacul (86 ni.), la picioarele
cAruia se afll un mic monument, ridicat cu ocazia debar-
Dealul-Croicilor, deal, in jud.
cAreT trupelor rusestI in rAzboiul

1878 ; se intinde
din 1877
Mehedinti, pl. VAilor, comuna

rur. Miculesti.
printre balta Jijilel i scurgerea

sa Girla-LAtimeT; atit la poa-
www.dacoromanica.ro
DEALUL-CU-PER!
lele estice cit si la cele vestice

se afla doug micT bande de ni-
81
Sus, comuna BAlilesti, j idetul
750 hect., com. Dobresti, pl.
Muscel.
Podgoria, jud. Muscel. Impreung cu Dealul-de-Est, care are

o suprafatg de 500 hect., for-
sip, pe carT merg doug drumuti vecinale, Jijila-Azacliu si

Garvan-Azactiu ; are o ingltime
de 87 m.; e punct trigonometric
de ordinea a 3-a; doming asupra satuluT Ggrvan, asezat la

poalele sale ; este acoperit cu
semAngturT si finge.
Dealul-cu-PerI, deal, jud. Dolj,

pl. Jiul-d. -s., com. Fratositita ;
are o ingltime de aproape 92 m.
Dealul-de-Mijloc, dcal, numit

ast-fel pentru cg se prelungeste
filtre alte doug dealurT, pe teritoriul comuneT Rusca, plasa
Prutul, jud. Flciti.
Dealul-de-Rudina, ccitun, In comuna rurald Dama, judetul Mehedinti, plaiul Cerna.
Dealul-de-sub-VIrful-PietreI,
deal, la N. de com. Aposto-
Gorj, pl. Ocolul. Se prelungeste
lache, pl. Podgoria, jud. Prahoya, in directie de la V. la E.

Pe el se cultivg vie.
de la N. spre S. pe o intindere
de aproape 2 kil. Este acoperit cu viT si e proprietatea co-
Dealul-de-Sus, deal, In judetul

Mehedinti, com. rur. Retezul,
Dealul-cu-Viile, deal, la V. si
in marginea com. Telesti, jud.
mune! Telesti.
Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca.
Dealul-CuculuI, sat. Vez! azgnesti.
Dealul-de-Est, pdure a statuluT, in intindere de 225 hect.,

apartinInd com. Stgnesti, jud.
Muscel, plaiul Nucsoara.
Dealul-de-Est, pa-dure, proprietate a statuluT, In intindere de

500 hect., com. Corbisori, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel. Formea-
zg impreung cu pgdurea Dealul-de-Vest (244 hect.) si ayoiul de lingg riul Doamna (12
hect.), pgdurea Corbisori, avind
toatg o suprafatg de 750 hect.
Muscel.
jud. Mehedinti, com. rur. Retejul, pl. Closani; produce vin btn.
Dealul-de-Jos. Vez! Dealul-de-
Dealul-de-Vest, ddure a statuluT, in intindere de 500 hect.,

pendinte de com. Aninoasa, pl.
M'afile, jud. Muscel.
Dealul-de-Vest, pcidure. Vez!

Dealul-de-Est, com. Corbisori,
jud. Muscel.
Dealul-'despre-Butora, ramificalle a dealuluT dintre piraele

Covurluiul si Suhuluiul, din comuna MAstAcani, plasa Prutul,
jud. Covurluiti.
Dealul-Dianca, sat, jud. Ba-
Dealul-de-Sus O Dealul-deJos, doud serit de dealurt la
pe podisul Dianca, la o deprtare de 200 m. de satul
V. de com. Bglilesti, pl. Riurile,
Leontinesti (scoalg). Din acest

catun ati urmat la scoalg 14
copiT, in anul 1891, din 33 In
jud. Muscel. Una merge cgtre

V., prelungire a culmei de
muntl si dealurT ce trece printre riul DoamneT de o parte si
riul Bratia de alta ; alta eltre E., prelungire a culmeT de

muntI si dealurT ce merge pe
de o parte printre fiul Bratia,
lar pe de alta printre 611 Bughea si Riul-Tirgulul. AceastA
din urmg serie se terming in
c5.ii, plasa Tazlgul - de - sus, al

cAtunuluT Leontinesti, situat
virstg c1.6 scoalg.
Are o bisericg ortodoxg, c11ditg de locuitorT, deservitg de
I. preot si 2 cinaretr.
fa-
mira sati 114 suflete.

Animale se numgrg : 14 ca!,
92 vite cornute si 47 porcT.
comuna Bglilesti printr'o cim-
Dealul-Dienetul, sat, jud. Ba-
pie intinsg, avind un pgmint

cit se poate de propriti pentru
cAti, pl. Siretul-d.-j., al comuneT
agricultura. Cea-l'altg serie de

S., prin comuna Bgjesti si se
terming in com. Piscani, pe la
poalele cgreia trece riul Bratia
unit cu Rtul-TirguluT.
Dealul-de-Jos, deal, Cu vi!, in
meazg pgdurea Furesti.
plaiul Closani. Este acoperit cu

vil carT dati un vin bun.
V. merge maT departe cgtre

Dealul-de-Est, piidure.VezT D ealul-de-Vest, com. Dobresti, jud.
DEALUL-DOAMNEI
Ambele dealurl sunt acoperite ca o multime de pldurT.
Pincesti. Se aflg situat intre piriul Pogletul si piriul Dienetul,
la o depArtare de 1800 m. de
satul Pincesti. Are 44 fam. sati
149 sufl. Vite sunt: 14 caT, 108
vite cornute, 65 pord li 14 capre.
La marginea satuluT sunt movile ggunoase si santufl care
fac parte din intgririle de la

GAtisesti, numite Apgrtoarea.
Dealul-de-Vest, peidure, proprietate a statuluT, in intindere de
Dealul-DoamneI, deal, pe ten11
08878. Mareie Piolionar Geografio. Poi. al.
www.dacoromanica.ro
DEALUL-DOCHECIULUI
DEALUL-LEULUT
82
toriul satuluT Orofteana-de-Jos,
Dealul-GirsuluI, deal, pe teri-
com. Orofteana, pl. Herta, judetul Dorohoin.
toriul com. TAmAseni, pl. Mijlocul, jud. FAlciii. Legenda zice

c5. numirea-I vine de la un om
numit Girsan, care, fugind de frica Turcilor, a fost prins pe acest
Dealul-Inalt, munte, spre N. de
deal unde i s'ar fi tAiat capul.
Dealul-Jicnel, deal, se intinde
Closani. In interiorul acestuT

deal se aflA cArbunT de pAmint.
Dealul-GloduluI, ddure, com.
din hotarul mosiel Zvoristea, si

se terminA pe teritoriul satuluT
BirsAnesti, pl. TazlAul-d.-s., jud.
si com. Zamostia, pl. Berho-
Peste Dealul - DochiciuluT trece
BacAti. E in intindere de 270

hect. si este supusA regimuluT
metele, jud. Dorohoiti.
Dealul-Dochiciului, deal, acopen it cu pAdure si poenT, d'asupra orasuluT Baia-de-AramA,
din judetul Mehedinti, plaiul
o potecA de picioare si cal ce

duce de la Baia-de-Araml, prin
Ponoare, la Baja-de-Sus si spre
Turnul-Severin.
Acest deal este punct de

observatiune, predominind cu
vederea sa, asupra localitAtilor
vecine si mal cu seamA spre

jud. Gorj.
Dealul-drept-al-Plapcei, deal,
jud. Olt. VezI Pietrisul.
silvic. PredominA stejarul si fagul. ProprietarT sunt: Razu (Cu

215 hect.) si Verdeanu (cu 55
hect.)
DealuI-Gorgului, deal, in partea de S. a com. Bazga, plasa

Podoleni, jud. FAlciti, numit
ast-fel de la un vechiil proprietar, Gorgu. Dealul e acoperit
com. MAgiresti, pl. MunteluT,

jud. BacAd.
satul SlAtioara, jud. Suceava.
Dealul-Jitianulul, deal, in jud.

Mehedinti, plaiul Cerna ; tine
de teritoriul com. rur. Silistea,

cAtunul Turtaba. Intr'una din
ramurile acestuT deal, despre
comuna Izvernea, numitA dealul-Izmenelor, Poieana-BelitinuluT, s'a gsit o comoarA de banT,
o lad5. mare de lemn, care era

pfina Cu banT de aur din timpul luT Ludovic, regele Un garieT.
cu pAdure, viT si livezT.
Pe lingA banT, s'a0 gAsit si cite-
Dealul-Drochiei, deal, pe teritoriul com. Gugesti, pl. Crasna
Dealul - Grebenul. VezT Gre-
jud. FAlciti.
care a dealuluT Lohan, judetul
morT a fost proces inaintea tribunaluld de Mehedinti.
FAlcia. Se intinde de la V. la
E., pe teritoriul com. Epureni,
Dealul-Lat, munte, in comuna
pl. Prutul, ?tare vAile Ivan si-a
Neagra- aruluT, jud. Suceava.
Dealul-GreculuI, deal,
Dealul - DumbrAveI, deal, in
suprafatl cam de 356 hect., in
partea de S. a comuna Tirzi,
pl. Crasna, jud. FAlciti, la S.
de dealurile : Prisaca si DealulDobreT, in hotarul com. Corni.
ramifi-
GreculuT, terminindu-se la Gura-
VleT in sesul PrutuluT.
Dealul-Facletesti, ciltun, din Dealul-GrigoresculuI, deal, in

jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte
de com. rur. Cocul-Popesti; are
loo locuitori.
Dealul-Florilor, deal, in jud.
jud. Mehedinti, com. rur. Miculesti, pl. VAilor.
Dealul-Gruiului, sat, pe apa

VedeT ; face parte din com. rur.
A luni sul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
pl. Motrul-d.-s.
Are o populatiune de 157 loc.

Are o bisericA.
a comunet Pleasa, pl. Podgoria,

jud. Prahova.
Dealul-FundoaeI, (leal, se intinde intre Prut si satul Cal-
LocuitoriT acestuT cAtun sunt
jud. Suceava.
Dealul-Launele, sat, cu 150

face parte din com. rur. Dobresti.
Dealul-Launeluf, sat, din jud.

Arges, pl. OltuluT, pendinte de
com. rur. Scheiii.
mosnenT.
Dealal-Leului, catun, apartinind
Dealul - Gugului. VezT Gugul,

deal, com. Botesti, pl. Crasna,
jud. FAlcia.
niceni, com. Horodistea, plasa

Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Dealul-Lat, munte, acoperit de

finaturT, in com. BogdAnesti,
locuitorl, jud. Arges, pl. Oltulur;
Mehedinti, com. rur. Lupsea,
Dealul-Frumos, numire vechie
va arme, sabiT si alte scule de

valoare.
Pentru impArtirea acesteT co-
benul.
Dealul-Ioneti, loc, pe teritoriul
www.dacoromanica.ro
comuneT BAcesti, din pl. Gilor-
tul, jud. Gorj. E situat pe dealul cu acelasT nume, in partea de E. a cAtunuluT BAcesti.
Are o suprafatl de 242 hect.,
DEALUL-LUNG
R3
DEALUL-LICARETILOR
muna rur. Glogova, plaiul Closani, jud. Mehedinti.
din care 70 hect. padure, 8o
cazarma si o bucatrie. Poteca,
hect. arabile, 75 hect. finete,

7 hect. vie, to hect. livezT de
ce se privegheaza de acest pichet, intra in tara pe la Muncelul-Mare, ja directia sudic

pana in Valari ; trecind Gruha-
Dealul-lui-Vlad, pisc, pe culmea

Ciinenilor, jud. Vilcea.
contribuabilT, totT RominT, ocu-
Mare, Lesurile, Vai-de-ET. Patrularea intre Dealul-luT-Frate
Dealul-Luminelor. Ved Lumi-
pindu-se cu agricultura si cresterea vitelor.
si Muncel, se face pe poteca

ce trece pe la coama plaiulul
LocuitoriT sunt mal totT mosnenT si posea.: 1 o plugurT, 25
Valari, 'pe dealurile BoteT si

Muncelul-Mic, unde se all si
care cu bol, 80 vite marT cor-
pichetul. Poteca poate fi straba-
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe malul drept al riuluT Rimna.
capre
tuta si de patrupede incarcate.

intretinerea e anevoioasa.
mea cu acelasT nume.
prunT.
saa 130 suflete, dintre carT 40
nute, 3 caT, 160

si 8o rimatorT.
oT,
Comunicatia in acest catun

se face prin drumurT ordinare
si prin soseaua vecinall, care
leaga catunul de resedinta si
cu jud. Dolj.
In catun se mal &ese 1

put si 3 fintinT.
Dealul-Licretilor, falei de deal,

in jud. Mehedinti, plaiul Closani, com. rur. Negoesti, satul
PadesuluT. E acoperita cu vil,
prunT, merT, perT si altI pomT
fructiferT.
vecinate sunt : Lacul-luT-Baban,
Motrul-d.-s.
la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ;

Bondesti, la 1 0 kil.
Se margineste la N. cu com.
Odobasca ; la E. cu cat. Podul-
Dealul-lul-Ivan, ramificare a
clealulur Lohan, ce se intinde
de la V. spre E., pe teritoriul
comuna Epureni, pl. Prutul, jud.
Falda si care se termina la
dreapta valea cu Piriul-BilcoaeT,
Dealublul-Bobe, deal, acoperit

cu vil, in jud. Mehedinti, plaiul
Closani ; sine de com. rur. Negoesti, satul Padesul.
Dealul-luI-Frate, munte, al co-
Este asezata in partea nor-
Mehedinti, com. rur. Susita, pl.
detul Mehedinti, com. rur. Miculesti, pl. Vailor.
jud. Falda.
acelasT nume, jud. Tecucia.
ST-a luat numele de la cul-
Dealul-luI-Ghica, deal, in jud.
Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju-
deal, com. Oteleni, pl. Mijlocul,
Dealul-luI-alan, deal, la V.
de satul Rachitoasa, com. cu
Dealul-Lung, com. rur., in jud.
dica a judetuluT, la 40 kil, spre

N.-V. de orasul R.-Sarat, si in
cea de N. a plaiuluT, la 12 kil.
spre N.-E. de com. Dumitresti,
resedinta plaiuluT. Comune in-
unghiul format de confluenta

piraielor Cirta si BalcoaeT, pe
locul numit Benta, avind pe
Dealul-luI-Agape. VezT Agape
nele.
jara pe stinga valea cu PiriulluT-Ivan.
LaculuT (al com. Odobasca), de

care se desparte prin dealul Magura ; la N. cu Lacul-luT-Baban ;
la V. cu Dumitresti, despartit
prin dealul Peleticul.
Este o comuna din regiunea
dealurilor. E brazdata la N. de
Dealul-Petrenilor ; la V. de Dealtil-Lung, Peleticul si Tinosul ;
la E. de Dealul-Magura.
Dealul-luI-Ivan, deal, in com.

rur. Miculesti, pl. Valor, jud.
Mehedinti.
Dealul-lui-Micu, deal, in com.

rur. Crainici, plaiul Closani, judetul Mehedinti.
Rturile, carT o uda sunt : Rim-
na la E. si afluentir saT Peleticul unit cu Tinosul si Strimba;

Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea-
gra, la N. Sunt in com. 4 puturT si 22 fintinT,
Catunele carT compun com.

sunt : Peleticul, resedinta, la V.;
muneT Valari, din plaiul Vulcan,
Dealul-lui-Moisi, deal, pe te-
judetul Gorj, situat spre N. de
ritoriul com. Jegalia, pl. Mijlocul, jud. Fakir'.
Plopul, la N.-E.; Rasca, la, N.V,; Tinosul si Sotanari, la S.-V.

4813 hect., din carr: 833 hect.
Dealul-lui-Otel, deal. V. Ote-
ale locuitorilor, (i 8o hec,t. vatra
lul, deal, com. Oteleni, pl. Mij-
comunel) si 3930 ale proprie-
locul, jud. Falda.
tatiT private.
comuna. Pe acest munte se afia

numaT padure de fag.
Dealul-luI-Frate, san Valari,

pichel militar. Se afla construit
pe dealul cu acelasT nume, constructie de lemn compusa din o
Dealul-luI-Trocan, deal, in co-
www.dacoromanica.ro
Populatia comuneT este de
212 familil, saa 898 suflete ;
425 barbati $i 473 femeT ; 173

casatoritT, 678 necasa.toritT, 47
Dealul-Lung, culme, In jud. R.Sarat, plaiul Rtmnicul, comuna
rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,

jud. Mehedinti.
Dealul-Lung. Se desface din cul-
vaduvr.
Set carte 5 persoane.

BisericT sunt 2 : una cu hramul loan Botezatorul, zidita. in
1833 de Enache Costescu
DEALUL-MARE
R4
DEALUL-LUNG
$i
Sandu Simon, unde sunt zugravit1; a doua cu hramul Sf. Nicolae, fondata de locuitorl; ambele bisericT sunt deservite de
1 preot $i 1 cintataret. Ele sunt
intretinute de comuna.
Este o $coald mixta, fondata
in anul 1888 de comuna, condus de un invdtator $i frecuen-
mea Alunulul ; se intinde printre riul Minna $i piriul ValeaRawa ; brazdeazd partea vestic a comuneT ; e acoperit cu
Dealul-Mare, dmpie, in com.
pa$unT $i verdeata.
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,

jud. Mehedinti.
com. Caiutul, pl. Trotu$ul, jud.
Dealul-LupoaieI, a'eal, in com.

rur. Crainici, plaiul Clo$ani, judetul Mehedinti.
Dealul-Lupului, deal, in com.

rur. Glogova, plaiul Clo$ani, judetul Mehedinti.
tata de 28 elevI.
Calitatea pamintulul este maT
Dealul-Malulul, deal, in com.
mult muntoasa. In ce prive$te

cultura pamintulur, com. are :
rur. Micule$ti, pl. Vailor, jud.

Mehedinti.
260 hect. arabile, 250 hect. ima$,
Bacad.
Dealul-Mare, deal, com. Bote$ti,

pl. Siretul-d.-j., jud. Bacati. E
acoperit de padurT. Pe coasta
luT estica e a$ezat satul Bote$ti.
Dealul-Mare, a'eal,
pl. Siretul-
d.-j., jud. Barau ; e margina al

com. Nane$ti, spre jud. Tecucia.
3530 hect. padure, 1 o 1/2 hect.
Dealul-Mare, sat, jud. Bacau,
Dealul-Mare, a'eal, com. Moi-
vi!, 400 hect. finete, 362 hect.
pl. MunteluT, com. Moine$ti. E

a4ezat pe dealul cu acela$T nume. Face trup cu satuletul Gher'OM. Are o populatie de 39 familiT, sail 170 suflete.
ne$ti, pl. MunteluT, jud. Bacaii.
LocuitoriT se ocupa cu ca-
Transportul se face prin statia

Cote$ti, la 15 kil. spre E. In
com. sunt : 2 bacaniT, 2 circiumT, I povarna $i I dogarie.
rdu$ia $i cu exploatarea pacureT.

Vite sunt : 7 cal, 69 vite cor-
com. Draguge$ti, plasa Tazlaul-
nute, 22 Oi i 35 porci.
stinga TazauluT-Mane.
CAT de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre Dumitresti;

spre Andrea$i ; spre Bro$teni ;
Dealul-Mare, sat, in jud. Me-
neproductiv.
Locuitoril poseda : 40 plugurT ; 2327 capete de vite, din

carT : 467 boT, 212 vacT, 12 cal,
34 epe, 1410 oT $i 192 rimatorT.
spre Odobasca ; spre Cote$ti ;

spre gara Cote$ti ; spre Lacul-
hedinti, plaiul Clo$ani ; tine de

com. rur. Baia-de-Arama.
Dealul-Mare, sat, in jud. Tu-
E situat la S.-V. de podi$ul

Moine$tilor. Are multe bAT de
'Acura.
d.-j., jud. Bacaa. E situat de-a
Dealul-Mare, deal, situat in pa-
dure, in partea de S. a com.

Slobozia - Secatura, pl. Co$ula,
jud. Boto$ani. Din acest deal

se scoate multd piatra pentru
luI-Baban -Dragosloveni -Paine-ti-R.- Sarat.
tova, pl. Tirgul, com. Frunti-
Budgetul comuneT are la veniturT leT 2581, banT 93 $i la
E. de dinsul. Are o pop ulatie
Dealul-Mare, deal, in com. Po-
de 169 locuitorT, cad locuesc in

40 case. tiu carte 29 persoane.
E a$ezat pe coasta unuf deal,
lana-Lungd, pl. Siretul, jud. Bo-
cheltuelY 2372 leT, 1 1 banT.
Sunt 212 contribuabilf.
geni, linga ora$111 Birlad
$i
$osele.
la
topni ; se intinde pe teritoriul

comuneT Chioscovata.
cu vederea spre ora.

Dealul-Lung, cdtun, jud. Arge$,
pl. Pite$ti, pendinte de comuna
rur. Mo$oaia.
Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sat-at,

plaiul Rimnicul, catunul com.
Dealul-Lung. Se mal nume$te
qi Plopul.
Dealul-Mare, deal,in com. Gorbane$ti, pl. Miletinul, jud. Botopni. Se intinde la N.-E. de
com. rur. Gu$oeni, pl. Oltul-d.-j.,
satul Vinatori, pe mo$ia statujud. Vilcea. Are o populatie de
Dealul-Mare, sat, face parte din
176 locuitorT (90 barbatI $1 86
tuluT Gorbane$ti, de unde trece
femer).
spre E. in comuna olda.ne$ti.

Peste acest deal trece calea ju-
Dealul-Mare, mahala, in com.
www.dacoromanica.ro
deteand Boto$ani- tefane$ti.
DEALUL-MARE
-S5
Dealul-Mare, deal, in Codril-Delenilor, la hotarul mosid Deleni,
DEALUL-MARE
de acolo pe dreapta riuluT Bahluiul. Se intinde prin plasile CHItura si Stavnicul; prin comunele:
jud. Botoani, com. Tudora ,

numit ast-fel de la inaltimea sa
care predomina toate dealurile
Buznea, Braesti s't Strca cu piscurile: TreT-Parale, Sneamanul

si Bobeica si cu culmele s't podisele : Brezila, Gorganul, Ca-
din imprejurimT. E de natura

pietroasa.
pul-StratuluT, epte-CeniT, Crucea, Ulucile, Bocnita, Nisipria,
Dealul-Mare, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Ra-
soya. Se intinde de la N. V.
catre S.-E. paralel i printre valea Caramancea i dealul Ormanul-Lung. Are o inalti me ma-
nastirea Agapia.
Dealul-Mare, deal, in com. Gt.cina, jud. Neamtu, pl. Piatra
Muntele. E situat pe hotarul
Piriul, Panghelina, Imasul, Budancea, Saraturile, Goesti, AriaVeche, ipotele si Frateni ; prin
Dealul-Mare, deal, la V. de
Popesti si
com. Gura-BouluT, jud. Olt, pl.
Piusesti, cu piscurile : Izvorul,
Vedea-d.-s., in lungime de 4
kil., pe care se cultiva tot fe-
comunele : Sinesti,
xima de 154 m., pe care o atinge in virful sari Movila-Sapata. Este acoperit cu finete,
Dealul-Mare, -munte, 'acoperit

cu padurl de brad, in com. Filioara, jud. Neamtu, pl. Mijlocul-d.-s. Este situat linga ma-
mosieT Almasul.
Cdprria, Cantocul, Ponoara, Se-
paturi, Chetrosul, Podobita si

Piscul - GaneT ; prin comunele
din plasa Stavnicul : Cucuteni,
iar pe poale Cu semanaturT.
lul de cereale.
Dealul-Mare, deal, situat intre

Putna si i.isita, jud. Putna. E
acoperit ea paclurr si apartine
com. Straoani -d.-j., Straoanid.-s. si Crucea-d.-s. La picioarele luT sunt Intinsele viT de la
Crucea-d.-j., Panciul si Crucea-
Voinesti, Mironeasa, Mogosesti
Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj,

pl. Balta, com. Nedeia. Are 15
cu piscurile si culmile : Chicluiul,

Custura, Bereasca, Piscul-GudreT, al-Comorilor, al-Mnastirel,
Butnarita, al-PrisaceT si Bordea.
m. inltime.
Dealul-Mare, deal, in cuprinsul

com. Zeicoia, pl. Amaradia, ju-
Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
detul Dolj. Are o intindere de
hedinti, plasa Dumbrava, com.

rur. Guardinita.
360 m.
d.-s.
Dealul-Mare, deal, in com. Pie.

seti, jud. Suceava.
Dealul-Mare, a' eal. Vez T Horodistea, deal, com. Tirnauca, pl.

Herta, jud. Dorohoiii.
Dealul-Mare, deal, acoperit numal cu pAclurT, in judetul Mehedinti, plasa Ocolul-d.-s , pe

teritoriul com. rur. Bistrita. Din
poala acestuT deal isT la sorg-inte piriul Bistrita.

satuluT Hiliseul-Curt, com. Hiliseul, pl. Cosula, jud. Dorohoirt.
Dealul-Mare, coam, la E. co-
Dealul-Mare, deal, in jud. Mehedinti, pl. Closani, com. rur.
jud. Gorj. Incepe de la obirsia

plaiuluT si se termina la Codrisor.
Dealul-Mare, deal, incepe de

la Poenele-OanceT (judetul Ro-
man), mal in jos de TirgulFrumos (jud. Iasi), inconjoara

toat partea de S. a jud. Iasi
de unde se ramifica in judetele
Vasluirt si Fdlcid. Se intinde de
la N.-V. la
S.-E., pe partea
Dealul-Mare, deal, in jild. Mehedinti, pl. Closani, pe care este

-
tova, pl. Tirgul, com.Trintueni,

pe care este asezat satul DealulMare. Are vil.
Dealul-Mare, la V. de satele :
Ungureni, Marginea i Pietroasa,
pe coasta caruia sunt asezate

satele cu acelast nume, in raio-
Crainici.
mund Cxpinisul, plaiul Novaci,
Dealul-Mare, deal, in jud. Tu-
nul com. Gliceana, jud. Tecuciti,

pl. Berheciul.
asezat satul Dealul-Mare, ce sine

de com. urbana Baia de-Arama.
Dealul-Mare, deal, pleaca de la

N., din com. Cosesti, jud, Vas-
In acest deal se gaseste lignita.
Wirt, pl. Racova, pang. pe teritoriul com. Ivanesti.
Dealul-Mare, deal, in jud. Mehedinti, pl. Closani;

com. rur. Glogova.
tine de Dealul-Mare, deal. VezT Ipatele,

com. rur., din pl. Funduri, jud.
Vasluiti.
dreapta a piriulur Bahluetul, pana
Dealul-Mare, deal, la E. de
la confluenta sa ca rtul Bahluiul

In tirgusorul Podul-IloaeT, iar
com. Valea-Poper, jud. Musoel,

pl. Riurile.
www.dacoromanica.ro
Dealul-Mare, ateal, la V. com.

Dejoiul, jud. Vilcea, pl. .Cerna-
DEALUI -MARE
d.-j. Acest deal in toata intinderea luT s'a scufundat in anul

1874, din cauza multor izvoare
De alul-Mare (Mgura-din-),
vaigurd, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Perisorul.
sub-pamintene.
Dealul-Mare, grind, pe platoul

din com. Ulmul, la S. satuluT
Ulmul, jud. Braila.
Dealul-Mare, loc isolat, jud. Tecuciil, situat la E. de satul Calmatuiul. Se intinde pana in valea Brehoaia, com. Calmatuiul.
DEALUL-MOSULUI
88
Dealul-Morfft deal, in jud. Cons,

tanta, pl. Mangana, com. CaraOmer, catunul Cerchez-Chiol ;
nu este de cit ultima ramifica-
Dealul-Mazililor. VezT Gallsesti,

jud. Bacati.
tiune S.-F.. a dealuluT Docuzaci;
Dealul Manstirei, virf de deal,

com. Luncani, jud. Bacati, pl.
printre valle Docuzaci
TAzlaul-d.-s., pe dreapta BistriteT; e acoperit Cu
Dealul-MnstireI sati al-Schi-
are o directiune generala de

la N. - V. la S. - E., mergind
chez-Chioi
Cer-
i printre satele cu
acelasT nume ca i valle; are o
inaltime medie de i60 metri si

este acoperit cu verdeata si pe
poale cu semanaturl.
tului, vtrf de deal, jud. BaDealul-Mare, pddure foioasa in
can, pl. Bistrita-d.-s., situat la
Dealul-Morii, deal, se intinde
comuna Petresti, jud. Baca'', pl.

Siretul-d.-j. Are o intindere de
V. de satul Radia din com.
pe mosia Broscauti, trece spre
Girleni ; acolo s'atI gasit urme
S. si se termina in partea de
400 hect. si apartine mosteni-
de zidire, care se crede cA ag

fost ale unta schit de calugarT,
ars si distrus de Tatarl.
V. a satuluT si com. Corlateni,

jud. Dorohoiti, pl. Cosula.
torilor luT Al. Vidrascu.
Dealul- Mare, pddure foioasa,

com. Botesti, jud. 'Bacati, pl.
Siretul- d.-j. Proprietad su nt fratif
Lecca (380 hect.) si razesiT din

Botesti (246 hect.)
Dealul-Mare, pidure, situat pe

teritoriu/ com. Marasesti, plasa
jud. Putna. E in indadere de 500 fald i apartine loc.

razed din com. Mrasesti.
Dealul-Mare, peidure, situata pe

teritoriul com. ampurile, jud.
Putna, pl. Zabrauti. E in intindere de 40 fald i apartine loc.
razesT din com. Cimpurile.
Dealul-Mare, padure, jud. Vil-
Dealul-MoriT, deal, pe teritoDealul-MruluT, sat mic, compus numal din cite-va case, in
jud. Roman, plasa
com. Gadinti, pe dealul cu a-
Dealul-Morii, deal, in jud. Me-
celasT nume, pe soseaua Roman-
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
BAcesti. Se mal numeste si Fa-
rur. Susita.
gui
fel dupa morile de vint ce se afla
Roman, pl. Siretul-d.-s., situat

filtre satele : Gadinti, Poenari,
Pingesti i Averesti. Este inalt
pe el, jud. Falda, pl. Mijlocul.

Este acoperit de viile si live-
acoperit cu padurl. Peste
zile locuitorilor satuluT Stoicesti,
comuna cu acelad nume.
el trece soseaua Roman-Vasluiti.
Dealul-Morilor, deal, numit ast-
Dealul-Mic, deal, in com. rur.
fel dupl morile de vint ce se afla
MatsariT jud. Mehedinti, pl. Vallor.
pe culmea luT. Se intinde pe
Dealul-Meilor, deal, in jud. MeDealul-Mare, podgorie, jud. Prahedinli, com. rur. Susita, plasa
hoya. Coprinde o grupa insemMotrul-d.-j.
nata, de dealurT marl si miel cu
vil; azl aproape toate filoxerate, Dealul-Misci- U ngureni, ceitun
carl produceati mult vin si bun.
din jud. Arges, pl. OltuluT; face
parte din com. rur. Galiceariul com. Calugara-Mare, jud.
Bacati, plasa Bistrita-d.-j. Este
format din dealurile Sanislaul
Hedesca.
Dealul-Morllor, deal, numit ast-
Dealul-MruluT, deal, in jud.
cea. VezT Coasta-Lunga.
Dealul-Mare, podif, pe terito-
riul com. Gugesti, jud.

pl. Crasna.
Flaminda.
Dealul-Mogoanilor, deal, in
jud. Mehedinti, com. rur. Susita, pl. Motrul-d.j.
www.dacoromanica.ro
teritoriul com. Dodesti, judetul

Falciti, pl. Mijlocul.
Dealul-Morilor, deal, in jud,

Mehedinti, pl. Dumbrava, com.
rur. Guardinita.
Dealul-Mormintului, deal, in
jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,
com. rur, arceni.
Dealul-Moului, localitate, in
hui Putna, com. Soveja; contine sare.
DEALUL-NOU
87
DEALUL-MOTRULUT
Dealul-Motrului, deal, in jud.
in contra Tatarilor. In fata se
Mehedinti, plaiul Cloani, com.

rur. Glogova.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com.
afl o movila, unde s'ad gasit

fel de fel de arme ruginite. Se
mar spune ca inainte cu vre-o
suta de anT se scotea sare de
adj. Pe locul numit eSiliteaz,
rur. Lupea.
se zice ca ar fi fost o manas-
Dealul - Murge, deal, in jud.
tire de calugarr, fondata de Ste-
Dealul-Mute!, deal, in jud. Mehedinti, pl. Cloani, com. rur.

Glogova.
Dealul-Negru, (zeta, acoperit cu
fan-eel-Mare .
Teritorlut comuner se margi-
nete la E. cu tarina orauluT

Bazar" i cu teritoriul comuner
Letea, la S. cu teritoriul comu-
padurr seculare, din jud. Arge,

pl. Topologul, care desparte
Valea-Topologulur de Valea-01tuluT. Peste acest deal era drumul mare de la Piteti la Rim-
nelor Valea-Seaca j Sanduleni,
nicul-VilceT, acum vr'o 25 de
ortodoxe i 3 catolice.
Populatia este de 406
sad 1517 suflete : 910 RominT,
ani. Inca i asta-zI pe ad se

face comunicatia intre aceste 2
orae, drumul fiind mult mar

scurt de cit pe la Curtea-de-
Argq, prin care se face un

ocol de peste 30 kil.
com. rur., judetul
Bacad, pl. Bistrita-d.-j., situat
pe deal, nu departe de malul

drept al Bistrite1 0 pe valea
Turluiulur, afluente al Tazlaulur-Mare. Turluiul se incarca cu
apele RachitiuluT l cu cele
dupa valea Tomanulur.
Ridicatura cea mar importanta este dealul Chetricica (Petricica).
Comuna se compune din 6

catune : Dea1u1-Nod reedinta,
Petricica, pe deal, Tazul, Barzuleti, Coman, Gaidariul, in

vale, Sarata i Talpa. In Statistica din 1874, o gasim alcatuita numal din 4 catune : Co-
man, Dealul-Noti, Slobozia-Comanulur i Turluiul. Relativ
la aceasta comuna gasim in

Chestionarul Archeologic de
la V. cu al comunelor Nadia
i Booteni, la N. cu al comuneT Liuzi-Calugara.
In comuna sunt 2 bisericr
600 Ungurr, 6 ArmenT 0 un

Izraelit, totT de protectiune romina. Locuesc in 400 case. In
comuna. sunt : 780 agricultor!,
6 profesiunT libere, 10 muncitorr i io servitorT.
$tid carte 17 persoane.
Sunt 5 circiumr.
Contribuabill se numara 297.
In 1865 s'ad improprietarit

200 locuitorT, carora li s'ad
Oita 740 raid qi 40 prajinT.

Ville cuprind 51.89 hectare,
care ad dat, in 1890, 27.37
hectol. vin negru
Vite sunt : 64 ca!, 734 vite

comute, 264 porcr, 21 capre
0 1326 or.
StupT de albine sunt 124.
Minerale ca : gips (ipsos) de
foarte buna calitate se gasWe
pe proprietatea Miclescu, la
Doamna ; lar ape minerale cuprinzind sane, iod i sulf, se gasesc la balk din sectia Sarata.
Se zice ca ad,
la Sarata,
&ad ocnele Moldover in vechi-
me, 0 ca, surpindu-se orT gasindu-se cele de la Tirgul-Ocner, acestea ad fost parasite.
AzT se mar vad inca icr i colo
puturr foarte adincr, despre care
satenir cred cA n'ad fund, 0

care de sigur indica o vechie
exploatare de sare.
Budgetul comunel, pe exerci-
tiul 1891-92, avea la veniturr

ler 5940, banT 1, 0 la cheltuielT ler 2119, banT 8.
Distantele : la rapt Bacad

9 kil. ; spre Valea-Seaca (statie
de drum de fer i reedinta
p154e1), 23 kil.; spre LiuzirCalugara, 4 kil.; spre Letea,
14 kil.
Aceasta comuna este unita

printr'o cale comunala cu oseaua judeteana Bacad-TirgulOcna
cu Liuzi-Calugara, prin-
tr'una vicinall.
1550.40
hectol. vin alb. Viea lucratoare
Dealul-Noti sad Dealul-S Aril,
ocupa o intindere de 84 hect.

Padurile ocupd o intindere
de 557 hect., printre care sunt:
Jos, al comuner rurale cu acelaT

nume. Este wzat la poalele
Doamna, Coman i Gaidaruli.
Teritoriul comuner este de

1668 hect.
Proprietatea mar mare apartine d-ner Emma Miclescu ; are
o intindere de 436 hect., aid

un venit anual de 12000 leT.
Mar ad mo01: Atistide Fur-
sat, jud. Bac, pl. Bistrita-dedealulur 0 pe Valea-Saratir, cuprinzind sectia Talpa i baile
Sarata. Aci se aft. 2 bisericr

una ortodoxl, zidita in 1800
de catre locuitorT
i deservita
iar
i 2 dascall
alta catolica, zidita la 1873 de
de I preot
la Academie (1873) urmatoarele :
narachi, cu un venit de 5000
catre enoria0T sal. Mar are 2

circiumr. CapT de familie sunt
Pe un virf de deal se afla o

cetatue veche inconjurata cu
ler anual ; urma0I luT G. Sion,

carT ad 114 hect. si un venit
de 3600 leT, i alp!.
174, sad 637 suflete, in mare

parte Ungurr. Animate se gasesc : 18 cal, 249 vite cornute,
un ant ; aid se aparad Rominir
www.dacoromanica.ro
DEALUL-PORCULUT
DEALUL-NOtIr
134 pore/ si 18 capre. Acest sat

se numea, pe la 1830, (Condica
Liuzilor), Dealul-Noti-RazdsT. Adi
se scotea In vremurile trecute

sare ; se vAd si astazT gurele
ocnelor vechl.
Dealul-Noti, deal, jud. Baca%

pl. Bistrita-d.-j., situat la Sudul
orasulur &cart, pe teritoriul
comunel Dealul-Noa. Intr'o vale
din aceasta ridicatura, cu direc-
jud. Mehedinti, plaiul Cerna,

din com. rur. Selistea.
Este punct bun de observatiune.
Dealul-Pduroiul, sat, cu 6o
saa 300 suflete, din jud.
Arges, pl. Pitesti; face parte din
com. rur. Paduroia ; are o bisericA, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de 2 preotT,
cintaret si i paracliser.
tiunea N.-V.S.-E. se afla izvoare de apa foarte sarata, care

inghiata numaT la temperaturT
foarte scazute, din cauza caud-
Dealul-Pirulu, fintind, in ora-
ate! marl de sare ce contin.
Dealul-ParuluI, deal, in partea
Apa din unul din aceste izvoare,
de E. a com. Ivanesti, pl. Prutul, jud. Facia.
era intrebuintata de multa vre-
conjurate Cu gunoia.
padurea statuluT Hirtiesti, plasa

Argeselul, jud. Muscel.
Dealul-Perjului, sat, face parte

din com. Oncesti, pl. Stanicesti,
jud. Tecucia. E situat pe coasta
dealuluT cu acelasT nume. Cade
In centrul comuneT. Ad i e si resedinta comuneT Oncesti.
spre V. de sat. Pe prelungirea

acestuia din urma in partea de
S., se aflA movila numita Ce-
mili!, saa 202 suflete, earl locuesc in 63 case.
tatuia.
stapinesc tot teritoriul, care

este de 493 hect.
In sat, pe dealul de la V., se
afla 3 morT de vtnt.
Dealul-Odie, deal, jud. Dorohoia, incepe de pe mosia Dumeni, trece pe a Corlatenilor,

com. Corlateni, pl. Cosula, pana
aproape de riul Jijia; de acolo

se intoarce catre E. si se termina de-asupra satulur VlAdeni
din aceasta comuna.
Dealul-Ofului. Vez! Oful, deal,

com. Bazga, pl. Podoleni, jud.
Falcia.
Dealul-Orasului. Ved Orasul.

Dealul-PaharniculuT, deal, in
Esirea e mal periculoasa de

eit intrarea.
Dealul-PietreI, padure, proprietate a statuluT, in intindere de

50 hect., pendinte de com. BAdeni-Ungureni, jud. Muscel.
rur. Glogova, plaiul Closani, judetul Mehedinti.
Dealul-Pietris, deal, jud. VIIDealul-Perilor, lac de fin*, in
cia, numit ast-fel de la niste
nume, pl. Prutul. Se intinde intre

Dealul-BisericeI i dealul Saca,
tra. ; pe peretT se pot vedea niste

inscriptiunT nedescifrabile.
Dealul-Pietricica, deal,In com.
Dealul-N uculdf, deal, jud. FA1copad l de nuc ce se afla plantatT pe el. Se afla pe teritoriul
satuluT Bozia, com. cu acelasT
pesterA, se dovedeste din sapaturile Acute inAuntru, precum : mese de platrA, paturT,
cuptoare, toate sapate. in pia-
sul Craiova, jud. Dolj.
me pe timpul eme!, de catre

pompieril din Baca'', ce o 0:strati n anumite rezervoriT In-
locuinte omenestI, in aceasta
Locuitorif sunt vechT rAzesT
Dealul-Pietrel, deal,in mijlocuI

com. Deleni, jud. Botosani, nu
departe de desfiintatul sat Lacurile ; e de natura pietroasa.
In acest deal se gaseste o

petera sapata in stinca, pe care
astA-z1 locuitoril o numesc Bol-
ta-Hotilor. Legenda spune ca

aci locuiaa, in vechime, niste
sihastri, si ca aa fost ucisT de
hotT, carT le-aa luat si locul.
Dealul mar poarta i numele
CA, a fost
de Piatra
www.dacoromanica.ro
cea, pl. Oltetul-d.-j., com. Tetoiul.
Dealul-Piscani, padure, proprietate a statuluT, In intindere de

250 hect., com. Piscani, plasa
Rtul-DoamneT, jud. Muscel.
Dealul-PiticuluI, deal, in com.

rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
Mehedinti.
Dealul-Pivnitei, deal, jud. Bacat", pl. Tazlaul-d.-j., com. MrsAnesti, la poalele eAruia se afla
groapa numita Pivnita-Uriasilor,
de la care si-a luat si numele.

Dealul-PlostineT, deal, in com.
rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
Mehedinti.
Dealul-PoeniT, localitate, judetul

Putna, com. Spinesti. E situata
linga piriul Bighianul. Contine
sare.
Dealul-PorculuT, poiN, jud. Suceava, intinzindu-se din dealul

Burduhosul, com. Bradatelul
pand in hotarul com. Mini.

E udat de piriul BrAdatelul
DEALUL-PREBA
acoperit Cu padure de stejar

amestecata Cu mesteacan, carpen si icI-colea cu cite un brad
si avind $1. cite-va poene.
Dealul-Priba, deal, in com. rur.

Glogova, plaiul Closani, judetul
Mehedinti.
Dealul-Prutuluf, deal,
DEALUL-STERPEI
89
ramifi-
catiune a dealuluI Lohan, jud.

Falda, plasa Prutul ; se intinde
de la V. la E., pe partea de N.
a teritoriuluI satuluI Epureni,
termintndu-se In sesul PrutuluT.
Dealul-Rogozi. V. Rogozi.
Gorganul. Esente : stejar, fag

si carpen.
Dealul-Schitulul. Vez! Dealul-
Dealul-Saracilor, pdclure, proprietate a statuluI, pe mosia
Dealul - SchituluI, deal. Ved
Gorgani, pl. Podgoria, jud. Muscel, pendinte de mal) astirea Railcaciovul, in intindere de 500 hect.
Dealul-Schitului, deal, in jud.
FAlciii. Se prelungeste de la N.
spre S., din com. Lunca-Banu-
Dealul-SchituluI, cdt., din jud.
la Brazdeaza de-a-lungul par-
tea de V. a com. Vetrisoaia,

pl. Prutul, in linie paralela cu
ptriul Srata, ce desparte com.
Vetrisoaia de com. Rinceni.
Acest deal, care in prelungi-
Dealul-Rotarilor, deal, in com.
se numeste Zavoiul, numire luata
rur. usita, pl. Motrul-d.-j., jud.

Mehedinti.
de la o padure mare ce cu vr'o

suta de ara in urmA se afla pe
el si care s'a tlat.
De la centru mal spre S. acest deal al SarateI maT poarta
numirea de Telegraf, de la linia telegrafica. Hui-Falcitl ce
trece pe coasta sa ; lar partea
de S. se numeste Sarata, dupd
Dealul-Satului, deal, jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j., com. Horodistea ; se intinde in forma
de promontoriti in riul Prutul.
sna, com. Botesti.

Mehedinti, plaiul Closani ; tine
de com. Ordesti.
In
rea sa las miel' ramifican, poar-
Mehedinti.
Schitul, deal, jud. l'Alela, pl. Cra-
jud.
Dealul-Sfirtel , deal,
Dealul-Rou, larte din perlurea

mosid Storesti, jud. Botosani,
pl. Copla, com. Storesti ; se intinde pe dealul Tencusa.
Dealul-Runcului, deal, in com.

rur. Mdtasari, pl. Vallor, jud.
ManastireT, jud. BacaO.
ta numirea, in partea de N.-V.

a com. Vetrisoaia, de Humaria,
penfru ca pamtntul este humos.
Mal in jos, aproape de centru,
numirea phiuluT Sarata.
Pe lungimea culmeI acestuI
Arges, pl. OltuluT; face parte

din com. rur. Launele-d.-j.
Dealul-ScroafeI, ciittin, Cu 200

locuitorl in jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. Rachitele-d.-s.
Dealul-ScroafeI, atun, cu 67
locuitorf, din jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte de com. rur. RA.chitele-d.-j.
Dealul-Scurtului, deal, in jud.

Mehedinti, com rur. usita, din
pl. Motrul-d.-j.
Dealul-SpireI, s'ali de dr. cl. f.,

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Bucuresti, pe li nia Bucuresti-Filaret,
.pusa in circulatie la 13 Decemb.

1872. Se aflA filtre statiile Cotroceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.)
deal sunt fra. movile care poarta

numirile localitatilor unde se
afla asezate si anume : Movilade-la-Humarie, Movila-de-la-Zavoiul si Movila-TelegrafuluI.
Inaltimea de asupra niveluluT

mareT de 80'53. Venitul aces-
Dealul-SaceI, deal, jud. Falciti,

plasa Pratul, numit ast-fel din
cauza lipsel de izvoare de va.
Se prelungeste de la N. la S.,
Spre S.-E., la poalele dealuluT Sarata, in sesul din tarind,
Dealul-StIng (Dealul-Plapcel),
pe teritoriul comunelor : Berezeni si Bozia.
se intinde Orina locuitorilor si

a proprietAteI pana in valea piriuluf Sarata.
Dealul-SatuluI, deal. (V. Chicerea, a'eal, com. Zapodeni, pl.

Mijlocul, jud. Vasluiti).
se afla Movila-Popel.
Pe podisul si laturile dealuluI
Dealul - Sracilor, peidure, supusa regimuluI silvic, com. Gor-
Dealul-SchituluI (Flmlnda),
ganul, pl. Podgoria, jud. Muscel. Are 255 hect. impreuna cu

trupurile : Malina, Urlucea si
sat, in jud. Arges, pl. Oltuld ;

face parte din com. rur. Galicea-Flaminda.
58878. Alarde Diefionar Geografte. rol. 111.
tel statiI pe anul 1896 a fost

de 184.189 ler, 56 banI.
detzl, format pe malul sting al &le! Plapcea, jud. Olt. Pe muchea
luT sunt situate com. Valea-Me-
rilor si Sinesti, din pl. Mijlocul.
Are directiunea V.-E. paralel

cu firul apeT, pe o distanta de
8 kil. E taiat de valcelele Lui
peasca si oimul, ce trec. prin
Valea-Merilor.
Dealul-SterpeI, deal, in judetta

12
www.dacoromanica.ro
DEALUL-V1ILOR
90
DEALUL-SURBEI
Mehedinti, com. rur. MatAsari,

pl. Vailor.
Dealul-Surbef, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Circeni, pl.
hedinti, com. rur. Glogova, pl.
de 82 hect. din care 30 hect.
Closani.
padure, 20 hect. arabile, 25 hect.
finete, 3 hect. vie, si 4 hect.
D ealul -TurluianuluI,
pildure,
jud. Bacan, plasa Tazlaul-d.-s.,

com. Bucsesti. Esente: fagT i stejarT. Apartine colonelului larca.
Motrul-d.-j.
deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Siriul.
Dealul-Tepe,
E situat in partea S.-E. a piase! si a com. Se intinde de a

lungul si pe la S. vaeT CeatalOrman, facind sA alba. acest
mal ripos si pe alocurea chiar
Dealul-UntuluI,
deal,
in jud.
Mehedinti, com. rur. Glogova,

plaiul Closani.
livezT de pruni.

saa 60 sufl din, cari IO contribuabili.
Vite sunt : 20 vite mari cor-
nute, I cal, 44 oT, 3 capre si

23 rtmatorT.
jud. Doroinalt din locali-
Dealul-VelniteI, deal, pe teritoriul comuna Tirzi, pl. Crasna, jud. Falda. Are o intindere
stincos, din cauza constitutiunel
tate, pe a caruia culme este
cam de 85 hect. La poalele luT
sale. Are directiunea N.-E., cu

o inaltime maxima de 185 me-
pus unul din principalele semne geodezice ale acestuT judet.
nordice se formeaza Valea Casotestilor
tocmai la centru si care

scade cu cit mergem spre V.
sati spre E. Este acoperit cu
Dealul- UrleI,
deal,
hoia, ce!
tri,
Dealul-Ursoael, deal, in partea Dealul-VieI, deal, pe mosiea Juresti, com. Zlatunoaia, pl. Mide V. a com. Dodesti, judetul
pasunT si prea putine semAnAturi.
Falda, pl. Mijlocul.

Numirea dealului este legen-
Dealul-Tinr, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Lupsea, pl.
dara. Se zice ca pe cind eraa
Motrul-d.-s.
codri marT, s'a prApAsit o ursoaicA care a alaptat un copil

nascut
i lepadat.
Dealul-TIrguluI, deal, jud. Gorj,

apartinind orasuluT T.-Jiul, situat
spre V. de oras si pe
tai' -mul
drept al JiuluT, E o prelungire

a DealuluI-Batrin. Pe el sunt
plantate viiie i livezile orase-
deal,
in jud.
Mehedinti, com. rur. Glogova,
parte din satul Draguseni, jud.
Dealul-UrsuluI,
deal,
in jud.
Fakir', pl. Podoleni, spre S.-V.

de satul Gura-Bohotinuld. Este
se afla straturi groase de ara-
mapiatra.
Dealul-Ursului,
In
loG
deal,
jud. Mehedinti, com. rur.

gova, pl. Closani.
pe teritoriul com. Gugesti, jud. Falciul, plasa Crasna.

deal,
deal,
in jud. Me-
in jud,
mahala, alipitA
Dealul-VieI,
a'eal,
la V. de sa-
tul RAchitoasa, plasa Stanisesti,

jud. Tecuci.
Dealul-Via Ved Tirsa, judetul

Vilcea.
Dealul-Viilor, sat, jud. Arges,

pl. Pitesti, pendinte de com.
rur. Hintesti-Zmeura. Are o populatie de 63 familii.
din jud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
Dealul-Viilor,
ctun,
din com. rur. Samara.
com. Bacesti, jud. Gorj, pl. Gilortul.
E situatA pe dealul cu ace124 nume
Dealul-TiteI,
deal,
Mehedinti, com. rur. Miculesti.

plasa VAilor.
Dealul-Vratic,
Dealul-TiganceI,
Suceava.
ceast localitate s'ar fi gAsit o
plaiul Closani.
Dealul-TutunaruluI,
pe teritoriul
pl. Podoleni. Se zice ca din

vechime cind era codru in a-
prelungirea dealuluT Voloia. Aci
Dealul-TomiceI,
deal,
satului Orofteana-d.-j., comuna

Orofteana, pl. Herta, judetul
Doroholii.
Dealul-Viei, parte de sus a dealului DrAguseni, pe care stA
rleal,
ramas i numele dealului.
jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Are o

populatiune de 81 locuitori.
Dealul-VieI,
pe teritoriul com. Bazga, jud. Falcia,
Dealul-UrsoaeI,
ursoaica cu pu!, de la care a

Dealul-Tolcesti, sat, face parte
din com. rur. Rijletul- Vieros,
letinul, jud. Botosani.
spre V. de cat.
Dealul-Leului. Are o suprafata
www.dacoromanica.ro
Dealul-Viilor, a'eal, incunjoar

toata partea de E. a comuneT
BAsesti, plasa Mijlocul, judetul
Numit. ast-fel de la viile
DEALUL-VILLOR
i livezile Cu carT este inbrAcat.
In partea nord-sudica a dealuld, aproape de sat, se ridica
DECIUL
91
Fakiti. Se pre/ungeOe filtre comunele : Oteleni, din pl. Mijlocul i O1tene0, din pl. Crasna.
Dealului (Capul-) (Mguricea), califa, in com. Majetul,

cat. StAnila, j ud. Buzan. E acop eritl de izlaz, fineat. i putin.
padure.
deschide in valea piriuluT Potiu,
satul Potiul.
Deasa, deal, se intinde de la N.

la S., pe partea de E. a comuneT Rusca, plasa Prutul, judetul
Falda.
Dealului (Capul-),
colind, in
tareW. Tot in partea de N. se
com. Boziorul, cat. VAvAlugi,

jud. Buzan. E acoperitA de izlaz
afla localitAtI acoperite cu pa-
i. pAdure.
durT numite: Drumul-luT-Anghelata, Pocnele-luI-CaprA, Lacul-
O, dupa un drum de 3 kil., se
pe dreapta, ceva mal sus de
o mica culme, acoperita cu pomI
fructiferT O unde, in timpurile

mal vechr, proprietarif tinean
prised, pentru care O locul se
numWe 4La Lived san 4Prised. Spre N. de livezI se afl
lobalitatea numitA Dealul-TataruluT, fiind ca in vechime s'aj
gasit aid urme de locuinte TA-
mul comunal Potiul-Inan-Ceure,
Dealului (Capul-), pdclure,
Deasa, deal, acoperit cu padurT,

pe moia Bircul, com. Silitea,
pl. Bistrita, jud. Neamtu.
in
Deas (Valea-), pdure, in jud.
PorculuT O Copacul-cu-Icoane.
jud. Buzan, COM. Boziorul, ca-
Buzan, com. BrAe0, cAt. Pinol,
Spre E. de acest deal se afl

Valea-BoteT, acoperit cu padure spre N., iar spre S. cu
tunul VAvalugi. Are vre-o 40

hect. Intindere. Se afla pe pro-
pe mo0a statuld Vatra-Schitu-
prietatea statuld Stinca-LeuluT.
luT-Pinul. Face, impreuna co padurea Dealul-PinuluT, un corp de
260 hect.
loc de cultura pentru cereale.
Dealului (Jzvorul-) (IzvorulDealul-Viilor, deal, in partea

de V. a comuneT Dodqti, pl.
Mijlocul, jud. Tecucin. I s'a dat
aceastA numire pentru ca pe el
se afla viile sAtenilor din satul
i comuna DodWi.
Bisericei), isvor, in com. ZArneti - de - Cilnlu, jud. Buzan.

Incepe in localitate O se scurge
in riul Unan'.
Dealului (PIrful-), afluent
i lived.
al
Suceava.
Vailor.
Dealul-Viisoarele, deal, in comuna rurall Crainici, plaiul Clop.ni, jud. Mehedinti.
DealuluI (Valea-). Ved Porcilor (Dealul-), jud. Vilcea.
Mehedinti.
Dealul-Zghiabului, deal, b judetul Mehedinti, com. rur. Miculqti, pl. Vailor.
Dealul-Zgurel, deal, numit astfel de la pAdurea Zgura, jud.
Decindea san Pdureti, lac,

- pendinte de com. LeicWi, plaiul
Nucoara, jud. Muscel. E acoperit in parte cu padure de diferite esente, iar parte este pamint arabil.
Dealului-Cruce! (Valea-), vale,

se intinde spre E. de satul Decindea, locuinfil isolatel, jud.
Ilfov, pl. Znagov, pe tnalul sting
Durneti, com. Dumeti, plasa
al riuluT Ciorogirla, in fata saFunduri, jud. Vaslai.
Dealul-nstrenii, deal, in com.

rur. Miculeti, pl. VAilor, jud.
Deca, deal, se intinde de la N.E. de satul Hueni, com. Ivane0, plasa Racovita, judetul
Vasluifi.
DealuluI (Valea-), deal, in com.

Tohani, cat. Gura-Vaduld, jud.
Buzan; e acoperit de vil.
Dealul-Villor, deal, in jud. Mehedinti, com. rur. Micule0i, pl.
pl. de Sus-Mijlocul, comuna Vinatori-NeamtuluT. E aezat pe
partea sting a pir. Neamtul.
Siretuld, In com. Lespezi, jud.
Dealul-Viilor, deal, pe teritorul

comuneI Stoiseti, pl. Mijlocul,
jud. Falda. Este acoperit cu vi!
Debruta, sat, in judetul Neamtu,
tuld Ciocaneti.
Dealului-Mare (Valea-), vale,

In jud. Tulcea, pl. Istruld, pe
teritoriul comund rurale Potiul. Se desface din poalele vestice ale dealuld Movila-Mare ;
se intinde spre V., avind o directie generala de la S.-E. spre

N.-V., brAzdind partea centrala
a pl4eT li a comuneT ; taie dru-
www.dacoromanica.ro
Decindesti, vechie molare, a mafia Ca.patineti, com. MArAcicineni, jud. Buzan.
Deciul saa CImpul-DeciuluI,

din', in jud. Mehedinti, plasa
Blahnita; Vine parte de comuna
rur. Balta-Verde 1 parte de co-
DEDABALt
muna rur. Izvoarele ; se afld

pe marginea DunareT.
Dedebalt, ruinele unuT sat cu acelaI nume, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, pe teritoriul com.
Enie # pe al cat. Iusuf-Punar.
Sunt situate in partea V. a pael O cea N.-V. a com., la 3
Vite : 385 vite marl cornute,

14 caT, 300 ol O 296 rimatorl.
de com. actuald, unde se vad
Are o osea comunala, care
yaz-sal-1T BuzauluT, acum 25 de
o leag cu oselele SeverinuluI.

Relieful soluluT se inseamna
prin : dealul Peptani, Culmea-
anT, s'a mutat unde se afla azI.
Zagal, Lunca-BaranuluT O Cul-
mea-ComoraOlor, care are o

pozitie inaltd.
kil. spre V. de satul Iusuf-Punar,
pe malul drept al Arad Urluia,
Deduleasca, sfoard de mofie,in

jud. Buzaii, com. Vintileanca,
Uzun-Culac-Bair i litiga oseaua
cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect.
la poalele sudice ale dealulul
judeteana Ostrov-Cuzgun. Acest
fineata i araturd.
sat a fost odinioara infloritor,

ceea T-a atras asupra-T lcomia
Turcilor, a.5a ca. locuitoriT de
frica s'ati raspindit prin alte sate,
lasindu-T aci tot avutul. De aceia azI numal darimaturile aratd
unde a fost odinioard satul.
Dedesupt, loc izolat, in raionul

comuneT Bode4i, plaiul Horezul, jud. Vilcea, in intindere de
3 hect. 750 m. p. Statul l'a
vindut de ved.
Dedetilor (Mahalaua-), mahala, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj.,

com. Dranicul.
DEDULWI
02
Deduleti (Deduleti- Slob ozia), com. rur., pl. Ianca, jud.

Braila. Se afla pe muchie, in apropiere de r. Buzati, lao distanta
de 1 kil. Se mdrginete la N.
cu Sute0 ; la E. cu Ianca ; la
S. cu Filipeti i la V. cu ho-
inca mormintele. Din cauza re-
Deduleti, sati Dediuleti, com.

rur., in jud. R.-Sarat, pl. Rtmnicul-d.-s., pe piriul Rimnicul.
Se mal numea i Vatra-SchituluT-Dedule0, fiind-ca apartinea
acesteT mdnastirl.
E situata in partea de V. a
judetuluT, la 15 kil. spre N.-V.
de orapl R.-Sdrat, si in partea

E. a pl4eT, la 1 1 kil. spre N.V. de com. Zgirciti, rqedinta
plaer. Comune invecinate sunt:
Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.;
DanulWi i Dumitre$ti, la 7
kil. si Pardo0 la 8 kil.
Se marginete la E. cu Ji-
Suprafata comune1 e de
deni, despIrtita prin riul Rimnicul ; la V. cu Pardo0, despartlt prin dealul Buda; la N. cu
600 hect., cu o populatie de
Buda, despartia prin Dealul-De-
212 familii, san 954 suflete, din

carT 187 contribuabill. Stiti carte
64 persoane.
duletilor ; la S. cu Babeni.
Venitul comuneT e de 4796

leT O cheltuelile de 4113 la
Sunt 4 debite de tutun O 7
leOilor ;
tarul moOd V4ani de peste Buzar'.
circiumT.
E brazdata la V. de dealul
Baba; la N. de Dealul-Dedu-
la S. de dealul Bd-
beanca.
Rlul R.-Sgrat o uda de la N.V. la E. O afluentul slii Valea-
LocuitorT improprietaritl dupa
DeduleOlor, unit cu Izvorul-
iar de Malovtul, comuna rurala',
legea din 1864 sunt 95 ; neimproprietaritI, 64.

Vite marl cornute sunt 1234
de 12 kil. E situata pe deal i
(666 boT, 400 vacT, 6 taurT, 162
Babel, la V.; CAprgria, Badila

pi Mocanca o udd la N.; maT
sunt in com. 22 puturl ; 48 findril O 3 lacurT.
formeazd comuna cu catunele :

Mormanul, Poroina-Mica li Va-
vitel); sunt 432 caT, 1632 of pi
Dedovita, com. rur., in jud. Me

hedinti, pl. Ocolul, la distanta
de II kil. de oraul T.-Severin,
354 rimatorT.
Suprafata comuneT e de 3000

hect., din carl : 100 hect. vatra
comuneT, 547 hect. ale locuito-
lea-Copcd. Are o populatie de
In comuna. e o biserica cu
750 locuitorT, din carI 127 con-
tribuabilT, carI locuesc in 165
hramul Dumineca-Sfintilor, zidita'. la 1860 de locuitorT, deser-
case.
vita de I preot, 2 cintaretT i
LocuitoriT posea': 19 plugurT, 64 care cu bol, 8 cdrute

cu cal; 94 stupT.
1 paracliser.
miliT, sal-1 1007 suflete : 501 bar-
la Sute0, spre N.,

lo kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.;
batI, 506 femeT ; 410 casatoritl,

528 necasatoritT i 71 vaduvI.
In comuna sunt 2 biserici,

deservite de 1 preot i 2 cin-
la FilipeSi, spre S., prin cat.
taretl.
Budgetul comuneT are la veniturT leI 2157 i la cheltuelT
In com. sunt 3 strade.

Vechea comuna a fost intemeiat, se zice, la 1810, pe ma-
Stiii carte 92 persoane.

Are o biserica, cu hramul Pogorirea-Sf.-Duh, ziditl in 1792
de Arhimandritul Iacob; e intretinuta. de stat, deservita de 2
1032 leT.
lul drept al BuzduluT, spre E.
preotl, 2 cintaretl i 1 paracliser
DrumurT :
Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil.
www.dacoromanica.ro
rilor, 226 hect. ale statuld i

91 hect. ale proprietateT private.
DEDULESTI
DEDULET1
93
Este o scoall de biietf, In casele mInAstird Dedulesti, fondatA, in 1874, de comunA, i

frecuentad. de 36 elevI.
Comuna are: 213 hect. arabile, 400 hect. finas, 2 100 hect.
pAdure, 25 hect. vil', 125 hect.
finete O 41 hect. neproductiv.
LocuitoriI aa 51 plugur/.
sAteanuld Dedulescu. Acest sat
pe surpatA de apa BuzAuld,

care trece pe la spatele d.
carI :- 388 bol, 75 vacl, 19 cal;
19 epe, 325 oT, 96 capre si
era asezat pe lunca BuzAulur,

pe malul riuluT, ca la 500 m.
de unde este astA-ii, dar la 1873,
din cauza inecurilor s'a strAmutat pe muchea platouluI. In

locul
vechiulur sat este casa
proprietAter, cu o grdinl mare,
dar si aceastd casa este aproaAre o suprafar de 42 hect.,
136 rimAtorI.
In comun5. sunt : I cojocArle ;
I potcovdrie ; 3 mAcetrir ; 27
rodrii; 3 morT ; o pivA ; 15 ca-
avind 97 case si 3 circiumI. Are

o scoalA intretinud de comunA
zane de fabricat tuja.
preot, I dascAl si I paracliser.
Transportul se face prin gara

orasuluI Rimnicul-Sdrat, la 14
kil.
spre S. - E. Sunt 10 co-
merciantr, din cati 4 bAcanT si
si judet si frecuentatA de 31
elevi; o bisericA, deservitA de 1
Populatia satulul este de43oloc.

Vite sunt: 530 vite cornute,
230 cal, 360 of si 25 rimatorI.
1. soseaua judeteanA R.-Jitia, ce

trece prin comunA ; 2. spre Pardosi-Valea-RateT; 3. spre DAnulesti ; 4. spre Jideni ; 5. spre
Grebda.
Comuna are 201 contribuabilI. Veniturile sunt de 3684 lel,
41 bata, iar cheltuelile sunt de

2953 ler, 88 banf.
In timpul rAzboiuld Ruso-
cidelnita O candele de argint 0 sfInt

Potirul cu toate ale sale de argint, Ud(
rinden de odajdil de stofii O toate celeFalte podoabe, dupa cum se vede spre
a mea pomenire O a pitrintilor meI, leat
1834..
A fost inchinatl. la mInAstirile Rumeolitice ; era obligar sd tinA 1.1 cersetorl ; azI
a rAmas mimar ca bisericl de

mir si serveste locuitorilor din
comuna Dedulqti. Este deservid de 1 preot ingrijitor. PAnA. a
nu fi secularizatA, avea marI a-
Deduleti, sat, In jud. R.-SArat,

pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul de
resedind al cotn. Dedulesti.
veri, futre altele mosia Dedulesti, lar inteinsa sedea un egumen i 8 servitorI bisericestI.
AzI e ingrijitA de stat.
f.,
Deduleti, tnofie, pendinte de
jud. BrAila, pl. VAdeni, com.

DeduleW, pe linia BuzAa-Galati,
pusA in circulatie la 13 Sept.
1872. Se aflA intre statiile FAu-
com, cu acelasi nume, j ud. BrAila,
6 circiumarT.
CAile de comunicatie sunt :
tal Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de

la Christos ; clindo-I v.i patm icoane
marl Impliriitqt1; apol afilada-mi eu
Stolnie Dedulesceanu s'ad zugrvit r,.i
s'ad infrumubetat de mine, lidia am nieta clopotnite de asupra cu cruet fmmoase, am invelit-o Cu Ondrile., O s'ad
Infrumusetat de mine, adicit am fcut
Deduleyti, stafie de a'r.
d.
pl. Ianca, proprietate a most.

C. Cretulescq, cu o suprafad
de 607 hect.
rd (io kil.) O Ianca (10.2 kil.).

InAltimea de asupra nivelulur
Deduleti, tnofie, in jud. R.-SA-
Turc din anul 1834, trupele
mArd de 34m,74. Venitul aces-
* rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. De-
rusestT atI stat o iarnA ad.
tef statiI, pe anul 1896, a fost

de 22.337 ld, 25 banI.
dulesti. Pe ea se afll pAdurea

Dedulesti. Intinderea totalA e
de 1500 hect.
Deduleti (Deduleti-din-Deal
i. Deduleti-din-Vale), sat, Deduleti, schit, in jud. R.-SAIn jud. Arges, pl. Topologul :
rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna Deduleti, Mdure, in jud. R.face parte din com. rur. DeduSdrat, pl. Rtmnicul d.-s., com.
Dedulesti . Este zidit din anul
lesti-VArzari. Are 400 locuitorI
Dedulesti, numid ast-fel de la
1792 de Iacob Archimandritul,
li dou1 biserid, una Cu hramul
mosia cu acelag nume. Are o
ale cArul osAminte se aflA inintindere de 2000 hect. Esengropate In aceastA mAnAstire.
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu
hramul S-ta-Treime; sunt dePisania el este urmAtoarea :
tele principale sunt : fag, jugasservite de cite un preot si un
tru, gorun, brad si carpen..
cAceastd dintil biseried ce se numecindret.
Deduleti, sat, jud. BrAila, pe

muchea de pe drmul drept al
BuzAuld, la N.-V. com. Dedulesti si ca la 48 kil. spre V. de
BrAila, numit ast-fel dupl. numele
te Minitstirea Deduletti i se priznueste vi se einstqte hramul SfinteI Troite,
Deduleti (Heleteul-Schitu-
ad fost zidita, din inceput pe la leatul
lui-), lac, in jud. R.-SArat, pIasa
7128 (1620 de la nal,terea luI Christos),

de un rdposat, Dediul Dedulesceanu, li
dup vreml s'a daramat ; apoI, aceasta,
care se vede In fiintd, este zidit de riiposatul arhimandrit Iacob Arliimandri-
Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti,

facut incl ciad exista incA. schi-
www.dacoromanica.ro
tul de cAlugArl. Are o intin dere de trd prAjinl pAtrate.
DEDULEM (VATRA-SCH1TULUI-)
Deduleti (Vatra-Schitulul-),
Deduletilor (Valea - ), vale,
numire vechie a com. Dedulesti, ciad facea parte din ave-
in com. Vintila-Vocla, cat. Bo-
rile schituluI cu acelasI nume,

jud. R.-Sarat.
Deduleti-Vrzari,
com.
rur.,
pe apa TopologuluI, jud. Arges, pl. Topologul, la 21 kil.
care se gil morl ; Piriul-Deseragilor, Culmea-Deserag-ilor, Dealul-LumniculuI i Dealul-Albinet
Dedului (Ciuciurul-), sorginte

de apd minerald in com. Ru-
Ca loc istoric in dealul Al-
siavAtul, jud. Buzla.
Dedului (Valea-), mor, in com.

Rusiavatul, jud. Buzar'. Incepe
Dedulesti (400 locuitorl), Lu-
PlopuluI, apoI reunindu-se, se

scurge in valea Rusiavatul.
(304 locuitori) i Varzari (400

locuitorI), peste tot 1630 locuitorl. In com. sunt cind bisericI
si o scoala primara rurala.
Locuitorif sunt in mare parte
mosnenI. Budgetul com. pe anul 1882/83 a fost de 2234 lef,
82 batir la veniturI si de 2159
leI la cheltueli.
Dupa o publicatiune oficiala
ratl este : Apa-Rosie care este

apa minerall; apa Cernevita pe
dinesti, jud. Buzaa. E acoperit

de padure.
de com. rur. Tigveni (resedinta

subprefecturel) si la 20 kil. de
Pitesti. Se compune din 4 sate :
minele (526 locuitorl), Moraresti
DEGERATI
94
din muntele Dintele si din Fata-
bina, spre N., intre hotarul Pru-
tuluI si Degerati exista o ridicatura de pamtnt care poarta

numele de Metereza. De la acea-
sta ridicatura de pamtnt, pleac5. o linie dreapt de drum vechia peste satul Degerati pana
In dealul Comoresti; pe o distanta cam de 3 kil.
Degerati, com. rur. in jud. Me-
In aceasta com. sunt rui -
hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la o

T.-Severin, iar de com. rur. Stre-
nele und bisericI foarte vechI,

l'higa care se afla si vila Buzoiceanu, construita intr'un frumos
hala, de 27 kil. E situata pe
stil elvetian ; astazI este pro-
valea CerveniteI. Formeaza co-
prietatea Primarier urbeI Tur
muna cu catunele: Linia-Boe-
nul- S everin.
distanta de 30 kil. de orasul
reasc5. si Albina, marginindu-se
Degerati, ctun, din jud. Arges,

pl. Pitesti, pendinte de com.
contribuabilI si are un budget
la E. cu com. Lumnicul i Cernea; spre N., cu com. Prunisori;

spre V., cu com. Peri si Seve-
de 3876 leI la veniturI si de
rinesti ; lar la N., cu com. Ercea.
In acest sat este resedinta
Arc o populatlune de 740
primarid comuneT. Are 200 lo
locuitorl, Cu 112 contribuabilT,

locuind in 150 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura
cuitori si o biserica de lemn.
3510 leT la cheltuelf.
Numarul vitelor a fost in a-

marl (949 bol i vacf, 23 cal)
si de 731 vite marunte (336 o',
15 capre si 380 rimatori).
Deduletilor (Dealul-), deal, in

jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,
com. Dedulesti. Se desface din
Dealul-Babel si se intinde printre riul Rimnicul-Sarat i afluentul sda piriul Valea-Dedules-
cilor, brazdind partea de V. si
N. a com. Este acoperit cu

intinse i frumoase paclurl.
cresterea vitelor. Se mal ocupa i cu transportul lemnelor

din padurile vecine la gara Pru-
nisori ce este in apropiere.

Ef posea : 26 plugurI, 50
care cu bol', 3 carute cu cal si
loo stupI de albine.
Are: o biserica deservita de
preot i 2 cintareti ; o scoala
conclusa de un invatator i frecuentata de 30 elevl.
Budgetul com. coprinde la
rur. Dealul-BraduluI.
Degerati, sat, face parte din comuna rur. Parepa, jud. Prahova, pl. Cimpul. Are o populatiune de 328 locuitorl (172 barbatI, 156 femel). Aci e o bi-
seria, fondata la anul 1892 Cu

ajutorul Mesterulur Anghel din
Ploesti, P. S. Aurelian, si G.
Gr. Cantacuzino.
Degerati, loc isolat, com. SlAnicul, jud. Prahova, plasa Varbi

laul.
Degerati, mofie, a statuluT, jud.
In jud. R.-Sarat, com. Dedu-
veniturl suma de 572 leI, iar la

cheltueli suma de 521 leI.
Vite sunt: 450 vite marI cor-
lesti. Ucla partea de V. a com.,
nute, 12 cal, 50 o! i 400 ri-
pendinte, inainte de seculariza-
curge de la V. la E. si se varsa, dupa un curs de io kil., in

riul Rimnicul-Sarat, pe partea
n'Atoe.
re, de m-rea Margineni. La 1871
Deduletilor (Valea-), pida,
dreapta a luI, trecind prin catunul de resedinta, Dedulesti.
Prahova, pl. Cricovul, foasta
Prin com. Degerati trece so-
se arenda Cu 13000 lel anual
seaua Prunisori-Degerati-Lumnic-Ruptura-Voloiac.
si a fost ipotecata impreuna Cu

alte 380 mosiI ale statulur pentru asigurarea imprumutuluI do-
De insemnat in com. Dege-
www.dacoromanica.ro
DEGERATI
menial de 78 milioane leT, con-
tractat in 1871.
Degerati, trup de perdure, a statuld, lu intindere de 62 hect.,
care impreun Cu trupurile :
Drumul- Bai coiulur ( 67 hect.),
Gageanca (1o6 hect.) si GuraCumetriT, formeaza padurea Mis-
leanca sal Gageni-Mislea, jud.

Prahova.
Degereteanca,mofie, in jud. Prahoya, care face limita spre judetul Buzatt, despre com. BabaAna, din jud. Buzati.
Dejesti, com. rur., jud. Olt, pl.

Oltul-d.-s. Are 4 catune: Dejesti, Donesti, Daroiul i Vulpesti. Este situat pe mar multe
val*, care se varsa in Geamana,
spre N. de Slatina, la hotarul

jud. Oltul cu jud. Arges. Are
o populatie de 1199 locuitorT
(din care putinr stiu carte), cu
323 contribuabilT. Locuitorir se o-
cupa cu agricultura, cultura vier

si a prunilor. 208 locuitorT
improprietarit dupa legea rurala pe mosia Dejesti, cind

dat 724 hect.
Spre V. de com. este Magura-Rusulur, un fel de cetatue, lunga de ioo metri si lata
cam de io m., zidita din caramida marunta.
In Dejesti sunt 2 bisericr,
deservite de 2 preotT si 4 dintaretT.
Vite sunt : too bol, 300 vacT

20 caT, 400 or, 200 porcr. Pamintul e delos si putin pro-
95
DE-LA-PRIDVALE
Dejoiul, com. rur., plasa Cernad.-j., jud. Vilcea, compusa din

mahalalele : Bogeni, Mijlocui
Sotani.
iul si pe malurile riulur Cerna,
muntele Soveja, trece pe la

deal de satul Negrilesti si se
varsa in Putna, intre satele Ne-
la 40 kil, departe de capitala

jud. i la 15 kil de a plaser.
Are o populatie de 630 locuitorT (330 barbar i 300 fe-
grilesti i Tulnicl. Dejul, in sus.

are apa sarata. Primeste ca
afluentl : Piriul-Negrulur si Piriul-Ursulur.
Este situata pe valea Dejo-
meT), in care infra
si 3 familir
de TiganT ; sunt in total 182
familiT, care locuesc in 205 case.
xur. cu acelasT nume, pl. Oltul-
d.-s., jud. Olt.
De-la-Cruce, perdure, pe teritoriul comuner Vladesti, plasa
Sunt 131 contribuabilr.
In comuna e o biserica. Nu
se cunoaste anul fondareT
ctitorii, caer lipseste orT-ce in_
scriptie. S'a reparac la 1881.
Locuitorir se ocupa cu agricultura. PutinT sunt lemnarr. ET
desfac produsul muncer la Drasi Craiova. Vite sunt :
12 cal, 40 boT, 200 vacT, 50
capre, 280 or si 350 porcT.
gsani
Tot1 locuitoriT sunt mosnenr.

In raionul comuner este dea-
lul numit Dealul-Mare, care la

1874 s'a surpat in toata intinderea luT, din cauza multor izvoare subterane.
Stitt carte 40 persoane.
Tot hotarul comuna are o
jud. Muscel, din coasta

careia izvoreste Valea-Mica, care
strabate catunul
si se varsa in riul Bratia.
De-la-Deal-de-Vii, deal, judetul
Dolj, pl. Bailesti, com. Coveiul,
pe linga care trece limita de

N. catre com. Boureni.
De-la-Frasin,
patina',
pe valea
Aula Teleajenul, comuna MA.neciul-Ungureni, pl. Teleajenul,

jud. Prahova.
De-la-Merchez, deal, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe
teritoriul comuna rurale Oltina.
Se mar numeste i Dealul-de-dea-
intindere de 300 hect. arabile,

In care intra si izlazul.
supra-Cisler si se intinde de-
Veniturile i cheltuelile com.
tina, incepind de la movila Ior,

tmac i tinind pana la dealul
sunt in suma de 800 ler anual.

E brazdata de dealurile: Dealul-Mare, Dealul-Cerner, pe care
se gasesc vil,
si
e udata de
valle : Geamana, Valea-Satulur,

Cerna, Barbuceanca.
alungul o pe la E. laculur 01-
Ciacal, cu o directiune generala de la S.-V. catre N.-E. Are

o inaltime medie de 140 m. si
este acoperit cu tufaris.
Se margineste cu comunele
Dozesti, Nisipi o Stanesti.
De-la-Odaie (Iazul-), iao, pe
Dejoiul, deal, in raionul comuner

Dejoiul, pl. Cerna-d.-j., judetul
Iasi. E format din piraiele : Gotca, Cara- Gheorghe I Bulha-
ductiv.
Dejesti, sat, face parte din com.
Dejul, pirlia,si, pe teritoriul camune! Negrilesti, pl. Vrancea,

jud. Putna. Izvoreste de sub
Vilcea, pe care se cultiva 38

hect. vie.
Andrieeni,
com. Epureni, pl. Turia, jud.
teritoriul satulur
cul.
De-la-Pridvale, piand, pe vaDejesti, deal, in raionul com. De-
Dejoiul, pda'ure particulard, su-
jesti, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s.,

pe care se cultiva 13 hect. vie.
p usa regimulur silvic, com. Dejo-
iul, pl. Cerna-d.-j. jud. Vilcea.
www.dacoromanica.ro
lea riulur Teleajenul, comuna

Maneclul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
DE-LA-RXCH1TI
De - la- 125chitI (Iazul-), iaz,

pe teritoriul satului Glavanesti,
com. Epureni, pl. Turia, jud.
Iasi. E format din piraiele : Ciocanul i Puturosul.
De-la-Varnite, poianer, pe valea fiuluT Teleajeaul, com Maneciul-Ungureni, p/aiul Teleajenul, jud. Prahova.
Delantul, deal, acoperit cu pdure seculara, In jud. Mehedinti;
plaiul Cerna, com. rur. Balta.
Delcelul, mahala, in orasul Rosiori, jud. Teleorman. Se afla

in partea despre Dealul-Bratco-
vulul. Partea situata in vale se

numeste Broscaria.
Delciul, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-cl.-j. ; Vine de
com. rur. Socolesti.
DELENi
96
in sus, plaiul Dimbovita, jud.
sut, Slobozia si Pircovaci, ase-
Dimbovita. Vezi Brindusele.
zate pe coastele de S., S.-E.

si E. a acestui deal, impodobite ca gradini si livezT de
poml fructiferT, arbori de pa-
Deleanul, deal, In pl.
OrasuluT,
jud. R.-Sarat, extremitatea Culmel-ScorusuluT. Are o tnaltime

cam de 700 m. Ramificatiunile
sale sunt dealurile : Hoja, Priveghiti, al-CapreT, Teiusul, spre
N. prin comunele Brosteni si N'irtesti ; dealurile Piciorul-Nucului
Cucul la S. prin com., Odobasca ; Dealul-Perisorului la E.

prin comunele Bontesti i Blidare. Din el izvorasc piraiele
Valea-Rea, PitulusiT, DrejiT, Sea-
el, Faraoanele, Pietroasa si MIMO, afluentl ai riuluT Milcov ;

Valea- Medra si Mahriul, afluentii riulul Rimna. El se afla
la hotaral basinurilor Rimnei
MilcovuluT, precum si
la ho-
tarul plasilor Orasul i Marginea-d.-s. Este acoperit cu finete

intinse, semanaturi i vir.
Delea, tirld, In balta com. Gropeni, jud. Braila, pe malul sting

al privalului Arimneasa, intre
acest prival si Gingrasoaia.
DeleI (MAgura-), mdguri, futre

com. Vdastra si Brastavatul,
pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Deleanca, alta numire a mofier

statuluT Jegalia, inainte numita
Brinzeni, in plasa Borcea, jud.
Ialomita, pendinte de comunele:
Petroiul, Gilddul i Jegalia. Are
Deleleul, munte, in com. Bog-
o suprafata de 23000 hectare.

Numirea de Deleanca o poarta
fiind-ca inainte de secularizare
Deleni, com, rur., situata la S.
danesti, jud. Suceava. E acoperit

de padure de brad, molift si fag.
plasei Cosula, judetul Botosani,

In vecinatate cu Hirlaul, la
45 kil. de Botosani i formata

din satele Deleni, acsut, Pir-
Deleanul. VezT Vatra-Schitului-
covaci i Slobozia, toate asezate
pe mosia Deleni.
DeleanuI, deal, in com. Bobulesti, pl.
tefanesti, jud. Boto-
sani. Pe acest deal se zice ca

ati fost asezata o tabara turceasca In timpul unuT rezbel
cu Rusil; urme de santurl se
vad i asta-zT.
Deleanul, munte, de la Moroeni
mal multe petruite de natura,

face ca aceasta regiune sA aiba
o pozitiune pitoresca.
Teritorul com. e foarte accidentat, lar natura solulul vari-
aza in pamint negru, galben,

pietros i nisipos.
Cel mal inalt deal e Pietraria,
in centrul comuneI, apol Cetatuia si Dealul-Mare, in padure,
spre V.; Holmul, Luparia

Gurgueta, spre E.
Pi-in comuna curg mal multe
piraie, miel: Bahluiul prin partea de V. a comuneT, prin padure, primeste ptraiele: Tisa,
Pircovaci, Adincata, Vacarita,
Racosul i Humosul In dreapta,
lar Magioara i Recea in stinga,
apoi Piriul-Doamner, al-Josenilor, Jugani, Neaun, Velnita-Veche, Modruz i Dodolea, cari
curg prin si pe litiga satul De-
leni si prin valle de la N.-E.

com. Are 2 iazurl marl: Gurgueta si Strimbul, din care se
scoate mult peste, care se consuma in localitate.
Suprafata comuner e de 18646
apartinea Mandstirii-Dealului.
Deleni.
dure, soselele i drumurile cele
hect., din carT 17291 hect. ale

proprietarilor marl si 1355 hect.
ale locuitorilor improprietaritl
la 1865. Aceasta comuna e una
din cele mal marl in intindere
din jud. Botosani.
Populatiunea e de 600 fasal 2745 suflete, carr

locuesc in 589 case; sunt 574
Commia se intinde pe mai

multe dealurl si val, cari in
partea de V. sunt acoperite cu
miliT,
codri secularT.
minT, M'ara de o ceata de Ti-
Privelistea mareata ce inftiseaza. dealul Pietraria, de natura

pietroasa, care se ridica in centrul comuneT si prin inaltimea
sa predomina toate vtrfurile de
pi-in prejur, satele Deleni, Mac-
ganT si de cite-va familiT de Evrei. Ocupatiunea lor e agricultura, cresterea vitelor, pietraria,
www.dacoromanica.ro
contribuabill; locuitorif sunt Ro-
lemnaria, lar tiganiT sunt
fle-
rari, 15.utarl, etc.
Toata partea de V. si S.-V.
DELENI
este acoperita de codri vechT

pe o intindere de w000 hect.;
lemnul ce predomina este stejarul, carpenul, fagul, jugastrul,
teiul, paltinul, etc. si se exploteaza in cantitAtT mar!.
Sunt 27 hect. vi!.

Numarul vitelor e de 5733:
1849 bol si yac!, ii bivol1, 198
cal', 3400 oT, 275 porcT. Locui-
toril posea si 500 stupT cu albine, carT produc maT mult de
i000 kgr. miere
680 kgr.
ceara.
Deleni, com. rur., in partea de

N. a plaseT Mijlocul, jud.
marginita la N. cu com. Oseleni ; la S. cu com. Gusitei ; la

se urca la 214 le!, i banT.
Prin Deleni trece soseaua ju-deteana Slatina-Casa-Veche.
E. cu com. BarbosT si la V. cu
E udata de vdile Recea si
com. Hoceni, de care se desparte prin *tul Bujorul. E for-
Racovatul, de vilceaua Ballsolul,

a-CesmeliT, Surduiul ff Plopul.
mata din satele : Deleni, Gola-
sei si Talaba. Se intinde pe o

suprafata cam de 1033 hect. si
are o populatie de 291 familiT
sal 956 suflete. Are 3 bisericT
si o scoala.
Budgetul e de 2948 le!
mor! de
apl. si I de abur!, i fabrica de
spirt, care produce vre-o 40000
litri pe an.
In dealul PIetraria, in partea
de S.-V., se afla renumitele cariere de platr de moara, care
se fabrica pe loc, i carT se
transporta in tara si chiar peste
hotare, producind un venit de
peste 50000 leT pe an.
Exploatarea se face din timIn comuna sunt
DELENI
97
35 banT la veniturT si de 2946

leT i 90 banT la cheltuelT. Sunt
303 contribuabill.
Vite marl cornute sant 656, 01
324, cal 61 i porcT 117.
Deleni, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,
Deleni, com. rur., din jud. Vasplasa Crasna, formata din

satul numit Deleni.
Se afla la S.-E. judetuluT, la
141/2 kil. de orasul Vasluili
43 kil. de Codlesti, resedinta
plaseT, situat pe un platod intins, avind o pozitiune pitoreasca.
In fata satuluT despre V. se

arata Dealul-Manastiret
Satul se imparte in doul
partl numite : mahalaua din jos,
jud. Olt, compusa din 2 ctune :

Deleni i Cherlesti.
sub denutnirea de Burghelesti
Este situata pe malul OltuluT, la 6 kil. departe de eapitala judetuluT si la 4 kil. de a
piriul Gurgea si mahalaua din

sus, sub denumirile : Bilahoiul,
CirceoaneT, despartite prin
Blanitesti, Gherghina si Movila,

intinzindu-se pe o suprafata de
purT foarte vechT. Mal sunt si
piase. Are o populatiune de
alte cariere, de unde se scoate

piatra de zid, sosele, etc.
Comunicatia se face pe soseaua nationala, care trece pe
487 locuitorT (235 barbatT, 252
2574 hect., din carT pe 1700
feme1), 22 familiT de TiganT, carT
hect. se face cultura de cereale,
se ocupa cu agricultura si cu
fieraria. CapT de familie sunt
117; contribuabill 120; case de
pe 300 hect. se cultiva vil
la E. de Deleni ; apoT, prin Hirlat, pe soseaua vecinala

Dolhasca prin Pircovaci ; i oselele comunale Hirlati-MacsutDeleni -Slobozia i Feredieni ;
apoT, soseaua caselor Ghica la
soseaua nationala.
Comerciul se face cu Hirlaul,
Tirgul-Frumos i Botosani. Sunt
In comuna 6 circiumT, 5 comerciant1 si 8 meseriasT.
lel la veniturT i 6o88 leT, 8o
locuit, 110.
tru imase si vatra satuluT. Are

o populatie de 863 familif, saa
In comuna e o biserica, fondata la 1802, de Toma Deleanu
3006 suflete, din carT 19 familiT

strainT. CasatoritT sunt 559. titi
si sosia sa Joita, reparata la

1862, deservita de I preot.
carte 190 de persoane
Asta-zT este inchisa, din cauza
mata din RominT, razesT, carT se
ca s'a ruinat.
ocupa cu agricultura, cu eresterca vitelor si cu cultura albinelor. Sunt in com. 352 stupT.
In acest sat sunt 2 bisericT
Mara de agricultura, parte

din locuitorT se maT ocupa cu
dulgheria. Produsul munceT ti
desfac la Slatina. ET ad: 25 cal
epe, 140 bol, 250 vacT, 600
banT la cheltuelT.
o!, loo pord ; 40 stupT cu albine.
Are 4 bisericT, deservite de

3 preotT, 3 cintaret1 si I para-
S'ati improprietarit 96 locuidat

torT in 1864, cind
cliser ; mal sunt 2 bisericT in

parasire i aproape in ruina.
254 hect. pe mosia familieT Deieanu.
Este I scoala mixta, frecuentata
ti carte a persoane.
de 50 baetT. Sunt 136 copiT
Comerciul se face de I
inscrisT pe list.
livezT, iar restul e rezervat pen-
dir-
ciumar.
Maioritatea locuitorilor e for-
sii schit. O biserica se afla

Intre mahalaua de sus si eea
din jos, fcuta de preotiT Vasile i Gheorghe Focsa, la i586;
cea-l'alt bisericd se afla la S.

satuluT ; este zidita de la 1840
de d-nul DahnovicT. Schitul nu-
mit Schitul-Deleni, este la deparear de r kil. de sati," a inconjurai Cu viT, liveiT i tinete,
18
58878. llarele Merionar Geografic. rol. ni.
www.dacoromanica.ro
DELENI
DELENI
98
pe o intindere de aproape 13
trul comuner Deleni, jud. Bo-
unde trece sleahul mare Hirlad-
hectare, proprietatea schitulur.

Acest schit e facut tot de
tosani.
Botosani ;
gani si Tulburea. Mosia se zice
1866 ca loc de rugaciune pentru malee.
Mosia Deleni, de 18646 hectare, este impartita in doua intre fi-4T Ghica : o parte numita
Deleni, cu satele Deleni si Slobozia, in partea de N.-E. si alta,
In sat este o scoala, situata
numita Macsut, cu satele Macsut
Deleni, erag codri si, in mijloc,

o manastire de calugarT, ale ca-
preotir Vasile si Gh. Foca, la

anul 1580 si a servit pana la
in mahalaua de jos, infiintata la
si Pircovaci, la S.
1862, si acum frecuentata de
Partea numita Deleni are o

intindere de 12582 hect., din
48 elevr.
Sunt io morT de vint si 1

cu aburT ; 7 circiume O iazurr. Comerciul se face de catre 7 RominT si 20 Evrer.
Budgetul comuner e de 3790
ler la veniturr si 3413 lel 30
banT la cheltuelr.

516 vite marl cornute, 1460 oI,
fo capre, 127 cal si I050 rimatorT.
carr 11725 hect. ale proprietarulur si 857 ale locuitorilor.

Satul Deleni are o populatie
de 425 familiT, sati 1691 locuitorr,
carl se ocupa cu
agri-
Docolina.
Moldova.
pentru intreaga Basarabia si
Vite sunt: 390 bol si
vacT,
150 cal, 1350 oT ; sunt Ioo stupT
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti,

situat pe Dealul - Delenilor, la
cu albine.
departare de 2
comuna% Hirlati -Deleni - Feredieni.
urmat la scoala, din acest catun,
6 baietr, din 102 copir in virsta de scoala. Are o biserica

cladit de locuitorT la 1763, de-
servita de I preot si 2 cinta-
rea urme se presupun a fi in

partea de S.-E. In Iugani exista
numar o biserica de lemn.
Cum s'a desfiintat satul Iugani si Tulburea si cind s'aj
infiintat actualul sat Deleni, nu
se poate sti; ceca ce poate
fi
atacurilor, asa ca locuitorii cu
carlea de piatra de moara oolit;

aceasta cariera furniseaza o escelenta plata de moara aproape
de satul
lar in locul satulur de asta-zr,
e oeupata cu semanaturr, fin ete

si imasurT ; sunt 7 hect. vil.
cu bor, 150 care si 32 carute

cu cal.
In apropiere de aceasta comuna se afla soseaua Vasluiti-
kil,
tefan-cel-Mare
razesilor ; acestia aveati mosioarele lor Cu capetele spre E. si V.;
probabil, e ca desele navalirr ale
Aci se &este o important/
Helegiu (scoald). In 1891, ail
el era data de
cultura si cresterea vitelor si

multr cu stoleria si pietraria.
Partea de V. a mosier e acoperita cu Ociare ; partea de E.
LocuitoriTposeda: 115 plugurT
Deleni, sat, jud. Bacatl, plasa
satul se numia Iu-
Satul e strabatut de soseaua
Are 1 biserica deservita de

2 preotr si I entaret, apoT spre
N.-V. in codru, este vechia biseria de la schitul Lacurile in
parasire ; 1 scoala mixta con-
armatelor straine in tara si mal

cu seama situatia acestur sat in
sleahul mare 11 expunea tuturor
timpul ail putut fi silitT a se retrage mar in codru, imprejurul
manastirer, si a intemeia satul

de asta-zr, aparat de invaziunr.
Cu vremea, calugarir s'ati retras spre padure si ad intemeiat
schitul Lacurile, spre N.-V. de
Deleni. Biserica din sat e reedificat5. de Toderasco Cantacuzino, cum arad. inscriptia de asupra pridvorulur bisericer:
gAceasti sfinti biserici, a Prea curateI Fecioare, Adorroirea, a filcut-o Toderapo rantacuzino, vel visternic, leat
7177 (1660; lar de iznoavrt 1e-art fricut
Iordache Cantacuzino, vel vornie, leat
7230 (1722)..
Numele satulur se poate ex-
clusa de 1 invatator platit de

stat frecuentata de 50 scolarr;
1 fabrica de spirt ; 5 mor' de
plica de la vorbele goamenir din

deal sail Deleni, de oare-ce sa-
ap a.
lulur Pietraria. Se zice cd, cum ad
cornute, 95 porcr si 79 capre.
Despre biserica din Deleni se

zice ea temelia-T ar fi pus-o Ste-
Deleni, sat, jud. Baca'', pl. Tro-
fan Voevod si ca in urma s'a con-
disparut vechir razesT, un boier

le ar fi cumparat parte din
mosioare, lar parte le-ar fi luat
tusul, facind trup cu satul Bogdanesti, din comuna cu acelasT
struit de familia Ghiculestilor.

Legenda atribue acestur sat o
vechime de peste 400 anT, tusa.
se zice ca era asezat mar spre
E., aproape de iazul Gurgueta,
pe valle Iugani si Tulburea, pe
retr. Circiumr sunt 3.
fa-
mili!, sal 1033 suflete.
Vite sunt: 7 cal, 453 vite
nume.
Deleni, sat, situat pe coasta de

S.-E. a dealuluT Pietraria, in cen-
www.dacoromanica.ro
tul ocupa partea de sus a dea-
Cu sila.
Ca urme de sate vechr se mar

inseamna Lacurile, la N. de schi.
tul Lacurile. Acest sat a fost

desfiintat la 1865, cu ocazia inproprietarirer taranilor, carT par-
DELENI
DELENI
99
te s'ad asezat in Deleni, parte

in, cele-l'alte sate.
Satul Singeap, spre V. de PercovacT, desfiintat la 1865 data
cu Lacurile i al carul locuitorT
cel maT multT s'ad asezat in

Pircovaci.
In partea de N. a satuluT
Locuitoril sunt vechT razesT

dupa povestirea batrinilor se
zice c eT se trag din treT va.duve, i anume: Mala, Malina
Marusca, ale caror barbatT mu-
Deleni, sat, in jud. Mehedinti,
risera inteun razboid de al luT

tela
precum si din
rur. Cosovatul-de-Motru ; are 24

case.
parte de mosie se numeste
Izvorul-DoamneT, din care curge piriul numit ipotelul-Doam-
asta-zT Micsunesti.
Deleni, trup de sat, in com. Humulesti, jud. Neamtu, plasa de
Satul este inconjurat de val
Sus-Mijlocul.
livezT.
In luna luT Iunie, anul 1730,

Grigore Ghica Voda logodeste
pe fiul sad Scarlat Cu fiica luT
Iordache Cantacuzino, vel spatar, fiind fata i Chiru Nichifor
Mitropolitul, i ati fcut petrecerT si mese la Deleni, tinutul
HirlauluT mal' multe zile, nu numaT boieriI, ci toata slujitorimea.
De la Deleni all mers Grigore-Voda la Hirlad, de ad vazut casele domnestI, apoT la

Cotnari, unde ad facut iarasT
mese cu boieriT, apoT s'ad intors
la Iasi, la scaun.
In toamna anuld 1738, Gri-
Ad este resedinta comund.

Are o scoall infiintata in anul
1871, frecuentata de 20 elevl ;
doul bisericT, deservite de 2
preotT si 2 dascalT. O biserica,
ce se afla in mahalaua din sus

a satuluT, este Menta in anul
1812, dupa cum se vede din
inscriptia aflata de asupra bisericeT; a dona biserick aflata
In mahalaua de jos a satuluT,
este facuta in 1836, in locul
alteT bisericute,
fost schit de
maice, si care a fost facut de

catre un batrin razes, numit Badrosul, din a caruia familie sunt
si asta-e urmasT.
de la Orheid, unde fusese trimis din ordinul SultanuluT, sa

ridice pustile ce le ingropase
Rusil i sa le duca la Tigine,
Deleni, sat, din com. Giurgesti,

jud. Suceava, numit ast-fel dupa
pozitiunea sa. S'a infiintat cu ocazia ImproprietatireT de la 1864.
Are o populatie de 17 fam., sad

52 sufl. (25 barbati si 27 femel),
din carT 17 contribuabilT. Vatra
satuluT ocupa 3 Pala
Mosia, proprietate a d-luT I.
CiuleT, are o intindere de 407
chime com. Cosoveni-d.-j., jud.

Olt, pl. Ocolul, com. Cosoveni-
finat i restul neproductiv. ImproprietaritT la 1864 sunt: 5
d.-j.
palmasT i io codasT, stapinind

i coala din
Giurgesti servesc i acestur sat.
Drum principal e acela ce duce
la Giurgesti (3 kil.)
22 &la Biserica
read de duma, ci ad trecut la

sat la Deleni in tinutul Orlad,
la Vornicul Iordache Cantacu-
Stoenesti-Palanga. Este situat

la N. de Stoenesti, in apropiere
de tarmul drept. al rtuluT Cioroerla. La N.-E. are o culme
de deal care trece pe linga satul Icoana.
ad sezut a-
Deleni, sat, com. rur. cu acelasT

nume, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.
bile, 330 fald 'Adufe, to ala
Deleni, sat, jud. Ilfov, pl. Saba-
Mijlocul.
ve-
Deleni, nume ce purta in
n'ad maT venit la Iasi, ca mu-
colo, pana in ziva intlid de Decembrie, cind intelegind ca s'a

mal potolit focul ciumeT, s'ad
intors la Iasi, la scaun.
Deleni, J'os/ sat, in com. Margineni, jud. Neamtu, pl. de Sus-
fald, din carT 60 t'Ad cultiva-
gore Ghica-Voda, intorcindu-se
zino -Deleanul,
pl. Motrul-d.-j.; tine de com.
soseaua numita Micsuna a caruia
Deleni se all un izvor, numit

ner.

255 si al celor micT de 449.
rul, face parte din com. rur.
Deleni, sat, face parte din com.

Burdusaci, jud. Tecucid, plasa
Stanisesti. E situat la N. com.,

2 kil. departare de com. de resedinta, intre Dealul-BalusuluT
Deleni, sat, in centrul comund
Dea/ul-Tochilelor.
Cu acelasT nume, judetul

plasa Mijlocul. E asezat
pe costisea i podisul dealuluT
339 locuitorT, carT se ocupa Cu

Tot terenul apartine locuitorilor.
Deleni, pe o suprafata de 929

hect., Cu o populatie de 252
sad 32 sufl. Comerciul se face

de I circiumar.
Este legat printr'un drum de
Buna Vestire, deservita de
satul Burdusaci. In partea de
fam., 791 sufl., din carT 275 contribuabill.
preot i I cintaret. Comerciul

se face de 2 hangir.
V. curge piriul Cu acelasT nume.

Teritoriul cat. este de 34 hect.
Are o biserica cu hramul
www.dacoromanica.ro
loo
DELENI
sati 25 suf., locuind in 5 case.
La anul 1880, s'a scos din

Olt piatra pe care se afla sapata pisania vechie, o plata de
2 m. in lungime si 1112 in latime, care se afla razamata de
Deleni, sat, in jud. Vasluiti, pl.
zidul bisericer nota. Lsata filnd

afara, piatra s'a umplut de mus-
Deleni, sat, face parte din com.

Vultureni, jud. Tecucin, pl. Berheciu. ..E situat pe deal.
Are o populatie de 9 fam.
Crasna, com. Ciortepti, 'filtre sa-
tele Ciortesti si Pribesti. E situat pe Dealul-Vier, si e straba-
chili in cit pisania nu se poate

citi ; aceasta pare a fi timba
Romineasca si de pe timpul lur
tut de pir. Bahna, in partea de N.
Mateili Basaraia.
Are o suprafata de 1610

hect., din carr 18o hect. ale locuitorilor clacasr, lar 1430 hect.
proprietatea d-lur Eugeniti Ghica.
Are o pop. de 63 fam., sait 379

sufl., din care i fam. de Evrer, cu 6
sufl., si 2 fam. de Tiganr cu 8 sufl.
Aicr sunt 2 circiumr.

Vite sunt : 197 vite marr cor-
nute, 20 cal, 500 or, 2 bivolT,

to capre si 50 rimatorr.
Locultorir posecla : 26 plugur si care cu bol, i plug si
4 carute cu cal.
Deleni. mahala, in partea de E.

a satulur Oprisesti, com. ca acelapr nume, jud. Tecuciii.
Deleni, mahala, jud. Tecuciil la
O alta piatra, frumos sculppusa drept scara la intrarea bisericer, lar alte
trei bucatr sunt puse drept peryaz la usa de intrare. Toate
aceste pretre sunt lucrate Cu
gust, intocmar ca cele de la
Manstirea-Dealul si de la Curtata., se afia
tea-de-Arges.
Biserica cea nota, mica s't tar
vaIoare artistica, a fost zidita in

timpul mal not1 de manastirea
DELENILOR (CODRIL)
Deleni, deal, in raionul cona. Deleni, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., pe

care se cultiva. to hect., 75 arir vie.
Deleni, loca/gel izolatit, jud. Ilfov, pl. Znagov.
Deleni, platog, pe care e apezata
cea mar mare parte a satillta

Deleni, din com. Ciortesti, pl.
Crasna, jud Vasluid.
Deleni, filia, jud. &zafa, pl. Tazlaul-d..j., com. Dragugesti, care-
si are obirsia in dealul Magura

si se varsa de a stinga in Tazlaul-Mare.
Deleni, 'ida, jud. Meli, izvoreste din partea de S. a com.

Bohotinul, pl. Podoleni ; curge
prin sat unde se si vars in

piriul Fundatura.
Stanisoara, sub a carel ascultare a fost ca metoh. Zugra- Deleni, pirig, jud. Tecucitl, izvoveala,
cte.
alt-tel primitiva, e
stricata de fum. Intre ctitori
sunt: Postelnicul Grigore Deleanu si Jupin Dragusin, vel

Paharnic.
Casele din jurul bisericer sunt
E. satulur Homocea, cu 65 case

pi bordee, populata numar de TiganT carT fac lingurT, coy*,
fuse, etc. in timpul erner si vara
se ocupa cu agricultura.
cu totul ruinate, lar manastirea
Deleni, mez'neistire, jud. Olt, situa-
Deleni, deal, jud. Dolj, pl. Oco-
reste din cfealul cu acelasr nume,

merge in directia N.-V.; se une-
te cu Stucheni; trece prin partea de E. a satulur Deleni, comuna Burdusaci pi prin satul
Burdusaci; in urnal se varsa in
Zeletin, ata cu piriul Gunoaia.
s'a redus la biseric de mir si

pentru intretinerea cultulur divin
se inscrie anual in budgetul sta-
tulur o suma de 1070 ler.
ta pe valea Oltulur, cale de

lul, com. Cosoveni-d.-j.
vr'o 2 ore de la Slatina, spre
N. Drumul nu e tocmar prac- Deleni. Vezr Almasul - Birnici,
Deleni, silifte, jud. Bacati, plasa

Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti.
Era sat cu biserica, situat la
S.-E. de com. Batrinir povestesc cal acest sat ar fi fost pustiit
de TatarT.
Deleni, vale, in jud. Buzail, com.

Niculesti. Incepe din localitate
si se scurge in riul Slanic.
ticabil pentru trasurr, de carece manastirea se afla asezat,

de asupra uner val inchise de
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
dealurile piezipe din fata Mula

Manastirea Deleni, intemeiata
Deleni, deal, pe care se afil asezat satul Deleni, din comuna
muna Deleni, pl. Copla, jud. Bo-
de familia Deleanu, era din-
cu acelasr nume, jud. Falciti, pl.

Mijlocul. ST-a luat numirea, se
zice, de la un capitan de ostenT
al lur Stefan-cel-Mare, anume
tosani. Se inflad in partea de
tr'un inceput asezata tocmar

jos, pe malul OltuluT, dar surpindu-se malul, ea s'a darimat,
In cit abia se mar cunoaste locul unde a fost.
Almajul.
Tofin Deleanul, care ar fi avut

In stapinire acest deal.
www.dacoromanica.ro
Delenilor (Codril-), codri, in coV. a mosier Deleni, pe o suprafata forte onduloasa si pe o intin-
dere de t0000 hect. Se compun din' arborT marT, foarte

vechr si dei, in care predomina
DELENILOR (DEALUL-)
101
stejarul, carpenul, jugastrul, teiul, fagul, ulmul, paltinul, etc.
Delesti, sat i resedinta comunel
Sunt coda ceT mal intinsT din

judetul Botosani, i in carT se
Vasluiti, situat pe valea dintre

dealurile Comisul i Baltag, pe
o intindere de 1272 hect. i cu
o populatie de 13 familiT, san
375 suflete, din carT i familie
de Evrer, cu 6 suflete.
afla o multime de animale

batice pentru vinat, precum :
porcT salbatici, capre, lupT, vulpT,
jderT, epurr, etc.

Sunt proprietatea fratilor Grigore si Constantin Ghica. Se
exploateaza pe o mare intindere.
In partea de V., in codri, se

afla Platra- oimului, un loc inalt
pietros, de unde se poate vedea in departarT mari.
DeIenilor (Dealul-), deal, jud.

com.
Bacad, plasa
Dragugesti, care face parte din
sira dealurilor ce despart Siretul
de Tazldul-Mare.
Chetresti, pl. Stemnicul, jud.
Are o scoall, infiintat in anul

1879 i frecuentata de 23 elevi,
precum si o biserica facutd la

1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul
proprietar.
Mosia Delesti e proprietatea
statulur. Pe ea sunt improprietdritl locuitoril din : Delesti, Albesti, Raduesti i prea putinr
din Chetresti.

254 vite mari cornete, 210 01,
DELTA-DUNAREI
.
.
riul comuna rurale Cheragi,

anume pe acela al catunuluT sad
Deliuruci. Se intinde pe la S. satuluT Deliuruci si de alungul vaei
Cheragi, de la V. catre E. Are o
inaltime maxima de 70 m.,

este de natura stincoasa i rt-
poas, ceca-ce face ca valea

Cheragi prin aceste locurl sa
aiba malul ad meridional inalt
stincos. Virful sati cel mal
inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.)
Deliuruci-Iuc, vbf de deal, in

com. Cheragi, virful cel mal
inalt al dealulur Deliuruci, avind
o inaltime de 70 m., acoperit

cu verdeata si dominind satul
Deliuruci in intregime.
32 cal*, 50 rimatorl, 12 capre si

12 bivolT.
Delnita. Vezi Sarasca-Matita.
Delenilor (Dealul-),a'eal, situat

in partea de N. a com. Fin Cine-
Delii - Boeri, (vez/ Costinesti),
lele, jud. Botosani. Incepe din

hotarul ce desparte mosia Hancea de mosia Baloseni si se
continua pe mosiile Banesti si
sat, com. Costinesti, pl. Tirgul,

jud. Botosani.
Fintinelele. Din acest deal izvoresc piraiele: CimeleI, Gfila-MoriT

Girla-Rfinnicelor, carT uda mo-
siile Baloseni i Fintinelele si se

vars1 in Siret prin iazul Vaduletul.
Delenilor (Dealul-), deal, in-
In jud. Constanta, pl. Mangalia,

catunul comuneT Cheragi, situat
In partea meridionala a plaseT
cea estica a contuneT, la 2

kil. spre E. de catunul de resedinta, Cheragi. Este asezat pe
valea Cheragi, inchis fiind la N.
de dealul Casimcea, lar la S.

de dealul Deliuruci. Are o su-
nariul ; se intinde spre S. prin
prafata de 1023 hect., dintre
com. Deleni, pl. Crasna, judetul
care 4 hect. sunt ocupate nu-
Vasluiti, si se prelungeste in
directiunea riuluI Birlad ; alte
maT de vatra satuluT si de gra-
trec in jud. Tutova ;
34 familiI sati 163 suflete, ocupindu-se mal tnult cu cresterea

vite/or. oseaua judeteara Mangalia-Cara-Omer trece prin sat,
straltatindu-1 in toat lungimea
pe 'fitting platou al acestuT deal

format din virfurile dealurilor
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zizinca, Ciunta i Fagadaul e asezata com. Deleni.
Delenilor (Muchea-), colina i

punct de &lar, filtre comunele:
Beciul, Beceni i Gura-DimieneT, jud. Buzad.
locuitorif comuner Pacureti, pl.

Deliuruci, sa Deleursi, sat,
cepe din gura va.el piriuluT But-
ramifican l
Delnita, mofie, pe care s'ad ilnproprietdrit la 1864 parte din
dini. Populatiunea sa este de
Delta-DunreI, deltii, care coprinde tot spatiul din triunghiul

format de cele 2 brate ale Dunarel', de la punctul Ciatal i pana
la tarmul Mari, in jud. Tulcea.
Se margineste la N. cu bratul
Chilia, la E. cu Marea si la S.
cu bratele Tulcea, SE Gheorghe si Dranova. Suprafata sa
este de 3500 kil. p., in care
se cuprinde si teritoriul coprins
filtre bratele SE Gheorghe, Du.
navdtul, i Razelru. Cele trei
virfurl ale acestuT triunghid sunt :
Ciatal, gura ChilieT si gura Portitel.
Esceptind malurile bratelor

SE Gheorghe i Chilla, tot spa-
de la E. catre V. Un drum comunal pleaca spre N. si duce

la Hazaplar.
coprins de Delta, este supus numeroaselor inundatiunr

periodice ; pamintul este acoperit cu stuf i sala, brazdat
Deliuruci, deal, in judetul Constanta, pl. Mangana, pe terito-
de numeroase lacurT intinse

girle, intre carT mal insemnate
www.dacoromanica.ro
DELTA-DIJNXREf
102
sunt girlele : Tatarul, Pardina,

Alboca-Suhat, lacob-Suhat,
Marche! i Litcovul i lacurile: Gorgova, Fortuna, Tatarul
Rosul, Matita, Babina, Velichi-
tremitatile celor treI brate sunt
imediat cerute de navigatiunea
mal putin afectate de variati-
fluviuluT, lastnd ca in urrna sa se

faca. lucrarl definitive pentru im-
unea volumuluT apelor.
Populatiunea din Delta se ridica la mal' bine de 15000 su-
Merhei, Malul - Merhei, Puiul,
flete, afara de oraele Chilla-
Puiuletul, Lumina, Rosul, Rosculetul, Dranov i Razelm. In-
Veche i Sulina, raspindita in

satele urmatoare : Satul-Nod, cu
catunul Pardina, Patldgeanca,
tinderea lor total este de 350

kil. (35000 hectare), adica a
zo-a parte din intreaga suprafatA a deltef Danubiene.
Solul este compus dintr'un

aluvian fin pulverizat i lipsit
de orl-ce piatra, prund sail nisip granulos. Spre Ciatal-Ismail
are 19 picioare asupra niveluluT
Maril, la gura bratuld St. Gheor-
i Pardina, CaraOrman cu cat. Uzlina, Sfistofca

cu cat. Periprava, Satul-Nod, cu
Ciatal-Chioi
mentul principal este cel rusesc,
tuelf enorme pe fe-care an din
care se ocupa cu pescarla in

baltI i Dunare, avind nume-
casa comisiuneT.
roase cherhanale (pescariT) ; Gre-
ciT se ocupa cu agricultura si

gradinaria.
In anul 1874 o societate germana a solicitat guvernului otoman dreptul de a stabili in Del-
de 40-50 picioare; lar restul

lul Madi; totusT in interiorul
er se gasesc intinderr marI de
pamint, ce se ridica d'asupra
stufuluT; pe aceste intinderT, nu-
mite grindurT, oamenil l fac

sate si le utilizeaza fie pentru
pasunatul vitelor, fie pentru a-
gricultura; pe unul din ele, se

afla o frumoasa padure de stejarT, numita. Cara-Orman. Aceste
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti-
poca Periprava, Sfistofca, SatulNou, Letea si Cara-Orman.

O multime de insule plutitoare
formate de radacinT de stuf, detasate in blocurT marl de la vreun mal, se liad in lacurile Delta ;
unele din ele chiar sunt locuite
de pescar!, unde el ati coliba
gradinita lor de legume ; aceste
insule numite plaiuri isT schimb
pozitiunea lor dupa capriciul
vintuluT.
Delta, lipsita de basinurT ar-
tificiale spre a contine apele,

este mlastinoasa si
peste tot
inundata la fie-care crestere

debordare a DunareT; numai ex-
tul SE Gheorghe, asa ca ceca

ce s'a facut la Sulina, a ramas
definitiv, Cu toate cA intretinerea acelor lucrari absoarbe chel-
tuluT ChilieT se gasesc mal multe
delteT are putine malurr care

s intreaca Cu 2 picioare nive-
bunatatire i mal avantagioase

pe unul din cele-l'alte dota brate
principale, cheltuelile acide ati
redus starea financiara a acesteT
comisiunr in imposibilitatea de a
mar intreprinde lucrarile definitive, proectate a se face la bra-
catunul Letea si SE Gheorghe

(sad Cadirlez pe turceste). Ele-
ghe are 8 picioare, la gura brainaltimT de nisip cu o inaltime
DELTA-DUNARE't
Dupa calculile facute de Sir

Charles Hartley, actualul sef
inginer al comisiuneT europene,
lucrarile de imbunatatire la bratul SE Gheorghe ar fi costat
17000000 leT, pe cind cele
acute provizoriti la Sulina aa
ta. o colonie de nemtl de maT

multe zeciI de mil de famiobligindu-se a face cu spe-
costat peste 21000000 francT.

Asaz! s'a corectat cursul bratuluT Sulina, la locul unde mer-
sele sale basinele i canalurile trebuincioase, si a transfor-
sul el aseamana cu litera M,
ma Delta ints'o imensd gradina potajera; din motive politice Poarta a refuzat ; dar ocupata. fiind Dobrogea de Rominia, guvernul a lasat o colonie
olandeza de a defrisa pe cit e
posibil teritoriul el, si a da a-
prima parte spre V., s'a con-
griculturer cit mal mult pamint.
La anul 1856 o comisiune

europeana, compusd din reptezentatiT
celor 7 mar! puterl,
semnatarT al tractatuluT de pace
de la Paris, s'a constituit cu

scop de a ameliora i imbunatati intrarea gurelor DunareT
pentru intrarea de marl bastimente si ridicarea comerciuluT
lac. ul Obretin aflindu-se in
struit un canal care trecind prin

lacul Obretin, a scurtat distanta
Cu 5 mile (81/2 kil.) Comisiunea
dunareana a proectat i Mema
unuT canal intre ramurile estice
ale formel mal sus numite,

in directiunea orasulur Sulina ;
maT prescurtind ast-fel drumul
inca Cu 41/2 mile (8 kil.) in total 91/2 mile (161/2
ceca
ce este considerabil pentru comercid, asta-z! cind perfectionarea mijloacelor de iuteala a

corabiilor i vapoarelor, fie prin
inventarea a masinT nuca de locomotiunT, fie prin taierl de ca-
international. Aceasta comisiune, dupa ce a studiat cele treT

brate principale ale acestuT fluviti, s'a decis a face lucrarl pro-
nale, este una din conditiunile
la imbucatura bratuld
merciulul pe bratul Sulina, cacT

productele se transporta. mal
vizoriT
Sulina, de oare-ce acest canal,

prezinta avantagie i inlesnirT
www.dacoromanica.ro
inaintareT comerciuluT. Facerea

poduluT de la Fetesti Cerna-
voda a dat o mica lovitura co-
iute pe calea ferata pana la
DELUJAN
Constanta, ca de aci sa fie luate
de corabif si duse in diferitele

tarl ale Europer.
Delujan, munte, in com. Brosteni, jud. Suceava.
Delureni, fost sat, in jud. Dolj,

plasa Amaradia, comuna Negoesti.
Delureni, sat, face parte din com.

rur. Mereni, jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Este situat la N. de co-
muna, pe un deal, intre Orla

Eiul si girlisoara Turcul. Are o
populatie de 280 locuitorl.
Aci e o biserica vechie de

lemn, fdr5. inscriptiune ; din aratarile enoriasilor se crede a fi
facuta cam de mo de anI:
Delureni, mahala, com. Recea,

jud. Vilcea, plaiul Horezul.
Delureni, virf de deal, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Racaciuni, pe virful caruia se vad
urme de cetate, si prin prejur

santurT de aparare. Aceste in-
tarid s'un in fata celor de la

Aparatoarea.
Delurenilor (CImpia-), dmpie.

Ved Daroaia, jud. Vilcea.
Deluelul, deal i loc isolat, la
DEMIRCEA
103
Demecican-Cula'- Ceair, vale,

In jud. Constanta, pl. Silistra-
kil. spre E. de sat si care are

o inaltime de 178 metri. Su-
Nota, pe teritoriul romtnesc

cit si pe cel bulgaresc al comuneI rurale Garvan si anume
pe acela al catunuluT sati Cuiugiuc ; se desface din poalele
prafata sa este 1454 hect., din-
tre care 8 hect. sunt ocupate

de vatra satuluI. Populatiunea
nordice ale dealulur Garvan-Bair;
sa, compusa maI toata din Turd

si Bulgarl, este de 32 fam., saa
123 sufl., ocupindu-se cu eres-
se indreapta. spre N. me intiid,
terca vitelor in primul rind si
apoI spre V., avind o directie
apoI cu agricultura. Casele sale,
generan de la S.-E. spre N.-V. ;
In numar destul de mare, si la

o oare-care distant unele de
altele, sunt raspindite pe vale,
pe o intindere destul de mare.
brazdind partea sudica a pia-
se si a comuna, taie hotarul

spre Bulgaria, pe la S.-V. de
satul Garvan, si dupa un drum
de 4 kil., se deschide in valea
Forma satuld este lunguiat

de la N. catre S., dupa confi-
Nursus-Ceair, pe dreapta, litiga
guratia \raer.
virful Garvan ; formeaza, im-
DrumurI comunale vin de la

Hairam-Chioi, de la Schender
de la Bairam-Dede, de la CialMargea, si de la Docuzaci.
preun cu valea Cuiugiuc-Ceair,

valea Nursus-Ceair ; o parte din
cursul saii si-1 face prin padurf.
Demen-Culac, vale, in judetul
Demircea, sat, in jud.
Cons-
Constanta, plasa Medjidia, pe

teritoriul comund rur. Cochirleni, si anume pe acela al cat.
Ivanes ; se desface din dealul
tanta, plasa Silistra-Noua, ca-
Perdea-Culac-Bair, indreptindu-
ce se intretaie in unghiti drept.
se spre V., cu o directie de
Este asezat in partea de E. a

plaseI si a com., la 4 kil. spre
la N.-E. catre S.-V., si mergind

printre dealurile Amzali-Bair si
Ghenis-Bair ; dupa un drum de
41/2 kil., se deschide in valea
Petera-Ceair pe partea dreapta;
brazdeaza asa dar partea central a plaser si cea sudica a
comuna, pe la E.
sati trece
tunul comuner Beilicul ; sat mic,

cu
case nu tocmar bine
zi-
dite si asezate pe dota ulitI,
E. de resedinta, pe ambele malurI ale vaeI Demircea, la poalele estice ale dealuld Cuzgun
si la cele vestice ale dealulur
Bac-Cuius.
Teritoriul sita se margineste

la N. cu com. Mirleanul, la E.
Hairam-Chioi, situat in partea

meridionall a plaseI si cea es-
cu cat. Bac-Cuius, la S. ca com.

urbana Cuzgun si la V. cu cat.
de resedinta Beilicul ; sate invecinate sunt: Beilicul, Bac-Cuius, Mirleanu, si Cuzgun.
Solul sad e accidentat ; la
gira Firijba. Are directia N.-S.
tica a comuneI, la 21/2 kil. spre

S.-E. de c5.tunul de resedinta,
N.-V., avem dealul Demircea

(126 m.) si la S. si S.-V., dea-
Deluelul, trup de pddure al statuluT, in intindere de 35 hect.,
Hairam-Chioi. Este asezat pe

valea Demircea, inchis de la
V. de catre dealul Demircea,
lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu

finete si tufarisurI.
Val* sunt: Demircea, prin mijloc si prin sat ; Voinea-Mare, adiacenta celd precedente, la S.-
N.-V. com. Brezoiul, jud. Vilcea, pl. Cozia, la o distanta de

2 kil. de vatra satulta.
drumul Ivanes-Medjidia.
Demircea, sat, in jud. Constan.

ta, pl. Silistra-Noua., cat. com.
Deluelul, deal, la E. com. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Poalele sale de E. le uda
formind impreund cu trupul
cu virful sati Demircea-Iuc, care
Mangul, padurea Dobriceni, si-
are o inaltime de 171 metri si

este dominat de catre virful
Tasli-Iuiuc, care se afla la 2
tuata in com. Barbatesti, jud.

Vilcea, plaiul Horezul.
www.dacoromanica.ro
V. ; Mirleanu, la N. si N.-E.
DEM1RCEA
din care 6o hect. ocupate de

vatra i gradinele satulul.
Populatiunea este de 22 fam.
san 86 sufl., ocupindu-se cu
cresterea vitelor.
Are o biserica.
104
cea-Cuzgun i altul : MirleanuCuzgun.
Denchi, pirliaf, jud. Bacan, pl.
DEPARAT1-HIRLEM
cea, pl. Istrulul, pe teritoriul

comuna rurale Ciamurli-d.-s.,
anume pe acela al catunulur
Camena. Se desface din dealuI
tanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Beilicul (i a-
Denimiezil (firful-), munte, in
Secarul; se intinde spre E., tuteo directie generala de la N.V. spre S.-E., de alungul piriulur Camena, brazdind partea
nordica a plaser si a comuner;
cotn. Pirscovul, cat. BAdila, jud.
!asa spre E. dealul Bechir-Ceair ;
nume pe acela al cat. san Demircea), al com. Caranlic si al

com. urbane Cuzgun. Este coprins futre valle Urluia, Beilicul i Demircea. Se intinde de
la V. spre E. mar in toate di-
Buzan, avind forma unur semi-
la poalele sudice este asezat satul Camena; are 192 m., dominind asupra satulur i vaer Ca-
Siretul-d.-s., care serpueste pe
la V. comuner Sacueni si se
scurge in piriul Valea-Mare.
Demircea, deal, in jud. Cons-
cerc ; culmineaza la N. in Virful-
Dintelul; poarta i numele de

Rotunda; e acoperit cu finete
padure.
Denis-Tepe, a'eal, in jud. Tulde la S.-V. spre N.-E. si brazcea, pl. Babadag, pe teritoriul
deaza partea N.-E. a plaser, pe
comuner rurale Congaz si anucea vestica a com. urbane Cuzme pe acela al catunulur san
gun, pe cea centrala i sudica
Hagilar, situat in partea cena com. rur. Beilicul, si pe cea
trara. a plasel si sud-vestica a
nordica a com. rur. Caranlic.
com. Este de natura pietroasa,
mena, si asupra satului SlavaRuseasca; este acoperit cu padurr si finete.
rectiunile. Linia principala este
Dintr'nsul pleaca valea Voinea-
Mare. Se ridica pana la o inal-
time de 179 m. in vifrul Caranlic, dominind valle de mar

sus, satul Demireea, orasul Cuzgun, drumurile comunale BeilicuI-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si
cel judetean Ostrov - Cuzgun.
Este acoperit cu putine padurf

tufarisurT si mar mult, cu paqu'II si finete.
acoperit Iii partea superioara cu

tufArisurT, si pe la poale cu fiflete. Are 266 m. si e punct trigonometric de i-iul ordin, dominind asupra satelor Hagilar,
Congaz, Armutlia, Sa tul -Non,
Camber, asupra vailor Taita si
Telita, asupra soselir nationale
Tulcea-Babadag-Constanta. Numele sati turcesc inseamna Dealul-MariT, (denis.mare), pentru
ca data Marea if scalda poalele;
Demircea-Ceair, vale, in jud.
chiar asta-zr se vede pe vir-
Constanta, pIasa Silistra-Noul,

pe teritoriul com. rur. Beilicul,
se desface din poalele estice
ful luT un cirlig mare de fier,

de care se zice ca ancoran vasele, cind venean in aceste lo-
ale dealului Demircea ; se in-
curr.
Deparati, cdtun, in jud. i plasa

Teleormanulur, formind o comuna
cu Hirlesti ; porta numi.
rea oficiala de Deparati-Hirlesti.
Are o populatiune de 390 su-
flete, din carr 92 contribuabilr.
Deparati, mofie, situata in com.

Deparati-Hirlesti, jud. i pl. Te-
leormanulur. Este proprietatea

d-lur A. Vetra. Are o intindere
de 600 hect., in carT infra si
padurea de pe mosie.
Deparati-Hirleti, com. rur., in

judetul si pl. Teleorman, situata
pe partea dreapta a riulur Teleorman, in vale. Are dota

cAtune: Hirlesti i Deparati,
asezate intio pozitiune pito-
reasca, inconjurata de dealurr,

padurr seculare si strabatuta de
cursul riulur Teleorman si de al
la satul Demircea, apor spre Denisi. Vez! Agadse-Denisi, jud.
piriulur Teleormanelul. Amindona catunele sunt situate la un
loe si nu sunt despartite prin
dreapta. spre N. mar mntui, pana
de la S.-E. spre N.-V., brazdind partea N.E. a plaser

pe cea centrall a comuner ; dupa
un drum de 7 kil, se deschide

In balta Beilicul, aproape de
deschiderea vaer Beilicul; malu-
sunt pe alocurea inalte

pietroase; printeinsa merge un
drum comunal: Beilicul-Demir-
Neamtu.
niel un semn intre ele. L3 mar-
Denteni, deal, pe teritoriul co-
ginea de S. a catunulur Depa-
muneT Dranceni, pl. Podoleni,

jud. Falcin, prelungit futre satele Vararla i Albesti. In hotarul despre S. cu com. Risesti
rati se varsa PIE Teleorma-
se afla o movila numita Andrein.
detulur, de 68 kil. si de la Alexandria, de 41 kil.
Deolnic-Bair; deal, In jud, Tul-
Suprafata comuner, dimpreu n A
www.dacoromanica.ro
nelul In Teleorman.
Distanta de la Rosiori este

de 30 kil de la resedinta ju-
DEPUSA
DEREA-CEAIR
105
cu a znosiilor de pe dinsa, este
tori. E situatd pe valea 1.1r1u-
catre N.-E. si se intinde de-a-
de aproape 2000 hect. Din acestea, 750 hect. pamint arabil

si 6o0 hect. padure, apartin
iuluT. La N. acesteT mosii se gd-
lungul vaeT Dere-Chioi.
fratilor NicolaevicT din Serbia,
iar 60o hect. pamint si putina

padure d-luT Anton Vetra. Pamintul este prea putin deluros ;
cea mal mare parte este yes, si
productiv fata cu al comunelor
de prin prejur; padurea este

de stejar.
Pe aci s'a cultivat pana in

anul 1872 insemnate cantitatT
sesc cite-va magurl carl formeaza hotarul mosieT spre comuna Belitori : Magura-cu-Mot
si Magura-SclunasuluT; maT spre
E. este Movila-Cornisorilor si
la limita dintre mosia Belitori
cu Peretul si cu Depusa se afla
Dere-Chioi, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Tortoman. Este provenita din unirea mal' multor
movila Basicuta-Flocoasa, canela
se atribue oare-care importanta istorica.

Pe timpul razboaielor Domnilor nostri cu navalitoriT ce
i
de tutunurT.
Populatiunea comuneT este de
1626 suflete, din carT 239 con-
veneati despre Dunare, aceasta

magura servea ca punct de ob-
tribuabilT.
alarma, aprinzindu-se focuri.
servatiune, de unde se dedea
Numarul vitelor este de 4166
vaT, si anume: Valea-HotaruluT,

Valea - Lunga si Valea -DanaChioi-Ceair. Trece prin satul
Derin - Chioi, mergind printre

dealurile Bilarlar si Dere-Chioi.
Prin mijlocul s5.11 merge drumul
comunal Carol I - Derin - ChioiTortoman.
Dere-Chioi-Bair, deal, in jud.

Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. Mangana si pe al
capete: 295 caT, 756 vacT si Derdi, afluent al BarceT, jud. Suceava.
boT, 2878 or i 232 porci.
Pe apa TeleormanuluT sunt
dota morT de macinat, una pe Dere-Chioi, sat, In jud. Constanta, pl. Mangalia, ct. com.
mosia Hirlesti si cea-l'alta pe
Cara-Omer. E situat in partea
Deparati, la varsatura Teleor-
cat. Dere-Chioi. Este o continu-
maneluluT in Teleorman.
S.-V. a plaseT si a comuneT, la
lele sale E. se desface dealul
Are o scoala, conclusa de 1

invatator si frecuentata de 36
io kil. spre 5.-V. de cat. de
Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S.
resedinta, Cara-Omer. E asezat

pe valea Cerchez-Chioi si este
inchis la E. de dealurile : BairMezarlic si Dere-Chioi si la V.
de Dealul-MoriT. Suprafata sa
a comuna si a plaseT si cea E.

a caunului ; este acoperit Cu
Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
elevT, in acelasT local cu prima-
ria; doua bisericT, una in catunul Deparati, si alta in catunul
Hirlesti, deservite de 2 preop

si 3 cintaretT.
DrumurT de comunicatie are :
spre cdtunul Netoti-d.-s., la S.
hect. sunt ocupate de vatra satulur si de grdinT. Are o po-
pulatie de 4 familiT, san 18 sufl.

si spre comuna Lada la N., pe
sosele vecinale. Cea din urma
Dere-Chioi, virf de deal, la hotrece prin paclurea Hirlestilor.
tarul plasilor Medjidia si ConComuna Deparati este una
stanta, jud. Constanta. E virful
din cele mal vechT ale judetucel mal inalt al dealuluT BilarluT. Dupa impartirea administralar, avind ic)8 m. inaltime. A
tiva din secolul trecut, figura
servit ca punct trigonometric
in pl. Teleormanul-d.-j. Mal in
urma a &cut parte din pl care
III-lea. E acoperit cu verdeata.
s'a numit a TeleormanuluT.
Ad i s'a nascut poetul Al. Deparateanu, si de peisagiile dim-
Dere-Chioi, deal, in jud. Con-
prejur s'a inspirat cind a scris

frumoasa idill Vara la Tara.
stanta, pl. Medjidia, com. Tor-
Depusa, mofie, In jud. Teleorman, pl. TirguluT, com. Bel-
satuluT Derin-Chioi. Are o di-
toman. E situat in partea E. a

plasel si a com. si cea S.-E. a
rectiune generan de la S.-V.
are a dealuld Bair-Mezarlic si

este indreptat spre S., urmind
directiunea de la N. catre S.; la
V. acestuT deal se intinde valea Cerchez-Chioi, iar din poa-
pasunT.
Mangalia; acest nume se da

une partl din Valea-CisleT. Intreaga vale are forma une liniT
frinte si merge printre dealurile
Sari-Bair, Albi-Chioi si ManuzliBair spre V. si Mezarlic si Albi-
Chioi la E., urmind directia ge-
neran de la N. spre S. Este

Mata de o multime de drumurT,
carT duc la Calfa-Chioi, la Mamuzli si la Cerchez-Chioi.
Derea-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, com.

Lipnita; isT ja nastere d,in movila Caragea si se indreapta spre
N., pentru a merge O. se deschidd In balta Ciamurli, dupd

un drum de abia de- 2 kil.
14
88878. Morolo Dlolionar Mogrollo. Vol. IZA
www.dacoromanica.ro
DERIN-CHIOI
Derin-Chioi, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cit. com.

Tortoman. E situat in partea
N.-V. a plise si cea E. a comune!, la 4 kil. spre E. de ci.tunul de resedinti, Tortoman.

Este asezat In fundu/ vid Dere-Chioi, tocmal la mijlocul el
si este inchis din partea N.-V.
de dealul Bilarlax cu virful
106
DERMENGIULUI (DEALUL-)
tinde de la valea Arniut-Bostan-Dere pini la movila Tuzla,
detul Constanta, plasa Silistra-
niaT spre N. de comuna Tuzla ;

are forma unur semi-cerc ; poa-
senli, pe culmea dealuluT Ghiol-
lele sale estice se intind pina

la Mare, iar cele vestice se impreuni cu ale dealuluT TausanBair. Nu este tocmaT inalt, dar
predomina Marea, com. Tuzla
drumurile ce duc de la Tuzla
Noul, pe teritoriul com. EniGhelic-Bair ; are o l'intime de

187 ni. si domini citunul Enisenli, citunul Nastradin si valea
Gheren-Ceair ; este acoperit cu
pisuni i seria ca punct trigonometric.
iar din
partea S.-E. de dealul Dere-
la Perveler si la Buiuc-Tattigeac.
Derrnen-Sirtt, deal, in judetul
Chioi. Suprafata sa este de 3656
Dermen-Ceair, vale, in judetul
Constanta, plasa
com. Garvan, cit. Veli-Chioi ;
hect., din carT 8 hect. sunt ocupate de vatra satuluT si de

gridinr. Populatiunea sa compusi mal numar din RominT
transilvinenr, asa nu mitl Mo-
Constanta, pl. Silistra-Noui, pe

teritoriul comunelor rurale Lipnita, Garvan i Ghiuvegea ; este
formati din doua vil secundare,
ce se desfac din poalele nordice
canT, este de 18 familil, sal 87

suflete, ocupindu-se exclusiv cu
cresterea vitelor. Case sunt putine, tusa mar' i regulat ase-
zate. Drumul comunal Torto-
ale dealulur Uzun-Bair, de pe

teritoriuI comuna Cranova din
Bulgaria; se unesc sub numele
de valea Canara-Ceair ; tae hotarul spre Dobrogea, pe la E.
man-Dana-Chioi (Carol I) trece
de pichetul No. 12; de ad la
drumurr comunale ce duc de
prin acest sat, pe la partea sa
numele de Satis - Chioi - Ceair,
la Veli-Chioi la Lipnita si Para-
nordici, iar drumul Bilarlar (Dorobantul) Medjidia trece prin
pini In dreptul comuner Ghiu-
Chioi.
partea vestici a satulur; un alt

drum comunal pleaci. spre S.
de Dermen-Ceair, pira la deschiderea sa in balta Iortmac,

In partea sudici a e!, pe unde
trece drumul judetean Ostrov-
Dermen-Sirti, deal, in judetul
Derinea-Ceair, alt nume al miel'

Beilicul, nume pe carell poarti
de la satul Bazargian i p-ini aproape de virsarea sa in balta
Cuzgun ; are o lungime de peste

15 kit.; malurile sale sunt in
general inalte i stincoase, din
la satul Dobromirul - din - Deal
cauza dealurilor carT o string
Beilicul, judetul Constanta, pl.
de aproape i anume Ve/i-Chioi-
a pliseT si a comuner, mergind

printre valea Caralmus - Uzun-
Silistra-Noui. Sub acest nume

brAzdeazi partea estici a pli-
Bair i Dermen-Sirt la V., Siran-Culac-Bair i Capus-Chioi-
se!, pe cea sudici a comunei Be-
Bair la E.; pidurl intinse se
ilicul si pe cea nordici a com.

Caranlic ; malurile sale sunt acoperite de tufirisurr; merge
printre dealurile Aspalic, Hasan-Orman de o parte si De-
afli pe malurile sale. Valle ce

sunt adiacente acester va sunt
tele Dobromirul-din-Deal i dru-
miel i neinsemnate; printeinsa
intri in Bulgaria.
Dere-Chioi (1c)8 m.),
la Docuzol.
se desface din dealul Sirt-IolBair ; se intinde spre E., tuteo

directie de la N.-V. spre S.-E.,
printre viile Ciali-Ceair si SatisChioi-Ceair ; la poalele sale de S.
este asezat satul Veli-Chioi ; are
158 m. inaltime, domiriind %dile
de mal sus si satul Veli-Chioi;

e acoperit cu tufirisurr si pidurr
ca Sala-Coru-Orman i tiiat de
vegea, de unde ja pe acela

Constanta, plasa
com. Dobromirul, cit. Dobromirul-din-Deal ; se intinde de
spre S. si se continul in Bulgaria; brizdeaz partea sudici
Culas, care e la E. si dealul

Irasli-Bair, care este la E.; are
16o m. mnlime i domina sa-
murile care pleaci de aci
merge drumul comunal ce duce
mircea de ala parte; prin ea
de la Lipnita la Cranova
Dermengiulul (Dealul-), deal,
Bulgaria; un altul o tac pe la
In jud. Constanta, pl. Medjidia,
mar merge si drumul judetean

Ostrov-Cuzgun i cel comunal
hotarul spre Dobrogea, mergind

de la Veli-Chioi la Para-Chioi ;
Beilicul-Caranlic.
Derrnen-Bair, deal, in judetul
valea chiar este un drum deschis si important pentru a intra in Bulgaria.
Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Tuzla; se In-
Dermen-Muc, movild, in ju-
www.dacoromanica.ro
com. urb. Cernavoda ; se desface din dealul Cernavoda

se sfirseste In Valea Turcului,
urtnind directia de la N.-V.
citre S.-E.; are o l'Intime de

io8 m. i domini comuna Cernavoda i lacul Ramazan, pre-
DERMENT-SIRTi
cum I drumul Cernavoda-Dev-
hometele, cu 488 fam., saa 1284
cea; este aezat in partea ves-
sufl. E aezat pe podi ceva
ticA a plAser
comuneT ;
i cea de N. a
este acoperit cu
DERVENT
107
p5.-
inclinat, intre dealurile Pietriul

i Breazul.
pe piriul Buhaiul ; lar prund i

nisip pentru osele 'in cAtime
abundentA, pe dealulurile Pietriul i Breazul.
Derment-Sirti, dinpie, depresi-
tarul moief are casa de zid,
une intre dealurile Greci i Piatra-RfloasA, in jud. Tulcea, plasa

MAcin, comuna Greci. Este strabAtutA in toate lungimea de
apa CalistrieT. Are o intindere
de vre-o 200 hect. E acoperitA
cu finete i putine semAnAturT.
ca heiurT necesare ; livada cu
Drum principal este catea

judeteanl Dorohoia- MihAileni.
Hotarele moieT sunt cu : Buhaiul, Lozna, CAndeti, Vitcani,
fructierT aleT ; gr5.dina cu florT
Piriul-Negru, Tureatca i Hiliea.
.InT i fineturT intinse.
Locuintele sAtenilor sunt bune

ea livezu1 i grAdine. Proprie-
i pentru legume.
Proprietatea moieT a fost din
vechime a MAnAstireT HomoruluT
din Bucovina, pAnA la 1785 cind
Locurl insemnate sunt : Silitea- Veche, Movilele-BreazuluT,

Breazna, Palanca, antul-Mare
qi antul-Lung.
Dernit (Izvoarele-de-la). A-
s'a vindut.
Are o bisericA, ca hramul Sf.
Mihail i Gavril deservita de I
ceastA numire o poartA mai

multe izvoare de pe mola O-
preot, I cintaret i I palImar;

este de zid i incApAtoare ; s'a
Constanta, pl. Silistra-NouA, pe

teritoriul comuneT rurale Girlita,
i anume pe acela al cAtunuluT
dobeasca, din com. Muti, jud.
fundat in anul 1810 de fostul
sAti Gatita, situat in partea de
Teleorman. Le mal* zice i Spa-
proprietar P. Cazimir, apor repa-
N. a p15.e1 i a comuneT ; este
fiul.
Dersca, com. rur., in partea de
rad. i de altI proprietarT aT

moieT: P. Mavroeni qi Iosif
Uhrinovschi. In jurul bisericeT
N. a pl. Berhometele, jud. Do-
se all o livada frumoasl. Are

tor i frecuentatA de 6o elevT.
punctul culminant al DealuluTDraca ; are o inAltime de 125

m.; fost punct trigonometric de
observatie, gradul al 3-lea ; printr'insul trece hotarul dintre comunele Girlita i Unja; poalele
Calitatea pAmintuluT este mal
sale spre DunAre, de care e
rohoia, formata din satele : Candeti, Dersca, Piriul-Negru, Vitcani i. VlAdeni, ca reedinta
primarieT in Dersca. Are o populatiune de 775 fam., saa 2274
suf. Sunt 6 bisericT, deservite
o coalA, condusA de I invAt5.-
Dervent, virf de deal, in judetul
SAteniT improprietAritT aa 1108
despArtit printr'o distantA de I

kil., sunt Inalte i ripoase; ase-
hect. 16 ariT loc, iar proprieta-
menea i cele ce se termina
rul moieT are 1589 hect. 74

ariT cimp i 1575 hect. 41 ariT
pAdure mare, parte bAtring.
pe malul vaeT Licina; este acopera numaT ca verdeatA; prin

inAltimea sa domina DunArea
ii5 elevl.; 2187 hectare, 54 ariT
Moia are acareturT bune, pre-
pe o buna intindere, ostrovul
pAraint sAtesc; 3789 hect. 59

ariT cimp i 2577 hectare 95
aril pAdure, ale proprietAtilor
marT din comuna; 3 iazurr qi 4
pogoane de vie.
Budgetul comuneT, pe anul
cum : magazine de pAstrat pro-
numit Pacuiul-luT-Soare, valea Li-
ductele ; grajdurT de ernat vi-
tele ; velnit mare cu toate ne-
cina i dota drumurl comunale

ce merg pe la .poalele sale nor-
cesarele i un rato cu duhgeana

In mijlocul satuluT.
dice i sudice: Bugeac-Mirleanu)

Galia-Cilnia.
de 5 preotl, 7 cintAretT 1 6
pAllmarT; 2 col! conduse de
2 invAtAtorT I frecuentate de
1890191, a fost la veniturT de ler

6584, i la cheltueli de leT 6280.
peste tot bunA.
lazar! sunt 3, de miel intindere, intre care mal mare e acela numit Beizadela, in supra-
i la cheltueli de leT
fatl de 2 hect. 51 ariT ca sola

frumos de peste. Vie este pe
o intindere de 4 pogoane.
Vite marl cornute sunt 1245,
Piraele ce trec pe moie sunt:

Buhaiul, BuhAeul i Prelipca.
In 1889/90 a fost la veniturT de

leT 7500
6984.
oT 1860, capre lo, caT 171, riml-
tori 220. LocuitoriT pose& 366

stupT.
Dersca, sat, pe moia cu acelaT

nume, jud. Dorohoia, pl. Ber-
Piatra pentru zidarie se aflA

In mas5. mare de sena, pe N'Al-
le i dealurile acoperite cu padure ; lespezT pentru pavat i

pentru zidit fintinT, se gAsesc
www.dacoromanica.ro
Dervent,girld, in jud. Constanta,

comuneT rurale Bugeacul ; se
desface din partea vesticl a lezeruluT Girlita ; se intinde spre

N., aviad o directiune generalA
de la S.-V. spre N.-E., brAzdind
partea nordica a p15.e1 i esticA
a comuneT, facindu-I chiar hotarul catre comuna Girlita; se
deschide, dupl un curs de 21/2

kil., in DunAre, pe dreapta, in
DER'VENT
108
dreptu1 ostrovuld Pacuiul - luISoare ; malurile sunt cam inalte

si ripoase, din cauza pamintuluI
DES A
Cimpul. E situata pe loe ses, la
92 kil. S.-V. departe de Cra-
stabileste comunicatia intre Durare i iezerul Girlita, iezer care

primeste plinul apelor DunareI,
apartnd ast-fel locurile inconju-
iova, la 16 kil. de Calafat si la

9 kil. S.-V. de Poiana, resedinta
comuna
Poiana i Tunari, la S. cu Dunarea, la E. cu com. Piscul, iar
ratoare de inundatie.
la V. cu cat.
aluvionar, moale, ce strabate ;
Dervent, pichel, jud. Dolj, plasa

Cimpul, com. Ciuperceni.
Dervent, pichet de frontierd, pe

Durare, in jud. Ialo mita, plasa
Borcea, drept satul Roseti-Volnasi; II zice i Cioroiul.
Dervent-Tepe, virf de deal, in

jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comund rurale Malcoci,
situat in partea nordica a plaser i cea estica. a comuna ;

este unul din virfurile vestice
ale D
; are ii6 m.
inaltime si e punct trigonometric
de ordinul al 3-lea, dominind a-
supra satului Malcoci i N'Ad

Gofular; pe la poalele lur trec
drumurile comunale de la Puslava si Malcoci spre Sarighiol
Pirlita ; acoperit cu verdeata.
De Sus-Mijlocul (Nasa-),
unitd, din plasile : de Sus
(prescurtare din numirea Bistritade-Sus) si Mijloc, din ludetul
Neamtu.
Plasa de Sus cuprindea comunele : Bltatesti, Filioara, Humulesti, Pipirigul, Vinatori, Rau-
cesti, Timisesti, Pastraveni, Bo-
ite, (acum desfiintata), Petricani, Grumazesti si comuna urbana Tirgul-Neamtulul ; lar pl.
Mijlocul: Tibucani (desfiintata
acum),
Uscati,
Dragomiresti,
lle infra Rominl, sub MihaiaViteazul, I Turd. In timpul raz-
(Rahova). Limita de N. desparte pAminturile locultorilor
boiuluI Romino-Ruso - Turc, in

lunile Iunie-Iulie 1877, se aflaa
impamtntenitl la 1864 din Desa,
stationate aci, escadronul Dolj
de al acelor din com. Poiana
si escadronul mixt al regimentuluI i -la de calarasT, escadroanele

Arges, Vilcea, Muscel, din regimentul al 2-lea de calarasT.
Tunari.
Limita de S. este
format de Dunare. In dreptul

hotaruluI Desa (Piscul) se afla sa-
tul Ursoaia din Bulgaria. Limita
In comuna se afla biserica
de E. merge intre mosiile Pis-
Sf. Nicolae, zidita la anu11860

de catre principele Mihail Obre-
cul
i Desa, lar cea de V. in-
tre delimitrile Desenilor si ale

locuitorilor din catunul Ciuperceni-NoI.
Terenul comuna este ses, nu
prezinta de ctt cite - va movile : Magura luT - Chiot, spre

spre V.; Insiratele, spre N.; Magura-luT-Casc si a luI Caragea,
spre S.; Magura-Viilor, Buzatul,
Tapa, Netomenia si Nedelcu,
spre V.; Magura-Mare, la S:
In comuna Desa ca i in vecina sa Piscul, se gasesc o mul-
time de lacurl i blT, ast-fel

se numara : Uturinul, pe marginea de N. a comuner, are o suprafata de 18 hect. Lacul Bali,
la N.-V., in marime de 3 hect.
Lacul Scocul, spre S., de 2 hect.
Lacul Ochiul, la S., de io hect.

Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai
toate aceste baitr si lacurl sunt
pline cu pesd.
Acum 140 de ami, com. era
loculta de citI-va pescad, cad,
din cauza razboaTelor, se mutan
cind in Bulgaria, d'id iar treceati la noI. lar de la acea data,
se stabilira in com. Desa. La
Budesti-Ghical. (Ved Mijlocul,
anul 1873, din cauza baltilor

a nisipurilor, comuna s'a mutat
cu 3 kil. maT spre N., cind ea
pus Cu adevarat temelia satulul
Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa
late.
Linga aceasta comuna s'a dat,
in anul 1597, o insemnata bata-
Cluperceni-NoT
si
Talpa, Bargloani, Bozieni
si a comuna Desa. Com. are

4 strade cu directiunea V.-E.,
lar douti in directiunea N.-S.
Stradele sunt drepte i regu-
www.dacoromanica.ro
novicI si care e Amasa pe locul vechia al comuneI. E deservia de i preot i i cintaret.

Pe litiga pamintul prevazut de
lege, biserica mal are o proprietate de 17 pog., daruite de
fondatorul
Se vad aci dota drumud

vechT, unul pe limita de E., lar
altul pe cea de V.; ambele duc
la Durare pana In fata comunei Arter-Palanca (Arcer). Tot

in Desa, in fata comund Arcer, se vad i azT urmele uneI
cetatT, ce dateaz din timpul
Romanilor.
In catunul Desa se afla o

scoala mixta ce functioneaza din
care este intretinua

de stat. Localul de zid, a fost
construit de comuna., si se
all in burla stare. Este conclus de i invatator. In anul
scolar 1892-93, aa frecuentat
scoala 54 bletT si 4 fete. Sunt
in virst de scoall 142 baetl si
121 fete. aja carte 103 barbatI
1873 si
si 17 femer.
Totalul populatiuneI este de
1788 suflete, din cae, 929 barbatT si 859 femeT.
Dupa legea rurala din

sunt 225 impamintenitT,
1864
DESA
109
DESPI
Suprafata teritoriuld comunal

este de 890 hect., din care 683
hect. arabile, 98 finete, 79 hect.
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa-
zane, rachia din tescovina. Pe

mosia Desa se gasesc II stine,
dure.
tot pe mosia Desa.

Se gsesc in comuna 3 meseriasT i anume : 2 cizmati
Mosia de pe teritoriul com.

se numeste Desa; are o suprafata de 1750 hect., cu un venit
de 105260 leT. Azi apartine SocietateT Nationala ; lar in tre
cut apartinea principelui Milos
Obrenovici. Se seamana pe pamintul acesteT mosiT, gr, porumb, orz, ovaz i rapita.
In dreptul comuneT, se afl'a'
pe amare, ostroavele : Aca-
Desgei, atine, situate la S.E. de Tezerul Bobocul, judetul
unde se fabrica brinza ordinara.
Trei morl cu vite se &ese
rotar.
Sunt 4 circiumi cu pravaliT
3 pravaliT deosebite.
I
Lo cu itorT 41 desfac productele,

parte in comuna, parte la Ca-
lafat, unde se duc cu carele si

cu carutele. In schimbul grine-
Desgutele, movild, jud. Braila,
la 7 kil. spre V. de satul Vizirul, aproape de hotarul de V.

al mosieT Liscoteanca.
Desagutul, iezer, jud. Braila, in

cotul ce face Dunarea-Veche
la Blasova, din com. Chiscani ;
comunica la N. cu Tezerele Orzea
i Mala.
lor, importa: bumbac, ghete, etc.

Comuna Desa este strabatuta
i Caluda. Pe primul este
Dscultanilor (Dealul-), mo-
de cal comunale ce duc la Du-
vild, jud. Dolj, pl. Mesa, co-
padurea cu acelasT nume, cu o
nare, precum si la comunele ve-
muna Afumati.
suprafata de 65 hect. Pe
cine.
lia
al
doilea se afl. padurea Caluda,

cu o suprafata de 90 hect. Ambele sunt compuse din plopi
Budgetul pe 1893-94 a fost

de 3945 le! si 87 bani la ve
nituri si de 3709 le! si 66 bani
salciT.
la cheltueli.
Animale sunt : 453 vite cor-
Padurea-Gospodarulur, pe mo-
sia Desa, la marginea DunareT,
nute, 240 oT si 17 cal.
are o suprafata de 85 hect. acoperite cu tufani.

Zavoaie de plopl si salcii sunt
pe o suprafata de 72 hect. Pentru a impledica formarea dunelor,
s'aii plantat d'asupra nisipurilor
mobile, salcimi, pe intinderi
deosebite, in total pe 1500 hectare.
Padurile apartineatt inainte
baronului Ivan de Baichy ; azT,
cele din ostroave apartin sta-
Desa, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul,

com. Desa, cu resedinta primariel.
Desa, lac, situat la
S. comuneT
cu acelasT nume, jud. Dolj, pl.
Deseragi, phig, in comuna rur.

Degerati, jud. Mehedinti, plasa
rea riului Cervenita.
Desn'tuiul, firta, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava ; izvoreste

din poala dealulur Guardenita,
se compune din Desnatuiul-
ampul, in apropiere de Du-
.Mare
prin com. rur. Cleanovul si se
Desa, indgurd,
satul cu a-
onalal. Padurile sunt compuse
Cimpul.
i Desnatuiul-Mic ; trece
varsa in Jii1.
Desntuiul-Mare, pira VezT

com. rur. Balacita.
Desntuiul-Mic, pira Vez! co-
din tufanT, salciT, salcimi i plopT,
102 hect.; produc vin rosu de
Desa, mo,cie, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Desa, de 3400 pog.,
cu venitul anual de 105260 la
calitate mijlocie si se gasesc

pe delimitarile locuitorilor carora apartin.
Apartine Societatel eNationalay

si inainte era a principelui Milos
Obrenovici. (V. Desa, c. r.)
muna rur. Balacita.
Desprtire (La-),pichet de granil, pe Dunare, in Sudul balteT Potelul, litiga Grindul-CretiT ;

e al 4-lea din Romanati, incepind
de la hotarul judetuluT Dolj.
Pe proprietatea bisericei se
In comuna se fabrica jn ca-
lul-d.-j.
nare. Apele lacului contin diferite substante minerale.
celasT nume, judetul Dolj, plasa
afla o balta, numita Balta-Neagil, care cuprinde carbonat de

soda, sulfure si iod in mare cantitate.
gerati, jud. Mehedinti, pl. Oco-
Ocolul-d -j. ; contribue la forma-
tuluT, lar restul Societatei 4Nati-
dar predomina salcimul.

Viile ocupa o intindere de
Deseragi, deal, in com. rur. De-
Desa, vale, in judetul Vlasca, ce

incepe din Visina, merge prin
mosia Petresti-de-Jos i da in
apa NeajlovuluT, la Petresti-deMijloc.
www.dacoromanica.ro
Despi, izvor, jud. Muscel, pl. RiulDoamneT, com. Mircepti. LocuitoriT cred ca apa acestuT izvor
este 1311n pentru boale, maT a-
les pentru frigurT ; de aceea o
considera ca apa de leac.
Despina, movild, pe teritoriul

satuluT Suhara 11, com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoiii.
Despina, deal, in partea de S.-E.

a 'trae' cu acelasT nume, jud. Tecuela, pl. Nicoresti, com. Tepul.
DESIDAICA
110
DESPINA
Despre-Rsirit, deal, cu direc-
adeni. E parte proprietatea
gA, jud. i pl. Prahova, avind
EforieT Spitalelor Civile, in intin-
ca virfurr principale : Draganeasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca-
dere de 2600 hect., adudind un

venit de 28000 leT si parte a
d-luT V. Custov, de 600 hect.,
lul
Strigoiul. Acest sir de
dealurT se imparte in maT multe

sirurT mar micT, carT al1 direc-
a com. Margineni-d.-s., judetul

Prahova, pl. Filipesti.
Despina, vale, pe teritoriul com.

Tepul, jud. Tecucia, pl. Nicoresfi. Are directia de la N. -V.
spre S.-E. Aceasta vale spre

V. se numeste Grigoriti, lar spre
E. Ipotesti.
Despre-Apus, fir de dealuri,

com. Valea-Lunga, jud. si pl.
Prahova. Acest ir se imparte
Deiul, piria, in jud. Gorj, pl. Gi-
S.-E. catre comuna Prahovita.
lul Icleanul, curge de la N. spre

S., trece prin comunele Vladimirul si pe linga catunul Blindulesti si se vara in Gilort,
la comuna Andreesti.
Acest pirii1 se formeaza din
ploT i izvoare ; seaca in timpul
vereT prin caldurile cele mar!;
largimea luT variaza intre 1-5
metri ; tarmurile-T sunt ripoase
inalte pe unele locurT, lar pe
cea maT mare parte a intindereT luT, n'are de cit o matca ar
ale sirurilor, sunt: Piscul-BoTerilor, Calugarul, Hiretul, Ghi-
onoiul, Telpesoaia, Ciolpani
altele. Toate aceste siruti de

dealurl sunt acoperite cu padurr, printre cae se afia si pasunT pentru vite.
Despre-Risrit, deal, in partea
de E. a apeT
Cungrea-Mica.,
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com.
Otesti-d.-s.; are o lungime de

2 kil.
Despre-Rsirit, deal, pe teri-
rectiune spre S.-E. catre aceasta comuna i spre S.-V. catre

comunele : Virfurile si ValeaLunga, din jud. Dimbovita.
Cele maT insemnate virfurl
toriul com. Merlesti, jud. Olt,

pl. Siul-d.-s. Formeaza malul
sting al vad IminoguluT. E acoperit cu semanaturl, padurT
sunt: Pravaciorul,
Ripa-CorbuluT, Omul-Mort,
N. la S.
si fivezT. Are directiunea de la
Despre-Apus, deal, in partea

de V. a apeT Cungrea -Mica, Despre-ZAvohl, pddure, jud.
Ilfov. Vez! Ciolpani-Tiganesti.
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com.
; are o lungime de
Deirati, atun, pendinte de co3 kil.
muna Scortarul-No0, jud. Braila,
com. Merlesti, jud. Olt, pl. Siul-
pl. Vadeni. E situat la S. de

com., la 3 kil. departare.
d.-s. Formeaza malul drept al
Populatia sa e de 92 fam.,
vale! Iminogul. Are directiunea
sari 408 sufi. ; 39 persoane stia
N.-S.
carte, 369 nu stia. Vite :
Despre-Buzit,plaia, in desfiintatul judet Slcueni, alipit la
8o
bol, i50 yac!, 13(:) viteT, 150 cal,

200 oT. Ad i e o moara de
abur!.
judetul Buzar'', cu resedinta in

com. Sibiciul-d.-s.
tal-mur-1 pronuntate.
cu acelasT nume, jud. Gorj. Incepe din com. Licuriciul, plasa

Gilortul si se termin intre dealurile : Culmea-GilortuluI i Cul-
mea-Icleanul. Pe aceasta vale se

afla situate comuna Vladimirul
catunul B1nduieti, pendinte
de comuna Andreesti.
Despre-Schit, pdure, jud. Ilfov.

Vez! Ciolpani-Tiganesti.
Despre-Apus, deal, pe teritoriul
lortul, ce la nastere din dea-
Deiul, vale, formata de pirlul
In maT multe sirarT, carT aj di-
Fata-PretreT i Virful-VieT.
cu un venit de 7000 le!.
tiunele unele catre S.V. in aceasta comuna si altele spre

Cele maT insemnate virfurT
Despina, vale, in partea de V.
Scortarul-Noil, jud. Braila, pl.
tia spre S., in com. Valea-Lun-
Deirati, mofie, pendinte de com.
www.dacoromanica.ro
De11-Caira, deal, in jud. si pl.

Tulcea, com. Cataloi, cat. Enikioi ; se desface din dealul Uzum-Bair; se intinde spre E., inteo directie generala de la N.-V.
spre S.-E., brazdind partea sudica a plaseT i cea estica a

comuneT; e de natura pietroasa
si are un vid' de 174 m., dominind asupra drumuluT comunal
Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit
Cu finete.
Deloaica, pdure, de 275 hect.,

jud. Ilfov, pl. Znagovul, com.
Butimasul, cat. Sterianul-d.-s.
Proprietatea d-neT Ana Vlahuti,
DESLOAICA
DEVESEL'UL
111
numit ast-fel dupa numele fostuld proprietar Desliu. Este padure neagra. Lemnele ce se gasesc inteinsa sunt : tul, carpen,
alun, jugastru, teit, ulm, plop,

artar, etc. ; predomina lusa tufa.
Aceasta padure are o intindere de 275 hect. si apartine

de cat. Sterianul d.-s., com. Butimanul, pl. Snagovul.
Deloaica, pirifi, Izvoreste din

j ud. Dimbovita, intra in jud. Ilfov,
trece prin padurea Desloaica

uda satele Crevedia-d.-s. i Cocani.
Devcea, sad Ghiocea, sat, in Devcea-Est, vtrf de deal,in jujud. Constanta, pl. Medjidia,
detul Constanta, pl. Medjidia,
cdtunul comuna Tortoman. E

situat In partea nordica a plaseI i cea vestica a comund,
la 3 kil. spre S.-V. de catunul
de resedinta, Tortoman. Este
com. Tortomaa ; este vil-fui cel

mafinalt al dealulta Cilibi-ChioiBair ; are 105 m. inaltime. Este
la E. satulur cu acelasI nume
la S. de Tortoman. A fost punct
asezat pe valea Geaba-Culac

inchis In partea nordica de dea-
trigonometric de observatiune
de rangul al III-lea.
lul Geabac Bair cu virful sad

Tortoman (106 m.) ; la S., de
dealul Oba-Bair, cu virful 031
Maiacli-Oba, care are 126 metri ; iar in partea S.-E., de dealul Devcea-Bair, cu virful sad
Devcea-Sud (102 m.). Suprafata
Devcea-Nord, vtrf de deal

punct trigonometric de observa-
liune de rangul al
III-lea, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,

com. Tas-Punar. Are 114 m.
time si este cel mal tnalt virf

al dealuluI Cable-Bair. Este si-
in com. rur.
sa este de 1470 hect., din care

23 hect. sunt ocupate de vatra
Negomirul, jud. Mehedinti, pl.
satuluI i gradinI. Populatiunea
la S. de Tas-Punar.
Vilor.
sa, formata aproape numai din

Turd si T'Atad, este de 46 fam.,
Devcea-Sud, virf de deal, in ju-
Detunatele, vale, in com. rur.
sail 299 sufl., care se ocupa cu a-
detul Constanta, pl. Medjidia, pe
Negomirul, jud. Mehedinti, pl.
gricultura, pamintul producind

pe un picior egal tot felul de cereale. Casele sunt in general
maricele - ceea-ce arata bogatia
locuitorilor din acest sat, in raport cu a celor-l'altl lusa sunt
teritoriul com. Tortoman. Are

102 m. nIimesi este unul din
asezate neregulat. oseaua judeteana Cernavoda-Tortoman trece prin partea de N. a satulul. De
Devcea-Vest, virf de deal, in
Detunatele,
Vailor.
Detunatul, pdclure, situat5. in

pl. Balta, jud. Braila. Se margineste la V. cu Mosia-Mare,
despartita prin venga Detunatul, la S.-V. si N. cu DunareaMAcinuluT. Are o suprafata de
120 hect., acoperita cu salcie.
aci mai pleaca drumurI comunale pe la satele invecinate. La
Detunatul, prival, jud. Braila,
Taspunar pleaca 2 drumurI : (u-
incepe din Dunarea-Veche

se uneste spre V. cu privalul
nul trece pe la ruinele GeabaculuI; altul pleaca la Panaghir
SApatul. In apropiere de dinsul

si de Dunare era Pichetul No. ro
de dorobantr, ctnd Dunarea-
Veche era granita. In timpul

inceperd razboiulta cu TurciI,
CercheziI ad macelarit 7 dorobantI, facind multe pradArl prin
catunele din 1;110 : Stoenesti,
lapa, Agaua i altele.
Detunatul, viroagd, jud. Braila,

incepe din capul despre N. al
ostrovuluI Cistia i da tn Dunarea-Veche, la Salda, hotar inBalta-Vizirutre
luI.
altul la Cilibi-Chioi.
tuat la N. de satul Devcea
virfurile insemnate ale dealuluT

Devcea-Bair. E situat la N. de satul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea.
jud. Constanta, pl. Medjidia, pe

teritoriul com. urb. Cernavoda.
Este virful cel mal inalt al Dealulta-TurculuI, pe care se afla.
Are 121 m. inlime i a servit
ca punct de observatiune de
rangul al IIIlea. Este situat la
E. de Cernavoda si la V. de
Devcea.
Devcea-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritotoriul com. Tortoman i anume
pe acela al catunelor sale Celibi-Chioi i Devcea. Este situat
la o egald distanta de cele dota
sate si la hotarul lor. Are for_
ma unuI arc de cerc cu concavitatea catre N. (catre Devcea)
si cu convexitatea catre S. (cOtre Cilibi-Chioi). Are o l'Intime
maxima de 104 metri si cavIrf

mal insemnat Devcea-Sud (102
metri).
www.dacoromanica.ro
Deveselul, com. rur., jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la 31 kil.

de orasul T.-Severin, si la 21
kil, de com. rur. Vinjul-Mare.
Este formatd. din mahalalele : Ho-
gestilor, Pirvanestilor, Teroies-
tilor si Tudorestilor. Pe unele

locurl, aceste mahalale, maT lat
numirea de Cluciul i Llnia sad
Catalicul.
Are o populatie de 1860 locuitorl, din carr 280 contribuabilI ; locuesc In 350 case.
DEVESELUL
Locuitorir poseda.: 40 plugurr, 61 care cu bol O 22 carute cu car.

I preot si 2 cintaretr ; o scoala,
conclusa de un invatator si frecuentata de 20 elevr.
Budgetul comuner are la veniturr 3794 ler si la cheltuell
3147 la
Vite sunt: 727 vite marr cor-
nute, 68 cal, 800 el si 689 rimatorr.

Prin com. Deveselul, trece soseaua vecinala TigAnegi - ScA-
D1AC0NESTI
112
Stia carte 42 persoane ; nu

stiti 763.
Budgetul comunei pe anul

r386-87 a fost de 3464 ler la
veniturr si 3392 la cheltuelf.
Are I5I contribuabilI.
Vite m.arr aa fost in 1887,
66o, vite miel cornute 145 si
porcr mi'.
Voevod Paisie, la anuI 7042

(i534.) si zugrAvita de Mircea
Voevod
Ciobanul ,
la
7056
(1 548).
Dezrobiti, sat, face parte din

com. rur. Manastireni, pl. Oltu-
de-Sus, jud. Vilcea. Are o populatie de 462 locuitorr (201

barbatr, 261 &me).
Are 9 stabilimente comercio scoall primara, conclusa

de un invatator si frecuentata
de 17 elevr, din 57 in virsta
de scoala. Sunt 3 bisericr: Sf.
Dezrobiti, parte din satul Ro-
ale ;
mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Nicolae (1842) in Deveselul, Sf.
Diaconesti, sub-divizie a catu-
plul si dota sosele comunale:
Nicolae (1315) in Comanca si
Crivina-Deveselul si DeveselulGogosi.
E udata de Piriul-Teporestilor.
Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite
nulur Roscolul, din com. GuraTeghir, jud. Buzaa.
de 3 preoll si 6 cintdretr.
In cuprinsul comuna se afla
Diaconesti, sat, plaiul Ialomita-
Pe teritoriul el se afla padurea
la S. dota magure si spre N.
Dimbovita, cat. com. Serblnesti-
Bungetul, Plaiul-Bobulur si Le-
inca mar multe magure de diferite forme. Pe ad se observa

si -urmele drumulur roman de
la Romula la Malva.
Podurile, jud. Dimbovita. I se

zice de locuitorr si Diconesti.
giuirile.
De com. Deveselul mar tine

si cAt. Vraucea, format din noti,
cu 214 insurater improprietaritr.
Acest catun este asezat spre

V., pe un platoa in marginea
Dunarer, 'filtre pichetele Vaiuga
sI Birloaga.
Comuna Deveselul mar inainte a fost pe locul numit Ce-
Deveselul, proprietate, in jud.

Mehedinti, pl. Blahnita, com.
rur. Deveselul.
Deveselul-Strfiini, sat. Ved Mileni.
Diaconesti, sat, jud. Dolj, plasa

Amaradia, com. Zlicoiul, situat
la 1 kil, de cal. de resedinta. E
brazdat de Dealul-Muerif. Are
192 suflete, 87 barball si Io5

femer. Locuesc in 36 case. Copiir din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Zlicoiul.
rul, nume care l'a si purtat pana

mar tirzia. Cauza stramutArir adi
a fost lipsa de apl.
Dezrobiti, sat, jud. Bacati, plasa

Trotusul, facind trup cu satul
Manastirea-Casinul.
Deveselul, com. rur.,jud. Romanati, pl. Ocolul, formata dia satele: Deveselul (405 locuitor1)
si Comanca (400 locuitor1). E
situata la 6 kil. spre S. de Caracal, pe soseaua Caracal-Corabia si in apropriere de calea fe-
iul Dimbovita, jud. Muscel.
Diaconesti, sat, face parte din
rei, sat, face parte din comuna

rurala Titesti, pl. Riul-Doamner, jud. Muscel. ST-a luat numele de la TiganiI, ce astl-zr il
locuesc si carr ati fost rolar al
com. rur. Rijletul-Govora, plasa
manastirer Valea.
Altitudinea terenulur
d'asupra nivelulur marir este de
132 metri.
formind 20 familir.
Are o populatie de 98 locuitorr (48 barbatT si 50 femer),
Are 210 familir, saa 805 suflete, din carr 8o Sirbl si lo
Loe titorir TiganT se ocupa

cu freraria si multr sunt Mutad.
Prin mijlocul satulur trece gira
TiganT, lar restul RominT ; sunt
Valea-Man astirer.
407 barbatr si 398 femer: 390

clsatoritr si 415 necasAtoritr.
com. rur. Cetateni-din-Vale, pla-
Dezrobiti, san Valea-M'anisti-
rata. Se invecineste la V. cu
com. Redea si la S. cu com.
VIAdila.
Vedea-d.-s., judetul Olt. Are o

populatie de I00 locuitorr.

com. rur. Obislavu, pl. Oltetulde-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
pulatiune de 182 locuitori (89

barbatr, 93 femer).
Diaconesti, mahala, in comuna

rurall Greci, plasa Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
In acest catun se afla manastirea Valea, fondata de Ion Radu
www.dacoromanica.ro
Diaconesti, mofie particularA, ju-
DIACONI
113
detul Dolj, pl. Amaradia, com.

Zlicoiul, satul Diaconeti.
DICHISENI
merge spre N curgind printre
sursa Vulcanul, cu deosebire

ea iodurile alcaline sunt mar
dealurile Bei-Aslan-Bair i CaraDede-Bair i apor se deschide
concentrate.
Diaconi, sat, face parte din comuna Poiana, pl. NicorWi, judetul Tecucia. E aezat pe loe
Fs, in partea de E. a comuner,
la o distanta de 400 m. departe
de reFdinta el.
Are o populatie de 124 fa..
milif, set 520 suflete, locuind in
125 case; sunt 112 contribuabilf.
In sat se afla : 129 bor, 57

yac!, 14 cal, 16 iepe, 3 armasarr, 156 or i
cuitorif poseda. :
capre. Lo-
19 hect. padure, 8 hect. vie, 5 stupT, 36

plugurT, 3 cazane pentru facerea rachiulur din tescovina
din, prune.
In sat se all o biserica, cu

hramul Sfintif - Voevozr, deservita de I preot i 2 cintdretY;
este de zid; dateaza de pe la

1842, cind a fost facuta de locultor! in locul alteia mar ve-
in valea Acargea-Dere saa Dautlar-Buiuc-Dere, dupa un drum
Dianu/, sat, face parte din com.

rur. Stoeti, plaiul Horezul, judetul Vilcea. Are o populatie
de aproape 6 kil., avind o directie generala de la S.-E. catre N.
de 822 locuitorT (440 barbatT,

382 femer). Cade in partea de
E. a comund, pe valea riuluT

Cerniwara. Ad e o biserica reparata la 1890 i avind ca ctitorr pe totr locuitorir.
Dianul, deal, intre com. MAIda.re0, M'adulad i cat. Dianul,
plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Dichil-Tast, deal, in jud. Constanta, plasa Mangalia, pe teritoriul comund Enghezul; este
prelungirea spre N. a dealulur
Bair - Cara - Suluc ; are o inAltime medie de 130 m. qi este
acoperit in cea mar mare parte
cu p4une, lar pe poale cu semAnAtur1; este taiat de drumurile comunale Enghez - Biuluc-
Dichili-Tas-Alceac-Dere, vale,
in jud. Tulcea, pl. Istrul, com.
Casimcea,
Ghluvenli
Casicci.
cat. Cuciuc - Chioi;
se desface din poalele sudice

ale dealulur Saxancula ; se in.
dreapta spre S., cu o directie
de la N.-E. spre S.-V., dealun-
Enghez - Cuciuc-
Dichiseni, com. rur.., in judetul

Ialomita, plasa Borcea, situata
spre E. de oraul Calara0, in-
gul dealulur Suci-Tepe-Bair
tre comunele Roseti-Volna0
chr.
Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par-
Socariciul.
Acest sat mar poarta i numele de Ro0a.

Locul unde este satttl, apar-
tea vestica a plaFr i cea sudestica a comuner; dupa 9 kil.

de drum, se deschide in valea
fata de io000 hect. se intinde
tinea manastirer Rachitoasa.
piriulur Casimcea, linga. satul

Cuciuc-Chioi ; pe valea-T merge
drumul comunal Cuciuc-Chioi-
DiaconiteI (Vtrful-), colina,
in
jud. Buzaa, cal. com. PanAtaul,

acoperita de livede i putina
Cail-Dere.
Dichilis-Tas-Bair -MI!, deal,
vie.
Diaconulut (Balta-), lac, in suprafata de 180 m. p., in com.

Dolhasca, jud. Suceava.
Diaconului (Piscul-), pisc, la

E. de com. Valea-PopeT, plasa
in jud. Constanta, pl. Medjidia,

com. Cocargea, intinzindu-se pe
la V. satulur Cocargea i printre valle Jai-Ceair i Ceatiric-
Ceair ; are o inaltime maxima

de 142 m., pe care o atinge in
virful saa Cocargea ; la S., se
prelungqte cu dealul Iusus-Tartil-Bair, lar la N. cu dealul Di-
Teritoriul comuna, in supradin Dunare spre N., prin insula

Balta i cimpul Bdraganul, pana
in apropiere de calea ferata Bu-
cureti-FeteW. Coprinde doua

m601: Dichiseni, proprietate a
statului, fost pendinte de Episcopia Buzati, i fost arendata pe
periodul 883 1893, cu suma de
36550 le! i pe periodul 1893
1898, cu suma de 108050 le!;
Coslogeni, proprietate a statuluT, trup din mo0a TraneFani,
din care parte s'a vindut in loturr i 250 hect. s'a platitat cu
salcimr, lar restul s'a arendat,

pe periodul 1893-1898, cti suma
de 55100 ler.
DiaconuluI (Piscul-), pisc, la
ordingi-Orman; este acoperit cu
S.-E. de com, Podeni-Vechr, pl.

p4unT qi pe poale cu semana-
Diana, sursd cu apd m'iterad, in

valea riulur O1ane0, jud. Vil-
Dichi-Tag-Dere, vale, in jud.

Constanta, pl. Medjidia, pe te-
78 locuitorT, se mal gasesc
cea, avind aceea4 compozitie ca
ritoriul comuner Mamut-Cuius ;
proprietatl i to locuitorr.
fan
Dupl legea rurala din 1864,

s'oil improprietarit 121 locuitorl; dupa legea rurali. din
turr.
1878, s'aa mal improprietaxit
15
Afarolo Platanar Geograllo. Vol.
www.dacoromanica.ro
DICHISENI
Se compune din satele : Dichiseni, Coslbgeni i Satnoeni

si din catunele (tirlele): Mandacbe i Putineiul. Resedinta primArieT sl a judecatorier comu-
nale este in Dichiseni.
Are o populatie de 258 famili], saa II81 suflete, din carT

602 bArbatT si 578 femeT ; 1123
Ron:asir si 58 BulgarT ; 312 agricultorT, 3 comerciantT, avind 5
profesiunT libere, 58 muncitorT

si 13 servitori. titi carte 126
persoane.
Vite sunt : 300 caT, 65o bol,
2500 or, 45 capre, 4 bivolT, 4

asinT si 250 pera
Budgetul comuneT pe 1887888 era de 4076 leT la veniturT si de 4514 leT la cheltuelT.
Are r coala mixta, frecuentata de 59 elevI si 6 eleve, conclusa. de i Invtator, retribuit de
stat i comuna. coala are lo
cal propria.
Sunt treT bisericr, cite una in
fie-care sat, deservite de 3 preot1 si 4 dascalT.
Dichiseni, sat, in jud. Ialomita,

plasa Borcea, pendinte de comuna Cu acelasT nume, situat pe
malul sting al Borcel, la 15 kil.

spre E. de orasul CAlarasi. Pe
partea de N. a satuluT trece dru-
mul ce duce de la Calarasi In.
DICULESTI
114
ca IalomiteT In dreapta. Este

acoperit de padurT.
mofie, a mosnenilor
din com. Radoesti, jud. Teleorman. Mosia lor fiind mal
mare si ImpArtita, numaT o parte
poarta aceasta numire.
Dicu-Ochiuz, vdlcea, se varsa

In Cungrea-MicA, in raionul comuner Parosi, pl. Oltul-d.-s., jutletul Olt.
Dicul, mahala, com. Diculesti, pl.

Oltetul-d.-j., jud VlIcea.
Dicul, vil/ceo, care se formeaza

pe teritoriul comuneT Baltati,
pl. Mijlocul, jud. Olt. Curge de
la E. catre V. si se varsa in
Plapcea-Mare, pe stinga eT.
Diculesti, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2
catune: Budesti si Diculesti.
Este situatA pe Valea - Oltetuluf, la 6o kil, departe de capitala judetuluT $i la 20 kil. de
a plasei.
Are o populatie de 135 familiT, saa 658 suflete (334 barbat, 324 l'eme; sunt 120 contribuabili; 145 case.
In comuna sunt 2 bisericT;
una in cAt. Budesti, fondata la
1825 de slugerul Alexandru
satele despre tarmul BorceI.

Are o scoala mixta, conclusa
Diculescu i reparatA de Vasile
de i invatator.
fondat de sateanul Dicu.

Bisericile sunt dotate cu pamint
de ctitoriT lor.
Este o biserica, construita din
zid, in 1874, deservita de un

preot i2 dascAlT.
Populatiunea satuluT este de
68 familiT.
Vite sunt : 100 cal, 200 bol,
1250 oT, 35 capre, 2 asi ni si

120 porcT.
Dichiul, munte, jud. Dimbovita,

plaiul Ialomita-Dimbovita, In sus
de Moroeni, cum mere pe mat-
Racota; a doua in cat.
cuitoriT din catunul Budesti s'aii

improprietarit la 1864 pe mosia
def. Vasile Racota ; ceT-l'altr sunt
mosnenT.
coala dateaza in comuna de

50 anT. Cladirea e proprietatea
comuneT. Se frecuenta de 17
copiT (15 baetT si 2 fete)i din
numarul de 83 copil (51 bletr

si 42 fete), in vIrsta de scoala.
tii1 carte 40 baetT si 9 femei.
Cu intretinerea scoaleT statul

Vatra sataluT are 125 hect.,

lar toata com., 750 hect., cu izlaz, vlIcele, tufisurT i rlpT.
oseaua comunal inlesneste
comunicatia intre com. Babeni,
la N. si Fauresti la S.
se urcA la 1215 leT anual.
Se mArgineste la N. cu com.
Babeni, la S. cu Fauresti, la V.
cu Gorunesti i Balacesti si la E.
cu comuna Usurei.
E brazdata de dealurile : Fo-
tolescu, Ciochiter, priseni

Calugarul, i udata de valle:
Imoroasa, Surcelul, BisericeT si
Tamasoaia, carl traverseaza co-
muna dela N.-E. spre S.-V. si

se varsa in Oltet.
RIul Oltetul formeaza In raionul acesteT comune doul baltI
m arT.
Diculesti, cdtun, al com. Panataul, alipit de com. Sibiciul-d.-j.,

jud. Buzar'. Are 6o locuitorT
15 case.
Cea mal mare parte din lo-
Diculeti, sat, face parte din comuna rur. cu acelasT nume, ju-
cuitorT se ocupa cu agricultura ;
detul \Rima, pl. Oltetul-d.-j. Are
parte din el se ocupa cu facerea de palariT de paie, cojea.ria, dulgheria i timplaria. El

desfac produsul munceT lor la
(134 bArbatT si 129 femeT). Cade
Craiova, TIrgul-Horezul i BAlcesti, localitatea maT apropiata.
Vite sunt: 30 cal,
in partea de S. a comuneT. Aci

resedinta com. si scoala, care
frecuentata de xi copil, din

numarul de 42 In virsta de scoala.
50 bol,
40 yac; 150 capre, 400 or. Lo-
www.dacoromanica.ro
populatiune de 263 locuitorl
Diculesti, mahala, in jud. Me-
DICULETI
hedinti, pl. VAllor, com. rur.
315
DIENCI
Dicule$ti, jud. Vilcea, pl. Olte-
200 fam., san 1003 sufl., din carl

190 contribuabilf. In cAtunul
Stirbiti sunt 200 Sufi. i 47 contribuabilI.
fiind aezat In partea
tul-d.-j., pe care se cultiva 54
sting a riuluT Vedea, la 4 kil.
hect. vie.
de comuna Dideti urma dupl Dieacoi, deal, jud. Bacan, plasa

situatia luT topograficA sa fie
TazlAul-d.-s., de pe teritoriul coalipit la comuna Cucueti.
muna B4eti.
Hor4ti.
Diculeti, deal, in raionul com.
Dicul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Risipiti.
Diculul (Valea-), vale, comuna

Bunesti, jud. Vilcea, pl. Ocolul.
Dideti, com. rur., in jud. Teleorman, la extremitatea despre

a pl. TirguluI, situatl pe
valea TecuciuluI, in mijlocul
unghiulur format din impreunarea piriuluI Tecuciul cu riul
Vedea.
Ciuperceni.
Dieanca sat Dealul-Dieanca.
568 vite mar-1 cornute, 147 cal,

7 mAgarI, 1440 oI i 194 rim5.torl.
Budgetul comuneI este de leT
4339,19 la veniturl i de leT
4126,43 la cheltuelf.
Are o *coall mixtA, frecuen-
VezI acest ultim cuvint, judetul

BacIA.
Dieanca, ftiruia,c, jud. BacAti, pl.

TazlAul-d.-s., com. Leontine0i,
care se scurge de a dreapta

TazlAuluI-Sarat.
tatl de 19 elevl. Are o moar

pe apa Veda', in dreptul cltu- Dieanca, podi,c, jud. BacAti, pl.
nuld Stirbiti, la punctul numit
TazIlul-d.-s., com. Leontine0,
lea-Vezil pe partea stingl spre
mAnAstire
Satul Didesti, situat mal pe
170 hect., acoperitA cu pAdure,

proprietate a locuitorilor CQM.
NumArul vitelor din comunA
Uidumacul.
deal, e inconjurat din toate

pArtile de pAdure.
Are o suprafatA cam de
este de 2356 capete, din carT
Are alipit un cAtun Stirbiti, situat la o distantA de 4 kil. in Va-
comuna Cucueti, pe oseaua judeteanA Roiori-Strimbeni.
Ciuperceni, jud. Gorj, pl. Ocolul.
Drept bisericA servWe fosta

zidit
pe timpul luI Neagoe-VodA Basarab, putin in urma zidird
Curtef-de-Arge. E deservitA. de
cintAret i i para2 preotI,
care face parte din dealurile ce

despart Piriul-Cernulur de TazlAul-SArat.
Diecheni, sat, face parte din comurla Bucqti, jud. Tecucia, pl.
Birlad. E situat pe ambele laturI ale oseler nationale
Hanul-Conachi, la i kil, departe
Teritoriul com, este strAbltut de diferite vAlcele, cum
Se leagA cu com. DobrotWi,

printr'o osea vecinal care da In
de apele VeziT i ale Tecuciulur ;
soseaua judeteanA Rcniori-Strim-
Buceti.
diferite izvoare curg de pe dea-
beni, In lungime de 3 kil.; cu
formind viroage in mai
comunele Mer4ani i Socetul,

tot prin osele vecinale.
Are o populatiune de 19 familif, improprietritl pe mo0a
lurl,
multe locurl.
Suprafata comunel Cu mo0a
si pAdurile statuluf, este de 2525
hect. Din aceste 1756 hect.

sunt numal pAdure batrinA, alemne
vind maT mult stejar
de constructiune, in grosime
ODA la i m. In diametru.
Locuitorir improprietAritIdimpreunl cu insurAteiT, sunt in nu-
Satul DidWi este unul din

cele mal veclif din judet. Dupl
vechimea mAnAstird se poate
intelege i vechimea satula In
secolul trecut fAcea parte din
plasa Mijlocul ; de atuncI incoace face parte din a Tirgulul; manAstirea era consideratA numar
tul DidWi cu 400 hect., 25
ca metoh. In istoria luT Dionisie Fotino gAsim acest metoh

trecut sub numirea de DAdieti.
in cAtunul tirbiti Cu 175 hect.

9 insurAteT improprietAritI la
Dideti, mofie a statuluI, in jud.
mar de 134, din care ioo in sa-
anul 1879 pe 50 hect. Se aflA

1/2 hect. vie i 8/4 livezi Cu
prunr.
ad i
Teleorman, pl. Tirgului, numitA

Vatra-SchituluI-Didqti,
Didileti, deal, situat la N. com.
www.dacoromanica.ro
de rqedinta com., care este in
statuld la 1864 o la ah.

Satul vechiti era pe vale intre Birlad si Orla Birlovita.
Diecheni, rno,cie, proprietate a

statuluT, com. Buceti, jud. Tecuela. Are o suprafatA. de 631
hect. Apartinea mAnAstireI Ni-
corita. Se intinde din oseaua

nationall pAng in nisipurT spre E.
Dienci, com. rur., jud. Olt, pl.

Oltul-d.-s. E situata pe viicelele
VIcAreasca i. DrIghia. Are o
populatiune de 832 locuitorT, in
care in trA 24 locuitorI TiganT.
E compusA dintr'un singur sat,
Dienci.
DIENCI
D1MACHE
116
Pamtntul sla e mar mult ses si

produce cereale si vin. Livezile de prunT ocupa aproape 75
hect.
unde se ingroase cu piriiase/e

Fundul-Vair si Socir, si in fine
prin com. Paucesti, unde se
scurge in Siret, pe malul saa
fesor din Risnov crede ca Dihamul a fost daruit bisericer
Afara de agricultura, locuitoril se ocupa, maT ales lama,
sting, mar sus de satul Dienetul.
1485, data cind s'a construit
cu dulgheria ; sunt 3 cojocariT,

4 croitoriT, 2 dogarir si 6 rotarir.
Digul, ridiaturd de fidmint, jud.

Braila, facuta In 1884 din cauza inundara Siretulur, pe malul drept al riulur la N. com.
Cotul-Lung, pl. Valeni. Digul
are lungime de to kil.
Locuitorir in numar de 144,

s'ari improprietarit la anul 1864,
pe 529 hect.
In com. e o biserica, deservita
de i preot si 2 antaretr. La i
Februarie 1896 s'a infiintat adi
o scoall. Este frecuentata de 70
elevr (68 baetr si 2 fete). Statul
cheltueste Cu ea anual 756 ler.
N'are alte sosele de cit cele
din interiorul er.
Se invecineste la S. cu com.
Cimpul-Mare, la N. cu Dobroteasa, la E. cu Ote0i-d.-s.
Dienci, deal, in raionul comuner

Dienci, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s.,
pe care se cultiva. 70 hect. vie.
Dienetul, sat, al com. Paucesti,
din acel orase],
de parintir
fratilor UdristI, cam pe la anul

din material solid biserica veche
d'acolo.
Dihamul,fteldure particulara, jud.

Prahova. Vez! Raiul-Sasilor.
Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-mj., com. Segircea.
Dihamul sati Baiul, munte, care

se intinde prin mijlocul com. Predeal, plaiul Pelesul, jud.Prahova.
Diiului saa al-Vidinului, (Dru-
E situat intre Valea-Morarulur,
mul-), drum vechig, jud. Dolj,

pl. Bailesti, com. Urzicuta; vine
Clabucetul-Baiulur si muntele Tir
din spre E. si trece spre S.
Berbeculur. Este cunoscut pen-
de comuna..
tru padurile de fag, pentru ne-
numaratele sale sane de
or,
Dijcadael-Bair, deal in jud. Tul-
pentru bogatele sale pasunr si
cea, pl. Macin, pe teritoriul com.
locurile de finete.
arjelari, si pe acela al catunulur Hasanlar. E situat in partea

S.-E. a plaeT si a comuna.
Acest munte a fost daruit

bisericer rominestr din Risnov
(orasel linga Brasov, in Transilvania) de fratir Udriste si
Toma Postelnicu, la Aprilie,
1550. Actul de danie hota-
Lasa spre V. dealul Hasanlar si

spre E. Cuciuc - Cara. Din el
izvoreste valea Domus-Culac.
Se ridic pana. la 306 in., punct
trigonometric de rangul al 2-lea,
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacaii. Se

ata situat pe piriul cu acelasT
nume, la o departare de 1200
raste ca :
Locuitorli Itirovulul slt gag drep-
dominind asupra %raer si satuluT
m. de statia Pucesti. Are o
tul d'a trimite vitele lor la papne In
Hasanlar. Pe muchie e plesuv,

pe pante e acoperit cu pasunr
biseric zidita la 1873, de Toader Bulgarul si I circiuma. Po-
pulatia este de i to familir saa

383 sufl. Vite sunt : 181 vite
mail cornute, 24 car, 12 capre
si 59 rimatorT.
munte, nelmpedicati de nimenI, Intocmal cum s'au folosit O pkintil lor, lar
din banil dupe vite si se Indestuleascl
biserica Romlneascii d'acolo din ItInov
cu cele de lipsk': luminrl, tmlie, untde-lemn, clici a.,sa este orinduit chiar de
printil donatorilor.
si livezr.
Dima, deal, jud. Muscel, plasa

Riul-Doamner, com. Racovita.
Hrisovul acesta se pastreaz
Dima, lac, in jud. Ialomita, plasa
Dienetul, a'eal, jud. Bacla, pl.
in original in arhiva bisericeI
Siretul-d.-j., situat in com. Plu-
Risnovulur; este intarit de totT

domnir Tare!, purtind si iscali-
Borcea, insula Balta, pe teritoriul

com. Gildaul.
cesti, in partea despre hotarul

spre judetul Tecucia. Pe acest
deal, se afla urm ele unor intariturr vechr, numite Aparatoarea.
tura proprie a lur Mihaiii-Viteazul
(1595); este scris in slavoneste,
lar pe Romineste este tradus

de Barac, tata raposatulur pro-
Dienetul saa Petreti saa Dinetul, piria, jud. Bacaa, pl. Siretul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul
com. Nanesti, la Fundul-Vladnic, apor trece in com. Petresti,
curgind in Valea - Petrestilor,
Dima (Branitea-1u1-), 'tic din

peidurea statulur, de pe mosia
Basesti, plasa Calmatuiulur, jud.
Teleorman.
top op al Brasovulur.
Din cele coprinse in acest Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa

document reiese ara indoiall
Dimbovita; face parte din com.
O dania a fost de fapt facuta
mur. Fundeni-Gherasi. Este sicu mult mar inainte de anul
tuat la E. de Fundeni si are
1550. D-1 Gheorghe Proca, pro-
www.dacoromanica.ro
locurr smircoase.
DIMACIIE
Se Intinde pe o suprafata de
355 hect. proprietatea D.luT N.
I. Gherasi, din cm-1 cultiva 255
hect. (loo padure).

Populatia luT e de 92 loc.
Numarul vitelor !mari e de 91
si al celor micT de 141.
Dimache, locuinj izolat, jud.

Ilfov, pl. Dimbovita, com. Fundeni-Gherasi.
Dimailor (Dealul-), deal, In

jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Valea-SalcieT. Se desface
din Dealul-CilnAuluT. Brazdeaza
partea de N. a comunei. Este

acoperit cu padurT.
Dimficheni, com. rur., in jud. Dorohoin, in partea de N.-E. a pl.
Cosula, formata di. satele : Di-
i Mateleni, cu resedinta primarieT in Dimacheni.
macheni
Are o populatie de 274 familiT

san 940 suflete ; 2 bisericr, de-
servite de I preot, 2 cintAretT,

2 palamarT; o scoala, conclusa
de i invatator i frecuentata. de
54 elevT; 739 hect. pamint s'A-
3237 hect. 20 ar. cimp

si 114 hect. 58 ar. padure ale
tesc ;
proprietarilor mosieT; 21 iazurT

12 pogoane vie.
Budgetul comuneT a fost, in
anul 1890-9E, de leT 3567 la

veniturT, si de leT 3455 la cheltueli.
Vite marl cornute sunt 1007,
oT 1886, caT 210 si porcI 358.
Sunt 110 stupT.
Dimcheni, sat, pe mosia cu

acelasT nume, judetul Dorohoin,
plasa Cosula, com. Dimacheni.
Are 200 fam., san 775 suflete.

Asezarile satenilor sunt in mare
parte bune, cu livezT i gradinT.
Proprietarul mosieT are casa
mare cu dota rindurT, bine zidit i cu heiurile necesare.
Proprietatea mosieT este a
DIMIANA
117
Elenca Docan, !Ascua
d-neT
Dimache.
Biserica, cu patronul Adormirea-Maicei -DomnuluT, deservita
de i preot, 2 cintaretT si I palamar; este mare, bine zidita i frumos inzestrata cu necesariile oficiuluT divin. Inscriptia ce are de
mosia, pi-in decapitarea HatmanuluT, in urma razboiuluT de la
Cornul-luT-Sas, &Id i s'a confiscat de Domnie toatl averea.

Biserica se zice ca jaral este
foarte din vechime urzita acolo;
din povestirile bltrinilor, reese
ca ea a fost facuta de tefan-
asupra intrareT spune :
Voda, atuncT cind si mosia era

Domneasca; dar prin grele in-
Acest sft. local se presupune a fi zidit

de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842,
prejurarT ce ail urmat s'a stricat, si apoT dupa ce deveni
s'a zidit clopotnita din temelie de Vor-
niceasa Profira Dimache, ascua Mi-
proprietar mosieT Hatmanul Ba-
Are o scoala, condusa de un
lica, acesta a refcut-o dinpreuna cu Curtile-DomnestI, carT

se aflati in ruina.
invattor, i frecuentata de 54
elevT ; localul este facut de
LocurT insemnate sunt : IazulDomnesc i Movila-Bortoasa.
loan Docan, in 1869.

Calitatea pamintuluT este buna
si fertila. SateniT improprietaritT
In satul Dimacheni s'a tinut

In anul 1773 (7181) sfatul boIerilor contra luT stefan Petri-
an 581 hect. 47 ar. pamint
ceico-Vod.
el escu.
lar proprietarul mosieT are 2143

hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar.
padure. Pe mosie se afla acarete
bune pentru pastrarea recolteT.
Sunt i6 iazurT carT produc : stuh,
pestI i racT ; 'filtre toate mal mare
este acel al-luT-Dimache, in in-
Dimficheni, iaz, jud. Dorohoiu.

VezT Dim5.cheni, sat.
Dimei (Valea-), vale, jud. Tecuciii, com. cu acelasT nume. E
situata la E. de tirgul Stani-
tindere de 4 hect. 29 ar.
sesti. Are directie clq la N.-E.
Se maT afl o livadd intinsa

cu multI i diferitT fructierT
vie in intindere de 8 pogoane.
Apele ce trec pe mosie sunt :
spre S.-V., terminindu-se in Va-
Dimiana (Floreasca), mofie, in
riul Jijia ce curge pe la hotar,
jud. Buzan, com. Gura-DimieniT,
piraiele ArAndelul i Humeni,
avind peste r000 hect., din care

200 arabile, 150 padure, 350
incepatoare de pe mosie.
DrumurT principale : acel de
la Dorohoin ce trece prin sat

si duce la Podul-StamateT si la
Nicseni; acel de la Miclauseni
Dumeni ce vine prin Corlateni si se desparte in 2 ramurT,
unul ducind la Botosani i cu
alta la Leorda.
Hotarele sunt cu : Corlateni,
Vculesti, Braesti, Teisoara, Nicseni i MateTeni.
Curtea boereasca, se zice ca

e relcuta pe urmele vechi ale
caselor Hatmanului Balica, care
devenira DomnestI dimpreuna cu
www.dacoromanica.ro
lea-DobrotforuluT.
izlaz, roo fine*, 64 livede

restul sterp.
Dimiana (Floreasca), ficidure,

pe mosia Dimiana, jud. Buzan,
com. Gura-Dimie niT, despartitA in
4 sforT: Fundul-luT-Georghe, FA-
getul, Dosul-DimieniT si HomocioaTa, avind impreuna 150 .hect.
Dimiana, vale, in judetal Buzan,

com. Gura-DimieniT. IsT la nastere de la LicoT, apoT se uneste
cu izvorul Valea-Homocioaia
unite, merg de se vars in riul
DrMIEN1
Slanic, prin mijlocul com. Dimiana. In timp de ploae vine

mare si Cu multa violenta.
DIMUL
11 R
Dimienil (Gura-), com. rur., In

jud. Buzau, plaiul Sanicul. E
situata pe ambele malurI ale
riuluf Slanicul, la o distanta de
e de 1500 locuitorI. 'Case de

locuit sunt 221.
Meseriasl sunt : 2 fierarI si I
boiangia.
Dimieni, sat, in jud. Ialomita,
34 kil. 760 m. de Buzad. Limitele
Contribuabili sunt 168. Sta-
pl. Ialomita-Balta, pendinte de

comuna Ograda. Este situat pe
malul sting al riuluI Ialomita,
sale sunt : La N., incepe din

plaiul Baligosi si se laza pe
izvorul Valea-Mare, pana in riul
Slanicul (la Catrinoiu), trece Slanicul (pe la Iordache Gelea) si
bilimente comerciale 6.
Budgetul comuna e de 1421,
lel anual.
la un kilometru spre V. de
satul de resedinta.
Populatiunea este de 75 familif
de RominI, 3 familiI de TiganT,
1 familie de GrecI si I familie de
Bulgarl.
AicI este o biserica, la care

deserveste preotul din Ograda.
210 oT O 150 porcI.
se urca pe muchie in sus pana

in padurea Iordachioaia, de unde,
In linie dreapta peste plaia, trece
pana in Muche (C. Margaritesti,
jud. Rimnicul-Sdrat) ; la E., incepind din muchea Margaritesti,
merge pe hotarul mosid Licoi

pana in muchea izvorul ValeaVaciI; la S., incepind din muchea
Dimieni, sat, face parte din com.

rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov,
pl. Dimbovita. Este situat la N.
de Tunari. La E. locul e baltos.
727 hec. cu O populatie de 321
Carte stia 17 locuitorl.

Are 1 biserica, cu hramul Sf.
loan Botezatorul, deservita de
2 preotl O 2 cintaretI.
arciumI sunt 3. Satul GuraDimieniI exista din vechime.
Dimienii (Gura-), cdtun de resedinta al com. Gura-DimieniI,

jud. Buzau. Are 730 locuitorI
si Io8 case.
Vad-VaciI, se lasa pe muchea

VdeI-Cringului si apol pe aceasta
vale in rtul Slanicul ; trece apoI
riul Slanicul in dreptul izvorul Bo-
dea si merge urcindu-se pe Bo-
Dlinienil (Muchea-), colind, in

jud. Buzau, com. Gura-Dimienif,
avind culminatia: Virful-Dimienir; e goala ; petris si izlaz.
dea pana in muchea Vder-Corbu-
la V., incepe din Valea-
Dimitresti, sat, in jud. Ialomita,
D-1 G. D. Vernescu are 505
CorbuluI, pe al careia mal merge
hect., din carl cultiva 468 (8
pana la FagT, in apropiere de
sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo-
virful Baligosi. Suprafata sa este
plasa Ialomita-Balta, pendinte

de comuna Murginca. Este situat
pe malul de N. al laculuI Stra-
cuitoriI aa 122 hect. si le cultiva pe toate.
de 1825 hect., din care 637

arabile, 197 padure, 145 fine*,
satul de resedinta.
Are: o biserica, cu hramul A-
familif de RomtnI si 4 familii de

TiganI.
1 masilla de treerat ; 1 helestea.
712 izlaz, 16 livezT, 6 vie si 112

sterp. Pe Miga pamintul posedat
de locuitorl, propriettl mal
insemnate are : Dimiana saa
Florete. Terenul e accidentat,
800 o! si wo porcl.
locuitorl.
dormirea, deservita de 1 preot

si I cintaret ; I moara cu aburl ;
ciumarl si 1 hangia.
luT ;
fiind propria numaI cultureT poru mbuluI, sunt apor livezI, fin*,
149 si al celor Enid de 823.
etc. Din punct de vedere geologic e de o deosebita impov
Dirnieni,pdclure, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul
comuna' Ograda, pe tarmul sting
al riuluI Ialomita. Are o suprafata de 6o hect. Esente : stejar,
ulm, salcie si plop.
tanta Valea-Dimiebil. Industrie
Dimienil (Dosul-), ',d'Are, in
si comen n'are. Morl' sunt 2

pe riul Slanicul. ar de comunicatie are soseaua Sapoca-Lopatarl.
Vite are : 270 bor, 326 vacl,
52 viteI, 4 cal, IO epe, 4 miny,
2050 oI, 121 porcT si II capre.
china si la 5 kil. spre V. de
Are o populatiune de
45
Vite sunt : 200 boT, I00 ca!,

Dimitrie (Sfintul-). VezT Smirodava.
Dimoiul, sat, jud. Dimbovita, plasa Dealul-Dimbovita, cat. com.

Colanul.
Dimonul, deal, la V. comund

Sascioara, plasa Mijlocul, jud.
Vilcea, care serveste de hotar
'filtre aceasta com. si comuna
formeaza una din cele 4 sforI
Sunt loo stupI cu albine.

Comuna e formata din ca-
ale padureT Dimiana ; are 32 hec-
tunele :
Dimiana,
Dimul, deal, jud. Muscel, com.
tare.
Dogari si Floresti. Populatla sa
Corbisori, din plaiul Nucsoara.
jud. Buzau, com. Gura-DimieniI;
Cociobestf,
www.dacoromanica.ro
VAleni.
DIMULEASA
119
DINTWUN-LEMN (MXNASTIREA-)
Dimuleasa, prival, jud. Braila.

Incepe din malul drept al Du-
se intinde spre E., avind o

directiune general de la N.-V.
nareT, de la jumatatea ostrovuluT
Dinoaia, pdelure de stejar, in com.

Vascani, jud. Suceava.
spre S.-E., brazdnd partea nordica a plasiT si a com. Comuna

Satul-Noa este asezat la poalele
Dintele (Piatra-Dascuhfi), cul-
sale de S. Ultimele sale rami-
jud. Buzan. E punct trigono-
Coada-LupuluT, curge spre N.E. in Filipola, in partea seinga,

aproape de cherhanaua erban.
Are o lungime de 12-15

si o latime de 3-4 m.
kil.
Dimulesti, sat, face parte din

com. rurala MAdulari, jud. Vilcea
plasa Cerna-d.. Are o populatie

de 210 locuitorl, io8 barbatT si
102 femeT.
Dimulesti, sub-divizie a comuna

Berca, com. Piclele, jud. BuzAa.
Din-Dreapta si din Stinga

Cungrisoare, (Dealurile - ),
dealuri, pe carT este situata
ficatiT estice se termina pe malul

vestic al laculur Oltina, facindu-1
inalt si cam Tipos. Are 84 m.

inaltime. Este de natura. humoasa. Este acoperit cu finete
si
minatie a munteluT-Virful-de-Est,
metric. Face hotar intre plaiurile
Pirscov si Buzad. De pe dinsul

se desfasura una din cele maT
frumoase privelistf. Coastele sale
sunt acoperite de padurT.
semanAturf. Pe muchea luT
merge un drum comunal PirjoaiaSatul-Noa.
Dinga, sat, in jud, Tutova, plasa

Simila, com. Orgoesti, spre E.
de satul Orgoesti, in partea de
Dintele-din-Mijloc, munte, acoperit ca padure, in com. Salda,

plasa Podgoria, jud. Prahova.
Dintele-Runcului, munte,in min.
Cislaul, jud. Buzar'. Vez! Runcul.
N.-E. a jud., asezat pe virful

unuT deal. Are 1 o8 loc. (din
carT 7 stia carte) si 40 case.
Dintre-Dealurtfintind, in com.
jud. Olt. Directia lor e de la Dinghiliul, cdtun, pendinte de
Dintre-Poeni, loc izolat, la Est
Bajesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
comuna Parosi, plasa Oltul-d.-s.
N. la S. Aii o lungime de 2 kil.,

pe care se cultiv vitA, cereale,
sunt saditT prunl, lar parte ramal
la, pl. Vadeni, situat la S.-V., la
de comuna Stilpeni, plasa M'urile, jud. Muscel, de unde izvo-
8 kil, de com. Populatia sa e
reste Pirlul-OgrezeleT.
ca pasune de vite.
de
Din-Mijloc, (Movila-), movild,

in jud. Buzan, com. Cotul-CioriT,
pe mosia Ciorani.
com. Scortarul-Vechia, j ud. Bai-
17
familiT, saa 77 suflete.
Dintre-Sirie, poiand, in partea

Dinghiliul, movild, jud. Braila.
situata la V. de cat. cu acela.5i
nume, la o distanta de 6 kil, de
com. Scortarul-Vechici. OfiteriT
Din-PruniI-Zamfirei, (Gira-),
pirig, izvoreste din dealurile
Piscanilor, com. Piscani, plasa
statuluT-major austriac cind aa

fcut harta tareT aa construit pe
dinsa un observator. Movila are
Riul-DoamneT, jud. Muscel ; trece
o inaltime de 20-30 m.
pe la N. comuna si se varsa
in Riul-Doamner.
Dincani, sat, face parte din com.

rurala Fata, jud. Olt, pl. Vedea.d.-s. Are o populatiune de 350
locuitorl. Ad e o biserica zidit
la anul 1846, de Badea Tudorache si sotia sa Ioana.
Dinghiliul, deal, in jurul laculuT

Lutul-Alb, com. Scortarul-Vechia, plasa Vadeni, jud. BrAila.
Dinisorul, peklure, pendinte de

com. Bertesti-d.., plasa Balta,
jud. BrAila. Se margineste la
E. si N. cu cimpia, la V. cu
Vilciul, la S. cu padurea par-
Dincolo-de-Siliste (Dealul-de-),
deal, in jud. Constanta, pl. Sili-
ticulara Bertesti. Suprafata sa e

de 4 hect., acoperite ca salcie.
stra-Noua, pe teritoriul com. rur.
de N. a com.
Star-Chiojdul,
pl. Teleajenul, jud. Prahova, situata la confluenta piriuluT iriul

ca piriul Siriasul. Serveste de
izlaz pentru vitele locuitorilor.
Dinteun-Lemn,(Minfistirea-),
mdmistire, jud. Vficea, asezata
pe valea riuluT Otasaul, aproape
de ria, la
ore departare de
Rimnicul-Vilcea.
Aceasta manastire, dupa, cum
se vede pe pisaniile bisericer,
s'ar fi intemeiat de Mateiti-Voda.
Basarab. Ea a existat insa cu

mult mar inainte, de oare-ce
Mihnea-Voda Turcitul II facuse
o danie la 1579. Biserica zidita
de la inceput din cAramida ne-
tencuita, dupa cum se 'pare, a

pierdut mult din stilul eT prin
Satul-Noa si anume pe al catu-
Dinisorul, tirld, pe malul drept al
desele reparatiunT. Cea din urma
nuluT de resedinta. Satul-Noti. Se

desface din Dealul-de-la-Cetate ;
canalului Vilciul, la hotarul de N.

a com. Bertesti-d. , jud. Braila.
reparatiune a fost facuta la a-
www.dacoromanica.ro
nul 1841.
DIOCHET1LOR (DEAL111,-)
120
D1NTII-RUNCULUT
Legenda spune a aceastA mlnAstire s'a zidit in cinstea icoaner MaiceT-Domnulur, fleAtoare
de minunr, gAsit inteun stejar,
in care loc se afl azI biserica.

La cimitirul mAnAstirer se aflA
o biseriel de lemn, de la anul

1814, care merla o deosebitA
atentiune. MAnAstirea se intretine de stat si se administreazA
de o staritA ajutat de un consilit economic si de altul spiritual. Monahele sunt in numn

de 27 bAtrine.
DintiI-Runculdf, localitate, in
partea de S.-E, a com. Salcia,
jud. Prahova, pl. Podgoria. E
acoperitA cu pAdure.
Dinu (Dealul - luI - ), deal, in

com. Dozesti, jud. Vilcea, pl.
=nde Bisoca si Jitia. Este acoperit numar cu pAdurT. Se

desface din dealul Ulmusorul,
face putin hotarul judetulur, merge spre E. si las. spre E. cultnea
CAtAttul, printre riul RimniculSarat si afluentul sAti, piriul
CAtAutul, si spre N. CulmeaCII-
nAulur, printre riul CilnAul si

afluentir Rimniculur-SArat, despArtind basinele lor.
Dinuleasa, peldur e , supus regimulur silvic, jud. Muscel, plasa

Podgoria, com. Glimbocelul, avind impreunA cu trupurile Goleasca, BAneasa, Gilceasca, Tomeasca, GherAsoaia, Chiriceasca
si Ghiteasca, o intindere de 1350
hect. acoperitA cu stejar, carpen, jugastru, si plop.

Dinut (Aria-lul-),pichet, in j ud.
la N. spre S. Riul Gemineaua

udA poalele sale de E. si Geamana pe cele de V.
R.-SArat, pl. Orasulur. Vez! Arialur-Dinutl.
Diocheti, com. rur., in pl.

NouA, com. Cochirleni. Se desface din Movila-Mare; se indreap-
t spre V., urmind directiunea
de la N. -E.
cAtre S. - V.
si
se deschide in stufuI Ivranes,

dupA un drum de 2 kil.; la
E. se aflA dealul Uzum-Amet ;
e tliat de Valul-lur-Traian pe
la N. si de drumul Ivranes-
Cochirleni pe la S.; este situat in partea vesticl a plaser

si cea sud-vesticA a com. Este
acoperitA cu pAsunT si stufisurr.
Dinul (Mou-), movil, situatI la

S.-E. de com. Rusetul, judetul
BrAila, la 2V2 kil. de com. Rusetul.
Numdrul caselor de locuit e

de 302.
Are o bisericl parohiall, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
cAtunui Diocheti si una Hall in
satul Sperieti, cu hramul Sf.
loan.
Copir cu virstA de scoall sunt
133, din carT urmeazA numar 14
la scoala din com. Movilita.
Cerna-d.-j. Strbate comuna de
Dinu (Valea -luI - Mo-), vale,

in jud. Constanta, pl. Silistra-
tirt carte 116 persoane (103

bArbatT, 13 femer).
u-,
sita, jud. Putna.
Budgetul comuneT pe anul fi-
nanciar 1893194 a fost de ler

4311,94 la veniturr si de ler
4302,44 la cheltueli.
Vite sunt : 2001, din care :
561 bol, 146 vacT, 153 ea!,
it000 or, x39 capre si 207 rimAtorr.
In anul x893, cultura viter a

fost pe 11352 hect., producind
25000 leT.
In comunA sunt: I antreprenor de accize, 4 fierarT, 2 morar!, I drciumar, I rotar, 39

fabricr de rachiti, 1 brutar, 2
lemnarr si 3 comerciantr diferiti.
Este asezatA pe un deal ce

este despArtit de Dealul-Crucer
prin ptriul ZAbrAutul.
Distanta comuner de resedinta
suprefectureT MArAsesti e de 3
iar de capitala judetuiur

de 31 kil.
Comuna Diocheti se compukif.,
ne din cAtunele : Diocheti (unde

e si resedinta primArier comuner)
Bolotesti si Sperieti.
Populatiunea com., dupA cel
din urmA recensAmint, e de 297
fam. sati 1071 sufl. (552 bAr-
Diocheti, sat, in com. DrAguseni,

jud. Covurluiii, pl. Zimbrul, a-
sezat pe valea si dealul Diocheti, in partea vesticA a resedinter comunale. Are o populatiune de 184 fam. sat 843
locuitorl. PAnA la 1 Martie 1886.
Diocheti formar' comuna a parte.
In mijlocul acestur sat se aflA
o ripA, numitA Ripa-GAIAtenilor,
nume ce se sustine el i-ar veni

din timpurile vechr cind, de frica Turcilor si a TAtarilor, multr
batr, 519 &niel). Aceast populatiune se imparte ast - fel:

381 neinsuratT, 594 insuratr
gAlAtenr isr gAsiati aicea loc de
si 96 vAduvI; 1057 RominT, 4

Rus! si Io de diferite nationalitAtT; 1057 ortodoxr, 4 cato-
Diocheti, mofi e particularA, de

1510 hect., jud. Covurluiti, pl.
scApare.
ZimbruI, com. DrAguseni.
Dinul, munte, in jud. R.-Srat,
licT si Io mozaicr; 315 agricul-
piala Rimnicul, com. Bisoca. E

asezat la hotarul judetulur cAtre districtul BuzArt si intre co-
tor!, 8 meseriasT, 5 comerciantr,
Diochetilor (Dealul-), a'eal, in
avind profesiunT libere, 41
cuprinsul com. DrAguseni, jud.

Covurluiii, pl. Zimbrul.
muncitorT si 32 servitorT.
www.dacoromanica.ro
MOCHETE LOR (VALEA-)
DITEI (MOVILA-)
121
Diochetilor (Valea-), vale, core-
catre S. E. $i apoT catre E. Satul
spondent a dealuluT cu acelasT

nume, jud. Covurluiti.
nerala de la S.-V. spre N.-E.,
Molceova se afla situat in par-
brazdind partea de E., a pla$eT
tea N.-V. a acesteT val', iar drumul comunal Molceova-Cocargea
si cea de S.-V. a comuneT.

Se intinde d'alungul vaeT Ce$me-
o strabate aproape in intregime.
Culac. Din el se desface dealul
Dionisie (Petera-lu-),pefterd,
In jud. Buzati, com. Boziorul,
In apropiere de fostul schit Sf.
Gheorghe, sapata in vtrful uneT
ramificatiT a munteluT CruceaSpataruluT, constind dintr'o stinca ascutita si anevoioasa de suit.
Traditia o atribue unuT pustnic,
Dionisie Turcatorul, care a sapat-o $i a locuit inteinsa.
Diordingi-Orman, a'eal, in jud.

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Cocargea si Enigea, cu o directiune generala
de la E. catre V., mergind paralel $i pe la S. vaeT Diordin-
Ciatal-Orman. Are o inaltime

de 172 m., dominind satul Ca-
Diosti, com. rur.y in jud. Romanati, plasa Ocolul, formata din

satul Cu acelasT nume, asezat
pe un teren ses, argilos si fer-
ranlic, valea Ce$me-Culac, dru-
mul com. Para-Chioi-Caranlic.
Este acoperit cu padurr si
Este dispus pe treT linil.

Se invecineste la V. cu Vijutil.
le$ti $i la N., cu Draghiceni. Se

afla la 1 i kil. spre V. de Caracal, pe $oseaua Caracal-Craiova.
PadurT si cringurT inconjoara
fi-
flete.
Disca, localitate isolat, in jud.

Buzar', com. Gura -NiscovuluT,
cat. Cirlomanesti ; aci e un mic
deal din care Tes o multime de
izvoare cu apa !puna de baut.
satul la N. si S.
formeaza pe o intindere de 3112
Are 333 familiT, san 1379 suflete, din carT 248 contribuabill;
sunt 682 barbatT si 697 femeT ;
581 casatoritT, 792 necasatoritT;
122 persoane stiii carte si 1257
nu stiti.
kil. Are o inaltime medie de

130 metri. Este acoperit pe o

1886-87 a fost de 4730 leT la
parte, si anume pe cea vestica, de
veniturI $i 4692 leT la cheltuelf.
pl. Macin, com. Greci; izvoreste

din poalele vestice ale dealuluT
pasunT; lar pe cea estica de pa -
Vite marT sunt 996, vite micT
Co$lug ;
dure, numit ca si dealul. Din

acest deal, spre S., se desface
1664 si porcT 702.

In comuna este, o scoala primara., conclusa de un invattor
strabate cimpia Derment-Sirta,
gi-Orman, al cartn mal sudic il
dealul Dechilitas-Bair-Sirti.
Diordingi-Orrnan, pdarure,
in
jud. Constanta, plasa Medjidia,

com. Cocargea. Acopera toata
jumatatea de E. a dealuluT cu
Distei (Valea-), vale, seaca si

nisipoasa, in jud. Buzati, com.
Gura - NiscovuluT, cat. Cirlomane$ti.
Ditcovul, vale, in jud. Tulcea,

se indreapta. spre S.,
in directia N,-E. spre S.-V.;
brazdind partea rasariteana a
si frecuentata de 70 elevI (60

bletT $i to fete) din too copiT
(6o bletT si 40 fete) in virsta
de scoall.
piase $i a comuneT, $i, dupa un
drum de 3 km., se arunca in

Apa-CalistrieT, pe stinga, mal
sus de satul Greci.
acelasT nume. Este compusa din
Are 2 bisericT : Sf. Nicolae

(1868) si s-tir VoevozT (1877),
Diti-Ttarul (Valea-lui-), tes,
ultnI si mar ales din fagT.
deservite de 3 preotT $i 4 cin-
putin deprimat, in jud. Buzati,
taretT.
com. Glodeanul-Sarat, pe mo$ia
In cuprinsul com. se afla : magura Diostenilor, magura 1-lirca,
Glodeanul. Acoperit cu setna-
Diordingi-Orman, vale,
jude-
tul Constatita, in plasa Medjidia, pe teritoriul comunelor

Enigea si Cocargea.
Se in-
tinde pe de o parte printre

dealurile Rabagi, Giatri - Bair,
Diordingi-Orman si Buiuc-Mezarlic-Bair ; iar pe de alta, printre dealurile Cesme, Canli si
PiribeT. Din spre N. primeste

valea Cesme-Cula, iar din spre
S., valea Ioi-Ceair, (care trece
prin satul Cocargea). Directiunea sa maT intii6 e de la N.-V.
lid678 Mande
a-Be$icutef, locul Motea unde

spun batrnif ea a fost o bise-
naturT.
Ditei (Lacul-), lac, in judetul

R. -Sarat, pl. Marginea-de-Sus,
com. Lacul-luT-Baban, in partea
rica, $i Dealul-Nucilor, unde, se

zice ca. a fost maT de mult sat,
$i unde s'el gasit banT vechi si
sparturT de oale.
Distrail, deal, in jud. Constanta,

pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
com. rur. Caranlic. Se desface
din dealul Para-Chioi. Se intinde
spre N., avind o directiune ge-
de V. a comuna, pe dealul
Constandoiul. Contine caracucla
mas-unta, ce se vinde si se consuma in localitate.
Ditel (Movila-), movilel, in jud.

Buzati, com Glodeanul-Cirlig,
catunul Cazota, numita ast-fel
16
inliomy Geogrojic. Poi. III.
www.dacoromanica.ro
DITET (VALEA-)
dupa Dita - Mocanul, care
DIUDIUL
122
tsT
avea tirla ad.
In raionul comuneT este o

moara ca abur!.
Are o scoala, frecuentata de
Diei (Valea-),vale,In j ud. Buzar],

com. Beceni, catunul Ocea. Incepe din localitate si se scurge
n Valea-OciT.
113 copiT (107 baetT si 6 fete),
cu virsta de scoala. Cu intretinerea personaluluT se cheltueste

anual 1728 leT.
titi carte 42 barbati si 4 fe-
Diteti, com. rur., jud. Prahova,

pl. Filipesti. Aceast comuna
dateaza din timpul luT
Viteazul si s'a infiintat spune
legenda
din soldatii acestuT
viteaz domn, la reintoarcerea lor
din Transilvania.
Este situat pe loe ses, sub
mer.
In fundul vale! Cervenia, pe

proprietatea d-nei Maria C. Filipescu, se gasesc multime de
carbunT de pamint. Pana acum
Padure, Moren!
dejos.
i Margineni-
Diteti, deal, com. Ditesti, plaza

Filipesti, jud. Prahova, pe care
se cultiva 36 hect. vie.
Ditoilor (Vlceaua-), znYlcea, iz-
voreste de la V. de com. Mereni, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt
si se varsa in &la Eiul, pe

tarmul drept, tot in raionul comune! Mereni.
3 anT ati fost aci carierT de c5x-
bunT, dar din diferite imprejurarT azT nu se mal exploateaza.
Ditoiul, vale. Vez! Bodi, judetul

Vilcea.
poalele dealuluT Rosioara si pe

ambele malurT ale piriuluT Rosioara, la 26 kil, departe de ca-
Pamintul e prielnic la toata

cultura. Dintre pomr roditorT Diucul, deal, in jud. Constanta,
pitala judetuluT si la 4 kil, de
duzI, 50 ciresT, 1008 nucI

50025 prunI.
Comerciul se exercita in comuna de 5 circiumarT.
resedinta plaseT.
Toata suprafata comuneT e

de 1420 hect.
La inceput aceasta comuna
a fost situad pe Dealul-PiscuriT.
Se compune din 2 cltune:

Ditesti i Rosioara, avind o populatie de 364 familif, sa5 1466
suflete, din carT : 734 barbatT
732 femeT, in care infra si 153
familli de TiganI. Locuesc in 330
sunt : 1650 merT, goo perr, 315
Budgetul comuneT la veniturT
este de 3155 leI si la cheltuell

de 2749 le! anual.
Patru sosele lnlesnesc comunicatia: spre E., cu
Filipesti; spre N., cu Filipestide-Padure ; spre V., cu Moreni
spre S. cu Margineni-de-Jos.
Spre N. de comuna se
case.
in-
pl. Medjidia, pe teritoriul com.

rur. Rasova, i anume pe acela
al cAtunuluT sal Vlah-Chioi; face
parte din culmea Vlah-Bair ; se
desface din aceasta culme de

la virful numit Vlah-Chioi ;
se
indreapta spre S., avind o directiune generala de la N.-E.

spre S.-V., brazdind partea ves-
tia a plaseT si cea sud-vestid

a plaseT si a catunuluT. Se sfir-
seste pe malul estic al
baltiT
Sarpul (o parte sudica a baltiT

Vederoasa). Este stincos, ceca-
tind dealurile : Zidurile, Lamba,

Cioclesti, Cocoanele, Bartosul,
Catuneanul, Mgura i PiscuriTluT-Vacalie, toate ca directia
ce face O. malurile baltiT Sarpul

sa fie inalte i pietroase. Se ridica pana la o inaltine de 130 m.,
e deservit de un preot.
Mar de agricultura, 80 locuitorl se mal ocupa cu dulgheria, zidria, rotaria, iar Ti-
catre S. si E. PoenT sunt : Pie-
valea PolucheT-Ceair i drumul
trarul, Morareasa, Calimanul,

Seaca i Dumbrava. Pe dealurT
sunt plantate vi!, prunT, nucI
comunal Aliman-Rasova ; este
ganiT sunt lutarT, rudarT i fierarI.

improprietarit 255 locuitorT, dupa legea rurala din 1864,
merT; parte din ele serva si de

pasune vitelor, fiind distruse de
pe mosiile d-lor C. Filipescu

Maior Misu, cind
dat
380 hectare pamint. Produsul
munceT l desfac la orasul
Rosioara, iar pe la E. de riul
Vite sunt: 21 ca!, 16 epe,

190 bol, 123 vacT, 119 viteT,
676 oT si 258 pord.
lea-Pripon, Tabalanul iSovaita.

Filipesti- de- Tirg, Filipeti - de-
In comuna e o biserica, fondata la anul 1882 de locuitoriT

satuluT, prin contributiunT benevole ;
filoxera.
Prin centru e udata de pirtul

Provita (Prahovita), afara de
valcelele : Cervenia, Valea-NeaguluT, Valea-de-sub-Magurd, Valea-PopeT, Valea-luT-Mihalti, Va-
www.dacoromanica.ro
dominind ast-fel balta Sarpul,

acoperit cu tufdrisurT, ce sunt
niste resturT din intinsele pldurl de odinioara, i ca finete.
Diudiul, sat nog, infiintat la 1879,
facind un trup cu satul Heciul,
jud. Suceava.
Diudiul, fost sat, pe mosia Heciul, jud. Suceava.
Diudiul, deal, pe care se
afla
fostul sat cu acest nume, jud.

Suceava.
DIUDIUL
DiLMA
123
dcal , in com. Dolhesti,
Miga, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul-
latie la 17 Dec. 1886, in jud.
jud. Suceava, acoperit de padure de fag.
d.-mj., com. Caloparuk Are 439
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritorul com. Marsilieni, a 9 kil.
Diudiul, pIrlu, in com. Dolhesti,

afluent al
Suceava.
omuzulur-Mare, jud.
suflete, 225 barbatr i 214., femet. Locuesc in 81 case si 31

bordee. Copiir din sat urmeaza
fiietatulur sat cu acelasT nume.

judetul Suceava
Dilga, japfe, jud. Brila, intre
locul pe care a fost vatra des-
format din izvorul finttner cu

acelasr nume, care pe sesul Siretulur se pierde.
Divanul-UrsuluI, deal, in partea de N. a comuner Bordeni,

pl. Prahova, jud. Prahova; e acoperit cu padure.
Dilbanul, munte, la N.-E. com.

Novaci, plaiul Novaci, judetul
Gorj, pe partea stingd a riulur
Gilortul, futre Rinca, Pietrele,
Papusa i Paltinul.
Dilboca, mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, com. rur.
15 kil., de statia Lehliu ; la it

kil. de statia Ghimpati si la 85.,
de Bucuresti.
Venitul acester statir pe 1896
la scoala mixta din satul Ca

loparul, ce este la i kil. 200 m.
departare. In anul scolar 1892
93 ati frecuentat scoala 8
baetr. Cu virsta de scoald sunt
21 copir. titt carte 6 loc.
Diudiul, fntrnl, jud. Snceava, in
spre S. de satul Marsilieni; la
privalul Dimuleasa
Pestele ;
a fost de ler 121926,10. Inaltimea d'asupra nivelulur marir

de 45,07 m
Dilga-Mare, numire ce se mar

da satulut Marsilieni.
si rezerul
serva de hotar intre
com. Ciacirul i Vizirul.
Miga, mofie, jud. Dolj, pl. Jiul-
Dilga-Mick sat, in jud. Ialomita,

com. Marsilieni. Este situat pe
d.-mj., com. Calopdrul, satul

Dilga ; apartine bisericel Sf.
tarmul drept, la 2 kil, de fiul
Treime din Craiova.
Brdganul. De satul de rese-
Ialomita si sub coasta cimpulur
dinta este la o departare de un

kil. spre E.
Are 28 familir.
Vite sunt: 120 bor, 91 car,
609 or si 8o porci.
Miga, pddure, in jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul
Dilga, a Domeniulur Coroaner

Segircea. Inainte apartinea Statullir. Este amenajata. Esente:
stejar, cer i Omita, aceasta
Dilgov (Valea-), deal, in jud.
predominlnd. Intinderea padurer
R.-Sarat, pl. Orasului; se des-
este de Hoo pog.
face din Dealul-Perisorulur ; braz-
Dilbocita.
Dilbocita, conz. rur. i sat, in jud.

Mehedinti, la 30 kil, de orasul
Severin. Are o populatie de 756
locuitorT,
din carr 126 contri-
buabilr. Locuesc in 132 case.

agricultura, cresterea vitelor
fabricarea varulur. Locuitorif po-
sea: 18 plugurr, 76 care
cu
bol, 6 asirte Cu ca!; 160 stupi.

Prin comuna Dilbocita trece
soseaua comunala Ilovatul-Dilbocita.
Are o biserica deservita de

preot i 2 cintArqi.
Budgetul este la veniturr de
773 ler si la cheltuelT de 627 ler.
Vite sunt : 456 vite marr cornute, 18 cal, 400 oi, 500 capre
i 290 rimatori.
Dilga, peidure, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, com. Marsilieni ; are o suprafata de 'o hect.
cu esentele : stejar, ulm si anin.
deaza partea de V. a comunelor

Bontesti, Blidare si Cotesti; se
intincle d'alungul piriulur Valea-
Dilgov. Este acoperit cu vil si

semanaturr.
alga, fria, in jud. Dolj, plasa Dilgov (Valea-), pirlu, in jud.

Jiul-d.-mj., com. Caloprul, satul
Dilga, ce izvoreste pe teritoriul

comuneT, curge cu directiunea
R.-Sgrat, pl. Orasulur ; izvoreste

din Dealul-Perisorului ; merge
d'alungul dealuluIValea-Dilgov;
de la V. spre E. si se varsa
pe malul drept al riulur Jiul.
udd comunele Costesti in par-
Are un pode t pe dinsul in satul

Dilga. Curge prin valea Dilga.
Rimnicul, ceva mar sus de catunul Ceardac, al com. Golesti.
tea de S. si se vars1 in riul
Dilga, vale, in jud. Delj, plasa Mima, com. rur. i sat, in jud. MeJiul-d.-rnj., com. Caloparul, pe
care este situat com. si prin

care curge piriul Dilga.
Dilga-Mare, stalie a cdel ferate

Bucurestr-Fetesti, pusa in circu-
www.dacoromanica.ro
hedinti, pl. Closani, la distanta

de 48 kil, de orasul Turnu-Severin, lar de Baia-de-Araml, resedinta plaiulur, de 20 kil. E situat pe dealun. Formeaza com.
cu catunele: Runcsorul, Dealul-
DILMA
DIMBOVICEANCA
124
de-Rudina si Simsca. Are o po-
pulatie de 700 locuitorT, din

carT l'o contribuabilT. Locuesc
in 136 case.
14 care cu bol, 1 caruta Cu cal;
89 stupT cu albine.

I preot 51 2 cintaretT; o scoall,
conclusa de I invatator, frecuentata de 30 elevr.
Budgetul comlineT la venituri
este leT 511, iar la cheltuelf de
272 leT.
Numgrul vitelor in aceastA
ziorul, cat. Corneanu. Contine

multa sare.
Mima, cultninalie a
munteluT
Dimboiti, deal, care se intinde in
Dilma, in jud. Buzad, com. T'ir-
covul. E punct trigonometric.

Din virful sad se vede orasul
directie N.-V. de la Tataresti

la Corni-d.-s , in partea de V.
in raionul com. Com, plasa
BrAila.
Berhecid, jud. Tecucid.
Mima, ramificalie a munteluT
Atit com. alma, cit si catunele sale, sunt legate de com.
Dimbova, cdtun, jud. Gorj,
pl.
alma, in jud. Buzad, com. Trestia. Sub poalele sale a fost situat
Ocolul, comuna Carbe5ti, in par-
mal inainte satul Trestia, de

unde apoT s'a mutat pe locul
de com. sa. Numirea o are de

la piriul Dimbova, ce o uda
unde se aflA astA-zT.
d'alungul si care se varsa in
tea stingA a Pulul i spre S.-V.
PI.
com. este de 1539: 360 vite marT
cornute, 19 cal, 400 oi, 500 capre si 260 rimatorT.
ni-d.-s., Corni-d.-j., directie in

V.-E.
D'hila, colina-, in jud. Buzau, com.

Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa-
E situat pe o culme de deal,

ramificatie din partea de V. a
ovarna-d.-s. 51 Rudina prin sosele comunale.
Dilma,(Gruiul-Muerilor),deal,
in jud. Gorj, com. Schela, plaiul
dealuluT Bran 5i aproape de soseaua nationala Filia5i- Pietrosani.

Cele mal principale dealurT

din aceasta com. sunt: Jidovina,
Tarnita, Virful-PopiT si Virful-
Vulcan. E situat spre N. com.
din carT 30 hect. padure, 40
Pe acest deal se afla numal
hect. arabile.
paclurl de fagT.
Numirea de Gruiul-Muerilor o
30 care cu bol, i8o vite marl
Vilculestilor.
Ca loc istoric in aceasta com.

este pe Dealul-Vilculestilor, Virful-PopiT,pentru ca aci se afla niste
urme de ziclariT vechI in pamint,
unde s'a gasit monede si pietre

cu inscriptiunr, din care una a
fost luata si pus in temelia bi-
durea Bradul si Badeni.
are din vechime.

Mima, culme a coasterBaraganuluT, in jud. Ialomita, plasa Jalomita- Balta, pe teritoriul com.
Hagieni. Este situata spre E.
de satul Gura-Jegalia.
sericer din aceasta comuna si

conservat pana in anul 1892, DlIrria,pdure, in jud. Buzad, com.
Aprifie, cind pentru importanta
Bozioruli are 23 hect.; face un
inscriptiuneT ce purta, a fost
corp cu Corneanul si Posobeasca.
LocuitoriT posea : ro plugurT,
cornute, 12 caT, 87 or 5i capre

si roo porcT.
se face prin soseaua comunall,
care o pune in legatura cu co-
muna sa, 5i prin soseaua nationala.
Are 1 bisericl de lemn, fondata de locuitorl, in anul 1792,
deservita de 1 preot si
t cin-
taret.
ridicata si trimisa MuzeuluT, unde
se conserva astazT.
Dilma,pd dure, In jud. Buzad, com.

Ocialle; are 120 hect.; e proprie-
Mima, catend de munit, jud.

Buzad, care se ramifica In comu-
nele : Boziorul, dalle, Cnesti,

Policiori, Piclele, Tircovul si
Trestia, servind adesea si ca
hotar intre dinsele si culminind
In mal multe virfurT, toate cunoscute sub numele de Dilma.
E avuta in sare.
tate mosteneasca in devalmasie

cu casa Heraru.
Dilma, pddure, In jud. Buzad,

com. Trestia ; are 50 hect.
Mime (Gogou1-), culminafie

a colina Dama, jud. Buzad, com.
Tisaul.
Mima, culmina* a muntelui Dimboaiel (Valea-), vale, jud.

Mina, In jud. Buzad, com. Bo-
Tecuciti; desparte satele: Cor-
www.dacoromanica.ro
Dimbova, pirig, jud. Gorj.
Iz-
voreste din Dealul-luT-Bran, din
coasta despre V. Curge, spre

S. - V., ucla catunul Dimbova
si se varsa in XI, la PodulPoener, pendinte de com. Rovinari. Ca mijloc de trecere
peste dinsul, e podul de lema
dintre catunele Carbesti si Talvesti, intretinut de comuna.
Dimboviceanca, 1mq/e, in jud.

Buzad, com. Gageni-Vintileanea,
cat. Sahazeni.
DIMBOVICEANUL
125
Dimboviceanul, veche numire

a satulul Lata, jud. Ialomita,
plasa Ialomita-Balta.
DiMBOVITA (JUDED
MI; i intre 440,30' si intre45,28,

latitudine nordica. Judetul
bovita se invecineste spre E.
cu jud. Prahova, de care se

Dimboviceanul, pcidure, in jud.
Ialomita, plasa Ialomita-Balta,
Ruga satul Pribegi.
Dimbovicioara, sat, jud. Dimbovita, plasa Bolintinul, cat. com.
Titu.
desparte spre N.-E. cu muntiT

Omul i Caraimanul, piscuri ale
Bucegiului, naaT jos Cu muntiT
Furnica,Paduchiosul, Plesu, Pieuva, Gurguiatul, Secatura, Poiana-Lupulur, Mgara, Sultanul
altiT; spre E. si spre S.-E.
serva de hotar intre Prahova
Dimbovicioara, loc izolat, jud.

Muscel, in apropiere de petera
Dimbovicioara.
Gura Pesterei se afta la 861,2
Dimbovita o mica distanta

piriul Cricovul-Dulce. La V.
se invecineste cu jud. Muscel,
si
ginea-CirliguluT, Surl ele, Dichiul ;
In dreptul acestor din urna doi

muntl (Surte i Dichiul) se afta
muntele PAduchiosul, care este
cam limita intre jud. Dimbovita
Prahova, si care se pogoarA
cu poalele luT pana in apa numi-
ta Izvorul, afluent al PrahoveT,

care curge ca i Prahoval chlar
prin com. Sinaia. Tot pe partei
estica a judetului mal sunt muntiT Oboarele, numit si Pletrosita, care
este mal sus la N.
si nu trebue confundat cu com.

Pietrosita ; Nucetul, Blana, Lapticul i Cocora se afta muntele
Furnica, care este intre Prahova
metri d'asupra Marir-Negre si

774,2 m. d'asupra Bucurestitor.
de care se desparte o mare parte

prin muntif Meterezul, MuchiaLeota, Marginea - Domneasca,
Plaisorul, Valea-Brebul i alth ;
se afl. Omul, care este un pise
Dimbovicioara, pefter, jud.
la N. se invecineste cu Tran-
al Bucegiului.
Muscel, pe riul Dimbovicioara,

la hotarul despre Transilvania.
silvania, despartindu-se prin cul-
b) Muntil pe partea stingl a
mea Carpatilor ; la S.-V. se in-
Este mult vizitata in timpul

vera In l'AM el omul intimpina stalactite in forma stru-
vecineste cu jud. Argesul, la
IalomiteT, mergind dela Moroeni

In sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele
gurelu i alte forme de o albeata

exemplara.
Drumul dela Ruega- la Pes-
tera se face numal pe apa

acestui rit. De o parte si de
alta a acestui ria sunt niste
munti inalti de piatra cenusie,
l'ara niel o inclinare spre apa
S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu

jud. Ilfovul, ne avind cu aceste
din urm treT judete mal miel*
un hotar natural, afara de o
mica parte din Arges, care desparte pe Dimbovita de judetul
Vlasca. Judetul Dimbovita are
o suprafata de 365.220 hect.

pAmint. Clima sa este variata,
dar sanatoasa. Vara de
si in
acoperitT cu brazT.
partea cimpoasa a judetultil este
In apropiere de Petera catea
multa cldura, la munte
Dimbovita, In Virful ObirsieT
Raciul; intre acesti din urmA
doi muntl este riuletul ValeaRaciut ;Cufuritul i Rateiul, tare

care se afta piriul Cufuritul
Lespezi, intre Lespezi i RAteiul
este piriul Brateiul. Pe cite trele
aceste ape, axila pe Valea-RaciuCufuritul i Brateiul sunt
ferestrae de Wat scindurl ; Zanoaga, Lucacila, Deleanul, Plaiul-Mircei, Tatarul, Padina, Colti,
Marina i Doamnele. Batrina
apropiere de Piatra-lur-Craii1
se varsa-in riul Dimbovita, spre
clima este temperat., asa ca in

toate verile muntif acestuT judet
sunt vizitatT de multa lume. PAmintul este fertil, creste tot felul
de animale, si produce vegetale
tninerale. Jud. Dimbovita este
N.-E, de Rucar, ca la 3 kil.
mal mult de jumatate muntos
Dimbovita, Jude;, care si-a luat
se pot numi de la com. Moroeni
numeledupA riul Dirnbovita, ce-1
in sus. Intre acestia eel mal
uclA de la N.-V. spre S.-E., tre&Id aproape prin centrut judeJudetul Dimbovita se afl
insemnati sunt :
a) Muntif dela Moroeni in sus,
merge din ce in ce descres-
cum mere pe matca Ialomiter
In
situat in partea muntoasa
la dreapta spre E.: Plaiul-Domnesc, Priporul, Gilma-Ialomitei

in drep tul PriporuluI in partea
aceasta petera., la 20 pasi de

manAstire, este o cruce, de la
care nu se poate merge mal
de V. Brindusi, Orzea, Mar-
departe, fiind intunerec.
se ingusteaza.
Dimbovicioara,r1ufor, j ud. Muscel ;
izvoreste dela hotar, din
si deluros ; principaliT munti irisa
a.
tara rominesti intre 29,48' 0

intre 230,37' longitudine estica,
socotit dupa. meridianul Parisu-
www.dacoromanica.ro
Doamnele se invecinesc cu
Obirsia, al cal-0r proprietarl sunt
din Transilvania. In virful Padiner este vama numita. Strunga,

trecatoare in Transilvania la
vama austro-ungar Gutanu. Sub
muntele Batrina este manastirea Petera-Obirsei subt o deschizaturA naturan, lungl ca de
I50 metri si care deschizAtura
citad pana ajunge a.sa de mica,
cit abia ese un izvor. In
DIMBOVITA (JUDET)
DimBoinTA GuDETT
126
c) Muntir apusanT, san cer apro-
si Sabarul ifi stinga, format din
piatl de Muscel: Orlea, Vaga,
Ciorogtrla si Rastoaca, iar a-
.5.iseni, mar
nu exista padurl ; in pl. Ialomita :
Ratuneiul, pe unde- se zice ca a

trecut Radu-Negru cu trasura ;
Marginea-Domneascd, munte intre Orlea si Vaca; Leaota, unul
ceasta din Valda-Cobia, Valea.Suta si Potopul, care si el este
toso hect la Bolovani, 50 hect.

la Podul-Barbierulur, 50 la Cor-
format din maT multe 01-ale. Din
ndtel, 250 la Frasinul, 52 la
suma de 365220 hect., supra-
din muntir cer mar marl a! judetultd, care inclina jumatate
fata totalA a judetuluT, 268573

hect, este numaT pamint arabil,
52259 hect. este pAdure; lar
44388 hect. coprinde satele, cAtunele, ora.sele, rlpile, muchile,
albiile flurilor, bdltile, sencile
si toate locurile nearabile si arg.
Ghergani, 800 la Marcesti, too

la Mavrodin, 750 la Vizuresti,
spre Rucar, jud. Muscel si jumatate spre riul Ialomita, jud.

Dimbovita; Mitarcia, utila, Dudele-MarT si Dudele-Micr. AcestI
do! din urma formeazd unghiul
de Maruntisuli si
117 hect. la Boanga si altele.

Judetul Dimbovita, mar in
toate comunele plaiurilor unite
Dimbovita-Ialomita si a plasilor
unite Dealul-Dimbovita, produce
Ilie, Podul-cu-Florile este un pla-
Znoaga si all ; 2000 hect, la
multime de prune, din care se

fabrica tutea de o buna calitate
si in cantitatt enorme, ceea ce
face ca acest judet sa fie filtre
cele d'intiiu ale tare! mal abondente in tuica. Vinurl produce
acest judet in dealurile : Doicesti, Aninoasa, Viforita, Razvadul, Bucsani si altele.
tou frumos plan orizontal pe
com. Valea.-Lunga ; 770 hectare
Animale se cresc in acest
virful Zdnoager, inconjurat de

jur-imprejur de colt1 de plata
foarte inaltr si unde se zice ca
la Glodeni, 250 la Podurl; in
ar fi fost niste Doamne refugiate,

pe carl urmarindu-le si aflindu-le
ad Tatarif, ele n'aj voit a, se
2500 hect. pe muntir Colibasi
judet, ce, bol, vacT, or, si mar

cu seam capre multe mar prin
toate com. plaiurilor si plasilor
unite, adica in partea de N. si
din centrul judetulur, de aceea
preda si s'ati aruncat in prdpastie.

Virful-cu-Dor se da
350 hect. la Runcul, 550 hect.
ara, ad in vechime se gaseau
Scheiul-Episcopier, 600 Scheiul

Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j.,
1450 Vilcana-d.-s.; in pl. Dim-
prin acest judet si capre sal-
bovita: 3500 hect. la comuna

Butoiul, 1175 la Cdpriorul si
Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si

Glodeni ; pucioasd, la com. erbanesti - Podurile, Bezdeadul,
Glodeni, Pietrosita, Virfurile si
dintre Leoata, judetul Muscel,

Transilvania si muntir de litiga
riul Ialomita, ei ocupa punctul
despre N.-V, al jud. Dimbovita.
Ca trecatoare, d'ara de Strunga
mar sunt in jud. Dimbovita si
potecele : Strunga-Mica si Sint-
In Virful muntelur Oboarele. Acest Virf-cu-Dor este plin de florI

frumoase in timpul verer si are
privaste spre Prahova si Ploesti. Judetul Dimbovita are multime de muntr, dealurr si piscurt
si dela Moroeni in jos; insa de

mal putina importanta. Judetul
Dimbovita este udat de o multime de riurr, precum : Dimbovita cu afluentir sal Valea-Lungd,
Valea-Tiset, Valea-Barbuletultn,
Riul-Alb, Ilfov, Colintina si Ilfovatul, lalodita cu afluentir saT Talomicioara (estica), Valea-Lupulur,
Bizdidelul, Razvadeanca, S'A.-
nicul, Pascovul, Crivatul si Cricovul, in stinga, Ialomicioara (vestica) sau Valea-Rimniculur, care
se zice si Valea-VaceT, Vilcana

si altele, in dreapta ; Argesul cu
afluentir sal Neajlovul in dreapta
pddurT. Pddurile cele maT insemnate din judet sunt : In plaiul
Ialomita: 9680 hect. pe muntir

Blana, Piscul-BraziT, MAgurile,
Brindusile, Cocora, Dichiul, Plaiul-Domnesc, I_Ipticul, Plaiul-
Mircer, Nucetul, Oboare, Surle,
plaiul Dimbovita: 1350 hect. pe

muntir Mitarcea si Pretrele-Albe,
la marginea de N.-V. a jud.,

1750 hect. la com. Izvoarele,
Ttarani, 72 t hect. la Gheboeni,

323o,hect. la LudecT, 1022 hect..
la Manesti, 380 hect. la Priboiul,
si marca judetulur, este o cdpri-
batice.
Minerale se afla: sare, la com.
Visinesti ; puturr de pleura la
1450 la Rinciciavul, 175 hect.

la Valea-Caselor ; in pl. Dealul:
867 hect. la Adinca, 254 hect.
la Cazaci, 282 la Doicesti, 400
hect. la Habeni, 500 hect, padurea luda, mosia Racovita,
4300 hect. la Ocnita, 250 hect.
Glodeni, Colibasi, Vilcana, Ocnita si Visinesti ; carbunT de
la Gura-Ocniter, 860 hect., la Raz-
pretre de moard, la PietrarT ; var,
vadul, 850 la Latinga; in plasa
la BrAnesti, Izvoarele, Runcul,

'pita, Visinesti, Vilcana-Pandeli,
Sacueni, Buciani, Comisani si
Cobia : 500 hect. la Valea-Mare,
180 hect. la MatAsarul, 270 la

Dragodana, 700 hect. la Petresti,
200 hect. la Petroaia, 1710 hect.
la Suta-Seag, 639 hectare la

Uliesti; in pl. Bolintinul, afara
www.dacoromanica.ro
pamint la otinga doua mine

In exploatare, la Glodeni, la
Moroed in pAdurea statulur din
muntele Brindusele ; gips, in marl
cantitatr la Pucioasa si Vilcana;
altele.
Mara de industria domestica,

se afla in judet o mare fabrica de
praf de pusca, unica fabrica a
DIMBOV1TA (JUDET)
DiMBOVITA (JUDED
127
tare de felul acesta, care este

in partea de N. de Tirgoviste,
pe malul sting al Ialomiter, pe
producte mal este gara Titu
soseaua nationala Tirgoviste-Pu-
tirgurile rurale CornAtelul si

Gaesti la Sf. Maria saa 8 Septembrie. Voinesti la 8 Noembrie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voinesti la FloriI, Baleni la 24 Iu-
cioasa-Transilvania si unita cu
o cale ferata cu Tirgoviste. A-
ceasta fabrica este in catunul

Laculetele, com. Glodeni, pla-
iul Ialomita. Mara de aceasta

se mal afld : o fabrica de sfoff
si fringhir in com. Gura-Foad;
treI fabricr de Mina si gris cite
una prin Gdesti, Bolovani (comuna Cornetul) i doua. in Tirgoviste ; cinc! fabrid de spirt,
una in Gheboaia, una in Boteni, una in Bolovani i dota
in Tirgoviste ; 12 moj de abur!,

prin diferite comune ; 127 morl
de apa ; 7 pive; o dirsta pentru baterea tesaturilor de lind ;
ferastraa de taiat scindurI

In Manesti, unul in Batesti, unul in Branesti, cinc! in Moroeni, cite-va in Runcul, cite-va
pe riurile : Cufuritul, Brateiul
si Valea-RaciuluI si in alte locurT; fabrid de oale si fel de
fel de vase de pamint la Draglesti si la Dragomiresti ; fa-
brid de cosurI de rachit
la
Dragomiresti, de unde se duce

la diferite bilciurl ale tare"; rotarie, in Tatarani i alte comu-
unde este mare schela de desfacerea cerealelor. Apo/ mal sunt
Petresti d.-j. i apoT intra in

Vlasca; soseaua judetiana
Cimpulung, care trece pi-in comunele: Dragomiresti, Gheboeni, Izvoarele, Voinesti, Gemenea si apm intra In Muscel,
soseaua judetiana Tirgoviste-
Ploesti, care trece prin comu-
i Patroaia la 20
nele : Razvad, Sacueni, Adinca
5i Branesti la 20
Iulie, Podurile la 27 Iulie si la
6 August.
CaI de comunicatie in Dimbovita sunt: catea ferat Bucu-
si intra in Prahova. Mara de
nie ; Pletrari
Iunie ; Gaesti
curesti-Pitesti-Virciorova cu
rile : Ghergani in pl. Jalo mita,

Titu in Bolintinul si Glesti in
Cobia; calea ferata Titu-Tirgoviste prelungita acum pana la
Laculetele ca grile : Nucetul,
Vacaresti, Tirgoviste si Laculetele,
toate in pl. Dealul ;
so-
seaua nationala Bucuresti-Pitesti ce trece prin comunele: Bildana, Lunguleti, Cornetul, Titu,
Gdesti, Badulesti
si merge la
Pitesti; soseaua nationald Bucuresti - Tirgovi s te - Transilvania
ce trece pi-in comunele Indana, Ghergani, Contesti, MirceaVoda, Ulmi, Tirgoviste, Doicesti, Laculete, Gura-Bezdelulur,
Poduri, Motoeni, Tita si de aci
prin Petrosita, Moro eni si pe al-
aceste sosele marl, mal sunt al-
tele pi-in judet ce leaga o comuna cu alta. Judetul Dimbovita pana la 1883 se impartea
in 5 plsI si dota plaiurr,
plaiul Dimbovita, plaiul Ialomita, pl. Dimbovita, pl. Dealul, pl. Cobia, Bolintinul si pl.
Ialomita ; de atuncT s'aa unit
plaiurile, numindu-se plaiul Ialomita-Dimbovita cu resedinta
in com.
erbanesti-Podurile, s'au
unit plasile din centru Dimbovita si Dealul, numindu-se Dealul-Dimbovita cu resedinta in

Dragomiresti, lar cele-l'alte aa
ramas tot ca inainte: pl. Cobia,
Cu resedinta in Gaesti, pl. Bo-
lintinul co resedinta in Titu si

pl. Ialomita cu resedinta in
In tot judetul sunt ir6 com.

.rur. si 3 urbane, adica 51 com.
rur. si una urb. in pl. Dealul-
fabricat tuica prin diferite comu-
bia Ialomicioarel (Estice), pe sub

poalele munteluI Paduchiosul la
Dtmbovita, 23 com. rur. in plaiul

Dimbovita-Ialomita, 23 comune
ne , veo 12 fabrid de gaz in
Sinaia; soseaua judeteand
rurale si una urbana In plasa
Tirgoviste si com. Colanul ; mar
goviste-Butimanul ce trece pi-in

comunele: Lazurile, Comisani.
Bolintinul i 19 com. rur. in pl.
ne ; o multime de velnite de
multe mor! de apa in Tirgoviste i altele ; costume nationale se face la Riul-Alb, la Pietrari, la Pietrosita si altele; tesaturl de linA, precum : scoarte,
velinte, paturI, plocate i altele
sa fac la Moroeni, Pietrari, RiulAlb si altele. Comerciul este
activ in jud. Dimbovita. Ca cen-
tre de desfacere prin vinzare

cumparare sunt in judet tref
tirgurr, sal orase : Tirgovistea,
care este si capitala judetuluI,
Gaesti i Potlogi-Urbani. Pentru
Habeni, Maui, Dobra, Bilcjuresti
i Cojasca, de unde se
desparte in doua: una spre S.

trecind prin Butimanul in jud.
Ilfov si alta:spre E., trecind riul
Ialomita la comuna atunul si

apoI pi-in cat. Ochiul-BouluI infra in jud. Prahova ; soseaua judetean5. Tirgoviste-Gaesti-Vlas-
Ialomita. In tot judetul Dimbovita este o populatie de 178248

suflete, adica : 7000 in Tirgoviste, capitala ud., 47415 In pl.
Dealul-Dimbovita, 35864 in plaiul Dimbovita-Ialomita, 31336 in
pl. Cobia, 30564 in pl. Bolinti

nul si 26069 in pl. Ialomita. In
Tirgoviste este un tribunal si
in judet cinc! judeclitorir de
ca, care trece prin comunele :
ocol : o judeatorie de ocol pes-
uta-Seaca, PiciorulLucieni,
de-Munte, Dragmlna, Gdesti,
Greci, Petresti, Ragul,
te plaiurl cu resedinta in erbanesti-Podurile, o judecatorie

de ocol peste orasul Tirgoviste
www.dacoromanica.ro
roIMBOVITA (PLAS)
$i plasa Dealul, cu re$edinta in

Tirgovi$te, o judecatorie de ocol
contopit cu plaiul Nuc$oara de
peste pla$ile Dimbovita $i Cobia

cu re$edinta in Gle$ti, o judeca-
data formeaza un sin gur plaig

cu plaiul Nuc$oara, avind resedinta subprefecturd in comuna
urbana Cimpulung.
Acest plaig coprinde partea
de N.-E. a judetuluT Muscel.
Se mrgine$te la N. cu Tran-
torie de ocol peste plasa Bolintinul cu re$edinta in Titu $1

judecatorie de ocol peste pl.
Ialomita cu re$edinta in Bilciuresti.
la I Aprilie 1882, de la care
In judetul Dimbovita sunt
silvania, de care se desparte
240 biserid in functie pi-in diferite comune $i catune, apoT
prin culmea muntilor Carpati ;

la E. cu jud. Dimbovita, avind
inca 24 biserid 'in Tirgov$ite, din
de limita natura1 in aceasta
care 5 sunt in ruina. Mara de

acestea maT sunt $i 12 naras-
parte $irul muntllor DimboviteT,
tirl $i anume : Dealul, Viforita,

Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea,
Butoiul, Cobia, Ptroaia, Bildana, Gaiseni $i Petera sag
Obir$ia. Preste toate aceste bi
sericI $i m5nAstirl este un pro-
topop cu re$edinta in Tirgovi$te $i mal mu1t1 proesto$I prin

judet. In Dimbovita sunt : un
gimnaziti $i 3 $colT primare de

betl $i de fete (in Tirgovi$te),
$coald primard de baetl $1

una de fete in Gle$ti, cite o
scoala de fete prin comunele :
Titu, Potlogi, Bilciure$ti, Pietro$ita, Serbane$ti $i Bezdeadul.
Pe IMg acestea mar sunt Koh'
maT in toate comunele rurale.
Dimbovita, p/asd, in jud. Dimbovita. SI-a luat numele de la

riul Dimbovita. La 1883 s'a
unit cu plasa Dealul, formind
singura plasa, numita DealulDimbovita cu re$edinta in Dragomire$ti.
Dimbovita, p/aiti, jud. Dimbovita, numit ast-fel de la riul

Dimbovita. Avea de re$edinta
Pietrari $i altd-data Brane$ti $i
de la 1883 s'a unit cu plaiul

Ialomita, avind resedinta In comuna Serbane$ti-Podurile, unde
sunt $i baile Pucioasa.
DIrnbovita, plaifi, jud. Muscel,
DIMBOVITA (PLAI)
128
ce merge paralel Cu acest rig

la S. cu plasa Arge$elul, despartindu-se de dinsa printr'o
linie care, incepind de la Dimbovita (cam din dreptul satuluT Gemenea) strabate plaiurile
pe din jos de comuna Mataul

Ora* in Riul-Tirgulul la Ompulung ; iar spre V. se mArgine$te cu plaiul Nucsoara, avind
de hotar culmea dealulur MAgura, ce formeaza pana in ampulung chiar unja de despartire
a apelor celor dota plaiurl.
Forma plaiuluT e dreptunghiulara.
Numele-T vine de la Atli Dimbovita, care-1 uda.
scape de sub privigherea vatafuluT de plaig, care le controla.

pichetele pe unde treceag el,
inteascuns obiectele felurite de
exportare oprite de guvern.
Infati$area generala a solu-
este variata $i adese de

o priveNte incintatoare. Dealurile, spre Nord de marimT
uimitoare , $i cu forme diferite, iag spre Sud directiunT
mal lainurite, parte mar dulcl,
forme mal rotunde, plerzind
chiar padurile cite o data si
luT
prefcindu-se In muscele , pe
a caror inaltime, stincile chelba$e, inlatura monotonia aspec-
tuluT $i atrag cu drag privirile

calatoruluT.
Valle, la inceput strimte $i

intunecoase, se desfac treptattreptat $i daca ele n'ar fi atit
de numeroase ca din fie-ce loc
sa se vadA 2-3, deschizindu-$1
gurile in vaina principala, frumusetea loculuT n'ar fi atit de
fermecatoare.
Culmea principall a Carpatilor, in dreptul plaiuluT Dimbovita, are la inceput directiunea de la V. la E, cu virfurile
cele mal principale Comisul si
Impdrfirea administrativd.
Plaiul Dimbovita se compune
din 41 sate, earl formeaza 15
Tama$ul, apoT schimbind brusc

directiunea spre S.-E. merge
. com. rurale : Lere$ti, Voine$ti,
Piatra - luT - Craig, la Piscul SI.

Ilie, unde se indrepteaza iarA$T
Valea-Mare, Nanae$ti, Dragos-
ast-fel pana din jos de virful
lavele, Rucrul, BAdeni-Ungureni, Badeni - Paminteni, Ceta-
spre N.-E., formind in aceasta
teni-din-Deal, Cetateni-din-Vale,
Laical, Miclo$ani, Pucheni, VA-
vita.
Ramificatiunile pincipale, earl
leni $i MatAul. Re$edinta plaiuluI, unit cu plaiul Nuc$oara,

este in Cimpulung.
Vechea impirtire a plaiuluI
Dimbovila. Plaiul Dimbovita in
secolul al XVHI-lea avea tot Intinderea de azT, afara de satele
Rucarul $i Dragoslavele, carT
traverseaza plaiul de la N. la
S., sunt patru, inchizind intre
erati atuncT ale pld$el Arge$elulde-Sus, dupa chiar cererea a-
cestor sate la Guvern : ca sa
www.dacoromanica.ro
parte hotar judetuld Dimbo-
dinsele cele treT vAT, pe carT

sunt a$ezate toate comunele acestur plait".
Acestea sunt :
I. MuntiI Dimboviter cu Atfurile : Prislopul, Rosul, Algiiul,
Runcul, Priseaca, sunt de o marime impunatoare, pe coaste paduro$T, lar pe calme Cu pa$unT
DIMBOVITA (PLAIUL)
129
ce nutresc numeroase turme de

vite. Ei incep din muntiT CarpatT, despartindu-se prin ValeaGhimbavuluT, i continuA, in lungul riuluT Dimbovita, directiu-
nea acestora spre Sud.

de inAltiml muntoase
ce formeazA linia de despArtire
li.111
intre apa DimboviteT $1 Argeselul. Aceste inAltimT sunt muntele PApusa, al cAruT vid intrece
toate vecinAtAtile, Draxinul, M-
DIMBOVTA (PLAIUL)
tele Oticul, curge la inceput in

directiune de E. Para la muntele Tamasul, apor se intoarce
cAtre S. primind de afluent1
pe Dimbovicioara, Valea-CheiT,
Ghimbavul, Valea-Caselor, BAdeanca, Valea- CetAtueT, Valea-
LargA, toate pe partea stingl ;

iar Riusorul, Valea-PravAtuluT,
Stoeneasca $i Valea-VAlenilor
pe partea dreaptA.
trece prin comunele Valea-Mare,

Dragosla.vele i Ruclrul.
De la RucAr pAnA la GranitA,
soseaua se desf4tal pe o lungime de 17 kil. $erpuind aci

prin fundul vAilor, colo prin
traseurT adincT ce numaT dina-
mita a ptitut sl sape, invirtindu-se in zigzag pe la poalele

munteluT Sasul i pAn5. in virful
ra, Tefeleica, Preajma, Munti-
VrednicA de vAzut este ValeaDimbovicioareT, care, strinsA In-
luT, peste tot sustinutA de parapete enorme de piatrA i strlbAtInd peizagiile cele mal in-
$orul, CApitanul, PlAisorul, PravAtul, AltAmusul i Mateiasul,
tre douA inltimT pietroase de

o lungime rarA, se desface toc-
cIntAtoare.
AceastA
cu virful Sturul satt Piatra-NAmAestilor. O mie de metri poate

sl fie diferira de ridicAturA intre Virful-SturuluT si valle vecine. CAlAtoriile la el sunt dorite de totT vizitatoriT acestor
locurT. In apropiere de dInsul
este Petera-MatelasuluT, a arel
adincime uimitoare nu este cer-
maT mal spre N., unde este pestera DImbovicioareT. Rul Dimbovita, pArlsind plaiul Dimbovita, la satul LAicAT, trece in judetul DImbovita.
moasA a tare, lucrare mAreatA,

s'a terminat in anul 1891, Mai,
cetatl de cit de corbiT
pe la E. de com. Valea-Mare,
apor ese din plaiul DImbovita
la comuna MAtAul spre a uda
com. Boteni din pl. Argeselul.
El primeste de afluentT in pla-
i IndrAznetiT vulturf.
MuntiT GrAdi$teanu, GAi-
natul-Mare, GAinatul -Mic, Dobriasul-Mare, Dobriasul-Mic, Piscul-CaluluT, Mosoroaele-Marl $i

Mosoroaele-MicT, Strimtul, CIAbucetul, Chiciora, Coasta - Md-
RIul Argeselul, izvorind din

muntele GAinatul-Mare, sub PA-
pusa, curge in directiunea de

S., udA com. NAmAesti, trecind
i ul Dimbovita pe Valea-CirsteT,
pe partea dreaptA i Topolita-
MateiasuluT pe partea stingA,
osea, cea mal fru-
si a fost vizitatA de M. M. L.
Regele Regina si Principele
Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a
decis ca in parapetul soseleT
sA se zideascA o piatrA comemorativA reamintind vizita M.
L. L.
De la Sud spre Nord, acest
piala mal este strAbItut de $oseaua judetianA Tirgoviste-Cim-
pulung, care la com. BAdeniPAmintenT se bifurcl, o ramurA
mergind la com. Dragoslavele,

lar cea-l'altA dA la Mateia$ in
$oseaua nationalA Pitesti-Frontierl.
Dealul-
ami; ele in hotarul comuneT NAmlesti.
MNtAuluT, constitue, de la Papusa, sirul despArtitor futre apa
Riul - TirguluT izvoreste din

muntele Iezerul aflat la S. de
multe sosele comunale i vici-
ArgeseluluT i Riul-TirguluT.
Oticul, Iezerul, ZAnoaga,
Boldul, Pojorita i MAgura spre
Oticul, si nu primeste afluentr de
intre sate.
nAstiref-NAmAesti,
Dealul-CuculuT
V. plaiuluT, in paralel cu RiulTirgulur, nu a virfurT remarcabile, afarA de Iezerul, cu lacul

Iezerul, a cArul adincime a determinat pe ciobanT sA zicl cA
e o rAsuflAtoare a mAreT.
Hidrografia. Din arAtarea

rurilor ce strAbat plaiul Dimbovita, s'a lAmurit cA treT sunt
riurile principale ce udA plaiul :
111.11
Dimbovita,
Argeselul si
Riul-TirguluT.
Dimbovita, izvorind din mun-
Afarl de acestea sunt mal

nale, carT inlesnesc comunicatia
cit, aproape de izvor, pe Cuca

din PApusa, clsigInd o mdrime
ce intrece de doul ori pe aceia
mintul arabil In plaiul DImbovita fiind lipsit de intinderea
a ritiluT Argeselul. El udA. com.

Leresti si Voinesti $i trece apoT
in plaiul Nucsoara, udind orasul
Cimpulung.
fertilitatea necesarl uneT Culturl

intinse, care sl constitue un
izvor de bogAtie, ocupatia principal a locuitorilor este co-
PAstravT, mrene, sglAvocT, cu-
mertul cu scindurT, c lemne,
titoT, verdetr, latite si tiparl sunt

speciile de pestT ce populeazA
apele acestor rifle.

Ckile de comunica/je. Plaiul
Dimbovita este strAbAtut de la
S. spre V. de calea nationald
Pitesti-Cimpulung-Brasov,
care
Ocupaliunea locuitorilor. PA-
cu vite,
cu var
i brinzeturT.
Scindurile de diferite
se fatriclin herAstraele (numite
In alte pArtf ale tArd joagAre)
aflate pe Riul-TirguluT, si pe
titirite Argeselul, Dimbovita,
Ghimba,k11 $1 Bldeanca.
17
58878 Mande Dicifonar Geogratio. Tot
www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (PLAIUL)
Femeile se ocupa cu tesatura

pinzeturilor, a dimiilor
DImBoviTA (PLAIUL)
180
i cu
lucrarea de costume nationale.

In Ruar i Dragoslavele, maT
totl locuitoril se indeletnicesc
practicelor religioase. Bisericile
buluT incepe dela 14 Septem-
sunt vizitate sarbatorile de un

numar mare de 1)5.64 i femeT.
Multe sate ag cite doua bise-
bre. LivezT artificiale nu se

seamana.
.11(aFint ci unelte agricole. In
riel sau doT preot.T. Asa, Leresti
anul 1888, ail existat in plaiul
Ruar se mal' cresc si vite multe.

Cascavalurile i brinza de Ru-
are o biserica cu 2 preotr ; Voinesti, 2 bisericI cu 2 preotf; Valea-Mare, i biserica cu z preoti ;
Dimbovita-Nucsoaraurmatoarele
masinT i unelte agricole :
ar sunt renumite.
Ndmaestl, 2 bisericT Cu 2 preotl;
masita de vinturat, 3 masini
cu fabricarea scindurilor ;
in
In Namaestl se ocupa cu lem-
si
o monastire cu 2 preotl
masilla de treerat cu manej, I

de batut porumbul cu manivela,
912 plugurT de lemn sad tara
n'Aria si facerea varuluT din plata
Dragoslavele, 2 bisericT Cu
calcaroasa adusa din muntele
preotl; Ruar, 3 bisericT Cu 3
netI,
Mateiasul.
preotT ; Mataul, 4 biserid ; Ba-
nemtestr, 31 scarificatoare,
deni-PamintenT, 3 bisericT Cu 3
preotT, etc.
In total, plaiul Dimbovita are
28 bisericT deservite de 28 preotT
si 36 dascalT.
grape de fier, 54 morI cu apa.
In Leresti
Voinesti, cu
cresterea vitelor, scinduraria
i
munca la fabrica de h1rti e Ioanid,

aflata pe Rtul-TirguluT, in raionul
CimpulunguluT si in vecinatate
55 plugurl de fer
sati
2
Populafiunea. LocuitoriT co-
munelor din plaiul Dimbovita
se estima la suma de 19732

suflete, apartinind la 3740 fa-
de comuna Voinesti.
In Valea-Mare cu exportarea
de scindurl i lemne si cu fa-
Astructiunea publicd. In fie-
totT de nationalitate curat
care comuna din plaiul Dimbovita este cite o scoald
romineascd.
.11fif carea populagei plaiului
bricarea de tuja..
Cu cite un invatator, exceptiune
Dimbovila - Nucfoara pe anul

z889. In acest an s'aii facut in
In Mata, cu fabricarea de
i cresterea vitelor. Aci
locuitorii cresc un sola de cal
raid la corp, dar foarte iutT si
%mica
puternicT.
In cele-l'alte com. de pe linga

riul Dimbovita, locuitoril se ocupa cu fabricarea de tuica
cu transportarea de scindurT la
Tirgoviste.
In Cimpulung, locuitoriT din
mahalaua Scheiul, in partea de
N., se indeletnicesc cu fabricarea de donitI ; iar ceT-l'altl,
de la V., cu facerea de oale.
Vitele in numar mal mare

sunt oile, vacile, cair i caprele.
Arenda anuala a unul pogon
de finete pentru nutrirea aces-
acind numal Rucarul unde se

gaseste i coall de baell Cu 3
invatatorT si i coala de fete
Cu 2 invatatoare; Dragoslavele
plaiul Dimbovita-Nucsoara 263

OsatoriT,
nascut 1220 copir
ati murit 754 barbatT si fe-
Badeni- PamintenT, cu cite

scoala de be
i i de fete.
In acest plai functioneazd
18 scoale rurale (I 3 mixte, 2 de
meT.
baetl si 3 de fete), conduse de
la 35-45 anT), 21 (dela 45-
invatatorl, cu intretinerea
canora statul cheltueste "anual
6o anT); 42 femer (dela 15-18

anT), 168 (dela 18-25 anT), 36
28.242 leI.
(dela 25-35 ani), 14 (dela 35
21
Scoalele sunt frecuentate de
elevl in mod regulat. In anul

colar 1883-84, numarul elevilor din aceste scoll se ridica la
593 elevl si 55 eleve.
tiri carte 112 barbatl si 33
S'aj casatorit (dupa etate) :

84 barbatT (dela 18-25 arn),
129 (dela 25-35 ani), 29 (de
45 anl)
si 3
(dela 45-60
anT.
S'aj nascut (dupa sex): 626

baetl si 594 fete; legitimT : 573
bIetT 51547 fete; naturalf:
53
tor vite, variaz intre io 30
and se fac seo:di:aturde. In
lel; iar pretul de vinzare vesnica. se schimba intre 200
plaiurile-unite nu se fac sema.-
bAetT 51 47 fete. Aa murit: 392

bArbatT 5i 283 femeT.
Plaiul Dimbovqa in anul 1856.
In acest an gasim cA plaiul Dim-
naturl de toamna. Semanatu-
bovita are 95 muntI, carl dad
400 leT.
rile de prima-vara, a griuluT,
Porumbul se seamana in Aprii Maiu.

Secerisul griuluT, orzulur
un venit anual de 53420 leT; 87

herastrae Cu venit anual 32429
ler; 29 morl cu venit anual 7850
leT; 5 dirste Cu venit 1230 leT,
4 piue Cu venit 460 leT; 18 povernI cu venit 13490 leT.
ovazuluT se face de ordinar in

luna Iulie ; iar culesul porum-
Populatia plaiuluI se urca la

11293 locuitorl, din carl 6041
Gindacil de matase nu se
cresc de cit in cite-va comune,
/usa ingrijirea albinelor tot constitueste ocupatiunea de predilectie a fruntasilor aten'.
pastreazd
neclintite credinta i obiceiurile
Cultul. LocuitoriT
femeT.
orzuluI si ovazuluT se incep de

obicein in lunile Aprilie
lie
www.dacoromanica.ro
DINIBOVITA (121U1,-)
DIMBOVITA (Rim)
121
barbatI, 5252 femeI, cu 2634
ste apele care curg tot din Piatra-
dreapta, Dimbovita primeste pi-
familiI.
luI-Crain prin valea luI Inanul,
riul Stoenesti, de mica impor-
Avea 23 sate, 27 bisericI, 45
iar mal la S. acelea care curg
preotl, 3 diaconI, 25 hoed de
prin valea Speriatul.

De la aceasta confluenta, valea incepe a fi locuita ; pe stinga se gasesc cdtunele : PodulDimboviteI ; la S. de aceste ca-
important prin aceea ca pe valea luI trece soseaua care une-
tune apele se restring din nor'

Plaicul, Magura si Posada. Ra-
La N. de satul Badeni, Dimbovita primeste pe partea stinga

piriul Radivca care ese din vir-
mificatiile acestuI din urma mun-
ful Leotd, curge de la N. la S.-
te silesc apele Dimbovitd

schimba directia catre E., iar
dupa ce ocoleste muntele Posada se indreapta din nor' ca-
V. si a card vale in partea de
tre S., de aci se deschide o
melor Tefeloaga i LeoteT, care

marginesc valea DimboviteT, se
neam, 13 mazili, 2262 contribuabilI romini, cad' platean anual 20188 le! i 91 tiganI
contribuabili carl plateati 4550
lel anual pentru proprietatile locuite i nelocuite i contributia
drumurilor.
Dimbovita, rig. Din virful lesera, (2407 m.), care apartine

muntilor Flgaras, din lantul Car-
patilor, la nastere riul Dimbovita, afluentul cel mal principal

al Argesulur. Importanta acestiff r reese din aceea ca ucla
inteun defilen format din muntif:
tanta ca volum de apa, insa

te Valea-Dimboviter cu aceea a
ArgesuluI si in urma cu a MuluI-TirguluI.
N. poarta numele de valea ampadia ;
la S. de confluenta a-
cestur en, ramificatiunile
cul-
capitala tare! si ca pe o parte

din valea sa trece soseaua-na-
vale larga unde are loe con fluenta cu Dimbovicioara ; localitatea poarta numele de PodulDimbovitd. In acest loc sosea-
tionala Cimpulung - Brasov. A-
ua national, care urea valea
cest nfl ia nastere din 2 Or-
Larga.
DlinboviteI de la Dragoslavele,
loage, se indreapta in general
o pdraseste pentru a urma pe
spre N. cu neinsemnate schimbarI de directil, impuse de ramificatiile muntilor inaltI, cart
aceea a Dimbovicioard, intretdindu-se spre frontiera.
Prin Valea - Larga se scurg

in directia N.-S.-V. apele care
les din culmea LeoteI ; conflu-
marginesc valea acestuI rin

dupa ce curge pe 6 kil., se in-
ga, ha nastere din muntele Petricica, curge de la N. la S., trecind pe linga localitatea numita
Petera-Dimbovicioard, ja di-
dreapta spre E. si dupa ce trece

la N. de muntele Peceneagul, ja
directla S.-E. pana in dreptul
munteluI Cascul.
La N. de acest munte, Dim-
DImbovicioara, aflue It pe stin-
rectia spre S.-E., apa sa este

marita cu acele ale vailor Izvo-
rul, Mod si ()rep.
bovita primeste pe dreapta apele care se scurg din muntele

Dracsinul in directia de la V.
Valea Dimbovitd, la confluenta el ca Dimbovicioara, este
la E. prin .ralea numita Dracsinul ; iar la S. de muntele Cascu, apele carI se scurg din mun-
non intre culmea Posada si muntele Dumbrava la S., careia primeste si apele riuluI Dumbrava,
marit cu Gura-Vale!, care curge
prin Valea-Ristava. La confluenta
cu acest Orin, Dimbovita se in-
tele Papusa, tot in directia de

la V.-E. prin valea numita Cas-
cu; dupa ce Dimbovita a primit apele acestor val, ja directia
spre S. si primeste pe stinga

apele, care plecind din PiatraluI-Crain, curg de la N. la S.V., prin valea Tomaselul.
De la confluenta sa cu acest
pfria valea incepe a se largi atingind In unele partI 150 m.
Tot pe stinga Dimbovita prime-
deschisa, dar se restringe din
dreapta spre V., trece pe ling5.

satul Rucar, de unde ja direcVia spre S. De la Rucar, valea
deschizindu-se, largimea sa atin-
ge 60o m. in unele partI; intre

Lunca-Gherld i Slobozia, pe
11/2 kil., ldrgimea \raid se reduce din non la un defile'''. La
S. de satul Stoenesti, pe partea
www.dacoromanica.ro
apropie de ele asa, in cit reduce din non valea la un defiler'
pana la confluenta cu Valea-
enta are loc la N. de Miclausani.
De aci valea Incepe a se

largi din ce in ce, iar la Izvoare atinge 21/2 kil., unde are loc
confluenta eI cu Riul-Alb, care
aduna apele vailor Strimba, ampina i Barbuletul. Un alt afluent
pe partea dreapta, e piriul TatArani care se uneste cu Dimbovita la Caprioara. Directia

generala a valeT DimboviteI de
la Rucar i pana la Rincacio-
vul este aceea de la N. catre

S., cu oare-care inclinare spre
E. De la Rincaciovul directia
DimboviteI se schimba spre E.
pana la N. de Luchieni-dinDeal, de unde isT reja din non
directia sa generala de S.-E.
Aceasta directie a sa se schim-
ba in unele partr, accentuinduse spre E. sat' spre S., schimball 'Msg. pe mid directiI, fiind
maI mult coturI.
Pe stinga sa Dimbovita, la
Nucet, primeste apele piriultd
D1MBOVITA (RiUL-)
ENBOVITA (R1UL'
132
Noroioasa. Un alt afluent tot
Valea Dimboviter incepe a fi
de care se gaseste com. Gemeni,
pe stinga sa, ea un curs mal
locuita de la confluenta-T CII va-
lung, este Ilfovul, care izvoreste
de linga Colanul, la S. de Tirgoviste; curge in directia S.-E.,
lea Speriatul, la S. carda, pe

malul sting, se gasesc situate
la o mica distanta unul linga
situata pe ambele malud, Gindesti-diri-Vale, pe malul drept,

Voinesti pe stinga, Dragoda-
trecind pe la BrAtesti-d.-s., Bo-
altul doua catune cu numele de
lovani-MarT,
Balteiul la V. de
Ghergani, pe la S. Tartasesti-
Podul-Dimboviter.
d.-j., unde in mijlocul un.il za-
Primul sat mai mare este Podul-DimboviteT, situat pe par-
voiti apele sale se raspindesc

si se unesc cu ale Dimbovitei
tea stinga la confluenta Dim-
intre Brezoaia - CamarasuluT si

Cosoba. Afluentut sari insa mar
principal ca volum de apa si

ca lungime este Colentina. Acest piriA la nastere din pIdurea Calugareasca, directia sa
este paraleld cu a Dimboviter,
mid Ghimpati, Vizuresti, Clod:
nesti, Buftea si Chitila, iar la N.
de Bucuresti, albia sa se largeste in unele partY, in &it formea-
za lacurT, care toate ati insa o
scurgere in valea ColentineT;

dui:A ce trece pe la Baneasa,
Herastrati, Fundeni, Pantelimon
si Cernica se uneste cu D'imbovita la Caldarari. Acest afluent
al DimboviteT primeste si el la
bovicioareT ca Dimbovita si tot

pe partea stinga din acest punct
se zaresc ruinele uneT cetAtT
numita Cetatea-NeamtuluT. Defileul dintre Podul-Dimbovitei
si Rucar poarta nu mele de defileul Posada si peste culmea
PosadeT trece soseaua nationald
Cimpulung -Brasov. La esirea
din defileul Posada, pe malul

drept al DimboviteT, se gaseste
situat satul Rucar, pe unde trece soseaua nationala. Mal la S.
de acest sat se gaseste Lunca-Gir-
nesti si Sturdzeni pe dreapta, Izvoarele pe stinga, la confluenta
sa cu Pidul-Alb. De aci, malul

drept e mal populat, cacr gasim in aceasta parte satele Preboiul, Tatarani, Caprioara, MAnesti si Dragaesti-Paminteni, pe
cind pe malul sting nu se afla

de cit Geboani in fata CaprioareT si Dragaesti-Ungureni, in
fata celor Paminteni. La S. de

acestea, pe malul sting al Dimbovitef, se gaseste Dragomiresti,
dupa care Dimbovita uda : Rincdciovul, Luceni-Ungureni, ambebe comune situate pe atnbele
malud ;
Luceni - Pamin teni si
Vacaresti-din-Deal, iar pe malul drept Luceni si Ciaran. La

S. de Ciurari, tot pe mahl
leT, pe malul drept, dupa care

pe malul sting se gaseste Slobozia. In fata Sloboziel, pe culmea care pleaca din Piatra-Na-
drept, care este mal Malt, se
mestilor, se gaseste satul Fruntilor, lar la S., tot pe malul drept,

satul Stoenesti. Pe malul sting,
gaseste comuna Persici - MarT.
Pe malul sting al DimboviteT,

la confluenta cu piriul Noroioa-
vita.
La Frunzinesti, Dimbovita pri-
De la Stoenesti si Oa. la
sa se afla Nucetul ; in urma Dimbovita uda pe stinga satele: BA.nesti, Bestiloaia, Moara-Noua,
Adunati, Bolovani, Cringasi ,
Contesti-de-Sus si de-Jos, MoaraSlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra-
CetAteni, Dimbovita trece prin-
gomiresti-din-Val e, Rudeni, Sirb i,
meste tot pe stinga apele vareT
tr'un nou defiler', unde sunt de
Pasarea. Pe partea dreapta de
remarcat, pe malul sting, ruinele
Giulesti, TigAnia, Ciurelul ; iar

pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul-
la localitatea Lunguletul, un ca-
unc biserici parasite si a und
nal ja o parte din apele DimboviteT pentru a le uni cu pi-
Rizir, Sabiesti, Meal, Rdicule-
cetatuT, care poarta numele de

Cetatuia-luI-Negru-Vodd. La e-
sti, Lunguletul, Brezoaia-Cluce-
dui Ciorogida, care curge In apropiere de Dimbovita si care
rindul sari apele vaTeT Mihulean-
ca. Tot pe aceasta parte apele

din padurea Cernica se scurg
pe valea Tinganul in Dimbo-
Ja S. de Stoenesti, Dimbovita
uda Badeni si Cotenesti.
ruluT, al-BrailoaiceT, al-CamarasuluT, Bucsaneascajoita, Arcuda,

Bicu , Dragomiresti- din - Deal,
Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce
afluent,
sirea din acest defileti se gaseste com. Cetateni, compusa

din doul catune, din care cele
de pe malul sting poarta nu-
Dimbovita mal este alimentata

prin miel scurged de apa, insl
far' de importanta. Dimbovita,
incarcata cu afluentiT, pe care
mele de Cetateni-din-Vale, lar

cele de pe malul drept Cetatenidin-Deal. Mal la S., pe malul
sting, se gaseste Diaconesti iar
i-am numit mal sus, urmind

directia sa de S.-E., se varsa
In dui Arges, la V. de satul
in fata acestilia Padermani. Dimbovita uda mal la S. Laical,
Arcuda si Bicu, de unde se a-
Miclausani pe stinga, Valeni si

Capul-Coastef, pe dreapta la S.
baut prin ajatorul filtrelor.

Chiajna, care se gaseste la
se varsa in Sabarul, la Braga-
diru. Mara de acest
Budesti.
www.dacoromanica.ro
Dimbovita a trecut prin aceste

localitatl, din care de remarcat
sunt : i. Lunguletul, de unde
incepe santul care uneste Dimbovita. cu Ciorogirla. 2. Joita,

limenteaza Bucuresti ea apa de
3.
li-
DYMBOV1TA fR1UL)
133
mita regiund fortificate a I3ucurestilor, Dimbovita uda dupa

aceea Capitala tarer, unde albia
el este canalizata, incepind de
culmea Plaicul, la confluenta sa

cu Dimbovicioara.
la Grozavesti i pang la Vitan ;
de ad Dimbovita, a caruI vale

atinge in unele
I/2-2
kil., trece pe la: Cioplea, Du-
Craiu, se gaseste culmea Tomaselul. Pe malul drept se glseste

Muntele-Gaind, in Eta muntelui
Oiticul, Peceneagul in fata Cio-
desti, Catelnl, Caldarari, Cer-
canului - PisculuI. Din Ppusa,
nica, Tinganul, Paroaia, Plataresti, Cucuiati, Lamotesti, Va-
care se gaseste la extremitatea
i Budesti pe stinga, iar
pleaca spre S. culmea cea

importanta a vaIeI DimboviteT
silati
pe dreapta: Vdcaresti, Popesti-
Tot din lantul principal al

Carpatilor, la N. de Piatra-lur-
gaseste virful Dimbava, care formeaza impreuna c culmea Po-
valea DimboviteT de aceea a
boviteI de al Ialomitd, sau al
ArgesuluT.
ArgesuluI, de al Ialomiter.
Din virful Metereni, care apartine acesteI culmI, pleaca in
Dimbovita, care intra in re-
Aceasta culme trimete in spre

valea DimboviteI diferite ramificatiud, carI poartd numele de
Cascul, Boteanul, Draguldnelul,
de MuntiI-Fagara.5uluI, din lantul
bava, la a carel extremitate se
culmea TefeloageT care desparte
din spre E. a culmeI Ezera,

de pe aceasta parte si anume
giunea fortificata la Chiajna, si
La S. de aceste virfurl, culmile care pleaca, poarta numele

de Potarnicul i Oretul.
Din virful Sintilel al lantuluI
Carpatilor, pleaca culmea Dim-
sada, defileul cu acest nume.

Din virful linia, care apartine
tot lantuluI Carpatilor, pleaca
spre S. principala culme de pe
stinga Dimboviter, anume culmea LeoteT, importanta prin aceea ca. desparte basinul Dim-
ConduratuluT, Leordeni, Babesti,

Glina, Blaceanca, Orasca,
binasul, Pirlita, Buciumeni
Gruiul.
dupa ce a trecut pe linga forturile Leordeni si Catelul, ese

din aceasta regiune si se indreapta spre Budesti, unde se
varsa in Arges.
Muntil din care la nastere
riul DimboviteI poarta numele
DIMBOVITA (RiUL)
Mgura si Posada. Pe culmea

Tefeloagei se gsesc virfurile :
Moara, Tefeloaga, Prajina, Virful-CapitanuluI , Piatra-Nmlestilor, Virful-DimboviteI, Volnelul
si Demetrul, de unde incepe
spre Dimbovita o serie de culmi,
al cal-or nod principal e Muntele-Rosu si din care mal multe

ramurI se duc spre V. si S.-V.
pana in mala! Dimboviter. Pe
aceste ramurI se gdsesc virfurile : Piatra-Prislop,
Cristiana,
la N. de Dragoslavele ; MalulCorbuld, la S. de Dragoslavele;
Carpatilor. Virful din care

are sorgintea, se gaseste situat
pe culmea MesuluI si din acest
punct pleaca mal multe culmI,
care despart vile diferitilor a-
seria dealurilor.
Dealul care urmeaza maT de
aproape malul drept al Dimbo.
vita poarta diferite numirI

anume : in dreptul Valenilor,
Prisaca, de-a lungul

Radifca. Pe culmea LeoteI se
flu entI aT ArgesuluI; aceste culml
Dealul-Hirtopr, la extremitatea
clinia, la S., se gaseste VirfulHadopcin, din care pleaca de-a-
gasesc : Virful-Leotd, Virful-Va-
poarta numele de: Popaul, Nanu
Ezera. Pe stinga Dimbovitd, de la sorgintea i pana la

confluenta er cu Dimbovicioara,
se gaseste culmea MesuluT, care
pleaca din lantul Carpatilor, din
virful Berevoiasca spre S. Vir-
furile mal insemnate de la S.

spre N., sunt: Cremenea, Oitii Oiticul-Mare.
Dupg. aceea Dimbovita se apropie de lantul principal al Carcul-Mic
patilor, pe care se gasesc virfurile :
masul
Ciocanul, Piscul,
Toi Piatra-luI-Craiti. Din
pleacd o culme
lungul Dimbovitd, Malul-CorbuluI l cu Dealul-Simpuld se ter-
mina culmea TefeloageI. Cele-
Virful-Albescu, Muntele-Albescu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru
cel, Gruiul-Ursuld, Marginea-
Domnilor, Gavana, Pleisoara

Pucheni. Din Gruiul.- Ursula
pleac o culme pe stinga

uluT Radifca, pe care sunt vir-
l'alte dealurT carI se mal gasesc pe malul drept al acestui

115, nu s.int de o mare importanta i poarta numirile localitatilor de prin prejur.
Ultimele ramificata ale cul-
furile Orzicul i Purcaroaia. Din
mei Tefeloagd dati directie vaid

Dimboviter idiferiilor afluentI,
mea Ploiscioara, care se termina
indreptindu-se cea mnti spre

S.-E., lar cer-l'altI spre S.-V.
Pe partea stingd, dupa Pia-
Mica, Plesea-Mintilestilor i Virful-Clrbunari.

Din virful Pucheni se des.
part fret culmI : i. Culmea-Miclausani, intre Valea-Barbuletu-
sttncoasa, pe care se gasesc
tra-luT-Craiii, pe lantul Carpati-
virfurile Pietricica, Paltinetul

Berile, si care se termina cu
lor, se gasesc virfurile : Groapa, Paltinisul, etc.
www.dacoromanica.ro
Gavana pleaca o mica culme,

pe care se gasesc virfurile: Garvanul siPlesa-PopeI si pe care se
gaseste Cetatuia - lur-Negru -Vo-
da. Din Pleisoara pleaca culIn spre Dimbovita ca Plesea-
Valea-Larga, pe care se
DIMBOVITA (MOIE)
134
gaseste Virful-ChelieI si care se

termina cu Dealul-Florir ; 2. Cul-
mea Padina, intre valea Barbuletul i valea PiriuluI-Alb, pe care

se gasesc virfurile BArb ule i Jacolea, iar a 3-a culmea, care des4
parte afluentir Dimboviter de al

Ialomiter si care poart numele
de Culmea-LeoteI propria zisa.
Pe aceasta culme, in partea DimboviteI, se gasesc dealul Loicul,
Vulcan, virful Petrarul, Mate-
este forte repede si adincimea

sa (la S. de catunul Stoenesti)
In timpiI ordinae, este de 0,90,
iar latimea mijlocie de 20 m.
Albia Dimbovite contine pie-
1.)ImB0vITA-m0sT1rEA.
De la i Aprilie 1882, s'a alipit la pl. Dimbovita i plasa

Mostistea, cu resedinta subprefectureI in Pantelimon. Pana la
aceasta. data, pl Dimbovita se
tre si bolovanI mad In tot parcursul s prin judetul Muscel,
marginea la E. cu partea din
lar dela Gemenea, limita aces-
N. si V. cu pl. Znagovulur, la
S. cu pl. Sabarul.
tul judet cu jud. Dimbovita,
pl. Negoesti i pl. Mostistea, la
incepe pietrisul si me la vale
Plasa Dimbovita-Mostistea este
nisipul.
La Micas, pe Ruga, care trece
udata in partea de S.-V. si in
etc. Din aceste dealuri
1.11 Dimbovita, albia e! se afla
pleaca mal multe ramurl miel,
la o inaltime de 579 m. d'asupra Bucurestilor i pana la
centru de riul Dimbovita, care

intra. in aceasta plasa pe la Vacresti (S.-E. de Bucuresti) si
iese pe la satul Cucueti, intrind
escu,
numite: Plaiul-Mogol, Plaiul-Ne-
iulur, Plaiul-Gloduld, etc. Ultima ramificatiune se numeste

Mersina, care se termina la N.-
V. TirgovisteI si pe acest mal

se mai gasesc dealue de mica
important pana la confluenta
cu Argesul, dealuri care poarta
numirile localitatilor vecine.
Peste riul Dimbovita, in jud.
Dimbovita, sant sapte marl po-
duri sttatoare, adica : unul in

com. Gemenea pe soseaua judeteana Tirgoviste-Cimpulung,
facut de armata in urma cam-
panieI din 1877-78; unul
in
com. Lucieni, pe soseaua judeteana Tirgoviste-Vlasca, facut
de judet; unul in com. Bolovani, numit Podul-luI-Petrache,
dar care acum este cu totul

distrus, facut de proprietarul
mosid, pe soseaua vecino-comunala Corntelul-Bolovani-Bra-
Bucuresti descinde la ceva mal
In plasa Negoesti ; de piriul Co-
jos de 87 m. Inaltimea albiei
lentina, carel! ja nastere din
sale aci descinde cu 486 mete,
apropiere de comuna Bolovani,

jud. Dimbovita si de valea Pasarea, care izvoraste din plasa
adica cu o dina medie de 4

mm. pe m.
Dimbovita e cuvint slav
insemneaza foaie de stejar.
Fratif Tunusli, in a lor lstorie a TI/ iz Romineftt, (1806)
spun ca caurul se exploateza

din nisipul riurilor : Oltul, Topologul, Argesul i Dimbovita,
de catre Tiganif domnestr

rudarlz.
Dimbovita a inspirat D-luI
Winterhalder, acum vr'o 50 de
anI, o poezie, al caruI cunoscut
refren a devenit in curind foarte
popular:
Dimbovila apei dulce
Cine tea, nu se mal duce.

(VezI amanunte dezvoltatoare
nistea-Titu; dota podue la co-
la articolul Bucurefti, Hidro-
muna Lunguleti, pe soseaua nat.ionala Bucuresti-Pitesti ; in fine
grafia).
alte dota podue marT de fler :
DInab ovita, trup de mofie, din
unul, linga. cat. Besteloaia, la ca-
proprietatea statulur StoborestiBarza, jud. Teleorman.
lea ferata Tirgoviste-Titu si al-
tul, la cat. Boteni pe calea fe-
Znagovulur (Vez! Pasarea, pleu).
Intinderea totala a plasilor

unite este de 276124 pogoane
(138063 hect.), din cae statul
proprietariI a 202494 pogoane (101248 hect.) si localtoril din plasa 73632 pogoane
(36816 hect.).
Statul si proprietarif cultiva

70837 hect. (4586 ramin sterpe,
5778 izlaz, 1169 cultura vid si
18878 padure).
Locuitoril cultiv 33952 hect.
(570 ramin sterpe, 1998 izlaz,

296 cultura vitel).
Populatia plasilor unite este
de 50369 suflete (12818 barbatr, 12969 femer, 12855 bletI,
11727 fete), din cae 349 streinI
(172 barbatl, 75 femer, 52 bIetr
si 50 fete).
Totr acetr locuitorr trlesc in
11077 case si 58 bordeie.
10540 locuitorr se ocup cu
plugria, 363 sunt circiumari,
98 industriar, 1989 a diferite
rata. Bucuresti-Virciorova.
Lungimea cursului acestui riu
Dirnb ovita-Mostitea, plaga, in

judetul Ilfov. Ocupa partea din
este de 250 kil., din carl 75
centrul si E. judetului si se mar-
kil. face in jud. Muscel, (pana

la Gemenea din judetul Dim-
gineste la E. cu jud. Ialonaita,

la V. cu pl. Sabarul, la N. cu
pl. Znagovul si la S. Cu plasa
storitrsunt I i391, fruntasI 3603,

mijlocasI 4226, cu miinile 5161,
improprietaritl 6697 si nena-
Negoesti.
proprietaritl 6293.
bovita).
Cursta sau in judetul Muscel
www.dacoromanica.ro
profesiunr.
Sunt 9309 contribuabili;
cb.'-
DIMBOVITET (PriliUL-)
135
In toata plasa Dimbovita pi

Mostiptea sunt loo de bisericI,
deservite de 125 preotT ;
55
freceuntate de
1244 elevl pi eleve, cu intretinerea carora s'a cheltuit de stat,
judet i comune 111015 le! apcoale rurale,
DIMBUL
ra-Domneasca, Otopeni, Pantelimon-Dobroepti, Popepti - Conduratu, Piteasca-Pasarea, tef'dn epti-Lip 00.01,
In plapile-unite punt IO morT
cu abur!, 26 morT cu apa, 2
la V. spre E. pi trece pe la
povernI, 2 zalhanale, 58 podurT

statatoare pi 46 mapinT de tre-
Baneasa i Branepti ; calea judeteana Bucurepti-Oltenita care
erat cu abur!.
o taie putin la S.; calea judeteanA Bucurepti-Braila, care o

strabate de la V. spre E., tre-
Numarul vitelor marT i mid

se imparte ast-fel : 11812 cal pi
epe, 189 armasarT, 15795 boT,
7436 vac!, 3200 vid, 473 taurl,
788 bivolT, 2283 bivolite, 962
capre, 8990 porcT, 68697 oT.
Comerciul se face de 53 hangil i 312 circiumarl.
Aratura se face cu 6037 plugurT : 4176 cu bol i r861 cu

cal.
LocuitoriT aa 7834 care pi

carute : 5101 Cu bol pi 2733
cu cal.
In coprinsul plapeT sunt 84
tunulut Murgescul din com. SIgeata, jud. Buzla.
tub eiul- OrApti,
Tanganul i Tunari-Dimieni.
Caile de comunicatie carI inlesnesc transportul in aceasta
plasa sunt : calea ferata Bucurepti-Calarapi care o strabate de
nual.
Dimbroca, vechie numire a c5.-
dud prin comunele Pantelimon,

Tamadaul pi Playa ; calea na-
tionala la Ploepti care o strabate la N. pi aproape servepte
Dtmbroca, mofie a statuluT, in

jud. Buzati, com. Scurtepti, for-
mata din treT trupurT: Spiridoneanca, Stanepti i Costeasca,

reunite pi arendate la inceput
sub numele de Dimbroca ; vinzindu-se, s'a desfacut in 2 corpurl : Dimbroca, care depindea
de Episcopie, cu o suprafata
s'a dat insurateilor, sub numele
de Spiridoneanca, far Dimbroca
propria zisa, de 675 hect., s'a

vindut de o parte.
de limita intre pl. Dtmbovita pi
DImbroca, mofie a statuluT, iu
pl. ZnagovuluT; calea la Fer-
jud. Buzaa, com. Scurtepti, pen-
binti i alte diferite cal vecinalcornunale, earl impreuna cu drumurile naturale servesc de transport oamenilor, productelor, vi-
dinte de schitul Gavanele ; are

6o hect., date insurateilor.
Dimbroca, numire ce se mal da
telor, etc.
La Pantelimon este repedinta
mofier Spiridoneanca, din com.

Scurtepti, jud. Buzaa.
plapeT, a mediculuT de arondis-
heleptae i i balta.
ment. Ad este un oficia tele-
Dimbroca, mica pildure a sta-
luat nuAceasta plasa

mele de la riul Dimbovita care
o ucla in partea de S.-E. pi de
grafic, care face pi serviciul popteT rurale.
la pirinl Mostiptea.
Productiunea el este identica
Cu a celor-l'alte plapT ale judetuluT, cu deosebire ca pe valea
DimboviteT se cultiva mult zarzavaturile, pamintul fiind foarte
priindos acestuT fel de cultura.
PomiT roditorl daa tot felul de
tretinut de Eforia spitalelor ci-
tuluT, in jud. Buzati, com. Scurtepti, cat. Stanepti, pe mopia

Spiridoneanca; are 18 hect.,
acum date insurateilor.
poame.
Repedinta sub-prefectureT piapeT Dimbovita este in com. Pan-
Tot aci se afla un spital invile din Bucurepti.
Dtrnbovitei (Ptriul-),
afluente
al Ripcuter, in com. Bogrldnepti,
mune rurale i anume : Afumati,

Bobepti - Balaceanca, Branepti,
Baneasa-Herastraa, Cernica-Cal-
DImbovnicul, "bid, jud. Argep,

izvorepte in plasa Galasepti pe
care o ud tot largul el pi se
vars in riul Neajlovul.
jud. Prahova, izDtrnbul,

vorapte din partea de N. a comuneT Blicoiul, trece pe ling co munele: Tinteni, Paulepti, Strimbeni - Blejoia i Ploeptiori, uda
partea de N. - E. a orapuluT
al
Ploepti pi com. Corlatepti, lar
com. Scurtepti, jud. Buzaa, format din insurateT ; are 130 locuitorl i 34 case.
la com. Rifovul, plasa Crivina,

se varsa in riul Teleajenul, ?If
Dtmbroca (Chiona), cdtun,
dararul, Colintina-Fundeni, Cucuetl-Platarepti, Dascalul-Creata,

Dudepti Cioplea, Frunzinepti,
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa-
Prahova.
jud. Suceava.
telimon. Pl. Dimbovita singura

are 83 cat., earl formeaz5. 21 CO-
Dimbul, sat, face parte din com.

rur. Tintea, plasa Filipepti, jud.
Dtmbroca, cdtun, al com Sageata
jud. Buzaa, Cu 20 locuitorl

5 case.
www.dacoromanica.ro
dreptul catunuluT AntofilcAia.

In timpul secetos apa IT
scade foarte mult i une-orT se
perde cu desavirpire. Abia maT
curge putin pe la Zalhanaua-
D1NCENI
D1RJILA
136
Veche i aceasta gratie izvoarelor din suburbia TabacT.
Strabate satul Dinceni, curge
Dimbovita, jucl. Ilfov, face parte
de la V. spre E. Este format
din comuna rurala
Alta-data, apa acestuT rinlet

era maT abondenta, avea chiar
pestl; dela un timp incoace,
trisa nu se stie din ce impre-
numaT din izvoare si se varsa

In partea dreapta a Zeletinului,
Lipovatul.
in raionul comuneT Giurgioana,

plasa ZeletinuluT.
jurad, apa sa este in mica

cantitate.
In orasul Ploesti, spre N.,
pe malul Dimbulur, in partea

numita si azT Mahalaua Sirbeasca, s'a asezat colonia BulgareascA,
ce
forma oraselul
Bereasca (VezT Tirgsoreanca).

Aceasta mahala si azT are
aspectul eT oriental. Casele sunt
acoperite cu olane de pamint

stradele sunt strimte.
teflanesti-
Se infinde pe o suprafatA de
120 hect., proprietatea statulur,
din carr 10 hect. padure. S'a
arenda.t pe periodul 1886-96,
Dingani
jud.
Bacati, plasa MunteluT, de pe
teritoriul com. Magiresti, care
se scurge in piriul Staneasca.
Cu 7194 leT anual, impreuna Cu
trapul Runcul.
Dircioaia, malala, in jud. MehedintT, plasa Motrul-d.-j., com.
Dingati, pfr, jud. Vficea, izvoraste de la N.-E. com. Barbatesti, plasa Horezul, si se varsa
DIrjani i Rumurile, peYetur1
in riul OtAsaul, pe tarmul sting,
particulare, supuse regimuluf sil-
tot in com. Barbatesti.
vic, aflate pe mosia Genuneni,

com. Genuneni, jud. Vilcea, pl.
DIngeni, sat, situat in centrul
rurall Gizesti.
Oltul-d.-s.
DInceni, sat, face parte din com.
comuneT Dingeni, plasa Jijia,
Giurgioana, pl. Zeletinulur, jud.

TecucT. E situat pe coasta dealu-
jud. Botosani pe tarmul sting

al JijieT i strabatut de Piriul-
luT cu acelas nume, la V. de
BanuluT. Mosia are o intindere
Podul-TurculuT, departe de resedinta com. de 4 kil. 400 metri.

Cu 211 suflete.
Copil in virsta de scoala sunt
30 (16 baetT si 14 fete).
de 1327 hect. si o populatie

de 88 familiT saii 477 suflete,
Comerciul se face de 2 cir
tit de stat, 24 baell si 4 fete.
DIrjeni, sat, in partea de E. a
Alce este resedinta comuneT

Dingeni.
Are 11 hect., padure ; moarA
com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud.
ciumarT.
In acest sat a fost o biserica,
DIrjanul, deal, in partea de N.

si N.-E. a com. Ursi, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
DIrjanul, deal. la Sud. com. Ge-
locuitorT RominT.
nuneni, pl. Oltul-d.-s., judetul
In acest sat este T biserica,

mi
preot si 2 cintaret! si I
Vilcea. Acest deal separa com.

Genuneni de com. Ursi.
scoala mixta cu I invatator pla-
de abur ; i circiuma. Sunt 4
IasT, situat pe coasta dealuluT

cu asemenea numire. Are o populatie de 22 familiT sa 106
Dinceni apartinea acestef manastirT. Constructia trisa fiind

slaba s'a drimat in anul 1860.
AstazT nu se mal cunoaste de
meseriasT.
suflete; o biserica ruinata, facuta
cit locul, si o parte din odoarele

bisericeT se gasesc intr'un ham-
stupT Cu albine.
zidita la 1856 cu cheltueala m5.nastireT Soveja, fiind-ca mosia
bar, la un locuitor din sat.

LocuitoriT sunt: parte mocan1
de la munte, parte SirbT.
DInceni, oto*, proprietatea statuluT,
cu o suprafata de 140
hect., in raionul com. Giurgioana, jud. Tecuciii, Inainte apartinca manastireT Soveja, din jud.
Putna.
Numarul vitelor e de aproape

o mie : 255 boT i yac, 55 caT, 655
oT, 34 porcT. Loc. posed5. 120
Din geni, stalie de dr.-d.-f., jud.

Botosanf, plasa Jijia, com. Dingeni, pe linia Dorohoiti-Iasi, pusa
In circulatie la i Iunie 1896. Se
afla intre statiile 'Rusesti (10.8

kil.) i Ungureni (r1.3 kil).
tinca d'asupra niveluluT maril

de 79m. 12.
Venitul acester statil pe anul
1896 a fost de 64851 ler, 15 banT.
la 1742 de fostul proprietar

Moisi-Cocoranul.
Satul face parte din trupul

mosieT Cucuteni.
Numarul vitelor e de 165 cap.
din carT: 106 vite marT cornute,
12 cal si 47 rimatorT.
DIrjeni, deal, pe coasta caruia e

situat satul Dirjeni, com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud IasT.
DIrjila, joirig, In plaiul Rimnicul,
com. Chiojdeni, juci. R.-Sarat.
lzvoraste din Dealul-CilnAuluT,
ucla partea de S. a comuneT,

DInceni,riftdOptria,jud.Tecuciu.
DIngeni, mofie nelocuita, plasa
www.dacoromanica.ro
Si se varsd in riul R.-Sarat,
D1RLOACX.
137
DIRVARI
la V. de catunul ChiojdeniI-
rada numal 14 case populate
Miel. Cursul sail este repede si

periculos in timpul toamnef si
meste valea Bes-Tepe; pe am-
cu tot atdtea familiT sail
bele malurI ale sale creste stuf ;
primaverd, ctnd se topesc za-
15
pezile.
DIrloack sat, in com. Birgloani,

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
52
suflete, din carI 17 barball
nu departe se ridica impuna-
femeI. ContribuabilI
toarele dealurI ale Bes-TepeluI;

contine foarte putin peste.
sunt
14. Casele sunt foarte risipite.

Drumurl principale sunt la Panaci (16 kil.) si la Paltini (u)
kil.).
DirnoveI, in com. rur. Rudina,

plaiul Closani, jud. Mehedinti.
asezat pe podisele ce se intind

intre iazul Balaneti la N., satele
Ballnesti si Gh115.eti cara V.,
Dirmoxa, phi/2, in jud. Suceava,

afluent al Negrisoard.
satul Vlddiceni spre E.

hect., cu o populatiune de 38 a-
Dimoi-liman, mic lac, jud. Tul-
lai!, sal 153 suflete, din care

13 vadane, 2 nevolnicI. Locuitoril sunt totl RomtnI de batina
si se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor.
Numarul contribuabililor: 5o.
cea, in plasa Sulina, pe teritoriul

com. rur. vistofca, i anume
pe acela al catunuluI Periprava,

169 capete, din caff: 26 bol,
48 yac!, 30 oI, 20 porcr, IO cal-
situat pe grindul Hasmacul-Mare,
si 15 jund.
inconjurat cu nisip ; in partea

Nord-Estica e asezat satul Periprava i drumul comunal Peri-
turul, uda com. Dorna pe o

lungime de peste 2 kil. si se
varsa in Neagra-$aruluI.
prava vistofca; numele de liman
adapost, il are din impre-
jurarea ca servea ca refugia

barcilor de pescar!, ce eran sur-
prinse de vint in largul bratuDirrninoaia, deal, la S. com. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Pe el se cultiva prunI, vil, sunt
pasunI de vite i padure.
Dirrninoaia, vlcea, uda poalele
dealuluI cu acelasI nume, com.
Chilia.
Dirtulul (Moara-), moard, pe

ptriul erisorul-Mare, din com.
arul-DorniI, jud. Sucea:va.
Dirvari, sat, jud. Efov, pl. Mostistea; face parte din com. rur,
Tamadaul-Dirvari. Este situat
la N. de Tamadaul-d.-s., pe malul sting al valer Mostistea. Pe
la E. trece Drumul-Sarir, iar la
S. soseaua judeteana Bucuresti-
principale a DunareI, Sf. Gheor-
ghe ; se desface din el la i kil.

mal jos de punctul trigonome-
393 locuitorT.
D-1 C. Vispescu i mostenitoril
tric Carasuat, din jud. Tulcea; se
Mora ati 1690 hect. si locuitoril

16o hect.
apoi spre rasrit, avind o directiune generala de la N.-V. spre

S.-E.; este aflator in pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Bes-
Toplicioara si pe poalele
munteluI Buza-ToplicioareI, nu-
hotar.
indreapta mar india spre S.,
cu frunza lata numit dirmox.

Asezat futre ptraele Negripara
Panataul, catunul
jud. Buzad. Are piatra de constructiunI, precum : trepte,
nite, etc.
Braila.
Olt.
DIrrnoxa, sat, numit i Odocheni,

pe mosia razasesca si in com.
Dorna, jud. Suceava. Is trage
numele de la un fel de arbore
munte, in com.
mic braf al ramureI
Izvorul, pl. Vedea-d.-s., judetul
Dinnonul,pisc, com. Dobroteasa,

pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Dirstei
colin,in com.
situat in partea nordicd a pla- Dirstei
iI si a comund; e format de
Maruntisul, catunul aharesti,
jud. Buzad; serva ca punct de
vre-o revarsare anterioara a bra-
tuluI Chilla, cu care azI nu mar

comunica, caz/ este maI de tot
uscat i acoperit cu stuf; este
Dirloiul, piriV, in jud. Suceava.

Izvoraste de sub muntele Vul-
Dirnova, deal, numit i Dealul-
Tepe si brazdeaza partea N. a

plasil si cea centrall a com.; se
varsa iar in Dunare, ceva mal*
sus de ruinele cetatil Bisericuta;
are o lungime de 4 kil., si inchide, intre ea si Dunare, insula
Proprietarir cultiva. 1340 hect.;
restul este padure. LocuitoriI

cultiv tot terenul.

sii cintdret; I moar cu apd,

main de treerat cu abur!
T
helesteii. Comercial se face
de i circiumar si I hangiu.
Numarul vitelor marl e de
numitd Latoca, de 250 hect.

intindere i acoperit cu stuf;
la mijlocul el, pe dreapta, pri-
Dirvari, sat, judetul Ilfov, pl. Sa-
88878 &arde Mcifoisor (boira*. rol. III.
18
www.dacoromanica.ro
barul ; face parte din com. rur.

Ciorogirla-Dirvari. Este situat
la E. de Bucuresti, intre rtul
Ciorogirla i riul Rastoaca.
DiRZEANU
138
DIRVAR1
Dirvari-de-Sus, sat, in judetul

Mehedinti, pl. ampul, numit
Copoul i Narzasti, pana ce da
tinde spre E. futre
dealtirile
pe valea si In pirtul Zahorna,

formtnd ast-fel hotarul natural
are 747 hect. si locuitorir 264

hectare.
Proprietarul cultiva 550 hect.
(7 sterpe, 50 izlaz, 150 padure).
Locuitorir cultiva. 239 hect. (23
sterpe i restul vie).
Are o biserica, cu hramul A-
dormirea, deservita de i preot

cintaret, si o scoala
frecuentata de 8 elevr si o eleva, cu intretinerea canela judesi j
tul si comuna cheltuesc 1160

leT. Localul s'a construit de d-1
I. Niculescu Dorobantu.
In raionul comuner mar este
masina de treerat cu abur! si
I pod statator.
237 si al celor micr de 321.
Dirvaresti, mahala, din comuna
DIrvari, valcea, jud.. Iai. Vez!

Zahorna, vale, din com. Tautesti, pl. Copoul.
Dirvari-de-Jos, com. rur. i sat,

in jud. Mehedinti, pl. ampul, asezata la distanta de 66 kil. de
orasul Severin. Comuna e formata dintr'un singur sat, avind
2 mahalale numite : Mahalauad.-s. si Mahalaua-d.-j. Are o populatie de loco locuitorT, carl
lociesc in 280 case.


Calitatea pamintulur este buna
Locuitorir posea: 69 plugurT, 128 care cu bol, 16 carute cu ca!; 20 stupT cu albine.

conclusa de i invatator
i freo cir-
muna rurald Colegiul, pl. Cricovul, jud. Prahova.

Are o populatie de 217 lo-
cuentata de 50 elevi;
cuitorii (105 barbatr, 112 l'eme.
este de 2503 ler, lar la cheltu-
Ad e o biserica cu urmatoarea inscriptie :

Acest sfint qj Dumnezeesc luca s'a
ridicat din temelie de d-luT Petre Bojoagea, la leatu 1824, spre pomenire
slav yi la anul 1870 s'a reparat prin
ajutbrul mai multor voitorT de milostenie. Se maT adaog de pomenire i d-1
Dimitrie Sturdza, care a venit in ajutor
la acest sfint lca cu indemnarea vi osirdia d-luT GhKit Gheorghiu, spre pomenire.
Dirvari. Vez! Mitaya - Banulur,

pl. Sabarul, jud. Ilfov.
rurala Folesti-d.-s., plaiul Horezul, jud. Vilcea. Cade in partea de N. a comuneT, Ruga riul
Bistrita. Copir in virsta de
scoall urmeaza la scoala din

mahalaua Dosul, care e la distanta. de 02 kil.
DIrza, sat, jud. Ilfov, plasa ZnagovuluT ;
face parte din com
rurala Crevedia. Este situat la

S. E. de catunul Crevedia-d.-j.
Este in legatura cu Poenari-Nicu-
preot i 2 cintaretr ; o scoald,
Dirvari, sat, face parte din co-
Gemeni.
intre com. Tautesti i Copoul.
Ion( hect., cu o populatie de

680 locuitorT.
D-1 I. Niculescu Dorobantu
asta-zr Gemeni. Vez! com. rur.
duma.
Budgetul comuner la veniturr
lescu printr'un drum care strdbate Paclurea-Vlasier de la S.

spre N.
Dirza era impartita inainte

In 3 trupurr: Dirza-Dirzenceni,
Dirza-lur-Cantacuzin
Dirza-
Radulesculur. Se crede ca numele satulur vine de la Dtrzani,

familie vechre in Teara Rom?neasca. Unul dintre membrir acester familii a scris Memoriul
revolutiuner de la 1821, la care
a asistat ca martor ocular; acest
memoriu s'a publicat in Trom-
e11 de 1536 le!.
peta Carpatilor dela 1868, in
Numarul vitelor in aceasta

comuna este de 2630: 86o vite
marT cornute, 1150 or, 69 cal si
numerile 647 si urmatorir.

Are o biserica, cu hramul Duminica tutulor Sfintilor, deservita de i preot si cintaret.
560 rimatorT.
Prin com. Dirvari-d.-j. trece

soseaua ce vine de la Oprisor
merge in Dolj.
Are o osea comunald care
o leagA de com. Dirvari-d.-j.
De remarcat ad, ca pu nct

istoric, este o ceatue, la N.-E.
de com., despre care se spune
Suprafata totala a satulur e

de 320 hect., din carl proprietarul, D-1 Dr. I. M. Valentineanu i D-na Manda Dirzanca,
ati 157 hect. si locuitorir 163 hect.
Populatia lur e de 372 suflete.
Comerciul se face de 2 circiumar'.
ca ar fi facuta de l'atad ; de
asemenea, Silistea, un loc ses,
Dirzeanu, fin/bid, in jud. Ilfov,
raste de pe coasta nordica a
de care se spune ca aci s'ar fi

robit un sat Intreg de catre
In raionul cat. Pascaneasca, plasa
dealului Copoul, curge prin valea cu asemenea numire, se in-
Turcr i ca s'ar fi dus locuitorli
Snagov, com. Butimanul, plasa

Znagovulur, numita ast-fel dela
totl peste Dunare.
Stan Dirzeanu, care a avut si
DIrvari, pirtg, judetul Iai, izvo-
www.dacoromanica.ro
DflIZET (VALEA-)
189
mosia numita azT Polizoaica ce
apartine de Poenaril Vulpesti,

care mosie, acel Dirzean se zice
ca a vinduto pe O 'multa de
meiii.
itorilor, o populatie de 50 famili! sati 266 suflete.

Numarul vitelor e de 176: mi
vite mar! cornute, 3 capre, 14

caT, 33 o si 25 rimatorl.
LocuitoriT poseda : 3 plugurT
Dirzei sal:1 a HeleteuluI, (Valea-), vale, in jud. Vlasca; face

hotar t'Are Letca-VechTe i Prunarul i da in valea Calnistea, in
proprietatea Naipul.
si 10 care CJ bol*, 2 plugurT
6 dirute cu eal.
Doaga-ontuluI, sat, in partea

de E. a com. Doagele, plasa
DOAMNA
caretul, Doaga- ontul i Doaga

pe o intindere de 2676
hect., din carT 928 hect. padure
si 1032 loc de cultura, finat,
imas sunt ale proprietatel, iar
716 hect., pecar! sunt 12 hect.
vie, ale locuitorilor.

saii 1441 suflete, din carT 21
strdinr.
Racova, jud. Vasluiti. E situat
2 preotT si 2 eclisiarcT; o scoa15.
prinsul teritoriuluT com. Cuca,
pe coasta dealuluT cu asemenea

numire.
luat numele, se zice,
pl. SiretuluT, jud. CovurluT; se
dela niste dogarT ungurT carT
intretinuta de comuna; o moara

cu vaporl; I iaz ; 3 circiumT.
Comerciul se face de 4 RominT
intinde pana in dreptul padu-
stabilindu-se in padurile din

aceasta localitate, lucraa la
$i I strain.
banT la veniturf si de 2524 leT
Doabra, vale, la N. com. Bre-
doage de vase ; iar numele de

ontu de la numele unuT proprietar.
Are o suprafat5. de 550 hect.,
din carT 22 hect. padure si 338
hect. loc de cultura, finas, imas,
sunt ale proprietateT, iar 190
hect. sunt ale locuitorilor. Are o
zoiul, plasa Cozia, jud. Vilcea.

Se varsa in riul Lotrul, pe malul
populatie de 157 familiT sal 416

suflete.
sting, tot in raionul com. Brezoiul.

preot ; o limara de apa ;
crm; un iaz.
237 vite mar! cornute, 264 oT,
gurT $i To8 care cu boT, 3 plugurT si 26 carute cu cal, precum i 237 stupT cji albine.
DtrzuluI (Valea-), vale, in
cu-
reT Cotrosul.
Djuvara, vie, in marginea de V.

a satului Cazasul, jud. Braila.
Doabra, loc isolat, com Brezoiul,
plaiul Cozia, jud. Vilcea. .
Doaga, cdtun, in jud. Putna, com.

Ciuslea, plasa tisita. Este situat
filtre PomIT-StrajesculuT i Siretul, mal aproape de cel d'inda de
eh de cel din urma.

Doaga, pirift, izvorAste de sub

dealul Doaga $i se vars in piraul Lipova, comuna Doagele,
plaza Racova, jud.
12 capre, 21 ca! si 66 rimatorT.

LocuitoriT posea : 15 plugurT
si 42 care cu bol*, I plug si 7
carute cu cal, precum i 62 stupi
cu albine.
Doage (Piscul-de-la-),
in jud. Buzan, com. si cat. Grajdana ; e parte goala si parte
acoperit cu padure.
Doaga-Vasilitl, sat, in partea

de S. a com. Doagele, pl. Racova,
Doagele, com. rur., in partea de
jud. Vasluiti, situat pe coasta

dealului Cu asemenea nurnire.
S.-V. a piase! Racova, jud. Vasluia, la o distanta de 41 kil.

de orasul Vasluiti, si la 3 kil. de
Pungesti, resedinta plaseT. E
situata pe dealurile ce se inalt5.
de-a dreapta piriuluT Racova.
formata din satele LipovaMana4tireT, (Valea-Hogel), Por-
(In privinta numeluT, v. Doaga-
Suprafata sa e de
747 hect., din cae 461 hect.
ontuluT).
padure si 264 hect. loe de cultura, finat, imas, sunt ale propri
etater, iar 22 hect. sunt ale locu -
www.dacoromanica.ro
Budgetul e de 2648 Id 75
6o banT la cheltuelT.
Statul incaseaza 948 leT de

la 158 contribuabilT.
Vite sunt : 809 vite mal-1 cor-
nute, 1405 ol, 28 capre, 72 caT

Si 148 rimAtod.
LocuitoriT posea.: 28 plu-
Doagele, numire ce se da atit

com. cit si mofiet
Dobresti,
jud. Teleorman. Mosia se imparte in doul, dupa pozitiunea

in care se afla, in Doagele-d.-s.
Doageled.-j.
Doamna, com. rur., in judetul

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, la 4
kil. de orasul Piatra, asezata de-a
lungul Argel riuluT Bistrita, pe
podisele i dealurile ce se in-
tind paralele cu
Gircina,
de care se desparte
prin crestetul ramurilor munti-
lor Bistrita, Simion, arloman

si o parte a munteluT ozla; la
S. si E., se margineste cu com.
urbana Piatra, de care se desparte prin 01111 Borzogheanul

rtul Bistrita ; la S., se margineste cu com. Vinatori- Dum-
DOAMNA
brava-Rosie, de care se desparte prin limita conventionala;
la V., se margineste cu com.

1%1014, de care se desparte
prin ramura muntilor Viisoara,
Bisericani, cum si cu com. Vadurile, de care se desparte prin
rTul Bistrita.
Pe teritoriul com. se afla maT
mult1 muntr insemnatT precum:
Bitca-DoamneT, Schitul - Carbu-
noasa, Capriana i altiT.

Terenurile sale sunt in parte
argiloase, continind in mare parte formatiunea silifier5.; dealu-
rile ce se Tntind de a stinga

rtuluT Bistrita sunt goale, piesuve, ramlnind acoperite cu
durT numaT cele ce se ridica
mal spre nordul acestora, cum
acele ce se Tntind catre dreapta rtuluT.
Este formata din satele: Doam-
na, Cindia, Manastirea-Bistrita,

Sarata - Varaticuld i Viisoara,
cu o suprafata cam de 4o00

hect. (coprinzindu-se i localitatile Ca-zaci). Are o populatie
de 381 fam. sa 1362 sufl. din

carl 667 barbati, 695 l'eme; 677
necasatoritl, 584 casatoriti, 98
vite, dintre carT : 240 bol, 200

vacT, 980 oT, 32 ca!, 200 rima-
torl si 242 vite mici cornute.

In aceasta comuna se all:
4 bisericT i i paraclis (una in
stare buna si 3 ruinate), Tntre
carT se numara i manastirea
BistriteT, cu 8 deserventI : i archimandrit, 2 calugarT, 2 preotT
si 3 dascalT, platitl CU 2232 leT
subventiunea din partea statuluT si 727 leT 32 banT din partea comuna. Este o scoala, conclusa de r Invatator platit de
catre stat ; z piu pentru facutul sucmanelor si a postavurilor ; 5 morT de apa.; o vararle;
3 ferestrae pentru fasonatul lemnelor de brad ; o olarie; 3 schele
Doamna, dmpie, in jud. Mehedinti, pl. ampul, com. rur. Dobra.
Doamna,
in com. Fintesti, jud. Buzar'. E acoperita

cu vil. In poale are o sorginte
de apl. minerala.
Doamna, loc izolat, jud. Ilfov,

pl. Znagovul.
malul Bistriter; z fierariT ; o fa-
pl. Piatra-Muntele, com. cu ace-
lasT nume. Se gil asezata fu-
de sapun.
Budgetul com. e de 6269 leT
la veniturl si de 6075 le! si 47
tre Petro-Dava, proprietatile urbe! Piatra i mosia Sarata. Este

proprietatea erezilor defunctului
Trassivulo Leventi. Are sat.
banT la cheltueli.
Numarul contribuabilor : 225.
Comunicatiunea cu satele vecine se face prin soseaua mixta
Piatra- Prisacani, care strabate
com. prin mijlocul eT; printeun
manastirea BistriteT ; printr'un
cedenta (dintre kil. 61 62), la

drum ce duce paralel cu malul
drept al riuluI Bistrita, precum
si prin alte drumurT carT leag
Venitul anual se socoteste de

la Io--II000 le!.
Doamna, r, izvoreste din plaiul
Nucsora, jud. Muscel si este

format din dota izvoare: unul
vine din muntele Valea-Rea,
curge de aci ca la 30 m. spre
S. dupa care formeaza o cas-
cada ca de 35-45 m., care

atrage admiratiunea tutulor vi-
na, situat pe malul rfuluT Bistrita,
zitatorilor. Apa in caderea e!

face un vuet ingrozitor. Locurile de prin prejur sunt foarte
salbatice l cu greti de strabatut din cauza inclinatiunilor te-
la z kil. departare de orasul
renuluT.
diversele localitAtT marginase.
asta-e: 48 mil stapinesc '1'100

locurile lor, 13 ca urmasT si 32
care de si insuratI i cultivatorT
de pamint,
Tusa niel un fel
Doamna, sat, in jud. Neamtu,
de proprietate, precum nicT pu-
Piatra. Se mai numeste i Bitca-
tinta de a mosteni dup. urma
DoamneT.
un num5x de 2007 capete de
Vite sunt 89 capete : lobo!,

15 vacT, 30 or, 2 ca!, 20 rimatorT si 20 jund.
brica de scrobeall; o fabrica
ti carte 128 persoane.

Dintre locuitorii impropriet-
parintilor lor
Satenii se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor ; strainil,
cu industria si speculatiunea.
Imasul (suhatul) are o intin
dere de 360 hect. si nutreste
In acest sat se afla o moara

pe apa BistriteT.
Doamna, mofie, In jud. Neamtu,
drum ce duce din soseaua pre-
care stapinesc Tnsi -sT locurile

lor, 7 ca urmasT. Dintre cei
improprietariii in 1878, sunt
Numarul contribuabilor : 32.
pentru stationarea plutelor pe
vacluvi, 3 divortatl, 51 nevolnid;

6 fam. de Evrel, I fam. de Unguri.
riti in 1864, sunt asta-z!: 99
DOAMNA
140
pl. Piatra-Muntele, com. Doam-
Un alt izvor Tese din muntele Bindea si se uneste, In mun-
tele Nisipi, cu cel din Valea-
mili! sati 104 sufl., dintre carl :

51 barbatT, 53 femeT ; 43 neca-
Rea, formind rtul Doamna. Se

mal vorbeste si de un alt izvor
mal neinsemnat, care se afla in
muntele Dara.
satoritT, 54 casatoritT; 7 vaduvT,
7 nevolnicT. SateniT sunt totT

RominT, si se ocupa cu munca
cimpuluT.
www.dacoromanica.ro
Ast-fel format, acest rit se

scurge pe litiga muntiT Nisipi,
DOAMNA
Furfuescu, cotind spre V. pe linga MAlita, Valea-Lunga, Movrea,
Mused, pl. Dimbovita, com. Ceteni-din-Deal.
Basa, Lespezile, Clabucetul

apoT IsT continua drumul udind
comunele: Nucsoara, Corbi, Poenarei, Corbisori, StAnesti, Domnesti, Petrosani i Badesti
DomneI (BItca-), sat, judetul
intra In plasa Riurile udind co-
DoamneT, deal, in ramura Cozle! jud. Neamtu.
munele :
DOAMNEf (MUNT1I-)
141
Retevoesti, Laicesti,
Neamtu. Vez! Bitca-DoamneT.
DoamneI (BItca-). Vez! Rhea-
foarte aproape de orasul Pi-
Piatra-Muntele, judetul Neamtu.
Sta. In legatura cu muntil Cernegura din a careia ramura face

parte.
Paturile ce int in formatiunea acestor muntl a inclinatiunea generala catre S.-V. si sunt
asa de incretite si asa de tare

incilcite, in cit ingreueaza foarte
Cosesti, DarmAnesti, Piscani, Co-
libasi, Ciumesti i MArAcineni,

varsindu-se in riul Arges, la N.
munit, in com. Doamna, plasa
Doamnei (Bitca-). Vez! Bitca-
mult studiul lor. Se observa
DoamneT, munte, In ramura Cer-
insa chiar de la capatul poduluT

de peste Atli Bistrita, care uneste
orasul Piatra cu com. Doamna,
negura, jud. Neamtu.
testi.
ca nu se maT vad de loc ade-
Valea acestuT rid are o osea

ce merge pAna la comuna Nucsoara si care aproape In totalitatea eT, este pIetruita.
Riul Doamna primeste Riul-
Doamnei (Dealul-), deal, jud.

Iasi. Se intinde de la V. spre
luiu luI, p5.na in satul Osoiul, unde
Cu lezpezT cu impresiunT numeroase de pestl i bolovanT foarte
TirguluT, la com. Colibasi, plasa
formind un pisc in forma ou-
mar! de conglomerate, ce zac
Argeselul, si impreuna cu aflu-
luT, numit Piscul-Oulur, face ho-
entiT saT curge dup razele unuf
tarul la E. intre teritoriul satuluT Tomesti, pl. Codrul i satul
imprAstiate pe povirnisul munteluT. Acestl bolovanT nu sunt

rotunzitT de ape, ci numaT putin atacatI de agentiT atmosfericT, i sunt neaparat cAzutT din
evantalid, in sesurT a caror lar-
gime variaza de la 1-2 kil.

In partea inferioara a cursului
lor.
AfluentiT riuluT Doamna sunt
torentiosT i constituesc in tim-
pul ploilor sad al topireT zapezilor obstacole foarte serioase.

Se crede c5. riul Doamna sT-a
E., din jos de dealul Parmuva,

pe malul drept al sesuluT Bah-
Chipiresti ; coastele luT sunt acoperite de viT i livezT iar o

mica parte cu pAdure ; pe poa-
la de N.-E. trece soseaua nationala Iasi-Tutora, iar pe cea

de S., soseaua judetean5. IasiFalcid.
luat numele de la o doamnA DoamneI (FIntina-), loc cu o
varatele depozite menelitice, ci

numaT alternante de Bonarokwa
virful muntelur. Con glomeratele
sunt din zona inferioara a formatiuniT cu sare i sunt in prelungirea celor ce formeaza baza
munteluT Cozla, precum si a celor din fata satuluT Valeni. Mal
incolo, i chiar In malul BistriteT, .se vAd marnele salifere superiore, ceea ce intareste i mal
sericA existA i astl-zI sub nu-
fintind, jud. Bacad, pl. Tazlauld.-j., com. Ripile, de pe teritoriul satuluT Borzesti ; se crede
ca fintina a fost facuta cu chel-
mele de Biserica - ZghiabuluT.
tuiala mumeT luT tefan-cel-Mare.
Doamna, pria, in jud. Neamtu,
DoamneI (Gira-), pirtfi, jud.
pl. Piatra-Muntele, com. Doam-
Bacad; pl. Tazlaul-d.-j., com.

Ripile, trece prin satul Borzesti
mult ideea, ca in susul munteluT, orl chiar acolo, dar acoperite de terenurl quaternare
vegetaliune, trebue O. fie conglomeratele zacind In straturT.
Nu departe de gura PirtuluTDoamneT se vad greziurile de-
si se varsa de a dreapta Tro-
pozitelor Sztrolka cu infiltratiuni
din familia Basarabilor, care a

facut, la com. CorbiI, o mica bi-
sericuta inteo pesterA, care bi-
na. Izvoreste din ramura muntilor cu acelasT nume, la locul

unde acea ramur se uneste Cu
ramura munteluT Mallesti. Cur-
ge spre E. de Bitca si se varsa

In riul Bistritat in fata satuluT
ManAstirea-BistriteT.
Doamna, cascadd, jud. Muscel.

Vez! Valea-Rea, munte.
Doamna (Pe-), livede, in judetul
tusuluT, la Vadul-TataruluT.
Doamnei (Gura-). Vez! GuraDoamneT, jud. Neamtu.
DoamneI (Iazul-), iaz, pe tentoriul satuluT Fintinelele, com.

ipotele, pl. Bahluiul, jud.
de spath, frumos cristalizat In

romboedri; urme dese de plante
carbonizate se gasesc in aceste
greziurT i resturile sunt
oil sub forma de lentile. ,Bancurile de grezid sunt vristate

cu paturl subtirT de conglomerate compuse din boabe de coleare verzie (caracteristice eo-
DoamneI (Muntil-), ramurd de
www.dacoromanica.ro
cenuluT).
DOAM.NET (MUNTIL)
In susul Piriulur-Doamner se
constata din no0 prezenta formatiunir cu sare, formind totalitatea muntilor din stinga
din dreapta piriulur. Lezpezile
de mare ere' acoperite une-orT
pe amindou fetele cu o pulbere galbie, in care se constatA
prezenta pretrer acre ; aceste
marne ail o coloare neagr pronuntata, datorita infiltratiuner
Izvoreste din dealurile Valer-Na-
novulur, luind directiunea spre

com. Tigarieti i, dupA ce trece
soseaua judeteana AlexandriaZimnicea, se vat sl in Piriul-Nanovulur, ale clruT ape se scurg
0 ele in riLfi Vedea.
Doamnei (Satul-), sat, comuna

Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani. Vez! Manastirea-Doamnei.
de bitumen ; in adevar, inclIzind

bucAtr de marne, se cap1tA mi-
DoamneI (Valea-), vale, com.
ros de bitumen si marna se
CetAteni-din-Deal, plaiul Dim
face albAstrie. Depozitele de
bovita, jud. Muscel.
Sztrolka se vad si in albia Pi-
Doamnei (Valea-). Vez! VAle-
riulur-Doamner.
In Muntir - Doamner despre

stinga BistriteT, carl vin In prelungirea ramurei muntelur Cozla,
se observa formatiunea cu sare,
dar nu si sistema cu conglomerate, dupa cum se observa

In muntele Cozla.
Muntif-DoamneT sunt la acelasT nivel
de culme cu top'
munir ramurer Cernegurer.
Doamnei (Muntil-), ramurli de

munft, situatA pe hotarul com.
Buhalnita, Han gul i BAltAtesti,
n plasa Piatra-Muntele, judetul Neamtu.
niI-Doamner, jud. Neamtu.
Doamnele, munte, jud. Dimbovita, vecin cu Batrina si ObtrcAror proprietarT sunt in

Transilvania.
Doamnele, munte, in jud. Muscel, in fata CetAtuier lur NegruVodO, spre V., numit ast-fel de
la locuinta Doamner Ana, sotia
lur Negru-Voevod si a familier
domnestr, pe aceste culmr.
Din acest drum se deschi-
de 286 hect., apartinind famiMiclescu. Are arborl folosT.
pezr de piatra in forma de ba-
Doamnei (Pdurea-), pcidure,

jud. BacAti, plasa Bistrita-d.-j.,
com. Dealul-Noti, cu o intindere
jud.
Botosani, izvoreste din locul

Izvorul-Doamner, udA partea de
N. a satulur Deleni, com. Deleni, i unindu-se cu Piriul-Curtir,
formeaa Piriul-Josenilor si se
varsI in iazul Gurgueta, la N.E. de Deleni.
lia izvoresc valle Conciul

Oratiele, earl se varsa in flu
Prahova, pe malul sting. Este
proprietatea Eforief Spitalelor
Civile.
Doamnele (Muntele-), Odure

particulard, supusa regimulu
silvic incl din anul 1883, pe
mosla Muntele-Doamnele, pen.
dinte de com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Prahova.
Doana, loc izolat, sub malul 01tulur, ltng vir, la E. de com.

Comani, pl. Siul-d.-j., jud. Olt,
de unde incepe a izvori piriul
Siul.
Doanda, valcea, com. Ciortesti,

pl. Mijlocul, jud. \alma.
sia,
deari alte douA drumurr pe culmea muntilor : unul mergea

drept In albia Dimboviter
altul in muntele Sf. lije. Se
crede cA aceste drumurl, astAzr astupate, erau impretrite.
In acest munte se vad doul les-
Doamnei
DOBA
142
sin, cad serveati, spune legenda,

de scAldatoare lur Negru-VodA
sotier sale, dupa vechea dating romind. Putin mar sus se

vAd doul urme de picior, sApate in piatra, urmele ?malt&
minter lur Negru-VodA si a doam-
ner Ana, dupa cum spune traditia.
Doarme-Rail, ces, lng Miletin,

in partea de E. a comuneT Uriceni, pl. Cosula, judetul Botosani.
Doba, com. rur., in N.-E. plAseT

Oltetul-Oltul-d.-s , jud. Romanati, situata IMO Olt, unde
tArmul drept al acestur fluviti

are 132 m. 76 altitudine d'asupra nivelulur tarn', la i8 kil.
departe de Bals si la 40 kil.

de Caracal, in apropiere de soseaua i linia ferata Caracal-R.Vilcea. Este formatA din satul
cu acelasT nume i Schitul-Doba.
Mar inainte (1882) satul Doba

a format o com. cu Colibasul.
Are o populatie de 252 famili!, sail 983 suflete, din carT
406 barbatr si 577 femer ; 441
casAtoritr si 542 necAsAtoritr.
ti carte 22 persoane; iar

963 nu tid.
Sunt 194 contribuabill.
Budgetul comuner pe x886-
87 a fost de 2078 ler la
Doamnel
intre
com. Poroschia TigAnesti, din
pl. Marginea, jud. Teleorman.
Doamnele, munte, la N. de comuna Comarnicul, pl. Pelesul,

jud. Prahova, de la pozlele ca-
www.dacoromanica.ro
veni-
turr si de 2000 ler la cheltuelf.

Locuitoril se ocupa Cu agricultura i cresterea vitelor.
DOBA (SCHITUL-)
Vite marT sunt 514, vite miel

900 si porcT 200.
Are 4 circiumr O 2
bise-
Dobirceni, sat, in partea de S.
hect., din cari 1716 hect. ale
Climent ; sunt deservite de 2
proprietaruluT si 327 ale locuito-
prec41 si 4 cintaretl.
rilor. Teritoriul e ocupat cu semanaturi si parte cu padure.

Locurile cultivate aj o intindere de 1071 hect.
Doba (Schitul-), atroz, in spre

N. com. Doba, pl. Oltetul-Oltul
d.-s., jud. Romanati. E situat

In valea Dobrina.
Dobana, bala, in jud. Dolj, pl.

Cimpul, com. Poiana.
inclinat spre N.
Intinderea mosieT e de 2043
tefanesti, pe un teritoria
223 familiT, saa 749 suflete, carT
deluros si compusa din satele Cis-
locuesc in 140 case. Are 1 bise-
masesti si Dobirceni. Este udat
rica, deservita de 1 preot si 2
de ptriul Corogea care trece
cintaret1; 1 scoala mixta, infiintata la 1879, conclusa de I. j'uva.%Mor platit de Stat ; frecuentata
Suprafata com, e de 3183

hect., din care 2717 hect, ale
ceni, com. Dobirceni, judetul
Botosani.
Dobirceni, 'bid, pe
teritorul
ct. Munteni-d.-j., pl. Crasna,
jud. Vasluik numit ast-fel de

la valea Dobtrceni. Izvoreste din
fundul %raid de sub dealul Do-
birceni, curge prin mijlocul satuluT in spre S.; trece in com.

Minjesti ;
si se varsa in piriul
Crasna, ce desparte com. Munteni-d.-j. de jud. Flcia.
rimatorT.
Sunt 200 stupT.

In acest sat e resedinta com.
Dobirceni. Are o populatie de
Muguta, prin partea de E. Are

si 6 iazurl.
DobIrceni, las, in satul Dobtr-
Padurile aii o intindere de 429

hect. ; viile aa 5 hect.
Numarul vitelor e de 679: 269
bol si vacT, 35 caT, 250 oT, 125
DobIrceni, com. rur., jud. Botosani, situata in partea de V. a
prin mijlocul comund $i de ptriul
luid, pe coasta caruia e wzatA

o parte a satuluL
a com. Dobirceni, jud. Botosaui,

pl. tefanesti, asezat pe un deal
riel : Buna-Vestire (1836) si cea

de la Schit, Intrarea - in - Biserica (1814), Plcuta. de Ierom.
plaseT
DOBLEA
143
Dobtrceni, pod4, spre V. de satul Dobirceni, din com. Muntenid.-j., pl. Crasna, jud. Vasluia.
Doblrceni, vale, se intinde la

E. de satul Munteni-d.-j., spre
Dobirceni, com. Munteni-d.-j.,
de 30 baetT i 2 fete.
pl. Crasna, jud. Vasluia.
Doblrceni, sat, in partea de E.
Dobtrceni-RizeI, sat, In par-
proprietarilor marT si 466 hect.

ale locuitorilor. Are o populatie
de 291 familif, sal mol suflete,
a com. Munteni-d.-j., pl. Crasna,
care locuesc in 200 case. Sunt

186 contribuabilf, totf locuitori
o suprafata. de 472 hect., din

cari pe 34 hect. sunt vil. Are
tea de N. a com. Minjesti, pl.

Crasna, jud. Vasluia, alaturea
cu satul Dobirceni, din com.
Munteni-d.-j. Are o suprafata
de 150 hectare si o populatie
RominT, carr se ocupa. cu agricultura si cresterea vitelor.

Intinderea locurilor cultivate
o populatie de 162 familiT, saa
in
1890, a fost de 1787 hect.
Pe teritoriul com. se afla 471

hect. paclurT, formate mal mult
jud. Vasluia. E situat pe coasta

si valea dealului Dobirceni, pe
rica a carda vechime se zice
yac!, 51 caT, 360 or, 222 porcr;

200 stupT cu albine. In aceasta
com. se all I moara cu 2 pTetre.
Budgetul com, e de 4030 leT
la veniturT si 4009 leT, 70 bani
si
vite mar! cornute, 296 oT, 26
la cheltuelT.
si 74 care cu bol.
2 preotr si 3 cintaretT ; 1 *mala

mixta cu 1 invatator, frecuen-
tata de 30 baetT si 2 fete.
vite mar! cornute, 50 oT si 22
cu agricultura, cresterea vitelor

si cu cultura vier.
Are o biserick facuta din bit.ne, de obstia locuitorilor, bise-
de stejar, care se exploateaza.

Vi! sunt 5 hect.
LocuitoriT posea.: 402 bol si
de 36 familiT, saa 1 so suflete.

344 suflete RominT, ocupindu-se
rimatorT.
LocuitoriT posea: 6 plugurT
si io care cu bol.
a fi de mal bine de 200 anT, si la
Dobircenilor (Pidurea-), pa-
care acum deserveste un preot
dure, de stejar, in puteo. de V.
eclesiarc.
a com. Dobirceni, jud. Botosani ;
capre, 2 caT si 79 rimatorT.

Locuitorir posea.: 37 plugurT
are o intindere de 300 hect.
Dobja, deal, in jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Sagna, spre
E. de satul Sagna.
Dobirceni, deal, spre N.-V. de Doblea, atun, din jud. si plasa

ArgesuluT, pendinte de com.
satul Dobirceni, din com. Munteni-d.-j., pl. Crasna, jud. Vas-
www.dacoromanica.ro
rur. Cerbureni-Ia.$uL
DOBOCA
Doboca, Mili' de munte. Vezr

Coarnele, jud. Bacaa.
Dobo, jud. Iai. Ved Parmuva,

deaI, com. Tomesti, pl. Codrul.
Doboani, numire, ce se mal da

cdtunulut Vulturesti-d.-s., plasa
ArgesuluI, jud. Muscel.
Dobra, com. rur.
sat, in jud.
Mehedinti, pl. Cimpul, la distanta
de 49 kil. de orasul T.-Severin.

Satul Dobra formeaza com. cu
Cosanda i Ostrovul, marginin-
du-se la E. cu com. Balacitade-Dumbrava ; la S. cu com.

Vladaia; la V. cu com. Almajelul, si la N. cu com. S'asoma.
Are peste 1000 loc. carI stail in
196 case. Ocupatiunea locuitorilor este numar agricultura si
cresterea vitelor, calitatea pamintuluI fiind buna. El poseda : 62
plugurI, 120 care cu bol i 18

carute cu cal*.
In com. este: o biserica deser-
vita de i preot
DOBRE (INSULA-LUI-M0H
144
lacita- Guardenita- Cleanovul in
se afla siliste i unde s'aj gasa

IfirburI si mar multe pietre in-
pre PM:fina-Mica, trecind spre
Dolj, unde continua, strabatind
fipte in pamint, arme de biserica
jud. Dolj spre jud. Romanati,

cunoscindu-i-se urma sub nu-
si o piatra mare cu o vechle

inscriptie. Aceast piatr nu
mele, pe unele locurY, de Brazdalur-Iorgovan, iar pe altele de

Drumul-lui-Traian.
mal exista astAzI, fiind luata

de locuitorY. Locul unde a fost
satul s'ar fi numit Dumiresti.
Dobra, com. rurald, jud. Dimbovita, plasa Ialomita. E situata

la S.-E. de Tirgoviste, pe malul
drept al jalomiteI, pe sosewia

judeteana Tirgoviste-Butimanul
si pe o cimpie intina Are o
Dobra, vive de munte, cea mar

Malta creast a munteiuf Dobra,
numit si Virful-DobreI, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani, corn.
rurala Closani.
populatie de 86o locuitorl. Cliii-
pile
comune produc
cereale multe; sunt pAsunI intinse, si padurI in apropiere.
In comuna. este o biseric si o
scoall comunal.
Se invecineste spre E. nu comuna Gheboaia de care se desparte prin Ialomita, spre V. cu
Cornatelul, spre N. cu Baleni
Dobra, pddure, supusa regimuld

silvic, pendinte de com. Nenciulesti, plasa Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
Dobra, phiu, in jud. Mehedinti,

plaiul Closani, comuna rurala
Closani ; izvoreste din muntele
Dobra si se varsa in apa Cerna.
spre S. Bilciuresti.
Dobra, chnpie, in jud. Mehedinti,
i 2 CtIltgretr;
biserica se chiama. Tintirim, lar
Dobra, vale, in jud. Mehedinti, pl.

Dumbrava, com. rur. Slasoma.
plasa Dumbrava, com. rurall
cu i invatator, frecuentata. de 28 elevI.
Slasoma.
Budgetul com. coprinde: la

veniturI suma de leI 2862, lar
la cheltuelr suma de 2086 leI.
Dobra, vale, in jud. Mehedinti,

pl. ampul, com. rur. Dobra.
Dobra, tnunte, in jud. Mehedinti,
Numarul vitelor este de 1951:

780 vite mad cornute, 45 cal; 600
plaiul Closani, inalt de 1923

metri de asupra nivelului MArifNegre. Este la granita tare,
o/, 40 bivolI si 486 rimatorf.
despre Banatul-Temisiand.
Prin aceasta com. trece soseaua Corlatelul-Almajelul-BAIAcita sati Biclesul-Guardenita-B1lacita-Dobra.
Dobra, deal, in jud. Mehedinti,
De notat in aceastA comuna

sunt: Cimpul-DobreY, Coada-de-
Dobra, pise, spre E. de com. Simburesti, plasa Oltul-d.-s., jud.
Padure, Lacul -Rosu, Seracoavele, Dona si Sestul; valea Bir-
Olt, cu o lungirue de vr'o 800

metri si Cu directia dela V.
na-DobreI; Dealul - PlinicioareT ;

Fata-Malta, Padina, dealurile:
OstrovuluI, CosandaI, BandalauluI i Birner.
spre E. Pe parte din el se
Prin padurea DobreI de linga
Dobra, deal, jud. Bacati, com.
com. Dobra, trece Valul-luI-Traian, pe partea de S. a com.; vine

despre Dealul-Almajelului si des-
Birsanesti, plasa Tazlaul- d. -j.

pe linga piriiasul Caracla0, ceva
plasa Cimpul, com. rur. Dobra.
Dobra (Muntele-), pddure particular/i, supusa regimuluI silvic,
Cu o suprafata de zoclo hect.,

situata in com Brezoiul, plaiul
Cozia, jud. Vilcea.
Dobraia, deal, acoperit cu paduri
livezI,
cultiva cereale, pe parte sunt

pasunI, si parte este paduros.
in partea de S. a
comuna Mihaesti, plasa Riurile,

jud. Muscel.
Dobrana, locuinid ,isolatd, com.

Poenarei, plaiul Nucsoara, jud.
Muscel.
Dobrana, vale, jud. Bacati, pl.
mal sus de Lazar, linga care
www.dacoromanica.ro
Siretul-d.-s., de pe teritoriul comunei Filipeni.
Dobre
POBRE (MOVILA-LD I-)
145
In Dunare, bratul cel vechi. E situata in partea vestica

a plasiI Macin, si in cea sudvestica a corauneI Turcoaia, jud.
Tulcea. Are o forma lunguiata ;
o lungime de 1500 metri, o
jAtime medie de 700 metri, o
intindere totalade 8o hect. Este
joasa,
Cu
malurile
DobreI (Dealul-), deal, in jud.

Suceava, com. Bradatelut.
Dobrele, iezer, jud. Braila, intre

canalul Cremenea si Vilciul, la
hotarul de N. a com. Bertes:1d.-j. Se uneste cu canalul MInusoaia prin privalUI Vintoaia.
la nivelul
apel; in mare parte este inundata ciad vin apele marf; este
acoperita cu padurl de salciI.
Dobrele, iezere, jud. Brila, in
EvreI.
naturala, acoperita cu verdeata. E unul din virfurile estice

ale dealulur Calicul, de unde
sezata pe sesurile ce se intind

din dreapta spre piriul Cracaul
pana in crestetal dealurilor Ba-
pleaca dealul Cataloi. E situ ata in

partea estica a plaseT si sud-
laurul i Cuejdiul, ocupind toa-
jud. Braila, incepe din partea
stinga a jepser lapa si da in

partea S.-V. a Iezerulur Dobre.
Dobrea, vale, care desparte cat.

Sterianul-d.-j., de Linia-Paltinea-
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, a-
ta zarea muntoasa in spre N.,

pana pe culmele ce se intind
catre S. de manastirea Horaita.
Forma terenurilor acesteI comune e din cele maI curioase;
e de jur imprejur cercuita printr'un lant de muntI-dealurT, care,
incepind din dreptul satuluT Ma-
lul, se continua spre V. pana

In marginea satuluI Sarata, si
apoI spre N.-V. pana. la izvorul
piriiasuluI Muncelul (fundatura
despre com. Cracaoani si Buhalnita), iar de aci se recurbea-
nu, jud. Ilfov, pl. Znagovul.
za spre N. si apoI incepe spre

E.-S. pana in marg,inea satuld
Dobreanul, pri, izvoreste de
Dobreni, alcatuind un oval prin

mijlocul carda, din fundacul de
la izvorul Muncelulur, la o e-
sub dealul Bodesti, com. Bodesti, jud. Vaslui, pl. Mijlocul.
Curge spre V. si se varsa in

piriul Rebricea, mal in jos de
satul Scinteia, dupa ce primeste
afluenti O-arde: Furniceasa, Mirzoala i Bodesti.
gala distanta intre cele doud

laturI, se intinde o alta lira de
muntI pana in dreptul satulur
Almas ; asa ea privind din innaltime ni se reprezinta ca un
ot chirilic, asezat invers i aple-
Dobreasca, pdure, supusa re-
cat spre dreapta.

gimuluI silvic, jud. Muscel, pl.

Podgoria, com. Dobresti, in intindere de 1500 hect.
Bodesti-PrecisteI si com. Cracaoani, com. Buhalnita i intregui
Dobrei (Dealul), deal, in jud.
teritorii1 al com. Gircina; la S.

si E. cu com. Caciulesti si com.
Suceava, com. Malini.
testi, Almasul, Negresti si Poiana-Almasul,d, avind o suprafata de 6019 hect. (4209

si o pop. de 733 fam., sail 2874
sufl., carI locuesc in 68o case;
sunt 1395 barbatI, 1469 femeI,
1551 necasatoritl, 1070 asaoritI, 229 vaduvI (din carl 206
Inteinsele da Privalul-luI-Dobre.
Dobreni, com. rur., in judetul
Dobre (Privalul-lui-),
breni, asarla, Malul, Masca-
vAdane), 43 nevolnicI, 14 divor-
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Frecatei. Este
muluT comunal Frecatei-Cataloi

Frecatei-Hagilar.
Este formata din satele Do-
jud. Braila, situate in ostrovul

Tapa, la E. de iezerul Jagaxa.
Dobre (Movila-lui -), movil,
estica. a comuneI. Are 116 m.,

dominind asupra satuluI Frecatei, vaeI Telita i asupra dru_
DOBREN1
Cirligi.
tatI ; 60o baletl, 598 fete ;
un fel de proprietate
si niel
putinta de a mosteni dupa urma

parintilor lor legluiti.
LocuitoriI se ocupa cu agricultura si exploatarea padurilor ; solul, relativ, este produca-
tor si se cultiva pe o uttindere

de 1553 hect.
Imasurile ati o tindere de
[43 hect. si nutrese 2585 capete
de vite.
In aceasta com, se afla : 7

bisericT (3 acate de satenI si
4 de particularl), deservite de
6 preotI si 8 eclesiard ; 3 scoll,
frecuentate de 179 elevI; 5 morI
pentru macinat; 5 herastrae pentru taiatul i fasonatul lemnelor; 3 fierara ; 2 butnariI; 3 rotariT; o vararle; o al-je ; doT
caretas!, I cojocar i I tesator.
Budgetul com, e de 9586 le!,
26 banI la veniturI si de 8329
leI, 25 banI la cheltuelT.
ContribuabilI sunt 436.
Comunicatiunea cu satele vecine se face prin : soseaua judeteana Piatra-Neamtu, care incepe din crestetul dealuld 13alaurul (cantonul SArata, venind
din oras) i parcurge com. pe
o intindere me bine de 5 kil. ;
prin soAeaua judeteana Dobreni-Moinesti, care9nerge paralel
19
68878. Nardo Dietforrar Goomuir. Vol. III:
www.dacoromanica.ro
12
titi carte 170 persoane,

nu stia 2694.
Dintre locuitoriI improprietaritI in 1864, sunt astd-zI 80 cae
stapinesc
locurile lor ;
274 ca urmasI; 8o neavind niel
DOBRENI-CIMPURELUL
146
bOBRENI
cu pirtul Cracaul; prin soseaua

comunal care incepe din drep-
infiintat de aproape 300 de
tul kil. 7 al soseler Piatra-Neam-
Biserica are 2 inscriptiT: una

sapat in piatra de asupra user
si alta in biserica. Cea de deasupra user are urmatoarea in-
297 casatoritr, 55 vkluvI, 7 di-
scriptiune :
In sat se afla o biserica de

zid, deservin de 2 preotT i 2
eclesiarcr ; o scoala, frecuentan
de 63 elevl ; 2 morT (din care
una cu 2 pietre), 2 fierarir, o
tu si strabate prin drumurile

naturale: Dobreni, Negresti, Poenele.
Dobreni, sat, face parte din comuna rur. Dobreni-Cimpurelul,
anY.
Cu buril voie a tatilluI 1 cu ajutorul hulla i cu struinta Sf. Duh
jud. Ilfov, pl. Sabarul. Este situat la S. de Bucuresti, pe malul sting al riulur Sabarul. Adi
este resedinta primarier.
ridicat sfint, cinstit i Eumnezeiascii

bisericii pre hramul Adormirea Precestei (nedescifrabil) In zilele prea Inii4atulul Ion Voevod Vel Serdaru, i s'ail
fficut din temelie de jupIn Constantin
In aceast com. s'a nascut
Vel Serdaru sin Ion erban Voevod, a

jupinesel Bdlaa (leatu 7154).
Constantin
erban Basarab, po-
reclit Cirnul, fiul natural al lul
Inscriptia de pe piatra din bi-
Radu-Vod erban, care a dom-
seria are urmatoarea coprin-
nit de la 1654-1658, viera cunoscut sub numele de Serdarul

Constantin din Dobreni.
Se intinde pe o suprafan de
2614 hect., avind o populatie
de 1022 locuitorl.
Familia raposatulur D. Gr.
dere :
Cu mila luI Dumnezeil i cu ajutorul Precestit cre0inu1 i luminatul Doran
Ion Constantin qerban Voevod, pus'am
alezat aceasti cinstiti piatr pe cins-
tita groap a prOoaseI maicel mele

s'a prestevit In zilele lui Ion Mateiii
Voevod, August 7, din veleatal 7160 0
locu ese in 19 case; sunt 376 barbatr, 409 femer; 426 necasatortT,
vortatT i 6 nevolnicT ; 7 EvreT.
ti carte 91 persoane, 694 nu

stia.
rotarie.

669 capete, din carl : 125 bol,
90 vacT, 350 OT, 22 cal, 30 rirnAtorT, 19 juncT, 30 viteT
taurl pentru prasire.
Dobreni, ceTtun, face parte din

com. Slobozia-Trasnitul, plasa
Teleormanului, jud. TeIeorraan.
Este asezat pe soseaua judeteana, la marginea com. Tataresti-d.-s., de care nu e despar-
Ghimkare 2258hect. si locuitorir

356 he
Propr etaruI cultiva 186o hec-
s'ati pus aceastii plieatr In zilelele lid Ion

Constantin qerban Voevod la leahil 7164.
ta prin vre-un semn sau di-
Catunul Dobreni este asezat
tare Oca -sterpe, 126 izlaz, 130

padure si 36 vie).
LocuitoriT cultiva. 220 hect.
(14 sterpe, 86 izlaz i 36 vie).
Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de I preot
si I cintaxet ; o scoala rurala,
pe un mic delut ce se pierde
a acester comune. Are 25 contribuabilr. La N. acestur catun
frecuentan de 28 elevr si 2 e-
in intinsul cimpier.
Dobreni, sat, jud. Neamtu, situat

la 9 kil. 700 m. de orasul Piatra, pe ultimele inclinatiunT des
pre S. ale dealurilor Ceuca
si com. cheltuesc 144.o ler anual.
Prohalul, in unghiul format de

curbatura i intersectia soseler
Piatra-Neamtu cu soseaua Do-
Ad mal este o moar de apa;
breni-Moinesti.
leve, cu tntretinerea careia jud.
helestea ; 2 poduri staltoare.

Comerciul se face de 7 circiumari.
Se margineste spre S. cu satele Malul, Casarla si Sarata, de

care se desparte prin cursul pi-
stanta ; este mar mult o mahala
se aflA mAgura numitA MaguraDobrenilor.
Dobreni, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Plopana. Are 222

locuitorT, carl locuesc in 43 case.
E numin i Valea-Dobreni.
Dobreni, moviM, jud. Ilfov, pl.
Sabarul, llaga corn. Bragadirul.
Dobreni, mofie, cu partr, in jud.

Neamtu, com. Dobreni, pl. Pia-

Nu se stie cu preciziune a-
riulur Almasul ; lar spre N. cu

satele Negresti i Bodesti-Precis-
nul infiintarer acester comune,

dar dupa inscriptia bisericer,
prin extremitatile dealurilor sale,

eh l prin limite conventionale.
cister. Este proprietatea
pe care o reproducem ad, se

constata el aceast biserica
un venit anual de 26520 lei

posea trer morl si casele de
multe alte case de zid, s'ad facut din temelie de jupin Constantin erban Voevod. De adi
Suprafata terenurilor sale e

de 1859 hect. (i3oo
SOCOtindu.se intru aceasta si ?t'Underea satulur Casarla si Mascatesti). Are o populatiune de
Dobreni-ampurelul, com. rur.,
ar rezulta ca aceasta comuna s'a
219 fama% saa 705 sufIete, carr
pl. Sabarul, jud. Ilfov, situad
ter, de care se desparte atit
www.dacoromanica.ro
tra-Muntele. E asezata intre mosiile Sarata, Ciriter, Cirligi, Negresti, Almasul, Bodesti Pred-lui
Leon Emanoil Bogdan, si aduce
locuit.
DOBRESCU
filtre riul Argesul si riul Sabarul, spre S. de Bucuresti, la 21

kil. Sta in legatura cu Varasti,
Straini-Dobreni i Berceni, prin
Dobresti, com. rur., jud. Arges,

pl. Oltul, la 29 kil, de comuna
rurala Tigveni (resedinta subprefecturer) si la 17 kil. de Pi-
sosele vecinale.
testi. Se compune din 3 catune:
Se compune din satele : ampurelul si Dobreni. Are o populape de 1597 locuitorr, carT traesc in 260 case si 49 bordeie.
D ealul-Laun ele (i 50 locuitorT),
3125 hect. Familia raposatulur D.

Gr. Ghica are 2533 hect. si locui-
toril 592 hect. Proprietarul cultiva 2072 hect. (103 sterpe, 140
izlaz, 55 vie, 163 padure). Lo-
cuitorir cultiva 366 hect. (22

sterpe, 145 izlaz i 59 vie).
Budgetul e de 4886 ler la veniturr si de 4652 ler la chelt.
In comuna sunt 2 bisericr (in
fie-care catun cite una); I coald
mixt5.; I moar5. de apa ; 5 helestaie ; 6 poduri statatoare.

1083 (upo ca i epe, 340 bor,
36 taurr, 9
Dragolesti (277 locuitorT) si Do-
bresti (250 locuitorI); peste tot

sunt 767 locuitorT.
Are 2 bisericr (in Dobresti
si in Dragolesti) si o scoala primara rurala.
Se afla intre com. Scheiul, la
1882-83 a fost de 1504 lef, 25

banT la veniturI si de. 1358 leT,
la cheltuelf.
Dupa o publicatiune oficial.
(1887) aceast comuna numara
127 contribuabilI si avea un bud-
get de 3876 ler la veniturr

de 3510 ler la cheltuelr.
Numarul vitelor era in 1887
de 306 vite marr (300 bol* si yac,
torT).
In com. Dobresti se face anual un bilcia la Inaltarea-Domnula Bisdrica din Dobresti este
unT.
facuta la 1833 de un Hagi Ni-
ciumarT.
Dobrescu, sat, face parte din

com. rur. Zatreni, plasa Mijlo-
cul, jud. Vilcea. Are o populatie de 156 locuitorr (84 barbat1 si 72 l'eme).
Dobrescu, pisc, ce se 'asa din

Dealul-Oltetulur, in partea de
-E. a com. Zatreni, pl. Mijlocul,
u4. Vilcea.
cilor, Valea-Orjanca i Floarea.

Peste aceste vaI sunt podete de
carr umbla numai cind piola
porcl i 1570 or).

Dintre locuitorT, 269 sunt plugarr, iii aa diferite profesi-
Comerciul se face de io cir-
nelur, a-Dragner, a-Cetater si a-Silister ; lar pe stinga : Girla-Gre-
la S. si Stoilesti la V.
Budgetul comuner pe anul
miel de 1728 (21 capre, 137
cuitorl i neimproprietariti 238.
Orla arcinovul, in care se varsA,

pe malul drept : Valea-Maraci-
N., Launele-de-S. la E., Dnicei
bivolT si 207 bivolite) si al celor
Aratura se face cu 205 plugurr, 193 Cu bol si z Cu cal.

Locuitorir aa 260 care si canite, 219 Cu bol si 41 cu cal.
Improprietaritr sunt 152 lo-
era la veniturr de 1680 ler

la cheltuell de 1470 ler.
Prin mijlocul comuner, care
are o forma lunguiata, trece
iar la S. de catunul Furesti, peste arcinovul, este un

pod mare de lemn, In lungime
de 30 m.
6 cal) i de 270 vite marunte

(i 50 or, 20 capre i io rima
301 vacT i vitei,
DOBRETI
147
colae Momularu.
lemn ;
In com. sunt 5 morT saa facae,
san in timpul topirer zapezer.

Comuna are intinse livezr
si padurr, compuse din stejarr,
fagr, carpenT, alunr, ter, plopT,
paltinr, jugastri i alte spech

In mar mica cantitate.
Locuitorir sunt parte mosnenT, parte improprietaritr dupa
legea din 1864, parte ara pamint Celor improprietaritT

s'aa dat locurr, in diferite categorli, pe cele doub. trupurr ale
statuluI , carr tin de manastirile Rincaciovul si Natnaesti
si pe propletatile d-lur Pandele
Crasnaru i d-ner Ruxandra Coridali.
In partea de N. a comuna
se ridic un deal, numit Piscul-
DObreti, com. rur., jud. Muscel,
CornetuluI, unde se vad niste
pl. Podgoria, situad. la S.-E.

de ampulung, 65 kil, departe
de acest oras, pe ambele malurr ale girler arcinovul.
Haitesti, Cercer si Furesti, cu
resedinta in Haitesti.
Are o populatie de 1052 locuitorr, (527 barbatI si 525 te-
caramizr si urme de zid i unde

se zice ca ar fi fost un monu-
mer) cu 238 familiT, carT traiesc
in 254 case.
Vite : 1048 vite mar/ cornute,
ment talresc.
Tot in raionul acester comune
este locul numit Piscul-Turculur.
In comuna. sunt 3 bisericr (in
fie-care catun cite una). Cea de

la Haitesti, situata la poalele
pisculur Cornetul, a fost schit

de calugarite. coala, cu intretinerea careia statul cheltueste
anual 1296 leT, se frecuenta de
35 elevr si 5 eleve.
814 capre, 916 or, 415 pord

56 cal.
Budgetul com. in 1889-90
www.dacoromanica.ro
Dobresti, sat, cu 250 locuitorT,

jud. Arges, plasa Oltulur; face
DOBREpTI
DOBRICEA
148
parte din com. rurala cu aceeasT
Dobretul, celtun, 1a4 kil. spre V.
numire. Are o biserica cu hramul Sf. Nicolae, deservita de

un preat si un cintaret.
de com. Stirbeiti, in N.-V. plael
Dobreti, sat, jud. Dolj, plasa

jiul-d.-j., com. Caciulatesti. Are
300 suflete, 160 barbatT i 140
nati, situat in valea cu acelasT
soroaiele, la S. cu Strimtul, la
E. cu riul Argeselul si la V. cu
nume, la 20 kil, departe de Bals,
Rtul-TirguluT.
Oltetul - Otul - d. -s., jud. Roma-
pe un teren cu o altitudine de
200 metri d'asupra niveluluT
marii. Are 64 fam., sati 300 loc.
femei. Locuesc in 13 case si

84 bordee. In sat este o scoala
Dobretul, vale, l'higa catunul cu
mixta, ce functioneza din 1860,

intretinuta de Stat. Localul, construit de zid, este in buna. stare.
acelasl nume, jud. Romanati, comuna S tirbeiti ; se termina In valea riuluI FrAtila.
In anul scolar 1892-93 a fost

frecuentata de 21 copir: 16 Dobriana, fird de dealurf, jud.
blet1 si 15 fete din satul Roaba,
baeti din satul CAciulatesti

si 9 baeti si o ata din satul
Dobresti, in total 38 scolarr, 32
bletT si 6 fete. In sat este o
7
biserica, fondata la 1847 de Iacov

Grigore si Toma Dobrescu. CirciumT sunt 2.
Dobreti, nume ce purta in vechime com. rur. Caciulatesti,
Dobreti,pddure, supusa regimulul silvic, jud. Muscel, plasa

Podgoria,
com.
Dobresti, in
Intindere de 500 hect. Esente :

fag, stejar, carpen, plop, mesteacan, frasin, jugastru si anin.
Dobreti, vale, jud. l'rahova,

plasa Filipesti, com. Moreni.
Oltetul-d.-j., ,com. Ghioroiul.
Aci sunt multe serie.
Dobriaqul-Mic, munte, la S. de
com. Leresti,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Dobriasul-Mare,
piriiasul Dunavatul. Incepe in
in intindere de 300 hect., care,

impreuna cu trupul Urzica, formeaza padurea Budolul, com.
Sinesti, plasa Oltetul-d.-s.
com. Otelesti si desparte comuna Marasti de com. Filipeni
apoi trece In com. Oncesti,

jud. Tecuchi.
depdure, a statuluT, jud. Vilcea,
Dobrina,pdure, jud. BacatI, pla-
Dobricea, mahala, com. Tereuja,

plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
sa Siretul-d.-s., comuna Filipeni,

Cu o intindere de vre-o 12 hect.
Dobricea, tnahala, face parte
plasa Siretul-d.-s., comuna Fili-
din comuna rurall Beti, plasa

Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Are
o populatie de 406 locuitorT.
peni. Izvorete din dealul cu
Aci e o biserica vechre de lemn,
se varsa in
unde se afla i cimitirul comuneT,
acelasT nume si
Dunavat.
Dobrina,silifte,jud. Bacgi, plasa

Siretul-d.-s, com. Filipeni, asezata pe dealul Dobrina.
care biserica, dupa spusele batrinilor, se crede a fi facuta de

acum vr'o 200 de ,anT. Dobricea este situata In centrul comune si este udata de piriul Dobricea si de Valea-Galetarilor
Dobriaul, pisc, In jud. Muscel,

de 1300 metri, pe un masiv Ingust, intre Riul-Tirgului i riul
Argeselul. Acest masiv se ter-
de a-luT-Iordache. Ad i e resedinta
mina aproape de confluenta riuluT

Argeselul cu Riul-TirguluT
prezinta o sea larga la S. de
Namaesti prin care trece soseaua
Dobricea, pida, jud. Vilcea, iz-
nationala Cimpulung-Frontiera.
Dobriaul, pdclure, supusa regimuluT silvic, jud. Muscel, pe

muntele Dobriasul, com. Leresti,
Dobretul, deal, jud. Vilcea, plasa
comunele Namaesti i Leresti,

Dobrica sa PIetroasa, &lo
Dobrina, pirtiaf, judetul Baca0,
Dobreti, rno,cie, jud. Dolj, plasa

Jiu-d.-j., com. Caciulatesti, pe
care sunt cete de mosnenT.
Dobriaqul-Mare, munte, tntre
Baca.A, plasa Siretul-d.-s., com.

dintre piriul BerheciA
jud. Dolj, plasa Jiul-d.-j.
Dobreti, rno,cie, jud. Arges, pl.

Oltul, com. Dobresti, Cu o intindere de 1400 pogoane, din
care 800 pog. padure. E propritatea StatuluT. Inainte de secularizare era pendinte de Episcopia de Rimnic.
compusa mal cu seama din fag.

Se Invecineste la N. cu Mo-
plaiul Dimbovita, In intindere

aproximativa de t000 hectare,
www.dacoromanica.ro
com. si scoala, care e frecuentata de 75 copiT.

voreste din Dealul -Sinestilor,
trece prin centrul comunei

esti, plasa Oltetul-d.-s. Primeste
ca afluentT, pe partea stinga,
valle TurbureT, BerzeT i Marto-
loguluT, lar pe dreapta vaile

HotaruluT si. VieT si apoT se var-
sa In riul Oltetul.
Dobricea, lezerul i Bojeni,
DOBRICENI
149
DOBR10ENI
pelduri particulare, supuse regimulur silvic, comuna Sinesti,
In comuna sunt trer bisericr

(dota in Dobriceni si una in
roase a cocleala si a smoala.

Locul acester ape se numeste
plasa Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Budaresti).
Fierbea.
Dobriceni, com. rur., in Nor-
MeseriasT sunt: 8 dulgherT,

3 timplarr, 2 rotarr si 2 olarr.
putin mar spre N., se all alte
dul plaser Oltetul-Oltul-d.-s., judetul Romanati. Este format din

satele : Dobriceni, 200 locuitorr,
Er desfac produsele muncer lor la

tirgul saptaminal din R.-Vilcea.
ape de pucioasa, neagra-cenusie.
Vite sunt : 162 car, 140 bol,
meste Fierbea-lur-Stan-Pasarea.
Preotesti, 150 locuitorr si Marcusul, 201 locuitorr. E situata a-
295 yac, 25 capre si 250 or.

Pe gira Dobriceni, in raionul
com., sunt 3 morr. Locuitorir,
In numar de 241, s'ati improprietarit pe mosia Dobriceni, la
anul 1864, cld li s'ati dat 692
hect. coala exista in comuna
proape de hotarul judetulur,

pe terenul drept al Oltetulur,
unde niste dealurr detasate din
dealul Fratila arr o inaltime de
241 metri d'asupra nivelulur
marir. Cat.tnul Marcusul e mar
N., pe terenul sting al 01-
la
tetultif,
$1
are 151 metri al-
titudine. Com. Dobriceni este

la 53 kil. departare de Caracal
si la 21 kil. de Bals.
Are 161 capr de fam. ; o populatie de 551 de locuitorr, din
carr: 304 barbati, 247 femer, 273
casatoritr si 282 necOsat.

carte 14 persoane si 534 nu stia.
Sunt 134 contribuabilr. Budgetul
comuner pe 1886/87 a fost de

1219 leT1avenitur1ide 11981er
la cheltuell. Vite marT sunt 278;
Vilcea, pl. Ocolul, compusa din

2 catune : Buduresti i Dobri-
ceni. Este situata pe Orla Dobriceni, dealul Grueri i dealul
Baragan, la 22 kil, departe de
capitala jud. si la 10 kil. de

Olanesti, resedinta plaser.
Are o populatie de 1103 loc.
(542 barbatr i 561 femer), in
careititra si 20 familir de Tiganr
CapT de fam. sunt 324; contrib.
230; case de locuit 293.
mar multe colorr: galben, rosu,

albastru, cenusiti. Acest namol
s mo ala..
din numarul de ros copir in

virstl de scoall (57 baetr si 48
se afl sane la suprafata pamintu14 de unde chiar iese apa sarata.
carte 82 barba! si
Se margineste cu com. Caco-
2 femer. Cu intretinerea scoalei

statul cheltueste anual 1188 ler.
Sunt 35 stupr Cu albine. Toata
com., cu izlaz cu tot, are 1095
hect., din carr vatra satulur are
379 hectare.
va, Stoenestl, Bodesti, Barba-
ti
fete).
Se fabrica ad i pana la 6000

decalitri tuja anual.
O osea comunala inlesneste
Veniturile comuner se urca la

1161 ler i cheltuelile la 1125
ler anual.
Dobriceni, com. rur., in judetul
teinsele este un namol negru,

care cind se baga, in apa, ir d
proprietatea com. Se frecuenta

de r4 copa- (12 bdetr. si 2 fete),
stasie i prefacuta de Tudose
preotr si 4 cintaretr.
Putin mar spre V. de aceste

izvoare, se afIl alte doul izvoare
de pucioasa, i linga unul din-
are un miros de catran
co municatia intre com. D o bricen i
otesti ; Intrarea-in-Biserica, Cu 2
Locul acestor izvoare se nu-
de 50 anr. Cladirea e vechre,
vite micr, 641 si porcr, 131.

Sunt 3 bisericr: Cuvioasa Paraschiva, in Dobriceni, cladita
la 1764 de Ieromonahul Ana-
Dinescu ; S-ta Treime, in Pre-
Tot spre E. de Dobriceni,
sad
Spre V. de com. Dobriceni
testi i Cheia.
Dobriceni, sat, face parte din

com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Are n populatie de
991 locuitorT (488 barbatr si
503 femer). Ad e resedinta comuner si a scoaler. Are 2 bisericr :
una cu hramul Cuvioasa Paras-
Barbtesti, Cacova i Stoenesti.
chiva, fundata din temelie de
Sunt si alte drumurr prin co-
Preda Postelnicul la anul 1802

si a doua cu hramul Sf. Nicolae, zidit din temelie la 1860
de locuitorir satulur i reparata,
la anul 1881. Mar e in com. o
biserica ruinata.
muna.
E brazdata de dealurile: Cacoya si Grueri spre E., BATAgannl, Malini Huidu spre N.,
Pirloagele, Drogul i Dobriceni
spre V. si e udata de valle: Pucioasa, Glina, Sarata, Valea-Rea,
Stroesti i Frumusita. Ca piscuri
ale dealurilor sunt : Cetatuia,
Brganul, Malini, Drogul, Pis-
coala se frecuenta. de 14
copa' (12 baetr si 2 fete), din
numarul de I00 (55 baetr i45
fete).
coala are 3 hect. pamint.
Dobriceni, sat, face parte din

com. rur. Lalosul, pl. Oltetul-d.-j.,
nesti, 5 izvoare cu apa minerala,

iar spre E. de Dobriceni se afia

337 locuitorT. Cade in partea
de V. a comuner, si-1 u6.5. rtul
Oltetul. E la .distantS de 21/2
kil, de catunul Lalosul, unde e
scoala, care e frecuentata dt 31
doua clocote de apa care mi-
copir.
cul dela Bunget si Croitorescu.

In interiorul com. este locul
numit Pucioasa de la Girba-
www.dacoromanica.ro
Dobriceni, fost schit, in jud. Vilcea, com. cu acelasT nu,me, pl.

Ocolul. Se vAd numar ruinele
lur. Era metoh al mAnAstirer
Arnota. Este asezat in lunca

Dobriceni. Pisania acestur schit
s'a transportat la una din bisericile comuner.
Dobriceni, deal, in raionul com.

Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea, pe care se cultivA 2 hect.,
50 arir vie.
Dobriceni, deal, la V. comuner

Dobriceni, plam Ocolul, jud.
Vilcea.
Este asezatA pe loe yes, pe

albia si malurile a dota vAlcele :
CotobAtul si MotAteiul ; una din
aceste vAlcele vine de la N. co-
muner Risipiti, din locul numit

CotobAtul, dintre Dobridor si
~ida, acoperia cu tinichea si
loe si ese din com. prin S.-E.,

trecind In com. MotAtei, unde
care e deservitA de 2 preotT si 2
are directiunea spre E. Cea-
functioneazA din anu11863 si e
ralt1 vAlcea vine din V. satulur Dobridor, merge spre E.,

pe marginea de S. a comuner
si la esirea sa din comung se
condusA de un invAtAtor. In anul
intindere de 425 hect., situatd in

jud. Vilcea, in com. BArbAtesti,
pl. Horezul, si formatA din trupurile : Deluselul (35 hect.) si
Mangul (390 hect.)
a forma o singurA vale ce trece
Dobriceni, girlizi, izvoreste din

pldurea Lisa, trece prin centrul
com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud.
Vilcea si se vars1 in Olt.
Dobriceni (Vatra - MnistireI-), mofie a statulur, judetul

Vilcea, fost pendinte de mlnAstirea Arnota, care, pe perio-
dul 1885-95, s'a arendat cu

3020 ler anual.
In MotAtei. Comuna este situatA
in albia si pe malurile acestor

vAlcele, dar mar mult in unghiul
sesulur coprins intre ele.

R isipiti ; la S.-E. cu com. MotAtei ;
la V. cu com. Fintina-
Banulur si cu com. Cetatea. Li-
mita de N. incepe din punctul

numit Fintina-NaltA, din V.; mer-
ge prin valceaua numitA. CotobAtul si ajunge in vir, lingl MotAtei, in puncrul numit MAguraCringulur ; de unde, spre S.-V.,
trece prin vAlceaua MotAteiulur
si ajunge la MAgura-Ovreiulur;
de aci apucl spre S., unde se

intilneste cu mosia Fintina-Banulur, merge pe litiga ea, mar
departe pe lingA Cetate, plnA
ajunge lar la Fintina-NaltA.
Cele mar insemnate mAgurr
sunt : MAgura-Ceringulur, MAgura- Mare, MAgura - Ovreiulur,
MAgura-LatA, MAgura - lid- Andrea, MAgura-Lemnelor, MIgura.Tecli, MAgura-lur-GAinA, etc.
Comuna este udatA de micul
Dobridor, com. rur., jud. Dolj,

pl. Cimpul, la 57 kil. S.-V. de
Craiova si la 31 kil. de resedinta piase*, Calafat.
In com. sunt 20 de finen!.

Legenda spune cl com. Dobridor e fondatA de aproape
250 de anr; e compusA din-
S., traversind comuna prin mij-
la N.; ambele se unesc pentru
albier riulur unit variaz de la

10-15 metri.
valea cu acelasT nume si se pierde

In com. MotAtei.
de 400 m.; de ad merge spre
Dobriceni, peidure a statulur, in
Piciorul-MotruluT, se uneste la
com. Stoenesti cu riul Cacova
si ia numele de Govora. Trece
prin com. Titirechi, Govora, MihAesti, si, de la com. Birsesti, la
numele de Birsescu. LArgimea
tr'un singur cAtun, care e si resedinta comuner.

Are o bisericA ziditA din a.-
Risipiti. AceastA vale ja pe urm

drumul spre S.-E., pe o lungime
intilneste cu aceea care vine de
Dobriceni, rea, in jud. Vilcea,

izvoreste din poalele muntelur
DOBRIDOR
150
DOBRICENI
piria CotobAtul, formindu-se nu-
cintAretr; o scoall mixtl, care

1892-93 a fost frecuentatA de
103 bletT 0 7 /ete, din numl-
rul de 255 copir in virstA de

scoall.
Populatia comuner e de 1520
locuitorr, din carl 800 bArbatT
si 720 femer. Dupa legea rurail din 1864, sunt implmintenit-T 48 loc. numar cu locurr de
muna. si 22 Cu locurr de casA.
Dupl legea din 1879 sunt 7

insurAter.
Sunt 334 case si 20 boidee.

Suprafata comuner este de
4800 pog., din carr: pAmtnt arabil 4103 pog., fineatl 25 pog.,
lac si teren sterp 2 pog.; vi!

270 pog.; vatra satulur 400 pog.
Mosia Dobridor apartine locuitorilor mosnenT si clAcasT, im-
pArtitT pe mosie.
Mar MI locuitorir sunt mosnenr.
Viile apartin tot mosnenilor,

pe al cAror pdmint se gAsesc.
In com. sunt 6 cizmarl si
dogar.
Vite marl cornute sunt 300

o!, 71 ; cal, Lo.
Locuitorir isr desfac productele lor la schela Cetatea, transportindu-le cu carele.

Sunt 6 circiumr; 15 comerciantl de grine.
mar cind ploul mult si repede;
Comuna este strAbAtutA prin
el vine din N. comuneT, din
centru de o cale comunall-ve-
zmircul CotobAtulur; curge pe
cinalA pe o lung-ime de 21/2 kil.,
www.dacoromanica.ro
DOBRIENETI
care o pune in legatura la N.

cu Risipiti, la S.-E. cu Motatei,
la S.-V. cu Fintina-BanuluT, iar
la V. cu Cetatea.
Sunt 440 de contribuabilT.
Veniturile camufle! pe anul

892-93 ad fost de 2844.341d
si cheltuelile de 2842.73 la
In apropiere de sat sunt niste
ruine de biserica vechie si a-
151
Dobrin (Lacul-luI-), lac, in judetul R.-Sarat, plaiul Rimnicul,
com. Bisoca. E asezat pe dea-
DOBR1TA
Dobrinc, deal, strabate spre S.

teritorul com. Laza, jud. Vasluiti, pl. Racova.
lul cu acelasT nume; e proprieta-
te particulara si are o intindere

de 'la (pagan); contine stiuca, caracucla, ce se vinde in localitate.
Dobrin (Lacul-lul-), loc izolat,
Dobrineqti, sat, face parte din

com. Nicoresti, jud. Tecucia. E
situat pe malui drept al piriuluT Cacaina si pe coasta dealuluT, in legatura cu tirgul Nicoresti.
cele ale unuT foisor turcesc.
In com. Minzalesti, jud. Buzaii,
Dobrieneti, sat, face parte din

com. rur. Ursi, jud. Olt, plasa
pe malul drept al piriuluT Recea si in poalele munteld Martinul. Aci se afl stabilit un pi-
Oltul-d.-s. Are o populati e de 318
chet militar de lama: Lacul-
Aid se afla 2 bisericT, una
locuitorT. Este situat pe dealul
luT-Dobrin. In tinupul vereT sol-
Dobrienesti.
datiT trec la pichetul Giurgia.
Cu hramul Sf. Gheorghe, deservita. de i preot si 1 cintaret, si

a doua, cu hramul Cuvioasa-Pa-
Dobrin (Pirlul -luI-), piriia",
raschiva, deservita de 1 preot
Dobrieneti, deal, spre S.-E. de

com. Ursi, jud. Olt, pl. Oltuld.-s., cu directia catre S. Pe el
se cultiva. tot felul de cereale
si serveste si de izlaz.
In com. Badeni-Paminteni, jud.

Muscel, plaiul Dimbovita.
Poporul crede ca aceast apa
e bun de leac.

saa 327 sufl. Copir in virsta de
scoala sunt 39 (18 baetT 0 21
fete).
si
cintaret.
Cea d'india e zidita la 1840

de Ionita Ghelt. Inainte tot pe
acest loe a fost alta de birne,
flauta de stefan Gheltu. Are
Dobril (Movila-), movild, in

com. Luciul, jud. Buzlii.
Dobril (Valea-), mofie, in com.

Mizil, jud. Buzan; are 200 hect.
arabile.
DobriI (Valea-), izvor, in com.

Fintesti, jud. Buzaii; incepe din
Dobrina, stafie de dr. d. f., jud.

Falda, pl. Crasna, com. Hui,
pe linia Crasna-Hui, pusa in
circulatie la 25 Iulie, 1888. Se
afla intre statiile Cretesti (6.9
8 pogoane de pamint arabil. A

doua e zidit de la 1845, de Arghir Guzga. si Constantin Cap-
kil.) si Husi (5.4). Inaltimea de

asupra niveluluT mArri 234'95-
Dobrian, prival, judetul Braila,
Venitul acestel statiT pe anul

1896 a fost de 7.677 1., 30 b.
relor de la hotarul de S. al comuna Ciacirul, merge paralel

cu Dunarea pe Virmul sting,
pana ce da in privalul alogul.
muntil Strihani, se uneste cu
Dobril (Valea-), vale, in com. Jugareni, jud. Buzail, acoperit
Dobrina, loc cu pdclure, in marginea orasuluT Hui, la distanta

cam de 5 kil. Este proprietatea
statuluT. AicT se afta. o statie
de cale ferata.
de flneata. In tirnp de ploae,

apa, care se aduna in albia sa,
Dobrina, pirita', jud. Neamtu.
Valea-CringuluT si se scurge in
Istaa.
se scurge in valea Finteasca.
Izvoreste din ramura sudica a
DobriIeti, cdtun, al com. Gura-
munteluT Procov (aproape de manastirea cu acelasT nume), se une-
Sal-10T, jud. Buzad, Cu 240 locuitorT si 67 case.
Dobrin (Lacul-lul-), munte, in

jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul.
Se desface din muntele Bisoca,
brazdeaza partea de V. a com.
Este acoperit cu paclurl intinse.
ste cu pfriul Dobrita, curge spre

teritoriul coniuner Pipirig, plasa
de Sus-Mijlocul, si se varsa pe
partea stinga a ptriuluT Ozana,
putin maT in sus de fata pirtuluT Domesnicul si aproape de
kil. 17 al drumuluT judetian Pipirig-Neamtu.
www.dacoromanica.ro
Mare.
care pleaca din DunArea-Vapoa-
Dobrita, com. rur. si sat, in jud.

Gorj, plaiul Vulcan, spre N.-V. de
com. Lelesti, si la departare de

15 kil, de orasul T.-Jiii, in di.
rectiune N.-V. Comuna e formata. dintr'un singur sat.
E situata pe coaste si are o

intindere de 500 hect. din carr
140 hect. arabile, 158 hect, padure si tufaris, 150 hect. finete,
52 hect. vie si livezT cu prunT.
Din intinderea totala, 120 hect.
sunt ale d-nd Economu din
T.-Jiii, cele-l'alte sunt ale locuitorilor.
DOBR1TA
DOBROM1RUL
152
sad 1220 sufl., din carl 272 contribuabill, top RominI, pose-
rda comuna cheltueste 1760
1882 83 a fost de 1683
le! anual.
la veniturI
alud 6o plugurI, 40 care cu bol
Suprafata satulur e de 661
vad, 4 arute cu cal, 60
hect. Populatia e de 535 suflete.

Proprietarul, d-1 D. Procopie,
si
stupl, 840 vite mar! cornute,

3200 o!, 989 capre, 73 ca! si
437 rimatorl.
Venitul com. este de le! 1156,
lar cheltuelile de leI 1140, 21
banT.
Comunicatia se face pe soseaua comunall Dobrita -Run-
are 300 hect, din carf rezerva

20 hect. pentru izlaz. Locuitorn
ati 361 hect. (I I hect. izlaz).
Comerciul se face de 4 eh--
Are 1 pod statator.
34 elevI, din 45 inscrisi; 2

bisericI, una de lemn facut
la anul 1834, alta de zid fa-
cuta la anul 1879; sunt deserpreot1 si
Buzti.
Dobroaia (Virful-Babei-), colina, in com. Cislaul, cat. Scari-
para, jud. Buzad.
4 cinta.
retI.
Dobrita, coastd, apartinind com.

Dobrita, spre N.-E., in jud. Gorj,
plaiul Vulcan. Pe aceasta coastd. sunt viile locuitorilor.
Dobrita, ',rival, jud. Braila, filtre canalul Vilciut si Dunarea-
Vechie. Pleaca din Vileiti, de

la hotarul de S. al com. Vizirul, merge la N. paralel Cu Vilciul, traverseaza com. Ciacirui
si
Dupa o publicatie oficiall

(t887) aceast comuna numara
I 14 contribuabill si are un bud-
get de 2934 le/ la veniturI i

2157 leI la cheltuell.
Numarul vitelor era in anul
1887 de 447 capete vite mail
se uneste cu privalul Lata,
din com. Gropeni.
Dobreanca, mofi e, in com. Meteleul, catunul Arcani, jud. Bu-
zad. Are 780 hect. aratur
si
izlaz de oI.
Dobroeqti (Furtuna), sat, in jud.

Ilfov, pl. Dimbovita; face parte
(15 rimatorl).
Dobrogostea, ciltun, din judetul

Arges, pl. Pitesti, pendinte de
com. rur. Dobrogostea-Negovani. Are 55 laman, cu 432 suflete.
In catun e o biserica, cu hramul
Sf. IngerI, deservita de un preot
si un cintaret.
Dobrogostea, cdtun, In com. Galateni-Mosteni, pl. Glavociocul,
jud. Vlasca.
Dobrogostea, di tun, in pl. T'ir- Dobromirul, com. rur., din jud.

guluI, jud. Teleorman; Vine de
com. Olteni. Are o populatiune
de 265 suflete, din carl 53 con-
Constanta, pl. Silistra-Noua.
tribuabill'.
de orasul Constanta, capitala

districtulur, si in partea de S.
Dobrogostea-Glteni,trup din
mosia Dobrogostea, din jud. Teleorman, pl. TirguluI, com. 01teni, in partea despre limita jud.
Vlasca.
Dobrita, pirliaf, jud. Neamtu.

Vez! Dobrina, pilla.
si
Dobroaia (Baba-). Vez! BabelDobroaia (livorul-), ievor, jud.
Are 1 scoal, frecuentata de
vite de 2
eheltuell.
capre
tinT.
le!
de 1593 leI la
(423 bol si vacI, 24 cal) si de

283 vite mgrunte (35 OT, 133
ciumarI.
cul.
In comuna sunt 40 de fin-
si
Dobrogostea-Negovani, com.
rur., pe t'II Arges, jud. Arges,
pl. Pitesti, la 5 kit. de com.
Este situat in partea de V.
a jud., la 86 kil. spre
S.-V.
a plaseI, la 35 kil. spre S.-E. de

oraselul Ostrov, resedinta ocolului. Com. invecinate sunt: Hazarlic, la 6 kil. spre E.; Enisenlia, la 6 kil. spre E.; Para-Chioi,
la 7 kil. spre N.-V.; Ghiuvegea,
la 8 kil. spre N.-V. ; Caranlic,

la 8 kil. spre N.
Hotarul amanuntit al com.
este urmatorul: Plecind de pe
din com. rur. Pantelimonul-Do-
rur. Biscovul-Flesti, (resedinta

suprefecturel) si la 13 kil. de
broesti. Cade spre V. de Pan-
Pitesti. Se compune din cata-
de la pichetul hotarnic No. 18,
telimon, pe malul drept al riuluI

Colintina. Locul e jos si pamintul smircos.
nele: Dobrogostea, 432 loc.; Ca-
el se indreapta spre N., inteo
patinesti, 291 locuitor1 si Schiaiti,
directiune de la S.-E. spre N.-V.,

maI 'india spre N., pe la poalele
dealuluI Irasli-Bair, apoI spre
V., talud valea Medmedi-Culac,
dormirea, deservita de I preot

si I cintaret si o scoal primara
rur. mixta, frecuentata de 9 elevl si eleve, cu intretinerea ca-
274 locuitorl; peste tot 997 loc.,

din carr 45 locuitorl TiganY. In
catun sunt : 2 biserid, deservite
de 2 preotl si. 2 cintaretl ; o
scoall primara rurall; 7 circiumi. Budgetul com. pe anul
www.dacoromanica.ro
hotarul Dobroger catre Bulgaria
lar spre N., tot pe la poalele

dealuld Irasli.Bair, in urmd. spre
V., urmind pe muchia dealulut
DOBROMIRUL
152
DOBROMIRUL
de maT sus, de unde se indreapta

spre N. pe muchiile dealurilor I-
sati 37 kil. pa.tr. Teritoriul sati

se intinde i in Bulgaria pe o
rasli-Bair, Teche-Chioi-Bair, printre satele Teche-Chioi i Dobromir, Sitina-Bair, taie valea TecheChioi-Ceair si soseaua judeteana
suprafata de 112 hectare, in

schimb ins si teritoriul com.
Terescondul din Bulgaria se
intinde Ii Dobrogea romineasc,
Lipnita-Enisenlia, de unde se
locurf si distruse fie prin incendli

din timpul rdzboarelor, fiind ex-
pe o intindere de 87 hect.
ploatarea nesistematica. Movi-
indreapta spre N.-V. peste deal urile Mezarlic-Bair, Chiuciuc-Hagitaie valea Babuci-culac,
urc muchia dealulur Bas-Punar-
rurale Caranlic si Parachiol, de
care se desparte prin dealurile
lele sunt putine, mal toate artificiale, servind probabil de

puncte de observatie; sunt a_
Aslanca-Sirti i Sinir-Bair, la E.
cu com. rur. Enisenlia (c5.tunele
coperite cu verdeatd.
Valle principale sunt : TecheChioi-Ceair, care vine din Bul-
Sire, trece pe la N. de virful

Bazirgian ; de aci hotarul la o
directie de la N.-E. spre S.-V.,
mal india spre S. coborind dea-
Ciucur-Chior si Teche-Chiol), des-
partindu-se prin dealurile Bas-
Toate dealurile sunt acoperite

cu tufarisurr, arborf izolatr, resturT din intinsele paclurT de odinioara ce acopereati aceste
garia sub numele de Cara-MuusUzun-Culac, nume pe care ml ps-
lul Bas-Punar, taie din noti valea

Babuci-Culac, se dirige apor spre
Pun ar-Sirti, Chiuciuc-Hagi-Sirti,

Mezarlic-Bair, Sitirca-Bair, Teche-ChioT-Bair i cu com. Hazar-
S.-V. urcind si scoborind dea-
lic,
lurile Sinir-Bair si Asbama-Sirtt,

taind din noa soseaua judeteana
Lipnita- Enisenlia, valea Cuiugiuc-Culac, padurea Asaclic-Or
Irasli-Bair la S. cu Bulgaria (com.
man, trece pe litiga virful Dobromir si se preste pe muchia
Cuius (cdtunul Teche-Deresi), de

Caralmus - Orman, Echenli - Orman-Bair i Siniriol-Bair.
Relieful soluluT este in general
accidentat. Dealurile carT braz-
dreapta valea Dermen-Ceair, ce

trece prin satul Dobromir-dinDeal i Dobromir, ce trece prin
satul Dobromir-dia-Vale.
Catunele, carT compun com.,
sunt: Dobromirul-din-Vale, rese-
dinta, asezat in parte nordica
Echenli-Orman-Bair, urca. dealul
deaz teritoriul com. sunt: BasPunar-Sirti cu virful Bazirgian

(187 m.) la N.; Sinir-Bair, As-
Cara-Buus-Orman, a carel mu
chie o urmareste pan da in ho-
bama-Bair, pe casi se gaseste

padurea Asadic-Orman cu vir-
bromirul, la locul de unire, la
tarul Dobroger spre Bulgaria

linga pichetul No. 23, de adi
se indreapta spre E. in o di-
ful Dobromir-din-Vale (200 m.),

la N.-V. ; Simil-Iol-Bair (6o ni.)
la V.; Cara-Buus-Orman (210 m.)
la S.-V., Seche-Chior-Bair (110
Situca-Bair (120 m.) la E.,
Mezarlic-Bair (109 m.), ChiuciucHagi-Sirti (79 m.) la N.-E.; toate
Iol-Bair si Chluciuc-Hagi-Sirti,
la cele vestice ale dealulur Teche-
aceste dealurT sunt asezate pe

hotar; in interiorul com. avem
Sari-Iol-Bair (212 m.) la N. de
satul Dobromir-din-Vale, OrtaBurun i Dobromir, pe care se
afla padurea Oltuc-Orman (92
m.) la S.-V. de acelasT sat;
conjurate cu gradinr potagere,

pe 5-6 ulitl interioare ; e inconjurat de dealurr i padurl si are
un aspect placut. Dobromiruldin-Deal, asezat in partea su.
dica a comuner, la 3 kil. spre
S. de catunul de resedinta. pe
ambele malurr ale vallor Cara-
dealultd Uzun-Mese-Sirti; de aci
se indreapta spre S., pe muchia

dealului Sinir-Iol-Bair, Il coboara,
indreptindu-se spre E., in valea

Teche-Chior-Ciair, de aci o ia iar
spre S. pe la poalele dealulur
rectiune de la S.-V. spre N.-E.,
urmind mera' hotarul de mar

sus, talud valea Cara-Buus-Uzun-
Culac, urc si coboara dealul

Dermen-Sirti, taie valea DermenCeair, urca. dealul Irasli-Bair, pana
dincolo de pichetul No. 25 (in

punctql 18) si am ajuns de unde
ara plecat. Forma hotarulur este
aceea a unuT triunghia ascutit

cu baza indreptata spre S. pe
hotarul Dobrogel spre Bulgaria; lungimea lur e de 32 kil.,
lar intinderea totala a teritoriutul coprins inteinsul este de
7220 pogoane, saa 3764 hect.,
despartindu-se prin dealul
Terescondul), separata prin hotarul Dobroger catre Bulgaria,

lar la V. Cu com. rur. Regep-
Gheorgheni-Orman-Bair (t 15 m.)
treaz pana la satul Dobromir-
din-Deal, de ad la numele de
Iuchasi -Mahala- Ceair pana la
satul Dobromir-din-Vale si de
aci incolo pana la deschiderea
sa in valea Ghenu-Ceair, (sail
Urluia);
are ca adiacente pe
a comuner, pe ambele malurr ale

vailor Teche-Chioi-Ceair si Do-
poalele de S. ale dealurilor Sari-
Chioi-Bair si la cele nordice ale

dealurilor Dobromirul si Gheorgheni-Orman-Bair. Satul ocupa
o mare intindere ; casele sunt

unele risipite, alcele aliniate, in-
la S.-E. de acelasT sat; Echenli

Orman-Bair la V., Dermen-Strti
Muus - Uzun - Culac i Dermen-
la S. si Irasli-Bair (136 m.) la
poalele estice ale dealulur Echenli-Orman-Bair, la cele sudice ale
E. de satul Dobromir-din-Deal.
Ceair, la locul ion de unire, la
20
6R87.8. Nardo Dieffonar Geogratle. Pb!. 111.
www.dacoromanica.ro
dealuld Dermen-Strtt, la cele

vestice ale dealuld Inasli-Bair,
la cele sudice ale dealuld Gheor-
gheni-Orman-Bair, are o forma

alungita si casele ida i raspin-
dite in dota directiunI, de la
S. la N. si de la S.-V. spre
N.-E.
Populatiunea, in anul 1896,
era de 212 familii, san 1025

suflete, din carf 529 barbar,
496 femei ; 606 necas"toriti, 404
casatoritT, 15 vacluvi ; 1025 cetated Romini ; 731 ortodoxl,
289 mahomedad, 5 lipoveni ;

529 agricultori i meseriasi ; 8
circiumari.

hect. ale comunei se divid astfel :
150 hect. teren neproduc-
DOBRWTII (BARBOp
154
DOBROMIRUL-DIN-DEAL
Sunt 3 geamii cu 2 hoe.

Este o scoala rurala mixta,
infiintata i intretinuta de stat,
familir san 634 suflete. Loc. se

ocupa cu cresterea vitelor.
i O hect. pamint, conclusa de un invatator i frecuentata de 158 elevI (80 baeti

si 78 fete).
Dobronuti, sat, numit i Haplr,
avind
Dobromirul-din-Deal, sat,
In
jud. Constanta, pl. Silistra-Nou5.,
cat. comuna Dobromirul, situat in partea sudicA a pase(

si a comunei, la 3 kil., spre S.,
de catunul Dobromirul-din-Vale,
resedinta, pe valle Dermen-Sirti
si Cara-Muus -Uzun - Culac (san
Teche-Chioi-Ceair) i inconjurat
de dealurile Echenli Orman,
Dermen-Sirti, Irasli-Bair si Gheorgheni-Orman-Bair. Are o forma
alungita, Cu casele asezate pe

doti ulitI, ce se taie transver-
tiv (ocupat de vetrele celor doua.
sal.
sate) ; 3614 hect. teren productiv (din care 830 hect. ale statului Cu proprietarii si 2784
hect. ale locuitorilor) ; din acesta : 2627 hect. teren cultivat
tare, din cae 82 hect. ocupate

de vatra i gradinile satului.
Populatiunea total e de 88
(din care 230 hect, ale statuld

cu proprietarii, si 2397 hect.
ale locuitorilor) ; 180 hect, teren necultivat, (180 hect, ale
Intinderea luI e de 1617 hec-
familli, san 300 sufl. Locuitorli

se ocupa cu cresterea vitelor
tlierea lemnelor.
pe mosia Cu acelasi nume, comuna Virful-Cimpuld, pl. Berhometele, jud. Dorohoin. care,
dimpreung cu satisoarele : Mesteacanul, Lunca i Satul-Mare,
are o populatie de 264 familli,

san 1085 suflete.
Asazarile satenilor in parte
sunt bune, cu livezr i gradini.
Proprietatea mosiei este a
d-lui Dimitrie P. Moruzzi, iar
din vechime a fost a manastireI Dragomirna din Bucovina,
pana la 1785, cind s'a vindut.
Are o biserica, cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de i preot,
2 cintareti si i paracliser ; este
mica, flcura din temo in anul
1799 de Nichitelea. Calitatea
pamintuld este cam slabl, iar
o mica parte cleioas5.. Satenil
improprietaritT an 590 hect. 6
ar. parda; iar proprietarul mosiei 243 hect. 73 ariI cimp si 15
hect. 93 ar. padure.
Piriul principal ce trece pe

mosie este Meredeaul san Bahna.
Dobromirul-din-Vale, sat,
in
Se gaseste piatra pentru zi-
locuitorilor); 15 hect. teren izlaz

(15 hect, ale locuitorilor) ; 786
hect. teren paduri (din care 600
hect, ale statuld cu proprie-
judetul Constanta, pl. SilistraNoria, catunul de resedinta al
darle, din care se extrage anual

peste 300 picioare.
Drum principal este calea na-
tariI si 186 hect. ale locuitori-
plasei si cea nordica a comund,
lor).
pe valle Teche-Chioi-Ceair
Locuitorli ati : 100 plugurI,

250 care si carute, I masina
Cu aburI de treerat, 4 masid
Dobromirul, la intilnirea lor

inconjurat de dealurile Sari-IolBair, Chiuciuc - Hagi - Sirti, As-
de secerat.
Vite sunt 4200 capete.
Sunt 6 morl de vint.
lama-Sirt?, Dobromirul, SitruaBair i Gheorgheni-Orman-Bair.

Are o forma patrunghiulara ; ca-
Budgetul comund este de

6038 le! la venituri si 3187 lei
la cheltuelf.
CM de comunicatie sunt : calea judeteana Ostrov-Cuzgun
trece pe la N. de sate, si drumurI comunale la Cuzgun, Teche-Chioi, Asarlic, Regep-Cuius.
comuneT Dobromirul.
E situat in partea sudicA a
sele sunt bine zidite, Inconjurate cu gradinite si asezate pe

cincrlase
Intinderea teritoriuld san e
de 2147 hect., din cari 90 hect.
ocupate de vatra i gradinile
satuld.
Populatia totala este de 200
www.dacoromanica.ro
tionala Mihaileni-Botosani.
Hotarele mosieT sunt cu :
Talpa, Zamostia,
Prelipea, Horlaceni i Lozna.
Dobroneagul, munte, la N. de
com. Nucsoara, jud. Muscel.
Dobroseti (Brboi), sat, judetul Ilfov, pl. Znagovul; face

parte din com. rur. Lipia-Boj-
dad. Este situat la S.-V. de

Gruiul, in partea de E. a baltei
Znagovul, pe un loc cu desavirsire yes. E virit inteun golf,
pe care-1 formeazd balta Znagovul.
DOBROSLOVEN1
Are o
biserica, cu hramul
Buna-Vestire, deservita de
preot i 2 cintaretT.
Populatia luT e de 433 sufl.

de 1250 hect., din carT 974 apartin statuluT si 276 locuitorilor. Statul cultiva, prin arendasir
sal 552 hect. (4 ramin sterpe,

30 izlaz, 388 padure). Locuitot terenul.
toril

DOBROTEASA
155
Dobrosloveti, sat,
in partea
despre E. a comuneT Birzesti,
jud. Vasluiti, plasa Stemnicul,
situat in infund1tura format
de dealurile Plopul i Faunoaia,
cu ramificarea More!.
Numirea de Dobroslovesti, se
spune ca.-1 este data din timpul
proprietaruluT Ionita Cuza Stolnicul, fost i Ispravnic pe la
1776, la tinutul Vasluia. MaT
inainte satul se numea Bllanesti.
Se zice el satul s'a format

intre mili 1700-1755 Cu locuitorT venitT din Ardeal, in urma
uneT foamete marT, pricinuit prin
Dobrosloveni, com. rur., judetul

Romanati, plasa Ocolul, formata diii satele: Dobriceni, cu 475
devastarea productelor de grin-
locultorr i Potopinul, cu 307
si o populatie de 52 familiT,
saa 268 suflete, locuitorT Ro-
loc. E situata pe apa

si pe soseaua Caracal-R.-Vilcea,
la 7 kil. spre N. de Caracal,
Catunul Potopinul e la 2 kil, maT
la N. de Dobrosloveni.
vite mari cornute, 80 oT, 4 ca!
saa 782 suflete, din carl 200 TiganT ; sunt 404 barb., 378 fem.;
366 casatoritl si 416 necasatoritl.
Stia carte 37, nu stiil 745.

Sunt 185 de contribuabili.
Budgetul comuneT pe 1886/87
a fost de 2181 leT la venituri
si 8 rimatorT.
Dobrota, sat, face parte din com.

rurall Udresti, jud. Prahova,
plasa Podgoria. Are o populatie
de 457 locuitorT, din carT 281
barbatT i 176 femeT. In sat e
o biserica.
circiume. In com. sunt 2 bisericT:
S-tul Nicolae, zidit in 1847, in

Dobrosloveni si S-tul Grigore,
zidita In 1867, in Potopinul ;
sunt deservite de 2 preotT si 4
in
raionul comuneT Pa-
rosi.
Dobroteasa, com. rur., plasa 01tul-d.-s. jud. Olt, compusa din

4 catune: Dobroteasa, Craciunesti, Murgesti i Leleasca.
Este situata pe valea riuluT
Cungrea-Mare si pe dealul Leleasca, la 41 kil, departe de
a plaseT.
Are o populatiune de 338 famili!, saa 1639 suflete, din carT

815 barbar, 824 femeT. Sunt 329
contribuabilT.
In aceasta com.
sunt 327 case de locuit si 4

bordeie.
Sunt 3 bisericT : la Leleasca,
Dobroteasa i Murgesti ; sunt
deservite de 4 preotT.
LocuitoriT se ocup numaT cu
agricultura ; 7 dintre eT maT
sunt cizmarT ; 2 olarT ; ii, dul-
gherT. Produsul muncel Il desfae la Slatina, Pitesti i RimniculVilcea.
Mid
Glavanetile-RominestI, Ciulinii da In
i Baba-Alecu
ET aa 46 caT si epe, 260 bol, 320

vacT, 690 oT, 39 capre i 489
Camnita, in partea dreapta.
porcI.
com.
Udresti,
pl. Podgoria, jud. Prahova.

Dobrota,japse, j u d. Brila, m erge
Comuna cu izlaz, vatra satu-
Dobrota, phig, in jud. Mehe-
casele proprietarestr, i ca ramasite de constructiT vechT, urme din drumul roman, care de
la Romula ducea la Apulum
Closani. Izvoreste din ramurile

munteluT Culmea-CerneT, si, la
locul numit Buza - PlaiuluT, se
tunuluT Potopinul.
Se varsa in girla Leleasca,

tot
spre N. printre ezerele Ghisani
Dobrota, deal,
cintaretT.
Ca cladirT maT insemnate sunt
care se observa in hotarul el-
Parosi, jud Olt, plasa Oltul-d.-s.
Un numr de 181 locuitorT

s'aa improprietarit la 1864, pe
mosiile D-lor I. Tartasescu, I.
015.nescu, I. C. Bratianu, fratil
MurgestI, D. Locusteanu si T.
Galita, cind s'ad dat 950 hect.
2158 lei la cheltuelT.
Are o scoala primar, cu un

invatator, frecuentata de 17 H.etT, din 24 copii, 19 baetT si 5
fete, in virsta de scoala.. Are 5
Dobrota, veilcea, la V. de com.
capitala judetuluT si la 5 kil. de
dina.
minT, carT, pe Ruga agricultura

cresterea vitelor, se maT ocupa
Cu cultura albinelor.
Numrul vitelor e de 187: 95
in apropriere de gara Romula.
Motrul-Sec, care se ascunde in

apropiere de satul Motrul-Sec,
la locul numit Vinturisul.
dinti, pl. Closani, com. rur.
impreuna cu piriul Capra, for-
mind de ad In jos o singura

apa, cunoscut sub numele de
www.dacoromanica.ro
i padure, are 3314 hect.

Pe riul Cungrea-Mare, in raionul comuneT, sunt 4 mprI de
lul
macinat, carT functioneaza numal

toamna si prima-vara, cind apele
vin mar!.
coala exista in aceast coanT. Stia carte
muna de 35
DOBROTEASA
300 bAetl si 17 fete. CopiI

in virstA de $coald sunt 205:
bletr 5i 94 fete, din car/

urmeaz. 18, 16 bletr 5i 2 fete.
Cu intretinerea 5coa1d, satul
cheltue5te anual 1080 Id.

In termen mijlochi se fabrica
anual in comunA peste 4200

de litri vin 5i 1800 de litri tuica.
Comerciul se face de 4 circiumarI.
Veniturile comuna se urcA

la 4279 leI 5i cheituelile la
4193 Id.
DOBROTEASA-STRBENI
156
Dobroteasa, deal,
in raionul
com. Dobroteasa, plasa Oltul-
d.-s., jud. Olt, pe care se

tivd 20 hect. vie.
cul-
Dobroteasa, deal, in jud. R.-SA-
ndturr. Este malul cel sting al

pirlulul Galbenul (o parte din
piriul Boul), case e destul de
Ghimpeteni 5i cAt. Atirnati

la N. cu com. Tecuciti-Calin-
se cultivA diferite cereale.
Este udatA de girlele: Cungrea- Mare, Cerbul 5i Leleasca, 5i de vAlcelele : Dirmonul,Toasca, TAtArAscul Cuptorul-Mic,
Cu-Aracr, Coada-FrasinuluI, Rudarea, arba, BrAnila, Ciobanul

5i Bibica.
Se mArgine5te cu comunele :
Simbure5ti, Dienci, Cimpul-
Mare, Ur5i, PAro5i 5i Dragoe5ti.
comuna rurall cu ace1a5I nume,

judetul Olt, plasa Oltul-d.-s. Are
o populatie de 482 locuitorI.

Ad e o bisericA de lemn aproape
ruinatA i fArA inscriptie. Se zice
cA s'a fondat pe la anul 1740.

S'a mutat i reparat de enorial
pe locul unde se afl. ast-zI.
deru.
seI i3alta-Oltul.d.-j., judetul Ro-
saii 3105 suflete, din car/

645 contribuabilI.
In tinderea comunel, dimpreu-
manati. Este format. din Do-
nA Cu moiiie aflate pe dinsa,
brote5ti sa Piciorogi (1200 loc.),
este aproape de 5670 hect.,
Nisipurl (363 loc.) 5i Vieri (50
din carl 1800 hectare apartin

d-nef A. D. Berendeiti i 2900
hect. apartine d-luI Dimache
loc.). E situat. pe un teren 5es si

nisipos, la hotarul judetuluT, pe
drumul Caracal-Bechet, la 24
kil. de Caraeal 5i la 35 kil. de

Corabia. Altitudinea terenului
d'asupra niveluld mAriI este de
110 m.
sail 1613 suflete, 833 bArbatl 5i
770 femel ; 784 sunt cAsAtoritl
5i 829 necAsAtoritl.
tiu carte
149 persoane, nu 5tifi 1467.

Budgetul comund, pe i886-87, a fost de 3530 leI la veniturl 5i de 3476 leI la cheltueli.
Vite marl sunt
1440, vite
miel*, 1410 si porer, 741.

Sunt 3 eirciumI ; o 5coa1. pri-
Dobroteasa, sat, face parte din
la S. cu Meri5ani ; la V. cu com.
inalt.
o leagA cu Simbure5ti 5i PAro5i.

Comuna e brAzdatA de dealul
Domne5ti i Leleasca, cu direc-
monul, Toasca, Nica 5i Taca.

Parte din aceste dealuff sunt
acoperite cu pAdurI ; pe parte
Ro5lori-Strimbeni.
Se mArgine5te la E. cu comunele Zimbreasca i Beuca;
Dobroteti, cont. rur., in V. plA-
Gro5erea, Pluteni, Tuica, Dir-
ciul o strAbate in toatA lungimea. Este a5ezat lingl 5oseaua
rat, pl. Rtmnicul-d.-j., com. Slobozia-Galbenul, in partea de V.

a comuna. E acoperit cu sern A-
Dobroteasa se leagA prin 50sele vicinale la V. cu comuna

Cimpul-Mare; alte douA ramurI
tia dela N. la S. 5.1 de piscurile:

Corbul, Ciobanul, Fintineaua,
Valea-Tecuclulul. PoartA numirea i de Doagele 5i in vechime

II zicea Boboce5ti. Piriul Tecu-
Polimeride.
Sunt improprietAriti 376 locuitorI, pe 990 hect.

Pe mo5iile Doagele se aflA
pdurI de tufan pe o intindere
de 320 hect.
NumArul vitelor este de 3792
capete, dintre carT : 677 vite

mari cornute, 134 cal, 2876 oI
51 capre 51 114 porcT.
Budgetul com. este de 9350

ler la veniturf i de 8436 leI la
cheltuelI.
Are o 5coall, frecuentatA de

38 elevl ; o bisericA, deservit
de 2 preotl 51 2 cintAretl ; o
moarl cu aburl 5i un hele5teti
al proprietAter.
Doagele se leagA Cu comuna
mar, condusl de un invAtAtor i frecuentatA de 34 elevI,

din numArul de ioo copiI (80
WAT 51 20 fete) in virstii de
Meri5ani 5i Cu comuna Tecu-
biserid : Sf. Nico-
E., cu 5oseaua judeteanA Ro-
5coalA ;
lae (t859) in Dobrote5ti, Adormirea-Maicd-DomnuluI in Nisipurl 5i una ruinat1 in Vieri, deservite de 3 preotT i 4 cintd-
ci-Calinderu prin 5osele vecinale, iar pe de altA parte la

5iori-BAlaci-$trimbeni.
La 24 Iunie (DrAgaica) i la
Duminica - TomiT se face aci
bilci.
retI.
Dobroteasa, nurnire ce s'a dat

In vechime contunei Ceptura,
plasa Cricovul, jud. Prahova.
Dobroteti-Sirbeni, san BrDobroteti, com. rur., in jud. Teleorman, pl. TeleormanuluT, pe
www.dacoromanica.ro
nitari-de-Sus. VezI BrAn15tari-d.-s., jud. Vla5ca.
DOBROTFORUL
DOBROVXTUL
157
Dobrotforul, pira, jud. Tecuciti ;

izvoreste din padurea andrul,
toria si altele. ET desfac pro-
pe mosia satului Slobozia-Panu,

com. Stanisesti ; trece prin Stanisesti i strabate satele : Bekiuneasa si Benesti ; merge in di-
Vite sunt : 26 cal, 34 epe,

386 bol, 114 vacT, 1779 oT
dusul munceT lor la Slatina.
Dobroti, catun, pe riul Arges,

jud. i pl. Argeselul. Are 354
locuitorT si face parte din com.
rur. Albesti-Bratesti. Are o bi-
345 porcT.
serica cu hramul Intrarea-in-Bi-
rectie de la N. spre S.-E.; se
La 1864 s'ati improprietarit

288 locuitorT pe mosiile d-lor
impreuna cu piriul Pojorita la
serica, deservita de un preot

un cintaret.
Maior Munteanu, Dr. G. Polizu,
de ad merge
spre E. si se vana in Zeletin,
Dr. Ernest de la Pomeray si pe

mosia statuld Proaspeti-Cireasovul, dinduli-se 799 hect.
Comuna Dobrotinul, cu izlaz
Cu tot, are 1733 hect.
coala exista in com, de vr'o
30 de anT; cladirea e proprieta-
Gura-Craestilor ;
la Gura-TepoaeT (com. Motoseni).
Dobrotforul, deal, in jud. Tecuciti, pl. Stanisesti, com. Buda.

A cest deal este continuarea
dealuluT ce vine din jud. Bacau;
strabate comuna Colonesti. Formeaza pe o intindere de 10 kil.
marginea 'filtre com. Colonesti
si Buda. Culmea acestuT deal

este acoperita Cu vil poarta
diferite numiri, dupa localitdtile
pe carT le strabate.
Dobrotinetul, com. rur., judetul Olt, plasa

comp usa
din 4 catune: Cdtunul-d.-s., PieLinia i Proaspeti. Are o
populatie de 359 familif, sa5
1544 suflete, din car1 15 familii
de Tiganr. Sunt 270 contrib.

In com. sunt 293 case de locuit.
Este situata pe dealul si valea OltuluT, la 16 kil, departe

de capitala judetuluT si la 1'/2
kil, de resedinta plser.
In raionul comuneT sunt 2
bisericT: una in Catunul-d.-s.,
fondata la anul 1639 de MateitiVoda Basarab ; maT are ctitorT
pe loan Munteanu, Florea Dragomirescu i alta; a doua bise-
rica e in Catunul-din-Vale; s'a
reparat la 1857 de catre Dr.

Ernest de la Pomeray si preotul Ilie Negoescu ; sunt deservite
de 2 preotT platitT din budgetul
comuna
LocuitoriT, afara de agricultura, se maT ocupa si cu dulgheria, timpldria, butaria, crol-
tea comuna E frecuentan. de

14 copiT, din numarul de 219 in
virsta de scoala. Cu intretinerea
eT statul cheltueste 1512 leT.
StupT cu albine sunt 96.
Dobrovtul, com. rur., in parten. de N. a p15.seT Crasna, jud.
Vasluiti, la distant5. de 43 kil.
de orasul Vasluiti, de ii
kil.
de Codlesti, resedinta plaSeT si

de 22 kil, de orasul Iasi, situata
in marginea judetuluT, pe culmea dealurilor si a vallor ce se
desfac din dealul Bordea, la
hotar intre jud. Iasi si Vasluiti.
Este formata din satele : Dobrovatul-Moldoveni, DobrovAtul-
Rusi si Dumasca, pe o intindere de 8952 hect., din carT
In satul Dobrotinetul se tine

un bilcii1 anual In ziva de 21

loc de cultura, finat, imas, proprietatea DomeniuluT Coroanel,
Mala.
lar 2660 hect. sunt ale locui-
ciumarr.
Ve ni turile
i cheltu el ile com.,
dupl ultimul budget, se ridica

la suma de 2697 leT.
Prin comuna trece soseaua
judeteana Slatina-Casa-Vechia,
ce inlesneste comunicatia cu comunele : Slatina, Tesluiul, Co-
manita, Deleni, Dumitresti
si
Casa-Vechia.
Este brazdata de dealurile

OltuluT si
irei, cu piscurile:
Murgoiul,
Birria si
Baduca,
care cad spre V. de comuna,

avind o lungime de aproape
7 kil. Pe parte din ele se cultiva vil, carT dati un vin bun,
lar parte servesc ca izlaz pentru
pdsunatul vitelor.
Oltul i Valea- ireT udi com.
In slavoneste Dobrotinetul insemneaza pelmint bun.
torilor improprietaritT.
Aceasta mosie a fost a mdndstireT Dobrovatul, dupa a careia secularizare deveni proprietatea statuluT i apoT a DomeniuluT-CoroaneT.

sa.5 2777 suflete, in care sunt
oo LipovenT, 200 Tigara i 61
fit1 carte 146 persoane.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura ce se face pe o intindere
de 1315 hect., partile lor, si 658
hect. partea proprietateT ; el
se mal indeletnicesc cu cultura
vieT si a livezilor pe o intindere
de 140 hectare, cu taiatul lemnelor din padurT si cu tranEvreT.
sportul lor pe la orase.

In aceasta comuna sunt 2 bisericT si o m5.nastire, deservite
de 3 preot1 pi 6 cintaretT ; o
Dobrotinetul, deal, in jud. Olt,

raionul comuneT Dobrotinetul,
pl. Oltul-d.-j., pe care se cultiva
85 hect. vie.
www.dacoromanica.ro
biserica lipoveneasca ; o scoala ;

o moara de apa ; 8 circiumI.
Comerciul se face de 16 persoane.
DOBROVATUL
DOBROVITUL-RUI
158
Budgetul e de 7544 lei la
Dobrovtul, penitenciar, j u detul
numeste Moldoveni, pentra a
ven. si de 6919 1. 93 b. la chelt.

1244 vite mar' cornute, 1300 or,
390 cal O 787 riniatorr.
Vasluiii, plasa Crasna, In mana.stirea ca acelasT nume.
se deosebi de satul Dobrovatul-
Penitenciarul Dobrovatu s'a

infiintat la 1864 de D. Co-
Rusi, care e colonizat cu Ruteni, inca din timpul lui tefan-cel-Mare.
de
E situat pe coasta de V. a
Interne. Serveste pentru condamnati corectionalf. Situatia

acestei inchisori era la Aprilie
dealului Dobrovatul, pe o suprafata de 4293 hect., din cari

2574 hect. 'Aclare si 572 hect.
loe de cultura, imas, fineata, ale
proprietatel Domeniului Coroa-
anul 1503 si s'a terminat In 1504,
1886, urmatoarea : se aflaa

in tot 232 de condamnatr,
din carr 222 corectionalf si
numai ro la reclusiune. Un
numar de Io6 condamnatT
exercitafi In inchisoare diferite mestesugurT. Pentru administratia penitenciarului de
la Dobrovat este inscrisa. In
budgetul ministeruluT de Interne
iar zugraveala din launtru s'a
o suma anuala (1886-87) de
facut sub domnia luf Petru Rares.
448o lei.
Aceasta manastire a fost Inchinata manastiref ZografuluT

din Sfintul Munte, de catre
Vasile-Vodd si a fost stapinita
internat si a murit (1869) nenorocitul Iancu Flcoianu, fos-
elevi; o biseric de lema, construita. in 1825 de un calugar

numit Pahomie, deservita de
un preot si un eclesiarc. Sunt 2
de calugariT grecT cu opt mosif,
Postelor si Telegrafelor.
Locuitorir poseda: 155 plugur1 si 270 care cu boT, 28 plu-
gurl O 57 cArute cu bol.
In aceasta comuna se afla

penitenclarul cu acelasT nume.
Dobrovtul(Manstirea-), ya?asare, in marginea de N. a

satului Dobrovatul-Rusi, com.
Dobrovatul, pl. Crasna, judetul
Vasta:, fundan: de
tefan-cel-
Mare. Cladirea el s'a inceput la
lar dupa secularizare a devenit

proprietatea statului. In casele
din jurul acesteT manastiri se
afta penitenciarul Dobrovatului,
infiintat la 1864 de M. Cogilniceanu, fost atunci ministru de
interne. Acest penitenciar serveste de inchisoare pentru con-
galniceanu,
ca
ministra
In acest penitenciar a fost
tul director la acea epoca a

Dobrovfitul, 'fria, izvoreste de
sub dealul Birnova, jud. Iasi,
trece pe teritoriul comuna Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluiti, intr in com. Codaesti, si
Dobrovatul,mofie, Sud. Vasluiti,

pl. Crasna), proprietatea statuluT.
Humana, Coloneata .si Dumasca.
inainte de secularizare era pendinte de mandstirea Dobrovatul.

La anul 1871 avea o arenda de
34000 leT 11 a fost ipotecat
impreuna cu alte 380 proprietati ale statulur pentru asigurarea imprumutului domenial de
78000000 leI, efectuat in anul
187/. Pe periodul 1880-85,

arenda acestel mosiT a scazut
3000 pogoane.
din cari 31 suflete Evrei si 50

Tiganr.
Alei este resedinta com.; o

scoala ca localul el proprW,Infiintata la 1865, frecuentata de 48
crisme.

492 vite mar< cornute, 250 or,
135 caT si 268 rImatorr.
LocuitoriT posea : 70 pluguri si 12 care cu bol ; io plu-
guri si 20 carute cu cal. Stupi

ca albine sunt 215.
par-
tea de V. a com. Dobrovatul,

pl. Crasna, jud. VasluiC si-a
luat num ele de la o colonie de
mazuri rusnacT, stabiliti ad, se
zice, inca din timpul Jul tefancel-Mare.
Dobrovtul, vale, in judetul VasluitI, comuna Dobrovatul, plasa

Crasna. Are forma lungareata si
ingusta. Incepe de sub satul

Slobozia, din com. Ciurea, jud.
Iasi si merge pana In plrinl
Vasluetul, aproape de Movilalui-Burcel. Prin mijlocul acester
vai curge piriul Dobrovatul.
la 30000 lei pe an. Pe mosia

Dobrovatul se afla si o padure
in intindere aproximativa de
300 farnilif, sa 1285 suflete,
dupa ce trece prin sesul pe Dobrovitul-Rui, sat, in

care e asezat si satul Codlesti,
se varsa. in 01111 Cutigna si
apor impreuna in Vasluet, dupa
ce primeste piraiele : Pietrosul,
demnatii corectionali.
nei, iar 1147 hect. sunt ale locuitorilor. Are o populatie de
E asezat pe coasta DealuluTRusilor, pe o suprafata de 4126

hect., din cari 693 hect. loc de
cultura, finat, bias si 2453 hect.
parlare, proprietatea DomeniuluT CoroaneT, lar 980 hect. ale
locuitorilor. Satul are o populatie de 185 familii, sati 900 su-
flete, din cari 25 Evrei
si 56
Ti ganr.
Dobrovtul-Moldoveni, sat, in
partea de E. a com. Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluin ; se
www.dacoromanica.ro
In partea nordica se all ma.

nastirea Dobrovatul, deservita
de I preot si 3 dascall. In cur-
DOBROVETI
159
DOBRUTULIA (P1SCUL-)
tea sa se aflA penitenciarul co-
Oltetul- Oltul-d.-s
rectional. In apropiere este o

moar cu patru pietre. In sat
nati, formatA din satele : Dobrunul (400 locuitorY) i ChiliI

(250 locuitorI). E situata pe va-
sunt 4 circiume.
jud. Roma-
NumArul vitelor e de 1338: 430
lea si pe terenul drept al 01-
vite roarT cornute, 497 oT, 154
tetuluT, in fata com. Pirscoveni

opirlita, la 18 kil, departe
ce si 257 rimAtorT.
Locuitoril posea: 6o pluguri

loo care cu bol, 10 plugurI
si 15 cArute cu cal; 22 stupT
cu albin e.
Dobrovesti, fost sat, in judetul
de Caracal si la 13 de Bals.
Altitudinea terenuluI d'asupra
niveluluT miriI este de 144
m. Are o populatie de 152
familiI, sati 605 suflete ; 305

urb. Baia-de-Aramk lingl Dea-
bArbatI si 300 femeI ; 277 cIsltoritl 51 328 necAsAtoritl.

carte 31, nu stiti 574. Sunt
lul-Spinenilor.
125 contribuabili. Budgetul com.
este de 2214 ler la venit si de

Dobroveti, hotar de mo,sie, in
jud. Mehedinti, plaiul Closani,
com. urb. Baia-de-AramA.
Dobrul, munte, jud. BacAti, pl.

Trotosul, com. Tirgul-Trotus,
din dreapta TrotusuluT, situat
lingA mAnAstirea
Dobrul, pddure, pe mosia Tata-
2269 la cheltueli. In sat sunt 250

duzI pentru cresterea gindacilor
de mAtase.
Vite marT sunt 846; vite
miel' 794 si pord 170. Este o
locuitorI, 238 bArbatI si 207 fe-
me. E la distantA de i
kilo-
metru de cAtunul unde se af1

scoala comuneT. CoplI in virstA
de scoa15. sunt 54. Ad i e o biserica de lemn, PrA inscriptie, M-
enta de locuitorI, cam de veo

I00 anI, dupl cum afirm5. ceT
bAtrinI.
Dobrusa, fost schit, pe valea Dobrusa, lingA com. Voicesti, pl.

Oltul-d.-j., jud. Vilcea, fondat,
dupA cum se zice, de Ceaus

Dutu, la anul 1800.
Dobrusa, deal, in jud. Vilcea,

com.
tefAnesti, pl. Oltul-d.-j.
Dobrusa, deal, cu directia N.-S.

in com. ZatIreT, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea; e plantat cu vil.
biserick S. Nicolae (1845), decintd-
Dobrusa, pcidure a statuluT, in
retf ; sunt 2 circiumr.

In coprinsul com., Brazda-luiNovac se scoboar pe o muchie
de deal, chiar in mijlocul com.,
apoT apuc spre opirlita. Sub
jud. Vilcea, pl. Oltul-d.j., in intin-
servitA de I preot si 2
dere de 76 hect. ImpreunA cu

trupurile: Verdea (20 hect.),
hotarul despre judetul Arges.

un pisc de deal, in marg-inea
ZlAtArer (216 hect.), PrAsesti

(885 hect.), Gusoeni (I 8o hect.),
Mitrofani (125 hect.) si Noro-
OltetuluI, se aflA rdmase zidurI
pita (22 hect.), tine de com.
Esente : cer, girnitA si tufan.
de case si o biserick Se po-
DrAgAsani,
Dobrul sati Cerbul, priq, jud.
vesteste c5. s'ar fi gsit aci in

vechime talere de argint, cutite,
resti-d.-s., jud. Teleorman, situatA spre N. acester mosiT, la
BacAti, pl. Trotusul, com. T'irgul-Trotus, care se incarc5. cu

Balta-Porculul i apoT
se scurge in dreapta Slniculd,
la villa Munteanu.
care incepe la sipotul pirtuluI

Dobrul si se intinde pAnA la
villa Munteanu, la poalele muntelur Cerbul.
V. a com. Sutesti, pl. Oltul-d.-j.,

jud. Vilcea.
Ghinea Vistierul, zis si CiucalA,
Dobrusa, com.
pe timpul luI Mateiti VodA.
Oltul-d-.j., jud. VlIcea. Izvoreste

din pAdurile com. Fumureni
Dobrusa, sat, face parte din com.

jud.
rur. ZlAtAreI, pl.
Vilcea. Are o populatie de 537
locuitod, 270 blrbatI si 267 femeT, iar ca populatie scolarA
merge de se vara in riul Oltul.
se spune cl ati fost cldite de Dobrusa, vale, trece prin elt.
are 52 copiI, 30bAetT si 22 fete.
Dobrulesti, localitate, in judetul

Suceava, com. Cristesti. (VezT
Boureni).
Dobrunul, com. rur., in S. pl.
Dobrusa, piriitzf, in parten. de
inele cu pietre scumpe, brAtarl

de aur si boabe de marglritar. Despre zidurr si biseric
Dobrul, vale, jud. BacAt, plasa

Trotusul, com. Tirgul-Trotusul,
tefAnesti si Creteni.
Ac't e schitul Dobrusa.
tefAnesti, pl.
Dobrutulu (Pdurea-),pda'ure,
in jud. BacAti, pl. Trotusul, com.
Tirgul - Trotus, de pe mosia
SlAnic.
Dobrutului (Piscul-), virf de
rur. tefAnesti, pl. Oltul-d.j.
munte, in jud. BacAti, pl. Trotusul, de pe teritoriul com. T'ir-
gul-Trotus.
Dobrusa, sat, face parte din com.
www.dacoromanica.ro
DOCAN1
160
DOCHIA
Docani, sat, in judetul Tutova.

pl. Tirgul, spre S.-E. pe piriul
chia iBalusesti, si are o populatiune de 280 familiI, sag' 1257
Dochia, sat, in com. Dochia, ju-
Docan. Formeaza singur o comuna (com. Docani). Are 601

locuitorI, din call 45 stia carte.
suflete, cari traesc in 298 case ;

sunt 573 barbati, 585 femer ; 576
tele. E situat la 16 kil. departare de orasul Piatra, intre sa-
Contrib. sunt 92. Sunt 145 case.

In cuprinsul com. sunt gradinarli.
Se cultiva viea pe o intindere do
48 hect., din call 15,50 nelu-
necasatoritI, 490 casatoritI, 86

vacluvI, 5 divortatI; 261 baietI,
273 fete; 7 strainI. ti carte
116, nu stia 1041.
Dintre locuitorif improprieta-
tul Balusesti, Danesti i Bahna.

sail 1054 sufl., cad locuesc In
273 case. Aceasta populatie se
imparte astfel : 520 necasatoritf,
cratoare; iar livezile cu prune
ritT
In 1878 sunt astad: 225
numal pe o suprafata de 75
cad
454 casatoritT, 75 vaduve, 5 divortap' ; 522 brbatI, 533 femef.

ti carte 104 persoane, nu
aril%
Comerciul se face de '7 persoane In 12 stabilimente comerciale (din call 4 circium1).

Are o scoal primara de ba.etl;
2 bisericI. Veniturile sunt de
3413,04 Id anual.
Docanul, Pia, ce curge prin

pl. Tirgul, com. Docani, jud.
Tutova; izvoreste din com. Bra.-
desti, curge spre S. si se varsa

in pirlul Jeravatul de a dreapta.
Docneasa, sat, in jud. Tutova,

pl. Tirgul, com. VindereI, spre
S.-E. de satul Vinderd.
346 ilocuitori (din call 8
Are
tir'
carte) si 56 case.
Docaneti, numire, ce purta Inainte de 1864, un sat asezat

pe malul sting al riului. Siretul,
linga satul
judetul
Roman, si care sat a fost desfiintat de proprietarul luI de

atuncI, ca sa. nu dea locuitorilor
pmint dupa. legea rurala.
Dochia, com. rur., in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, infiintata acum citI-va aril' in urma, in vir-
tutea legd din 1864. Este a-
stapinesc insi0 locurile

lor; 57 ca urmasI; 13 locurI
detul Neamtu, pl. Piatra-Mun-
parasite; 39 locurI ocupate de

ctre altif, 15 locurI ramase pe
still 950.
seama com.
Solul se cultiva pe o Intindere
improprietaritT la 1878.
de 909 hect., 50 aril'.

Imasul are o intindere de 170
hect. si nutreste un numilr de
1456 capete de vite.
rica ; o scoall
38 elevT.
In comuna sunt 2
bisericI
(una In ruin1), deservite de

preot si I eelesarc, platitf din
fondurile comuneI; o scoala. De
asemenea 3 fierariI; 4 cojocarir ;
croitorie, 3 stolerif, 3 rotarif;

dogarie, 2 cizmaril; I rogo
jinarie.
Budgetul com. e de 5284 leI,

74 bani la venituri $1 5096 Id,
81 banI la cheltuelI.
Comunicatiunea cu satele vecine se face prin : soseaua comunail, care incepe din satul Roz-
trece prin satul Dochia,

si se pune in legatur Cu so-
LocuitoriI sunt totI RomtnI,
In acest sat se afla : o bise-
frecuentata de
Dochia, stincd, reprezentind o figura omeneasca, In grupa muntelul Ceahlaul.
lata cum descrie G. Asachi

trieItinerariul Carpatilor, aceasta. localitate
Trecind Piriul-Sirbenilor, dupa
un ceas ajungl la Bitca numita

Piciorul-Sihastruld si In urma
la Pirlul-Alb, care curge intr'o
vale ingusta, in al canela mijloc se Malta chipul antic al Dochief. Din aceasta strimtoare
sufla un Vint puternic i, dupa
cum zice balada, plutesc In aer
nov,
o multime de vulturi, carf es
seaua judetiana Piatra-Bozieni,
din stincele invecinate, numite

Stratul sad Tabara-Vulturilor.
Numele cel faimos al acestuI
Intre al 15-16 kil.; prin un

drum, care inceptnd de linga.
satul Dochia (soseaua pecedentraverseaza soseaua Piatra13 si
Bozieni intre kil. 12
uneste Cu soseaua erbesti; prin
sezata pe podisele cuprinse catre E. piriuluI Cracaul, pina. in

dealurile Marginenilor 0 ale Tatomirestilor, intre com. Girovul
la N.-V.-S., com. Margineni la
uu drum care incepind din satul Dochia, duce prin satul Balusesti la satul Itrine$ti (com.
Margineni), etc.; prin un drum,
din soseaua Dobreni-Moinesti
intre idl. 12 13, precum si
S.-E., com. Budesti-Ghical, Bar-
prin alte drumurl naturale ce
gloani si erbesti, la N.
Este formata din satele: Do-
leaga diversele localitatr limtrofe.
www.dacoromanica.ro
loe a indemnat a se zidi aid

un schit, care a fost pana la
704; dar in ziva de PastI, pe
dud se serba in biserica. sf. In-
viere, un munte de mat desfacindu-se din virful PionuluT,

a in gropat schitul ca totr siha$tri
si a prefacut forma acestur loc.

O icoana ce a scdpat din acea
catastrofa a insemnat locul fostuluIschit si, mar in urma, a pricinuit facerea schitulul Ceri bucul.
,La acea intimplare, chpul Do-
DOCHIA
161
chid, de si era stincl puternicA,

a suferit o simtitoare stricAciune ; partea de sus care infAtisa
capul, umeriI si sinul, s'el spart
si se vede zAcind In oare-care
rlepArtare. AceastA mas compusl din aglomeratii (pietricele
inehegate), putea sl
fie partea feteT si a pArulur.
filtre ele
Trunchiul si coapsele figuriI sunt
de stincA lndesatA de bazalt ;

prundisul adunat filtre pArtile
ce inchipueati fluerele, abia lasA
un desert, de-a putea trece un

om ; pe acolo curge Piriul-Alb,
de unde isl are a sa obirsie,
precum zice si Cantemir. Alte

pietre, de asemenea aglomeratice, ce inchipuesc oile DochieI,
zac imprejurul acestd chip, lar

allturea se afiA, singuraticA, altA
platrA indestul de mare care se

numeste Vulturul-luT-Traian, c5.ruja, dupa zicerea traditiund, i-ar
fi incredintat acest impArat paza
Dochid.
Dochia, s'inca, jud. Neamtu. E
DOCUZOL-BAIR
truit pe 5 arcurT in timpul Domniei Jul Mihail Grigore Sturdza.
si fiind dominat de virful Chiostel II, care se afll la 1
Aier la Docolina, ne spune
kil. spre S. de sat, si care are

o inAltime de 58 metri. La N.
satulul, la 500 metri afar din
cronicarul Grigore Ureche, a
urmat un rdzbolil intre Cretu PotcoavA si Petru Schiopul,

in anul 1578, pentru domnia
tlrei.
Docuzaci, sat, in jud. Constanta,
plasa Mangalia, cdtunul com.
Cara-Omer, situat in partea sudvesticA a plAser si a comund,
la 14 kil. spre V. de cAtunul

de resedintA Cara Omer, fiind
satul cel mai de la marginea

sud-ves ticA a comund. Este
asezat pe marea vale Docuzaci
si este inchis de dealul Docuzaci in partea sud-vesticA si de
Dealul-Morir in partea de E.
Este dominat de virful Dccuzaci, care este la 2 kil. spre
S.-V. si care are o inAltime de
193 metri.
Suprafata sa este de 440 hect.,
dintre carI 14 hect. sunt ocupate de vatra satulur.
sat, se afiA Cisla-1u1-CAciulA ; lar
la N.-E. satuluI, si la rnasgin ea

luI se afi.A. asa- lul-ManasieJecu.
Suprafata satuluI este de 4624
hect., dintre care 24 hect. sunt

ocupate de grAdinI si de vatrA.
Populatiunea, mal toatA turceascA, este de 140 familli Cu
774 suflete. Casele sale sunt
in general marl si regulat asezate, ceea-ce face ca ulitele sale

sA fie toate drepte. oseaua
judeteanl Medjidia-CarolI-DanaChioi trece prin partea vesticA
a satuluI si prin Cisla-lui-CAciu11;
iar drumul comunal ChiostelTortoman tac satul in dota pArtl,

aproape egale ; alte drumuei
comunale maI pleacA la N. spre
Bilarlar (Dorobantul); la N.-E.
cAtre Cara-Murat si la V. cAtre
Panaghir.
situatA in localitatea numitA Petro-Dava.
Populatiunea sa, compus mal

toatA din Bulgarl, fiind la hotar,
este de 63 fam., cu 220 sufl. Dru-
Docuzol, virf de deal, in jud.
Dochief (Lunca-), edito:, in co-
mulcomun al Hairam-Chiol-D ere-
Tortoman, virful cel mal inalt
muna Corndtelul, jud. Neamtu,
al dealuluI Docuzol-Bair, avind
cAtunul CornAtelul.
Chioi trece pe la S.-V. satuluI,

frA sA dea prin sat ; insl este
un alt drum de la Hairam-Chioi
la Docuzaci, care trece prin
Demircea si un altul de la Dere-
Are o populatie de 166 sufl.,

carl locuesc in 30 case. Are o
bisericA filialA, Cu hramul Sf.
Chioi la Docuzaci, care trece prin

Cerchez - ChioT. Alte drumurI
pleacl la Mamuzli, la Calfa-
Nicolae (parohia CornAtelul). Co-
Chloi si la Cial-Margea.
pl. RAcAciuni.
Este asezat pe lunca TrotusuluI, la i/2 ceas depArtare de
Docuzol, sat, in jud. Constanta

plasa Medjidia, cAtunul com.
Docolina, tirgufor, in partea de

V. a com. Albesti, jud. FAlcitl,
pl. Crasna, asezat pe ses lingl
Alacapi. E sitlat in partea N.

a plAseI si cea N.-V. a com.,
soseaua nationalA Vasluia-Bir-
la 9 kit. mal spre N.-V. de ea"tunul de resedint Alacapl. Este
lad.
asezat pe valea Docuzol, pe
Putin mai in jos de tirguor

se afil un pod mare de piatrA
peste apa riuluI Birlad, c ns-
ambele malurl ale piriuluI Do-
68878. Jfarolr Diefinnar Goograge.
103 metri inAltime; a fost si

punct trigonometric de observatiune de rangul al II-tea; este
acoperit cu verdeat.A..
Docuzol, pirta,
In jud. Constanta, plasa Medjidia, com.

Alacapt, cAtunul Docuzol. Iz-
voreste de la
piI Cu virstA de scoalg sunt 15
(8 bletl si 7 fete).
Constanta, plasa Medjidia, com.
satuluT DocuN." I-Clciull si Cizol, dintre Cisla-lu

sla-luI-Manasie-Jecu ; trece prin
mijlocul satuluT si se varsA, dupl
un drum de 31/2 kil., in balta

Cara-Su. Malurile sale sunt cam
bAltoase, cu atit mal mult eu

eh se apropie de Cara-Su.
cuzol, inchis fiind de dealul
Docuzol-Bair, deal, In jud. Con-
Docuzol-Bair din partea esticA
stanta, plasa Medjidia, comunele

21
rol. HL
www.dacoromanica.ro
DOCUZOL-BAIR
Tortoman si Alacapi; are o

directiune de la S.-V. catre N.-
bita, linga piriul cu acelasI

nume.
E., mergind printre valle Celibichioi-Ceair si Dere-Chioi pe

de o parte si Cilibi-Chioi si Docuzol-Ceair pe de alta parte.
Are o inaltime maximli de 103
metri, pe care o atinge in virful
sda Docuzonul. Este acoperit

cu pasune si pe poale cu sem anaturl.
Docuzol-Bair, deal, in judetul Constanta, plasa Medjidia

com. Alacapi ; se intinde cu o
directiune de la N.-E. catre S.V. printre satele si valle Docuzol si Chiostel. Are o maltime maxima de 82 m. si virfuel principale pe Chiostel II
cu 58 m. si Acbalcic-Uba (59
m.), primul la extremitatea sudica si secundul la cea-l'altd ex-
tremitate. Este acoperit cu p5wnT si semnaturI.
Docuzol-Bair, vale, in judet 11

Constanta, pl. Medjidia, com.
Alacapt; se desface din ramificatiunile orientale ale dealuluI
Dere-Chloi, indreptindu-se catre
S., merge printre cele doul dealurl Docuzol-Bair, trece prin sa-
tul Docuzol si se deschide in

balta Cara-Su. Prin mijlocul saa
curge 01121 Docuzol.
Dodea, deal, se Intinde pe teritoriul satuluI Chetresti, comuna

Chetresti, plasa Stemnicul, jud.
Vasluia.
Dodeiul, vglcea, izvoreste de la

S.-V. com. Otesti-d.-s., pl. 01-
tul-d.-s., jud. Olt, si se varsa

In Cungrea - Mica, pe tarmul
drept, tot in raionul comund
Otesti-d.-s.
Dodeni, loc izolat, jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Bicazul.
E situat pe dreapta riulul Bis-
DOERANI
162
Dodolea, las, in valea Dodolea,

jud. Botosani, com. Deleni, pl.
Cosula.
Dodeni, pirtiaf, jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, com. Bicazul ; iz-
voreste din colinele estice ale

muntilor NeaguluT (grupa furciturilor, detasare a sistemuluI
stincos Ceahldul); curge in directiune estica pana in dreptul
locului izolat Cu acela.5I nume,
unde, traversind soseaua mixta
Piatra-Bicaz Prisacani, futre kil.
82-83, se varsa pe partea dreap-
ta a riuluI Bistrita.
Dodeti, com. rur., in partea de
Dodolea, vale, pe mosia Deleni,

In partea de N.-E. a com. Deleni, pl. Cosula, jud. Botosani,
intre dealurile : CapreI, Dodolea
si Struna.
Dodul, numele vechig al schitului
Raraul, ud. Suceava.
Dodul, beiltilit, forman. din varsaturile PrutuluI, pe teritoriul

com. Mastacani, pl. Prutul, jud.
Covurluia.
S. a plasel Mijlocul, jud. Falda,
formata numai din satul Dodesti. Are o populatie de 280

familiI, saa 118o suflete, din
Dodul, munte, jud. Suceava. Vez!

Raraul.
carr 280 contribuabill.

LocuitoriI sunt razesr.
In satul Dodesti se afla: primaria; o scoald, infiintata la anul 1868, frecuentata de 68 elevI ; o bisericd, facuta la 1825,
Doerani, sat, in jud. Constanta,

pl. Hirsova, cat. com. Topologul. E situat in partea orientan. a piase si cea meridionala
a comuneI, la 21/2 kil. spre S.
deservita de I preot si 2 dascan
Este asezat pe valea Hagi-Omer-
de cat. de resedinta Topologul.
Prin mijlocul satuluI trece piriul Dodesti. Teritoriul comuna
Dere, pe ambele malurI ale piriulur Hagi-Omer, mal mult pe

malul drept de cit pe ce! sting.
e brazdat de 3 dealurl princi-
La sudul sla se intinde padu-
pale.
rea Tausan-Orman saa Padurea
Vite man cornute sunt 482;

cal, 34; oI, 519 si porcT, 289.
Epurilor. Este inchis la N. de

dealul Caramisa-Tepe si la S.
de dealul Miselic-Bair. Suprafata sa este de 1779 hect., dintre carI 79 hect. sunt ocupate
de vatra satuluT si de gradint
Dodeti, sat. (Ved Dodesti, comuna, plasa Mijlocul, judetul

Falcia).
Populatiunea sa, compusa nu-
Dodeti, phiii, pe valea caruia

se afla satul Dodesti, judetul
Falda, pl. Mijlocul, com. Do-
mal din TurcI si TAtarl, este
satulur O niceni, din jud. Roman,
de 147 familiI, saa 667 suflete.

Casele sunt maff si asezate regulat pe malurile pirtuluI, can'
sunt inalte si ripoase. oseaua
judeteana Hirsova-Babadag trece pe la sudul satuld ; un drum
pl. Fundul.
pleaca spre N. la Topolog.
desti.
Dociiteti, numire ce se mal da
Dodolea, deal, jud. Botosani, la

E. de valea Dodolea, pe mosia
si com. Deleni, pl. Cosula.
www.dacoromanica.ro
Doerani, movilli, in jud.
Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Calfa,

cat. Doerani.
DOERANI
E situat aproape de hotarul judetulur Tulcea. Are o maltime de 392 m ; fost punct trigonometric de observatiune de
rangul al II-lea. Este acoperit

cu verdeata.. E situat in partea
de N.-E. a plaser si a comunei
si la 2 kil. spre N.-E. de satul
cu acelasr nume.
163
DOFTANA
Mascasiul, la E., cu al com. Bit-sanesti (satul Bratesti . i cu l'Irgul-Ocna) la S. Cu com. TirgulOcna si la V., cu Transilvania.
In dreptul acester com. sunt
in muntir Carpati, virfurile Nemira, Tiganca si andru. Din
aceasta din urma se lasa spre
hect., ce da un venit anual de

36500 ler si G. N. Ghica, o mosie de 9790 hect., ce da un venit de 16900 ler pe an.
In comuna se gasesc : o fabrica. de cherestea cu aburr, a
d-lor Niculescu si Miteanu, mar
multe ferastraie de apa si o fabrica de gaz.

Viile sunt pe o suprafata de
9 hect. Viea lucratoare ocupa
Doerani, alt nume al piriulut
Uzul si Doftana, culmi de muntr

cu Virfurile Ursoaia, Ousoful,
Dracoaia si Balaldul dincolo de
Hagi-Omer, jud. Constanta, pl.

ifirsova, com. Calfa, cat. Doe-
Trotus. Uzul si o multime de

pirare uda teritoriul comuna
8/4 hect.
rani.
Izvoreste din poalele meridio-
Are o scoald mixta., care functioneazd din 1865, in satul Dof-
vite cornute, 530 capre, 1425

or si 544 porcr.
nale ale dealulur Periclic (jud.

Tulcea), cu numele de Hagi-O-
tana, tntretinuta de stat inteun

local bun, construita din birne,
de comuna., cu 15 prajini pamint in vatra satulur. In anul
1891, scoala a fost frecuentan.
mer ; se indreapta. mar toa"

spre S., apoi spre V., avind o
directiune generala de la N.E. spre S.-V.; trece prin satul
Hagi-Omer, apor intra in jud.
de 47 copir, printre carr 12 fete.
ra-Mise-Tepe si Miselic-Bair si,

dupd un curs de 6 kil., se varsd
Sunt 4 bisericr ortodoxe: 2

In Doftana, 1 in Cucuieti si I
In Larga, deservite de 3 preotr
si 6 cintaretr, si 2 bisericr catolice: I in Doftana si alta in
Bogata Cu un singur preot.
Sunt 640 case de locuit; 18
In pir. Ciordere, ceva mar sus
circiumr.
Constanta, com. Calfa ; trece prin

satul Doerani, de unde isr schim-
ba si numele, luind pe al satulur; curge printre dealurile Ca-
de satul Calla. Pe valea lur merge
Populatia e de 654 fam., saa
drumul comunal Hagi- Omer-
2848 sufl. : 1417 barbatr, 1421
Doerani-Calfa. Malurile sale sunt

inalte si pietroase, din cauza
naturer dealurilor ale caror poale
t'eme; 2554 RominI si 294 Un-
le uda.
Doftana, com. rur., jud. Bacati,

pl. Trotusul. E a.sezata pe valea Trotusulur si pe Doftana si se
compune din 4 catune: Doftana, resedinta la confluenta ce-
lor dota riurr ; Bogata, de a

dreapta Trotusulur; Larga si
Cucuieti, de-a stinga Jul.
In Condica Liuzilor (1812) se
&este trecuta Doftana razaseasca ; lar in Statistica din
1878, se afl compusa tot din

cele 4 catune de mar sus.
Teritoriul com. se margineste
la N. cu al com. Darmanesti,
despartindu-se de el prin piriul
gurr; 2810 de protectiune romina si 38 ungara ; 1040 agricultorr, 19 meserlasr, 20

9 comerciantf, 21 profeindustriar,
siunT libere, 42 muncitorr si 22
servitorr. tii.1 carte 147 persoane, nu stia 2701.
Contribuabilr, dupl noul recensamint, sunt 533. Dupa. legea rurala din 1864, la 273 locultor' s'aa dat 1289 falef sigo
prajinT parnint in improprietarire.
Teritoriul com, are o intindere aproximativa de 24381

hect. Padurile (Doftana, Larga,
Ciobanasul) ocupa aproape20000
hect.
Proprietarr marr: N. N. Ghi-
ca are
mosie de
12730
www.dacoromanica.ro
Animale sint: 115 cal*, 1790

Budgetul comuner pe exerci-
tiul 1891-92 avea, la veniturr

ler 12223, ball! 14 si la cheltuelT ler 11749, banr 62.
Teritoriul comuner este stra-
ba.tut de calea judeteana Tirgul-Ocna-Moinesti si de calea

vecinala care duce la poteca
Uzunulur.
Distantele: la Bacati, cap itala

districtulur, 66 kil.; la Moinesti
19 kil.; la Tirgul-Ocna, resedinta piase!, 8 kil. si la com. Darmanesti, 5 idl.
Doftana, sat, jud. Bacda, plasa

Trotusul si resedinta comuner
cu acelasr nume ; situat in valea
piriulur Dofteaner, aproape de
gura acestui fif in Trotus. Are
o scoall mixta; 2 bisericr, din

care una vechie, cladita de locuitorr la 1788, si alta cladita
la 1889, de locuitorr, Cu ajutorul Primaria si a proprietarulur
N. Ghica ; aceasta din urma e
deservita de I preot $i 2 cinaretI; este si o biserica catolica, inaltat de locuitorr la 1861.

sau 1670 suflete.
Vite sunt : 74 cal, 988 vite
cornute, 375 capre si 360 pele!.
Pe teritoriul acestur catun se
gasesc : o fabrica de cherestea
Cu abur!; 4 herastraie de apa ;
o fabrica de gaz. Pamintul a-
DOFTANA
DOFTANA
164
blinda in pleura, maI Cu seama
Mara de acestea se mal ga.seso urme de protoxyd de fier,
in vaile Naneasa si Pacuricea.
strotiana, brom si hydrocarbure
Doftana, mofie, jud. Bacati, pl.

Trotusul, comuna Doftana, a
Vechea exploatare a acestor
tractiune pana la magazia cheiulur de incarcare.

Tona de sare bucAtr si ma-
rult in
sacr, se vinde, la
saline era identica cu cea de
Doftana, cu 70 ler. Tona de
la Slanic.
sare luata de la depozite,
Aceasta salina s'a deschis

la inceputul anulul 1885. Ina-
in bucatT sati macinata, In sacT,

95 ler.
Pentru exportatiune in Rusia

Serbia si Bulgaria, pretul este
8000 hect. si este supusa re-
se fa
cea in vechile ocne de la Telega, carl aa fost parasite definitiv in anul 1872, cind s'a
mutat Cu totul exploatarea la
gimuluI silvic.
Doftana. Mina este formata din
d-lul N. Ghica. (Ved ComAnesti,

mosie).
Doftana, pddure de brad, ud.
in te, exploatarea sal-el
Bacati, pl. Trotusul, com. Doftana, proprietatea d-luI N. Ghi-
ca. Are o intindere de peste
dona galerir, din carI una cu
Doftana saa Doftana-Mare,
directia spre N.-E. numita Ga
p1riz7, jud. Bacaa, pl. Trotusul,

com. Doftana, care 10' are obirsia in muntele Tiganca ; curge
leria Carol, si cea de a doua
de la V. spre E.
teia, cu numele Galeri a Elisabeta.
Lungimea acestor galerir este
In Trotusul, dupa ce trece prin

satul cu acelasl nume. El se ?nearca Cu pirilasele : Doftenita,
SaceI si Naneasa.
de 126 ni. pentru Galeria Carol si de 75 m. pentru Galeria
Doftana, munte, in jud. Prahova,

pe hotarul despre Transilvania.
kil. deprtare de Ploesti. Asupra calitater sarel data aci tabloul de analiza facuta de Dr.
le : Prislopul, Rusul, Florea, BrA-
detul, Negrasul, Cringul, Mo-
si
lasI nivel ca al galeriilor existente: una poarta. numele Galeria Rosetti, si cea-l'alta Galeria
Bratianu.
Bernard Lendway, in anul 1881
adaugind ca. sarea de la Doftana este mal vinata si maT con-
sistenta ca cea de la Slanic,

si prin urmare mg cantata pentru vite.
de la Doftana si, la S de orasul Cimpina, se varsa in riul

Prahova, pe tarmul sting.
Cursul san e repede si zgomotos. Albia sa contine nisip,
mal adinca, in timpl normall, de

0.75 m.
raid, numite gogele, in momen-
0.008
0.745
0.965
tul cInd se opereaza deslipirea

brazdeT de serie& si divizarea
el in bucatI.
mare.
Apa sa e limpede si nu e
Pe riul Doftana, la com. Banesti, se afla un mare si frumos
pod de piatra cloplita, pe soseaua Ploesti-Cimpina.
La Doftana exista la supra-
Apa hyg-rosco-
pica si comb.
Corp. insolub.
Telega, pe litiga minele de sare
parte in bucatl neregulate, sfa.-
Clorur de sod. 99.378 97.020

0.310
meste de afluente apa ValeaRea ; trece pe teritoriul com.
pietris si bolovanr. Face marl

stricaciunT, mal ales cind vine
rimindu-se adesea-orI in bucatele
Sulfat de soda
gosoaia, Ciopireeni, Hermeneasa, Gima, CArabanul, Ghimpoasa si Petrisor, apoI uda partea
de V. a com. Brebul, unde pri-
La salina Doftana, sarea se

taie in general mar regulat ca
la Slanic, unde, fiind mal friabill, se obtine cea mal mare
Ordinarit
0.234.
Iz-
voreste din munir TransilvanieT,

curge de la N. spre S., trece
finitiv o suprafata de exploa-
acesteI saline, s'a inceput in Februarie 1884 deschiderea a doul

galerii noul, cu tavanul la ace-
lunga de 6 kil. Se afla la 43
Doftana, ?lit, jud. Prahova.
tare de 9600 ni. patratT.

Galerlile comunica cu exteri-
In scop de a se intinde mal

mult cimpul de exploatare al
plaiul Prahova, com. Telega,

legata cu unja Ploesti-Predeal
prin ramura Cimpina-Doftana,
0.002
in 1882-83, 41.026.391 kgr.,

In 1883-84, 39.409.977 kgr.,
in 1884-85, 29.958.076 kgr.
prin centrul com. Tesila, plasa

Pelesul, unde se incarcl cu val-
prin doul puturT de extractiune.
Clorur de mag.
Sulfat de calce
In mili 1881/85 s'a extras de

la Doftana.
In 1881-82, 35.204.599 kgr.,
Elisabeta si vor prezenta in de-
orul prin un pu t cu scarl
Doftana, salina', jud. Prahova,
Superioaet
redus la 40-50 lei tona.
perpendiculara pe mijlocul aces-
se varsa
si
fie
0.074
o.106
fata doua planurl inclinate, unul
Doftana, stafie de dr. d. f., jud.
de 50 m. lungime si altul de
si pl. Prahova, com. Telega, pe

una Cimpina-Doftana, pusa in
circulatie la 21 Noembr., 1883.
Silico - Argil.
1.140
zo m. care conduc vagonetele
Total
99.998
99.984
cu sare de la puturile de ex-
www.dacoromanica.ro
DOFTANETUL
165
Se aflA la 5.2 kil, de ampina Doftanita, prz, jud. Prahova,

statie finalA, la ror kil. de Buizvoreste din muntele MAcesul si
curesti si la 41 kil. de Ploesti.
se varsd in Doftana.
Linia ampina-Doftana deserveste excluziv salinele de la Doftenita san Doftana-Mic,
Dofta.na (in apropiere de vejud. BacAti, pl. TazlAulchile saline de la Telega). InAltimea de asupra niveluluT mAriT
de 415m.10. Venitul acesteT statii
pe 1896, a fost de 2588181., 64 b.
de-Sus, com. Doftana. Izvoreste

din muntele Nemira si se varsd
riel Spitalelor Civile din Bu-
curesti, foastA pendinte de mlnAstirea Poiana, jud. si pl. Prahoya, com. Scorteni, in intindere
de 266 hect., din carT 16o hect.
suprafatA trnpdurit i ro6 hectare pAmint cultivabil i fnete.
Mosia,
arendatA
pe periodul
1888/93, n'a produs de cit 770
DimieniT, jud. BuzAti, cu 160

locuitorT, locuind in 36 case.
Dogari, sat, jud. Dimbovita, pl.

Cobia, 01. com. Uliesti.
pl. Prahova, proprietate a Eforiel Spitalelor Civile din Bucureti, in intindere de 150 hect.,
care pe periodul 1889/91 s'a
arendat cu 2070 le! anual.
Doftfinetul, pirliaf, curge din

cAt. Bustenari, jud. i pl. Prahoya, com. Telega, i dupd ce
primeste de afluentl: Valea-Nu-
de a'eal, com. Berevoesti - PImintesti, plaiul Nucsoara, jud.

Muscel. Pe la poalele sale de
E. curge ptriul Valea-Satuld.
Dogarului (Valea-), vale, izvoreste din partea de N.-V. a comuneT Comarnicul, plaiulPelesul,
jud. Prahova. Curge de la V.

spre E. si se vars in riul Prahoya, pe tIrmul drept, tot in
raionul com, Comarnicul.
Dogreti, loc izolat i vale, in

jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com.
Gldvile. Se vars1 in rtul Pesteana, pe teritoriul acesteT co-
jud. Olt. Are o populatie de

18o locuitorT.
mune.
Dogari, colineY, in jud. Buzar',

com. Vintild-VodA, cAt. Sirbesti.
Are izlaz i tufris.
Dogoreala, lac, in j ud. Ialomita,

plasa Ialomita-Balta, in insula
Balta, com. Borduseani.
Dogarilor
izvor, in
jud. BuzAti, com. CislAul,
ScArisoara. Incepe din muntele
ScArisoara, inconjoarA partea de
S.-E. a cetAtel Doamna-Neaga,
se uneste cu Valea-ZiduluT,
Izvorul-Rece, apoI se scurge
in Cricovul.
Dohare, lar, jud. Flci, plasa

Mijloeul, com. Oteleni.
Dohmanul, deal tipos, judetul

BacAil, pl. Trotusul, com. T'irgul-Trotus, situat lingA satul
Viisoara, d'a stinga TrotusuluT.
Unchia-Andreiti, Olari si Va-
DogaruI, virful dealulut Bobi-
lea-MandeT, merge de se varsA
cesti, com. OpAriti, pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Dohotariul, deal, judetul Bacdti,

pl. TazlAul-d.-j., de pe hotarul
com. Beresti.
Cocoresti-Mislea.
Doftfinetul, vale, in com. Bordeni, pl. si jud. Prahova.
DogaruluI (Muchia-), muchie
rur. CiornAgesti, pl. Oltul-d.-s.,
culuT, Valea-UrsuluT, Valea-luT-
in gira Mislea, in raionul com.
Gura-VAiT.
Dogari, sat, face parte din com.
leT anual.
Doftnetul, peldure, in jud.
sAa sting, trecind prin satul
d'a stinga in Doftana.

Dogari, cdtun, al comuneT Gura-
Doftnetul, proprietate a Efo-
DOHOTXR1A
Dogarul, deal, la N. com. MAdulari, plasa Horezul, judetul

Vilcea.
Dohotariul, pIri,
afluent
al
pir. Suha-MicA, jud. Suceava.
Dohotariul, pida,
afluent al
piriuluT Sabasa, jud. Suceava.
tul Bordeni-Mari, din com. Bor-
Dogarul, stinde jud. BrAila, pe

muchia platoul.IT din comuna
deni, ce apartine de pl. Fili-
Scortarul-No. Are io locuitorT;
pesti, lar azI de plaiul Prahova,

jud. Prahova.
el a 2 cal, 2 vite cornute si
Doftnetul-Mic, vechte numire
Dogarul, pIr, jud. BacAti, pl.
grestilor, situat spre S. de mAnAstirea Horaita, in com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, jud.
a satulut Bordeni-MicT, comuna
Bistrita-d.-s., com. Racova, care
Neamtu. Este acoperit cu pAdurT
Bordeni, pl. si jud. Prahova.
se scurge in Bistrita, pe malul
de stejar.
Doftnetul-Mare, se numea sa-
1200 Of.
www.dacoromanica.ro
Dohotiria, deal, in ramura Ne-
DOHOTARIA
Dohotiria, pirlia,s, jud. BacAti,

pl. Trotusul, comuna Bogdana,
care ese din locul numit Coasta-
Murgef si se vars in
piriul
Bogdana.
Dohotria, pirlia,s, ce izvoreste

din dealul cu acelasl nume, comuna Dobreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; se varsd in
piriul Negresti.
DoI-LeI, virf de deal, ce se aflA

intre comunele Cozia i Bazga,
pl. Podoleni, jud. FAlcid. Aje!
se afla din vechime o crismA,
unde cAlAtoriT rdsuflati caiI dupA
suisul gred al dealuluI. AstAzI se

face pe dinsul cultur de cereale,
iar circiuma nu mal e in finta.

DoT-LeI,
jud. Suceava,
mic afluent al Topliter, din comuna BogdAnesti.
Doi-Lei (La-), loc izolat, in jud.

Roman, plasa Moldova, com.
Cirligul, pe soseaua judeteanA
Roman-PIeatra, situat la extremitatea jud. i la o deprtare
de 15 kil. 500 m. de orasul
Roman.
DoI-Perl, pir20, jud. Iasi ;
DOLCA
166
izvo-
reste de sub dealul Hlincea,

curge spre N. prin podgoria
cu asemenea numire din com.
Galata si se varsI tri piriul
Repedea, com. Buciumi.
com. Tisdul, jud. BlzAti Are ca

150 hect.
Doiceti, com. rur., pl. DealulDimbovita, jud. Dimbovita. E

situat la cinc! kil. spre N.
de Tirgoviste, in apropiere de
soseaua nationall Tirgoviste-Pucioasa-Transilvania i in poalele
dealurilor cu vii, carI sunt spre
suflete, carT
trAesc in 75 de case; aceastd

popuiatie repartizat pe categoril,
dupd sex, 138 bArbatI,
149 femel ; dupd starea civill :

153 necasAtoritr, 119 cAsAtoritI,
Acest sat este nod format

prin improprietAririle din 1878
fcute insurateilor. Are o scoal
frecuentatA de 38 elevI.
Doina, iaz, in jud. Botosani, valea
E. cu com. Glodeni din plaiul

Ialomita i Aninoasa din plasa
Dealul, despArtindu se de Glo-
Doina, mosia RAuseni, com.
deni prin dealurI, vg.I i pAdure ;
Doina, vale, pe mosia RAuseni,
spre V. se Invecineste cu com.
In partea de S.-V. com. ComindAresti, plasa Jijia, jud. Bo-
otinga, de care se desparte prin
Ialomita ; spre N., cu VilcanaPandeli, despArtindu-se tot prin

Ialomita si spre S., cu Tirgovistea, despartindu-se prin cim-
pie si *tul Ialomita. In aceasa

comund se aflA mine marf de
palate si cetAtue. PAdurile ce
ComindAresti.
tosani.
Dolama, cimpie, in jud. Tulcea,

plasa IstruluT, pe teritoriul com.
rurale Ciamurli-d.-s. i anume
pe acela al cAtunulul Oil Testemelul, situat in partea N.-V.
sunt in raionul acesteI comune,
a .comuner si a plAser; are o in-
coprind ca la 28700 ariI.
tindere de 150 hect.; este
Are o scoall, cu un invAtAtor

plAtit de stat.
coperia cu livezT de prunT ; in

parta esticA are si putinA pA-
Tirgoviste-Pucioasa, pusA in cir-
a-
dure ; este strgbdtuta de drumul com. Bas-Punar-Testemel.
Dolani, sat, plasa Dealul, com.

Doicesti, jud. Dimbovita.
culatie la i Ianuarie 1890. Se

afl intre statiile Tirgoviste (9.9
kil.) Laculete (3.5k11.) InAltimea
d'asupra nivelului mArif de 3241n
77. Venitul acesteI stati/ pe,
anul 1896 a fost de 60.o86 leI,

15 barif
mire dat5. une! pdrit din pcidurea
satuluI Bradul- cu - Sforile, din
familif, sal:1 287
5 vkluvi ; in raport cu instructiunea : 27 stiii carte, 307 nu

tia. Locuitorii se indeletnicesc
cu agricultura.
plasa Codru, jud. Iasi ; produce

vinurl bune.
Doiceasca (Nrteasca),
carl se nu-
Doi-Peri, podgorie, pe teritorul

satuluT Hlincea, com. Galata,
com. Fumureni, plasa Oltul-d.jos, jud. Vilcea.
Moinesti, la al 12-lea kil., intre

satele Botesti i DAnesti.
mese: Boltasul, Valea-BraduluI,

Darla i Iuzi. Comuna Doicesti
este pe malul sting al Ialomiter
si se compune din patru cAtune:
Doicesti, Dolani, SAteni i Gusoiul si are o populatie de 1628
locuitorf, RominI. Aceast com.
produce vin, prune, din care
se face %iic, porumb, cinepA,
etc. Doicesti se invecineste spre
E. de comunl
Doiceti, stalie de
jud.
Dimbovita, plasa Dealul-Dimbovita, com. Doicesti, pe linia
Doica, poiand, spre S.-E. de
Piatra-Muntele, com. Girovul. E

situat in drumul soseleIDobreni-
Dolani, deal, com. Coltesti, pl.

Oltetul-d.-s , jud. Vilcea.
Dolca, phi% jud. BacAd, pl. Trotusul, com. MAndstirea-Casinul.

Se incarc Cu pirilasele Prisaca
al-Pfetricelelor si se varal in
Doina, sat, in jud. Neamtu, plasa
www.dacoromanica.ro
pIrlul Casinul.
DOLCESTI
Dolceti, ciltun, resedinta com.

Moscelesti, plasa Gilortul, jud.
167
DOLHASCA
sericI, cite una in fie-care sat,
600 cultivabile, 720 paclure, (Sta-
Gorj. E situat pe ses, la N.
deservite de 6 preoff si II dintAreff; 3 scoale rur. rnixte, fre-
comuneI Sa.ulesti, pe malul drept
cuentate de 133 scolarr, din
al GilortuluI. Are o suprafata
tul are 1362 hect. paclure), Ioo

falcI finat si restul neproductiv.
ImproprietaritI la 1864 si
234 135.0 si 228 fete cu etatea

de scoala.
de 411 hect., din carT 150 hect.

padure, 150 hect. arabile, Ioo
Budgetul com., pe anul finan-
hect. fin*, 4 hect. vie, 4 hect.
ciar 1892-1893, a fost de lei
fivezI de prunr si 1 hect. izlaz ;

o populatie de 8o familiI, sal
318 suflete, din carI 70 contribuabill, toff RominT, ocupindu-se cu agricultura si cu eresterea vitelor.
Locuitorir sunt improprietdritY dupa legea rurala din 1864,
21918,48.
si posea.: 15 plugurI, 30 care

Cu bol, I caruta Cu ce, 150
vite marr cornute, 6 cal', 350
oi, 30 capre si 6o fimatorI.
Comunicatia se face prin $oseaua judetiana Tirgul-Jiti-Dolj
si prin 2 osele comunale.

In caturi sunt 3 puturI si 6
fintinI.
Doletul, movild, in jud. Braila,

situata la V. com. Ciacirul, 2-3
kil. departare.
Dolgopol, numire vechre a orapila Cimpulung, jud. Muscel.
Vite sunt: 89 cal', 69 minjI,

8 armasarI, 187 epe, 463 bol,
743 vacI, 4150 61 si 791 porcf.
Altitudinea com. d'asupra niveluluI mAriI variaza intre 325
335 Metri.
E udata de riul Siret si de piraIele : S omuzul-Mare, Paltinosul,
ProboteT, Pietrosul, Piriul - luIPulpa, Pietrosul-Buder, Rimnicul,
Silistea, Turbata, Turbatica, VA-
meni, Poiana, etc.
Mosia e proprietatea Statu14 fostA a M-rer Probota. Suprafata el e de 5100 fAlcI, din
care 2460 falcI padure. Statul
are 4165.8380 hectare paciere,
2105 falel cultivabile si restul
neproductiv.
Locuitorir improprietaritY la
1864 s't 1879 sunt: 472 fruntasf,
530 palmag si 149 codasT, sta-
pinind 2622 fAlcI si 38 prj.
Mal' insemnat in comuna e

Dolhasca, com. rur., judetul Suceava, situat in partea nordica
a plaseI Siretul-d. s. si la 24
kil. de Falticeni. Se margineste
la E. cu com. Lespezi si Tudora, din jud. Botosani, la V.

cu com. Dolhesti si Tatarusi, la
S. cu com. Lespezi si la N. cu
com. Dolhesti si Tudora, des-partindu-se de toate partile prin
M-rea Probota.
Dolhasca, sat, jud. Suceava, pe

mosia si in com. cu acelasI nume. Asternut pe sesul SiretuluI
si valea SomuzuluI - Mare, e
impartit in mahalalele : Vameni,
Vintulesti, Cotul-MoriI, Sludeni
si Ciuchinari.
semne conventionale. Are forma
miliI, saA 1717 suflete: 895 bar-
unuf exagon neregulat. E compusa din satele: Dolhasca, Guija

(Schitul), Probota si Buda, cu
resedinta in satul Dolhasca. Are
o populatie de 1263 familiI, sail
bat si 922 femel, din carI 6o
4406 sufl., 2197 bArbati i 2209

femeI, din carI 125 izraelitl. Con-
tribuabilI sunt 838. Are 4 bi-
strainr.
Contribuabilf sunt 320; case

de locuit, 403.
Vatra satulul ocupa 130 Miel*.
Mosia , proprietatea StatuluI
1879 sunt 173 fruntasI, 187 palmasl si 63 codal, stapinind 1 16 r

falcT si 37 prj.
Invierea, zidita de satenI, la
1877, deservit de 3 preotI si

2 cintaretI si improprietarita la
1864 cu 25 falcI si 40 prj. ; 0
scoala rur. mixta, conclusa de
un invatator platit de stat, infiintata la 1866, frequentata de

75 scolarI,
improprietaritA, la
1879, cu 6 J'Oler 40 prj.

Drumurile principale sunt : la
Lespezi (8 kil.), la Gulia (1500
m.), la Dolhesti-MicI (4000 m.)
si la Poiana-RahtivanuluT (5 H.).
Satul Dolhasca n'a fost totd'a-una unde se afta asta-1. In

vechime, se zice, era peste Siret, pe locul numit acum Livada
si Siliste, si se numea Iliesti. Pe
locul ce ocupa azI eran paclurI
marl de stejar si ulm, arborI

de carI se gasesc si acum, aproape pietrificatI, cu lemnul
negru ca abanosul si bun pentru mobile. Fie din cauza alhiel neregulate si inundatier la
care era expus satul, fie din
alte imprejurarl, satul Iliesti se
muta. pe tarmul drept al riuluI
si anume pe Dealul-Vid. Dupa
cit-va timp, ne mar convenindu-le
pozitiunea, de pe Dealul Vief se

scoborira pe vale, unde sunt acum. La inceput, toate casele al1
fost facute din lemnul de pe loe.
-Mal inainte de 1864, singur satul
Dolhasca forma o comuna.. La
1864, Buda si Gulia se ali_
pira la Dolhasca si in 1870 se

uni si Probota. Din budgetul,
ce se pastreaza in arhiva ptimarieI, se vede ca primariI de
fosta a M-reI Probota, are in-
Dolhasca, Gulia si Probota erati

platifl fie-care ca cite 3 galbed
tinderea de 1643 falcr, din care
pe an.
www.dacoromanica.ro
DOLHASCA
La 1803, cDolhasca-B.ida, a
casa BanuluI Iordache Cananati,
impreuna cu liuzir SerdaruluI

Anastasie, numarati 387 liuzI,
platind 4448 le bir anual, fiind
si 10 scutit.I. La liuzir birnicr
se adaugeati, cbreslasiI ot tam
io liuzI Cu 140 leI bir pe an.
La 1821, Turcir trec prin
Dolhasca, dar nu-r pricinueste
niel o stricaciune, gratie rnijlocireI ce a fcut-o un oare-care
Monsieur Diubsche catre mal
marele celor 150 Turcr din B otosani.
Mosia Dolhasca, cu trupul
DOLHEsTI
168
muna Idriciul, pl. Crasna ; este

formata din dou. cAtune : Dolheni-de - Jos si Dolheni-de Sus,
Cu distanta intre ele de 500
m. Satul e situat pe coasta de

V. a dealulur Dolheni. Are o
populatie de 60 fam., san 200 sufl.
LocuitoriI sunt razesT. Are o

biserica, refacuta in anul 1857,
deservita de un preot.
In partea de N.-E. a satulul, pe dealul Dolheni, a fost

o
biserica, numita Manastirea,
care in anul 1856, a fost stramutata in Basarabia ruseasca,

la satul Hasnaseni.
Botosani, despartindu-se prin
riul Siret ; la V., cu com. Preutesti si Uidesti, avind ca hotar ptriul Boura si semne conventionale, la S., cu comuna
Dolhasca si Tatarusi, prin piriul
Valea-Poienir si la N., cu Preutesti si Valea-GloduluI, desparOta prin semne conventionale.
Are forma unur paralelogram,

ale carul unghiurI obtuze sunt
expuse spre S.-E. si N.-V. Se
compune din satele DolhestiMarr, Dolhesti-MicI
s't
Poiana-
Rahtivanuluf, cu resedinta in
ce! d'india.
a comuneT Idriciul, pl. Crasna,

jud. Falciii ; se prelungeste intre satele: Dolheni, Idriciul si
Are o populatie de 825 familiI, ce numara 3286 suflete,

(1634 barbatl si 1652 femeI) ;
din carI 92 Izraeliti. Sunt 783
contribuabill. Are cite o bise-
detul Suceava, plasa SiretuluI,

proprietatea statuldf, fost pendinte inainte de secularizare de
Tilharesti, avind 2 piscurY : Intinul si Brahariul.
seria in fe-care sat, deservite

de 3 preotl si 4 cintretl ; 2
manastirea Probota ; avea (187 I)
DolheU, com. rur., in partea de

N. a pl. Crasna, jud. Falda. Are
situatia accidentata. E marginita
la N. cu com. Mosna ; la S., cu
Bradicesti ; la E., cu Cozmesti
si la V., cu jud. Vaslui. Este
format din satele : Dolhesti si
Buda, avea mal inainte o intin-
dere cu mult mal mare, dar

s'ati tot instrainat bucatr.
Dolhasca sari Buda, mofie, ju-
o arena anuala de 39400 leI

si a fost una din cele 38 r proprietatI ale statulul ipotecate
pentru imprumutul dominial de
78 de milioane le contractat
in anul 1871. Pe aceasta mosie
se afl. si o padure de vr'o 600
pogoane. Pe periodul 1880/85,
arenda acesteI mosiI a scazut

la 32200 le anual. (Dupa izvoare ofic.).
Dolhasca, stalie de a'r.-def., jud.

Suceava, plasa Siretul, com.
Dolheni, deal, in partea de E.
scoale rurale mixte, frecuentate
Pietrisul, pe o suprafata cam

de 902 hect. Are o populatie
de 440 familiT, sail 1500 suflete.
Sunt 270 contribuabilI.

Are doua bisericI; o scoala.
Este udat de piriul Dolhesti
si traversata de soseaua jude-
teana, ce se leaga cu judetul
Dolhasca, pe Unja Pascani-Bur-
Va.slui.
dujeni, pusa in circulatie la 15

Decembrie 1869. Se afla futre
statiile Lezpezi (10.3 kil.) -si
Liteni (11.6 kil.) Este si statie
finala a linie Dolhasca-Falticeni. Inaltimea d'asupra niveluluI marif de 214.65 In.
Budgetul comuneI este la veniturl de 2865 leI, si la cheltuell de 2789 ler.
Venitul acesteT statir, pe anul
Dolheti, com. rur., situata spre

S.-E. pl. omuzul, jud. Sucea-
1896, a fost de 37620 ler, 67

banI.
Dolheni, sat, in jud. Fakir', co-
Vite sunt : 450 vite marT cor-
nute, 576 oI, 33 capre, 118 cal

si 121 pord.
va, la o departare de 16 kil.

de Fahiceni. Se invecineste la
E. cu com. Tudora din judetul
www.dacoromanica.ro
de 90 elevf, din 209 baetI si

199 fete in virsta de scoala.
Budgetul comunef, pe anul
1892-1893, are la veniturl ler
8722 s'i la cheltuell 8380,68 lel.
Vite s int : 222 caT, 492 bol,
669 yac, 1998 or, 36 capre si

961 porcf.
Are cam aceeasT altitudine

ca si Dolhasca.
E udat. de Siret s de piraiele :
omuzul-Mare cu afluentif sal:

Butnarasul, Harbuzul, Diudiul,
Buta, Piatonita si Podisorul.
Mosia Dolhesti e proprietatea
statuluT, fosa a manastirel Probota, iar Poiana-RalitivanuluI e
proprietatea familiel Rahtivanul.
Suprafata comuner e de 3706
din cari 1631 falcT padure (statul are 2507 hect. si

9020 aril), 1996 cultivabile si
restul neproductiv. Improprietaritl la 1846 sunt: 137 palfalcI,
masI si 286 codasT, stapinind
1120 ala
Dolheti, sat, 'in com. cu acelasI
DOLHE6TI
169
nume, pl. Crasna, jud. Falcin.

E situat pe valea piriulur Dolhesti, ce curge printre doult
dealurT, unul spre V. de sat

numit Dealul-Rate ce continua
spre N. in forma de cimpie

arabila sub numirea de Valeale-Craciun, iar spre S., cu intinse imase, finate, vir si livezT,
sub numirea de Dealul-Rusului;
si unul in partea de E. a sanumit Dealul-Mord, pe

care se face cultura. de cereale,
tulla
mal cu seama in partea nordica, pentru care s'a numit de

ceT batrinI Dealul-PlaiuluT. La
capatul acestui deal spre N.-V.,
unde se impreuna cu Valea-lulCrAciun, se formeaza dealul Ca-
parle, in hotarul Ciortestilor,

din jud. Vasluin. Acest deal, se
zice, si-a luat numirea de la un
batrin razas numit Caprior, pen-
tru ca era portiunea sa din razasie.
Din legatura Vaier-le-Craciun

cu DealufPlaiuluT se intinde intre ele Dealul-Ulmulul, numit
dupl un batrin arbore de ulm

ce sta in picioare pe culmea la
Din Dealul-PlaiuluI, in directia
nord-estica se intinde o empie
pe valea intinsa a Crasnitel acoperia cu dumbravI si finate
de ale razasilor ; lar de la poa.
lele acesteT vaT se ridica Dealul-
Crasner, pe ale caruT culmI se

ata soseaua judeteana ce trece
de la Hui la Budgoasa-Iasi,
si care serva de hotar intre
mosia Crasna si Dolhesti.
Printre aceste dealud curg

piraiele : CaparieT, ce izvoreste
din dealul Cu acelasT nume ; Valea-luT-Craciun, cu sorgintea de
la o tintina din fundul vale. Am-
bele Oraje unite trec prin satul
DOLHE6TI-MARI
Se zice, ca din vechime a-
relul, Petru-Vodd, Dolhesti, Gru-
ceasta mosie forma un trup
genitor, marginindu-se cu satul

Plotunul (asezat in susul piriuluT Ozana) si cu satul Pipirigul
(asezat catre gura piriuldi cu a-
cu mosiile Casnita si Bradicesti, sub denumirea de Crasna,

care fiind loc domnesc, s'ar fi
daruit de $tefan-Voda cel-Mare
unuT viteaz ostas al san cu numele de Crasnas, de la care s'a
numit si locul de Crasna. Dupa
moartea-T an ramas mostenitorT
doI fiI si o fiica, carl Impartind

mosia futre el, a luat unul partea CrsniteT, si ceT-l'altI doI
celasT nume, maT in josul Ozand).
Vatra satuluI are o intindere

de 28 hect. 6o ara', cu o populatie de 104 familiT, san 463
suflete.
Terenurile
fiind
de natura
muntoasA, locuitorif sunt nevoitl a-sT angaja paminturI pentru
partile Badicesti si Dolhesti.
cultura. in afara de raionul co-
Partea de mosie Casnita, ce se

afla pe teritoriul judetule Vas-
muneT Pipirigul.
luin, trecu din mina in mina pana

la 1882, cind proprietarul St.
Rosetti o Vindu Cu 32000 galbenT d-luT D. Vidrascu, actual

proprietar. Cele-l'alte doua partI
din mosia Crasnef, Brdicesti
si Dolhesti, devenir-a mosiI ra-
In acest sat se afla.: 1 moara

Cu o plata ; 1 herastran sistematic purtat prin ajutorul aper ;
o piva. In imprejurime se intinde
padurea statului Pipirigul.

Numdrul vitelor este de 1300
capete, din cae : 120 bol, 93
vacT, goo o!, 20 cal, 6o rimatorT si wo vite miel cornute.
asestI.
Cu infiintarea schituldf Bradicesti, mosia Bradicesti deveni prin danie si cumparaturl, Dolheti, rainurd de mung, ce
a schituluT, si dup secularizaface legatura t'Are ramura Pere, a statuluT, iar Dolheti retru-Voda cu Domesnicul, formeaza hotarul Intre com. Pipimase tot mosie azaseasca.
rigul s't com. Calugareni, jud,
Mosia are o suprafata cam
Neamtu.
de 758 hect. si o populatie
de 260 familiT, san goo suflete,
din carT 150 contribuabilT.
Este resedinta comuneT. Are
o scoala, infiintata in anul 1867,
frecuentata de 30 elevI ; o bi-
Dolheti, ira, in suprafata de 15

tlcI, format de omuz.il-Marelingd satul Dolhesti-Mar!, jud.
Suceava. Acum e acoperit de
stuf si in mare parte namolit.
serica vechre, fAcuta in anul 1740,
Apa sa pune in miscare o moadeservita de un preot si doT dasa cu tref pietre, aductnd 3000
calI.
le venit anual.
LocuitoriI sunt razesT. EI se
ocupa, pe linga agricultura, si
cu cultura viilor si a livezilor. Dolheti, pitig, izvoreste de pe
teritoriul comuneI Dolhesti, pl.
Prin mijlocul satuluT curge piCrasna, jud. Falciti, trece prin
riul Dolhesti si trece soseaua
satul cu acelasT nume si se varjudeteana, ce se leaga de jud.
sa
in piriul Crasna.
Vasluiti.
Dolhesti, formind piriul Dolhesti;
Crasnita, izvoreste din fundul

traje! Crasnita, curge pe Ruga
Dolheti, sat, in com. Pipirigul,

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu,
Dolheti-Mari, sat, judetul Suceava, pe mosia si in com. cu
si se vara in
asezat pe valea piriuluT Ozana,

futre ramurile muntilor : Cotna-
acelasi nume, ,a,sezat pe trmurile $omuzule - Mare.
Dealul-CrasneT
piriul Crasna.
58878. &arao Methmar Geogrtwo.
I os. I.
22
www.dacoromanica.ro
DOLIIETTI-MIC
DOLINA
170
Are o_populatie de 414 familiT, sati 1932 suflete (916 bar-
ball si toI 5 femel), din carT 71

IzraelitT. Locuesc in 451 case.
Sunt 426 contribuabill
sa0 Gioseni, sat,

pe mosia i in com. Dolhesti,
si face stringerea recoltelor de

pe mosia Turbureasca, in lun-
jud. Suceava. E asezat pe
gul careia se intinde aceasta
o-
muzul-Mare. Are 343 familiT,
Vatra satuIuT ocupa 41 ala
1052 suflete (516 barbatT si 536

femeT), din carl 16 Izraeliti. Con-
Mosia, proprietatea statuluT,
tribuabilT sunt 287. Case de lo-
fosa a manastirel Probota, e
cuit 282. Vatra satuluT ocupa
In intindere de 3333 falcT, din

carT 1722 cultivabile, 1532 pa_
dure si restul neproductiv. ImproprietaritT la 1864 sunt : 84
23 falcT. Improprietaritl la 1864
palmas! si 170 codasT, stapinind

668 PcT
DrumurT principale sunt : la
Dolhesti-MicT (4 kil.) si la Pre-
Nicolae, zidit la 1833 de lo-
utesti (8 kil.)
Paraschiva, deservita de i preot
mixta, conclusa de un invatator,
i 2 cintaretT, i improprietarita
Cu 17 atcr.
A fost zidita inainte de 1470
de tata! luT . endrea, Hatmanul luT
al tatalur luT endrea, al doilea,

al Hatmanului si al treilea, al
unid l al acestuia. Doua at1

inscriptiT slavone, lar piatra de
pe al treilea a fost luata, de

cine, cind si ce s'a fcut nu se
stie. In pome/nic se pomeneste
Alexandru i endrea. OclajdiT
sa alte odoare vechr nu se gA-
sesc. O singura 'coalla a MalceT DomnuluT se aseamand mult

luT
Petru-Rares din manastirea Probota.

Satul are o scoala rurala
mixta, conclusa de un invatator,
platit de stat, infiintata. la 1864
frecuentat de 50 scolarT, din
91 balet1 si 119 fete, in virsta

de scoal.
stapinind 374 falcI.

Are: o biserica, cu hramul Sf.
cuitori, improprietarita. la 1864
Cu 17 &Id, deservita de i preot
z cintretr; o coal primara

pida de stat, infiintata la 1891;
e frecuentata de 40 elevr, din
74 bdeti si 47 fete in virstA de
scoala.
In sat este o moara a statuluT pe apa omuzuluT-Mare.
Dolia, sat, pe mosia Boroaia, comuna Mlini, jud. Suceava. E

asezat pe tarmurile piriuluT de
Ja care $Ia luat numele. Are o
populatie de 19 familiT, sati 62
suflete, din carl 12 contribuabilr; locuesc in 15 case. Vatra
satuluT ocupa 7 Ala'.
ImproprietaritT la 1864 sunt:
5 palmasT i r codas, stapinind
22 miel $i 40 prj.
Biserica din Pluton si scoala
din Pipirig, jud. Neamtu, serva i acestuT sat.
Pipirig (5 kil.) si la Malini (31

kil.).
Dolina, sat, In partea de N.-V.

a com. Costinesti, pl. Tirgul,
jud. Botosani, pe valea i pir.
Siena. Are o suprafata de 1465
hect. si o populatie de wo familiT, sail 440 suflete.

cintaret. In sat sunt 2 morT
de apa la iazurT si una cu aburT.
Vite sunt : 297 bol i vacT,

67 cal, z214 or, 8 capre si 131
mascurT; 6 stupT.
Sunt 3 circiumT, 3 comerci-
Dolina, prl, incepe de pe teritoriul mosieI Vaculesti, com.

cu acelasT nume, pl. Cosilla, ju-
detul Dorohoiti, si se varsa in

pir. Strahova.
Dolina, deal, in partea de S.-V.

a comuneT Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani.
Dolina, a'eal, jud. Botosani, pl.

Tirgul, com. Costinesti.
Dolina, pdure, jud. Botosani,

pl. Tirgul, com. Costinesti, in
intidere de 430 hect.; pe dealul Vasilincea, in partea de V.
Dolia, firia, jud. Suceava; strlbate satisorul cu acelasT nume ;

trece in jud. Neamtu si se varsa
in pir. Neamtu.
a mosieT Dolina.
Dolina, pIrla, trece prin mijlocul

satuluT Dolina, com. Costinesti,
jud. Botosani, si se varsa in pi-
In sat este o moarl a mo-
Dolia, vale, in jud. Buzati, com.
sid.
La 1803 Dolhesti a manas-
Ztrnesti-de-Cilnati, intinzinch se
si in com. Fundeni. Puncte cul-
tireT Probota, avea 13 liuzT, pla-
minante sunt : UlmiT-VernesculuT
tind 2432 leT bir pe an.,
sani.
antT si 6 meseriasT.
ar fi fost biserica saseasca. In

biserica sunt 3 morminte: unul
cele de la mormintele
Dolina, vale, filtre dealurile Dofina si Gaureana, com. Costinesti, plasa Tirgul, jud. Boto.
sunt: 45 palmasT si 99 codal,
tefan-cel-Mare.
Traditia spune ca maT inainte
Cu
vale.
Odaia-VernesculuT, unde se
www.dacoromanica.ro
11111 Sicna.
Are o biserica (mAnAstire) de
zid ; o scoala primara mixta,

care in 1886-87 a fost frecuentata de 33 elevI, din 72 in-
DOLILE
171
scrisT. $coala a fost infiintatA
cuentatA de 33 elevI din 72 in-
inainte de 1844 de egumenul
scrisT.
mAnAstireT Doljesti , Arhiman-
fiscalA Sagna.
Sunt 2200 capete de vite marT.
dritul Veniamin Rosetti, devenit
In 1844 Februarie 3, Episcop

de Roman.
Sunt 414 capete de vite.

Este legat cu orasul Roman
prin
Tine de circumscriptia
Veniturile comuneT sunt de
sul.
Dolile, ramurd de .munli, jud.

Neamtu ; se intinde din jud. Su-
ceava spre marginea com. Pipirig, legindu-se cu grupa mun-
tilor CotnArelul in spre E. de
Limita de N., incepind din
Este legat cu orasul Romal

Doljesti, sat, in jud. Roman, pl.
dreptul comuneT VAleni, merge

spre S.-V. pana in dreptul com.
Poiana, plasa Jiul-de-Sus, este o
linie conventionalA ce tac Dealul-
Siretul-d.-s., com. Doljesti, spre
MueriT, riul Plosca (ZAicoiti), riul
N.-E. de orasul Roman, la 16

kil. si de 8 kil, de resedinta
Amaradia, com. CApreni, Dealul Icleanul, plasa Jiul-de-Sus si

se termina in dreptul comuneT
Ppiana, de unde incepe hotarul
natural format de riul Gilortul,
prin osea.
plAseT, pe malul sting al riuluT

Siretul. Are o populatie de 146
capT de familie, sari 622 suflete,
din carT 153 contribuabilI ; locuesc in 145 case. Stiti carte
27 persoane.
satul BAboesti.
Doljesti, foastd nandstire de ea-
pirliaf, ce izvoreste din

nodul ramureT de muntl cu a-
mArgineste in partea de N. cu
jud. Gorj, la S. si V. cu fluviul DunArea, la V. cu jud. Mehedinti si la E. cu jud. Vilcea
Romanati.
5771 ler si cheltuelile de 5228 leI.
osea. Acest sat exista
inainte de 24 Martie 1615, un

document care poartA aceastd
datA, ne vorbeste despre din-
DOLJUL
celasT nume i muntif CotnAre-
lugArr, lar acum bisericA de mir,

in marginea de S. a sat. cu
acelasT nume, jud. Roman. Acea-
lul, jud. Neamtu, pl. de Sus-Mij-
stA bisericA are imprejur o li-
ca directiunea aproape direct

spre S. pnd la vArsarea sa pe
malul sting al riuluT Jiul, in
dreptul comunerrintAreni, unde
se terminA limita de N. cAtre
jud. Gorj i de unde incepe

hotarul de V. cAtre jud. Mehedinti.
Limita de V. este o linie conventionall, care incepe din drep-
curge pe hotarul corn.
vadA mare, Aici, pe la anul 1844,
Pipirig si se varsA in pir. Pipi-
Februarie 2, era egumen Archi-
tul comund Tintreni, merge
rig, aproape de obirsia aces-
mandritul Veniamin Rosetti, care
spre S.-V. pinl in Valea-luT-Petru
tuia.
la aceastd data a fost ales E-
tdind apa MotruluT. De aci se

intoarce spre S. pinA la com.
locul ;
piscop al RomanuluT, in local
Doljescul, iaz, pe teritoriul satuluT cu acelasT mime, pl. Pru-
tul-d.-s., jud. Dorohoia, in suprafatA de 17 hect., 19 ariT.
Doljesti, com. rur., in jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., spre N.E. de orasul Roman, la 16 kil.
de resedinta plAseT. Este asezata pe malul sting al riuluT Siretul. E formatA din satele : Buhoanca, Buruenesti, Boljesti, RA-
luT Meletie, permutat ca Mitro-
polit la Iasi.
Doljesti, nto,sie, a statuluT, in jud.
Roman, plasa Siretul-d.-s., com.
Doljesti, arendatA in 1887 cu
13090 le.
Doljeti, ddure, proprietatea statuluT, in jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., com. Doljesti, in intindere de 76 hect.
jumAtate UngurT.
Are 3 biserici, din carT I catolicd ; o scoal primar
care in 1886-87, a fost
fre-
urmind pe o micA
intindere cost4a de V. a dea(Cetatea),
luluT Cerbul.
Numele de Dolj pe care-I
Limita de S. i V. incepind
din dreptul com. Cetatea, hotarul natural, hotar politic fatA
de Bulgaria, cAtre V. i S., este
format de fluviul DunArea, de-
poartA judetul, insemneazA Jiul

de jos, (psl. dol, vale, groapA),
in opozitiune cu Gorjul,
serie un arc de cerc cu deschizAtura spre V. pAnA in dreptul schelef Arcer-Palanca, de
de sus, sati Jiul de munte (psi.
unde ia directiunea direct spre

E. pAnA la pichetul CAlAra0,
formind in tot cursul descris,
diul si Rotunda, cu resedinta

comuneT in satul Doljesti. Are
o populatie de 620 familiI, sati
2769 stiflete, din carr 700 contribuabilT ; 651 case de locuit.
Populatiunea este mar mult de
GogoOul, pl. Doljul-de-Sus, tdind valea riuluT Obedeanca.

Din com. Gogoiul merge spre
V., tAind dealurile Guardinta,
Radovan, precum i rlul DesnAtiul, coprins intre aceste doul
irurT de dealurT. ApoT se intoarce spre S. pAn. in DunAre
Doljul, judel, situat in partea de

S.-V. a OltenieT.
gora, munte).
Judqul Dolj se
Limitele.
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
DOLJUL
172
hotarul politic al acestuT judet

catre Bulgaria.
Limita de E.: a) catre judetul
Vilcea, incepe din dreptul com.
Valeni si merge cu directiunea
de N.-V.--S.-E. Mind riul Frati-
la si se termin la com. Bulzesti; b) catre jud. Romanati,

incepe de la com. Bulzesti, merge
spre S.-E., taie apa Fratild

apa Geamartaluiul, urmeaz putin coama dealuluT Balsiul, descrie o mare curba cu convexitatea spre V.; Mind riul Tasluiul
calea ferata Craiova-Balsiul
si regiunea dealurilor ce ocupd

mijlocul dintre cele 2 regiunT
expuse, se poate zice ea jud.
Dolj se intinde cu 2 treimi
din suprafata sa in regiunea
seasa., iar a treia parte din
solul sail tine de regiunea colinelor sari a dealurilor, ce ocupd
N.-V. districtulur.
Din punctul de
Orografia.
vedere al inclinatiuneT terenuluT,
considerind jud. Dolj, avem a

ne ocupa: a) de regiunea deluroasa. din N.-V. si b) de regiunea cimpiilor, care se termind
pand la com. Ghindeni, plasa

Ocolul, de unde iar se intoarce
spre S.-E, pana in dreptul pi-
in Dundre cu granita.
Intre culmile Carpatilor si
sesul Dunarean, se afla o flsie
chetuluT Calarasi.
mare de teren accidentata, ce
Topografia. Forma judetu-
poarta numile de regiunea dea-
luT este aceea a unuT sector de

cerc, al cdrui arc, cu deschizatura spre N., il formeaza. Dun rea si ale carei raze le formeaza dou liniT, care plecind
lurilor.
In jud. Dolj, dealurile patrund
una de la Cetatea si alta din
pana la o linie care pornind de
dreptul pichetuluT Caldrasi, s'ar

inelni la com. Valeni.
Lungimea cea maT mare a

jud. este in directiunea N.-E.
catre S.-V. de la nordul com.
de la N. si V. si se intind, avind directia generala de la

N.-V. si N. catre S.-E. si S.
la com. Calafat, ar trece prin
N. plasei Bileti, prin S. plasei
Jiul-de-Mijloc si prin N. plaseT
Jiul-de-Jo s .0 eea ce caracterizeaza
regiunea dealurilor este:
este numaT nisip (riul Dasna.

3) Valle riurilor sunt
largT, productive, populate si
viabile ; 4) Ca avem coame de
dealurT marl earl separa apele
riuluT Jiul (Dolj) de ale riuluT
Olt, prelungirT din culmea
tuiul) ;
noaga.
Culmile prineipale din regiunea dealurilor sunt continuatiunT ale muntilor din jud. Mehedinti i Gorj. Parte din ele
sunt in dreapta JiuluT i futre
acestea putem cita Dealul-CerbuluT, care se lasa din culmea
GodeanuluI (Mehedinti).
Din Dealul-CerbuluT se rami-
fica spre S.-E. mai multe siruri

de dealurT, earl despart ?titre
ele mal multf afluentT micT din
dreapta riuluT jiul i dintre earl
maT insemnat este dealul Guardinita-Radovanu. Din DealulNegru (Mehedinti), se lasa in
jud. Dolj, Dealul SmadovitaTiuleni, fare riul Sfircea
Obedeanul, aflat in dreapta riuluf Jiul i dealul Baltati-Varari,
intre riuI Sfircea pe de o parte,
Motrul si Jiul pe de alta parte.
ca.
In stinga riului Jiul putem cita:
Zdicoiu, in dreptul com. Valeni,
inaltimea Ion medie nu trece
pana la Dunare, in dreptul o-
peste 250 m. ; 2) ca. riurile car!
rasulur bulgaresc Arcer-Palanca,
in regiunea muntilor contin in

fundul albiilor lor bolovani de
1. Dealul Icleanul, continuatie

a dealurilor Andreesti si Prigorici, culmea Zanoaga. Dealul
Icleanul se continua prin Dea-
vre-o 135 kil.
Largimea cea maT mare o
dimensiunT mari, indata c ajung

in regiunea dealurilor (Dolj) isT
micsoreaza iuteala curentuluT,
lul-ChicioareT i Dealul-Mare in-
asa ca apele Ion nu mal pot

transporta de eft pietris, care
luI Jiul. 2. Dealul-MueriT, conti-
Dolj, este al unor trepte de
se micsoreaza din ce in ce pe
mdsur ce riurile ajung in re-
amfiteatru care se ridica gradat
giunea sesulul, asa ca. la intrarea
de la Dunre, formind doua.

terasse ; cea de S.-E. formata
de o vasta cimpie si cea de
N.-V. ce face parte din regiunea dealurilor, i fiind-ca se
obicinueste a se imparti solul
in aceasta din urma regiune,

pietrisul dispare si este inlocuit
cu nisip extras din riul Jiul la
(Gorj), care cu prelungirile sale:

dealurile Floresti si Prisaca, despart basinul JiuluT de afluentiT
din dreapta riuluT Olt.
Culmile secundare ce se lasa
d in Dealul-MueriT sunt: Dealul
varsarea sa in Dunare, unde
Radinesti (Gorj) continuat ca

Dealul-Magurilor, Piscul si Scroa-
chiar este In formatiune o mica

delta. Exceptie fac duffle, carT,
izvorind din regiunea dealurilor,
muntilor, cea mal malta N., a

sesului ce ocupa partea de S.
nu ,strabat de cit terenurT nisipoargiloase ; in albia acestor riurT
atinge jud. din dreptul insuleT

Bogdan pang la satul Calarasi,
o distanta de vre-o zoo kil.
Configuratiunea
aspectul
topografic ce ne prezinta jud.
RomInier in
treT
regiunT :
www.dacoromanica.ro
tre afluentif din dreapta riuluT

Am aradia i ce! din stinga
nuatiune din culmea Zanoaga
fa, despartind pirtul Ploscuta
de piriul Scroafa, dealul Adincata, dealul Stejaruld, dealul

Ceratul, dealul Danciulesti si
DOLJUL
dealul Leul. Toate sunt acoperite cu viT, finete i paduri, i au o

inltime aproximativa de 120 m.
Dealul-Murgasiului si Dealul-
Geamartaluiul ce string intre

ele valea riulur Geanuartaluiul.
Dealul-Blindarului, Nistolului,
GolumbuluT, Glava, aproape de
malul sting al Aula! Plosca, unde
o ciocnire intre T'Atar! i Romini avu loc.

Dealul-Inalt, Dealul-Bradesti-
lor, Bincaciul, pe care se afta

poiana Bincaciul.
Dealul-Bulzesti,D ealul-Caprei,
Dealul-Rupturile cu 150 m. innaltime. Velesti, Cu 400 m. Piscul-StaiculuI, 200 M. Piscul-Ciresului de wo m. Dealul-Racarenilor, Dealul - Valcanestilor,,
178
Din Dealul-Cerbului se 'asa

Dealul-Gurguesti, inalt de aproximativ 100 M. ; Dealul-Carau-
la spre S.-E., iar direct spre

Dunare se lasa din Dealul-Cerbului, Dealul-Dobridor, care ur-
meaz de aproape mala sting
DOLJUL
tindere si navalire a fost Impiedicate prin plantarea pAdurilor de salcimi. Cele mal insemnate sesurT ale jud. Dolj
.sunt : sesul riuluI Jiul $i sesul
riulul Dasnatuiul.
Padurile in cimpie sunt pu-
al limare pana aproape de
tine ; strabatI IntinderI mar1 frA
Calafat.
a Intlini vre-un arbore in cim-
Valle sunt strinse intre
dealurilor de mg sus Ele

sunt continuatiuni ale vailor din
jud. Mehedinti si Gorj, fiind

mai inguste, maT adind si cu
inclinatiunea repede in regiunile muntoase si la trecerea lor
in regiunea dealurilor (Dolj),
sunt mal largi, cu peretil mai
pia nesfirsita, care lipsita de
adapost, este expusa vinturilor

violente. Vara, seceta este loarte mare din cauza lipsei de paduri care sa atraga ploaia. Azi
s'a recunoscut gresala ce s'a

facut, distrugindu-se padurile
de aceea se fac plantatiuni sistematice.
putin inclinari si maT putin in-
In regiunea sesurilor observam ca pamintul este presarat
Printre cele mal insemnate

sunt : valea inferloara a riului
de movile mal-1 i mici, insirate
Din dealul Icleanul se lasa

dealurile Balosaui cu piscurile:
Motru, valea GilortuluT, ambele
multe. Asupra acestor acciden-
Dogariul-Spird si Gigliul-Grino-
pe limita de N. a judetuld, valea Jiului, care din ce in ce se

largeste pana ajunge in regiu-
te artificiale ale terenuluI de
Dealul-BouluI,BousoruluI, Mu-
nea sesurilor. Valea riuluI Ama-
cu piscurile Lupoi, Ca Nalt, Tarnita, Frcasului
radia, precum Plosca si celel'alte vaT ce maxesc cursul Jiu-
ne mal* nimic, circula mal multe

versiuni:
si Piscul-Corbului. Inaltimea lor
lui.
Regiunea easa se intinde in
Cioroiul, Dealul-Odoleni.
lea. Inaltimea lor aproximativa
e cam de 600 m.
ere!,
aproximativa. este de wo m.
Dealul Chera, pe virful ca-
nija se afil o movila numita
S. judetuluT de a lungul Dunard. Aceasta regiune se mar-
Cula-Nemtilor sail Streaja-Inalta,
gineste spre S. de o fisie de
punct de supraveghere filtre valea Gilortuliff i valea riului Jiul,
paminturi joase, baltoase, mlas-
Dealul-Cioaca sad Racovita, Dealul-Cirnestilor, Dealul - Piscului
600 m., Dealul-Dracului.
Din dealul Poroina (Mehedinti), se lasa in jud. Dolj, dealurile: Leurdoasa, Macrea, Teascul, Argetoaia, Salciilor, Cer-
tinoase si cu o inclinatiu le de
abia simtita. Aceast fisie formeaza terassa Danubiana. Ea
intreag forma in vechime albia Danard in epoca geologica deluviand ; dar Duarea rozind cu incetul tdrmul drept
in grupe de 3, 4, 5, 6 si mar
toate formele si dimensiunile,
despre carl istoria nu ne spu-
Unele ar fi fost infiintate

cu scopul de a servi ca puncte
de observatiune in timpul nenumaratelor razboaie petrecute aci.
Altele a(' fost morminte

omenesti din epoca cind se inhuma sal' se incinera cadavrele.
Altele a fost presarate de
popoarele barbare, ce s'el succedat in aceste regiunT, pentru
a le servi de calluza la reintoarcere. Multe din ele sunt

de data mal recenta ridicate In
memoria unor evenimente mari,
depunind mere' ramol pe
cum bataliT ; iar altele sunt ho-
nAtestilor, Minzatulur, Trieste-
cel sting, s'a departat spre S.,
niculuT, continuat cu Dealul-Bucurului.

Dealul - Mandstiricea, Gogu,
Somaralul-Mic, Somaralul-Mare
lasitud la N. aceasta terassa. Prin
Voita, Sirsca, Belotul si alte

raid dealuri de pupila insemntate. Fata Mona, Dealul-Tro-
In spatiul coprins intre Dunare, Bechet, Ghidiciul, Biana

si Ciuperceni, se intind adevarate dune de nisip, a caror in-
tare 'filtre mosii. Mal principale

sunt: Cula-Nemtilor sa Streaja-Inalta, pe virful dealuluT Chera. Santul, Silistea, Glinareasa,
Balta-Verde, Magura-OstriI 'cu
diametru de 22 metri i inalti-
ian, Piscul lur-Cinghir.
acest fenomen se poate explica

departarea de tarm a mai multor din porturile noastre.
www.dacoromanica.ro
me de 5 metri; Gainoasa, Tirnava, Turtita, Imita, a bu! Piciorus,
Vlagurele, Creme
DOLJUL
DOLJUL
174
nea, Ciuta, Caravanul, Turculur,
Mare, cu Dor, Lupulur, Mag.Valer, Rusteanca, Carbunelul,

Coteiul, avelca, Coteia$111, CirsteT, Popiciul, Strimtura, Eaureanul, Caprarulur,
Chiot,
Insiratele, luT-Caragea, Viilor,
Nestomenia, Ceringultg, OvreiuluT, Lata, Carantina, I ar-Guliman, cu Cercul-Turculur, Stanca,
Popir, Tiganulur, Fetelor, Movila-lur-Stamat, 2 movile: Insiratele, Trasniter, HotuluT, Ghebaciul, Cerbulur, Cazacilor, Piatra i Gura-Pietroaser.
partitoare tntre pldsile Ocolul

jiul-d.-j., pe stinga i Pul-d.mjl. i Balta, pe dreapta.
In regiunea sesulur are directiunea direct spre S. pana la varsarea sa in Dunare, in dreptul insu-
ler Copanita, in fata careia este

in formatilne o mica delta.
Inainte de 1879, Pul, din dreptul com. Comosteni, se indrepta
spre S.-E., varstndu-se la Bechet. Aceasta schimbare a cur-
sulur san a provenit din cauza

nmolulur tirit de el, precum si
In fata com. Breasta; Leamna

se varsa linga com. Bucovatul ;
Hotulur, Prodila, ce vine din

com. Podad si DrAnicul, din
com. DrAnicul.
In regiunea seasd, Pul curge
printr'o vale larga de la 3-6

kil. Pe aceasta vale se gaseste
mult pietris. Toata valea dula
Jiul este stabAtutl de numeroase sosele, nationale, judetene

comunale, unind t'Are ele localitatile situate pe aceeasT vale
luT, constitue partea cea marjoasa
matiunea dunelor.
a solulur si se deosebeste de a
dealurilor, ca.cr suprafata sa ne
prezinta un plan inclinat spre
In dreptul com. Zavalul formeaza o cascada inalta de 2 in.
Dunare.
pl. Jiul-d.-s. sunt: Gilortul ce
sati pe diferite val.

De la Craiova si pana la pasul Lainicr, o osea judetean
si alta comunala, urmeaza fie
care mal al riulul.
Intre Craiova i Filiasi soseaua judeteana este insotita si
de o portiune din calea ferata
Judetul Dolj
formeaza putin limita de V. ca-
Craiova-Turnul-Severin.
este udat de mal multe riurT

marl i mici, cad strabat in
tre jud. Gorj, de la com. Polana pana la com. TintAreni ;

Valea - Birlogulur ce vine din
com. Tatomiresti, unit cu Va-
In jud. Dolj, regiunea sesu-
Hidrografia.
toate directiunile, intretin umiditatea i fertilitatea solulur.
Cursul cel mal principal al

acestuT judet este fluviul Duna-
rea, care 'II ucla prin partea de

S.-V., incepind de la com. Ce
tatea pan la pichetul Caldrasi,
despartind acest judet de Bulgaria.
Jiul care infra in acest judet

prin com. Tinterani, curge prin
valea Pultif coprinsa intre prelungirile dealulur Icleanul, pe
stinga i Baltati-Varari pe malul drept, cam pana in dreptul
a nisipulur tirit de vinturile cele
marr, cad ati contribuit la for-
Afluentir pe stinga Pulid in
lea-Rea, se varsA in Jiul, pe hotarul com. BrAdesti; Almajelul,

ce-r vine din com. Bradesti ; Al
majiul, din com. Almajiul ; Amaradia, ce se varsa in stingapuluT,
la satul Troaca, com. Cernelele
Popoveni, ce-1 vine din com.
Balta-Verde; Lumasiul, din com.
Malul-Vare ; Silistea, din com.
Secuiul ; Giorocul, din Adunatide-Giormane; Predesti, din com.
Caciulatesti ; Sad ova, din com.

cu acelasT nume.
Valea riulur pul este produc-
tiva si populatd. Ea este
co-
prinsa intre dota malurr inalte,

din care cel mal inalt este tan
mul sting.
Al doilea curs e Dasnatulul,
curs independent, ce se varsa
In balta Nedeia, izvoreste din
Dealul - Negru (Mehedinti), in-
fra lu Dolj, prin plasa Dumbrava-d.-j. Curge spre E. pana

la comuna Ciutura, de unde
se indrepteaza spre S. pana la
varsarea sa in balta Nedeia, in
dreptul com. Cima. Se incarca
pe stinga cu piraiele : Dasnatu-
de ramificatiunr ale dealuluT
Afluentir pe dreapta Pulur

sunt : Motrul careir are imbucatura sa pe teritoriul acestur
Pietriceaua, Ciutura,
Purceaua.
Pe dreapta cu piraTele ; Jivanul, Banaguiul i Val ea - Rea,
Smadovita-Tiuleni.
judet, vrsindu-se la Gura-Mo-
carr se vars1 in dreptul satulul
De la intrarea sa pe teritoriul
acestui judet, parcurge in directiunea N.-V.-S.-E., strbate pl.
pul-d.-s., formeaza putin limita
de E. a plaser Dtunbrava-d.-s.
cu pl. Ocolul, merge cu aceast
trulur ; Racovita si Almkjelul din

com. Filiasi ; Brebesulur, pida,
Radovan.
Partea de N.-E. a judetulur tine
de basinul OltuluT i anume de
sub-afluentir sal: Geamartaluiul
unit pe stinga cu Fratila, precum
com. Bradesti, de unde malul

sati drept incepe a fi marginit
directiune pana la orasul Craiova, de unde intrA in regiunea

sesulur Pulur, formind limita des-
din com. Argetoaia ; Fratostita

din cora. Fratostita ; Salcia din
com. Scaesti i Saleta; Sfircea,
vine din Mehedinti, curge la

V.-E. si se varsa mar jos de
iul - Mic,
si de riul Tasluiul, ce apartin
com. BrAdesti; Obedeanca, unita
acestur judet numar prin cursul

lor superior.
pe dreapta ca Breasta, se varsA
De alungul terasser danubiane
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
se gdsesc o multime de lacurl

formate din revarsarile Dunarei
cari comunica intre ele si chiar
cu Dunrea prin numeroase
brate.
Printre acestea se numara lacurile :
Maglavit, Cetatea, Uturin, Golenti, Moreni, Tunari, Ciuperceni,

Sazatul, Gogonetul, Salda, Mancinita, Oveasele, chiopul, Topilele-Mari, Topilele-Mici, lur-Guta,
lui-Dumitru-Stoian, Buicliul, Ra-
del', Murta-Strimba, Idegla, Tinoasa, Lunga, Lungulita, Gloniceanul, Rotundei, Desa, Poiana,
Piscul, Rastul, Bistretul sati CAlugarul, Paricari, Cialaciul, Curtea, Lungul, Alesteul si Insi-
ratele.
Bdltr sunt : Nedeia, Branistea,
Mdcesurile, Giormanele; BaltaVerde, Popii, Ratd, Rener, Sadova, Tinosul, Ograda, Girlele,
Serca, Scheaua, Alesteul, Gildaele, Nicola, Corbului, DumbrAvita, Craiovita, in partea de apus
a Cralovei. Dupa o traditiune

locala despre dinsa, se vorbeste
ca in vechime forma o mahala a
orasului Craiova. Dar prin vreun cutremur sal alta pricina,
s'a scufundat pamintul cu locuitoril impreuna Cu o biserica ; Cioriciul, Sandul, Vircanul, Secuiul,
Manda Glodutul si Ruptura.

Multe din baltile jud. Dolj
sunt formate de revarsarile riului Jiul. Inteinsul se vars: balta
Bizdina, Jitia, Popii, Ochiul, ce
aduc apele baltilor Strimba, Metia, Lunga, Pretina, Jietul, Rascruel, Lungile si Saratele.
Insulele judetului, de a lungul Dunard, sunt:

Cetatea, in fata com. Cetatea;
Golul si Golenti, in dreptul satu-
lui Golenti, com. Maglavit; In

dependenta, Calafat sati Ostrovul-Mare, in fata orasului Calafat;
Bogdan, in dreptul com. Ciuper-
ced; Canapa, ce-va mai jos ;
175
DOLJUL
Acalia, in dreptul com. Dessa si

Caluda, mal jos ; Chichinetele si
Galoana, in dreptul com. Rastul ;
(Romanati) pentru asternutul soselelor.
Gtanul, in dreptul Bistretuld;

Copanita, in fata Gigherei. In
dreptul acestei insule se varsa
riul Jiul. Apoi : Papadia, Carabula, Prundog, Lom si Cosova.
Jiul, prin cotiturile sale to im-
Breasta, la localitatea numita.
parte de multe ori apele, for-
Balta-Neagra ce contine mare

cantitate de iod, asemenea si
la Gighera, pl. Balta.
Clima.Clima jud. Dolj, este
temperata, dulce si sdniltoasd.
Vara este foarte cald si iarna
foarte frig. Diferenta intre vara
si iarnd este mare ; lar trecerea de la un anotimp la altul
se face brusc.
Temperatura medie anuall
este de 120.
mind mal multe insule neinsem-
nate, printre care insula Gingiova, in dreptul com. Gingiova,

pl. Balta.
Geologia.Pgmln tul j u d. Dolj
este format din terenuri din epocele tertiard si quaternard. Mg
tot N. sati este format din terenuri tertiare pe cind centrul si S.

sunt formate din terenuri quaternare. Sistemul pliocen formeaza
toate colinele si dealurile din re-
giunea de N. a judetuld si se
prelungesc pana mal' jos de
Ape minerale se &ese la

Trer-Fintid, de tina Craiova.
Pentru adunarea apelor feruginoase, s'aa construit aci 3 fint'id, de unde si numele locali-
tate!. In com. Desa se &este
Vara arsitele sunt infricosate,

tunete, fulgere, grindine, virtejuri, vijelir si furtuni; iarna irisa
Craiova.
Rocele predominatoare ale
In timpul gerurilor mari, trighea-
acestui sistem sunt: argiluff de

diferite colori pure sati cu concretiuni calcare, marge, nisipuri
rea.
fine si ordinare,
grezir.
pietrisuri si
Terenurile quaternare formea-
za regiunea intreaga a sesului

si o parte din a dealurilor, cari
nu se afla de cit pe coastele

unor val si al citor-va cimpii.
Din acestea fac parte aluviunile riurilor si prundurilor de girle.
Ca depozite aluviale sunt prundisurile de pietris, nisip si ar-
giluri aduse de apele riurilor,

maT ales cind vin mati, depunindu-le pe terenul peste care
se revarsa.
Terenurile quaternare ati o
grosime de to m. si sunt insemnate cariere in malul Dunarel. Materialurile din aceste

cariere serv nu numai pentru
trebuintele locale, dar se transport cu seicele, marT cantitatI
de pietris la Bechet, la Izlaz,
www.dacoromanica.ro
t toate riurile, chiar si Duna
Prima-Vara si toamna sunt

anotimpurile cele mar frumoase
si mai placute.
Vinturile ca in toata Rominia
sunt: Crivdtul ce sufla de la
N.-E. .din cauza el tara este

desvelad si lipsita de paduri in
acea directiune. Austrul vint
cald din V. Baltaretul caldicel
sufld din spre Marea-Neagra si
aduce ploi. Zefirul, vint dulce,
lin si placut, bate foarte rar;
directia lui este de S.
Inaltimea principalelor locali-
tati, din acest judet, de asupra nivelulur Marii-Negre, este

urmatoarea :
135,85 m.
Craiova.*) .
85,0o 2
Calafat . .
125,80 2
Filiasi*) .
65,00 2
.
Bechet .
'00,00
.
Sadova .
209,84 2
.
Circee)
195,03 2
Velesti*) .
I 10,90 2
Isalnita*) .
.
DOLJUL
Cotofeni*)
Racari*)
137,58 m.
129,06
(La localitatile insemnate cu

un asteric*) s'a dat inaltimea
la care se afla statiunile cailor
ferate).
Judetul Dolj,
Populalia.
are o populatie de 82713 famili! sati 302385 suflete, din

caff : 156214 b 1113 atT $i 146171
femeT; neinsuratf 81179 barbatI,

71486 femeT ; insuratI 67765
barbatT, 67765 ferneT; vaduvI
6220 barbatI, 7514 femeT; divortatT
DOLJUL
176
193
barbatT, 263
fe-
riT, intre Ciuperceni $i Bechet,

a fost facut productiv In unele
partI, prin plantarea de salcimI.
Prin caderea frunzelor acestor

pomi, solul incepe incetul
incetul s. devie fertil.
La Ciuperceni s'aii maTplantat
in nisip butucT de vite indigene
din toate varietatile, in scop de
a se studia caracterele ampelografice.
Insulele sunt acoperite de rai aula, irisa maioritatea

formata de prundi$urT acope-
chitT
rite cu iarba si pe alocurea cu
de semanat, 63 de secerat
de cosit, 134 de treerat, 127
ca abur! $i 7 cu manej, 753 de
vinturat, 213 de batut porumb,
62 cu abur! $i 151 cu manivela,
1665 plugurT de lemn, 26898
plugurr de fer, 98 scarificatoare
si cultivatoare, 246 grape de
ffer, 317 avalugurr, 588 mo$o,
roitoare de fier, 1347 mo$oroitoare de lemn san rarite, 4 greble pentru strins finul, mi$cate de
vite $i 216 trioare sal masinf
de ales saminta.
Dupa agricultura, cre$terea vi-
meI; 294308 RominI ; 878 Sirbi;

720 GrecT ; 38 TurcT ; 1390 Bul-
ritchitt
gari; 1141
Pru-
cele de fina Minare, dati o
privinta, Doljul e cel
520 Ungurl ;
mare cantitate de pe$te.

Padurile ocupa o mare parte
judet din Oltenia, $1 chiar din

intreaga Rominia.
12 ElvetienT ; 5 EnglejT ; de alte nationalittT 2 8 5 6 ;
a teritori9lui judetuluT : numa
297343 ortodoxl; 1804 catad;

372 protestantI; 2821 mozaicI;
38 mahomedanT; 2 armen!; 5
lib erT-cuge tato rT ; 199110 agricultor!; 3306 meseria$T; 3006
total de padurl afara de malurile
Numarul capetelor de vite,

a fost in anui 1990 de 511545
din care : 47776 car, 183 n'agarr i indgdrite, 40 catirl si
GermanT ; 35
sien! ; 24 Ru$T ;
97 Francezi ; 318 Italienr; 43

Belgieni;
comercial-ti; 257 industrias! ;

3445 profesiunT libere ; 13645
muncitorf; 5266 servitori.

ti carte 30123 barbatT
7008 l'eme; nu sti, 126091 bar-
Baltile judetuluT, maT cu seam.
terassa danubiana e lipsita cu

DunariT ocupat k multe prtI
ci padurr de plopT, rachita, aninT i salcif si nu produc mar
Statul poseda in jud. Dolj

53 padurT, Cu o suprafata apro-
traiuluT locuitorilor, este indus-
ximativa de 36563 hect. La
tria. Ea ocupa parte din locui.
Aprilie 1892 se aflati in exploa-
torT,
Produclizinea soluluf. Jadetul Dolj are o intindere de
sunt sadite pe o Intindere
637069 hect., din carT s'a cultivat in anul agricol 1890-91:

292033 hect., plus 18298 hect.
vii, raminind restul teritoriuluT
ocupat de padurT, izlazurr, la-
de 18298 hect., care produc o
carl 135.10, etc.
cantitate de : 175113 hectolitri

de vin negra si 46250 hectolitri
vin alb.
Rachi de prune se produce

anual 1840 hectol., rachi de
Pamintul judetuluT Dolj este

foarte productiv, maT ales valea
vin 544 hectol. Tescovina
care produce in abundentd tot felul de cereale. Pa-
StupT cu albine sunt 4194,

carT ad produs: 7742 kgr. miere
2075 kgr. ceard.
Cultura cerealelor e foarte in-
JiuluT,
tine locurT sunt impropril agricultureT, din cauza existente!
baltilor. Acestea irisa produc

trestie i papura $i locuitorif
comunelor invecinate se ocupa
cu facerea rogojinelor. Terenul
nisipos de pe marginea Duna-
catire, 135184 vite corn., 261891

oT, 8731 capre si -57740 porcT.
Una din ramurile de prodlictiune ale jud. Dolj, folositoare
nimic.
tare din padurile statuluT 317

hect. 6990 m. p., aducind un
venit a9ual de le! 215605,55.
batT, $i 139163 femeT.
telor constitue bogtia cea mal

mare a judetulur. In aceast
$i
d rojdiT se produce 3 2 7 7 8 hectol.
tinsa. In anal agricol 1890-91

cultivat 292033 hect.
In anal 1888 se gasea(' in

judetul Dolj urmatorele masin!
unelte agricole : 20 ma$inT
www.dacoromanica.ro
carT lucreaza in diferite

stabilimente industriale.
Sunt 70 morT cu abur! pen

tru macinatul faineT, 164 morT
de apa, i de vint $1 385 de
animale ; i fabrica de tabacarie
la Bucovat pentru trebuintele
armateT ;
alte 2 fabrici de pie-
larie la Craiova, cu ma$inT perfectionate, z fabrica de fringhif

a societateT eViitorulD, mal multe
fabricT de laminad i de sapun, velnite de fabricat rachiti,

etc. Mara de acestea, industria
casnica se inseamna prin diferitele tesaturT din bumbac,
nepa $i link din care se fac

pinze, toale, suman!, etc.
Cdf de comunicafie. Comunicatia in judet e inlesnita prin
urmatoarele drumuri :
1. Calea-feratd.Linia ferata
DOLJUL
177
Bucuresti-Virciorova, infra in
judetul Dolj pe la Pielesti, trecind podul peste Tesluiti (lung

de 15 m.), de unde se indrepteaza spre Craiova. De aci se
coboara in valea Amaradiel,
trecind-o peste un pod lung

de x lo m., pleaca spre Racari
Filiasi, de unde o apuca spre
V., intrind in judetul Mehedinti.
Linia ferata Craiova - Calafat,
merge paralel cu soseaua jude-
teana, trecind pe la Segarcea

Bailesti. De la Filiasi pleaca
o ramura spre N., catre TirgulJiuluT,
si ese din judet
'lit
a-
propierea PoianeT.
DOLJUL
Ca o continuare a soseleT judetene Craiova-Calafat, pleaca
din acest din urma oras o sosea spre T.-Severin, lunga de

96 kil. Trece prin Cetatea, apoI,
peste tiul Drincea, strabate pdurea Bucuri, trece prin Hinova,
urca dealul Starmina, si apoT
urmeaza trmul sting al DunariT
fat, Bechet, vizitate de basti-
drum.
)Sosele judefene.
Orasul
de comunicatiune, cacT afara de

calea ferata si soselele nationale,
mal pleaca de ad urraatoarele
jara in judetul Dolj, taind dealurile Balu1u i Prisaca. ApoT
trece Jiul pe un pod lung de
descinde la Craiova, trece Ama-
280 m., urca dealul Podan,
radia pe un pod de lemn, urca

niste picioare de dealurT la Co-
strabate vale DasnatuiuluT, unde

trece riul pe pod ; tale apoT dea-
tofeni i Valea-Rea, trece Jiul
lul Radovan, strabate padurea
(pe un pod de lemn de 114m.)
Mracinele si se indrepteaza
padurea Filiasi, dupa care
spre Calafat. Lungimea acester

sosele e de 75 kil. $oseaua
Craiova-Cetate, trece Jiul pe
ga de 54 kil. i larga de 9 in.,

pleaca din partea de E. a Crajoyel,
prin bariera numita a
CaracaluluT, trece pe la Pielesti

si l'Ara in judetul Romanati, la
kilometrul al 19-lea. $oseaua
Craiova-Ghelmegioaia, trece Jiul
pe la Breasta, pe un pod lung

de 164 m., intra in valea riului
Obedeanul, trecind pe la Rasnic,
Cernatesti i Tiu, dupa care
intra in judetul Mehedinti.
5Sosele mixte.De la Filiasi, din soseaua nationala Craiova-T.-Severin, pleaca o ramura
un pod de 137 m. lungime

se indrepteaza spre Cetatea,
trecind pe la Terpezita i Virtopul. Are o lungim e de 70
kil. $oseaua Craiova-Amaradia,
ese din Craiova, urmeaza paralel
valea AmaradieT pana la Capreni
de unde ese din judetul Dolj.

$oseaua Craiova-Bistretul trece
prin Segarcea i Ceratul, urca
dealul din dreapta JiuluT, trece
Desultuiul i balta Bistretul pe
pod de lemn. Are o lungime

de 65 kil. O alta osea leaga
Craiova cu Bechetul.
S'osele comunale.Mal mul-
lega cu T.-Jiul. $oseaua, lungA

de 6o kil., urmeaza valea Gilor-
te sosele comunale leaga diferitele comune intre dinsele inlesnind
tuluTpe care 11 trece de 4 oil
ast-fel comunicatia. Vora mentiona numaf, ca maT importante

prin lungimea lor, soseaua Cala-
pe podurT de lemn, apoi se intoar-
ce prin Copacioasa spre T.-Jiul.

38878. Afarole Mcnoniu
mente cu pinze i aburT si de

vaoparele de po.5ta pe Dunare,
care transporta pasageriT.
Imparfirea administrativd.
In anul 1815, sub Voda loan
Caragea, judetul Dolj se subimpartea in to plasT, avind
146 sate :
i. Plasa Cimpului
cu 15
sosele judetene : Craiova-Calafat,
se
de osea spre N. spre a
Mona, etc.
fat la T.-Severin se facea pe

aceasta sosea ; iar la EntinaBanuluT era india posta, din
cele 5 cite se aflati pe acest
nationala Slatina-Virciorova, du-
oseaua Craiova-Caracal, lun-
trecind pe la Plesoiti, Caciulatul
Navigafia. In jud Dolj

sunt porturile : Cetatea, Cala-
Craiova e un centru insemnat
infra in judetul Mehedinti.
strabate padurea Sadova si ajunge la Bechet. O alta osea,

plectnd din Breasta, uneste aceasta comuna cu Carpenul
pana la T.-Severin. Pe vremea

diligentelor, drumul de la Cala-
,,Sosele nafionale.oseaua
pa ce trece Oltetul, peste un

pod de lemn, lung de 64 m.,
fat-Bechet, care trece prin

Rastul, Nedeia si avalul,
trece Jiul pe pod umblator,
to.
BaltiT-de-Sus 8
Baltri-de-Jos
Dumbrava-d.-j. 14
Dumbrava-d.-s. 14
Jiultif-de-Jos
Jiului-de-Sus 13
Hamrez.-d.-j, 24
Hamrez.-d.-s. 19
GilortuluT
La 1872, gasim judetul impartit in 7 plasf:

. Plasa Amaradia cu resedinta in
Goesti.
Plasa Balta cu reved, in Barca

2.
Cimpul
Calafat
*
Dumbrava *
Terpezita.
Plasa Jiul-d.-j. cu res. in Sadova
CotofeJiul-d.-s.
ni-din-Fata.
Plasa Ocolul cu res. in Craiova.
La anul 1882, unindu-se p1Asi1e Amaradia cu Ocolul (avind
subprefectura in Melinesti)
Jiul-de-Sus cu Dumbrava (avind
2.
subprefectura in Filiasi), judetul fu ast-fel sub-impartit in 5

plasT.
Prin legea votata in 8 si 19

Mala 1892, i sanctionata la
4 Octombrie acelasI an, judetul
23
(impone. 1 ot
www.dacoromanica.ro
DOLJUI.,
fu impartit In lo pld0, dupd

cum urmeaz.
Amaradia, Cu 18 Icomune
rurale $i 90 sate. Re,edinta
subprefecturii in cAtunul Drumul-
Mare (com. Meline$ti).
Balta, cu 16 comune rurale i 20 sate. Re$edinta subprefecturiI in com. MAce$ul-d.-s.

Bdilefti, cu 15 co mu n e
rurale $i 20 sate. Re$edinta
subprefecturii in com. Baile$ti.

ampul, Cu 14 comune ru-
rale, 20 sate si I comuna urbana. Re$edinta sub-prefecturiT
in com. urbana Calafat.

Dumbrava-de-Sus, cu
DOLJUL
178
17
comune rurale si 43 sate. Re$edinta subprefecturii in cAtunul Sopotul (com. Sopotul).

Dumbrava-de-Yos, Cu 16
comune rurale i 27 sate. Re$edinta subprefecturiT In com.
Virtopul.
cu 16 comune
rurale $i 58 sate. Re$edinta
subprefecturli in com. Filia$1.
Yiul-de-Mijloc, Cu 14 co-
mune rurale $i 37 sate. Re$edinta subprefecturei in comuna

Segarcea.
cu 13 com.
rur. i 27 sate. Re$edinta subprefecturei in catunul Dobre$ti
(com. Caciuldte$ti).
io. Ocolul, cu 16 com. rur.,

com. urbana i 46 sate. Re$edinta su bprefecturer in Crai ova.
Administralia.Puterea executiv a jud. e incredintatl u-
pe partile cele mal* ridicate ale

terenului, spre a nu fi invadate
de apa cind Dunarea vine mare.
Incepind de la hotarul jud.

Mehedinti ele sunt : Schela-Veche, Bogdan, Riiosul, Canapa,
Gighera, Caldra$i.
telegraful. Po$ta
Pofta
dateazA de la Alexandru Ipsilanti. Atunci se fAcea cu ni$te

cArucioare proaste ; cu incetul
insd, acest serviciti s'a imbunatatit ; s'a introdus serviciul po$telor rurale, deligentele $i trans-
portul scrisorilor
pe caile ferate.
i pachetelor
neral putem da urmAtoarele notite

In timpul erneT barbatii poart5. caciulf negre de oaie, cojoace,
minecare (un fel de mintene
v5.tuite), haine (suba lunga cu

guler inflorit cu ibri$in) $i cicareci (itarI) din dimie alba, epin,
gea, (un fel de manta lungatot din climie de lin insA negrita, l'ara mined, Cu gluga des-
fa.cuta $i lasata pe spate, numita chepeneag

glugA); aceastA epingea este intrebuintata numaT cind ninge $i ploua ;
In jud. Dolj, sunt 6 birouri

telegrafo-po$tale avind
este un locuitor. Dar ca tip ge-
ai ser-
vida de telefon i anume la :

Craiova, Calafat, Filiai, Cetatea si BucovAt.
in picioare poarta ciorapT sati

obiele de bina, cizme sati pan-
toff $i opina In timpul veril:

paldrif de pal-e, de pis15. $i cAciulf (cei mal bAtrini poartd ca-
Comerciul. Comerciul jud.
ciula olteneascl, larga la fund
Dolj consta in exportul productiunilor sale $i in special, al ce-
$i izmene de pinza de bumbac
realelor $i al vinurilor sale; pe de
sad de tort tesut cu bumbac,
altA parte, in importul obiectelor depro venientA strdina. Desfacerea productelor pentru
inAtate se face in porturile Calafat $i Bechet ; pentru pro-
flanele de fina lucrata in casa.

Femeile poart pe cap broboadA sati marama, fruntare $i
ductul intern, prima piata comercian a jud. e Craiova. Mal

multe tirgurT $1 iarmaroace anuale inlesnesc asemenea des-
strimta la gura), cAma$T lungi
cirpe (invelitori) de bumbac subtire sati de borangic, carnA$T de

bumbac, fuste de arniciti i zavelcr de fina (alese orT vargate);
acesta este portul in timp de

vara, cind mal toate femeile
facerea productelor. La porturT,

Cu deosebire la Calafat, se
face un comerciu intins Cu ce-
umblA cu picioarele goale. In
reale.
Marca judelulut Dolj este
mintea este mar groasa qi Cu

addogire de : flanele lucrate in
timp de iarna portal este acela$T, cu deosebire cA imbrAca-
un pe$te, din cauza cA, din nume-
casa, rninecare, scurteicf, cio-
nuT prefect, ce'$I are re$edinta

in Craiova, avind ca ajutoare la
roasele bAlti situate in acest ju-
rapr, ghete fi pantoff.
det, se scot cantitati marl de
administrarea plilor, io subprefecti i 157 primarT cu ajutoarele lor, pentru administra-
pe$te. Jiul i cele-l'alte 1-tul-Y ale

judetuld produc in deosebi sco-
Ata vara cit i lama, ca cingatoare, barbatii poart o curea lata de care atirna cutitul
bari $i mrene.
Portul.
Portul locuitorilor
$i punga, lar femeile, bete, oil

briti lat de linA.
este national; dar el se deosebe$te foarte mult de la localitate la localitate. In unele partr
portul este a$a de fix, in eh
se poate spune numaT dupl ex-
Notite istorice.
SA cercetam, pe cit se va putea, de cine
a fost locuit pAmintul Doljului
In decursul timpurilor $1 rolul
ce a jucat Banatul CraioveI in
terior din ce parte a Doljuldi
istoria noastrA nationala.
rea comunelor.
Pichetele sunt ni$te puncte

de granita in$iruite pe linga
DunAre la o egald distantA unele
de altele. Ad i dorobantiT pazesc
limitele tArel. Unele din ele sunt
construite in forma de bordee,
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
179
In vremile cele mai vechi, des-
pre care istoria ne-a lasat vre-o
amintire acest pamint a fost

strabatut de Sciti, popor nomad
de rasa arica.
Putin timp, dupl ei aflam aci
pe GeV, inainte de anuI 334,

inainte de Chr., popor de origina tracica, originar! probabil
din muntiT Rodope (Peninsula
Balcanica).
()data Cu GetiT trecusera Du-
sunt urmatoarele Gotil, HuniT,

Gepizii, ei ati distrus vieata de
stat a colonistilor ; insa nu ail'
putut, distruge in sufletul lor,
sentimentul nobileI origine.
Dupa acestia vin SlaviI, earl
a o inriurire mar mare asupra
poporuluT, de oare-ce, Doljul e
judet de cimpie si se stie

Slavir s'ati asezat
mult la
vale ; ca dovadd de asezarea
DOLJUL
tarn"), carT pana atund nu se

atinsese inca de latura Olteana.
Dar in timpul acestor evenimen te, unde s fi fost RominiI ?
Cronicarul persan Fazel-Ullah-
Resid, care a descris-o la
in-
ceputul secolulur al XIII-lea

dupa fintinT oficiale contimporane, din arhivul SultanuluTMeh-
med-Cazan, ne spune ca hanul

mongolic Orda, intrind in tara
Slavilor in aceste locurT, avem
Oltulur, i-a esit inainte Basarab-
terminologia geografica a
Ban (Bazaran-Ban), dar a fost
GetiT, carT s'asezard in Transilvania. Acestia, in urma une! ras-
judetului. Insusi cuvintul Dolj
batut.
DecT, in aceste zile furtanoa-
coale, 'pun mina pe putere
jos si Jiul ; &lied Jiul de jos.

Dupa acestia nvlesc in vechia Dacie : UngurT, PecenegT,
CumanT i TtarT. Din acestia
CumaniT sunt earl ati trait maT
narea Dacif, popor inrudit cu
si
da numele de Dacia, regatului

infiintat de GetT la N. Dunarel.
In curind Dacia cade sub stapinirea romana si imparatul Traian, invingatorul luT Decebal,
este slavonesc din Dolny, de
de aproape alaturi de poporul

OltenieT.
se, strimtoratT din toate directiunile, RominiT din Oltenia n'ati
fugit si n'aii pTerit, ci all stat

neclintiti sub banul lor national
din dinastia Basarabilor, pAnd
ce barbariT s'ai1 retras i atunci
esiti din vizuinele muntilor
revarsatT din nod pe dimple,

apucat a povesti
Oltenii
trece in al 2-lea resbel dacic,

prin Oltenia. El face sa se construiasca un pod peste Dundre,
pe la locul unde se afla asta-zi
loan se afla in Dolj (vezT origina numelui Craiova), o parte

a Olteniei, Vilcea incpuse in
Turnul-Severin, apoT pune mina
miinele until conte german Con-
pe Drubetis, oras asezat ad,

apuc5. peste Amutria, oras dac,
rad, numit de rominT Domnisorul; tot atunci, adicl la anul
asezat pe malurile MotruluT, aflu-
1232, apare pentru prima oar5.,
secolul al XIII-lea de ValachT,
ent al Pula si merge drept
un maghiar Luca, cu titlul de
ne-o da o diploma a regelur
spre Olt, la un loc pe care Romani! Il numird Pons-Aluti de

la un pod ce s'a aflat peste acest 61. Apucind de aci, valea
OltuluT, armata roman popo-
ban al Severinului.
Peste 7 anT, la anal 1240,
Ungariel Bela al IV-lea, din
seste inteun loc care mai
niri topografice, in regiunea occidenta15. a OltenieT districtul
zitI Il gsim purtind numele de

Castra-Traiana, ajunge dupa aceea la Arutela, pe malul riuluT
Lotru, afluent al
OltuluT,
trece pasul TurnuluT-Rosu, in

Transilvania.
In aceeasT vreme, in care Crar-
vedem pe un al II-lea ban unguresc, de Severin, numit Ostlu.
De la acesta ne-a ramas suveGorj i Mehedinti, valea i muntiT

Oslea.
Care parte anume a apartinut

Ungurilor, nu se s tie ; ori cum
ar fi insa, numirile topografice
fost-ail fost cele intimplate.

Aceasta epoca teribila ne e
fecunda in traditiunT.
Inca o prob cum ca pacu
mintul Oltenia era locuit
in
1247, prin care el darueste cavaleriIbr Ioniti din Ierusalim,

pamtnturile asezate peste munti,
In Valahia.
In acest document se pomenesc cincl mid sate, din carT
trei sunt aratate anume ca impoporate cu Romini. Regele,
anume concede cavalerilor toata
tara SeverinuluT, impreung cu
cnezatele luT Ioan si Farcas
pana la fiat Olt, precum i tara
numit Lytiea (a LotruluT) exceptind din aceasta donatie
Dacia este colonizata i avem

dar Doljul locuit de colonT Ro-
ne da dreptul de a crede ca
mani, de la 106 pana la 207.

Din acest moment s'a asezat
patura din care se nascu po-
vor fi izbutit sa apuce vre-o fsie

de pmint din Gorj i Mehe-
dinti, botezind-o banat al Se-
care o las5. Valahilor, precum
porul de azT romin.

La anul 270 incepe navalirea
verinuluT, in speranta uneT cotropirT ulterioare.
popoarelor barbare cari s'ati

perindat in aceste locurT si
In 1240, se intimpl a patra

nvalire, sosesc Mongolir (Ta-
intre anii 1230-1240, UnguriT
www.dacoromanica.ro
tara VoevoduluT Valah, Lyrtiea,
avusese Ora acum. Acest
stat a luT Lyrtiea era acelasT cu

a lui Basarab-Ban, care impTe-
dicase pe Marl de a trece in
DOLJUL
180
DOLJUL
Oltenia. Poate ca era el insu$T,

$i fiind din familia Basarabilor,
fusese nuruit de Ungurl in documentul de la 1247 Cu numele
era mic, venind dupa paharnic,
deosebit pecetea cu care sigila
In Muntenia banul CraioveT, era
hotarlrile judecatilor $i ordinele
cea maY Malta boIerie, indata
volniciilor.
dupa Domn $i cu mult mal
sail propriO, lar de cronicarul

persian, cu titlul i numele fa-
presus de totT ceT-l'altI dregatorT

ai curtiT.
Banul CraioveT avea chiar,
in deosebire de ceT-l'altI boierT,
Aceste drepturT exceptionale

ale banuluT de Craiova, Ostrate pana adinc in timpurile maT
noT, ne arata ca autoritatea luI
milieT.
MaT ttrzi intilnim tot in aceste
partii pe voevodul Liteanul

(probabil acela$T cu Lyrtiea) $i
cu Basarab-Ban, care se revolta
impreuna cu fratele sati Barbat,
contra RegeluT UngarieT, Vladi-
mir Cumanul. Se vede decT

c dintre statele urzite pe teritorul muntean, niel unul n'avea
puterea i virtutea aceluT de
peste Olt.
Cind l'usa veni dincolo de
munti marele voevod al Pagara.suluf, Radu-Negru Basarab,
cu toata boTerimea ce era mal
inainte peste Olt (majores terrai,
din documentul de la 1247) s'ati
sculat cu totii de ati venit la

Radu-Negru VocIA, inchinindu-
se sa fie sub porunca luT
$i
numaT el sa fie peste totT stdpinitor, (cron. anon. in cMag.

ist.,, IV, pag. 232).
Sincar, de alta parte zice :

Radu-Voc15. Negrul era Vocla in
Ardeal i Hertog pe Amla$
Figara$ $i aj pogorit la tara

Romineasca pe apa DimboviteT
la Cimpulung, unde s'ati acut

curtI i manastire la acest an.
Venit-ad i Basarab, Banul Crajoyel j s'aj supus luf. Si ati
o putere teritoriala care se InBaltazar Valter, in descrierea
era un vasal al domnulul .MuntenieT. O asemenea pozitiune a

banuluT In sinul statulu Romin
(muntean) nu se poate fusa ex-
faptelor luT Mihal-Viteazul, spune
plica, de ctt prin anexarea a-
despre banul de Craiova, ca
celeT regiunT catre corpul mal
este prefectul acestuT mare

tinut al tareT romine$tT. El trage
toate veniturile de peste an, ale
aceleT insemnate partI de tara.
mare de care ea se alipi.

Fiind-ca nicT un izvor nu ne
arata ca Banatul-Olteniel ar fi
fost cucerit dupa desalicare,
Mara de acestea, atit la pri-
suntem silitT sa primim de adeOrate spusele traditiuneT, care
tindea tocmaT asupra celor cinc/
judete de peste Olt.
mirea demnitateT seale din vechT
asezate, cit $i pentru apararea

marginilor tareT, intretine 200
cazad i mal multi presiziarT
ne arata acest ducat inchinin-
rominT.
Cum se face fusa, ca banul

Basarab sa fi primit ara impo-
De asemenea ne spune $i raportul unuT misionar catolic din

anul 1688 ca : dupa principe
este banul, dregatoria luT este
sa $aza la Craiova, are dreptul
de a judeca In cauzele criminale
$i in oare-carr civile, ca i principele, lusa de la Poarta-de-FIer
pana la Olt. El facea divan ca

Domnul din Bucure$ti, avea
sub el un logoat III de Divan,
pentru
pricinele
din'auntrul,
ca logofatul de taina din Bucure$ti, avea un polcovnic de
nit de peste muntl, cind Liteanu
se opuse une! forte superioa-
re, nu ne explica de cit
do-
rinta une intarirT a poporului,

consolidarea libertateT
i apoI,
legaturile de rudenie ce existas

in tre banii CraioveT $i noul Domn
descdlecat.
Inteadevar, Radu-Negru era

$i el din familia Basarabilor
el este numit in documentele
inaintind cu repeziciune, reqi

de a coprinde Craiova ; peste
putin a fost gonit de Alexan-
pentru pu$caria de acolo
tea Turcilor ce veneat ca sa
dru Basarab, urmind apoT o reconcilatiune futre SirbT i MuntenT, intarita printr'o casatorie,
intilnesca pe Banul
prin care banatul era inapoiat
pretuluT
IVIoldova rangul boTerieT banuluT
trivire suprematia principeluT ve-
lucrurilor vinzatoare,
pentru petitiunile celor
ce av-eati procese, un Armas
Bucure$ti)
tara Romineasca Cu cele cincT

judete ale CraioveT pana in
a careia amintire s'a pastrat de

traditia munteana, este adeverita prin pozitia de mal ttrziti
a banului Oltenier.
Este cunoscut c. pe ciad In
ruluT statuluT muntean.
pentru narturr, adica fixarea
(ca Aga din
pentru paza ulitelor $i a foculuT
Aceasta inchinare de huna

voe a capuluT acelel regiun
catre Domnul de peste muntI,
du-se de buna-voe descalecato-
Ungurilor, Tugomir Basarab.

Sub Alexandru Basarab avem
o invaziune In Oltenia a luT
Stefan Du$an, tarul Sirbilor el
ora $
stapinit numitul Domn toata

Dunare.
avea un caracter teritorial, ca
II,
un portar III, pentru ospitalitai
altI lo-
gofetT de divan.
MuntenieT.
and se intimpla ca el se afla
Rolul jucat de Craiova in a-
In Bucure$ti judeca acasa la

sine, pe Ruga aceasta avea
ceasta imprejurare, dovede$te

nu era un ora $ ara insemnatate.
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
Sub Mircea-cel-Mare, pe la
sfir$itul secoluld al XIV-lea,
TurciT ad cucerit Vidinul ince-
pind a navali in Oltenia. In aceasta batalle a pierit eroul favorit al Slavilor meridional!, celebrul Marcu Craisorul.
Lupta s'a dat la Rovine (cuvintul insemneaza loc batos) ce

se afll lingl Craiova. Aceast
ilustra victorie a carel stralucire, se revarsa asupra Craiove!, avusese loc la 17 Mala,
Domnul uneI partide, punind

mina pe putere, trebuia O. persecute pe partizaniI rivalului
iat din ordin domnesc. Aceste

certurl provoaca amestecul puterilor straine la tronul Munte-
Ol. Acest partid persecutat era

neamul Basarabilor, cae!, spune
tot biografia, clara pre un neam
care era mal ales $i maI tema:
tor de Dumnezed, caruia t era
numele de mo$ie Banoveti, adica Basarabe$ti, i-a muncit cu
felurite felurI de muncl pe uniI
i-a $i omority.
Acest nume de Banoveti, care
niel $1. sub aceasta apasare uri

a$ se desface $i se permuta
de nemultumirea
zice ca. le era de mo$ie, arata

ca BasarabeSi erad din banatul Craiove, unde pastrase inca
sca.unul, pe cind o ramura de
a lor se suise $i statuse in ras-
OltenieT se fac aparatorif drep-
timpurI $i pe tronul Muntenier.
turilor eI, nu irisa pentru a incerca lar o dezbinare a ambelor jumatatT, ci pentru a incaleca cea mal mica pe cea mal'
mare, impunind pe boierir sal'
rabeasca, in frunte cu Barbu

Craiovescul $i Neagoe-Basarab
1395.
In timpul lupteY pentru Domnie dintre Dracule$ti $i Basarabe$ti, intre 1418/56, Basarabesti
folosindu-se
DOLJUL
181
ca DomnI al intreger %AA
In acest timp partida Basapribegesc in tara turceasca, fa-
cind jaiba la imparat de railtatile luT Mihnea.
De aci incepe o lupa crincena. $i incapatinata filtre dota

marI partide de boierI, cari vo-
lad sa alba pe tron, reprezentantiT intereselor lor. Am putea

zice ca acea lupa i$1. are originea, inca de la suirea luI Mircea-cel-Mare in scaun care II
obtinuse prin uciderea frateluI
sad Dan, fost dupa toate probalitatile mare ban de Craiova
Cu toate ca Mihnea este rdsturnat prin rascoala Basarabe$tilor, tronul 'II ocupa un Dracul,
anume Vladut.
La 1512 irisa, se sue pe tron
Neagoe-Basarab, fiul PirvuluI
Vornicul, nepot de frate BanuluT Barbu Craiovescul, care acesta insu$1 era fiul btrinulul
tot mal mult jocul partidelor.

Mircea al II-lea (1 546-1555)
ridicat in tron in urma resturnareI unid Domn inrudit $i din

aceea$I partida cu el, nu 'luce-
teaza de a dumani pe Basarabe$ti si partida lor, boierif 01tenieI ; cel d'intiid lucru pe care
il face, dupa a$ezarea luI in
scaun, este de a taia pe CoadaVornicul, pe Dragan-Stolnicul,

pe Stroia-Spatarul, pe VintillComisul $i alti! necunoscutI,
muncindu-I india pentru avene.
BoIeriI ce scapara de moarte,
fugira in tara Ungurilor, unde

stringind oaste, ce ad putut,
$i struind dol anI, ad avut
razboiii cu Mircea la Peri$ $i
ad biruit Mircea-Voda, pierzind
Udriste Nasturel li Teodosie Banul. Din ace$tI de pe urma boierI
carl cad in lupta, se cunoa$te

c avea a face cu familia Basarabeasca, cae! neamul Nastureilor era inrudit cu Mateid- Basarab, iar Teodosie, numit Ba-
nul, ne arata ea era vorba de

boierii din Craiova.
Prigonirea facuta de Mircea
Pirvul.
se indreapta clec!, in contra
se mentin pana tirzid in acel

ducat, mal curind vasal de cit
Pe timpul lui Vladislav (Vlad

VIII, 1524 26) boierif olten1
$i maI ales insemnata familie a
Pirvule$tilor se preface a-I pri-
incorporat in statul Muntean.
mi, de o cam data, dar du$-
Ca proba a luptelor dintre
manindu-1 pe ascuns, purtarea

lor impinge pe Domn s'a scoata
Cruzimea luT de asta-data avea

motive politice ; incercarea da
a zdrobi vechia partida din 01-
pe acea familie din Banatul Cra-
tenia, dusmana seculara a
ioveI, spre a desradacina opozitia din cuibul de peste Olt.
milia Dracule$tilor. Pe la 1592
$i a caror urma$T Basarabe$ti
partide avem un document $1

anume biografia PatriarchuluI
Nifon, unde ni se spune ca. la
moartea la Radu-Voda, se isca
intre boierr ceartd pe care sa

puna domn ; de unde se vede,
ca erad cel putin dota partide
Pirvu atund se rascoald $i

alunga pe Vladislav. Tot par-
carr sustinead candidatf deosebitI, din care aceia ce sustinead

pe Mihnea e$i invingatoare.
jine$te venirea la tron a lul
Se intelege de la sine,
ca
tida boIerilor de peste Olt spri-
neamuluT Basarabesc li singele
raspindit de el se explica numaT prin caracterul sad ce! crud.
fa-
sub Alexandru al III-lea, Mihaid

fiul luI Patra$cu-cel-Bun, ajunge
la Mula CraioveI, cedata Id,

de mo$ul sad Iane.
In timpul acesta Iane, intriga
Moise.
la Poarta in favorul rudeniel
Sub Radu al IV-lea vedem ca

Toma, Banul Craiove!, este ta-
sale spre a-1 da scaunul Domniel. Mihaid in acest timp pre-
www.dacoromanica.ro
DOLJUL
DOLJUL
182
gatea spiritele in ar pentru

primirea stapinireT sale. De si
asezat el neam al Drdculestilor in vechiul scaun al fami-
ma tractatului de la Pasarovitz,
cu VorniciT, cu LogofetiT i cu
Banatul Craiovel fu dat Austrid, Ms el nu sezu mult sub

AustriacT, cad in urma pacer
In timpul Domnilot fanarioiT,

cu toate inegririle istoricilor nos-
Basarabilor, Banatul CraioveT, In sinul boTerimeI ce a-
de la Belgrad, 1739, AustriaciT

fiind batutT de Turd, pTerd iarasT Oltenia si aceasta parte de
tar. este din nog alipita, catre
Muntenia. AustriaciT, call la in-
tri, vedem ca. sub ceT maT multT,

functionarif CraioveT, eraii bo-
ceput erati atit de mult iubitT
Iunie 1783, iar de la aceasta

data, Voda rindueste ban pe
parase alta-data cu atita indaratnicie dreptul aceld liniI a

familiel domnitoare, totusT reusesc a-si crea o puternica partida
boTerI
TerT pamtntenT; asa sub Cara-
gea, caimacanul Craiover, era

Enache Hrisoscolea pana la 8
care in ascuns dorea suirea luT

in scaunul MuntenieT, stand ca
de MuntenT, nemultumesc la cul-
aceste doul marl partide de
fac sa se conving ca era tot
Dumitrache Ghica, ca toate trebile parteT loculuT, cite dupa o-
familie Basarabesti i Dr5.cu1esti
asa de rat"' sub domnia Austria-
biceiti se cuvine la dregatoria
se desftcusera cu timpul sub

apasarea turceasca, in eh ele
cilor, ca si sub cea Turceasca.

In anul 1761, in urma cererilor si pretentiunilor, MIA de
cuvint, ale Turcilor de pe linga
d-sale, sa se caute prin D-luT.

Bania dar, nu era desfiintata cu
desavirsire, ea rdmasese o dregAtorie onorifica. Acest lucru
Dundre, adresindu-se far intre-
se poate vedea mal bine din
rupere care Banul Cralovel ca

catre un epitrop al Domnului,
leafa avea 300 Id pe lund
listele boTerilor carI compun divanul CraioveT i criminalionul

de Craiova.
Venind Mihaiu Sutu la Domnie, vedem ca rindueste in scurt
timp la Craiova, unul dupa altul
caimacanT, nti pe paharnicul
Romaneli, in 3 Septembrie 1783
si ap or, pe Enache Hrisoscoleu
la 17 ale acelea,T lunT.
Pe timpul domnieT luT Cara-
venitul numit rasura, adica cite
gea, importantul oras Craiova,
o para de leti
fusese robit in favoarea unor
prerduserd constiinta interesuluT

teritorial, ce altd-data le desbinase.
De aceea nu este extra-or-
dinar sprijinirea luI Mihaitl de

boIerimea olteand, cu atit mal
mult, ca el apara Oltenia pe

cit putea de jafurile i despofe-
rile la care expusa MunteniaMare.
Dui:a batlia de la Teleajen,

din 20 Octombrie 1600, MihaiiI,
btut fuge spre Craiova, pentru a pune Oltul intre el si aceI

ce-1 urmareati.
Cdderile repetate ale DomnuluT treziser lar uneltirile bole-
rilor protivnid. and ajunge in

Craiova, descopere ad o conspiratie care tindea la r1sturnarea luI. Coprins de o furie
cumplita, el aprinde toate ca-
me populatia din Oltenia si o
ati facut ca sa 'nu se mai trimita nicT un ban la Craiova, ci

un simplu borer cu titlu de Caimacan, precum s'a intimplat
Ora in ultimiT timpI.
Acest caimacan se bucura de
toate prerogativele, de toate veniturile i foloasele
ca
din veniturile
Domnid.
Caimacanul avea in totul venit peste w0000 leT, iar daca
se bucura de favoarea DomnuluI, capata aproape indoit.
IspravniciT celor cincT judete
credinciosT 2.I sAi. Craiovenil ins
se luptara cu energie pentru a

redobindi libertatea vechie a orasuluT.
Caragea vazind aceasta
revocase hrisovul de roble al
cide pe totT, rzbunind in sin-
ale banuluI atirnati de-a dreptul de Domn i aveati misiu-
gele lor, toate suferintele cu
nea de a aduna (Wile gene-
cari soarta il adapa.

In anul 1688, suindu-se pe
tron Constantin Brincoveanul,
rale. Banul cel mare, cel de al

doilea dui:4 Domn i dup Mitropolit, tine presedinta in divan. La toate prezentatiunile,
el poarta caciul de samur
23 Septembrie 1783, un hrisov

de recunoastere a libertater orasuluT, insa nu mat putin or-
contas. Semnul dregatorieT sale
este hasganul, adica un toiag
veni la Bucuresti, de cit dui:4

prealabila invoire. Era speriat
cu baga si sidef, pe care-1 poarta
Domnul de energia desfAsurata
chiar inaintea Domnulur. El azista i la camera numita a Ve-
de dinsir putin mal inainte. Avem

de la Mihaiti Sutu doul pitacurT,
litilor impreuna cu Mitropolitul,
care ne arata ca Domnul luase
sele boierilor razvrtitorT si-I u-
cu ajutor turcesc, Balaceanu sta-
rue pe linga generalul Husler,

ca
treaca cu armata luI in
Muntenia, sperind ca de frica,
Domnul va fugi peste Dunare.
Husler trece pe la Cerneti
vine la Craiova.
In anul 1718, Iulie 21, in ur-
www.dacoromanica.ro
orasuluT, prin o carte catre divanuI CraioveT. Venind dupa

aceasta Mihaia utu, semna in
dona caimacanuld sa nu parmita nicT unuT boier craiovean a
DOLJUL
DOLJUL
masurI de edilitate, Cu referinta

la Craiova. Ele sunt : pitacul
prin care se constitue veniturl

pentru pavarea orasuluI si un
altul relativ la apa de bata. Pe
timpul domniei luI Mavrogheni,
cronic suna ast-fel : 4NemtiI ati

sosit si ai intrat in oras cu pace,
esindu-le inainte boIeriT, schimbatl in haine boIerestr i intImpinindu-I ea rugaciune i-ati pof-
aflam nume straine ca banI aI

CraioveI ; asa in Martie 1787
tit de ati venit la episcopI esindu-le inainte cu litania bisericeascd, adica preoti cu Sfinta
a numit pe Alexandru Serache(?)
Evanghelie si cu Sf. Cruce in
biv-vel postelnic, care fu inlocuit in 27 Noembrie 1787, Cu

Tudorache Dibuoglu (?); restul
functionarilor ins eran boied
paminted. In timpul razboiului
privdorul bisericei, unde Oberster Kray Cu oficeri! luI (care

acest Oberster era venit inaintea ostilor cu piota pedestrimeI
si Cu volintirii) i sarutind sfintele icoane, ati intrat In biserica totl cintindu li-se axion, zicindu-se de diaconi, citind pentru biruinta impotrivnicilor, pomenind pe imparatul Iosif i li
dintre AustriacT
TurcI, osti-
rea austriac care razbise in judetul JiuluI, intrase in relatiunI

secrete cu unif boied din Craiova. Mavrogheni, care era ali-
atul porteI, haineste pe neasteptate pe Hagi Stan Jianul

postelnic si pe fiiul sati Gheor-
ghe, precum si pe pitarul Nicolae Topliceanu, si el ati fugit

In tabara austriaca.
Domnul dete divanuld de
Craiova ordine de sequestrare
a averilor acelor hainT, apor da
o proclamatie catre toti bolerii si
locuitoril CraioveI, In 24 Martie
1788. Cu toate acestea, Turcii

fiind batutI la 8 Noembrie (stil
pri cipele Hohenlohe, co_
mandantul armateI austriace, isI
deschide calea spre Craiova.
Alt detasament austriac sub co-
lonelul Kray, se indreapta prin

pasul care duce la Cimpulung,
In mar s repede, spre Craiova.
La 8 Noembrie (stil noti) se gaseste la Isalnita (2 ore departe
de Craiova). Bolera din Craiova
esira impreuna cu multT locuitod din oras, intru intimpina.
introrea colonelulul Kray
dusera el singuff in oras, punind la dispozitia Austriacilor
proviziunile necesare
cu marT manifestad de bu-
curie. Despre intrarea Austriacilor in Craiova scrie si Dionisie Eclisiarhul. Pasagiul din
s'aj facut masa mare in episcopie de catre bolea, ospatindu-i bine. MaI virtos boierif Bibescu fiind unul din ella NemtI,
pe carele indata l'aj facut ispravnic. Apoi ati sosit i generan! cu multa oaste calarime.
ven! in Septembrie, 1791. Tara
fu predata definitiv de reprezentantli luI Mitrovski (comitele

Strasoldo, locotenent-colonel
cavalerul Caballini Ehrenberg)

In primirea reprezentantilor nouluI Doma utu, cu actul din
9 Septembrie (st. n.), 1791.

Mihaiii utu numeste indata
caimacan al CraioveI pe o ruda
a sa, biv-vel Spatarul Costache
utu. ApoI da o proclamatiune
Craiovenilor. In ea, Domnitorul
spune ca ocupatiunea austriaca
inceteaza in 28 August si ca.

caimacanul Craiovei are a primi
de la excelenta sa, comitele Mi-
trovski, judetele oltene sub obladuirea DomnitoruluI tarer.

Avem de la Mihaiii utu pitacul de rinduire a boIerilor divanesd, care contine numaI nume
de boieri rominI ca :
Stan, Jianu, Glogovanu, Brailoia, etc.; apor un pitac de rinduire in bania lui Filipescu, boTe-
Dupa spargerea taberel Ro-
rilor cad se bucura de mare
mino-Turce de la Porceni, printul de Hohenlohe isI stabili cartierul de lama la Craiova, in

26 Octombrie, 1789.
Suferi ocupatiunea austriaca
vaza in fata Domnului.

Pe timpul Domniei lui Ale-
sub administratiunea printuluI

de Coburg pana la incheierea
pacei de la istov, din 5 August, 1791. Una din conditiunile acesteI pacI, fu evacuarea
rele ban insa, este tot-d'a-una
xandru Moruzzi, vedem c func-
tiunea de caimacan este data

de obicei borerilor grecI, maun boIer pamintean. Asa aflam
In aceasta Malta dregatorie pe
Enachita Va.carescu, in 1796.
Avem de la Moruzzi mar multe
MuntenieI pana In 30 zile de
acte referitoare la numid de
la ratificarea paceT. Oltenia nu

scap a fi din noii incorporata
dascalf la scoalele din Craiova,

precum i numiri de doctor!;
cu toate acestea, boTerimea din
Oltenia nu e multumita cu Domnia luI.
la Austria, de cit gratie interventiuneI AnglieI, OlandeI si a

Prusid. Ocupatiunea austriaca
dura irisa si peste timpul hota-
rit in tractat.
(Neaua cazuta in muntli vecm! BanatuluI, intirziara restitutiunea micel Valachli.
De si tara era ocupat de o

parte din armata austriaca sub
comanda comiteluT de Mitrovski,
utu numit pentru a doua oara,
www.dacoromanica.ro
Allana o miscare de opozit'une in Craiova in contra luI

Moruzzi, inca din Decembrie,
1793.
Rezvratitorii boied fura urmariti de agentii DomnitoruluI, dar

dupa interven tiun ea caimacanuluI, Domnitorul if jara. Aceasta
avut efectul
indulgenta insa
DOLJUL
184
din Vidin. In urma mAsurilor violente a Turcilor, Roml-
asteptat. Tot in 1793, aflAm 3
DOLOJMAN-BAIR
Dolojan, deal, In jud. Tulcea,
ce dali Rusilor in primire po-
pl. IstruluT, pe teritoriul comunel rurale Ciamurli-d.-s.; se desface din dealul Ciamurli; se in-
a arAta DomnitoruluI cA aburnile administratiu riel din 01tenia, sunt ata de marT, in oh
ziOunile ce aparase pAna acum
tinde spre S., avind o directie
(fortificatiT, podul de la Barbo$i,
provoaca rAzvrAtirea Oltenilor.

Cei tref opozantI insA sunt surghiunitf, de divanurile luT Mo-
tenita), 41 indesirl fortele in
generala de la N. spre S.; brazdeaza partea nordica. a piase si

centrall a comunef; se prelun-
zona din dreapta OltuluT, care

tocmaT era expusA la atacurile
geste spre S. cu dealul Solugean si dealul Durale.
ruzzi, la manastirea Arnota.

In 1795, Muntenia este prA-
inamiculuT.
dat cumplit de Pazvantoglu;
dant turc, care s'a distins in tot

cursul acestuf razboiti, voia sA
Are o inaltime de 210 M. i

e punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, domi-
boTerT din Oltenia pe : Scarlat

Milcoveanul, Nicolae Gigirtu si
hlincu Vulturescu, carT cuteaza
nia declara si ea ra.zboiti, si dup5.
pozitiunile de la Giurgiti si 01-
Osman-Pasa, singurul coman-
acesta era un hot turc vestit, care

apucase Domnia VidinuluT, se
intArise acolo si se declarase
neatirnat de impar5.tia turca.
DomniT tara: Moruzzi, Ipsilanti, Hangerliti, utul, cer unul
600o0 ostasT pe teritoriul romin,
nind asupra satuluT Eschi-Baba

$i a drumuluI comunal Ciamurli-Eschi-Baba ce-1 taie; este a-
tntre Cetatea si Calafat si sa
coperit cu putina padure si pa-
treaca de la Vidin cu vre-o

mute ast-fel teatrul luptelor in
un.
tara noastrA.
Carol I, intelegind gindul TurculuT, luA toate masurile de a-
Dolojan (Valea-), vale, in jud.
le turcestI, venite in ajutor, se

unesc cu hordele lu Pazvantoglu, intrA in Muntenia si &ti
parare, veni singur sa inspec-
riul comuneT rurale Ciamurli-
teze trupele (i4.-17 Mai) si lucrArile defensive si ca sa arate
d.-s. ($i anume pe acela al ca-
foc CraioveT, la anul 1801.

In 1821 Tudor Vladimirescu
arunca o lumina vie asupra 01tenle'. El, de $i nascut in Gorj,
(satul Vladimir) copilAria si-a
petrecut-o In Craiova.
vrAjmasuluT cit de bine este for-
face din poalele sudice ale dealuluT Ciamurli ; se intinde spre
dupa. altul ajutor de la poart

contra luT Pazvantoglu. Armate-
tificat Calafatul se aseza cu statul saa major in bateria Carol

si ordona. bombardarea Vidi-
nula
Cel d'india obuz al Turcilor
nemeri tocmaT aceasta baterie
si era cit pe aci O. loveasca pe
Nu gasim necesar a ne intinde asupra Revolutiund din

1821, cind toat Rominia de
la Carpati pana la DunAre re-
Tulcea, pl. IstruluT, pe teritotunuluT sAa Eschi-Baba); se des-
S., bite directie de la N. la

S., printre dealurile Sari-Me$elic si Dolojan ; taie drumul comunal Eschi-Baba, si, dupl 7
kil., sub numele de valea Ca-
Domnitor.
Alte cinc! obuze marf maT ve-
laigi, se deschide in valea piriuluT Beidaut, pe stinga, maT sus

de satul Beidaut.
suna de numele luT Tudor.

Craiolieanul pastreaz si azi
un cult BravuluT Tudorin.
In sfirsit, in ultimul razboiti
n'A. din care trel din ele se sparse.

ra chi ar in launtrul baterieT. Dupa
o ora. de canonadA, focul incetA
din amindoul pArtile. Cite-va
Dolojman (Capul-), virf al dealuluf cu acelasT nume, in jud.

Tulcea, pl. Babadag, com. Ca-
pe care RominiT aliatT al Ru-
sAptaminf dupl aceea, la 9 Iunie, Vidinul era de patru pArtI
silor il purtara cu Turcilplmintul DoljuluI fu inca. o data.

teatrul glorioaselor noastre
in flacarf, intetite de artileria
E stincos, mAsurind 44 metri.

Are in fata-I ruinele bisericu-
noastrl.
teI din nsula Curt-Bei. Este pri-
lupte.
Dupa declararea de neutralitate a RominieT fata de razboiul Ruso-Turc, TurciT privind a-
raman-Chioi, Ruga. lacul Razelm.
Dolniceni (vez! BrAteni), sat, comuna BrAteni, plasa tefAnesti,

jud. Botosani.
mejdios pentru pescan! din Jurilofca, caer Ruga el se fac ochiurT multe si vintul pe aci sufla puternic.
ceasta ca o atitudine ostilA lor,
din partea Rominief, incep a

bombarda orasul Calafat. La aceasta, Rominfi ati rAspuns victorios, arzind vapoarele turcestf
aflate in port si mal multe case
Dolniceni, t'ea, in partea de N.V. a com. BrAteni, pl. $teflnesti, jud. Botosani, pe mosia
BrAteni; are o suprafata. de 12
hectare.
www.dacoromanica.ro
Dolojman-Bair, deal, in judetul

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Caraman-Chioi
este o prelun gire sud-estica a
dealuluT Caraman-Chioi; se des-
DOLU-FAC
185
face din dealul Sufat ; poalele
si pl. Constanta, pe teritoriul
sale se scalda in cele dota lacurI, Razelm si Golovita, ter-
comuneT Pazarli; are o directiune
minindu-se brusc in Razelm,
de la V. spre E. si o inaltime
prin capul cu acelasT nume ; are
medie de 110 m.; este situat in

partea sud-estica a comuneT
58 m. inaltime, si e punct tri-
cam central a pasa
gonometric de ordinul al 3-lea ;

este acoperit cu verdeata.
Dolu-Fact sat, in jud. si plasa
Domeniul - Brilel,proprietate
a statulur, de la 1828, judetul
pate de vatra satuluT si de gra-
Braila si care mar inainte forma

Raiaua BrileT. Coprinde comunele : Chiscani, Silistrarul,
Tudor-Vladimirescu,
Vadeni, Ciacirul, Gropeni ; parte din comunele : Cazasul, Osmanul i Vizirul ; sanalul Duna.reT, de la punctul Ibisi pana la
gura SiretuluI si Balta din malul DunareT, in dreptul Viziru-
dinT. Populatiunea sa este de
luT, n linie dreapt prin Ibisi,
15 familiT, san 43 locuitorT, ocu-
privalul Schioaca, Iezerul-PestiT;

zvalul Mucuroaia si privalul
Constanta, cat. com. Cicracci,
situat in partea centrald a comuneI si a pla.seT, la 2'/2 kil.
spre N. de ca.t. de resedinta,

Cicracci, pe valea Dolu-Faci
in apropierea laculuI Taaul.
dintre care 9 hect. sunt ocu-
pIndu-se cu pescarla si cu agricultura. Maioritatea locuitorilor

o formeaza TurciT. Printre sat
si lac trecea soseaua nationala
judeteana Constanta- Babadag ;
acum insa s'a schimbat traseul
eT si trece prin partea vestic a
satuluT. Alte drumurr comunale
mal pleaca. la Tasati, la CaraMurat.
Dolu-Facl, movild, in judetul

plasa Constanta, com. Cicracci,
situata la o egala distanta de

satele Dolu-Faci si Cicracci, dominindu-le, avind inaltimea de
103 m.; este virful cel mar inalt
al dealuluT Cicracci si este aco-
perita cu verdear.
Dolu-Facl, vale, in jud. si
pl.
Constanta, pe teritoriul comuneT rurale Cicracci, si anume

pe acela al cAtunuluT sati Dolu-Faci. Are o directiune de la
V. catre N.-E. Trece prin satul
Dolu-Faci si se deschide in lacul Tasaul. oseaua nationala. judeteana o taie drept pe la mijloc.
Dolu-FacI-Bair, deal, in jud.
Boul, pana in Dunarea-Vechie.
Suprafata sa la cimp este de
bOMEgIUL-GitIRGIULt1I
lui orasuluT Giurgiu 11 merge

pana sub dealurile DundreT, din
jos de Fra.testi, Onceasca
Vieri.
Are o suprafata totala de
20904 hectare.
In 1864, s'a dat, la 942 locuitorI, fostT clacasr, 3754 hect.

In 1882, s'a dat, la 192 locuitorT insurateT, 1300 hect. In to-
tal s'a dat o suprafata de 5054

hect. S'a destinat a se instr5.ina 7000 hectare.
Venitul anual este de 205000
leT. Pe acest domeniti sunt maT
multe baltI, viroage, carT se fac
din va/satura DunareI si care
ocup o suprafata. de 2500 hect.
Cele mal principale sunt : BaltaG5.ujan, Girla-Mare, ambele venind din sus si dind in gtrla
Comarinul, din jos de Malul ;

viroaga Sfredelul ce vine din
sus, de la Dunare si da. in Ma-
45500 hect. si la bala de 567'0

hect.; in total decT are 102,210
hect. Venitul anual : 757 T 15
rotinul ; lacurile Comani, Mahirul, Malul ; viroaga CoasteleT ce
leT.
nare.
Sunt multime de ostroave, dintre care cele mal principale
sunt : Ostroavele Stircea Mocanul, Regalul, DinuluI, Batinul
Domeniul-CoroaneI, mofie, judetul Neamtu, care cuprinde :

padurea Ata, arendat anual cu
21000 leT, avind instalate 16
herastrae si o masill cu aburT ;
padurile Smida i Magura, arendate anual cu 30000 leT, aviad
16 herdstraie si r circular.
Domeniul- Giurgiului,
proprietate a statuluI, situat. In
jud. Vlasca, pl. Marginea, compusa din comunele : Branistari,
Oinacul, Turbatul, Slobozia, Malul i Gostinul, cu catunele lor.
Acest domeniti este situat in valea DunaxeT, inceptnd in partea
vine din VaIdeeT si da in Du-
toate pe Dunre. Pirgosul, alDinuluf, Calbotinul, in dreptul

satulul Malul ; apoI Borunul,
Mocanul, In fata GiurgiuluI ;
Marotinul, In dreptul satuluT
Branistea - d.-j.; Lungul, in dreptul GostinuluI - d. - j. ; Cioroiul,
Ramdanul i alte miel ostroave
ce se fac .zilnic dupa venirea

apelor DundreT.
Pe acest domeniti se ala si

Venga, canal ce vine din sus
de ora si da in Dundre, des-
de V., de la hotarul mosid Parapani si merge in jos pana la
partind Ramdclanul de Cioroiti.

Sunt multe padurT si anume :
Magura-de-Nisip, in suprafata.
Gostinul-BneseT, pe o lungime
de 22 hect.; Zotunul si Cama,
de peste 25 kil. In ce priveste
de 78 hect.; Ramadanul, de 200

hectare ; Borunul, de 26 hect.;
Stircea, de 250 hect.; Mocanul
ltimea, se intinde din marginea

DunareT, adica marginea izlazu-
24
88878 Mareta Dietionar Geoffrafie. rol III.
www.dacoromanica.ro
DOMESNICUL
186
de 300 hect.; Regalul, de 50

hect.; Dinul, de 150 hect.; Batinul, de 340 hect.; Branistea,
de 6o hect.; Balanoaia, de 50
hect.; Gutiul, de 65 hect.; Turbatul, de 8o hect.; Grindul, de
148 hect. si Bdsicutele, de 249
giti, fiind pace, boIerli TareT : Gheorghe Baleanu, logoatul
hectare.
rele Giurgiului de cele alte mosii;
Radu Cretulescu, spatarul Stefan Cantacuzino, in intelegere

si cu Husseim Selim-Aga, din
partea Porta si cu cadiul Giurgiulur si Rusiavei, ati ales hota-
In total intinderea padurilor
ast-fel ati inceput de la mosia
este de 2068 hect. Cea maT
Radu-VocIA, Paraipani si Ra-
mare parte din aceasta suprafata este acoperita cu padure

de salde.
Pe acest domeniti trec toate
ceni, ce vin din partea de sus

a Giurgiuld, de la malul Du-
soselele ce pleaca din Giurgiti ;

ast-fel avem : incepind de la V.
catre E., soseaua ce duce la
port la Zmirda ; soseaua Bucuresti-Giurgiu, soseaua Ghizdarul,
soseaua Paraipani ; drumurile de
fer ce duc la Bacuresti si cel
ce duce la Zmirda.
Sunt dota morI de foc, o

pepiniera de arbori fcuta in
1865 de Minister spre a servi
la plantatiunile care se proectase a se face la acea epoca.
Locuitorii ati plugurr de fier,
si masinI de treerat.
Vite aflate pe acest domeniti
in 1888 ati fost : 2730 vact si bol,
1545 bivolI si bivolite, 1750 cal,
3640 oI, 8400 porcI.
Locuitorli de pe aci pescuesc in baltile din amare pentru trebuintele zilnice. Arendasul domeniuluI scoate mult peste
pe care fi sar. si il vinde la
Bucuresti si in alte orase.

La 1546, sub Mircea - VocIA
Ciobanul, s'a facut cea d'india

regulare a hotarelor acestuI domeniti, ne spun fratil Tunusli in
IstoriaTareI, la pag. 137. Atund
era reprezentat de banul BA-
arel', in dreptul mosier Odivoaie,
unde s'a pus piatra, de acolo

drept in movila ce se cherna
a lui Mihalti-Vocla, si de acolo
in vale, la Drumul-Banului la
capetele mosielor numite Stanesti si Sarmanesti, pana la Stu-
beiul aproape de lac, si de acolo la Dundre la gura apeI ce

se zice Comasca, unde s'a pus
piatra pe malul Dunarel.
La 1831, domeniul Gitirgiti
trecu din posesia Turcier si se
da statului Romin, conform trae-
tatuluI de la Adrianopole, din

1828. Comisiunea insdrcinata
cu fixarea limitelor acestuI domeniti despre marginea orasulur
Giurgiti, cit si despre cele-l'alte
vecinatati se compunea din boeriI
l'Arel si anume : Logofatul Nis-
tor, Vornicul Filip Linge, Aga

Const. Baleanu, Paharnicul Ianache Hafta, Grigore Racovita
si capitanul rusesc Mihail Verrayon, aviad ca secretar al Comisier pe Alexandru Geanoglu-Lesviodax, comisiaprezidata fiind de
consilierulde stat Andreiti Pisan.
Pe acest domeniti erati, la

1828, satele Vaided, Mustafitia,
Selima, Groapa-Hogif, Zmirda,
Pirliti, Nazirul si o vie frumoa-
D0M1RESTI-13ARASTI
1854 si 1878, cind ai1 urmat 112boarele intreTuref si Ru si asezate

baterii, pentru bombardarea Rus-
ciuculur. AzI se Arad inca urmele acelor bateriI.
Domesnicul, ramurd de munir,

situatd In prelungirea muntelui
Hangul, judetul Neamtu. Strabate partea N. a com. Hangul,
pl. Piatra-Muntele, servind de
hotar com. alugureni ; l'Ar pe
cuprinsul pl. de Sus-Mijlocul,
desfasurindu-se in mal multe
ramurr, dintre carl : una trecind
pe cuprinsul com. Pipirig, se lea-
ga cu muntif din imprejurimile

satului Dolhesti si prin acestia
cu mun tele Petru-Voda ; alta,
tredind pe cuprinsul com. Vinatori-Neamtul, se desface iarasI : l'ateo ramura care se rid'ea l'Are piriul Domesnicul si piriul Carpenul (afluentif pe dreapta af Ozanel),alta catre E. se leaga
cu Magura Fundul-Rominesei si
muntiI SihleI si al Varaticului.
Domesnicul, pdure, in judetul

Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul,
este proprietatea statului care

o arendeazA anual cu 2426 leT,
71 banI.
Domesnicul, pirtia,r, in com. Pipirigul, jud. Neamtu, pl. de SusMijlocul. Izvoreste din ramurile
septentrionale ale muntelui Do-
mesnicul. Curge in directiune

N.-E., pana la locul numit Crisma-D omesniculuI,
unde se
si
varsa pe partea dreapta a Ozanei, intre kil. 15-16 al soselei

judetene Neamtu-Pipirigul.
leanu, de la care a si ramas
sa ce se cherna Cadam-Geana
numele drumului care limiteaza
(Sufletul Cadine0.
acest domeniti de cele-l'alte mosii
La satul Slobozia s'a gsit o

BouluI.
cetate romana, ne spune Cezar
Boliac in scrierea sa CalatoriI Domireti-Brti, pa-dure, in
Arch eologice .
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul, ce
La Slobozia, a(' fost, la 1828,
tine de ocolul silvic Babeni.
de sub dealul Dunaref.

Ion Antonie-Vocla, ne spun
tot fratif Tunusli, la pag. 98, a
regulat hotarele domeniuld Giur-
www.dacoromanica.ro
Dominicul, prival, jud. Braila.

E situat la E. de cAtunul Ochiul-
DOMNEASCA
187
Domneasca, numire data In vechime pc'irlif de S. a orafulur

Buzar', jud. Buzati. Era mal
mult izlaz.
tinde pe Dealul-MIeleT si alte

ramurr ce pleaca din Tencusa,
are o suprafata de 1287 hect.
si se exploateaza sistematic.
Domneasca, delifor, pe terito-
Domneasca, vale, in partea de
jud. Iasi,
ipotele ; la
S. a mosieT Rauseni, com. Comindaresti, jud. Botosani.
riul satuluf
pl. Bahluiul, com.
poalele luT se afla iazul cu aDamneasca, iaz, in Valea-Domneasca., in partea de S. a mosieT Rauseni, jud. Botosani, comuna Comindaresti ; are o su-
prafata de 5 hect.; e bogat in

peste.
Iasi, com. Comindaresti, plasa

Jijia, numit ast-fel de la pro-
lacul Domneasca-Mica, care se
afld situat la E. sati. Este situat pe valea Silistea, dominat de catre S. de dealul In-
MarI. Este situat pe valea Silistea, dominat la N. de dealul

In - Izlaz. Are o suprafata. de
70 hect. si comunica cu Dunarea prin lacul Domneasca-
Domneasca, doud trupurt de

~lit, in jud. Ialomita, pl. CimpuluT, com. Barcdnesti. Are o
suprafata de 1850 hect., din
cal-1 300 hect. paplure si izlaz.
Statul percepe foncierd suma
chiar
scaunul domnieT. N'are niel un

catun alipit, pe linga cel de resedinta.
Este situata pe riul Doamna
Seimeni-MicT. Are o suprafata

de aproape 8o hect. Comunica.
cu Dundrea printeun mic brat ;
de S. a mosieT Onesti, corn. Sisi
de ca aci ar fi fost odinioara
Domneasca-Micfi, lac, in jude-
s'a deslipit prin danie
pietre, cardmizT vechT
desi este la marginea satuluT
Domneasca, altel parte din mofia Rauseni, jud. Botosani, comuna Comlndaresti, in partea
s'a alipit la Rauseni.
tea de E. a satuluI se afla o

colina mareata. ; pe ea se vad
cela al catunuluT Seimeni-MarT,
Izlaz. Dinteins.11 se extrage pes-
sie
care sta de multe orT Domnul

Radu-Negru. Inteadevar in par-
vechI. LoculuT aceluia i s'a zis

Domnie, iar satuluT ce s'a format imprejur Domnesti. Se cre-
prietara cea maT veche, Bogdaneasa, care, se zice, era din familie domneasca.
potele, jud. Iasi, din care mo-
ne aci, de la un castel domnesc, in
tanta, pl. Medjidia, pe teritoriul

com. Seimeni i anume pe a-
de asemenea comunica si cu
Domneasca, parte din stinga

hiel, din mafia Rauseni, jud.
Numele l'ar fi primit de la 1.11.11
Doamna, sati dupa cum se sp u-
se cunosc temeliile unor case
Domneasca, lac, in jud. Cons-
celas'!" nu me.
DOMNESTI
te in cantitate destul de mare

si de o calitate foarte 'puna.
tul Constanta, plasa Medjidia, comuna Seimeni, catunul Seimeni-
Mare.
si se margineste la E. si V. cu
doud muscele : cel d'intliti o
desparte de comuna Sldnicul,
lar cel de al doilea de com. Musetesti, din jud. Arges. Spre N.
se margineste Cu com. Stanesti
si la E. cu com. Pietrosani.
Are o populatie de 350-400
fam., care locuesc pe o intindere de 40 hect., numrindu-se
numar vatra satuluI.
Pdmintul sa.CIpro duce porumb,
secar, griti si multa cinepa.

Pomii dali din destul roade.
Compozitia 'pamintului pe dealurT este pietroasa si nisipoasa,
iar pe sesurl pamIntul este negru, galben i argilos.

LocuitoriT lucreaza lemnul
Domneasc 'a (Balta-), ba Ziel, jud.

Suceava, in suprafata de 416 m.
p., in marginea de V. a satuluT
special bradul. Din el se

fac seindurT, doage,
Lemnul l aduc din muntiT
in
Lunca, din com. Pascani. Traditia spun e c in ea s'ar fi irlecat o Doamna pe timpurile de
restriste ale TareI.
Dra.ghina, apattna, Lespezile
Domneti, com. rur. i sat, jud.

Cimpulung, 21 kil, departe de
acest oras, pe drumul cel mar
scurt, si 23 kil. pe drumul so-
cu deosebit art bumbacul, costurne nationale, precum : marame, camasT, fote, mese, vervete, etc. Din lin fac: dimie, aba,
velinte, chilimurT, toale, plocade
Domneasca, pdure, in partea
seluit, care trece prin comunele
si saricT.
de N.-V. a com. Flaminzi, pl.
Berevoesti si GrAdis-
de 4019 leT, 40 banT.
Domneasca, mofie, jud. Tecuciti. E situata la E. de satul Matca. Este proprietatearazesilor din
acest sat, vinduta de Calimach.
Este strabatuta de Valea-Oneas
ca, din com. Matca, pl. Nicoresti.
Cosula, judetul Botosani; se in-
Muscel, plaiul Nucsoara, la V. de
Leota.
Femeile fac multe testurT din
cinepa, precum felurite pinzeturl i procoave ; maI lucreaza
Ca meseriasT in com. sunt :

dulgherT, olarr, cojocarT i frin-
tea.
www.dacoromanica.ro
DOMNETI
ghierT. Produsul muncer Ii desfac ast-fel: lemnaria la Pitesti ;
diferite tesaturr la Cimpulung,

Curtea-de-Arges, Riureni ; vitele
la Pitesti, Cimpulung, Rtureni,

fructele la Bucuresti si Pitesti.
Porumbul se cultiva pe o in-
tindere de 168 hect. Prunele

produc cam 5000 decalitri tujca
pe an.
Prin mijlocul satulur se incru-
ciseaza. 2 drumurr: unul de la

S. la V. i care duce de la Pitesti la frontiera Trer, in Carpati i altul de la E. la V. unind Cimpulungul cu Curteade-Arges.
In partea de E. a com., peste

riul Doamna, este un pod, numit Podul-cel-Mare, fcut de ju-
det in unire cu comuna. Pe
vizitata de M. S. Regele Ca-
Distanta comuner, de rese-
rol la anir 1873, 1875 si 1878.

Com. Domnesti are o scoala
conclusa de 2 invatatorr, frecuentata de Ioo elevr si 19 eleve,
dinta sub-prefecturer e de 8 kil.,

lar de capitala judetulur e de 32
kil.
din numdrul de 214 copir In
Populatiunea comuneT dupa

cel din urma recensamint, e de
virsta de scoala. Cu intretinerea

scoaler, statul cheltueste anual
2484 ler. Com. contribue pen-
253 familir, sal" 982 suflete (468

barbatT, 514 femer). Aceasta populatiune se Imparte ast-fel : 533
tru scoala Cu 241 ler anual si

pentru cult cu 330 leT.
Are un local de scoala frumos (cu 2 caturr i io incaper1).
Pe linga cele-l'alte studir obligatorii, copiir invata ad i cresterea gindacilor de matase.
coala are o biblioteca bogata,
opera a initiativer private, luate
de invatatorir judetulur, biblio-
neInsuratT (241 barbar, 292 femer), 302 insuratr, 146 vaduvr

(75 bArbatT, 71 femel) si I divortat (barbat); 830 RominT,
Grec, 7 BulgarT, 5o Ungurr, 7
RusT, i Italian si 86 de diferite
nationalitatr; 798 ortodoxT, 51
catolicr, 86 mozaici i 47 ArmenT; 234 agricultorT, 8 meseriasT, 33 comerciantr, i I avind
teca care are mar multe mil
profesiunr libere si
de volume, claruite de autorr
torT.
15
servi-
tii1 carte 117 persoane (78
alte persoane.
Una riO sunt asezate 2 morr,

2 piue pentru ingrosatul dimier,
DOMNWI
188
ti carte 191 brbatr si 28

femer.
herastrae, la carr se tale scin-
Batrinir spun el, acum 8o
durr, si mar multe povernr pentru fabricarea rachiulur.

Comuna Domnesti este udata
de valle: TiganuluI, lije, Piriulcel-Mare, Bercoaia si Valea-lurGheorghe, vAT carT devin furioase in timpul ploaer i fac marr
stricaciunr la proprietatile locuitorilor.
Locuitorir a 713 hect. ; vatra satulur este de 40 hect. Din
anT, in locul unde este asta-zr

comuna Domnestr, nu erau de
cit cite-va case ascunse n Intunericul padurilor. Incetul cu
incetul s a populat de locuitorir
de prin satele : Breaza, Voivodina, Netotul i SImbata, din
Ardeal.
In munti1 comuna Domnesti
barbatT, 39 femei).
Numarul caselor de locuit e

de 234.
Are o biserica parohiala, cu
hramul Sf. Imparatr, in tirgul
Domnesti si una filiala, cu hramul Adormirea, in satul Domnesti. Comuna vine in ajutorul
bisericer Cu goo ler anual.
Instructiunea publica se pre-
se fabrica renumitul cascaval,
cia tuteo scoall mixtA, construita de comuna si frecuentata de

32 copir (26 baTetT, 6 fete), din
pus in comer sub numele de
91 copir in virsta de scoala.
acestea, 3 partr sunt bune de
Crema-Negulicr. Acest cascaval
arat i 2 partr izlaz.

Comuna nums5. 249 contri-
se exporta mult.
Vacile ce produc laptele intrebuintat la fabricarea cremeT
Comuna Domnesti vine In ajutorul scoaler cu 936 ler anual.

Budgetul comuner pe anul fi-
In anul 1889-1890, bugetul comuner prezinta la veniturl suma de leT 3442,19 si la
sunt de rasa pur elvetiana

dati zilnic 8-12 litri de lapte.
nanciar 1893-94 a fost urma-
cheltuell ler 3219,55. In anul 1886
budgetul comuner avea la veniturr 2554 ler si la cheltuelr

2545 ler.
Sunt 2 bisericr, deservite de

4 preotr, 2 cintaretT i 2 paracliserr. Biserica-din-jos, cu hramul Buna-Vestire, este cate-
drala. Comuna Domnesti a fost
Fabrica s'a infiintat In

i882.
anul
Domneqti, com. rur formata din

satul i tirgul cu acelasr nume,
torul : la veniturr 6063,47 le' si

la cheltuelr de 5985,92 ler.
Numarul cultivatorilor trece
de 150.
Instrumentele agricole de carT
dispun cultivatorir comuner sunt :
usita., jud. Putna.

Comuna Domnesti este situata pe malul Siretulur, satul
3 masinT de treerat cu aburf,

de batut porumb cu aburr,
fiind la o departare de 5
nute spre E. de tirg.
3 tavalugurr, i moara de apg
pl.
www.dacoromanica.ro
mi-
20 plugurr de lemn, 24 de fier,
2 masinr de vinturat.
DOMNETI
189
DOMNWI-CALTUNA
Vite sunt 953, din carr: 351

boT, 272 yac!, 162 cal, 78 oT,
15 capre i 153 porci.
In anul 1893 se aflati in comuna. 391 stupi de albine.
Industria si comertul sunt reprezentate prin : 9 carciumarr,
4 bacanT, 3 magazine de ma-
Doamnei Dabijoaia, cind Petriceicu-Voda, cu ajutorul Poloni-
runtisurr, I de manufactura, 3
nepotul sti Vasilie Buenski.
brutari, I comerciant de cereale,

stoler, 4 fierarT, I comerciant
Duca-Voda e prins si dus in

Polonia. Acest fapt e istorisit
de fructe, 2 mecanici, 3 fabricanti de rachili, 2 rotar!, I croitor, 4 cizmari si 13 diversi co-
de Nicolae Costin (Letop. 112,
mercianti.
lor, se facu stapin pe scaunul

Moldovei. La Domnesti, in ziva
de Craciun, a fost surprins Duca-
Domneti, pa'dure, situata pe
si pe cind ostile-i erati

de Petriceicu-Voda, insotit de
teritoriul com. Cu acelasT nume,
1112
la o departare de 5 minute
spre E. de tirgul cu acelasT
1112, 212). Pe la mijlocul veaculul
nume.
ftului Ilie Catargia. Acesta Fati

dat zestre comisului Grigorie
Razu. Un urmas al acestuia, Vor-
Adormirea. Copii cu virst de

scoala sunt 46 (27 baleti, 19
fete), din caer urmeaza. 16 (barep)
la scoala din tirgul Domnesti.

Prin Domnesti trece gira
scoasa din Trotus, pentru a
pune in miscare o moarA Cu
2 pietre, care este linga velnita,
o constructiune mare de piatra.
In satul Domnesti este o biserica veche facutd de Dabija-
Lib. IV, cap. 1, No. 85 88) si
in fine de Sincai (Hron. Rom.
nicul Razu, intemeia in 1843

ergul Domnesti, cu satenii din
vechia comuna Domnesti, in
baza autorizatiuneT data prin
hrisovul domnesc No. 536, din
8 Decembrie, acelasi an.
Domneti, tirgufor, in comuna

cu acelasT nume, plasa Susita.
jud. Putna. Este situat pe ambele laturi ale cala nationale

Bucuresti-Iasi, pe malul Siretulur.
Are o populativae de 998
facute de logoatul Tautul, tot
suflete, cari locuesc in 234 case.
pe malul Siretului, la BAlinesti,

in judetul Dorohoith Aci,Dabija-
Domnesti,
ce-1
poarta. satul.
Linga biserica sunt doi molitvi
marl' si o grAdind in care se

vd ruinele unor zidurr vechi.
hramul S-tii imparati; o scoala

mixta, cladita de comuna, care
e frecuentata de 36 copiT (26
baeti, 6 fete). Numarul copiilor
cu virsta de scoala e de 45(24
baTetl, 21 fete). Comuna cheltueste Cu scoala 936 le! anual.
Aproape de acestea este si locul

numit i pana asta-e Cetatea,
unde de bulla seama a fost o-
data vr'o cetate. In acest sat

s'a refugiat, in anul 1683,Domnul
MoldoveT, Duca-Voda, ginerele
Anghelesti
Paulesti. E proprietatea printului Ruspoli.
Domneti, fort, in jurul Bucurestilor, jud. Ilfov.
Domneti, pichet, pe Dundre,

No. 15, jud. Ilfov.
Domneti-Alei. VezTTeghesiul.
al 18-lea satul apartinea logo-
Voda, in genul arhitecturei cele!
Voda a avut palate domnesti,

de unde a ramas i numele de
nesti, Cotof5.nesti,
107);
de Cantenair (Historia Osmanici,
Are o biserica filiala, cu hramul
jud. Putna, in intindere de 400

falci si apartinind com. Dom-
29-30); de Neculcea (Letop.

112218-221); de Nicolae Muste
(Letop. 1112 2 1 -2 2 $i 81-83);
Domneti, sat, in com. cu acelasi

nume, plasa Susita, jud. Putna.
Este asezat pe malul SiretuluT,
flete, cari locuesc in 163 case.
biserica 900 lei anual.
Voda, pe cind sedea la masa
de Amira (Letop.
Are o populatiune de 523 Su-
Domnesti, si alta filiall, cu

hramul Adormirea, in satul Domnesti. Comuna cheltueste cu
Domneti, parohie, formata din

satul i tirgul cu acelasi nume,
plasa Susita, jud. Putna. Are
2 biserici, una parohia11 cu
hramul S-tiT imparati, in tirgul
www.dacoromanica.ro
Domneti-Caltuna, com. rur.,

jud. Ilfov, pl. Sabarul. E situata spre V. de Bucuresti, Ruga
riul Ciorogirla, la 15 kil. de Bucure sti.
Se compune din satele: Ciutati, Domnesti-d.-j., Domnesti-
Sirbi, Domnesti-Caltuna si 01-
teni. Are o populatie de 18o5

suflete, cari locuesc in 365 case
si 3 bordeie.
D-ni! G. Mavrache, Dr. A. Fotino si D. Frangulea, ati 800
hect. si locuitorif 551 hect.
ProprietariT cultiva. 68o hect.
(15 sterpe i 105 padure). LocuitoriT cultiva. 523 hect.; restul e vie.
Sunt 350 contribuabili.
Budgetul comuneI e de 5796
leT la veniturr si de 5441 lei la
cheltu eli.
In comuna sunt 2 biserici :

una la Domnesti-d.-j. si a doua
in Domnesti-Caltuna ; o scoal
mixta; i masina de treerat ; 6

poduri statatoare.
Numarul vitelor mari e de

760 (88 cal i epe, 553 bol, 70
yac! i vitei, 14 talle, 15 bivo-
DOMNEM-CA LTUN
DOMNETI-SIRBY
190
si al celor miel' de 2107

(4 capre, 2007 oT si 96 pord).
Aratura se face cu 248 plugurl cu bol. Locuitorif aa 237
lite),
Populatia satuluT e de 420

suflete.
care si carute: 248 cu bol
Ad i este resedinta subprefectureT piase Sabarul si a primariel. Are o biserica, cu hramul
9 cu cal.
Izvorul TamaduireT, deservita
garT, 21 aa diferite profesiunT.
Comerciul se face de 8
ch.-
ciumarT.
de 3 preotT si 3 cintaretT
(fa-
cuta. de Vodd-Caragea); o scoala
mixta, frecuentata de 16 elevf

si 2 eleve, cu intretinerea careia statul cheltueste 1080 leT
Domneti-Cltuna(Caribolul),
anual. Localul scoaleT, proprie-
foast proprietate manasti-
tatea comuneT, e la un loe cu
sat,
reascd. Face parte din com.
primaria.
rur. cu acelasI nume, jud. Ilfov,
Sabarul. Este situat spre

In sat este i masina de treerat cu aburT si 2 podurr sta-
pl.
V. de Domnesti-d.-j., 'filtre riul

Ciorogtrla i riul Rastoaca.
(impreuna cu cat. Olteni) si o

populatie de 136 locuitorT.
Proprietarul, d. D. Frangulea,
are 265 hect. si locuitoriT 125

hect. (25 hect. padure).
Are : o scoala frecuentan.' de
42 elevI si 3 eleve, cu intretinerea careia statul si comuna

cheltuesc 1790 leT anual ; o bi-
serica, fcuta de locuitorT, cu

hramul Sf. Treime, deservit
de i preot i i cintaret ; i pod.
Comerciul se face de 2 a-ciu marT.

atoare.
Comerciul se face de 2 eh-ciumart
Comerciul se face de 6 eh-ciumarT si I hangia.

garT, 24 ad diferite profesiuni.
Aratura se face cu 207 plugurT: 133 cu bol si 74 cu cal.

LocuitoriT aU 207 care si carute : 132 Cu bol si 75 cu
LocuitorT improprietaxitT: i80.
S'aa stabilit in comuna 23

s trdi nT.
Domneti-de-Sus(Bfileni-Motrogani), sat, face parte din

com. cu acelasT nume, jud. Ilfov, pl. Sabarul. Cade spre V.
de Bucuresti, pe malul sting al
riuluT Rastoaca.
993 locuitorT, carT se ocupa cu
Domneti-de-Sus, com. rur., judetul Ilfov, pl. Sabarul. E situata la V. de Bucuresti, liare
riul Rastoaca i riul Argesul,
la 16 kil. de Bucuresti.
Este formatd din satele : Domnesti-de-Sus i Teghesiul, cu o
populatiune de 1412 sufl., carr

Se intitule pe o suprafata de
2021 hect. D. G. Mavrache are
1300 hect. si locuitoriT 721 hec-
Din teritoriul satuluT, 1300 hec-
tare apartin d-luI G. Mavrache

si 570 locuitorilor. Proprietarul
cultiva 1210 hect. (50 izlaz, 40
padure). LocuitoriT cultiva 530
hect. (37 rAmin sterpe si 3 vie).
Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de
preotT si
cintdreti si o
scoala mixta, frecuentata de 21
2
elevI si 8 eleve, cu intretinerea

careia statul si comuna cheltuesc anual 17201e!. Localul scoa-
barul. Este situat spre V. de

Bucuresti, pe malul sting al
tare. Proprietarul cultiva 12I0

hect. (50 izlaz, 40 padure). Locultora' cultiva 667 hect. (50
sterpe si 4 vie).
Budgetul com. e de 3817 I&
la veniturT si de 3775 leT la
riuluT Ciorogirla. A fost pro-
cheltuelT.
Numdrul vitelor marT e de

S'aa stabilit in sat 16 strainT.
Domneti-de-Jos (Cojeti), sat,

face parte din com. rur. Dom.
neti-Caltuna, jud. Ilfov, pl. Sa-
prietetea luT Vodd-Caragea.
824 hect. (impreuna cu Domnesti-Sirbi), din
carT
tino are 5oo hect.,
In com. este o biserica (la

Domnesti-de-Sus) ; o scoala mix-
dr. Fo-
ta; i moara cu apa ; 2 masinT

de treerat cu aburT; 2 podurI
locuitoriT
stattoare.
din Domnesti-de-Jos aa 148 hectare, iar ceT din Domnesti-Sirbi,

811 (160 cal si epe, 5 arma.-
176 hect. Proprietarul cultiva

420 hect. (8o padure). Locuitoril cultiva tot terenul.
sarT, 393 bol, 213 vacT si viter,
31 taurT, 9 bivolite) si al celor

miel de 969 (203 porcT, 766 oT).
www.dacoromanica.ro
ler
s'a construit de judet. In
raionul com. sunt : I moara cu

apa ; 2 masinT de treerat ; 2 podurf statatoare.
Comerciul se face de 4 circiumarT si I hangia.
Domneti-Sirbi (Sirbi-de-Jos),
sat, face parte din com. rur.
Domnesti Caltuna, jud. Ilfov,
pl. Sabarol. Este situat la S.
de Domnesti-de-Jos, pe malul
sting a riuluT Ciorogirla.
DOMNIA
191
824 hect. (impreuna cu Domnesti-de-Jos), din carT dr. A. Fo-
tino are soo hect. ;
locuitoriT
din Domnesti-de-Jos a 148 hectare, iar cei din Domnesti-Sirbi,

420 hect. (8o padure). Locuitoril cultiva tot terenul, rezervind 21 hect. pentru cultura
DOMNITA
Constantin erban respinge cererea luT Daniel si decide ca

aceasta mosie sa rimiie de veci
a taranilor si feciorilor. Asta-4
mosia se stapineste de deseedentif lui Udrea Armasul, lar

partea lui Enache Banul, trecuta maI Intild la descedentiT
sdr: Enache i Pirvan Vistierul, tot de locuitorT, toti mosnenT acum In com. Lipia. Din
locuitorT, din carr 195 fam. Bul-
aceste imprejurarT se maT
garT.
treaza inca numele de Domnia
Comerciul se face de 2 circlumarT. Este in raionul satului

pod, pe 1-1111 Ciorogirla.

Domnia, numire data une! intinse pdrfl de pe'imint, din com.

Lipia i MereT, jud. Buzad, carT
constituia in vechime mosia Mo-
cesti, proprietate a luT Udrea

biv-vel-Armasul, Enache Banul
si a cetelor de mosnenr : Dra.
gotesti, Mircesti, Smedesti
Arcanesti, pe care Udrea a vindut-o lui Mihaid-Voevod pentru
scaunul DomnieT, pldtindu i-o
cu banT din visteria TreT si asa
a devenit sat domnesc. La anul
i6i8, sub Gavril Movill-Voevod, locuitorif, regretind vinzarea, ad venit i i ad rescumparat mosia. Gavril Voevod, pe de
o parte a inapoiat taranilor pro-
prietatea cu pretul de 60000

aspri gata, suma cu care fusese cumparata de Mihaid, iar pe
de alta a pus acesti banT In

visteria TareT. TotusT, Doamna
Ilina, fata lul Pdtrascu-Voda
nepoata lui Mihaiii-Voda, daru-
este aceasta mosie manastireT

Comana. Sub Constantin Cirnul, Daniel, Egumenul manastireT Comana, chiama in judecata pe taraniT, carT stapinead
mosia, impreund cu dealul
(satul domnesc), data uneT part

din mosia Mocesti. Mocesti este
azI divizata in maT multe sfori
apartine la diferite cete de

mosnenT.
Domnia, p/atog, jud. Buzad, comuna Gura-Srtd, ct. Izvorul-Dulce pe care se vede inca
o multime de ruine. Traditia
este ca aci ar fi fost in vechime orasul Buzad; o alta legenda spune
el aci ad fost locuinte domnesti,
ceea ce pare maT mult probabil, fiind-ca in poalele sale se

afla Valea-Beizadelelor si treT
puturi cu colad de piatra, f5.ra

inscriptie, numite Putul-Beizadelelor. In apropiere se vad
ruine de biserica, cunoscute sub
numele: Schitul-luT-Negoita.
In directie N.-S., pana in Ap5.raturd.
Domnita com. rur., in jud. R.Sarat, plasa Gradistea, pe malul

sting al riului Buzdul.
Este asezata in partea de

S. a comuneT, la 44 kil. spre E.
de orasul R.-Sarat si in partea

sudica a piase, la 15 kil. spre
E. de comuna Gradistea-d.-s.,
resedinta plasei ; comunele invecinate sunt : Racovita, la 6
kil. ; Vilcele la 18 kil.; Gulianca,
la 19 kil.
Se margineste la N. cu Gulianca, la V. cu Vilcele i Racoviteni, la S.
cu Sutesti si
Scortarul (jud. Braila), de care

se desparte prin nul Buzaul.
Riul Buzdul o uda la S., de

la S.-V. la N.-E; mal sunt in
comuna 21 putud de 6 12 m.
adincime.
Catunele, carT o compun sunt :
Domnita, resedinta, la E., Piscul,
la S.-E., Ciupercari, la S.-V.,
Corbeni, la N.-V.
Suprafata este de 10120 hect.,
din carT 420 hect. vatra com.,
2300 hect. ale locuitorilor, 7500
ale proprietatiI private.
Domnia, deal, In jud.
com. Gura-Saratei, cat. Izvorul-
familiT, cu 1615 suflete ; 785

barbatI, 830 femeT : 724 casa-
Dulce, acoperit cu 45 hect. vil
toriti, 868 necasatoritI, 23 vaduvI,
Buzad,
putind aratur5..
stid carte 380.
Sunt 3 bisericr: una, in cat.
Domnie (La-),
loc izolat, in
partea de E. a com. Domnesti,

jud. Muscel, pl. Nucsoara, pe
o colina mareata.
Ad se liad pietre, caramizi
vechr si chiar se cunosc temehile unor case vechr. Se presupune c ad a fost un castel
In care sta maT de ,multe orT
Do mnul Radu-Negru.
viile, ca sl le-o ja, in puterea

actului de danie facut de Ilina.
la E. de satul Craesti, continuare a dealuluT Bobeica; merge
Domniorul, deal, jud. Tecucid,
www.dacoromanica.ro
Domnita, zidita in 1845
de
archiereul Timofter, cu hramul
Sf. stefan, are 17 pogoane pa-
mint si e deservita de 2 preotI i I cintlret ; a doua, in

cat. Piscul, cu hramul Sf. Dumitru, zidita in 1889, de M. S.
Regele Carol I; are 17 pogoane
pamint, si e deservit de
preot. Sunt 2 colr, una in Dom-
nita, si alta in Piscul, fundate

filtre anii 1883-88, conduse de
DOMNITA
2 invatatorT i frecuentate de
106 elevT, din carT t i fete.
Comerciul e activ $i consta

In importul de manufacturT, bauturI, fierariT, coloniale i in exportul cerealelor $i vitelor. Tran-
1)01110ENI
102
Domnita-Bilasa, insu/d, in Dufata pichetuluT Blana,

jud. Romanati.
In
la poalele munteluT Domocletul.
Domogletul, deal, in com. rur.
Domnita-Maria, sat, jud. Bacae'',
pl. Siretul-d.-j., al com.
Girbovatul, jud. Mehedinti, pl.

Motrul-d.-s.
sportul productelor se face prin

gara anca (jud. Braila), la 20
Letea, situat la S. de ora$ul

Bacan, de-a lungul $oselel spre
Domogletul, a'eal, in com. rur.
kil. spre S.-E. Sunt 23 comer-
Adjud, la 3 kil. de $coala din

satul Letea $i la 7 kil, de cea
din satul Chi$ata. Satul exista
Base$ti, jud. Mehedinti, plaiul
de la impartirea pamtnturilor la
Domostia, prlu, jud. Putna, pe
ciantr, din carI 9 ctrciumarT.

CaT de comunicatie sunt drumurile vecinale : spre RacovitaBalta-A1b5.; spre Boldul-Rimn.Sarat ; spre Valcele-Nicole$ti ;
spre Gulianca-Wicane$ti ; spre
Sute$ti i Scortari (jud. Braila).
leT, 67 banT $i cheltuelile de
6349 leT, 62 banT.
Cerna.
teritoriul comunelor Anghele$ti
insurateT.
Are o populatie de 94 fami-
si Rugine$ti. Se formeza din
liT, saii 290 suflete ; 6 circiumT.
Piriia$ul-Negru si scursurile dea-
lurilor Barlogul $i Frasinetul, a
marT cornute, 2 capre $i 54 fi-
Oror piraie se string la un loc
matorT.
in gura BosietuluT i formeaza

apa Domostia.
Satul este noil, infiintat la

1880-81.
Acest piriti vine cu apA multa
Domnita, sat, in jud. R.-Srat,
Domnita-Maria, sursit de apif
pl. Gradi$tea, cat. de re$edinta

al com. Domnita.
Este a$ezat in mijlocul comuneT, pe riul Buzdul, in stinga
luT. Are o intindere cam de 90
hect. $i o populatie de 130 fa-
mineralli, pe valea RPiplroasa,

jud. Vilcea, avind ca substante
pana din susul Rugine$tilor

apor se pierde in prund, lastnd
numaT valea care merge pana
in Trotus, in gura Domostier.
chlorur de sodia, hyposulfit de soda $i de calce (predominant), sulfat de calce $i de
Domoeni, numit $i Manoleasa-Prut, sat, jud. Dorohoiu,
miliT, sal"' 540 suflete, din carT

140 contribuabilT.

2 preotT $i I dintaret ; o $coala
comu n
fix-e :
magnezie, iodure i bromure alcaline (sensibil), sulfat de magnezie (in mare cantitate) silicat
de aluminium, fosfate (urme).
Domnitei (Dealul-), deal, face

hotarul dintre satul Movilni,
Domnita, vhf de deal, jud. Ba-
jud. Ia5i, pl. Copoul $i satul Litcani, com. Cucuteni, pl. Stav
cal!, pl. Siretul-d.-s., com. Ote-
nicul. E bogat in pa$une, fin*.
le$ti. E situat d'a stinga piriuluT Berheciul.
Domnita, movil, in partea de

S.-V. a com. Sute$ti, jud. Braila, pe muchia de pe malul BuzauluT, aproape de sati$orul Grigore$ti i la 5 kil. spre S.-V. de
satul Sute$ti.
Domnitei (Dealul-), saU Zarea-Domnitei, deal, la E. de

satul Dealul-PerjuluT, com. Once$ti, pl.
cuciii.
Stanise$ti, jud. Te-
pl. Ba$eul, com. Manoleasa, format din sati$oarele : Domo$eniHriteni i Domo$eni-Manole. E
siuuat pe laturea VolovatuluT.

sail 141 suflete.
A$ezarile locuitorilor sunt in
parte bune, cu livezT i gradinT.
Proprietatea mo$ieT este a Epitr. Spit. Sf. Spiridon, din Ia$i.
Locuitorii hnproprietariti aj
122 hect., 61 ariT pamInt, iar
proprietatea 930 hect. 93 ariT

hect., 43 ariT padure
de lozie pe malul PrutuluT. Iadimp $1
zurT sunt 3, din carT cel mal
mare este al ManoleseT, in in-
Domniteni, sat, in jud. R.-Sa-
tindere de 15 hect., pe cursul
rat, plasa Gradi$tea, cat. com.

Domnita. E a$ezat ling cat. de
VolovatuluT.
Domnita, numire data une pdrp

din mofia ce apartinea Epitropiel Sf. Spiridon din Ia$i, si-
re$edinta, fiind numaT o diviziune a luT.
tuata in com. Cozme$ti. pl. Nicore$ti, jud. Tecuciii.
Domocletul,fostd mahala, in judetul Mehedinti, plaiul Cerna,
goane vie.
Piraiele ce trec pe mo$ie sunt:
Novacul,Volovdtul i riul Prutul,
pe hotar.
www.dacoromanica.ro
In sat este o livada $i 3 po-
Drum principal este cel de
DOM0pNI-CRUPENSCHI
la RdautT care duce la tefdnesti. Hotarele mosier sunt cu :

Prutul, Hriteni, Zahoreni, Borolea, Domoseni-Crupentchi si
S erpenita.
Domoseni-Crupenschi, sat, judetul Dorohoiti. (VezT Flondora,

sat, com. Manoleasa, pl. Baseul).
Domoseni-Hriteni, sat, jud. Dorohoin. (VezT Domoseni, sat,

com. Manoleasa, pl. Baseul).
193
DORATI
Corabia, si la 28 kil. de Ca-
R.-Sdrat, pl. Marginea-d.-j., co-
racal. Are 125 farniliT, sal:1658 su-
muna Hingulesti. VezT Zidul-lulDoni.
flete, RominT.
Doncesti, vale, in com. Masacani, pl. Prutul, jud. Covurluiti,

formata. de Dealul - despre - Butora.
Donciul, movild, la 1 '/2 kil. spre

S.-E. de satul Ulmul, judetul
Braila.
Donici. VezT Socea-Donici, jud.

Neamtu.
Donita, munte, in com. Brosteni,

jud. Suceava.
Donitoara, loc i:olat, jud. Ilfov,

pl. Negoesti, com. Vasilati-Popesti.
Donciul, deal, in partea de E.

Domoseni-Manoli, sat, jud. Dorohoitt (Vezi Domoseni, sat,
com. Manoleasa, pl. Baseul).
a com. Tanacul, plasa Crasna, Dontul, deal, la N. de comuna

jud. Vasluitl. Se intinde pana
irineasa, pl. Olt 11-d.-s., jud.
Domus-Culac, vale, in jud. Tul-
Dop (Valea-hif-), girliiii, izvoreste din valle com. Filipesti-
cea, pl. Macla, pe teritoriul com.
rur. Cirjelari si pe acela al ca.t.

Ac-Punar. Se desface din dealul
Dijcaduel-Bair. Se Indreapta spre
N., avind o directie generala de

la N.-V. spre S.-E., brdzdind
partea E. a plasel si pe cea N.

a comuneT. Are malurT inalte,
2 kil. lungime si se deschide
in valea lana, mal jos de satul
Iaila.
Dona, (Belcicov, Stavropoleanca), sat, face parte din
la satul Vinetesti, in judetul

Falciti.
Donciul, piidure. VezT Barbosi,

jud. Braila.
Donesti, sat, face parte din com.
rur. Dejesti, pl. Oltul-d.-s., jud.
Vilcea.
de-Padure, pl. Filipesti, judetul

Prahova; trece prin fin*, Pacind
mal multe zigzagurr ; curge spre
S. si se varsa." in gira Rosioara.
Olt.
Donesti, deal, brazdeaza comuna

Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud.
Olt, de la N. la S. si are o lun-
gime de 3 kil. Pe o parte din

acest deal se cultiva grill si po-
Dopicea, pirifi, uda. com. Tatulesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt,

de la V. la E. si se vars in
riul Vedea, in raionul comuneT
Tatulesti.
rumb, iar parte este acoperit

cu padure.
com. rur. Suhatul, jud. Ilfov, pl.
Dopul-Finttner, foastii maa/a,

In jud. Mehedinti, pl. Cimpul,
com. rur. Pristolul.
Negoesti. Este situat la N.-E.
Doni, lac, in jud. R.-Sarat, plasa
de Suhatul si e inconjurat la E.
de locurl suzircoase, lar la N.
si S. de padurf.
OrasuluT, com. Bontesti, asezat
catunul de resedinta. Contine
Dordsti, jud. Tecuciti, proprie-
Are numaT 15 locuitorT. Se in-
caracuda si albisoard, ce se con-
tatea statuluT, aviad o suprafata de 300 Tala
tinde pe o suprafata, de 400

hect., proprietate a d-luT T. H.
Velciii. In raionul satuluT e o
padure de 75 hect.
Dona, maa/a, com. Zgubea, pl.

Oltetul-d.-s., jud. Vilcea.
Donca, clitun, al com. Izbiceni,

la E. plaser Balta-Oltul-d.-j., ju-
detul Romanati. E situat linga

Olt, intre satele Tia-Mare si Izbiceni, la 14 kil. spre N.-E. de
in partea de V. a com., lingl Dorasca, M'Are, la E. de satul

suma in localitate.
Doni (La-Mosia-luf-), han, in
Dorsti, sat, face parte din co-
jud. R.-Sarat, plasa Grgdistea-
muna Barcea, jud. Tecuciti. E

situat pe ambele laturl ale so-
d.-s., linga. catunul Balta-Alba,

pe drumul spre Balta-A1135., si
pe malul estic al laculul BaltaAlba ; numele 11 are de la proprietarul vornic Doni, care era
foarte avut si avea o multime
de mosil in judetul R.-Sarat.
Doni (Zidul-lui-), mine, in jud.
seleT nationale Tecuchl -Ivesti,

la o departare de 1 kil, de comuna de resedinta.
saii 163 suflete, carT locuesc in
39 case.
Comerciul il fac in acest sat
3 circiumarf.
25
58878 Afarole DIcfirotinr Geouralo. 901. In
www.dacoromanica.ro
D0R4TI
DORNA
194
Ca meseriasT sunt 2 fferarT

cizmar.
Stin carte 9 bArbatT.
Teritoriul satuluI este de 800

hect., din care locuitoriT stdpinesc numal 300 hect.
Satul este infiintat intre anif
1880-81, pe mosia statuluI Dorasca, Cu locuitorT improprie-
tdriti din satele: Bucesti, Liesti, Movileni i UmbrAresti.
Dorti, rnoie, proprietatea sta
hectare si arendat cu suma
Teritoriul comuneT este strd-
de 41640 leT ; Sighireanu, proprietate particulard, cu 2500

hect. si DrAghiceasca, proprietare particulard, cu 175 hect.
Dupd legea rurald din 1864,
s'ali improprietdrit 78 locuitorT;
bdtut de la V. spre E. de ca.
neimproprietdritT se mal aflA

179 locuitorr.
Se compune din satele : DormArunt, Sighireanu, Grindul-PetreT, Pelinul, Minea si DrAghiceasca, avind resedinta primd-
tuluT, in com. Barcea, jud. Tecucili. Are 800 hect. pdmint a-
riei si a judeatorieT comunale

in satul Dormdrunt.
rabil, care aduce un venit de
Dupd recensdmintul fa'cut in

1890, populatia comuneT era de
326 familiT, sali 1313 suflete :
635 bdrbati si 678 femeT; 1292
RominT, 5 GrecT, 2 GermanT,
I0000 leT. Pe aceastd mosie este
satul cu acelasI nume.

AceastA mosie apartinea uneT
barine, numitd. Rada, care a fcut-o danie md.ndstireT Rdchitoasa.
4 UngurT, 2 Turd si 8 de alte

nationalitAtI; 1297 crestinT orto-
Dorfiti, peimint arabil, in

Tecucia, ce se intinde din soseaua nationald comuna Barcea,
pdnd in hotarul comund Cudalbi (jud. Covurlul).
Dordei, deal, jud. Dolj, pl. Jiul-
doxI, 2 catolicf, 12 protestantI

i 2 mahometanT; 384 agricultorT, 12 meseriasT, 9 comerciantT, 8 avind profesiuni libere, 4
muncitorT si 6 servitorT.
Stili carte 175 persoane.

lea feratd Bucuresti-Fetesti.
DormArunt, sat, in jud. Ialomita,

com. cu acelasT nume. E situat
pe amindoul coastele vdiel DormArunt, la i kil. spre N. de
calea feratd I3ucuresti-Fetesti.
AicT este resedinta primArieT.
Are o scoald de ludIetT si una
de fete, cu un invdtd.tor si o
invdtAtoare ; o bisericd, deser-
vitd de I preot si 2 dascAlT.
Dormarunt, vale, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe coas-
tele Osera se aflA satul cu acelasT nume.
Adincimea vdieT este micA,

iar lungimea el este de II kil. In
partea de N. poartA numele de
Beilicul, iar in partea de S. este
In comunicatie cu Valea-CulcaOlor.
Peste aceastd vale trece catea

feratd Bucuresti-Fetesti.
dejos, com. Piscul, pe ling
S'a cultivat in 1892: 757 hect.
Dorna, com. rur., jud. Suceava,
care trece limita de V. a com.
Cu grili, 470 hect. cu orz, 20

hect. Cu ovdz, 72 hect. cu se-
situatd in partea N.-V. a pld.sei

Muntele, spre V. si la o kil. de
FAlticeni. Se mArgineste : la E.,
Cu comuna Brosteni, despArtindu-se prin coatna muntilor : CA-
cdtre proprietatea DomeniuluI

Coroanef.
Dorharsca, deal, jud. BacAti, pl.

TazIdul-d.-s.,
de pe teritoriul
com. Ardeoani.
Dormfirunt, com. rur., in jud.
car., 470 hect. cu porumb, 190

hect. cu meiti, 350 hect. cu fa-
sole, 8 hect. cu rapitd ; 5 hect.

erali fineatd, 30 hect. bostAndriT si un hect. pometurf.
Vite sunt : 6036 boT, 36 bivolf, 802 caT, 125 capre, 4010
lugdrultif, BogolinuluT, Pietrosul,

CiungiT, Prislopul, Gruiul,
cina-SandruluT, Bida i Obcioara ; la S., cu com. Sarul-Dor-
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situatA pe cimpia BArAganuluT.

Este com. cea mal despre S.-V.
oT, 3 to rimAtorT si 7 asinT.
a pldseT.
la cheltuelT
In Dormdrunt sunt 2 colT: una
neT, despIrtitd prin piriul \TMcelele si muntele Ursdria ; la V.

si N., cu Bucovina, despArtitd
prin hotarul TdreT, piriul Neagra-SaruluT i Bistrita. Are for-
de fete, frecuentatd de 17 eleve
ma unuT triunghiti drept-unghiii.
si condusd de o invAttoare,
Se compune din satele :
retribuitd de comund, si una
NegreT, Dozdnesti, Ortoaia, Rus-
de bAretT, cu 33 elevI i condus

de un invAttor retribuit, de
ca, Sundtori, Zugreni
stat i comund.
Este o bisericA, deservitd de
un preot i dor dascAlT.
Numele de Dorna e slav, insemnInd sus.
Teritoriul comunei are o suprafatd de 5775 hect. si se limiteazd la N. si E. cti comuna

Borduselul, la V. cu comuna
Lehliu si la S. cu com. Lupsani. Coprinde treT mosii: Persica-MerlarT, proprietate a Eforiel Spitalelor Civile, din Bucu-
resti, cu o suprafatd. de 3100
Comuna in 1887-1888 avea

6446 le la veniturI si 6959 leT
www.dacoromanica.ro
Gurai Dir-
mona, cu resedinta in Cozdnesti.
DORNA
195
mili', sail 1932 suflete (972 barbat si 960 femeT), din earl 13
DORNA
ocupa Cu plutaria i cresterea

vitelor. Er is! aduc alimentele
de prin tirgurI, eel' mar mult1
pe car in desagl, formind un fel
de caravane, avind
legatii
unir de altiI de coada. Cite-va
tilnear locuinta omeneasca, ci nu-
Altitudinea cornuner de la
marir atinge in virful
Cu apa minerald, din care treI

burcuturl (apa feruginoasa, al-
Pietrosulur 1704 m.
E udata. de Bistrita si de pira-
calin): unul pe Pirlul Arinulur,
Tele : Valcele, Pirlul-Rece, Arinul,
sa. (Acesta a fost analizat de
Arinasul,Cozanesti3Ortoaia,Rusca, Osoiul, Sunatori, Secul, Nea-
gra- arulur, Negrisoara si To-
d-nul Dr. Bernad), al doilea, pe

Osoiul, in cat. Rusca si aproape
de malul Bistriter numit (Bur-
maI codri posomoritr, padurr

fecioare. Unde e acum TirgulDorna, intre ape, (la gura Dorner In Bistrita) se afla o singura gospodarie, casa buna,
grajd, etc., proprietatT ale unur
oare-care Gheorghita, hot vestit si rafinat si vinator neaos.
Acesta crol i largi cararea ce
lega locuinta luI cu tirgusoarele de prin prejur. El prada la
departarr marl si ast-fel nicr o
data nu fu prins. Drumul trechid pe dinaintea case! lur, mice calator, borer sail Oran, de
la vladica pana la opined, tragea la dinsul, unde era foarte
bine primit si in deplina siguranta ca. nu i se va intimpla
nimic. Celor mai distinsr din-
plicioara.
cutul-Tircovniculur
Izraelitr.
Are 4 biserid, o small rurail mixta de baIetr si una de

fete.
Budgetul comuner, pe anul
1892-1893, avea la veniturI

584816 si la cheltu el! 5817.65 ler.
Vite sunt : 368 ca!, 587 bol,
1024 vad, 3089 or, 267 capre

si 204 rimatorr.
nivelul
Cer mar insemnatr muntr a!

comuner sunt : Buza-Bogolinu-
luI, Pietrosul (1704 m.), Serbciobul, Ciungi, Prislopul, Virful-Steger,

andrul, Virful-Bi-
zile if trebue DorneanuluI ca

sa-sI aduca provizir din Falti-
cenr sari Piatra.

Locurile
insemnate in comuna sunt : Piatra-Stanoael, Piatra-luI-Lazar, Coltul-AcreI si Comeara. Mar sunt 5 izvoare
la 3000 m. in sus de la gura
(asemenea
tre mosafirir sal' le as:lea ellauze
analizat de acelasI), al treilea,

un mic izvor la Gura-Arinulur;
devotate care s-I calauzeasca
iar ultimele cloud la gura piriulur Rusca foarte abondente
Ast-fel reusi el sa se faca. foarte cunoscut. Neavind copiI cu

prima-! sotie, Gheorghit, cu invoirea ei, 41 mar lua o femee cu
sa-I apere de orr-ce primejdir.
in apa sulfuroasa.
Din trecutul Dornet. Ma! nainte de rapirea Bucovind, toate
care avuse treI 13510 : pe Gheor-
satele ce tin de comuna Dorna formaii o singura comuna
ghe, Ionita si Grigore. Pentru

aceasta. fapta, cum si pentru o
cu Dorna Bucovineana, tirgusor
pradaciune intimplata pe drum,

dar ned.ovedita, Gheorghita fu ri-
luI-Monac, Bitca-Taranul.ir, Vul-
in care se afla i resedinta comuner. Tot teritoriul era o sin-
turul, Ulmul (1156 m.), Piscul,
gura razasie data. de
Bucinisul, Calimanelul, Ialogita,
Voda-cel-Mare in inprejurarile
Tunzaria, Rusul si
urmatoare zice traditia : Veda
Buza-Toplicioarei
Padurile ce imbracati alta-data
pornise spre Ardeal, pe valea
der (1400 m.), Busuiocul, Obcioara, Virful- arulur, DealulCalugarulur, Palmesul (1253 m.),
Prislopul, Hasca, Colacelul, Cor-
hana, Piciorul-Ortoaier, DealulCozanestilor, al-Gogosenilor, al-
muntiI, acer codri nestrabatuti

de brad, molift i tisa, ail fost
Mate si in mare parte desfiintate fr mila.. Tisa nu se mar
gaseste. Ea a fost intrebuintata
la cue pentru acoperit case cu
dranita.
Mosia e razaseascri. Suprafata
teritoriala a comuneI e de 10248
hect., din cad 2845 hect. finat.

Niel un fel de cultura nu se
face aci; de altmintrell n'are timp
aci sa se coaca. Locuitorir se
tefan-
dicat si dus, spre a fi judecat

de divan si Mitropolit, la Suceava. Incarcat de fel de fel de
blanurr, intl. in Suceava, unde
cer carora le acordase ospita-
Moldover, dar la Varna., (cel mar

vechiti sat din cite sunt in imprejurimi unde se crede ca se vmumarfurile venite din Aria
litate, reusesc nu numaI sa-1
deal si Ungaria), se opri cu ostirea, neputind inainta, de oare-
pensd, if darui tot locul si

durile cunoscute numal luI
ast-fel se infiinta razdsia Dor-
ce drumul inainte nu era de

cit o carare ingusta i foarte
nepracticabila. Ad, la Varna,
tefan-Voda puse un stilp, ce
se vede si asta-d. Pe atuncr in
Cimpulung nu &ail
de ell
dite-va case si de acolo spre

Dorna cale de o zi nu maI in-
www.dacoromanica.ro
indreptateasca catre Voda, ci
it prezentara ca pe un mare
bine-facator. Vocia drept recom-
neI.
Hrisovul lur
tefan-Vocla se
'Asti% pdna la rapirea Bucovine, de chid nu se stie ce s'a

lur Gheorfacut. Cer trel fi!
ghita intemdara : Gheorghe, satul Gheorghiteni de peste Bis-
DORNA
trita, Ionitd, poreclit Tdritd. si

Ciocirlan, infiintd. satul Gura
Negrei; lar Grigore ramase in
Urmard judecAti peste judecdti.

Multi dintre rAzdsi ad pierit in
inchisorile Iasului.
locul tAtine-sai si se deda cu
Ast-fel se petrec lucrurile pAn

pe timpullui Mihail Sturdza, care
fiind frte cutezAtor.

Acesta de mic era rusinos, nu
la judecatA se hotdreste ca
indrAznea sA se ducd. pe la po-
sA-si rdscumpere mosia de
mene, dar pindea pe eel' de
la Bals pe pretul de 12000 galbenl, plAtiti in trei cisturi si

cu conditiunea cd, de nu vor fi
seama luI si le fura colacii, numiti cozani. Oamenii il poreclird

atunci Gri gore Cozan . Cozan,
urmdrit pentru tilhdrille lui, fuge
pe cea d'intiid plutd. pe Bistrit
cu familia sa i scoboard. la
Cruce, sat desalicat de el ; iar
urmasii- sdf, dupd un timp oarecare vin si pun inceputul satulul
Cozdnesti.
DORNA
196
in stare sl pateascd la
timp,
Bals sd-si la mosia i sd. le
inapoeze banif ce va fi primit,
puind a sa stdpinire pe aceste

sate, sub pricinuire el se afla
o domenie cuvenitd TArel, Domnul Ipsilante a fAcut-o danie
; mal pe urnad aceastd
fiului
mosie, prin deosebite tocmele,

ad trecut cu pret de 80000 bel
in stdpinirea farniliei Blsesti,
care, sub toate ocirmuirile ce
s'ad petrecut in Moldova, in

curgere de 30 ani, ad cerut in
puse sA le dea 4000 galbeni,

insd cu conditie ca, ddruindu-
zadar stApinirea ei, din pricina

statornicei impotriviff a locuitorilor acelor pdrti, care bizuindu-se Inteo stdpinire necurmatd
de multe veacurl i in pozitia
lor prin munti i potece nestrAbAtute s'ad tinut in stdpinirea
proprietAtii lor ; lar in datl dupd
se infiinteazA cloud comun e : Dorn a-Vatra, din colo, i Dorna-Gura-
le aceastA sumA, Mdria-Sa sd aibd
numirea Do mnului, fratii Bdlsesti
dreptul a esploata, fAr niel o
ad cerut Intrebuintarea puterei
Negrei dincoace. Mai tirzid, inmultindu-se locuitoriT, prin deslipire, se formeazd com. arulDorniI, din care nu sunt de &it
plata, ori-ce mind ar gdsi pe
inarmate pentru a scoate din stapinire pe aceste 3000 suflete si tot

cu acest prilej el ad pus inaintea
Domoului ca sl primeascd acele
cite-va zed de anI de chid se
De voe, de nevoe, se impdcard
desfdcu comuna Neagra-Sarului.
Dornenil. Pe timpul revolutiei de

la 1848, Vodd Sturza fu invino-
La 1776, din vechea Dora,
Ast-fel din vechia rdzdsie sunt

acum patru comune mad. DornaVatrasi ale noastre: Dorna: arul
Neagra, a cdror populatie a

sporit mult prin refugiarea aci
a multor Romini din Ardeal
Bucovina.
NesupArati de nimeni, stdpi-
nird rAzdsil mosia pang pe la

180o, cind Dornenii revoltati
contra unor Evrei, ucid, in circiuma satului de la Gura-Negrei,
pe 9 dintre ei. Dap' in judecatd, Vodd Alex. Ipsilante le

ceru uricele mosiilor lor, pe cad
invi novAtitii neavindu-le, Vodd.
le confiscd mosia i, prin hrisovul
dobtridd.. Plaird. o ratA,

dar chid fu la a doua nu mai
av irA Dornenii de unde face
fArd.
banii. VodA Ii chemd si le pro-
mosie, sd-I se dea locuri pentru

instalat fabricI si tot combusti-
bilul de care ar avea nevoe.
vdtit intre altele, cd, sub pre-
textul de a ajuta pe Dorneni,

clutd. a pune mina pe mosia
lor. Silit fiind, M. Sturdza,
rupe actul de invoiald ce avea
de la Dorneni si partizaniisli publicardurmdtoarea indreptAtire
Art. 23.
Despre pricina
Dornei.
La clevetirea despre rdsluire
de acturi insemnAtoare din rele,
piritorir pomenesc de pricina

Dornel. Pentru a se incredinta
cine-va de adevdr, nu are de
cut a lua seama la imprejurdrile atingAtoare de aceastd. pri-
din August 1800, o fdcu danie
mosiI cu pret de 6000 galbeni;

msA Domnul ad -depArtat o a-
semenea propozitie, avind in

vedere neputinta in cari s'ad
aflat toate ocirmuirile de mal
nainte, de a dezbrAca 3000 suflete in favorul unei singure
familii, precum
i pribegirea
acelor 3000 suflete in Bucovina,
care se afld pe marginea acestef
proprietAti. In urmare dar, Indl-
timea sa ad rindult prin cererea ambelor pdrti o comisie,

indemnind pe rAzdsi
alege
vechill i toatd aceastA gilcevire
care se lAntue de 30 ani, s'ad

curmat printr'o invoke cu bund
primire, in puterea cAreia 12000
de galbeni se dd familie Wisest', de cAtre locuitorii Dornii,
fiului sdd. (Hrisovul e in stdpini-
Satele Dornii in muntil Car-
rea preotului Gh. Ortoan din
pati sunt locuite mai bine de
Dorna, impreund cu toateactele
trei mil suflete, car.' din vreme
rdzAsier).
nepovestitA bucurindu-se in pace
aceastd alcdtuire, Meta locuitori

ne-avind de unde pldti cea
Dupd Ipsilante, mosia trecu

prin vre o trei mini pana ce incdpu in acele ale familiei Bals.
de aceastd proprietate, ad fost
vadea la implinirea ei in sumd
dezbrdcati de dinsa de cdtre
de 4000 de galbeni, Domnul

ad plAtit spre inlesnirea until
Domnul Const. Ipsilante la i800,
www.dacoromanica.ro
pentru ca sA fie stinsA ori-ce

pretentie in sarcina lor. Dupd
DORNA
norod nenorocit aceasta suma

de la sine, fara vre-o dobinda
$i in singurul scop a slobozenieT
lor. Din aceasta suma, care s'a

numarat fratilor Balsestf, Domnul, pana in ceasul acesta are
a primi peste 2000 de galbenT de
la rAzasT.
In socoteala celor 2000 galbenT despre care se spune ca

Domnul f-a primit de la razasi,
Voda a luat peste woo de plute
din cel mal ales lemn.
Pentru ultima rata de 4000
DORNETI
197
este stramosul filologuluT nostru
movilk precum si altele ce se
d. B. P. Hasdeu, si testamentul sati a fost daruit Archi-
va.d, foarte dese, pe d'asupra
catre dom-
tante neregulate, se. zice ca ar

fi facute din timpurile vechT,
servind pe atuncT ca puncte de
observatie, pentru a se putea da
veT
StatuluT
de
nia-sa.
La 1803, Dorna-Sarul si Paltinisul, a Domnului Alexandru

Ipsilante, avea 175 huir, platind
3184 leT bir pe an.
Inteo anafora din 1813, 'unie 22, intarita de Scarlat Calimah, la 1 Octombrie, in pricina mosief Dorna de la munte
cu Lugofatul Const. Bals, se
galbenT, razasil vindura, luT Conachi, Dealul-Omuluf, munte
aduce ca dovada o carte de
care acum face parte din tru-
In comunele Dorna, pe la
pul mosieT Brosteni.

Imparteala mosid intre razasT
1863, se aflaii peste 8o TurcT,

carI se ocupall cu exploatarea
padurilor. Acestia erall stapinT
pe avutul si 1/reata Dornenilor.
s'a facut de inginerul francez

Chefneux.
Constan tin
la loan Necolae-Voda.
podiselor acesteT comune, la dis-
de stire locuitorilor de prin sate,

despre apropierea barbarilor navalitorr in tara, carT de multe
orr se ridicaii spre Hirlda i

Suceava, capitala Tara. StrajeriT
de pe ele, la asemene intimplarr,
aprindeaii somoioace de fin care
le legaii in virful prajinelor, si

lumina foculuT comunica de la
o movill la alta; la acest semn,
locuitoriT paraseail satele si se
ascundeati prin padurf, iar osteniT MoldovenT plecati in frunte
cu Domnul lor de la Suceava,
erban (in lupta

Cu Ghica), respins fiind de l'a-
Ispravnicul de pe atuncT, N.
intru intimpinar.ea navalitori-
Canta, primind mal multe jalbe
lor.
tarT, trece in Ardeal, de unde,
de la razasT de modul cum if

trateaza Turcif carT le stricall
bunele moravurT, a staruit la
BucurestI si cu putere Domneasca a venit sa-T scoata. din
cu moartea lurRacoczi, care cade
in batalla de la Sibiii (22 Maiii

1660), prerzind sprijinul sail din
Transilvania, ese din Ardeal cu
800 amen!, lefegif tot inteales
... 0... a luat poteca peste muntl
DorneI (arul-).
VezT
Sarul-
Dorna.
Dorneni, maa/a, in partea de
Dorna.
E. a satuluT Ghilavesti, jud. Te-
pe la Dorna si a esit pe la Cimpulung.
El cherna pe totT Turcif la

astava unde era compania de
dorobant1 si post vamal, sub
cuela, com. Gliceana. Se numeste ast-fel pentru ca locuitoril el sunt venitT din Dorna.
Inca din a doua domnie a
pretext ca voeste sa-T rafuiasca
Nicolae Mavrocordat in
Moldova (1711 1716), Nemtii
si sa le scoata datoriile de pe
incep, operatia ce deveni mal

tirziil atit de fatall MoldoveT,
pun mina pe el, t leaga si astfel incatusatT if dusera la Fdl-
a inaintarir pajurilor imparatestI
ticeni.
luT
asupra hotarelor turcestT, rasluind o parte din Moldova pe

la granita Dorna. Nicolae Mavrocordat protesteaza cu energie contra incalcarilor Austria
la oamenT. StrinsT acolo, soldatiT
Pentru a scapa razasiT de
OrbiculuT de alta. Se margineste
datoria ce ayea catre dinsiT,

ati dat orindele din Dorna pe
la S.-V. cu satul Podoleni, la
opt anr, carT banT s'ati dat Tur-
com. Costisa), la N.-E. cu Orbicul, de care se desparte prin

dealurile cu acelasT nume. Se
maT numeste si Durnesti.
cilor.
si o sileste la sfirsit sa se retraga, amenintind-o cu razboiri

din partea TurcieT.
Dorna, punct vamal de trecere
Lupascu Hijda9, din 1732, No-
de la Dorna-Gura-Negra, din
jud. Suceava, in Dorna-Vatra din
Bucovina.
embrie in 7, se lasa in muntl

satul Buneni si o parte din
Dornei (Movila-), movi/ei, pe
Prin testamentul luT Gheorghe
Dorna, fiuluT saii Nicolae.

Gheorghe Lupascu Hijdaii,
Dorneti, sat, in com. Podoleni,

pl. Bistrita, jud. Neamtu. E asezat in unghiul vaeT piriuluT
Plopesti, intre podisele Negritestilor de o parte si dealurile
podisul LungeT, jud. Iasi, pl.

Bahluiul, com. Belcesti. Aceasta
www.dacoromanica.ro
S.-E. cu satul Zberesti-d.-s. (din
In sat se
afla.:
2 morT ; 2
rotarT si i fferar.

300 de capete.
DORNETI
DOROBANTUL
198
Dorneti, deal, jud. Neamtu, si-
pre S.-E comuner, sunt sadite
kil. spre N.-V. de catunul de
tuat intre satul Cu acelasr nume

si Zberesti-d,- s. Se detaseazd
din ramura dealurilor Orbiculur,
pe teritoriul comunei Podoleni,
pl. Bistrita.
viile statulur carr produc vinurr
resedinta, Carol I, pe valea Mangalia-Dere, fiind inchis la V. de
Donicioaei (lazul-), lar, in su-
bune si ocupa o tntindere de

305 hect. si 500 arir. Ele aa
fost date in embatic si apor rescumparate de locuitorr.
Populatia este de 280 familir,
saa 1289 suflete, din. carr 234
prafata. de 4 hect. 30 arir, pe
contribuabilr.
teritoriul satulur Dumeni, com.

Cordareni, pl. Prutul-d.-s., jud.
Dorohoia.
Numrul vitelor din comuna

este de 3717 capete, din carr :
219 car, 810 vite cornute mari,
2273 vite cornute miel si 415
Dorobanti, sat, in partea de S.
porcr.
Budgetul comu neT este de ler
8294,39 la veniturr si de ler
a com. Costesti, pl. Tirgul, jud.

Botosani, pe valea Sicna. Este
infiintat la 1870, pe mosia statulur Nicseni, cu non' impro-
6615,47 la cheituelr.
dealul Bilarlar si la S. de dealui Paspala-Bair, cu virful sal

Paspala-Iuc (137 m.).
Sqprafata sa este de 7094

hect., dintre care 184 hectare
sunt ocupate de catre gradinr
si de vatra satulur; lar restul
este acoperit cu finete si cultivat.
Populatiunea sa e compusa
din Rominr, Turcr si Bulgarr,
'lusa maioritatea este formata
de Rominr. Sunt 158 familii,
saa 663 suflete. Unir Romini
prietaritr. Are o populatie de
29 elevT ;
si-aa cladit casele afara din sat,

mar spre S. si aii format a-
169 familir, sal' 638 suflete; I

scoal mixta, conclusa' de 1 in-
Are o scoall, frecuentaa de

o biserica., deservia
de 2 preotr .si un cintaret. Pe
apa Calmtuiului este o moard
cu timpul se mal-este.
vatator, plata de stat si frecu-
de macin at.
entata de 37 baretr ; o &duma.

Vite sunt : 230 bor si vacT,
52 cal', 475 o!, 160 mascurr.
Stupi cu albine, 89.
Sunt 2 comerciantr si 3 meseriasT in sat.
Comunicatia se face la N. cu
com. Cringeni si Vodd-Carol la
S., lar la S.-V. cu Mindra, pe sosele vecinale.
Pe dealurile dimprejurul co.
muri comunale pleaca multe,

care la rindul ion se mal impart in diferite ramurr ducind
muner sunt o miltime de ma-
colo un cuartier aparte, care

Dru-
pe la
satele invecinate : Caro] I, Pazarli, Ghelingec, ChiorCesme, Tortoman, Docuzol si

altele.
gurr, ale cdror numirr 41 gasesc
Dorobanti, cettun, al com. Breaza, jud. Buzali ; are 170 locuitorl si 37 case.
toate explicatiile in legendele
Dorobantul, deal, numit si dea-
culese din gura locuitorilor ; astfel este: Magura-Taner, in alta de

15/50, Tarabega si Magura-lur-
lul.lur-Rafael, in cola. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-
Dorobantilor (Valea-), vale,
Searpe inalta de lo m. cu 40
jud. Prahova, com. Teisani, plalul Teleajenul.
m. ocolul. Aceste magurr sunt

insirate in directiunea spre Dunare.
Dorobantul, com. rur., in jud.

Teleorman, pl. Calmatuiulur, pe
Valea-Calmatuiulur.
Comuna Dorobantul e situata

numar in vale, inconjurata de
toate panile de dealurr si stra-
Satul Dorobantul este unul

din cele mar vechT. Se vede
mentionat prin diferite hrisoave
si documente. Pana la anul 1836
a tinut de judetul Olt, facind

parte din pl. Margine!. In no-
batuta de pirtul Calmatuiulur.

Suprafata comuner, cu a mosier de pe dinsa, a statulur, este
de 3465 hect. Locuitorir improprietritr sunt in mimar de 649
menclatura com., subt domnia

lur Constantin Mavrocordat ca
si mar in urma, 11 gasim trecut
subt numirea de Dorobanti.
pe 1008 hect.; padurea de pe

mosia statulur are o intindere
de 500 hect.
Dorobantul (Bilarlar), sat, in
Pe dealul numit Ciocirlia, des-
dinti.
Dorobantul, mofie a statulur, in

judetul Teleorman, plasa Calmatuiul. Facea parte din averile mitnastirestr si tinea de mdnastirea Clocociovul. Din corpul
acester mosir s'a vindut, inainte
de 1880, o mare parte, pe care
s'a format comuna Voda-Carol.
Restul mosier inca este destinat
a fi vindut in loturl locuitorilor.
Dorobantul, adure a statulur,

situata pe mosia cu acelasr nu me,
jud. Teleorman.
jud. si pl. Constanta, cat. com.
Dorobantul, un cot al Siretulut,
Carol I. E situat in partea de

V. a plaser si a comuner, la 4
din dreptul satulur Barbosi, din
www.dacoromanica.ro
jud. Covurluia, unde a fost un
DOROBANTUL
pichet, cind tarile erail
199
sepa_
rate.
stapinesc 25 hectare, lar pro-
de satenl, de cirdurl de turme
prietarul, d-1 Cuza, stapine$te
si de hergheliI.
250 hect.
Dorobaniul, plritI, in comuna

rurala Busul, plasa Dumbrava,
judetul Mehedinti.
Dorobantul, vale, in com. rur.

Busul, pl. Dumbrava, jud. Me-
Aducerea Tatarilor in 1675
Are o populatie de ro fasati
suflete.
Dorohoiana, vale, pe mosia ertdriceni, plasa Cosula, jud. Dorohoiti.
hedinti.
Dorobantului (Crucea-), poian4, in padurea Ratesti, din comuna Rate$ti, jud. Buzdti.
Dorohoianul, deal, pe mosia

endriceni, comuna endriceni,
plasa Co$ula, jud. Dorohoiti.
luat numele de la o cruce ce Dorohoiul, jua'ef.

se afta. acolo.
Dorobantului (Izvorul-), izvor,

In com. Patirlage, jud.
;
incepe de sub muntele VirfulVid $i se scurge in Virful-Muscelului.
Dorobantului (Valea-), vale, in

jud. Vlasca, pe proprietatea Calineasca. I$I vars1 apele in rlul
Calni$tea.
Dorobinteti. VezI Condrea sal

Fotache, jud. Prahova.
DOROHOIUL (JUDED
Istoricul. Acest judet are un

istoric mal interesant de cit al
altora, pentru multele nenorocid ce ati suferit in toata a luI
intindere, la deosebite epoce ;
pentru prefacerile dese in hotarele i intinderea sa, chiar in
timpurile mar noud.
In privinta suferintelor sale
de Dimitrie Cantacuzino-Voda,
spre a se putea apara de PetriceIco-Vodd, care venea cu

trupe Polone spre a-1 detrona ;
TatariT
dedat la pradare
uciderI, aducind marI nenorocirI in multe pArtI ale tara; dar
mal cu deosebire in jud. Doroholli, lasind dupa a multe

silite$i pustiirI.
In privinta prefacerilor de
hotare $i intindere, se citeaz
mal cu deosebire :
Luarea Cetata Hotinuld sub

stapinirea Turcilor, sub pretext
de a le servi de aparare contra Polonilor i Rusilor, asezind in ea mare garnizoana cu

un pasa, pe la 1713, in timpul
domnia luI Nicolar Mavrocordat, cind se rasluira multe sate
se pot cita : Intrarea Polonilor

condusI de Hatmanul Camenski la 1509, carl aprind satele $i tirgurile; prada i omoara pana la Botosani, spre a-sT
$i mo$1I din prejur, formind Raiaua-HotinuluI.
rdzbuna
tre Galiia
de navalirea facuta
Luarea Bucovina sub stapinirea Anstriacilor, pretextind

inlesnirea comunicatier lor, dini
Transilvania, in
de MoldovenI in Polonia, sub
baza tractatuld din 7 Mala 1777,
Dorobfintia, numire, ce poart
Bogdan- tefan-Voda, care a fost
partea despre N. a satului Birla,

jud. Teleortnan. Aceasta numire
plin de minie contra RegeluI
conform Conventia din 1775

Aprilie 25, format de Imparateasa Maria Tereza Cu Sultanul Abdul-Hamid $i pusa in
dateaza de pe timpul domnieI

luI
pentru ca a refuzat sa-1 dea de

sotie pe sora sa Elisabeta.
Navalirea Tatarilor sub Bet-
aplicare de facto la 2 Iunie
Gherei-Sultan, in multime de
ceambururI la 1510 II 1513, carI
Enzenberg, fcmnd serbarea orna-
prada i jefuesc, omoara si ro-
giala. ApoI la 12 Oct. 1777, se
bese, aprind sate si tirgurT, pana
raslui din jud. Suceva partea
din sus de tirgul Dorohoiti.
principala ; jud. Cernautuld tot ;
din jud. Hertel mare parte si

din judetul Dorohoiti o latina
Doroftelii, sat, face parte din
Venirea Tatarilor de la Crim,

sub Calga-Sultan, la 1650, spre
a pedepsi pe Vasile Lupu-Voda;
el trecura prin : Iasi,
comuna Vultureni, pl. Berheciti,
Botosani, Dorohoiti, Suceava,
jud. Tecuciii. E situat pe valea

Melescanilor, la o distanta de 2
Cernauti $i Hotin ; aprind si

distrug tot ce intimpina ; prada
jefuesc ; omoara i robesc,
fara distingere de clasa, etate
sex, lasind pustiul in urma
lor, golind cimpurile i satele
Dorocioaia, dmpie, jud. Vilcea

(Vezt Daroaia).
Doroftea, munte, din vira Oitujud. Bacan, pl. Trotu$ul,

situatspre N. V. de satul Hirja.
kil.
j goo m. de Vultureni $i
la E. comuna.
Teritoriul satulur este de 275
hect. Locuitorir, fostT claca$I,
www.dacoromanica.ro
1777, de Generalul Baron-de-
parte.
Luarea Basarabia sub stapinirea Rusilor, sub pretextul

despagubird de razboiul urmat
in baza tractatuld dintre Rusia
Turcia, facut la Bucuresti in
16 Maja 1813, cind se produsera larasT prefacerT. Luarile
aratate, ce facura ca unele judete
DOROHOIUL (JUDET)
200
DOROHOIUL (JUDET)
sa devina miel i foarte neregulate, provocar, prin aplicarea Regulamentulur Organic la
cani, Miculinti, Crasnaleuca, Ghireni-Curt, Mitocul, Livenil-Mitropoliel,

Manoleasa,
1832, a se face nou arondi-
Hriteni i Boldisorul, unde cu

jud. Botosani face colt.
Despre jud. Botosani, prin
linia incepatoare de la Prut de
pe mosiea Boldisorul, la pe ho-
sare a judetelor Moldover; cind

jud. Dorohoiii fiind futre jud.
HirluluI i jud. Hertel, acest
de pe urmA, gasindu-se de tot

mic, dup luarea Bucovinei, se
lipi ctra jud. Dorohoiti ;
tarul mosielor Volovatul si Borolea, trece piriul Baseului la H5.-
intindea
nesti, apoI pe hotarul acestuia
mult in jos, de cuprindea i t'irgul Stefnesti, se raslui o parte
si al VIAsinestilor, pana. la Plo-
din el, ce se lipi la jud.

din care apoI se forma
jud. Botosani, ce nu exista,
rul mosielor: Borzesti, TAutesii,
desfiintindu-se ast-fel judetele

HirluluI i HerteI, de data cu
al Cirligaturer.
Mataenilor, Ditnchenitor, Gaurencir, PopeniI-Virnav, Braestir

catr5 Bucecea, apoI malul Sire-
Limite. Teritoriul este margina cu Bucovina, Basarabia

cu jud. Botosani. Desliar-
tuluI si pe hotarul Ib5.nestilor,
tirea luI de limitrofele ar5.tate se face: Despre Bucovina,

incepind de de-asupra AdincateI s'a MitoculuI-Dragomirna,
dujeni s't se urca la deal pe la

Adincata la Mitocil-Dragomirna, avind pe aceasta lature, din
acesta fiind - c
se
peni-Jianul ;
de acolo pe hota-
si Vladeni, pe rnalul Jijia, ce o

trece la Calugareni ; la hotarul
Ion Asenilor, Virful-Cimpulur, tre-
ce Vahea-Sucevei, apila la Bur-
unde face colt cu jud. Boto-
jud. Botosani mosiele : MovilaRupt5., Brateni, Epureni, Din-
sani ; je zarca dealuluI pe san-
geni, Ungureni, CAlugareni, Cos-
tul anume fcut si la vale pe

costise pana in malul SiretuluI
la Verpolea, de unde apuc pe
cursul lui in jos Ora la Talpa,
unde este vArsatura Molnitar,
cu care formeaza un cot mare
Bucovina, in trupul MoldoveI;
de acolo pe malul Molnitel In
sus la Mihaileni, o afaturea cu
testi, Cotirgaci, Pitulasani, Bucecea si Burdujeni.

Teritorul, dup. prefacerile
suferite, ajunse a fi in form
acest erg; trece pe tina :
Si-
Sueni, Mihoreni, padurea

Buda, %mil pe coarna dealuluI
pana la Lucavita, pe santul ce

este anume fAcut, de unde d
in cursul Mamornita si pe
cu totul neregulata, care nu

se poate asemAna cu niel o
figura bine determinat, avind
unja cea mal lung de la Ma-
mornita la Bold, si cea mal

scurta de la Bagiura la PodulStamatei.
De si acest jud. se af1 in

partea cea mal de sus a Mol-
prtit, la 1872, in 181 proprietatI particulare marI ; 32 miel
si 30 ale Statula
Din toata intinderea arAtat,
28644 hect. sunt ale statuluI;

71610 hect. ale locuitorilor fostI
clacasr; lar restul al particularilor.

Dupa intrebuintare su nt: 85932
hect. pmint de cultura ; 71610

hect. finate ; 85932 hect. imas ;
214 hect. 83 arif vie ; 4296 hect.
6o arir gradinI; 39338 hect.
95 arif pAdure ; iar restul saraturI, ripi i drumuri.
Din acest pamint se cultiva
o treime ne cultivate sunt aproape dota treimI i acoperite

cu padure este a 8-a parte
Orografia. Suprafata jud. se
Imparte in regiunea cimpeanA,
cu
care cuprin 'e plasile
Prutul-d.-j. in totalitate ; iar pl.
Cosula cu Prutul-d.-s. in parte;
regiunea padurealia ce cuprinde plasile Berhometele cu

Herta mal in totalitate; iar plasile : Cosula cu Prutul-d.-s. in
parte.
Deedurile. Ele sunt continuarea i ratnificarea In triare parte
a acelor ce vin din Bucovina,

carI de la poalete Carpatilor
purcedi id in coame, apuc spre
cimpiI, si dupa o intindere
mult saa mal putin lunga, se

desfac in sirurI. Acestea, trecind
cimpil Bucovinel, filtra in Rominia, se intind in acest judet

intre riurite Prutul, Siretul si Su-
muntoasa a Carpatilor Buco-
ceava, avind intrarea pe la Mitocul-Dragomirna si pe la Mihoreni. Sirul ce se introduce pe
matca acestuI 0411 pina la yaz--
vind, a cAror rarnuri se pre-
la Mitocul-Dragomirna,
satura tul In Prut. Despre Ba-
lungesc In sirurI deluroase, totusI este bulla i favorabilA

agricultura si viticultura.
nua directia in jos, intre Siret

Suceava, mal mult pe laturca dreapt a Siretultii. Sirul
Intinderea. Teritoriul judetulur este de 210850 fald, sati

301979 hect. si 37 ariI; saft
urmeaza in aceeas inAltime pana
sarabia, prin cursul PrutuluI Incepind de la Cotul-SanihAuluI,
unde face colt cu Bucovina

in jos pe marginea mosiilor :
Molnita, Piliputi, Oroftiana,
Hudesti, Darabani, Teioasa, PAItinisul, Ivancauti, Radauti, Mior-
doveI,
aproape de
regiunea
596720 pogoane.
Teritoriul acesta se atta im-
www.dacoromanica.ro
conti-
ce se introduce pe la Mihoreni,
la Culiceni, de unde se ramifica
spre Siret si Prut. Ramuradin directia Siretultif trece pe de asu-
DOROHOIUL (JUDET)
201
DOROHMUL (JUDET)
pra TirnauceT, pe la Dersca, Lozna, Ionaseni, pana la Goroveit,
ductille agricole i formeaza

iazuri cu pestI si 1-ad. Cele
avind pe partea sa dreapta sesul Siretului ; de acolo se desparte in doi elud, din care unul
mal principale sunt : Valea-CaluluT, Valea-Mare, Valea-Buha-
continua catre Siret pe de asupra Prastestilor; lar altul pe

de asupra Braestilor catre Ji-
drigal, Valea-Volovatului si Valea-Ghireni.

Din tre ,esurile rlurilor si ale pi-
jia. Ramura din directia Prutului trece pe la : Tirnauca

Herta, Ibanestii Cristesti i Damileni, de unde se desface in
raielor, ce curg pe teritoriul a-
sarabia in acest judet, pana la

satul Boldisor, de unde trece
pe marginea jud. Botosani si
cestui judet, mal principale sunt :
In jos parcura laturea %Arel pana
esul Pru t ului n umal de p e partea
dincolo de Galati, varsindu se

in Dunre, catre Reni.
Siretul, numit din vechime
Halup, de Ptolometi Je rasos
de Amial Gerasus; de Const.
doul culmT, din carT : una mer-
ge pe linga Prut, pe la Orofteana, Hudesti, Concesti si PMtinis ;
lar una merge pe Jijiea
pe la Suharaii, Liveni,
Cor-
laten' i Vladeni, in jos. Din
culmea de pe linga Prut, de la

Concesti
si de la Paltinis, se
desparte culmile dintre piraiele :

Baseul, Podiga, Bodeasa i Voovatul, carT merg in jos cam paralel cu Prutul pana la Boldisor ;
ad curmindu-se, Jasa libera tre-
iuluT, Valea-IbA.neseT, Valea-Po-
dreapta a riului, cu aspect indintator si teren fertil, din loc

In loe precurmat de poalele
unor dealurI pana la marginea
apeI i cu frumoasele sale lunci
cu plopT, rdchiti i lozie.
esul-Siretulur, pe ambele maluri ale riuluT, este frumos si cu
destul fertilitate. est.11 Jijiei pe
ambele laturi ale fiuluT, are destul intindere ; e mai frumos de
ett al Siretului i destul de
esul BaseuluT, maT resfertil.
trIn s, este renumit prin bun.tatea
apoT, de la
malul sting continua in Basa-
flnetelor si a productiunei gri-
rabia pana catre Nistru. Aceasta
curmatura are, pe ambele ma-
Pdcluri sunt multe si cu variate esente de arbori :
lurl ale dula, stina de platel.

granitoasa, ce formeaza baza
Cele mal principale sunt : Acelea ce acoper dealurile de la Mi-
dealuluT.
horeni pana la Herta
Dintre toate aceste dealurT, se

malta mal pre sus piscurile : Magura, de ling5. IbAnesti ; Lipovanul, de litiga Adincata ; Gea-
teana ; acele ce acoper dealurile

despre Prut pe la Damileni, Comanesti, Suhardii, Hudesti
Contesti. Acele ce acoper dealurile dintre Siret i Jijia, de
pe Tureatca, Piriul-Negru, Dersca, Virful-CimpuluI, Lozna, Io-
cerea PrutuluT,
manul, de pe Bordea si Urlea

de pe Darabani, pe cari sunt
puse piramidele geodezice.
Movilele sunt mal mult ridicaturI facute prin munca omu-
lui la deosebite epoce, cu diferite destinatii ; sunt de diferite marimi si se afla in diferite
locuri. Mal principale in acest
judet sunt : Despina de pe Suharati, Frincul i Ursul de pe
tubeieni.
Vdile existente intre diferitele culmI de dealurI, sunt adincaturT intinse prin care
cursul piraTele ; inavutesc pro-
ului.
i Orof-
naseni, partea despre Siret

despre Hiliseul, Pomirla, Buhaiul, endriceni, Cobila, Saucenita, Vaculesti, Goroveiul i Braesti partea despre Jijia. Pe Ruga
acestea mal sunt pe diferite

mosiI multe rediurT i dealuri;
multe lunci i dumbravI la se-
Piretos, lar de Const. Porfirogenitul Broutos ; izvoreste din Carpatif Galitiel Ruga tirgul Vascauti ; intra in Rominia pe la CotulBoianuluT, face prin curgerea luI
hotarul dintre Rominia i Ba-
Porfirogenitul Siretros ; izvoreste din Carpatii Bucoviner,

linga satul Pursucheiti ; intra in
Rominia pe la Vespolea, trece
prin o parte a judetuld, pana

ce, linga Hantescul-din-Deal, in-
tra In jud. Botosani, apa curge

in jos pana din sus de Galati,
unde, la BArbosi, se varsa in
Dunare. De si acest riti este
mar mic de cit Prutul, dar ar
putea fi navigabil daca i s'ar
regula cursul dupa trebuinta.
Tijia izvoreste din padurea
mosia Hiliseul-Curt, curge In
Iezer si trece prin el, formind
un curent ce se poate remarca,
fiind destul de vizibil ; apoi esind curge mal prin mijlocul ju-
detula pana la Plopeni-Jianu,

de unde intra in jud. Botosani
si curge In jos, pastrindu-sI cursul cam paralel cu Prutul, pana
ce da in jud. Falciuld la Scoposeni, unde se varsa In Prut.

Acest riti, de si une-orT este
foarte redus in timpurr secetoase, are un ses fertil, car e
da minunate finate.
Baseul, pida, izvoreste din
pad,trea de pe Cristinesti, com.
Ibanesti, pl. Prutul-de-Sus, se
sud si pe malurile Prutula si
scurge in jos pe la Hudesti,
ale Siretului.
Cele mai principale ape, dupa
marime, sunt: Prutul, numit de
Ptolometi Herasus, de Herodot
Havirna,
tiubeieni, Vlasinesti
pana la Hanesti, de unde intra

In jud. Botosani, urmindu-0 cur-
sal pana ce se varsa In Jijia,

26
89823. Mangle Mctionar Geograitc.
www.dacoromanica.ro
202
DOROHOIUL (JUDET)
la Ostopceni, jud. Botosani. De

si nu este mare, dar este repede
in tot-d'a-una; formeaza, in cursul sld, frumoase si marl iazurT,
cu pesa si racT.
IbAneasa, izvoreste din padurea de pe IbAnesti mal din sus
25 hect., 8o ar. intindere, cu
seuluT.
pestT, raer si chiscarT.
Hanul, Taz, pe mosia Hanesti ; de 214 hect., 82 ar. intindere, format pe cursul Ba-
de 22 hect., 25 ar. intindere,

pe cursul Podrigaf, cu pesti si
seuluT, cu pestI si rac/.
Li-
veni, Cordareni, Vorniceni, pana
peni-Jianul, de 71 hect., 61 ar.
se varsa in Jijia la Epureni,
intindere, format de cursul I-
jud. Botosani.
VolovAtul, incepe de sub sa-
baneseT, cu pestr, raer si chis-
tul Paltinis, curge in jos peste
carT.
Al-MisolineT, Taz, pe mosia Ta50 ar.
maT multe mosil, formind bune
trasani, de 68 hect.,
iazurr pana se varsa. in Prut
intindere, format pe cursul Ba-
la Boldisor, laturea din jos.
seuluT, cu pestl si racT frumosT.

Al-BalicAT, Taz, pe mosiea Bra-
Podriga, izvoreste din poalele
padureT de pe Contesti, laturea despre Darabani, se scoboarl in jos pe la Mileanca si

DrAguseni pana ce se varsa in
esti, de 6o hect., 15 ar. intin-
Baseti, din sus de tirgul Saveni.

Bodeasa, isT are inceputul pe
mosia Putureni, din un hir-
Bosia, de 57 hect., 29 ar. intindere pe cursul Ibanesti cu
top ; curge peste cite-va mosii

in jos, pana se varsa in Base"
pe mosiea Sirbi.
Ghirenil, incepe de pe Miorcani de la Balta-Lata si se vars.
in Prut, pe Mitoc, in laturea din
jos a satuluT.
Molnita, izvoreste din padu-
rea de pe Mogosesti, se varsa
Siret pe mosia Talpa din

sus de sat, dupl ce a desemin
nat In o burla distantd hotarul

despre Bucovina.
Mamornita, incepe din padurea de pe Lucavita, se varsa

In Prut pe Cotul-Sinihaul, dup
ce a desemnat parte din hotarul despre Bucovina.

Cele maT principale ape sta-
Al-BorceT, Taz, pe Vladeni, de
S tubeTeni, de 315 hect., io ar.

intindere, format de cursul Ba-
Al-UrsuluT, Taz, pe mosia Plo-
de sat, curge in jos pe la
DOROHOIUL (JUDET)
dere, format pe cursul CiobaleT,
cu pesa si racT bunf.

VelnicerTul, Taz, pe Odaia-
Al-PodrigAT, Taz, pe Drgusani
racT.
Al-Mi I eancaT, Taz, pe Darabani,

pe Esanca.
Al-DraguleT, Taz, pe Ibaneasa
cu 21 hect., 9 ar. intindere,

avind pestI si raer.
So/u/. In acest judet, partea cimpeanA, in totalitate, este
de calitate burla si fertild, afarA
de putinele partI ce sunt maT

proaste, din cauza ponoarelor
si a saraturilor. In compozitia
pamintulul bln, pe Miga elementele organice, l'Ara ca partl
principale : nisipul si lutul ; iar
varul este asa de rar si in asa
pestr, racT si chiscarT.

Al-GhicaT, Taz, pe Havirna, de
mica cantitate ca maT niel se observa. Nisipul ori lutul nicdiurT
49 hect., 97 ar. intindere, pe
nu predomneste, dar intrA In
cursul BaseuluT, cu pestI si racT
compozitiune In diferite locurT,

cu felurite proportiunT ; de aceea
multT si frumosT.
Cal- Alb, Taz, pe Hadestil-
Mari, de 45 hect., 50 ar. intindere, pe cursul BaseuluT.

Flondora, iaz, pe Flondora
pe cursul VolovatuluT, cu pesti,
racT si chiscarT.
Al-TurculuT, Taz, pe Darabani
format pe cursul Iesanca.T.
Al-Racilor, Taz, pe Vorniceni
de 35 hect., 81 ar. intindere, pe
cursul IbaneseT, cu pestT, racT
si chiscari.
unele pAmtnturf sunt usoare, moT

si uscAcioase, aviad nisip In maT
mare citime; altele grele, vir-.
toase si umede, avind lut in
mal mate ciiime. PArtile slabe

se gAsesc pe culmile si parte
din coastele dealurilor, din valea SiretuluT despre cimp, a-
vind aicT table de nisip, aicT

de prund; pe regiunile pdduroase, golite in totul de codri,
numite chiar locurT pAdurene ;
lar partile cele sterile pe unele
bel/fi sunt urma-
toarele :
Dorohoiul (Iezerul): lac. (VezT
pe cursul VolovAtuluT,
Al-Falcienilor, Taz pe Corldteni,
miel locurT de pe malurile PrutuluT si ale SiretuluT, acoperite

in totul cu nisip, orT cu prund.
Aplicarea mareT maioritatT a
populatiunef, fiind la agricultura si viticultura, in care pa-
pe Putreda, cu pestI si raer.
mintul ocupa rol il principal,
Al-Axi n toad, Taz, pe ilu destiTMari, de 27 hect., 20 ar. in-
este natural ca cit se face maT

multa intrebuintare de dinsul,
cu ata devine mal cAutat si cu
atit pretul se urca. Asa acuma
atoare
sai1
acest cuvint).
MAnastireanul, faz, pe mosia
StubeTeni, de 315 hect. intindere; format pe cursul ptriuluT
Baseul, cu pestI si racT.
Roznovanul, faz, pe mosia
Al-CiolaculuT, Yaz, pe Addsdni,
tindere, pe ptriul Baseul, cu

racT si pesti.
www.dacoromanica.ro
DOROIIOIUL (JUDET)
pretul una flci loc de arat,

al celeT de finat este de 20
203
DOROHOIUL (JUDET)
aii inceput a spori ca repezi-
rasa bovina, s'a(' adus
60 ler posesia anuala si de 200
ciune lucrarea agriculturd in detrimentul cresterd vitelor. Cu asa
400 in proprietate ; a locuri-
mod agricultura lua o intins
vaci, soTurT alese si convenabile tare noastre, din vitera,

Olanda i Anglia, carI puse in
lor de pasunat (imas) este 12-25

leT in posesie i 18o 300 in
proprietate ; lar al loculuT cu
desvoltare, in cit azi ocupa locul
contact cu vechea rasa bucsana
india in productiunea acestuT

judet. Spre asigurarea folosin-
din localitate, a dat rezultate
padure in exploatare este de

200
300 leT falcea si care varia-
za in raport cu marimea, calitatea, esenta arborilor si a loca-
nata.
Clima este temperata. si O.natoasa. in general, dar inclinata
spre raceald, fiind-ca Carpatir
Bucovinei sunt la o mica distanta. Temperatura este adesea

variata, asa: vara se intimpld
caldurT une-orl pana la arsita,
dupa carT vine ploaia Cu fulgere i trasnete, aducind atita
raceal, c unele plante sufAr,
lar oameniT trebue sa recurga la
imbracamin te groasa. lama gerul
inghiata tot ; riurile si piraTele
devin un pod solid de trecere

a orf-ce greutatI. Seceta i sloata
sunt foarte ne regulate, inlocuindu-se pe neasteptate una pe alta.
Aceste reped schimbarT se observa. mal Cu seama de la imputi-
narea padurilor. Pe eh in orT-ce
an vintul Crivat, aduce sporirea raceld, pe ata vintul vestic aduce sporirea caldureT.
Productele ale acestul ju-
det sunt produsele mar multor ramurT ale economieT rus-
tice, intre carl mal principale

agricultura si cresterea vitelor, apoi horticultura si vinicultura,
apicultura, sericicultura, piscicultura, silvicultura si pietrariile.
td, buniI cultivatorT introduser

analizarT sistematice pentru seminte, araturT si ingralsarea locurilor stocite, intrebuintind unelte i masine agricole perfectionate.
Intre mariT proprietarT i cul-
tivatorT ce s'aii distins prin aplicarea i impulsia data la sistemu.1 mar rationabil de exploatare, se pot privi : Printul Alex.
Cost. Moruzzi pe Zvoristea ; Adam Haretu pe Vaculesti ; Ioan
Docan pe Dimacheni ; Const.

Terenti pe Broscauti ; N. V.
Pilat pe Miorcani si Hanesti ;
Alex. Vasescu pe Cotusca; An-
ton Goilav pe Havirna ; Mih.

Misolu pe Mileanca ; Iosif Uhrinovski pe Dersca i Vldsinesti.
Pe litiga acestea, improprietarirea clacasilor satenT, fAcut
bune. Pentru rasa ovina se aduse

berbed i I de Spania, Crimeia
si Transilvania, carT puse in con-
tact cu vechile rase locale: ligar, stogomane i turcane, au

dat frumoase solurT.
Pentru rasa cavalina ail adus
armasarT arabI i englejT ; Tepe
angleze, austriace si ruse, care

puse in contact cu vechea rasa.
locala ati dat soIurT cu bune
calitatT de tarje, de taIie i caracter, lesne deprinzatoare in
aplicarea ce li se face. Pentru
rasa porcin ajll adus gerT
scroafe, din Anglia, Polonia,
Ungaria si Rusia, soiurile cele
maT alese, carT puse in contact
ca rasa locali creata i bleagd,
ati dat exemplare minunate.
In anul 1890 aii fost vite in intreg judetul Dorohoiii : Vite marT
cornute 54200, oi 108036, capre
In baza legeT din 1864, spori

mult la dezvoltarea agricola, aplicindu-se mare parte dinteinsiT serios la lucrarea cimpurilor
409, cal 11133, porcI 24954.

Horticultura i Vinicultura.
Cele maT renumite vil i po-
lor.
Darabani, Dersca, Dimacheni,
Crefterea vitelor cam lasat
la o parte un sir de anI,
de-
cAzu din locul ce ocupa odinioara ; dar in timpurile maT

nota, inteligenta bunilor cultivatorT, ail redesteptat-o si i-ail
dat multa desvoltare prin buna
crestere i intretinerea animalelor i prin ameliorarea raselorPrintul A. C. Moruzzi, Gene-
Agricultura ce se cauta Cu
ralul Iordache Latescu Boldur,
destula grija in vechime, se fa.-
Logofatul Anastasie Basota, Pos-
cea in proportiune restrinsa,
telnicul Alecu Ventura, Stroici,

Misolu i Gherghel, mariT cultivatori Terenti, Goilav, Haretu, Uhrinovski i altiT, aj
pus staruinta i cheltuiala in
efectuarea ameliorard. Pentru
in terenurr alese pentru aceasta.

De la epoca lipseT ivita in unele
state ale EuropeT, devenind cerealele in preturl foaste urcate,
cultivatorli, ademenitT de cistig,
taurT
www.dacoromanica.ro
meturi sunt la: Braesti, Cotusca,

Doroholii, Hantesti, Hiliseti, Hudesti, Mihaileni, Mileanca, Mitoc,
Pomirla i Zvoristea.
Sericicultura. In anul ,88889, s'ati aflat In judet 7319 stupT

anume :
1121 in plasa Baseul,

1590 in plasa Berhometele,
597 in plasa Coula,
1416 in plasa Herta,

1522 in plasa Prutul-de-Jos,
1073 in plasa Prutul-de-Sus.
Productiunea mineralelor es-
te marginit numal in piatra,

grezia, calcarla, silicioasa
gipevasa, ce se gaseste in
diferite partY pe unele mosiT, dar mal principale sunt :
DOROI IO1UL (JUDET)
Cariera de pe Tirnauca, unde

marimea blocurilor sdn-
din
coase, se estrage piatra grezia

pentru constructiT si ornamentad, in diferite marimI. De asemenea o multime de bolovanT
de pIeatra calcarlc ce da bund

calitate
var.
si mare cantitate de
Cariera de pe Ivancauti, din

care odinioara se estrgea gips
In calme insemnata, bucati de
talla in diferite mrimT, pentru
ornamente si alte trebuinte la
cladirl.
Industria. Pe 1111g fabricile
de rachi (velnite) si de M-
ina (mod), maT sunt
miel* a-
teliere de : olrie, sapunarie,

luminrie, dubalarie, blandrie,
croitorie , ciubotarie , fferarie,
stolerie, etc. prin tirgurr ; iar
dulgheria, butnria, rotaria, cojocaria i fieraria prin sate ;

multe din femeT se ocupa si cu
tes.turi de tergare, pinzeturT
bune, sumane, itarT i briie
frumoase ; apoT Idicere i scoarte, alese dupa felurite modele.
D0110110IUL IJUDET)
204
Ramura tesaturilor din ur-
ma, in un timp incepu a lua

o frumoasa dezvoltare, prin stdruinta i aplicarea mal multor
proprietarese marT.
Fabricile mal principale
e-
una pentru papusoT, plus 2 pTe-
Velnita de pe Hudesti, cu in-
tre pentru zibruit.

Tot stabilimentul asa cum sa
gaseste asta-zT in starea lucratoare insumeazd un capital de
cdperile necesare de zid bine

fcute, masinaria de aburl sistematica, care poate produce
In 24 ore ettimea de spirt in
tal-le de 32 grade Wagner,
la temperatura de 14 gr. Rea-
peste 500.000 leT.

Moara mecanica din Mihaileni
a erezilor reposatuluT S. Schlesinger i Moara mecanica de
pe Radduti a D-ion fratT loan
Gheorghe N. Pilat, ambele

ca zidurl si atenanse necesare
bune, dar ca mult mal raid si
inferioare in organizm i masinade, asa: cea d'india are locomobila cu putere de 40 cal
cea a doua ea putere de 24
cal, cu vaina i pIetre in raportul incdpereT si a puterer motrice, in cit cea din urma macina 400 mIerte, sal 862 hectolitri grill pe saptdmind in Mina
pida si calitate fina cu 'o stinj.
cubicl lemne.
Moara de apa de la T'ataraseni a D-lor Iancu i Mate! frai

i moara de apd de
pe Stubeieni a D-lul Kogalniceanu, ambele la iazurile de pe
cursul BaseuluT, bine construite
dupl. sistemul cel maT perfect ac-
tual cu pietrele
i valurile in
raport ca marimea constructiu-
nel ; cea
cu 4 pietre
2 valuri" pentru grill, macinind
mur, din grill,
are local de
a pune la ingr4at pana la 500
boT. Velnita de pe Ib.nesti, vel-
nita de pe Zvoriste, velnita de

pe Virful-CimpuluT, velnita de
pe Tureatca, velnita de pe Tirnauca, velnita de pe Dersca
velnita de pe Hantesti, toate cu
incaperile necesare, masinarille
de aburT si grajdurr pentru in-
grasatul boilor, bine formate,
dar una de cit alta mal mica

si
inferioara in productia de
spirt, in ce priveste, de cit

cea de pe Hudesti.
a-
Fabricele acestea de si produc lunar pana la 2091/2 vedre sa 318570 litrurT spirt,
dupa tabloul statistic din 1882,
dar nu a niel una vr'o
n'a-
sirla de rafinat.
Comunicalia. Drumurile s ose-
luite sunt prea putine in acest

judet i cea mal mare parte sunt
In starea lor naturald.
Cele maT principale drumurT
In 1889 a fost :
Mihaileni-Botosani,
in cepind
xistente sunt :
400 mierte sati
Moara mecanica din Dorohoill,

a d-lor Ilie Herscu Zoller si Compaula, zidire mare si Mapa.-
grill in fina pica pe an,
toare, cu toate atenansele necesare, bine formate, masindria patentata complect., dupa cel mai
non sistem perfectionat loco-
2586 kilolitri, lar cea de a doua

cu 2 pietre, I val pentru grill
mdcinind 2500 mTerte in faja.
pida i i platra pentru
si prin Bucecea, se duce la Rotosani. Acesta este cel mal bun,
mobila cu putere de 180 cal,
nat papusoT, macinind 9500 mrer-
care aplicind-o la 120 puterT,
te pe an.
Dubaldria din Dorohoi
Sturdza-Vodd, fiind cale nadonala.
macind pe fie-care saptamtn

roo mTerte, sati 2155 hectol.
gnu In fajn pana la cea mal
fina calitate, intrebuintind xoo
stinj. cubicT de lemne la foc.

Are 9 valurT de la gros la fin
si 4 pIetre franceze pentru gnusi
862
kilolitri,
una piatra pentru pdpusor ce

macina la 1200 mTerte,
de la hotarul Bucovinei ; trecatoarea Mihaileni-Sinauti, par-
cura drgul acesta, trece in jos

pe la: Talpa, Virful-Cimpului
de si este cel maT vechiti sose/ult,din timpul luT Mih. Gr.

Mihaileni-Dorohoi, incepator
dublaria din Mihaileni, in carY
de la drumul sus aratat, din
se lucreaza piele de vite marT,

dupa vechiul sistem ; cea india
directia satuluI Piriul-Negru,
400 600 pe an si cea de a
acest sat, peste dealul Derscar,

pe la Podul-LozneT, prin padurea de pe Buhai i prin a-
doua 200 450 pe an, intrebuintate in tara.
www.dacoromanica.ro
puca spre N. pe din jos de
DUROIIMUL (JUDET)
205
cest sat se duce la Doroholti.

Acesta este soseluit filnd cale
judeteana. Se intretine binisor.
Mihdileni-Herta, incepator din
laturea nordica a tirguluT acesta,
trece pe la Tureatca, Culiceni,

Fundoaia i prin TIrnauca se
duce la Herta.
DOROHOWL (JUDET)
Basarabier, la trecatoarea
dauti-Lipcani. Este cale judeteana.

Darabani- tea n esa, in cep Ator
din drumul sus aratat de Ruga

Fintina-PlarieruluT, din matca
ValeT, si la directia spre N.-E.
de la osea, trece piriul Esan-
trectnd valea i piriul Base la

satul Balinti, apuca spre radiul
Vornicenilor, la Podul-StamateT,
unde trece Jijia si pe mosia CA-
lugreni, se duce la Botosani.

Radauti-Saveni, incepator din
marginea S. a tIrgulur, catre

Miorcani, se ja directia si de la
Mihaileni-Mamornita, incepa-
ca, pe podul de piatra a luT
se apuca la dreapta
tor de la drumul sis aratat de

pe Tureatca, pe la Mihoreni,
Mogosesti, Buda si pe la Godinesti orf pe la Lucavita, se
Moloeca, apuca muchea dealu-
drumul pe la Cotusca, Nichiteni i Ichimeni, si merge la
duce la Mamornita
Mamornita - Herta, incepator
din hotarul Bucoviner de la trecatoarea Mamornita-Tureni, par-
cura tirgul acesta, trece pe la

Hirbova i Cotul-Sanihad se duce
la Herta. Aces4 este cale judetiana.

Mamornita-Darabani, incepa-
lu, pe de asupra satuld Bivolul-Latescu
si pe la Codreni,
Ratosul- oarec de pe Nichiteni,

Pe la Avrameui se duce la tefnesti.
Darabani - Saveni,
Incepator
din soseaua RadautuluT sus aratata, mal de la deal de unde

apuca drumul la .$tefanesti, la
catre E. pe mosia Darabani, trece valea i piriul Podriga, pe
podul de piatra a lur Bals, pe
tor de la drumul sus ardtat,
la crisma Singurica de pe Con-
din directia satuluT Molnita, pe
testi ;
drumul ce duce la trecatoarea

Molnita-Noua-Sulit i prin satele: Molnita, Filipesti i Orofteana, pe la Baranca-Hudestilor
la Darabani. Este si una din
liniile mal principale pentru
transporturile din plsile: Baseti, Prutul-de-Sus i Prutul-deJos.
Herta-Darabani, incepator din
marginea E.-N. a erguid, pe

lng satul Movila, pe laturea
o la la dreapta pe ratosul de pe Mileanca i inainte

pe deasupra Tatardsanilor, tot
muchea dealuluI In jos la valea
PodrigaT, unde se trece acest
pida, pe sub mahalaua tirguluT
intr. in Saveni.
Darabani-Dorohoia, se poate
merge sail pe drumul Savenilor,
pana la crisma Singuric de pe
Contesti, i alaturea cu ea tot
inainte pe litiga Girbeni, la valea BaseuluT, unde se trece a-
Saveni.
Radauti- tefanesti, /ulnd drumul la Saveni, se continua tot

in jos de la Indiciul pentru SIveni, sus artat, pe lInga satul
Miorcani, pe de asupra satuluT
Ghereni-Tautul, pe Fina Mitoc
Liveni-MitropolieT, si Boldisor, de
unde trece in jud. Botosani

continua in jos cam paralel cu
Prutul, la tefanesti.
Radauti-Dorohoia, incepator
din marginea Sudica a tirguluT,
merge pe litiga coserele staptnesti. de pe aceasta mosie, prin

satul Bivolul i Mileanca ; apoT
pe la Girbeni si Havirna, la Li-
veni-Sofianu se duce la DoroRdauti-Botosani, se urmeaza

drumul Dorohoiului pana dupa
Mihaileni, apoT se apuca. drumul Darabani-Saveni, pana la
Tatarsani si de acolo drumul
Darabani - Botosani.
pirluluT Hertusca, pana In direcia satuluT Pilipauti, de unde
cest Ola pe rezetura i podul
Saveni- teanesti, trecind po-
de la iazul GhicAT de pe Havir-
dul de peste Basa', la margi-
urmeaza drumul Mamornita-Darabani.

Herta-Dorohoig, incepator din
na si pe linga acest sat, pe la
nea tirguluT, se apuca indata la
Liveni-Sofianu, pe Ruga Radiul
Vlasinesti, de unde se trece la

Hanesti si pe la ratosul ApostoluluT de pe Brateni, trece In
jud. Botosani si merge tot In
marginea estica a tirguluT pe

valea Hertusca, trece culmea
dealuld din laturea Nordica,
apuca spre Ibanesti i prin acest sat se duce la Dorohoia.
Darabani-Radauti,
incepator
.Trestieni se duce la Dorohoiti;
san se ja directia prin marginea din sus a Darabanilor la

satul Hudesti; apoT prin acest
sat si prin Lisna la radiul TrestieneT, da In drumul sus ara.
tat si merge la Dorohoiti.
jos la tefanesti.
Saveni-Botosani, de la podul
de pe Baseti, se tine drept Inainte pe hotarul de pe Vlasinesti
Darabani-Botosani, incepator
tiubeTeni, prin satul Plopeni-
din drumul Savenilor sus aratat, de la crisma Singurica, din

dreptul satuluI Tatarasani, la
Panul, la UngurenT-Romanuld;
sul, pe Una Ivancluti, Horodistea i Iznovatul la Radluti,

prin carT trece pana la hotarul
dreapta allturI cu acest sat si
sani.
din marginea Estica a Daraba

nilor, merge prin satul Paltini-
www.dacoromanica.ro
apoT pe la Sapoeni, in jud. Botosa-
ni, se continua pana la Boto-
DOR0110IUL (JUDET)
Saveni-Dorohoia, cum se trece

podul BaseuluT, ja la dreapta
directia in sus prin satele Chis-
tubeieni; trece valea si piraul IbAneasa i alaturl cu satul Vorniceni i pe

la marginea din sus a padureI
Cordarenilor, trece Valea Pucareni
tredeT; apol pe linga CdtunelulCamina, se coboara la Jijia,
trece pe podul din marginea

Broscautilor si prin acest sat
merge la Doroh ola.
Saveni-Herta, se merge Pe
drumul DorohoiuluT pana la ratosul Cordrenilor, de aicT apuc
catra ratosul Liveni-Sofian,
allturf cu acest ratos, tot in sus

pe la ratosul Uriesulur, prin satul Cristinesti, padurea Damilerd, Ibanesti, Herta, pana in
drumul Herta-Dorohoia ; pe care
apoi se merge la Herta.

Dorohoia-Botosani, se merge
pe drumul LeordeT pan pe mo-
sla Saucenita, din jos de Fintina SaraculuT, de aicT se ja la

stinga cara rdiul CiobalaeT de
pe Vaculesti, si in jos pe la ratosul Braestilor si acel al Cotir-
Trecatorile peste &onder din
acest judet in statele limitrofe,
pe unde se fac exporturile

unde se afl birourT vamale
Popu/afia. Maioritatea nume-
evreI 129.
MortI 3822; rural! 3296,
din carT : ortod. 3109, catolicr
6, arm. 3, evreT 172.
UrbanT
526, din carT : ortod. 263, cat.
5. evreT 258 i anume: in Dorohoiu, ort. 186, evreT 147. In
Herta: ort. 25, cat. 1, evreT 52;
In Mihaileni: ort. 52, cat. 4,
printre RominT, car cari se
evreT 59.
mal adauga. : ArmenT, GreeT, LipovenT, NemtI, PolonezT, UngurT,

Francee i alte natiunT. RominiT, RusnaciT, Tiganir, Armenia', GreciT i Lipovenif, se aplica
In cea maT mare parte la agricultura i cresterea vitelor iar mi nori-
Populatia, dupa statistica formata cu ocasia recensimintuluT
la drumul Leorder, din drep-
Miscarea populatieT, dupA ta-
tul SauceniteT, se apuc la vale

si pi-in acest sat se trece la deal
blourile anuluT 1889 pentru acest judet, este aceasta:

CasatoriT 1170; rural! 1059,
Hoo, din carT: ortodocsT ari urbanT
men! I, evreT 40 ;
70 din cae: ort 45, evreT 25;
anume in Dorohoia : ortod. 14,
lineT, si pe valea LeordeT, pana
la drumul ferat Leorda - Dorohaia. Este cale judeteana.
pi-in padurea Goroveia-VaculestiSaucenita, pana ce iese la cinup ;
se da in drumul MihailenilorBotosani si se continua pe acel

drum.
evreT 2.
rica a populatieT este formatA de

Rominr; dupa aceea vin RusnaciT,
parte ramasT din timpurile vechilor rdzboaie ; lar parte venitT mal
incoace din Galitia si Podolia; aPOI sunt Evreir. Pe linga acestia
via TiganiT din timpurileinvechite
venitT in tara, dar de laa lor emancipare se raresc, amestecindu-se
de curind deschisa pentru Bucovina i Radauti-Lipcani, pentru Basarabia.
Dorohoia-Virful-CimpuluT, de
in jos din marginea tirgulur pe

deasupra satelor Saucenita i
Vaculeti, prin satul Bdesti, pe
deasupra Prastestilor, si a Do-
evreT 12. In Herta: ort. II, evreT

. In Mihaileni : ortodocsI I,
NasterT 6361: rural! 5672,

din cari: ortodoxT 5292, cato!.
1, armen!. 4, evreT 375.
UrbanT 689, din carT: ortod. 223,
cat. io, evreT 456 i anume: in
Dorohoia, ort. 154, cat. I, evreT
229; in Herta, ort. 27, evreT 27;
In Mihaileni, ortod. 42, cato!. 9
sint: Mihaileni-SinAuti, Mamornita-Tureni i Molnita-Noua-Sulita, ca sucursala a MamorniteT,
tatea la: arte, meseriI si comert.

Ne-RominiT i maT ales EvreiI,
ocupa meseriile i toate ramurile de comert.
Numarul populatier din acest
judet, dupa recensimintul facut in 1885, se arata a fi de
45781 familiT, impartite astfel : 5173 in pl. Baseul, 5877
in pl. Berhometele, 3843, in pl.
Cosula, 3623 in pl. Herta, 5524
In pl. Prutu-d.-j., 4871 in plasa
Prutu-d.-s., 14500 in urbea Dorohoia, i i 8o in urbea Herta,
1260 in urbea Mihaileni, 20 in
manastirea Goroveia.
gacilor, se coboara in valea UrechioaeT i trecind aicT piraul

Sihna, se urca la drumul Mihaileni-Botosa'ni, pe care se merge
pina la tirgul BotosanT.
Dorohoia-Leorda, se urmeaza
DO1(01I0IUL (JUDET)
206
www.dacoromanica.ro
In
anul 1890, este
urmatoa-
rea:
Dupa sex : 62815 barbatT si
56091 femeT, total 118996 suflete, traitoare in comunele rurale ; si 7872 barbntI, 8270 feme!, total 16142 suflete, traitoare
in comunele urbane.
In total, populatiunea judetullir este de 135048 suflete.
Dupa starea civila, populati-
unea rurala se imparte astfel :
Necasatoritl 6282!; asaoritT 49942; vaduvI 5999;
di-
vortatr 144.
In privinta instructiuneT: 7857
stia carte ; 1114:349 nu stia.

In privinta cultuluT 110879
ortodoxT ; 539 catolicT; 20 protestand ; 188 grigorienT ; 53 lipovenT ; 7227 mozaicT.
Dupa nationalitatT : I1:3699
RominT; 7226 IzraelitT; iii Rui;
53 LipovenT; 168 ArmenI; 7

589 NemtI; 26 PolonT ;
7 Unguri.
Dupa starea civila, populaGrecT ;
tiunea urbana din toate ergurile: necasatoritT 9796; csalo-
DOROHOIUL (JUDET)
5645; vaduvI 666; divor-
207
DOROHOIUL (JUDE11
la r841, infiinta si intretinu, pe
17 Aprilie 1875, a dat acestI
tatT 35.
mosia sa Darabani, o scoall
In privinta instructiuniT: 3253

stii1 carte ; 12889 nu s tia.
In privinta cultuluT: 6425
ortodoxT ; 678 (atolle ; 17 pro-
banT in dispozitia primaria lo-
unde copiiI din localitate si de
pe aiurea, tal/44 carte.
cale, care acum a sporit acest

fond ; si din venitul de 2,000
NicolaT Cristescu, originar din

urba Roman la 1847 infiintase cu
dele! anual, se inlesnesc eleva sa-
testantI; II grigorienT; 30 lipo-
restrinsele sale mijloace, in t'irgul Mihaileni, India scoall sistematica. Spre asigurarea eT,
ritY
venT ; 8971 mozaici.
Dupa nationalitati : 6075 Romin.'; 8981 Izraeliti ; 312 RusT ;

30 LipovenT; 17 ArmenT ; 19
GrecT ; 707 Nerntlf ; 1 Italian.
Bisericile sunt in sarcina co-
munelor, afard de prea putine

pe seama proprietarilor pentru
intretinerea serviciultif si conservarea edificiuluT.
Din zisele cauze multe sunt

in stare deteriorat si unele
cazute in ruina.
Conducerea clerulul din intregul judet, ce depinde de
Chiriarhia Mi tropolituluT de Iasi,
se face de Protoereti, cu resedinta in Dorohoitl, capitala judetuluT, ajutat de 6 sub-protoere, cite unul de fie-care plasa
cu resedinta In: Darabani, Mi-
raer din Mihaileni, spre a putea

urma cursul la Scoala Cristescu,
dindu-se si burse acelor ce se
disting, spre a-sT urma cursul
dada o casa noul bine zidita
la Gimnaziu, iar prisosul se ca-
si incapatoare, cu expresa conditiune prin actul de danie :

A nu se intrebuinta vre o data
pitalizeaza.
la alta destinatie, de cat numaT pentru local de scoald.
Generalul Iordache Costache

Latescu-Boldur, la 1853, dispune infiintarea si intretinerea
pe mosia sa Hudestii, a une
Pentru inlesnirea tinerimeT nevoesa, de a se folosi de aceasta
scoale cu 4 clase si de muzica
institutie, a hotarit mosiea sa

Sinauti-Grigorcel, prin actul din
se cladi incdperile si dind 300

galb. anual, pentru spesele de
15 Aprilie, legalizat de Curtea
intretinere.
intdriturilor din Iasi 1a25 Aprilie

si publicat in .zMonitorul Oficial
No. 104, din 1862, cuprinzator:
In puterea lega ( 1,258, r,262,
vocala
eclesiastica ; lasind a
In decursul timpuluT, prin apli-
carea Regulamentuld Organic

de la 1834 incoace, a dispozitii-
lor leger din 1864, ce declara
1,272 Cod. Civ. Calim.) si in

consecinta dorintelor mete, de
a contribui la inflorirea si spo-
Instructia Pablica libera, obligatorie si gratuita si prin stimulentele GuvernuluT, scoalele se
rirea scoalelor nationale, Eii
haileni, Potnirla, Saveni, Tirnauca si Vaculesti.
trec in favord MinisteruluT de

Culte si Instructiune, toate drep-
inmultira asa, ca acum in acest

judet, sunt : 49 scolT rurale primare, cu atitia invtatorT si cu
BisericT, actualmente, su nt 159

in ciuziv manastirea Goroveiti , di n
turile ce le am pentru partea

din mosia Sinautif din acest
adica : 45 scolT pentru baiet! si
carT: 12 Inchise prin reaua lor

stare ; 23 vacante prin lipsa lor
judet (Dorohoitl), cumparata cu
de preotT si restul 124 oficiante.
Grigorcea din Bucovina.
Personalul clerical este de : I

Arhimandrit la manast. Corovela; 1 protoere1; 120 preotT;
4 diaconT; 211 cintdreff si 136
palamarT, in carr se cuprind si
calugariT de la manastirea Go-
nistrul in drepturile mele, va

trage In folosul scoalelor, aratata parte de mosie si orT
ce va maT rezulta din acele
roveiti.
actul formal de la D. Vasile

Mi-
drepturT. Doresc ca venitul acestuT fond sa se intrebuinteze

pentru intretinerea si inlesnirea
3,009 elevI de ambele sexe,
4 scolf pentru fete, toate Intretinute de comune si subventionate de Stat.

In comunele urbane sunf: 6
scolf primare cu ro profesor!
si 486 elevT de ambele sexe ;
adica 3 pentru baietT si 3 pentru
fete, intretinute cu spesele comu-
nelor si ale Statulul.
Un gimnaziti real In urbea
ManastirT In acest judet aj
elevilor s'ara cT, ce frequenteaza
Dorohoirt pentru 4 clase, cu 8
fost mimar dota, adica : Goroveiti

si Mogosesti, ambele pentru bar-
scoala din Mihaileni, a carea

incepere li-am dat tot ei.
Pentru acest fond a urmat
profesor! si 49 elevT.
Un licet1 clasic de 8 clase in
satul Pomirla, departe o (para
rezultat
de In-
cu trasura de la Dorohoiti, numit Instituir! Anastasie Basod. Acest institut, infiintat la

1869, dupa testam. AposatuluT
Logofdt Anastasie Basota, tran-
terne, cu oficia No. 6366, din
scris de trib. Dorohoiti, sub
batT.
coa la. Hatmanul Anastasie

Basota la 1838, infiind si in-
proces
din care a
un capital pecuniar de 1,210

galbenT (14,510 le), care in
tretinu, pe mosia sa Pomirla,

scoala pentru satenT, care In
conformitatea leger comunale
curind deveni populata de copiT.
din
Marele Logoat Theodor Bals
1864,
Ministerul
www.dacoromanica.ro
DOROHOlUL (JUDET)
DOROHOIUL (JUDET)
208
No. 55; este condus de un

director, dupa programul MinisteruluT i prescrierile testa-
mentuluT ; are: 14 profesorf, 40

elevI internT si 30 externI. Instalatia luT este in vechea curte
institute. Dar la 1850, dupd
tuluT si 2400 de la comunele
staruintele urmate, Epitropia

Spitalelor Sf. Spiridon din Iasi,
cu venitul a 3000 galbenT lAsatI
pl. Berhometele ; in termen me-
did primeste in cura sa 130

barbat1 si 62 femeT in 1885.
de reposata venerabila Catinca
Spitalul din Saveni, a atras
Ghica, pentru a se face spital
multa bine-cuvintare ca formarea
a rposatulur fondator, la care
in tirgul Herta, a dispus in-
luT, in localitatile aceste depar-
s'ati adAugit incAperile necesare ;
fiintarea unuT asemenea stabiliment ca Io crivate, in zisa

urbe.
tate de resedinta jud. qi a oilce centre cu institute sanitare.

Acest spital este infiintat la I
Epitropia Sf. Spiridon, ne-
August 1879, Cu 72 oda si toate

necesarille ; e condus de medicul
arondismentuluT, ajutat de me-
inzestrat cu mobilier pentru

scoala si internat. Pozitia localitteT este plAcutd, ca vedenT
intinse ; aerul e curat si are
gradinT cu arborT fructiferT si
legume imprejur. Intretinera se
face cu jumatatea venituluT fon-
durilor lasate de rAposat, din

care adesea rezula bune economiT.
DotTA scoli profesionale In Do-
rohoiu : una pentru croitorie

una pentru ciuboarie, avind
invatatorl maistri absolventr din
scoalele respective din Iasi.
putind sustine in Herta un

spital ca venitul fonduluT Ghiculestf, il desfiintd la I-iti
1858 si lipi i acele IO crivate
la spitalul din orasul Botosani

unde functioneaza si azT; lar
judetul Dorohoiti remasa earA
farA un stabiliment de cautarea
bolnavilor.
In decursul timpuluT se infiin-
dicul comuneT Saveni, ca person alul trebuincios serviciuluT,

avind anual 7800 leT spre intre-
tinere, datI de casa judeteanA.

A fost primitT in cura sa 152
bArbatI si 6o femeT, in 1895.
Adininistrafia intreguluT judet se facea in vechime de parcAlabI i starostf, cu atributiT
multiple ; de la un timp, de
cdpitanT cu atril-J.4LT mal res-
infiintate, pe ling unele mana-
tara 4 spitale.
In orasul Dorohoiti se afld
un spital sistematic.
Alt spital se afld in l'irnauca, infiintat dupa disposi-
stirl i bisericT b nu mar restrins ;
tiunele filantropice ale rapo-
cite unul de jude
dar prin progresele urmate s'ati

sporit numarul acestor stabili-
sateT Maria Potlog, proprietara

mosieT Tirnauca, luate prin testamentul din 6 Noembrie 7838,
legalizat de Divanul Intariturilor de la
Martie 1858, sub
cite douA, Cu 2 borerT orinduitT
Serviciul sanitar. Spitalele

sunt in Rominia de lung timp
mente bine-facatoare suferinzilor
sarmanT, in cit acum fie-care
judet are
cite-va in diferite
No. 686; prin testament ea
localitatT.
De si in acest judet exista

2 mandstirT: Goroveiti
i Mo-
lasA ereditar pe Alecu Sturdza,

fiul mareluT Visternic Alexan-
trinse ; dar de sub Const. Mavrocordat-VodA de ispravnicT,

i
in unele
pentru procesele civile i implinirea &Ilion Sub Regulamentul

Organic, din 7834, se stabili cite
un singur Ispravnic, cu atributir curat administrative ; lar
dupl constitutia din anul 1866
Sc face : in judet de Prefect cu
concursul ComitetuluT Perma-
gosesti, dar in actele celel india nu se gaseste vr'o lAmu-
dru Sturdza, Il obliga pe sine
rire c'a existat linga ea asa

institut, ci numaT o bolnita
simplA pentru ingrijirea alienatilor spre vindecare prin pos-
tire si multe rugaciunT la Sf.
zisulur testament, de a infiinta

un spital in satul Tirnauca
sub titlul : Spitalul familieT Potlog. Incaperile luT sunt de zid,
Ruga biserica Sfintul Dimitrie
nent, cornpus din 3 membri

delegatI de consiliul judetean,
format din 24 membri electivI
si carT, sub un Presedinte ales
dintre dinsir, se intrunesc de
dona orT pe an, in sesiune or-
loan Botezatorul, a caruT icoand
si are 12 crivate pentru bol-
dinard.
facatoare de minunT, se afl in
navT.
biserica manastireT. lar in actele
Spitalul din MihAileni, s'a infiintat la I-ili Mala 1878. Spitalul
Resedinta plAsilor este in capitaba fie-careT plasT, lar de la
celeT a doua, de si se gasesc

dispunerile fondatoruluT pentru
intretinerea une bolnite (spital),
dar n'apucarA a se forma cit

a existat manastirea.
Ast-fel judetul acesta rAmase
lipsit de asemenea folositoare
urmasii sal prin art. 4 al
acesta cu 72 crivate, sub conducerea mediculuT de oras, ca

personalul necesar serviciulut,
are datT anual spre intretinere : 1200 leT de la urbea Mi; 7400 de la casa jude-
www.dacoromanica.ro
unirea plasilor, fcutl in 1882

luna Aprilie, resedintele sunt
urbele: Herta, pentru plasile
Herta i Prutul-de-Sus ;
pentru plile Berhometele
si Copla; Saveni, pentru plAsile
Baseul $i Prutul dejos.
DOROHOIUL (JUDET)
209
DOROHOIUL (ORAS)
Finance. In cursul anului fi-
a stat pAnd /a 1837, cind in
nancias 1895-96, statul, pe
itorr, din cari 7000 de diferite ri-
Domnia luI Mihail Grigore Sturdza-Vodd, s'a strImutat in urbea
turi si nationalitAti, filtre cati

maioritatea este de RomInT . si
7500 de natiune s religiune mo-
seama sa, In acest judet, per-
cepu suma de 2357289 lei si

pari pentru intretinerea serviciilor ce-1 privesc, suma de
668265 ler; restul de 1688663
il frase la Casieria Centran.
Judetul pe comptul casei sale
percepu din veniturile ordina-
re si extra-ordinare suma de
231947 lei; din veniturile drumurilor suma de 52787 lei si
Mihdileni, unde a stat para la

1850; lar in domnia lui Grigore Alexandru Ghica-Vod s'a
readas In Dorohoia.
Teritoriul acestui judet este

impArtit dupd administratia lui
In sase plasI si anume : Baseul,
Berhometele, Cosula, Herta,
Prutul-de-Jos si Prutul-de-Sus.
Aceasta ImpArtire este fcutd
fcu platile serviciilor ce-1 pri-
prin aplicarea regulamentului
in suml de 201973 leT
de la 1834; dar e cam nere-
si In sumd de 47454 /ei pentru
gulatd si produce greutIti; ad*
dru muri.
pre cit unele pldsi sunt miel
vesc,
Comunele urbane pe comp-
tul caselor lor percepurd din

veniturile ordinare suma de
pre atila altele sunt marI.

Comune/e urbane din judet
sunt urmdtoarele : Dorohoia, in
zaicd.
DRA. recensimintul din anul
1890 sunt dupd sex : brbatl

4637, femei 4676, total 9313
dupd starea civild : necdsdtoriti 5848, cAsAtoriti 3246, vdduvi 190, divortatI 29, total
9313; dupd instructiune : sea
carte 1884, nu stiti 7429.
Dupd cult : ortodoxi 4483,
catolici 448, protestanti 17, grigorieni 1 r, lipovenr 22, mozaid
4432; dupd nationalitAtT : Romini 4152, Izraelitl 4332, Rusi
312, LipovenT 22, ArmenT 17,
Nemtl 447, Italieni 1.
288410 leT ; din veniturile dru-
pl. Cosula ; Herta, in pl. Herta
Ocupatiile la carT se dedal
murilor, suma de 43345 leT si

din care plAtindu-se cheltuelile
a rmas un excedent de 3568
si Mihileni, in pl. Berhometele.

Tirgurile din judet sunt : Darabani, in pl. Prutul-de-Jos ; Mamornita, In pl. Herta ; RAdduti,
locuitorii sunt : profesiune/e libere; comertul in diferite ramurT, industria in diferite specialittI ; lar la mare parte agricultura si cresterea vitelor.
CrestiniT aa dota Biserici cti
4 preotI, 1 diacon, 4 entd.reti si4
pAldmarT. Bisericile sunt : una
ler.
Comunele rurale pe comptul

caselor lor percepurd din veniturile ordinare suma de 330384
lei ; din veniturile drumurilor,
suma de leT 66590, din cari pldtindu-se cheltuelile budgetare ce
le priveaa, al" dat inca un excedent de 72977 leT.
Marca acestur judet este un

rac intins pe un scut, si inconjurat cu insigniile suveranitdtei.
Traditia spune el
In pl. Prutul-de-Jos si SAveni,

In pl. Baseului.
Dorohoiul, m'ab i capitala judetuluT Dorohoia, este unul din

cele maT vechi orase ale tdrei.
Fondatia sa nu se aratd. prin acte
saa istorie, cind si cum s'a fcut,
mdrginindu-se traditia a ne spune
cd este foarte vechia.

Stradele sunt indestuldtoare
pentru circu/atie, din cari mar
principale, ceva maT regulate
miel cu patronul Adormirea Malcer Domnului, fcute din &lime
destejar, zidit de mal multi e

noriasi din aceastd. mahala. Inscriptia sdpatd deasupra usa, in
lemn, putin descifrabill, arata
fdcutd in anul 1779,
CA. este
Aprilie 12, sub Domnul Const.
si soseluite sunt : Ghitdloaei,
Dimitrie Moruzzi-Vodd.
Una mare, cu patronul Sf. Ni-
Doctorului, Resedintel, Telegra-
colae, e si catedrala actuald ;
fului, Brosautilor, Trestianei ;
zidit solid cu turn pe bolta
detului, iar mal cu osebire in
pe 11110 carI este si strada principall, ce-Y cale judeteand qi
principald. Inscriptia sdpatd in

piatra din peretele de arar la
acele de pe cursul Baseului.

Capitala, sati resedinta jude-
intretae tirgul in lung de la bariera Botosani la batiera Mihli-
usa de intrare in limba slavond,
tului, este acum urbea Dorohoia,
dar mar inainte a fost si in aite
leni. Restul stradelor sunt in

stare naturall si dupd cum in-
erguri ale judetului. Din ve-
timplsile le-aa dat directiunea.
chime resedinta se afla In
Iluminatul stradelor se face

de 260 finare cu lampe pentru
aceastd.
marca a provenit judetului, de

la multimea, frumusetea si bunul gust al racilor ce se afil
In Iezer si in alte ape ale ju-
t'ir-
gul Herta, de unde sub domnia lui loan San du Sturdza-Vodd,
s'a strAmutat in Dorohoia, unde
petrolea.
Populatia, este de 14500 locu-
tradusd in romineste aratd:

(Blagovestivul i de Christos jubitocrul, lo Stefan-Voevod, cu mila luY Dczeli, Domnul Ore MoldoveY, filial lul
e Bogdan-Voevod, am zidit acest templu
ccu patronul mareltff lerarh O flicator
'de minunY Nicolif, 0 s'a sivIrit in a-
grud de la zidirea huna 7003 [1494],

27
69623. Morolo Diclionar Geografto. l'ol. III.
www.dacoromanica.ro
DOROHOIUL (ORA)
DOROHOLUL (ORA)
210
colT se afla : Un gimnazid
din fintinT, cacI cismeaua la care
ttre, al 30-le curgItors.
real cu 4 clase sub denumirea
Ambele bisericT sunt intretinute de casa comunala a urbeT
Grigorie-Alex-Ghica-Voda. Una
scoal primara cu 4 clase pentru
fete, unde se invata i felurite
cusaturT, impletiturr si broderiT.
Doua. mic coale profesionale,
una de croitorie si alta de
se aduce apa pe olane de la

un bun izvor, nu da apa In
cantitatea ce se credea. Apa
In cele mal multe fintinT este
salcie ; putine ad apa. buna ;
cea maI bun este aceia din si-
ciubotarie. Toate aceste intre-
in calitate se mal poate avea
luna Oct. In i5 zile, iar DomnieY noas.
Dorohoid. EvreiT ad doua sinagoge marT; zece scoll de rugaciunT ; sase belferiT pentru
copiif mar marT de to anT ; 8
belferiT pentru copiiI maT miel,
in cad deprind limba si dog-
tinute de: Stat, Jude
mele religieImozaice. EvreiI in-
muna..
tretin si un fereded cu micvele

de scaldare. Intretinerea acestora se face din cotizatiile comunitateI izraelite locale.
In Dorohoid se afla : resedinta
PrefectureI si a ConsiliuluT Judesean, a Tribunalului si a JudecatorieT
de ocol ; a Casie-
riei Generale si a perceptieT de

circumscriptie ; a corpului tecnic; este scaunul ProtoereuluT,
a Mediculd-Primar, a Consi-
liuluT de Higiena si al VeterinaruluI judetean ; are un birod

Telegrafo-Postal cu servicid li-
mitat pentru telegraf, un stabiliment penitenciar. Admi nistra-
tia in comuna se face de Primar,

cu 2 ajutoare cu concursul Con-
siliuluI comunal si al personaluluI necesar de serviciti. Ordinea publica se mentine de :

un politaid Cu 3 comisad, 3
sub-comisarI si 32 sergentI Cu
seful lor. Apararea de incendia
o face trupa pompierilor de 12
soldatI, condusT de un sergentmajor, avind instrumentele trebuincioase si un foisor de lemn
inalt, pentru permanenta observare.
Sanatatea publica se ingrileste de : un medic comunal,

cu dota moase titulare; un veterinar si un vaccinator co-
i co-
Un stabiliment de baT siste-
Esirele i intrarile tirgultif se

fac pe la barierile: Botosanilor,
picea ; o tipografie bine asortata.; o fabrica pentru apa-ga-
si Brosclutilor.
Inmormintarile se fac la 2
cimitire crestine si i izraelit.
Vitele de hrana si de munca
a tirgovetilor, ati pasunatul pe
zoasa ;
talle ;
o cofetarie si
dulce-
o moara mare de
a-
buff dupa cel maT noti i maT
toloaca din jurul tirguluT, ne
botarle, blanarie, colocarle etc.
mal multe magazine de colo-
partI si nu s'ad putut urmari

despresurarile, cacT semnele de
niale, manufacturiale ;
pentru barbatT i femeT.
supus acum la vr'o taxl. Aceasta

toloaca data. in vechime de
Domnitor pentru trebuintele tir-
govetilor, se asigur ca era cu

mult mar mare de cit e acum,
dar ca s'ar fi rasluit in diferite
bauturT
hotare fiind descrise prin hrisovul
spirtoase, depourT de fainarif,
pastrat in Evanghelia furata din
lemnariI etc.
Alimentarea cu victualiT, alte
proviziT si diferite obiecte necesare, se face zilnic: in plata
biserica, nu se mal stia.
resedinteT, unde se adun cu

legume, laptriT, pasan, fructe
victoria repurtata. asupra Polonilor, pe cimpurile SiretuluI la

Virful-CimpuluT i Ionaseni. De
si alte victuale ; septaminal, in

plata vitelor, unde se aduna
in fie-care Mart, ce-I ziud de

erg, obiecte de provizti, de
furaj, de cherestea, productiT
animale si felurite vite bune ;
anual in sesul iarmaroculuT de
Ruga. Jipa si Buhaid, unde se
face frumoasa adunare de la
cal, producte i industriale lo-
spital civil cu 6o crivate
Ghiteload, Mihaileni, TrestianeT
perfect sistem ; patru morT de

cal, doul dubalaril de productie
ordinara ; o luminararie ; maT
multe ateliere de : stolerie, rotarje, butnrie, caretasie, lacatasarle, ferarie, hamurarie, tinichigerie, caldararie, croitorie, ciu-
asemene profesiune cu libera

Ca stabiliment sanitar este
apeT gazoase.
matic.
Stabilimente industriale i comerciale sunt : o farmacia. com-
12 la 24 Iunie, de vite albe,
trn
de la sipotul de sub dealul

EzeruluT, ce inlesneste facerea
munalI; afara de persoanele de

practica.
potul luT Gheorge CiorneT; buna
cale, multa cantitate de manufactura. i diferite specialitatI
de pe la alte tirgurT.
Alimentarea cu apa se face
www.dacoromanica.ro
De remarcat in Dorohoid este
Bis. sf. Nicolaie, faena de
te-
fan-cel-Mare-Voevod, inainte de
si a fost bogat inzestrata, cu

odoare, pentru serviciul divin
cu avere pentru intretinere,
inprejurarile
lacomia I atl
rapit averea si pretioasele
in-
zestrad ctitorestT. Prin minun e
s'ad fost pastrat din odoare o

Evanghelie, scrisa pe pergament
si bine legata cu argint, in care

era pusa copia formala, lar dupa
altir chiar originalul hrisovuluf,
de la Domnitorul fondator, pentru terenul tirguluI s'al toloaceT
luT, dar si aceasta s'a furat cu
DOROHOLUL (01t2W
DORUCHI-DERE
211
alte lucrurT din biserica in I850.

Vestminte Sacerdota/e vech/
n'are; cele actuale contin un
fcute pe aceste locurT, punind

la arat in grdin, p/ugul se opri
In o pTatrd; scotindu-se aceasta,
BacAti,
rind complect de stofa scumpl,
dadu de altele si asa sa gsi o

cavitate zidit. Autoritatea lo-
taita i Nacovei.
pentru preot si diacon, date la

1819 de Ion Dimitrie Arbore,
DorofteT Monahul si Elisabeta
Monahia; aduse de la Moscva
spre a lor pomenire, dupa inscriptia greac de pe ele.
Catapiteazma bisericer este
cala, in vederea vecheT credinte,

ca acolo ar fi comorT domnestI,
rindui 6 slujitorT, ca, cu locuitori
stenT, sub privigherea delegatulu prefectorial, sa faca spaturI
amanunte. La diferite adincimT se
foarte veche. PeretiT din luntru sunt zugravitT Cu chipurile

sfintilor si tablourT din istoria
sacra; iar din dreapta useT, in
fata ctre altar sunt portre-
gasir: prtI de peretT, beciurT

boltite i pavate, usT de pTeatra. masiva, dar niel o inscriptie sa partI de metal, ci numaT
o mas. de marmora. Preatra ra-
tele : DomnitoruluT Stefan - cel-
masa din zidurT parte s'a vindut,
Mare-Voevod, n haine luxoase
parte s'a intrebuintat la fondamentul actualel clopotnite; lar
(asemene celuT de la biserica

sf. NicolaT din Iasi); a sotier
sale, Doamna Maria, si ale fiilor
luT: Bogdan si Petru Voevoz1

si a nepotuluT sal Stefan. Exteriorul edificiului in cea mai
mare parte are pereth netendin pTeatr. de
cioplita
si din caraItalia,
mizT marT, din carI parte zmlcuitT,
lueratT
pl. Tazldul-d.-j., com.
Botesti, de pe teritoriul satuluf

Viforani, dintre dealurile Bo-
Doroscani, sat, din com. Popesti, pl. Cirligatura, jud.

asezat pe dealul Doroscani.
Acest sat s'a stramutat aicr cam
pe la 1792, de la locul numit

Ducldul, din cauza
farniliT
sail 451 locuitori ; o biserica,
masa de marmord s'a trimes
fcuta la 1785 de catra Teodor

Bals, deservit de
preot,
cintaret si un eclesiarh. Satul
se afl pe mosia Popesti.
Numrul vitelor e de 891 capete, din carT : 234 vite marT
cornute, 31 cal, 543 oT si 83 ri-
la Muzeul de antichitatT din IasT.
matori.
Dorohoiul, stalie de dr. d. f., jud.

Dorohoiil, pl. Berhometele, com.
Dorohoiti, pe linia Leorda-Dorohoiti, pusa in circulatie la 15
Dorocani, deal, pe culmea cdruia e situat satul Doroscani,

com. Popesti, pl. Cirligatura, jud.
Dec., 1888. Se afl la ro kil.

de Vaculesti statie finall. Inal-
Doroscani, piria ; se formeaza
tuite. In galerie dota rindur1,

sunt lasate locurl pentru chi-
timea d'asupra niveluluT mariT
din mijlocul satuluI Doroseani,
de i50m.49. Venitul acestei statiT
com. Popesti, pl. Cirligatura, jud.
purile sfintilor, pe unde se spune
Iasi si se vars in iazul Dudaul.
fost zugravite; de asemenea se afla si medalioane de teracota zmltuite galben si verde,
leT, 77 banT.
cu diferite embleme pe ele, in

relief. Biserica de si solid zidita, dar in decursul secolelor i prin neingrijire, arata
cum necesitate de a fi restaurata,
Doroteului (Virful-), colin, in

Dorohoiul (Lacul-). (VezT Iezerul sati Lacul-Dorohoiu).
Dorojan, ceitun, in jud. Ialomita,
comuna Cosimbesti.
in stilul sal primitiv, ara cea

mal mica. alterare, pastrindu- Dorostei, deal. (VezT Radiul,
se formele vechl.
Casele DomnestI, unde sta

Domnitorul cind venea i unde
era resedinta MareluT Vornic al
Tare' de Sus, dupa spusa traditieT se distruse prin miinT vandance j zidurile ce mal ramase
si parte din fundamente de 1:leatra. se acoperira de parnint mult
timp. La 1849, Iconomul
din Botosani, stapinul unor case
deal, com. Birlesti, pl. Bahluiul,

jud.
jud. Buzail, com. si cat. Laposul,

in apropiere de muntele FintinaHotilor.
Doruchi-Dere, vale
mica, in
jud. Tulcea, plasa Babadag pe

teritoriul comuneT
Babadag
se deschide din poalele sudice

ale dealulur Iachni-Bair ; se hi-
ende spre S., in directia de

la N.-V. spre S.-E., brazdind
Dorostei, p1ri, izvorste de sub

dealul Rdiul, jud. Iasi, pl.
partea centrar a pasa si a

comuna; merge de-alungul poa-
Bahluiul, com. Birlesti ; formeaz

iazurile : Buhusoaia i Dorostei
si, din jos de Erbiceni, se varsa

in stinga riului Bahluiul.
lelor de E. ale dealuluT CaragridiBair ; taie drumul comunalBabadag-Slava-CerchezA, i, dup5. 2

kil., se deschide in valea piriuluT
Dorosanilor (Valea-), vale, jud.
Babadag, pe stinga, linga orasul

Babadag.
www.dacoromanica.ro
DORULUY (DEALUL-)
DoruluI(Dealul-),deal,injud. R.
Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Buda; se desface din culmea

Catautuld ; se intinde printre tila
R.-SArat $i afluentul sati ptriul
Schitul, brAzdind partea de N.

a comuna; este acoperit cu
padurT.
DoruluI (Virful-), virf de deal,

in partea de N.-V. a com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
46 copir (22 b., 24 f.), din carI

urmeaza 12 baietI. Cade in centrul comunel pe linia BAbeniTirgul-Horezul.
Gornetul-Cuib, plasa Podgoria,

jud. Prahova. Este acoperit cu viI,
livezI $i izlaz. I-a luat numirea
dela pozitiunea sa dosnica, ne-
fiind in ata soareluI. Pana la

1866 a fost acoperit cu pIduri
dure.
seculare.
Dorului (Virful-), pisc, la N.
Dosul, pidure particulard, supus
com. Madulari, pl. Horezul, jud.

Vilcea.
regimuluI silvic, aflata pe mo$ia

Gradi$tea, com. Gradi$tea, plasa
Oltetul-d.-sus, jud. Vilcea.
Doseni, mahala, in com. rur.

Strimtul, pl. Vailor, jud; Mehe-
Dospineti, sat, al com. Sucesti,

jud. Bacti, pl. Bistrita-d.-s.,
situat pe malul sting al Siretu-
depArtare de 6400
m. de satul Sauce$ti. Sunt ,3o
familie sal 123 suflete. Se numara : 5 caT, 142 vite cornute
$i 14 pord.
luI, la o
Dosul-BabeuluI, pirtg,
izvo-
ra$te din muntiI Bratocea ; se

une$te cu piriul Cheia $1, impre-
una, se varsa in riul Teleajenul,
pe malul drept, putin maI jos
Dosul, deal, situat in partea

de S. V. a cat. Cuibul, com.
Prahova. Este acoperit ca pa-
dinti.
DOSUL-CU-MORILE
212
Dosul,pddure particular, supusa
de mAnastirea Cheia, in raionul

com. Maneciul-Ungureni, plaiul
Teleajeanul, jud. Prahova.
Dosul-Belief, pildure particularA,

supusa regimuluI silvic inca din
anal 1883, pe mo$ia Breaza,
plaiul Prahova, jud. Prahova.
Dosul-BratieLptidure, sup usa regimuluI silvic, comuna Albe$ti,

plaiul Dimbovita, judetul Mus-
cel, in intindere de 500 hect.

ca un masiv intrerupt $l n eregulat din cauza tderilor nere-
gulate din trecut, avind ca e-
regimuluI silvic, pendinte de
sente principale : fag, plop
com Calimane$ti, plasa Cozia,

jud. Vilcea.
mesteacan.
Se invecine$te
Dosul, trup de peldure a statuluI, jud. Vilcea. Impreuna cu

Muntele-Netedul $i Magura-Albul, are 1625 hect. padure $i formeaza pachirea Coste$ti, situat
in com. Coste$ti, plasa Horezul,
la N. ca
$i
pi-
riul SecatureI, la S. ca padurea Strigoaia, la E. ca Albe,ti

$i la V. cu statul.
Dosul-CalugruluI, pcidure a
statulur, in intindere de 135
hect., pe proprietatea Cirstane$ti,
impreuna cu trupurile PadinaSeacd, Alunul $i Paraele.
com. OteRni, pl. Horezul, jud.
Vilcea. Este situat la V. de

VlAde$ti. Are o populatie de
Dosul, vale, izvor4te din partea

de S.-E. a dealuld Berivoaia,
Dosul-Chirilei, pedure, jud. Prahoya. Vezi Dragomirescu.
540 locuitorI. CopiI in virsta.
com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Prahova, $i se vars

In piriul SAratelul, tot in raionul
com. Gornetul-Cuib.
Dosul, sat, face parte din com.
Vilcea.
rur. Vldde$ti, pl. Ocolul, jud.
de $coala sunt 85 (5i b. 34f.). Prin
centra e udat de riul Rimnicul

$i de la N. spre S. de Valea-
care se varsa aci in

Rimnic. La N. $i la S. e aco- Dosul-Albillor, padure, jud. Baperit de padurile statuluI, lar
cati, plasa Tazlaul-d.-j., in com.
Plutei,
prin centra sunt locurile arabile.
Barsdne$ti, proprietatea lui N.

Bro$teanu.
Dosul, maa/a, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j. ; tine de

com. rur. Bresnita.
Este populata de
Dosul-cu-Morile, mofie a
sta-
tuluI, situata in com. Vldde$ti,

pl.
Ocolul, jud. Vilcea, fosa
pendinte de Episcopia Rimnicu-
arendat pe periodul
88-93 CU 3420 leI anual din
aceasta arenda s'a scazut, de
la I Aprilie 1891, ler 116 alui ; s'a
fagl $i mesteacAnI. Are o intin-
nual, pentru trupul Lespezile, in
dere de 20 hect. $i este supusl
intindere de 65 hect. $1 4697

m. p. -vindut de vecI la local-
regimuluT silvic.
torI.
Dosul, maa/a, din com. rur. Fole$ti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vilcea. Are o populatie $colara de
Dosul-AriteI, munte, pe teritorul mo$iei Borca, in comuna

Madeiul, jud. Suceava.
www.dacoromanica.ro
Dosul-cu-Morile, pdure a statuluI, in intindere de 185 hect.,
DOSUL-CURTET
213
situata k com. Pausesti-Maglasi,

plaiul Cozia, jud. Vilcea, si formata din trupurile : Urzicari
(I io hect.) si Mosoroasa (75
Dosul-Pristolulul, cring, in com.

rur. Pristolul, pl. Cimpul, jud.
hect.).
Dosul-PopeI, loc, com. rur. Padina-Mica, pl. Dumbrava, jud.
Dosul-Curtef (CIrligul -Inalt),

loc imita, la 7 kil. spre S.-E.
Mehedinti.
Mehedinti, pe unde trece Brazdalul-Iorgovan.
com. Brezoiul, pl. Cozia, jud.

Vilcea.
Dosul -Facaenilor, deal, spre

S.-V. de com. Mneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahoya.
Mehedinti.
Dosul-Mare, deal, In com. rur.
Dosul-Mare, loc, jud. Dolj, pl.
pezT. Se margineste la N. cu
Zanoaga, la S. cu Bojorita, la
E. cu Rlul-TIrguluT si la V. cu
Boldul.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.; tine

de com. rur. Miluta.
Dosul-Valea-Chiliei. Vez1 Tru-
Dosul-RfuluI, sat, din jud. Arges, pl. Oltului, pendinte de
Dosul-Vulturilor, pddure a statuluT, in intindere de 20 hect.
Dosul-RusieI, pildure a statuluT,

in intindere de 15 hect., pe proprietatea Cirstnesti, com. Otesani, pl. Horezul, jud. Vilcea.
purile-cle-Pddure, jud. Muscel.
pe proprietatea Cirstnesti, comuna Otesani, plasa Horezul,

jud. Vilcea.
Dosului (Dealul-), deal, judetul
rurald Imoasa, plasa Motrul-deSus, jud. Mehedinti.
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., comuna Cerntesti, la S. comunel.

Se desparte de Dealul-CaluluT
prin Valea-Seaca saa Valea-Cernatestilor.
Dosul-Sandei, cdtun, al comu-
Dosului (Dealul-), deal, In co-
neT Gropsani, la V. pl. OltetulOltul-d.-s., jud. Romanati, situat

pe niste dealurI cu 185 m. d'a-
muna Golesti, plasa Riurile, judetul Muscel.
supra niveluluI mara Are 133
Dosului (Piscul-),pisc, pe creasta siruluT de dealurT ce brazdeaza in lung si lat com. Costesti, pl. Horezul, jud. Vilcea.
Acest sir de dealurT se prelun-
Biltanele, pl. Motrut dejos, jud.

Mehedinti.
dere aproximativa de 350 hect.

cu un masiv des si compus din
fag, plop si mesteacan si, spre
vid', putin molift. Este situata in
regiune muntoasa, cu paute re-
Dosul-Raculul, pda'ure, in jud.
com. rur. Stoiceni-Plesoia.
Dosul-Mare, deal, in com. rur.

Albulesti, pl. Dumbrava, jud.
DOSULUT (VALEA-)
Dosul-Sacului, lac, in comuna
Amaradia, com. Melinesti, unde
piriul Muerisul se varsd in riul

Amaradia.
Dosul-MagureI, pddure, judetul

Neamtu, din trupul mosieT : PipiriguluT si Cantonul - DomnesniculuT; este prop. statuluT.
locuitorT.
ticulara, supusa regimuluT silvic,
Dosul-Sandei, mofie a statuluI,

jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.,
com. Breasta, arendata de la
pendinte de com. Pojogi, plasa

Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
1887-97 cu 320 leT anual. Are

padure pe &risa.
Dosul-Mituletilor, pddure par-
Dosul-Molivillor, loc izolat, la

N.-V. de comuna Batrini, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova.
geste pe toata partea de E. a

comuneT, in stinga riuluI Costesti.
Dosul-SandeI (Zvoiul-), pd- DosuluI (Phlul-), pida, judetul

dure a statuluT, pe teritoriul
Vilcea ; izvoreste din spre deas., jud. Dolj. Face parte din
lurile comuna Olanesti ; se finpreuna cu pirlul Vilceaua, in
Dosul-MunteluI, munte, in jud.
ocolul Bucovatul, circumscriptia
raionul comuneT Muereasca-de-
Suceava, com. Madeiul, pe mosia Borca.
XVII silvica. Intinderea er e de

vr'o 20 hect. Este compusd din
p/opT si sala'.
Sus, plaiul Cozia, si se vars
com. Breasta, pl. Dumbrava-d.-
Dosului (Valea-), vale,
Dosul-Pietroitei (Muntele-),
pddure particulara, cu o suprafata de 200 hect., supusa regimuluT silvic, com. Brezoiul, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
In riul Muereasca.
com.
Dosul-Ursului, Adclure, supusa
Olanesti, plaiul Cozia, jud. Vil-
regimuluT silvic, pe mosia Dosul-UrsuluT, com. Leresti, plaiul
cea. Aceasta vale se varsa In

rtul Olanesti, pe teritoriul co-
Dimbovita, jud. Muscel, in intin-
munel 011nesti.
www.dacoromanica.ro
DOSULLII (VXLCEAUA,)
DOZESTI
214
Dosuldi (Vlceaua-),vlcea, ju-
In fie-care an de dota oil
t'ir-
detul Vilcea. Ved Porcilor, deal,
gurI, la ambele sfinte
continuare a muntilor Arnota
(15 August si 8 Septembrie).

S'a numit Doua-CirciumI de
la cele doua hanurI, asezate in
cimp, fata in fata, si in jurul
cdrora se tin obisnuitele tirgurI.
si Bulla.
Dosurile, sat, face parte din comuna rurald Valea-C al ugareascd,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Dosurile, pirliaf, jud. Neamtu,

ce izvoreste din Dealul-Dohotarja, com. Dobreni, pl. PiatraMuntele ; trece prin valea unul
vechiu si desfiintat iaz si, unindu-se cu piriiasul Calugarita,
se varsa in piriul Almasul.
Doselul, ranzurd de mung jud.

Neamtu, ce se intinde perpendicular pe ramura munteluI Tarcdul, in directiune V.-E., pe teritoriul comund Calul-lapa, prin-
tre piriul Calul, ce curge pe

sub coastele sale despre N. si
piriul lapa despre S.
Mara,
Inainte vreme aci era statie

de caI de posta, 'filtre Ploesti
si Cimpina (cu 16 cal de rind)
si a existat pana la io Iunie

1878, cind s'a pus in circulatie
unja ferat Ploesti-Predeal.
Cu tuferisurY ; pe muchia sa merge drumurile comunale PIrjoaia-
Oltina si Pirjoaia-Satul-Na.
Dovinca, lac nzic, in jud. Tulcea, pl. Sulina, com. rur. Satul-Noti, catunul Letea, situat
in partea centraba a plasir si
V. a com. Este format de lacul
Matita si inconjurat cu stuf de
toate patine. Are 35 hect. intindere, produce putin peste.
Dovlecelului (Valea-), vale, in
Doua-Mal, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, cat. com.

urb. Mangalia. Este situat In
partea S. a plaseI si cea N. a
comund, la 12 kil. spre N. de
resedinta, la poalele meridionale
ale dealuluI Tatligeac, nu departe de malul M'arel', Miga soseaua judeteana Constanta-Man-
galia. Are o intindere de
115
hect., din carI 15 hect. ocupate

de vatra satuluI, cu 29 case.
jud. Constanta, pl. Hirsova, com.

Groapa-CiobanuluI, cat. Cadi-
Cisla ; se desface din poalele

Estice ale dealuluI Eschi-Sarai;
se indreapta spre spre V.
si,
dupa un drum de 2'/2 kil., merge de se deschide in lacul Hazarlic-Ghiol, curge printre dealurile Hazarlic si Eschi-Sarai
pe de o parte si Cadi-Cisla
pe cea-l'alt. parte ; este situata
depozite maI vechr eocenice,
familii cu 90 sufl., totI RominI,
In partea N. a com. si a cat.

si la partea V. a plseI ; este
taiata de soseaua judeteana
cum sunt depozitele greziunilor

de Sztaolka.
Aicea sunt multe vrarir; va-
ocupIndu-se cu agricultura si
Eschi-Sarai-Hirsova.
Poseda in formatiunea pdturilor : marne salifere, calcar si
rul scos din bolovanli de calcar compact si curat, de coloare cenusie, este superior celuI facut din bancurile de calcar argilos, ce vin asezate mal
catre baza muntelui. Asemenea
din aceasta sir de muntI se
scot pietre pentru constructie.
cresterea vitelor.
Dozesti, com. rur., jud. Vilcea,

Doui-Movile (Dealul-la-), a'eal,
In jud. Constanta, pl. SilistraNoua, pe teritoriul com. rur.
Satul-No, si anurne pe acela al
cat. s'a(' Pirjoaia ; se desface
in cat.
din satul Coslugea; se intinde

spre E., trae directiune generala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea N. a plaseI si
Slobozia, com. Badeni-Ungureni,
a comunef; sr-a luat numele de
la dota movile naturale, ce se
Dotarle (Dealul-), deal, la V.
gasesc pe muchia luI, una litiga

satul Pirjoala, de 142 m., domi-
Dotarle (Pe-), ftoiand,
de com. Poenari, jud. Muscel,

plaiul Nucsoara. E situat intre
jud. Muscel si jud. Arges.
Doua-CirciurnI, loc izdat, in a-
propiere de gara Buda, jud.

Prahova, pl. Cimpul. Aci se face
pl. Cerna-d.-j., compusa din 7 cdtune : Catetul, Cuci, Jugravi, si
Fartatesti.
E situata pe valea Geamana,
la 60 kil, departe de capitala

judetuluT si la 17-20 kil, de a
plaseI.
fa-
mili! sail 2104 locuitorI (1071

barbati si 1033 femeI), in care
intr. si 4 familiI de Tiganr.
ContribuabilI sunt 420. Case
de locuit 551.
In comuna sunt 7
biserici.
nindu-1, alta spre E. prelungi-
Locuitoril se ocupa parte
rea numita Dealul-de-la-Cetate ;

ramificatiile sale de N. se termina
pe malul dobrogean al DunriI,
agricultura, parte cu alte meste-
fcindu-1 inalt si tipos, pe alocurea si stincos ; este acoperit

cu finete, semanaturI si la poale
www.dacoromanica.ro
cu
sugurr.
Vite sunt : 38 cal, 296 boI,

488 vacI, 245 vitel, 81 capre,
985 o! i 581 porcI.
LocuitoriI sunt mosnenI ;
35
DOZET1
s'ad improprietarit la 1864, asid
li s'aj dat 70 hect. din mo$ia
215
DRACEA
un alt nume al ostrovulur Tatarul (vezT acest nume).
d-luT V. Giulescu $i din a Rugino$ilor.
Scoala dateaza. In comuna

dela 1857. Cladirea e proprietatea comuner. Se frecuenta de
4.copiT, din numarul de 251 (136
baietI $i 115 fete). Sti carte
17r barbatr $i 3 tema Cu Intretinerea $coaleT statul cheltuesce anual 1242 leT.
Vatra satuluT, cu izlaz cu tot,
are 300 hect. patnInt.
Tujca se fabrica pana. la 2500
decalitri anual.
Veniturile comuneT se urca
la 5356 lei anual $i cheltuale

la 5354 leT.
Locurile din jurul com. sunt :

Gemineaua, Omoricea
E brazdata de : Dealul-lul-Din,
Catetul, Omoricea, Piscul-Crucer,
Piscul-RangAT, (fosa proprietate
Draca, deal, in jud. Constanta,

plasa Silistra-Noua, pe teritoriul
comunelor rurale alnia

lita, servindu-le chiar ca hotar
despartitor; se desface din ramificatiile nord-vestice ale deaIuluI
se intinde
pla$iI, cea vestica a comune1

Unja $i cea nord-estica a co-
79 fete).
Dozeti, deal, in jud. Vilcea, pl.

Cerna-d.-j., com. Doze$ti, pe care

Dozeti, pdclure particulara, supusa regimuluT silvic, apartinind
de com. Doze$ti, pl. Cerna-d. j.,
jud.
Populatia comuneT cu a catu-
tribuabill.
Numarul vitelor din comuna'

$i catune este de 5464 capete:
vite corn. mar1 1157, caT 272,
sa. Se ridica pana la o inltime

de 130 m. Virful Dervent m-
vite corn. miel' 3123, porcI .489.

Productiunea agricola pe anul
soara. 125 m.; ondulatiunile sale,

ce merge spre Dunare, fac
acesteia malul inalt i ripos,
precum $i pe acel al vail Licina.
1892 a fost de : 9581 hect. gria

$i 2678 porumb.
Budgetul comuneT este de leT
Cilnia, care In parte se afla'

la poalele sale orientale, $i Ga-
o biserica rezidita de enoria$I

la anul 1875. Copir in virsta
de $coala sunt 167 (88 baetT $i
Pamlntul este de o fertilitate

excep tio nata.
muneY Gil-lita. Se intinde printre

Dunare i valeaLicina, afluenta
doul drumurT comunale: Bugeac-
mune); Ruga riul Geamana. Are
livede cu prunT ca de 2 pogoane.
1890 suflete, din carT 267 con-
nordica a
neI Doze$ti.
mel'). Cade cam in centrul co-
Zlata, 46 locuitorT pe 218 hect.

Viile locuitorilor ocupa o intindere de 911 4 hect.
Ling casele proprietatiT se
afl un ele$tert cu pe$te $i o
nelor este de 485 fainilii saii
partea
formeaza partea de E. a comu-
239 loc. (127 baxbatT i 1I2 fe-
locuitorT
brazdind
ga); Valea-lur-Spatar. Riul Cerna
Dozeti, sat, face parte din com.

rurala. Doze$ti, jud. Vilcea, pl.
Cerna-d.-j. Are o populatie de
55
spre Nord, avInd o directiune

generar de la
spre N.-V.,
Pe la poale este acoperit cu padurT, iar pe muchie $i coaste cu

tuferisurT $i fnete. Este taiat de
din vechime a unuT turc Ran-
catunul Paragina,
pe 268 hect., iar In catunul
3622.18 la venituri $i de
leT
3585.92 la cheltuelY.
Are: o $coala, intretinuta de

stat $i frecuentat de 28 elevI;
dotia bisericr, una In Dracea, deservia de 3 preotT i 2 cintaretT,
$i a doua In catunul Zlata, de-
servia de un preot $i 2 cintaDracea, comund rurald, pe valea

CalmatuiuluT, jud. Teleorman.
Are dou. ctune : Paragina
Zlata. Comuna Dracea este situata in vale, pe loe yes, lar
catunele sunt pe partea stInga a Calmatuiului. Cat. Zlata

este la N.-V. comund, la o depastare de 21/2 kil. i Pragina
la N., la departare foarte mica'
unele de altele.
Se invecine$te la E. cu com.
Ologi, la N. cu mo$ia Putineiul,
la S. cu domeniul StatuluITurnul
retI.
Are doud morT, una cu aburT
si alta pe apa CalmatuiuluT.

Comuna Dracea se leag cu
calea nationala Turnul-Alexandria prin o oasea vecinala; cu
comunele Ologi $i Putineiul a-
semenea se leaga prin $osele

vecinale. Din calea nationala
Turnu-Alexandria, la S. com.
Dracea, s'a construit o ramura
$osea vecinala care trece
prin sat, aplica spre catunul
Ulmeni pentru a ajunge la
comuna Mavrod in. Aceasta $osea.
$i la V. cu mo$ia Statulur Segarcea i Cu o mica parte din
este Inceputa din anul 1873 qi
mo$ia Lita.
al MavrodinuluT.
traseul el urmeaza vechiul drum
Teritoriul comuna' are o su-
Pe la extremitatea de Vest
Drac (Cap-de-), insuld, In jud.
prafatl de 3000 hect. Locui-
Tulcea, plasa Sulina, pe teritoriul

comuneT urbane Chilia-VechTe;
torT improprietaritT sunt 114, pe
a mo$ieT Dracea, trece vechiul

val al luI Trajan, numit de
locuitorT Troianul, i care, ve-
o intindere de 525 hect. :
www.dacoromanica.ro
DRACEA-ALBA
DRACANI
216
negru sa galben ; locurile de

cultur aa o intindere de 3200
Ologi.
Se zice el pe locul unde se

afll satul erail padurI, c inteo
poianA s'ar fi stabilit cite-va
familiI de peste Prut si din Bucovina, sunt vre-o 200 anI. In
urma navgireI Turcilor asupra
In timpul rezbeluluI din 1877,

Impratul Rusid i stabilise
cartierul in aceasta comund,
unuI mic sAtisor ce era in stinga

laculuT Dracsani, numit Selistea,
pe locul numit astd-zI Lipoveni,
teritoriul comuneI e acoperit cu

p5.durI, asemenea i in partea
de Nord ; a suprafatd de 4000
hect. si se exploateazg pe o
scar intinsa.
chiar in locuinta propriettiI.
locuitorif ar fi fugit in dreapta

laculuI, in poiana unde se sta-
Vest de tirgul Sulita, este lacul
nind de la DunAre, se indrepteaza
pe ad spre com. Putineiul.

Caunul Zlata, care s'a alipit
in 1882 la com. Dracea, fIcea
parte mar inainte din comuna
Dracea-Albfi, pirtiaf, format pe

teritoriul com. R5.coasa, jud.
Putna ; se varsa in..5usita.
Dracea-Mare,pirlicif, format pe
teritoriul com. ampurile, jud.
Putna ; se vars5. in
.tisita.
Dracea-Mica, pirtiaf, format pe

teritoriul com. Cimpurile, jud.
Putna ; se vars5. in
de ap sistem noa.
Nurndrul vitelor e de 5018:
1431 bol si vaci, 235 cal, 465
porcI, 2198 oI, 689 mascurI.
Sunt 132 stupI cu albine.
Comuna este strdbAtut de
Todireni, mosia Todireni, pl.
daos vre-o 20 familiI ce locuiati
Dracsini, sat, pe coast de deal,

In dreapta laculd Dracsani, in
inteo poian numit lletura,

unde era si o velnit, care s'a
desfiintat.
Ca dovezi ea a existat satul

Selistea in vechime sunt una
cruce cu inscriptia ruseascA
o carte scris ruseste aduse de
la vechia biseric5. din Silisite.
partea de Nord-Vest a com.

Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani, si pe mosia Dracsani, cu
o suprafat5. de 2072 hect., pmint atit al locuitorilor cit
al proprietaruld i p popula%le de 250 familiI saa woo suflete, din mil 245 contribuabilL
Are o biserica, deservit de
un preot si
2 cintAretI
si
scoa1 mixtA, condus5. de I invdttor

frecuentat5. de 8o
scolarI.
Num5rul vitelor este de 1275:

412 bol i vacT, 87 cal, 610 oT,
166 mascurI.

Se af15. z circiume, 3 comerciantI si 2 meseriaT.
In centrul comund si spre
adica oameni scApatI cu fuga.

Locuitorir une! alte IocalitAtI
Cioreni aa venit inca aici si ail
cuitorilor, la 1864, s'aa mal a-
Gura-Girlutif din com. Bertestid.-j., jud.
Vest,
Dracsani, care are o suprafat5. de

1360 hect. si o lungime de
peste 5 kil. ; este bogat in peste,
Dracilor (Iazul-), iaz, in com.
Dracsenul, lac mic, la V. satului
In partea de Sud si
bilise citI-va. Se spune cl TurciI

ar fi prins si tdiat in biseric
pe parte din oameniI din Seliste.
Mar tirzia un preot, A ndreT, ar
fi mutat bisericuta de lemn din
Selistea pe locul Dracsinilor,
mil pe atund se numea Bejinari,
mArit satul.
Cu ocazia..impropriet5sird lo-
Jijia, jud. Botosani.
hect.
stuh I papurA; aduce un venit
de peste 4000 le! anual ; prin

lacul Dracsani curge piriul Sicna,
la esirea aruia se afl i moard
calea vecinald comunall SulitaTalpa si de catea Dracsan-Co015.a.
Budgetul comuneT are 7667

leI 79 banI la veniturl si 7444
lef 55 banI la cheltuelI.
Sunt 3 bisericI, deservite de
3 preoll si 5 cintdretr; 2 scoli
mixte, conduse de 2 invdtatorT
i frecuentate de 120 colan.
Dracsini, deal, in satul Dracsini,

com. Dra.csani, jud. Botosani.
Dracani, sat, in partea de S. a

corn. Dracsani, pl. Miletinul, jud.
Dracani, comuna' rurald, in partea de Sud a pldsii Tirgul-Miletin, jud. Botosani. Se intinde pe
Botosani, asezat pe coastd de

deal si in dreapta laculd Drac-
valea Sicne, pea piriuluI Ursoaia

si pe dealurile din dreapta si din
stinga Sicnd, pe un teritoriu deluros i acoperit cu pAdurI. Este
la o depdrtare de 24 kil, de orasul
Botosani. Se compune din satele:
Cerchejeni, Dracsani, Dracsini,
Sulitoaia i ZlAtunoaia-Micd. Are
o suprafat5. de 7304 hect. si o populatie de 720 familiI saii 2880
suflete, din carI 701 cotribuabilI.
PAmintul e mal' mult argilos,
Mosia este a printuluI Grig.

M. Sturdza si are o suprafatd
de 2466 hect., in care intr5.
partea locuitorilor. Are o populatie de 240 familia san 960
www.dacoromanica.ro
sani.
suflete.
Partea de S.-V. e acoperitg

cu pddure in intindere de 1300
hect.
In lungul vaid Sicna se intinde lacul Dracsani, bogat in

ape, peste i stuh.
DRACANI
217
In Drac$a -ti e resedinta primaria' com. Dracsani. Are 1 bi-
locuitorilor. Are o populatie de

106 familiT, sati 495 suflete.
seria, deservita de 1 preot si
Are o biserica deservit de

1 preot si 1 cintaret, facuta la
2 cIntaretT.
Vite sunt : 267 boT si vacT,

146 cal, 695 of, 6 bivoli si 496
mascurT.
Sunt 50 de stupT cu albine.

In sat se afla 1 cal-duma ; 1
comerciant si I meserias.
La Dracsani, in tinutul HirlauluT, a urmat batalle intre TurcT
sub comanda luT Schender-Pasa,
carT sustineaa In domnie pe Radul-VodA si Lesii si Cazacif, sub

comanda luT Coretchi, carT sus-
tineati pe Doamna luT Ieremia

Movild. Aa Invins TurciT, prin-
zind pe Doamna si familia sa

si pe Coretchi, pe carT i-aa dus
in robie la Constantinopole.
Aicl, spune cronicarul, fu pIerderea caseT luT Ieremia Movil.
Dracani, lac, pe mosia Dracsani,

jud. Botosani, pl. Miletinul, com.
Dracsani. Se intinde pe valea

Sicna, pe o suprafata de 1360
hect. Are 1 moara de apa.
Pe apele sale traesc, in timpul vereT, o tnultime de pasad
aquatice,
1868, in locul altei bisericT ; o

timara cu aburI ; i iaz ; doud
circiumi.
Numarulvitelor e de 653: 253
vite marf cornute, 2 bivolT, 315
Ole, pescarf, bitlanT, etc.
Se pescueste de mal multe

orl pe an in valoare de 14000
leT. Se gaseste In el maT cu seama: crap, caras, stiuca, lin, mrea-
na, etc.
Draceni, sat, In partea de N.V. a com. Suranesti, jud. Vasluia, pl. Mijlocul, situat pe valea si pe coastele a treT dealurf,
ramificarT ale dealuluT Dracseni.
din carT: 210 hect. padure si

919 hect. loc de cultura, finat,
imas, ale proprietater, lar 207
hect., cu 3 hect, vie, sunt ale
39623. Ha le Dlefionar Geogrmic
apa a sapat In jos, pe o lungime de 20 metri, luind o adIncime de 10 metri si cu un curs

foarte lin. Pe malul drept e
o sorginte sulfuroasa cu miros
puternic, care se scurge in Ghenune. E avuta in peste. Adi
se pescueste pastraviT ceT mal
marT.
of, 2 capre, 29 cal si 52 rimaLocuitoriT poseda' : 18 plugurf
DraculuI (FIntIna -), loc izolat,

In jud. Buzar', com. Niscovul,
si 19 care cu bol, 4 pluguri si

4 carute Cu cal.
Sunt 20 stupf.
pe malul drept al riuluT Niscovul, numit ast-fel pentru ca adi

Hui Niscov dispare cu totul sub
torT.
maluri nisipoase si se dirige,
Dracul, platon, situat la E., pe

teritoriul com. Perieti, pl. Siuld.-s., jud. Olt si pe malul drept
al valceleT ObleguluT.
dup5. cum se crede, pe sub pamint, spre com. Lipia, unde incepe sa apara' sub forme de viroage, din care isT ia acolo nastere
Dracul, sati Valea-Rea, vdlcea,

se formeazd la N. pe teritorul
com. Optasi, pl. Mijlocul, jud.
Olt ; curge catre S.-E. si, taind
14111
Caltnatuiul.
DraculuI (FIntIna-), vale, in

jud. Buzau, com. Niscovul, cat.
Sseni-VechT.
satul Optasi, se varsd in Vedea,

pe dreapta eT.
Dracului (Iazul-), iaz, pe mosia
Dracului (Dealul-), deal, jud.
Hudesti, com. Hudesti, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Bralos-
tita, la N. com.
intre carf de multe
orT si lebede, apof nenumarate

rate, giste salbatice, becate, li-
DRACUL111 (POARTA-)
Dracului (Dealul-Vil-), deal,

In jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT,
com. Odobasca. Se desface din
culmea ScorusuluT; brazdeaza
partea de N.-V. a comuneT ; se
intinde dealungul piriuluT Valea-Draculul ; se termina In 1-tul
Ritnna. Ingustimile si valle sale sunt periculoase, maT ales
cind ploul. Este acoperit cu pa-
Dracului (Piscul-), colind, in jud.

Buzar], com. Beceni, cal. Margariti. IzIaz si sterp.
Draculul (Piscul-), colina,
in
jad. Buzad, com. Magura, acoperita de padure.
Dracului (Piscul-), colina,
in
jud. Buzda, com. Gura-Teghit,

continuatie din muntele PodulGrecilor. Izlaz de vite.
sal.
DraculuI (PIrlul-), phlia,c, jud.

Dracului (Ghenunea-), chit, In
albia fiuluf Bisca-Mare, intre
muntil Piatra-Arsa si Cursele,
jud. Buzar', com. Goidesti. Din
Neatntu. Vezi Calul, pida.
DraculuI (Poarta-), phig,
in
jud. R.-Sarat, pl. OrasuluT, com.
ambiT muntI, Inaintind citen san-
Brosteni. Izvoreste din dealul
ca in albia Bistif, o Ingusteaza

foarte mult si-T opreste rapiditatea. Scapind dintre stincT,
Scorusul ; uda parteade S. a comuneT, si merge de se arunca

in plriul Valea-Rea.
Vol. II.
28
www.dacoromanica.ro
DRACULIg (RtRA-)
DRAGNA
218
Dracului (Rtpa-), /Vd mare, in

jud. BuzAti, com. MAgura.
Dracului (eaua-), munte, in

jud. Buzan, com. Calvini, situat
pe hotarul jud. Prahova, unde

se si intind mal mult ramificatiile sale.
Valea-CheeI si d in riul
nAul, la TAtArani.
Dracului (Valea-), vale, in com.

Gura-Teghii, at. ArgAsAlesti,
jud. BuzAil ; incepe de la muntele Podul-Grecilor si se scurge
in Bisca-Mare, la Malul-Viat.
Dracului (Valea-), deal, in jud.
Dracului (Valea-), vale. Izvo-
R.-Sdrat, pl. OrasuluI, com.

Brosteni. Se desface din culmea
Scorusulul ; brAzdeazA partea de
reste de pe teritoriul com. Museteti, jud. Arges, trece pe la
S. a comunel ; se intinde de-a-
S. de com. Poearei, plaiul

Nucsoara, jud. Muscel, si se vare'.
si se sfirseste In piriul ValeaRea. Este acoparit nutnaT cu
in riul Doamna in dreptul com.

Corbisori, jud. Muscel. Se numeste ast-fel, poate, pentru
pAsuni.
face marT stricAciuni.
lungul piriuluT Poarta-Draculul,
plaiul Dimbovita, la N. de com.

Ruarul, situat intre riul Dim-
bovita si riul Riusorul, care se

vars5. in Dimbovita, din jos de
com. Ruarul.
Dragavei, insuM, in DunAre, cu
go pog. pAdure, in E. bAltd Po -
telul, in dreptul pichetuluT cu

acelasT nume, din jud. Romanati.
Dragavei, pichet de granitA, pe

Dunre,jud. Romanati, spre E.
de balta Potelul si al IX, lucepind de la hotarul DoljuluT.
Dragna, munte, jud. Muscel, plaiul Dimbovita, com. RucArul.
Dracului (Valea-), localitate, in

Carpati, jud. Prahova, pl. Teleajenul, intre muntele ClAbucetul
Virful-luT-Craiti, strdbAtutd de
riul Teleajenul. Pe coasta dreapt.
a acesteT vAI se zresc miel bucAtT din& un drum vechiti, pa-
Dracului (Valea-), vale, jud.

Teleorman ; trece prin cdt. Netoti-d.-S., de la V. spre E., para
in muchea dealuluT despre lunca
Teleormanului ; ad i se injugd cu
Valea-CesculuI, in dreptul com.
GArAgdul.
Dragna, loc izolat, pe teritoriul

jud. Olt, pl. Siul-d.-j., com. DrgAnesti, unde alt-datA a existat o pAdure cu acest nume. AzI
nu sunt aci de cit locurT arabile.
vat cu bolovanT de prund, urmele unei cA.T, ce conducea in

Ardeal.
Dracului (Valea-),
in jud.
R.-SArat, pl. OrasuluI, com. O-
DraculuI (Valea-), vale, incepe
Dragna, trup de mofie, a Statu-
de la com. Crusovul, trece printre com. Tia-Mare si Potlogeni

din jud. Romanati, si se termina
In valea OltuluT.
luT, jud. Olt. (Vez1 DrAgAnesticu-Trupurile).
dobasca. Izvoreste din culmea

ScoruFiluY ; udd comuna in partea de N., de la N., la S., si
dupA un curs repede si prdpds-
Dracului (Vlceaua-), vdIcea,

jud. Vilcea, pl. Oltul-d.-j., com.Mitrofani in apropi ere de DrAgAsani.
tios, merge de se aruncd in

Dracului (Virful-), culnzinalie,
a luI, maT sus de dit. Odobasca.
a plaiurilor munteluI Podul-Gre.cilor, din jud. BuzArt, com. Gura-
Buzrw, com. MAg,ura ; se scurge

In riul BuzAti.
dinte de com. Ruarul, jud.

Muscel.
riul Rimna, pe partea dreapd

Dracului (Valea-), vale, In jud.
Dragna, pdclure, supusA regitnuluT silvic, pe muntele Dragna,

proprietate a d-luT loan Bojan,
in intindere de 400 hect., pen-
Are ca esente dominante : fag
si molift spre virf. Etatea

variazA de la 20-40 anT.
el
TeghiI, in partea de S.-E.
Dragna, vdlcea, situad. pe teri-
Draga, phifi, ce curge prin jud.
toriul jud. Olt, pl. Siul-d.-j., com.
Comani, numit ast-Id, se zice,

dupA. numele unuT cioban, care
plzea oile pe ad i si de la care
Beceni, cdt. MArgariti ; se scurge
Roman, pl. Moldova, com. Mogosesti. I1 ja nastere dintr'o

multime de izvoare, situate tinte infundAturA de deal, in sa-
in riul Slanic.
tul Muncelul-d.-s. Curge de la
nesti.
DraculuI ( Valea- ), (ValeaRea),izvor, in jud. Buzn, com.
si-ar fi luat numele si com. Di AgA-
V. spre E. si se varsA in riul

DraculuI (Valea-), vale, in jud.
Siretul, la S. de satul Mogosesti.
BuzAci, com. Zilisteanca ; incepe

din Dealul-CheeT ; se uneste cu
Draganul, munte, jud. Muscel,
www.dacoromanica.ro
Dragna, vdicea, jud. Prahova,

plaiul
nesti.
VArbildul, com. Vila-
219
DRAGNA
DRAGOMIRA
Dragna, vale, la S. com. Dragaplasa Oltul-d.-j., judetul
Dragodneti, sat, pl. Dimbo-
DragneI, ;turne, ce poart din vechime vulia din com. Gubancea,

pl. Dumbrava-d.-j., jud. Dolj i
sub care se cunoa.5te i azI. Apartine statuluI, care a dat-o in
loturI locuitorilor. Dintre loturI,
18 sunt de 5 hect., lar 1, de 412
Dragomfineti, sat, in jud. i pl.

Tutova, com. Mima, pe piriul
Studinetul, spre N.-V. de satul
Miceti. Are 97 locuitoti (din
carI 5 titi carte) i 26 case.
hect. Se gasete pe dinsa i
vita-Dealul, cat. com. CindWi,

jud. Dimbovita. Are o coala.
Dragomneti. Vez! SarateniIDragomir, sat, al com. Berzun-
Gubancea. Apartine statulut Are
o intindere de 251/2 hect. Se

gAsqte pe mo0a DragneI care e
data in loturT. Lemnele care o

compun sunt : cerul i
tul, pl. Tazlaul-d.-j., jud. Bacau,
situat pe piriiaul cu acela0 nume. CirciumI sunt 2. Sunt 127

familiI, sail 449 suflete. Animale
sunt : 13 caI, 240 vite cornute,
27 porcI i 20 capre.
Dragomir (Mgura-luI-), jud.

Teleortnan, la N. com. SloboziaMindra.
Dragomir (Valea-luI-),(Valea
DragomiruluD, ciitun, al com.
Policiori, judetul Buzar', cu 18o
locuitorI ii 41 case.
Dragomir (Valea-lui-),
In corn. Policiori, catunul Valea-
Dragomiruld, jud. Buzati. Are

920 hect., din care 260 padure,
restul arturI (aproape too hect.),
izlaz (75), apoT livede, vil etc.
Dragomir (Valea-lul-), vale,
Dragomir, munte, al com DoDragnei (Valea-), vale, in raio-
plaiul Cloani.
d.-s., jud. Tutova.
pdure.
Dragnef Pdurea-),peidure, jud.

Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
de granilii, judetul Mehedinti,
nul com. Dobrqti, pl. Podgoria,

jud. Muscel, care, dupa ce uda
brita, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

situat spre N.-V. de com.; este
acoperit Cu 4 hect. pdure de
partea de N. a com., se varsa
fag 1. alte lemne.
com. Gura-VitioareI, pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Dragomira, pirtiaf, format pe

teritoriul com. Soveja, judetul
Putna ; se varsa in Suita.
In gira Circinovul.
Dragodana, cotn. rur., pl. Cobia,

jud. Dimbovita, situata. spre S.
de Tirgov4te, pe oseaua Tir-
Marunter, pl. Siul-d.-s., jud. Ok.
Dragomira, vale, jud. Gorj, in

com. Farc4e#i, din pl. JiuluI,
E situat la E. de com., linga
situata spre S.-E. com. Incepe
Magura numita Gura-Boulur.
din hotarul com. Valea-cu-Apa ;
govite-Gaeti-V1aca, in apropiere de Gaeti i de apa riulul

Potopul i la 27 kil, de capi-
In timpurf de secet seac.,

fiind formata numaT din adunarea apelor, carT nu gasesc
loe de scurgere.
merge spre S.-V. i se termina
Dragomir, lac, pe teritoriul com.
tala judetuluT. Dragodana este

wzata pe vale i se compune din
patru catune: Cdtunul-Pauner,
Dragomir, poian ii, la N. com.
Meri, Moara-Popir i Dragodana,
Bunqti, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
cu o populatie de 886 locuitorI
rominI. In com. sunt doul bi-
Dragomir, piriia.y, jud. Bacati,
seria Drago dana se invecinqte:
plasa Tazlaul-d.-j., comuna Ber-
la E. cu com. Cuparul, la V.
cu com. Gleti, la N. cu com.
zuntul; izvorqte din muntele
S. cu
com. Cojocarul, legindu -se cu
Gleti i Piciorul de Munte prin
oseaua judeteana, iar cu celeprin osele comunale
Piciorul-de-Munte
i la
vecinale.
Pe teritoriul acestel comune

se produce cel maT bun tutun
din tara.
Bulihariul ; dupa ce, la catunul

Scariga, primete ptnuiaul Berzuntul-Negru, se varsa in Ber-
in Valea-MaluIul, in dreptul vaer
Bourelul, din jud. Mehedinti.
Dragomira, vale, incepe din par.

tea de N. a com. Teiani, pl.
Teleajenul, jud. Prahova, curge
de la N.-V. spre S.-E. i, dupa
ce primqte de afluentr: ValeaCruceT i Valea-BirzeT, se vars5. in
1.11 Teleajenul, la E. de corn. Tel.ani. La confluenta vaid luT Dra-
gomir cu Teleajenul se afl urmele uneI ocne sati bal de sare.
Dragomir, prival, jud. Braila;
Se spune c aceste baI ar fi

fost proprietatea locuitorilor
c le-ar fi arendat cu zeciuiala.
unete Benghiul cu Orzea

Dunarea-Vechie.
and a fost exploatate nu se

tie pozitiv ; se crede insa ca
zuntul-Mare.
Dragomir (Izvorul-luO,pichet
www.dacoromanica.ro
pe la sfiqitul veacului XV-lea.

Din cauza darilor prea grele, ati
DRAGOM1REASA
fost vindute de vr'o 50 locuitori

din Teisani lui Aga Mateiti, im-
preund cu cele tref truputi de

mosie ce aveall atuncT in stapinire.
DRAG0M1REsTI
220
chita, cal-1 se transpoarta la diferite tirguri ale tara. Solul

comunei produce porumb,
si yaz ; lar parte este acoperit cu padure. In Dragomi-
resti sunt ruine din marea faDragomireasa, deal, de pe teritoriul com. Scorteni, pl. Tazlaul-d.-s., jud. Bacan.
Dragomireasa,
jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-s., com. Scor

teni ; se vars5. in Piriul-Boului.
Dragomirei (Valea-), vale, izvoreste din raionul com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Prahova,
si, dupd ce se uneste cu Valea-
brica a raposatului Baleanu,

unde se fabrica spirt, luminar(
de stearina, tal:Idearle si sap.m.
Dragomiresti se invecineste spre
leT, Io banT la venituri si de 33 to
la V. Cu com. Butoiul si Ludesti, de care se desparte prin

riul Dimbovita i padurea Co-
leT, 50 bani la cheltueli.
roeasca ; spre N. ea MAnesti
spre S. cu Lucieni.
Dragomirescu, padure particu-
Mastacanul, Socii, marginindu-se

la E. cu com. Talpa si Birga-
de so hect., Fata-VieT. de 50
hect., Dosul-Chirilei, de 30 hect.,
si Scarisoara, de 40 hect.
Dragomireti, com. rur., jud.

Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita,
situat. spre V. la 8 kil. de T'irgoviste, pe malul sting al riu-
lui Dimbovita, pe loc ses

In apropiere de soseaua jud.
Tirgoviste- Cimpulung. Drago-
miresti se compune din doua

catune tot cu numele de Dragomiresti, avind o populatie de
980 suflete. In Dragomiresti
sunt trei ulite : ulita Olarilor,
ulita Ungurenilor i ulita siganiel. Dragomiresti este resedinta
sub-prefecturei pl. Dealul-Dimbovita. Aci este o biserica si o
scoalA.
Cea
mai mare parte
din locuitori se ocupa cu oldria

Cu fabricarea cosurilor de ri-
desparte prin padurea Viisoara;
detul Neamtl, plasa de Sus-Mij-
vind cantoanele : Praiul-Bisericel,
urca la suma de 486 leT ;
E. cu Tirgoviste, de care se
g,retinul, tot in raionul comunel

Ogretinul.
pl. Podgoria, jud. Prahova, a-

cu 8 deserventi, platitT din fondurile comunale, venitul fonciar
al paminturilor bisericesti se
scoala, cu un invatator platit de

stat ; 3 mori de apa; 5 Dotan;
3 fierari.
Budgetul comunei e de 3313
PoduluT, se varsa in gira O- Dragomireti, com. rur., Ill ju-
lara, supusa regimului silvic, in

intindere de 170 hect., proprietatea luT Stan Dragomirescu,
pendinte de com. Chiojde.anca,
nutreste un nu mar de 1730 capete de vite.
Comunicatia se face cu satele vecine prin : soseaua judeteana ce vine de la satul Girovul
spre satul Uscati ; prin soseaua
care purcede din precedenta, intre kil. 22-23 i duce prin satele
oani, de care se desparte prin
Dragomiresti - Bornisul - Craesti

(com. Talpa) ; prin drumul care
incepe din soseaua Girovul-Uscati, filtre kil. 17-18 si duce prin
satele Mastacdnul-Bornisul-HIApesti-Talpa, lar o ramurA catre S.
dealurile Uscati, Bornisul si Mastacanul ; la S., cu com. Birgaoani
prin satul Ghigoesti (com. Serbesti), unindu-se cu sos. Piatra.
Serbesti, de care se desparte

prin limite conventionale.
si
locul, situata pe podisele ce se

cuprind intre dealurile Uscati,
Bozieni, intre kil. 16-17; precum
prin alte drumuri naturale
Este format. din satele : Dragomiresti, Unghiul, Timpesti,

Mastacdnul, Bornisul (Aramoaia)
cari leaga diversele localitatT limitrofe.
Negoesti, cu o populatie de
Dragomireti, sat, in com. Dragomiresti, pl. de Sus-Mijlocul,

jud. Neamtu, situat in drumul
400 familiT sati 1419 suflete, din

cari : 691 barbati, 728 femei ;
877 necasatoriti, 540 casatoriti,

99 vAduvr, 3 divortati ; 364 baetT, 369 fete ; 32 straini.
Stiu carte 151 persoane, nu

stiti 1268.
Dintre locuitorii improprietariti in 1864, sunt asta-e 28 carT
stdpinesc insisT locurile lor 45
ca urmasT ; I loe ocupat de altif,
loe parasit i ocupat de comuna; 8o de insT, carT de si in-
surati si cultivatoff de pdmint

nu ati niel o proprietate.
Agricultura se face pe o Intindere pe 1029 hect. 83 arli.
Imasul sa suhatul, are o in-
tindere de 9 hect.
www.dacoromanica.ro
12
arii
soseleT judetene Girovul - Tupi-
lati, la 23 kil. 400 departare de

orasul Piatra.
Are o populatie de 292 familiT.
In sat se afla resedinta comuneT ; i
biserica, deservita de
un preot si 2 dascali; o scoala,

frecuentata de 83 elevi.

824 capete.
Dragomireti, trup de sat,
in
com. arligi, pl. Piatra-Muntele,

jud. Neamtu.
Dragomireti, numire ce se da
DRAGOMIREST1
unul vechiii sat, ce era situat

mar in jos de orasul Roman,
jud. Roman, probabil pe actuala mosie a statulur PincestiDragomiresti, poate chiar satulur Cotul-Vamesulur de asta-zr.
Niste documente vechr: unul

de la 1458, Aprilie 20, si altul
de la 1488, Aprilie 12, date de
DRAGOSLAVELE
221
si I cintaret ; o scoala mixta.,
frecuentata de 35 elevr si 4 eleve, cu intretinerea careia comuna cheltueste anual 16771er.
Numrul vitelor marr e de

410 si al celor miel de 921,
Comerciul se face de 4 eh-ci u marr.
*tefan-cel-Mare, vorbesc de a-
Dragomiresti- din- Vale, sat,
cest sat, cind V oda il reintareste

danie Mitropolier Romanului facuta inca de mosul sati Alexandru-cel-Bun. In acele documente
face parte din comuna rural
se zice d. el era din jos de

umbldtor pe Moldova. Pozitia
se potriveste foarte bine numar
sting al riulur Dimbovita. In apropiere, ritil IlfovAtul se varsa

In riul Dimbovita.
Se intinde pe o suprafat de
satulur Cotul - Vamesulur sati
tirgul Romanulur si avea pod
unui altul ce ar fi fost liga

el, s de la care a ramas numele mosiei, de Dragomiresti.
Dragomiresti, pa/loare, pe tilosia Leorda, com. Costinesti, pl.

Tirgul, jud. Botosani.
Dragomiresti-Boeresti, sat, in
jud. Tutova, pl. Tutova, com.
Dragomiresti-RazesT.
Popesti-Dragomiresti, pl. Zna-
govul, jud. Ilfov. Este situat la

S.-E.
de Sabareni, pe malul
504 locuitorr.
D-1 Br. Davril are 420 hect.

si locuitorir 279 hect. Proprietarul cultiva 340 hect. (4 sterpe,
36 iziaz, 40 padure), lar locuitoril cultiva. tot terenul.

Adorrnirea ; desenrit de 1 preot
si I cintaret ; I moard cu apa ;
I pod statator.
&ir-
ci u mar!.
Dragoxniresti- din - Deal, sat,

face parte din com. rur. PopestiDragomiresti, pl. Znagovul, jud.

290 i al celor raid de 746.
prunir o suprafata. de 1,75 hect.

Comerciul se face de 7 persoane
(din carT 5 RominT si 2 EvreT),
in 7 stabilimente comerciale, din
carr 5 circiumr.
Prin aceast comuna trece
drumul judetean Birlad-Bacati.
Are o scoala primara de 195.etT si o biserica.
DragomiruluI (Valea-), pichire, in jud. Buzaii, com. Policiori, avind 260 hect. si desprtita in trer sfori : Dragomirul,
Gurguesti si Stupina.
Dragoslavele, com. rur., judetul

Muscel, plaiul Dimbovita, situat. la N.-E. de Cimpulung, pe
riul Dimbovita, la 18 kil. departare de acest oras si la 5 kil.
de Rucar. I se mar zice si SchelaDragoslavele.
Are o populatie de 250 fama, saii 1104 suflete, din mil

37 locuitorr TiganT.
In comuna sunt 2 bisericr,

una zidita de Grigore - Voda
Ghica, la anul 166o si reparata
in mar multe rindurr; e deservita
de 3 preotT si 4 cintaretr.
In aceastA com. se lucreazA
numeroase si frumoase plocade,
testi.
N.-V. a jud., la confluenta piriu-
lur Lipova cu Tutova. Are 784

locuitorr (din cae 65 stiti carte),
carr sunt renumite in comert.

Traditia popurana zice ca in
vremea de demult ar fi emigrat
multr steni de ad i si aa format un sat in Moldova (Putna),
sub numele de Dragosloveni.
Adevarul este a in comuna
rurald Soveja, pl. Zabrauti, ju-
666 locuitorf.
D-1 G. Dragomirescu are 830
locuind in
Ilfov. Este situat la S.-E. de

Sabareni, pe malul drept al riul'ir Dimbovita. La S. trece soseaua judeteana Bucuresti-Pi-
Dragomiresti-Rzsi, comund
ruralci li sat, in jud. Tutova,
plasa Tutova, pe malul sting
al piriulur Tutova, in partea de
case, (soco-
detul Putna, sunt doul sate:
tita si populatia satulur Dragomiresti - Boeresti). Formeaza o
Dragosloveni si Rucareni si este

probabil ca. Mateia - Voda Ba-
(75 sterpe, 180 izlaz, 225 pa-
comuna (com. Dragomiresti), cu

cal.: Dragomiresti-Boeresti, Bel-
dure).
zeni si Poiana-PretreT. Sunt in
sarab, cind a zidit in Moldova

manastirea Soveja (1645), a adus lucratorT si salahorl din
Dragoslavele si din Ruar, carT,
in urma, raminind in acele locuri, aii format satele Dragos-
hect. si locuitorir 373 hect.

Locuitorir cultiva tot terenul,
201
toata comuna
1081
locuitorr
afarl de vr'o 14 hect. cae ra-
(din casT 7! tia carte), 280
m'in sterpe.
Are o biseric, cu hramul
contribuabilT si 281 case. Viea

ocupa in aceasta com. 63 hect.
Adormirea, deservita de 1 preot
din carr 18 nelucratoare; iar
www.dacoromanica.ro
loveni si Rucareni. Aceasta ver-
siune ni se pare verosimill,
si
DRAGOSLOVENI
DRAGOSLOVENI
222
$i Cu traditia poporana pastrata pana acum in sa-
Dragoslavele pe la inceputul
secoluluI fcea parte din plasa
tele Dragoslavele $i Rucdrul, din

judetul Muscel.
DragosloveniI sunt de origina
Arge$elul-de-Sus, dupa chiar ce-
se acord5.
din Hateg.
Comuna Dragoslavele este inzestrata Cu un frumos local de
scoal, construit de curind, con-
clusa de un invatator $i o Invatatoare. $coala se frecuenta

de 71 elevi si 40 eleve, din
rerea satenilor la guvern.

Comuna Dragoslavele se afid
la 640,2 in. d'asupra MariI-Negre $i 553,2 in. d'asupra Bucure$tilor.
Traditia spune, ca mo$iIDragoslavenilor sunt Tigani rudarl
venitI din Hateg li ca faceati

copal, u-tatua
$i
altele. Cons-
numarul de 107 bletl $i ioi

fete in etate de $coala. Cu in-
tantin Basarab Cirnul, la anul
tretinerea $coaler statul cheltue$te anual 1080 leI. $coala de
In marginea de S. a satulur
se vede o cruce din timpul luI
fete se intretine din fondurile
Mihai Viteazul, inscriptie in tim-
comuneI.
ba sirbeasca.
1658, le-a druit mar multI munti.
$tia carte 200 barbati $1 43

femeI.
Comuna Dragoslavele se mar-
g,inete la N. cu com. Rucarul,

la S. Cu com. Badeni-Ungureni,
la E. cu Muntele-Ro$u $i la V.
Cu com. Lere$ti. Are o pozitie

cu 1071 suflete, 543
barbatI, 528 l'eme ; 243 asaofamilir,
ritI, 755 necasatoritI, 73 vdcluvI;

206 $titi carte ; 4 strainr, res.
tul rominT ortodoxf.
Sunt 2 bisericI : una in cat.
Dragosloveni, cu hramul Sfintif

Apostoll Petru $i Pavel, fundan'
de ni$te boerl Sihleni, nu se

$tie cind, cacr n'are inscriptie;
are i8o bel venit $1 e deservit
de i preot, dascal $i i paracliser;
1
cat. Terche$ti, cu hramul sfintiT

Apostolf Petru $i Pavel, zidita. de
fratif Vasile $1 Theodor Pitigoiu
$1 $tefan Andreescu ; are 130
Id venit anual, $i e deservita de
i preot, cintaret $i i paracliser.
Com. are 2 coll mixte : una
1
Dragosloveni, com. rur., in jud.

R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., pe
malul sting al riuluI Rimna.
Este a$ezata in partea de
in cat. Dragosloveni, fundata
de Stat in anul 1873; alta in cat.
mijloc a jud., la 23 kil., spre N.,

de orasul R.-SArat, $1 in partea
Terche$ti, fundata in 1890 de

com.; au 2 invatatorr $1 sunt
frecuentate de 69 elevI (1892
frumoas, ceea ce atrage in timpul verei multI vizitatorl.
de N. a pla$Ff, la 2 kil., spre
93).
V., de com. Plaine$ti, re$edinta
Prin mijlocul comund trece

$oseaua nationala Cimpulung-
pla$4. Com. invecinate sunt :

Bordesti, la 5 kil., Popesti $i
Frontiera.
LocuitoriI comuneT sunt mos-
Timboe$ti, la 8 kil., Sihlea, la 9
Calitatea pamintuluI este mediocra, terenul fiind deluros, atgilos $i calcaros ; in ce privet.te
cultura pamintuluI, com. are:
266 hect. arabile, 60 hect. p6.-
nenI $1 se ocupa in special cu

scindurdria. Parte din el', ceI
mal saracI, in timpul verer, parasesc satul spre a merge aiurea dupa munc6., pamintul lor
fiind cu totul restrins $i produsul luI insuficient pentru a le
procura existenta. StupiI cu albine dart 186 kilgr. miere $i 124
kilgr. ceara. Porumbul se cultiva
pe 48 hect.
Pe la Dragoslavele, Carol al
XII-lea, Regele Suedier, a trecut in Ardeal, la anul 1712.
Sunt 237 contribuabill. Media
veniturilor ordinare pe ceI treI

anI din urma este de 3700 leI
$i a cheltuelilor pe anul 188990, de 3676 leI. Comuna contribue pentru $coala cu 300 le!
anual $i pentru cult cu 500 la
kil., Ureche$ti, la io kil.

Se margineste la E. cu com.
Plaine$ti, despartita prin $oseaua nationall, la V. cu com.
Lacul-luI-Baban $i Borde$ti, la
S. tot cu com. Plaine$ti, la
N. cu com. Pope$ti $1 Ureche$ti.
Este o com. din regiunea dea-
lurilor, fiind brazdata la N. de

ramificatiile dealurilor Magura
$i Ureche$ti.
Riul Rimna o udd la S. de la

N.-V. la S.-E. ; sunt in com. 18
puturl (Cu o adincime de 12
44m.) i 2 fintinI (1-3 m. ad.)
Cdtunele carI o compun sunt :
Dragosloveni, re$edinta, la E.,
$i Terche$ti, la V.
Suprafata com. este de 626

hect., din carl 186 hect. vatra
com., 300 hect ale locuitorilor,
140 hect. ale particularilor.
www.dacoromanica.ro
dure, 300 hect. vil.

care: 160 bol', 37 yac!, 6o cal,
8 epe $i 218 rimatorI.
In com. sunt 3 potcovari ;
i plapamar ; 7 timplarI ; 6 mgcelar!.
Se fabrica rachi in 46 poverne. Comertul e activ $i consta in importul de instrumente
agrieole, haine gata, $1 in exportul vinulul $1 rachluld; trans-
portul se face prin gara Guge$ti, la 3 kil. spre E. Sunt

75 comerciantI (4 strainI), din
carI 9 bacanI $i io circiumarI.

Calle de comunicatie sunt:
calea ferata ; catea nationall de
la Rimnic la Foc$ani; drumul
spre PlAine$ti; spre Lacul-lul.
Baban $i Dealul-Lung ; spre Po-
DRAGOSLOVENI
pesti si Urechesti; spre SloboziaR.-Sarat.

Veniturile si cheltuelile sunt

de 3400 ler anual.
Dragotilor (Drumul-), drum

vechiil, pdrasit, ce ducea din satul
tre com. Tazlaul si com. Radiul,

Socir si in partea Cindestilor.
Roata-d.-j. in satul Crevedia-Sf.

Gheorghe, jud. Vlasca.
Dragva, piriia', jud. Neamtu.
Dragova, canal, jud. Baca'', pl.

Dragosloveni, ceitun, in com. So-
intre muntr si desparta de Ruca-
Bistrita-d.-s., facut de locuitoriT

comuner Valea-luT-Ion, ca o ramurd a Girler-MoriT, pentru ca
aceasta sa nu inundeze, in timpurile ploioase.
reni, printr'un deal unde curge

piriul Dragomir.
Dragovita, ogas, in com. rur.
veja, plasa Zabrautul, judetul

Putna.
Este situat in fundul
DRAJNA
223
usiteT,
Izvoreste dintre ramurile Dragva

si Iurcani, in punctul unde
aceste dealurr fac intersectiune.
Curge in directiune S.-E. prin

frumoasa vale-podis numita Poiana-Lingurarilor, unde primeste
din dreapta piriul Lingurari.

Strabate teritoriul comuneT Socea, udind satulVadurerele, in a-
propierea caruia se vana, pe
Ciresul, plaiul Cema, jud. Mehedinti.
Are o scoala mixta, zidita de

coinuna si frecuentata de 15
Dragul, pililo", jud. Bacli1, pl.
Drahnel (Cimpia-), cimpie, jud.
copir (13 bleti si 2 fete), din 162

in virsta de scoala. (V. com.
Dragoslavele din Muscel).
Dragosloveni, sat, in judetul

R.-Sdrat, plasa Marginea-d.-s.,
Siretul-d.-j., com. Tamasi, care

se vars in piriul TAmasi.
sting al riulur Rimna. Are o

intindere de 80 hect., cu o populatie de 136 familir, sati 555
suflete, din carT 160 contrib.
113 stiti carte; sunt 3 strlinT.
Are o biseric s'i o scoala., a
comuner.
Drago, vzunte, la N. de Cimpulung, intre riul Bughea si Mil

Bratia-Mica, jud. Muscel.
Dragoteasa, deal, in com. rur.

Izvorul-Anestilor, pl. Ocolul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Dragotetii-de-Jos, sat, in jud.

Mehedinti, pl. Vailor, cu 150
case; este resedinta com. rur.
Dragomiresti.
Dragotetii-de-Sus, sat, in pl.

Vailor, j u d. Mehedi n ti. Formeaza
comuna Cu Dragotesti-d.-j., sub
numele de Dragotesti. Are too

de case.
Vilcea. VezT Tirsa.
Dragulea, deal, pe mosia Iba-
Draja, loc araba, in jud. TecuciA,

in raionul com. Gdiceana.
nesti, com. IbAnesti, pl. Prutuld.-s., jud. Dorohoia.
Drajna, girld, jud. Prahova. Iz-
Dragulea, iaz, cu o suprafata
voreste din Carpati, din muntele Craiul, trece prin comunele:

Cerasul, Drajna-d.-s. si Drajna-
cdtunul de resedinta al com.

Dragosloveni, asezat in partea
despre E. a comuner, pe malul
partea dreapta a piriulur Radiul.
de 21 hect. 49 ariT, pe teritoriul satulur Iblnesti, com. cu

acelasT nume, plasa Prutql-d.-s.,
jud. Dorohoiti.
Dragulef (Valea-), vale, pe mosia Ibanesti, comuna Ibanesti,
si se varsa in riul Teleajenul, la extremitatea nordica

d.-j.,
a orasulur Valeni- de -Munte.

Face insemnate zig-zagurr la
Moara-dupa-Vale, Rtpa-CorbuluT, Burduser, Moara Mihaiti
plasa Prutul-d.-s., judetul Doro-
Popescu, Ripa Stan Bratu
hoiA.
la Plaisani.
DraguluI (Gltul-), brai, in jud.

Ialomita, pl. Borcea, teritoriul
comuner Va'rAsti, comunic cu
lacul Mostistea.
Dragului (Poiana -), poianii,

situata la S.-E. comuneT Surpatele, pl. Oltul-d.-s., judetul
Vilcea, la poalele dealulur Cal-
ne0.
Dragva, ramurti de dealurr, in
jud. Neamtu, ce se detaseaza
din dealul Catinul, in directiune N. - S., paralel cu piriul
Taz15.111, pana in dreptul satulur
Frumoasa. Serveste de hotar in-
www.dacoromanica.ro
si
Drajna si-a luat numirea de

la cuvintul slavon draj, ce insemneaza repede, energic, pen-
tru c aceasta gira are un curs

foarte repede si cind vine mare
distruge tot ce intilneste in
cale-l: malurr, morr, case, gildinT, etc.
Pe albia Orle Drajna se gAseste multa plata de construcVe si calcara, din care se fabrica van alb gras, foarte bun.
Pana acum luati plata de var
de aci si locuitorir din comunele irma si Tariceni. Acum
mosnenir TaricenT nu mal vind
piatra, ci fabrica varul, arzindu-1
mult mar bine ca cer de la
DRAJNA-DE-JOS
224
DRAJNA-DE-JOS
irma, Cu lemne din padurile

lor. Pe fie-care an se fabrica
In comuna o jumatate milion
kilog. var alb gras, de cea mal
Drajna, cind li s'aii dat 1312

hect. pamint. El ati 786 bol,
311 vaci, 44 cal, 384 porcI si
buna calitate.
coala dateaza in comuna

de la 1870; dar regulat func-
1763 01.
de Valea - Stane$tilor, numita
Iliesti. In ambele aceste loca-
litati sunt stinci de sare acoperite cu un mic strat de pamInt. Sunt pazite de doi pazniel' platiti de stat.
Panfintul nu e tocmaT prielnic cultura Terenul cultiva-
Drajna-de-Jos, com. rur., plaiul
tioneazA din anul T880. Localul
Teleajenul, jud. Prahova.

Pozitiunea acesteI comune e
e proprietatea comund, oferit

de D-1 Nicolae Butoia. In a-
placuta. La N. are un deal,

ce vine de la N. si se ter-
nual ' scolar 1892-1893 s'a fre-
cia :
cuentat de 70 bleti, din numdrul de 384 copa (187 ba-
hectol. cinepa, 6000 kilgr.
Comerciul se exercit In comuna de 3 cIrciumari.
muna Predealul; la V. apele

cristaline ale rIului Teleajenul,
etI si 197 fete), cu virsta de

$coala. Intretinerea personalului
costa anual 1404 leI.
tii.1 carte 165 barbati si 17
care o despart de comunele :
femeI.
anual.
Homoriciul, Teisani, Olteni
Ca locuri insemnate in comuna sunt: Valea-Stanestilor,

unde se zice ca a fost un sat.
mina in centrul comund prin

Piscul-DomnuluI; la S.-E. un
alt deal ce o desparte de co-
si
Valeni-de-Munte.
E situat pe ambele maluri

ale pIriuluI Drajna si pe malul
sting al riului Teleajenul, la 31
kil, departe de capitala judetului.
Ad se vAd gropi, fragmente

de caramidd, Iiirburi si pietre.
Locuitorif acestui sat erau mosneni, si se zice ca si-ati vindut
toata mosia proprietaruld de
Drajna-d.-j., Fagetul, Podurile
atunci al DrajneT, lar el san

retras in com. Drajna-d.-s., unde
aveati alta mosie.
si
Chiritesti. Are o populatie
de 5o8 familii sati 2277 suflete

(1127 brbati $i 1150 l'eme,
carl locuesc in 587 case.
bil produce in termen

688 hectol.
mijlo-
griti, 2916
fa-
sole.
Veniturile si cheltuelile comu-
nef se balanseaza Cu 3538 le'

Pe malul drept al pIrtului

Drajna, pe coasta dealului Piscul-Domnului, prin partea cea
mal populata a comuneT, trece
soseaua judeteana Valeni - Posesti-Buzati. O alta cale se desparte din soseaua judeteana, din
fata bisericer SE Alexandru, si
trece spre N., prin cimpia
Tot aci mal este Virful-luICraiii, pe virful canija se ga-
S tanestilor, Valea- Stanestilor,

cat. FAgetul, apa Drajna si
intra In com. Drajna-d.-s. A-
In comuna sunt 2 biserici
sesc putine ruine ale unc' zidirl
ceasta cale nu e soseluita.
deservite de 2 preoti.
Mara de agricultura, si aceasta prea putin, din cauza
vechr si Valea-Draculd, intre

muntele Clabucetul si Virful-
dealuri :
lui-Craiti, pe unde a trecut o
vind 4 piscuri insemnate : Vir-
terenului impropriti cultureI, lo-
veche si frumoasa cale pavata,

ce ducea In Ardeal.
Comuna se intinde pe o suprafata de 2651 hect. dintre
care : 1312 hect, ale locuitorilor, fostr clacasi si 1339 hect.
ale D-neI Elena Cretulescu.
ful-Cetatelei, Piatra, Piscul-luiBirsan, Piscul-Domnului ; Dea-
In aceasta comuna sunt 34

velnite, In carl se fabrica, in
aniI roditori, 116o hectil. tui-
StAnestilor, acoperita cu sema-
ca., dupd 121 hect. livezI de
dru este o mica movill ; alta
pru ni.
se afla mal spre S. $i al te dota pe

Cimpia-Stnestilor, care
se
afirma
ar fi datind din tim,
cuitorif se mal ocupa cu pomicultura, fabricarea varulur $i

a tuiceI. Maioritatea locuitori-
lor merg In judetele de clmp,

Ialomita si Braila,
$i
lucreaza
cu bratele, unde sunt angajati

ca acte agricole la proprietad.
In cat. Drajna-d.-j. sunt 2
morI pe riul Teleajenul si 1, tot
de apd, pe piriul Drajna, in cat.
Fagetelul. Pe riul Teleajenul, In-
tre cele 2 mor, este si o piva.

Locuitorif, In numar de 323,
s'aii improprietarit la 1864, pe
mosia D-nei Maria Filipescu,
fiica decedatuluI Alexandru N.
Filipescu, proprietarul mosier
Sunt 97 stupi de albine.

Pe malul sting al !luid Teleajenul se gasesc doud localitati
Comuna e brazdata de 2
Dealul de la N., a-
lul de la S.-E., avind ca virfurl :

Scafele, Pitigoiul si Virful-Peri-
lor. Toate aceste serva de paune. Intre Piscul-Domnului si

riul Teleajenul se afla Cimpianaturf.
In fata bisericel SE Alexan-
pul Tatarilor.
cu sare : una mal sus de Va-
Tot de aceasta comuna mal
lea - Stanestilor, numita Nucii-
tin $1 muntil : Virful-lui-Craii,
lui-Baltag si alta mal la vale
parte din Clabucet,
www.dacoromanica.ro
Piciorul-
DRAJNA-DE-JOS
225
DraculuI, Curmatura, Bocirnea,

Gamalia, Tatarul, parte din Zaganul, Plaiul-ChiojduluI, Schiaul
pana in frontiera Austria.

Acestr muntr sunt acoperip cu
padurI seculare de fagi si brazI
ati pasun bogate. Nutresc
oile si vacile de la 6 stinT si

5 suhaturI.
In com. Drajna-d.-j., pe cind
traia boierul Alexandru Filiproprietar, se afla o

mare si bogata biblioteca si un
pescu,
palat al saa Cu maI multe turnurI, ce slujeati de ascunzatorI

In timp de razmirite. Parte din
acele turnurl s'ati olarimat din
cauza cutremuruld de la 1802,
lar parte sunt acum restaurate.
E udata de riul Teleajenul, piriul Drajna i valle : Turburea,
Valea-Stanestilor si a ZAlogi-
use, se afil urmdtoarea
DRAJNA-DE-SUS
in-
scriptie :
t Acest sfInt templa s'a zidit to onoarea unuin In Treime Dumnezett i lauda
cuviosulut
Soare-rasare i ad darimat ce-
tatea pana in 'rasul pamtntuluI,
eT
patron Alexandru,
ca
cheltuiala de Dumnezeh zelosulut proprietar Mare Logoat Alexandru N. Filipescu tn anul 1844
c MDCCCXLIV,
Aceasta biserica are o do-
lar lumea s'a pribegit de frica

robiciunilor. Dupa nistovirea vir-
tejuluI pgin
retras aici
numaI doua din familiile pribegite: Pintestir si BolinestiI,
cdror strAnepolT populeaz5, ast-zI com. Drajna-d.-s. i Ogretinul.
potnita Cu 3 clopote, situata la

spate/e biserica, in dosul altaruluI. Atit exteriorul cit si in-
Este situata pe vaile apelor

Drajna i Ogretinul, intre dea-
teriorul o face sa se asemene
Scafele, la 35 kil, departe de

Ploesti, capitala jud. si la 7 kil.
de Valeni, resedinta plaiuluI.
Dela inceput, comuna a fost
mult cu bisericile catolice.

A doua biseric5., cu patronul
SI. Nicolae, este construita din
anul 1879.
In raionul satuluI sunt vechile
case boerestI ale familia' Filipescu-Drajneanu, acum restaurate.
lurile : Leurdeanul, Cetateaua s't
situata pe acest loe; dar in locul unde odinioara era centrul

satuluI, cu maretul lagar, acum
sunt holde cu porumb, gria si

yaz; pe unde eran' atuncI vil
frumoase, acum sunt padurl, in
lor.
In raionul com. Drajna-d.-j.,
Drajna-de-Sus, com. mr., jud.
in c5.t. Fagetelul, sunt 2 lacurI : u-
Prahova, plaiul Teleajenul.
nul in apropiere de piriul Draj-
luat numele *de la gira

Drajna, ce o' strdbate in tot
lungul sal, de la N.-N.-V. spre
S.-S.-E. Aceasta apa s'a numit
na, cu o suprafata de 400

p. in care se glseste multa caracuda. ; cel-l'alt mal' sus, mult
mal mic si mal adinc, acoperit cu stuf.
Drajna-de-Jos, sat, face parte

din com. rur. cu acelasT nume,
plaiul Teleajen, jud. Prahova.

Are o populatie de 1670 locuitorI (817 b. si 853 f.) Este re-
ast-fel de la cuvintul slav Idrajp,

care insemneaza repede, energic.
Asupra infiin tara acestei com.
carr se gasesc id si colea tulpinT de agurida.

Comuna Drajna-d.-s. n'are niel
un catun alipit. Inainte de anul

1864, comuna vecina Catunul, ti-
nea de com. Drajna-d.-s.,' pe teritoriul careia s'ati i improprieasemenea i cat. Podurile
si Sfoara-Gradistea, carI acum
legenda spune urmtoarele : In

vremea de demu/t, pe cind niel
nu eral RominiI p'aid, in aceasta vale strima, dar asezata bine
tin de .Drajna-d.-j.
Catunele Fagetul i Podurile,
ce tin de Drajna-d.-j., sunt asa

aproape de Drajna-d.-s., in ctt
a fost un sat dac, mare si fru-
formeaza o singura grupa de lo-
sedinta comuneT.
MOS.
Ad e scoala si cele dota bisericI ale comuna. Una din aceste doua bisericI, cu patronul Sf. Alexandru, situata pe
cimp, la capul aleelor de nucT,
s'a construit la anul 1844 cu
spesele decedatuld Alexandru
N. Filipescu, fost proprietar al
and a venit Traian, Imparatul, Cu soldatiI sal a batut pe
cuinte, pe dnd de Drajna-d.-j.

sunt separate prin distante de
3-8 kit. Aceste catarle tin de
sectiunea scoala din Drajnad.-s. si locuitorir lor sunt eno-
Dad si
le-a
luat tara, atund
satul Dacilor din acest loc a

atras mult bagarea de sean:a a generalilor ImparatestT,
carI ad gasit cu cale si M

si facut in acest loc, pe dea-
aspect exterior, iar ca interior
Gradistea, un lagar mare

statornic, cu cazarme i inta-
se deosebeste de alte biserid, de oare-ce n'are sfintT
riturl numaI de zid de caramidd.

Imprejurul lagaruluI s'a format
zugravitr pe peretI, ci numar

cite-va icoane. In t'ata, d'asupra
un rasa bogat. Ad fu' tirzia

ad venit limbi pagine despre
aceste mosit Are un frumos
59623. Ala oto Mol:ano? toworruto
lul
Vol. In
rias1 al' bisericiI Pintesti din
Drajna-d.-s.
Are o populatie de 232 familiI, sal 1020 suflete (5r7 barbatI, 503 feme; sunt 154 contribuabilI ; 226 case de locuit, lar
13 nelocuite.
In comuna sunt 2 biserid:

Biserica-Pin tes tilor, cu hramul
sf. VoevozI si sf. Nicolae si29
www.dacoromanica.ro
DRAJNA-DE-SUS
tuata sub poalele dealuluf Sila,

pe malul drept al DrajneT, construita la anul 1852 Cu spesele
gheriT, zidarii si rotarii lucreazA
decedatului Negoita Pintea si

reparata in anul 1893.
In raionul com. sunt 3 zalha-
aici si in com. vecine, cind sunt

chematT.
nale, 9 mori de apa si o piva,
Biserica Bolincestilor, cu hramul Cuvioasa Paraschiva si

Sf. loan, situatA aproape de
ruinele GrAdistea pe malul
sting al apeT Drajna ; s'a construit de locuitorT la anul 1872.
Ambele biseridi sunt, actualmente, deservite de 2 preotT, 2
cintareti, li 2 paracliserT.
Pe Ruga agricultura, pomicul-
pe apa DrajneT.
coala functioneaza regulat in
tura si cresterea vitelor, locuitoril se mal ocupa cu fabricarea
leT. $tid carte 165 barbatl si 15
varului alb, si a rachiului de prune; cu dulgheria, zidaria, rotria,

carausia, etc. Sunt : 8 varan,
In centrul com. Drajna-d.-s.,

pe coama dealuluT GrAdistea,
intre apele Drajna si Ogretinul,
25 fabricanti de tuica, I O dulgherT-timplari, 5 zidari, 8 rotar,

6o chirigiT, si restul sunt mun-
se gAsesc urme din ruinele

unur castru Roman, cu forma
patrata si in suprafat de peste
citorl agricolT, carT muncesc cu
20 hect.
contracte agricole in cimpiile

BraileT si IalomiteT, si chiar in
ale Prahovei.
Maioritatea locuitorilor sunt
mosn era ; 18 s'ad improprietari t
la anul 1864, pe mosia decedatului Moise Panculescu, si li s'ad
dat 44 hect. pamint. Multi locuitori din com.: Drajna-d.-j.,

atunul si Homoriciul s'ad 'hm
proprietarit la 1864, tot pe teritoriul acestei comune.
Locuitorii ad : 14 cal si lepe,
242 boT, 144 vacT, 850 oT (ose-
bit de cele strinse in fie-care

an pentru a se tala toamna la
zalhanale).
Fructele pomilor roditorl le

desfac la orasul Bucuresti, unde
se gasesc mal .multI precupetT
din aceasta comuna. Tuica o

vind angrosistilor din Valeni-deMunte si Ploesti si acestia o
desfac In Ploesti si Bucuresti;

varul alb-gras 11 desfac in Bucuresti mal cu seama; vitele marT,
pastrama dela zalhanale, seul si

pieile le desfac in Ploesti. Dul-
DRAJNA-DE-SUS
226
comuna dela 1881. Localul e

proprietatea invatatorului D.
Bazilescu. S'a frecuentat in anul
trecut de 82 baeti si 8 fete,

din numarul de 139 copiT (74
brbatT, 65 fete), cu Virsta de
de oare-ce cite si trele legiunile

indicate avead garnizona ion in
aceasta provincie. Rtul Olt for-
ma limita intre Dacia si Moezi a I nferioara.
In aceste ruinT se mg gasesc

farimaturT t'ara inscriptii, precum : caramizi groase ce ad servit la zidiri si pardoseli ; caramizi-
tigle, lampioane de lut, coade

si hirburi de vase, globulete de
caramida sad de pamint ars de
marimea anuT mar; bolovanT de
scoald. Cu intretinerea persona-
prund formati din argila impA-
lului se cheltueste anual 1404
nati. cu miel pietricele ; bolovani albi ruptI din vre-o sanca

calcaroasa ; pietre poroase de
mal ; bucal/ de sticla ; frinturi
de sageti mincate de rugina ;
femeT.
Acest castru are o pozitiune strategica, pus In raspintia
a trei val insemnate, si incins

cu piscurT, ca: Cetateaua, Piscul-Domnului, Sila, Scafele, Leurdeanul, Mircea, Rosul, Chilia,
La-Cruce, Piatra, etc.
Ruinele fiind pe coama si
pantele dealuluT, lesne s'ad prapadit, pe cind daca ar fi fost
pe vale sad ses, s'ar fi conservat mal bine, sub protectia straturilor suprapuse ale solului.
Unele din caratnizi intregi
rupte, ce rar se maT gasesc,

poarta inscrip tia: LEG. L ITAL.;
altele LEG. V. MAC:. ; altele
LEG. XI C. P. F. iar altele CO.

COM. Cela ce insemneaza : Le-
giunea I Italica, Legiunea V
frinturi de cutite in forma, unuT
cosor, sabii dace transformate

In ruginA, etc.
Se mal gasesc din cind in

cInd prin tarina si monede romane vechT.
Patru monede din cele gasite pana acum ad fost in posesiunea d-lui D. Bazilescu, invatAtorul scoaleT : una de bronz
Cu efigia luT Nero ; una de argint din timpul Republicei Ro-
mane ; una tot de argint cu tipul lu' Traian si una asemenea

de argint, cu un tip necunoscut, lipsind inscriptia. Pe cele
fre' d'inttid le-a oferit Mu7eului
National de Antichitati.
Calle, prin care acest castru
comunica cu cele-l'alte parti ale
DacieT era(': 1. Calea spre V.,
care trecea prin Faget si desfiintatul sat Stanesti si se lega

la gara Teisanilor cu marea sosea impietrita, care, se zice-
Macedonica, Legiunea XI Claudia Pia Eidelis si Cohorta Commagenilor.

Din aceste inscriptiuni reiese,
dupa spusele batrInilora trecut prin comunele : Boldesti,
dupa cum a dovedit d. Toci-
ricid, Izvoarele, Maneciul-Pamtn-
lescu, ca Tara -Romineasca la

E. de Olt facea parte din pro-
teni, Maneciul-Ungureni, catunele : Valea-Larga si Plaetul,
vincia romana Moezia Inferioard,
apoi de aci se indrepta pe al.
www.dacoromanica.ro
Magurelele, ScAiosi, Gura-Viti-
oarei, Valeni-de-Munte, Homo-
DRAJNA-DE-SUS
bia Telejenelulut, pe Valea-Dra-
culd in sus si trecea in Transilvania pe la Poiana-FeteT.

Pe aceast cale, numita de
popor Drumul-Tatarilor, a comunicat acest castru cu celel'alte cetall din Dacia- Superipara. i cu cele din Dacia-Meridionall.
Catea spre S. mergea pe

albia apeI Drajna pana la Valeni-de-Munte, unde se intilnea
cu oseaua indicat mal sus.
Catea spre E. mergea prin
albia Ogretinutur prin pasul Nuc-
para, prin Posesti, Tirlesti, Bisca, etc.

In anul 1888, luna Aprilie, a
venit in Drajna-de-Sus, d. Grigore Tocitescu, Directorul Muzeutuf National de AntichitatT,
a facut studiI si a confirmat

cele spuse aci. In prezenta d-sale
s'a fcut o mica sapatura in coama dealuluI, la mijlocul ruinelor,
1, la citI-va decimetri sub solul
arabil, s'a dat de interiorul unet camere cu stilpI de caramizI, puse pe lat si unite prin
DRAJNA-DE-SUS
mizI ornate cu dungulete paratele ara inscriptir si asternute
duzI, 400 cirei, 1000 Illid 25000
orizontal pe pamint.
de finete produc anual in ter-
Din 1888, nu s'a mal facut

alte sapaturI i din an in an
sesc si se duc la casete
le! i la cheltuelf 2600 le!.

osele maT principale sunt :
soseaua judeteana Valeni-Posesti ; oseaua vecinala Drajna-
lor,
unde le intrebuinteaza la constructiunI. Cu timpul

i nu e
mult pana atuncI
nu se va
mat gasi nimic.

Facindu-se sapaturt sistema-
tice, probabil ca multe se vor

putea descoperi asupra acestuI
castru, cunoscut azI sub numele
slavon de Gradistea (ora intarit).
Suprafata total a com. Drajna-de-Sus pana la anul 1864 a

fost de 1500 hect., dar scazindu-se pamintut dat clacasilor,
ce acum sunt alipiff la comunele vecine : Drajna-de-Jos, CA-
tunul si Homoriciul, ramtne ca

suprafata numaT 1250 hect.
Cantitatea anuala medie de
egall distant unul de altul ; ca-
comuna, dar albia sati prundul
ramizile de forma patrata, cu

ceeast inscriptie : LEG. V MAC.
girleI Drajna, se poate socoti

ca cea mal' bogata cadera cu
piatr de constructie (lespezI)
De sigur e vorba de un hypo-
si piatra. (gogonI) calcara., din
caust.
care se fabrica cel mal bun var

alb gras.
Intre stilpI s'a gasa : cenue,

carbunI,
cojI de mete*/ marI,
oase de animate, un corn si un
dinte mare. De o parte si de

alta a stilpitor se aliad cite
2 stilpI de olane, trintitI jos.
D'asupra acestet camere, cu
cite-va zile mal inainte, se gasise
men media 250 care de fin,

a woo kgr. de car.
Comerciul se exercita in comuna de 8 circiumarf.
de un metru, si se aliad la o
laturea ca de o palma i cu a-
prunf, 200 persict, etc. Livezile
indiciile ruinelor se pierd. Prin

araturf si sapaturI anuale se
scot de cultivatorI una cite una
putinele caramizr ce se mal ga-
tuja, ce se fabrica in comuna

este de 500 hect.
Carlea de piatra nu sunt in
ciment. StilpiT aveail inaltimea ca
227
Mine de sare nu sunt, dar

sunt pe panta
locurI s'arate
stingd a Teleajenulut, in ata

Ocnelor Romane, unde este si
un mic yace' co apa sarata numit Sratelul.
Din cauza O. lipsesc duzii,
Budgetul comunet pe anut

1893-94 are la veniturI 2633
Cerasul, legata. cu cea judeteana

prin punctul Gradistea; soseaua
vecinall Drajna-Ogretinul, ce in-
tea' in comuna Ogretinul prin

punctul Moinari, si alte drumurt de putina importanta.
Comuna e brazdata de treI
dealurI : a) Dealul de la N. E. ce
incepe din creasta Carpatilor,

din muntele Craiul si se tasa
spre S. printre &tele Drajna,
si Ogretinut, terminindu-se la
confluenta acestor ape prin Muchea-luT-Pirpald. Acest deal are
urmatoarele piscurf insemnate :
Piatra-Lungl, Leurdeanul, Piscul -tul- Ciocan, Chilia, PisculTrasnit, Gradistea si Muchea-lutPirpald.
Dealut de la V. si S.-V.
ce incepe tot din muntele Craiul si
se tasa. spre S., prin-
tre girlele Drajna i Teleajenul,

terminindu-se la confluenta acestor ape, cu Piscul-Domeniu14 in com. Drajna-de-Jos, avind
ca piscurr: Cetateaua, La-Cruce,
La-Piatra si Piscul-DomeniuluT.
Dealul de la S. si S.-E., numit Ciocracul, co piscurile : Scafele si Malul-de-Rasuna.
Poen/ sunt : Proscanul, Pe-
prea putin; stupT cu albine sunt
Vale, Vaduri, Chilla, GroapaOaner, Groapa-Larga, Groapa-
122.
Cornului si Poiana.
de proprietarul loculul, 4 caramizI foarte marI, in forma patrata, cu o greutate de 40 kgr.
&dad de matase se cultiva
fie-care. La citT-va pasI spre S.,

la o mica adincime, s'a mal ga-
Numat 315 hect. din terito-
SurpaturI mar/ are una, nu-
riul com. e prielnic la toatd

cultura. Dintre poml roditori
mita. Sita si doul anturl: Hula,

maT principala, filtre Gradistea
sunt : 1500 meff, 500 per!, 20
si Muchea-tu!-Pirpala.
sit un fragment din pardoseala

une! case, alcatulta din cara.-
www.dacoromanica.ro
DRANOVATUL
228
DRAMBOVNICUL
Dealurile a i b a directiu-
bat incetul cu incetul calita-
nea N.-S., iar dealul c directi-
tea apelor, devenite cu timpul

dulci ; este inconjurat de toate
unea E.-N.-E. spre V.-S.-V. Dea-
de-Sus, in partea sud-estica a
lezerul Razelm prin gira Dranov;
plaseI si a comuneI, pe malul

estic al laculuI Dranov,
lurile sunt acoperite In cea mal

mare parte cu paclurI tinere de
fag, stejar, plop, anin, etc., si
restul cu fin*, semangturl
hect.; contine peste de cea maI

bun calitate si in mare cantitate si al caruI venit insemnat
are o intindere de peste 800
Comuna e udata de riurile :
apartine statuld; pe malul sag

estic se afla una din cele mal
Teleajenul, Drajna, i Ogretinul si de valcelele : DragomireI,

Valea-cu Jugastri, Valea - Podurilor, Groapa-OlI, Proscanul, PeVale, Groapa - Chiliilor, Groa-
insemnate pescarri.
Dranov, girld , jud. Tulcea prin

care lacul Dranov se scurge in
pa-Oanei, Groapa-Largg, Groapa

CornuluI, Groapa-CetateleI, Fundul-PoeneI, Sila, Voichita, Podo-
iezerul Razelm ; porneste din ex-
tremitatea sud-vestica a Dranovului; se indreapta spre V., In-
reanca, Apa-Dulce si Saratelul.

Ogretinul, Cerasul, Izvoarele,
Homoriciul, Teisani i Vdleni-
Moru-Ghiol, atunul ,Dungvatul-
In
pgrtile cu stuf; se scurge
livezI de prunT.
observatie, de rangul
in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, com.
pescaria cu acelag nume ; are

m. inaltime $1 doming stufariile dimprejur.
Dranov-Copac, punct trigonometric de observatie, in com.

St. Gheorghe, pl. Sulina, jucl.
Tulcea, in partea vestica a plaseI
si a comund, linga gira
Cer-
netul.
Dranovtul, com. rur.,
in E.
teo directie generala de la N.E. spre S.-V.; face mal multe
plaseI Oltetul-Oltul-de-Sus, jud.

Romana.ti, formata, din satele
i, dupg o lungime
de 4 kil., se termid in Razelm, spre E ; pe malul el
Dranovatul (1000 locuit.),
Drambovnicul, rig, ce incepe
sting merge si hotarul plasilor
din jud. Argesul iintrmnVlaca

pe la satul Frerbinti, apoI sco-
Tulcea i Sulina; la gura er este
situata In dreptul Slatiner, pe

apa Dranovatul, nu departe de
Olt, 17 kit. departe de Bals
i35 kil. spre N. de Caracal,
pe un teren cu o altitudine de
cotit arI,
de-Munte.
boarg prin satele ; elari, Draghi-
nesti, Gratia, Cirtojani, Roata,

Uesti-Golesti si d in Neajlov
la satul Vadul-Lat. Primeste in
mersul luT apa Jirnovul, In drep-
tul sataluI Gratia.

Dranov, lac mare, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur.
Morughiol (si anume pe acela

al catunuld s D ungvatul-deSus) ; este situat In partea E.
a plaseI i cea sud-esticg a comuneI intre lezerul Razelm, Mare
un catun de pescar!, cu acelast

ume.
Dranov, grind, sau loc ridicat

d'asupra stufuluI inconjurator,
in jud. Tulcea plasa Sulina,
pe teritoriul comuner rurale St.
Gheorghe Kadirlez, in partea
sudicg a plasiI
cea sud-
vestica a comunei, nu departe

de malul Marif ; are o 'forma
lunguiata ; este o continuatie a
Grincluld-cu-TrestiI ; are o in-
Cernetul ; a fost format orI de
Are 516 familiI, sau 1985 sufle-
te, din carI : lo46 brbatI si 936

femeT; 802 cgsgtoritI si 1183
necasatoritT.

tir,
carte 59 persoane, nu
a fost de 5212 le! la veniturl

5168 lei la cheltuell. Locuitoril
se ocupa Cu agricultura si cresterea vitelor.
Moru-Ghiol ($1 anume pe acela

al catunuluI sgt1 Dungvatul-de-
o alta explicare, ar fi ramasita
Jos), in partea sud-estica a pl.

si a comuner, asezatd pe malul
estic al mareluI lac Dranov, de
la care 's1-a luat si numele.
prin bratulDunavatul, sT-a schim-
Arcesti.
Dranov, cherhanea sag pescdrie

insemnata in jud. Tulcea, plasa
Tulcea, pe teritoriul com. rur.
anterioara a
bratuld St. Gheorghe, sag dupg
nea pe aci, dar cu care ne mal

comunicind de mult, si fiind in
continua alimentata de Dungre
vatul e in apropiere de gara
tin 1926.
Bugetul comund pe 1886/87
vre-o revarsare
apelor Mari!, care odinioara ve-
195 m. d'asupra niveluluT mgrif,

pe Dealul-Secilor. Com. Drano-
tindere de 40 hect., neproductive, fiind acoperite cu nisip.
si gira Dangvatul de care e

alimentat prin 4 girt! mal micI :
Pietuatul, Semnatul, Dratatca si
Se-
garcea (560 locuit), Izvorul (225

lucuit.) si Gradistea (zoo locuit.),
Dranov, punct trigonometric de
www.dacoromanica.ro
' Vite marl sunt
1471, vite
mict 2709 i porcI 730.

Arco scoalaprimar, condusa
de un invatator, frecuentata de 16
bgetT, din 46 copir (29 b. si 17 f.)
in stare a o urma; 3 biserier:

Sf. Nicolae (I 88 I) In Dranovdtul, Sf. Grigore, in Izvorul
DRANOVXTUL
DRXCOAIA
229
(1860 i Sf. Dumitrul In Gradi$tea, deservite de 3 preotT

6 eintaretl. Sunt 7 circiumT.
Dranovtul, mofie a. statuluT, In
jud. Romanati, ca o arencla anuala de 262001e! pe 1887/88.
tul Suceava, al caruia inceput
A maradia, com. Adincata, as-
a fost pus de
td-zi
ni$te Ti ganT,
robT aT manastirel Slatina, a ca-
rora insubordonand le-a a- Dracesti, mofie, In comuna Zlotras porecla de draci! din Drte$ti, plasa TeleormanuluT, juceni. Este a$ezat pe tarmurile
detul Teleorman.
piriuluT Suha-Mica.
Dranovului (Gura-), sat, saa

maT bine zis, adunb.tura de cite-
fa-
Drcesti, vale, incepe din apro-
mili! saa 1277 suflete (627 barbatT i 650 l'eme% din carT 20
piere de com. Slobozia-Trdsnitul, judetul Teleorman ; la putin departare se formeaza in-

Are o suprafata de 296 flcT.
ImproprietaritI la 1864 $i 188r
sunt 6 frunta$T, 106 palma$T $i
r43 coda$T, stapinind 778 ale!
tr'insa un piriia$, care curge

pe o intinsur pana in preajma
va colibe de pescar!, sLuate in

com. Moru-Ghiol, plasa Tulcea,
jud. Tulcea, catunul Dundvatuldejos, pe malul estic al laculuT
Razelm, la gura &le! Dranov;

locuitorir In numr de r 5 familir,
ca 35 suflete, sunt Ru$T, $i se

ocup numaT cu pescarla, atit
din lacul Razelm, cit $i din lacul
$1 gira Dranov.
$1 40 prajinT.
Drumuri principale sunt : la

Malini (6 kil.), i la Glineti
(6500 m.)
comuneT Zlote$ti.
Drcif (Valea-), vale, In com.

Trestia, jud. Buzda ; incepe din
ramificatiile munteluT Mima $i
se scurge in Valea-Glodurilor ;
apoT ambele se scurg in ValeaPosobe$tilor.
Dravarschi, movild, pe terito-
SE VoevozT, zidit la anui 1858,
riul com. rur. Casap-Chioi, pl.

IstruluT, jud. Tulcea; este unul
din virfurile dealultu Cara-Bu-
din venitul mo$ieT Malini, sub

privegherea MitropolituluT Calinic Miclescu $i a ArhimandrituluT Teodorit. CtitoriT biserice! sunt : Monahul Pahomie,
Ruxanda Doamna, Bogdan VV.
Petru V.V., Iona$cu V.V., Con-
Drcinul, ostrov, pe Dunare,

detul Dolj, plasa Jiul-d.-j., comuna Bechet ; este acoperit de
d'irga statuld jud. Dolj, pl.Dum-
satu-
stantin V.V., Teofana, Maria,

Anastasia, stefan, totT membri
Casap-ChioT ; este acoperita cu
aT familieT luT Lapusne'anu, pe

litiga carT maT figureazd in pomelnic $i Mitropolitul Calinic
verdea.
Arhimandritul Teodorit. Este
intindere de 170 hect. Felul

arborilor ce se &ese, sunt
deservid de un preot
jugastru, ulmT, frasinT, alunT, car-
rum; este situat in partea estica a pl. i cea central a comuneT ; are o indltime de 84 m., $1
este punct trigonometric de ob-
servatie de rangul al 3-lea, dominind asupra piriuluT

lui Casap-Chior; pe la poalele-i
trece drumul comunal Hamamgii
Draxinul, munte, plaiul Dimbo-
do!
cintaretT.
Are o $coalarurall mixta, con-
nia de despartire tare riul Dimbovita $i Arge$elul, impreuna

cu muntiT : Mara, Preajma, Te-
clusa de un invatator plata de

stat, infiintatd la 1890, frecuentad. de 100 $colarI, din 82
baetf $i 6o fete cu virsta de
$coala..
coala e impropriedrita
cu $ase falcl in 1881, avind

local propria In cele maT bune
de
roo
Drcinul-cu-Bltretul,
brava-d.-s., com. Tiul. Se gse$te pe mo$ia statuluT Mitaretul-cu-Poiana-Dracina. Are o
penT
visa, jud. Muscel, ce formeaza li-
felega, Munti$orul, Capitanul,

P1iorul, Pravatul, Altatnu$ul
Mateia$ul.
padure in intindere
hectare.
i artarT. Predomina insa
cerul $i
Drcoaia, ceItun. Vez! Valea-Caselor, jud. Vasluia.
Dricoaia, saii Dricoasa, y:unte,

jud. Bacaa, pl. Trotusul, com.
Draxinul, peidure, supusa regi-
conditiunT didactice $i igienice,
Dofteana, situat d'a stinga TrotquluT i inbracat cu paclurT.
gimuluT silvic, in raionul comu-
claclit i inzestrat, cu atenanse,

atener, mobilier, aparate i bi-
Dracoaia, deal. Vez! Podul-Lat,
blioteca, de Administratia Do-
deal, in com. Lipova, pl. Racova,
meniuluT Coroanet
jud. Vasluia.
ne! Rucarul, plaiul Dimbovita,

jud. Muscel.
Drceni, sat, pe Domeniul CoroaneT,
comuna Malini, jude-
Dricesti, fost sat, jud. Dolj, pl.
www.dacoromanica.ro
Dracoaia, loe izolat, com. Alu-
DRACOAIA
DRAGAICA
230
nul, plasa Oltetul-d.-s., judetul
Jiul-d.-j., com. Grindeni, cu p.-
Dracuul, pisc, com. Livezile,
Vilcea.
dure in intindere de 18 hec-
pl. Jiul-de-Mijloc, jud. Dolj.
tare.
DracuuluI (Valea-), vale, in
Drficoaia, pirig, strabate teritoriul com. 'Apoya, pl. Racova,

jud. Vasluiti ; curge de la S.
spre N. si se varsa in piriul Li-
DrcOneasa, colinii, in comuna

Beceni, jud. BuzAu. E acoperit
com. Moldoveni, pl. Cimpulta,

jud. Ialomita.
de pldure.
Dragaica, vechie numire a cal.
pova.
Dracfineasa, izvor, in judetul
Dracoaia, vale, se intinde spre

S. de Valea-Caselor, com. Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti.
BuzAti, at. comuneI Beceni. Se

scurge in Valea-OciI.
Thinceasca, din com. Simileasca,

jud. Buz5.0. Ad i s'a tinut pOnd
la anul 1864 tirgul DrAgaicer.
DracOneasa, pa-dure, in com. Drgaica, movild, jud. Brila,
Dracoaica, bala, jud. Dolj, pl.

Balta, com. Mdcesul-d.-j., ce comunica* ca Dunrea prin gira
Irimasulur.
Dfacoasa. VezI Drdcoaia, munte,
jud. Baati.
Dracoiul, saii Drcosul, deal,
Beceni, jud. Buzda, proprietate

mosneneasa. ; are 16 hect. ; se
situat. in
subdivide in : Gura-BeciuluT, Lacul-luI-TAnase si Titila.
S.-V.
Draceni, pidiaf, jud. Tutova,

ce curge prin satele : DrAcseniNol. si DrAcseni-Vechf, de la
N. spre S. si apoI se uneste
cu piriul Studinetul.
jud. Baati, plasa Tazlul-d.-j.,

com. Berzunti, care face parte
din vira dealurilor dintre T'ir- Driceni-NoI, sat, in com. Corodesti, jud. i pl. Tutova, pe pigul-Mare si Trotus.
riul Studinetul, spre N. de satul
Dracoiul, pirta, jud. Baca", pl.

Muntelur, com. Agdsul; curge pe
teritoriul satuluI AgIsul si se
varsA in Trotus, pe stinga sa.
Corodesti.
TazIdul-d.-s.,
de pe
teritoriul
com. Bassti, care se scurge

in piriul Ludasi.
Dricosul. VezI Drcoiul, deal,

jud. Baca'.
Dracosul, pirgia,s, jud. Baati,
pl. Tazlaul-d.-s., com. Luncani,
care curge pe teritoriul satuluI
Luncani. IsI are obirsia la locul numit Chicera si se varsd

In Trebisul.
Drdcsana, bala, in jud. Dolj,

pl. Jiul-de-Jos, com. Grindeni,
cu suprafata de 2 pogoane.
Dricsani, ostrov, jud. Dolj, pl.
Drgaica, movilet, in com. Simileasca, at. Banceasca, jud. Buzati.
Drgaica, movild, in com. Caragele, jud. BuzAti, in apropiere

de Movila-TurculuI.
Deagaica, colla, in com. Tohani, at. Valea-Scheilor, jud. BuzAti, intre Dealul-Jugureni si Vir-
ful-UteT. Din poalele sale izvo-
Deaceni-Vechl, sat,
in COM.
Corodesti, jud. si pl. Tutova, pe
piriul Studinetul si spre N. de

Drcoiul, pirliaf, jud. Bac., pl.
apropierea satuluT
Stancuta, ca la 400 metri, spre
satul Corodesti. Are din preuna

cu satul Drcseni-Nol, 181 locuitorl (din caff 24 tit-i carte)
si 44 case.
Drculeti, sati Tolica, seiti,sor,

in com. MAstcani, pl. Prutul,
jud. Covurluiti, in partea de E.
departare de 2 kil, de
resedinta comunall Are vr'o
si la
io case si 18 suflete.
Drficuleti,mofie particularA, de
1716 hect., in com. Mdstdcani,
pl. Prutul, jud. Covurluiti. PAmintul acestei mosiI se imparte
astfel: moi hect. arabile, 35 vil,

Ioo fineata, 43 bAltI si stuarie,
140 imas, 394 pAdure si 3 vatra satuluI cu acelasI nume.
www.dacoromanica.ro
resc apele minerale de la I3oboci. Are vil renumite. In vechime se tinea ad i tirgul Drgatea, care s'a mutat acum ling
Mizil.
Drgaica, movild, in jud. si pl.

Ialomita-Balta, situatd d'asupra
coasteI Brdganuld, in dreptul
satuluI Cosimbesti.
Drfigaica, pisc, in com. Gornetul-Cricov, pl. Cricov, jud. Prahoya, numit ast-fel, pentru-cA la
poalele luI sunt intinse livezI

de prunI si fin, de unde oamenii, carI merg la tirgul DrAgaica,
isI cosesc nutretul necesar pen-
tru acest drum.

Drfigaica, movild, in jud. R.-Szlrat, pl. Marginea-d.-j., la hota-
rul el atre pl.
Marginea-d.-s.,
DRAGA1CA
221
In partea da V. a com. Martinqti, linga Cringul-Negoesculuf. Azr tinde a dispare fiind

necontenit arata de locuitorI.
Dragaica, mdgurii, in com. Pia
tra, jud. Teleorman.
Drgaica, ripd, ?are Crainiceni

si satul Homocea, com. cu acelasI nume, pl. Berhecin, jud.
Tecuciii.
Dragaica, loc izalat, ling orasul

Mizil, iud. Buzan, unde se tine
tirgul Dragaica, In ziva de 29
Iunie. E o mica continuatie a

tirguluI din Buzan.
Drgaica, pddure seculara, in

com. rur. Slasoma, din pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Dragaica, tirg renumit, in marginea de S. a orasulur Buzara,

jud. Buzan. Incepe la 18 Iunie
tine pana la 24 Iunie. La inceput,
servea numaI pentru desfacerea
liner, ce se tundea dupa numeroasele oI ce veneati in muntif
BuzauluI, unde se maT aducea

Una si din judetele vecine ; dupa
putin timp a devenit
tirg
de vite i maI cu seama de cal,
ce se cumparau de agricultorI
pentru treeratul griulur. Prinsi
tr'un hrisov al luT Constantin

Moruzzi, din 1793, August 19,
se specifica comertul ce se fa-
DRAGANUL
cilor ferate, a inceput sa decaza din ce in ce.
mina in ptriul Cilnaul ; este
Dragaici(Magura-), mdgurd, a-
Dragan (Poiana-Boului-), sat,
sezata in jud. Constanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul com. rurale Mirleanu, i anume in par.
teanord-estica a plaseY i cea
in jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca;

luat numele de la muntele la poalele
earuia este asezat in partea de
S. a comund, la hotarul judetuld catre districtul Buzan; are
pozitie frumoasa, inconjurat de
de N. a comuneI, la 2 kil. spre

N. de satul Mirleanu ; este asezat pe muchea unel ramificatiunl vestice al dealuluI Zbreia,
la 02 kil. departe de malul

dobrogean al amara; are o
DraganeI (Valea-.), vale, pe te-
sa domina apele Dundrel pe o

huna intindere, ostrovul de pietris, satul i balta Mirleanu, va-
ritoriul comunel Berevoesti-Ungureni, plaiul Nucsoara, judetul

Muscel ; se varsa in riul Bratia.
lea Cara-Su, si drumul comunal

Mirleanul-Rasova ; este ded un
Drgani - Brlasca. VezI Bra-
punct strategic important ; este

acoperit cu verdeata si este artificial.
iasea-Dragani, mosie a statuluT,
Dragaicif, (Movila -), movild,

in judetul Constanta, plasa Hirsoya, pe teritoriul comuneI rurale Topalul, la 3 kil. spre
N de catunul Topalul ; este asezat in partea vestica a plaseI

In partea nord-vestica a comund ; este asezata pe o ramificatiune a dealului Topalul, 'filtre
valle Cechirgea si Picioarele-Ce-
chirgelei, la un kil.de malul DunareI i anume de bratul Veriga ; are o inAltime de 102 In.
i a fost punct trigonometric
taxe, cuvenit numaI EpiseopieI.
mea sa domina bratul Venga,

cele doua v51 intre care se
definitiv dupa mosia Banceasca

(com. Simileasca) pe mosia orasu-
lur (anul 1864), unde se tine

asta-zT. Apogeul san a fost
pana la 1871. Cu inflintarea
muntI inaltI, aeoperitI cu padurI

seculare ; intinderea si populatia
sunt socotite in acelea ale eltunuluI de resedinta Bisoca.
inaltime de 1o8 m.; a fost punet

trigonometric de observatie de
rangul al 2-lea si pi-in inaltimea
cea, pe timp de 2 zile (22-24

Iunie) si dreptul percepereI de
De la 1802 pana la 1823, din
cauza nesiguranteI, adesea se
suspenda san se fcea in diferite punete ale judetula In
timpir mal din urma s'a mutat
acoperit cu padurI i pasunI.
de rangul al 2-lea ; prin
afla, precum si drumul ce duce de

la Topalul la Ghizdaresti ; este
artificial si acoperita cu pasunI.
din jud. Vilcea.
Drganul, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Cerna-d.-j., compus5. din 2
eatune : Draganul i Tortoesti.
Este situata pe riul Cerna, valea Beica i Draganul i dealurile Tortoesti i Draganul, la 6o
kil. departe de capitala judetuluI si la 25 kil, de a plaseI.

E brazdata de dealurile: Tortoesti i Draganul, si e udata de valle
Beica si Dragan u. Se margineste
cu comunele : Maciuca, Gusoeni,
Margineni i Rusdnesti.
fa-
san 1005 suflete (490 barbatl si 515 t'eme), in care infra

si 6 familif de TiganT ; locuesc
In 240 case.
una de zid, in eatunul Tortoesti,
fondata la anul 1802 de Popa
Dragaicif (Movila-), deal,
in
Constantin, cu fratiT
nepotiI
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s.,

com. Racoviteni; se desface din
dealul Hirboca, brazdeaza par-
luI si alta de lemn.

Vite sunt 15 cal', 70 bol,
lo vacT, 20 capre, 16o oT
tea vestiel a comunei ; se Ler-
6o poreI.
www.dacoromanica.ro
DRAGANUL
DRXGANUL-13AK0VEL
232
LocuitoriT sunt mosnenT si

se ocupa cu munca cimpuluT ;
numaT 5 s'ail improprietarit la
rala Strimtul, plasa Vailor, ju-
1864 pe mosia statulur Dra-
Drganul, deal, in comuna ru-
ganul, cind li s'ati dat 14 hect.
rala Costeni-CovrigT, din plasa

Vailor, jud. Mehedinti.
pamint.
detul Mehedinti.
Pluta, plasa Motrul-d.-j.; jud.

Mehedinti, se varsa in riul Motrul.
Drganul, "Villa', format pe

teritoriul com.
Paltinul, jud.
Putna ; se varsa in Mala.
Pe valea Draganul, in raionul com., e o moara de macinat.

se urca la 2000 leT anual.
Drganul, ctitun, In judetul Arges, plasa Pitesti, pendinte de

com. rur. Draganul- Bascovel.
Are 89 familiT. MaT inainte aici
era statie de ca de poste pe

drumul cel vechiti de la Pitesti
la Rimnicul-Vilcef, futre postele
Pitesti i Topologul.
Drganul, deal, situat intre satul

Mastacanul si satul . ovoaia, In
Drganul, pirta, in com. Bisoca,

plaiul Rimnicul, jud. R.-Sarat;
cuprinsul com. Mastacanul, pl.

Bistrita, jud. Neamtu.
izvoreste din vlrful Draganul, ud

partea de S. a com., trece
prin catunul Poiana-BouluT-luT-
Drganul, munte, in com. Bisoca,

plaiul Rimnicul, ijud. R.-Sdrat ;
se desface din muntele Bisoca ;
este asezat la hotarul jud. catre
districtul Buzar', brazdind partea
de S. a comuneI ; este acoperit
Dragan, si dupa un curs mic
Drganul, podiF. VezT Chicerea,
vara se
deal, din com. apodeni, plasa
cu padurT
pasunT;
fac aci stine de oT.
dar repede, se arunch in piriul

Peceneaga, afluente al riuluT
Slanic din Buzail.
Racova, jud.
Cuvioasa Paraschiva, deservit
de un preot i un cintaret.
Drganul, deal, com. Margineni,

pl. Cerna-d.-j., jud.
Drganul, sat, face parte din

comuna rurall Draganul, plasa
Cerna-d.-j., judetul \Meca.
Drganul, mahala, in com. rur.
Drganul, deal, in raionul com.

Draganul, pl. Cerna-d.-j., jud.
hect. ai 50 arii vie.
Drganui, vale, in com.
rur.
Strimtul, pl. Vailor, jud, Mehedinti.
Drfiganul, vale, in com. rur.

Costeni-CovrigT, din pl. Vailor,
jud. Mehedinti.
Timna, pl. Ocolul-d.-j., judetul

Mehedinti.
Drfiganul, mahala, in com. rur.

Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Drganul, movilh, la 0/2
Drganul, deal, la E. com. Dra-
Drganul-Bascovel, com. rur.
ganul, plasa Cerna-d.-jos, jud.
pe apa BascovuluT, jud. Arges,

pl. Pitesti, la 13 kil, de com.
mur. Bascovul-FlestiT, resedinta
Vilcea, numit ast-fel dela numele
unuT bandit. Valea Draganul

uda poalele sale s'apor se varsd
in rtul Cerna.
kil.
subprefectureT si la 5 kil. de
Pitesti. Se compune din 8 cAtune,
adica : Draganul-OlteniT, 89 fam.,
Bogesti, 41 fam.,Tassesti, 28 fam.,
Bocesti, 34 fam., Mneti,4I fam.,
Dumbravesti, 34 fam., Bascovelul,
28 fam. i Dealul-CotmeniteI, 32
fam.; peste tot 327 fam., Cu 1537
spre S.-E. de satul Rusetul, pe
Drganul, piidure, in com. rur.
muchea platouluT de litiga Drumul-Oilor, jud. Braila.
Secul, pl. Dumbrava, j ad. Me-
Drganul, munte, in com. Vin-
Drganul, trup de peklure a
ti15.-Voda, jud. Buzan, acoperit

de padurea statuluT.
statului, in intindere de mo hect.,

care, impreuna cu Braiasca-Ru-
suflete (din care 3 fam. de Ti-
sinesti, formeaza padurea Bra-
In Draganul si alta in Bascovel,

deservite de dol preotT, dof clntdretT si un paracliser ; o scoall.
primara rurall.
Bugdetul com. pe anul 1882
83 a fost de 1152 leT, ii banT
Drganul, deal, se intinde de
hedinti.
la N. spre S.-E., pe teritoriul
iasca-Draganul, com. Margineni,

pl. Cerna-d.-j., jud.
comuneT Gugesti, plasa Crasna,

judetul
; pe coasta 1ur
Drganul, braf, (prival), in plasa
despre E. se afla situat o parte

a satuluT Gugesti.
Borcea, teritoriul com. CalarasiVechT, jud. Ialomita.
gani). In com. sunt 2 bisericr, una
la veniturl si de ioi6 leT, 10

banT la cheltuelT.
Drganul, deal, in comuna ru-
Drganul, filia, in com. mur.
www.dacoromanica.ro
Dupa o publicatiune oficlall
DRXGANUL-OLTENII
DRXGA.NEM
233
i V. a com. Provita-d.-s.,
pl. Prahova, jud. Prahova. Pe
(1887), aceastA com. numAra 298

contribuabili i avea un budget
S.
de 3608 leI la veniturTi de 2638

le! la cheltuelf.
acest pisc crqte tufAr4 de p5.dure, iar pe alocurea este acopen it cu larbA pentru p4une.
Numdrul vitelor era in anul

1 887 de 888 capete vite marT
(856 bol i vacT, 32 caT) i 897
DrgAneasa, deal, la E. com. Bu-
vite mArunte (374 oT, 104 capre
ne0, pl. Ocolul, jud. VlIcea.
419 rimAtorT).
Drgneasa-Racota, mo,s.ie, a
Drganul-Oltenii. VezT Draga-
statuluT, pe care, la 1864, s'ati

improprietdrit locuitoriT din com.
nul.
DrAgfieti-Pfimtnteni, sal, pl.
Provita-d.-j., plaiul Prahova, judetul Prahova.
Dimbovita-Dealul, cAt. al comu-
nei MAne0, jud. Dimbovita.
Drgneasca, cmpie, in raionul

com. RAzvadul, jud. Dimbovita
Drgleti-Ungureni, ceitun, al
com. MAnesti, jud. Dimbovita.
Drglicei (Movila-),
in jud. BuzAil, com. Vadul-Sore0i, fAcind tot de o datA hotar
periodul 1886-96 s'a arendat

Cu 802 lef anual.
Drgiceti, (DrAgAici), ciitun,

al com. Breaza, jud. Buzlii, cu
120 locuitorT i 30 case.
Dragnescul, munte, plaiul Dimbovita, jud. Muscel. D'aci riul

Dimbovita, care ud poalele
sale, la directia spre S., dupl
ce trece printre picioarele vir-
celtun, jud. BuzAti. Vez!
furilor : Trnaul, Cascul, TdmAelul i Piscul-Turcilor.
DrAgAiceti.
Drgalina, deal, care formeazA

valea pe care e situat satul Vorove0, com. Miroslava, plasa
Drgnescul, bala Cu izvoare,

la S. de cAt. DrIgInescul, pl.
Sabarul, jud. Ilfov, acoperit Cu
trestie i rogoz.
Stavnicul, jud.
Drgneti, com. rur., judetul

Drgneasa, sat, face parte din
com. rur. Provita-d.-j., pl. Prahoya, jud. Prahova. Are o pop.
de 530 loc. (255 b., 275 f.)
Drglneasa, virf de deal, com.

Valea-Lungd,
plaiul Prahova,
jud. Prahova.
Aci se gAsesc izvoare de apA
sAratl. Altl-datA de aci se extrAgea insemnate CantitAtT de
titeiti.
Drgneasa, pise, in partea de
anul 1667, dupcum se constat

din urmAtoarea inscriptiune:
Aceastit Dumnezeiasa bisericn, ridicatn din temelie o an zidit'o Ora In sil.
virit si ad Infrumusetat'o i Cu osteneala
cinstitultif si de bunn ruda dumnealuT
erban Cantacuzino, Vel Postelnicul. Acum In zilele luminatuluY Rad Leon Voe-
vod. matra pomenire vesnica a dumnealuY si pnrintilor, fiind ispravnic Neagoe

Vittaf, leatul 7175 (5667).
A doua biseria este capela

fratilor Xenocrat, cu inscriptia :
lauda Prea
j de viatn filatoare Treimt A-
Intru slava, cinstea si
DrAganeasca, mofie, a statuluT,

jud. Olt, fostA pendinte de Mitropolia din Bucure0, care pe
despre moia Zoita din Rimnicul-SArat.
In com. sunt treT bisericT :

una in Baraictarul i dota in
cdtunul de reedintA. Dintre aceste douA, una s'a fondat la
Prahova, plasa Cimpul.
Este situatl pe malul sting

al riuluT Prahova, la 30 kil, departe de capitala judetuluT. Adi
e reedinta plAKT Cimpul.
Se compune din 3
cAtune
DrAgAne0, Meri i BaraictarulBrebul, avind o populatiune de

1672 locuitorT (844 bArbatI
828 femeI), in plus 15 fam. de

TiganT, carT se ocupA Cu agricultura i fiersia.
Sunt 420 fam. ; 315 contribuabilf ; 322 case.
sfinteY
ceastn sfintn i cinstitli ortodoxit bisericd,
la care se prnznueste hramul Sfintilor

Impnraff Constantin si Elena, al sfintuNicolae si al sfIntuluY MuinI
cenic Mina, s'a ridicat din temelie si
ostenealn a Fratilor Xenocrat Teodor,
Atanasie si Constantin si de sora d-lor,
Anastasia Xenocrat, pmprietarY fiind al
mosiel DrIgnnesti din districtul Prahova,
spre a se prosItivi DomnuluY Dumnezed
M/ntuitorul sus Christos i spre a numiti-
lor ctitorY saeteasen si vesnicti pomenire si a pnrintilor lor. Incephidu-se zidirea din temelie la anul 1857, fiind
Caimacanul tnreT M. S. Printul Alexandru Dimitrie Ghica, ca blagoslovenia P.
S. S. Mitropolitul D. Nifon, i s'ad siivIrsit In zilele Prea InnItatuluY Nostru
Print Domnitor Principatelor-Unite Moldavia si Valahia Alexandru loan I, la anul
186o, luna Octombrie.
S'ail improprietArit pe moOa DrAgAne0, la anul 1864,

177
locuitori, dindu-li-se 679
hect. i 36 hect. pe mo0a Baraictarul -Brebu. Locuitorif ad

378 cal i Tepe, 387 vacT, 592
boT, 59 bivolT, 5357 o! i 652
porcT.
In raionul com., pe apa VitnAul e o pivA i o moarl.
Scoala exista in com. de la

1869. Localul e proprietatea co-
mune!. S'a frecuentat in 1892
de 54 copa, din numArul de

326 copiT (172 bleti, 154 fete) ;
BO
69623. Alarde Dieliorsar Geogrevic Vol. 111.
www.dacoromanica.ro
DRIGXNETI
cu virsta de scoall. Cu intretinerea personalului, statul cheltueste anual 1566 lei.
tia carte 107 barbatr si
DRXGXNWri
234
femeI.
Toat suprafata com. e de

4500 hect.
Comerciul se exercit in comuna. de 8 circiumari.
Venitul comunef este de 13133
leI si cheltuelile de 11749 ler, anual.
osele vecinale iI inlesnesc
comunicatia cu comunele Cornurile, Hatcardul si Baraictarul Brebu.
Teritoriul com, e brazdat de

5 movile, cari aj servit drept
barieri, dupa cutn se zice, in

vremea invaziunelor Unguresti.
Pe ele se cultiv diferite cereale.
E udata de riurile : Prahova,

Cricovul-Sarat si Vitnaul.
Se margineste la N. ca com.
Cornurile, la S. cu com. Fat-
rotari, 7 dogari,
5 brutarI, 5
caramidarI, 7 zidarI si timplari,
3 tinichigit EI desfac produsul
muncei lor in comuna si la orasul Caracal.

Mosia e parte proprietatea statulur si parte particulara. Statul
posea : Draganesti cu trupurile
(Dragna, Corbul si Barbosul);
Draganesti-Mruntei si Draga-
coala e infiintata de la 1864.
In anul 1892 s'a dada un lo-
tare.
Pmintul de cultura. e destul
93) atl fost de 26450 leI si
rit dupa legea rurald Cu 1350

hect. Viile din Dealul- Draganestilor (din care cele mal multe
de fertil si produce in abundenta cereale. Viile, a caror

cultura e destul de intinsa dati
un vin de buna calitate mult
cautat in judetele Arges, Muscel si Teleorman.
Vite sunt : 150 ca, 6o epe,
si la E. cu diferite movile, a
I si IoI pord.
caror poale le ucla piriul Crico-
In comuna sunt : 2 morI de

aburI si una pe apa Oltulur; 2
brutarii ; 1 fabrica de luminarT
pl. Siul-de-Jos. E situata pe valea Oltului si pe malul sting al
functiune, deservite de 4 preotI si 8 cintareti si paracliseri.
sunt pe proprietatea statului)

ocupa o suprafata de 420 hec-
neasca, care se arendeaza in parte; 389 locuitori s'aj improprieta-
1200 boi, 52 yac', 30 bivoli, 2042
Dragineqti, com. rur., jud. Olt,
In com. se afla 3 biserici,

din cal< una ruinata si 2 in
cal model, sistematic, spa,tios

si higienic, din fondurile com.
E frequentata de 185 elevi
(168 baetf, 17 fete), din numarul de 137 copil (169 bleti,
68 fete), in virsta de scoala.
Cu intretinerea el statul cheltueste anual 4212 la titi carte
258 barbati si 95 &me'.
cardul, la V. cu com. Gherghita,
vul-Sarat.
catoria si telegraful s'aii infiintat
la anul 1883.
de ceara.; I 7alhana, situad. pe

apa Siul, si alte stabilimente
Veniturile com. (pe anul 1892
cheltuelile de 25 565 Id.

Tot teritoriul com. se intinde
pe o suprafata de 3600 hect.

Comuna e strabatuta drept
prin mijloc de soseaua judeteana.
Slatina-Turnul-Magurele, care o
leaga la N. cu com. Comani,

la 4 kil. si la S. ca Daneasa,
la 4 kil. Alte dota sosele vecinale o leaga la E. cu Stoicanesti (I 1 kil.)
Serbanesti.
si la N. E. cu
La E., in directiunea N. S.,
pe o distanta 'de 4
kil,
se
tirguletul Draganesti si satul
pe an : la 27 Iulie (Pantelimon),
intinde vestitul deal al Draganestilor, acoperit ca vil; de la

care incepe cimpia Boianul, pe
care la S. E. sunt semanate
vr'o 5 maguri, din cari 3 mal
Peretul, cu care formeaza o comuna din anul 1885. Altitudinea 6 de asupra nivelulur mareI este de aproape 120 m. Are
la 14 Septembrie (Cirstov) si
marI si cloua mal miel. Se crede
la 14 Octombrie (Vinerea-Mare).
ca toate sunt artificiale. De aceea si dealul, in aceasta parte,
Jiului, la o distanta de 35 kil.

de capitala judetultif. E resedinta plasei. Se compune din
o populatit:ne de 3022 locuitori (1422 barbati si 1 600 feme. Sunt 700 fam. ; 993 contribuabill ; 365 case si 445 bordeje.
Popalatiunea acestei com. se

compune din 2933 Romini, 50
Tigara, 12 Bulgari, 15 UngurY,
5 Italieni, 3 Sirbi si 4 Greci.
Meseriasi sunt: 12 fierari, 3
ale
comerciantilor si ateliere
ale industriasilor.
Comertul se face aci de 1 1

circiumari. Se tine erg de 3 ori
Dintre toare com. jud., afara de

Comani, Drganesti prezinta un
plan mal regulat : strade largi,
aliniate si soseluite, case con-
struite mar bine. Multe strade

sunt iluminate in timpul nop-
se numeste Dealul-Magurelor, ,
cum si o surpatura, pe care locuitorii comunica la tarinele lor,
se chiarna tot Rusca-Magurelor.
La V., comuna e inchisa de
tel.
DrAganesti e resedinta pl.
girla Siul, formata din ploi, za.pezi, izvoare si mlastinr, aproape
Siul-d.-j. si a judecatorid oco-
permanente pe valea aceasta,

i cae sunt cauza frigurilor palustre, de care suar cea mare
parte din loc., mal ales vara.
luid erbanesti. Aci se afta o

statie telegrafo-postala; un medic
de arondisment ; o moasa. Jude-
www.dacoromanica.ro
DRAGXNETI
futre Olt si Siul sunt zAvoaiele statuluT, pe o suprafa de

aproape 200 hect.
Pe apa OltuluT sunt intinse
mal multe podurl pe vase, carT
inlesnesc comunicatia cu Cara-
235
DRAGANETI
si de iazurile Agioglu
dintre carl cea maT importand
si al SAvestilor. Dealurile princi-
este aceea numitA Rotundul, lar

maT la S. trece riul Vedea pe
la extremitatea comuneT.
LAzeT,
pale sunt : Frasinul, Brusturi,

Motocul, Tiganul, Pirlita, Nistora, Pietrosul i Lebedea.
calul, capitala judetuluT Roma-
un venit anual de 4500 5000
Intinderea comunel este de

2700 hect. aproximativ. Este
situat5. pe proprietatea statuluT
nati.
leT.
TigAnia-DrAgAnesti. PAdurea sta-
Mosia e impArtitA intre 4 speciT de proprietarT : Statul, pro-
tuluT se imparte In maT multe

trupurT, din carl cele mal prin-
prietarT marT, rzIsT si improprietAritt
cipale sunt CAprAriile
dova-d.-j., la 21 kil. de FAlticeni.
Se mArgineste la E. cu com.
Uidesti si DrIguseni, de carT
Suprafata teritoriall a com.

e de 7215 hect., din carT 4448
se desparte prin riul Moldova ;
cultivabile, 2000 hect. pAdure,
la S., cu com. DrAguseni si RAucesti, din jud. Neamtu (prin semne conventionale); la V., cu com.
RAlcesti i Vin5.toriT-NeamtuluT
310 hect. finat, restul imas

prundis. PAdurile sunt de fag,
brad, mesteacan, plop si stejar.
Impropriedriti la 1866 sunt
(prin semne conventionale), pi

riul Brustura i creasta munte-
181 fruntasT, 308 pAlmasT si 124
Drgneti, com. rur., jud. Suceava, situad la S.-V. pl. Mol-
telur Plesul. E formad din satele : DrAgInesti, PAnuresti, Or-
testi, Giulesti, Tonti, SoImAresti,

Brusturi, SAvesti, Poiana- PrisAceT si Cornilesti, cu resedinta
In satul de la care sT-a luat nu-
In com. sunt 3 morT, aducind
codasT, stApinind 1509 ala

La locul numit Movilele-de
la-Cornilesti, se spune cl a avut
loc un rAzboid si cA mortiT s'ad in-
gropat sub cele treT movile. Sub

poalele muntilor se aflA tintine
de o al:A s'Arad. abondend.
mele.
Are o populatie de 957 fa- Drgineti, com. rur., in jud.

Teleorman, pl. TirguluT, in mijsail 3614 suflete (1795
mili!,
bArbatT si 1819 femeT), din carT
72 IzraelitT. Are 8 bisericT si 3

scoll rurale mixte.
Vite sunt : 562 bol, 518 vacT,
510 viteT, 252 caT, 2300 oI
locul plAseT ; poartA numirea

de DrAgAnesti-TigAnia; parte din
ea se mal numeste i Satul-Noti.
Este situad pe platoul dea-
i Pojo-
ritele. Intinderea totalA a pdurilor statuluT este de 1500

hect., lar plmintul arabil dat
in exploatare este de 500 hect.
adurea are arborr grosl pentru constructiune ; de aci s'a
luat materialul lemnos intrebuintat la constructiunea linieT ferate Costesti-MAgurele.
LocuitoriT ImproprietAritl pe
aceastA mosie sunt in numAr de
175, pe 768 hectare si anume :

87 locuitorT in comuna DrAglnesti, cu 408 hectare, 20 in cAtunul TigAnia, cu 70 hectare si
48 in cAtunul Atirnati, cu 290
hectare ; 13 hectare sunt vi!.
Populatiunea com. si a cAtu.
nelor este de 300 familif
1184 suflete.
capete, din carT 619 vite cornute
lurilor carT inconjoad valea Zbir-
marT, 154 cal, 2516
1893 are la venit 7716.17 leT
gleaza, la E.; are 2 cAtune : Tignia, pe malul sting al riuluT

Vedea, la o depArtare de 2 kil.
unul de altul ; al doilea cAt. e
porcT.
si la cheltuelT 6993.28 leT.
Adunati, tot in partea despre
Are o scoall intretinutA de
Forma teritoriald a comuneT

este un poligon neregulat, tinzind spre rotunzime, inclinat
E. a comuneT, la depArtare de
kil., pe loc ves.
Muti, pe valea Zbirglezil ; la S.V. cu orasul Rosiori-de-Vede ;
stat, cu un numAr de 38 elevl ;
382 porcT.
Sunt 682 stupT.

Budgetul comuneT pe 1892
de la N.-V. spre S.-E. din Plesul

spre Moldova). Altitudinea comune! de la nivelul mAriT atinge, pe Creasta-PlesuluT, 900 m.
241
Budgetul comuneT este de le!
2847, bani 66 la veniturl si de

leT 2686, banT 61 la cheltuelT.
o bisericA, deservid. de 2 preotT

si 2 cintAretT.
CAile de comunicatiune sunt :
E udatA de Moldova (68cx> m.)
la S. cu com. Meri-Goala; la
E. cu com. Antonesti si la V.
cu com. Scriostea i linia fe-
spre com. Sfintesti, la depArtare de 5 kil. ; spre com. MeriGoala, la 4 kil. i spre com.
DrAgsenei, la 5 kil., pe sosele
si de piraele : Rica (7300 m.),
rata Costesti-MA.gurele. In par-
vecinale.
Ulia (2750 m.), Tirzia (800m.) Cu-
tea despre V. este udatA de
lesa (7500 m.), Brustura (9000
apa ZbirgleziT. Prin pAdurea TigAnia serpuesc pirae i viroage,
Imprejurul acesteT com. s'ad

facut importante descoperirl archeologice, atit de rAposatul
m.), Pirlutul (2900 m.) i Piriul-
www.dacoromanica.ro
DRAGliNE$TI
Cezar Boliac, clt si In urma de
d. Gr. Tocilescu. In magurile

situate la S. com., s'ail gasit
sagetT, topoare cu dota taisurr,
cum si produse de ceramica
vechie. Una din aceste magurf
are o inaltime de 10m. si o largime de 8o m. ; cea de a doua
are 8 m. inaltime si 6o m. circumferinta. Pe aceste mdgurr situate In padure, ati crescut arborr batrInT.
La marginea cat. TiOnia, pe

linga soseauaRosiori-Ciolanesti,
in vale, se vad ruinele bisericer care purta alta-data numele

de Schitul-Draganesti.
Dragneti, com. rur., in jud.

Vlasca, pl. Cilnistea ; proprietatea d-ion Alex., Jacob si I. Lahovari, situata pe valea Cilnistea.
Suprafata totala a mosier e de

4370 hect.
In 1864 s'a dat la 500 loc.

fostr clacasT suprafata de 950
hect.
Are pdure de tufa 800 hect.
236
bulla stare ; este conclusa de un

invatator. In 1888 a fost frecuen-
tata de 35 baiell si 4 fete, din

numarul de 99 blietr si 81 fete
In virsta de scoala.
Prin aceasta com. trece drumul Bucuresti-Alexandria si drumul Giurgia-Pitesti. Soseaua na-
tionala intre Bucuresti-Alexandria, trece de asemenea prin

sat.
Ad este o moar Cu aburi ;

o fabrica de spirt.
Vite : 620 bol si yac', 22 bivolr, 500 car, 1015 OT, 12 capre, 1130 rimatorT Si 7 asinT.
Ditel.GXNEM
Elena Secara. Aceasta biserica

e aproape ruinata.
Numarul vitelor e de 780 capete, din Cae : 220 vite marT
cornute, 35 caT, 515 or si io
rimatorr.
Drgneti, sat, face parte din

cotn. rur. Draganesti, pl. Cimpul, jud. Prahova.
DrAgneti, sat, face parte din

com, rur. Cu acelasT nume, pl.
Siul-d.-j., jud. Olt. E situat pe

vale, intre Siul si Dealul-OltuluT. S'a numit asa de la Dealul-
Se fac 3 bilciurr cu obor si
Dragan esti'..or. E resedinta com.
anume : la 25 Martie, la 4 Iu-
Are 3 bisericr : una, mica, ruinata, inchis, zidita in zilele

Domnulur Ion Dimitrie Grigore Ghica-Voevod ; a doua,
cu hramul Adormirea Maicer
Domnulur, Sf. Petru si Pavel,
nie si la 14 Octombrie.
Este departe de Giurgiu de
38 kil., de Ghimpati, resedinta
plaser, de 18 kil., iar de Bucuresti, de 58 kil.
Aci este un han mare, case

bune pentru arendasr, cu patule
si magaziT Indestulatoare.
In josul satulur este un heles-
tea provenit din apele ce se
si Sf, Nicolae care s'a prefacut, de

d-nir Petrache Manolescu si altir,
la anul 1864 ; si a treia, Cu hramul sf. VoevozT, care s'a ziditla a-
nul 1830, in zilele lur Nicolae

Pavlovicr de catre Neagoe Preotul, Ioana Preoteasa si altir.
Venitul anual e de 6o.000 le!.

In 1887 s'a arat si cultivat
scurg din valea Draganesti.
3200 hect.
Venitul comunal pe anul 1886
a fost 6397 leT, lar cheltuelile de
4936 lei ; pe anul 1887 venitul
Draganesti , la 1693, Const.-Vo-
a fost de 7616 ler, iar cheltuelile de 5810 ler; pe anul 1888

venitul a fost de 6105 ler, 55
Drgneti, sat, Cu zo suflete,

jud. Arges, pl. Lovistea ; face
parte din com. rur. Racovita.
luT Culesa, la vArsarea lur in

Rica. Are o populatie de 126
banT, iar cheltuelile de 6060 ler,

86 banT.
In 1887 se aflan aci 370 contribuabi/r. Populatia este de 550
familiT, sal 1815 suflete.
Dragneti, cdtun, din jud. Arges, pl. Topologulur, pendinte

de com. rur. Golesti ; are o bi-
casatoritr, 18o casatoritr si 36
Istoria ne spune ca la satul

da s'a intillnit cu generalul rus
Hausler.
rica vechre si alta facuta la 1857
serica, Cu hramul sf. Gheorghe,

deservita de 1 preot si 1 cintaret.
de proprietarul acester mosir,

N. Lahovari, biserica careia i
Drgneti, sat, in partea de
In aceasta com, este o bise-
s'a dat hramul Sf. Nicolae ; este

acum deservita de 3 preotT si 4
cintaretr, si constitue parohia
Draganesti.
In com. se ala o scoala mixta
Cu 6 clase; localul e de zid in
N. a com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat pe dealul

Dragnesti, in dreapta riulur
Jijia si avind o populatie de 41
farrilir, saii 169 suflete si o biseria, fondata la 1850 de d-na
www.dacoromanica.ro
Drganeti, sat, in com. cu acelasT nume, jud. Suceava. E

asezat pe tarmul sting al piriu-
fam., sail 462 sufl. (233 barbatr

si 229 l'eme), din carr : 246 nevaduvr.
tii1 carte 37 persoane.

Vatra satulur ocupa. IO Miel.
Improprietaritr /a 1864 sunt 64
loc., stapinind 203 falcr si 20 prj.
Insurater sunt 52, stapinind 104
flcr.
Are o biserica, cu hramul SI.

Voevozr, cladita din lemn la a-
nul 1848, deservita de 1 preot

li 2 cintaretT ; o scoala rurall
mixta, conclusa de un invatator
platit de stat. Infiintata mar in-
DRAGANETI
DRXGANEM-MXRUNTE/
237
tiiii in Ortesti, la 186o, a fost

mutata ad i la 1865. E frecuentata de 49 elevT si improprietaritg. Cu 6o facf.
Brusturi (3800 m.), la Boroaia
(5 kil.), la Poiana- Prisacil (3
kil.)' si la Savesti (5 kil.).
Primul proprietar al mosier
se zice a ar fi fost un oare-
Are o scoala mixta, conclus

de o invatatoare. Scoala e frecuentata de 19 elevT (9 bletT si
ro fete).
In partea de N. a satuluT se
afla. 2 podurT peste Birlad ; unul
al caeT ferate si altul al soseleT

nationale. Tot aicT se Mil si un
iaz sistematic, cu moara.
Are o biserica zidita de Dom-
care Dragan sati Drago. Mal

spun batrinil ca mosia Draganesti a fost razaseasca, dar a
fost trecut catre manastirea
nitorul MoldoveT Mihail Sturdza.
Neamtulur in imprejurarile ur-
fost improprietariff la 1864 si

stapinesc 620 hect., iar principesa Gorciacov are 4380 hect.
t'Atoare : Un preot trimis de

staritul manastireT spre Mitro-
S'a reparat in 1866. Dupa legea rura15. are 8 Miel de pamint arabil. LocuitoriT clacasT aCt
polie, a fost omorit aci. Voda
Inainte de acest sat a fost
dadu ca daune manastireT o par-
un altul spre N. sub numele de

Rastoaca, pe malul BirladuluT,
la locul care astazT se numeste
te din mosia razesilor. Traditia mal spune ca singurul mostenitor al lui Dragan, primul
proprietar, fuchina partea sa de
razesie manastireT Neamtu. CalugariT s'el tot indas, rasluind
Malul-Alb.
Drgneti, deal, pe care e
si-
din rdzasiile invecinate de la
tuat satul Dragdnesti, jud. Iasi,

pl. Bahluiul, com. Sipotele.
Mitoc (azT curtea posesiel) si

pana in piriul Brustura.
Multa vreme urmara judecatl
si la urma banuind calugariT ca
Drganeti, deal, in raionul comune Draganesti, jud. Olt, pl.
vor fi ramasT, aii mutat satul

din deal, de pe malul sting al
piriulur Brustura, unde se afla
astaii. Urmele desfiintatuluT sat
zise cunosc inca. Aceasta
ce-se
s'ar fi intimplat numai
cu un veac in urma.
asezat pe partea sting a riuluT

Birlad, loc ves, la o distanta de
3 kil, departe de resedinta comune'. Se afla la 3 kil. de Tecuela.

sati 495 sufl., locuind in 126
case si 15 bordeTe.
Comertul 11 fac 9 circiumarT.
Stili carte 17 barbatT si

mer. IndustriasT sunt :
4 lemnarT.
fe-
fierar si
DrAgneti, ',d'Are, a statulur,

In intindere de loo hect., pendinte de com. Mircesti, jud.
Olt, pl. Vedea-d.-j.
Drigneti, peidure, situata in

com. Barcea, la N.-V. de satul
cu acelasT nume, jud. Tecuci.
acoperite cu lemne de stejar si
ulm. .Apartine principeseT Maria Gorciacov. Impreuna cu mo-
sia aduce un venit anual de

70,000 leT.
Draga neti, peidure, a statuluT,

pe raosia cu acelasT nume, jud.
Teleorman. Se compune din mal
multe trupurT, carT poarta diferite numirT: Pojoritele, Caprariile si Tignia.
Drgfineti, vale, satul Draganesti, din com. Sipotele, jud.

Iasi, pl. Bahluiul.
Siul-d.-j., pe care se cultiva 420

hect. vie.
DrAgneti, vilcea, com. Provitad.-j., jud. si pl. Prahova, care
Drgneti, cu trupurile Drag-
se varsa in riul Provita, tot in

raionul com. Provita-d.-j. din
care izvoreste, si dupa ce pri-
na, Corbul si Barbosul, inofie a

statulur, jud. Olt, fosta pendinte
de biserica Sarindari din Bucuresti, care, pe periodul 1889/94,
s'a arendat Cu 6900 leT anual.
Dagneti, sat, face parte din

com. Barcea, jud. Tecucia. E
resti, impreuna cu padurea de

pe &usa.
Drfigfineti, mo,sie, in com. Barcea, jud. Tecucili. Are o suprafata de 900 hect. pamint arabil. Apartine principeseT Maria Gorciacov ; inainte apartinea
Domnitorulul Mihail Sturdza.
Drgneti, mo,sie, a statuld, in

jud. Teleorman, pl. TirguluT,
cunoscut sub numele de Tipania-Draganesti ; fama parte, in
nainte de secularizare, din mosiile inchinate manstirel Vaca-
www.dacoromanica.ro
meste de afluente Vlceaua-CerbuluT.
Drgneti, vale, jud. Vilcea,

ce trece prin satul Draganesti, in
care se afla elesteul satuluT Draganesti.
Drgneti-Mruntei, ino,vie a
statuluT, jud. Olt, fosta pendinte de Mitropolia din Bucuresti si care, pe periodul 1884/94,
s'a arendat Cu 29281 ler anual.
DrAganeti-Mfiruntei, ptidure,
a statuluT, in intindere de 200
hect., pendinte de com. Draganesti, jud. Olt, pl. Siul-d.-j.,
DRXGANWILOR (VALEA-)
formata din trupurile : Mitropolia (16o hect.) si Zavoaele-MA-
runtei (loo hect.).
Drginetilor (Valea-), vale,

com. VrAnesti, jud. Muscel, pl.
Podgoria.
DrganoI, sub-a'ivizie a cdt. M11cile, din com. Sibiciul-d.-s., jud.
DRAGAAN1
238
pentru Scoala de bAeti si 6549

pentru fete). In anul 1891, scoalele ad fost frecuentate de 229
bgetI si 82 fete, din numarul de
514 copii in virsta de scoall.
DrAgasani subventioneaz1 acest
Localul scoale e o cladire
mentionate sunt cele din DrA-
spital cu 3500 le! anual.

In comuna sunt cine biserici
(in fie-care catun cite una), din-
te care maT demne de a
fi
frumoasd i costa pe comuna,

din fondurile careia s'a con-
Osan'
struit, 44580 lei. Aci mai este

si o scoala de mesen!, secar
de dogrie.
la anul 1793, in timpul lui Alee-
i Birsanu. Prima, cu
hramul Maica Do mnului, fondata
Drg-ani, comund urband, jud.

Vilcea, pl. Oltul-d.-j. E situat
a lasat comund Dragasani un
sandru Moruzzi Voevod, fiind

Episcop Nectarie, ctitori DimaIereu, Constantin Vatafu i alta
reparata la 1870 i 1891; a
fond de r00000 le!, din venitul
doua, cu hramul Sf. Ilie, s'a fon-
pe malul drept al riuld Olt.
cruia O. se intretie pe lingd
dat la anul
Calina la N., Voicesti la S., riul
Olt la E. si Dealul-Oltului la
V. Are cine alune : Dragasani, Grivita, BArsanu, Panduri
Momotesti, ca o populatie de
3930 locuitorl (1921 brbati
2009 t'eme), In care intr. si 35
scoala primara un dormitor cu

Io elevi.
ti carte 500 bdrbati si 150
ctitorl pe Dumitru Ciocan, Galbinu i altii.

Vite sunt : I 14 cal' i epe,
598 boi, 282 yac!, 12 bivoli,
1171 ol l berbeci si 667 porci.
Buzail.
Defunctul Costache Niculescu
familii de Tigani, 6 Evre, 7
Principalele strade ale orasusunt : Calea Traian, care

trece prin centrul orasule, str.
Sane, str. Martirilor i str. Ca

rol Lit', care uneste Calea Tra-
Bulgarl, 2 Greci i LO Germant

Contribuabill sunt 751.
Locuitorii, pe lingl agricultura i viticultura, se mal' ocupa
cu comerciul.
Se:gdseste in Dragsani: ma-
ian cu strada
Linga vechiul cimitir este
monumentul ridicat de colonia
sin de semanat, 3 de secerat,
guri de fier, 4 grape de fier,

2 mosoroitoare de lemn sati
Veniturile comunei pe anul

financiar 1891-92 ari fost de
7166327 le! i cheltuelile de
6102355 le.
In Dragasani e un biroa telegrafo-postal infiintat In anul
rarite si 2 triore ; o moara Cu
1872, al are venit pe anul
abur!.
1896-97 a fost de le! 13668,

bani 70, o farmacie, judeato-
de treerat cu abur!, 3 de
vinturat, i de batut porumb
cu abur!, 2 Cu manivela, 9 r.plu-
In Dragsani se fac anual 5

bilciurl, afard de tirgul slptaminal de Je, adica : la Florii,
SI. Petru, 15 August, 14 Septembrie si 26 Octombrie. De la
aceste bilciuri comuna percepe
3700 le! anual.
In comund este o scoala de

baetl, conclusa de 4 institutor!
si o scoall de fete, conclusd de
2 institutoare, pentru plata carora statul a inscris in budgetul
sal'', pe anul financiar 1892-93,
suma de 21689 lei (adica 15140
greaca din Rominia, in memoria

Mavrotorilor cazuVi in lupt la
1821.
ria de pace a ocoluld,
resedinta plAsilor OItul-Olteul-d. .j.
si a spitaluld intretinut de judet, care are 15 paturI, cu un

medic primar al spitalule, un
sub-chirurg-econom. Cu intretinerea personalule se cheltueste
anual 7800 le!; lar cu hrana
1834,
aviad ca
In raionul comund, pe fiul

Oltul, sunt mal multe mor!.
Parte din locuitori sunt mos-
nenT, parte ati pamint dat la

1864.
oseaua nationalA Traian stra-
bate comuna de la N. la S.,

comunicatia tutulor
comunelor de la Riul-Vaduld
pana la Corabia; leagl Tara cu
inlesnind
Transilvania si Bulgaria.
Vez! DrAgAsani, podgorie.
Drgfiani, mofie, a statuld, fosta
pendinte de Episcopia Rimnicul, plasa Oltul-d.-j., jud.

cea, care s'a arendat cu trupurile ce-I apartin, afar de viile
rescumparate i partile vindute,
cu 25089 lei anual, pe periodul
1888-93.
Drgiani, poargorie, situata in
pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Ministerul Agriculturei, in do-
rinta de a lua la timp masurile

priincioa,se pentru incurajarea
dezvoltarea viticulturei la no!
bolnavilor, iluminatul spitalule,

medicamente, cumparare de instrumente, incalzit, chirla loca-
In tarA, a adresat in acest scop
luluI si mobilier, se cheltueste

anual pan5. la 9391 le. Orasul
lara insotita de un cestionar, cu

privire la descrierea fizica, cul-
www.dacoromanica.ro
catre capa judetelor o
circu-
DRAGAANI
tura si economica a viilor noastre. Prefectul judetuluI Vilcea,
spre a putea obtine rezultate

mal satisacatoare, a instituit o comisiune vinicoll, compusa din primariT comunelor cu
viT, proprietarif i cultivatoriT de
viT, barbatT competintl in aceasta
ramur de avutie nationala, cati

ati trimis MinisteruluT AgricultureT informatiunile cerute, din
care extragem urmatoarele :
Viile se sacien aci de peste

1000 anT ; ele ocupa o suprafata de 6653 hectare.
Sunt situate pe dealurT, carT
art o inaltime de 200- 600 m.
Sunt expuse in directia de

E.
i S.
Solul viilor de aci in gene-
ral este clisos, nisipos i pIetros.

El este propria si bun numaT
pentru vil. Este uscat din cauza ca terenul este inalt

scurgerea apelor se face cu
inlesnire.
Aci viile nu se ingroapa, ci

se lasd pe arac i lama. Aracitul vieT se face o data cu tdiatul i legatul puntilor la Martie. AraciT tin pana la 20 ani.
239
DRXGET1LOR (VALE A-
Pretul de mijloc al vinurilor,
cind vinzarea se face pe loe,

este ast-fel : cele maT bune pana
la 5 leT decalitru, de mijloc 3.50
si cele ordinare 2-2.5o decal itru
Vinurile tlestinate pentru tran-
care trece soseaua judetean

ce duce de la tirgusorul
nesti la gara Galbeni. Acest
sat dateaza, dupa cum n e arata

documentele, inca d'inainte de
xi Martie 1563. Tot documen-
sport, fie pe uscat fie pe %A

pot rezista rara a suferi vre-o
stricaciune i ara a pierde din
calitatea lor. Ca la 5000 hect.
Drgeti, sat, face parte din
vie sunt supuse la dijma. Invo-
com. Condrachesti, jud. Tecucia.
iala variaza de la t0-200/0 .
E situat in partea de V. a
tele ne spun ca. aci a fost din

vechime un schit.
In genere, toat populatiunea
comuneT, pe ambele laturT ale
din aceasta regiune, se ocupa

Cu viea i cu agricultura. In ce
kil. si 340 m. departe de re-
priveste starea economica a vinicultorilor, ea depinde de productiunea anilor.

Mijlocia venituluT net anual
VaiT-Oil,
la o distanta de 3
sedinta comu neI si este strabatut
de piriul Dragesti, care se une-
te la S. cu Gherdana. Are o
populatie de wo familiI, sart
pe hect. este de aproape 300
375 suflete, carT locuesc in 93
leT.
case.
Treapta de cultura a vinicultorilor este primitiva.
Teritoriul catunultd este de

815 hect. Locuitorif sunt im-
Productiunea vinuluT in aniT

bunT e de : 190600 hectol., din
proprietaritT la 1864.
care 187000 hectol. vin alb

3600 hectol. vin negru.
dormirea - MaiceT - DomnuluT, fa-
si
cuta. de locuitori la 1770, din

lema i cu temelia de piatra.. S'a
Drgfiani, stalie de dr. d. f.,
reparat de dota orT. Are 8 falcI
jud. Vilcea, pl. Oltul-Oltetul-d.-j.,
de pamint date la 1864. Satul
StruguriT in paminturl pTetroa-
com. Dragasani, pe linia PiatraDraga$ani, pusl in circulatie
se se coc maT de timpuriti

sunt maT dulcr; lar in cele cli-
la 13 Dec. 1886. Se afla intre

statiile Strejesti (11.8 kil.)
comunica cu satele vecine pi-in

soseaua ce vine din Floresti
trece la Corcasca.
soase mal tirziti i strugurir sunt

mal apoT.
Vinurile din aceste localitatl se
pot conserva mal multe decenil.
Zvideni (10.2 kil.) Inaltimea d'asupra niveluluT mariT de 165m.14.
Pe Dealul - Drgasanilor se
produc urmatoarele soiurI de
Drgeti, sat, jud. Vasluiti. Se

numea din vechime Racesti,
Venitul acestei statir pe anul
se afla in partea despre
1896 a fost de 246424 leT, 94
V. a comuneT Borsti, pl. Fun-
banT.
durile. E situat parte pe se-
S.-
i parte
pe Dealul-Marulur, printre care
sul Poiana-Bradulur,
strugue gordan, braghina, strugure negru rominesc, bordeaux,

coarna, cirloganca, zis si crimpoie, tamlioasd, etc.
Drgeti, sat, in jud. Roman,

pl. Fundul, com. Negri, pe malul sting al riuluT Siret, la N.
de satul Negri i la o depdrtare
trece &tul Socovatul, pe o in-
Un pogon de vie produce
de 2 kil, de el i de 3 kil, de
pana la too decalitri vin ; tescovina de la un pogon da pana

la io decalitri.
gara Galbeni. Are 59 familiT,

sati 262 suflete, din carT 63
174 suflete, intre carT 9 EvreT.

Are o biserica ficuta la anul
contribuabilr. Stiti carte 12 per-
Cea maT mare parte din vinul
soane. Locuesc in 67 case.

Are o biserica de lemn ; un
pod statator pe riul Siret, peste
vite marT cornute, 340 oT, 23
de la Dragasani se transporta
la Bucuresti, Craiova, Caracal,
etc.
www.dacoromanica.ro
tindere de 863 hect. Are o

pop ilatie de 50 familiT, sati
1731-
cal si 20 rimatorT.
Drgetilor (Valea-), vale, in
DiaGEM
satul Dragesti, com. Condrachesti, jud. Tecuciti. Aceasta

vale se mal numeste i Valeaoir.
Drfigeti, sat, cu 54 case, in

plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
E situat pe un 'platal frumos ;
sine de com. rur. Selistea.
Drigeti,
sat,
DRAGHIClUL
240
In jud. R.-Sarat,
E situat spre V., la T kil, de

satul de resedinta.
Drghiceni. VezT Ghidigeni, jud.

Tutova.
Drghiceni, coon. rur., jud. Romanati, pl. Ocolul. Se compune
Dr5g-hicenilor (Valea-), vale,
din satele Draghiceni (600 loc.),

Grozavesti (300 loe.) i Liiceni
(262 loc.). E situata pe coasta de
N. a dealuluT ce margineste valea riusoruluT Caracal, la 8 kil.
spre V. de Caracal. Altitudinea
gosari, i da in valea Burnazu-
ce trece prin satul Cacaleti-Go14 in pl. Marginea, jud. Vlasca.
Drghicl (Petrovici), piiclure, in

com. Carpinistea, pe hotarul de-
spre com. Braesti, jud. Buzati.
muneT Babeni, asezat in partea
terenulul de asupra niveluluT

mariT este de 120 m. Are o
Drighici (Lacul-lu.-), in com.
de S. a comuneT, pe malul
populatiune de 325 fam., san
Meri-Goala, din pl. TirguluT, jud.
drept al riului Rimnicul-Sarat,

la 2 kil. spre S. de catunul de
1162 sufl.: 595 barbatT, 577 femeY; 585 casdt., 577 necAsAt.
.Sunt 528 contribuabilT.
Stiti carte 27 persoane.
Teleorman
pl. Rimnicul-d.-s., catunul co-
resedinta, Cubeni. Are o in-
tindere cam de 370 hect., cu

o populatiune de 66 familiT, sai1
283 suflete, din carT 40 contribuabili. S tia carte To persoane.

Are o biserick deservita de un
preot si 2 cintg.retT.
Drghescul, pdure,
in com.
VIAdesti, pl. Riurile, jud. Muscel, din coasta careia izvoreste

Valea-cu-Meri, care se varsd in
riul Bratia.
Drighia, izvor, in com. Tisaul,

cat. Valea-Rea, jud. Buzati; ese
din colina Dilma si se scurge

in Niscovul sub numele de Va-
Budgetul com. pe 1886--87

a fost de 3633 leT la veniturT
si de 3625 leT la cheltuell.
Locuitorii se ocupa cu agricultura si creterea vitelor.
podul de pe osea.
DrAghia, izvor, in com. si cat.

Piclele, jud. Buzaa. Incepe din
mosia Piclele-BanuluT, ocoleste
pe la spate manastirea Beuca

dupa ce primeste izvorul Mu-
ratoarea, se scurge in riul Buzati.
Drghiceasca,
sat, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pen-
dinte de comuna Dormarunt.
Perieti de Coteana la S. V. eh
si a separa !Isla de mosie a

d-lui Grigore Vasiliu, de a d-lui
Gabunea, din cat. Mierlesti-d.-s.
973 si porcI 144.

In com. sunt 4 circiumT.
Are 3 bisericT, Sf. Nicolae
(1883) In Draghiceni, Adormi-
Dr Aghic (Movila-lui-), nagurli

spre E. de com. Diosci, din
jud. Romanati.
rea-Maicer-Domnulur (1882) in
Liiceni si Sf. Gheorghe (1882)

in Grozavesti, deservite de 3
preotT si 6 ciataretT. Ad i sunt
pe fie-ce an 2 bilciurT, la Sf.
Pantelimon i Inaltare.
DrAghici (Muchea-lui-). Vez!

Tintareni, jud.
Drghiciul, com. rur., pl. Rturile,
jud. Muscel, la S. de Cimpu-
ges, pl. Pitesti, pendinte de
lung, situata pe ambele malurl

ale &Id Draghiciul. D'aci pAna
la Cimpulung sunt 21 kil., lar
com. rur. Sapata-de.-s.
pana la subprefectura 9 kil. N'are
Drighiceti, cdtun, din jud. Ar-
Drghia, movild, in com. Glodeanul-Srat, jud. Buzati.
serva spre a limita atit com.
Vite marT sunt i068, vite micT
lea-PoduluT, nume, sub care e cu-
noscut dupa ce trece pe sub
DrghicI, (Movila-lui-), onovild

de hotar, In capul de V. al com.
Perieti, pl. Siulzd.-s., jud. Olt ;
nici un catun alipit si se mar-
Drighiceti,
face parte din

com. rurala Gorganul, pl. Podgoria, jud. Muscel. Cade in partea de S. a com. Riul-Argesul,
care-1 desparte de jud. Arges,
11 uda la S. lar riul Rincaciovul, 11 uda prin centru.
sat,
locuitorT (250 barb. si 259 fem.)

Numele se presupune a-T veril
de la un popa, DraghicT, care

pe la anul 1690, a facut biserica de lemn ce exista si azT.
www.dacoromanica.ro
gineste la N. cu comuna Jugurul, la S. cu com una MiMesa, la V. cu comuna Golesti si la E. cu comuna Hirtiesti.
Are o populatie de roo suflete (494 barbati, 507 femeT),

locuesc In 240 case.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura, fabricarea varuluT (in
marT cantitatI) si fabricarea tuiceT.
Ei desfac tuica, a carel
productie in timpurl bune trece
DRXGHICIUL
241
DRXGOAIA
peste 60000 vedre, la Pitesti,
muluT silvic, com. Draghiciul,
Rosiori, Caracal, Corabia si

Turnul-Mdgurele.
CitT-va locuitori at stupT de
judetul Muscel, in intindere de

400 hectare. Se invecineste la
Nord cu proprietatea statulta,
albine. Ceara se vinde la Pitesti
la Sud cu Vacarea, la Est c
Cimpulung.
Vite sunt :
com. Lucieni, la Vest cu vatra

68o
bol, 968
yac!, 400 capre, 30 caT.

Girla Draghiciul uda. comuna
In tot lungul sal. In comuna'

sunt livezi intinse de prunr.
Locuitora sunt mosnenT ; 34 din
eI s'ati improprietarit dupa lecrea din 1864.

Budgetulcomunei este la venituri de leT 2290 si la cheltueli de 1824 leT, in care suma
satului Draghiciul.
Drghiciul, sir/a, izvoraste din

coin. Mataul, plaiul DImbovita,
jud. Muscel, trece prin comuna
Jugurul unde poarta numele de
Valea-Jugurul, prin comuna Dra.ghiciul, si se varsa in Ritil-Tirgu-
lui la comuna Mihdesti.
Drfighiciul, vale ce vine
din
proprietatea Ciochina $i da in
Suprafata mosii impreuna cu

Gratia este de 3532 hect.
S'a dat in 1864, la ambele
sate, pentru 380 loc., 1100 hect.
Are pa'dure de stejar in suprafata de zoo hect.

Venitul anual impreuna cu
Gratia este de 22000 lel.
Aci este o biseric de zid
facuta de locuitorT ; depinde de
parohia Gratia; este deservita
de un preot i 2 cintaretT.
Vite sunt : 342 bol i yac!, 35
bivolI, 24 ca!, 1042 oi si capre
si 190 rimatorT.
Locuitorif acestui catun sunt
SirbT; port chiar acum costumul
valea SirivasuluT, apoT in valea

$erbanuluT, ce desparte propri-
lor. Se ocupa cu gradinaria,
scoala si no leT pentru biserica.
etatea Gogosari-Vechi, din pl.
tuleaz maT toate comunele din

plasile Neajlovul si Glavacio-
intra leT 45 ce se cheltuesc cu
Aci era o fabrica de scaune,
Margi n ea, j ud. Vlasca.
pus in miscare prin apd, a

d-lui Anast. I. Chirvasi. Asta-zi
nu maT functioneaza.
In comuna sunt ca la 2000

hect. pamint; iar impozitul fonciar se plateste pentru 700 hect.,
cacT restul e padure.
din produsele careia se indescul .
Drfighiciului (Dealul-), deal, la

Nord de cdtunul Vdcarea, com.
Valea-Pope!, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Prin acest sat e soseaua judeteana ce vine de la Vatas si

scoboara pe valea Drimbovnicul
catre Obedeni. Draghinesti sunt
Drghineasca, sat, jud. Arges,
departe de Giurgiu de 62 kil.,

iar de Bucuresti, de 44 11-1
comunicatie ca comunale Hir-
plasa Galasesti ; face parte din

comuna rurald Rasca.etiT - Dra-
Drgila, poiancl, jud. Dolj, pl.
tiesti i Mihaesti.
ghi neasca.
O osea vecinala o pune in

Are o bisericd, rezidita la anul 1854 de locuitorli comuneI
in locul une! vechT biserici.
Aceasta biseric este deservitil
de 2 preoti si 2 cintareti.
Scoala, cu intretinerea careia
statul cheltueste anual 1242
leT, este frecuentata. de 66 elevi
si 6 eleve, din 92 copii cu

virsta 'filtre 6-12 ani. Actualul
local de scoala s'a zidit la anul
1884.
$tiii carte In comuna 169

barbati si zo femeI.
trece limita de E. a com. catre

plaig, la
DrghinAI
Vest de comuna Vladesti, pl.
DrghineI (Valea-), vale, izvoreste din coasta Padurea-Taiata,

numita Tletura-MaziluluT, strabate catunul Vla.desti-d.-s., pl.
Riurile, jud. Muscel si se varsa.
In 11111 Bratia, aproape de un
herdstrau vechiii al d lui I. Arsenescu.
Drghineti sati Gratia-Dr-
Drghiciul, a'eal cultivabil, in
ghineti, catun, pendinte de
com. Ruginoasa, jud. Suceava,

continind cariere de piatra.
com. Gratia-Mare, plasa Glava-
Drghiciul, pdcluresupusl regi-
Balta, com. Gingiova, prin care

1-1111 Jiul.
Dragoaia, sat, jud. Dolj, plasa

Dumbrava-de-Jos, com. 'rananul, gramada, cu 281 suflete,
144 brbatisi 137 femeT. Locuesc
in 49 case si bordee. Copiii din

sat urmeaz la scoala mixta din
satul Tancanaul, ce este la 6500
m. deprtare. In anul scolar
1892-93 a frecuentat scoala 5
baetT. Cu virsta de scoala. sunt
41 copii.
Stiti carte 18 loc. In sat este
o circiuma.
ciocul, jud. Vlasca, situat pe
Drgoaia, fost sat, jud. Dolj, pl.
ambele laturi ale N'Ad DrimbovniculuI
Dumbrava-de-jos, comuna SA1cuta.

31
59628. Ha 68 Dlclionar Geograilo Vol. al.
www.dacoromanica.ro
DRXGOAIA
Drgoaia, mocie, jud. Dolj, pl.

Dumbrava-de-jos, com. 'l'AncanAul, satul DrAgoaia..
jud. Gorj. E situat pe loc ses
In partea de E. a comuner de
resedinta.
pe mosia
Silistea, din pl. Teleorman, jud.

Teleortnan.
hect. finete, 44 hect. izlaz si
Drgociul,
DRXGOWI
242
pliclure,
Drgociul, phliaf, trece pe ling5.

catunul Catelesti si com. Surdulesti, din jud. Teleorman, pl.
Teleorman, taie soseaua jude%cana si se vars in ptriul Bur-
Drgociul, vdlcea, incepe de pe

Cimpia-BurdeT ; aproape de comuna Mirosi, judetul Teleor-
o singura apa. numita Sanatorea,

care se varsa in Blahnita, la cat.
lu.
HAesti, din com. Bobul, plasa
Are o populatie de 42 familiT, Cu 272 suflete, totT ocupindu-se cu agricultura si eresterea vitelor.
Locuitorri posea. 20 pingurr,
cornute, 6 cal-, 176 or si 25 rimatorT. Sunt 50 stupT.
Este legat de comuna prin

sosele comunale.
man, se formeaza. inteinsa pi-
Amaradia ; izvoarele ion vin din

platourile Alimanul i Dragoesti.
Comunicatia prin com. se face:
printr'o osea comunala i prin

drumurr ordinare ; doul din aceste drumurr pleaca din Dragoesti i urca in munte: cel care
pleaca din cal. Dragoesti, merge
pe acest piala si se uneste
iar cu drumul Hirsenilor, mal

jos de pichetul Urma-Boulur.
Drgoescul, pise, com. Orlesti,
riul Cu acelasT nume.
sunt : Sanatorea, Scurta i Valea-Mare saa Apa-Dragoestilor,

care, unindu-se toate impreuna in com. Turbati, formeaza
padure si 6 hectare vatra satu-
40 care cu bol, iii vite mari
dea.
Apele ce uda aceast com.
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Dragoeasa, sat, pe mosia i in
In comuna se gasesc : 3 puturr

si 6 fintinT.
jud. Suceava, insirat pe piriul
supra satuluI cu acest nume,
Comuna are un spital rural ;

scoald, situata in schitul
Crasna, frecuentata de 40 elevr
Cu acest nume, numAra 76 case,
jud. Suceava.
si i
com. razdseasca. Sarul DorneT,
populate de 83 familiT, Cu 245

suflete (120 barbatT si 125 feme. Are 76 contribuabiti.
Are o biserica de lemn, cu

patronul Sf. ArhanghelT, deservit de preotul din Paltinis si de
2 cintaretr. Improprietarita cu
8 fakir pamint. Scoala din PanacI, departe de 8 kil., serva si
acestuT sat.
Drgoeasa-Mare, prP, in com.

$arul-Dorner, judetul Suceava,
afluent al piriuluT Tomnaticul.
Are de tributar pe DragoeasaMica.
DragoeseI (Dealul-), munte, d'a-
Drgoe0, com. rur., situata.

centrul pl. Novaci, jud. Gorj, si
sub poalele plaiurilor Dragoesti,
Alimanul i Girjobul ; e formata
din trer catune: Dragoesti, unde
e si resedinta, Hotini i Ungureni, la E. com. Musetesti.
Are o suprafata de 10500

hect., din carr 119 hect. arabile,
295 hect. livezr, 9015 padure
si izlaz in plaiu si in n'unte,
proprietate a statulur si a locuitorilor, 4 hect. pomet si 27 hect.
vatra satuluT, a schitulur Crasna,
cimitirelor si atte.
Are o populatie de 720 suDragoeasa-Mick inic afluent al
flete, formind 180 familiT, din carT
piriuluT Dragoeasa-Mare, judetul

Suceava.
140 contribuabilf, top' rominT.

Locuitorri posedd 39 plugurr, 69
Drigoeasca, catun (dril),
care cu bol*, 2 arute cu caf,

in
com. Caznesti, "plasa IalomitaBalta, jud. Ialomita.
DrAgoeni, cdtun,a1 com. Petrestide-Varsaturr, din plasa Ocolul,
eleva, din 48 inscrisr; 3
bisericr
499 vite marT cornute, 73 ca,

2518 or, 262 rimatorT, 35 magari si 120 capre.
Comuna are un venit de 1200
ler, iar cheltuelile sunt in suma
de ler 1000.
www.dacoromanica.ro
i schit; bisericile sunt
deservite de I preot, 3 cintaretT si i paracliser ; sunt destul
de vechl; una e fondata in anul

1705.
Schitul poarta numirea de

Schitul Crasna, flind-ca, inainte
de 1875, a tinut, impreuna cu

catunul Ungureni, de comuna
Crasna. Acest schit e fondat
de Dimitrie Filisianul biv-Vel Pitar, in zilele lur Mateiu Basarab-
Voevod, la anul 7145 de la zi-
direa lumer, saa 1637, de la

Christos. Acest schit a ramas
nezugravit multa vreme pana in
zilele luI Constantin Brincoveanu, fiind egumen k aceasta mlnastire Kyr Vartolomeu ot Dra.
goesti, care, luind blagoslovenie
de la sfintia sa Parintele Episcop
Kyr Grigorie si umblind Cu
carte de mila pe la locuitorr i negutatorT, a zugrAvit-o dupa cum
se vede asta-d. Fondul cel principal al acestur schit dat de fondator este proprietatea Devese-
DRAGOEsTI
243
lul, din judetul Mehedinti, cum

Vatra-Schitulur Crasna-Ungu-
reni, din judetul Gorj.

Drgoeti, cdtun, alipit comuner
Bradiceni, situat pe ses si in
partea de S. a com. sale din

plaiul Vulcan, jud. Gorj. Se zice
ea numele i s'a dat de la un

preot, numit Dragot.
Are o suprafat de 500 hect.,
din cae 115 hect. padure, 150
hect. arabile, Izo hect. finete,
DRAGOEsTI-DE JOS
flete, sat1 75 familir, din carI 64

contribuabilI, top ronfinT, ocupindu-se cu agricultura, creste-
o populatie de 1996 locuitorl,

carr trajese in 382 case si 16
rea vitelor si lemnaria.

Locuitorir posea 20 plugurr,
40 care cu bor, 2 carute cu cal,
200 vite marr cornu te, 30 cal',
80o or, 70 capre si 130 rimatorl.
6366 hect. Statul, d. I. Iorgulescu, Ar. Papazoglu, Hr. Costescu, ail 4400 hect. si
In catun e o moar pe apa
izlaz, 92 paclure). Locuitorif cul-
Sanatorea, 2 puturi" si 2 fintinI.
tiva tot terenul, rezervind pentru izlaz 123 hect.

Budgetul comuner e la venifurI de 5445 ler, iar la eheltuelI de 5434 ler.
atunul are 2 bisericr, deser-
vite de i preot si
dintaret.
70 hect. izlaz, 40 hect. vri

15 hect. livezT de prunr.
LocuitoriI sunt mosnerif.
Are o populatie de 117 familir, din carr 4 familiI de tiganr, Cu 551 suflete. Sunt 90
de contribuabilI.
Locuitorli poseda 35 plugurf,
70 care cu bol"
i vacT, 290
vite mari cornute, 15 ca, 55
Drgoeti, parte din COM. Capul-
Piscului, plasa Riurile, judetul
Mita.
DrAgoeti, pdolure, in judetul IIfov, plasa Mostistea, asezata pe
soseaua care pune in comunicatie cat. Dragoesti-d.-s. cu Dragoesti-d.-j.
N. spre S. si care, la i kil, de
proprietatI a fost ipotecata, pentru asigurarea imprumutulul domenial de 78 milioane ler, con-
Znagov. Impreuna cu alte 380
tractat la 1871, cind se arenda

Cu 34000 ler. Pe periodul dela
1883-93 arenda a sclzut la
de lemn, i legindu-se cu soseaua

judeteana T.-Jiul-Severin, la kil.
No. 14.
Drgoeti, loc i.o1at i stind de
In catun se &ese : Z morr

pe apa, 5 puturr i 3 fiada.
0, pe mosia Macoveiul, din comuna Padina, judetul Buzar'.
Cdtunul are z biserica de lemn,

fondata la anul 1853 i deservita
de i preot si i cintaret.
Drigoeti-Bitinele,- com. rur.,
Drigoeti, cdtun, resedinta a comuneI Dragoesti, jud. Gorj ; de

dinsul mar sine o mica mahala,
numita Oprisesti.
Are o intindere de 400 hect.,
din carr 40 hect. arabile, 70 hect.
fin*, 3879 hect. padure, izlaz,

vie si pomet.
Are o populatie de 308 su-
Paminteni, Chiroiul Paminteni,

DrAgoesti-d.-s. i DrAgoesti-d.-j.);
coale mixte ; 5 masita de

treierat cu aburI; i moara cu
aburr; 4 helestaie si 4 podurr
2
statatoare.
Dragoeti, nzofie, plasa Znagov,

jud. Ilfov, proprietatea statulur,
fosa pendinte de manastirea
o parte trecind riul Bistrita prin

vad s legindu-se cu soseaua comunala, Telesti, iar cea-l'alta
parte trecind piriul Mita pe pod
In comuna sunt 4 bisericr, de-
servite de 4 preotr (la Bitina-
Comunicatia se face prin soseaua comunald, ce vine de la

catun spre S., se ramifica in doua
1966 hect. Proprietarir cultiva 3173 hect. (655 sterpe, 480
Muscel.
oT, 500 capre si 355 rimatorT.
Catunul este udat de piriul
bordeie.
24050 ler anual.
jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata
la N.-E. de Bucuresti, 44 kil.

departe de acest oras. In partea de N. si S. are dealurr frumoase. La V. e pAdurea Bitinele.
Se compune din satele : Bitina-Ungureni,

Chiroiul-Ungureni, Chiroiul-PAminteni, Dragoesti-d.-s., DragoDragoesti-Znagov, cu
www.dacoromanica.ro
Vite mar/ sunt 2150: 722

cal i epe, 2 armasarI, 636 bol,
733 vacr i viter, 21 taurT, 9
bivolI, 27 bivol4e, si al celor
miel de 3878: 12 capre, 2822

or, 1044 porci.
Dintre locuitori, 429 sunt plu-
garr, 2 meseriasr, 48 atl diferite profesir.
Artura se face cu 205 plugurI: 143 co bol", 62 cu cal".

Locuitorir au 364 care si carute : 142 cu bol, 222 CU cal.
Comerciul se face de 17 circiumarr. S'ati stabilit in comuna"

strainr.
Drgoeti-de-Jos, sat, face parte din com. rur. Dragoesti-BiVuele, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Suprafata totala a satulur e

de 662 hect., cu o populatie de
299 locuitorr, Rominr, carr se
ocupa cu agricultura si cresterea vitelor.
D-I Hr. Costescu are 550
hect. si locuitoriI 112 hect. Pro-.
prietarul cultiva 375 hect. 000
DRXGOEM-DE-JOS
DRAGOTENI
244
sterpe, 75 izlaz). Locuitorir rezervA pentru izlaz 20 hect.
Dragoesti-de-Sus, sat, face parte din com. rur. Geamana, pl.
Are o bisericA, cu hramul Cu-
Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad .e o

bisericA vechie. Nu se stie de
vioasa Paraschiva, deservit de

I preot si 2 cintAretT ; o scoal
mixtA, frecuentat de IO elevi
si 2 eleve, cu intretinerea cAreia
statul si com. cheltuesc anual

2104 le!. Localul, e oferit de
preotul Zamfirescu. Mal' are I
moard cu abur!, I masilla de
treerat, I helesteil si r pod
stAntor.
Comerciul se face de 4 di-ciumarT.
StabilitT aci
sunt 4
strAinT.
Numarul vitelor marf e de

390 si al celor miel' de 456.
Dragoesti-de-Jos, sat, face parte din com. rur. GeamAna, pl.

Oltul-d.-s., jud. Olt. Ad este o
bisericd, construit la anul 1850
de d-1 Colonel Ioan Solomon.
cine s'a fondat ;
s'a reparat
la anul 1769 de jupin loan sin
in sum5. de 26 milioane
leT,
conform legeT din 1877.
Drgoiul, movild, lingd balta Pctelul i Orlea, din jud. Romanati.
Iordache BocsAnescu.
Drgoiul, loc izolat, com. Ote-
Dragoesti - Znagov, sat,
face
parte din com. rur. DrAgoestiBitinele, pl. Mostistea, judetul
sani, plaiul
Vilcea.
Horezul, judetul
Dragoiul (Zavoiul-), pddurice.
Ilfov.
Suprafata totald a satuluT e

de 1725 hect., cu 367 locui-
Vez! Colibasi-Vierosul, judetul

' Muscel.
torT.
Statul are 900 hect. si locui-
Drgolesti, atan, in jud. Arges,
toril 825 hect. Statul cultiv
pl. ArgesuluT ; face parte din com.
prin arendasit s'E 790 hect. (so

sterpe, 6o izlaz). Locuitorif cultiv tot terenul.
rur. Bascovele. Are 24 familiT,
Are o masinA de treerat cu
Dragolesti, clitun, din j ud. Arges,

pl. OltuluT ; face parte din com.
rur. Dobresti.lAre 277 locuitorI,
o biserica vechie, cu hramul
abur!. S'au stabilit ad i 4 strdinT.
sau i5o suflete.
Drgoesti-de-Sus, sat, face par-

te din com. rur. Degoesti-Bitinele, pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Drgoicea, pdure batrind, in
Drgostina, baltd, formatd din
Cade spre S.-E. de Bitina-Paminteni. Intre ct. DrAgoesti-
com. rur. Corzul, pl. Dambrava,

jud. Mehedinti.
vArsarea riulur Jijia; se af1 in

partea de S.-E. a satuluI Bosia,
pl. Branistea, jud. Iasi ; contine
DrAgoicea, piria, in com. rur.
mult stuf si papur ; are pesti
de-Sus si Dragoesti-de-Jos este

lacul Dragoesti, asezat chiar pe
5oseaua vecinald care pune in
comunicatie aceste sate. Supra-
Guardenita, pl. Dumbrava, jud.
cuitorT.
D-1 Ar. Papazoglu are 600

hect. si locuitoriT, 238 hect.
(65 sterpe, roo izlaz, 35 pdure). LocuitoriT cultiva tot pa-
Drgoiul, sat, face parte din comuna rurald Olanul, pl. Oltul,
jud. Arges. Este situat pe riul
Oltul si are o populatie de 30 famili!. Are o biseric, cu hramul
SE VoevozT,
statitor.
Comerciul se face de
Drgoiul satt Olanul, mofie, proprietate a statuluf, jud. Arges,

pl. Oltul, com. Olanul. Era pendinte de schitul Surpatele inaintea secularizdriT. Aren da anu-
dr-
alI pe periodul 1883-86 a
NumArul vitelor marl e de

310 si al celor mid de 536.
fost de woo leT. Aceat more

a fost ipotecat la 1887 pentru
asigurarea emisiuniT ipotecare
ciumar.
deservit de un
nac.
Drgoinul, cdtun, al com. Gropsani, pl. Oltetul-Oltul d.-s., jud.

Romanati, la confluenta riultu
Fratia cu Geamartaluiul. Are 30
locuitorT.
deservit de un DrAgoteasa, vechie numire a
preot si un cintdret.
mintul, rezervind pentru izlaz

17 hect.
Are o biserica, cu hramul SE
Nicolae, deservit de i preot
si i cintaret; i helestea ; i pod
Nicolae,
Mehedinti.
fata totald a satuluI e de 838

hect., cu o populatie de 267 lo-
SE
www.dacoromanica.ro
mo,sierarneasca, din jud. Buz5.6,

com. Zdrnesti-de-Ciln5A.
Drgoteasca, sfoard de mofie

mosrxeneascl ; face parte din tru-
pul Mircesti, com. Lipia, jud.

Buz5.11.
Drgoteni, afluent al
piriuluT
Bahluetul-Rece, in jud. Suceava,

com. Vascani.
DRXGOTEST1
245
Drgoteti, com. rur. isat, ln jud.

Mehedinti, pl. Vailor, la o distanta de 67 kil. de orasul T.Severin. Formeaza' comuna cu
Dragotesti-d.-s. si Buhorelul. Resedinta comuna este in satul
DrAgotesti-d.-j. Este situata pe

doua vAl, deosebite prin culmea Dragotestilor si se mrgineste : la E. cu jud. Gorj si com.
la S. cu com. Cola V. cu com. Coztna-
Negomirul ;
i-A.13E1e ;
nesti si la N. cu com. Mtasari.
Are 12 mahalale i anume

In Dragotesti-d.-j.: Linia, Izvo-
multe comune ; Dealul-Mare, deal

inalt i punct bun de observa-
tiune, cae din Virful lui se poate
vedea orasul Tirgul-Jiul si la o

mare distanta, In diferite directiunI. Val mal principale sunt :
Valea-Dragotestilor, Valea-Buhorelul si Valea-MaluluI.
Firee principale carI curg prin
aceasta comuna sunt : Jiltul-Buhorelului i Jiltul-DragoteOlor,
care este mar mare si pe care

se afla si mori de macinat.
In aceasta comuna se afla
cite-va helestae cu peste.
DRXGOTWI (DEALUL-)
Dragoteti, com. rur., in N. plaseI0colul,judetul Romanati, formata din satele : Drgotesti,

(225 loc.) si Argintoaia (Argin-
toianca, 226 loc.) situata lingd

Tesluiti, la 24 kil. spre N.-V.
de Caracal. Altitudinea terenu-
luI de asupra niveluluI madi

este de 170 m. Are o populatiune de 138 fam., sa 537 sufl.
(273
barbatI, 264 femer; 285
cdst. si 322 necasat.).

Sunt 109 cootribuabill.
$titi carte 7 persoane.

leI la veniturI si de 2026 leT la
rul, Gosescul, Gavanele, Popesti,

Toporistoiul.
In satul Drgotesti-d.-s.: Pasaroiul, Berbeniceni si Stanesti.
In satul Bohorelul : Bohorelul
Valea-Malulur.
Ca locurf de remarcat in:aceast'A comuna' sunt: o ridicatura mare
lor si comuna Cozmanestilor;
Are 2 bisericI, una cu hra-
Ripa- oimuluI, pe hotarul din

Dealul-Buhorelul numitd si JidoviI. Aci, se zice, a locuit un
mul SI. Nicolae (1845) in Dragotesti, si alta cu hramul Ador-
urjas si la Tarnita altul ; se gdsesc la Ripa- oimuluI vase vechr
Argintoaia, deservite de 2 preotI si 3 cintaretI.
sufl., locuind in 300 case.

Calitatea pamintuld este parte
buna, parte de mijloc.
Locuitorir posea: 40 plugurI,
65 care cu bol, 9 carute cu cal
si 100 stupI.
de pg.mint numita Tarnita, unde
se gsesc oale marI romane.

Este intre hotarul Dragotesti-
cheltuelI.
Vite rnarT sunt 570, vite micI

314 si rimatorI 697.
In com. sunt 3 circiumr.
mirea-MaiciI-DomnuluI, (1845) in
romane ca si la movila Tarnita.
Ripa-$oimultdspune legendase numeste astfel pentru ea

ad i se afla un soim in timpul
Drgoteti, sat, jud. Mehedinti,

pl. Ocolul-d.-j. ; tine de com.
rur. Fintina-Domneasca. Are o
domnieI lui Vlad Tepes, al caruI
populatiune de 570 sufl., locu-
Are 3 bisericI, deservite de
pul' se luati in fie-care an si se
ind in 74 case.
preot si 3 cIntaretI ; o scoala,

conclusa de un invatator i fre-
trimiteati DomnuluI ; pentru Ingrijirea acestuI soim, Vlad Tepes scutise pe locuitoriI comunelor vecine de toate darile
cuentat5. de 21 elevT; o circiuma.

comuna este de 1596: 600 vite

marI cornute, 500 Oil 26 cal si
sov domnesc la ingrijirea luI.
Intimplarea a fost insa, ca
470 rimatorI.
Budgetul com, e de 1853 leI

la veniturf
cheltuelI.
tre stat si II obligase prin hrisoimul repezindu-se sa prinda
Dragoteti, deal, jud. Flci, in

suprafata de 333 hect. Se intinde din hotarul com. Oltenesti, sub aceasta. numire, printre
piralele Crasna i Lohanul, pe
teritoriul com. TirziI, pl. Crasna si continua pana aproape
de confluenta acestor piraIe sub
numirea de Lohan.
si de 1190 leI la
o pasare, s'a lovit de stejarul

und arif si a murit. Domnul
Prin comuna Dragotesti trece
s'a suparat pe locuitoff, le-a im-
oseau a Matasari-Drago tes ti-C orabiile.
pus darI grele, din cauza neingrijireI de soim si le-a luat proprietatea, pe care o posed
astazI statul in com. rur. Ne-
Dragoteti, a'eal, jud. Mehedinti,

pl. V ailor, com. rur. Dragotesti,
numit si CulmeaDragotestilor.
gomirul.
Drgoteti, vale, In com. rur.
DealurI mal principale din aceasta comuna sunt :

Culmea-Drago-
testi, culmea Cozmanesti, dealul Buhorelul, Dealul-Balanilor,

unde, In ziva de Duminica To-
me!, se aduna lume din mal
Din aceasta comuna se zice

O. s'a rdsculat postelnicul Udriste, ale cara fapte sunt cunoscute de istorie.
www.dacoromanica.ro
Dragotesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.
Deagoteti (Dealul-), deal,
In
DRAGANI
partea de V. a dealuluf Cracatita si paralel cu dinsul ; trece

prin com. Minjesti, pl. Crasna,
jud. Vasluia; coasta despre V.
a acestuT deal se numeste Costisa-SatuluT, pentru ca se afta
in fata satuld Minjesti.
Drfinani, ciitun, in jud. si pl. Teleorman, pendinte de com. Drag-
senei. Populatia lui e de 485

suflete, din carT 71 contribuabilT.
Dragsani e sat vechia. II vedem figurind In nomenclatura

satelor pe la jumatatea secoluId trecut, sub numirea de Dra-
DRXGENEI
246
lar de la Dragsani la Odobeasca

este o distanta de 4 kil. Acesta
din urm e foarte apropiat de

cat. Muti si nu departe de valea Zblrglezei.
In valea Zbirglezer, la diferite puncte ale acester com., aflueaza diferite p/riiase si izvoare
de ape de prin vilcele, carr toate
infra in piriul mar mare al Burdel. Pirliasul Hodorogul care iz-
voreste de la N.-E. com. Zimbreasca, din pl. Te/eormanului,

se scurge In Burdea la N.-E.
com. Dragsenei. Piefiasul Dragsenelul izvoreste de la E.
priincios samanaturilor de tot

felul.
Populatiunea intregeT comunc
este de 454 familiT, sati 1856
suflete, dintre cari 367 contribuabilf.
Pe catune,
populatiunea se
Imparte ast-fel : in Dr.gsenei,

848 suflete, 158 contribuabilT ; in
Dragsani, 500 suflete, cu 94

contribuabili; in Muti, 205 suflete si 63 contribuabill si in
Odobeasca, 296 su flete si 52 contribuabill.
Numarul vitelor din comuna

este de 7383 capete, din carl :
837 vite marT corn., 239 cal,
Mal In urma a format o singura comuna. cu catunul Drag-
com. Merisani, se varsa tot In

ZbIrgleaza, futre cat. Dragsani
si com. Dragsenei, servind de
hotar mosiilor Didesti, D'Usenei si Beuca.
.
senei, unde este resedinta, la
Coprinsul intreg al com. DIU-
ball la cheltueli.
coall este mima! In catumr
care s'a maT alipit si com. Muti,
senei se margineste la N. cu
Dragsenei, conclusa de un tuya-
ca catunul Odobeasca.
mosia Beuca din pl. Teleorma-
tator si avind 30 elevi. Sunt 4
nulur ; la S., cu mosia Papa si
bisericT, in fie-care cat, cite una.

Cea din cat. Odobeasca este ru-
gusani. Era dat la plasa, care

se numea si pe atunci tot aTirguluT.
Dranani, mofie, in pl. TirguluT,

jud. Teleorman ; proprietate a.
decedatuld maior I. Vladoianu,
parte din com. Butculesti; la E.,

cu mosiile Saceni, Butculesti si
Sfintesti, situate aproape para-
donata Eforiel Spitalelor Chifle.

Are pe dinsa si paclurea numita
Laja.
lel cu Dragsenei, pe valea Tinoasa ; la V., cu parti din teritoriul com. Didesti si Cucuieti.
Degenei, com. rur., in partea

de N. a pl. TirguluT, jud. Teleorman ; este limitrofa cu pl.
Teleormanul. Se compune din
senei cu catunele ei, impreun. cu mosiile afincare pe dinsa, trece de 2500 hect., afara
de terenul cuvenit locuitorilor
dupa legea rurala. Sunt si mosten! in aceasta comuna, in cat.
Muti mal cu deosebire.
Improprietaritir de la 1864,
poseda 851 hect. si anume : In
Terenul ocupat de com. Drag-
patru catune : Dragsenei (resedinta), Dragsani, Muti si Odobeasca.
Pana la 1885, com. Muti si

cat. Odobeasca formati o singura
com.; ele ai1 fost alipite de
com. Dragsenei, care avea pana
atund numai ea. Dragsani.

Comuna si catunele eT sunt ase-
zate ast-fel : Dragsenei, DIUsani s'i Odobeasca pe dealul despre V. al vaTeT si pIrlului ZbIr-
Dragsenei, 130 locuitori, cu 455

hect.; in Drgsani, 69 locuitori,
cu 250 hect. ; in Muti, 5 locuitorl, cu 22 hect. si in Odobeasca,

39 locuitorr, cu 140 hect. Mostenir din cat. Muti ai1, pe Ruga
panfinturile lor arabile, si cite
gleaza. cat. Muti se afla situat

pe partea opusa, despre E. a-
o fase de padure in luna.. Mal
cestei val. at. Drgsenei e

foarte aproape de cat. Dragsani,
viT si 6 hect. livezT de pruni.

Terenul acestef com. este
sunt in com. si at. 13 hect.
www.dacoromanica.ro
72 magarT, 5896 oT si 339 porci.
Budgetul com, este de lel

7752 la veniturT si de 7235 leT, 16
inata si niel nu se maT oficiaza

inteinsa. Cele-Falte 3 functioneaza si sunt deservite de cite
I preot si I dintaret.
CM de comunicatiune are :
la E. spre com. Saceni si de
aci la Ciurari ; la S. prin cat.
Muti la Draganesti qi Rosiori ;
la V. prin cat. Odobeasca la Cucuieti si la N. de la Dragsenei
la com. si gara Beuca, din pl.
Teleormanuluf.
Prin aceasta com. si catunul

Muti trece vechiul drum al Ciolanestilor, pe care comunica totl
locuitoriT din centrul si de la
extremitati/e judetulur pentru a
trece apoi pe drumul Craiovei

saii al Olacului.
Formatiunea actuall a com.
a trecut prin diferite faze. In
secolul trecut numai Dragsani
era sat mar mare. Cat. Muti si
Odobeasca eraii sate miel de
mosnenT. Cat. Dragsenei s'a format mg in urma, lar cat. O-
DRA.GqENELIJL
DRXGUNEf (VALEA-)
247
dobeasca a purtat numele de

Fallnica, cum se vede trecut
qi pe unele hartI ale statultri-
Priporul, Ciungi, Helegiul si alDelenilor.

Are o scoal mixta, care func-
major austriac.
tioneaza din 1865 in satul He-
La 1885 s'a Intrunit
com.
Muti- Odobeasca cu Dragsenei,

stabilindu-se aci si resedinta comuna.
Locuitorif din cat. Muti iO.

dobeasca sunt mosteni bastinasI
si se disting de al celor-l'alte catune prin traiul si obiceiurile
lor.
Drgsenelul, pirtiaf, ce trece

prin cat. Dragsani si comuna
Dragsenei, judetul Teleorman,
legiul, intretinuta de stat, inte un local, construit din vlatucI de comuna., sub un acoperis cu primaria. In anul 1891
scoala a fost frecuentan de 22
copiI, din carI 3 fete.
BisericI sunt 3: in
fie-care.
catun cite una, deservite de 3

preotr si 4 cintaretl ; sunt 698
case de locuit; rare in cat. Dragugesti, dese in cele-l'alte; sunt
Are o populatie de 704 fasal-1 2445 sufl.; 1219 barb.
cotn. Merisani si se varsa in pi-
1226 fem.; 1858 agricultorl,

26 meseriasI, 45 comerciantI si
61 avind profesiunl libere.
Stitl carte 61 persoane.
ContribuabilI, dupa noul recensAmin t, sunt 477.
Totalul paminturilor de cul-
voare.
Serveste ca hotar natural mosiilor Didesti, DrAgsani si Beuca.
Drgugeanul, pirlia,s, jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j., com. Dra.gugesti, care curge pe teritoriusatuluI Helegiul si se scurge in
piriul Helegiul.
Drgugeti, com. rur., jud. Baad, plasa Tazlaul-d.-j., situan
tura este de 1022.25 hect.

TerKoriul comuneI are o intindere de 2000 hect. Padurile
ocupa aproape 400 hect. PAmintul este impartit intre vecha
rAzesI, al caror hrisov de proprietate dateaza din 1590.
Viile sunt pe o intindere de

69 hect. Viea lucratoare are
661/4 hect.
lAulul-Mare. Se compune din treI

catune : Dragugesti, Helegiul,
Vite sunt: 37 cal*, 1069 vite

marI cornute, 238 porcI, 263
resedinta, ambele pe valea Tazlaulur-Mare i Deleni, pe Dealul
capre i 1052 oT.
Delenilor.
1891-92 are la veniturI
Teritoriul sail se margineste

la N. cu al com. Tirgul-Valea-
13949, banl 8o
lel 3053; ball! 5.
Rea; la V. cu al com. Barsanesti ; la S. cu al com. Bratila
Comuna este strabatuta de

calea nationala Baca - rasa.
Distantele : la Bacati, capitala
urmat la scoala 5 baietT i 2

fete, din upo copir in virsta de
scoala. Are o populatie de 257
familif, sati 922 suflete. Are o
biserica, cladita la 1790 si reparan la 1883, deservita de
un preot si un cintaret. Circiumf
sunt 2.
capre.
Dragulesti, nuntire ce se mal

da. la o parte din com. Dumitresti, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt.
Drigulesti, vale, in com. si cat.

Piclele, pe mosia Piclele-Banu,
jud.
Drigulestilor (Piscul-), pisc,

com. Berbesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Drg-ulina, colind, in com. Valea-Musceluld, cat. Malul-Alb,

jud..BuzAti.
Budgetul com. pe exercitiul

i
le?
la cheltuelI
deal, com. Botesti, pl. Crasna,

jud. Falciti.
Drgulinesti, vechie numire a

com. Valea-MusceluluT, jud. Buzar'.
DriguneI (Coada-), loc isolat

hotar al mosier Gemenile, jud.
Buzat, com. Amarul.
districtuluI, 38 kil.; la Tirgul-
Fundul-Racaciuni.
Este udat de riul
In anul 1891, din acest catun, ati
Drgulina, deal. Ved Schitul,
de-alungul maluld sting al Taz-
si la E. cu al comunelor : Cleja
acelasI nume, pl. Tazlaul-d.-j.,

jud. Baca, situat pe piriul Helegiul, la o departare de 1800
m. de satul Helegiul (scoala).
mari cornute, 87 porcI si 184
8 circi u mI.
pl. TirguluI. Incepe de la E.

riul Burdea, intre cat. Dragsenei si com. Dragsani, dupa ce
primeste apele mal multor iz-
Drgugesti, sat, al comunel Cu
Tazraul-
Mare, care o desparte de com.

Barsanesti i piraiele Helegiul
Deleni, i brazdat de dealurile : Sandrul, Petera, Magura,
Magura- Dragugestilor, Arsita,
Ocna, 12 kil.; la com. Cleja,

52 kil ; la com. Fundul-RAcaciuni, 37 kil.; la com. Barsanesti, 8 kil.; la com. Bratila, 3
Drgunei (Movila-), movilli, in

jud. Buzar', com. Amarul, cat.
kil. si la com. TirgulValea-Rea,

resedinta plaseI, 17 kil.
Dagunei (Valea-), viroagll, in
www.dacoromanica.ro
Movileanca.
com. Amarul si Baba-Ana, jud.
DRXGUNOIUL
BuzAU, avind maT mult si:1:11're
$1 pOpuri$, ; l ja na$tere din

vislturile NAenceT ; cind e mare,
se scurge In lacul Amarul.
Drgunoiul, las. Ved RogozaBujor, com. Oteleni, pl. Mijlocul,

jud. FOlciti.
Drguani, com. rur., in pl. Rjud. Putna.

Comuna DrAgu$ani este situat peste deal de la Orbeni,
in valea, prin care se scurge piriul cu acelad nume.
Distanta comund de subpre-
DRXGUgNI
248
NumArul cultivatorilor a fost

in acela$T an de To8.
In com. sunt : 25 plugurT de
lemn, 86 de fier ; 3 morT de apl.
Vite sunt : 565, din mil: 78
Marginele acesteT com. sunt :
la N., Parava ; la S. Orbeni ; la

E., riul Siret, carel desparte de
judetul Tecuciti ; iar la V., co-
cu acela$T
nume, jud. Putna, pl. R.O.cAciuni.
comuneT
Are o intindere de 5 8o flcI

apartine locuitorilor rAza$T al
comuneT.
bol, i6o vacT, 22 caT, 40 oi,
Drguani, pirtii, pe teritoriul
41 capre $1 224 pora

Viile s'ati cultivat in 1893 pe
un teren de 192 hect., $i aj produs 960 hectolitri vin in valoare
de 20000 le1.
comuneT cu acela$T nume, plasa

RIcaciuni, jud. Putna ; izvore$te
din muntele Balanelul $i se vars*
in Siret.
Sunt 3 circiumarI, 2 bacanT,
pescar, 2 comercianti de fructe,

6 fabricantl de rachia, 2 fierad,
2 ro tarI $i 6 stolerT.
Drgueni, com. rur., in jud.

Covurluiti, pl. Zimbrul, la depOr-
tare de 72 kil de Galati, in

regiunea N.-V. a jud. Covur-
fectura pase e de 26 kil., iar Drguani, cdtun, in jud. Putna,

plasa Rdcdciuni, comuna cu ade capitala judetuluI e de 70
kil.
teritoriul
cela$T nume. Este a$ezat peste

deal de la Orbeni, In valea prin
care curge piriul cu acela$T nume.
Drguani (Holmul), sat,
in
luiti. Se hotre$te la N. cu com.
Bursucani; la E., cu Jord$ti $i

Crde$ti; la S., Cu Zmulti $1 la
V., cu com. Fundeanul (jud. Tutova). Aceast comund e udatO
de un brat al piriuluI Suhuluiul, care izvore$te chiar de pe
muna Gropile din judetul BacAa, de care se desparte prin
partea de N.-V. a com. DrAgu$ani, jud. Vasluitl, pl. Funduri,
teritoriul art. PAtnintul e mal
dealul BOTAnelul.
numit astfel de la dealul Holmul,

care-1 desparte de satul Tatomire$ti. E a$ezat intre dealurile Hol-
lurT $1
Populatiunea comuneI, dup cel din urm recensOmint, e
de 231 familii, sail 789 suflete

(408 bArbatT, 381 femeT).
Aceast populatiune se imparte ast-fel : 394 nelnsuratI

(220 blrbatI, r74 femeD, 330
insuratT $i 63 vdduvI (22 barbatT, 41 femel); 723 R ominT $i
63 de diferite nationalitOtT ; 723
ortodoxT, 3 catolicT $1 6o mozaicI ; 241 agricultorI, 21 meseria$T, 5 comerciantI, 8 cu profesiunT liberale i 15 servitorl.
$tia carte 72 persoane (64
mul la E.; S endreni, la V. ; Scheia

la N., Anina, la S.:Se intinde pe o
suprafatO del 44 hect, Are o populatie:de:I53 familiT, sal:1765 su-
flete. Aici este re$edinta comuneI. Are o $coall infiintatO in

anul 188o, frecuentatd de 20
elevI ; o biseric, deservia de

preot $i i eclesiarh.
Satul acesta e strdmutat de
fostul proprietar Teodor
canu, de lingI satul Scheia, unde
se gsesc i astA-zI dou pIetre
mult ves; sunt numaT dou. deavar mal principale : aT

Bursucanilor $i aT Diochetilor.
Comuna DrAgu$eni e formatA
din treT cAtune : Tirgul-DrOgu$eni, Diocheti $i Ghinghe$ti;
cele doud dintit separate intre

ele numaT cu 200 metri de distant, lar a treia la departare
spre N. cu vr'o 5 kil. Pe 11110
aceste sate, mal este, in apropiere de Ghinghe$ti, $1 un gru
pulet izolat de cite-va serie, numit TO1pOloaea.

familiI, saa 1557
suflete, 772
ingropate in pamint, semn c.

acolo a fost bisericl.
blrbatI $i 785 femeT. Sunt 268

contribuabil1.
tia carte 229
persoane, nu $tiii 1328.
cheltue$te cu biserica 6o leT
Drguani,parohie, in jud. Putna,

plasa RAcOcluni, comuna cu
sunt RotninT, fo$tT clAca$I improprietritl, afar de ce din
anual.
Budgetul comuneT pe anul fi-
acela$T nume. Are o bisericl

parohiald, cu hramul StiT Voe-
Tirgul-Drdgu$eni, carT sunt mal

mult miel negustod $1 meseria$T
EvreI. Nutnrul Evreilor e de
46 familii, cu 269 suflete.
Solul com. DrAgu$eni este
argilo-nisipos. Suprafata terito-
barbatI $1 8 femeI).
NumArul caselor de locuit : 274.
Are o biseria parohiall, cu

hramul S-tiT Voevod. Comuna
nanciar 1893/94 a fost la veniturI de 3129.09 leI $i la cheltuelI de 1127.25 leT.

Sunt 190 contibuabill.
LocuitoriT
vozT. Comuna cheltue$te cu bise-
rica 6o Id anual.
DrAgua ni, peldure, situata pe
www.dacoromanica.ro
acesteT
comune
riulur este de 2548 hect., din

carT 1875 apartin proprietater
inarT si 673 cele! miel, Sunt aicT
dota proprientr mar! : Diocheti
Draguseni.
Numarul vitelor e de 1234
DRAGUSENI
249
DRAGUSENI
dealurl i val, intre comunele

Borosesti, Ipatele, Scheia si Parpanita.
E forman din satele : Draguseni (Holmul), Craciunesti, Talomiresti
Schaia-d.-j.,
pe
sa.esc ; 6831 hect. 57 arii cimp

al proprientel mosier ; 12 iazurr si io pogoane vie.
Budgetul comuner a fost in
1889-90 de lei 5778, banT 72
la veniturr si de le! 5677, banT
45 la cheltueli.
capete, din carr: 468 bol, 2 taurf, 264 yac!, 56 juncanT, 35
lingd care se mar adauga
junce, 35 'nfinzatT, 38 minzate,
Pirieni ; Se intinde pe o supra-
46 viteT, 74 cal', 26 epe, 4 armasarT, 5 noatinT, 146 or, 2

berbecr, 59 capre, 71 mascurT.
fan de 6292 hect., din carT 429

745 hect. sunt ale locuitorilor.
Drgueni, com. mur., jud. Su-
In com. sunt II crisme, io
pravalif de manufactura., 5 bacaniT, 2 pitarir, 2 casapil i t

fabrica cu prAvalie de luminarT
de cear. In fie-care saptdmin
se face erg. Mestesugarr sunt :
6 croitorY, 6 ciobotarT, 2 saidicarT, 2 mindirigir, I armurier,
boiangit1 si i stoler, iar in
mili!, sal 1528 suflete.

Sunt 2 bisericI, deservite de
2 preotT si 2 cIntdretT; o scoai;
2 morT, una de abur! si una de
ara; 3 iazurT; 2 crisme. Comerciul se face de 9 RominT
ceava, in partea sudic a plAsii

Moldova-d.-j., si la 27 kil. de
sat sunt ciff-va rotar! si lemnarT ;
morr cu abur! sunt 4.

Sunt 30 stupT.
Veniturile comunale se ridica
la 5577 le!, iar cheltuelile la
5239 le!.
BisericT sunt dota: Sf. loanBotezatorul in Draguseni, vechie
de vr'o I00 anT si a doua, Sf.

Gheorghe, in Diocheti, de vr'o
si
catunele: Macresi, Gura-Valer si
meaza o parohie cu catredala

Sf. Ioan, deservita de un preot
paroh si 3 cintaretT.
Sunt dota scol!: una de bletT
s't una de fete ; cea de betT
frecuentan de 40 elevI din
50 inscrisr, cea de fete e frecu-
entan de 40 eleve, din 55 Inserse; scoala de fete de aicr e

cea mar frecuentan din tot
judetul.
Drfigueni, covt. rur., in partea

de N.-E. a plaser Fundurile,
jud. Vasluiti, la distanta de 36
kil, de orasul Vasluiti si de 9
kil. de Negresti, resedinta pl-
ser. E asezat pe mar multe
Sunt so stupT cu albine.
hect. padure si 7 hect. vie, iar
7 strainT.
Animale sunt : 6w vite mar!

cornute, 105 car, 6 catirr, 736
or, 12 capre si 175 rimatorT.
le! 75 banT la veniturr si 2392
le! 69 banT la cheltuelT.
LocuitoriT posea: 87 plugurr
si 174 care cu boT, 20 plugurr
si 40 cArute Cu ca! ; 30 stupT
cu albine.
120 anT, ruinata i inchisa ; bi-
sericile a 17 fald pamint ; intreaga comuna DrAguseni for-
Vite marT cornute sunt 1381;

oT 4922, cal* 332, porcr 328.
Flticeni. Se invecineste la E.
cu comuna Tatarusi ; la V. cu
comuna Raucesti, din judetul
Neamtu ; la S. cu com. Cristesti si la N. cu com. Uidesti,
despartindu-se prin semne conventionale.
Are forma aproape drept-un

ghiulara, inclinan spre sesul
Moldover. E compusa din sa-
tele : Draguseni, Lunca, Brosteni si Sirbi, cu resedinta in
satul de la care sl-a luat numele. E populata cu 644 familiT,
sati 2575 suflete (1276 birbatT

si 1299 femeT), din care 136 Izraelitr.
Drgueni (Tirgul-), orfel, re-
Are .4 bisericr, deservite de
sedinta comund Draguseni si a

pl. Zimbrul, judetul Covurluiti.
E populat cu 125 familiT, sati
567 suflete, (dintre carT 46 famili!, sail 269 suflete de Izraelit1). Are o bisericA si 2 scoli.
3 preotT si 7 cintaretT ; o scoala

rurala mixtA, frecuentan. de 50
elevT. In toat comuna sunt I II
Drgueni, com. rur., jud. Dorohoiii, pl. Baseul, forman din

satele: Drguseni, Ichimeni,
chiteni i Podriga, cu resedinta
primArier in Draguseni. Are o
populatie de 468 familiT, san
1887 suflete.
Are 3 bisericr, deservite de

preot, 3 cintaretr si 3 palamar!; o secara., conclusa de un
invatator si frecuentan lide 40
elevr ; 946 hect. 7 arir pamint
bletT si 105 fete in virstg de

scoal.

1892-93, are la venitirr 6670
le! si la cheltuelr, 6615 le!.
Vite sunt : 257 ea!, 874 bor,
640 yac!, 3267 or, 160 capre,
si 275 porcr.
Altitudinea comuner de la ni-
velul marir variazA intre 325

345 m. E udata. de Moldova
(6 kil.) si de piralele Risca (i5oo
m.), Hatia (2 kil.) si altele precum
si de trer iazurT : Pida, Stro

Testi i Brosteni.
Suprafata comund este de

82
69623. Jlarele Ilfellonar Geograilo Vol. Hl
www.dacoromanica.ro
DRAGWNI
DRAGIWNI
260
3574 hect., din cad 2295 cultivabile, 600 padure, 300 fina'
restul prundi i loc sterp
neproductiv.
Improprietaritl la 1864 sunt :
ro fruntasI, 140 palmasi si 71

codasT, stapinind 846 aid.
Ciumulesti (13 kil.), la Cristesti
(7 kil.), la Forasti (3600 m.),
la Tatarusi (ri kil.) si la Sirbeni (5 kil.).

In com. Draguseni se afl o
fabrica de spirt a proprietAtir,
Drigurni, sat, numit in parte
mahalale, pe mosia cu acela0

nume, com. Draguseni, pl. Baseul, jud. Dorohoia. Are o po-
Cabuja, pe mosia i in com.

ea acelasI nume, jud. Suceava.
Asezat pe tarmul sting al Mol-
Drgueni, sat, format din
pulatie de 246 fam., sa 914 sufl.
dove si pe dealurile Viei
Proprietatea mosid este: par.

tea Draguseni-d.-j., a erezilor
def. T. Pisoschi ; iar partea Draguseni-de- Sus, a erezilor def.
Anastase Fdtu.
Draguseni.

I preot, 2 cintdreti si 2 palamarl'. Una pe partea de jos a
locuit sunt 291. Vatra satultif

ocupa 85 fad.
ImproprietaritI la 1864 sunt
'0 fruntasI, 149 palmasT si 71
satuluT cu hramul SI. Gheorghe,

fam. sa 1300 sufl. (629 barbatI
si 671 femel) din carl 90 strainI.
Sunt 250 contribuabill. Case de
fabricind intre 47 55 miI litri

spirt pe an.
in care se oficiaza, este de zid

si spatioasa, fAcuta in 1857 de
codasT, stapinind 846 fAlcI.
La 1803 Draguseni a Banu-
fostul proprietar Gh. Codrescu ;
mul Sf. Spiridon, cladita de
luI Costache Lazu, cu loc de
a doua in partea de sus a sa-
lemn de stejar de Const. Ba-
tuluI, cu hramul Sf. Nicolae, este
sota si Manolache Lazu; a doua

cu hramul Sf. VoevozI, e adusa
mijloc, numara 63 liuzi, platind

1028 leI bir anual, fiind i to
liuzI de ce! Para bir, la carI se

mar addogaii breslasI ot tam 17
liuzI cu 140 lei bir pe an.
Intr'un hrisov din 1814, Iunie
28, de la Calimah-Voc15.,
ritor stapiniriI luI loan Lazu asupra mosiilor de la tinutul Sucevel. Negrilesti (asta-zi necu-
noscut) si parte din Draguseni,
se citeaza urmatoarele acte :

Suret din 7028 (1520), Iulie 15,
carte din 7231 (1723), Martie

5, carte din 7256 (1748), Dec.
28, carte din 1763, Aprilie 4 si
o anafora din 1813, Maiti 25.
lute() alta carte de judecata
din acelasl an (1814), Iulie 15,
pentru impresurarea mosiilor
Draguseni i Zavoeni (poate
moara Zavului) de pe Moldova,
inchisd fiind in ruina.

Are o scoald, conclusd de un
Are 2 bisericI : una cu hra-
de 50-60 anI din desfiintatul
invatator si frecuentata de 40
sat Sacueni. Fie-care biserica e
elevI.
deservita de cite I preot si 2
Satenir improprietaritT art 529
hect. 20 aril pamint, iar stapinif
cintAretI.
Este aci o scoalarurala mixta,
mosid 3520 hect., 66 aril si anume : io88 hect., 47 aril* par.

tea dejos i 1432 hect., 20 axiI
condusa de un invatator,
partea de sus. IazurI sunt 5, din

carI acel numit al PodrigAI este
in suprafata de 22 hect., 92 arii.
Livada este de 2 hect., 87 aril*
si viea, de 4 pogoane.
mosie este Podriga.
Spun batriniI ca pe la inceputul acestuT veac nu erati in

Draguseni de cit io-15 case.
In ce priveste pe proprietarir
Drum este cel ce duce
la
Saveni.
pia-
tit de stat, infiintata la 1865, fre-
cuentatA de 50 elevI.
stravechI, nu se mal pomeneste

de cit de unul Dragan, zis Drago s
DrAgusin ; un altul, mal
incoa, a fost Cantacuzin, apor

Alexandru Calimah.si posesorul
sati, Matei Strat, care fact'
Nicolae Drosu.
din tinutul SuCeveI, ce sunt a

Banulur Costache Lazu, si a
frateluI sati loan, despre mosiile Cabujei, a Banulur Const.
Hotarele cu: Podriga, Nichiteni, Ichimeni si

In vechime proprietatea acesteI mosii era a luI Dragusan,
Mare Spatar si Consilier Domnesc ; aceasta se vede din hrisovul din 17 Martie 1729; apoI
Cantacuzino si Stoesti, a manas-
a devenit a mandstird Putna
tire! Slatina, se aduc ca dovezI

dota ispisoace din 7028 (1520),
Iulie 15 si o carte din 1813,
Nov. io. (cUricary de T. Co-
din Bucovina, ce o stapini pana

la 1785, cind se vindu.
Familia Fatu este vechIe
originara razesa din satul Or-
drescu, vol. VI, pag. 211 si 298).
testi, dupre cum se vede din
mijloc i, ca sa-I poata desmos-
Satele Cabuja
hrisovul luI Ibie
teni, insela pe cel ce tinea hrisoavele, le lu i distruse si a-
Stoesti inca
sunt asta-zT. (V. satul Draguseni).
Petru-Voda,
din 2 Martie 1548.
www.dacoromanica.ro
Satenir spun ca, pe timpul

luI Mihail Sturdza-Vocla, prin-
tul A. Calimah cumpard mosioara Draguseni cu satisorul

de pe ea. Incet, incet, cumparind dinsul i cele-l'alte sforr de
mosiI: Codrul, Cabuja, Stroesti
cu satul Rpibesi parte din Preotesti din jud. Neamtu, cuprin-
se pe razesir din Sacueni la
DRGUENI (DEALUI4
251
DRANICUL
por lo puse robir si servir de
E udat de riul Jiul, si situat pe
Drfijnuta, poiand, in jud. Pra-
stricara casete si satul razasesc.

Ast-fel, satul Draguseni de astazY e format de urtnasir locuitorilor desfiintatelor sate : CAbuja, Codrul si Sacueni. i a-
tarmul lur cel sting.

Comunicatia se face prin so-
hoya, plaiul Teleajenul, com. Ce-
cum se cunosc urmele satulur
si deservita de preotul din comuna Iasi.
Sacueni sub numele de Livada-
rasul ; serv de pasune.
seaua nationall Filiasi-Pietro sani, care-I strabate.
Drmeti, trup de sat, in com.
Are o biserica, facuta. in 1828
Uscati, plasa de Sus Mijlocul,

jud. Neamtu.
Drnicul, com. rur., din Dolj,
Slcuenilor.
Drgueni (Dealul-), deal, pc

care sta o parte din satul cu
acelasT nume, jud. Suceava.
Drguteti-Sapunari, cont. rur.,

pe apa Vedea, jud. Arges, pl.
OltuluT, la 26 kil. de com. rur.
Tigveni (resedinta subprefectu
rel) si la 9 kil. de Pitesti. Se

DrAgueni, mofie particulark de
600 hect., in jud. Covurluiii, pl.
Zimbrul, com. cu acelasl nume.
compune din 7 catune : Bouleni

(125 loc.), Codresti (75 loc.), Costesti (50 loc.), Gheordunesti,
(Iclo loc.), Spiridonesti (pm loc.),
pl. Jiul-de-Mijloc, la 35 kil, de-
parte de Craiova si la 1 1 kil.

de resedinta plasel Segircea.
Situata pe valea Draniculur
o la V., pe marginea une! padurl
numita padurea Dranicul si Cureaua- cu-Prici n a.
Se invecineste la V. cu com.
Drgueni, peldure, jud. Sucea-
Dragutesti-Sdpunari (300 loc.)
Segircea, la E. cu apa Jiulur,

la N. cu com. Foisorul, la S.
va, in intindere de 600 hect.,
si Cotmeana (500 loc.). Peste
cu com. Padea.
de diverse esente, pe mosia cu
tot 1250 loc., din carT 550 loc.

TiganT. In com. sunt : 3 bise-
Limita linier de N. incepe

din mosia DomeniuluT Coroaner
acelasT nume.
riel,
Drgutaia, deal, al muntelur Monteorul (lantul Alunisul), jud. Putna, pl. Vrancea.
Drgutoiul, piria, ce uda com.

Nerejul, pl. Vrancea, jud. Putna.
din care una manstirea
Cotmeana fondata de MirceaVoda la 1389; o scoal primar rurala.

fost de 1053 lef, 28 banT la veniturI si de 1022 ler la cheltuelT.
Dupa o publicatiune oficiall
DrAguteti, sat, jud. Arges, pl.

Oltulur;
face parte din com.
rur. Dragutesti-Sapunari. Satul

are 300 locuitorI si o biserica
cu hramul Sf. Nicolae, deservita de un preot, un cintret si
un paracliser.
Drguteti, cii tun, al com. Iasi,

jud. Gorj, pl. Ocolul. E situat
la S. com., pe ses. Are o supra-
(1887), aceasta comuna numara

237 contribuabilT si are un bud-
get de 3720 leI la venituri si

de 3058 leT la cheltuelT.
Numarul vitelor a fost in anul 1887 de 668 vite marr (620

bol si vacT, 48 cal) si de 995
vite miel (484 or, 117 capre li
394 rimator0.
DrAjnita, izvor cu apd mine -
Segircea, trece peste Valea-cuTeiii, peste Piscul-cu-Teiti
si
se termina in apa Jiulur.

Limita linier de S. incepe
tot din mosia Domeniulur Segircea., din dreptul Crucer-dePlata', trece pe valea Zegorenilor si dealul Scumpierilor si se
termina in apa Jiulur.
Limita linier de V., formata
de mosia DomeniuluI Coroaner
Segtrcea, incepe de la coltul

padurer Cureaua-cu-Pricina despre N., merge spre S. pe Ruga
Crucea-de-Piatra, pana in mosia
comuna Padea, unde se termina.
Limita linieT de E. este for-
mata de apa pula

Terenul comuner este acci-
fata. cam de 1450 hect., din care

800 hect. arabile, 450 hect. pa-
rala', jud. Prahova, care conVine clorure, sulfate o carbo-
dentat de dealurile : Dealul-Cio-
dure si 200 hect. fin* o izlaz.

saii 200 sufl., din carl 39 con-
nate alcaline. Apele coprind in

litru urmatoarele proportiunr.
dealul Puturosi ; Dealul-CrivineI

cu piscurile: Piscul-cu-Tein, cu
valle Criviner, Zegorenilor si
Valea Puturosi.
Acid sulfuric
tribuabilr.
Locuitorir posea: 30 plugurT, 40 care cu bol,
Clon
carutd
cu cal.
Vite : 220 vite marr cornute,

40 or, 14 cal si 150 rimatorT.
Calce
Magnezie
0.0460
0.0861
o 1400
0.0330
Materiile solide coprinse in-
tr'un litru de apa din ValeaDrajnita sunt 100.088.
www.dacoromanica.ro
botiI, cu o inaltime de 25 m.,
Inaltimea dealurilor variaza

'filtre 15-20 m.
Comuna este udata de Jiti,
care primeste, pe teritoriul acesteT comune, piriul Dranicul
DR XN1CUL
DREHUTA (VALEA-)
252
de 552 hect., cu un venit de
DrAnicul, mofie particulara, jud.
lesteul.
80000 ler, apartine d-luI C. N.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Drani-
Baltile ce ucl comuna sunt

Balta Alesteul i balta numita
Mihail ; pe &lisa se seamana gri,

porumb, orz, meiti, finte si. fasole.
Padurea Drnicul cu o su-
cul, apartinind D-lur C. N. Mihail.
ce trece prin balta numit. A-
a-Criviner din Valea-Criviner, pe
o mica intindere. Pe pamintul

arabil se afta balta numita Polana-cu-Perif.
Comuna se compune dintr'un
singur catun, numit Dranicul.

Catunul Dranicul cuprinde
mahalalele urmatoare
Mahalaua Codricilor, Mahalaua - de- sub - Coasta, Mahalaua
Delenilor, Mahalaua Voinestilor,
Mahalaua Drumul-CimpuluI, Mahalaua Lutestilor, Maha/aua De-
destilor, Mahalaua Drumul-Padea, Mahalaua Davidestilor.

In comuna se afla. o biserica
fondata la anul 1838 de locuitorI si reparat din noti, tot de
locuitorr, la anul 1883. Biserica
prafata de 700 hect., din care

300 pogoane sunt ainenajatc,
apartine D-luI C. N. Mihail.
Esente cer si Omita.
Finetele, de zoo hect., apartin
proprietarulur.
Viile, de 84 hect., apartin locuitorilor impamintenitT la 1864.
Cariere de piatra se gasesc

pe ripa Criviner, pe proprietatea
d-lur C. N. Mihail, de unde
In comuna Dranicul se gasesc cazane, in care se fabrica

rachirt, din drojdia vinulur.
si 2 cintaretr.
nicul.
Este o scoal. mixta, ce functioneaza din 1885, conclusa de
In comuna sunt 2 cizmarr ; 2
un invattor. Localul de zid
freran ; 3 circiumarY si 7 comerProductele le duc la
este cedat comunel pe titnp neho-
schela Copanita la Durare, la
tarit. In anul scolar 1892-93
Bistretul si la Bechet.
a fost frecuentata. de 55 baietr

l 2 fete ; in Virst. de scoala
sunt 125 baietl si 105 fete.
Stii1 carte 50 brbati.
Dranicul este strabatut de

o cale vecinala, lunga in comuna de 3 kil., ce duce la co-
Populatia comuner este de

1323 suflete, din cari 702 barball si 621 femer. Dupa. legea
muna Padea. O cale comunala

vecinala tot de 3 kil, duce
la com. Segircea.
O cale naturaki duce de
rurala din 1864 sunt 140 impamintenitr; lar dupa cea din
la sat la Jiti pe o lungime de
1879 sunt 31 insurater.

In comuna. sunt 250 case si
50 bordee. Casele sunt facute
de zid; bordeele sunt sapate in
Venitul comuner pe exerci-
pamint.

1436 hect., din carI 552 hect.
pmint arabil, 700 hect. pdure,
wo hect. fineata., 84 hect. vil.
jud. Dolj, pl.. Jiul-d.-mj, com.

Drnicul, in intindere de 700
hect., din care 300 hect. sunt

amenajate. Se gaseste pe proprietatea Dranicul
i apartine
D-Iur C. N. Mihail. Esente : cer
emita.
DrAnicul, vale, jud. Dolj,
pl.
Jiul-d.-mj., com. Drnicul, pe care
se afta asezata comuna.
MorI miel sunt dota, undc
proprietate de 17 pogoane arabile. E deservita de i preot
mirea-Maicer-Domnulur. Are o
Drdnicul, pa'ure particulara,
se scoate piatr de constructie.
locuitorit i macina porumbul ;

parte din loc. se duc la morile
de aburr de pe mosiile vecine,
Padea i Foisorul.
Stine sunt treI pe mosia Dra-
este de zid, cu hramul Ador-
Are o intindere de 3000 pog.

aduce un venit anual de 80000
lel. Pe dinsa se gaseste i padure,
asemenea i cariere de piatra
in ripa Criviner.
'J2
Neamtu, pl.Piatra-Muntele, com.

Bistricioara; izvoreste din muntele Grintiesul-Mic si se varsa
pe partea stinga a pir.
Bistri-
cioara, la i 2 kil. departare de

satul Bistricioara.
Drsravfitul, pirin, jud. Falciu ;

la na.tere dintre viile din prejurul orasulut Hui, .si, impreunindu-se cu pirarele Ochiul,
$chitul si Zavati, foz meaza piriul
Brosteni.
Drsleuca, pirla, jud. Botosani,

izvorete din iazul Loesti, com.
Cucoreni, trece prin com. Cuco-
reni si Dracsani si se varsa in

lacul Dracsani.
kil.
Oul 1893-94 a
Drnitirele, pirilaf mic, in jud.
fost de ler
Drsleuca, vale, jud. Botosani,
de ler
prin care curge piriul Drasleuca.
Vite cornute sunt 1400, or
Drehuta, deal, jud. Suceava, acoperit de padure de fag, pe mosiile Siretelul si Stolniceni-Cos-
1877,67 la veniturr
si
1426,18 la cheltuelf.
1230, cal 89.
Drnicul, sat, jud. Dolj,
pl.
com. Dranicul, cu
resedinta primarier.
tan d ache.
Jiul-d.-mj.,
Mosia Dranicul cu o suprafat.
www.dacoromanica.ro
Drehuta (Valea-), poiand,
in
DRENCEA
253
i a PlopuluI, pana la varsarea
DRIDUL-SARINDARELE
padurea moieT Stolniceni-Costandache, jud. Suceava.
sa pe partea dreapta a riuluI
Drencea, deal, spre V. de satul
Bistrita, in fata satuluI GuraDreptuluT, din com. Galul.
Hoiseti, jud. Iai, pl. Cirligatura, com. Taueti.
titea jud. Ilfov. Este situat la

N. E. de Bucureti, la impreunarea riuluT Prahova cu riul
Dreptului (PIrlul-), pirlia,s, ce
Ialomita. Numele si-1 trage de la
izvorete din muntele Reazim,

com. Galul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; se varsa pe stinga
o mare movill ce este in apropiere de riul Ialomita. Aceasta

movild servea, pe eit se vede,
ca hotar despartitor, la N., intre
judetul Ilfov i Prahova.
Populatia luT e de 958 locui-
Dreptul, trup de sat, in jud.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com.
Galul.
riuluT Bistrita, in fata satuluI

Savineti.
Dreptului (Dealul-), deal, in

jud. Neamtu, pl. Piatra.Muntele,
com. Galul ; se afla in prelungirea dealuluT Fagul, din ramura
Dretele, pise de munte, in com.
RazimuluT.
Dretele, pirta, afluent al Arinu-
Dorna, jud. Suceava.
luT, jud. Suceava.
Dreptului (Gura-), sat, in jud-
DealuluT), sat; face parte din com.

rur. Dridul-Sarindarele, pl. Mos-
torT. Ad este reedinta primarid.
3000 hect, din carT statul are
2337 hect. i locuitorl 663 hect.
Statul cultiva prin arendaiT saf
Dricul, platozi, in partea de N.-
1562 hect. (75 izlaz, 700 padure).

LocuitoriT din terenul lor rezerv
lul, pe stinga riuluT Bistrita, in

spre hotarul jud. Suceava, pe
E. a orauluT Hui, jud. Falciu.

Servete de ima al vitelor tirgovetilor. Aci se face mare bil
pentru izlaz 28 hect.

Are o biseric, Cu hramul
Sf. Treime, deservita de i preot
coprinsul moid MuntiT i Galul.
da in ziva de 14 Septembrie

hect. 25 arir, Cu o populatiune
de 50 familii, sau 190 suflete.
Terenurile din imprejurimea
a fie-cdrul an.
Neam tu, pl. Piatra-Muntele, com.

Galul, situat la V. satuluT Ga-
acestuT sat sunt muntoase i acoperite cu padurT. Locuitorri

se ocupa cu plutdria i creterea vitelor.
ContribuabilT sunt 50.
In acest sat se afla : i bisedeservita de I preot i 2

eclesiarcT ; o pita pentru facutul sucmanelor ; o moara pen-
Dridul, mosie, jud. Ilfov, plasa

Znagov, proprietatea statuluT,
fost pendinte de M-rea Dealului, ling
Tirgovite. A fost
ipotecata la anul 1871, impreun
cu alte 380 moiT, pentru asigurarea imprumutuluT de 78

milioane leT, cind se arenda cu
83100 leT anual. La 1880-85
arenda a scazut la 60300 leT ;
lar pe periodul 1885-95 s'a
2 cintaretT; o coal de baetT
si una de fete, frecuentate de

30 elevI i o eleve, cu intretinerea crora statul, judetul i
comuna cheltuesc anual 4362
leT. Localul s'a construit de jud.
in anul 1878.
In raionul satuluT mal' e
moara cu abur!; i balt.
Numarul vitelor marf e de

Comerciul se face de 3 circiumarT i i hangiti. S'ati sta-
bilit in sat 2 strainf.
arendat Cu 124000 leT anual.
tru macinat; 4 rotriT ; i herestrati sistematic purtat prin ajutorul apeT, pentru taierea i fasonarea arborilor.
Dridul, (Stupinele), mofie, jud.

Ilfov, pl. Znagov, proprietatea
Dridul-Movila,plidure,jud.11fov,
pl. Mostitea. Are. 285 hect.
proprietatea statuluT, format
din trupurile : Padurea-din Deal
statuluT, fost pendinte de M-rea
488 capete, dintre caff : 30 bol,

40 vacT, 317 oT, 7 caT, 67 fimatorT si 27 juncT.
Znagov. La anul 1871 a fost

ipotecata pentru asigurarea imprurnutuluT domenial, cind se
arenda Cu 11400 leT anual. Pe
(250 hect.) Zvoiul-Negutoia (I 5

hect.) i Zavoiul-Catunul-MoriT
(20 hect).
DreptuluI (Plriul-), firifi, ce izvorete din ramura munteluT
periodul dela 1879-84 arenda
Dridul-Srindarele, com. rur.,
PlopuluT, in partea septentrionala a pisculuT munteluT Steja,

teritoriul com. Calugareni, pl.
Piatra -Muntele, jud. Neamtu.
Curge printre ramura Zahorne
a scazut la 8188 leT.
Dridul-Dealului. VezI DridulMovila, sat, jud. Ilfov.

Dridul-Movil a, (Cioflec, Dridul-
www.dacoromanica.ro
jud. Ilfov, pl. Mostistea, situata

la N. E. de Bucureti, la varsarea
riuluT Prahova in riul Ialomita,
45 kil, departe de Bucureti. Sta
in legatura cu com, Fierbinti prin
o sosea vecinala.
DR1DUL-ZNAGOV
Se compane din satele : Dri-
Restul locuitorilor cultiva, 232
dul-Movila, Dridul-Znagov, Movilita, Sarindarul-d.-s.

darul-d.-j., cu o populatie de
2677 locuitorT, carT traesc in
hect. oprind 30 hect. pentru
625 case.
de 8200 hect. Proprietarif au
izlaz.

Cuvioasa-Paraschiva, deservita
de I preot i 2 cintaretT. Popu-
latia lu1 e de 278 locuitorT.

ciumarT.
hect. (205 izlaz i 700 padure).

321 i al celor micT de 976.
izlaz.
Dolj, pl. Balta, com. Gingiova,
Bugetul com. este de 7898
de unde incepe limita de E. a

comunei.
la cheltuelT.
In comuna sunt 3 bisericT:

(la Dridul-Movila, Dridul-Zna-
Drincea, com. rur., in jud. Mehedinti, plasa Cimpul, la distant.
gov, Sarindarul-d.-j.); i coala

moar cu aburT;
mixta;
main de treerat ; i balta..
de 52 kil. de Severin. E situata pe albia riuluT Drincea,
i, la Branite, unde confinenteaza cu pirtul OpripruluT, indreptindu-se catre Salce, se

varsa in Balta-Ascunsa i de
aci in Dunare.
Drislea, pIruil, izvore.5te din com.
oldaneti, jud. Botoani, din

iazul Henic ; se vara. in Jijia,
la Ionl$eni.
Drigul-Piscului, moviM, jud.
leT la veniturT i de 7882 leT
tindu-se catre S., uda comunele :

Slaoma, Corlatelul, Cujmirul,
5708 hect., din carT cultiva. 4803
LocuitoriT au 2492 hect., din

carT cultiva 2369 hect. restul
DRNCENI
254
formeaza comuna cu satul Cearingul, care alta. data era ree-
DrituluI (PIrlul-), pirtiaf
ce
izvorWe din muntiT DoamneT,

teritoriul com. Buhalnita, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; se
vars pe stinga riuluT Bistrita,
In josul satulur Buhalnita.
Dritului (Plriul-), pirliaf ce izvorete din ramurile de V. a
2252 (730 car i epe, 35 armasarT, 905 bol, 547 vacT i viteT,
35 bivoll i bivolite) i al celor
dinta comuneT.
munteluT Domesnicul, com. CAlugareni, pl. Piatra-Muntele, jud.
Are 1300 locuitorl (200 contribuabilT), caz-1 locuesc in 26o
Neamtu ; se varsa in pir. HanguluT, pe partea stinga, in josul
raid de 6280 (loo capre, 480
case.
LocuitoriT posea.: 45 plugurT,
satuluT Coroiul.
pord, 5700 oI).

95 care cu bol, 16 carute cu
gari, 8 meseria,g, 7 a diferite

profesiT.
Aratura se face cu 333 plug-urT : 15 cu bol, 182 cu cal.

LocuitoriT ati 510 care i carute : 267 cu bol, 243 cu cal.
Comerciul se face de 13 &irciumarl i 3 hangiT.
Are 2 bisericT, deservite de r

preot i 3 cintretT.
Budgetul comuneT are la veniturf leT 2026 i la cheltuelT
leT 980.
Numarul vitelor in aceast co-
muna este de 2219: 740 vite

marT cornute, 830 oT, 49 cal
Dridul-Znagov, sat, face parte

din com. rur. Dridul-Sdrindarele, pl. Mostitea, jud. Ilfov.
Este situat pe tarmul sting al
riuluT Ialomita. Riul Prahova uda.
partea de N. a acestuT sat. Are

o pozitie placuta, pus pe culmea
unuT frumos deluqor. Aci se
vad nite ruine vechT.
din carT statul qi insurateil aa 288
hect. *i locuitoriT 262 hect. Statul
insurteiT cultiva 265 hect.,

rezervind 23 hect. pentru fin*.
600 rimatorT.
In aceasta comuna sunt dealurT acoperite cu viT, carT daa

renumitul vin de Drincea. Prin
comuna trece oseaua DrinceaOpripr, ce vine de la Punghina.
DriciI (Valea-), vale ce incepe

din moia Uzunul, jud. Vlaca,
se varsa in apa Calnitea, pe
trupul Iai, din Strimba-d.-j., in
sus de Fintina-PurcaruluT.
DrImocsa, deal, situat la N. i

In apropiere de com. Topeti,
pl. Vulcan, jud. Gurj i spre
V. de dealul vecin Streaua ; are
o suprafata de 18 hect. ; se
prelungete de la N. la S.; este
acuperit parte cu locurT arabile
*i parte cu mracinT; e proprieta-
tea locuitorilor com. Tope.5ti.
DrInceni, com. rur. i tirgufor,

Drincea,ftirig, in jud. Mehedinti,
pl. Cimpul ; izvomte din hota-
rul com. rur. Cliutul, din pl.

Ocolul-d.-j. ; curge prin com.
rur. Podul.GrosuluT, sub numele
de Piriul-AlbuluT, unde primecitI-va afluentl ; apoT, indrep-
www.dacoromanica.ro
In jud. Meli, pl. Podoleni. Co-
muna se compune din: Tirgusorul Drinceni, 16 fam. ; Cotul

Ghermaneti, sat, cu 52 fam.; R1pele, 56 fam. ; Drinceni, cat.,
cu 8 fam. ; Albita, 6 fam., Va.

razia, 4 fam. i Odobeti, 2
DRINCENI
255
fam., adica : 204 fam. sati t000

suflete, din carI Nemtl 6, Un-
gurI 8, EvreI 140, ArmenI 7,

BulgarI 5, GrecI 24, sigan! 17
restul Rominr. Tirgu$orul Drin-
DROGUL
Drinceni, deal cu vil, in com.

rur. Opri$orul, pl. Cimpul, jud.
Mehedinti.
Este a$ezatA in partea de S.

a judetuluI, la 28 kil., spre S.E. de ora$ul Rimnicul-Sarat,
in partea esticA a p15.$ef Rirn-
Drtnga, pildure, in jud.
BacAti,
nicul-d.-j., la II kil. spre S.-E-
ceni a fost fondat de proprie-
pl. Trotu$ul, pe teritoriul corn.
tarul M. Kogilniceanu, la 1863.
Hirja.
de comuna BAlaceanul, re$edinta

p15.$er.Comunele invecinate sunt :
Vi$ani, la 4 ldl.; Gradi$tea-d.-s.,
la 16 kil.; firldul, la 6 kil.; Galbenul$i Slobozia-Galbenul, la 7 kil.;
Clineni, la 8 kil.; Amara, la 9 kil.
In comunA sunt 2 bisericI :

una ziditA de Ilie KogAlniceanu,
tatd1 luI M. KogAiniceanu $i alta
in satul Cotul-Ghermne$ti, zi-
dit de locuitoriI
rAze$I ;
maI
pringa,
a,c, in jud. BacAti,
pl. Trotu$ul, com. N'ida, care

izvore$te din muntele Paltini$
$i se scurge in Oituz.
este o sinagoga, doua $colI pri-
mare, una de bletT, infiintatti

in 1866, cu hrisov domnesc,
Dringulur (Poiana-), poiand,
prin stAruinta lur M. KogAlniceanu, $i alta de fete infiintata

in 1887, 2 colr private evree$tI, un biroti po$tal i telegrafie, subprefectura pl. Podoleni,
judecAtoria de ocol, o $coalA
in prelungirea ramureT munteluI Cozla, pe teritoriul com.

Gircina, pl. Piatra-Muntele, jud.
primarl pentru blietI $i alta

pentru fete, un biroti vamal cu
trecAtoare in Rusia, etc.
Budgetul com. pe anul 88283 a fost de 3107 le!, 14 banI
la veniturT $i de 2899 ler, 44
banI la cheltuell.
Tot aci e un mic port la
situatA Una poiana Ruptura,
Neamtu.
Drobul, deal, ce ocupa partea de

S. a com. Gropnita, pl Copoul,
jud. Ia$i i continul prin In-
caice.
Vez/ Drincenr, punct vamal.
Vi$ani i JirlAul, despArtia prin

lacul JirlAul sa Drogul, la V., cu
comunele Galbenul sati SloboziaGalbenul.
Este o comuna de cimp ; nu
are dealurr In interiorul eI, ci numaI icI $i colea sunt cite-va movile naturale, ca Movila-Drogu-
luI, Hoinari, etc.

La S. se aflA intinsa bala
treruptiunI, de la V. spre E.,
Drogul, numita i JirlAul sati
trecind din teritoriul comuneI,
ceni ; mal sunt $i 21 puturT.
dupa ce maI india da nastere

la o ridicatur foarte mare, in
Cdtunele cal./ o compun sunt :

Drogul, re$edinta, la E., Andree-
fata satuluI Gropnita, numit. :
$ti la V.
La-Moara-TutueanuluT.
Suprafata comuneI e de 35 to
hect., din carI to hect. vatra
Prut, prin care se transporta

la GalatI cereale incArcate pe
Se mrgine$te la N. i la E.
cu com. Clineni, la S., cu com.
Drochief (Dealul-), deal, jud.

FAlciti. Vez/ Dealul-Drochier, co-
comuner, 400 hect. ale locuitorilor, 3100 hect. ale proprietAtif
muna Gugesti, pl. Crasna.
private.
Are o populatie de 252 faport

pe Prut, com. Drinceni, pl. Po-
Drocia, pr, in jud. Olt. Ucia
doleni, jud. Falda. Are ca sucursala punctul vamal Scopo-
tine$6, pl. Vedea-d.-j. $i se vars5.

in Plapcea Mare, tot pe teritoriul
com. Constantine$ti.
Drinceni, punct vamal
$eni. Venitul acesteI vlmI pe
partea de E. a com. Constan-
anul financiar 884-85 a fost

de 19129 le/, 3 banr, lar pe
anul 1896 97 de 315 ler, 40
banI.
Drinceni, sat, in com. DrInceni,

pl. Podoleni, jud. Flci, a$ezat pe culmea dealuluI CArauta, spre V. de tirgu$orul
Drinceni, pe o suprafat5. de 85
Drog (Ripa-cu-), colina, in jud.

BuzAti, com. MAgura. Acoperit
cu planta drog.
Droga, pirlia,s, in jud. Bac,

pl.
com. SAndu-
le$ti, care se scurge in piriul

Turluiul.
hect. Proprietatea mo$ieI e a
Drogul, com. rur., in jud. R.-
locuitorilor raze$I. Aici se aflA

o fintinA cu apA de pucioas5..
SArat, pl. Rimnicul-d.-j., lingd

balta JirlAul sati Drogul.
www.dacoromanica.ro
milif, sati 938 suflete : 498 blrbatl, 440 fenneI; 312 cAsItoritI,
609 necasAtoritI,
18
vAcluvI.
*tia carte 14 persoane.

Comuna are o bisericl, cu
mul Adormirea-Maici-DomnuluI,
ziditA In anul 1857 de locuitorr

are 17 pogoane pamtnt ; deservitA de i preot, i dascAl $1.
paracliser. Este o $coala de bAetI,
fundat in anul 1882 de lo-
cuitorf, condus de i invatAtor

Comuna are 3200 hect. arabile, mo hect. ima$, 200 hect.
neproductive (baltA).
In com. sunt : 114 plugurT,
1515 capete vite, din car/ 350
DROGUL
DRUGXNEM
256
bol, 195 vacr, 172 car, 48 epe,

640 O, 116 rimatorT.
Transportul productelor se
face prin gara FaureT, jud. Bu-
jud. R.-Sarat in partea de N.
in dreptul com. Orlea, din jud.
a el, chiar l'higa. catunul Drogul
Romanati.
azr tinde sa dispara, arad fiind
Drugneti, sat, face parte din
necontenit de locuitorT.
da, la 7 kil. spre S. de comuna.
Calle de comunicatie sunt

drumurr vecinale : spre Visani ;
Ciineni Gradistea-d.-s.
Gildistea - de -j. ; Amara
BaltaAlba ; Jirlaul
Nisipuri ; Galbenul-Slobozia Galbenul-Balacea-
nulR.-Sarat.
ler, IO ball!, iar cheltuelile sunt
de 2945 ler, 98 banT.
Sunt in Drog 1 i comerciantT
si 9 meseriasr.
com. rur. Stoinesti-Palanga, pl.

Drogul, a'eal, la V. comu riel Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Rastoaca si catea judeteana BuDrogi, poeli,v, pe mosia Dobirceni,
com. Dobirceni, judetul Boto-
toriul com. Larga, jud.
Ialo-
mita.
resti, com. Zvorastea, pl. Berho-
Druganul, unul dintre piscurile

muntelut la Coarne, din com.
pe malul N. al t'Alter Drogul.

Are o intindere cam de 6 hect.
perit de brad, molift si fag.
(numar vatra satulul), cu o populatiune de 165 familir, sal-1 546
Druganul. VezI Otesani, deal, ju d.

Vilcea.
rat, pl. Rimnicul-d.-j. ; se intinde prin comunele Drogul Jirlaul si Visani, mar poart si numele de balta VAcenilor, un el-
Mostenitorir Druganescu ati

300 hect. si locuitorir 248 hect.
Proprietarir cultiva. 275 hect.
(I0 sterpe, 15 islaz). LocuitoriT
cultiva 173 hect. (30 rdmin sterp e,
Drucul, luncet pe mosia Be-
Rimnicul-d.-s., catunul de resedieta al comuner Drogul, asezat

in paitea de E. a comuner,
Drogul, lac, in judetul R.-S6.-
locuitorT.
Dropioul, cdtun, in pl. IalomitaBalta, pe cimpul Baragan, teri-
Drogul, sat, In jud. R.-Sarat, pl.
comu neT.
curesti-Pites ti.
548 hect., cu 0 populatie de 418
sani.
mete, jud. Dorohoia.
suflete, din cal< 172 contrib.

Stiri carte ro persoane. Are o
biserica deservid de I preot,
I dascal si 1 cintaret ; scoala
Sabarul, jud. Ilfov. Este situat

spre S. de Stoinesti, intre fiul
Bogdanesti, jud. Suceava, aco-
45 izlaz).
Are o biseric cu hramul

Buna-vestire, deservid de 1 preot
si 2 cintaretT.. Comerciul se face
de 1 circiumar.

Drugneti, sat, face parte din
Druganul, pilla, afluent al phiuluT Mea, jud. Suceava.
Drugneasca, sat, jud. Ilfov, pl.

Znagov, face parte din com.
rur. Brezoaia. Se intinde pe o
com. rur. Buda-Prisiceni, pl. Sa-
barul, jud. Ifov. Este situat la

S. de Buda, pe malul drept al
riulur Arges. Satul SI-a mutat
vechia vatra din cauza acestur
riii, care din an in an ir mInca
malurile. Chiar azr daca se 1m-
predica inundatia, aceasta se
suprafad de 273 hect., cu o
datoreste numar zagazurilor fcute de locuitorT.
populatie de 355 suflete. D-1

G. D. Vernescu are 116 hect.
1015
hect., cu o populatie de
firldul; de Jirlaul si de Visani se

intinde si in comuna SloboziaGalbenul ; are o intindere de 700
pogoane, (350 hect)., cariladuc
si locuitorir 157 hect.

Proprietarul reserva 32 hect.
pentru finete. Locuitorir cultiva
tot pamintul fard se alba izlaz.
In catun e o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, deservid de 2
un venit de 2600 ler anual; e
preotT si 2 cintaretr; se afla. si
si D-na Natalia Fanuta aii 755

hect. si locuitorir 260 hect. Proprietarir cultiva 430 hect. (restul de 325 hect. padure). LocuitoriI cultiva tot terenul.
proprietate particulad ; contine
pod statator.
Comerciul se face de r cir-
Sf. Nicolae, deservid de r preot
tun ce s'a incorporat in com.
peste care se vinde
in locali-
tate, Rimnicul-Sdrat si chiar in

Buzati.
ciumar. S'aii stabilit ad i 2 strainr.

Nundrul vitelor marT e de 135
si al celor miel de 253.
Drogul, moviM, naturald in pl.

Rimnicul-d.j., comuna Drogul, in
303 locuitorr
Biserica Sf. Ilie din Bucuresti
si 2 cintaretr; o scoall mixta

frecuentad de ir elevr si eleve,
cu intretinerea canela judetul si
comuna
DrugneIele, insua in Dunare,
www.dacoromanica.ro
cheltuesc
1660
ler
anual. Localul scoaler s'a con-
DRUGUL
struit de Epitropia Bis. Sf. lije,

In anul 1885.
Comerciul se face de 3 circiumarI. Are i pod statator.
DRUMUL-M ARE
257
Drumul (Valea-cu-), vale, in

jud. BuzAti, com. Besti, cAtunul Ciucirele ; se scurge In riul
Numdrul vitelor marT e de 211
si al celor raid de 279.

Drugul,nume,purtat in vechime de
satul Vluta-d.-j., jud. Dolj, pl.
Amaradia, com. Mierea-Birnici.
Druica, catan, jud. BrAila, pendinte de com. Bordeiul-Verde,
tutulor hordelor tatIresti; ieniceresa, etc. ; de multe orT nu

lAsad pe crestinT si pAmtnten1
Drumul - Bicoiului, trup de

pdure, a statuluT in jud. Prahoya, in intindere de 67 hect.,
care impreun cu trupurile
GA.-
s treacd pe el.
Drumul-cel-Mare, numire ce
se mal dA ceitunuluf MAllesti-
geanca, (106 hect.), Degerati,
d.-s., com. MAllesti, plaiul VAr-
(62 hect.), si Gura-CumetreI (185
billul, jud. Prahova.
hect.), formeazA pAdurea Mislean ca sati GAgeni-Mislea.
spre N. in depArtare ca la 5
si asezat pe ambele malurI Drumul-BrAilef, deal, pe teriale veT cu acelaT nume.
toriul jud. FAlcid si Covurluid.
Suprafata sa este de 24 hecPe culmea acestur deal se afl
tare. Are o populatiune de 34
un drum, pe unde, dupa spusa
fam., sati 155 sufl., carI locuesc
bdtrinilor, trecead in vechime
in 30 case.
hordele turcestI de la cetatea
Vite sunt : 151 bol, 8o vacT,
BrAild la Hotin.
5 taurI, 50 viter, 100 cal, 370
Alta versiune poporand asu-
kil.
of 51 100 rimAtorr.
drum era pretins de Turd ca

drept al lor, pentru trecerea
pra DrumuluT-Brailel este : A-
Drumul-Ceril san al-Mierei,

drum, incepe de la com. Lita, din
pl. CAlmAtuiulul,jud. Teleorman,
trece prin comunele Ologi, Piatra, etc. si se terminA la Zimnicea.
Drumul-de-Piatr, fost drum

pietrit, prin pAdurile com. Ghirdoveni, pl. Filipesti, jud. Prahoya.
cest drum incepe de la BrAila

Druica, vale, jud. BrAila, incepe
de la N. com. Bordeiul-Verde,
ca 300 m. mar spre S. de hotarul nade se Intilnesc mosiile
si
se preste la Hotin, in N.
Basarabier, de la BrAila vine pe

la VA.deni (Siret), pe lingA Filesti, Tulucesti, apoi drumul
Drumul-Hotilor, drum, in partea despre N. com. Segarceadin-Deal, jud. Teleorman; parte
din acest drum, care se impreun ca vechiul drum al Rusilor, a disprut ; locuitoril ad
Bordeiul-Verde, Scheaul din comuna Urleascasi Perisorul ; merge spre S.-E. pana la sudul cA-
mare drept la Cealmul, unde

era Baia-Turceasc, conac al
Turcilor si o micA autoritate
tunuluT Druica, de unde rami-
pentru crestinT ; de aicI pleacA
ficatla, numitA. Podiscd, apucA

spre S., pe lingA satul Bordeiul-
la MAstIcani si merge spre N.
Drumul-lui-Anghelut, drum,
pe culmea dealuld cu acelasI
Verde si alta de la cat. Druica,
jud. FAlcid. VezT Dealul-Viilor,

com. Bsesti, pl. Mijlocul.
Drumul-lui-Arghir, cale,
la Burta-Encer se uneste cu Va-
nume, pe mosia PAscanilor, VIIdestilor, Oancer si, la gura Chirilestilor (OarbeT), se coboarA
iaxAsI la catea judeteanA i strA-
lea-Encel.
bate prin Rogojeni spre N. pe
Siretul, jud. Covurluid.
apucl spre E. pana la TirleleluI-Viad ; de acolo spre N. si
fcut arAturT pe dinsul.
afta-
toare intre Galati si Pechea, pl.
culmea dealuluI cu acelasi nume,
Druja, pirtiaf, in jud. si pl. Te-
trece pe lingl VAdeni (mosie a
Drumul-luI-Gheorghitkpotecd,
leorman, incepe din pAdurea din

com. Ciocesti-Mindra si se varsA in riul Cotmeana, in dreptul cAtunuluI Podisorul.
statulul), de unde d in jude-
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com.
Drujevti, sat, In jud. Tutova, pl.

Simila, com. BAcani, pe 01111
Simila, spre S. de satul BAcani.

(din carI 14 stid carte), locuind In 25 case.
tul Tutova la com. BlAgesti, Igesti, pe ling5. Iepureni ; de aid
Piscul, de unde incepe limita

de E. a com. care proprietatea
intr in jud. Flci, unde se
DomeniuluT Coroand.
bifurc5. spre E. cu trecAtoarea

prin Leova, lar la cazurl prin
Sculeni si
chiar prin &triza
Drumul-luI-Rujean, drum vechi. (VezT com. rur. Bucura).
(mosie a rAposatulur M. Kogilniceanu) ; apor merge direct spre

BAltl si apoI la Hotin.
Drumul-Mare, sat, jud. Dolj,
BAtrinii povestesc cA acest
Are o populatie de 269 suflete,
pl. Amaradia, com. Melinesti.

33
5982S. M'arel, Dleffnuar Gognadic Vol. III.
www.dacoromanica.ro
DRUNCA
258
DRUMUL-MARE
170 bArbatf si 99 femeT. Locu-
muntir cu DunArea. Pe el se
Druta,deal,jud. BacAti, pl. TazlAul-
esc in 83 case. CopiiI din sat
coboarA ciobaniT din munte Cu

oile spre baltA.
d.-j., de pe teritoriul comunel
Drumul-Oilor, movile, in jud.

BrAila, la S. de satul Rusetul
pe unde tree oile de la munte
Drumul-Siref, drum vechig, ce
urmeazA la scoala mixtA din

satul Melinesti, ce este la 1776
m. depArtare. In anul scolar
892-93 'ail frecuentat scoala
13 bletT si 2 fete. Cu virstA
de small sunt 19 bletT

fete.
In
sat sunt 3
si 2
la baltA si inapol.
Drumul-Oilor, deal, jud. Olt,
circiumT.
Este legat printr'o potecd cu

satul Odoleni.
In acest cAtun se all resedinta sub-prefecture pl. Amaradia.
pl. Vedea-d.-s., com. Topana.
Drumul-Olaculu, catun (tirlA),

in jud. Ialomita, pl. IalomitaBalta, com. Langa, pe cimpul
Drumul-Mare, mofie, jud. Dolj,

pl. Amaradia, com. Melinesti,
satul Drumul-Mare.
Drumul-Mare, drum natural, ce

merge din Tecuciii la Galati pe
hotarul com. Barcea, jud. Tecu-
ea.
incepe din Ocnele-Mati (R.-Vil-
cea), trece prin Caracal si ape

pAtrunde in com. CAlArasi, jud.
Dolj, prin viile locuitorilor, de

unde merge spre Bechet. Pe el
se transporta in vechime sare
si se transportA si azT, de unde
si numele luT, de Drumul-SArer.
Drumul-Ttarilor, cale, jud.
Dolj, pl. jiul-d.-m., com. DrA-
Prahova, prin care castrul roman GrAdistea comunica cu

cele-l'alte pArti ale DacieT, si
care trecea prin FAget si des-
nicul.
fiintatul sat StAnesti, si se lega
BArAganul.
Drumul-Mare, f.ost sat in 1873,

com. Negoesti, pl. Amaradia,
jud. Dolj.
BrAtila.
Drumul - Pzei, mahala, jud.
Drumul-Petelu, drum, jud. Il-
la gura Teisanilor cu marea

sosea impTetritA, care, se crede,
fov, pl. Oltenita, intre com. Luica si pAdurea Ciornuleasa.
dupa spusele bAtrinilor, cl trecea prin comunele : Boldesti,

MAgurelele, Scliosi, Gura-Vitioa-
Drumul-Piciorului, plidure, pe
mosia Stincesti, jud. Botosani,
pl. Tirgul, com. Curtesti.
reT, VA.leni - de - Munte , Homoriciul, IzvoareIe, MAneciul - PA-
minteni, Mdneciul-Ungureni, cA-
tunee: Valea-LargA si Plletul,
Drumul-Mare pdure, la N.-E.
Drumul-PoteI, sari al-Craio-
de satul BrAtulesti, lingA hotarul jud. Covurluiti ; face parte

din com. Corodul, judetul Te-
vei, drum, jud. Teleorman ; pu-
cuciii.
Drumul-Mare, ,es, jud.
Dolj,
pl. Amaradia, com. Melinesti,

pe care este situat5. comuna.
nea in legaura crawl Turnul

Cu Zimnicea pe la Caracal si
trecea pe lingA com. Lita, MA.gurele, FlAminda, Piatra, etc.
pAnA la Zimnicea.
Cacomeanca, pe cimpul BArlganul.
Drumul - Spat (Movila - de-
Tecuciti.
la-), movild, in jud. BuzAti, com.
Drumul-Oil, drum vechig, ?titre com. rur. Corzul si com.

rur. Guardenita, pl. Dumbrava,
jud. Mehedinti.
Drumul-Oil, drum, in jud.
R.-
Vilcea, Olt si Romanati. Acest
drum e asa de lung O. uneste
pe la Poiana-Fetel.
Pe aceastA cale a comunicat
acest castru
cu cele-l'alte ce-
tAtI din Dacia SuperioarA si cu

cele din Dacia MeridionalA.
Drumul-Prjei, vale, in jud. Ialomita, pl. Borcea, teritoriul com.
Drumul-Morel, loc ,ces, la V.

de satele : Puteni si Mindresti,
com. Puteni, pl. Nicoresti. jud.
apoT de ad i se indrepta pe albia

TeleajenuluT pe Valea-DraculuT
In sus, si trecea in Transilvania,
CernAtesti ; face hotarul despre

com. MArAcineni.
Drumul-Srei, stalie de cal de

poftie, la anul 1836, In jud. Ilfov, pe drumul intre Bucuresti
si CAlArasi (120 kil.), intre statiile Tinganul si Obilesti.
www.dacoromanica.ro
Drumurile, deal, In raionul com.

Rddesti, plasa Riurile, judetul
Muscel.
Drumurile-Mari, drumurf vechr,

jud. Dolj, pl. Doljul-d.-j., com.
Poiana-Plenita ce trece prin V.
comuneT ; din aceste drumurl
incepe limita de N. a comuneT
Verbita.
Drunca,
riper,
pe mosia Cor-
jAuti, com. Pomirla, pl. Prutulde-Sus, jud. Dorohoid.
DRUTA
DUDA
2:39
Druta, plidure, jud. BacAll, pl.

TazIgul-d.-j., com. BrAtila a luI
cani; ud satul cu acelasI nume

si se scurge in Trebis.
Pitesti, pendinte de com. rur.

Poiana-Laculul.
A. Ovanes. Este foioas si are

ca esente : fag-I si stejarI. Are
o intindere de 856 hect. si este
supusa regimuld silvic.
Dubsariul, deal, jud. Falcig,
Ducului (Dealul-), deal, jud.
parte acoperit cu padure ; pe

coasta luI se ali asezat satul
si pl. Prahova, com. Breaza-de-
Drutesti, inofie, proprietatea lui
Cozmesti, com. cu acelasI nume, din pl. Podoleni.
Costache Nicolaa, in jud. Tecuciii, com. Valea-Rea.
pasune.
Dubsariul, peldure, jud. Fakir'.

Plo-
Duda, com. rur., in partea de

S. a pl. Podoleni, jud. Falda,
mArginita la N. cu comunele:
peni, jud. Dorohoiti, pl. Baseul,

com. Borsesti.
TAbAlaesti, PAhnesti si Drinceni ; la S. cu comuna Hui;
(VezI Dubdsariul, deal).
Drutesti, padure, pe mosia defunctuluI proprietar Costache

Nicolan, in jud. Tecuciti, satul
Calimaneasa, pl. Zeletin, com.
Dubina, vale, pe rnosia
Valea-Rea.
Drutesti, fria, jud. Tecuciti ;
Jos. Parte din acest deal este

acoperit cu prud, n'Id, alunI,
etc. ; iar parte serveste pentru
Dubita, iaz, pe mosia LAtai, judetul Botosani, plasa Cosula,
la E. Cu comuna Risesti si riu/

Prutul si la V. Cu comunele:
Valea-Rea, si se varsa in partea

sting5. a ZeletinuluT, in raionul
aceleeasi comune.
Dubruvfitul, girld, ce se des-
Iepureni si TabAlgesti.
Este formata din satele : Duda
si Novaci.
Suprafata teritoriuld comund
face din riul Jijia, la locul numit Tudose, din satul Lazareni,
jud. Iasi, pl. Branistea, com.
e cam de 4217 hect.

Are o populatie de 275 familiI, saa 1168 suflete, din cae
Duan-Chioi-Orrnan, padure, in
Golaesti, si, sub numirea de DubruvAtul, curge spre E., inconjoarg satul Goldesti si se 'fin-
190 contribuabilI.
iz-
voreste din lipa cu acelasI nume,
com. DIE
la N. de Calimaneasa in com.
jud. Constanta, pl. Silistra-Noug,
pe teritoriul com. rur. Ghiuvegea, pe ramificatiile V. ale dealuld klezarlic Bair, intinzindu-se
pe ling5. balta Iortmac. Are o

intindere de 220 hect., carI a-
partin toate statuld. Esente :

fag, mesteacan si carpen. Este
tgiatA de dou drumurl: cel judetean, Ostrovul-Lipnita-Cuzgun
si cel comunal Cisla - Ghiuve-
preung iardsI cu Jijia mal in

jos de sat.
Popil), colinc4ipunctde hotar,

in judetul Buzaa, comuna Catina.
2 dascall ; o scoalg, conclusa de

1
invdtator. Este udatg de
pirdele : Racea si Duda, si in
partea de E., de riul Prutul.

Duca, deal, in jud. Prahova, in
partea de V. a com. Marginenide-Sus, pl. Filipesti. A fost plantat cu vit5., care s'a distrus din
cauza filoxerd. Asta-zI serva
pentru pAsunatul vitelor.
gea.
Dubanului-Muchea (Crucea-
Duculeasa, localitate bdltoasd,

jud. Brdila, pe lunca Siretuld
ca la 3 kil. spre S.-V. de satul
Cotul-Lung, linga soseaua Braila-Focsani.
In centrul sati se afla 2 iazurT.

Vite marI cornute sunt 992
of 2805, cal 90 i. porcI 166.
Duda, sat, in partea de S. a

comuneI cu acelasI nume, pl.
Podoleni, jud. Falci, asezata
pe coastele dealurilor Duda si
Lohanul, udat prin raijloc de
piriul Duda ce formeazg \ralea

cu acelasl nume.
Suprafata teritorulur satuld
este de 2254 hect. Are o poDubasul, sat, jud. Baca'', pl. Bis-
Duculesti, atun, din jud. Ar-
trita-d.-s., com. Slobozia-Lun-
ges, pl. Topologul, pendinte de
pulatie de 155 familii, satl 671

suflete, din carI I io contribua-
cani, asezat pe piriul cu acelasI
com. rur. Alimgnesti-Cioffingeni.
bilI.
nume. Are 32 t'a.m., san 139

sufl. Vite sunt: 3 cd si 64 vite
Are 65 fam. si o biserica vechie, cu hramul Sf. Ingerl, deservita de 1 preot si 1 &in-
o scoalg, infiintatA 'In anul 1881,
cornute.
taret.
frecuentatA de 44 elevI; o bisericA, cu hramul AdormireaMaiceT-Domnuld. Aceasta bi-
Dubasul, piriiirf, jud. Bacati, pl.

Tazlgul-d.-s., com. Slobozia-Lun-
Este resedinta comund. Are
Duculesti, cdtun, jud. Arges, pl.
www.dacoromanica.ro
serica e facuta in anul 1803,
de catre Grigore Kogalniceanu

si 3 locuitorr din Tabaldesti,
anume : Albu, Acsinte si MoEste deservid de un
oilea
b
preot si un dascal.
Duda, deal,
DUDESCUL
260
DUDA
in
partea de E.
a satuluT Duda, comuna cu

acelasT nume, pl. Podoleni, jud.
Falcia, pe a caruia coasta. de
N.-E. se zice ca a fost asezat

din vechhne satul Duda care maT
tirzia s'a stramutat pe coasta

de S. unde se pretinde ca
era codru mare si locuitoriT se
puteaa ascunde de incalcarile
com. Popesti, pl. Cirligatura,

jud. Iasi.
20 b. si cheltuelile, de 2330 leT,
68 b.
Dudeasca, fost sat, in jud. lato.

hectare.
mita, plasa CimpuluT, pe mosia

Dudeasca ; era sat separat spre
sunt 97 si neimproprietaritt, 15.
N. de satul Armasesti, cu care

acum este unit.
Are i debit si 4 circiume.

Vite marr cornute sunt 788
SatenT impropri etaritT din 1864
(408 boT, 275 vacT, IO taurT, 89
Dudeasca, iaz, rupt din riul Prahoya, care trece prin com. Dirmonesti, pl. Filipesti, jud. Prahoya.
Dudeasca, mofie, in jud.
Ialo-
sunt 3
cal,
5 rimatorT.
Suhatul vitelor e de 1255 hect.
viteT si 6 bivoli) ;
2026 oT i
Are i biserica, infiintata de

fostul proprietar Stefan Jianu,
deservid de I preot ; I scoala
mixta; o moara de vint si cite-
vrAjmase. Urmele pe icT pe colea
mita, pl. CimpuluT, teritoriul comuneT Armasesti. Are 3500 hect.,
a cite unuT arbor mare, urme ce

se vad i asta-zT, dovedesc ca a
hect. baltis, pe valea piriulul
spre E. (4 kil.); la gara Dudesti
existat inteadevr ad codru In
rata. Pe aceast mosie se afta
trecu t.
satul Radulesti.
spre S.; la Fleasca spre S.-V.

(5 U.)
din carT 5 hect. padure si
65
Duda, Mg, jud. Falcia, format Dudele, deal, format pe malul

din mal multe izvoare, ce se
drept al CalmatuiuluT, la S. de
scurg dintre valsoarele dealului
Lohan ; trece prin mijlocul sa-
com. Seaca-Belciugata, pl. Serbanesti, jud. Olt.
partf de o potriva. Curge de

la V. spre E.-S. si se varsd in
pIrIiaul Novaci (11.Acea).
Dudai, sat, jud. Mehedinti, pl.
Comuna este infiintata cam

de pe la 1790, spun batriniT.
Dudescul, sat, in partea de N.

a com. cu acelasT nume, jud.
Braila, pe muchea platouluT de
tuluTDuda, din comuna Duda, pl.
Podoleni, despartindu-1 in dou
va gradinT cu pornT fructiferT.

DrumurT: la Slujitori-Albotesti
Dudele, heleftea, pe apa Calma_
tuiuluT, la S. de com SeacaBelciugata, plasa erbanesti, jud.
S., ca la 57 kil. spre S. de orasul Braila. Se zice ca este infiintat de vre-o 100 anT de vechiul proprietar Jianulcare adunase la un loe pe totT tirlasiT de pe
Olt.
Dudele-Mari, munte,la margin ea

de N.-V. a jud. Dimbovita.
mosie. Vatra satuluI e de 25

hect. Sunt 130 de case; 3 cfr.
drmul drept al riuluT Topolnita.
Dudele-Mici, munte, jud. Dimbovita, care, impreund Cu DudeIe-
Dudai, insuld, in Dunare, in
MarT, formeaza cotul dintre Leaoa ta, din jud. Muscel, Transilva_
ciumT; 2 lipscaniT; o bacanie;

o moara de vint.
Are o biserica, zidita la 1865
de catre Stancia Mocanul, de-
Ocolul-de-Sus, com. rur. Simianu
Are 47 case. Este situat pe
dreptul com. rur. Schela-CladoveT, plasa Ocolul-de-Sus, judetul

Mehedinti.
n ia si muntiT de lingA riul Ialomita.
marginea Dunrel, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-de-Sus.
Dudai, sat, in jud. Mehedinti,

plasa Ocolul- de- Sus ; tine de
com. rur. Schela CladoveT ; are
49 case.
Dudul, las, lingA satul Popesti,
paracliser ; o scoala mixta,
infiintata de stat, si frecuentad
Dudescul, com. rur., jud. Braila.
Dudai, pichet de granild, pe
servid de i preot, i cintaret
Este situad pe malul drept al

vaiT CAlmatuiuluT. Se margineste
la E. cu Slujitori-Albotesti ; la
S.-V. cu Fleasca ; la N. cu
Batogul si la S. cu Tatarul. Are'
o populatie de 160 familiT, sati
700 suflete, din carT 114 contribuabilf. Stiti carte 81 persoane,
nu stia, 920.
Venitul com. e de 2352
www.dacoromanica.ro
leT,
de 33 elevT. Populatia e de 155

familiT, saa 680 suflete, 330 barbatI si 350 femeT. Stii1 carte 31
persoane, nu ?tia 599.

Vite sunt: 770 vite mari
cornute, 430 caT, 2 magarl,
4600 of, i 150 rimAtorT.
Dudescul, mofie, pendinte de comuna cu acelasT nume, judetul

Braila, proprietatea d-luT Al. C.
DUDESCUL
DUDEST1
261
Nicolescu, cu o suprafata de
3498 hect., aducind un venit
anual de 28000 le!.
Venitul comunef, in 1887

1888, era de 4535 le! li. cheltuelile de 5070 le!.
Dudescul, deal, in jud. Buzda,
conclusa de un invatator sa-
Sunt dota $coli, una de baetT,
com. Na.eni, cat. Pro$ca.
lariat
de stat
si
comuna
$i
una de fete, conclusa de o inDudeti, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta. Este
situata in partea cea mai de S.E. a plA$il, intre comunele Fete$ ti
$i Cocargea, din pl Borcea.

Teritoriul comund se intinde
din Dundre, spre N.-V., coprinzind parte din nsula Balta si
cimpia BaraganuluT, pe o suprafata de 6250 hect., din car!
4000 hect. pamint de cultura.,
baltis, coprins filtre Dunre $i
Borcea. Mo$ia, sub denumirea
de Dude$ti- de -Balta, apartine
EforieT Spitalelor Civile din Bucure$ti si este arendata cu suma
anuala de 37100 le!.
Dupa legea rurald din 1864

sunt improprietariti 158 locuitori; neimpropietaritI mal sunt
104 locuitori.
Se compune dintr'un singur

sat, situat pe tarmul sting al
Borcir, pe coasta Baraganulur
spre V. de satul
vatatoare, retribuit de comuna.

Ambele $colIsunt frecuentate de
8o elevi li. 34 eleve.
Are o biserica, deservit. de

I preot si 2 dascalT.
Dudeti, sat, in jud. Ilfov, pl.

Dimbovita; face parte din com.
rur. Dude$ti-Cioplea. Este situat
spre E. de Bucuresti, pe malul
sting al riulur Dimbovita, in-
Comerciul se face de 6 circiumarT si 1 hangia.

In Trait sur le commerce
de la Iller Noire (1787) de
Peyssonel, gasim c sub domnia luT Mihail Racovita, un boer
numit Dudescu, insarcinase pe
un neamt de a scoate pietre

dintr'o carier, ce avea in ,una
luri ; la V., spre Vitan, pamintul

e maT lasat.
In urma mazilireT luT LeonVodA, Radu fiul lul Alexandru
Ilia$, fu desemnat de Sultan sa
ocupe tronul Tare!. El in tra in
Tara cu oaste compusa din MoldovenT, T'Atad $i Turci. Mateia-
din mo$iile sale, la cite-va leghe

de Bucure$ti. Neamtul descoperi
Basarab, care ocupase tronul

cu o luna inainte ii Tese toa-
cantitate destul de mare de aur.

Aceast descoperire nu fu mult
timp necunoscut de Voevodul
inte
$ti
cu armata intre
Dude-
si Plumbuita, la anul 1632,
Oct. 26. Aci se dete lupta $i

dupa cum spune cronica : Fost-
de care se desparte numar prin-
aa rzbolii mare de dimineata

pana seara, fost-aa Mar! mare
teo mica strada. Acest sat

este format din unirea a trei
$i 40 eleve, cu intretinerea careia

statul $i comuna cheltuesc 2050
le! anual.
conjurat la S.-E. si N. de dea-
Fete$ti,
$i
Locuitori cultiva 250 hect. (13

sterpe $i 50 izlaz).
2 preoti si 3 cintareti ; o $coala
mixta, frecuentata de 24 elevI
in aceasta carlea un filon de

aur ; el informa pe Dudescu $i-I
propuse de a lucra la aceasta,

luind $i el o parte din profit.
Incercarile fleute impreuna ret'Or foarte bine si aa scos o
Mihaia, cu toate precautiunile luate de proprietarul mo$ieT si de
antreprenor pentru a pastra taina. Printul aduna pe totr boerif

intre carT se afla li. Dudescu,
$i
seara O. izbinda a fost a luT
Dudesti, ce eral separate $i

care prin imultirea populatiuneT
Mateia-Voda. ; iar Radu-Voda.
si ara a-1 numi, spuse ca a auzit, ca s'a descoperit o mina

de aur, in mosia unuia din bo-
aa dat dosul, fugind cu capul
eriT adunatT. El arata raul, ce
s'ail unit, formind un singur
gol $i multe trupurT aj cazut

jos de sabie. Facutu-s'aii din
ar putea cauza Tare! aceasta

descoperire, pentru c auzind
trupurile acestora o movild mare

in marginea ora$uluT despre Du-
ministrul Otoman, ar expune pe

tos! locuitoriT Tare! $i maT ales
de$ti ca sa se pomeneasca.
pe boerul, care a facut descoperirea in domeniul sla, la
miel sate: Vlacheni, Raza
sat.
Populatiunea comuneI
este
de 333 familii, saa 1503 suflete: 1498 RominT, 3 GrecT $i

2 Ru$T; 369 agricultor!, 22 me-
serial, 14 comerciantl, 6 avind

profesiuni libere, 12 muncitorT
si 31 servitorl. tiii carte 330
persoane.
Vite sunt : 33o cal', 3140 bol,
10250 oT, 35 capre, 25 bivolf,
45 asinT $i 450 porci.
navala $i aii dat Dumnezea spre
Aci e resedinta primArieT.
tirania Turcilor. Boeril, dupa ce

ai.1 chitara toate cuvintele Voe-
942 locuitorr.
D-1 T. Eftimiii are 1493 hect.
$i locuitoriT 313 hect. Proprietarul cultiva 823 hect. (415 sterpe, 197 izlaz, 8 vie, 49 padure).
vodulur, incheiara ca ar trebui

poruncit colegulul lor, ori-cari
ar fi, de a inceta sa lucreze la
aceasta min li. de a trece in
acere aceasta descoperire. Nu
www.dacoromanica.ro
DUDEg1
se mar vorbi de atuncr de aceasta mina.
Dudeti, stafie de dr.-d.-f., jud.

Braila, pl. Balta, com. Dadesti,
pe unja Faurel-Fetesti, pusa

la 21 Noembre
1886. Se afla intre statille Cioara
(10.2 kil.) i Ciresul (10.4 kil.).
Inaltimea d'asupra nivelulur m'a%
In circulatie
rir de 46 m. 04. Venitul acester
statir pe anul 1896 a fost de

144321 leT, 37 banT.
Dudeti-Cioplea, com. rur., jud.

Ilfov, pl. Dimbovita. E situata
spre S.-E. de Bucuresti, linga
riul. Dimbovita, 6 kil, departe
de Capitala.
Se compune din satele : Birzesti, Cioplea, Dudesti, Cdtelul,
Vitanul, Progresul si Vacaresti,
Comerciul se face de 23 circiumarI si 3 hangii.
Aratura se face cu 271 plugurr: 219 Cu bol si 52 cu eal.

Locuitorif ati 320 care si carute : 248 cu bol si 72 Cu cal.
1676 (254 caT si epe, 904 bol,
132 yac! si viter, 56 bivolf, 330
bivate) si al celor micf de 2584
(312 porcI, 2372 of).
LocuitorI improprietaritT sunt
263 si neimproprietaritI 396.
Locuitorii in mare parte sunt
Sirbr si
se ocupa in special
cu cultura legumelor.
Duduca, prival, jud. Baila, care

pleaca din lacul Petroiul de la
Budgetul com. e de 15050

ler la veniturr si de 12923 leI
la cheltuelf.
Dintre locuitorT, 438 sunt plugarT, 43 meseriasT, 152 ati diferite profesiunT.
Via se cultiva pe o suprafata

de 707 hect.
cresterea vitelor, unir si cu cultura vier. Meseriall sunt : lo

dulgherr i zidarr, i fierar
5 timplarr.
Mosia e parte proprietatea Eforje! BisericeT Cretulescu, care
intretine schitul Plaviceni, parte
particulara.
Dupa legea rurala, s'ad improprietarit 135 locuitorT, cind
dat 467 hect. pamint.
ocupa o suprafata de 50 hect.

Tot teritoriul com. se intinde
ceasca, a Eforier Spitalelor -
ganl. ET se ocupa. cu agricultura
Viile, situate pe Dealul-Oltulur,
Duduiti, vale, pe proprietatea On-
tAtoare.
Locuitorii sunt RominT, afara

de citr-va Bulgarr, i citr-va Ti-
alte lacurr.
Voreas, ati 4452 hect. si locuitorir celor-l'alte cat. 1256 hec-
treerat cu abur!; 3 podurf sta-
tuluT lor.
in jud. Ialomita, unindu-se cu
resti, D ni! T. Eftimiti si D.
Cioplea, Dudeti, Catelul si Vacdresti); 3 scoale ; I moara Cu

abur!; i povarna; 3 masinT de
si Plaviceni, dupl numele sa-
li
dupa mosiile Progresul i Vaca-
(lomo ramin sterpe, 417 izlaz,

877 vie si so padure), locaitoril cultiva 980 hect. (126 sterpe, 130 iziaz, 20 vie).
In comuna sunt 4 bisericI (la
7864, mar multr locuitorT din

satul Plaviceni, de peste Olt,
jud. Romanati,
stabilit aci
ati numit catunele Fiscalia
S., trece din com. MihaiO-Bravul
Cu o populatie de 2089 locuitorl, cae traesc in 426 case si Duduitul, vechig pichet de frontierd, pe malul Durar-el, in drep3 bordeie.
tul satulur Ciocanesti-Margineni,
Suprafata totall a comunel e
pl. Borcea, jud. Ialomita.
de 5708 hect. Statul, insurateiT
tare.
Proprietarif cultiva 2108 hect.
DUDUL
262
Pamintul de cultura, parte nei fertil, leste parte

galben, argilos si nisipos, mar ales pe Valea-Oltulur.
gru, humos
Vite sunt : 22 ca!, 45 Tepe,

130 bol, 6o yac, 40 bivolr si
l'He din Bucuresti, situata in pl.

Marginea, jud. Vlasca.
bivolite, 1200 o! si 45 rimatorT.
Dudul, com. rur., pl. Siul-d.-j.,

jud. Olt. E situata sub culraea
dealulur Oltul si in stinga SiuluT, la departare de 60 kil, de
capitala jud. i la 26 kil. de
resedinta
Se compune din 3 cat. : Dudul, Plviceni si Mosteni. Are
o populatiune de 400 familiT,
Eforia Bisericer Cretulescu. Ele
sati 1700 locuitorT (1000 barbatr,

700 femer), din carI 380 contribua-
statul cheltueste anual 1080 la

Localul e proprietatea comu-
locuind in 44 case si 356

bordeie. Comuna e vechTe.
Despre infiintarea i primir er
locuitorT nu se stie nimic pozitiv. Batrinir povestesc ca la inceput com. se compunea numar
n el.
bilT,
din cat. Dudul si din veo 15 fami-
lif din altul, numit Fiscalia. La
www.dacoromanica.ro
In raionul com. sunt 2 biseriel : una e schit pendinte de
sunt deservite de 2 preotr si 2

cintaretr, platitT din budgetul
comuner.
coala exista in com. cam

de 25 ani. Se frecuenta de 46
elevr, totT baietr, din numarul
de 296 (180 b. si Ii6 f.) in virsta

de coal,. Cu intretinerea ei,
S tabilimente industriale in
com. sunt: o moara si o pita

cu abur!.
Comerciul se exercita in com.
de 4 circiumarr.
Veniturile i cheltuelile dupa
ultimul budget, sunt de 2392 ler.
DUDUL
263
oseaua judeteanA Slatina-T.-
MAgurele, leagl comuna la N.

cu com. Beciul si la S. cu Plopi,
SlAvitesti, din jud. Teleorman,
prin centrul com. trece o sosea comunalA.

La E. se aflA Dealul-OltuluT,
DUHNA
1837, luna Aprilie, Cu ctitorfr Mirea SIL

yesca cu sotia sa Zamfira si filY lar Alexandru i Safta.
mele de valea Migeleti si sub

acest nume se deschide In
valea Beilicul, pe dreapta, lin-
S'a reperat in anul 1893. E

deservid. de I preot i I cinta-
gA orAselul Cuzgun, este diat

de drumurile Cara-Amat, Bazirgian i Urluia-Nastradin ; este
acoperitA cu pIduri.
ret.
acoperit cu viT, de la care se Dudul, deal, pe malul Oltulul, in

intinde un platoti pAnA in CAlmAtuiti, pe care se af1 tarinele
locuitorilor, care se invecinesc cu
raionul com. Dudul, pl. Siul-d.-j.,
Duduviceti, sat, jud. Dolj, pl.
jud. Olt, pe care se cultivl 49
Ocolul, com.
hect., 25 ariT vie.
suflete, 185 bArbatT si 149 femer. Locuesc In 75 case si 6
com. Cringeni din Teleorman.
imnicul. Are 334
Dealul are mai multe surpAturT

numite rusa', ca : Rusca-DuduluT, Rusca-lul-Plopeanu, RuscaMare, Rusca-Mostenilor, etc.
Pe teritoriul com. sunt 3 mo-
Dudul, moFle, jud. Ilfov, pl. Zna-
bordee. In sat este o scoala
gov, proprietatea statuld. Inainte de secularizare apartinea
mixta, ce functioneazA din 1892
vile, din carT una e situad la
M-reT Sdrindarul din Bucuresti.
si e intretinuta de comunl. E
condusl de un lnvAtAtor. Lo-
La 1871 a fost ipotecatA pen-
calul scoaleT este de zid. In anul
N. si &id la E., in cImpie, cam
tru asigurarea imprumutuluI domenial, cind se arenda cu 15,000
paralel cu malul O ItuluT.
leT.
scolar 1892-93, scoala a fost

frecuentad de 32 bAetT, din
48 copil in virstA de scoad.
La V., raionul com. e limitat
Dela 1876-86 arenda a
scAzut la 9780 leT.
Duful, atun, in jud. Ialomita, pl.
de Siul. Pe dreapta luT, intre Siul

si Olt, se intind zAvoaiele OltuluT.
Dudul, sat, face parte din com.

rur. Chiajna, pl. Znagov, jud.
Ilfov. Este situat la E. de Chiaj-
na, pe malul drept al riuluf
Dudul,pdelure partieulard, situat

pe mo.$ia Dudul, com. Chiajna,
pl. Znagov, jud. Ilfov, supusA
regimuluT silvic. Este situat in
linia de centud a forturilor din
eimpul BIdgan.
Dugheanul. VezT Cirsdnesti,

deal, jud. Viicea.
jurul capitaleT.
Dugheanul, tezer, jud.
Dimbovita.
Se intinde pe o suprafatA de
Duduldf (Mgura-),mdgurd,la
Are o bisericA, cu hramul Sf.
V. comuneT Belitori, pl. TirguluT, jud. Teleorman, pe dealul

din dreapta Urluiului.
Gheorghe ; r moad cu apl ;

zalhana; i masinA de treerat ;
Duduruz (Valea-lul-), vale, In
locuitorT.
BrAila,
situat la E. de japsa Bolbocul, in
care curge apa din Schioaca.
Duhamna, pddure, in jud.

hedinti, pl. Ocolul-de-Sus, pe
teritorul com. rur. Bresnita.
com. Glodeanul-SArat, pe mosia
I pod stAtAtor.
statuluT, jud. BuzAti. E acoperitA Cu semanaturT.
ciu marT.
NumArul vitelor marT e de

Dudutluc - Cucuciuc -Alceac,
Dudul, sat, face parte din com.
vale, In jud. Constanta, pl. Silistra Nou5., pe teritoriul com.
rur. Dudul, pl. Siul-d.-j., jud. Olt.
E situat la sudul comuneT, pe

coasta dealului Oltul si in stinga
SiuluT. E resedinta connneT. Are
243 familiT, sa 770 locuitorl
(415 barbatT si 355 femeT), din
carT 180 contribuabilT.
Este o bisericA cu urmAtoarea inscriptie :
Aceasal biserici
Ialomita-Balta, comuna Bora, pe
clridit la
anul
urbane Cuzgun si pe acela al

comuneT rurale Enisenlia. Se
Duhna, pria,c, provenit din izvoarele dealurilor de pe valea

DuhneT, jud. Teleorman. Se
scurge in riul CAlmAtuiul, in drep-
tul com. Lisa.
Duhna, vale, in jud. Teleorman,
desface din poalele vestice ale
pl. CAlmAtuiului ; incepe din apropiere de valea SuroaieT, mal
dealuluT Ghiol-Punar ; se indreap-
spre N.-E. de com. Traian ;
tA spre S., printre dealurile Mulver - Acceuci, Cara - Amat, pe
strAbate mosia Piatra, unde se

lArgeste din ce in ce maT mult,
dreapta si Cara-Amat pe stinga ; are o directie generala de

la S.-E. spre N.-V. ; din dreptul satuluT Cara-Amat ja nu-
formind aproape de gura eT
www.dacoromanica.ro
dealurT inalte pe care sunt plantate vil si din carT curg izvoare
abundente de apA, ce dan nas-
DULCE (IZVORUL-)
264
DUICA
tere unur pirlias Cu numeie tot
ce trece pe la poalele lur. E
de Duhna. Gradinarir cultivatorr
acoperit cu verdead.
de zarzavaturr se servesc de
aceste ape pentru irigatlunr.
Valea Duhner se pierde la in-
Dulmgi, alta numire a laculut

Tuzla, jud. Tulcea, in care se
varsa pirlul Duimgi.
trarea in com. Lisa.
Duica, vale. Vezr Fintiner (Valea), comuna Radesti, judetul

Muscel.
j ud. Tulcea,
pl. Istrulur, pe teritoriul comunelor rurale Cogelac si Cara-
luat numele de la
satul Duimgi, pe care il uda.
Nasuf.
Duimgi, sat, in jud. Tulcea, pl.
tinde in com. Chiojdeni, printre &tul Talpa si riul Rimnicul,

si se termina in Rimnic ; este
acoperit cu padurr.
Dulbanul (Satul-Noil),
ceitun
al com. Amarul, jud.
Buzad.
Are 180 locuitorT si 42 case.
Dulbanul (Semeasca),
in jud. Buzati, com. Amarul,
Dulbanul. Are o suprafata
Izvoreste sub numele de InanDere diii poalele sudice ale
de 2000 hect., din carT 1600
a
comuner, pe ambele malurr ale
dealulur Hagi-Avat-Bair ; se indreapta spre S. mar india,
hect. izlaz, restul sterp ; e
piriului Duimgi, la 4 kil. spre

S.-V. de resedinta comuner,
avind o directiune generala de

la N. - V. spre S. - E; trece
Prahova.
satul Cara-Nasuf. Are o intindere
prin satul Trua - Cesure ,
de 63 hect. si o populatie, in
unde esind ja numele de Du-
cea mal mare parte bulgareasca,
imgi ; trece prin satul Tari-Verde, linga care taie soseaua

nationall Tulcea-Babadag-Constanta ; de ad i se indreapta
spre E.; trece prin satul
Duimgi, si se varsa in partea
vestid a laculur Tuzla, care
Istrulul, catunul com. Cara-Nas uf.
E situat in partea sudica a judetuluf
si
cea de
S.-V.
de 83 familir, saa 315 suflete.

Pamintul este favorabil agriculturel. Locuitorir se ocupa cu
pescuitul i Cu extragerea sarer
din apa sarat a laculur Tuzla,
unde Statul posea. doul saline.
de deal, in jud.
Duimgi,
pl. Constanta, pe teritoriul comuner Cara-Harman si anume
pe acela al catunulur sla Peletiia.
Este situat tocmaT la hotarul

celor dota judete, la o distanta
egal intre satele Peletlia si
Duimgi (judetul Tulcea). Prin
apropiere si pe la vestul sati trece
drumul comunal Duimgi-Peletlia.
Are 83 de metri inaltime. Este

acoperit cu verdeata.
Duimgi, virf de deal, in jud.

Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul
com. rur. Cara-Nasuf, i anume
pe acela al catunulur sati Duimgi.
Este un vid' estic al dealulur
Cascalic-Bair, din partea sudica
a plaser si a comuner. Are o
inaltime de 83 m., dominind

astipra satulur Duimgi si drumuluT comunal Duimgi-Peletlia,
de
mal poarta i numele de lacul

Duimgi. Cursul sati are o lungime de 22 kil. Malurile sale
sunt, pina la Inan-Cesure, joase ;
de aci pina la varsarr, inalte

ripoase,
ba
pietroase,
mar jos de Tan-Verde pana la

Duimgi. Strbate partea sudica
a plaser, pe cea centrala a
comuner Cogelac, si pe cea
sud-vestid a comunel CaraNasuf. Pe valea luT merge drumul comunal Inan-Tari-Verde-
hect. arabile, 50 hect. fineata, ioo

ati-
pla mosier Fulga (Xanto) din

Dulbanul, movild, si tuata la N.
com. Stancuta, jud. Braila, la
3 kil. in drum, spre com. Ciaeral, unde a fost alta-data un
stisor cu numele movileT.
Dulbanul, priva', la E. moviler

Dulbanul, jud. Braila; uneste Lacul-Poper, din com. Stancuta, cu
lacul Ciorile, din com. Vizirul.
Dulbanulul (Plaiul-), plaig, la

S. de com. Tirlesti, jud. Prahoya, pl. Teleajenul, pe care
se afta padure si locurr de paune.
Dulbanului (Valea-), vale, in

com. Amarul, cat. Dulbanul,
jud. Buzaa. Se uneste cu ValeaCailor si se scurge in lacul Boldesti.
Duimgi. Basinul sati, cu o suprafata de peste 12000 hect.,

e cuprins intre dealurile Inan-
Dulce (Dealul-), deal, pe mo-
Bair si Cascalic-Bair de-oparte,
rohoiti, pl. Cosula, com. Hiliseul.
siea Hiliseul-Gafencu, jud. Do-
Haidin de alta parte. Ca afluent principal are piriul Cogelac,
pe dreapta.
Duiul, 1/mute, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Bisoca ; se
desface din culmea Ulmusorulur ; brazdeaza Estul com.; se in-
www.dacoromanica.ro
Dulce (Izvorul-), ciitun al coin.

Gura-Sdrater, jud. Buzati, cu
Aprozesti si
doua
Milita. Are o populatie de
610 locuitorT si 107 case.
Dulce (Izvorul-) (Fureti),
DULCE (IZVORUL-)
265
DULCET1
cdtun al com. Carpinistea, jud.

Buzati. Are o populatie de 710
locuitorT si 149 case.
la V., cu com. Meri-Goala. Ju-
Dulceni, mofie, in jud. Teleor-
matate com. este asezata pe
man, pl. TirguluT, situata in co-
Dulce (Izvorul- ) (Fureti),
coasta dealului si jumatate dincolo de acest deal, spre N., insa.
muna Belitori. Este proprietatea d-luT P. S. Aurelian. Are
ara niel o intrerupere.

Suprafata eT, cu a proprietatilor de pe dinsa si cu terenul
pe care sunt improprietaritl locuitorif, este ca de 1260 hect.
Proprietarul de capetenie este
o Intindere de 587 hect. pa-
mol*, in com. Crpinistea, cat.

Izvorul-Dulce, jud. Buzar!; face,
impreuna Cu Balaurul, un trup

arabile, 103 hect. fineata, 150
izlaz, 20 padurea DrIghicT
restul sterp.
jud.
Buzar'. (Vez! Pirscovelul).
Dulce (Izvorul-), piria, in jud.

R.-Sarat, pl. Rimnicul, com. Bisoca, izvoreste din muntele Bi-
soca ; uda partea de V. a com

si se varsa in piriul Recea-Mol-
dovanul, pe dreapta lul.
Dulce (Izvorul-), piria, in jud.

R.-Sarat, pl. Marginea-de-Sus,
com. Slobozia; izvoreste din
dealul paduros Gurguiatul, ucla
partea de V. a com., primeste

In sine piriul Rogoz si piriul
Coroteni, si merge de se vars
In piriul Slobozia, maT sus de
catunul de resedinta Slobozia,
al aceleiasT comune.
hect.
Se invecineste cu trupurile
de mosie Depusa si Sf.-Ion, tot
din com. Belitori.
Epitropia Asezamintelor Brinco-
venestl, care posecla 554 hect.
pamint arabil si 30 hect. pa-
Dulce (Izvorul-),
mint arabil, din carl

padure.
dure.
Improprietaxiti dupa legea rurala, pe aceasta mosie, sunt
Dulceti, com. rur., in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., spre V.

de orasul Roman si la o de-
partare de 12 kil, de el si de
19 locuitorT pe o intindere de
45 hect., restul este proprieta-
II kil, de resedinta piase. Este

situata in cea maT mare parte
pe platoul ce separa piriul Va-
tea mosnenilor.
Sunt in aceasta com. si 361
hect. de vil'.
lea-Neagra de riul Moldova. Este

formata din satele : Corhana,
Dulcesti si Rosiori Cu resedinta
Com. are o populatie de 86
in satul Dulcesti. Are o popu-
fam., san 438 sufl. ; 77 contrib.
latiune de 360 farn.,sa 1240 sufl.

Sunt 341 contribuabilf ; 335 case.

capete, din carT 209 vite marT
cornute, 6o ca!, 9 mgarT, 572
io capre i 138 rimatorT.
Budgetul comunel este de le!
1938, banT 52 la venituri si de
le! 1938, banT 34 la cheltueli.
Are o scoal, conclusa de un
invatator si frecuentata de io
elevI; o biserica, deservita de
un preot si un cintaret.
Stiti carte 76 persoane. Loc. ai1
430 vite marT cornute. Sant 2

bisericT : una de zid si alta de
lemn ; o scoala mixta, care in
anul 1886-87, a fost frecuentata de 15 elevT, din 63 inscrisT.
Formeaza cu com. Bogzesti,
Branisteni si Cirligul o circumscriptie. fiscala. Budgetul com.
este de 4641 leT la veniturT si
Dulce (Lacul-), lac, situat la
Pe apa Zbirglezei este o moa-
V. si la 500 m. de com. Izlazul.
ra de macinat.
Drumurile vecinale ale acesteI com. sunt : la Meri-Goala,
peste valea Zbirglezei si de aci
la Rosiorii; la Albesti, spre S.-
Dulceti, sat, jud. Roman, pl. Si-
E. si la com. Licuriciul, spre V.
Neagra, spre V. de orasul Roman
Dulce (Pirlul-), pirtiaf, in jud.

Bacati, pl. Trotusul, com. Grozesti, care se scurge in PiriulSarat.
Dulceanca, com rur., in jud.

Teleorman, pl. TirguluT, la ex-
tremitatea vaei Burdea, unde

porneste spre valea Vede!. Este
asezata pe coasta acestei vr,

invecinindu-se la N. cu com.
Radoesti si parte din Draganesti ;
la S., cu riul Vedea
com. Peretul, dincolo de acest

ris; la E., cu com, Albesti si
Mnin. A'orole /Ealanar Grograilo. Vol.
de le! 3740 la cheltuell. Este legata cu orasul Roman prin osea.
retul-d.-j., com. Dulcesti, pe am-
bele maluri ale pirialuT Valea-
In partea despre S. a cora.,

pe dealul numit al luT-Panait,
si la o departare de 12 kil. de
el si de I I kil. de resedinta
se vad urmele intaritureT de pa:

mint, despre care se mentioneaza la com. Albesti.
plaseT, pe soseaua Roman-Pia-
in jud. Te-
buabill. Stiti carte 6o persoane.
leorman, pl. TirguluT, proprietatea Asezamintelor Brincove-
Are o fabrica, de spirt si 3 la-
Dulceanca,
nestI. Are o intindere de 584

hect. din carl 30 hect. paclure.
ni.
tra. Este resedinta com. Dulcesti.Are o populatie de 240 fam.,

sati 835 sufl., din cari 216 contri-
zurT cu mor!. Se lucreaza rogocarute ordinare.

jinT, oale
Sunt 284 vite mar! cornute.
84
www.dacoromanica.ro
DULGEA
Are o bisericd de zid ; o scoala mixta, care in anul 1886-87

a fost frecuentata de 15 elevI,
din 63 inscrisT. Ala' se gasesc
case marT si o livada fruwoasa
a d neT Sturdza, proprietara sa-
tulla. Este legat cu orasul Roman prin osea.

Acest sat este infiintat inainte
san in timpul domnieT luT Ieremia-Movila, cacT biserica este
vaz si mein. Drumul comunal Ca-
Dulgherul si dominata de mo-
rapelit-Cartal-Teleus, trece prin
vila Dulgherul-Iuc.
partea N.-E. a satuluT. Din aceste

drumurT se mal ramifica al-
lur si se duce la satul Muslu-
tuteo directie de la N.-E. spre

S.-V., brazdind partea apusana
a comuner si a plasli; primeste
Bei.
Dulgherul, deal, In jud. Constan-
mia-Movild banT in Polonia, pen-
siincea. E o prelungire S. a dealuluT Curu-Bair. Se intinde spre

S., avind o directiune generala de
in jud.
Tulcea,
pl. Istrului, com. rur. Beidant ;

se desface din poalele E. ale
dealuluT Caragea-Punar ; se indreapta spre E., avind o directic de la S.-V. spre N.-E., brazdind partea V. a pl. si a com.,
merge numaT prin paduff, printre dealurile Ghiur-Geamric si
Gogea-Bair ; dupa 3 kil, se deschide in valea plriuluT Beidant,
pe dreapta.
Tul-
cea, pl. Babadag,
la, pl. Hirsova, com. Calfa si jud.
tru care faptA VodA l'a rasplatit cind a venit la domnia Moldover cu bara si mosie.
Dulgherul, vale, in jud.
tele carT duc la Haidar, la Mahometcea si la Curudjea; altul

pleac prin partea S.-E. a satu-
facuta de un boier Caraiman,

care a reusit a duce lul Iere-
Dulgea, vale,
DI:MASCA
266
Tulcea, pl. Istrulul, com. Ca-
la N.-E. catre S.-V. Pe muchia
lul merge hotarul celor dou

judete. Virful cel mar inalt,
Turbencea, are 252 in., dominind asupra satulur si vAer
com. Ciu-
curova ; se desface din dealul

Ciucurova ; se Indreapt spre E.,
pe dreapta valea Atmagea, si

dupa un drum de 4 kil, se deschide in valea Arman-Cesure
(valea Ciucurova san Slava-Cercheza), pe stinga el ; pe valea-I
merge drumul comunal Ciucurova-Topolog (Constanta).
Duliga, vakea, coin. Pacureti, pl.

Casimcea si asupra satului Curudjea. Este acoperit cu finete si pe

la poale cu samanaturT.
Du/man, muche de deal, care
Dulgherul, movild, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Sarai,
formind hotarul N.-E. al com.
la 1 kil. spreN.-E. desatul Dulgherul. Are I 30 m. in Altime si domina

satul, valea si plriul cu acelasi
nume. Este acoperit cu verdeata.
zaulul, ca la 8 kil. spre N. de
trece pe Ruga. movila SuliganuluT, jud. Braila si continua spre

S. pana la Muchea - CatiruluT,
Sutesti de pe tarmul sting al Bu-
satul Sutesti.
Dulul -BrIncoveanului.
VezT
Dulgherul, sat, in jud. Constanta,

pl. Hirsova, com. Eni-Sarai.
Dulgherul, piria, in jud. Con-
E situat mal muit in partea
stanta, pl. Hirsova, com. Sarai,
Dumasca, sat, in partea de E.
centrala a pl., si cea E. a com.,
la 412 kil. spre E. de ct. de
cat. Dulgherul. Izvoraste din par.

tea S. a satuluT DuIgherul, liuda
a com. Dobrovatul, pl. Crasna,

jud. Vasluin, situat pe doud coa-
resedint5., Eni-Sarai. Este ase-
si
?I ocoleste pe la S., apoT pe
ste de deal, prin mijlocul ca-
zat pe valea Dulgherul $i anu-
la V., indreptindu-se spre N.,

unde se varsa In piriul Haidar,
rora curge pirlul Dumasca ; are
dupd. un curs neregulat de 3 kil.

Malurile sale sunt in general
prietatea locuitorilor, cu II hect.
cam ripoase, maI ales spre N.
milil san 518 suflete, din carT
me pe malul drept al
piriuluT
Dulgherul, fiind dominat de vir-
ful Dulgherul-Iuc, care este la

z kil. spre N.-E. de sat, si care
are o inaltime de 130 metri.
Slobozia.
Suprafata sa este de 3915 Dulgherul, vale, in jud. Conhect., din care 75 hect. sunt
stanta, pl. Hirsova, com. Eni-Saocupate numal de vatra satuluf
si de grdinT.
Populatiunea, a case! maioritate o formeaza TurciI, este de
140 familiT san 737 suflete, ocupindu-se mal ales cu agricultura. Pamintul pi oduce griii, o-
rai, cAr. Dulgherul. Trece prin

satul Dulgherul si se deschide
in valea piriulur Haidar, in
dreptul satuluT Carapelit. Are o
directiune maT intiiii de la N.-E.
catre S.-V., apoT catre V. si in

fine catre N.-V. E udat de piriul
www.dacoromanica.ro
o suprafata de 534 hect., pro-
vil, si o populatie de 100 fa36 familiT, san 130 suflete lipovenr si 3 familii evreestI.

312 vite lima' cornute, 553 oT,
104 cal i 262 rimAtorl.
Dumasca, podif, in com. Dobrovatul, pl. Crasna, jud. Vasluiu ; are loc de ima.s si ardtura.
DUMASCA
DUMBRAVA
267
DuMasca, piria. VezT Dobrovdtul, pri, jud. Vaslui.
Dumastei (Dealul-), deal, care

se intinde la E. com. Tdcuta, pl.
Mijlocul, jud.
Dumastef (Valea-.), vale, se

intinde spre E. com. Tdcuta,
pl. Mijlocul, jud.
Dumnoaia, vale, in jud. Buzdti,

com. Baba-Ana, 01. Baba-Ana-
d.-s.; e mg mult mire
i pd-
puris.
tosesti, Paia-din-Dos i Paia dinFatd.

Busul, cu ctunele: Busul,
Gropanele, GrAdistea, Busuletul,
Milcioaia i Drdganul.
IO. Corzul, Cu cdtunele Corzul si PArpdlesti.
numele localitdtilor pe unde

trece. Aceastd pl. este brAzdatd
Cosovdtul, cu cdtunele:
Cosovdtul si Piaiul.
Cleanovul, Cu cdtunele :
Cleanovul si Preajba.
37.051 leT.
Greceftz; cu cdtunul : Grecesti.
Guardenita, Cu cdtunul :
Guardenita.
lablanita, Cu cdtunul :
Dumbosul, ieser, intre canalul

Cremenea si Vdlciul, din com.
StAncuta, jud. BrAila, *filtre lacul Chichinetul i privalul Coi-
aneasa, cu care se uneste printeun prival.
Iablanita.
Pddina-Mare, cu cdtunul : Pddina-Mare.
cu cdtunul : Pdclina-Micd.
Piria, cu cdtunele :
Malul-Mic.
Dumbrava, p/asd, in jud. Mehedinti.

dumbrdvile
luat numele de la
i intinsele pdduri
seculare ce posedd.
Se mdrgineste la N. cu pl.
Motrul-d.-j., la E. cu jud. Dolj,
la S. cu pl. ampul, iar la V.
Pedid- Grosidul, cu cdtunele : Podul-Grosulu, Petra si

Podeni.
Secul, cu cdtunele: Secul,
urnandra, Zmadovicioara si
Tiuleni.
Slafoma, Cu catunul : Sla-
cu plasa Blahnita i plasa Oco-
soma.
lul-d.-j.
Smadovila, cu cdtunele:
Smadovita, Boceni, Popesti
Este formatd din 25 co mune

si anume:
i. Adunap-Teiului, Cu cdt.:
Adunati-TeiuluT i Brigleasa.
Albulefti, cu cdtunele :
Albulesti, Pddina, Dealul-Mare
de culmea DumbrdviT din care

se ramificd diferite dealuri, si
care se termina in jud. Dolj.

Statul posea. In aceastd pl.
4 mosiT cu un venit anual de
In aceast pl. sunt 18 scoale
si 38 bisericT.
Are o osea judeteand, care

o strdbate, incepind din soseaua
national., din dealul BaloteT de
la cele treT circiumI si duce pe
culmea Dumbrdvii la IzvorulBiclesuluT, trecind in jud. Dolj,
la com. rur. Cerndtesti.
Prin com. Corzul, Guardenita,
Bldcita, P1:fina-Miel i altele
trece valul lur Traian.
Terenul plset Dumbrava este
priincios agricultureT. Griul, nu-
mit griul de Dumbrava, este

de o calitate superioard.
Dumbrava, sat, in jud. Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, cdt.
com. Colanul. E situat pe soseaua judeteand Tirgoviste-G5.-
esti, la 3 kil. spre S. de
ba-
gara dru-
riera Ciocirlanul
muluT de fer, pe malul.drept al
riuletulur Ilfovul.
i
Bicleful, cu atunele: Bi-
Gulani.
Shincefti, cu cdt.: Stdnesti.
Stignija, Cu cdtunul: Stignita.
cu cd.25.
tunul : Valea-MarculuT.
In privinta administrativ, tsT
clesul, Zmadovicioara, Branistea

Selistiuta.
are resedint in com. rur. Biclesul; iar in privinta judiciar
cu cdtunul: Bd-
apartine judecdtorieT Ocolului

Strehaia i Recea din pl. Cimpul.
se numea in vechime Butuceni.
Cu cdtunele :
Higrul, Ursoaia,
Dealul-Mare, Fata i Golineasa.
cu cdtunele :
Suprafata totald a pldsei Dumbrava este de : 70169 hect.,
Dumbrava, sat, face parte din
Mdrceni.
ldcita.
Baltati-d.-j. ,
13E04i-d.-s. si Giura.
Bdrboiul, Cu cdtuaul : Bdrboiul.
Botofefti, cu cdtunele : Bo-
din carT 14236 hect. sunt cultivabile, 14076 acoperite cu pddure, 1020 cu vil, iar restul
sunt necultivabile.
Este udatd de piriul Drincea
care poart diferite numirT dupd
www.dacoromanica.ro
Dumbrava, atun, in jud. Putna,

com. Crucea-d.-j., pl. Zabrautul,
numit ast-fel de la dumbrava de pe teritoriul luT. Este
situat pe podisul format de

malul $usiteT, care e acoperit
Cu vil.
Are o bisericd fihial, cu hramul Sf. Nicolae. Acest cdtun
com. Huruesti, jud. Tecuciti. E

situat la E. comuneT, pe valea
Cdpotesti, departe de resedinta
comuneT de 3 kil. i 700 m.
Are o populatie de 15 fam.,sati
75 sufl., carT locuesc in to case.
DUMBRAVA
Teritoriul satului este de 78

hect.
luat numele de la
vorbeste ca, tefan-Cel-Mare, a

facut maT multe dumbravI afard
lo-
de cele artate de Logoatul
cul ses ce il capa ; mal' inainte
Costin, precum : la Botosani,

Cotnari si Roman, pe care nicI
i'-a
DUMBRAVA
268
aicI a fost padure.
pl. Bistrita-de-Sus, com. Margineni-Munteni.
Dumbrava, padure, de 21 hect.,

in com. Fintinele, pl. Siretul,
jud. Botosani.
Dumbrava, deal, in jud Buzau,
LesiI nu le tagaduesc in cronica lor. Chiar In Scrisoarea
com. si cal. Tohani. Are 300 hect.
Holdover de Dimitrie Cantemir,
Dumbrava, pdclure, de 45 hect.,
si produce vinurr renumite. Aci

se gil si viea Corbeanca, foasta
a /uf Brincoveanu.
iardsI se pomeneste de Dum-
In com. Costesti, pl. Tirgul, jud.

Botosani.
brava-Rosie de la Cotnari, si in
care se zice ca Lesir o numesc
Dumbrava, plidure, in jud. B.1-
Bucov.
Dumbrava, movild, in judetul

Bacau, plasa Bistrita-d.-j., la
V. de orasul Bacal.
Dumbrava, a'eal, jud. Bacati, pl.
Taz/Id-dejos, de pe teritoriul
Dumbrava, deal, in partea de

V. a com. Cristes ti, pl. Cosilla,
jud. Botosani. Se zice ca a fost
acoperit cu padurl sati dumbravI ; ast5.-zi e loe arabil.
coin. Ripile.
zAti, com. Vadul-Sorestilor, cat.

Clociti, pe mosia Clociti ; are
140 hect.
Dumbrava, pddure, pe mosia

Godinesti, com. Hreatca, pl.
Herta, jud. Dorohoiii.
Dumbrava, deal cultivabil, in

Dumbrava, colina', in jud. Buzari,
com. Vadul-Sorestilor, cat. Clociti. Culmineaza in ,vf. DumbrA-
avind o indltime de 348

metri. E acoperita de pd. si
ve!,
com. Udesti, jud. Suceava.
Dumbrava, deal. V. Ivanestilor
Dumbrava, pddure. Vez! Codrul,

padure, com. Gremesti, pl. Berhometele, jud. Dorohoit.
(Dealul-), jud. Vasluiti.
Dumbrava, peidure de gorun, in
putina vie. Partea sa de N.

formeaza Muchea - D u mbravei,
care serva de hotar despre com.
Carpinistea.
Dumbrava, deal, numit asa de
Dumbrava, deal, in partea, de
Dumbrava, deal, in partea de
V. a com. Hurdugi, plasa Mij-
N. a com. Miclesti, pl. Crasna
loc, jud. Flcia, pe.capatul caruia
jud. Vasluiii, pe care se afla ste-
este asezat o parte a satuluI
jarI barinI.
la o padure ce a fost pe el ; se
partea de S.-V. a com. Pestisani,

plaiul Vulcan, jud. Gorj. Situar
intinde in partea de E. a com. Cozmesti, pl. Stemnicul, j ud. Vasluiu.
pe ves, pe soseaua T.-Jiul-Tismana. Este proprietatea statuld,

are o intindere cam de 750 hect.
Dumbrava, M'Are, jud. Ilfov,

pl. Znagov, la S. de padurea
Radu-Voda.
Hurdugi.
Dumbrava, deal, j ud. Iasi. Se intinde dela N., din com. Ceplenita, .trece in com. Cotnari, ambele din pl. Bahluiul si se M'irseste la S. in satul Hodora. Pe
podisul acestuI deal, in partea
despre N., se afla o dumbrava
numaI de stejarI, pe o intindere
ca de 50 hect., numita Dumbrava-Rosie. Se zice ca aceasta dumbrava, dateaza din timpul luI Stefan-Vodl-Cel-Mare.
Aceasta legenda se afirma si de
catre loan Niculcea, in Letopi-
Dumbrava, izvor, jud. Botosani

pe mosia Deleni, din care ese
Dumbrava, perdure, in comuna
piriul Recea, un afluent al Bah-
tele, jud. Neamtu, situata in spre
luiuluI.
partea satuluI Corni.
Dumbrava, loe arabil fes, jud.

Tecuciti ; mal' inainte a fost o pa-
dure de stejar ; acum 6o de anI
Dumbrava, pddure, linga. satul

Ghindloani, pe teritoriul com.
a ramas un loe
Cracloani, pl. Piatra-Muntele,

jud. Neamtu%
foarte ,"productiv. Este proprietatea razesilor din satul Liesti,

pl. Birlad. Se afla in partea de
Dumbrava, plidure, a statuluI,
s'a tdiat
si
E. a satultif si in legaturl cu
satul printr'un drum ce pleaca
din Hata.s
sele, tom. II, unde zice : Din cu-
vintele culese din om in om, se
Bodesti-PrecisteT, pl. Piatra-Mu n-
in intindere de 575 hect., pendinte de com. Cocorasti-MisleI,

pl. Varbildul, jud. Prahova, care,
impreuna co trupul Cocorasti

(1883 hect.), formeaza padurea
Dumbrava, pddure, jud. Bacati,
www.dacoromanica.ro
Cocordsti.
DUMBRAVA
Ambele trupurl se despart

prin apa MisleI.
Dumbrava, deal, in com. Preutesti, acoperit de padure de fag,

jud. Suceava.
Dumbrava, pildure de stejal , pe

mosia Harmanesti, jud. S uceava.
269
la com. Carpenul pana' la com.

Ciutura, plasa Jiul-de-Mijloc. La
S., cu plasa Cimpul, de la limita
catre judetul Mehedinti, pana

la comuna Motatei, lar de la
aceasta comuna se margineste
cu plasa Bileti, pana in dreptul comuna' Intorsura.
La V. se margineste cu judetul Mehedinti si la E. Cu plasa
Dumbrava, deal cultivabil, intre

Cristesti si Mosca, jud. Suceava
Jiul-de-Mijloc.
Se poate imparti in privinta

reliefuluT in doua regiunI : re-
Dumbrava,pddure, situad. la S.-
giunea de V., care este delu-
V. de satul Lehacea, com. Giurgioana, pl. Zeletinul, jud. Te-
roas fiind accidentar de dealurile Guardinita-Radovan la N.

si de dealurile Cerbului si Do-
cuela.
satul Tataresti, com. Corni, pl.

BerheciuluI, jud. Tecucia.
18 preotI ; 21 scoale, din carT

19 mixte, i de 1310 si I de
fete, conduse de 17 invatatorI

si 4 invatatoare. Aceste scoale
sunt frecuentate de 432 copa,
356 135.0 si 76 fete, din 2892,
(1472 baeti i 1420 fete) in vlrsta de scoald.
Comerciul se face cu schela
Calafat si cu Cetatea, unde loc.
se duc cu cereale, lemne si vite
si de unde importa bacaniT, bauturl spirtoase, manufacturT, etc.
In comuna Virtopul, care este
resedinta sub-prefectureT Dum-
brava-de-Jos, se tin dota bil-
Dealul-Negru, din jud. Mehedinti ; cea-l'alta regiune de S.

si E. este situata pe sesul Das-
ciurI anuale, unul la 25 Mala si

unul la 15 August.
Calle de comunicatie ce strabat plasa sunt :
Catea judeteand Craiova-Ce-
natuiul.
tatea, ce trece prin comunele
bridor, la V., continuat din
Dumbrava, padure, la N. de
DUMI3RAVA-DE-SUS
Dum brava, pede de pddure de
Plasa Dumbrava-de-Jos, este
Salcuta, Virtopul, Caraula si
stejar, pe proprietatea Vatra-ManastireI-Glava ciocul, pendinte de

com. Fferbinti, pl. Glavaciocul,
udata de riul Dasnltuiuld, ce

vine din judetul Mehedinti
strabate aceastd plasa cu directiunea de la V.-E.; trece in
plasa Jiul-de-Mijloc, in dreptul
Risipiti. Calea judeteana Virtopul, Terpezita. Calea judeti-
jud. Vlasca; tine de ocolul silvic Cirtojani.
com. Ciutura. (Vezr Dasnatuiul,
Dumbrava, res, se intinde la S.

satuluI Toporesti, jud. Vasluia,
pl. Racova, com. Cursesti.
Plasa Dumbrava-de- Jos coprinde 16 comune i anume :
anA Craiova-Calafat, care trece

prin com. Perisorul. Calea comunala Virtopul- Carpenul, ce
trece prin com. Gubancea. Catea comunala Virtopul-Verbita,
prin comuna Cornul
Calu-
greI.
Calugarei, Caraula, Cornul, Cor-
Dumbrava, vie, in jud. Buzaa,

com. Tohani, proprietatea statuluI, pendinte de schitul Apostolache ;
are 6 hect. Produce
vin renumit.
latele, Gubancea, Orodelul, Perisorul, Plenita, Poiana-Plenita,

Risipiti, Rudari, Salcuta,
candul, Virtopul, Vela si Verbita.
a se deosebi de vecina sa Dum-
Inainte de 1892, aceasta pl.

era unita cu plasile Jiul-de-Sus
Dumbrava-de-Sus si purta
numele de plasa de Jiul-de-SusDumbrava. Coprindea in totul
43 comune. VezI Dumbrava-
brava-de-Sus.
de-Sus.
Forma sa se poate asemana,

daca nu tinem seama de citeva cotiturI ale limitelor de S.
si de V., cu un drept-unghia,
lungit de la V. spre E.
Se invecineste la N. cu plasa
Dumbrava-de-Sus, inceptnd de
Populatia e de 6497 fam., saa

27445 sufl.
Numarul caselor si al borde.
Dumbrava-de-Jos, p/as Y, din

jud. Dolj, numita. Dumbrava de
la multele dumbravI ce se gasesc inteinsa, lar dejos pentru
elor este de 6583.

Resedinta plaseI este in com.
rur. .5 opotul.
www.dacoromanica.ro
Dumbrava-de-Sus,p/asti,in jud.
Dolj, numita ast-fel de la intin-
sele paduri ce posea..

Forma acesteT plasT se poate
compara cu un romb, ale caruT unghiuri ascutite sunt indreptate in partea de N.-E. si
S.-V, iar unghiurile optuze in
partea de N.-V. si S.-E.
Limitele pl. sunt : la N., pl.
Jiul-d.-s., de care se desparte
printr'o linie conventionall, care,
incepind din dreptul com. Tiul,
merge in directia de V.-E., pana
in dreptul com. Raznicul ; de
aci se lasa spre S.-E., pana in

apropierea com. Predesti si apoi o la spre N.-E. pana da in
apa JiuluI.
DUMBRAVA-MARE
270
DUMBRAVA-R(nIE
Dumbrava-Marcu, pIldurice, pe
Limita de S. este formata de

o linie conventionala ce merge
Argetoaia, Salcia, Tiul, Cernate5ti, Raznicul, Bralostita, Sca-
cu directia N.-V.S.-E., des-
ie5ti, Cotofeni-din-Dos i Mihaita,
teritoriul satuluT Uricani, com.

Miroslava, pl. Stavnicul, jud.
partind aceasta pl., de pl. Dum-
iar pe culmea mal multor dea-
Ia5i.
brava-d.-j.
lurl : Prede5ti, Ple5oiul, Belotul,
Limita de V., catre jud. Mehedinti, este formata de o linie
Pietroaia, Sopotul, Brabova, Go-
Dumbrava-Mare, deal, pe te-
go5iul, Seaca, Mona, Rachita,

Caciulata, Terpezita, Vela, Car-
ritoriul satuluT Vdleni, com. Viltotesti, pl. Mijlocul, jud. Fdlcia.
penul, Calugaref, Gubancea, Salcuta, Tincanaul, Ciutura, Varvo-
Dumbrava-Mic, trup de pd-
conventionala, incepind din com
Tiul pana in com. Carpeni.

Limita de E. este formata, in
dreptul pl. Ocolul, de riul Jiul,
din dreptul com. Mihdita, pl.
Jiul-d.-s., pan in dreptul com.
sta 5i mergind cu directiunea
rul, Peri5orul, Virtopul 5i Cornul, fiind pe atund re5edinta de

plasa com.
Asta-zT este desprtita de pl.
Jiul-d.-s., formind o singura pl.
cu numele de Dumbrava-d.-s.,
coprinzind 17 com. 5i anume :
Belotul, Brabova, Breasta, Car-
N.-E.S.-V. pan in dreptul
penul, Cdciulatul, Cernate5ti,Go-
com. Ciutura, din pl. Jiul-d.-m.

Terenul acester plasi se poate compara cu un amfiteatru a
carul parte culminanta este formata de dealud, prelungiri din
pl. Jiul-d.-s., iar treptele ar fi
formate de 5esul pe care curge
riul Obedeanca i cu afluen-
go5iul,
Breasta. Tot in partea de E.

insa catre pl. Jiul-d.-m., limita
este formata de o linie conventional, incepind din com. Brea-
tri
Mona, Ple5oiul, Pietroaia, Prede5ti, Rachita, Raznicul, Seaca, opotul, Terpezita

5i Tiul. Re5edinta pl. este in
Dealul-SdIciilor, al Cernate5tilor, al MazatuluT, al Triesteniculu,continuat prin Dealul-Bucuru-
5i
Raznicul ;
Raznicul-
Cernate5ti 5i in fine, calea judeteana Cernate5ti-Tiul.

Catea comunald Prede5ti-Carpenul, trece prin com. Pietroaia
5iul 5i Seaca. De la com. Gogo5iul
la S opot se las. spre S. calea
in intindere de 35 hect., jud.

Boto5ani, pl. Stefane5ti, com.
Bobule5ti.
vita.
Dumbrava-Roie, sat, judetul

Neamtu, plasa Piatra-Muntele,
comuna Vin Atori-D u mbrava-Ro-
5ie. E a5ezat pe podi5ele 5i va-
lea riulur Bistrita, la 5 kil. departe de Piatra.
In virtutea leger din
1864,
acest sat a fost proectat s'O formeze comuna impreun Cu satele : Vadurile, Oantul, Agfrcia,
comunall spre com. Bel otul, spre

com. Brabova i spre Pietroaia.
In fine prin S. pl. trece
cal ea judeean Craiova-Cetatea,
Mea, Cazaci, GIbure5ti, Ma-
treciad prin corn. Terpezita.
cuitorI improprietaritT, nu s'ail
cursul superior al JiuluI se gdseati comu" nele : Almajul, Cotofeni-din-Fatd, Brade5ti, Tatomire5ti, Racari, Filia5i, Frato5tita,
Tintreni, F1ore5ti, Poiana-d.-s.,
Dumbrava-Neagr, pidurice,
pddure a statuluT, in intindere

de 80 hect., jud. Vilcea, plaiul
Horezul, com. Racovita, care,
impreund cu trupul Gruiul (5
hect.), formeaza padurea Raco-
trece prin com.: Breasta, Pre-
se desparte o cale comunall spre

Sopotul ; de aci una spre N. catre
com. Raznicul 5i Cernate5ti. De
5i se numea pl. Jiul-d.-s. Dum*brava. Acele com. eran dupa pozitiunea lor ast-fel a5ezate : Pe
tireT-Mislea.
Dumbrava-Racovitei, trup de
aceasta pl. pe malul drept
aceasta pl. era unita cu pl. Jiuld.-s., cind coprindea 43 com.
brava-Mare (35 hect.), Runcul

(6o hect.) 5i Plaiul (55 hect.),
formeaza. padurea Vatra-Manas-
Prin aceast pl. trece : calea
5i Brabovatul. Mar sunt calle comunale : Mona-Rachita, Rachita - Caciulatul, Caciulatul - Vela.
Catea comunala Argetoaia-Carpenul trece prin com. Tiul, Gogo-
Cu
teni, pl. 5i jud. Prahova, care,

impreuna cu trupurile : Dum-
judeteana Craiova-1 .-S everin, ce
lur, Gogo5iul 5i alte multe dealurl mal miel.

Riul principal al acesteT pl.
e Axil Jiul ce curge pe limita
desprtitoare intre pl. Dumbrava-d.-s. i Ocolul. Se incarca din
riurile O b ed ean ca i Breasta.Vezf
aceste riurT.
Inainte de toamna anuluT 1892,
40 hect., pendinte de com. Scor-
com. S opotul.
de5ti
Printre dealurT putem cita
dure, a statuluI, in intindere de
licia, Niteni, Podoreni, Preluca
Secul ; dar fiind ca pana la

1882, din numarul de 465 lo-
stramutat aci de cit 51, facin-
Dumbrava-Mare, trup de p -
duil case de locuintd, a ra-
dure, a statului, in intindere de

35 hect., pendinte de com. Scor-
mas ca neconstituita acea comuna, iar satul s'a alipit la co-
teni, pl. i jud. Prahova.
muna Vinatori-Petril, cu care a-
www.dacoromanica.ro
DUMBRAVA-RWE
1)UMBRAVEN1
271
poi s'a unit formind o singurA

comun sub numirea de VinA-
DumbraveI (Dealul-), deal, d'asupra satuluT Valea-SeacA, din
Botosani. Se intinde pe valea

SiretuluT, la E.; pe valea Su-
tori-Dumbrava-Ro$ie.
com. Pa$cani, jud. Suceava. Cu
cever,
Are o populatie de 91 famiIII, san 362 suflete : 181 bArbatI $i 181 femeI; 185 necAsd-
vre-o 40 anI in urmA era acoperit de o frurnoas dumbravA

de stejar.
dintre Siret
toritI, 152 cAsAtoritI, 24 vaduvI,

tir' carte 40 per1 divortat.
soane, nu still 322.

Vite sunt 370.
DumbraveI (PIrlul-), pirig, jud.

de lingA
schitul Or5seni, com. Cristesti,
$i se varsd in piriul Alghia,
formind iazul Dumbrava.
Dumbrava-Rosie, trup de sat,
n ume$te
Dumbravei (Valea-), vale, com.

Brelme$ti, pl. Siretul, jud. BototorAni.
Dumbrava - Ro$ie-d.-j.
tori-Dumbrava-Ro$ie,
comund,
jud. Neamtu.
tre Dealul-DumbraveI $i ValeaHri$canilor, pe mosia Vildeni,

com. Fintinelele, pl. Siretul,
jud. Boto$ani.
Dumbrava-Rosie. Veil Dum Dumbrava-Rosie, pliclure. Veil

Dumbrava-Ro$1e,s.,jud.Neamtu.
o singur5. mo$ie, DumbrAveni,

brAveni, Saldgeri, VAratecul $i
Vere$ti.
Suprafata comunef e de 15758
hect., din cad 12758 hect. ale

proprietarultif $i 3000 hect. ale
locuitorilor.
Are o populatie de 971 familiI,
4087 suflete carI locuesc

in 822 case.
sari
Vite sunt: 1799 boI si vacI,

276 cal', 2647 of, 6 capre $i
262 pord.
Are i velnitA care produce
2920 hectol. spirt pe an. Sunt
33 comerciantl; 30 meseria$I.
Dumbravel (Valea-), izvor, in
brava, deal, jud. Iasi.
pe dealurile
Suceava. Tot
teritoriul comund e format din
Sunt 842 con tribuabilr.
Dumbravel (Valea-), vale, inDumbrava-Rosie. Veil VinA-
$i
$i
avind urmatoarele sate: DumBoto$ani, izvore$te
in jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, com. Calul-lapa. Are o populatiune de 149 suflete. Se maI
la V.
jud. Buz'ri, com. Vadul-Sore$ti;

incepe din Dealul-Dumbraver
$i se scurge in valea Clociti.
Comuna e strAbdtutA de calea

ferat5. Pa$cani-Itcani, unja prin-
cipalA, avind gara Vere$ti, de

unde pleacA spre N. unja Veresti-Botwani, linie secundar ;
Dumbrava - Rosie-de -J os, sat,
Dumbrvanca, pltdure, pe mo-
apoI e strAbAtutl de $oseaua
jud. Neamtu. Veil Dumbrava-Ro$ie, din com. Calul-lapa.
$ia Mitocul-Dragomire$ti, com.

Adincata, pl. Berhometele, jud.
Dorohoiti.
judeteanA Botosani - Burdujeni

pIetruit. $1 de $oseaua vecinald
DumbrAveni-Fintinelele.
Budgetul comund are la veniturf 12410 le, 6o ban! $1 la
cheltuelI 12397 lei', 55 banT.
Dumbrava-Rosie-de-Sus, sat,
jud. Neamtu. Vezi DumbravaRo$ie, sat, in com. VinAtori.
Dumbrvtul, deal, jud. BacAti,

pl. Siretul-de-Sus, com. Berbenceni,
Dumbrava-Svinesti, pddure,
in com. Calul-lapa, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu, proprietatea Statului.
situat pe hotarul N. al
judetuluI, spre jud. Roman.

Dumbrvtul, pirig, jud. BacAti,
Sunt 4 biserief, deservite de

4 preoff $i 5 cintAretr; 2 coli
de bAetI, conduse de 2 invltAtorI $i
frecuentate de
158
bAetI; 2 colT de fete, conduse

de 2 invAtAtoare $i frecuentatt
a'eal,
pl. Siretul-de-Sus, coin. Berbenceni, care se scurge in piriul

Odobul.
com. Brehue$ti, pl. Siretul, jud.

Botopni.
Dumbrveaua, deal, com. Strim-
cerut de lege pentru a urma
ben i, pl. Varbillul, jud. Prahova.
$coala e de i 8o MO' $i 120 fete.
Dumbriveaua, vale, com. Coz-
Dumbrveni, cdtun, in jud. Ar

ge$, pl. GAIdse$ti; face parte
Dumbravei (Dealul-),
Numdrul copiilor ce ati etatea
Dumbravel (Dealul-), deal, pe

teritoriul mo$ieT Vladeni, com.
Fintinelele, jud. Boto$ani.
minele, plaiul
VArbildul, jud.
Prahova.
Dumbravei (Dealul-), deal, tn

comuna SoldAnesti, judetul Suceava.
de 70 fete.
Dumbriveni, com. rur., in partea de S. a plAsei Siretul, jud.
www.dacoromanica.ro
din com. rur. MozAceni.
Dumbriveni, sat, in centrul comane! DumbrAveni, pl. Siretul,
DUMBRAVENI
DUMBRAVITA
272
jud. Boto$ani, pe mo$ia DumbrAveni. Are 15758 hect. $i o

populatie de 737 familiT, sati
2862 suflete.
Are 2 bisericT $i o capell la
cimitir, deservite de 2 preotT O
2 cintdretI ; o coall de bletT,
condusd de 1 invAtAtor patit
de stat $i frecuentatA de 104

sail 530 suflete. LocuitoriT sunt
Neatntu, pl. Piatra-Muntele, com.
rAze$1.
Are o bisericd, deservit de
cutA micA, cAruia i se zice schit,

$1 care fAcea parte dintre schitu-
1 preot $i 1 eclesiarh; o scoald,

intretinut de comunA, infiintat
rile nesubventionate, intretinute

de particularT.
o $coall de fete, condusl de o invAtAtoare si frecuentat5. de 54 fete.
nute, 128 oi, 13 capre, 22
135.et1 ;
Sunt 13 circiumI ; 29 comerciantI $i 23 meseria$T.
in anul 1887 $i frecuentat. de

20 elevI.
Vite sunt : 267 vite marI corcal*
Dumbfavile, deal, linga schitul

cu acela$T nume, in com. Bo-
cal ; 200 stupT.
de$ti-PrecisteT, jud. Neamt. Este
acoperit cu o mica pAdurice.
Dumbrfiveni, piiiii, ce curge
capre.
Dumbrveni, vale, In jud. Vas-
prin comuna DumbrAveni $i se
varsA In gira izvoarelor Ro-
Dumbrvita, sat, in jud. Meheluiti, pl. Racova, com. Punge$ti;
Legenda spune cl in
locul
se intinde intre cloud dealurT
comuneT Dumbrdveni era o p5.dure numit Dumbrava, in mijlo-
de la N., fcind o curb5. spre E.
cul cAreia era un schit de el-
DumbrAveti, sat, cu 34 familiT,

jud. Arge$, pl. Pitesti ; face
intre jumdtate distantA de la

Dumbrdveni la Siret cit $i din satul ce se zice cA era in stinga SiretuluT, In fata poduluT de peste
Siret de astA-zT, despre a cdreia
existentI dovedesc urmele unuT
cimitir $i uneT bisericT, carT se
vdd spre S. de pod.
Dumbraveni, sat, in jud. Vasluin, pl. Racova, com. Punge$ti,
Dumbravioara. VezT DumbrAveni, sat, in jud. Boto$ani.
. mine$ti, jud. Boto$ani.
Sunt 47 stupT cu albine.
DumbrIveni. Mal tirziti s'aii mal

adunat $i locuitorii din desfiintatul sat Romine$ti, situat
sat.
35 care cu bol $i 5 cArute cu
muneT DumbrAveni. Acesta e

satul cel maT mare $i mar populat din pl. Siretul.
Vite sunt : 828 bol $i vacT,
120 cal, 1204 01, 220 porcl, 8
pe lingl schit au fost numitT
Dumbrvile, schit, in jud. Neamtul. VezT DumbrAvile, trup de
.5i 27 rimdtorT.
In acest sat e re$edinta co-
lugArT, numit Trestioara $i mal

In urmA Dumbrdvioara, care era
pendinte de MAnAstirea Putna
din Bucovina. PutiniT locuitorT
ce s'all stabilit in DumbrIvioara
Bode$ti-Precister. Are o biseri-
parte din com. rur. DrAganulBascovel.
Dumbraveti, sat, face parte

din com. rur. Malde$ti, pl. VII.bildul, jud. Prahova. Are o populatie de 529 locuitorT, 291
dinti, pl. Ocolul.-d.-s. ; sine de

com. rur. Husnicioara ; are 20
de case.
Dumbrvita, cdtun, in j ud. Putna,
pl. Bilie$ti, com. Suraia, lingl
Siret.
Are o populatiune de 385 suflete, carT locuesc in 51 case.
Este ad o bisericd parohialA, cu
hramul Sf. Ilie. CopiT In virsa
de $coalA sunt 26 (13 bdetT $i
bArbatI, 238 femeT. Este aci o bi-
13 fete), din cari urmeazd 12

(8 1310 $1 4 fete) la $coalele
din Suraia.
seria care s'a zidit din temelie

la anul 1882, cu ajutorul locui-
Dumbrvita, sat, pe mo$ia cu
torilor.
acela$I nume, com. Fintina-Mare,
jud. Suceava. Se imparte in

Dumbeaveti, sat, face parte din
com. rur. Fole$ti-d.-j., pl. Ho-
DumbrIvita-d.-s. $i DumbrAvita-
rezul, jud. Vilcea. LocuitoriT sAT
familiT, sal-1 513 suflete (254 barbatI $i 259 femeT), din carT 8
sunt mo$nenT. Cade in partea

de N.-E. a comuna $i este udat
de valea Slatiner.
Are o bisericA.
In partea de N. a tirgu$oruluT
d.-j. Are o populatie de 144

izrailitT. Sunt 135 case de loclit. Vatra Batalla ocupA 25
ala Are o bisericA, cu hramul
Adormirea-Maicif-DomnuluT, zi-
Punge$ti. E situat in fundul
Dumbrivetilor (Dealul - ),
une vdT, pe un loe ripos, avind
o intindere de 510 hect., pro-
a'eal, jud. Vilcea. VezT Porcilor

(Culmea-), culme de munte.
prietatea locuitorilor rdze$T, pe

care sunt 42 hect. vil $i livezT.
Dumbeavile, trup de sat, in jud.
dita la 1865 de proprietarul G.

Ghitescu, deservitl de I preot
$1 2 cintAretT $i improprietAritl
cu 8 flia. Scoala din Fintina-
www.dacoromanica.ro
Mare servA si acestuT sat. Mo-
DUMBRXVITA
273
sia e proprietatea doatnneT Maria G. Ghitescu cu MI'. E in in-
fost parcelata si vindut locu-
tindere de 1013 hect., din carr

798 hect. cultivabile i 170 flnat. Impreuna cu ce/ din Pracsia s'ad improprietarit 47 01masl si 30 codal, Cu 265 ala
tura : 1456 hectare 2865 ariT;

intinderea vinduta. : 800 hect.
7495 ariT; din partea vinduta
sunt 341 hect. 9052 ariT za-
60 prajinT.
miel; 3.3100 drumurT ; 60.5621

loc cedat MinisteruluT de Rezbel
Drumurl principale sunt la

Fdlticeni (9 kil.) si la Fintina-
itorilor, in loturT. Intinderea cul-
voae ; 23 hect. 7606 ariT bunurl
In 1891, pentru cazarme si tir.
DUMENI
tul Buzar', comuna Grabicina; incepe din padurea Bocul si se
scurge in Valea-Grabicina.
Dumea, vid' de munte, jud. Baedil, pl. Tazldul-d.-s., situata pe

hotarul comunelor Schitul-Fru-
moasa si Basesti si care face

parte din vira dealurilor ce despart cele dota Tazlaurl.
Mare (6 kil.).
Dumbrivita, parte din satul Ruginoasa, jud. Suceava.
Dumbrivita, deal, in partea de

S.-E. a com. Cristesti, pl. Cosula, jud. Botosani. E acoperit
cu huceagurr de padure.
Dumbrfivita, deal, se intinde la

N. com. Codaesti, pl. Mijlocul,
jud. Vaslui.
Dumbrvita, deal, la N. com.
Dumbrvita, peldure,jud. Bacari,

pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea.
Dumbrivita, pddure, pe mosia

Pasatul, com. Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Dumbrvita, pddure, a statuluT,
pe teritoriul mosia Cu acelasT
nume, jud. Putna. Se imparte in
2 cantoane : Cotul-PutneT, in intindere de roo hect. si Cotul-SiretuluT, in intindere de 81 hect.
Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vileea.
Dumea saa Dumia, pddure, in

jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com.
BAsesti, de pe mosia Sudasi, in

intindere de aproape 150 hect.
Proprietar este Episcopul de Buzar', Dionisie Climescu. In a-
eeasta padure domina bradul.

Este supusl regimultd silvic.
Dumeanul, iag, pe mosia Dumeni, jud. Dorohoia, pl. Prutuld.-s., com. Corddreni.
Dumeni, sat, pe mosia Cu acejud. Dorohoili, pl.

cela
Dumbrvita, pa' dure particulard,
Prutul-d.-s., com. Corddreni, cu
s Tusa regimuluT silvic, pendinte
o populatie de 155 fam., san
Dumbrvita, deal, in com. Folesti-d.-j., pl. Horezul, jud. Vilcea.
de com. Folesti-d.-j., jud. Vilcea, plaiul Horezul.
DumbrAvita, lac, com. Motoci,

pl. Ocolul, jud. Dolj.
Dumbrvita, pirid, care izvo-
777 sufl.
Proprietatea mosieT este a erezilor defunctului I. Balasin ovier. Biserica, cu hramul Sf. Ghepreot, 2
orghe, deservita de
eititreti i i pailmar, este mica,
Are o dumbrava cu colnice pe ea.
reste din lacul Casasi, jud. Suceava ; formeaza iazul proprieta-
Dumbrvita, mofie, in cuprin-
ta din satul Ruginoasa (gradi-
endriceni,
na palatuluT lu Cuza -Voda);

dupa ce a primit din stinga piriul
sul teritoruluT com.
Cosula, jud. Dorohoiti, in

suprafata cam de 286 hect. Se
afla situata in partea de N.-E.
a comuna, peste Iezer, in trupl.
pul mosia Buhaiul.
Dumbrivita, mol*, a statuluI,

pe teritoriul comuneI
Suraia, pl. Biliesti, jud. Putna,
fosa pendinte de Mitropolia din
situata
Arendatd in 1886-1896
cu 25.000 leT anual, pe cind pe
periodul 1876 86 a fost cu
17.770 le!. Se numeste ast-fel
de la dumbrava ce se afla pe
teritoriul el. Aceast mosie a
69623. dta..ele Ihef (miar (irogralte
Radiul, a format lacurile Cristea-Marcov si Dumitru al-Pe-
treT, a primit din dreapta pe
facuta din lemn, in anul 1700,

de catre sateni.
SateniI improprietaritT ati 516
hect., 31 ariT pamint ; iar proprietatea mosieT, 1026 hect., 99
ariT. IazurT sunt 2, din carl cel
&tul Bugioaia si a format lacul Batoagele, trece in comuna

Helestieni, din jud. Roman si
se varsa in Siret.
maT intins de 4 hect., 30 ara e
DumbrAvita-de-Jos. Vez! satul
iazul.
Drumurile principale sunt :
Dumbravita, jud. Suceava.
Dumbravita-de-Sus. Vez! satul

DumbrAvita, jud. Suceava.
DumbrAvoaia, vale, in jude-
numit al-Donicioael. Vie este in

marime de 2 pogoane. Piriul ce
trece pe hotarul mosieT este

Ibaneasa, pe care se afla
acel de la Corddreni, Sipoteni,
pe la CrAcalia la Dorohoi5 ; acel de la Liveni-Sofianu, prin Dumeni la Corlateni si Vladeni.
Hotarele mosieT sunt : cu Bros_
35
roi.
www.dacoromanica.ro
DUMEpl
cAuti, Carasa, CordAre li, Ibaneasa si Vircoliciul.
Dumesti-MarT de Dumesti-MicT,
jud. Iasi, pl. Cirligatura, com.

PAusesti.
Dumeti, com. rur., in partea

de V. a piase' Fundurile, jud. Dumeti, iaz, in marginea satulur Dumesti-Marr, jud. Iasi, pl.
Vasluiii, la 42 kil. de orasul
Vasluiil si 12 kil. de Negresti,
resedinta plaseT, situata pe un
teren accidentat, prezentind dealurT si val.
E formata. din satele DumestiMari satl NoT, Dumesti-Vechr,
Iezerul, Armaseni, TibAnesti,
DUMWI-MARLNOf
274
CirligAtura, com. PAusesti. Con-
sine peste.
Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon

din Iasi, careta iT apartine
mosia ; a doua bisericA, pe
deal, e strAmutata la 1813 din

satul Dumesti-VechT. Legenda
spune ca biserica aceasta a fost
facuta de un. cAluga.r. Be timpul
cind s'at asezat aicT locuitorif
Rusia, venitl din Bucovina, biserica
Dumeti-Marl, sat, jud. Iasi, pl.

CirligAtura, com. Patisesti, care,
impreuna cu Dumesti-Mici, formeaza un singur trup. E situat pe
era facuta in pAdure si avea &tia

chiliT imprejur .De asemenea se
Buhli si Schinetea, pe o supraprafata. de 7260 hect., din carr

3057 pdure si 15 hect. vie ale
proprietteT, iar 1331 hect. sunt
ale locuitorilor.
costisa si podisul dealuluT cu
spuue cA la Pletroasa sail Pad uretul spre E. de satul Dumesti-MarT,

litiga calea judeteanl Vasluiii-Ro-
acelasr nume. Se zice ca. aceste

sate si-ati luat numele dela niste
locuitorl rAzesT, de pe timpul luT
. tefan-Voda-cel-Mare, carT ayear'
diferite insarcindrI la Curte, pre-
man, a fost sat cu biserica, ale

caruia urme se vAd si pana. astazI. Biserica din acel sat se
zice ca a fost facutA de un cioban numit Petru, de la care a
saCi 2017 suflete.

A ceasta comuna. este strabA-
cum : cu purtarea goanelor la
ramas si numele loculuT de

Pfetrosul (Pretroasa). Pe coasta
tuta in toat intinderea eI de

calea judeteana. Vasluill-Roman.
E udat de riul Birlad, care izvoreste din com. Giurgeni, jud.

Roman si intr in comuna. pe
la N.-V., o strabate de alungul,
vinAtori,cu caratul productelor si

a lemnelor la Curtea Domneasca.,
dela care imprejurare se numea5
oamenT doinnestr, numindu-se
DealuluT-Bisericel,
aproape de
pirlul Schinetea, In partea despre
N. a fost de asemenea sat
si
satul Domnesti, maT tirzi5

Dumesti. Are o suprafata cam
de 2574 hect. si o populatie de
bisericl, ale caror urme se vAd
apoT trece prin partea de E.
121 fam. san 570 suflete. In
In com. Todiresti, dupa. ce primeste urmatoarele piraTe : Girbovatul, cu afluentii Tiblnesti,

si Armasoaia ; piriul Ringoaia,
satul Dumnesti-Mari este o biserica zidita la 1802 de fostul
ara bisericA, ale cAreia urme se

cunosc.
In partea de E. a satuluT Dudesti, pe yes, se spune cA a fost
o velnita, si un iaz a uneT
numite Iordachioaia, si in par-
Schinetea, GAurencer ca afluentif

JigoranceT, GlodenceT si Petresti ;
Piriul-ImputiteT si Valea-Mare
pirlul Chetrosul si Iezerul.

In comuna. sunt 3 bisericT, de-
servite de 2 preoti si 3 cintaretr; 2 colf, una de bATetr si

una de fete; 5 circiume. Comerciul se face de 7 persCane.
2908 oT, 164 cal si 22 I rimatorT.
leI la veniturr si de 4099 le/ la

cheltueli.
LocuitoriT posea.: 203 plugurI si 152 care cu boT, 4 pl 2guri si To cArute Cu cal.; 550
stupT cu albine.
Dumeti, a'eal, desparte satul
si
proprietar Pa.scanu, deservita. de
I preot, I cintaret si I eclesiarh.

Numasul vitelor din ambele
sate e de 894 capete, din cati :
440 vite marT cornute, 6o cal,
293 oT si 1 11 rima.torr.
Dumeti-Mari-Noi, sat i resedinta com. Dumesti, pl. Funduri,

jud. Vasluid,situat pe coasta despre S. a Dealultd-BisericeT ; nu-
asta.zi. La Hodorani, spre

N. .E. de Dumesti, a fost sat
si
tea despre V. a Dumestilor

a fost moar si iaz a une surorTa
IordAchioad, numitA Ginduleasa,
care surori ail donat mosia
SpitaluluT SE Spiridon din Iasi.
Spre N.-V. de Dumesti, pe
coasta de E. a dealuluT Rincr
leoaia1
a fost sat
cu
numele
mele si la luat de la satul Du-
Ringoaia, ale cnula urme se
mesti-VechT.
Arad si astA-zT.

din carT 2302 hect. pAdure, cu
2 hect. vie ale proprietater,
iar 319 hect. ale locuitorilor.
Bisericile sunt deservite de

1 preot si 2 cintaretT. Se mal
afla. 2 coli, una de bletl, in-

sati 1139 suflete.
Sunt doul biserici, una pe

vale, ling calea judeteanA Vasluiii-Roman, fac Ata. la i88 de
www.dacoromanica.ro
fiintata. in anul 1866, frecuentatl

de 36 elevl, si una de fete,
frecuentata de 13 eleve.
Sunt 3 dirciumT. Vite : T Too
vite marr cornute, 1400 oi, 110
cal si 104 rImAtorT.
DUMEVl'I-MICY
si ioo care cu bol, 4 pluguri
Treime, deservit de i preot si

dintAret. Comerciul se face
5 cArute cu cal. Sunt 400 stupT
de i
Cu albine.

Are o scoal, frecuentaa de
12 elevi si 2 eleve, cu intretinerea cAreia judetul si comuna
Lo cuitoriT posea.: i6o plugurT
Dumeti-Mici, Vez' DumestiMarT, jud. Iasi, pl. CirligAtura,

com. Pdusesti.
circiumar.
cheltuesc anual 1352 leT.
Dumeti-Vechl, sat, in partea

de S.-E. a com. Dumesti, pl.
FundurT, jud. Vaslui. E situat
pe coasta de E. a dealului Ciurubucul, si pe cea de V. a Dea-
DUMITRETI
275
Dumitrei, mahala, numitA si Mahalaua-DumitreT, in com. mi-.

rur. AlmAjelul, pl. Cimpul, jud.
Mehedinti.
cuitorr si din budgetul comunei.

Vite sunt: 15 cal, 12 epe, 200
bol-, 45 vacT, 250 01 si 210 ri-
mane.
LocuitoriT din cdt. Dumitresti
si Verguleasa, in numAr de 267,
s'ati improprietdrit dupA legea

ruralA, cind
dat 850 hect.
pmint arabil, afard de locurile
de case si grAdinI, pe mosiile
d-lor proprietarT Mihail Xanto,
D. Zisu, etc. ; iar cei din cAt.
Poganul sunt mosnenT.
Are o suprafat. de 275 hect.,
Dumitreni, sat, in jud. R.-Sdrat,
din carT 2 hect. vie ; o populatie de 93 familli, sati 331 su-
pl. Marginea-d.-s., cdt. com. Sloluat numele

bozia-CiorAsti.
Comuna are cam 2720 hect.

izlaz cu tot. coala s'a infiintat in 1883; clddirea e bula
si e proprietatea comuneT,
flete.
de la mnsia Dumitresti. Este

asezat in partea de V. a com.,
cu spesele proprietarulur
Nicolae M. Xanto si dAruitA co-
pe malul drept al riulul Rimna,

la 2'/2 kil. spre S.-V. de cat.
invete aci cam de la 1848.
de resedintA, CiorAsti.
se frecuent. de 8o elevI (68 b.
lului-Vlei-Marf.
Urmele unuf cimitir aratl cA

din vechime a fost ad i o biseriel, pe care a strAmutat-o unul
numit Rlducanu, in satul Du-
Locuitorii posea : 4 pluguri

$i 6 care cu bol, 2 cArute cu
cal; zo stupT cu albine.
Mosia acestuT sat este proprietatea EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi.
Dumia. Vez! Dumea, jud. BacAti.
Dumicuul, pitliaf, ce izvoreste

din muntele Fundul-Chinuseu-
Dumitreti, com. rur., pl. Oltuld.-j., jud. Olt. E compusA din

3 ca.: Dumitresti, Poganul si
Verguleasa, Cu o populatiune
de 526 familif sati 3690 suflete
(2010 bArbati i 168o femeT), in
care intr si io familiT TiganT.

Sunt 550 contribuabili, 464 case
si 2 bordee de locuit.
E situatl pe Valea-Oltului,
la 30 kil, departe de capitala judetuluT si la 29 kil. de resedinta
plaseT, asa claceastA com., dup.
noua organizare, se aflA la capu!
luI, jud. Putna; udl comuna
de N. al pl. de care tine, si la 2

kil, departe de resedinta celeT-
Soveja si merge de se varsA in
Falte plAsT.
usita.
Dumitresti, cdtunul, se maT

numeste si DrIculesti i Ionesti,
Dumitrana, sat, face parte din
muna Carte a inceput sA se

coala
si 12 f.) din numdrul de 142
mesti-MarI.
Este o cIrciumA.
200 o!, 27 cal $i 40 rimAtorT.
cu
iar Poganul se mal numeste
(99 b. si 43 f.) in virst de

scoar. Cu intretinerea el statul cheltueste anual 1404 leT.
titi carte 166 bArbatT si 3 femei.
Veniturile comuneT, dupA ultimul budget, sunt de 3704 leT,
40 banT si cheltuelile de 2581

le!, 50 banT.
In com. se afl o singurl sosea comunal ce vine de la Slatina. Movile nu se gAsesc in aceastA com., de cit numaT cele
micT, carT despart mosiile una
de alta. Dealuri sunt : Piscul-cuBozii, Piscul-Lambei, Piscul-luTDura, Piscul-cel-Inalt i Pisculalbocul. Piscul-cu-BoziT cade
com. rur. MAgurelele, jud. Ilfov,
Olari.
spre N. de com.; Piscui-Lambel
pl. Sabarul. Se intinde pe o suprafatA de 155 hect., cu o populatie de 301 locuitorT.

Proprietatea e a locuitorilor,
cari cultivA 125 hect., restul
fiind sterp, izlaz si vie.
In com. sunt 4 biserici : una

In cAt. Dumitresti, doul in Poganul si o alta in cAt. Vergu-
si Piscul-lui-DurcA cAtre E., Piscul-cel-Inalt si a.ibocul cdtre S.
Spre E. de com. sunt : Poiana-
leasa. Cea din Dumitresti e mare

$i de zid ; cele din Poganul sunt
de lemn. Aceste bisericT sunt deservite de 4 preotI, plAtiti de lo-
GoleT,
www.dacoromanica.ro
sul
Poiana-PopeT, cu-MAcri-
i ArtArisul. Ele sunt des
tinate pdsunatului vitelor.

E udat. de Valea-Oltului si de
DUMITRETI
276
DUMITRETI
vAlcelele : Surduiul, Stupineaua,
cari, chiar In vatra comund ;
de comunl : una de bleti, con-
RAnoalca, Valea- erbOnesti, Ad/acata i Valea-PopiT. Se mar-
apoT 38 puturT
(5 I0 m. ad.)
dus5. de I invOtAtor i frecuen-
gineste cu comunele: Cucuieti

la N., Vulturesti la S., Urluia-
51
102 fIntinI (I-3 M. ad.).

CAtunele carT compun com.
sca i Iblnesti la V. si jud.
sunt : Dumitresti-de-Jos, resedinta, la S.; Dumitresti-de-Sus
Vilcea la E.
la N.: Blidari, Poenita, LO.s-
Dumitreti, com. rur., in jud.

R.-Sdrat, plaiul Rimnicul, pe
ambele malurT ale riuluTR.-Slrat.
Inainte se numea Poenita, Blidari,
MICO.
Supratata com. e de 8000

hect. ; din carT 112 hect. vatra
comunel, 3492 hect, ale locui-
Lung.
torilor si 4400 hect. ale propriettiT private.
V. a judetuluT, la 27 kil. spre N.-
Comuna are i 100 hect. ara-
V. de orasul Rimnicul-SOrat
bile, 1200 hect. imas, 4168 hect.
In partea de N. a plaiuluT, a
padure, 70 hect. vil, 1050 hect.

finete, 30D hect. neproductiv.
vecinate sunt Chiojdeni, la 4 kil.;
Buda si DAnulesti la 12 kil.

Se mOrgineste la E. cu mosia
Plainesti si comuna DInulesti,
miliT,
de care se desparte prin Hui
vOcluvT.
Rimnicul i D ealul-TurculetuluI ;
la S., cu Buda, despartit prin

culmea CatOutul, la V. cu Chiojdeni, despartitO prin dealul
Chiojdenilor ; la N. cu mosia
statuld Pe'eticul si com. Dealul-
Lung, despOrtitl prin dealul

Tinosul.
Este o comunl din regiunea

muntilor. Este brazdati. la V. de
culmea Lupan, Pate-ROtt, Cum-
leia, Stilpul; la E., de dealurile

Turculetul, Peleticul, LAstuni,
Streaja, Siminoc ; la S., de Gorunul, BlAnarul si de o multime de
vAT, ca: Motnul, Lastuni, Strim-
ba, Calita, Dumitresti, GroapaMare, etc.

BlurT numeroase o ucl ; 'principalele sunt : RItnnicul-Sarat, la
S.; afluentul sal-1 MotnAul prin
mijloc, i piraiele Olandra, Ros-
cari, Siminocul la E.; Corbul,

NAmlloasa , la V.; LAstuni ,
Calita, Strimba, la N.; Talpa,
Trestia, Viforlta i Ghidighiul,
la S. Are 2 iazurl pe Motall :
Ignat-Dinul i Buzatul ; maT are
2 miel lacurT BA1Allul si Ros-
fete conclusl de o invItOtoare

frecuentaa de 219 eleve.
Clile de comunicatie sunt :
soseaua judeteana Rimnicul-Jitia ,
ce trece prin comun5. ; 5oseaua Cucul (PlOinesti) Dumitresti;
spre DAnulesti ; spre Dealul-
tuni, tot la N.; Bicesti-de-Sus

Bicesti-de-Jos, la E. si S.
Este asezatO In partea de
caruT resedintO este Comunele in-
tata de 245 elevi si una de
sati 2681 suflete : 1376

brbatT, 1305 femeT ; 1330 c5.-
leT
5i
cheltuelile de 6004 let,
86 banT.
Dumitreti, sat, jud. Arges, pl.

Pitesti, pendinte de com. rur.
Hintesti-Zmeura.
Dumitreti,
sat,
face parte din
sgtoriV, 1251 necasItoriti,

titi carte 264.
LocuitoriT ad 164 plugurT ;
4187 capete de vite, din carT :
com. rur. cu ace1as1 nume, jud.

Olt, pl Oltul-d.-j. Are o popu-
828 bol, 1105 vacl, 30 cal, 51

epe, 6 magari, 786 oT, 152 ca-
tiune :
100
pre, 1229 rimatorT. Aci se af1.5.:

I moarl cu aburI, I piva, 7 morT
de ap. ; I potcovar, I timplar,
5 mAcelarT, i boiangiti, 4 cizmarT, 5 dogarT si 3 brutarT.

Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt
29 comerciantI, dintre carl 7
bacan' 51 9 circiumart
BisericI sunt 3 : una, in cAtunul Dumitresti-d.-s. ; cu hramul
Sf. Dumitru, zidit la 1829 de

locuitorT, deservit de I preot,
cintAret si I paracliser ; a doua,
In cAt. Bicesti-d.-s., cu hramul
Sf. Dumitru, zidit in 1848 de

locuitorT, deservit de i preot
paracliser ; a treia, in atunul
latiune de 1430 sufl. Aci e o

biseria cu urmatoarea inscrip(Domine, cela ce cu puterea Ta prosinvestY pe cal ce iubesc podoaba caseY
'l'ale si locasul MnrireY Tale, primeste
acea sfint locas al tnti, care 1ntru cinstea si slava Sfintel AdormirY a Preciste't s'a zidit din temelie de Domnia-luY
Jupin Rizea Splitarul la anul i6o8
trecind o suiza de vreme i stricindu-se
la aceastli Sfintit bisericli toste lucrurile? lar vnzind Domnia luY Pahamicul
Const. Olinescu, stapinul mosieY el din
toate lucrurile s'ad prdpnclit i vrind
tinpodobeascn sfInta biserici an meremetisit-o de iznoavn, in zilele lumina
tuluY nostru Dumn Alexandru Ghica
Voevod, fiind Episcop Kir Ilarion, la
anul I836a.
Dumitreti, sat, in partea de

N.-V. a com. Poiana-Cirnulut,
LAstuni, cu hramul Sf. Vasile,
jud. Vasluitt, pl. Crasna, asezat

pe valea i malul drept al pi-
dit In 1868 de Vasile Haidu-
riuluT VasluTetul, In marginea so-
cescu (din Timboesti), cu locuitoril., are 17 pogoane plraint

5i este deservit de I preot si I
paracliser.
Sunt 2 5colr fondate In 1893
seleT nationale Vasluiti-Iasi, pe
www.dacoromanica.ro
o suprafat de 202 hect., din

carT 120 hect., cu 62 hect., pldure ale proprietAteT, lar 83 ale
locuitorilor. Are o populatiune
DUMITREVTI
277
DUNREA
de 30 fam. san 144 sufl., carT

se ocupl cu agricultura $i cre$terca vitelor.
sting al riuluT R.-Srat $i la gura

riuluI Motraul ; are 230 hect.
Vite: 60 vite marI cornute,
59 familif sail 271 suflete, din

carI 83 contribuabill ; aci sunt
$colile comund.
8 I, 1 o cal $i 20 rimAtorI.
LocuitoriI posea : 6 plugurI

$i 20 care cu bol, 1 cArutA cu
cal.; ir) stupf cu albine.
Dumitreti, deal, in raionul com.
Dumitre$ti, jud. Olt, pl. Oltul-d.j., pe care se cultivA 15 hect. vie.
jud. R.-SArat, pl. Rlinnicul, com.

Dumitre$ti ; se desface din Culmea-LupanuluI ; brAzdeazA par-
tea de N. a com.; se intinde

printre piraiele Dumitre$ti $i
MotnAul $i se sflr$e$te brusc in
riul MotnAul ; e acoperit cu pldurI $i pl$unI.
Durnitreti, culme de munte, in

jud. R.-SArat, pl. Rimnicul, com.
Dumitre$ti ; se desface din Dealul-Chiojdenilor ; se intinde spre
E.; brdzdeazA partea de V. a

com.; e acoperitl cu pAdurI si
cu pl$unI, lar vara se fac aci
stine de of.
Dumitreti, loc izolat, in jud.

Buzda, com. Finte$ti, pe drumul BuzAuluT; servea ca limit.
filtre com. Tohaili $i Finte$ti.
Dumitreti, pirifi, in jud. R.-S1rat, pl. Rimnicul, com. Dunii-
jenul.
intindere, cu o populatiune de
Dumitru-Stoian (Lacul-lul-),
lac, jud. Dolj, pl. ampul, com.
Ciuperceni, face parte din balta
Mancinita.
Dumitreti-de-Sus, sat, in jud.

R.-Srat, plaiul Rimnicul, cdtunul
com. Dumitre$ti ; inainte se
numea BAIAIII-de-Motnn, de la
o familie mare de .mo$nenT, BA-
110, ce aveail aceste locurI ;

Dumitreti, culme de munte, in
judetul Prahova, plasa Telea-
este a$ezat In mijlocul com.,

pe riul MotnAul, la 3 kil. spre
N. de cAtunul de
re$edintA ;
are 1 1 ro hect. intindere, cu o

populatiune de 65 familiI, sati
270 suflete ; din carI 38 contribuabilI. Stiil carte 41 persoane;
are o bisericA.
Dumitreti-Gltei. (Vezr CArpitii, sat).
Dumnezeul, deal, cel mal mare

din comuna Movileni $i chiar
din pl. Copoul, jud. Ia$i. Din
cauza InAltimeI sale oameni/ i-a
dat numele de Dumnezeti. Tot in
privinta numirer, legenda spune
cA, intr'o dimineatA, s'ar fi ardtat
o vedenie albA, pe care oameniI
ati luat-o drept Dumnezeti, $i de a-
tund ati dat acest nume dealuluI.
De asupra luI se intinde un

podis bogat in pA$une $i pe
care se cultivA mult pApu$oiul.
Dumucultul, deal, in jud. Me-
Dumitretilor (Valea-), pilla,
hedinti, pl. Cerna, o ramurA a

munteluI Domocletul, ce tine
acum de Austro-Ungaria.
in plaiul Rimnicul, com. Dumitre$ti, jud. R.-Slrat ; izvore$te
Dumuletul-Mare, pfrifi, in jud.
din culmea Lupan ; brAzdeazA

partea de N. a com.; uclA Intru
cit-va cAtunul Dumitre$ti-de-Sus,
$i se vara. in Hui MotnAul, dup5.
un curs repede de 4 kil.
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., pe
teritoriul com. rur. MalovAtul.
Dunafului (Magura-), meigurg,

la S.-V. de com. Putineiul, jud.
Teleorman, spre vAlceaua cu
Dumitroaia, baltd, pe teritoriul

com. Brehue$ti, pl. Siretul, jud.
Botopni, pe $esul SiretuluI.
acela$1. nume.
Dunafului (Valceaua-), valcea,

incepe de la S. com. Putineiul
Dumitru (Pirtul-lui-), piriia,r,
$i apuc printre drumurile dintre
tre$ti ; izvorege din Culmea-LupanuluI ; curge de-alungul dealuluI Dumitre$ti; ue1 partea de
pe mo$ia Tarcduld, pl. Bistrita,

jud. Neamtu. Izvore$te din ra-
com. Bogdana $i Dracea, jud.
N. a com.; trece prin clt. Dumitre$ti-d.-s., $i se vars in riul

MotnAul, pe dreapta luT.
despre V.) , curge paralel cu

ramura numit a-luI-Chiiill $i
se vars1 pe partea dreaptA a
Dumitreti-de-Jos, sat, in jud.
piriuluI TarcAul, putin mal in

susul schituluI TarcAul.
R.-SArat, pl. Rimnicul, este cAt.

de re$edint al com. Dumitre$ ti ;
inainte se numea $1Blidare, Poenita $i Ro$cari ; este a$ezat in
partea de S. a com., pe malul
Teleorman.
mura munteluI TarcAul (coastele
Dunrea, fluvig, care udl partea

de S. a tAreI ; la oblr$ia sa din
marele ducat de Baden, in AlceIele PAdurer-Negre (Schwartz-
wald), cAtre 6 de long. E. $i

dup. ce traverseazA Europa de la
vore$te din Virful-ClAbucetulur $1
V. la E. se vars1 in M.-NeagrA
cAtre 28 de long. E.
se vars1 in pirlul TeleajeneluI, in

raionul com. MIneciul-Ungureni,
te fluviile EuropeI, DunArea este
Dumitru (Valea-luI-), vale,
iz-
www.dacoromanica.ro
Cursul Dundret.Dintre toa-
DUNXREA
278
mal mult inconjurat de

muntI, care o forteaza adesea
se strecoare prin defileurl lungT
inguste, sati sa treaca pelinga
cel
leaganuI dinastiei domnitoare a
Regatulur Romin. Mal jos de
pe partea dreapta, sunt : aceia al
ad, la localitatea Scheer, Dunarea ese din strimtoarea muntilor Jura $i curge la poalele ion,
pang. la Ulm, de unde, dupa ce
prime$te riul Blau, ese din Re-
Paduref-Negre, AlpiT-SuabT, AlpiT-RheticT, Carnid $i Iulieni,

platoul Carstuld, Alpif-Dina-
gatul WiirtemberguluT i da in
acela al BavarieT, unde, la 2 kil.,
prime$te 1.1111 Iller, primul aflu-
rid sa Ilirieni, Platoul-Mcesid,

$i Balcanir ; iara pe partea
ga sunt muntiljura-FranconienT,
Fichtel-Gebirge, muntiT Bohemia muntiT Sudeti, Gesenkerge-
ent ce-T vine din Alpr. De ad,

fluviul constitue o mare artera
de comunicatie a Germanid de
S., cu o largime de 75 m.
malurT inalte i stincoase. Ace$tT

muntl, Inchizind basinulfluviultif
birge, Carpatli Ungarid sup erioa-
re $i inaltimile dintre Nistru

Prut. D'aceea, cursulDunard este foarte curios ; curge prin mad
ocolurl, na$te sute de insule, formeaza la coastele sale o multime
de lacurl ; dupa un parcurs de

2800 kil. se varsa in M.-Neagra,
prin treT gurl principale.
In tot cursul sat! superior,
Dunarea este un mic rig
lini-
$tit format din dota riulete: Bri

gah i Bregah, sati Brieg
Breg, ce izvoresc din muntif
o adincime mijlocie de un metru.

De la Passau, unde fluviul are o
largime de 210 M. i para la

Engelhardszelt, curge intre Ger-
mania de S. $i Austria; lar de

la aceasta localitate curge flume pe teritoriul Austriac; scalda
Viena, Pressburgul i intrind in

Ungaria, o la spre S. pentru a
scalda Buda-Pesta i dui:a ce
prime$te Drava, Dunarea cote$te spre S.-E. indreptindu-se
spre Belgrad, capitala SerbieT,
desparte apoI aceasta tara de

Austria pe la S. BanatuluI Te-
DUNARE A
V.-S -V., pe o un gime de 200

kil. De la Si$tov pana la Sillstra, cursul DunareT se indreapta
spre N.-E. Ajunsa ceva maT jos
de Silistra i impedicata fiind
de stincele maluluT Dobrogean,
Dunarea se indreapta spre N.,

bifurcindu-se in fata ora$uluT
Calara$i pe punctul numit Gura-Borcd, In doul maxi brate :
spre N.-V. Borcea, cu trei alte
canale : jirtdul, intre catunele
Magureni i Cadina ;
intre sili$tea Tram$ani

catunul Ciorold i Nut, care lea-
g Borcea cu Dunarea la Socarici ; spre N.E. se intinde

Dunarea propria zisa, formind
o multime de alte brate earl'
dati na$tere la ostroave In tot
cursul el pand la unirea cu Borcea ; ast-fel avem bratul Plosca,
formind insula Tulchia-Mare ;
Braful-Veriga, formind Ostro-
vul-Turcescu ; un alt brat, Veriga, formeaza Ostrovul-Lung ;

Bralul-Balaban, se desface maT
la deal de satul Topalul $1 se

une$te iarl cu Dunarea, mal
la vale de acest sat, formind
mar la N. de vestitul loe de
mi$aneT. De la Palanca-Nota,
Dunarea parase$te cimpia
strapunge masivul Carpatilor
pentru a intra in Rominia, pe la
pelerinagir1 pe muntele Tryberg,
Virciorova.
lul Salvata, care scurge apele
munte $i de la o inaltime de
De aci In intindere de 900

kil. cit scaldX teritoriul S. al
de asupra niveluluT
RominieT, Dunarea i$T schitnba
mariT. Ele se impreuna maT jos
de maT multe off directia cursuluT sad ; a$a, incepind de la

Virciorova, ja directia spre S.E. pana la satul Corbul, unde
formeaza. insula Corbul, se In-
iezeruluT Cabalu in Durare, putin mal Inainte de unirea eT cu

Borcea, in fata Hir$oveT.
Durarea, dupa unirea cu Bor-
Schwartzwald (Padurea-Neagra);
primul, izvore$te mar la woo

m. deasupra nivelulur midi* $i
iar al doilea, la V. de acest
1125
in.
de ora$elul Donaueschingen, chiar
in gradina casteluluT ca acela$T

nume, aflat la o Ing.ltime de 667
m. de asupra niveluluT mrir.

Din acest loc intrunite, Dunarea porne$te purtind ea sine numirea germanaDonau, Indreptindu-se spre S.-E. Oa. la Geissin-
toarce brusc spre V. pana la

Brza-Palanca, de ad iara$T spre
S.-E. pana la Cetate, unde se
intoarce spre S. pana mai la
gen;iar de acolo la directia de N..
deal de Calafat. De la Calafat
E. $i merge printr'un git format

de muntiT SuabieT inte un defi
Ie strimt, care se prelunge$te
pana la Arcer-Palanca, Dunarea
pana la Sigmaringen, capitala

principatulur de Hohenzolern,
la Arcer-Palanca pana la Sistov, directia sa: generala este
face un cot pronuntat cu concavitatea catre RomInia ; iar de
www.dacoromanica.ro
insula Balaban ; Braiul-Alionte,
e$ind din bratul Balaban, forrnea.za. insula Alionte
i priva-
cea mal jos de Hir$ova, drept

Piva-Petrel, curge pe o mica intindere dintr'un singur pat, cad
masivul granitic dobrogean o
sile$te mal la vale de catunul
Georgieni a se bifurca din noti
in 2 marl brate: unul spre
E., numit Dundrea - Peck& 0
altul spre V. Dundrea-Vapoarelor (fiind-ca acest brat este
urmat de vapoare).
Bratul Dunarea-Vechre cum
se desparte de DunArea-Vapoa-
relor apuca drept spre E. pana
DUNAREA
la cotul Baciulur cu denumirea

de Turceasca ; de ad, dup5. ce
a format Cotul-Baciulur, ja di-
rectia spre N., pe sub poalele

dealurilor din Dobrogea, pana
la N. orasulur Macin, de unde
ja directia spre V. si N.-V. Oa.
In dreptul orasulur Braila, la
punctul numit Ghecet, unde se
uneste cu Dunarea-Vapoarelor.
279
sa i Filipoaia, care In scurgerea lor formeaza un singur canal ce uneste Dunarea-Vechre,

formind insula Filipoaia si pri-
valul Scurtu, care incepe cam

in apropiere de Niacin si se
scurge spre V. in privalul Filipoaia. Inainte ca Danarea-Ve-
DUNXREA
ceul-Arapulur din sus, In 2 brate:
Stanca la E. si Arapu la V.,

cari se unesc la punctul numit
Chiceul-Arapulur din jos. Bra'WI Stanca se leag cu bratul
Dundrea prin bratul Brdtuf ca;
in fine Bratusca formeaza bratul
Chiciul-Popit. Toate aceste brate
chTe sa se uneasca. cu Dunarea-
au aproape aceeasT 15.time ca bra-
Vapoarelor, toate aceste brute

si privalurr se unesc in un sin-
tal principal, afar de un canal
Vellcig, care leaga Dunarea-Vechre aproape de punctul de bifurcare cu Dundrea Vapoarelor,
gur pat cu Dundrea-Vechre, care,

sub denumirea de canalul Macin,
maT ingust. Acest canal naste
serva comunicatia intre Braila
in dreptul satulur Gropeni. Un

alt mic brat, numit Coituneasa
leaga Valciul cu Duna.rea-Vapoarelor. De la Caul-Baciulur,
Dunarea-Vechre se desface pe
distante relativ micr, pentru a
se uni din not", formind ast-fel
o multime de brate cunoscute
sub numele generic de Venga
si clte-odata lulnd numirea localitater din apropiere. Ast-fel
avem mar principale : Venga
Detunatul care se uneste cu
Dunarea in fata satulur Ddeni;
Veriga-Pastramet, mal la S. de
si Macin.
Bralul Dunrea-Vapoarelor,
jumatatea luT), cu o directiune

generala spre N. si se termin
Din. acest brat pleaca. bratul
precedenta ; Venga Ostrovul, in
cum se desparte de DunreaVechre, apucA drept spre N. pana
uneste cu DunArea-Vechie la
punctul Ghecet. Acest brat da
valurr cu diferite numirr date

de locuitorr, din carr mar im-
nastere la mar multe alte brate n e-
portante sun t : Privalul Lunga,

se scurge in Dunare mar la vale
de localitatea numita Gisca; privalul nutnit Corotifea, se scurge
in Dunare in fata portulur Bragler; privalul Veriga-Mare unit
cu Veriga-Micd, intre satele
Tichilesti si Chiscani.
insemnate ce poarta diferite numb-T. Inainte insa de a se desface,
curgeinteun singur pat cu denumirea de Sapata pana unde se biLira In : Bratul Cremenea la V.
si bratul Manupaia la E., care

se uneste la catunul Gura-Girlater cu Cremenea. De la N.
tul Pecineaga ; Veriga-Mdcinu-
nastere la V. bratuluT Cri)cdnelul; acesta se uneste cu Cremenea in dreptul satulur Stancuta, pentru a forma alt brat
si in fine un ultim brat
In bratul Lata, mar la S. de

satul Chiscani. In acest brat
(Dunarea-Vapoarelor) se scurg
de asemenea o multime de pri-
catunuluT Gura-Girluter, bratul
cin ;
din bratul Caleia (cam de la
la S. orasulur BrAila unde se
fata satulur cu acelasT nume ;

Veriga-Pecineaga, la N. de sala in vecinatatea orasulur MA-
numit Minoasa, care este ca mult
Cremenea ran-line spre E., dind
Inainte ca Dunarea sa ajung5. la Braila, toate aceste brate

se unesc. De la Braila, Dunarea
intrunita inteun singur pat
scalda. Galatul unde cote$te spre
E., udI Reni la vale de gura
tot spre V. numit Pasca, ea care
PrutuluT. De la Reni se indrepteaz in directia S.-E. si inainte
poarelor, la Ghecet. In acest
se uneste mar jos de punctul
de a ajunge la Tulcea se des-
brat se scurg si urmatoarele
n umit Ibis al co mu ner Vizirul (tre-
privaluri : Privalul Veriga-Stoe-
catoarea Ibis). Deaci fluviul curge
nefti (Veriga-Ciustiel), care in-
sub denumirea de Dunre. In
parte In trel marl brute : Chilia,

Sulina i Sf. Gheorghe, prin
carT se varsa. in Marea-Neagra..
cepe in dreptul Cotulur-BaciuluT
dreptul satuluT Gropeni, 5i an ume
Delta Dundrd.Acum 180o
si se scurge in Dunarea-Vechie
in punctul unde se desface Veriga-Detunatul. Privalul Mucuroasa se desface din DunAreaVechre aproape de localitatea
Tirla-Boulur, pentru a se scurge
tot in ea la satul Pecineaga.
la punctul numit Caleia, Duna.rea formeaza spre V. bratul Ca-
anT Dunarea se varsa in Mare;

prin sase marT gull ; azta-zr nu
mar exista de eh trer brate
numite Chi/ja, Sulina i Sf.
Gheorghe. Aceste brate ale Dunarer inchid intre ele un intins
Titcov se scurge in
Bralul Lata la rindul sail, se

desparte, mar la N. de satul
numit simplu Veriga, la intilnirea

Dunarer-Vechr cu Dunarea-Va.
Privalul
Dunarea-Vechre la N. de satul
Peci n eaga.. Prival u 1 Dimulea-
leia, ca care se uneste la S.

de localitatea numita Butucime
(formind Insula-LupuluT) unde
se bifurc imediat in 2 brute:
Dunarea la E. si Lata la V.
Chiscani, in punctul numit Chi-
www.dacoromanica.ro
spatiti de peste 2600 kil. p.

numit Delta, care formeaza un
fel de mare nenavigabill, acoperita aproape excluziv numar
DUNAREA
cu stuf de papura si trestie, si

intretaiata in toate partile prin
canalurT pe unde apa baltilor
se scurge in cele trei brate ale
Durarer. Una considera si un
al 4-lea brat Dundvalul care
se varsa in lacul Raze1m si
care ar fi o ramasita din multele brute de odinioara ale
Dullard ; dar acesta, nu are
nicT o importanta comerciala.
Se banueste inca existenta, in
timpurT departate, a unuf alt
brat, care pornind de la Cernavoda s'ar fi varsat in Marea-
DUNAREA
280
Serea'nie numit si lvdnefti, al
card talveg serva de granita

intre Rominia si Rusia si bra-
insa este cel mal putin adinc.

Cea maT mare sonda gasita a
fost 7 m. El se varsa in mare
tul Tiitarul (Tatarski) spre S.

Aceste brate earl darl nas-
prin doua gull :Sf. Gheorghe-Ca-
tere la mal multe insule, se intilnesc in dreptul orasuluT Chilia, continua cursul intr'un singur pat pe o mica distanta, de
unde se bifurca din nor' in mal
adincime din cauza materialuluT
multe brate : bratul Stepozed, cel
mal septentrional, Solomonof i

Periprava, care fac frontiera taref din spre Rusia si Cereofca
toate acestea se intilnesc in
tirlez si Olinca, car! nu an 2 m.
potmolos rostogolit si depus

aci de apele Dunarer.
Potmolirea la aceasta gura
este cu mult mal mare de cit

aceea de la bratul Chilla, asa
ca pragul format este si mal
inalt, in cit din aceasta cauzA
chiar la o departare de 8 kil.
de farul Olinca si pe o intindere de 12 kil. adincimea Ma-
Neagra la Constanta sari la

Portita. Bratul cu importanta
comercian asta-zT este bratul
dreptul satuluT Periprava, de

unde curg in& un singur pat
Ora la Vilcov. De aci bratul
Sulina ; iar cel maT insemnat
Chili a se desface in 12 mid brate
care, navigatia pe mare in a-
ca volum de apa este mar intin bratul Chiba, dup el vine
prin care se varsa in mare. Aceste gull incepind de la N.-S.

sunt: Relgarod, Otccacof, Ra-
propierea razeT sale este foarte
cof, .Ankodinovo, Otnano, Pesceanor, Noul-Stambul, Cubanski Vechiul-Stambul si Thebanscor. A celeasT numirT poarta si
tie mat Mtn spre S. si apoT

coteste spre V., pentru a se
insulele.
De la Ciatal-Izmail, de unde
se desparte bratul Chilia, Duna-
linga satul D u navat.

Bralul Sulina, se desparte de
bratul Sf. Gheorghe, la 7 kil. mal
cel mar important brat prin de-
rea nu se desparte imediat in

alte 2 brate, ci curge intrunita
spre S.-E. mal jos pana 7 kil.
jos de Tulcea. Are o directiune

generall spre E. si se gaseste la
o egala distanta de bratul Chi-
bitul sail de apa ; absoarbe
de Tulcea. Pe aceasta portiune,
11/27 partT din intregul volum
acest brat se numeste bralul
lia si bratul Sf. Gheorghe. Arunca apele sale in Mare prin
al apelor dunarene si mentine
Tulcea, dupa orasul ce uda. Volumul apelor sale este de 18/27
o singura gurA linga portul Sa-
din volumul total al apelor du-
de 18o m. in medial, iar
narene.
lumul apelor sale, e maT mic
Brapd Sf. Gheorghe, care

se desparte de bratul Tulcea
de &it al celor-l'alte brate (12 27
Sf. Gheorghe si in urma amindurora vine bratul Sulina.

Braful Chilia, care incepe de
la asa numitul Ciatal-Izmail, aflat la 5 mile in sus de Tulcea,
este bratul cel mar mar septen-
trional al Dunard. Are o lungime de 112 kil., o latime maxima de 300 m. p. o adincime
care variaza intre 7-24 m. E
largimea si adancimea luT pana

la Izmail (24 kit.) Pe acest brat
se afla canalul Cugurlur, prin ca-
re lacul navigabil Ialpugul comunica, de la Bolgrad, cu Dunarea si canalul Sonda, prin

care bratul Chilia sta in legatuIA cu bratul Sulina. De la Ceatal Izmail cursul bratuld se indreapta spre N. pana la orwil
Izmail, de unde apoT se inclina
spre E. pana unde 11 intil
neste canalul Sonda ; de ad, ja
directia N.-E. despartindu-se in
treT brate navigabile : bratul
Stepowi, cel mal septentrional,
formind ostrovul Cub. ; bratul
nu e mal mare de 5 pi-
ri!
cioare (T m. 65); cauza pentru
prim ej dio asa.
Bra/WI Dundvd1, are o direc-
varsa in lacul Razelm. Se desp irte din bratul Sf. Gheorghe
lina. De si latimea sa e numai

vo-
de Sf. Gheorghe, se gaseste departat de bratul Chilia la 96 kil.

si formeazd extremitatea de S. a
Delta, cu o lung-in_e de i 16 kit.
din volumul intregel Durare).

totusI acest brat a fost ales de
catre Comisiunea Europeand a
Dullard, pentru a deschide si
a desvolta navigatia fluviulul,
catre Mare, facind accesibileporturilor Galati si 'Braila, va-
Are o directie generala S.-E.
sele
Contine 4/5 din volumul bratuluT Tulcea sail 8/27 din a intre-
alegere se datoreste in prima li-
guluT fluvia. Largimea in genere
la gura de
la 7 kil. mal jos de orasul Tul-
cea, la locul asa numit Ciatal
e de 250-500 m. Acesta este

cel mal larg din cele trel brate,
www.dacoromanica.ro
ca mare tonaj. Aceasta
nie adincimeT sale mal mare

cit a celor-l'alte
doua brate, apoT razd sale, Cu
mutt mar spatioasa si mar li-
DUNREA
281
ber de bancurT de cit a celor
tele Mantel. Mrg-init ast-fel,
1-alte, precnm si din cauza lungima sale mal micl, de 183 kil.
Acest brat este maT mult un canal si prin el se face cu deosebire navigatiune.
In a-.
Basinele Dunitra.
basinul inferior al Dundrel coprinde teritoriul Regatuld RominieI, o parte a Banatultif S.-V.
al PlatouluI Transilvan, o micA
ceast curgere, albia DundreI

coprinde peste 800.000 kil. p.
parte din regatul Serbia si cea

maI mare parte din tara proprig zis. Bulgaria. La S.-E.,
11
inglobeazd masivul Dobro-
si este impArtit. in patru basi-
gean ; la N.-E. limita luI trebue
nurI :
cdutatl in indltimile ce despart

apele PrutuluI de ale NistruluI,
decI el injghebeazd si parte din
Indiul basin, coprinde regiunea dintre izvorul sAti si localitatea Passau, teritoriul MareluI Ducat de Baden, Regatele
Basarabia.
Albia Dundrei. Dundrea, in
DUNREA
turY, printre earl se scurg care

fluviti cursurI de apA cu vAI pitorestr, cad prin topirea zApezilor mdresc cu mult debitul sdd
de apd tot titnpul cit Dundrea
strAbate accidentele patuld sad
flancurilor sale, constituite prin atingerea BhemerwalduluI cu extremitatea Alpilor. De la gura
Morava, Dundrea devine cu adevdrat un mare fluvid ; aci malurile sale, prin actiunea curentuld apet, devin foarte schimbdcioase, dind loe la multe si cotite
WiirtemburguluI si Bavaria, precum si tinuturile TiroluluI si SalzburguluI din Austria-d.-s.
curgerea el la Mare, se stre-
canalurI, earl formeazd. nenumdrate insule. Trecind de Pressburg
coard printre muntf, saa if in-
vestita poartanutnita de unif
Al doilea basin, coprinde re-
albia sa se fie de maI multe
blunea
dintre Passau si Gran
c
orI accidentat de send de pia-
mificatiI ale Alpilor, iard de cea
(Stigon ul), archiducatul Austria,
trA, sail sd fie cuprinsd intre ma-
Yalta
Moravia si N.-E. Ungaria.

Al treilea basin, incepe de la
lull 'Matte. Asa, de la sorgintea

sa pdnd in Bavaria, Dundrea
curge cu o pant repede inteun
parte de MiciI CarpatI,

albia sa constitue un complex
de brate, din carI cele tra
principale sunt resturile Mra
pat strimt si intre tArmurI es-
de odinioard, a UngarieI. Flu-
carpate si stincoase ; traversind

Bavaria, adesea-orI e inconjuratd si de pdrtI mldstinoase ; de
la Ulm catre Ratisbona, D undrea curge imediat la poalele
lantuluI Jurasic dominant si stirbit de vAI scurte, debitind un
volum mic de ape ; din potrivd,
malul sAtt drept e jos, presdrat
de foarte multe mlastine si zmir-
viul esind din aceast expan-
Gran
5i tine pnd la Orsova
El cuprinde Stiria, Carinthia,

Carniolia, Croatia, Slavonia,
Bosnia si Serbia.
Al patrulea basin, (zis si inferior), incepe la Orsova odatA cu
scAparea DundreI din defileul
Portilor-de-Fer. Alpil Transilvania la N., Balcani la S., formeazd
limitele acestuT basin, dela Or-
soteste adesea ; ceea ce face ca
5i poarta Ungarief
formatd, de
o parte din cele din urmd ra-
siune speciald, intrA iarAsT inteo
albil unicd si trece prin un al

doilea defiled format din muntiI
Pills si Neograd. Intre Wiesegrad
si Waitzen, Dundrea inconjoard
marea insuld Andreia, lungd de
30 kil, si, imediat dupe Waitzen,
pdrAseste brusc directia E.-V.
ce o avea; coborindu-se spre S.
pe o lungitne de 370 kil. in jos
soya pand catre Turnul-Rosu

si de la Orsova pAnd cdtre defileul Ischerulta In Bulgaria. 0
linie de inAltimI plecird din
munfir sibiuhai in tinzindu-se
curI; apele cu curs lung si voluminos pornesc din partea superioard, injghebate intre depo-
la S. Tirnovef-MarI, pAnd in sor-
zite glaciale, din care cauzd via-
a Ungarier; aci se respindeste
gintile BicazuluI, lasA la S. a

Oltul superior cu totI afluentiI
sAI in Transilvania, ale cdror
ape prin canalul central al 01tuluI sunt vArsate in Dundrea
bilitatea pe aceastd parte e cu

mult maI mica ca pe malul opus. Dundrea, apor, din jos de
peste dimple in nenumdrate brate

si canale care-si schimb directia
inferioard, lingA Izlaz. Tot asemenea, basinul Ischeruluf, formeazA o anclavA la S. lantuld
si malurile inalte ale platouluI

care consti.ue baza muntilor
Balcanic, a arel limit. sudicI
lurI sunt intretdiate din distant
Ungaria,albia Dunker spores te in

continuu pang la 1260m. ldrgime
si de la 8-1 2 m. adincime ; povirnisulapei este insd destul de mic.
Dundrea tredind de la Buda-
trebue cantata. in Rilo-Dag din

interiorul peninsula Balcanice :
cea vesticd, care sorgintele Ni-
in distantA de ptriiase foarte
Pesta si insula Csepel, curentul
repezI. In partea despre S. insd,

AlpiI fiind cu mult mal depdr-
sdd incepe a bate maI mult in
sava ; cea esticl, care sorgin-
tatl de mal, se ramifica in Ian-
contenit si amenintind din ce
Ratisbona pAnd. la Linz e domi-
natd. in spre N. de pripoarele

numitI Bhmerwald care ma-
de Buda-Pesta, fluviul isr schimbd.

aspectul in marea dimple centrald
in fie-care an In timpul cresterif

apelor. In aceastd curgere prin
spre malul drept, mincindu-I ne-
36
613818. Morale Ihohonar Geoprcolo Vol. III.
www.dacoromanica.ro
DUNAREA
In ce maT mult oras ele Duna-Fld-
var $i Mohaci. Dupa ce prime$te pe Drava, Dundrea se

cote$te catre S.-E. li curge in
aceasta directie pe o distanta
de 300 kil. aproape, de unde
malul sal drept devine din noti
DUNAREA
282
putin marete $1 abrupte ca acelea

din strimtorfle Cazanelor, totu$I
din cauza nenumaratelor stincT $i
vultori, aceasta este cea maT
rea apelor, partile mai joase
periculoasa regiune a fluviului.

De la intrarea Dunarei in Rominia $i pana la varsarea el in
cu totul insalubru $i unde frigurile palustre domnesc in stare endemica. Cu toate acestea, natura
terenulur ce compune malul
ramin acoperite, formind ast-fel

mla$tinT $i smircuri, cal-1 transforma regiun ea inteun teritoriti
inalt, pe cind cel sting ramine

jos, si continua a fi astfel ping.
la Belgrad, la gura Savei. MaT
jos de aceasta, de la Palanca-
Marea-Neagra, malul drept al

sati in Bulgaria, este mal inalt
Nota, ambele laturi ale fluviului
Aceasta constitue un dezavan-
sting al Dunarei e solid $i domina $i el pe unele locuri malul drept $i anume : de la Severin pana la Ciuperceni, $i a-
sunt inalte,formind defileuri ce se
tin unul dupa altul pe o lungime
taj din punctul de vedere militar, cacT malul sting poate
jos putin de gura cea nona a
de peste 120 kil. $ i unde apele sale
fi
curg cu mare repeziciune printre
multele obstacole, ce se afl in

albia sa. Aspectul acestor defile-
mi e inteadevar maret. Apele

Dunarei patrunzind in ele se
de cit malul sting (malul rominesc)
cu miel
exceptiuni.
cu inlesnire bata de pe
rnalul drept ; fenomenul acesta se explica prin faptul ca
Dunarea pe partea stinga pri-
poi in dreptul Bistretului $i mal

finita.
In spatiul cuprins intre Ciuperceni, Poiana, Ghiociu $1 Minare,
precurn $i la N. de Bechet, terenul ce formeaza malul sting

al fluviului e acoperit de adevarate dun e de nisip miscator,
care din fericire nu inainteaza,
dar nici nu dispar. La Bechet
periculoasa a GrebenuluT, n umi CA
me$te afluenti mal multi si mal

marT de cit pe partea dreapta,
carr depun o cantitate insemnata de aluviunI. Aluviunile $i
$i a Porp7or luid de Fier sail
cantitatea de apa ce aduc a-
Porlile superioare ale Dunciref.

Dificultatile navigatiund provin dar din stincile numeroase
purT $i treptat, ca Dunarea sa-1
modifice directia sa primitiva
insa, locuitorii ora$uluT, prin plantatiudi de salcimi (acacia), aii

reu$it pe o mica intindere O. faca
de sub apa saii aparind cu
(direct, V.-E.) $i sa devie curba
productibil acest pamint steril.
coltif ascutiti d'asupra aper, In
cu concavitatea spre N. A$a
Pietri$ul apare Intre Celeiii $1 Iz-
cit a trebuit lucrad de rectifi-
fiind, erosiunea se face mal mult
care constind in canaluri adinci

de 4 m. pentru a permite circulatia vapoarelor ; trecind d'aci,
Dunarea se largeste $i formeaza
asupra tarmului drept, care in

acela$T timp fiind de o formatiune veche $i decT mal rezistenta. de cit tarima sting, care,
format din aluviu ni moderne
e natural O. fie mal jos ca cel
d'india. De alta parte, curentul DunareT, ca $1 acela al tuturor fluvillor carT curg de la
V. la E. in emisferul nordic,
bate mar mult in malul drept
al el. Aceasta teorie mecanica,
explica din ce cauza acest mal
e ros necontenit, pe cind cel
sting fiind jos necontenit, se
laz. In trecerea sa catre Mare,

Dunarea poarta cu sine nisip $i
aluviuni in asa mare cantitate,
In cit dula calculele facute ar
umplea In fe-care an o suprafatA de 6 kii. p. pe un strat
angajeza mal intiiti in trecatoarea
basinul Milonovatz, unde ajunge
a avea o latime de 1400 m,

ad, prin o intorsatura brusca.,
Dunarea intra In gitul strimt al
CazanuluT, care pare o uriasa
tletura facutA in sena $i unde
apele sunt inghemuite intre dona
Inalte ziduri de salid' verticale.

Aci, adincimea el e foarte mare,
a$a, in unele locuri ajunge pana
la 50m., cu un nivel de 20 metri
mal jos ca acela al M.-Negre ;
curentul upa are Insa o putere
formidabila. Dupa e$irea sa din
acest defilea, Dunarea intra in
renumitul defileii cunoscut sub
numele de Gherdapuri saii Porlile mari de Fiel-. In acest defilea,
cu toate ca malurile sale sunt mal
ce$ti afluenti at facut din tim-
potrnole$te $i tarmul se intinde

catre talvegul aper In forma de
glacis. Pe timpul inundatiilor apele fluviuluTacopera toata supra-
fata unja $i joasa a malului

sting de la marg-inea apei
$i
pana sub dealurile mil limiteaza
terasa Danubiana. In retrage-
www.dacoromanica.ro
gros de io m. Aceast
colo-
sala cantitate de aluviuni se depune insd, pe o suprafata intinsa $i din aceasta caliza ina-
intarea gurilor sale in Mare e

neinsemnata, a$a ca nu e niel'
o teama, dupa cum se credea
In vechime, ca M.-Neagra va fi
umpluta cu namolul $i nisipul
depus in basinul saii de acest

fluviti. Acest eveniment, in tot
cazul, dupa calculele facute, se
va realiza dupa 6 milioane ani.
Aspectul fdrmului rominesc.
Tarmul sting lasa, intre el $i
nivelul mijlociti al apelor, o regiune cam de 150 111. latime
formata din nisip $i pietri$ pe
283
DUNXREA
DUNXREA
care Dunarea o acopere cind

se revarsa. Aceasta regiune e
marginita de malul actual la
S.; lar spre N., pana la limita
teraseI Danubiene, este o re-
din cauza dealulul Tiglina, iar

piciorul ei se confunda cu malul actual al DunareI.
propie de Mare, este cu mult mal

mare ca in cele-l'alte basine ; in
Adincimea Dundrer nu e constanta ; ea variaz5. ast-fel : la
15.time este tot la Portile-de-Fier,
giune joasa, mlastinoasa, presa.rata cu multe lacurT si balti,
Ulm, unde ea incepe a fi na-
mare latime este in dreptul Giur-
vigabila, are 7 picioare (un picior = o',325) ; la Ratisbona 11

p. ; la Passau 17 p. ; la Buda-
giuluT unde Dunarea este de

2500 m. lata. Largimea DunareT crescind merec de la Tur-
Pesta, de la 7-10 ni.; filtre
nul-Severin in jos, ajunge la' 100
Veneck i Fldwar, 9-12 M. ;

intre Fldwar si Bucovar, 5 6 m.
Pe tot cursul eI, Dunlrea, in dreptul RominieT, are o adincime considerabil. Cea mal mare adinci-
m. la Cetate si de 1800 m. la
Calafat, asa ca abia se zareste
tarmul opus de la Vidin. La
Ciuperceni e de 1400 m. ; la
Corabia e de 1500 m. De la
me o atinge In dreptul Portilorde-Fier, unde Dunarea are 50 m.
gura halar pana in dreptul
si ajunge si pana la 60 m., aceasta din cauza ca aci fundul
luT nu este mal mare de 5
intretaiata de o multime de
brate false ale DunareT, cu total neproductiva i nepopulata
acoperita cu apa in tot timpul inundatiilor.

Terasa Danubiand.
Regia-
nea de mal sus se mrgineste
spre N. printr'un mal Inalt

futre 30-90 m., de la care se
intinde o cimpie numita Terasa
Danubiand, care se confunda

la
N. cu regiunea sesurilor.
Acest mal este piciorul sati

marginea sudica a TeraseT Danubiene. In era quaternara, Duparea acoperea terasa, dar maT
tirzitl, din cauzele supuse mal
sus. s'a retras si se retrage
ei este de 20 m. maT jos ca
continua spre %arma' drept. Fap-
32-38 m. ; la gura OltuluT are

30 m. pentru apele miel ; la
Izlaz are 27 in.; la Cernavoda
tul acesta prezinta un insemnat

desavantaj pentru comertul RominieT, cacT porturile sale situate pe marginea DunareT ra-
nivelul mrii. Cea mar mica adincime o are in dreptul CalafatuluT, unde nu are maT mult
de 15 m. a.dincime. La Bechet
are 24-30 m. ; la Corabia are
aceasta regiune, cea mal miel
unde are 500 m. lar cea mal
comuneT Cioara, largimea fluviu-
600 ii., iar de ad i inainte tse

largeste ajungind Intre Zimni
cea
istov la aproape 1500 m.
De
Lungintea Dundrel.
la obirsia el si pana la M.-Nea-
Dunarea curge pe o intindere

in hule dreapta de aproape 1350
kil. ; msA, socotind si cotiturile
fdr blt1 si Para brate, lungimea
el e de 2800 kil. Intre Severin

si M.-Neagra, Dunarea curge pe
departe de cursul apeT.
are 26 m. pentru apele marT si

24 in. pentru apele miel. In
dreptul Galatilor adincimea me-
Din aceasta cauza unele din

porturI, ca Giurgiu, aj trebuit
die a apelor este de 25 m. ;

la Salina adincimea apelor e
sali creeze cite un canal arti-
numaT de 17 picioare.
ficial (Canalul Sf. Gheorghe)

care O. uneasca portal cu Dunarea. Terasa Danubiand apare in-
Lel/imea Dundret. La Ulm,

unde Dunarea incepe a fi navigabill, constitue deja un frumos fluvia de 75 m. largime;
900 kil.
Iufeala cursulut.
Iuteala
DunAreT in general e mica, din
cauza cd panta nu este repede,
totusi iuteala medie a curentuluT
m'in
dat5. ce Dunarea ese din defileul de la Portile-de-Fier si piciorul el insoteste cursul Du-
la Passau, de unde navigatia devine maT lesnicioasa, albia Du-
nareT pana la Ciuperceni, in jud.
nareT are 210 m. largime; la
Dolj, unde pentru un moment
Buda-Pesta atinge 970 m.; spre

Veneck Fldwar, largimea va-
terasa dispare inteo regiune

mastinoasa si apare la Gideia,
prelungindu-se prin satele Negoiul, Bistretul, Plosca, Gighera
si aval, insoteste apor tot cur-
riaza filtre 600 1200 m.; filtre

Fldwar i Vucovar, are 600
m.; iar in basinul Milovat ajunge pana la 1400 m. largime;
piciorul teraseT se departeaza
la Portile-de-Fier insa, Dunrea

41 restringe albia sa la 500 m.
largime ; dar indata ce intra in
mult de cursul DunareT pana

la Galati. Acolo terasa dispare
Romtnia albia se sporeste din

ce in ce maT mult i ca cit se a-
sul DunareI, capata o mare des-
voltare in jud. Ialomita, unde
www.dacoromanica.ro
o lungime in linie dreapta de

780 kil., iar socotind si cotiturile,
se poate socoti cu mult superioara orf-cruI fluviii din Europa apuseana. Ea accelera curentul &Mi pe masura ce se departeaza dela Krems prezintind
virtejurT periculoase. La Viena,
and apele sunt marT are o

vitesd de la 21a 4 m. pe secunda; pe arma traversind stepele
uniforme ale UngareT, curentul
saii devine linistit ; apropiindu-se
insa de Serbia, fluvial largit
mal ina'inte intre 500 600 metri,
se stringe pana la 200 m. si

prezinta un curent mult repede;
patrunzind in cimplile asezate
DUAREA
ale Romtnier, curentul sal devine cu mult mar linistit: asa

de la Virciorova, la Izlaz, iuteala curentulur este de 1.50 m.
pe secunda, adic5. aproape 5
kil. pe ora iuteall mare, care

rezult din marea presiune, a
imensulur volum de ap ce rostogoleste in albia sa. Panta
medie a albieT, de la Severin la
Mare, este de o in. 187, pe kil.
Debitul afta pe secunde-1.
In ceca ce priveste volumul de
apa ce fluviul rostogoleste inte o
mlAstinoasa, pe care o acopera
in parte, niel-o data irisa nu

trece peste piciorul Teraser Danubiene, niel peste tarmul bul-
parte din insule si mare parte

din tarmul sting. Cea de a
doua crestere, tusa, este mal
putin importantd si se intimpla in lunile Iulle si August,
rea zapezer la muntr, ea se revarsa
pe toata aceasta intindere, umplind blilesiinundind toata tunca. Cinc! Dunarea creste cu mar
in susul riulur citr-va kil. ; in
venind de trer orT mai mare, si

presupunind un volum numar de
2 orT mar mare, avem, in drep-
e con-
de-asupra nivelulur obicinuit. In

epocile de crestere a apelor, prima-vara si vara, mar ales la topi-
fil perpendicular pe directiunea

cursuluT, singura masurtoare
Dunrer este 3000 mc. pe secunda; iar pentru apele miel

de 2000 mc.
Acum, de vom observa c
latimea albier Dunarer (factor
ce intra in formula debitulul),
creste in dreptul Rominier, de-
crestere a apelor
siderabila i da nastere la inundatiunT ; acopera, cea mar mare
secunda treeind printr'un pro-
pentru apele medir, vara, debitul
de dota orT pe an : la inceputul

prima-verer, in timpul topirer
zapezer pe muntr. Cea
gar. In timpul inundatiilor, apele Dundrer cresc Cu 4-6 m.
multa iuteala, ea face sa reflueze

apa afluentilor; asa la gura
este (Acata la 1825 la Viena

de Jules Michel, care a gsit c
DUNAREA
284
Oltulur, face ca apa O. urce

aceasta epoca albiile Saver, Tiser si Temesulur se transforma
in adevarate golfurr i primesc
in ele surplusul apelor Dunarer,
care impinge inapoT apele acestor riurr, formind un contra-curent ce se intinde. in acele albir
parg la o departare in interiorul
lor de zoo
300 kil. Cind apele

Dundrer vin prea mar!, toata intinderea tarmuluT sting, incepind
de la gura Oltului si pana la
eind se topete zapa& dupa

cer maT inaltr muntr. Accidental se intimpla ca Dunarea sa1 creasc apele si toamna in
epoca ploilor de toamn si se
produce atuncr si inundatiunr;
de ordinar insa, apele sunt mici
in Septembrie, Octombrie
Noembrie.
Inghefurile Dundref. D unarea este supls inghetuluT de la

2-3 luni pean. De obiceid inghetul incepe in Decembrie si desghe-
tul are loc pe la finele lur Februarie. In timpul acesta comunicatiunile in lungul Durare/
sunt intrerupte. Se fac insa co-
municatiuni de la un tarm la
limita jud. Teleorman, prezinta
altul Cu cdrute, Cu sanir si pe jos.
tul Izlazului d. ex. un debit
un nesfirsit luciu formind aproape
de 6600 mc. pe secunda pentru

apele marT si 4000 mc. pe se-
cunda pentru apele miel. Du-
o singurd masa de apa ca fluviul, intrerupta din distanta in

distanta numar de verdeata za-
Grosimea gheter de multe orI

in vremurile vechr a permis ar-
n'airea aduce o foarte mare can.
voaelor. In Ialomita, malul sting
Cu Turcir. In timpul miscarer
titate de apa. De si nu exista o

masuratoare directa, totusI se
stie aproximativ ca Dunarea,
al Durare e foarte putin inalt
sloiurilor orr-ce comunicatiune
si cind apele acestur fluvi cresc,
pe amare este intrerupta.
trec peste tarm si se amesteca
prin bratele sale varsa in M.-
cu ale lacurilor Boian si Cglarasi,
Porturi ,silocalitllinsemnate.
Dunarea, in totcursul sai1, dela
Neagra. 9000 mc. pe secunda..

Inundaliunr.
De ordinar
formind o masa. de aloa cu o
Ulm, pana la vassarea sa
latime de 8 kil. si intinzindu-se
mare, fiind navigabila, are pe tal.-
Dunarea este supusl inundatiunilor de doul orT pe an. O
pan la marginea satelor de pe

malul sting al Barca.
Varialiunea intillimet apelo?.
murile sale portal-Tse:1 schele pen-
inundatie toamna Si una prima-
vara. Inundatia de prima-vara

este tot-d'a-una mar mare si
e provocata de topirea zapezilor.
In timpul inundatiilor, Dunarea acopera. acea portiune de io
m. care se intinde intre nivelul

media al apelor si tdrmul san
adesea-orT trece si in regiunea
Dundrel.Diferinta maxi tila intre
apele miel si cele marr este de

2 ni., care este destul de mai e,
mar cu seama ca. malul nostru
matelor romine a navali In Tur-
cia si a se lupta chiar pe ea
in
tru ancorarea vapoarelor precum

si localitati populate insemnate. Cele mal principale in cursul
sal superior sunt: Sigmaringen,
In tara prusiana de Hohenzollern ;
RiecIlingen,Ehingen,U1m,inWiir-
este foarte jos, ca deosebire
temberg; Donauwerth, Neum-
intre Bechet si Izlaz, unde mar

in tot timpul e supus inecurilor.
De obiceiti, D marea creste
burg, Ingolstadt, Ratisbona, Passau, in Bavaria ; Linz, Krems,

Viena, Essling, in Archiducatul
www.dacoromanica.ro
DLINAREA
DUNAREA
285
Austrier ; Pressburg, Kornorn,

Gran, Buda-Pesta si Mohacs, in
Ungaria ; Peterwardin, Semlin
si Orsova, in vechil Confinr
militarT ; Belgrad si Semendria,
In Serbia ; muntele Alion, lin-
gl Orsova, renumit pentru ca

aci se aflA frumosul monument
Capela Coroaner ridicat de
impAratul Franz-Iosef in memoria gAsirer Coroaner Regatulur
Ungar ingropatA la picioarele

muntelui Alion. Duceprat, in
fata Orsovel, cetate veche fon-
dat de Romani dupa trecerea lor din Dacia in Moesia (aztAzr ruine). A da-Kaleh (Orsova
sau Rusiava-Nota), in fata insulef
cu acelasT nume. (Ada-Kaleh

insemneazA fortAreata insulei).
IarA in basinul inferior, DunArea
scaldl urmAtoarele localitAtr:
Virciorova, la gura Balmer, sta-
tie de cale feratA si punct de

frontierl intre Rominia si Ungaria ; Gura-VAer, mar la vale de
Virciorova, renumit pentru ur-
mele de ruine romane ce se

vAd in apropiere ; Turnul-Severin, pe malul sting, port de prima
importantd, capitala judetulur
Mehedinti. In vechime Severinul a purtat numirile:Druphegis,

Pontes, Drubetis sail Drobetae.
Localitate istoricA InsemnatA ,
contine si acuma numeroase
urme de ale dominatiuner romane, intre care cea mar celebrA sunt remasitele podulur
peste DunAre ridicat in timpul
cuceriref Dacier de catre Traian. Acest oras este insemnat
al Dundrer (Serbia) mar la deal

de Severin. Schela-Cladovel,
sat rominesc in fata Ciadover, renumit pentru luptele ce
Pandurir rominT, (corp militar
organizat la inceputul acestur
ria, in fata Calafatulur ; cetate

celebrA atacatA si ocupatA de
RominT in rAzboiul de ',independentA (1877-78). Arcer-Palanca, la gura riulur Arcer, pe
malul drept. Lom-Palanca, mar
secol de VodA Gr. Ghica) avurA

cu Turcir in rAzboaele din 1809
la vale, la gura Auld Lom, se
si
Cerneti, aproape de
gura Topolnita, se numea in
Almus, earl' se mai vAd si azt5.-zr.
vechime Cernigrad : loc istoric

renumit pentru bAtAlia intre
RominI si Turd la 1800. BirzaPalanca, pe malul drept in Serbia, mar la deal de Insula-Mare.
Lom-Palanca, tot pe malul drept;
In locul acester comune a fost

in vechime cetatea Aegeta. Ra-
ta, fu atacatA si ocupatd de Romini. Bechet, pe malul sting,

ling5. gura Jiulur. Ostrov, mai la
vale de Rahova, pe malul dreptin
1828.
covita, in
Bulgaria, la gura
Timoculur. Azis-Pasa, unul din
eel' din urmA guvernatorr turd
aflA pe urmele cetAter romane
Cibru (Cibrita), mar la vale de
in apropiere se vAd ruine sub

pAmint. Rahova, pe malul drept
In fata gurer Jiulur, care, in
ti mpul rAzboi ului de independen-
sat Fleurtinul), mar la vale de
18 to R isif ati trecut DunArea pe

aci. Vadin, mar la vale de Ostrov,
tot pe malul drept, localitate
istoricA. Ghighiu, mar la vale de
Vadin, renumit fiind-cA in apropiere de el, la gura Ischerulur, se
vAd ruinele cetdtel Ulpia Oesius,
ziditA de Traian. Celeiti, pe malul sting, la deal de Corabia.
Corabia, insemnat port comercial
si important punct militar ; pe
Vurf, pe maluldrept, in Bulgaria ;
aci a trecut DunArea armata
In vechime, se cherna Florentiniana. Cetatea, sat mar la deal
RominA in 1877, pe un pod de
de Calafat, pe malul sting, renumit pentru zidirT vechr ro-
Corabia, in fata gurel Vidulur.
mane ce se mar vAd Inca in

apropiere de el si pentru bA-
aproape de gura Oltulur, port,

capitala judetultli Teleorman.
In vechime se cherna Romula.
D'aci artileria romin a ajutat
armata rus. in 1877 la ataul
cetAtir Nicopole. Tot aci armata rominA in cursul campanier
al Vidinulur, a flcut din acest

punct, in rAzboiul din 1877-78
un solid avant - post in scop

de a supraveghea trecerea Timoculur. Vurf, sat mar la vale
de Racovita, renumit pentru cA
In vecinAtatea luf se gsesc ruinele until vast uvragiti defensiv
roman. Florentinul (Fiorentunul
tAlia datA aci la 1853. Calafat,
port pe malul sting, in fata Vidi-
nulur, asezat in o pozitie stra-
tegicA de cea mar mare
in-
dinastieT domnitoare actuate a
semnAtate. Aci, armata rominA

a primit botezul de singe in ultimul rAzboill al independenter,
Rominier, cAcT in acest oras a
unde bravul er cdpitan
vase. Izlaz,
mar la vale de
Turnu-MAgurele, pe malul sting
pus intiia oarA piciorul pe p5.-
nitorul Carol I-iu a stat pe
restabili podul de vase de la Corabia. Nicopoli (orasul victorie I)

pe turceste se cherna Nebol, in
fata Turnulur - Mdgurele, ce-
mintul patrier alesul acestef Orr,

in 1866, Principele Carol de
Hohenzollern, aztd-zr mult iubi-
parapetul baterier Independenta

ca. tintA a vrAjmasulur in timpul primer bombardArr a V idinuluT, dind ast-fel ostenilor sar
un nepretuit exemplu de virtute
militar. Vidinul, port in Bulga-
tate tare. Zimnicea, port in fata Sistovulur. Sistov, in Bulgaria, oras de mic5. insemnAtate.
Varditi, mar la vale de Sistov,
loc istoric. Rusciuc, pe malul
drept, port la gura riulur Lom
si
ca punct al
descAlecAtorer
tul rege al poporulur ronfin,

intemeietorul auguster noastre
dinastir. Cladova, pe malul drept
Pom-
www.dacoromanica.ro
DUNREA
DUNREA
286
fata Giurgiulul, cetate tare.
a purtat Ialomita de la Urzi-
ruinele vecheT cetatl romane No-
Giurgia, capitaIa judetului Vlasca, port important, cel maT apropiat port de Bucuresti dupa. 01tenia si insemnat ca pozitie miMarl. Turtucaia, port in Bulgaria, pe malul drept in fata Olteni-
ceni la vale). In vechime era for-
viod-donum saa Novietum. RomlniT o numeaa Oblucita, Vadul-Oblucitei saa Vadul-Dunaref. Satu 1 - Non si Terraponti,
si Arrubium, port pe bratul
loc remarcabil pentru trecerea

peste Dunare in Iunie 1828
In
tareta insemnata. MaT la vale,

pe tarmul drept, este Hirsova,
port insemnat pentru Dobrogea
si. Macinul, in vechime nurait
teT. Oltenita, la gura Argesuitif ; in
Dunarea-Veche, in punctul un-
a armatel ruse efectuata sub
vechime se numea Daphne. (Grecescul Daphnis). Silistra, pe malul

drept, celebra fortareata Du-
de acest brat se indrumeaza
ochil Tarulur Nicolae. Izmai.
spre V. N.-V. pentru a merge
lul, pe malul sting al bratu-
la Ghecet ; iard in fata acestura,
nreana, alturi de frontiera ce

desparte Dobrogea de Bulgaria.
In vechime se cherna Durostorum, Dorostena sail Dorostoro.
Calarasi, pe bratul Borcea, ca-
Braila, foarte insemnat port de

export si import al tareT, si important ca pozitie militara. In
fata acestuT port a fost distrusa
In 1877 flota de monitoare turcestl, aflata in canalul Macinu-
luT Chilia, in Basarabia. Chilia-Noua, pe malul sting al bratulul Chilia si Chilia:Veche, ce-
pitala judetuluT Ialomita. S'a nu-
va mai la vale de China-Nola,

pe malul drept, ce tine de jud.
Tulcea. Vilcov, in Basarabia, pe
malul sting al bratuluT Chilia,
mit inainte tirbeiti, dup numele Domnitortfini. Numele de

Calarasi if vine de acolo, cal
acest oras procura armatei Romine cel mar mare si mar bun
contingent de calarasT. Ostrovul
luT, de care o expeditie de bravi

torpilorT Ruso-RominT. In ve-
(Silistra-Noud, Ada-Chioi) in fata
Cu Dunarea-Veche. RominiT ill

numeau Trecatoarea - TurculuT.
Iglita, sat pe malul drept al DunareT-VechT, mal la vale de Tur-
rna Aegyssus. Prislava. Se afla la
coaia, aproape de unde se varsa riul Iglita in Durare. In vechime, pe acest loc, era cetatea
urmele uneT vechr cetatT. Mah-
CalarasuluT, se numeste Ostrov
din cauza ca. aci Durarea formeaza maT multe insule. In vechime se cherna Sucidava. Racova- (pe turceste insemneaz,
unde se ingroapa vitele) in jud.
Constanta. In vechime se cherna Axiopolis (Axium). Cernavoda (apa. neagra.) ; in vechi-
me se numea Capidava ; port

insemnat si statie de cale ferata. Aci este asezata a doua
poarta monumentall a Podulur
chime Braila s'a chemat si Peristhlaba. Nu departe de aceasta, se gaseste Ghecet, unde se
intalneste Dunarea-Vapoarelor
Troesmis.Galati,putin mai la vale
de unde Siretul da in Dunare,

capitala judetului CovurluT, cel
maT mare port al RominieT pe
Dunare. Reni, putin maT la vale
desface in mal multe guff, pentru a se varsa in Mare. Tulcea,
pe malul drept al bratuluT cu

acelasr flume., capitala judetului Tulcea. In vechime se che9 kil, la vale de Tulcea, pe bra-
tul Sf. Gheorghe. Aci se gasesc pe ambele parti ale apel

mudia, pe malul drept al bratului St. Gheorghe, mar la vale
de Prislava. Sf. Gheorghe (Catirlez), la varsarea bratului Sf.
Gheorghe in Mare. Sulina, la
gura bratuluT Sulina, care este Pdra indoiala cel maT impor-
de gura Prutulur in Basarabia.
tant punct comercial al deltel
Catunul
DunareT.
Rachel
intre
Isac-
Carol I, care este cel maT inalt

pod din lume si care leaga Rominia cu Dobrogea, alipita de
Tara-Romineasca dupd razboiul
cea si Mcin, pe malul drept.

Dula ruinele sale pare a fi fost
glorios din 1877-78, ca pret
pe malul sting al Dullard, in
al victorilor dobindite pe cim-
apropiere unde
pille BulgarieT pentru recapata-
se varsa in
rea independentei tare si liberarea crestinilor din Bulgaria

de sub dominatia musulmana..
Cetatea de FlocT, aproape de
sus din dreptul IsacceT. Isaccea

sail Vadul-luT-Isac (un pescar
din o legenda. Dobrogeana), renumit loc de trecatoare din timpurile cele maT vechl ale isto-
gura IalomiteT. Pe la 1084 acest

oras se cherna Olaei sail Oleci.
In punctul unde acest brat se
un cimp Intarit roman. Cartalul,

odinioard o importanta cetate
lacul Ialpug
fluviii, ceva maT
Aflueniii Dullard. In scurgerea sa de la Padurea-Neagra

si pang la M.-Neagra, Dunarea
primeste peste 1 20 afluenti. CeI
maTprincipali pe cal! IT primeste
In cursul sail superior sunt urmatoriT : Blau, care se arunca

in Dunare la Ulm; iar-Ja 2 kil.
maT jos, Iller, primul afluent din
in spatiul coprins intre

Ulm si Passau, Dunarea priAlpT ;
meste pe malul sting ca afluentl:

Brenza,Wornitza,Altmhl,Naab,
Se crede ca s'a numit si Ora-
riei popoarelor ce s'aii razboit

la tarmurile Dunarel ; si nu de-
Regen si
sul de Flassis (dupa numele ce
parte de aci, locul unde sunt
primeste cele treT marT riurf al-
www.dacoromanica.ro
Ilz ;
pe malul drept
DUNAREA
287
DUNAREA
Lech, Isar si Inul, pre-
se vars5. In DunAre. lingl Tur-
cum si alte multe 14111*. A-
nul-MAgurele. almAtulul, se var-
fluentiT DunAreT in Austria sunt
sA in lacul Suhaia si de aci
pe malul sting: Marscha

Morava, Kremsul si Kamp ;
iar pe malul drept: Traun, Ems,
in DunAre. Vedea, unitA cu Teleormanul, se varsA in DunAre

prin cloud gurI: gura Zimnicea,
Erlaf, Bieberack Traisen, WienSchvechat si Fischa. DunArea,
la V. de oras si gura Girle1 la

E. Argesul (Ordesos la SchitI),
dupa ce prim este acesti afl u en tr,

intrA in Ungaria, unde fluviul cur-
izvoreste din Carpatir RominieT,

curge in directia generala S. S-.E.
ge pe o lungime de 940 kil., pri-
si
mind pe partea sting5. din CarpatI

urmAtoriT afluenti: Waag, Nitra,
Gran si Eipel; iar pe panca dreap-
Oltenita. Ialomita, izvoreste in
a din AlpT: Leitha si Raab. In
DunAre, ling5. vama Gura-Ialomite. Siretul (Tirantos la SchitI),

izvoreste din Bucovina, intr5. la
TimoculuT tin de:Bulgaria si

ati obirsia in masivul Balcanic.
Din Dobrogea, DunArea primeste unatorif afluentl: Cernavoda, Boascicul, Romanul
Pecineaga.
Mara de Prut, nicl-unul din
acestr afluentI ai DunAreI in
basinul inferior nu sunt naviga;
ast-fel DunArea este singura arterA navigabill a Rominiei, care o uneste cu Occi -
si Morava; iar pe partea stingd:

Tisa i Temesul ; cel
Rominia la satul qndesti, de
dentul.
ad i curge in directiune generala
Bdlfile Dundrei.Dunarea, re-
de si este in mare parte cana-
spre S. si se vars1 in Dundre

Ja deal de Galati. Prutul (Po-
trAgindu-sT mereti apele si schimbindu-sT decI treptat albia, a for-
schimbAcios si produce mall inundatiT pe timpul cresterif apelor ; ast-fel cimpiile asezate
ale PancioveT ati de-asupra lor
rata la SchitT), izvoreste din Galitia, atinge teritoriul Rominiel
pe Terasa DanubianA o multime
ling5. tirgusorul Mamornita ; cur-
de lacurI sa bAlti, pe carT le
ge in directie S.-E. si S. si se
alimenteazA in timpul inundati-
un strat de apl ca de 2 m.
varsA in Dundre intre Galati si

Reni, formind frontiera intre
Rominia si Rusia.
In Basarabia : Ialpugul unit
ci Lunga, se vars in lacul Ialpug, care se scurge in DunAre
lingA Izmail. Catlapugul unit
unilor. Aceste lacuri, mal

la intrarea Dun5xei in tara, incep a se inmulti treptat si, intre
Borcea i DunAre precum
pine :
cimpia Ungariei, DunArea primeste pe partea dreaptii: Drava, Saya
lizat e
tipul riuluT cu
curs
adincime, care strat se intinde

pe o suprafatA de 50,000 hect.
Cu intrarea in basinul inferior,
DunArea primeste afluentii urmAtori : oc partea sting5. : Cerna
ce izvoreste din Rominia ; odinioarl fAcea hotar intre Ro-
se varsA in DunAre lingl
Rominia, curge mai ntui spre
S. apol spre E. si se vars5. in
ca Calibuh, se varsd in lacul
minia i monarhia- Austriacd ;

Bahna formeazA la gura sa frontierd intre Rominia i monarhia
Austro-UngarA ; Topolnita care
Cartal, care se scurge In DunAre
se vars lingl orAselul Cerneti

Blahnita care se varsA in Du-
End Chilia.
Pe partea dreaptA, DunArea
nAre, in dreptul Ostrovului-Mare;
primeste, in aces t basin, uringtoriI
maf la vale urmeaz5.: Jiul, primul afluent mare, pe care Dun5.rea Il primeste in Rominia;
izvoreste din Transilvania, cur-
afluenti: Timocul, care, care gura sa, formeaz5. frontiera ?titre

Serbia si Bulgaria ; apoI Topolnita, Racovisca i Arcerul, care se
vars1 in DunAre la Arcer-Palanca ; Lomul, se vars5. lingl LomPalanca; Ogostul se vars in
ge in directiune generala spre

S. si se vars1 in DunAre lingA
Bechet. Oltul (Maris la SchitI
Aluta la Romani), unul din
linga satul Chilia. Chirchizul

unit ca Alijaja, se vars5. In lacul
Chitaj, care se surge in Dundre
uluT Vedea i Lomul format

din Cara-Lom si Ac-Lom se
varsA in Dundre la Rusciuc.
Toti acestI afluenti; pe dreapta
DunAreT,
afarl de o parte a
mat pe terenul ei sting, chiar
intre DunArea-Veche i Dun5.rea-Vapoarelor, sunt atit de dese,

in
cit aceasta regiune a fost
numitA de locuitorT Balta.

Lacurile DunAreT fddind parte
din judetul Mehedinti, sunt : Batoti, PAtulele, Gruia, Pristolul,
Glrla-Mare, Girla-Mic5. i Salcia.
De judetul Dolj, tin lacurile :
Maglavit, Tunari, Piscul, Desa,
Rastul, Bistretul i Nedeia, in
care se vars5. DesnAtuiul.
De judetul Romanati, tine lacul Potelul.
fie judetul Teleorman tin lacurile : Berceluiul i Suhaiul, in
care se varsd riul CAlmAtuiul.
fata JiuluT ; Ischerul se varsA
Lacul Suhaiul se scurge prin

doul brate : unul spre V., care
in Rominia la trecAtoarea Turnul-
in fata orasului Corabia ; Vidul

se varsA in fata IzlazuluI. Osma
se varsA in dreptul T.-Mdgu-
se varsA in lacul Cioara i altul,

care ese din Suhaiu la Zimnicea
si se vars5. in Vedea.
Rosu, de unde curge spre S. si
rele. Iantra se vars1 in fata
afluentii ceT marT al DunAreT,

izvoreste din Transilvania, in trA
www.dacoromanica.ro
In dreptul judetuluT Vlasca,
DUNREA
Terasa Danubian este udat

de maT multe brate ale Dunarer, cad cuprind, intre ele si Dunre, o multime de bAltI. Ast-fel
lacul Durt, din care pleacA mar
multe brate neinsemnate, gira

Soverliul si Viroaga. Intre aceste ape $i Durare sunt lacurile : GrAdi$tea si Lacul-Mare.
Bratele Comansca si Mocansca
pleacI de ling Zmirdan si se

intind pang. 1410 lacul Greaca.
Intre aceste brate si Durare
sunt maT multe bAltr, intre carT
Plosca ; Japsa-Lupulur, a-ard.mizilor, Cioroiul, Burubdcoaia, Tinosul-Mare, Tinosul-Mic $i lacul

Lupoaia.
Mic, Tinusul, Sfredelul ; JapsaLungA, Camenita, CiortAnasul,
cir-Preoteser, Turciturile $i Istricarul.
ZainoitA; lacul Glibunisul in Plopsoarele; japsaBatiste ; iezerul Cal

water, Rotund, Cu-PapurA, Findnele, Cazaculur, B utoiul, Frumos,
De la bratul Riul si pana la

unirea Borcer cu DunArea avem
lacurile : Mdtasa, in dreptul insuler Strimbul-Mare, japsele: Tinganul, VlAsceana, Ghencea, Mislu-
trosani, PIetrisul, Malul, Slobozia, Cioroiul, Frasinul, Bd.neasa,
aldrasi, la V. orasulur alArasi,

loc care are o suprafatA cam de
50 kit. p.; isT scurge apele sale
in Borcea la marginea orasulur
alArasi prin can alul Jirldul. Acest lac, chid apele sunt marr, isr
mAre$te suprafata revArsindu-se;
iar in timpul scdderilor apelor

retrAgindu-se, formeazd spre V.
japsele : Lungile, Serpdriile, R d-
Covrigul, Jap$a-LatA,
Uluiasul, Ulula-Mare, MierloaiaMare, Mjerloaia-MicA,Popa-Mare
$ i Popa-MicA, Salda, Minguleasa,
Portita, Covurlui, Bordoasa,
Codoaia, Girla-LungA, Cirtalele,
Poenelejapsa-lur-Mos-Gheorghe,
Pararul, Tinoasa, GdvAnelele,

Strimbele, Banuglavul, Miel,
Minciuna, Albele, Gropile-Albe,
PArusa, Rotunda-Micd, Rotunda-
Mare, Plostina, acata, SAlcuta,

Tigaia, Cd.tinurile ; lacurile: Mustdcioara, Blestemdti i le-Mari, BlesstemAtiile-Micr; si MAzdrarul; japsele: Griveiul, Codescul, RAdulea,
Butucul, ZAtonul, Vinja-Micd.,
Vinja-TindrA Vinja-BAtrinA, Tudoricher, Chinurile, japsa Oboru/,
ada, Molan, Dara si japsa Derfull& La S. iezerulur alArasi,

pe malul sting al DunArer, sunt
Jap$a-Latd, Brinzisul, CAtunulPlopuluT, Babele-Fetestilor, Babele-Dude$tilor, Japsa-cu-Salcie,

Vergul, Iezerulur, Epure, Giolea,
jap$ele : Sdpatul, Riiosul-cel-Ma-
S timbal, Potcoava-MicA, Potcoa-
re, Banita, Rotundul, Riiosul-
va-Mare, Dalia, Lacul-Rotund,
cel-Mic si Nica ; lacurile : Grd-
Jap5a-lur-Mos-CrIciun, Cercorada, Iezerul-cel-Mare; lacurile: Popaslic, Mistreata, Berleasca Pietroaele, Strimbele, &Inc/a, Stin-
distea, Plaghiosul si Melcul. In

insula Ostrovul este japsa Lata
si privalul Lungul.
Intre Borcea $i DunAre, din
dreptul CAlArasilor pAnd la bra01 Riul, sunt lacurile : japsa Ca-
racuda si Scabopl, lacul Sarogul, japsele Iuti, Larga, Herghelegiulsi Copaia; lacurile Suceava,
Plominoasele, Tinosul, BAlanul
si Lisita ; japsa Stirbul ; lacul
si Beutul-SAtenilor, in fata Os-
In insula Talchia-Mare sunt
iul, Bahitele, Buta, Ciulnita, Bi-
De judetul Ilfov tine lacul

Greaca (Iezerul-Grecilor), care
comunicA cu Dundrea prin bratul Mura.
De jud. Ialomita tin lacurile :
Mostistea, Boianul si Iezerul-
curile Beutul-Girler, Beutul-Vier,
lacurile : ZAtoaca-Larga, ZAtoaca-LatA, Vicleana, Preote$ti, Cra-
voluluT,
Gostinul, Pfetrile, Pueni, Ma
eel aproape de satul Cegani ; la-
trovulur-BorceT; Iezerul-Bruncie,
Brozea, Ciocanul-Mare, Ciocanul-
cele mar insemnate sunt : Pe-
hirul si Balta-Latd.
DUNREA
288
coaia, Iazul, abdlul, Ldtimea,

Iezurul-cu-Butud, Beutul, ROOi ul, Pirlitura, Iezerul, Iorga, japsa
Iorga, Gitul-Stiner, Leta, Strigoiulur, Beutul-luf-DobricA, Japsa
cu-PapurA, Dogoreala, Inturcimure, GIvane, lacul Ciocloave;
Beutul-Ceganilor, pe malul Bor-
www.dacoromanica.ro
Gemenele; /acul Pajera, Iezerul,

CAtunul, Iazuri, Mosia; lacul Timosul,Grumazul,Racul, Cocosul.
Pe malul sing al Borcer sunt b5.1tile : MAtasa, Butucoasa, Ghisica,
POpureanca ; lacul Bentul-Misler ;
iezerul Mocirla, Lacu-lur-Musat,
-Balta si Ruptura.
De judetul Braila tin lacurile :
intre Dundre sicanalul Manusoarer: Tezerul Chitulu$ca, Alghisogul-Mic si Alghisogul-Mare ; intre
DunArea-Vapoarelor $iBratu /-Vil.
cea : iezerul Festilele, Vulpasi,
Begul, Jigara, BAlaia, Gisca, CAcai na- Coj oacele, Dobrele, Un tea,
atiunul, Melintulur, CAtunul-lurToa$A,Zbenghiosu,Hirlacul, Curcubeul, Sinetele, Lupoiul, jap-
sa Conciul, Cortelea, Cotoiul ;

lacurr: Ciontoiul, Soarecele, Stupanul, Mosolea Plinge-Ban I.Strimb ul Jap$ele-d e-S us Japsele-de- Jos.
titre Cremenea $i CrAcInelul,

Tezerul Sinfanul, Chiorul $i Ciontoiul ; intre Dundre si bratul
Latl, iezerul Fundul-Mare, Iezerul-luT-Stan si iezerul Chirloaia.

Intre Dundrea Vapoarele $i Dun rea- Veche : Iezerul - Zoaner,
Pesceana , al. Ciucului , Lebd,
doiul , Roca, Japsa-Porculur,
StochitA, Brezoiasa, Lacul-Lupoiti, Lupoiasul, Lesteghil, Tar-
mul, Roiul, atuiul, Forfoita,

Catinul-Lung, Catinul-MlAjeT, I a-
cul Mandalacele, lacul Bolda,

Catinul-Boaca, Catinul-Soarecir,
Babele, al-Oilor, Lacul-Rotund,
lacul Broasca, Gisca, Vulturile,
GlAvAnelele,
GlAvAnelele - Tur.
DUNA REA
DUNAREA
289
cesti, Cornoiul, Tucuzoaca,Potcoava, Bouletul, Zlopul, Scroafa, Gameciul, Gaitele, Tupuzoiul, Cojocarul, Titiloaia, CatinulluT-Pand, balta Mala, balta Bate$, iezerul Borde!, balta Trufas,
iezerul Cucuva, balta Cateana,
Zaghen, Malcoci, Moru-Ghiol,

Belciug, Cruclic, Ostrovoc. Intre
bratul Chilia i Sulina sunt lacurile : Ro$u, Saoca, Ghido, CoraciuluT, Simiroea, Hantu, Tata-
In vechime Insula-BanuluT, este
reni, Costin, Bacim, Fortuna,

Liteanca, Tatanir, Sliboca-Su-
este celebra prin lucrarile de
Moara - Bun, Ciulinii.ceT - Miel,

CiuliniT - ceT-Mari, Visan ; lacul
Noroaele, Noroiul-Mic, Matoaele,
nul-Oil or, Matele, lacul Babalecul.
hatu, Batacul, Triozorul, Gablovata, Bogda-Proste, RaduculuT,

Babina, Saon, Matita, Lopatna,
Rosca, Velichi-Merchei $i Dovinca-Merchei. Intre bratul Sulina $i Sf. Gheorghe lacurile :
Gorgova, Obretin, Uzlina, Isacov, Erenciuc, Puiulet, LumineT,
Catinul-Blindul, Mare$, Negrul-
Puiul, Ghiolul-Ro$u,
Ro$ulet,
ea este locuita. Insula Corbul
Berbecul, lacul Fusarul, Catinul - Stamate, Catinul Deloaia,

lacul Orbul, Dragu$ul, Boboc,
Solonetia $i Saraturile.
Pe teritoriul rusesc, lacurile
tributare DunreT sunt: Cahul,
Zeciurile, Borcanul, Lopata, Negraia, Frunza, Balaia, Patin,
Carta!, Cogurluiul, Ialpugul i Catalpugul.
Orza, Ghiolul-Gemenele, G hiolulMi csunel ele $i Ghiolul-Borcea.

Pe stinga DunareT-Vapoare-
Toate aceste lacurT, ca si Dundrea ins5.51", produc anual e-
saa Corbava (slav), are o suprafata de 2400 pogoane ; renumita pentru zidurT si alte rama$ite romane ; are 6o de familiT
$i tine de Batoti, plasa Blahnita.
Insula-Mare, 4400 pogoane, tine
de comuna Gogo$eT, pl. Blah-
norme cantitAti de tot soiul de
nita. In aceast insul sunt ur-
lor sunt : Lacul Butoaele, Po-
peste : morun, nisetru, crap, etc.

Cega DunareT i pdstreazg. i
asta-zT renumele din anticitate ;
matoarele balti cu pe$te : BaltaNisipuluT; Balta satuluT ; a-BranisteT $i Balta-Pruni$orulul ; apoT vin insulele : Tiganasul, Os-
Lunguletul, Noroiul-Mare, Rotundul, Misaila, Cociul, Bordeasa,
erban, Bobocul, Frauta, Raznetele, Catinul Repejoasa, Cati-
pilele, Popa, Lunco$, Boul, Rosu, Gluja, Budurul, lacul

ianu, Gageana, Ghionea, Botea,
Lacul - luT - Ghetan, lacul Bratuloasa , Gropile, balta Tiganca, Lacul-Dulce, Lacul - Sarat,
iezerul Ratoaele.
De jud. Covurluia tine lacul
Brate$ul.
De jud. Constanta tin lacuGirlita, Oltina, Beilicul,

Mirleanul, Vederoasa,
Sarpul, Baciul, Cochirleni,
rile:
Cara-Su, Purcaret, Ramadatn,

Fibrina, Domneasca - Mica
$i
Domneasca-Mare, Slateia, Rotundul, Groapa-CiolanuluT, Mazilic-Ghiol si Baroiul.
De jud. Tulcea tin lacurile

pe malul drept al DunareT : Turcoaia, 1gb ta, Carcaliul, Porcilor,
Henelor, Orbul, Stanimir, MocanuluT, Plosca, Latimei, Jijila,

PopineT, Crapina, Piatra-Cacata,
Capacha, Rotundul, Saon $1
Parches. Pe malul drept al
bratuluT Sf. Gheorghe : lacurile
cele mal multe baltI sunt acoperite cu stuf de trestie i papura.

Ostroa.yele Dundrei. In cur-
asezata in fata satuluT strbesc

Numirea de Banu i s'a
dat fiind-ca ad i era locul de distractie al BanuluT SeverinuluT ;
arta i ruinele ce se vad in ea ;

se mal numea i insula Ciadover. A fost locuita, iar asta-zT o
Increaza locuitoriT din Gura-Vaer.
Insula Dudasi, Gura-VdeT $1 *imianul, in intindere mare, incepe maT jos de podul luT Traian i 1,ine pana la comuna Cu
acelasT nume de care apartine ;
trovelul, Gira, in dreptul com.

Pristolul, Florentinul $i Cetatea (saa Go mo tazinitza). MaT la
gerea sa, Dunarea da nastere
vale, apartinind jud. Dolj, sunt
la numeroase insule sati ostroave. Cele maT principale coprinse

in cel din urma basin al sda
sunt urmatoarele : Ada-Kaleh,
In vale de gura Cernel ; important5. pozitie militar, aflata pe
punctul de intilnire a celor treT
frontiere riverane, Rominia, Ungarla $1 Serbia, asta-zT ocupata
insulle : Calafatul (Independen-
de o garnizoan5. austriaca. In
vechime aceasta insul5 a jucat
un mare rol in razboalele din-
gura OltuluT, insulele facind par-
tre Austria $1 Turcia, fiind ved-
nic obiect de ocupatiune intre

aceste doua popoare.
Mal la vale de aceasta, in
ta), Coscoava, Golul, Chichinetele-Mare, Chichinetele-Mic, Bogdan, Cinepa, Acalia, Lomul,

Chichinetele, Galona, Satanul,
Alimanul, Marco, Capenita, la

guraJiuluT, Prutul-Mare, Girlita $i
Dq
Gatonul, In dreptul JiuluT.
a gura acestuT ria $i pana la

te din judetul Romanati, sunt :
Domnita-Blasa, Papadia-Mare,
Papadia-Mica, Prundul, Corabia,
Chichinetele, Surlul, Cilnovatul,
Imbra, Ciulnita, Barda, Plopi,

Garcovul, Circiul, Os-
sule maT principale in care se

%in pichete de lama a granitei
trovul-Sirb i lor, Chichinetele-de-
tare! apartinind judetuluT Mehedinti sunt : nsula Halu, numita
De la gura Oltului $i pana la
IzIaz, Izlazul $i Izlazul-de-la-Olt.
gura Vede'', insulele factnd parte

87
bls6x3 dlarele D.of mar Motnaflo Vol. III.
www.dacoromanica.ro
DUNXREA
din jud. 1 eleorman, sunt : Cioroiul, Belina la S.-V. comunel

Cioara, acoperita cu zavoae de
salde, Birsica, Luta, Tingineaua
si Batinul. De la gura Veda

pana in dreptul Iezeruld-Grecilor, insulele facind parte din judetul Vlasca, sunt : Dinul (2
insule), Boatinul, Camediul, Pkgaiul, Nisipul, Ramadan, Ostrovul-Lung , Cioroiul, Mocanul ,
Prund tl, Lungul-Popii, GrindulluI-Marin, Flaminda si insula Sf.
Gheorghe (sari Giorgio), de unde
sl-a luat numele si orasul Giurgia,
In fata cdruia se gaseste; aceasta
este insemnata in analele t'arel

prin pozitia sa strategica ce in
trecut a ocupat. In aceasta in-
suld a fost o cetatue tare care

a fost legata printr'un pod fix
cu orasul care pand in 1829 a
fost cetate tare, sub Turd ; mai
in urma dupa trecerea Giurgiulur in posesiunea Rominie, cu
stricarea fortificatiunilor s'a stricat si cetatuia si podul ; insula
chiar e aproape sa dispara prin
lucrarile de canalizare ce guvernul executa in bratul DunareT dintre insula si oras. Mai
la vale, insulele fcind parte
din judetul Ilfov, sunt : Ostrovu/-Becheru, Ostrovul-Mare si A 1bina. De judetul Ialomita tin
insulele : Scurtul, oimul, Strimbul - Mare , Rupturele , Puiul ,
StrimbuluI, Cuiul, MusatuluT,Fer-
mecata, Atirnati, Ostrovul Chi-
Gisca, Vaca, Constantin

si Ostrovul-Varsaturd. In bratul Borcea sunt : insula Malcanet in fata satuluI Cioroiul si
Ostrovul-Borcd, format de bra01 Zavalul.De la Silistra pan&
la Hirsova, insulele apartinind
judetuld Constanta slut: Hopa,
Pastramagiul -Mare, Pastramaciul,
giul-Mic, Pacuiul-Lare, Pacuiasul, Pacuiul-lur-Soare,
DUNXREA
290
Tilenia-
Mare, formata de bratul Plosca,

Ruptura-Talchie, Ostrovul-Tur-
cese, insula 1epurasul, Ceacirul,

Talerul, Ostrovul-Lung, format
tre bratul Chilia, bratul Sulina
de bratul Venga, insula Hinog,

ostrovul Troina si Troina-Mare,
ostrovul Seimenii-Mari, Ostrovelul, Ostrovul-Tard, Boascic,
ostrovul Zaval si Balaban, formata prin bratul Balaban, ostrovul Alionte, format prin bra-
Letel ; bar intre bratul Sulina
tul Alionte ; apd insulele : i.sca,

Serpenjia, Dosanele si Chiciul,
devenite rominesti de la anexarea Dobrogd si insula Ghizdanesti in fata satulur cu aceIasi' nume.In bratul DunareaVeche, insulele earl tin de jud.
Constanta, sunt : Ostrovul-Pastramd, format de Veriga-Pastramd si insula Ostrovul, in
fata satului Ostrovul. In bratul
Dundrea-Vapoarelor, insulele, fa-
cind parte din jud. Braila, sunt

Ostrovul-Grinduld, OrbuluT, formata prin bratul Pasca ; Insula-
Lupulur, coprinsa futre bratele

Stanca si Arapul ; ostrovul Bra:
tusa, format de bratul Stanca si Bratusca ; Chiciul-PopeI,

formata de bratul Chiciul-Poper.
In Dunarea-Veche, de jud. Braila tine Ostrovul Detunatul for-
mat de Veriga-Detunatul. Insulele din bratul Dunarea-Veche,
si facind parte din jud. Tulcea.

Ostrovul Chiciul-BedeLola si Chiciul-luT-Mos-Dobre.
In bratul Chilla, ostroavele
sunt :
si Marea-Neagra se ail& Insula-
si bratul Sf. Gheorghe, insula

Sf. Gheorghe; amindoul a.ceste
insule de si cuprind suprafete
intinse, in mare parte sunt acoperite de baltI si sierpuite de numeroase canalurI. De la Orsova
pana la gura TimoculuT, os-
troavele care tin de Serbia cele

mal principale sunt : ipul, Caratas, Vaiuga, Ostrovul Bordeiululsi Grabovita. - Dela gura
Timoculd si pana la Silistra, osstroavele apartinind Bulgarier,
cele mal principale sunt : Manaful, Setzeanu, Glanita, Davalea-
nul, Gomorita, Tansan, Colnisvezul, Baclechea, Eritcum, Picomn, Uagarichtch, Velina, Nisipul-Noa, Baleogul, GvardinulMare, Gura-IantriT, Ostrovul-In-
gust si Carisa.
Mal toate aceste insule ale
Dullard sunt acoperite cu zavoae de salcie, plop, anin si
parte cu stuf ; numar in insula
Leta si Sf. Gheorghe se vede
crescind Stejarul; ast-fel padurl
de stejar se afta in Insula-Letei
si in insula SI. Gheorghe, padurea Cara-Orman. Parte din
aceste insule sunt 5i cultivate ;
i aproape toate adapostesc
mal toate soiurile de pasaff salbatice si animale fieroase: lupi,
Chislita, Cofa, Solonet, Catinca,

Maciuca, Solomonov si larmacov
tin de Rusia; iar Ttarul, Daller
(2 insule) Cemeofcasi Sabina tin
de Rominia. De la Vilcov (port
rusesc), bratul Chiliei fortneaza
vulpT, porc, mistretT, etc.
o noul delta cu 12 gurI 5i formeaza. insulele : Belgarod, Ot-
European catre Orient. Din toate
ceacof, Ancodinovo, Otnoino,
de comunicatie riveranilor si
popoarelor care s'aii stramutat
din Asia in Europa. Navigabi-
Pesceanoi, Stambul, Cuban si

Popina, din carT numal Popina
este romineasca.
Navig-abilitateape Dundre.
Dundrea, care dui:4 Volga este
cel maI mare fluvia din Europa,
constitue cea mar insemnata

cale naturall a continentuluT
tirnpurile ea a servit de cale
litatea cu vapoare abia a inceput
in anul 1828, end, dol
In bratul Sulina nu e nid-o insula. Bratul Sf. Gheorghe formeaza
lima,
la gura sa insula Ostrovul. In-
vilegiul de a construi un vapor,
www.dacoromanica.ro
EnglezT, dobindind la Viena pri-
DUNXREA
pusera primele baze navigatiunei
DUNAREA
291
moderne. La Inceput, acest vapor nu circula mal jos de Pesta;
Dundret. La congresul din Paris, la 1856, gurile Dunard s'ati

pus sub ingrijirea une! Comi-
rosu, fie cu alb, carI plutesc

arata calea.
care anil 1838 erag deja 7
siuni Dun drene Europeand care,
vapoare care scoborati in jos

de Pesta. Trecerea Portilor-deFier insa, crea considerata ca o
piedic a scobo-iref vaselor din
stabilita la Galati, are sarcina

de a asigura navigabilitatea la
sari, arata ca in 21 ad, 1865i886, gurile Dullard la Sulina

aO inghetat 49 zile pe an, asa
cA vasele nu pot intra pe Du-
susul Dullard. In acel an, se
urmeazd :
falcu prima descindere a vaselor

peste obstacolul Portilor-de-Fier.
De atunciCompaniaLloych, din
Triest stabili un servicia de na-
Braful Chilia, de si se varsa

In mare prin 12 guri, nici una
nu e accesibila bastimentelor de
o imersiune mai adincd de 4-6
picioare. Acum, in timpurile din
urma, se silesc Rusii a face navigabil canalul Occeacof pentru
intrarea vaselor in Dundre de

la i Noembrie pana la I Martie
ori-ce vase, cu toate impotrivirile
1798, la congresul de la Rastadt.

O nota a ministrilor franced, re-
vigatie pentru transportul ca-
latorilor si al marfurilor pe Duflare pana. la Galati. In Congresul

de la Paris, in 1856, fu instituita o
Comisiune Europeana a Dundrei
cu sarcina de a deschide si a
desvolta navigatia fluviuluf catre
iara mal apoi, in Congresul din Berlin de la 1878,

Mare ;
Austro-Ungaria ramiind insdrcinata ca sa inlature obstacolul

de la Portile-de-Fier, i lucrarile
in acest scop fiind terminate,
navigabilitatea fluviului in Ro-
gurile Dullard. Actualmente navigatia la gurile Dunker st. cum
Comisiund Dunarene.
Brapd Sulina, de si nu e mai
lat de 18o m. si de si volumul

apelor sale e mai mic de &it
a celor-l'alte brate, a fost ales
de Comisiunea Europeana. a
Dunard pentru a deschide si
a desvolta navigatia fluviului
catre mare. Lucrarile de indreptare insa nici azta-zI nu sunt cow-
m?nia nu mar prezinta nicl o
plect terminate, totusi, cele exe-
dificultate, afara numai, de nesiguranta adIncimer mai ales

In timpul apelor mid (vez! Adincimea Dundrei), precum si
lipsa lucrarilor de arta prin cite-
cutate sunt atit de insemnate
va porturi mai mid pentru abordarea vaselor maT cu inks-
nire. Navigatia pe Dunare se

face atit cu vapoare cit i cu
vase cu pinza. Pe lingl vapoarele marine militare a Rominid si a flotild sale comerciale,
mal circula, pe Dunare, vapoarele societatef Austriace i Rusesti, precum i alte vapoare ale
diferitilor armatorr riverani
din toate partile lumer.
Navigatia pe Dunare se face
in tot timpul, afara de iarna
pe timpul inghetului si al slo
iurilor (ved ingheturile Du/11re! i variatiunea inaltimei apelor Dunaref).
Navigabilitatea pe braiele
Domnul Hartley, in memoriul
in &it azta-d pot intra in fluviii
vase car' calc in apa pang la

7'/2 m. i cari pot purta in magaziile lor 2500 tone marfa.
Bralul Dundvdiul e navigaba pentru bastimente de mic
tonaj.
Brapil Sf. Gheorghe nu este

navigabil din cauza ca., la gura la,
adincimea nu e nici de 2 m. Dealtmintrelea regiunea ce el strabate fiind mlastinoasa i insalubrl, tarmurile bratuluI nu sunt
locuite i ast-fel navigatia sa nu
flare. Prin Regulamentul Comisiund Dunarene se interzice
ale fiecarul an.

Raporturile internalionale
chestiunea Dunitreand. Pen tru
oara s'a vorbit de libertatea

comerciului pe Dunare, in anul
lativa. la libertatea navigatiund
pe Rhin, scotea la iveald si do-
rinta de a se face libera navigatiunea si pe cele-l'alte fluvii

marl ale Germanid, maf cu seamape Dunare. In 1814, la Tratatul de la Paris, reprezentantif
ocupat iar cu listatelor
bertatea navigatiunii Rhinulur,
care s'a si stabilit, fra a se acorda
vre-un privileglil riveranilor. Congresul de la Viena, prin sugestiunea Prusid, reveni asupra principiilor liberale formulate in Con-
gresul de la Paris, si 'Asa numai

cu vintele: NavigatiuneapeRhin
.
. va fi libera sub raportul
comerciului, suprimInd cuvintele: sub raportul navigatiuner

ceca ce implica facultatea de a
interzice neriverenilor naviga-
tiunea. In ceca ce priveste Du'Area i cele-l'alte fluviI germane, Congresul din 1815 contine o motiune, care n'a produs
nici un rezultat efectiv. Trebue
este impusa de interese locale

de cit pentru a deservi pesca-
sa ajungem la Conferintele tinute
riele lacului Razelm.
la Viena, in timpul razboiului
Braple Borcea si Mid sunt
Crimed, pentru a gasi prima
navigabile pentru vase mid. Pentru ca vasele sa poata urma firul
idee a und comisiuni europene

instalata la gurile Dullard cu
apei, in anumite locuri sunt ancorate In Dunare,ceea ce se chia-
autoritatea pana. la Galati. Lordul

Russel discutind aceasta pro-
ma giamandure vapsite, fie cu
pozitiune, cerca ca Comisiunea
www.dacoromanica.ro
DUNXREA
DUNXREA
292
sa fie permanenta. Unul din cele
din tre Donauwerth si Ratisbona
patru puncte contintnd bazele

stabilireT pdeeT Intre Rusia si
Poarta in 1854, convenite intre
Franta, Austria si Marea Britanie, zicea a navigatiunea Durare la gurele sale O. fie libera
nu putea sa aibe vre-un raport

cu navigatiunea maritim de la
gurele DunareT. Congresul din
de orf-ce piedica si supusd aplicatiuneT principiilor consacrate
prin actele Congresulta de la

Viena. Articolele 15-19 ale
TratatuluT de la Paris, din 30
Berlin (1878) a inteles acest lucru. Inaintea acestuf tratat trebue se mentionIm Tratatul din
27 Februarie 1871, regulat prin
simtimintul la prelungirea comisiuneT devenita acum indispen3. Con gresul confirma

sabild.
princi piul lib ertatel navigatiuneT
pe Dunare si decret distru-
gerea tuturor fortaretelor situate
pe malurile sale de la Portilede-Fier pand la gurile sale (art.
Conferinta de la Londra, care

autoriza pe totT riveranii de a
percepe taxe pentru rambursa-
52) ; bastimentele de razboiu nu

vor putea pluti pe Dunare la vale de Portile-de-Fier, afara de va-
rea si intretinerea lucrarilor ce
sele ware destinate politiei flu-
Martie 1856, se rapoarta la libertatea navigatiuneT pe Dundre.

Articolul 15 ?I aplica regulele
puse prin actul final de la Viena.
Art. 16-19 stipuleaza creatiun ea
uneT ComisiunI Europeene tem-
trebuiad sa se execute la Por-
viale si serviciuluT vdmilor.
tile de-Fier si Cataracte ; trebue
Cea mal buna decizie luata prin

Congresul de la Berlin a fost
admisiuneaRominienn Comisiunea dundreand (art. 53). 5. In
fine, Tratatul din Berlin, in con-
porare cu autoritate legislativa,
cea ce priveste neutralizatiunea

DunareT. Congresul din Berlin
a luat in privinta Dullard maT
multe deciziunT : T. Austro Ungana este singura insrcinata cu
executarea lucrarilor destinate a
face sa dispara piedicele ce navigatiunea Intilnea la Portile
de-Fier si la Cataracte. Aceasta
masura nu este bund de oare-ce
Austro-Ungaria n'are suverani-
si
a und comisiunT rivera le
permanenta cu autoritatea executiv.

Comisiunea Europeand trebuia
se dureze numaT doT anT si co-
misiunea riverana sa succeada

celeT d'intiT si s fie permanenta.
Prevederile CongresuluT nu s'ai
realizat. Comisiunea europeana
prelungita de mal multe orT,

prin Conferinta de la Paris din
1865, prin Conferinta de la Berlin din 1871, prin Tratatul de la
Berlin din 1878, sl a vazut asigurata existenta pentru 21 anT,

incepind din 1883, si comisiunea riverand compusa din Wiirtemberg, Bavaria, Austria, Turcia, Rominia, n'a reusit nicT o
data a funciona, de si n'a fost

suprimata intr'un mud explicit.
S'a reunit la Viena si a elaborat
a reaminti de asemenea negocierile, carI ad avut loc in timpul rdzboiuluT ce s'a terminat
prin Tratatul de la Berlin, in
tatea de et pe unul din cele

doul maluri, si aceasta in sus de
Portile-de-Fier ; unde sunt riverane Serbia si Rominia era
mal bine de a se fi pastrat dispozitiunile Tratatului din 1871,

care
confia
aceasta
misiune
4.
tra plreriT plenipotentiarilor Aus-
triad, a modificat dispozitiunea

Tra.tatuluT din Paris, care sustinea ca regulamentele s fie uni-
forme pentru intreaga Dunare,
de unde incepe sl fie navigabila si pand la gurile sale. Mal
sus de Galati, unde se oprea

actiunea directa a ComisiuneT
europene, si In jos de Portilede-Fier, s'a stabilit o zond intermediara, unde regulamentele
trebuesc puse in armonie cu acelea ale ComisiuneT europene.
Regulamentele acesteT zone intermediare vor fi elaborate de
Comisiune, careia IT se vor adlouga delegatiT tdrmurenilor acesteT
tuturor riveranilor. -2. Art. 53
zone intermediare, adica
decret extensiunea ComisiuneT

Europeene panl la Galati, dar o
facu ?n tr'un mod neindestulator,
nelntinzind de la inceput puterea
biT, BulgariT si RominiT. In fine
Sir-
Tratatul din Berlin, ca si cel din

Paris nu acorda niel unuT riveran, pe oil-care parte aDundrel
sa Oa. la Braila, cea ce se facu
ar fi, niel prezidentia, niel privilegil.
veranilor, ?nlaturat In Conferinta
In 1883. Acelasi art.53 confirma

puterile ComisiuneI, referindu-se
la o intelegere ulterioara. In ceea
de la Paris, a ramas in
sus-
ce priveste durata el; aceasta
Dunarea e un fluvid, ce este dife-
pensie, fail sA se fi decis de a

fi suprimat. In realitate, ce s'a
petrecut era conform natureT
dispozitiune a fost foarte neferi-
rit la gurile sale de ceea ce

este la izvorui sat, sad in partea mijlocie. Dar zona interme-
un proect de regulare a navigatiuneT (1857), dar acest regulament,
care interzice cabotagiul neri-
lucrurilor ; sistemul european din
1856 era bun si sistemul riveran era rad ; regimul navigatier
cia, c5.cT daca s'ar fi terminat

indata cestiunea durateT, n'ar
fi urmat, in 1883, a se face
concesiunT suparatoare Austriei
i Rusid, pentru a obtine con-
www.dacoromanica.ro
Imprtirea Dunard in zone

era o idee ingenioas, de oarece
diara cre un mare numar de

greutatT, earl ocupara. deliberatiunile ComisiuneT europene trite
DUNAREA
1879 i 1882. In adevar, dac

sin guriTtarmurenT aT zond inter-
mediare, creat prin art.
55,
sunt SirbiT, BulgariT i RominiT.
Austro-Ungaria, care n'are niel
o palma de pamint intre Portile-de-Fier i Galati, are in a-
293
DUNAREA
prin chiar aceste state; supra-
(art. 2); 3). Rusia va putea, sub
veghiarea. aplicatiuneT prin Comisiunea europeana. Discutiunea era dinainte nefolositoare

prin aceasta opozitiune a Ro-
inaltul control al comisiuneT Eu-
ropene, de a ameliora si a exploata impreuna cu Rominia

bratul Chilia pentru distanta
unde Rominia e in acesta parte
ciale i trebuia neaparat s participe la reglementatiune, de
minid de a face din Dunare un

fluviti eminamente german ; o
propunere a delegatuluT FrancieT, d. Barrre, aduce sfirsitul
desbaterilor fara insa a intruni
oare-ce tratatul din 1878 nu pre-
unanimitate. Stiind ca nu va pu-
ghe, coprins numat pe teritoriul
vazuse acest lucru. O a doua

greutate venea din aplicatiunea
regulamentuluT ; odata regulamentul facut, cine trebuia sa-1
aplice ? Tratatul din Berlin nu
spune nimic de ac. asta ; dupa.
principif, riveranii singurr au
puterea de a-1 aplica. A lucra
alt-fel, era de a viola de data
si dreptul natural si dreptul cu-
tea triumfa asupra deciziuneT

luat de marile puterT, Barrre
sati. 4) In fine conventiunea se o-
ceast zona mar! interese comer-
tu miar. De la 1879 pana la 1884,
Comisiunea europeara, a discu-
tat un avant-proiect pentru regulamentele privitoare Dunard,

tare Galati i Portile-de-Fier :
o comisiune compusa din 3 delega!
statelor neriverane
(Germania, Austria si Italia),
a! aT
prezinta la 12 Mala 188o un

avant-proiect, care instituia o
comisiune mixta, in care AustroUngaria avea prezidentia cu voce
preponderanta in caz de divergenta. Masurile aplicatiuneT sacrificar' aproape drepturile teri-
toriale ale statelor tarmurene,

In profitul Austrid netarmureana, care isT atribuia toata autoritatea. In Decembre 1880, delegatil SerbieT i aT BulgarieT
fura admisT a lua parte la discutiunea Comisiund Europene
(unde Rominia figura de la

1878). Rominia, prin glasul coloneluluT PencovicI, declara ca
art. 55 nu are de cit o singura

in terpretatiune : Elaboratiunea
regulamentelor de catre Comisiu-
n ea Europeana, asistat de delegatiT statelor tarmurene ; aplicatiunea acestor regulamente
incerca de a atenua omnipotenta
ce voia a se da AustrieT asupra zoneT intermediare in detrimentul tarmurenilor i in contradictiune cu Tratatul de la

1878. Proiectul sati 'asa sa subsiste introducerea unuT netarmurean (Austria) si prezidentia sa,
insa. retragea vocea preponderana ; maT adauga apoT acestel
comisiunT, un membru din Comisiunea europeand, ridiend la
5 numdrul membrilor eT, permind
a se putea obtine
vecina cu Rusia (art. 3-6); aceasta facultate recunoscuta RusieI,

implica si pentru Ro minia facultatea de a deschide bratu I Sf. Gheor-
cupa cu zona intermediara (art.

7, 8, 9). Dupa Tratatul din Berlin, reglementele navigatiuneT,
ale politid fluviale, ale supraveghiereT, de la Portile-de-Fier
Osa la Galati, trebuiaa sa fie

elaborate de Comisiunea Europeana cu asistenta statelor
murene. Dar regulamentele carT
a fost elaborate, n'aj fost semnate de Rominia si decI nu este un
act al comisiuneT. Cu toate aceste
conferinta dela Londra le exami-
na si se prepara a le promulga.
Rominia ceruse admiterea sain
o maioritate ar voce preponderanta. Rominia lar refuza a

se uni cu acest proiect si propuse, ara izbinda, o comisiun e
conferinta care avea sA reglemen-
de supravegheare ; tos! ceT-l'altI

delegas!, intre carT si aceT aT
SerbieT i Bulgarier primira proiectul Barrre. In Februarie 1883,
o conferinta se reuni la Londra
ca. nu se putea pune Rominia

de. o potriva cu marile puterT
pentru a se hotari asupra executariT art. 55 din 1878. Conventiunea din to Maiti 1883
putea opri totul prin veto al
contine 4 dispozitiunT: I) Jurisdictiunea ComisiuneT europene,

va fi intinsa pana la Brila, port
romin, frequentat de marea navigatiune maritima. (articolul in-
volar.' s'o admita numaT cu titlul de cinvitatay, 1'10. Romhtia

nu primi aceasta conditie subalterna. Guvernul romin persistind
in decizia sa respinse proiectul
putin imbunatatit la Londra,
tila) ; 2) Puterile ComisioneT eu-
ropene sunt prelungite pentru o

noua perioad de doul-zecIanT;
Gerznania, Austro-Ungaria reu-
sh cu toate sfortarile MareTBritaniT si Fraudei de a impiedica conferinta O. decida permanenta sindicatuluT European
www.dacoromanica.ro
teze organizarea administrativa

a Dunard-de-Jos ; dar Germania
se opuse la aceasta, pretextind
si de a risca ca sa nu ajungl
la vre-o solutiune, fiind-ca cu
principiul unanimitateT, Rominia
sati ; totT plenipotentiarif primira
excluderea Rominief, pe care
proiect care continea iar principiul admitereI unuT n etarmurean in comisiunea mixta
conchise ca decisiunile luate de
conferinta nu putead avea forta
obligatoare pentru cel care nu

insese reprezentat inteinsa.
DUNAREA
294
Aceasta e situatia : reglementul DunareT-de-Jos a fost elabo-
rat si semnat de cea mal mare

parte a membrilor ComisiuneT
europene, dar el !Amine liter
moarta prin faptul abtinerd
DUNREA
numitele plute cu lemne de ste-
jar, si brad aduse din creeriT

muntilor. Toate aceste producte
se ?neared pe vapoare,
purr, caice, salupe, luntre, seicr,
etc.
o masura n'a
Dunarea se prezintd, pentru
fost propusa pentru a o face sa

primeasca deciziunea conferinteT din Londra. De altfel, nu e
zor de a grabi solutiunea pentru navigatiune. Zona intermediar este deschisa comerciuld.
Austro-Ungaria beneficiaz in
cea maT mare proportiune si
poate astepta ; amenintarea e-
Rominia, nu mime ca artera
Rominid ; nicT
xecutdref ConventiuneT este pen-
tru ea un mijloc de actiune asupra guvernulni RominieI. Acum cestiunea mare In litigal
sunt taxele de 3 leT pe tond
ce guvernul Ungar a stabilit s5.
perceapa vaselor la trecerea prin
Portile-de Fier pentru a se despagubi de cheltuelile ce a facut cu
regularea navigatid in aceasta

parte a cursuluI Dunard.
Insemnatatea comerciald a Du-
nref. Dunrea are mare insemndtate ca cale de comunicatiune pentru relatiunile comerciale pe carT le inlesneste.
Ea e o insemnat artera comerciala pentru Romid, cad

inlesneste transportul producti-
unilor Ord in strainatate. Comertul cel maT insemnat ce se

face pe Dunare consta mal ales in transportul cerealelor,
cari, mai toate, ia directiunea
spre Brlla, Galati si de acolo
la Mare prin Sulina, lar vasele
principal de comunicatie si de
scurgere in strainatate, a pro.

ductelor soluluI s, ci inca ea
constitue si o bogatie insemnata
prin pestele ce contin apele

si baltile sale.
In evul media, Durarea era

deja o mare cale comerciala
unind Europa centrall cu cea
Orientall. Dunarea a servit totde-auna ca drum de comunica
tiune atit In luptele dintre popoare cit -si pentru transporturile
industriale si comerciale 'Ana
la infiintarea drumurilor de fier.
Inainte de construirea cailor fe-
rate in Europa, Dunarea era

singura cale de transport intre
Orient si Occident. Ca centru
al schimbutur marfurilor intre
aceste dou extreme ale EuropeI era Constantinopole ; acolo
se aduceati manufacturele din
Occident pe vase ce strabateaft
Marea-Neagra si se intorceati
incarcate cu produsele alimentare ale partilor din Orient.
Dunarea leaga M.-Neagr cu
M.-NorduluT, Constantinopolul
cu Rotterdatnul, prin canalul
Ludovic, inceput de Carol cel
Mare si terminat nu de mult

de Regele BavarieT. Leg5.tura
pe uscat s'a scurtat prin po-
cad, vin din susul DunareT tran-
dul Fetesti-Cernavoda.
sporta in marT cantitati producte industriale de manufac-
rer.Din punctul de
tur, carbud de piatra si altele.

Vasele cu pinza transporta
maI multe marfurT grele cum :
piatra, lemne de constructie,

fierariT i altele ;
lar dup dife-
ritT afluentI cum: Jiul, Oltul, Siretul, pornesc pe Dunare sa
insemndtura istoria a Dula-
Un cu'rs de ap5. ca Dunarea,

de o largime medie de 1200 tn.
i o adincime de 20-30 m.,

formeaz o frontlet-A de stat
de cea mar mare importanta si
tuate argumentele ce s'ar aduce pentru a intari aceasta asertiune rImin palide in fata evenimentelor istorice petrecute.
Dunarea, din timpurile cele
maT vechT pand azI, a jucat un
rol important in Istoria Militara,
cele maT celebre nume din
Istorie ail ilustrat tarma
aU Msat urme neperitoare de
trecerea lor. Ast-fel : Dariu,
lexandru-cel-Mare, Traian, Decebal, Septimiu Sever, Mateiti
Corvin, Mircea, Mihaiu-Viteazul
Vlad-Tepes, Stefan-cel-Mare, Petru - cel - Mare, Napoleon , Ale-
xandra II, Tarul RusieT si Maiestatea Sa Regele Carol I.

Poetul Lissandru zice ca Argonautii fugisera de Regele Aetossi ati adlpostit legiunile acolo
unde Dunarea se varsa in Mare.
La 308 a. Chr. Dariu Istaspe, re-
gele Persilor, face o expeditie

contra Scitilor, de la gurile
Dunard, merge intins pe malurile el 2 zile, pana la un git
al acestuT fluvid, unde el se im-
parte in maT multe gurT. Aci
Dariu trece peste un pod de

lemn coustruit de Ionied, pe
earl in acest scop II trimesese
inainte. In tara de jos a Moldover
l'a intimpinat ambasadora Sciti-
lor de la Dunare, adica al Ge%nor, aducindu-I darurr de la

Regele lor : O vrabie, un soarice, o broasca si cincT sAgetT;
alegorie groaznica care vrea
Daca nu vetT zbura ca
vedere
istoric, nicT un fluviti nu oglin-
vrabia, daca nu vA vetT ascunde
deste in undele sale atitea
o-
in pamint ca soarecii, daca nu
rase, cetatT, monumente

istorice ; si nu c1 naviga-
va yeti arunca prin lacurI ca
toruld, invAtatuld i poetuluT

atitea fapte si legende roman-
pIeri de sagetile noastre.

Sub romanT acest fluvia a
format pana la un timp, limita
tice.
www.dacoromanica.ro
zica :
sa scapatT ca broastele,
vetT
DUNREA
de S.-V. a Imperiulur i cind

Traian 41 incepu cuceririle in
Dacia, acest fluviti fu dovada
cea mal strAlucitA de puterea
295
DUNREA
coprinse armata t'Arel* cind in

campania din Bulgaria la 1877
se rupsese podul de la T.-MI-
romanA.
gurele.
Numele Dunrer fi etimologia
Mai tirziti, pe timpul invaziunilor barbare, rolul DunAreI se

schimbl. Ast-fel, ea e urmat
de diferite natiI in mersul lor
cuvirtulut Dunre fi a diferitelor sale numirr.

Numele de
asta-zI ale DunAreI sunt : Dunrea, pentru RominI; Danu-
cotropitor spre V. sati spre E.
be, la FrancezI
l Avarif merg pe DuOse in sus si rAzbesc pnl in
Danubio, la ItalienI si Levan-
Hunif
Galia; mal tirzia Slavif, Cumanil, Turcif i TAtarif apucA acelag drum ; iarA Francif luI
si
EnglezI ;
tinI ; Donau, la GermanI; Duma,

Dunaj, Dunej, Dunawo, Donau,
Diina, Duna, la SlavI ; Duna,
la Ungurr Szke Duna, blonda
Carol-cel-Mare, Bavarezif, Saxo-
sati bAlana Dunre ; Aofwaxtg, la
nii, CruciatiI, pornesc in josul
Gred si '11rpo ; Tuna, la Turcf.
DunAreI.
Fluviul DunArea a purtat la

diferite popoare i in diferite
timpurI diverse numirI: ast-fel
Celebre sunt urmele poduluT
luI Traian la Severin, pe care,

dupl uniI istoricf, imparatul Adrian ar fi pus sA-1 dAsime din
gelozie ; dupA altif insl, pare a
fi fost una din cerintele arteI
Acest pod construit pentru
a inlesni trecerea legiunilor romane, deveni in timpul luI Traian un mijloc de trecere al barbarilor ce nAvAleall din Dacia
peste DunAre in Moesia. Spre

a impredica mersul usor si sigur al acestor barbarI, Adrian
a fAcut sA se distrugA podul
de la Severin ale cAruf picioare
se vad si aztl-zI. Inc un pod

era la Calem, in jud. Romanati,
se zice, fAcut de Constantin-celMare si unea Oescum cu Malvasi.
Dungrea formeazA un zid pu-
ternic. Incepind de la Romani

vedem cl eI aj fost nevoitY sA
pArlseascA Dacia, pentru el ayear' DunArea in spate ; i dacl
incercarile Turcilor in timp de
cincI secole de a cotropi Ro-
Fenicienif II numirA Phison. Cel
nume sigur ce gasim

c a purtat DunArea este Istros.
(V. Hesiod, care-1 numeste
Frumosul curent). Herodot de

asemenea. RomaniI latinizarA numele grec fAcindu-1 Ister i 11
consacrar in vorba sati serierile lor orI de cite orI volar'
fluentum, o-s t-rov = insulA; din

vechiul iric sruth= rlil.
Cuvintul Danubius are diferite explicatiunr. Geograful E-
tienne pretinde ca ScitiI
nu-
meail acest fluvitt M'atoas (scitic = inofensiv) fiind-c treceati

adesea DunArea fArA pericol; o
datA fAcind oare-care pierden,
trecindu-1
numit Danubis
de ad i ar deriva vorba latinl
Danubius.
Isidor, savant prelat din evul-
pretiude c numele de
Danubius I-ar veni din cauza
mareI cantitAtI de zApadA care
topindu-se mAreste acest fluvin:
Danivius.
Danubius me pare a avea

o originA. galo-romanl. AceastA
vorb se desface In douA rAdA-
cid : Danu i us. Danu, Dan

san Tan insemneaz5..riil, al:a;
Us (issu) In limba galo-latina insemneazA izvor,
Se mar pretinde c5. numele
Danubius ar deriva din frag-
a intelege prin el DunArea-de-
mentele slave : Dan i huty =

purtAtor de inundatiunI.
RezultA ast-fel cl cuvintul :
Jos.
Danube francez, Danubio italian
Prin progresul comertuluI

al cucerireI ef gAsirA i imprumutar din gura indigenilor RegiuneI superioare a DunAreI un
non' nume, Danubius. Se pre-
si Danube englez, derivA de la

Danubius.
Cuvintul Donau se crede c5.

provine : din cuvintul Don, can-
titate de materil plmintoase re-
tinde cA. nutnele Danubius vine
unite ce aduce acest
de la AexvoqpEog (grecesc), intrebuintindu-1 la inceput numal pen-
dupA altiI, din Thon lut, natura generall a tArmurilor DunArer ; din Tanne brad si au
apl, fiind-cl se credea cl izvora
tru DunArea-de Sus. (Caesar, De

Bello Galico).
Cuvintul Istros poate fi considerat ca derivind din urmA-
fluviti ;
de litiga un mare brad ; din
toarele rAdAcinI: din rAdAcina

sanscrit : sru, sra-v-d-mi = a
Don aw = apA adincl; din Do

aw = dota ape ; din vorbele
celtice Do-na = dota ?Mete.
srav-a-s, srav-ant-i,
; din rAdAcina gre-
Cuvintul rominesc Dundre, ar

deriva din cuvintele tracice dana
curcre
minia si a se stabili Inteinsa n'ati
t-as
reusit, pe lingA eroismul strAbunilor nostri, datorAm acsta i Du-
ceasc5.
nArer. Ea constitue o fiontierl

de stat defensiv de prima linie i cine nu stie grija ce
rAdlcina LiteanA ;
apu, fig-to = curge,
re = dind norI, dupA cum
= rii1 ; din
ne aratA d-nu B. P. Hasdeil.

Citaliunt fi legende,Insemnnatea si importanta Dunl-
0-os, t--c,
sravj-u= a
curge, srov-. cursoare de apl;

din vechea slavA s-t-ru:ka =
www.dacoromanica.ro
reI incA din cele mal vechr tim-
DUNREA
DUNREA
296
purT reese asemenea din citatiuni earl ati ramas legendare.

Ast-fel : Pelletan vorbind despre Dunare, zice : Writable
chemin en marche ; Mery o
numete: Chemin de la civilisation et de l'industrie ; Histos, Cu flora secole inainte de
crat IstruluT, DunareT, batrinului
Christos, ir zice : Frumosul cu-
Osiris care am dus razboi in

toate tarile pana la pustiurile
rent ; Dionisiu din Halicarnas

contimporan al luT August if
zice : Fluviul cu cincT gurf ;
Napoleon I if zicea : Regele

fluviilor din Europa ; iara maT
apoT, prin cresterea far veste

a apelor Dunarei care rupsese
podul ce unea o mica insuld la
malul drept al Dullard si la in-
Danubi, un cult Dumnezeesc.

La pag. 6 zice : In Nysa din
Arabia se vede scris pe unul

din morminte, pe acela al regeluT Osiris urmatoarele : Tatal
meti este Saturn, cel maT thatrascut din Zer. E sunt regele
Indiilor si pana la izvoarele fluviului Istrul si prin alte partf
pana la Ocean. Apoi maTadauga
scapa din
inainte de Christos zice si el in
poemul WI epic a Argonautii

fugiser de Regele Aetos si a
strig in indignatiunea sa : cDu-
ad:11)0sta legiunile Dural-el acolo
ndrea era cel mal bun oficer
unde Durarea se varsa in Mare.
al Austria, fi al am pterdut
Mretia Duraref a admi-
pentru al I 'am neso-
rat-o i parintiT bisericel. Ei au

crezutcDunreaese din Paradis
ca este unul din cele 4 riurT
si Cu piraele pe care le intilneste in cale si le tiraste cu
dinsa la Marea Scala. Mai

departe zice : Curge ast-fel ser-
puind capricios si intre sute de

insule formind la coastele sale
o multime de lacurT intinse pana
ce dupa un curs de 68o leghe

se varsa in Marea-Negra prin
cinci gurl sub 4532' latitudine
si 470 34' de longitudine ducind
cu sine apele ce primesc de la
120 riurl tributarT carT i acestra
aduna miT de pirae si de izvoareb.
O omenire intreaga a consa-
Dunare. Sofocles, vestitul tragedian Grec, care serie Cu 495 anT

dupa Christos, zice ca la antler,
apa IstruluT ca i apa lui Fasis
despre o familie pacatoasa, a aid* Istrul niel Fasis nu

ar puteaspala cu apele Ion espiatoril pacatele cite acopen aceste
case. La Giurgiu, azT chiar se
mina, in batAlia de la Essling,

prin acest capriciti al naturef,
roman care scrie pe la 64 dupa

Christ zice : Dunarea cutreerind lumea se ingroasa cu riurT
solemnitate de a bea apa din
cu GetiT si ati asezat in tara lor
zind a victoria
rea literarel ,si in tradifiune prezentata Academiel de d-nul Al.

Papadopol - Calimach i publicata. in 1886, gasim : Lucan
(Marcus Annaeus Lucanus) poet
maT sacru la DacT era legat cu
era espiatoare, ada curatitoare

de pacate.
sula Inder-Lobati, Napoleon %a"-
coat.
In lucrarea in titulatd : Duna--
ne spune ea juramtntul cel
un alt cuceritor, Regele EgiptuluT Sesostris sa Usortesen

arr strabatut Istrul i s'ati batut
colonii. La pag. ID arata poetul Lissandru, care a scris la 648
if
Ion, pazitorul lor, hrdnitorul si

pedepsitorul lor.
Bata-te Durarea este blestemul ramas din zilele stravechT
ptina azi in gura popoarele dunarene. Anfidius, scriitor din secol.
cari les din Raja. Asa
Cesa-
rius Nazianzinul, fratele S-tului

Gheorghe Nazianzinul care seria
pe la 350 ani dupl Christos
Cred, zice Sofocles, in Ot8icun
aude des in popor zicind de

un ora cu un caracter murdar niel Dunarea nu-1 poate
spala)). La pag 24 acelasi autor
ne zice : pentru a personifica
relatiile neintrerupte de comerciti
si bogatiile ce Istrul ducea la

Mare, Himenus, autor din sec.
ne spune inteun fragment
din scrierile sale (asta-zT plerdut),
prin o inchipuire in adevar poeti-
ne spune : ennui din cele 4 riurf

earl izvordsc din raiti, riul pe
care Scriptura il numeste Fison,
iar eleniIil numesc Istros, RomaniT Danubius i Getif Dunarea,
iarna ingheata si firea lichida a
riuluT si preface in peatra in eh
pot trece peste el armate intregi
ca Istrul se iubea cu Marea

de la Bosfor i c amorul Il facea
si multime de oamenl, poate

tine pe el r0000 cavaleff cum
s'a vazut de multe orT. Maxim
Third, care a scris in secolul II
dupa Christos, ne incredinteaza
despre aceasta i ca juramintul
pe valurile DurareT era la el un
locul unde acest fluviti saruta
sa fie mirele ei.

Aproape aceeasT irnaginatie fru-
moasa o gasim in poetul roman

Statius care serie 8o anT dupa
Christos: Vizita-veT (intreaba
poetul) cele 7 gurf ale Istrului la
pe Gance cu undele sale dragastoase? La pag. 55 zice: la toate
popoarele pe unde trece Istrul,

(Durarea) a fost din vechime in
eVederea,
cult si inchinaciune. Ca la Greer

asa si la RomanT asa si la Romini
si la Slavi nurnele de Istrul, Do-
privelistea mareata a Dullard,
nu in Dunare, Donati se da ca
pornirea valurilor sale nesfirsite,

zice D. Calimach, a facut pe DacT
nume proprid personal. Istros,

istoricul, elev al poetului Callimchos ; Donau, principele GalitieT;
juramint infricosat.
sa vad un Istru, Dumnezeirea
www.dacoromanica.ro
DimaRITA
297
DUNAREA
Dundre, voinicul pe care nu-1

biruia nimeni, niel* la trInteall
niel la istetime.
La GermanT : Frumoasa Du-
ndre albastrd este un vis, un
i te du la Dunire
De bea api hirbure.
gura acestur lac este o cherhanea.
La pag. 67 d. Calimach ne
mal spune : Dundrea noastr la
Dunrea-Vechie, ostro:), format
amindoul marginile el, la Portile-
de canalul Dunarea-Vechie, jud.

Braila.
gind adinc $i ginga$. La TurcT

cintecele lor slavesc Dunarea.
La 1532, celebrul poet spaniol,
Garciloss De La Vega, a cintat
Dunasea in versurile sale fru-
de-Fier $i la gurile eI unde da

In marea Neagra era pusa de
anticitatea romana $i elena sub
Dunrea-Vechie cu Privalul-
scutul a doua Genii, a cima
lui-Stanciu, pddure, situata in
DumnezeirT puternice ; la gurile
jud. Brila, pl. Vadeni. Se mar-
moase.
Dunarel era insula, templul, minunile $1 domnia lur Achile, la

Portile-de-Fier era geniul binefacator al lur Hercules care
vindeca boalele ca $i geniul luI
Achile la gurile Dunarei. i astazi inca, dupa 20 secole, baile de
gineste la S.-E. cu Dunarea-
Celebrul istoric $1 orientalist

German, Baronul Iosef Hammer-
Purgstall, adresa Dunarei me

multe strofe.
In cintecile vechi $i doinele Ro-
minilor, Dunarea este tara,

tejia, bogatia, mindria lor natioDala. Dunarea aduce tal-el cele
vi-
mal marT foloase, zice Cantemir,
Domnul si Istoricul Moldovet

Rominul cind se minie se face
Dunare ; Romincele nu vor barbat, negustorT bogati, ci oameni
voinici umblati pe Dunare.
Birbat oili lua
Care s'o afla
Dunire si 'noatc
RidicInd din coate
In picioare stind
me Herculanae, adica, baile luT

Hercule.
Dunrea, stafie de dr.-d.,:f., jud.

Ialomita, plasa Balta-d.-j., cat.
Stelnica, pe linia Fete$ti-Constanta, pusa in circulatie la 26
Ole Borcea (7.6 kil.) $i Cernavoda-Pod (4.4 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelului madi de 16
in. 80.
Venitul acesteI statii pe anul 1896 a fost de 4268 leT,
65 ball!.
A trece de la un mal la cell'alt al Dunrei este propri neamului Rominesc :

Fa badip. pcatra In zecc
La ist mal curInd de-i trece
CA' suntem de soirt RominI
Dunrea, pirliaf, izvoreste din

ramurile sudice ale muntelui Cernegura, teritoriul comund Calullapa, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; se varsa, dupa un curs
scurt, pe partea stinga a piriuha Calul.
Nu suntem de neam piginl
Devici Duniirea 'n doui

Si facem dragoste nou.
Colea In umbra istor nucT
Pe bh4c-rnI si mi te culci
Si facem dragaste dula'
Face-oiri puici cum mi Inve(i
Face-olli luntre $ loptql
Si despic Dunirea 'n doui
CopiiI, in jocurile lor, cinta:

Melc, melc Codobelc
Scoate coarne boere01
Dunarea-Vechie, canal, incepe

din fata TurcoaieT, in dreptul
cherhanalei, jud. Braila $i, dupl
un ocol, se termina. tot aci, formind ostrovul Dunrea-Vechie.
Brila, ocupind toata partea de
E. a jud., intre muchea celor

2 platourl ale jud. $i muntii
Balcani din Dobrogea. Cind apele sunt marT, toata lunca DunareT este acoperita; cind sunt
scdzute are intinse pasuni $i

fineturi. Cea mal mare parte
este acoperita de Tezere, privalurT, jap$e $1 canaluri, din care
se scoate mult pe$te. Se Osete aci : multf :stupl; papura ;

paduri de salcie, cari se exploateaza ca lemne de foc.
Dunarita, sirld, in jud. Vlasca,

ce Tese din Durare, din sus de
satul Gostinul, inconjura acest
sat $i se vars iara.$1 in Dunare,
la un kil. mal jos de
acel sat.
Dunrea-Vechie, lac, in jud.

Braila, format din ruptura fluviului Dunarea. Are forma une!
elipse, unit cu Dunarea-Vechie
printr'o gura, in dreptul satului

Turcoaia din Dobrogea. Elipsa
Clnd o ei luna 110115..
si balta. Are o suprafata de 20

hect. Esenta : salde.
Dun Arel (Lunca-), luncd, jud.
Sept. 1895. Se afl intre sta-
Buzdugan purtind
Ci-I o zicitoare,
De Insuritoare :
Cine bate Dunirea
Nu mi-1 bate mucrea.
59623. /larde Dfcriallar geograllo
la Mehadia saii cum le zicead RomaniI, Meedia se numesc : Mer-
MacinuluI; la V. si N., cu cimpul
Dunrita, pichet de granild, pe

Dunare, cu N. 141, drept lacul
Greaca, jud Ilfov.
Dunrita, vale, in jud.
Ilfov,
este cam de 8
care pune in comunicatie balta
formind un
Greaca cu fluviulDunarea. Cite-o
kil. lungime,
prival sal canal,
avind latimea Dunrei-Vechi. La
data. seac cu desavirsire.

38
l'o. Ill
www.dacoromanica.ro
DURAN-TEPE
298
DUNVATUL
Duravitul, visor de deal, in jud.
Dunavatul-de-Jos, sat, in jud.
Dup-Piatra, cdtun, al com. Mla-
Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul

comuneI Moru-Ghiol, $i anume
Tulcea, pl. Tulcea, catunul com.

Moru-Ghiol. E a$ezat in partea
jetul, jud. Buzan. Are 16o lo-
pe acela al catunuluI san Du-
estica a plA$eI li in cea sud-
navdtul-d.-s. Este piscul principal al DealuluI-cu-Cetate (numit
estica a com., pe malul drept
a$a fiind-ca la poalele sale se

afla ruine de cetatI vechI). Are
o inaltime de 52 in. 6. E punct
trigonometric pentru observatie
de rangul 1 -iii, dominind asupra
catunuluI Dunavatul-d.-s., asupra girleI Dundvatul, asupra drumulur comunal Moru-Ghiol-Du-
navatul-d.-s. Este acoperit cu

pd$unI $i al-ami.
Dunvatul, pida, izvore$te din
al riuluI Dunavatul, la 7 kil. spre

Sud-Est de catunul de re$edintd,
cuitorI $i 31 case.
Dupfiita, deal. Ved Movilitel

(Dealul-), jud. Vasluiti.
Moru-Ghiol. Se margine$te la
nord cu catunele Moru-Ghiol
Durale, deal, in jud. Tulcea, pl.

Istrulur, com. Beidant. Este o
$i Dunavatul-d.-s . ; la V. cu
catunul Bel-Bugeac ; la E., cu
prelungire de S. a dealuld Dolujan, tntinzindu-se pe linga valea

Calaigi $i piriul Beidant, tuteo
directie generall de la N.-V.
comuna Cara-Orinan $1 la S.,

cu lacul Razelm. Intinderea sa
este de 650 hect., din carl so hect.
ocupate de vatra satuluI, restul

de 6o0 hect. este al locuitorilorPopulatia este toata ruseascd;
sunt 78 familiI, sati 280 suflete.
spre S.-E., brazdind partea N.

a pl4eI $1 centrala a com. La
poalele luIde S. se afla a$ezat sa-
tul Beidant. Pe muchie merge

drumul comunal Beidant-Eschi-
Baba. E acoperit cu fuete $i la

poale cu semanaturI.
prime$te pe dreapta piriia$ul
Dunivtul-de-Sus, sat, in jud.
Duran-Bair, deal, in jud. si pl.
Blidariul, iar pe stinga piriia$ele

Cerghicea $1 Dobriana, apoI
Tulcea, pl. Tulcea, cat. com.

Moru-Ghiol. E asezat in partea
estica a pl$eI li a comund,
pe malul drept al riuluI Duna.vdtul, la 5 kil. spre Sud-Est de
Constanta, pe teritoriul com. Pa-
com. Mal-4U, din locul numit

Virnav, jud. Bacati, pl. Siretuld.-s. ;
In ctun este o $coald $i

biserica ortodoxa.
curge de la N. la S.;
trece prin satul Lunca $1 pe la
V. de Frunte$ti li se varsa in
riul Berheciul, la Barboasa, com.
One$ti, jud. Tecuciti.
DunvAtul, girl, in jud. Tulcea,
pl. Tulcea, pe teritoriul com.

Moru-Ghiol ; se desface din Du-
nare (bratul St. Gheorghe) ; se

Indreapta spre S., mal india,
facind mal multe cotiturI, $i ja
apoi directia spre V.; dupa
un curs de 40 kil., se varsa

in lacul Razelm. De sigur
catunul de re$edinta, Moru-Ghiol,
la poalele sudice ale Dealuluicu-Cetate. Are o intindere de

500 hect., din carI 30 hect. ocupate de vatra satulur, restul
de 450 hect. al locuitorilor.

Populatiunea este toat ruseasca,
venia din comuna Uzlina. Sunt

50 familiI Cu 403 suflete. Are
o biserica ortodoxa, fondata in
anul 1894.
trebue sa fie unul din cele 7
brate ale Dunard mentionate

de Ptolomeu, $i anume lepi
atiliticc =--- gura sacra. El udd
Dunceti, cdtun, al com. Boziorul, jud. Buzar,. Are 20 locuitorI $i 8 case.
partea estica a pla.$d $ i centrar
a comuna Pe malul sati drept

sunt a$ezate satele Danavatuld.-j. $i Dunavatul-d.-s. Malurile
pe alocurea sunt inalte. Dealungul ion merge un drum co-
Dudetilor (Valea-), vale, in jud.
munal spre pescariile de la lacul

Dranov. Comunica. cu lacul
Dranov prin trel girle : Pietnat,
Semnat $i Dvatatca.
Dupi-Cuptoare, izvor, in jud.
Buzar', com. Boziorul, cat. Dunce$ti ; se scurge in Saratelul-
Baldne$tilor.
Buzl, com. Pandtaul, catunul

Sibicial-d.-j.; se scurge in ValeaPan Atau tul.
www.dacoromanica.ro
lazul, $i anume pe acela al catunuluI 0.11 Canara. Are o di-
rectiune generala de la N.-E.

catre S.-V., intinzindu-se de-alungul $i pe la E. de valea Cioban-Dere. Are ca virfurI mal' insemnate : Islam-Tepe, care are
91 m. $i Duran-Iuc, care are
85 m. $i este putin mal la S.

de cit cel d'intiI. Este acoperit cu pa$une $i pe poale cu
semanaturT.
Duran-Iuc, virf de deal, in jud.

$i pl. Constanta, com. Palazul,
cat. Canara. Este unul din vil,
furile cele mai insemnate ale dea-
lului Duran-Bair. Are 85 m. innaltime $1 este acoperit cu verdeata.
Duran-Tepe, movild, acoperita

cu verde*, in jud. $i pl. Constanta, pe teritoriul com. Palazul, la 2 kil. spre V. de satul
Canara. A fost punct trigonometric de observatie de rangul
al III-lea. In apropiere se afla
un cimitir vechin turcesc.
DURAS-CAIRAC
DURDA
299
de un secol, dupl care aa ri-
o morisca ce este pe unul din

acele Orle. Care poiana si mo-
d -s., cat. Testemel ; se formeaz

pe cimpia Dolama ; se intinde
dicat o alta biserica tot de lemn,
risca sunt din dreptul SchituluT
si care a durat pina la
1800.
la vale, avind voie a mal des-
spre S., intr'o directie generala

de la N.-V. spre S.-E., brazdind.
partea de N.-V. a pl. si a com.;
merge numaT prin padurT, si,
dupa 3 kit., se deschide in valea piriuld Beidant, pe dreapta,
Biserica de piatrd, mare, solida,
chide imprejurul aceleT poiane
Duras-Cairac, vale, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, com. Ciamurli-
mal* jos de satul- Testemel.
de lemn, care a tinut maT mult
cum se gasesre astAzI, a fost

terminatd de zidit la 1835 si
sfintita de insusT Mitropolitul
Veniamin, dup cum se dovedeste din urmatoarea inscriptiune, pusd de-asupra useT bi-
(3-
muzuluT-Mare, jud. S uceava, com.
Dolhesti.
Biserica Buna-Vestire, a prea SfinteI

nitsatoare de Dumnezeti, ziditl fn zilele
Prea laltatuluT Domn Matad Gr. Sturdza
Duritoarea, "frisa, in jud. Su-
Wd., cu blagoslovirea Prea Sfintitulte:

Mitropolit Veniamin. Cu ajutorul Dom-
ceava, com. Preutesti. Izvoreste
nilor ce Iad nitstitvit duhul sfint. Prm
din Dealul-MocanuluT si se pierde
osardia ctiviosieT sale pIrinteluT Gherasie
in mlastinele de pe tdrmul drept
m., a piriului Beuca, jud. Suceava, com. Neagra-$aruluT.
schit, in comuna Hangul,

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtul, asezat aproape de una din
stincile cele mal mar* ale munteluT Ceahlaul, intr'o prea pitoreasca pozitie, la o ora departare de schitul HanguluT.
Dupa traditiune, schitul Du-
impreuna cu toate cele-l'alte

drepturT ale SchituluT (v. Muntele Ceahlaul si Schitul Durdul
de Arch. Varahiil Zates, Iasi

1885).
si a negutitorilor dumnealor fratT Gh.

si loan Prosie i Vasile Ilovicl, 1835.
Dufaul, ramurd de munit, ce se

detaseaza catre N. din grupa
In archiva bisericiT se mal

pastreaza multe din scrisorile
originale ale unora din donatorr. Icoanele i marmora aa
fost aduse din Constantinopol,
lar gratiile de fier, de la Iaco-
Durul, iaz, jud. Neamtu, format de apele pirliasulur cu acelas! nume. Este situat in o-
al $omuzuluT.
Duritor (La-), cascada de 7
schitulul Duraul a fost respectat de toti posesorif mosid

Hangul pana la 1864, cind a
fost luata -in una legel rur.,
sericeT :
Duriitoarea, ramificatie a
ca sa fie ca de 15 flcl pentru

iarb5., etc. (anafor. 146 din 1840,
Hris). Aceasta proprietate a
beni, din Bucovina.

La 1840, inmultindu-se calugaritele in Varaticul, Mitropo-
sistemuluT stincos Ceahldul, pe

teritoriul com. Hangul, judetul
Neamtu, plasa Piatra-Muntele.
grada SchituluT Duraul.
Duriul (Schitu!-), pirtiaf, jud.
tuluT Sturdza, a dispus ca schi-
Neamtu. lzvoreste din tnuntele

mareste volumul
Ceahlul,
tul Duraul, sa se schimbe in
cu apele ce se scurg din cas-
metoc al manastireT Varatecul si

prin urmare calugariT s se stramute la manastirea Secul, iar
cade de pe stincile laterale. Curge pe la schitul cu acelasT nume,

apoT pe la schitul HanguluT,
unde rar un urs saa un lup se
lugaritele sa vie alce, dar n'a

reusit din pricina opunereT e-
traversind soseaua mixta Piatra-Prisacani, aproape de var-
rataceste, gonit fiind de foame;
nergice a calugarilor i a ctito-
sarea sa, pe dreapta riuluT Bis-
asta-zr se gaseste pe
rilor (mal cu seamd a luT Prosie).
trita, intre kil. 106-107.

Acest pilla este foarte bogat
poiand prea frumoasd, la

poalele CeahlauluT, imprejurul
schituluT cu acelasT nume, jud.
Hangul. La 1830, luna Iulia 31,
Mitropolitul Veniamin supunind
schitul Durdul catre manastirea
Neamtul, la punctul al 2-lea zi-
In pastravT. Dintre pirliasele cele
rauluT a fost infiintat de sihastri,
carl aa locuit imprejurul Pionuluf si chiar
chiar i
de-asupra
litulVeniamin, cu aprobarea Prin-
Ceahlaul o petera inteo sanca,

numita : Pesterea-luI-Vucu, dupa
numele sihastruluT care a locuit'o
despre care petera
aminteste Gheorghe Asachi in-
t'o poema a sa. Sihastri, uniT

dupa altiT, traind in aceast regiane neospitaliera i obositT de
greutatile i suferintele singuratater, ati infantat schitul Duraul os la poalele PionuluT. Mal
india el facut o biserica mica
mal insemnate ce primeste insemnam pe La-Martin unit cu

Serafim.
Durbceti, vechie numire a cdtunulut Punga, din com. Trestia, jud. Buzaa.
ce : cSchitul acesta va avea in-
tru stapinirea sa o poiana, ce

este intre piriele DurauluT,
www.dacoromanica.ro
Durda, deal, jud. si pl. Prahova,

com. Provita-d.-j., numit ast-fel
DURDUCI
DURNETI-M1TR0POL1Ef
300
dupa numele locuitorilor care-1
in jud. Roman, pl. Fundul, com.
Jijia, jud. Botosani, cu o supra-
posea. E acoperit cu pAdure
Iuc$e$ti.
fan de 1083 hect. $i o popu-
maruntA lar la poalele luT sunt

livezT, izlazurT, pomI si se cultiva porumb.
latie de 45 familiT saa 166 suflete,
Duretului (Dealul-), coliiui, in

jud. Buzar', com. Magura,
Durneti. Vez! Dorne$ti, jud.
Ciuta.
Durduci, ftri, cu directia de
Neam tul.
la V. spre E. Izvoreste din comuna Petrari-d.-s., jud. Vilcea,
Duretului (Valea-), vale, in ju-
pl. Ocolul $i se varsI in riul
Ciuta. Incepe din deal $i

se scurge in riul Buzaul.
Onsaul, tot in raionul acesteT
detul Buzar', comuna MAgura,
comune.
Durducul, bala, forman din

varsarea PrutuluT $i a Jipa,
spre E. de satul Costuleni, comuna Costuleni, jud. Ia$i, pl.
Branistea.
Durleti, mahala, in com. rur.

BAltanele, jud. Mehediati, pl.
Motrul-d.-j.
com. Golaesti; se scurge in Orla
Cucuteni-RAza$1, Cucuteni - Tufescu $i Dorneni- BrAnisteanu.

Teritoriul com. e compus maT
DubruvAtul.
mult din dealurT
Durducul, piria, care se scurge

in Jijia, jud. Botosani, com. Comindare$ti, mosia Reuseni.
Durneti (Brniteanul), sat, in

jud. Botosani, pl. Stefllesti,
com. Durnesti, In partea de V.
a comuner. Are o suprafan de
2684 hect., din cart 2431 proprietate mare $i 253 ale /ocuitorilor $i o populatie de 87 famili! san 401 suflete, carT locu-
Dumeti, com. rur., in partea

de V. a piase tefanesti, jud.
Boto$ani. E forman din satele
Durducul, iaz, in satul PodulJipe, jud. Ia$i, pl. Branistea,
din carT 53 contribuabill.
i podise intinse cu putine vdT. Suprafata

com, e de 4080 hect., din carT
3625 hect. ale proprietarilor
marT, 395 hect. ale locuitorilor
esc in 80 case.
In acest ,sat e re$edinta com.
Durne$ti. Are o biserica, deservitA de un preot $i 2 cintareti;
$coal mixta condusa de

inva.tator $i cu 58 $colarT.
Vite : 390 bol i vacT, 120
car,i333 oT i 60 porcT. Loc. posea. 25 stupT cu albine. Sunt: 2 cir-
ciume; 2 comercianV i 5 meseria$T.
$1 60 hect. ale raza$11or.
Durducul, pruii, uda teritoriui
com. Bereasa, jud. Vasluiti, pl.

Mijlocul, curgind in directiune
fam. sa 960 suflete, din carT

480 oarbatT $i 489 l'eme!. Sunt
de E. a comuna' Ringhile$6,
de la N. spre S.; se varsa in
235 contribuabilT.
jud. Botosani, pl. Steane$ti, in

dreapta PrutuluT. In urna lm-
riul Birlad.
Durducul-Mare, trup de peidure

de 1616 hect. ViT, sunt 3 carr
au o intindere de 20 hect.
Durneti-Mitropolie, fosta mofie a StatuluI $i sat, in partea
proprietririlor de la 1879 pe
o parte din mosie, s'a format
satul non Santa-Maria, iar partea
al statulur, care, impreun A cu Durducul-Mic, Palanga $i LAstarul
boT
Numrul vitelor e de 2607: 547

i yac!, 206 caT, 1739 o!, 115
rAmasA fu instreinata de Stat,
formeazA padurea Arice$ti, pen-
riraAtorT. Sunt 70 stupT Cu al-
cumpratA $i alipitA la rno$ia Rin-
dinte de com. Arice$6, judetul

Prahova, pl. Filipesti.
bine.
Durducul-Mic. Vez! DurduculMare, jud. Prahova.
Durdueti, ceitun, jud. Arges,

pl. OltuluT, pendinte de com.
rur. Uda-d.-j. Are o populatiune de 50 fam. Are o bisefic cu
hramul Adormirea, deservita de
preot $i un cintAret.
Durei. Vez! Muncelul-Duref, sat,
Budgetul com, e de 4255 leT

la venituri $i de 4248 lef la
cheltuelT.
Are : 2 bisericT, deservite de
preoV, 3 cintlretT $1 I paracliser ; o $coall mixta, condus
de un invantor platit de stat

frecuentata de 58
elevT ;
morl pe apa ; 4 circiumT. Sunt

4 comerciantl $i 8 meseria$T.
AstA-zT, sub numele de Durse cunoaste

miel/ cAtun asezat pe marginea
$oseleT judetene Stefanesti-Iasi,
In partea de E. a satuluT Santane$ti-MitropolieT,
Maria. Are o populatie de 31

fama saa 105 suflete, din carf
82 contribuabilf i o intindere
de 369 hect.
In vechime, satul se numia
Peritcani si era asezat in ponoare,
Durneti, sat, a$ezat in partea
mal spre Nord, pe malul Pru-
de N.-V. a com. Ungureni, pl.
tuluT; fusa, din cauzA cA Prutul
www.dacoromanica.ro
DURNEMLOR (DEALUL-)
risipea malul, locuitorii, improprietdrindu-se la 1864, ati
format, mutindu-se Ipe local de

asta-zY, satul, dindu-I i numele de
Durnqti, dupa numele vechiului

proprietar, Durnea.
Asta-zI Statul maI are o mica
padure de rachita. (salde) litiga
Prut.
NumaruI vitelor este de 144:
84 bol i yac!, 8 caT, 70 ol 018
Duruitoarea,firitaf, jud. Baca0,
hect. despre mo0a Letca-VechIe
pl. Siretul-d.-j., com. Leca, care

trece prin teritoriul satulut rota
apoI se scurge d'a stinga Ra-
Crovul.
Mo0a EforieT Spitaleior are un
cataului.
Pe marginea despre V. a
acesteIproprietatT, trece apa Glavaciocul, care se varsa in Cilni te
pl. Prutul-d. -s., jud. Dorohoiti;
din jos de Crovul.

Prin mijlocul padurei trece
se varsa in Prut.
oseaua Bucureti-Alexandria.
Buzati, comuna Patirlagele, face
Durnestilor (Dealul - ), deal,

linga Prut, in partea de N.-E.
a com. Ringhileti, plasa Stefanqti, jud. Botoani; este o ramificare a dealurilor Cracalid,
cari merg spre S.-E. la Prut,
impreun ca ramurile dealurilor
Boroseni i Berza.
Durnetilor
jud.
Botoani ; izvorete de pe moia
Ciornohalul ; trece pe pamintul
locuitorilor din Santa-Mara; formeaza 2 iazurI i se varsa in Prut,
intre Santa-Maria i Durnqti.
Tulcea, pl. Sulina, com. Sestofca, ca.t. Periprava, in partea

apusan a plaOI i a com. E
format de balta Velichi-Uerhei,
cu care comunica prin o mica

&lita; e inconjurat cu stuf;
are
hect. intinclere; contine
putin pe4e.
Duruceanul, deal, jud.

MunteluI, de pe teritoriul
com. Darmane4i; e situat d'a
pl.
dreapta Uzului.
Duruitoarea, deal,
pl. Siretul-
d.-j., jud. Bacail, de pe teritoriul com. Leca.
Duruitoarea, vale, jud. Bacaii,

pl. Siretul-d.-j., com. Leca, formata de dealurile Balaneasa i
Duruitoarea.
Aci este un han, pe DupniEforii.
hotar despre com. Valea-MusceluluI.
Durusanul, vdlcea, j ud. Olt, care

se formeaza pe teritoriul com.
Titule0, cu directia V.-E.

se varsa in Dorofeiti, aproape
de gura luI.
Durvarea,friti, jud. Olt, care se

varsa in &la Geamana-Mare,
Duani,deal,cultivabil,intre satele
Topile i Valea-Seaca, din com.
P4cani, jud. Suceava.

Dusani, localitate, in jud. Suceava,
com. Cristqti, la obirOa
Ermolia.
Dussti, sat,
in jud. Neamtu,
in raionul comund Rijletul-Vie-
pl. Piatra-Muntele, com. Cirligi,

situat in spre N. satuluI Cir-
ro, pl. Vedea-d.-s., de unde
ligi.
izvoreste.
Dusei, deal, la S. de cat. Va-
Dusul-cu-Parii (La-),
Duroga-Garana, lac, in judetul
venit de 600 le! ; lar a Statuld

de 2600 le!.
Duruitoarea, piad, incepator de

pe Comanqti, com. Suhardul,
DuruluI (Plaiul-), colin, in jud.
mascur).
DUM.ANETI
301
in com. Vintill-Voda, jud. Buzar', acoperit de padure.
carea,
com. Valea-Popei, pl.

format pe teritoriul
com. Spineti, pl. Vrancea, jud.
Dusi,
Dusani, sati Dusanca (Dusiani),proprietate nelocuita, pendinte de com. Letca-Vechie, pl.
Putna ; se varsa in Putna.
jud. Vlaca, situata

pe partea stinga a aper Glavaciocul, nu departe de gura el.
O parte din mo0e apartine
Dusmanul, movil, situata la E.

de com. Cirepl, pl. Ianca, j'ud.
EforieI Spitalelor Civile din Bucurqti, pendinte de spitalul Pantelimon i are o suprafata de 723
Dusmneasca, vale, in pl.
hect. O alta parte, acea despre

Letca-Noul, este aStatului, fosa
a bisericei Sarindarului ; are
921 hect.
Din acestea, Eforia spitalelor
Civile are 650 hect. Ociare, iar
Statul 382 hect., raminind loc
de cultura 612 hect.
S'a vindut in loturI din proprietatea Dupni a Statului, 96
www.dacoromanica.ro
Duiani. VeziDuani,jud. Vlawa.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita ; este
o ramura a vail Strachina, ce

are directiunea spre N.
Dusmneti, nunzire dat uneia
din cele 4 ramificalii ale muntelut Strihani, din com. Tohani,
jud. Buzar'.
Dusmnesti, mofie, in jud. Bu-
DUTCA.
zAt1, com. Tohani. Vezi Bd1Anesti-DusmAnesti.
Dutca, inunte, ce strAbate mijlocul com. Predealul, plaiul Pelesul, jud. Prahova situat l'Are
muntiT Zamura, Urechia si Sorica.
DUTEM
302
pArat de M. S.la 1882, impreun

cu alti muntr, dela D-1 N. Cretu-
lescu, pe pretul de 400000 leT.

D-1 Cretulescu fi stApinise dela
fratele sAti Scarlat, lar acesta
il poseda prin cumpArAtoare dela familia Filipestilor.
mdtorT si 19 cal.
seaua comunalA de pe valea

GilortuluT, ce trAbate cAtunul
si-1 pune in comunicatie spre
Este renumit pentru pAdurile sale de fag, stinele sale de
Duteti, aitun, tinind de com. Cdrbunesti, pl. Amaradia, jud Gorj.
I, bogatele luT pAsuni si locurT

de finete.
E situat parte pe valea GilortuluT, lar parte pe deal. Are o
Acest munte a fost vindut
suprafatA de aproape 370 hect.
la 1821 de biv vel Logofdt
din carl 200 hect. arabile,
Chrisoscoleu, D-neT Sachelarie,

apoT a fost cumpAratA de ma-
hect. vie, 7 hect. prunet, lar

restul pAdure si izlaz.
rele Ban Alexandru Filipescu.

La 1846 a fost hotdrnicit de
inginerul G. Fischtum.
Astd-zI se stApineste de M.
S. Regele Carol. A fost cum-
care cu bol, I crutA cu cal;

32 stupi; 172 vite marI cornute, 208 or, 55 capre, 144 II-
fa-
miliT, saii 273 suflete, din mil

8o contribuabilT.
Locuitorii sunt mosnenT,

ET posedA : 34 plugurT, 30
www.dacoromanica.ro
N. co
teflnesti, lar spre S.
cu soseaua vecinalA de la arbu-
nesti. La E. se leagA cu Licuriciul prin soseaua vicinald ce

vine din cAtunul de resedintl.
In cAtun se gAsesc: I moara
Cu 5 alergAtorT pe apa Gilortul ;
2 puturT si 4 izvoare acoperite.

atunul are 2 bisericT fAcute
la anul 1780 de locuitorl si deservite de 1 cintAret si de pre-
otul din cAtunul de resedintl.
E
Eapa. Pentru toate cuvintele cu
aceasta numire, compusele si
derivatele eI, vezT litera I.
Abdulah, Ebe-Chioi-Topraisari;
este artificiall si a servit probabil ca punct de orientare si

observatie.
Ebe-Chioi, sat, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, cat. com. Osman-
Fact. E situat in partea de S.

a jud. si cea V. a com., la 4
spre S.-V. de resedinta,
pe valea Curu-Bair-Alcea, si
Intre dealurile Oiru-Bair, la V.
kil.
si Osman-Faci, la E. si dominat
de movila Ebe-Chioi (108 m.).
Ebe-Chioi-Ceair, vale, in jud.

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Cuciuc Biulbiul ;
este un afluent pe partea sting
al van' Sorpci-Dere, impreuna
cu valea Ciobanisi-Dere ; se
desface din dealul Bair-Biulbiul-
Cuciuc, aproape de com. Biul-
biul-Cuciuc; se indreapt5. spre E.
din carr 49 hect. ocupate de
avind o directie generala de la
vatra satuluT, cu 46 case. Populatiunea, compusa din TurcT si
N.-V. catre S.-E. si, dupa un

drum de 3 kil., se deschide in
'atad, este de 77 familIT
valea Sorpci-Dere, in dreptul

dealului Curu-Bair ; este o vale
putin larga si este taiat in toate
partile de drumurile Elibe-ChioiCopadin, Osman-Faci-Copadin,
Buluc-Biulbiul-Copadin si Biul-
cu
343 suflete, ocupindu-se cu agricultura.
Ebe-Chioi, movild, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Osman-Faci si
anume pe acela al cat. sati Elibe-Chioi san Ebe-Chioi. Este
situata in partea de N. a plasiT
Cucluc-Osmancea; este asezata

In 'partea S.-V. a com. si a
Garvanul, cat. Garvanul-Mic, situat pe ramificatiile sudice ale

dealuluT Sirt-Iol-Bair, nu departe
de satul Garvanul-Mare, si formind cu padurea Saidi-Orman,

padurea numit5. Garvanul ; are
o intindere de 87 hect., apartinind toate Statului ; esente :

fagr, carpenT si stejarT piticT.
Echenli-Orman-Bair, deal, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noud,
pe teritoriul com. Dobromirul, si
anume pe acela al cat. Dobromirul-din-Deal ; este o continuare a
dealulut Orta-Burun ; se indrep-
teaza spre S.-E., avind o direc-
tie de la N.-V. catre S.-E.
si
se termina prin pddurea Caralmus-Orman ; brazdeaza partea

Sudica a plasiT si cea de
a com.; este despartit de dedlul Orta-Burun prin drumul ce
duce de la Dobromir la Techideresi ; este acoperit peste tot
cu stuf; are o inaltime de 16o
plaseT.
metri.
si cea de S.-E a comuneT, la 2' 2
Ebraia, pddure a statuluT, in in-
kil. spre E. de satul Ebe-Chioi,
tindere de 25 hect, care face
Echi-Iuiuc-Olceac, deal, in jud.
pe muchia dealului Osman-Faci.
Are o inaltime de 108 metri
parte din padurea Bbeni, jud.

Vilcea, pl. Otasaul.
si domina satele Ebe-Chioi, Osman-Faci, drumurile comunale
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe

teritcriul com. rur. Beilicul si
anume pe acela al cat. san Bac-
Echenli-Orman,pddure, in jud.
Cuius ; face parte din culmea
ce le unesc, drumurile Ebe-Chioi-
Constanta, pl. Silistra-Noua, com.
dealuluT Mirleanu; se indreapta
www.dacoromanica.ro
ECHI-TEPE
EDIL-CHIOI
304
de la N.-V. spre S.-E., Cu o directie generala de la N.-V. spre

S.-E., brazdind partea Estica a
din com. rur. Ederile, pl. Filipe$ti, jud. Prahova.
Cu com. vecine se leaga. prin

drumurr naturale, afara de Moreni $i Valea-Lunga, unde sunt
$i pe cea Sud-Estica a
Edera-de-Sus, face parte din
com.; pe muchia sa merge putin i hotarul dintre pIi1e Si-
com. rur. Ederile, pl. Filipe$ti,

jud. Prahova. Ad i e resedinta
E brazdata de dealurile : Virful-BabeI, Dani $i Virful-Corne-
listra-Noul, $i Medjidia ; atinge

181 metri inaltime In virful
com.
tuluT,
pla$iT
$osele.
carT servesc de pa$une
Cuzgun $1 domina satul Bac-
Ederei,(Vlceaua-) Itticea,jud.
vitelor locuitorilor.
Mara de riul Cricovul, valle:
Cuius, valle Bac-Cuius -Culac,

Ceair-Orman, Cara-Cialic-Culac,
Viicea, pl. Oltetul-d.-s., com.

Obislavul.
Batogulur, Ruda $1 Gro$etul, uda

comuna.
Ederile, com. rur., jud. Prahova,

pl. Filipesti. Este situata pe malul sting al riuluT Cricovul, la
30 kg, departe de capitala jud.
$i la i r kil, de a pla$eI.
Edil-Chioi, com, rur., jud. Constanta, pl. Mangalia. E situata.

In partea meridionall a judetu-
drumul judetean Ostrov-Cuzgun ; este acoperit numaI Cu

padurT.
Echi-Tepe, movild, in jud. Constanta, pl. Mangalia, la hotarul

com. Musurat $i al com. Osman-Faci, pe teritoriul cat. Abdulah, de care se afla departat
numaT cu i kil.; este situat la
nordul pla$eT $i com., pe culmea
dealuld Cuan-Deresi-Bair ; are
o inaltime de go metri ; este a-
coperit Cu fasune; serv ca

punct trigonometric de al 2-lea
grad ; domina cat. Abdulah,
dramirile de la Abdulah la Hasidiuluc, la Techirghiol $i de
la Mametcea la Musurat.
Edera, munte, jud. Bacan,
pl.
Muntelur, pe teritoriul com. Brusturoasa.
Se compune din 2 cat. :Ederad.-j. $i Edera-d.-s., avind o po-
pulatiune de 211 familiT,
in anul 1894, deservita de un

preot.
cea.
Locuitorir pe litiga agricultura se mal ocupa cu lemnaria
Relieful solulur e putin accidentat de urmatoarele principale

dealuri: Elibe-Chioi-Bair (I lo
sal:1
927 suflete (470 barbatl 457 feme!), plus IO familif de TiganY.

Contribuabilf sunt : 80; case
de locuit: 211.
In com. e o bisericA, reparata
caramidaria.
In raionul com., pe apa Cricovul, e o moara de inacinat.

S'ad improprietarit, la 1864,
170 locuitorr cind li s'ati dat
504 hect.
Vite sunt
Filipe$ti, com. Ederile, pe care

se cultiva 161/2 hect. vie.
vacI, 200 oT
noaia, com. Burdusaci, pl. Stani$e$ti, jud. Tecuciti. Din el pleaca o ramificatie in interiorul
com. Crae$ti, in directia spre

care se nume$te GuraBi$teT.
Edera, pdclure a statuld, in intindere de 350 hect., jud. Prahoya, pl. Filipe$ti.
cal $1 epe, lo
165 porcT.

coala dateaza in com. dela
1877. Copif in virsta de $coala
sunt z28. titi carte Too barbatI
i i femeT.
Pe teritoriul acesteT com. se

afla mine de lignit, inca neexploatate.
A patra parte din terenul

com. e prielnic cultureT; restul
e muntos.
.Comerciul se exercita In com.
de $ase circiumarT.
Venitul com. e de 6639 Id
Edera-de-Jos, sat, face parte
ora$ul Constanta, capitala districtuluT, i in cea septentrionala

a pla$11, la 28 kil. spre N.-E.
de ora$elul Mangalia, re$edinta
el, pe valea Cealic-Cum-Ceair.
Se margine$te la N. cu com.
Osman-Faci ; la E., cu comuna.
Tropaisari ; la S., cu comunele.
Gheringic i Azaplar; lar la V.,
cu comunele Enghez $i Osinan-
Edera, deal, jud. Prahova, pl.
Edera, deal, la N. de satul Gu-
la 37 kil. spre S.-V. de
luT,
$i cheltuelile de 3431 le! anual.
www.dacoromanica.ro
m.), la N,; Osman-Faci-Iol (99

m.), la N.-E; Osmancea-Bair (70
in.), la N-V.; Enghez-Bair (82

m.), la V.; Cara-Chioi-Bair (roo
m.); Anizacea-Burun (102 m.),
Cogea-Sirt-Bair (t00 m.), la
S.; Meragi-Bair (107
m.)
Trapraisari-Bair (92 m.), la E.;

Iol-Bair (101 m.), Meragi-bair
11 (102 m.), Cerkez-Iuc-Bair (93
m.), Amzacea-Bair (107 m.), prin
interiorul comund. Aceste dealurT
sunt acoperite cu
finete
semanaturT.
Movile sunt 32, mar toate

artificiale, construite pentru a
servi ca puncte de orientare ;
principale sunt : Orta-Iuc (103
m.), la S.-V.; Uzmilar (mi m.);
Balabanar-Tepe (93 m.), Esic-Iuc
(102 m.), prin interior; MeragiUfac-Iucler, PanarIuc (104
EDIL-CHIOI
305
Iuc-Amzacea, Cara-Iuiuc (intre
EDULUT (MOVILA-)
92-104 M.), la S.
In com. sunt 5 geamiT, 2 in
Edil-Chioi, sat, jud. Constan ta,
cAtunul Amzacea, si cite una in
VAT ce aa putinA apA sunt

numaT primAvara si toamna in
timpul ploilor ; prin ele deosebim : Uzunlar-Ceair unit cu U-
cele-ralte alune, avind toate
pl. Mangalia, cAt. de resedintA

al com. Edil-Chioi. E situat in
partea nordicA a plAseT i cea
vesticA a comuneT, pe valea
Cialic-Cum-Ceair, la unirea eI
To hect. Sunt servite de 3 hogT.
Intinderea coin, e de 6500
zacea-Dere unit5. cu Sinir-Dere,
hect., din carT: 198 hect. teren

neproductiv (ocupate de vetrele
satelor) ; 632 hect. teren productiv (din care 3000 hect. ale
StatuluT Cu proprietarir, 3302
si din valea Maratan unit cu
hect. al locuitorilor); din acestea :
valea Cuvan-Alceac ; tot in valea

Cealic se deachide i valea PasaConac-Dere.
CAtunele carT o formeazA sunt
patru : Edil-Chioi, resedinta spre
5422 hect. teren cultivabil (din

care 2610 hect. al StatuluT cu
proprietarif, 2812 hect, ale locuitorilor); 239 hect. terca necultivabil (din care 110 hect. ale
apus, la unirea vAilor Cealic si

Pasa-Dere; Amzacea, la S., la
StatuluT cu proprietariT, I 20 hect.
zunlar-Dere, formind valea PasaConac-Dere, la N.; Cealic-Cum-
Ceair, formatA din vAile Am-
5 kil. spre S.-V, de resedint5,

in vAile Muratan si Cuvan ; Uzunlar spre N., la 31/2 kil.
spre N.-E. de resedintd, pe valea
Uzunlar-Dere ; si in fine Enge-
al locuitorilor) ; 650 hect. teren

izlaz (din care 280 hect. ale StatuluT Cu proprietarii, 370 hect. ale
locuitorilor).
cu valea Pasa-Conac-Dere, 'filtre

dealurile Meragi-Bair si Cerchez-Iuc-Bair, la E.; Tatar-Bair,
la S.; Edil-Chioi-Tepe,
la V.
si Iol-Cari-Bair, la N. Intinderea
sa e de 2650 hect., din carr
6o hect, ocupate de vatra satuluT ; restul apartine statuluT

si locuitorilor. Are o populatiune
de 39 fam., saa 250 suflete, in

maioritate Sirbi i BulgarT.
DrumurT comunale duc din
acest sat spre Enge-Mahale.
Uzunlar,
Topraisari - A mzacea,
Enghez si Osmancea.
In comunl sunt 157 plugarT,

posedind 299 plugurT (r6r cu
Edil-Chioi-Tepe, a'eal, in jud.
boT, 138 cu cal); T51 care si

cdrute (15o cu boT, ioi cu cal);
12 masinT de secerat ; 4 masinT
Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Osmancea ;

formeazA, impreunA cu dealul
de bAtut porumb ; 4 grape de

fier I trior ; 3 masini de vin-
Tatar-Bair, un unghia drept ;

are directia N.-S. si se intinde
printre vAile Cealic-Cum-Ceair,
6500 hect., din carT 198 hect.,

ocupate de vetrele celor cincT
sate cu 193 case, restul de
6302 hect., impdrtit filtre Stat
cu proprietarT posedind 3000
turat.
Vite sunt 6275, din carT: 556
caT, 748 bol, 54 bivolT, 9 asini,
4663 oT, 173 capre si 81 porcT.
Sunt 9 morT de vint.
Comerciul se face prin gara
Murfatlar, la 25 kil. spre N.-E.
hect. si locuitorir ce ati 3202
de com., de cAtre treT comercianti
hect.
Populatiunea comuneT pe anul
(circiumarT) si consa in import

de coloniale, masinf agricole
1895-96 a fost de 234 familiT,
in export de cereale, vite (oT
deaz partea nordicA a plAsel si

pe cea sudicA a comuneT; este
acoperit in cea maT mare parte
cu pAsune si putine semAnl-
sal 951 siflete, in maioritate

TurcT, TAtarT i putin BulgarT :
498 bArbatI, 453 femeT ; 507 necAsatoritT, 428 casatoritT, 15 vlduvI; 921 cetAtenT romAnT 30
cu produsele lor).
Budgetul com. are la veniturT
3 215 le! si la cheltuelf T558
Mahale, tot spre N. la 4 kil.

spre N.-E. de resedintA, pe
valea Osman-Faci-Iol.
Edil-Chioi i Uzunlar au ca-
sete adunate celel'alte, cam rAzlete.

Suprafata comuna este de
supusT strAinT ;
244 ortodoxT,
706 mahomedanT, i catolic ; 157

agricultorT, 3 comerciantT ; 98
iproprietAritT si 6z neimproprietAritT.
titi carte 7 persoane, nu stiti

947.
Contribuabili sunt 160.
care sunt la V.; domind comunele
Osmancea, Agemler, Cio-
banisa, cele doul vAT pe care

le separA, precum si drumurile
Edil-Chioi -Cosicci, OsmanceaChiuciuc - Enghez-Biuiuc ; brAz-
turT.
Edul, vale, jud. Vilcea, pl.
01-
tetul-d.-j., com. FrAtila.
le.
CAT de comunicatie sunt drumul j udetean Medjidia-Mangalia,

trecind prin toate satele afarA de
cel de resedintA ; apoT nenumArate drumurT vecinale sati de carate,
carf unesc cele patru sate 'filtre

ele si cu cele maT invecinate,
Casap-Chioi, Enca
ghez, Os mancea, Osman-Faci, etc.
69623 Mande Die( asar Geoolafic loi. 111
Edulul (Balta-), balt, jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-s., com. Floresti, cu
putin peste. Lin gA aceastl balt5.
se varsd riul Arpadia in Gilort.
Edului (Movila-), movil,
89
www.dacoromanica.ro
si-
tuat5. la S.-E. de com. Sutesti.

jud. BrAila, 4 kit. departe
EDULUT (MOVILA-)
ELETEUL
306
de comuna, in apropiere de hotarul comuna Perisorul.
de soda si de magnezie (conside-
Elanul, ,es, in jud. Falciti, in su-
rabil), iodur de magnezie si de

sodium, bromur de magnezie
prafata cam de 30 hect., pe
EduluI (Movila-), moviM, la 4

kil. spre N. de satul Ionesti,
jud. Braila, pe mosia Coltica
(putin), carbonat de calce si
din Bordeiul-Verde.
Edului (Podisul-),podif., pe mosiea Lisna, com. Suharaul, pl.

Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Edului (Valea-), vale, com. Purcareni, pl. Riurile, jud. Muscel.
Eduta, batid, pe mosia Pomirla,

com. Pomirla, pl. Prutul-de Sus,
j ud. Dorohoin.
Edutul,sat, in partea estica a com.

Roscani, pl. Turia, jud. Iasi,
pe tarmul drept al Prutulur.
de magnezie, clorur de sodium

(concentrat) i silicat de alumi-
Valea-Elanulur, in marginea de
de Sud a satulur Urlati, comuna
cu asemenea numire, pl.
Mij-
locul.
nium.
Elanul, deal, incepe in dota

ramurr, de la locul numit Fundul-Elanulur din com. Urlati,
pl. Mijlocul, jud. Falda, prelungindu-se paralel pe o parte si pe
Elanul, vale mare, intinsa, fru moasa si fertila. Se intinde de a-lungul judetelor : Falciti Tutova
o parte din Covurluiti. Se for-
meaza din partea despre Sud

a orasulur Ilusi, din comuna
alta a \raer Elanul, formindu-r albia, si terminindu-se in sesul Prutullir in judetul Covurluiti, unde
Urlati, plasa Mijlocul, de la

locul numit Fundul-Elanului
se termina valea i pida! Elanul.
Vadeni, din j ud. Covurluiti, unde
Aceste ramurr sunt intretaete

in curmezis de alte mid vi cu
pirire, i poarta diferite nurniri
dupa numele localittilor pe
piriul Elanul ce curge prin ea,

trece in sesul Prutulur, si se
vars in riul Prutul.
unde trec.
Are o populatie de 15 familir
se termina din sus de satul
Elena, stafte de dr.-d.-f., jud.
saa 54 suflete.
Elanul, pIrui, pleaca din partea

de N. a comunei Urlati, jud.
Ialomita, pl. Borcea, com. Cocargeaua, pe unja Bu curesti-Fetesti,

pus in circulatie la i Iulie 1887.
pete, din carl : 92 vite triad

cornute, 780 oT, 20 capre si
Falciu, de la locul numit FundulElanultd, curgeprin mijlocul satu-
(15.2 kil.) si Fetesti (99 kil.). Inal-
66 cal'.
lu Urlati si, indreptindu-se spre

Sud, trece prin comunele : Hur-
timea d'asupra nivelulur marir
pe anul 896 a fost de 7643 ler
sia Hiliseul-Virnav, com. Pomirla,
dugi, Gusitei si Gagesti, in lungul

plaser Mijlocul, formind in mare
pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiu.
parte hotarul cu plasa Prutul.
EdutuluI (Dealul-), deal, pe mo-
EdutuluI (Dealul-), deal, pe mosia Tataraseni, com. Mileanca,

pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Dupa ce primeste afluentiT : Talaba, Barbosi, Malaestir, Vut-
cani, Giurcani si alte mar mi&

pirilase, trece pe teritoriul ju-
Se afla intre statiile Marculesti
de 501%57. Veni tul acester statir
55 banT.
Elenari, deal, in jud. Mehedinti,

plaiul Closani, tine de com. rur.
Negoestir, catunul Padesul. Este
acoperit cu vil i pomr roditorT.
detulur Tutova, udindu-1 in lung
Edutului (Valea-), vale, pe mosia Tataraseni, com. Mileanca,
pe partea de Est, pe unde si
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
primeste pirirele Mihoaia i Liscovul, apor trecind pe teritoriul

judetulni Covurluiti, prin partea
Efrimoaia, phig, curge printre
de Nord, se varsa in dreapta
dealurile Murgul i Parmuva,

din com. Tomesti, pl. Codrul,
jud. Iai,si, unindu-se cu PiriulRupturer, se varsa de-a stinga
piriulur Tatarca.
riulur Prutul, mar sus de satul
Efrosina, sursd de apit mineraM

In valea Rapuroasa, j ud. Vilcea,
aviad ca substante fixe : hiposulfit de soda, sulfat de calce,
Vadeni.
Elanul, ,ces, jud. Fakir!, in suprafata cam de 6 hect., pe valea

Elanul, Intre dealurile Vutcani
Valea-Rediulur; se intinde
de la satul Maltiesti, pl. Mijlocul,
pana ling satul Tupilati, pe teri-
toriul satulur Posta-Elanul.
www.dacoromanica.ro
EleniI(Dealul-Cucoanei-),deal,
in com. Valea-Salcier, jud. R.Sarat.
Eleesti, trup de mofie, situat

la i6 kil. departare de orasul
Piatra, In com. Serbesti, pl.
Piatra-Muntele, jud. Neatntu, a-
sezat pe partea dreapta a sose-
ler ce duce catre Roman. Se

mar numete si Helesesti sat
Ilisesti.
Eleteul. Pentru toate cuvintele

eu aceasta numire, vezr litera H.
ELIBI-CHIOI
307
Elibi-Chioi, ruinele unza sat, din

com. Osman-Faci, catunul Ebe-
Com. avea in i886 1887 un

venit de 2636 lei si cheltuelf
In suma de 2696 lei.
Chioi, situate pe valea Ebechioi-
Are o scoala mixta, frecuentata de 32 elevf si 2 eleve conclusa de un invatator retribuit

de com.; o biserica deservita de
un preot i dof dascalr.
Ceair; a fost distrus de un incendia la 1829.

Elibi-Chioi-Bair, a'eal,jud. Constanta, pl. Mangalia, com. Osman- Faci, cdtunul Ebe-Chioi,
in partea sudica a comuneI,
printre valle Canara-Dere si
Osman-Faci-Iol ; are o inaltime
de iio metri , este acoperit cu
semanaturi si finete.
Eliza-Stoeneti, com. rur., j u d .

Ialomita, pl. Cimpuluf. Este si-
tuata pe partea dreapta a finlui Ialomita, intre com. Barcanesti si Condeesti.

Teritorul com. are o suprafata
de 175! hect., din cari 246 hect.
ELMENLICHI
nuta de Stat, si frecuentata de

14 elevi.
Locuitorif asista la serviciul

divin la comunele invecinate,
Plopi si Slobozia-Mindra.
La N., spre com. Plopi-SlAvi-
testi, pe distanta de un kil. si

la S. cu Slobozia-Mindra, pe 2
kil., se leag prin sosele veci-
Eliza-Stoeneti, piidure, in jud.
nale.
Departarea com. de la resedinta jud. este de 23 kil., iar

de la Rosiori, de 29 kil.
Ialomita, pl. CimpuluT, lingA sa-
tul Eliza-Stoenesti, in suprafata

de 246 hect. Esente salde,
plop, ulm si anin.
Elizabeta, rnoie, in jud. TeleorElizabeta, com. rur., la extremitatea de N.-V. a plsiI Calmatuiului, jud. Teleorman, situata
pe dealul care se intinde de la
T.-MAgurele, pana. in jud. Olt,
pe valea Siulul, paralel cu lunca Oltului.
Are dota cat. : Brincoveanca
man, pl. Calmatuiuluf, proprieta-
tatea mostenitorilor principeluf

Al. B.
; if mai zice si
Brincoveanca, iar in vechime
purta numirea de Flocosanca.
cuitori.
Elizabeta-Doamna, com. rur. i

sat,ta jud. Roman, pl. Siretulsi Tigania. Ambele cat. sunt
d.-j., spre S.-V. de orasul Ropuse pe malul sting al Phiman si la departare de un kil.
luI Siul, in departare unul de
de el. Este a3ezata. pe ses, pe
altul ca de soo metri si popumalul drept al rlulur Moldova.
late in mare parte de TiganT.
Are 267 familif, sa 1004 su-

sat, situat la 2'/2 kil. spre S.
de riul Ialomita, pe tunca aces-
pe 1600 hect. Mosia este proprietatea mostenitorilor prince-
padure si coprinde trer
mosiT.
Improprietaritidupd legea rur.
din 1864, sunt 114 locuitori ;

fara proprietati mal sunt 40 lo-
avind spre S. coasta

Ialomitei. Este spre V. de satul Condeesti i spre E. de satul rit1,
tul Barcanesti, cu care este unit,
avind impreuna o lungime ne-
intrerupta de ti-el kil. Inainte

satul purta numele de Pisica
era cat. pendinte de Barcanesti.
Aicr este resedinta primarier si
a judecatorlei comunale.
In recensamIntul facut In 1890
s'a constatat el populatiunea
este de 248 fama', sati 942

suflete: 473 barbati si 469 femei ; 254 agricultoff, 9 comerciantl, 3 avind profesiuni libere
si 3 servitori.
Vite : 545 bol, 261 cal, 34
bivolf, 850 of si 413 pord.
Teritoriul com. este de aproa-
pelui Al. B. *.tirber. Proprietatea

locuitorilor, In numar de 135, o-
flete, din carf 240 contribuabill,

Stiti carte 77. Sunt 241 case.
Are .o biseric de lemn.

Vite sunt 1035.
Ala este resedinta suprefec-
cupa 318 hect. si anume 87

in cat. Brincoveanca si 49 'in
cat. Tigania. Viile insirate dealungul dealului ocupa. o intindere de 44'N hect. si produc
turei Plasilor-Unite: Siretul-d.-j.
vin bun, lar pe tunca Oltului

sunt cite-va zavoaie, care se
prin osea.
Acest sat este infiintat la 1878,
tale periodic.
Populatiunea com. cu a cat.
este de 173 familii saiI 811 suflete, din cari 153 contrib.
Numarul vitelor din com. si
cat. este de 1247, din carl : 87
cal, 490 vite mari cornute, 486
vite micI cornute i 128 porci.
prin darea de paminturi la noii
Bugetul com, este de lei 14,004
bani 27 la veniturl si de leI

10,139 bani 18 la cheltuell.
Are o scoall mixta intreti-
www.dacoromanica.ro
Moldova. Venitul anual al

com. este de leI 3713 si cheltuelile de 3239 tel.
si
insuratei si este pus chiar In
marginea orasului Roman, de
care nu este despartit de cit

prin apa Moldovei, peste care
ad i e un pod de fer.
Aceasta pozitiune ra facut
devina in scurt timp un sat frumos, populat 5 cu case destul
de bune.
Elmenlichi,
in jud. Con-
ENDE-CA RA-CHIO1
308
ELMENLICHE
stanta, pl. Medjidia, com. Mamut-Cuius, at. Acargea. E situatd pe muchea dealului CaraTepe-Bair. Are 132 m. indltime.
A servit ca punct de observatie

si orientare.
Enache, pddure, de stejar, in intindere de 16 hect., pe mosia

Baloseni, com. Fin tinele, pl. Sire-
tul, jud. Botosani.
Enaohe,vd/cea, care -se vars5. In
Enculeasca (etrarul-Caloian,
Orteanca), mofie, jud. Buzdt,
In com. Beceni, at. Enculesti ;
are 228 hect., din care 40 pddurea
Caloeneasa, restul arAturI, izlaz,
livede si fineatd.
Valea-VAcareI, jud. Muscel.
Elmenlichi, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Calla,
Enache (Valea-lul-), sat, pen-
at. Rahman, dominind acest
diute de com. rur. Tutana, jud.

si pl. Argesul.
sat despre V.; e de naturd stincoas5. ; are 190 m. indltime ; e

acoperit ca finete.
Enari, deal, la E. de com. Guraaviad o lungime ca de 2 kil. si

pe care se c.iltivd tot felul de
cereale; pe parte din el se aflA
pAdure.
Emir-Asan-Culac, pirig, in jud.

Tulcea, pl. Isaccea, com. OrtaChioi, at Dautcea ; izvorAste
din dealul Ghiobilche-Bair ; se
indreapt5. spre N., avind o directie generald de la N.-V. spre

S.-E., brAzdind partea sudia a
plAseI si a comuna ; curge prin
pAdurl si, dupl un curs de 3

kil., se varsd in piriul ValeaGhiobilche, pe stinga, nu departe
de izvorul acesteia; curge printre dealurile Ghiobilche si Dautcea ;
pe valea sa merge un
drum comunal : Atmagea-OrtaChioi, cu o ramificatie spre

satul Dautcea.
Emir.-Saale - Tepe, movild,
in
jud. Constanta, pl. Hirsova, com.
iriul, at. Muslu, la 2 kil. spre

S.-E. de acesta, pe muchea
dealulur Muslu. Are o InAltime
de 92 M., dominind drumul ju-
detean Hirsova-Medjidia. E acoperit Cu verdead.
EnAcheasca (Vinecio ara), mofie, In jud. BuzAti, com. Buceni,
Enculeti, sat, face parte din com.
rur. Valea-Mare, pl. Podgoria,

j ud. Muscel. Are o populatie de
locultorI (180 bArbatI si
128 femel).
Biserica satuluI, cu hramul
are 360 hect.,

din care 65 pAdure, impArtitd
In tra sforT : Poiana-lui-Soare,
Sf. Nicolae, este construitl de
Ograda-OlaculuI si Lacul-Co-
rAsmiri Olor si reconstruitd la 1877
coaneI ; restul ardturd, fineatd,

lived si izlaz.
de enoriasT.
PAnd acum citI-va ani se vedea
In coastele Enculestilor multime
de gropY, in carI, spune legenda,
tirgovetii din Pitesti, in timpuri
de rAsmirite, isI ingropati lAzile
in devAlmdsie ;
EnAcheqti, sat, jud. BacAti, pl.

TazIdul-d.-s., si resedinta com.
Bosoteni , situat pe piriul Nadisa, d'a stinga TazIduluT-Mare.
Are o biseria, clAditA de locui1-oil la 1885, deservitd. de un
cintAret si alta catolicA, ziditA
birne, pe la aniI I 786,de locuitorii
popositi prin pAdurI de frica
Cu avutul lor.
Prin acest atun trece Orla

Valea-Mare, pe care se afll o
moard, zisA a Chilimentilor.
tot de locuitorl in anul 1872.

Circiumr_sunt 2. Sunt 219 a- Ende-Cara-Chioi, sat, in jud.
man*, sati 616 suflete, din care
42 Unguri.
Vite: 29 caT, 357 vite cornute
si 45 pora
Encheqti, parte a comuna Capul-Pisculd, plasa Riurile, jud.
Muscel.
Constanta, pl. Medjidia, cAt.

comunel Biulbiul, situat in partea
E. a plAseT si cea N. a comuna, la 8 kil. spre N. de

atunul de resedintd, CuciucBlulbiul. Este asezat pe ultimele
ramificatiuni S.-E. ale dealulul
Tabia-FrantuzeascA, si este do-
minat de virfurile Ende-CaraEnchioiul, deal, cultivabil,lingA

satul Mihdesti, jud. Suceava.
Enria, poiand, pl. Bistrita-d.-s.,

Enache, deal cultivabil, lingA satul Mosca, jud. Suceava.
al com. Beceni, jud. BuzAti; are

40 locuitorI s'L 9 case.
308
Emuroasa, numire vechie a pitiului Fieni, care trece pe ling5.

com. C5.ciulati, pl. Znagovul,
jud. Ilfov.
rur. BerislAvesti.
Enculeti (Valea-Vacef),catun,
Bould, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt,
Emancipatii, suburbie, in Focsani, despArtirea I- a, jldetul

Pana.
Enculeti, sat, jud. Arges, plaiul

Lovistea ; face parte din COM.
jud. BacAil, de pe teritoriul corn.
Racova, apartinind StatuluI.
www.dacoromanica.ro
Chioi (112 m.), care este la I '/2
kil. spre N.-V. de sat ; CurtBaba-Iuc (98 m.), la 2 kil.

spre E. si Cara-Tepe (131 ni-,
la 1 kil spre S.-E. Prin apropriere si pe la V. gil, trece
309
ENDE-CARA-CIILOI-TEPE
Valul-lui-Traian, avind o direc-
fune de la N.-V. catre S.-E.

Suprafata sa este de2825hect.,
din care 14 hect. s'int ocupate

de vatra satului si de gradinI.
Populatiunea sa, compusa a-
proape numar din Ttarr
si
BulgarT, este de 62 familir sati
213 suflete. CaseIe sunt miel,

dar asezate regulat. Din sat
picac drumurT comunale Ja: Alacapi, la Medjidia si la BiuiucBlulbiul, Cuciuc-Biulbiul si Mamut-Cuius.
Ende-Cara-Chioi-Tepe, deal,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,
com. Biulbiul, catunul Ende-Ca-
ENGIIEZ
resedinta. Edil-Chioi. Este asezat

pe valea Osman-Faci-Iol, fiind
In chis la N. de dealul Elibi-ChioiBair, la V. de dealul OsmanceaBair, si la S. de dealul Sol-
Cari-Bair, fiind dominat de virful Uzunlar-Iuc, Cu 103 metri,
situat la S. sati. Suprafata sa

este de 1000 hect., dintre care
satuluI si de gradinI, iar populatia sa, in care TurciT prepondereaza, este de 28 familil
saii roo suflete, ocupindu-se cu
oseaua judeteana MangaliaMedjidia trece prin partea sa

de E.; lar alte drumuri comu-
jidia Dere ; are 130 metri inal-
nale vin de pe la toate satele invecinate ca: Edil-Chioi, Osmancea, Copadin, Musurat si altele.
ti me ; e acoperit Cu semanaturi
finete; pe el merge calea ju-
Enge-Malesi-Tepe, mayal, ar-
ra-Chioi, situat futre valle Schingi, Medjidia-Dere si Biringi-Med-
deteana Medjidia-Mangalia.
Ene. Ved Valea-lur-Ene, sat, in

pl. Fundul, com. Oniceni, jud.
Roman.
Ene. VezI Valea-luI-Ene, fitrig,

In pl. Fundul, jud. Roman.
tificiala, in jud. si pl. Constanta,

pe teritoriul com. rur. Copadin,
situata la 2 1/R kil. spre E. de
satul Copadin. Este acoperit

cu verdeatl si are o inaltime
de 139 metri, cu care domina
in intregime satul Copadin, pre
cum si partea de
N. a vaiI
Arabi-Alciala si drumurile co-
Ene, a'eal, spre N.-E. de satul

Rafaila, jud. Vasluiti.
Ene (Lacul-luI-), lac, la S. com.

Riioasa, din pl. Calmatuiul, jud.
Teleorman, format din scursorI
de izvoare.
munale carI trec pe la picioarele
Enghez, com. rur., in jud. Constanta, pl. Mangalia, situata in

partea N. a jud., la 46 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, capitala
Ene (Lacul-luI-), lac, jud. Dolj,

pl. Cimpul, com. Ciuperceni,
ce tine de balta Mancinita.
districtuluf, si in cea
centrall a plasiI, la 28 kil. spre

N.-V. de oraselul Mangalia, resedinta el, pe valea Biuiuc-Dere
principale: Edil-Chioi-Tepe (ii 5

m.), la N.; Tatar-bair io m.),
la N.-E. ; Chedreanu (122 m.),
la N.-V.; Culac-Bair (128 m.),

la V.; Carasuluc-Bair (141 m.),
la S. si S.-V.; Erebiler-TepeBair (125 m.), la S.-E. ; Amza-
cea-I3air (92 m.), la E.; Cassicci, Dechili-Tasi
si Enghez
(I to m.), prin interior ; aceste

dealurl sunt acoperite cu semanaturI i finete.
Movilele sunt 8, toate artificia/e, servind ca puncte de orientare; printre ele distingem :
Ciataltuc (134 m.), -la V.; OrtaIuc
(i33 m.), la E.; Enghez-
Iuc (I II m.), in interior.

Sunt val uscate, avind ap
numaI numaT in timpul ploilor,
primavara si toamna ; principalele sunt : Enghez-Dere sal
Biuiuc-Dere, prelungita cu valea
Cassicci i in urma. cu Sofular,
trecind prin satele EnghezMare i Enghez-Mic, i Cassicci,
prin interiorul i centrul com.,
cu adiacentele sale Musur-Cu-
la V.; Cuciuc-Enghez la
N.; pe dreapta ; valle Cioroiiuc,
Ceair, la N. si Gadmular-Alcea,
la E.; adiacente ale \rail Agemler.
Catunele carI formeaza comuna sunt trer, i anume: EnghezMare (F.nghez-Biuiuc) spre E.,
resedinta, pe valea Enghez sati
Biuiuc-Dere; Enghez-Mic (Enghez-Chiuciuc), spre centru, la
kil. spre N.-V. de resedinta,

tot pe valea Enghez ; Cassicci,
spre V., la 21 2 kil. spre N.-V.
de resedinta, pe valea Cassicci
(saq Enghez).
sati Sofular.
Ene (Piscul-lu-), phc,com. Du-
Se margineste la N. cu co-
mitresti. pl. Oltul-d.-j, jud. Olt.
munele Osmancea si Agemler;

la E., cu comuna Edil-Chioi ;
la S., cu comunele Azaplar

hect., din carI 204 hect. ocupate
de vetrele celor 3 sate cu 134
case ; restul de 3850 hect. im-
Enge-Mahale, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, cat. com.
Cara-Omer, lar la V., cu comuna

Cazil-Murad.
pArtite intre locuitorI carI poseda.
Edil-Chioi, situat in partea de V.
a plaseI si cea de S. a com., la

3112 kii. spre N. de catunul cle
Relieful soluluI e putin accidentat de urmatoarele dealurY
carI posea. 2072 hect.

Populatia com, e de 16o fa-
www.dacoromanica.ro
1778 hect. si Stat cuproprietariI,
ENGHEZ
310
mili/ san 743 suflete, compasa

din TurcT, BulgarT si GermanT:
387 barbatT, 356 femeT; 448
necasa.toritT, 270 casatoritT, 24

vaduvr, r divortatr; cetatenT RominT 625, 118 supusT streinT ;
255 ortodoxT, 103 catolid, 385
mahomedanT, 161 agricultor!,
4 comerciantl, 139 improprietaritf, 26 neimproprietaritT.
agricole i in export de cereale

vite (oT cu produsele lor).
Budgetul com, are la veniturT
3215 leT, si la cheltuelI 1558 leT.
Caile de comunicatie sunt adi
numaT niste caT comunale san
vecinale, ce unesc satele intre

ele si cu cele maT apropiate,
ca Erebeiler, Ghiuvenli, Sofular,
Agemler, Osmancea, Edil-Chioi,
Azamcea, etc.
s tia 646.
Loc. merg la casa de rugaciuni luteran in cat. EngeMahalalei din comuna vecina
Edil-Chioi si la 3 geamiI, una in
catunul Enge-Mahale si 2 in
Uzunlar, din aceiasi com.
Intinderea com. e de 4054

hect. din carT : 204 hect. teren
neproductiv, ocupat de vetrele
Enghez, deal, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, com. Enghez. Se
desface din dealul Edil-ChioiTepe ; se intinde spre S. cu o directie de la N. la S., printre Valle
Chiuciuc-Enghez, Enghez, Cioroiti-Ceair si Cadmular-Alcea, dominind aceste va.T cu inaltimea
sa de 110 m., satele Enghezul-Mare i Enghezul-Mic. E a-
satelor ; 3850 hect. teren pro-
coperit cu Jinete si semanaturT.
ductiv (din care 2072 hect. ale

Statului cu proprietariI, 1778
Enghez, alt nume al vda Biu-
hect. ale locuitorilor); din acest ea

sunt 2870 hect. teren cultivat (din
iuc-Dere, jud. Constanta, nume

ce-1 poarta intre satele Enghe-
care 1402 hect. ale StatuluT cu

proprietarii si 1468 hect. ale
zul-Mare i Casicci, pe terito-
locuitorilor), so hect. teren ne-
ghezul-Mare
ENI-CI-1101
Mic), sat, in judetul Constanta, plasa Mangalia, catunul

com. Enghez. E situat mal mult
in partea vestic a plaser si cea
centrall a comuner, la 3/4 kil.
spre N.-V. de cat. de resedinta,
Enghez-Biuiuc. Este situat pe
valea Enghez-Chiuciuc si este
inchis la S. de dealul DichiliTast. Are o suprafata de 388
hect., dintre carT 20 hect. sunt
ocupate numaT de vatra satuluT
si de gradinT. Populatiunea sa, de
36 sufl., se compune numaT din
TurcT. DrumurT comunale merg
la Enghez-Biuiuc, la Osmancea,
la Sofular prin Casicci, la Ghiu-
venli si la lirebiler.
Enghez-Chiuciuc, vale, in jud.

Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Enghez, si anume pe acela al cat. sati Enghez-
Enghez - Biuiuc (EnghezulMare), sat, in judetul Con-
Chiuciuc. Se desface din dealul Dichili-Tasi, indreptindu-se

spre N. si avind o directiune
generala de la S. spre N.; trece
prin satul Enghez-Chiuciuc
dupa un drum de 3 kil. se deschide in valea Cioroi - Ceair,,
care se desface in valea Canara-Dere. Este situata in partea vestica a plaseI si cea nor-
ale
stanta, pl. Mangalia, cat. de re-
dica, a comuneT. De-alungul el
rnerge drumul comunal de la
Locuitorif posea : 94 phigurT (86 cu bol, 8 cu cal); 158

care si carate (ri cu bol, 147
cu cal); 8 masinT de secerat;
4 ma.5inI de batut porumb ; 4
grape de fier; i masina de vinturat ; si 15 puturI.
Sunt 2 mori de vint.
sedinta al com. Enghez. E situat in partea centra/a a piasei

cea estica a comunel, pe valea Enghez sa Biuiuc-Dere,
intre dealurile : Enghez, la N.;
Eschiler, la S. si Dichili-Tasi,
la V." Are o intindere de 2717
hect., din carl 114 hect. ocupate de case i gradin! ; restul
Eni-Chioi, sat, jud. Tulcea, ae-
Vite sunt 8903, din carI : 253
imp.'rtit intre stat si locuitorT.
la 4 kil. spre S.-E. de rese-
cal, 816 bol, 15 bivoll, I0 capre, 7736 o!, 13 berbeci si 6o

sati 401 suflete, in maioritate
Turd i BulgarT. Din sat duc
mal multe drumurT de carate
dinta. Intinderea sa este de 28

hect. Are o populatie de 42 famili!, san 154 suflete, in maioritate BulgarT. Printeinsul tre-
spre Chiuciuc-Enghez, Osmancea, Edil-Chioi, etc.
ce soseaua nationald Tulcea-Babadag-Constanta.
cultivat (ale StatuluI cu proprietarii), 930 hect. teren izlaz (din

care 620 hect. ale StatuluI cu
proprietariT si 310 hect.
locuitorilor).
rimatorT.
Comercial se face prin gara

Medjidia, la 3 kil. spre N.-V., de
catre 4 comerciantI (din carT

2 circiumarT) si consta in import de manufactura si masinT
riul comuneI Enghez al cat. Eni
Enghezul-Mic.
Osmancea care se bifurca si duce

la Sofular si la linghez-Chiuciuc.
zat in partea S. a piase! Tulcea, i cea S.-E. a comuneT Ca-
taloi, de care depinde, pe ambele malurT ale pirialuT Telita,
Enghez-Chiuciuc (Enghezul- Eni-Chioi,
www.dacoromanica.ro
in jud. si pl.
ENI-OEMANGIC-TEPE
Tulcea, com. Cataloi, cat. EniChioi, care izvoreste din UzumBair, de unde se indreapt spre
S., avind o directiune generala
de la N.-E. spre S.-V., brazdind
partea S. a plser $1 E. a comuner si cAt. Curge printre dealurile Tausan-Tepe si Cazilgic-Bair,
dupg un curs de 4 kil, se

vars in piriul Telita, pe partea stingA, putin mar jos de
si,
satul Eni-Chioi. Malurile sale

sunt joase si acoperite cu verdeat. Pe %ralea lur merge dru-
ENIGEA
311
Eni-Sarai se intinde la poalele

sale orientale.
Enic (Moara-lui-) (Slobozia),

cdtun al com. atina, jud. Buzati. Are 70 locuitorT si 19 case.
Enica (Moara-liff-)(Carp,Stroeasca), mofie In com. atina,

jud. Buzlii. Vezr Carp.
Enic (Movila-luI-), movild, pe

hotarul com. Sgeata, despre
com avnesti, jud. Buzti.
Ieniceri.
jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.
tinde spre S., avind o directiune generala de la N. spre S.,

brazdind partea S. a plseT si
a comuner; se intinde printre
zum-Bair, Echii-Iuiuc-Alceac (ar

m.), Uzum-Culac-Bair (122 m.),
Polucci (130 m.), la V.; prin
interiorul comuner sunt dealurile Talasman (178 m.), Su-
sufunar-Bair (165 m.), Arabagi

(136 m.), Ciocan (108 m.), Cesme
Eniceri, dral, jud Tulcea. Vezr

Meidan-Chioi. Este o prelungire
a Dealulur-BostAndriilor. Se in-
la S.; Adam-Clissi -Tarifi-Bair,
Adam-Clissi-Bair (ii5 m.), U-
mul vecinal Eni-Chioi-Agi-Ghiol.
Eni-Ormangic-Tepe, deal, in
Mezarlic-Borungea-Bair (r5 2 m.),
(164 m.), Giatri-Bair (136 m.),

Coru-Bair si Enige-Bair. Aceste
dealurr sunt acoperite cu psunT
si finete intinse, semInAturr pu-
tine si cite-va pdurr, pe dealurile Salasman, Susufunar, Uzum-Bair (cu pdurea Iasi-Orman), Echii-Olceac, Arabagi, A-
Enichiom sail Zlatum, zdvoiti

de salde, pe propietatea Stat alur Pietrile, in dreptul satuluT
Gostinul, pe albia Dunrel, in pl.
d am-Clissi.
Movile sunt numeroase, artificiale si rspindite in toate

prtile; printre ele deosebim :
Talasman (178 m.), la N.-V.;
Groapa-S'pat (158 m), Sapata
(154 m.), la N.; Siribei-Iuc (148
in.), la E.; Otlu-Orman-Basa-Iuiuc (142 m.), la S.-V. ; Canana-
piraiele : Valea-Boclogea si Valea-Cismelir (sati piriul Acadin),

ambiT afluentr a! pir. Taita. Are
o inAltime de 259 m. .si e punct
Enigea, com. rur., in jud. Constanta, pl. Medjidia, situat in

partea V. a judetulur, la 64
kil. spre S.-V. de orasul Con-
rangul al 3-lea, dominind asu-
stanta, capitala districtulur, si
pra satuluT Meidan-Chioi, ce se
a comunei; al servit toate ca
afl asezat la poalele sale nordice si asupra piriulur Meidan-
spre S.-V. de orselul Medjidia,

resedinta er, pe valea Chioseler.
Se mrgineste la N. cu com.
Chioi, ce-1 uda in aceiasT parte.
Rasova ; la E., cu comunele :
Las spre S. dealul numit Eschi-Balic. Pe la poalele sale
Cochirleni, Mamut-Cuius si Cocargea : la S., cu com. Chioseler ;

si la V., cu comunele : Asarlic,
apa numai primAvara, dupl topirea zpezilor si toamna ; principalele sunt : Ghiol-Punar saii
trec drumurile comunale AlibeiChioi-Meidan-Chioi si MeidanChioi-Orta-Chioi. Este acoperit

cu padurr, in mare parte, iar
pe costise cu pasunl si finete.
in cea N. a plseT, la 28
Constanta, plasa Hirsova. Vezr

Sarai.
Sunt cite-va vra s ecT, carr al ceva
Urluia, mar purtind prin com.

$i numele de Balbarhac-Ceair
Silistra-Nou5.).
si Polucci-Ceair, la V.; cu adiacen-
Relieful solulur e destul de accidentat de urmat6releprincipale
tele sale: Cara-Cealic-Culac, pe

stinga, la S.-V. ; Polucci-Culac,
Mastana (i50 m.), la
Talas man-Ceair, Susufunar-Dere,

Adam-Clissi-Ceair, pe dreapta, la
N.-V.; Grindul-Mare (154 m.),

Mamele (158 m.), Iocuj-Bair
(158 m.), Dealul-Mare (96 m.),
V.; Diordingi-Orinan sati Ara-
bagi, primind pe dreapta pe
m.),
Calfa prelungit. cu Cesme-Culac,
Cann (151 m.), PiribeT (140 m.),

Diordinezi-Orman (128 m.), Dichili-Tasi-Bair-Sirtt (142 m.), Cinghinea-Orman-Bair, Susus-Tarifi-
pe Malciova-Ceair, lar pe stinga
Bair, la E.; Chiorcul-Bair (156
n arlichi- Alceac prelungit cu Hioseler-Ceair, pe Enigea-Alceac
la N.; Caramancea (133

Eni-Sarai, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Sarai, ct.
Eni-Sarai. Se intinde printre
vile Sarai si adiacenta sa Valea-Lungl. Are 53 m. acoperite
cu finete si semnturr. Satul
puncte de orientare.
Cuzgun, Beilic si Aliman (pl.
dealurT :
Eni-Sarai, com. rur., in judetul
kil.
Sus-Sacozli-Iuiuc (159 in.), Malciova-Ciniz-Iuiuc (164m.), Cosiu..

Iuc (13 2 m.), prin partea central
m.), Curu-Giugiuc-Bair (154 m.),
www.dacoromanica.ro
Cinghinea-Orman-Ceair, unit cu
Ceatiric-Ceair, pe Enigea-Dere
format. din Tatar-Ceair si Mur-
ENIGEA
continuata. Cu Curu-Culac si Giatri-Culac, toate acestea prin

partea centran; Valea-Ciocanului
la N.; Caramancea ce primeste

pe stinga pe Uzum-Ceair, formata din Chire$11c-Culac unita
cu Chior-Curu-Ceair, toate la
N.-E.
Catunele care o formeaza sunt

$apte, $i anume : Enigea, resedinta, la S., pe valea Enige-D ere ;
Adam-Clissi, spre V., pe un cot
al dealulur Adam-Clissi-Bair, la
3 kil. spre V. de resedinta;
Arabagi, spre N., pe l'alca Arabagi-Ceair, la 9 kit. spre N.-V.

de resedinta; Iusufunar, spre
V. pe valea Iusufunar, la 8 kil.
ENTISALA
312
Comuna are o intindere de

14308 hect., din cari : 74 hect.
numentul de la Adam-Clissi. In
teren neproductiv (ocupate de

vetrele satelor); 14234 hect te-
kil.
$i
12714 hect. ale locuitorilor); din

aceasta : 3189 hect. teren cultivat
pare, efectuata in mare parte,

o datoram tot d-lui Tocilescu,
(din carI 112 hect. ale Statului

en proprietarif $i 3077 hect, ale
locuitorilor) ; 9933 hect. teren
care in valea Enige a descoperit

chiar $i carierile cele vechi din
ren productiv (din can' 1520 hect.
ale Statului cu proprietarii
necultivat (din cari 518 hect.

ale Statului cu proprietarii $i
Adam-Clissi. Pe una din sane/
se &ese urme de litere latine
890 hect. teren padurr (ale Statului cu proprietariI).
din epoca romana.
N.-V., de catre 7 comercianti
Aspectul lor e placut ; asezate
(din cari 5 circiumarp si co ista
u nele in vai frumoase, inconjurate
in import de cereale, manufactura
de dealuri pduroase, sunt sate
coloniale $i in export de vite
kil.
adunate, cu casele strinse, curate
si multe din ele bine ingrijite.

Suprafata totall a coman&
este de 14308 hect., din cari 74
hect. ocupate de vetrele celor
7 sate cu 82 case;locuitorii posea.
12714 hect., iar Statul cu proprietaril stapinesc 1520 hect.

Populatiunea sa este formata
Ca de comunicatie sunt urmatoarele: catea judetianaMedjidiaCuzgun, trecind prin satele Malciova i Talasman, apoi numeroase drumuri vecinale $i comu-
nale, carl se intretaie In diferite

chipuri si unesc catunele intre ele
si Cu satele invecinate ca Raso-
1186 suflete: 616 barbati, 570
va, Bac-Cuius, Cara-Amat, Urluia, Sevendic, Chioseler, IdrisCuius, Pe$tera, Cochirleni, etc.
In com., pe muchia dealulur
Adam-Clissi-Bair, la 2 kil. spre
N. de satul Adam-Clissi, sega-
26 cu alte ocupatiuni ; 576 Impro-
prietariti ; 334 contrib.
Sunt 3 geamir in catunele

Arabagi, Malciova $i Talasman
si 3 scolI musulmane alipite
de geamii.
Enigea,
sat, in jud. Constanta,

pl. Medjidia, cat. de resedinta
al com. Enigea, sat de curind
infiintat, situat in partea S. a
plasei si a com., pe valea Enigea, intre dealurile Enigea-Bair

si Adam-Clisi-Tarifi-Bair. Are
o intindere de 9804 hect., din

cari II hect. ocupate de vatra
satului, cu 30 case. Populatiunea, In maioritate Ro mini Ardeleni, este de 35 familii, sati
166 suflete.
lemne.
Budgetul are la venituri 77 to

lei $i la cheltueli 3272 ler.
din Bulgari, Turci $i clti-va Ronihi; ea este de 279 familii sati

fetneI ; 641 n easatori ti, 518 easatoriti, 27 vaduvi; 780 ortodoxI,
399 mahomedani, 7 de altereligii,
301 agricultori, 7 comerciantr
care s'a scos piatra necesar

Cu care s'a facut sculpturile
monumentului triumfal de la
hect. teren izlaz (ale locuitorilor);
spre N.-V. de resedinta.
V., pe valea Ghiol-Punar sal:1

Urluia, la 12 kil. spre N.-V. de
resedinta; Talasman, tot spre
deal,
9415 hect, ale locuitorilor); 222
V. pe valeaTalasman-Ceair, la 9
N.-V. de re$edinta; Polucci, spre
spre S.-V. pe un cot de
se gasesc ruinele vechiului oras militar roman, Tropaeum Trajani, a cana dezgro-
Locuitorii
184 plugurT,
207 care $i clrute, I ma$inA de
secerat, I masilla de batut porumb, 7 grape de fier, 3 triore.
Vite sunt vre-o moo capete,
mar cu osebire oi $i bol.
Sunt 5 morT de Vint.
Comerciul, activ, se face prin
gara Medjidia la 32 kil. spre
spre. N.-V. de re$edinta; Malciova,

In parea centrala, pe valea
Malciova-Ceair, la 6 kil. spre
vale de acest monument, la
seste monumentul triumfal al luT
Traian, care a fost dezgropat si

studiat de catre savantul nostru
archeolog, d-nul Grig. Tocilescu, in minunata sa opera (Mo-
www.dacoromanica.ro
Enigea-Alcea, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Eni

gea, cat. Enigea, formata din
valle Chioseler-Ceair si Saltar-
Ceair. Trece prin satul Enigea

$i se deschide in valea Diordin-
gi-Onnan pe dreapta. Malurile

sale sunt acoperite pe alocurea
cu paduri.
Enisala, com. rur., a$ezatil in

partea E. a j'id. Tulcea $i a
1)14e Babadag, pe malul lacaluI Razim saa Razelm.
Se margine$te la N. cu SariChioi $i Zebil ; la V., cu orasul
Babadag ; la S., cu CaramanChioi i Jurilofca ; la E., cu lacul Razim sa Razelm.
Relieful solulta este accidentat
de dealurile Calabalic-Bair cu
ENISA LA
313
virful Suhat-Chiuciuc, de 50 m.;

Culaculac Bair, la V.; SamaldarBair, Biuluc-Orman-Bair, Sevri-
ENISENL1A
conclusa de un invatator i fre-
parte prin valle Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, Migeletul, DerineaCiair (sati Beilicul) $1. dealul
Bair, Orta-Bair, (218 metri), la

S.; Golovar-Bair, cu virful Eni-
cuen tata de 77 elevI.

Com. exista de vre-o 150 anI.
La N.-E., pe Dealul.Cetatir, se afla ruinele cetatiI bizantine cu-
sala, de 177 metti, Tasburum, cu

virful Iuc-Ban, de 84 metri; toate
afara de cel
cel din
luI Eracle, iar in vatra satuld

chiar, un mic castel roman, $i
urm sunt acoperite cu paclurI;

sunt continuatiunea culmer BabadaguluI.
Apele care o ucla sunt : va-
noscute sub numele de Cetatea

urmele unuI pod.
Enisala, sat, in jud. Tulcea, pl.

Babadag, cat. de resedinta a
Cuzgun ; la E., cu com. rur. Hazarlic, despartindu-se prin dealurile Mulver-Acceuci $i GhiolPunar ; la S., tot cu com. Ha-
zarlic, separata fiind prin dealurile Cazilmi i Hazarlic ; iar

la V. cu comunele rur. : Dobromirul, de care se desparte prin
dealurile Irasli-Bair, Teche- Chi oi-
lea Ceeliu-Chioi la S.-V. ; valea

Ceairele, prin mijloc ; valea Cesme-Culac, la E.
Balti sunt : lacul Babadag la
N. si marele Iezer Razelm la E.
Catunele carI o compun sunt :
Enisala, la N., re$edinta, nu de-
com. Enisala ; a$ezata in partea

E. a pla$eI $i in cea N. a com.,
pe un deal litiga lacul Babadag.
Bair, Sitma-Bair, Chiuciuc-HagiSirti, Bas-Punar-Sirti i cu com.

Caranlic, despartindu-se prin
Are o intindere de 78 hect., si

o populatie de 120 familiI, sati
dealul Arpalic.
Relieful soluld este in general
450 suflete.
parte de lacul Babadag ; Visterna, la 4 kil. spre S.-V., pe
Enisala, virf de deal, in jud. Tul-
accidentat, mai cu osebire

partea N.-V. $i S.-E. Dealurile
carI brazdeaza teritoriul com.
sunt : Arpalic (143 m.), la N.V., pe hotar, dominind cat.
Ciucur-Chiol i valea Beilicul,
ve-
cea, pl. Babadag, com. Enisala, situat in partea E. a pla.$er $i a com.

$1 punctul culminant al dealulul
avind o mal-
trele satelor, 1200 hect. ale lo-
time de 117 metri ; e punct tri-
cuitorilor, 985 hect. ale StatuluI.
gonometric de observatie de
Populatiunea e amestecata ;
sunt 686 suflete, din carY 138
rangul al 3-lea, dominind asupra uner marI intinderI din la-
barbatI, 138 femeI $i 410 copif;
cul Razelm si asupra piriuluI Cesme-Culac, ce curge pe la poalele
Valea-Ceairelor.
Intinderea com. este de 2200

hect.,
din carI 115 hect,
617 RominI, 10 BulgarI, 37 Ru$1
8 Izraeliti $i 14 Tiganr.
Locuitorif
:
115 plugurI
i800 capete de vite.
Comerciul este activ, constind
din import de manufacturr $i

coloniale $i in
sale orientale ; pe la cele de N.

trece drumul com. Enisala-Caraman-Chioi este acoperit Cu putine
tuferisurI $1 verdeata $i pe la
poale cu paclurI.
export de ce-
reale $i peste.
Venittirile coro, sunt de 1500
lei anual si cheltuelile de 1300
leI.
Sunt cal comunale carI duc

la satele invecinate ca Caraman-Chioi, Visterna, Jurilofca,
Babadag, Zebil.
Biserici sunt doua : una in

cat, de re$edinta, cu hramul
Sf. Treime; a doua in Visterna, cu hramul Ioan Botezatorul ; sunt deservite de 2 preotI
2 cintaretI; art cite Io hect.
Este o $coalA in cat. Enisala,
Enienlia, com. rur., in jud. Constanta, pl. Silistra-noul.

Este a$ezata in partea S.-V.
a judetulul, la 77 kil. spre V.

de ora$ul Constanta, capitala
districtuld, $i In cea de S. a
plaseI, la 43 kil. spre S.-E. de
ora.$elul Ostrov, resedinta ocoComunele invecinate cu
dinsa sunt: Hazarlic, la kil., spre
S.; Dobromir, la 6 kil. spre V.;
Caranlic, la 9 kil spre N.-V. ;
Cuzgun, la io kil. spre N.-V.;

Regep-Cuius, la io kil. spre V.
urbana Cuzgun, de care se des-
acoperit cu finete $i paclurI

frumoase; Bazirgian, la N. (102
m.), de natura stincos, dominind satul Bazirgian $i valea

Migeletul, acoperit cu pa$unI
$i paclurI; Cara-Amat-Bair (178
tot la N., de natura pletroasa, dominind satul Nastradin $i valea Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, acoperit cu finete
tuferisurI; culmea insemnata
m.),
Ghiol-Punar (192 m.), pe hotarul
E., brazdind comuna in partea

E. $i prelungirile sale GhiolGhelic-Bair (187 m.), prin interiorul comuner, dominind satele
Eni$enlia $i Nastradin, acoperit
cu tuferi
i Jinete ; Mulver-Acce-
uci (185 m.), in partea de E., pe
hotar, acoperit cu tuferi$urI
paclurI; Hazarlic (i7' metr1),

la S. si S.-E., dominind satele
Enisenlia si Hazarlic, acoperit cu
tuferisurI $i paclurI ca TallaOrman ; Irasli-Bair (170 m.),
Teche-Chioi (196 m.), ce domina
satele Teche-Chioi $i Dobromirul-din-Vale ; Sitma-Bair (115
m.), Taili-Sirtt, Havale Burun
40
69623 Marele Dicf lanar G,oprodio Kit. 111.
www.dacoromanica.ro
EI11ENL1A
m.), Mezarlic-Bair (120

m.), Chiuciuc-Hagi-Sirti (133
m.), Bas-Punar-Sirti (187 m.),
(120
toate in partea de V., pe

hotar, sunt acoperite ca tuferisurT si arborT resletT, resturT
din intinsele si frumoasele padue de odinioara.

Movile sunt numeroase, parte
naturale, parte artificiale, si ati
servit ca locurr de observatie

pentru locuitorT la apropierea
deselor navalin ale basbuzucilor
turcestI ; printre ele distingem :
Tasli Iuluc (778 m.), la N., linga
satul Nastradin ; Esil-Iuiuc (195
m.), la E., pe hotar, pe
ENWENLIA
314
mu-
chia dealulur Ghiol-Punar, Derusen-Iuiuc (187 m.), pe dealul

Ghiol-Ghelic-Bair si linga catunul Enisenlia, Cazilmi (192 m.),
la S.-E, pe hotar, linga. ctunul
Enisenlia ; Hazarlic I (i 71 m.),
Hazarlic II (186 m.), la V.,
pe dealul Hazarlic, Una. satele
lul Mulver-Acceuci, prin padurT,

In panca N. a comuneT, la hotar ;
foco njurat cu padurl ; CiucurChioi, asezat in partea de N. a
Nastradin-Ceair, tot pe dreapta,

prin interior, trecind prin satul
Nastradin ; iar pe stinga maT
avem valea Teche-Chioi-Ceair,
com., la 10 kil. spre N.-V. de

resedinta Enisenlia, pe ambele
malurT ale vleT Ciucur-Chioi, la
poalele de E. ale dealuluT Arpalic
si la cele de V. ale dealuluT Ciucur-Chioi-Bair, sat mic, Cu casele
care sub numele de Incari-Mahali-
Ceair pleaca din dealul DermenSIAL din comuna Dobromirul,

trece pe linga. satul Teche-Chioi,
bine zidite, curate, asezate pe

cinc! ulitl, inconjurate cu padurT.
unde primeste cincY miel val,

intre carT Medmedi-Culac, ca
malurT acoperite ca pduri; Te-
Suprafata totall este de 4888

hect., din carT 647 ocupate de
vetrele satelor Cu 230 case, iar
restul impartit filtre locuitorr,
carT poseda. 2805 hect., si Sta.
tul cu proprietarif, carT stApi-
che-Chioi, care brazdeaza comu-
na in partea V.
Comuna s., compune din cincl
resedinta, in
cdt. : Enisenlia,
nesc 1436 hect. ; sunt : 647 hect.
partea de S. a com., pe valea
sele miel, asezate regulat pe
teren neproductiv (ocupate de

vetrele sa clon); 4241 hect. teren productiv (din care 1436
hect. ale Statulur cu proprietatariT si 2805 hect. ale locuitorilor) ; din acestea: 1671 hect.
Gheren-Ceair (Beilicul), la poalele V. ale dealurilor Ghiol-Punar si Ghiol-Ghelic-Bair si la cele

de E. ale dealuluTHazarlic, cu ca-
patru ulitT ; Nastradin, asezat in
teren cultivat (din care 200 hect.
ale StatuluT ca proprietarir si
Acciasalc, trece prin comuna

Hazarlic, prin satul Enisenlia,
partea centrala a com., la 3112 kil.

spre N. de resedinta Enisenlia, pe
ambele malurT ale va.eT Nastradin-Cealr, la poalele de S. ale dealuid Cara-A mat-Bair, la cele deN.
ale dealuluT Ghiol-Ghelic-Bair si
la cele de V. ale dealuluT Nastradin-Bair, cu casele miel, ras-
de unde la numele de valea
pindite id si colo, cu o plat
flete : 582 barbati, 560 femeT ;
Gheren-Ceair pana la satul Bazirgian, de unde ja numele de
larga in mijlocul satuluT si

cincT ulitT ; Teche-Chioi, ase-
Derinea-Ceair, pana la hotarul

N. al comunei si d'abia d'aci
incepe a purta numele de Beilicul; brazdeazd partea centralA a comuneT trecind prin
satele Enisenlia si Bazirgian ;
malurile sale sunt inalte dar nu
ripoase, pe alocurea pietroase
si acoperite cu padurT si tuferisurT. Adiacentele sale brazdeazd comuna in deosebite di-
zat in partea de S.-V. a com.,

la 4 kil. spre V. de resedinta
667 necdsatoritT, 432 casatoritT,

42 va.duvT, 1 divortat ; 1142 cetatenT RominT ; 585 ortodoxI,
546 mahometanT, 4 catolicT, 7
armenT ; 581 agricultorT si me-
rectiunT, Ciucur-Chioi-Ceair pe
stinga la N.-V. trecind prin
satul Ciucur-Chioi, cu malurT
paduroase; Migeletul pe dreapta,
care sub numele de DiudiuliucCucuciuc-Alceac pleaca din dea-
resedinta Enisenlia, pe valea Ghe-
Comerciul se face prin orase-
ren-Ceair (Beilicul), la poalele
lul Ostrov sa0 gara Cernavoda

de catre 5 comerciantr si consta in export de cereale si vite
si in import de coloniale si ma-
Teche-Chioi si Hazarlic.
Valle cele maT insemnate sunt:
Beilicul, care sub numele de
valea Enisenlia, vine de pe
teritoriul BulgarieT din dealul
Enisenlia, pe malul drept al vdeT

Medmedi-Culac, linga valea Te-
che-Chioi, la poalele de E. ale

dealuld Teche-Chioi-Bair si la
cele de V. ale dealuluT Hazarlic ; cu casele in regula asezate
1471 hect. ale locuitorilor), 1904

hect. teren necultivat (ale locuitorilor), 260 hect. teren izlaz (ale
locuitorilor), 1236 hect. padurT
ale StatuluT (ca proprietarii).
Populatiunea pe anul
1896
era de 256 falniliT se:1 1 142 su-
serial, 15 comerciantI si
dir-
ciumarr.
*tiii carte 60 persoane, nu
pe doul ulitT : Bazirgian sari Bazargian, asezat in partea de N.-V.
stiti 7082.
LocuitoriT posea : 152 plugurT, 777 care si clrute, 4 masini de vinturat, 5 morI de vint
a com., la 9 kil. spre N.-V. de
si 8700 capete de vite.
de S. ale dealuluT Bazirgian si la

cele de N.-V. ale dealuluTBas-Punar-Sirti, cu case curate, frumoase, asezate pe 3 uliti si
www.dacoromanica.ro
nufactura.
ENIENLIA
315
ERA CLE (CETATEA-LUT-)
Budgetul comuner este de

9154 leT la veniturT i de 5746 leI
ja numele de valea Enisenlia

si trece in Bulgaria. Directia
la cheltuelI.
CII de comunicatie sunt : calea judeteanA Ostrov-Lipnita-Enisenlia-Mangalia, ce trece prin
cAtunul sAti Teche-Chioi ; apoI
drumuff vecinale si comunale,
cad unesc cAtunele filtre ele si
cu comunele invecinate.
generala a acesteI v5.1 este de

la N.-V. catre S.-E.; se intinde
printre dealurile Hazarlic la V.
si Ghiol-Punar la E., brdzdind
S'a votat de comun si ju-
det a se
infiinta bisericA si
scoald.
partea S. a pl. si cea centrall

a com. MaT toat aceastd vale
este Orla cu arborY, ici si colo
abia se gAseste cite un loe pentru
pd?une sail semanAturI. Este str5.-
batut5. in toat lungimea el' de

dru mu 1Hazarlic-D eli-Iusu f-C ui u su
(din Bulgaria). Are o lungime de
Episcopie (Vatra-), mofie, in

jud. Buzlil, com. Simileasca,
proprietate a statulur, pendinre
de Episcopia Buzdti. Are 600

hect., din care 190 arabile, pe
care se cultivA In mare parte
zarzavaturI, 280 hect. fineatA,
resta, pAdure de frasin si putin
izlaz. Terenul acester mosiT, a
fost in vechime, parte pdmint
domnesc, parte al orasuld. Dupa stabilirea scaunulur episcopal in Bu7Ati, i s'a dAruit de
iar in intregime, 5 kil.
diferitI domnI. .In 17 FI , Constantin Brincoveanu mal dArueste doud helestae cu locul ve-
dintA al comunefEnisenlia, situat in partea de E. a plAseI si cea

de S.-E. a com., pe ambele maluri
Enoseti. VezI Ienosesti,
cm n ale lur CApitan Caloian, CApitan Dumitrascu Bagdat si te-
15 kil., pe teritoriul Romin,

Enienlia, sat, in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nou5., cdt. de rese-
com.
rur., jud. Roma nati.
ful Paharnicul, de la carI le ja,

pentru obrdznicia lor si le dA
ale Off Gheren-Ceair(satiBeilicu),
Epdria. Pentru toate cuvintele
la poalele de V. ale dealuluI
derivate din cuvintul lapa, vezI
Ghiol-Punar $i Ghiol-Ghelic-Bair
si la cele de E. ale dealuluT Hazar-
litera I.
lic. Teritoriul sAti e brazdat de

dealurile: Hazarlic (I 7' m.) la V.,
Ghiol-Punar (192 m.) la E., Ghiol-
Episcopiei (VIrful- ), virf de

Epe. Pentru toate cuvintele derivate din cuvintul Tapa, vezi
litera I.
Ghelic-Bair la N., acoperite cu

pAduri si tuferisirr ; movill sunt
cincl, intre carT insemnam Dermen-luiuc (187 m.) la N., Cazil-
EpiscopuluI Ioasaf, ceca ce a dat

acesteI mosiT intinderea actuall.
Episcopia, sal, jud. Arges, pl.
deal, situat la S. de Virful-Nucet, com. Gornetul-Cuib, pl. Pod-
goria, jud. Prahova. Este acopen it cu vie si s'a numit ast-fel
Pitesti ; face parte din com. rur.
pentru-c in vechime ling1 acest virf a fost metocul Epis-
Gdvana-Valea-Rea.
copieT Buzar'.
mi (192 m.) la N.-E., Hazarlic

I i 11 (171 m. i 286 m.> la V.
Episcopia, mofie a Statultit, in
Intinderea satulul e de 500
jud. Teleorman, pl. CAlmAtuiul,

com. Plopi-Slvitesti.
hect., din carI 87hect. ocupate de
vatra si grAdinele satuld. Are

o populatie de 55 familif, sati
182 suflete.
PAmintul e acoperit cu tufe-
EpiscopuluI (Movila-), moviiii,

in pl. Rimnicul-d.-j., la hotarul jud. Rimnicul-Sdrat, catre
la
la Ila kil. de malul

drept al riuluT Buz5.i1 ; numitA
V. de com. AmIrdsti, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea.
ast-fel de la mosia Vatra Episcopid, pendinte de com. Simi-
BuzAti,
Episcopia, mofie a statuld,
leasca, jud. BuzAti, datA episco-
risurI, resturT din intinse pAdurI
de odinioarl; pe id pe colo este

propriti si pentru agricultura.
DrumurT sunt spre : Nastra-
Epis copia, trup de pddure. Vez].

PelticAreasa, jud. Muscel.
piel de Buzan de Constantin
din, Hazarlic, Bazirgian si Teche-
Episcopia, pdclure a StatuluI, situatd pe mosia StatuluI cu acelasI nume, jud. Teleorman.
Epure. Pentru toate cuvintele cu

aceasta numire, compusele si
Episcopia-de-Arge. VezI Ar-
Eracle (Cetatea-lui-), ruinele
Chioi.
Enienlia, vale, in jud. Constanta,

com. Hazarlic. Aceast1 vale
este continuarea vAef Gheren-
Ceair, care dupl ce trece prin

com. rur. Enisenlia si Hazarlic
ges (Episcopia-de-).
Episcopia-de-Hui. VezI Hui

(Episcopia-de-).
www.dacoromanica.ro
Brincoveanu, la 1711.
derivatele eT, a se vedea litera I.
unetvechr cetdli bizantine, in jud.

Tulcea, pl. Babadag, com. Enisa-
la, In partea de E. a plAsel si a

com., la I kil., ceva spre E. de sa-
ERBICENI
316
tul Enisala, pe un deal stincos
inalt de 114 m. Din ruina s'a

pastrat temelia
conjuratoare, pe jumtate. Poarta cetatueI este indreptat spre
E. privind intinsul iezer Razelm
Marea-Neagra. Turnuri avea
i zidurile in-
4, pastrindu-se numal o parte din

cel de la poarta. ; zidul este gros
de un metru i mar bine, fac it In
piatra de riil si bine cimentat,asa
c din pricina grosimel luI si po-
zitid cetateI, era gren de luat

Cetatea chiar cu artileria, ne cum
de navalirile barbarilor i asalturile Turcilor, carI ati mat-o

mal tirziti din mina Genovezilor, constringindu-I prin foa.mete
a se preda, taindu-le comunicatia ascuns ce se practica

prin pretele de E. al sana'
si a carel' deschizatura astupata
ERCIULEASCA-V-CALI:GAREASCA
locurY. Ma/ tirziti cetatea a fost

stricata de locuitoriI satultii Eni-
sala, ale caror case si chiar bi-
cum-ca ea ar comunica cu deschizatura de la Amutli si dealul Consul, pe sub dealurI. Este

posibil ca in timpul Romanilor
comunal Ciovanasani05.zanesti-Ercea-Corcova.
serica sunt facute din piatra

luata din zidurile cetatiT.
In zidurile acesteI cetatI, d. To-
cilescu a gasit o poarta cu o frumoas1 inscriptiune greceasca

compus n versurI doriene : este
epitaful unur medic nascut la To.
mis.MonumentulseaflazimnMu.
zeul din Bucuresti si s'a publicat de savantul archeolog in revista vieneza ArcheologischEpigraph. Mi theilu n gen , VI
(1882).
Erbiceni, sat, jud.
Iasi. VezI
Ierbiceni.
Erburoaia, vale, jud. Flci. Vez/

Ierburoia.
in mare parte se vede si
asta-d. Petera negresit ea raspunde in cetate, cad e mica

distanta, de 80 100 metri inte ele ; este astupata. Se zice
Prin aceasta com. trece soseaua
Ercari, catun, al com. Zilisteanca,

jud. Buzar', cu t60 locuitorI
34 case ; e alipit mareluT catun
Haimanalele.
Erche, izvor, in jud.
Botosani,
com. Salcea, pl. Siretul; formeaz
un pifia care se varsa in
flul
Suceava.
Erchesec, sat, din jud. Constanta, plasa. Hirsova, pe teritoriul

comuna iriuI. Anume pe teritoriul catunuluT Satis-Chioi, la poa-
lele rasaritene ale dealuluI cu

aceleasI nume si lingd valea Uzucea, se afla ruinele vechiuluI
sat, din care azI n'a ramas de

cit o parte; de aci pleac drumurI la Baltagesti, la SatisChioi, la Capugi, la Tichilesti
si la Topalul; serva. ca rascrud
tuturor acestor drumurI.
satul Erchessec are 62 familii,
sal' 352 suflete. Se intinde pe o
suprafata de 2703 hectare, din
carT 05 hectare ocupate de vatra
satuluI cu 67 case.
alta numire a mo,siel
Erchesec, virf de deal, In jud.
Haimanalele (Catuneanca), din

comuna Zilisteanca, judetul Bu-
Ercari,
cele de la muntele Consul. Pe
Ercea, com. rur., in jud. Me-
dealul Gras, aflator la E. de dealul
hedinti, pl. Motrul-d.-s. la dis-
Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. iriul, i anume pe acela al at. Satis-Chioi,
pe culmea dealuld Erchesec ;
are os inaltime de 234 metri;
este cel mal inalt vid al dealu-
Cetatii Eraclia se gsiai1 de si-
tanta de 34 kil. m. de orasul
luI i domina toata. Valea-Stu-
gur si alte intariturI mal

pe carl TurciI le-ati ras de la
Turnul-Severin, situata pe Valea-
pineI; e punct trigonometric.
Cosustd, formata din catunele

Ercea si Poeana. Are 760 locuitorl; 125 contribuabili si 230
Erchesec,movild,jud, Con stanta,
sa fi fost o comunicatie sub-terana intre forturile de la Eraclia
ata pamintuluT, respectind fortul principal si servindu-se chiar

de el. Cetatea bizantind, prin
pozitia eI intarita, a servit de
sigur i piraterid genoveze, cad
zad.
case.
Locuitorii posea.: 42 plugurT,
95 care cu bol, 9 carute cu cal,
de ad piratil, de pe o inltime
ce domina teritoriul pe o mare
180 stupT.
intindere, mal tot lacta Razelm,

si chiar o parte din tarmul MaxiI
de I preot si 2 cintaretl.
Budgetul comund are la ve-
puteati vedea cu ochil liberI,
niturI leI 9059 si la cheltuell
corabiile negutatorestY pe carI

le prindeati i jefuiati ; acest
585 leY.
cuib a fost distrus de Turcl,

gonind pe Genoved din aceste
17 cal, 400
Sunt dou bisericI, deservite

oT
i 500 rima-
torr.
www.dacoromanica.ro
asezat pe aceeasT culme de deal,
in partea de N.; are o inAltime

de 189 metri ; punct trigonometric.
Erciuleas C a, mofie nelocuita,

In jud. Ialomita, pl. Ialomita,
Balta, com. Poeana, cu o suprafata de t000 hect., din cm-1

5 hect. padure.
Erciuleascali-Calugreasca,
mofie nelocuita, In j'Id.
Jalo-
ERCULETI
ERMOLIA
317
mita, pl. Ialomita-Balta, com.
Poeana; are 3000 hect., din carf
ioo hect. padure.

Erculeti(Ierculeti), sat, in jud.
R.-Sarat, pl. Gradistea, com. Vilcelele. E asezat in cimp, la o departare de 600 m. spre E. de ct.
riul com. rur. Azaplar, i anume

pe acela al catunuluI sail Erebiler ; trece prin satul Erebiler ; merge paralel cu dealul
Carasuluc-Bair ;
Ceair ; este situat in partea me-
ridionall a pl. si cea septentrionala a com.; inaltimea medie :

145 metri.
se uneste cu
i amin-
Erghinul, lac, in jud. Ialomita,
dota daa nastere vaeI Biuiuc-
pl.Ialomita-Balta, in insula Balta,
Dere.
teritorul com. Borduseani.
valea Carasuluc-Ceair
de resedinta, Vilcelele, pe o in-
tindere de 50 hect. Are o populatie de 44 familif, su' 433

suflete, din carI io contribuastia carte 25 persoarle. In
vechime se numea i VaT-de-EI.
bilf ;
Eremia, jane, situata la S.-E.

de iezerul Cojocarul, jud. Braila;
uneste iezerul Baratura Cu Ruptura-Moldovence/.
A fost fondat acum vr'o 40 de
Erenciuc, lac, in jud. Tulcea,
anI de proprietarul mosief, Scarlat Jarca.
pl. Sulina, com. Cara-Orman,
in partea de S. a plaseI si a
comuneI ;
Erculeti, numire vechie a atunulut Goinari, judetul R.-Sarat,

comuna Merina.
Erculeti, pdure, In jud, R.-a%

rat, pl. Gradistea, com. \l'Alcelele ; ateo intindere de 20 hect.
Esente: gorun si ulm. E asezata. fina pirlul Ciulni-ta. Este

proprietate particulara.
este format de re-
varsarile bratuld Sf. Gheorghe,

cu care comunic printr'o
mai mare, care-I serv de scurgere ; are forma unui semicerc
In suprafat. de 150 hect. ; este
inconjurat de toate partile cu

stuf; la capatul N.-V. se afla
dota miel ridicaturI de 2.5 m.
Erghiob a-Tepe, alt nume al clea-
lulut Doerani, virful cel

inalt al jud. Constanta.
Ericlic-Culac, pr, In jud. Tulcea, pl. Babadag, com. SlavaRusa ; izvoreste din dealul Dolama ; se indreapta spre N., avind o directiune generala de
la S. la N., brazdind partea V.
a pl. si a com., si, dupa un curs
de 4 kil., se arunca In piriul

Slava-Rusa, pe dreapta, ceva
mal jos de satul Bas-Punar ;
curge numaI prin paclurl ; pe
malul sati merge drumul vicinal
Testemel-Bas-Punar.
fie-care punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea;

la varsarea sa se afla o padu-
Erim-Iuc, rnovila, in jud. i pl.
Erebiler, sat, in jud. Constanta,
rice cu numele tot de Erenciuc,
pl. Mangalia, cat. com. Azaplar,
de aproape 50 hect. intindere,
cat. Pelitlia, pe muchia dealuluI Gargalic-Bair ; are 94 metri
situat mar mult in partea cen-
precum si, ceva mar sus, un crin-
inaltime; e acoperita cu verdear.
trat a comuneI, la 3
gules, unde se afla o ridica-
kil. spre
N.-V. de cat. de resedinta, Azaplar. Este asezat pe valea cu

acelasl nume, Erebilerere, inchis la V. de dealul CarasulucBair i dominat din partea de
V. de movila Ciatal-Iuc (cu 125
m. inaltime). Are o suprafat.

de 486 hect., dintre carI 20
hect. sunt ocupate de gradinI
si de vatra satuluI. Populatiunea, compusa numal din TurcI,
Constanta, com. Caraharman,
tura de 3 m., punct trigono- Erjei, deal, la N. de cat. Valeametric de observatie de rangul
al 3-lea.
Erghevita, sat, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de

com. rur. Bistrita. Are 600 locuitorI; 113 case ; o biserica. ;
o scoala, conclusa de i invdtd-
tor si frecuentar de 21 elevl

si 3 eleve.
este de 20 familiI, saa 112 sufl.

Drumurl comunale pleacd la
Azaplar, Cara-Chioi, Edil-Chioi,
Erghinanlic, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe terito-
Engher-Biuiuc, Ghiuvenli i Musta-Faci.
riul com. Chioseler ; se desparte

din virful Chioseler indreptindu-
Erebiler-Dere, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe terito-
rala de la S.-V. catre N.-E. ; se
se spre N. cu o directie geneintinde pang. In valea Buiuceral-
www.dacoromanica.ro
Silistd, com. Aninoasa, pl. Riurile, jud. Muscel, pe la poalele

cdruia trece Hui Sldnicul.
Ermolia, pirla, jud.
Suceava,
izvoreste din padurea cu acelas

nu me, trece prin sateleValea-Seb.-
ca i Topile, invirteste 3 morf

se varsa in Siret, din jos de satul Lunca.
Ermolia, pida, jud.
Suceava,
izvoreste din padurea cu acelasI nume, ucla. com. Cristesti

pe o lungime de 4000 metri si
se varsd in piriul Motca.
Ermolia, pdure de fag si ste-
ERNAT1CA
ESCH1-CALE
318
jar, in com. Cristesti, jud. Si-
murli-d.-s., asezat in partea de
ceava.
N. a plAsir si cea de V. a
comuner, la 5 kil. spre V.- de
Ernatica. Vezr pentrn cuvintele

cu aceastA numire, litera I.
Eroslvesti sati Ieroslovesti,
resedintA, pe ambele malurl ale

vAir Eschi-Baba. Intinderea satului este de 87 hectare, iar
populatia de 112
bancea, Alibei- Chioi - MeidanChioi; Orta-Chioi-Meidan-Chioi;
este acoperit in mare parte cu

pAdurr si pe la poale cu finete
si semAnAturr; pe alocurea mu-
chia luT e stincoasI si plesuvl.
familir satl
Eschi-BalIc, pirtg, in jud. Tul-
trup de moiie ne locuit, in suprafatA de 2860 hect., proprietatea Statulur si care apartinea
677 suflete. PAnaintul e acoperit

cu pasunr. Are o scoa.15..
innainte de secularizare, MAndstirer Sf. Gheorghe-NoA, pendinte
Eschi-Baba, pilla, in jud. Tul-
catie al celor dota ramurr ale
cea, pl. Istrulur, com. Ciamurlid.-s., cAtunul Eschi-Baba; izvoreste din dealul Ciamurli, se
dealulul Eschi-Balic ; curge prin-
de com. Tirnava-d.-s., pl. Gilnistea, jud. Vlasca.

Se arendeazA, cu trupul Vil
ceni, ct1 44500 ler.
In 1882, s'a improprietdrit pe
aceasta mosie 5 locuitorr insu-
izvoreste din virful de ramifi-
indreaptA spre S., avind o di

rectiune generall de la N.-E.
sPre S.-V., trece prin cAtunul
Eschi-Baba, brAzdind partea nor-
rAter, dinduli-se o suprafatd de 37
dic a plAsir si a comuner, cur-
hect. 888 m. a. in care filtra
d.-j., plai 11 Closani, jud. M e-
ge pe la poalele dealulur SariMezelic, si, dupl un curs de 4

kil., se vars1 in piriul Beidaut,
pe stinga, mal jos putin de satul Eschi-Baba ; pe valea lid
hedinti.
sunt drumurile comunale Eschi-
si suprafata afectan scoaler.
Eruga, pirin, in com. rur. Bala-
cea, pl. Isaccea, com. Balabancea ;
tre stincoasele lor coaste; se

indreapt5. spre S., avind o directiune generall de la N. spre
S., brAzdind partea de S. a pl.
si de E. a com. ; tale drumurile
vecinale Aliber-Chioi-Orta-Chioi,
Aliber-Chior-Balabancea, si dupA
un curs de 3 kil. se .varsA In

piriul Taita, in fata dealulur
Consul, lingA moara lur Nicolau ;
partea superioard curge prin

pAdurr, iar cea inferioard prin
livezr.
Baba-Beidaut si Cail-Dere-Eschi-
Eruga-MoriI, pirig, in com. rur.

Girla-Mare, pl. Cmpul,
jud.
Baba, ce trece si pe ling o
in jud. Tulcea, pl. Isaccea, com.
pAdure.
Mehedinti.
Eschi-Balic, deal, in jud. TulErzucan, vale, in jud. Neamtu,
Eschi-Cale, fortlireallt romana,

urb. Isaccea. E asezat in partea de N. si de N.-E. a com., la
cea, pl. Isaccea, comunele : Balabancea si Alibei-Chioi ; se desface din dealul Eni-Ormangic-
2 kil. spre E. de orasul Isacramificatie de N. a dealulur Vi-
mijloc de piriul Ruginoasa. Tere-
Tepe; se indreaptA spre S., avind o directiune generall de

la N.-V. spre S.-E., brAzdind
partea de S. a plAsir, pe cea de
E. a comuner Balabancea si pe
cea de V. a comuner Alibei-
nurile sale sunt mldstinoase si
Chioi ;
acoperite cu papurA, iar coastele,
murr, una printre piriele Boc-
cu plciuricea numitd Huciul.
logea si valea Eschi-Balic, si

alta printre valea Eschi-Balic si
piriul Acadin; are 2 virfurr stin-
com. Bozieni, pl. de Sus-Mijlocul. Se intinde din susul satulur Ruginoasa, futre prelungirea
dealulul CetAtuia si a Dealulur,
Bisericer, pdn sub poalele dealulur Stan.
Aceastd vale este udat prin
In partea despre S., la locul

unde Erzucanul se uneste cu
valea ce se deschide de sub

culmele dealulur Stan, se aflA
un iaz, care e cel mar mare din
se desface in dota ra-
coase, unul de 280 m., altul de 265

m., puncte trigonometrice de ran-
cea, pe malul drept al

nArer, in fata miler 65,
Dupe o
zir-Tepe si pe o haltime de
24 m. deasupra apelor DunArer,
servind si ca punct trigonometric de observatie, de rangul al

3-lea. A servit drept statiune a
flotiler danubiene : classis Flavia Mcesiaca, cum dovedeic
cercetArile d-lur Tocilescu si
cArdmizile cu stampill aflate acolo de d-sa. In timpir din urmA

castelul roman a servit artileriel
turcestr in tot cursul numeroaselor rlzboaie cu RusiI, impie-
com. Bozieni si care e bogat
gul 3-lea, dominind asupra satelor Acadin si Orta-Chioi; pe
in pestr si raer.
la poalele sale de E. curge valea
decindu-r de a trece DunArea

prin vadul Isaccea, cAcr In a-
Biuiuc-Cartalic (afluent al 'Afluid
cest loc DunArea are numar 750
Acadin); este inconjurat de drumurile vecinale: Bas-Chioi-Bala-
m. atime si nu e tocmar adincd. Tot pe aicr a fost probabil
Eschi-Baba, sat, in jud. Tulcea

pl. Istrulur, catunul comuner Cia-
www.dacoromanica.ro
ESCHI-DURAN-I0L-TABIA
trecerea armateI luT Darius

In 513 a. C. In spatele 10 Es-
319
ESE-CHIOI
impreuna. Cu \ralea Jidini, formeaza piriul Bas Chioi.
ploatarile nesabuite le-ati distrus
ta de I kil., alte dou forturl,
Esculap (Ved Rubin-Esculap),
Piriul Ese-Chioi ce curge prin

valea Ese-Chioi din dealul a-
Cu ruine, ce serveati de retran-
sursd de ap4 mineralcl, in jud.
ban-Bair, trece prin satul Ese
sament.
Vilcea, continind mal Cu seama

o mare cantitate de bicar-
chi-Cale, se mal vad, la o distan-
Eschi-Duran-Iol-Tabia, nume
pe care TurciI Fati datruinelor
und vechi9 lagar roman de pe
valul cel mare de piatra, in jud.
si pl. Constalta, com. Om ir-
cea, la 2 kit. spre N. de sat.

Eschi-Sarai, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Sarai,
cat. Eschi-Sarai ; se intinde prin-
tre lacul Hazarlic-Ghiol $i piriul Sarai ; are o inaltime de
88 m. ; e acoperit cu finete $i
putine semanatud ; pe muchea
luI merge drumul judetean Hirsova-Babadag.
Eschi-Sarai, ruinele unid sat,

in jud. Constanta, pl. Hirsova,
com. Sarai, distrus de un incendiu pe la inceputul secoluluI

trecut. Locuitorif s'al' stabilit
ceva mal la E., formind actualul sat Eni-Sarai (Noul-Sarai).
Eschili-Orrnan sa9
Echili - Or-
man, deal (225 m.), in jud. Tulcea pl. Babadag, com. Ba$-Chioi ;
este o prelungire de E. a dealului
Iasi-Orman ; se intinde spre E., a-
vind o directie generala de la

S.-V. spre N.-E. si brazdind
partea de V. a pl. si a com.;

se intinde printre piriul BasChioi si afluentul sat valea Musafir-Culac ; este acoperit cu padurI in partea superioara, iar
pe la poale cu finete, pasunI

$i izlazurr; pe la poalele sale
bonat de
soda.,
magnezie
calce.
dupa ce a brazdat
Ese-Chioi, com. rur., in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua.
Este situata in partea de S.
Ceai r, Pu n ar-Orm an-Ceair,Tan as-
a judetuluf, la 120 kil. spre S.-V.

de orasul Constaata, capitala
du-se in piriul Ese - Chioi, pe
districtulul, si in partea S.-V.

a piase, la lo kil. spre S.-E.
de oraselul Ostrov, resedinta,
dreapta.
Com, e formata din 2 catune:
Ese-Chioi, resedinta, asezata in
com. invecinate sunt : Girlita, la

5 kil. spre N.-E ; Bugeac, la
6 kil. spre N.; Almalic, la 7 kil.
centrul comuneI, tuteo pozitie

frumoas, pe piriul Ese-Chioi,
spre N.-V. si Garvan, la 8 kil.

spre E.
Se margineste la N.-E. cu
Durac-Sirti, la S. de dealurile
Com. Girlita, de care se desparte

prin dealurile Burum-Sirti si Tanas-Sirti ; la S., cu B ligada, despartindu-se prin dealurile Pinirlic-Bair i Mahale-Orman-Bair;
iar la V., en com. Almaliu, separindu-se prin val ea CuruCanara.

Relieful soluluI e accidentat ;
culmea Ese-Chioi brazdeaza te-
Ceair, la S. si S.-E., deschizin-
inchis la V. de dealul Hagiaban-Bair si Pinirlic-Bair,
la
E. de dealul Tiumbet-Bair; Cu-
iugiuc, spre V. de resedinta,

la 6 kil., pe %ralea Cuiugiuc.
Populatiunea pe anul 1896

era de 323 familia', sa9 1463 Suflete, din cad: 734 barbatI,
729 femer ; 820 necasatoritI, 584
cdstoritI, 59 vaduvI; xii tiind
carte, 1352 nestiind ; 1463 cetatenI RominI; 1042 ortodoxI,
421 mahomedanI; 731 agricul-
ritoriul comuna la V. si centra

lar culmea Girlita la E.
torI si meseriasT, 3 comerciantI.
Dealurileprincipale sunt: HagiDurac-Sirti, cu virful Ese-Chioi,

(144 m.), la V.; Burum-Sirti (120
din care : 273 hect. teren ne-
Suprafata este de 4836 hect.
productiv (din care 263 hect.
si Bona-Sirti (118 m.), la
vetrele satelor i ro hect. balt,

drumurI etc.) ; 4563 hect. teren
N.; Mahale Orman-Bair (166 m.)

si aban-bair (170 m.), la S.
productiv (din care 400 hect.

ale StatuluI Cu proprietaril
si S.-V. (aceste dealurI apartin

culmii Ese-Chioi si sunt acope-
4163 hect, ale locuitorilor) ; din

acestea: 2100 hect. teren cultivat
rite cu padurI intinse, intretaiate
(ale locuitorilor); 1500 hect. teren

nec u ltivat (ale lo cuitorilor) ; 157
hect. teren islaz ale locuitorilor) ;
46 hect. teren vii (ale locuitorilor);
m.)
de S. - E.
pe la cele de N.-E. trece dru-
Tanas-Sirti (170 in.), la E., apartinind culmeI Girlia, acoperite
mul comunal A matcea Bas-Chioi ;
cu tuferisud, cringurf si lived.
tot pe la poalele sale de S.
Odinioar erati acoperite cu padurI intinse, insa focul si ex-
curge i ptriul Bac-Ciaus, care
Chioi si,
com, de la S.-V. spre N.-E., se

varsa In piriul Girlita.
VAi sunt: Curu-Canara, la V.,
Chiuciuc- Chessen- Ceair, la N.,
ambele deschizindu-se in lacul
Girlita ;
aban-Ceair, Begene-
de pasunI si livezT) ; PinirlicBair (8o m.); Tiumbet-Bair si
trece drumul comunal Ciucurova-Bas-Chioi, lar
in mare parte.
www.dacoromanica.ro
750 hect. padud (din cad 400

hect. ale Statuld cu proprietarif
si 350 hect, ale locuitorilor).
Locuitorif posea.: 102 plu-
ESE-CHIOI
E STER
320
gurI, 179 care si carute, 2 masinI de secerat.

Comerciul e putin activ si se
face prin oraselul Ostrov, de
catre 3 comerciantT, si consta
in import de coloniale si manu-
factura si in export de lemne

si vite cu produsele lor.
Budgetul comunel este de
3772 leI la veniturI si de 3445
leI la cheltuell.
Sunt 218 contibuabilI.
Calle de concunicatie sunt :
calea judeteana Ostrov-Cuzgun,
ce trece pe la 3 kil. spre N.

de sat, apoI drumurI vecinale
si comunale, care duc in Bulgaria si la satele apropiate, ca
Girlita, Cuiugiuc, Carvan, Al-
valle Cura - Callara,
Chiuciuc-
Chesere-Ceair, Ese-Chioi-Ceair,
precum si satul Ese-Chioi ; e

asezat la 2 kil. spre S. de sat ;
este acoperit cu padurr ; din
el se lasa spre E. prelungirea
numita Burum-Sirti.
Ese-Chioi-Ceair, vale, in jud.

teritoriul com. rur. Ese-Chioi ; incepe din poalele de S.-E. ale dealuluI Hagi Durac-Sirti ; se in-
dreapta mal india spre E., printre dealurile Hagi-Durac-Sirti,

Bone-Sirti, de o parte,*abanBair, Tiumbet-Bair de alta parte ;
dind de dealul pietros Tanas-Sirti
isI schimba directia si o la spre

N. pe linga dealul Versat-Sirti
si, dupl un drum de 1 1 klm,
rnallu.
BisericI sunt doul, una
in
se deschide in
lita, in partea
iezerul
Gir; in
Haralambie si a doua in catu-
E. a luI
drumul Oil trece prin satele
nul Cuiugiuc, cu hramul Sf.
Ese-Chioi si Girlita; malurile sale
Nicolae, intretinute de com., cu
sunt joase ; aceasta vale, impreuna cu adiacentele el, are o in-
catunul Ese-Chioi, cu hramul Sf.
ro hect. si cu cite un preot ;
Eslele-Boilor. VezT Ieslele-Boilor,
jud. Botosani.
Esna, sliti,s'or, in partea de N. a

com. Urleasca, jud.Braila, cam la
8 kil. spre N. de satul Urleasca,
pe muchea de Vest a laculuI

Esna, infiintat la 1862. Vatra
satuluI este de 2 hect. Sunt
68 case; o circiuma ; o moara
cu aburI.
Populatia este de 62 familiI,
sati 325 suflete, din carI: 172
barbatT si 153 femeI ; 147 casatoritI si 178 necasatoritI ; 12 $tiind
carte si 313 nestiind.

marI cornute, 514 oI, I lo rimatorI.
Esna, lac, la N. de com. Urleasca, jud. Braila; este taiat in

partea de E. de hotarul com.
Movila-MireseI, cazind un coltisor despre E. pe com. MovilaMireseT si intregul lac pe com.
Urleasca ; e cam la 2 kil. spre
S. de satul Movila-MireseI.
sunt si dota geamiI Cu 2 hogI.

Sunt dota scoll rurale mixte,
tindere de 4500 hect., aparti-
in fie-care catun, conduse de
si este coprins filtre iezerul

Girlita, dealurile Burum-Sirti,
Bone-Sirti, Hagi-Durac-Sirti, Mahale-Orman-Bair, $aban-Bair, Pi-
Esna, mofie, pendinte de com.
nirlic-Bair, Tiumbet-Bair, Cuiugiuc, Versat-Sirti, Regene-Bair,

Tasli - Burun, Olucli - Cuiugiuc-
Ester, sat, in jud. si
un invatator
si
o invdtatoare,
frecuentate de 1 1 1 elevI (89 ba-
etr, 22 fete).
Ese-Chioi, sat, in jud. Constanta,

plasa Silistra-Noua, catunul de
resedinta al comuna' Ese-Chioi,
nind com. Ese-Chioi si Girlita,
asezat in partea V. pe valea
Bair, si Girlita ; valle carr se

deschid in valea Ese-Chioi-Ceair
Ese Chioi ; are o intindere de
sunt pe stinga miel, repezI
2874 hect. din carI 134 hect. ocu-
neinsemnate, lar pe dreapta mal

marI $aban-Ceair, valea Begene-Ceair, formata din \dile
Punar-Orman-Ceair, si Chelege-
pate de vatra satuluI; pop.alatia

este de 138 famila sari 713 suflete.
si
Ceair-Tanas-Ceair,Nursus-Ceair;
Ese-Chioi, vfrf de deal, in jud.

Constanta, plasa Silistra-Noud,
pe teritoriul comuneI rurale
Ese-Chioi, situat in partea V.

a plaser si cea N. a comuner ;
este virful culminant al dealuluI Hagi-Durac-Sirti ; are o innaltime de 144 m., dominind
malurile lor sunt acoperite cu

servesc de cal de
comunicatie, si aa apa numaI
primavara, toamna si cind cad
tuferisurI ;
ploile mar abundente.
Eslele, localitate, jud. Suceava.

VezT Ieslele.
www.dacoromanica.ro
Urleasca, pl. Ianca, jud. Braila ;

proprietate particulara.
pl. Cons-
tanta, catunul com. Pazarli, si-
tuat in partea de N.-V. a plaser si cea de N. a com., la 0/2

kil. spre S.-E. de cat. de resedinta Pazarli. Este asezat in
Valea-Ester, tocmaI la locul de
unde izvoreste apa Visterna,

fiind nchis la E. de cAtre dealul Beris-Bair, cu virful sati Beris-Tepesi (145 m.), la N. de
catre dealul Seremet-Bair si la

S. de c5.tre dealul Cara-Murat
Cu virful sail Chendec-Tepe (118
m.). Suprafata sa este de 280

hect., dintre carI 91 hect. sunt
ocupate numal de vatra satuluI
si de gradinI. Populatiunea sa,
a carel maioritate este formata
ESTER
de TurcI, este de 118
EZERUL
321
familiT,
Eil-luiuc, movild, in jud. si

pl. Constanta, com. Gargalic,
virful culminant al dealuluT Canat-Calfa; are 228 metri 1'11110-
me, dominind asupra satelor

Canat-Calfa, Orumbei i AlgarAhmet (Constanta), si drumul
sati 531 suflete.
oseaua judeteana Hirsova-
pe muchea dealuluT Tasaul-Sirti;
Constanta strabate satul de la N.V. catre S.-E., mergind prin mijlocul sati. Drumurl comunale
are 140 m. inaltime ; pe ea se
pleaca la Tortoman, la PalazulMare, la Seremet si la Ghelingec prin Pazarn.
Esil-Tepe, virf de deal, in jud.
fac araturT.
comunal FgarasulTulcea, pl. Babadag, com. Con-
gaz, cat. Hagilar, situat in par-
tea centrala a plaseI si V. a

Ester, vale, in jud. si pl. Constanta, com. Pazarli, cat. Ester ;
trece prin satele Pazarli si Ester, de unde la numele de

Visterna ; se intinde printre dea-
lurile Ghelingec-Bair, la N. si
Bilarlar, la S.; printeinsa merge
drumul judetean Hir$ova-CaraMurat.
com.; aci se incruc4eaz hotarele com.: Armutli, Ba$-Chioi,

Congaz i Nalbant ; este un pisc
al dealuluT Sari-Tepe, tnalt de
54 metri, purict trigonometric
de rangul al 3 lea, dominind
asupra satelor Hagilar, BasChioi si Armutli, si asupra drumurilor ce le uneste ; este acoperit cu verdeata $i pa$unT.
Ester, pefterli, pe teritoriul com.

cu acelasT nume, jud. si pl. Con-
stanta ; pe sanca se citesc incA
urme de inscriptiunI grecesti
Tulcea, pl. Isaccea, com. Frecatei, cat. Posta ; situat in par-
antice.
tea E. a plase1 si V. a com.;
Ester- Cara - Tepe, movild, in

jud. si pl. Constanta, com. Pazarli, cat. Ester, pe muchea dealulul
punct strategic important ; are 177 m.; e a-
coperit cu verdeata.
Eil-Iuiuc, movild, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, com.

Enisenlia, cat. Nastradin, pe muchea dealuluT Ghiol-Punar ; are
185 metri ; e acoperit cu verdeata.
este un vid* al dealulul Cilicul;

are 169 metri, dominind asupra
satuluT Trestenic i asupra vaeT
piriuluT Telita si a afluentuluT
sail Cogea-Dere ; este punct trigonometric de observatie de
rangul al 3-lea ; e acoperit Cu
verdeata, lar pe la poale Cu
- Can at-
Calfa , Aigar-Ahmet-Canat-Calfa ; Orumbei-Canat-Calfa ; e aco-
perit co verdeata, iar poalele

sale sunt paduroase.
Esiti-din-Orofteana, sat, jud.

D orohoiti. VezT Orofteana-Frun-
zete, com. Orofteana, din pl.

Herta.
Etna-Anicuta, sorginte de afta

vuneraM, linga Olanesti, Valea-TiseT, jud. Vilcea, avind o
temperatura de 14,500 R. si
dind in 24 ore pana la 4000
vedre. Ca substante fixe are :
clorur de natrium, sulfat de
soda, sulfat de calce, carbonat de calce, carbonat de rnagnezie, sulfat de magnezie, hiposulfit de natrium, iodura de
natilum si urme de fosfate.
Evanul, deal, al com. Dobrita,

pl. Vulcanul, jid. Gorj, spre N.V. de com.; pe acest deal sunt
viile .locuitorilor.
crin gurT.
Ezerul (Iezerul). Pentru toate

Tulcea, pl. Macin, com. CoiumPunar, cat. Canat-Calfa, in par-
tea S. a pl.
si
cuvintele cu aceasta numire,

compusele i derivatele el, vezT
litera I.
a com.; este
41
69/..% Ataree DIclimusr Geograile. Vol. III
www.dacoromanica.ro
Fabrica, trup din satul Plebea,

com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu ; este situat
pe stinga piriulur Neamtu, la o
deprtare de aproape 2 kil. de
Tirgul-NeamtuluT.
Fagi, sat. Vez! Secul, manstire,

si Vinatori, sat, jud. Neamtu.
Muntele, situat pe stinga riuluT

Bistrita.
Fagi (Trei-Fagi), maa/a, in
hect. 15 ariT, cu o populatie de

38 fam., sati 140 suflete.
In acest sat se afla o fierarie
si o rotrie.
Numlrul contribuabilor : 38.
Numarul vitelor se urca la 171
capete, dintre care : 16 bol, 13
yac!, mo oT, 3 caT, 27 fiad:
torT, 12 juncl.
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-deSus, com. rur. Malovatul.
Se numeste ast-fel, fiind-c

In aceast localitate se afld ma-
rea fabricl de postav a erezilor Colonelului Alcaz Eugenia.

Inceputul acestei fabricT este
datorit D-lur Mihail Coggniceanu, care la 24 Februarie
1853 a si pus temelia cladireT
Fagl (La-), loc izo/al, jud.BuzAti,

com. Gura-Dimienel, pe plaiul
Baligosilor; serva de hotar.
Fagi (Valea-cu-), vale, in jud.

Buzati, com. si clt. Mdgura ; se
scurge in riul
Fagului (Pirlul-), pirtiaf, in jud.
pe locul cumparat de la Manastirea Neamtu, a adus masinT

si un insemnat numgr de oT spaniole. D-1 Alcaz a mar inzestrat-o cu alte masinT, asa c pe
an fabrica poate produce vre-o
150000 metri postav

10000 paturT (cera.
si vre-o
Fabrica. Vez! Petro-Dava, jud.

Neamtu.
Neamtul, com. Galul, pl. Piatra-
Fagilor (Dealul-),
dea 1. Vez!
Muntele ;
Virful-Fagilor, jud. Neamtul.
se varsA pe stinga
riului Bistrita.
Fagoni, loc cultivabil, in jud. FaguluI (Valea-), vale, izvorqte de la N.-E. com. Negreni,
pl. Vedea-de-Jos, jud. Olt si se
vars5. in Orla Negrisoara, tot
In raionul com. Negreni.
Neamtul, pl. de Sus-Mijlocul,

com. Talpa.
Fagul. Vez! Dealul-MaruluT, sat,

In com. Gadinti, pl. Siretul-deSus, jud. Roman.
pirtiaf. Vez! Calul, piriii, jud. Neamtul.
Fabrica-de-Sticl, sat, jud. BacaO, pl. Trotusul, com. Boganesti, situat aproape de locul
Huta si pe mosia Bogdanesti,
a fratilor Weisengriin, carl aj
instalat ad o fabricl de sticlarie,
in anul 1889. Are o circiuma.
Sunt 33 familii, saii 143 suflete,
dintre carT 130 UngurT.
Fagul, san Fundeni, maa/a, pl.

Dumbrava, jud. Mehedinti ; tine
de com. rur. Guardenita.
FaguluI (Dealul-), deal.
Fanade (Valea-), vale, pe mosia Dersca, com. Dersca, pl.

Berhometele, jud. Dorohoiti.
Vez!
MoviliteT (Dealul-), jud.
Fandolica, sat, judetul Dorohoiti.

Vez! Vladeni.
Fagului (Piriul-), sat, in jud.

Neamtul, com. Galul, pl. Piatra-
www.dacoromanica.ro
Fandolica, hirtop, pe mosia
FANDOLICA
FARAO AN I
324
Fundoaia, com. Buda, pl. Herta,

jud. Dorohoiti.
sunt : Valea-Faraoanele, ce trece

prin mijlocul comuna ; Valea-
Fandolica, iaz, format din pi-
Sead. si Valea-Drejir, in partea

de N.; Valea-PietroasA, la S.;
riul Rog-ina, in marginea satulur flArp4e$ti, com. Pompesti,
Piriul-Oalelor la E., toate, afluenti
pl. CirligAtura, jud. Ia$1.
com. sunt 8 puturr.
Faorul, vale, in fata comu ner

Voroveni, pl. Argeselul, jud.
Muscel, spre V. de Dealul-PAune!, care desparte Valea-Faorulur de Albina.
Faraoanele, com. rur, in jud.

R.-SArat, pl. Ora$ulur, pe pirtul
Cu acela$r nume.
Legenda spune cA $T-ar fi luat
numele de la un cioban transilvanean, numit Faraoneanul.
Este a$ezatA in partea de

S. a judetuluT, Ia 41 kil. spre
N. de ora$ul Rimnicul-SArat,
in partea de mijloc a plA$er, la
9 kil. spre N. de com. Cote$ti,

resedinta plA$er. Comunele cele
mar apropiate de Faraoanele su n t:
Ureche$ti, la 5 kil.; Cimpineanca,
la
kil.; Blidare, Bro$teni $i
Cirligele, la cite 7 kil.; Virte$coiul,
la 5 kil. ; Bude$ti, la ii kil.

Se margine$te la N. cu comunele Virte$coiul i Brosteni, de
care se desparte prin Valea-
secundar! a! riulur Milcovul. In

CAtunele, carr compun com.,
sunt urmAtoarele : Faraoanele,
cAtunul de re$edintA, in partea
de N., pe piriul V alea-Faraoanele;
Pietroasa, a$ezat in partea de

S. a comuner, pe piriul Pletroasa.
Suprafata comuna este cam

vatra comuner, 146 hect. ale
locuitorilor $i restul hect., 396,
ale proprietAtir private.
sal 793 suflete: 430 bArbatI
363 femer ; 315 cAsAtoritT, 437
necAsAtoritr, 41 vAduvr.
In Faraoanele este: o
bise-
ricA, cu hramul Adormirea MaiciT-Domnulur i Sfintul Dumitru,
fondatA in anul- 1890 de locuitorT, avind 17 pogoane pAmint

arabil si 400 lei subventie anual de la com. $i deservitA de
przot, i cintAret i i paracliser ;
o $coal mixtA, conclusa de I
invAtItor i frecuentatA de 53
elevr, din carT i fatA.
DrejiI; la E., Cu mo$ia utul

(pendinte de com. Virte$coiul);
Calitatea pAmintulur este bunA

pentru semAnat i pentru vi!,
pAmintul fiind argilos, amestecat
la S., cu cAtunul DAllidutul (al
cu putinA hum5.; in ceca ce
com. Bonte$ti), de care se des-
prive$te intinderea culturer, cele

396 hect. ale comuna se impart
parte prin piriul Valea-PietroasA;
la V., cu mo$ia statulur, VIcAreasca.

Este brAzdatA de urmAtoarele
dealurr: Dealul-Deleanulur, ale
cArur ramificatli, plecind de la
V. se intind prin mijlocul comuna; Piscul-PAi$uluT, in partea
de N.-V. a comuna ;
la N.
Putinele riurr, carT o udl, se
ast-fel: 56 hect. loc arabil, 20

hect. ima$, 8o hect. pAdurr,
200 hect. vi! $1 40 hect. neproductive.
LocuitoriT
41 plugurT
1127 capete de vite, din carr:

189 bol, 30 yac!, 8 viter, 12
cal, 6 Tepe, 2 mAgarl, 1006 o!,
13 capre i 47 rimAtorl.
formeazA din plor, pe teritoriul co-
Clile de comunicatie sunt :

drumul vecinal de la Foc$ani-
muna, primAvara $i toamna ;

vara i lama sunt secT ; acestea
Bonte$ti, mergind la com. Virte$coiul i Bro$teni ; drumul
www.dacoromanica.ro
natural la com. Odobasca ; drumul Cote$ti-PlAine$ti-RimniculSArat.

ler, 43 bani, i cheltuelile de
5179 le!, 40 batir.
Contribuabilr sunt zoo.
Faraoanele,sat, in jud. R.-SArat,

pl. Ora$ulur, catunul de re$edint al comuner Faraoanele, a$ezat in partea de N. a comuna,
pe ptriul Faraoanele. Are o in-
tindere cam de 200 hect., cu

o populatiune de 157 familiT,
sail 733 suflete.
A ci se aflA. biserica $i $coala
comunel.
Faraoanele,piidure, in jud. R.SArat, pl. Ora$ulur, com. Faraoanele ; face parte din circumscriptia VII silvicl, ocolul PlAine$ti, situatA pe dealul Deleanul;
are o intindere de 1000 hect.,

din carl 600 hect. ale Statulur
$1 400 ale proprietAtir particulare. Esente : eirnitA, tatuara,
ulm, fag i jugastru.
Faraoanelul (Valea-),pirlo, in
jud. R.-SArat, pl. Ora$ulur ; izvore$te din Dealul-Deleanuld;
udA partea de V. a comunel:

trece prin cAtunul Faraoanele
se vars in piriul Pretroasa.
Faraoani, com. rur., jud. Baca,

pl. Bistrita-d.-j.; situatl pe Ksul din dreapta SiretuluI; cuprinde un singur sat, Faraoani.
Mo$ia acester comune aparlinea clerulur din Bucovina (Condica Liuzilor, 1803); lar teritoriul
sli1 este cuprins intre com. Valea-
Mare la N. $i com. Cleja la S.,

intinzindu-se la E. pAng la ma-
lul Siretulur, care o desparte

de com. Glosen!, i la V. pinl
In com. Valea-Rea (OrA$a).
Dimitrie Cantemir ne spune,
In Descrierea Moldover, cl a-
FATA
325
FARAOANI
cest sat tinea de tinutul Ro-
districtulur, 18 kil.; la com. Valea-
manulur, apartinind familieI Can-
Seaca, resedinta piase, 6 kil. ; la
temirestilor ; ca avea o biserica

vechre de piatra, si ca era locuit
com. Cleja, 4 kil.; la com. Va-
Muntelur, com. Darmanesti si

d'a dreapta Uzulur. Este imbracat cu padurl seculare. Este
lea-Mare, 3 kil.; la com. Gioseni,
inalt aproape de roo() m.
de vre-o 200 t'aran; toate ca
7 kil.
cuprinde in sinul s'a multe minerale.
tolice.
Are o biserica catolica, deser-
vita de un preot ; 368 case de

locuit; 3 circiuml; 5 morl de
apl.
Populatiunea este de 369 familiI, sati 1508 suflete, dintre
carr: 36 Rominr, 1443 Ungurr,
ro Germanr, 9 Armenr, 9
Iz-
Italian ; 1099 agricultorl ; I meserias ; 5 comerciantr ; 4 avind profesiunr libere ;
raelitr si
si
200 muncitorl i 13 servitort

Dup legea rurall din 1864

s'aii improprietarit 258 locuitorr,
cu 61r fald si i i pra.jinT in tarin.
Teritoriul comuner are o intinderere apoximativ de 5500 hect.
Proprietarr marr sunt : Alexandrina Casso si Andries Fodor.
Faraoani, sat, jud. Baca, pl.

Bistrita-d.- j., resedinta comuna
cu acelasI nume, pe valea Ban-
S. de cel mare, tot d'a dreapta
dealul Bitchesul. Are o scoala ; o
Uzullif.
biserica catolica, cldita de locuitorl la 1700; 3 circiumr.
Farfara, deal, in raionul comuner
Sunt 369 familir, san r5o8
Muncelul, jud. Tecuciti; are o in-
suflete, totr Ungurr.

Vite sunt : 190 car, 513 vite
tindere de 24 M. i o inaltime
de 6o m.
cornute, 686 porcr, 179 capre

Farul, munte, al satelor Nejerul,
si 182 oI.
Spulberul si Paltinul, pl. Vrancea, jud. Putna.
Faraoani, stafie de dr. d. f., jud.
Bacati, pl. Bistrita-d.-j., ctunul
Faraoani, pe linia Marasesti-Ba-
cati, pusa in circulatie la
13
Budgetul comuna pe exer-
niturr leI 2973, batir 37, si la
ler, 95 banr.
cheltueli ler 2734, banI 15.

Totalul paminturilor de cultur
este de 952 hect.

Viile ocupa 196 hect., care
Faraoani, molde, jud. Bacati, pl.

Bistrita-d.-j., com. Faraoani, apartinind Alexandriner Casso.
in 1890 ati dat 9408 hectol. vin
alb. Dupa controalele divizier

filoxerice (r 89 r) viea lucratoare
avea 1771/2 hect. si cea nelucratoare 231 2 hect.
Vite sunt: 190 car, 513 vite

cornute, 686 pord, 179 capre
si 182 or.
Teritoriul comuner este straba-
tut la E. de calea nationala Focsani-Bacatl, iar satul se gaseste

pe calea vecinall Fundul-Racaciuni-Calugara.
Are : o statie de drum de

fer, (Faraoani) situata la E. satulur.
Distantele : la Bacati, capitala
e situat la
com. Darmanesti ;
Cleja si pe podisul format de
citiul 1891-1892, avea la veni-
hect.
M'II' de munte, pl. Muntelur,
cea si dintre piraiele Valea-Mare,
Septembrie 1872. Se afl. 'l'Are

statille Racaciuni (7.9 kil.) si
Valea-Seac (10.6 kil.) Inltimea
deasupra nivelulur mara' e de
118.75 m. Venitul acester statif
Padurile ocupa peste 3000
Farcul-Mic, sati Farca-Mica,
Farca-Mare. Vez1 Farcul-Mare,
jud. Baca.
Farca-Mici. Vezr Farcul-Mic,
jud. Bacati.
Farul-Englez, far, facut de o

companie Engleza, pe tArmul
Marir-Negre, in jud. Tulcea, pl.
Sulina, pe teritoriul com. Sf.
Gheorghe (sati Cadirlez) ; este
situat pe o inaltime de i m., la

marginea une bande de nisip,
cuprinsa intre lacul PeriteascaMare si tarmul Mara pe grindul numit La-Perisor. Ling el
se. afla si o cherhana.
Fasolitea, deal, in jud. Suceava,
com. BrAdatelul, parte acoperit
de lanurr si finaturI si parte de
huceagurr.
Fata, com. rur.,jud. Olt, pl. Vedead.-s., compusa din 3 ea-une: Fata,
Dincani si Buretesti. Este situ-
Farcul, fir de ?nunfi", jud. Badil, pl. Muntelur, corn. Damanesti, care incepe in virful Farcul-Mic, se indreapt spre E.,
desparte Dofteana de Uz si, la
ata pe dealul Fata, la 50 kil.

departare de capitala jud. si
la i kil. de a plaser.
Izvorul, la V. cu gira Vedita,
la N. cu com. Govora si Vie-
Bratulesti, se termina. prin Dealul.

Rusultir.
rosul si la S. cu com. Gura-Boulta.
Farcul-Mare, sall Farca-Mare,
locuitorI (556 barbatT, 600 fe-
7471 de munte, jud. Bacati, pl.
mer), in care intra si 4 fama'
www.dacoromanica.ro
FATA
de TiganT, carT se ocupa Cu fie-
In com. sunt 2
FATA-NALT
326
trece in inoia Rijletul-Govora.
com. Gorganul, pl. Podgoria, jud.

Muscel.
bisericT (la
Fata i Dincani), deservite de
Fata, vale, jud. Olt, pl. Vedea-
2 preotT.
Locuitorif com, sunt mo.5neni.
d.-s., com. Fata; se varsa in girla

Vedita.
: 26 cal i epe, 200 bol,

too yac, 20 capre, 1200 oT
Fata-Moartkpirllaf,jud.Bacati,
ET
200 porcI.
Pe riul Vedita, in cercul com.,
e o moara de macinat.
Suprafata com. e de 50o hect.
Cu izlaz, ripf i pamint arabil.
Scoala dateaza in com. dela

1850. Cu intretinerea el statul
cheltuqte anual 1404 leT. Se
frecuenta de 34 copiT din numarul de 134 copif (62 baeti
i 72 fete), in virst de scoala.
ti carte 70 barbatT.
Se fabrica aci anual, in termen
1500 decal. tuica.
Fata-Cristei, peldure, jud.
Ba-
ola, pl. Tazlaul-de-Sus, com. Buc-
e0 ; esente: fag i stejar ; proprietarT sunt Colonelullarca

MateT Crupenschi.
pl. Trottw.11, com. Manastirea-
Cainul; se scurge d'a stinga Fata-cu-GorinI, pddure, b j ud.

piriulur Cainul.
Buzan, com. Panatdul, cat. Slabi;

face un corp cu Valea-cu-PlopiT,
Fata, mahala, in jud. Mehedinti,

com. rur. Sliviieti, din pl. Vailor.
Fata, mahala, in judetul Mehedinti, com. rur. Rocpreni, din pl.

Dumbrava.
Fata, mahala, in jud. Mehedinti,

com. rur. Bltati-de-Jos, din pl.
Dumbrava.
Veniturile com, se urca la
de 50 hect. are i putin izlaz ;

e proprietate moneneasca.
Fata-Gvanei,munte, in ju d. Prahoya i in partea de E. a com.

Predealul, pl. Pelqul, la hotarul
T'arel. Din acest munte izvorqte
valea Azuga.
Acest munte, impreuna cu Susaiul, Costila, Unghia-Mica., Retivoiul, jumatate din Lacul-Rou,
Virful-laT-Dragan, apartin ea, din
timpurile cele mal vechT, familieT Dudqtilor.
Asta-zi e proprietatea M.
2242 lei, 90 banT i cheltuelile

la 2242 ler, 90 banT.
Prin comunaFata trece soseaua
comunala, care o leaga cu comu-
Fata, deal, in jud. Buzaa, com.
com. Moreni, pl. FilipeO, jud.
S. RegeluT Carol I,
nele: Izvorul, Gura-Boului i Vie-
Prahova. Ca maT toate dealurile
ropl.
din com. Moreni este acoperit
cumparat, impreuna Cu top

muntil aratatI mal sus, in Maitt
Dealul-UrsuluT i Piscul-TepeT,
Fiteti, acoperit de fineatd.
Faya, deal, in partea de E.
cu vil.
servesc vitelor pentru pasune.

E udata de apele : BouluT, Notinului, BoupruluT i FeteT, carT
se varsa in eirla Vedita.
Fata, sat, face parte din com.

rur. cu acela0 nume, pl. Vedead.-s., jud. Olt. Are o populatie
de 620 locuitorT. Ad i e o biserica, zidita la anul 1841, de Petcu
Ion i sotia sa Ioana.
Fata, deal, in raionul com. Fata,
Fata, pria, izvorete din raionul

com. Rijletul-Viero, pl. Vedea-
d.-s., jud. Olt; formeaza putin

hotarul intre aceasta com.
com. Cocul Popeti, jud.
a fost
1892, dela Manuk-Bel pe pretul de 85000o leT.
Fata-Alunisului, loc izolat, pe

proprietatea statului Iezerul
Brazi, pendinte de comuna Chela, plaiul Cozia, judetul Vil-
Fata-HusniteI, mahala, in jud.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j. ; tine
de com. rur. Pavatul.
cea.
Fata-malta, colina, in jud. Bu-
Fata-Bogatief, deal pawnabil,

in jud. Suceava, com. Sasca.
Fata-Caprei, deal, jud. Prahova,

com. Carbunesti, pl. Podgoria ;
serv de izlaz pentru vite.
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, pe care
zag, com. Tisaul, cat. Glodul,

acoperita de padure. Din poalele sale izvorqte o puternica
sorginte de apa minerall, continind fier i sulf in abondentl.
Pe margine, sulful se gasete

in forma de pulbere. Se scurge
Fata-Caprei, poiand, jud. Prahoya, com. Arice0i, pl. Podgoria.

. Ad i p4uneazd vitele locuitorilor. Serva i ca izlaz de
fin.
In 1111 N4covul.
Fata-malta, deal, acoperit cu

vil in com. rur. Slapma, pl.
Dumbrava ,
jud.
Mehedinti
viile de ad i produc vin mult
Fata-Cimpultg, deal, la S. de
www.dacoromanica.ro
bun.
FATA-11sTALT
Fata-Inalt, deal, acoperit Cu

vil, pe teritoriul com. Dobra,
pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
327
FATA-VALEA-LUI-CI1NE
Fata-Mare, pdure, in jud. Buz5.(1, com. Colti, cam de 120

hect. ; face parte din padurea
Fata-TeiuluI,
loc
izolat, com.
Cacova, plasa Ocolul, jud. Vilcea.
Fata-SatuluI, nzovil, pe mo-
statuluT Alunisul.
Fata-Inalt, plidure, in jud. Buzall, com. Tisaul, cat. Glodul ;

face parte din corpul Bradul-cuSforile ; are 107 hect.
Fata-Pietrel, deal, in jud. Pra-
sia Avrameni, com. Avrameni,

pl. Baseul, jud. Dorohoiti.
hova, pl. Prahova, com. ValeaLunga.
Fata-SpumeI, stina de sare,
poiand, in partea de N. a com. Cerasul, pla-
Fata-PlavatuluI, loc izolat, Cu
jud. Putna. Ad i se afl niste
frumoasa priveliste, in jud. Mus-
mid izvoare de ape minerale.
In cat. Andreiasul, com. Mera,

iul Teleajenul, jud. Prahova.
Fata-luI-Dobre, pdure parti-
cel, sub muntele Bratila, strins

intre riul Dimbovita
Doamna.
riul
culard, supusa regimuluI silvic,
pendinte de com. Cheia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Fata-Racovita, sat, in jud. Dolj,

pl. Pul-d.-s., com. Bralostita,
situat la V. de satul de rese-
Fata-luI-Gheorghe, munte, la
N. de com. Mdneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahova. E

udat la poale de: Valea-Ciumerniculur (la S.), de Valea-Neagra.
(la N.) si la E. de 1-1111 Teleajenul.
Fata -lui- Gheorghe (Muntele-), peidure particulara, supusa

regimulur silvic, inca din anul
1883, pe mosia Muntele-FataluI-Gheorghe, com. Maneciul-
Ungureni, pl. Teleajenul, jud.

Prahova.
dinta. Are 134 suflete, 68 barbatr, 66 femeT. Copiir din sat

urmeaza Ja coala mixta din
satul Bralostita. In anul scolar
1892-93 a frecuentat scoala
4 baetl. Cu virsta de scoall sunt
io copir. tit.1 carte 12 locuitorT. In sat este i Meanie si
Fata - luI - Nan, catun, al com.

Balanesti, jud. Buzati ; are too
loc. si 27 case.
Fata-Roata-i-Ursoaia,pa'ure
particulard, supusa regimulur
aflata pe mosia Piriieni-d.-s., plasa Mijlocul, judetul
Vilcea.
silvic,
Fata-SatuluI, pdure, proprietatea statulur, in intindere de
Vezr Porcilor (Dealul-).
Fata-Mare, munte, in com. GuraTeghir, jud. Buzati, acoperit

de brad si fag ; culmineaza in
Virful-Monteorulur.
Fata-Mare, deal, in com. rur.

Basesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

din care 230 hect. padure, 230
hect. loc de cultura., finete si
psune.

mili!,
sari
fa-
1106 suflete, din
Locuitorir poseda ; 66 pluguff, 96 care cu bol, 6 carute

cu car; 65 stupr.
48 aI, 781 or, 335 capre si 312
rimatorr.
Venitul com. este de ler 16o T ,
banI 46, lar cheltuelile de ler
400 hect., pendinte de com. BA%
1456, banT 35.
deni-Ungureni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.
Comunicatia se face prin so seaua comunald, care o leaga. la

N. cu Groserea, lar la S. cu cat.
Capul-Dealulur, al comuner Branesti.
Fata-SE-Ilie, virf de munte, din
Fata-Mare, dmpie, jud. Vilcea.
luT-Ciin e, Piriul si Valea-lul-Ciine.
call 30 familir, cu 92 suflete

tiganI. Sunt 240 contribuabilI.
circiuma.
Fata-luI-Lomoti, loc izolat, in

com. Teisani, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.
Fata-Valea-luI-Cline, com. rur.,

jud. Gorj, pl. Girlotul, in partea
de S. a com. Groserea, situata
parte pe loe ses si parte cam
pe coasta lantuluI de inaltimr
din dreapta Gilortulur. Se compune din catunele Fata-Valea-
Culmea-Cozier, plaiul Lovistea,
jud. Arges. Are o inaltime de
In com, se gasesc : 2 puturr,
2029 m. d'asupra nivelulur marir.
8 fintinI ; o circiuma..
Are o scoal, infiintata la
anul 188o, frecuentata de 40 de
elevr, din 52 inscrisI ; 3 bisericr,
Din acest munte izvoreste
1-11.11
Topologul.
Fata-Til'amanuldi, plidure, in
apropierea satulur Almasul, com.
Dobreni, pl. Piatra-Muntele ; jud.
Neamtul ; este proprietatea statulur.
www.dacoromanica.ro
deservite de 2 preotr si 3 chitaretr.
Fata-Valea-luI-CIine, catun de
resedinta al comuner cu acetasr
328
FATA-VX1I
situat spre S. de sat
nume, pl. Gilortul, jud. Gorj.
este
Fauri-d.-s., la 20 kil. departare

de orasul Piatra.
si o populatie de 52 familiT, sati

15o suflete, din carT 3 familiT
Cu 12 suflete TiganT.
Locuitori poseda : 30 plu-
Fauri-de-Jos,tno,rie, fin jud. Neam tul, pl. Piatra-Muntele, com. ZAnesti.
gua, 21 care cu bol, 2 arute

cu cal ; 15 stupf.
16 ca, 237 or, 135 capre si 172
rImatorT.
In cat. sunt 2 puturi si 4

fintinT.
Fauri-de-Sus, sat, In jud. Neamtul, pl. Bistrita, com. Zanesti,situat

in drumul soseleT judetene mixte
Piatra-Bacati, la S. de satul
artesa (departare de 18 kil.
de la orasul Piatra).
Are o scoall infiintata de

intendentul militar Petroniu si
frecuentad de 40 de elevT ; o
biserica de lemn facuta de er-
Fauri-de-Sus,
mofie, In jud.
Neamtul, pl.Piatra-Muntele, com.
anesti.
ban Caramanlati.
Fata-Vil, deal, in com. rur. BO.sesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Fata-V Ail , peldure, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d,-s.; sine de

com. rur. Miluta.
Faurul, deal, In com. rur. Secul,

pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Faurul,pdure, numita si PM ureaFauruluT, in com. rur. Secul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Faurul,poiand, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita; tine de com. rur.

Fata-Vail, pcidure. VezT Dragomirescul, jud. Prahova.
Fauri, deal, pe care se afla si pa-
Orevita.
Faurul,pirtiaf, in satul Radaseni,

jud. Suceava.
durea cu aceeasT numire. Se afla
in partea de S. a satuluT Tipilesti , com. Radiul-MitropolieT,
pl. Copoul, jud. Iasi. La poa-
Faurul, vale, izvoreste din raionul

com. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s.,
jud. Olt si se impreuna cu valea
lele acestuf deal se intinde valea

numita Fauri.
Alunisul, tot in raionul com.
Fauri. VezT Zidesti, mo,rie, jud.
FauruIui (DealuI-), ramificare a

dealulurMogwO, care se pre-
Neam tul.
Fagetelul.
lungeste prin com. S cheia, pl. Fun-
Fauri, pirlii, izvoreste de sub

prin marginea satului Tipilesti,
durile, jud. Vasluiti spre E. si se

termina in sesul Scinteia. Culmea luT serva de hotar intre
com. Radiul-MitropolieT, pl. Co-
comuna Scheia si com. Valea-
poi'', jud. Iasi, se varsa Inhia.
SatuIuT.
padureacu acelasInume si, trecInd
FCXENI
Obirsia si se varsa la Negoesti

in pIrlul Gioarca, unde se termina si valea.
Fdceni, com. rur. i sat, in jud.

Ialomita, pl. Ialomita- Balta, situad. Intre comunele Borduseani si Gaita.
Teritoriul acestei com. se in-
tinde din Dunre spre V., prin

insula Balta si pe cimpia Baraganul, pana. in teritoriul com.
Hagieni, avind o suprafata de
4500 hect., din carl 2000 hect.
pamint de cultura, 250 hect.
padure si 2250 hect. balta. Cuprinde o singura mosie.
Dupa legea rurala din 1864,
sunt improprietaritT to8 locuitorT si neimproprietaritl se mal
afla 23.
Comuna se compune dintr'un
singur sat, situat pe tarmul
sting al bratulul Borcea, spre

S., si lipit de satul Gaita. Este
schell la Borcea, unde se fac
incarcarT de cereale pentru Braila. Ad i este resedinta prima.
riel si a judecatorieT comunale.
Teritoriul comunel este udat

de Dungre, de Borcea si de lacurile Rotundul si Coimatul,
precum si de bratele (privalele) :
Saltanita, Repejorul, Strimbul
si Vilga.
Populatiunea com. este de

197 familif, sail 995 suflete : 405
barbatl si 545 femeT ; 980 RoinInT, io GrecT si 5 Bulgarl;
245 agricultorT, 20 meseriasr, I

industria.,, 1 o comerciantr, 7 cu
profesiunT libere, 30 muncitorT
si 34 servitorT. tirt carte 215
persoane.
Vite sunt : 250 caT, 68o bol,
2000 OT, 150 blvoli si 700 porcT.
Venitul comund in anul
1886-87 era de 2840 leT

Fauri-de-Jos, sat, in jud. Neamtul,
Faurului (Valea-), vale, In jud.

pl. Bistrita, com. anesti; forGorj, pl. Amaradia, prin care
meaza cu marginele sale despre
S. hotarul despre com. Podoleni;
si
curge torentul Cu acelasInume,
cheltuelile de 3114 leT.

Este o scoall mixta, frecuentad, de 57 elevr si 7 eleve, con-
care isT la nastere din dealul
clusa de un invatator, retribuit
www.dacoromanica.ro
FACRENI
329
de stat si comuna ; o biserica
FAGAIDXUL
plecat d'ad i a format satul

Facleni dupa malul BorceI.
Cat. FAcleni are o populatie
de 97 locuitorI (47 b. 51 50 f.)
Facria, sat, In jud. Constanta,
Facaeni, sat, face parte din com.

rur. Maneciul-Ungureni, pl. Te-
Fcai, cdtun, tine de com. Oc-
leajenul, jud. Prahova, si e situat
cea. Este situat la S. de resedinta com. Are o biserica zidita la anul 1762 de Antonie
resedinta al com. Tortoman, pe

clina estica a dealuluI Panaghisul. Numele sati cel vechiii a
deservita de un preot
doI
dascalI, retribuitI de comuna cu
suma anuala de 530 leI.
pl. Medjidia, cat. com. Tortoasezat in partea centran a plaser si cea S.-E. a com.,
man,
la 8 kil. spre S.-E. de cat. de
in partea de S.-V. a com.
Se zice ca acest cdtun a existat ca sat mal mare si sub

alt nume, dar o duma din acele timpurr ar fi secerat aproa-
pe toata populatia intreguld

sat, si ceI carT mar 'Amase-
ser in viata aii fugit in lume

de groaza pustiuluI, ce se intinsese peste satul lor.
A fost si o biserica, ale cAreI urme se Arad si ad In gra.dina locuitoruluI Bucur Jianu,
sosea regulata, ce mergea pe
valea rluluI Telejenelul, pana in
Ardeal.
In urma ciumeI, se zice, mocaniI de dincolo, venitl cu oile

peste plaiurI, a dat peste acele
case pustiite, si se avezar in
ele. Intre ceI venitI fu- si o femee din tinutul Secuilor, de
profesie mordrita, care iT facu
o moara pe pirliasul din S. O.tuculuT. Moara avea o roata,
de oare-ce poporul la moara cu
o roan I-a zis si I zice chiar
Mal, catunulur din noil infiin-
nele-Marl, pl. Ocolul, jud. Vil-
Monahul ; pe pisanie se citeste
rile. Este un sat mic cu vre-o
urmtoarele
50 case, avind 30 familiI, Cu 120
i Dumnezecascl biseria s'aj flcut din temelit de robul
suflete, in mare parte T'Atad',

carI se ocup cu cresterea vitelor i putina agricultura. Este
cAceastii sf1nt
Jul DumnezeU Antonie Monahul,j'cu
Loa-
ti cheltuiala le; pristavindu-se alt iasat ca s'o zugeiveasa Barba Catana

scullndu-se feciorn luT ah' Impodobit cu
zugrIvele, dupl cum se vede, 'sfInta bisericit i s'ah zugrKvit lo zilele prea lu-
zata moara, i-a ramas numele

de Secuianca, dupa numele tinutuld din care venise morarita. Acest catun se crede a fi
cel mal vechiCt din toate catu-
situat la 2 kil. spre N.-V., de orasul Medjidia intre drumurile judetene Medjidia-ifirsova i Medjidia-Cara-Murat.
minatuluT Constantin Nicolae lo Voevod,
Facuti, sat, in partea de N.-V.
anul 7270, saii 1762a.
Fciiana, numire data unerpeirfi

din pddurea statuluI TihulestiCozieni, din com. Bannesti, jud.
Buzaii.
Fcianca, colla, in jud. Buzail, com. Balanesti, cdt. Cozieni-d.-j. ; e acoperit de padure.
pirhi, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-Verde, ce se

vars. in piriul Circea. Pe piriul
Facaile sunt dota morI numite
a com. BrAesti, pl. arligatura,

jud. Iasi, situat pe podisul din
stinga piriulul Sirca, pe o suprafata de 957 hect., cu o populatie de 38 familiI, sal-1 167
locuitoff, carr se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor.
Sunt de 498 capete de vite,

din carI : 8o vite mar:1 cornute,
6 cal*, 400 of si 12 rimtorI.
Fcuti, pirig, trece prin partea

despre N. a com. BrIesti, pl.
Facat Are un pod 'pe dinsul.
Iasi ; curge
prin valea cu acelasT nume, pe
lng marginea satelor Facuti si
FficAleteti, sat. VezI Dealul-
Gugea, apoI se varsa in Bahluet.
tat I-a dat numele de Facail ;

iar pirliasuluT, pe care era ase-
fost Panaghisul si azI chiar e

cunoscut sub amindoug numi-
CirligAtura, jud.
Facaletesti.
Fgadul, numire, ce se mal da

sati Catunul, cdtun, pen-
dinte de com. Bulbucata, pl.
inainte satulut Causeni, din com.

Boghicea, pl. Siretul-d.-j., jud.
Roman.
Neajlovul, jud. Vlasca, proprietatea mostenitorilor SAmasescu

Catuneanu, situata pe apa NeajlovuluI, departe de Bucuresti de
38 kil. si de Giurgiu de 55 kil.
Fgdul, bala, pe mosia Slo-
toril cred ca exista o strinsa
ciul, vdlcelu,sd, despre satul
legaturd. LocuitoriI acestuI sat

fiind vecinic fugaritl de neamu_
Fagficlul,movild, jud. Dorohoiii.

VezI Bodeasa, deal.
Neajlovul, jud. Vlasea, ce trece
rile pagine, parte din el
prin cat. Facaul.
nele com. Mdneciul-Ungureni.
Intre catunul de azi, Facaeni,

si tare satul Facdeni, situat
pe malul sting al BorceI, din
bozia, com. Horodistea, pl. Prutul-d.-j., jud. DorohoiCi.
pl. Borcea, jud. Ialomita, locui-
38878 Aforele frlinnar 17ennralfe.
Coteni,
com.
Bulbucata,
pl.
Fgficiul, deal, situat intre sa42
117
www.dacoromanica.ro
FIGADULUY (DEALUL-)
tele Ghilovesti si Aninoasa, com.
spre E., la Topolog si altul
Gliceana, jud. Tecucia. Continua spre N. In jud.

com. Parincea.
Pe ambele coaste ale dealuluI se afla satele Ghilovesti si
spre V., la Daeni.
Fagraul-Noil, deal,
Fgetul, sat, fcind parte din com.

rur. Drajna-d.-j., pl. Teleajenul,
toriul com.rur.Ururnbel, i anu me
jud. Prahova. Are o populatie

de 423 loc. (215 b., 208 f.) In
raionul acestuI catun, pe apa
Drajna, e o moard.
In apropiere de riul Drajna
sunt dou helcstaie : unul Cu o
suprafata de 400 m. p., in care
se gAsete multa caracuda,
altul, mal sus, cu mult
mic
rasul-Noti; se desface din culmea
FgaduluI(Dealul-), deal, lucepe din marginea de S. a satuluI
Daenilor de la virful Araclar
Lipovdtul, pl. Crasna, jud. Vas-
sau Fagarasul-Noti; se intinde

spre E.,printre piraiele Aigar-Ah-
si se termina in partea
met si Sarai, brzdind partea de
de E. a satuluI Deleni.
N. a plaseI si cea de S.-V. a com.,
Fgfidauldf (Movila-), movild,

pe mosia Mitocul, com. Mitocul, pl. Prutul-d.-s,, jud. Doro-
pe Ruga localul scoalei si prima-
in jud.
Constanta, pl. Hirsova, pe teri-
pe acela al catunuld saa Fagd-
Aninoasa.
luia,
FA.GETUL-ROTUND
330
are 190 m. nlirne, dominind

valle de mal sus si satul Fagdrasul-Noti; este acoperit cu
sunl si finete.
hola.
Figaraul-Noti, vale,
si mal adinc, acoperit cu trestie.
Locuitorii acestur catun a a

tinut mar inainte de Drajna-d.-s.,
in raza careia aa fost improprie-
la N. spre S.-E., formind o limbd

intre Dealul-SatuluI si dealul
Cosca, din com. Cosesti, pl. Ra-
vine din poalele N. ale dealuluI

Fagarasul-noti; se indreapt. spre
tari ti la 1864. Acest catan este

foarte aproape de Drajna-d.-s.,
In cit formeaza o singur grupa
de locuilte, pe cind de Drajnad.-j. e separat prin distante de
coya, jud. Vasluia.
N., trecind cu directia de la S.
spre N., prin satul Fagarasul-Noil
sectiunea $coaler di n Drajna-d.-s.,
si se deschide in piriul AigarAhmet, pe stinga, in fata rui-
si locuitorif kif sunt enoriasI ai

bisericeI de aci.
Fgraul, deal, se intinde de
Fagaraul, pitig, pe care umbla morI, in com. rur. Basesti,

Fgraul-Noil, sat,in jud. Constanta, pl. Hirsova, cat. com.

Urumbei, situat in partea de E. a
pl. si cea de S. a com., pe valea
Pinga-Dere (Aigar-Ahmet),pe malul drept alpiriuluI Aigar-Ahmet,
la 3 kil. spre S.-V. de cdt. de

resedint Urumbei. Este dominat la V. de dealul Ceemisicu-
in jud.
Constanta, pl. Hirsova, com.
UrumbeI,catunul Fagarasul-Noti;
nelor satuluI eruseler ; are malurI inalte i pietroase.
Fgraul-Noil, alta numire a

ciar, jud. Constanta, asezata la
2 12 kil. spre S.-V. de satul Fagarasul-Nou ; are 188 m.; este
artificiati; a fost punct de orientare.
Fgraul, padure, in intindere
Tepe si la V. de Movila-CapitanuluI (saa Araclar sati Faga-
de 70 hect., litiga. satul Dracsini,

com. Dracsani, pl. Miletinul,
rasul-Noti). Si-a luat
jud. Botosani.
de la Rominir TransilvnenIde
prin imprejurimile FagarasuluI.
dintre carI zoo hect. sunt ocupate de vatra satuluf si de gradin. Populatia sa este de 167
Fgetul, nunzire vechie a cdtunului Toropalesti, din comuna

Buda, jud. R.-Sarat.
movilet zisd a capitanuluT Ara-
Bair, la S. de dealul Hagi-Capar-
numele
8 kil. Acest catun tine de
Fgetul, munte, In jud.

com. Mlajetul, Intre Stanila
Hinsarul, pe malul sting al riuluI
Bisca-Rozild; e acoperit de padure.
Fgetul,
in jud. Bula,
com. Gura-Dimiend, formata mal
mult din pietris ; serva de izlaz.
Fgetul, peldure, in jud. Buzaa,
Fagatul,pddure. Ved Urlati, padure, com Virful-Cimpultif, pl.

Berhometele, jud. Dorohoia.
com. Gura-DimieneT ; are vre-o
20 hect.
Fgetul, peaure, in intindere de

Fgeanca, grid, izvoreste de la
243 hect., situata intre Veresti
familif, saa 791 suflete. Drumul

comunal Urumbei-Rahman trece
locul numit Dealul-CatineT si se
prin sat cu o directie de la

N. la S. Un alt drum pleaca,
catunulul Poenita, com. Golesti,
varsa in riul Bratia, in raionul

pl. Riurile, jud. Muscel. Trece
www.dacoromanica.ro
si Dumbraveni, com. Dumbraveni, pl. Siretul, jud. Botosani.
Fgetul-Rotund, virf de munte,
FAGETULUI (GURA-)
331
FAGETELUL
jud. Bacali, pl. MunteluT, com.

Brusturoasa, inalt de 1304 m.
si care face parte din vira Voica.
din noa si e proprietatea
Este situat chiar pe granita
(16 b. si 2 f.), din numarul de
austro-ungara, d'a dreapta Ciu-
192 copiT (99 b. si 93 f.) in
ghesuluT.
Fgetelul, pddure, pe mosia Oraseni, com. Curtesti, pl. T'ir-
detul R.-S arat, pl. Marginea-d.-s.,

catunul comuneT Timboesti ; in
virsta de scoall. Cu intretinerea

eT statul cheltueste anual 1404
leT. Stia carte 102 barbatT.
Comerciul se face in comuna
de 3 circiumarl.
natnte se numea Pietroasa; este
Veniturile si cheltuelile co-
asezat in panca de V. a com.,
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,
mune"' sunt de 2862 leT anual.
inalt de aproape 75 m. Este
pe poalele dealuluT Gurguia, la

I1/2 kil. spre V. de catunul de
osele comunale leaga comuna
Fgetului (Gura-), sat, in ju
resedinta, Timboesti; are o in

tindere de 217 hect., cu o populatie de 140 familif, saa 523
suflete, din carr: 155 contribuabilf ; 58 persoane stiind carte.
FIgetelul, com. rur., pl. Vedead.-s., jud. Olt, situad. pe 11111

Vedea si pe dealurile Fagetelulur
si Boba, la 50 kil, departe de

capitala judetuluT si la 5 kil. de
a piase!.
Chilia i Topana (N.), Alunisul
Profa (S.), Gura-BouluT (E.),
Ursi si Parosi (V.)
1857. Localul eT s'a construit

co-
Arges, a doua in Fagetelul-din

Vale, facuta la 1819, Episcop
muneT. Se frecuenta de 18 copiT
fiind Iosif de Arges, in zilele
Fagetelul, cu comunele Chiba si

Gura-BouluT (la E.) ; Parosi
Ursi (la V.); Topana (la N.); Alunisul (la S.)
E brazdata de dealurile : Ciorica, al-BajanieT, Boba si al-Cojocilor, carT serv locuitorilor pentru agricultura si pdsunatul vitelor
E udata de riul Vedea si de
Ciorica, sunt 2 morT de macinat.
situat d'a stinga BistriteT. Are

66 suflete.
Vite : 9 caT, 28 vite marT cor-
Distantala resedinta cu scoala
este de 4900 m.
ET desfac produsul munceT Fgetelul, sat, face parte din
i 500 pora
Fgetelul, munte, in raionul com.

Badeni-Paminteni, pl. nimbovita, jud. Muscel,
Figetelul, deal, in jud. Neamtul,

pl. de Sus-Mijlocul, com. Budesti-Ghical ; este situat in preChiliile.
breni, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtul, situat in prelungirea
dealurilor Dosurile i Dohotaria,
pe tina satul Almasul.

Fgetelul, munte, jud. Neamtul,
inalt de 1166 m., in ramura
Carpatilor, la hotar, situat intre muntele Chicerul i MunteleVerde.
nute si 6 porcI.
TotT locuitoriT sunt mosnenT.
oT
si
porumb.
Fgetelul, deal, in com. Do-
pl. Bistrita-d.-s , com. Ciumasi,
lar in orasul Pitesti.

Vite sunt: 54 caT si epe, 200
bol, 300 vacT, 50 capre, 1600
acoperit cu culturT de griti
cea. Toate
scurgerea dupa
teritoriul acesteT comune. Valle
poarta numele girlelor.
In raionul comuneT, pe Ola
Boba, Ciorica, Fagetelul, Isaci,

Cojoci si Iantasti. Are o populatiune de 360 familif, sati 1333
suflete, in care infra. si 8 familii
Boba.
Fagetelul, deal, in jud. Dolj, pl.
lungirea dealurilor FlureT
Fagetelul, sat, in jud. Bacai1,

Resedinta comuneT e in cal.
gul, jud. Botosani.
girlele : Ciorica, Aluniul, Faurul,

Plapcica, Budusluvesti i Plap-
de tiganT.
DomnitoruluT Alex. N. Sutu.
com. rur. cu acelasT nume, pl.

Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 400 locuitorT, si e
desparta in doua. mahalale : Fa-
Fagetelul, deal, la N.-V. de com.

VaT-de-ET, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt,
pe care se cultiva tot felul de cereale, serveste i pentru pasune.
Are o lungime de 3 kil.
Fgetelul, deal, acoperit de padure de fag, pe mosia Hui, jud.
Comuna se intinde pe o suprafata de 1643 hect,
getelul-din-Deal i Fagetelul-din-
In raionul comuneT sunt 5 bi-
a com., pe ambele malurT ale
serie! (la Boba, Ciorica, Fage-
riuluT Vedea si pe dealul Boba.
Fgetelul, deal, linga satul Cihoreni, parte acoperit de pa.-
telul-din-Deal,FAgetelul-din-Vale
Isaci).
Aci sunt 2 biserici : una ;n
dure si parte imas, jud. Suceava.
Fagetelul-din-Deal, zidita la anul
Scoala exista. in com. de la
1822, Episcop fiind Ilarion de
Suceava.
Vale. Cade in partea de N.
www.dacoromanica.ro
Fgetelul, loe izolat i puna de
FXLCIUL (J UDE T)
332
FA GETELUL
hotar, in jud. Buzaa, com. Boziorul, pe muntele alma.
mita jud. Tecucia, spre com.
Este departe de statia dru-
Colonesti din acel judet. Are o

biserica, cladit de locuitorI la
muluI de fer Comana de 5 kil.

Sunt 21 hect. de vie.
Figetelul,ftedure, in j u d. Neamtul,
1832, deservit de un preot.

Are 42 familil ea 138 suflete.
plasa de Sus-Mijlocul, com. Petricani, situat pe linga. satul

Gra5i. Proprietatea statuluI.
Vite : 14 cal,
70 vite marI
cornute si 23 porcI.
Departe de Oltenita de 36ki1.;
de Bucuresti, de 32; de Giurgiu, de 42.

Vite : 256 bol si vacr, 30 bivolr, 70 cal., 720 or i 340 rima-
Fagetelul, parte din pddurea mo-
Fagulesei (Dealul-), deal,
in
$ieI Stolniceni-Prajescu, in hotarul mosieI PA$cani, jud. Suceava.
jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-j., co-
Fgetelul, pirik, in jud. Dolj,
Faguletul, deal, situat in marginea com. Piriul, plaiul Vulcan,

jud. Gorj si in partea despre
E. Se prelungeste de la N. spre
S. pe o intindere de aproape
pl. Amaradia, com. Velesti, ce

formeaza hotarul de V. al comimer catre com. Amaresti. Se
varsa pe malul drept al rlului

Geamartaluiul $i curge prin Valea-Fagetelul.
muna Fauresti.
3 kil.
Este proprietatea locuitorilor din com. Piriul.
torT.
Flceasca, pi jud.
Bacati,
pl. Siretul-d.-s., com. Scueni,
care vine din jud. Roman si se

scurge in Siret.
Flcienilor (Iazul-), iaz,
pe
mosia Corldteni, com. cu acela$I nume, pl. Cosula, jud. Do.

rohoia, in suprafata de 28 hect.,
65 arir.
Fagetelul, pria, in jud. Dolj,

Falcile-din-Barbteti, mofie,
a statulur, fosa pend nte de
pl. Dumbrava-d.-j., com. Gu-
Falnica, numire vechte a satu-
bancea, ce curge In directiunea

V.-E., prin partea de N. a
lid Odobeasca, din com. Dragsenei, pl. TirguluI, j ud. Teleor-
com. Se varsa In phful Petri-
man, sub care se vede trecut
ceaua, drept in centrul comund.
acest sat si pe harta stat-majoruluI austriac.
cea, care, pe periodul 1888-93,
dealurile ct. Pelcani, com. Chilla, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt;

strabate catunele : Lere$ti-Pel-
Fa1a9toaca, ciltun, pendinte de

com. Comana, (in jos, pe apa
Cilnistea la locul unde aceasta
Falciul, judet. Se afla asezat in

partea de E. a Rominier Mol-
cani, Telesmani si Chilia $i se

varsa In Vedea, aproape de so-
se varsa in riul Argesul) pl. 01-
fiulur Prut, din margin ea de S.

a jud. Iasi, paralel Cu jud. Vas-
Schitul Surpatele,situata in com.

Barbatesti, pl. Horezul, jud. Vil-
s'a arendat ca 220 lef anual.
Fagetelul, firia, izvoreste din
seaua Fagetelul-Chilia.
Fgetelul, vale, in jud. Dolj, pl.

Dumbrava-d.-j., com. Gubancea,
prin care curge phiul Fagetelul.
Figetelul, vale, in jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Vele$ti, prin
care curge phiul Fagetelul.
Fgetelul, vilcea, la N. de com.

Val-de-EI, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se varsa in girla Cungrisoara, pe
tarmul drept, In raionul com.

Val-de-EI.
Fghieni, sat, in jud. Bacaa, pl.

Siretul-d.-s., com.
Otelesti, si-
tuat pe deal si aproape de
li-
nistea, jud. Vlasca, pe proprietatea statuluI Comana, situata

la dreapta pe dealul Cilnistea.
Flstoaca se numea in vechime Leota ; Fratir Tunusli,
dave, Intinzindu-se
in lungul
luia si Cu o parte din jud. Tutova.
in Istoria Tara, la pag. 189, zic:

eLeota este satul unde se varsa
Cilnistea in Arges ; ne fiind nicT
Miron Costin ne spune ca,

judetul Falda din vechime se
intindea pana la Dunre, in cit
cuprindea tirgusoarele Reni si
Troianu. Mal In urma, pe la
un alt sat la aceasta situatie,

nu poate fi de cit satul Falas_
toaca, care apurtatacel nume.
un deosebit tinut, numit Hotarnicenil saa GreceniI si era admi-
1769, aceasta parte de loe forma
In 1864 s'a improprietrit aci

126 locuitorl, cu 378 hect.
Are o biserica zidita. la 1874
si deservita de 1 preot si 2 das-
nistrat de un capitan, pentru care,

pe la r 860, se numea apitania.
calI; o scoall mixta, conclusa de

un invatator ; in 1888 aa urmatla
Chigreciul satiTigheciul, ce era
scoala 34 baetf, 6 fete, din num5.rul de 42 bletr, 20 fete, in

virsta de scoala.
www.dacoromanica.ro
De asemenea tinutul FalciuluI

maI cuprindea codrul numit
de a stinga PrutuluI, si se intindea pana la hotarul Bugeaguld
saa al Basarable, adic
pana.
la Santul-luI-Traian. Din vechi-
FALCIUL (JUDET)
333
me, acolo locuiati peste 12 mir

de locuitorr cal-1 se aflati in necontenite lupte i suparad cu
Tatarir din Bugeag. In timpurile
mar din urma, precum se vede
din o an af ora a Adunarir Obstestr,
tinuturile de peste Prut se moLapusna

se intrunise inteun singur tinut,
dificase: Orheiul
invaziunr, Basarabia intreaga

tinuturile de la Prut sufereail
cele mar crude nemultumirl.
Toate aceste nav5lirr, ale Tatarilor, Cazacilor, Lesilor si ale
Turcilor, n'aveati alte urmarr,
de eh : prada, focul, uciderea
robirea oamenilor si a vitelor.
Invaziele Rusilor aj fost tot-de-a-
al Or-
numit al Lapusner sati

heiuluI, cu resedinta in Orheiti;
una mal omenoase decit acelorl'alte popoare, cu toate eaveai
Codrul-Tigheciulur forma un ti-
ele relele lor, cu beilicurile de

transporturr si hrana armatelor.
Flagelul cel mare cazut asupra jud. ca i asupra intregel tarr al fost invaziunile Tatarilor, in ami! 1510 i 1512, sub
nut a parte. Cu asemenea reforme tinutul Falda s'a micsurat mult pe parta stingd a
PrutuluT, pana la anul 1812,
cind Rusir luind de la Moldova
toat partea despre N. si E.,

dintre Prut i Nistru, dinpreuna
cu Bugeagul, 1 cu toate olaturile
turcestr din acele partr, adica

intreg pamintul a parter de tara
numita Basarabia, de atunci judetul Falda s'a redus numal
la partea ce se afla asta-zr de

a dreapta Prutulur, In_Moldova, la
hotarele ce se vor descrie marjos.
In curgerea timpurilor, de la
infiintarea statulur Moldover si
pana mar in aun' din urma, a-
cest judet a suferit multe
incalcad dustnanoase, de la : CazacI, T'atad, Lesr, Turd
Rusr. Dupa cum vedem din cronicele noastre, n'a ramas un colt
din pamintul tarer care O. nu fi
Betgherer-Sultan ; apor sub Calga-Sultan, la i 65o, siin 1675, cind

aj fost adusT de Dimitrie Cantacuzin contra lur Petriceico-Vodd
si
batut cu Lesir la gura pi-
riulur Bohotinul.
jos de tirgusorul Meli, in hotarul judetulur Tutova. La V.

se margineste cu judetul Vasluiu, avind de hotar culmea dealulur dintre comunele Covasna
(Falda) si Poieana Cirnulur (Vas-
Aceasta culme se lasa in

jos pe margin ea teritoriulur comunelor : Bazga, Raducaneni,
Dolhesti, Bradicesti, Botesti,
Gugesti, Stroesti, Tatareni
Crasnaseni, apor incepe hotarul
natural, piriul Crasna, ce trece
prin marginea comuner Ivinetesti si, la locul numit GuraCrasner, se varsa In riul Birlad,
de unde incepe hotarul cu apa
Birladulur pana la comuna Tamaseni, judetul Tutova. La S.
se margineste cu jud. Tutova,
la Stanilestr intre Rusr cu Turoil si 'Fabril, rdzboiti care a

produs multa prada i pustiire
Falda are forma lungareata,

fiind de trer orT mar lung de
cit lat. In directinne de la N.
in tot jud. De la aceasta data
spre S. e brazdat de multe dealurT, a azor ramificar se termina pe toat lungimea, unele
in sesul Prutulur spre E., altele
in sesul Crasner si al Birladu-
invaziunile Rusestr, ati fost foarte
cukde Mari', de Ucrania, locuit.
pana la satul Petcul, din jos de sa-
de Cazad si in drumul ceta-
tul Costuleni ; de acolo hotarul

lasd culmea dealulur, si merge pe apa riulur Jijia, pana in
dreptul satelor Macaresti (Iasi)
Coltul-Cornir (Falciu) ; de
telor Benderul, Hotinul i Camenita, pe unde se faceail expeditiunile turcestr contra Polonilor.
Invaziunile Cazacilor si ale
Tatarilor, din vechime, precum
si ale Rusilor, mar ttrziii, se
faceati tot-de-a-una de peste Nistru i Prut, i la toate asemenea
incepe hotarul
despre E. cu Basarabia (Rusia) pe apa Prutulur, pana din
incepind din apa riuluT Birlad,

in directie catre E., pana in
altora judete, caer el se afla

In apropriere de Bugeagul, lo-
popoarele aratate; cu deosebire

jud. Falda a avut o soarta
mar cruda de cit a multor
Coltul - Cornil,
Invaziunile turcestr cele mar cu.

noscute in acestjud. ati fost : aceea
de la 1578, cind cu rezbelul futre
Cretu Potcoava si Petre
batut la Docolina, Ruga
carr
apa Birladulur ; apor la 1711,
dese in rzboaiele ce le-ad avut

cu Turcir.
Limitele. Asta-zr, acest jud.
se mrgineste la N. cu jud.
Iasi, incepind de pe culmea
dealulur care desparte satele
Costuleni(Iasi) si Covasna (Falda) continuind prin com. Cozia
fost strabatut de vre unul din
FXLC1131, (JUDET)
aid o linie in curmezis tae sesul din Jijia i pana in riul

Prut, despartind i ambele sate.
Din acest punct, Macaresti
www.dacoromanica.ro
apa riulur Prut, din jos de t'irgusorul Falda, la gura piriulur

Copaceana.
Forma. Teritoriul judetulur
lur, spre partea de V.

Regiunt. Partea de V. si de
mijloc a judetulur, in toata lun-
gimea de la N. la S., este deluroasd, brazdata de val cu pi!liase si acoperita cu sate, tarine,
vil, livezr i padurr; iar partea
de E. este un intins ses, acopen it in mare parte cu finete,

imase, luncr, baltr, mlastine
sate.
Suprafaja. Intregul teritoriu
al judetulur este de aproape

2300 kil. p. san 230000 hect.
Clima. Temperatura
sana-
FALC1UL (JUDET)
FALCIUL (JUDED
334
toasa ca in toate judetele cim-
V., de la confluenta piriulul
Prut; Copceana, care se varsa
pene din Rominia Moldava.; mal
Crasna In riul Birlad, se prelungepte Lohanul sub numirea

de Dealul-BirladuluI, care trece
In judetul Tutova.
In Prut din jos de tirguporul
prod,ictiv la centru. Partea deluroasd despre V. fiind paduroasa, in mare parte, pamintul
e hielos si humos; in timpI
Pe partea de V., se intinde

ramura numita a CrasneI, pe
Tutova, unde se varsa in Prut;

Lohanul pi Crasna, pe partea
de V. a judetuluT, cu mai multi
se produc pe une locurI

prabusid mail de patnint, cufundind cite o data chiar sate
Mar de aceste ramurr principale, sunt un alt numr, earl

desfacindu-se din cele
in diferite directiunI, brazdea-
aspra la N.-V. pi foarte supusa

vintuluT la S.-E.
Felul solulul. Pamintul e mult
formind ripI adincI.

In partea de E., pe sesul PrutuluI, se produc marl inundatif
din cauza varsdre PrutuluI, care
de multe off ineaca recoltele

de cereale si finetele, ba chiar
pi sate. Mare parte de teren e
mlastinos.
Orografia. Dealurile carf se
prelung.-,esc de a-lungul judeu-
de la N. spre S.,
bU
nu sunt de et continuarea
Rugg. prul Crasna pi se termina

In pesul Birladulur.
za in lung si in lat tot centrul

de S. al judetuluT, 'hare Birladul
Elanul i intre Elanul si Dealul-PrutuluI, formind diferite vI.
Hidrografia. In toata intinderea sa, jud. Falcia este strabatut
de un numar mare de pirae si e

udat de multe baltI i iazurI. Pe
margine se afl udat de treI riuri
marI : Prutul, pe toata partea de
E., incepind de la satul Coltul-
rurilor de dealurI, ce se intind
Cornii si pana din jos de tir-
din ramurile Carpatilor intre Siret si Prut, cari, brazdind in

lung judetele: Dorohoiti, Boto-
guporul Flci, formind pe pes,
pani
Iasi,
trec in judetele
VasluiLl i Flci. O culme prin-
cipal din aceste sirurr, cu ramificarile sale, brazdeaza toat

partea de E. a Rominid Moldave, formind coama sesuluI
Prut de la Dorohoiti, din marginea Bucovine pi 'Ana la Dunare, In judetul Covurluiti, intre-
taiata in curmezis de nenumarate var cu piriiape, care se scurg
In Prut. Aceasta culme ocupa
in lung Wan* partea de E. a

judetuluI Falcit, sub numirea
In toata lungimea lu, o multime de baltI, prutete i mlaptinI; Jijia, pe partea de N. si E.,
din dreptul satuluI Coltul-Cornil, si pand din jos de s. Scoposeni, unde se vars. in Prut,
(partea de N. a plapeT Podoleni) si Birladul, pe partea de
V., de la Gura-Crasne i pn
In hotarul jud. Tutova.
Dintre piraiele mal insemnate
sunt : Cozia, in partea de N.,
care se varsa in Jijia; Bohotinul
unit cu Palepul, se vars in bah
tile Prutulur la gura riulur Miel;
Mona, numit din vechime Moj-
Falciti; Elanul, cu afluentil : TAlaba, Barbopi, Vutcani i Giurcani, trece pe teritoriul judetulul
afluentl, care se unesc din jos de

com. Tirzil i trecind In jud.
Tutova pe la Gura-Crasna, se
yan in riul Birlad.
Apele sunt duld i abundente,
indestulind trebuintele de vietuire
ale oamenilor i inlesnin4 crep-
terea vitelor.
Apezarile satelor in mare par-
te sunt pe vlle acestor
pi-
raie.
Producfiunea. Judetul Mehl,

fiind unul din judetele cimpene,
face intinsa agricultura de cereale, atit pentru trebuintele vietuireI populatiel, cIt i pentru
export. In primul ordin este
griul i papusoiul cad se cultiva
pe cele mal mari intinder de

lanuri; vol: secar, orz i ovz;
dintre plantele oleioase : cinepl,
in si rapita ; dintre plante fainoase se seamana: fasole, mazere, bob si Ente; dintre tuberculoase : cartoful.
A doua ramura de productiune
este cresterea vitelor, care odinioara era foarte inflorita. Asa.

d a scazut foarte mult, din
cauza inchidere granite, ba a

degenerat si rasa cea frumoasa
a vitelor cornute. Dintre animale
se cresc : bol, vacr, or, ca.pre,
mascur si prea putinl
bi-
generala de Dealul-PrutuluIp,
luind insd diferite numirI spe-
na, se varsa in Prut din jos
volI.
de gura riuluI Jijie;
elate prin localitatile pe unde
pi
afluentir
Pe lingd productiunile de ce.

reale si vite, alt productiune
trece.
O alta ramura care brazdeaza
tot in lung centrul judetuluT, cu
diferite ramificarl In dreapta pi
Ram. i Pahnesti, se varsa In
mal intinsa este a viilor, cad
Girla-Isaia, formata din varsarea PrutuluT; Saratul, cu afluentul chiopeniI, se varsa in Girla-
se cultiva pe o suprafata de
Piriul-HusuluT, cu
in stinga lul; este dealul Lohanul, intre piraele Crasna, Lo-
Prutulul, formata tot din
hanul si Elanul. In partea de
care da In Balta-Bozie tot ling
vat--
sarea PrutuluI; Girla-BerezeniI,
www.dacoromanica.ro
4299 hect. pi dati cantitatI
de vinurI, cu care se facea un

insemnat comer cu Basarabia,
Lived sunt in abundenta,
Cu seam prin satele razasepti.
FkLCIUL OUDE'41
FALCIUL OUDE
3R5
produc diferite fructe, multe soiurl de : pere, mere, gutuI, cirese, visine, zarzAre, pIersice,
prune si nucI, ce se expor-
alelor si a vitelor ; Cu aceste
se face primul comert In tara

si in export. Cea maT mare
ducAneni, Bazga $i Cozia, legindu-se cu soseaua judeteanA
din jud. Iasi, la Petcu.

Calea ce duce prin com.: I-
Cultura gindacilor de mAtase
parte din productele judetuluI se duc pe plata portuluI Galati, transportate In sle-
$i a stupilor, care din vechime
purT de apa PrutuluI, can l slepur!
era un izvor de bogAtie al acestul
se ridicA in sus la N. judetuluI,

Oir' la satul Coltul-CorniT, din
Hurdugi, Gusitei si GAgesti din
com. SAldgeni, pl. Podoleni. DouA
Apor Drumul-prutuluI care

duce In sus in jud. Iasi, lacepind de la Drinceni, pl. Podo-
teazA.
judet acum s'a inputinat de tot.

P5.durile sunt devastate; codriT
secularT nu ma! ati fiintA. Pa-
cultur specialA. ToatA partea de
insemnate puncte de incArcarea

cerealelor se aflA pe Prut : FAlciul si Drinceni, tirgusoare privite si ca filete comerciale.
V. a judetuluI e presArat cu
plcluff cu feluritl copad : fag,
carpen, ulm, jugastru si stejar,
Piata cea mal insemnatA, unde

se fac cele maI intinse tranzactif comerciale, este orasul
al cdrora lemn se intrebuinteazA

atit pentru constructiunl cit
Hui.
pentru foc. Pe partea de E. a
mul rind este calea feratd, care

incepe din linia larga BirladVasluiti, din gura CrasneI la
Hui. Cu statiile : Crasna, Oltenesti, Cretesti, Dobrina i Hui.
CAI nationale: Una trece pe
marginea de V.-S. a jud., care
durile Mate i apArate cresc

in mod natural fdrA niel o
judetuld, pe sesul PrutuluT, se

&ese pdclurT de stejar si luncI
cu loziI, rAchit si plop.
Animale sAlbatice ce trAesc
prin pA.durI sunt: lupI,
TepurI, putine cAprioare i porcI
vAnesti si Berezeni, la FAlciu,

catea ce duce in jud. Tutova,
prin com.:
chiopeni, Urlati,
pl. Mijlocul, in partea de S. a jud.
leni, si trecind prin com.: Zberoaea, Grozesti i SalAgeni pAnA

la satul MAcAresti, jud. Iasi.
Soselele nationale sunt pa-
truite, iar cele judetene, sunt

numaT proectate.
Cal" de comunicalie. In pri-
Osebit de aceste drumurI,

sunt acele comunale caz! duc
de la o com, la alta sise leagA cu
retelele cailor judetene.
Impdriirea administrativa'.
Jud. FAlciti, este impArtit in 4 pl.,
dota in partea de sus a jud. :

Podoleni $i Crasna $i doul in
partea de jos : Prutul $i Milco-
Din dealurI se scoate piated
se intinde de la Vasluitl spre

Birlad si trece prin marginea
vAroasA, piatr pentru construc-
com.: Cretesti, Curteni, Olte-
PlAsile din sis sunt asezate :
ta de zidrif, i pentru sosele:

prundis si nisip.
nesti, TirziI $1, prin.cdtunul Do-
Una in partea de N. si E., in
colina, intrA in jud. Tutova.
Din bdltile numeroase i loar-
te intinse de pe sesul Prutu14 se scot multe soiuri de
A doua cale nationalA este

aceea care pleacA din orasul
Hui, spre S., prin pl. Prutul la
pestf, racI si scoicr, carI satisfac

nu numaY trebuinta locald, dar
cu care se face comer intins
Flci$i de acolo In Basarabia.

Trece prin com.: StAnilesti,
Lunca-Banulta, Vetrisoaia, Be-
lungul Prutuld, numit. pl. Podoleni, cu resedinta in ttrgusorul Drinceni, cu 9 com., 2 t'irgusoare si 34 sate. A doua pl.
este asezatA. in partea de V. a
jud., numitA Crasna, cu resedinta in satul Cretesti, cu 20
Cu orasele si judetele din ve-
rezeni, si Fdlciri, si de aicT peste

Prut.
sAlbatecI.
cinAtatea Husilor.
Industria. Industria mare e

reprezentata prin
CAT judetene :
In partea de
cite-va vel-
N.-V. a jud. inpl. Crasna, se in-
nite de rachia, mor de abur!

si o fabricA de lichiorurI, in
satul Bohotin. Industria miel
tinde o ramurA de osea prin
la lucruft de
prima necesi tate : olAriI, butnArii, fierrii, stoleril, etc. si la
miel fabricatiunI manuale casnice: tesAturi de pinzeturI, din
cinepA, in, borangic, linA, etc.
Comerful. Avutia agricultorise mArgineste
lor consa in produsul cere-
com.: ArmAseni, Bunesti si Dol-
hesti, care se leagA cu soseaua

judeteanA Budlioasa, din jud.
Vasluiti, ce dA In calea nationall
Calea judeteani ce pleacA din
Hui spre N., in pl. Podoleni,
prin com.: Epureni, Duda, PAhnesti, GhermAnesti, Gura-Boho-
tinultd, Isaiea, Bohotinul, RA-
www.dacoromanica.ro
vul.
com., 2 tlrgusoare si 46 sate.

PlAsile din jos ale jud. sunt
asezate: Una in partea de E.,
numitl Prutul, in lungul Prutuhif, cu resedinta Iii tirgul
cu I I com.,
I ora, I
t'ir-
gusor i 35 sate. A doua plas1
este asezatl I i partea de V. a

jud. numitl Mijlocul, care, fiind
unit cu pl. Prutul are aceeasT
resedintA In FIMO, Cu 22 com.,
2 tirguware i 44 sate. In to-
tal jud. are : 4 pldsI, I oras, 7

tirgusoare $i 159 sate.
Papulapa. Locuitor! in jud.
FXLC1UL (TIRG)
236
FXLC1UL (JUDET)
Falciul sunt: 83694 suflete (statistica oficiala a PrefectureI jud.)
numar de sinagoge in orasul
din care 12660 suflete traesc

In orasul de resedinta Hui, lar
locuesc.
Instrucp'unea. Pe litiga. 3 scoa-
71034 in satele i tirgusoarele

din jud. Din numarul total al
locuitorilor, 42675 sunt barbatI,
lar 41019 femeI.
le primare de baetr, frecuentate de 638 elevI, si 2 de fete,

frecuentate de 311 eleve, un
Dupa. starea civila sunt: 41290

necasatoritI, 37148 casatoritl,
5068 vaduvT i 188 divortatI.
Dupa cult : 74862 ortodoxI,

3556 catolicI, 26 protestantI, 13
grigorienI, 5235 mozaid si
Hui l prin tirguoarele pe unde
gimnazi cu 57 elevr si un seminariCz in orasul Hui, frecuentat de 42 elevI, mai sunt un

numar de 50 scoale rurale mixte
de blet1 si 4 de fete, conduse

de 50 invatatori si 4 invatatoare si frecuentate de 1901 e-
mahometan.
nationalitatl : 78130 RoD
minI, 5235 IzrailitI, 162 GrecI,
79 NemtI, 15 BulgarI, 15 PolonI, 32 ItalienI, 12 ArmenT; 2
SirbI si i Turc.
levI si 207 eleve.
Serviciul sanitar. Acest sereste incredintat unui medie primar de judet, ajutat
de 2 medid de plasI : unul cu
resedinta in tirgusorul Drinceni
stin 75881 (1890-9 I).
si al doilea in tirgul
me-
diculuI orauluI Hui l mediculta spitalulur rural din Raducaneni ; 4 vaccinatorI, 6 moase
si 2 subchirurgT ; osebit mal sunt
2 medid privati, unul in Hui

i al doilea in Falda (1889).
Serviciul veterinar se indeplineste de un veterinar al judetulu si de 2 aI statuluI, la

carantinele birourilor vamale,
la punctele de trecere in Basa-
coalele sunt ale statuluI, pen-
dinte de Ministerul InstructiuneI publice, afara de 12 intretinute de comune.

tiCz carte 7813 persoane, nu
Budgetul pe 1897-98: ZecimT, veniturI i cheltuelI 149450
ler, 90 banI ; spitalul Raduca-
neni, venitul ca
cheltuelile,
323390 lel, 58 banT ; drumuff,

69420 leI, 16 banT.
Flciul, com. rur., in partea de

S.-E. a jud. Flci, pl. Prutul ;
este formata din tirgusorul
asezat pe un platoti intins,
pe malul drept al riuluI Prut.
Suprafata teritoriuluI com. este
de 552 familiI, sal 1995 suflete,
din carI 600 contribuabili. In
In partea de V.-S. Prin mijloc

se intinde strada Principala, in
linie dreapta, de la N. spre S.
Acest tirg este resedinta plasilor unite: Prutul si Mijlocul;
aci se afla cancelarla Sub-PrefectureI, Judecatoria OcoluluI
Primaria. Are dota scoale, una

de bletl infiintata la 1868, ambele frecuentate de 85 elevl si
eleve, din numarul de 129 COpir In virsta de scoala. Sunt 2
invatatorl si o invatatoare. BisericT sunt patru : Manastirea, in
mahalaua Gotesti, fondata la
181o, de boerul erban Negel;
alta in partea de N. a mahalaleILecani, numita. Sf. Gheorghe, fondat. la 1815; Sf. Nico-
lae, afara din erg, spre

Prutulta in partea de E.,
cotul
bise-
rica foarte vechie, dar refacuta

la 1814; a patra, capela de
la cimitir, tot afara din tirg in
partea de V., pe esul-Morilor

fondata la 1890, de catre d.
Grigore Tulbure. Toate aceste
bisericI sunt deservite de 2
preotT i 4 cintaretT.
In partea de S. a tirguluI se
all podul peste rtul Prut pentru trecerea Iti Basarabia. Vaina,
cazarma si carantina se afl tot
in aceasta parte a erguid. Afarl de acestea se mal afla un

biroti telegrafo-postal fondat in
1879 si al carui venit pe anul
1896-97 a fost de le 6753;
tru vitele ce se importa. din Ru-
maioritate, locuitorii sunt RominT si se ocupa cu agricul-
sia.
Cultul. Sunt 126
bisericI,
tura, lar o parte, Grecr si Evrer,

fac comer t cu cerealele, fiind
deservite de 119 preotT, 6 diaconT, 169 cintaretT si 38 ecle-
aci un punct comercial de asemenea producte, pe mil le
Venitul birouluT vamal cu sucursala Bu mbata-Leova a fost in
siarhT.
transporta la Galati, cu slepurf,

pe apa Prutului.
1896-97 de leI 4247. Biuroul a

fost infiintat in 1878, Oct. s7.
Vite sunt : 1054 vite marl
cornute, 587 oI, 39 capre, 170
rabia : FalciCt si Drinceni, pen-
Bisericele tin de eparhia EpiscopieI de Hui, in capul careja este Episcopul asistat de
un conzistoria, un protoerea si
doT sub-protoerd.
CatoliciI RominI
ata'
2 bise-
ricT, carI tin de biserica catol'ea din Iasi ; Izraelitir al un
Tirgul e inconjurat pe toata
partea de E. si cea de S. de
riul Prut, cire formeaza ad un
cot. Este impIrtit in patru mahalale : Mocani, in partea de
N., Lecani, in centru, Tirgul
in partea de E.-S.
www.dacoromanica.ro
si Gotesti
o farmacie.
Veniturile comund sunt dupa
budget de lei 20.000.
cal si 357 porcI.

Notipistorice. Tirgusorul
cal este foarte vechiii, si se
crede ca de la el s'a dat numirea judetuluI.
FLCIUL (1 IRG)
337
NCA MERI-
Il gasim ca capitala judetuFAlchi, pana la 1757, cind
treacatul Turcilor si a Marilor si de aceea n'a putut pro-
ratier contra Tatarilor, ce se
autorittile tinutulur l'ati pardsit
spera ca alte tirgurr vechT, fiind

adesea orr jefuit si ars.
Din vechime, proprietatea
potolirea vrajber s'a intors in

Iasi in scaunul saa.
In 1728, &ira alcr pe Voda
Ghica, stind cu oastea sa contra Tatarilor. ( Vez! Rosiesti,
lur
si s'ati asezat in Hui. Cauza

acester parasirl se atribue faptuluI ca tirgul fiind asezat in
drumul mare pe unde se purtati necontenit Turca si Tatarir, in expeditiunile lor militare
contra Polonier, si a umblarilor
pe la cetatile Benderul si Ho-
guluI se zice ca. a fost Domneasca si ca. Ipsilanti-Voda a

daruit-o boerulur Serban Negel. Dupd moartea sa, fiul sati
a vindut mosia lur Grigore C.
Epureanu, si
trecut in proprietatea lur Ba-
marr necazuff, trebuind a fi
sota, care prin testamentul sau

de la 1862, a donat-o Institutulur secundar de la Ponuirla,
jud. Dorohoiti.
s'ati crezut mar aparate, stramutindu-se la Hui ce vine mar
la o parte de sleahul mare.
In 1675, Ostra in acest tirg
lusa prin aceasta stramutare a

autorittilor in Hui se aduceati
pe Dumitrascu-Voda Cantacu-
silita a conaci pe totr slujbasif
zino, care fiind alungat de Petriceico-Voda, a fugit la Imparatie,

de unde, inturnindu-se cu oaste
Domnesti si Impardtestr (TurcI),
turceasca, dinpreuna ca Chir
de aceea, tot atuncr, Episcopia

a staruit catra Domnul Mihail
Racovita, care a dat un hrisov,
pentru asezarea din noti a autoritatilor in FAlchi, unde a stat
Husein-Pasa, s'ati radicat de la
resedinta pana la 1832, cind cu a-
Hui, si de acolo la Bohotin
plicarea Regulamentulur Organic, Iara$1* s'a stramutat la Hui,

unde se afia i astd-zr.
In tirgusorul Flci resedeati
Ispravnicir de tinut, precum si
unde se fla oastea Lesasca cu
marf greutatr Episcopier caer era
Capitanul cel mare de Codru. Dimitrie Cantemir-Voda, in Descrierea Moldover, arar. ca, pe
timpul luI, Flciul era un tirg

frumos situat Ruga Prut ; jara.
de Hui zice ca era un tirgusor, care nu avea alta insemnatate de cit ca in apropierea
NI s'aj urmat razboiul futre
i Turci la 171 i. Asta-ir
tirgusorul Falcitl este cazut si
poate caderea sa sa fi fost tocmal din cauza acelur razboiti
de la 1711, ale caruia urmarr
a fost desfiintarea multor sate
RusT
vechr, precum Girla-Vladicar de

pe Stanilesti, s. a. si din cauza
pozitiuner sale geografice, cacr
era asezat la drumul mare in
sat).
Pe la 1788, tala, in acest

tirg, un boier cu multa re-
de la acesta a
tinuI din Basarabia, le fa'cea

tot-de-a-una la poruncile lor. Ele
invrajblse cu Turcir ; iar dupa.
putatie, anume Manole Ruset.

Vizirul Portif, care intrase in
tara, si se asezase cu urdia tur-
aicr, unde a stat mar

mult timp, auzind ca Nemtir
a intrat in Iasi i ca Ipsiceasca
lant-Voda tine cu dinsir, a ridicat la Domnie pe boerul Ma

nole Ruset, dup. impu ternicirea ce avea de la Imparatul de
a pune Dorad dupa cum cer

interesele ImparAtier. Radiandu-se vizirul cu oastea, aduse
pe Ruset in Iasi si l'a asezat in
Galati pe Prut in sus pana. la

FAlci; de aci a mers de s'a
scaunul Domnier; tusa dupa cite-
va lunr acesta muri.
unit cu Calga-Sultanul la CodrulTigheci IluI, apor a plecat la
Ffilciul,
ir:,
jud. FAlchi. Vez!
Falciul, com. rur., pl. Prutul.
Petriceico.
puna de trecere, in Basarabia Cu birog vamal si pod
In 1687, gasim in Falda pe
Flciul,
Cantemir-Voda, fugit din Iasi,

din cauza intrarer in Tara a luf
loan Sobieschi, Craiul Lesesc.
Lesif ati pornit si el pe Prut

pana la FAlchui, ca sa prinda
pe Cantemir, dar el trecuse la
Oastea in mersul el ati
pradat si ars, pustiind totul,
apor s'ati lasat k tara.
In 1698, luna Ianuar, Devlet GhereI Surtanul, cu TItarir, inturnindu se de la cetatea Liovul, pe care n'a putut-o
lua, i fiind jama mare, de ingheta picioarele pedestrasilor,
peste apa Prutulur, in tirgu/

Falciu, pl. Prutul, jud.
taita', in partea de N.-E.
a com. Falciul, pl. Prutul, jud.
formata din apa riulur
Prut. Aceasta balta este foarte
intins si se scoate mult peste
din ea.
Flciul,
Flcoianca (Meri-),
sat, face
parte din com. rur. Gradinari-FAIcoianca, pl. Sabarul, jud. Ilfov. E-
ste situat la S. de Gradinari. In
a pornit cu oastea spre Iasi,
partea de N. locul e stnfrcos,
Vasluiti si Falciti, facind marT

pradaciunr.
Tot in acest an, gasim in

414 locuitorr.
Falciii pe Antioh-Voda, cu oa-
D-1 D. Butculescu are 730
stea sa, dupa porunca ?m'A-
hect, si locuitorif i94 hect. Pro.

48
19623. Marras Diellortar Geogrago. Vol. HL
www.dacoromanica.ro
FALCO1ENI
prietarul cultivA 300 hect. 30

izlaz, 400 pAdure. Locuitorif
cultiva tot terenul fAr sA rezerve locurl de izlaz.
Nicolae, deservitA de i preot
2 cintAretT. Comerciul se face
de 4 drciumarT.
NumArul vitelor marf e de

210 i al celor miel de 215.
Traditia spune el in vechime
foarte
putinT
F.ALTICENI
338
locuitorr triat1
izolatf prin imensele pad irT de
prin prejur, unde se afll o po_

ianA ea niste meti. MaT
venind ad i maT multT locuitorT
din jud. Vlasca, dupl 1830, s'ati
mutat maT spre V. si a for-
Este o bisericA, cu hramul Sf.

Nicolae (1710), clAditA de C.
Math. FAlcoianu, i restauratA
de JieniT, deservitA de 2 preotT
si 2 cintAretT.
Pe teritorul acesteT com. ne

apare in spre V. pe dealul Viilor, drumul de piatrA cu 8 m.
lAtime i i m. inAltime; poporul Il atribue luT Traian, implratul Roman, care l'ar fi fcut
spre a se plimba din
Celeiti
pana la munte.
treT ondulatiunT i coastele dea-
luluT TirguluT ce despart piriul

omuzul-Mare de piriul Buciu-
Meri existA numaT in date.
meni.
Potcoava.
Se aflA la 340 m. d'asupra niveluluT mArif, departe de capi-
tala Tdrir cu 432 kil. si de a

MoldoveY ca 122 kil.
jud. Romanati, situat. 11110 apa
Oras comercial si intru citva

mare negot
cu cherestea, pielAril, blAnAriT
(cel maT mare depozit din tara)
si suman, produs% ale fabricelor din localitate si impre-
OltetuluT, pe partea dreaptl, a-
jurimT, si vite.
proape de gura sa si in fata

com. Cioroiul, 13 kil, departe
E resedinta tuturor autoritAtilor administrative ale judetu-
de Caracal. Altitudinea terenu-
luT, precum : prefectura, consi-
lui d'asupra niveluluT mriT este
liul judetean, tribunalul de I-a
de 105 m.
instantA, casieria generan., cre-
Flcoieni, deal, pe coasta cAruia

este asezat cAt. FlAcoianca, pi.
Sabarul, jud. Ilfov.
Flcoiul, com. rur., pl. Ocolul,
ast-fel: Joto RominT, 1192 IzraelitT si 64 strAinT. MeseriasT

Rominl sunt 47, Izraelitr 99,
Nemtl 22; comerciantl: 6 RominT, 313 Izraelitl; si 2 de alte

natiunT ; de profesiune liberA 672
RominT si 641 IzraelitI; lucra-
torT manualT: 285 RominT, 126

IzraelitT si 40 Nemti.
Budgetul comuna pe anul

1892-1893 avea la veniturr
cheltuelT 290586.60 leT ; iar al dru.
Flticeni, oraf, capitala jud. Suceava, asezat pe spinarea celor
mat satul Flcoeni, iar numele de
Flcoieni, cittun, jud. Olt. VezT
LipovenT si 5110 IzraelitT. CeT

2266 capT de familiT se impart
industrial, fAcind
murilor 17030 lei la veniturT

cheltuelf ; pe anul 1897-98, budgetul ordinar a fost de 293819.6o
leT, lar al drumuluT de 25600

leT. Sunt 1239 contrib. (1892).
In Flticeni se all: gimnaziul
clasic Alecu DonicT, infiintat in
1870, frecuentat de 145 elevT,
avind un frumos local noti ce
intruneste conditiunile didactice
igienice ; doul scoale primare
de bletT i douA de fete : No.
de bAetr, infiintatA la 1842
condusA de 4 institutor! si fre-
cuentat5. de 206 elevr; No. 2

de bAetT, infiintata la 1873, con-
(lisa de 3 institutor! si frecuentatA de 117 elevT; No. i de

fete, infiintatA in 1859, frecuen.
tata de 146 eleve, conclusa de

4 institutoare, si No. 2 de fete,
infiintat in 1873, conclusa de
4 institutoare, frecuentatA de
ditul agricol, telegraf si posta (ve-
mili!, sail 1277 suflete, din can :

668 bArbatT si 599 femef ; 558
nit pe 1886-97: lei 32762.79),
142 eleve ; o scoal, de croitorie,
primArie, revizorul scolar si pro-
intretinut de com., frecuentatA

de 31 eleve, infiintatA in 1891.
cAstoritT, 719 necIsAtoritT ; 21
tiCi carte si 1256 nu stiti.

Budgetul com. pe 1886-87 a
toieria judetulur s. a.
Are o populatie de 2266 famili! cu 8476 suflete, din carT:
3942 brbatT, 4534 femeT (4659
fost de 2776 leT la veniturr si 2753
necAsAtoritT, 3072 cAsAtoritT, 703
lel la cheltuelT.
Vite marT 827, vite miel 1591
si 268 porcT.
Are 6 stabilimente comerciale
vAduvI, 42 divortatT), locuind

In 1554 case.
DupA nationalitate locuitoriI
din FAlticeni se impart ast-fel:
o scoal primar condusA de

un invAttor i frecuentatl de
3018 RominT, 5110 Izraelitr,

Lipovent, 21 Bulgarr si 317 AustriacT; iar dupA confesiuni sunt:
3039 ortodoxI, 317 catolicT, I
66 elevT, din 116 copiT (66 bletI si 50 fete) in virst de scoalA.
www.dacoromanica.ro
Bisericile din Flticeni sunt

urmAtoarele:
z. Adormirea-Maicd-DomnuluT care e si bisericA catedralA. E
ziditA de Mihail Ganea in 1827;
iar in 1883 d-na Anastasia Cichirdic ti inaltA turnul, in care

asezA un ceasornic ce servA
astA-z! tirguluT de orientare.
E deservitl de 3 preotr, un dia-
con si 4 cintArep. Are
7446
leT la veniturT si cheltuelT.
FLTICENI
St Ilie, cea mar vechie bi-
serica din ora. Unir spun ca

ar fi fost adusa din Baia. Cladit din lemnul de pe loc, in
1765, de calugarul Calistru Stamate $i apor zidita de ora$enT
In 185E. E deservita de 3 preotr, un diacon $1 4 cintaretr. Are
8562.56 lerveniturr i cheltuelT.
839
FALTICEN1
dane$ti, Halmul $i FalticeniVechT) se vede in mar toat intinderea lur. Inca de mar naintea anulur 1860, se alimenteaza
cu apa de izvor, adusa din satul Buciumeni, pe un canal de
olane in lungime de 3 ldl. 187
metri.
anT. El se numea mar intli Soldane$ti $1 s'a infiintat prin urmatoarea carte domneasca :
Nor Constantin Moruzz Voe
vod, cu mila lur Dumnezea Domn
pamintulur Moldovel.
Facem stire ca aceasta carte

c fiind porunca Domnier mele,
Iarmarocul de la Sf. Ilie, din
Biserica St Ilie are urmatoa-
ca sa se fac erg, noa la ti-
Falticeni, ce dureazd une-orT
rele bunurr: I. 0 sforicica din

mo$ia Panure$ti care-I aduce
500 ler venit anual ; 2. Un rind
0-15 zile, e vestit $i, mar
nutul Sucever, Inca din anul
cupa primul loc intre bilciurile
de case ling biserica. aducin-
din Tara, Si acum ..sunt
du-1 400 de leT venit anual ; 3.

Alte case in str. ButnarT cu 260
in carT vinzdrile se urea la mar
leT venit pe an ; 4. Vre-o 40
Mara de iarmaroc se mal face

balcia in fie-care Joi.
Sunt ii Falticeni aproape
8o de strade, dintre carT cele
mar insemnate sunt : Strada
Mare, cu prelungirea sa Strada
Maiorulur loan, (numit ast-fel
prj. loc de cultur linga bariera Timpesti si alte 50 prj. in

satul Buclumeni, ambele aducindu-T peste 115 ler pe an ; $1
5. Donatia de wo lei anual, a

Maicelor Olimpiada, Xenia $i
Epraxia Ganea, dela manastirea
Varatecul. Biserica maT are capital numerar 56o I.oi ler dat
cu doblnda de 6.500/0 pe an.
Paraclisul spitalulur Stamate, intemeiat de Iconomui
Iftimie Stamate, in 1860, la care
servesc un preot si un cintaret.
Biserica din Timpesti.
Biserica catolica, zidita de
ob$tea catolicilor din Virg, in
1858.
0 sinagoga izraelita mare

$i mar multe case de rugaciunT
micr.
Are : un palat administrativ

vechia, situat in mijlocul gradiner publice cumparat de la
A. Forascu intre anul 1870-76;
un spital Stamate--judetean,
nainte de tariful autonom, o-
multe
milioane
(3
anT
mil.)
amin irea Maiorulur Nicolae

loan, comandantul batalionulur
trecut ce aa inceput a se aduna oamenT pe mosia d-sale

stolniculur Ionia Basota, ca sa
se faca erg, aflindu-se la loe
bun $i larg, si s'aa numit Tirgul Soldane$ti, de la care tirg
viind acum inaintea Domnier
mele o sama din tirgovetr, au
aratat o scrisoare de tocmeala
$i de asezare din anul acesta,
1780, Iulie 1, iscalit de d-lur
stolnicul Ionita Ba$ota, stapinul
ca. atit el &it $1 alp!

ce se vor mar stringe, orr-cit
mosier,
cat Cu topoarele de TurcT), Str.

Sucever, Botopnilor, Timpesti,
de multr, sa fie volnicl air face

case, dughene, cri$me, velnite
$i orl-ce i pentru venitul mo$ier, a 1-dent avezare intru acest chip, ca sa plateasca besmanul loculur pe tot anul : de
cnm cu pivnita cite dol. zlotT
St lije, a Prefecturer, a Spita-
$i
luluT, a Primariel, Radasenilor,

Bolan, Ronfina si Stefan-cel-
iar cine va avea aligveris gait

la mahala orT cu ce fel de
hrana, asemenea sa dele cite
un lea de casa, iar eel ce vor
avea casa la mahala si nicr un
ali$veri$ nu vor face, acera sa
dele cite 20 parale pe casa $1
atit casele cit $1 dughenele sa
2 din reg. 15 de Dorob., mort

la asaltul dat redutel Grivita
Nr. i, in ziva de 4 Sept. 1877,
si al caruia corp a fost sfirti-
Mare.
E$irea i intrarea in oras se
face prin ease batiere: Soldane$ti, Boto$ani (care e $i a Gard), Suceava, Falticeni-Vechr,
Radaseni si Timpe$ti.
Din Falticeni, pornesc urmatoarele drumurT : Soselele sta-
tulur: la Bunesti (4500 m.), la
de dugheana cite un lea;
cuprinda loc una cincr-spre-zece

stinjenT in lung, iar in 1at cit
ar tinea casa sad dugheana.

Jidovil sa tie o casa pentru inchinaciunea ion de o parte, Jar
nu intre crestinT, care sa fie a-
cu 26 paturT $i un altul izraelit,

Cu 15 paturr ; 4 librariT $i 2 ti-
Cornul-Luncei (9 kil.) $1 la Roman (30 kil.) ; $oseaua jude-
pografiT.
teana la Dolhasca (2412 kil.)
Mara de partea de pe linga

piriiasul tirgulur, ora$ul e curat, lar pozitia $i mar ales imprejurimile sale sunt din cele
sos. comunale: la Baia (6 kil.)

$i la Rda$eni (2119 kil.)
Din trecutul orafului. Ora$ul
Falticeni i$1 trage nu mele de
la satul si mosia Falticeni-Vechr
semenea ca $1 a celor alte case,

lar nu intru alt chip, cum $1 un
si are vechimea de abia 112
tinutulur, care loe sa fie In lung
mar frumoase. De pe dealurile

ce-1 trie injura (Timpe$ti, Sol-
www.dacoromanica.ro
loe afara ca sa li se dea jidovilor pentru morminturr unde

li se vor arata de ispravnicir
340
FALTICEN1
FALTICENI
fie
unde tT va apuca locul san
supgratI cu bezmanul nicI

cit de putin de catre stapinul
mosid. Ce dar intgrim Domnia mea toate cele de mal sus
aratate, ca sa se urmeze pre
stapinire Tirgul $oldanesti, ce

se zice Falticeni, de d-luI Logofatul Constandin Bals, sub
cuvint ca s'ar fi aflat plata
tirgulur pe hotarul megiesiteT
sa-1 stapineasca el i copiiI lor
deplin de a pururea cum se
tot cu aceastg tocmeall. Iarg

cind ar vrea cine-va ca sa-s1
laza casa orT dugheana dinteacest tirg, dator sa fie a In-
cuprinde la aceasta carte.

1780, August 8.
Indata dupa infiintare, tirgul
mosil Falticeni, pe care o

fost luat d-luT de la baronul
Tuduri Musteata, apoT in urma
oldanesti incepu a creste cu
minariul Ciurea, sub cuvint ca
treba pe stapinul mosieT si, de

vor fi eT trebuitoare, le va cum-
pasT repezT, ajutat i prin inun-
para, iar cind nu ar avea tre-
revdrsarea MoldoveT. TirgovetiT
ar fi pe hotarul mo$ieT sale

Timpe$ti ; i in prilejul staptnirer d-sale Caminarulur in
buinta atuncT O. fie volnic a o

vinde cur ar vrea si cel ce ar
cumpara casa sail dugheana, tot
acel pret s dea stapinuluT mo-
de aci se mutara in Falticeni,

rinde se asezasera autoritatile
sease stinjinT, lar in lat opt stinjenT. Asisderea velnitT cind vor
vrea sg faca pe mosia aceasta

nimic bezmn sa nu dea i orI
sieT, nu mar mult. Dar si t'irgovetil acestia, datorT sa fie la

vreme ca sa-1 plateasca bezmanul l'ara nicT o pricing. Dar
dupg aceastg tocmealg, rugindu -se tirgovetiT ca sg li se
faca prin scris intaritura gospod, pentru aceia lata prin aceasta carte a DomnieT-mele
intarim numitilor tirgovetT crestinT, armenT, jidovT, ce se vor
aduna cu locuinta la acest tirg

ca dupg asezarea i tocmeala ce
a avut cu D-luT Stolnic Ionitg
Basota, stapinul mosieI de acum inainte si in vecT sa se

urmeze la toate dupg cum se
cuprinde la aceasta scrisoare si
sa stApAneasc fieste carele, crismele i velnitele ce vor face
darea ce suferi tirgul Bala, din
nouluT jud. Suceava.
La inceput tirgul oldanesti

era numaT pana pe unde se intilneste acum strada Sf. Ilie cu
strada Botosanilor, sal, dupg
cum se mal zice, pana la respintenea cea mare , pe unde trecea hotarul mosiel oldanesti.
In jurul tirgulur se aflati urmgtoarele sate si mosiT Brosteni,

astzI ulita BroscarieT, Tim-
pesti, acum strada si satul Timpesti, intre ele Pdureni si maT
la deal Buciumeni, FalticeniVechi si in sfirsit la vale, Soldanesti.

Intinzindu-se tirgul si din-
colo de hotarul mosiei oldanesti, pe mosiile Timpesti si

Falticeni-VechT, incepura a se
s'ati luat tirgul de d-lur CA-
curgere de 14
anr,
silit
d-lur Caminariul. a adugi intinderea erguid pe trupul mo$ier sale Timpe$ti fra a avea
putere data de la stdpinire a

intemeia tirg pe mosia sa, $i
ca. dupd ce acum in luminatele zilele inaltimer Tale s'al'
descoperit adevarul impresurarir, dindu-i-se dupa dreptate
tirgul iardsr subt a d-sale stapinire, din pricina ca, o bucat

de mahala $1 o mica uli0 aa
ramas cu intindere de erg pe
hotarul mo$Ier sale Timpe$ti,
pricinuindu-r multe pagubirr $i
supararr, luind ruar tot avutul de la cer ce vin cu lucrurT
de \d'izare la plata tirgulur,
bez alte pagubirT, ce i s'ar fi
pricinuind despre capitanir
gulur i zapcir ispravnice$tr;
cacr la toate iarmaroacele $i zi-
dindu-sT
isca neintelegerT intre ceT treT

proprietarT marT, Spt. AndreI
Basotd, Logofgt.11 Const. Bals
bezmanul numaT pe cele ce

se arad. la scrisoarea de toc-
si Caminarul Ciurea de o parte

intre Basota si tirgovetr de
mala cu mal mult sa nu fie
alta, pana ce in 1809 se por-
tiul pe toata, marfa ce ari in

trsurile lor. Osebit ca despre
niel D-luf Stolnicul
riese judecatile. In 1825, Mart

5, Divanul, in cap cu Mitropo-
locuitorir tirgoveVI ar fi patimind multa strimbatate,
litul Veniamin,
intru
acest
suparatT
erg si
Ionita Basota, nid fili saT, niel

altiT sa nu poata strica aseza-
lele de erg, oamenir Caminariulur, la intrarea celor ce vin ca

sa faca ali$verisul,
dat ade-
anafora
pagubire, dupa scrisorile ce ati
catre \roda Ion Sandu Sturdza

In pricina tinguireT SpataruluT
ci$tigat la mina lor, de la

bunul dumisale, in vremea a-
se
AndreT Basotg... pentru strim-
aratgprin scrisoarea de tocmall
batatea ce din nenorocirea sa

ati patimit in curgerea anilor
trecutT, de la anul 809, de
cind cu nedreaptg impresurare
$ezarir tirgulur, $1 carte de intariturile de la Const. MoruzziVoda, i ca, in Ioc de fotos,
rea si tocmala ce a facut de

bung yola sa, nicT s'adauge vre
o data mal' mult de cat
si din afarg dintr'acele pomenite. Inca pentru scoala i invatatura coplilor, ce vor avea
crestinif intru acest erg, sa. nu
s'ati fost
face
luat de sub a
www.dacoromanica.ro
sa
d-/ur alta nu cunoa$te de cit

paguba venitulur mo$ier sale,
$i zdruncinarea starir d-sale...*
FALTICENI
leA Ll ICENI
341
continul anaforaua ard
toate din impotriva precum se

aratd maT sus ; ~irle acea scri-
soare de invoeald ca o hirtie
La iarmaroace, negustorif strAinT

plAteascd cite 40 parale
de toatd taraba, lar in zilele
rile proprietarilor vecinT i t'irgovetilor, incheind la sfirsit prin

a da dreptate lui Ba$ot5. : cSi
albd. .
i insdrcineazd Divanul
de erg 20 parale. Pentru ceT
Cdminariul nu poate a
intemeia erg pe mosia sa sub
de a face un non aranjament,

prin care impAcind interesele
ce vor aduce cherestele i zaherele de vinzare, sl dea 4 parale
reciproce s5. se stingd toate
de jug. SI se faca patru iar
neintelegerile.
Divanul, conformindu-se in-
maroace : la Sf. Die, la Sf. Dumitru, la meze PIrdsime si la
anaforaua din
St. Gheorghe. (Acum se face

numaT cel de la SE lije). Tirgovetif din mahala aa voe sl
tind pe itna dol bol si o vacd,
tind cu de - amAnuntul acuz5.rile Jul Basad i indreptdti-
d-lui
hrisovului Domnalu
Scarlat Calimah Voevod, cAcT
acel hrisov 1-at fost cistigat
cuvintul
d-luT,
in vremea
cind
d-lui
luase Cu impresurare vatra

guita ce este mosia jAluitorului
boer, i pentru aceasta ulita ce
aa deschis pe hotarul mosillor
sale Timpesti i Fdlticeni,
se socoteascd ca o mahala a
tirguluT, neavind driturile acele hArdzite cdtre j Aluitorul
boer, nicT poate da zminteala

intre privilegiurile
pdmintes ti
unuT megies, ce are privilegia

mal invechit, i niel poate
mult a avea voe, de a slobozi
locuri de case i dughenT cum
pentru Tarmaroacele i locul
Tarrnaroacelor.
In urma acestei anaforale,

Vorld, la 2 Martie, 1826, VA-
zind cA niel tirgovetil din t'irgul Solddnesti, ce se zice Fdlticeni, nu pdzesc indatoririle
sArcindrir, pi-in
29 Martie 1826, face noul asez5.mint intre tirgul Fdlticeni

tirgovetT.
Asa dar, in luna Martie a

an.11ui
1826, se schimb ofi-
cial si cam pe nesimtite
nu-
mete orasulut olddnesti k FA/ticeni.
Prin noul aranjament se indatoreazd tirgovetiT sd plteascd
proprietaruld Basotd cite: 30

parale de vadra de rachiu
5 parale de vadra de vin, cite
30 parale de vadra de rachia
s5.
lar ceT de la ulitd un cal ; peste

acest numAr sl se plAteascd cite
un lea de vita mare. In
fine,
cmahalif $i cotarif sd fie sub

ascultarea stdpinului 6'1-guita ; lar
folosnl de la aceste dona bresle

sA fie a bisericei din tirgo,
\roa loan Sturdza, la 6 Aprilie acelasT an intdreste aceste,
fcind osebire in acest chip :
saa horilcd $i 5 parale de vadra
Ori-care ttrgovdt de la ulitd

saa de la mahala va vinde ra-
de bere ce se vor fabrica
in
chia C.1 deridicata sa cu oca, sd.
velnitele din localitate. Orinda
dea stdpinului mosieT, cite 20

parale de vadrd, asemenea
dohotuluT apartine stApinului tirguluT, cdruia i se mal plAtesc cite

o Id') e an pentru fie-care dugheand la ulit5.; iar cosebitbezman pen-
vinzAtori E de vin sA dea cite 5
parale de vadrd ...
si casapiT
cuprinse prin acele ponturT, pre-
casele de la mahala s5. dea c2
sa plAteasca cite 6 leT pe lund

fieste care pentru trunchiul ce
va avea; stdpinul tirgului fiind
liber a avea ori cite trunchiuri.
cum locul unei binale sl
fie
leT pe stinjen de fatd cit va
Acest aranjament se urma,
numaT 15 stinjenl in lung $i in

lat, cit a cuprinde binaua uneT
case; el din potriv aa cuprins
fieste-care cit aa vrut, asemenea
tine binaua case! $i lungul lo-
Cu toate gilcevirile necurmate
cului O. fie de 15 stinjenT, ;
pana pe la legea comunald.
coaI, in loc de a
o casa mica ca si celel'alte case, el aa flcut trei sea
pentru
avea
tru locul dughenelor sd nu fie

volnic a lua de la
Pentru
iar pentru locurile sterpe ce ar

ocupa cine-va allturi cu binaua
s5. plAteascd 20 parale de sanjen, pdstrind lungul tot de 15
In condica liuzilor pe 1803

Breslasii Armasului Necula din Fdlticeni: 3 filie Cu 24
leT bir pe an I Tot acolo se
citim:
stinjenT. FArd stirea stdpinului
mal zice : TirgovetiT crestini ot
mosiel, n'are voe nimenT sd facd

clAdire si nimenT n'are voe
Vinzd acaretele frd sd-T facd
Basotd, ocupati ca lucrul pl-
cunoscut. Pentru inlesnirea no-
In mimar de 43 liuzi pldtind
a caselor fArd $tirea stdpinuluT
roduluT i eftindtate, cdsdpiile sd
indestuld pdgubire,
pentru aceastd dar, de vreme
ce eT insu$Taa anerisit alcdturirea
fie ne-oprite volnic fiind $i stdpinul a tine scaune de cdsdpie.

Pentru vita mare sa se plAteascd
lor, ce ati fost fcut cu bunul
proprietarulul un lea, de oaie,
468 leT bit pe an.

In Fdlticeni, se afla ascuns
Episcopul Gherasim in timpul
eteriel, cind,
cDin Slatina, venind grecif
d-sale SpdtaruluT,
4 parale si de miel 2 parale.
FAlticenil ati prAdat.
de piatrd, asemenea ati urmat

din potrivd
cu ingrAditurile
ce aa fcut pe locurT sterpe,

cit si cu vinzdrile locurilor
mosieT cu
urmind la
www.dacoromanica.ro
FAlticeni a d-sale Banului Stefan
ne-avind loe in destul,
FALTICENI
842
Si 'napoT aa venit larl$1 Si

mal mult
departat.
La 1832, in Falticeni se afta
un vame$.
PartT din oras aa ars in 1787,
1820, 1865, August lo,
1868,
Mala 7, 1880, Aug. 25 si 1887,
Tulle 21.
Flticeni, sta fie de dr. d. f., jud.

Suceava, pl. Moldova-d.-s , com.
Falciceni, pe unja Dolhosca-Fal-
ticeni, pusa in circulatie la io

Oct. 1887. Se afta la 11.5 kil.
de Basarabi, statia vecina. $i la
432 kit. de Bucure$ti.
Inaltimea d'asupra
m'axil de 27 tnUo.
Noi Stefan Vuevod

Cu mita lul Dumnezeii Doran Tira Mol-
FXLTICENI-VECI1T
sus scrise, no1 Stefan Voevod, si credinta

apreaittbitl fiitor Domniel mele Alexandra
venit inaintea noastr
Bogdan Voevoz1 si credinta tuturor

boerilor nostri a marl si miel. Iar dupi
a noastr t viati, cine va fi Domn Tril
nuastre, din fiil nostri, sail din neamul
Hanl, de a el bun voe, de 'limen'''. si-
a fi Domn Tira Moldovel, s nu strice
lit, nici asuprit i ad vindut a sa dreapt

ocin, din uricul Latliul eI liani un sat pe
Somuz, anume Flticcui, linde ail fost
Stan Pintice. Acel sat 1-ah vindut ea
a noastri danie si intaitur, ce mal virtos
credincioas slujbl, si pentru ea' ah cum-
credinciosuld J'ostra bolar, tul lsac Vis-
plrat pe al sl drepvI bata,
ternicul, drept 200 zlotl W1-fresa, si

s'ah sculat credinciosul nostru bojar Isac
mal mare trie si Intritur a tuturor

celor de mal sus scrise, am poruncit
Vistemicul, si ah plait toff acei banl

de mal sus scrisl 200 zlotl In minile
Neacsel, fata Hada', si dresurile ce ad
avut tata eI Hani pe acel sat Flticeni
de la unchil nostri Ilies Voevod si de
la Stefan Voevod ea tila le-ail dat iartisl
credinciosuluI boerulul nostru, d-sale

tulul Logoft, s scrie i a noastr pecete
dovel. Facem tnstiintarc ca aceast carte

a noastr tuturor cine pre dinsa va cauta,
bah
citindu-se tul va ami, precum ail
Inaintea tuturor
boeritor nostri al* Mol dovel, Neacsa, Tata
durnilor-sale lul Isac Visternicul, dinaintea
nostru, sail orY pe cine D-zert va alege,
A dea si A intimase, de vreme ce pi

noI am dat si am intait pentru a sa
si peutru
caro aceast carte a noastr s o lege.

S'ah scris In Suceava la anul 6998
(1490) Mart. 15. S'ah ttlmicit de Gheorghe Evloghie, dascdl, 1785, Iunie
veuit Inaintea noastel, si I uaintea boerilor
Faltea este nume de familie

pe care-I gasim inca in juma-
nostri, Marusca, fata Mihulul Logofitul

nepoata popil Iugdi, i Dragos Stiinitescu,
tatea a II-a veac. XVI. (VezT do.

cum. din 1586, al man. Agapia,
Flticeni-Vechi, sat, pe mosia
feciorul NanuluI, iarkY de a lor bun
cu acela$T nume, judetut Suceava, comuna Opri$eni. A$e-
vindut a lor dreapt ocin dintru a lor
zat pe coasta dealuluT Corne$ti,
a popil higa' si din uricul a tatulut lte
in Cronica Romanulni, de Episcop Methisedec, I, p. 217).

In judetut Suceava om t'alije
se nume$te orT-ce om care man'inca mult, care face foale, care
are pintece mare ; faltice saa
pintece e mal tot una. Lasam fi-
Venitul acestel statiT pe alul

1896 a fost de 338286 leT, 90
banT.
se intinde pana la bariera tirgului Faiticeni.

saa 239 suflete, din
carT 19
barbatI $i 120 femeT (2 straini).
Locuesc in 62 case.
Vatra satuluT ocupa 43 falcT.

VoevozT, zidita de Alexandru
Ciurea in anul 1849; e deservita
de preotiT din ora$ul Falticeni.
Scoatele din tirg servesc $i acestul sat.
LocuitoriT 11-aa rescumparat
locurile din vatra satuluT, de la
fostul proprietar, decedatul Dumitrache Canta.
Drumurile sunt : la Falticeni
(bariera SuceveT) i kit. 200 tn.,
$i la bariera Falticeni-VechT 500
tn. Cotul Opri$eni formeaza
aproape un sat.
Origina i vechimea satului
se constata din urmatorut zapis
de vinzare:
boenlor noftri.
i dup aceia Tarist
voe, de 'limen.'" silitl, niel asuprifi, i ail
drept uric, din uricul mosulul Maruscil,
Drago, a Stnitesculul anume Nanul.

dresul ce ah avut el de lamosul nostru,
de la Alexandru Voevod, un sat anume
Buciumeni din jos de Rdseni, acel

sat (-ah viuda el credinciosululboerulul
nostru Isac Visternicul drept 120 zloti
ttrestI, si s'ah sculat iar d-lut lsac Visternicul si sil plait acel bata de maY
sus scrisl o sut (loa' zecl zlqi In mlmle luT Dragos Stnitescu feciorul
nula, i dresul ce ah avut Marusca
lologilor noSri sa se pronunte
daca se poate admite a satul

Falticeni i$T trage numele de
la acel Stan (poreclit poate alta-
data. Fltice) despre care vorbe$te uricut de maT sus.
Drago s pe acel sat pe Bucimneni de la

mosul nostru, de la Alexandru Voevod,
tncti. 1-ad dat el In alinee lui Isac Visternicul, dinaintea noastril i dinaintea
boerdor nosiri, decl noI vazInd a tor
bun invoial i tocmealit ;:i plata deplin
D-I B. P. Hasdea scrie in aceasta privinta: Daca numele ar de-
asisderea si de la noI am dat si am
proveninta dintr'o localitate, al
tntirit credinciosului nostru boer, d-luT

Isac visternicul, pe acele de mal sus zise
sate anume : Filticeni pe Sorauz, unde
ah fost Stan Pintece i Buciumeml din
jos de Ricilseni, ca s-1 fie tul' de la
noi uric, lui si feciorilor tul, nepotilor
luI i strnepotilor tul i a tot neamulul
ha, ce se va alege mai aproape, nerusuit nic o datii In vecI. i ar hotarele
careTa nume e cuprins in tulpina

cuvintuluT. Falticeni insemneaza ooamenT venitT din Faltier,
a celar de mal sus scrise sate, A fie
riva de la un Faltic, ar fi FMticesti, nu Falticeni. Sufixulen

este topic, nu personal, $i indica
in tocmar ca IezenT, oamenT venitl
din IezT, etc.
La 1803, Falticeni, a clirosuluT din Bucovina, numara 22

liuzI, platind 328 leT bir anual.
despre toste pape dupi hotarele vechI,

pe ende a mai umblat din veac. i spre
Printr'o carte din 1815, Mala

14, de la Calimach-VodA, se
aceasta Yaste credinta DomnieY mete de mal
Imputernice$te stapinirea Logo-
www.dacoromanica.ro
FXNREgILOK (DEALUL-)
343
fatuluf Const. Bals asupra mosieT Faldeen', tinutul SuceveT,

ce ail fost a supusului austriecesc
Teodor Mustad.
Finretilor (Dealul-), areal, in

partea de S.-V. a satului Rafaila, jud. Vasluirt. E acoperit de
viile locuitorilor, coboritori din
familia Fanrestilor, deunde si-a
luat numele si dealul. Aceste

vil produc cel mar bun vin in
aceasta localitate.
FARCASA

san 1551 suflete, 768 barbad
si 783 femei (7 izrailid).
tirt carie 92 persoane.
Sunt 6 comerciand; un meserias.
Are 5 biserici, deservite de

3 preoti si 7 cintaretT; o scoala
rurala mixta, Cu un invatator.
Budgetul comunei pe anul

1892-93 are la venit 6878 le!,
74 banT si la cheltuelf 6692 le!.
Contribuabilf sunt 370.
In com. sunt:
rr.-Fund, lac, in jud. Muscel,

com. Juptnesti, pl. Riul-DoamneT,
intre DealulCruceT si Vatra-Satului.
piue ; 6 circiume
moriste ;
Vite : 40 caT, 206 bof, 420

vacT, 5129 oT, 280 porci; LocuitoriT posea 8o stupT.
Altitudinea d'asupra mariT, in
in com. cu acelasT nume, jud.
Presarat pe tarmul
sting al Bistritei si in mg tot
Suceava.
lungul piriului Farcasa. Are 151

familii,
saa 565 suflete,
297
barbad s'i 268 femeT, din carT

5 Izrailiti si 2 Turci. Locuesc
in 158 case. Contribuabilf sunt
133.
Improprietariti la 1864 51 1879
sunt : 4 fruntasf, 31 palmasT O

20 codasT, stapanind 192 falci.
Are o set:Jala rur, mixta, cu
un invatator plata de stat, infiintata in 1859, cu local propria restaurat si Inzestrat cu

atelier,
gimnastica, atenante,
mobilier, biblioteca, etc. de Ad
ministrada DomeniuluT Coroa-
Fri-Fund, lac, situat in par-
virful munteluI Stejarul, e de
tea de N.-V. a comuneT Lpu-
1347.9 m. E udata. de Bistrita
sata, pl. Cerna-d.-s., jud. Vileea.
si piraele: Stejarul si Pinte!, GA-
S'a numit ast-fel pentru-ca are
ina, Soci, Cruce!, Farcasa, A-
o adincime de 20m., Cu toate ca

suprafata '!este mar mica de 15
rieT, Sacaturr si CrapatureT, cu

mica' lor afluend. Ce! mar Insemnati munti a! comunei sunt: -
Frecuentata de 41 elevi,
din 117 bleti si 102 fete in vil.std de scoal.
Sunt dota biserici: una nota,
cu hramul St. Nicolae, cladit
de locuitorf in 1852, restaurata radical in 1885 de Admi-
Stejarul, Obcina-Stejarulur, Cineiul, Tifla -Frcasi (i341 m.),

Virful - Scorusului, Virful - Tar-
nistrada Domeniului CoroaneT,

care a inzestrat-o cu odajdiT si
toate cele necesare serviciului.
E deservita de un preot si tref

cintareti. In vechia biserica nu
se maT oficiaza fiind ruinata ;
m. p. Se crede ca s'a format

inurma unuT cutremuur, care s'a
simtitdestul de bine in localitate.
Farcaa, com. rur., situata.
la
nitelor (1261 m.); Arsita-Rea
S.-E. plaseT Muntele, spre V. si
(1230 in.) ; Dealul-Teiuluf (1162
la 69 kil. de Falticeni, jud. Suceava. Se invecineste la E. cu
m.); Virful-cel-Inalt (151 m ) ;

Tarnita (1086 m.) si Razimul.
Parte din mosie tine de Do-
coi. Boroaia, de care se desparte prin mtntele Halluca; la
meniul Coroanei ; iar partea de-a
neT.
despre ea se pastreaza urmatoarea traditie : Pe cind aceste locurT eraa acoperite de padurf seculare, treT calugarf Strbi
stinga piriului Farcasa, cu satul

Craplturile, tine de mosia statului Galui, din jud. Neamtu.
Suprafata teritoriala a comu
nef e de 13344 hect., din carT
12298 pdure, 117 cultivabile,
920 finat si restul neproductiv.
ramintul,
sunt: 5 fruntasT,
Improprietariti la 1864 si 1879

119 palmas
si 92 codas'', stapinind 717 'bici.
unde se afta acum. La o a doua

acercare, de a-si termina opera,
suferira acelasT accident. Atunci
gon neregulat, inclinat de ambele
Are o cale judeteana, ce duce
stratnutat a. biserica pe locul u nde
pard spre albia BistriteT, care
de la Piatra la Dorna si care
tot cadea acoperamintul, lar
strabate de la N. spre S.-E.
strabate com. pe o lungime de

12 kil. 300 m.
unde-T pusesera prima temelie,
V., cu com. Calugareni, din jud.

Neamtu si cu Transilvania, hotar-
nicita prin Bistsita si munti; la

S., cu com. Galul si Pipirigul din
jud. Neamtu, prin muntele Razim si la N., cu com. Borca si

Sabasa, despartita prin muntif
Stejarul si Arsita-Unguralui si
piriul Toplita. Forma teritoriala
a comuneT e acea a unuf poli-
Compusa din satele Farcasa, Piriul-PinteT, Stejarul si Crapaturile,
Cu resedinta in salta de la care

si-a luat numele.
Frcaa, sat, pe Domeniul Coroanei (ocol. I silvic Maui), si
www.dacoromanica.ro
se apucar sa faca o biserica

nu ?risa ad, ci mal' la vale pe
un loc maT deschis. Cind biserica lor fu abia terminata, un
vint puternic if zmulse acopesi-1
arunca pe locul
infipsera o cruce de Usa ce se

vede si asta-z!.
Stejar (2500 m.), la Crapaturl
FARCW
(3900 m.) si la Piriul-PinteT
(370o m.)
In 1803, FArcasul, a Manas-
tire! Neamtu, numara 32 liuzi,

platind 584 lel bir anual, locui_
toriT avInd aceeasT ocupatie de
astAzT.
Farcasa, sat, face parte din com.

Buda, pl. Stanisesti, jud. Tecuciii. Situat la o distanta. de
2 kil. si 156 m. departe de cat.
de resedinta, in marginea de
S.-V. a com.
Are o suprafata. de 63 hect.
50 ariT si o populatie de 48 familiT cu 177 suflete. Sunt 32
FRCAULUI (DEALUL-)
344
flete, din carT: 552 b. si 55o f. ;

497 casatoritT si 375 necasato-
chiriat de comuna. In anul

1892-93, scoala a fost frecuen-
rit1; 37 stiti carte si 1036 nu
tan. de 34 copiT, 13 din AmarAsti, 9 din Golumb, 7 din arcas si 5 din Balean. Cu vir-
s ti u.
Budgetul com. pe 1886-87

sta de scoall sunt 50
copiT.
si de 2753 leT la cheltuell.

BisericT sunt 2: Sf. Nicolae
(din 1879 si 1880) deservite de
tiTi carte 47 locuitorf, dintre

carT 7 femeT. In sat sunt 3 mahalale : Petrachesti san Golasei,
Plopul si Farcasul.
2 preotT i 4 cintaretl. Sunt 3

circiumI.
In mahalaua Ploput este

biserica de birne.
In coprinsul comund este,

din vechime, o straja veche, nu-
Frcasul, maa/a, in jud. Dolj,
mita. Lazaret, 2 magurT marl
plasa Amaradia, comuna Ama.
si ruine din toate timpurile, dar

maT insemnat un drum de pia-
contribuabilT. Stiti carte 12 barbatT, 2 femel, lo bAetT si 2 fete.

LocuitoriT sunt razes1 si stapa-
tra, care trece dinspre Stoenesti spre Resca, facut, zice poporul, de Traian orT de Craint
jud. Dolj, pl. Amaradia, com.
nesc tot teritoriul care este de

63 hect.
de Rolla ca s'A se primble filtre Carpati si Dunare. Or1-cine

admira temeinicia cu care a
fost lucrad aceast cate de Ro-
nrcasenf.
Farcaul, mofie particulara,
in
Amrasti. Apartine mosnenitor
mani, cale, care a ramas prin cur-
Farcasul-de-Jos, catun, al com.

Farcasele, pl. Ocolut, jud. Romanati, pe tarmul drept al a-
teritorul com. FArcasa, pe o lun-
sul timpilor spre a ne amiati
peT Oltetului si foarte aproape
gime de 16 kil. si, dupa ce a
de vigoarea strAbunilor. In istoria Tare!, aceast com. e insemnan si pentru c aci s'a nascut Popa Stoica, numit din Far-
de vArsarea sa in Olt. Are 6o
Frcasa, pr, jud. Suceava, izvoreste de s 113 Halauca, uda

invirtit 4 moriste si a strabatut
satul de la care sT-a luat unmete, se varsa. in Bistrita. Are

de afluentT din dreapta : Piriul-Mare, Piriul-Sec, Piriul-cuSiga, Piriul-TeiuluT, Piriul-BondreT si Piriul Slatina , lar de-a
stinga : Piriul ComoreT, Celarul, Soldanul, Piriul - Repede,

IonTetrisor i Piriul-luT-Simona Nitoael.
cas, vestit tovaras si mare general

al luT Mihaf-Viteazul. Casete luT
se aflati spre N. de nrcasul-d.mj., situate pe muchea dealuluf

matciT OltuluT-Vechiti, unde acum sunt ridicate casete urma-
Frcasul, sat, 'in jud. Dolj, pl.
Farcasul-d.-s. (510 locui torT), Faxcasul-d.-mj. (316 locuitorT) si Farcasul-d.-j. (246 locuitorT), cite-sT
Amaradia, com. AmAra.sti. Are

314 suflete, 16 r barbat1 si 143
femer. Locuesc in mo case, con-
trele situate pe un deal, aproa-
struite parte din zid, parte di,
pe de confluenta TesluiutuT cu 01-
birne si parte din druetT (birne
tul, la 8 kit. deprtare, spre N.E., de Caracal. Altitudinea te-
nedungite). MaT toate casete ati

gradina lor.
Are- 282 familif, sau 1072 su-
afta
si primaria, pl. Ocolul, jud. RoCaracal. Are 70 familiT, san 316

suflete.
Frcasul - de - Sus, atroz,
Rornanati, format din satele :
rif este de 139 m.
com. Farcasele, unde se
nati. Vez! Farcasele.
rur., in E. plaser Ocolul, jud.
renuluT d'asupra niveluluT mA-
Frcasul-de-Mijloc, atto al
manati, la 8 kil. spre N.-E. de
Olor luT.
Ffircasul, com. rur., jud. Roma-
Farcasele sati Frcasul, conz.
familif saii 246 locuitorT ; o. bi-
serica Sf. Nicolae, deservid de

preot si 2 cintaretf. Aci se
afta si o straja (Lazaret) din
timpul arjaliitor.
In sat este o sud mixta,
din
spre V., al com. Farcasele, pl.

Ocolul, jud. Romanati, la 8 kil.
spre N.-E. de Caracal si la 4
kil, de gara Romula. Are 120
familii i 510 locuitorT ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae (1880)
deservit de r preot si
taretT. Aci se
aflA
din-
mal' multe
magure.
conclus de un invad.tor, retri-
buit de stat; localul este
www.dacoromanica.ro
in-
Frcaului (Dealul-), deal,jud.
FARCAqANCA
345
Dolj, pl. A maradia, com. BodAesti, acoperit cu paclurI.
FATAC1UNI
entatl de 34 elevi si 3 eleve,

din 38 inscrisI ; 3 bisericT de
FArcaanca, mahala, jud. Dolj,

pl. Amaradia, com. AmArAsti,
satul AmArAsti.
lemn, de fie-care cAtun cite una,
deservite de
preotI si 4 cin-
tAreti.
Siretul-d.-s., com. Scheea, spre

N.-E. de satul Scheea si la o
departare de 4 kil, de el. Are

145 fama san 688 suflete, locu-
ind in i8o de case.

SU(' carte 14 persoane. Sunt
Farc4eti - Birnici,
clitun al
comunei FArcAsesti, din pl. JiuluT, jud. Gorj, pe pal-tea dreaptl.
a Jiulur si la S. comunel Rosia.
Este cAtun de resedintA.
Are o suprafatA. de 350 hect.,
Populatia acestul sat este aproape toatA compus5. din Ungurl (120 familiI, sati 480 sufl.).
Are o bisericA catolicA de zid.
Ungurif din acest sat tin de

parohia catolica Butea. Se face
bilciti in ziva de 18 Aug., cind
174 hectare cultivabile.
fa.
mili!, sa.5 290 suflete, din cari

Ioo contribuabilI.
LocuitoriIposedl: 20 plugurf,
20 care cu bol, 2 cIrute cu
Jiulur, jud. Gorj, situatA pe ses
cal, 150 vite mar! cornute, 14

ca!, z i z o! i capre i 21 porcI.
Are o biseric de lema, fondat la anul 1750 si deservitA
de preot i i cintAret.
si parte pe deal si in partea

dreapt a riului Jiul.
Fircaeti-Moneni, celtun, al
este si hramul bisericer catolice.
Frceti, com. rur., din
pl.
Are o suprafatA de 1015 hect,

din care 200 hect. pAclure, 184
hect. izlaz, 66 hect. finete

565 hect. arabile.
Are o populatie de 182 fanal, san 755 suflete, din cari

20 TiganY. Sunt 255 contrib.
Venitul comuna e de 1031

le! si 8o ball!, lar cheltuefile
de 1024 lei i 52 banI.
Locuitorif posedA : 6o pluguri, 61 care cu bol, 7 cArute
Cu cal; 481 vite mar! cornute,
78 cal', 611 porcl, 511 o! si
capre.
Comuna este compusl din z

cAtune : FArcAsesti-Birnici, FArcAsesti-lVlosneni i ZAtreni.
Comunicatia in comunl se
face prin soseaua vecinall, care
o pune in legAturl la N. cu co-
muna Rosia, iar la S. cu com.

Valea-cu-Api.
Comuna are o scoall, frecu69628. Mareta Dialionar Geogroate
mal inainte ala ; se intinde in

partea de E. a com. Cozmesti,
pl. Stemnicul, jud. Vaslui0.
virf de deal,
situat la N. de com. GornetulCuib, pl. Podgoria, jud. Prahova;
acoperit cu pAdure.
din care 70 hect. p5.dure, 84
hect. izlaz, 22 hect. fin*, si
128 contribuabill.
Frtaiul, deal, numit astfel de la

fArtalurile de peatrA ce se fAcea0
In comunA sunt 2 circiumT.
Frcdani, sal, jud. Roman, pl.
leanca. Din virful ei se desfA

surA o plAcut privire.
Fatachioaia, mofie, nelocuitA,

In jud. Ialomita, pl. Ialomita
Balta, com. Perieti ; are 3280
hect., din cari 3190 hect. bAltis,
pe tArmul sting al Ialomiter.
Fticiunea, pirla, in com. rur.

Strimtul, pl. VAilor, jud. Mehe
di nti.
FatAciunea, vale, in com.. rur.

Strimtul, pl. VAilor, jud. Mehedinti.
comuneI FArcIsesti, din pl. JiuluI, jud. Gorj, situat la E. cAtunuluI de resedintA.
Are o suprafatA. de 335 hect.,
din carI : 6o hect. pA.dure, 6o
hect. izlaz, 24 hect. finete, 194
hect. arabile.
Are o populatie de 54 familil,
Fifciunea-Mare, pise, la E.
sati 190 suflete, din cari 20 ligan!. Sunt 55 contribuabill.

Locuitoril posea.: 21 de plugurI, 22 care cu bol si 3 elrute cu cal ; 150 vite marI cornute, 30 cal, 200 porcI, 200 o!
Mare, pe tArmul sting in raio-
capre.
Comunicatia, in cAtun, se face
de com. CiomAgesti, pl. Oltuld.-s., jud. Olt.
Ffitficiunea-Mare i Ffiticiunea-Mici, vlicele, com. CiomAgesti, pl. Oltul-d.-s., judetul
Olt, cari se vara in Cungreanul comuneI CiomAgesti.
Ffitciuni, sat, in jud. Tutova,

pl. Pereschivul, com. Praja, pe pi-
riul Pereschivul, spre N. de s.

Praja. Are 319 loc. (din carl
21 stia carte) si 81 case.
prin soseaua vecinall.

Are o bisericA de lemn, fAcutA
de locuitorI, deservia de un
FAticiuni, deal, jud. Bacld, pl.

Siretul-d.-s., de
com. SAcuieni.
pe
teritoriul
Farimicioasa, coli,uT nisipoasif,
Fitficiuni, mole, in jud. Tutova,
In jud. BuzAu, com. Goidesti, cAt.

IvAnetul, la capul poduluI B5.-
pl. Pereschivul, com. Praja, pro-
prietatea statului, arendatA In

44
For..
www.dacoromanica.ro
PATICIUNT
ultimul period cu 3010 leT
FAUREI
846
a-
nual.
Ffciuni, pddure, pe mosia cu

acelasT nume, jud. Tutova.
Are o bisericA parohialA, cu

hramul SE Gheorghe. Comuna
vine in ajutorul bisericeI Cu 260
le anual.
Este o scoalA mixtd, frecuentan de 19 bAttr, din 50 co-
Fatuleasa, mofie, in jud. Buzdil,
pir (31 betT, 19 fete), in virstA
com. sicdt. Calvini, a mosnenilor

Fdtulesti. Are 347 hect., din care
220 pAdure, restul arAturT, finea-
ventie scoaleT de 840 leT anual.
n, livezr, etc. E compusl din
de scoall. Comuna d: o subSunt 227 contribuabill.
Faurei, sat, in jud. Neamtu, com.

Budesti-Ghicdr, plasa de SusMijlocul, situat lingd dealul cu
acelasr nume ; este cuprins filtre satele : Climesti, Itrimesti si
Tatomiresti.
Are o populatiune de 93 familia', san 434 suflete.
Numdrul contrib. e de 120.

In sat este x bisericd, cu 1
dascAl.
sforile: FAtuleasa, Teisul si Si-
financiar 1893
94 a fost la
Numrul vitelor este de 410
listea.
veniturr de 5857.50 le si la
capete, dintre carr: 105 bor,
cheltuelT de 5853.96 ler.
39 vacr, 162 OT, 24 cal, 44 ri-
Ffiureasa, Pit, izvoreste din

jud. Dimbovita, dela com. Gura-
Ocnitei, trece In jud. Prahova,

printre cAtunele Pleasa si Tuicani si se varsd In Cricovul-
Dulce, pe tdrmul drept, in raionul com. Moreni, pl. Filipesti,

jud. Prahova.
nurei, com. rur., In jud. Putna,

plasa usita. Este asezan pe
malul Putnef, pe drumul ce
merge de la Focsani spre Siret.
Tot pe ad i trece si gira din

partea dreaptb. a Putner.
Distanta de la resedinta sub-
mAtorr, 28 juncr.
Faurei, sat, In jud. Ialomita, pl.

Borcea, pendinte de comuna
Ulmul ; si situat pe partea de
N. a laculuT Mostistea, pe o
mica vale adApostin de unid
dealurr si la
kil.
spre N.
de satul Ulmul.
Are 186 familiT, din carT 2 familiT de GrecT si 7 familir de Ti-
ganT, sali 704 suflete (240 bar-
bat, 208 femer si 292 coph).

Este o bisericA, deservin de
uti preot si un dascAl.
Vite : 420 car, 490 bol, 70
bivolI, 790 or, 9 capre si 410
Faurei, critun, in jud. Putna, comuna cu acelasI nume, plasa
u-
este asezat pe malul Putner, pe drumul ce duce de la

Focsani spre Siret. Este amesita.
nintat vecTnic de inundatir. Are

1 biseric parohiall, cu hramul
SE Gheorghe ; o scoal mixtA,
frecuentan. de 19 copir, din 50,
In vIrstA de scoall.
Fiurei, stafie de dr. d. f., jud.

&M'a, pl. VAdeni, com. Sur-
de satul Surdila-Greci, jud. BrAila, aproape de hotarul com. de-
dila-Greci, pe linia BuzAti-Galati, pusd in circulatie la 13

Sept. 1872. Se aflA pe aceast.
linie 'filtre statiile Rosetti (lo.i
kil.) si Dedulesti (10.1). Este si
statie finall a linier FAurei-Fe-
spre Stembul. Acest cAtun era
testi. Inltimea d'asupra nive-
situat mar nainte spre N., in locul
lulur mArir de 40m.62. Venitul
unde viroaga Flurei se uneste
acester statir pe anul 1896 a
275 familiT, sati 967 suflete (504

bArbatT, 463 femer); sunt 392 neinsuratT, 59 vAduvr (i7 bArbatT,
42 feiner); 514 insuratI (229 bArbatr, 163 femer) ; 936 RominT,
12 Greci, I Bulgar, 5 UngurY
cu Buzeelul-Sec. Are o bisericA

de gard, fAcutA la 1843 de locui-
fost de 229073 ler, 85 banI.
torT, deservitA de un dascAl si un
Furei, parohie, ill jud. Putna,
paracliser si de preotul din satul Surdila-Greci. Suprafata vetrer satuluI e de 17 hect., cu o
O 13 de diferite nationalitAtI ;
949 ortodoxT, 5 catolicT i 13
mozaicT; 217 agricultorr, 14 meseriasT, 42 comerciantr, 8 profesiunl liberale, 69 muncitorr si
26 servitorr.
populatie de 43 familir, sati 218

suflete (113 bArbatT, 105 femer,
82 cdstoritT, 136 necAsatoritT).
comuna cu acelasI nume, plasa

usita., forman din cAtunele :
Precistani, Balta-Rater si Bizighesti. Are o bisericd parohiald, Cu hramul SE Gheorghe,
In cdtunul FAurei si 3 filiale,
Sunt 39 case ; 2 circiumT.
in Balta-Rater, cu hramul Ador-
tin carte 120 persoane.

Case de locuit sunt 278.
Vite: 60 ca, 170 vite cornute, 670 or i 8o rimAtorr.
mirea si a treia in Bizighesti,

tot cu hramul Adormirea.
prefecturd e de 16 kil., lar de la

capitala judetulur, de 8 kil.
Comuna Flurei se compune
din cAtunele : Balta-RateT, Bizighesti, Fdurei (unde e si primdria comuner) si Precistanul.
Populatiunea comuner, dupA
cel din urmA recensAmint, e de
rimAtorr.
Faurei, sat, la
2 kil.
spre V.
tii.1 carte 5 persoane, nu stiti

213.
www.dacoromanica.ro
din carr: una in Precistani, cu

hramul Sf. Gheorghe, a doua
F.AUREI
nurei, deal, in ramura Clime-
FEDELWIUL
347
Craiova, Slatina, Dragasani
serica de lemn, cladita de lo-
stilor, situat lIngA satul cu ace-
Balcesti. Parte din locuitorT sunt
cuitorT.
lasT nume, com. Budesti-Ghicar,
mosneni, parte s'au improprie-
plasa de Sus-Mijlocul, judetul
tarit la 1864 pe 315 hect. coala
Neamtu.
dateaza in com, de la
nurei, mofle, jud. Braila, pendinte de com. Surdila-Gaiseanca, proprietatea d-ner Elena Izvoranu, in suprafata. i600 hect.
si aducind un venit de 22000 leI.
nurei, viroagd, care pleac de

lngriul Buzaul, din jud. Buzaulur si care poart numirea
de Culbacul in acest judet.
liara in judetul Braila traver-
1843.
ClAdirea e proprietatea com.

Se frecuenta de 43 copir, 41
baetT si 2 fete, din numarul de
238 copir, 132 baetI, 106 fete,
In virsta de scoald. tiu carte
150 bArbatT $i 4 femer. Cu intretinerea scoaler statul cheltueste anual 1200 ler.
Femeile se ocupa mult ca cultura gindacilor de matase. StupT
cu albine sunt 20.

mijlocia pana la moo decal. anual.
Sec, unde calca ferat Br6.11a-Bu-
hect. pmint.
satul Surdila-Greci, prin lacul

Bratesul, se numeste tot Faurei
de catre locuitorT.
nureti, com. rur., pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea, compusa din

patru cat. : Milesti, Fauresti, Pre-
otesti si Boghia.
Este situata pe valea riulur

Oltetul, la 46 kil, departe de
capitala jud. si la 20 kil, de a
plaser.
latiune de 137 locuitort (64 bar

batT, 73 femer). Cade in partea
de N. a com. Are o biserica
fondata la anul 1847 de catre

repausatul Ghimpeteanu.
Fiureti, deal, in raionul com.

Fluresti, pl. Oltetul-d.-j., jud.

hect. 51 50 arii vie.
bul, trece pe litiga satul Faurei,

apor schimba directia de la V.
spre E. si se uneste cu Buzeelul-
Buzeelul, ce trece pe litiga
din com. rur. Ganesti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o popu-
Tuic se fabrica in termen
sind mosia Vizireni, com. Strim-
zar' trece peste aceasta viroaga.
Faureti, mahala, face parte
Toata com. en izlaz, tufaris
Fiuroaia, mahala, iii jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j. ; tine de

com. rur. Socolesti.
padure, etc., se urca la 3000
Fecioara, pisc de munte. Vez!
Prin com, trece soseaua ju-
Panaghia, pise.
deteana Horez-Bals.
Veniturile com. se urca la Fedeleeni, sat, in jud. Roman,

3544 ler anual si cheltuelile la
1923 leT. Sunt 290 contrib.
Com. Fauresti este brazdata
de dealurile : Lalosul, Capriori,
Stupinelor, Faguleti, Boghi si
Aninoasa si udata de valle: Lalosul, Laloselul, Fagalesi, Ostrovatul, Otaroaia, Aninoaset si
Ursoiujur, afara de riul Oltetul,
care udl partea de V. a com.

Se margineste cu com.
ta-
pl. Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre S. de baile Strunga si la

o departare de 3. kil 500 m.
de ele. Are 79 familil, sall 365
suflete, din carT ZOO contribuabilT. titi carte 9 persoane. Sunt
91 case. Arco biserica de lemn.
Se lucreaza rotaria. Sunt 285

vite marr cornute.
Fedeleoiul saa Fedeleoiul-
miliT, saii 1928 suflete, 1017 bar.
din jud. Dolj si mi com. Dicu-
Feteni, com. rur., pe riul 01tul, pl. Topologul, jud. Arges,
baT si 911 femer.

Locuesc in 535 case.
In com. sunt 4 bisericT : una
In cat. Milesti, fondata de Protopopul Ivan Faurescu, la anul
1828; doua. in Fauresti i Boghia facute de lemn de satenT
si a patra in Preotesti, reedificata de D-1 M. Maldarescu, din
Dobriceni, la anul 1890.
lesti.
la 17 kil. de com. rur. Tigveni,
In aceasta com., se zice ca

s'ati fcut incercart de a se deschide mine de aur ling Oltet,
In dreapta vailor Lalosul si Laloselul, pe timpul ocupatiunel
Austriace 1730, dei nisipul
Oltetulur nu este aurifer.
si la 31 kil. de Pitesti. Se compune

din urmatoarele sate : Fedelesoiul-Feteni, Silistea, Goranul,
Locuitorir se ocupa in mod

regulat cu timplaria, olaria, dulgheria i citr-va, cu rotaria. ET
desfac produsele muncei Ion
sani-d.-j.,
Lalosul,
nureti, sat, face parte din com.

rur. ca acelasT nume, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 1235 locuitorT (640
barbar, 595 femer). Ad i e o bi-
www.dacoromanica.ro
Lespezile, Racovita si Sticlaria,

avind peste tot 710 familiT, sau
3382 suflete, din carT 8o locuitoa TiganT.
In com. sunt : 4 bisericr, din
carr 2 schiturr : schitul Fedelesoiul si schitul Goranul ; o scoall
primar rurall.
83 fost de 2294 ler, 34 batir
FEREDIENI
348
FEDELIWIUL
pendinte de Eforia Spitalelor

Civile din Bucuresti. Este redus la biserica de mir, filtretinuta de Eforie, avind dor ieromonahr, dor cintAretT si un
paracliser. In apropiere de a-
Felesti, sat, compus numar din.
5166 ler la cheltuelr.

Numrul vitelor a fost in anul 1887 de 716 vite marT cor-
ceasta manAstire se gasesc ruine
de 7 kil, de orasul Roman.
nute, 13 cal, 417 or, 82 capre
Fedelesoiul (Vatra-Schitu-
si 416 rimatorr.
Prin teritoriul acester com.
trece soseaua Pitesti-Curtea-deArges-Rimnicul-Vilcea, care se
lui-), cu trupul Runcul, mofie,
la veniturr si de 2260 ler
la
cheltuelf.
Dupa o publicatie oficiald

contribuabilr si are un budget
de 5585 ler la veniturr si de
Olt, la satul Goranul.
delesoiul. Are o intindere in

total de 9439 pogoane, din care
8000 pog. padure, si aduce o
arena anuala de 11350 leT.
Fedelesoiul-Feteni, com. rlir.
din ta primarier.
Fedesti, sat, in jud. Tutova, pl.
Siretul-d.-j., com. BrAnisteni, spre
N.-S. de Branisteni.
Felig a, deal, in raionul com. Singerul, pl. Podgoria, jud. Prahova,
pe care se cultiva vie si sunt

livezT de prunT.
Feliga, 'laja, la S. de com. T'irlesti, plaiul Teleajen, jud. Prasi locurr de pasune.
Vezr Fedelesoiul.
Femeilor (Lacul-), lac,
In acest sat este schitul Fe-
Tirgul, com. Banca, spre E. de
delesoiul, care depinde de Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti. In apropiere de sat se ga-
S. Banca, in marginea de E.
a jud. Are 373 loc. (din carT
36 stiti carte) si 81 case.
Fefelei, cdtun, al com. Mizil, j ud.
Buzar'; are 130 locuitorr si 20
Ferstraul (Her5strul). Pennumire, compusele i derivatele
el, vezr litera H.
case. Vez! Mizil.
Ferburia,
vrajmase.
Fefelei-Istul,
mo)sie,
in jud.
Fedelesoiul, sat, face parte din
Buzda, com. Mizil, cat. Fefelei,
com. rur. Ciomagesti, plasa 01tul-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 231 loc.
luat
despArtitA in 4 trupuri : Mares de

350 heet.,Brezeanul de 150 hect.,
Lungeanul de 150 hect. si Biserica
numirea de la mAnastirea Fedele-
de 6o hect., mar toate arabile.
lemnele ce se aflaa pe aci atuncr ; mar in urma s'a repaFedelesoiubschit, cu hramul S-ti!
fi, in jud. Buzda, com. Mizil,

cat. Fefelei ; are 350 hect., mar
toate arabile.
pl.
TAzaul-d.-s., de pe teritoriul
com. Slobozia-Luncani.
ace-
lasr nume, jud. Arges, pl.Topolo-
gulur, pe marginea Oltulur, in

fata orasulur Riumicul - Vilcea,
situata in com.
tefanesti, pl. Rlul-Doam n eT, jud.

Muscel.
Ferburia. Vez! Maioreasca,

dure, jud. Muscel.
Ferdinand, deal, in partea esFefelei-Istul (Soreasca), mo-
Feiuca, deal, jud. Bacaa,
rat de enoriasT.
jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Mirsani,

cu suprafata de aproape I hectar
continind peste.
tru toate cuvintele cu aceasta
sesc ruine de cetAtT vechT, care,
Aposta, linga satul cu
Este asezat pe soseaua judeteana

Roman-Piatra I la o departare
hoya, pe care se afld padure
tuat pe marginea Oltulur, peste

drum de orasul R.-Vilcea. Are
894 locuitorr; aicr este rese-
soiul, de care apartinea mosia.

Are o biserica, fondata de unul
Chiriac, din indemnul staretuluT manAstirer Fedelesoiul, din
com. Brani ste ni,

s. Branisteni.
spre N. de
Felesti, deal, in jud. Roman, pl.
termin la podul de fer peste
impreuna cu cele de peste Olt,

jud. Vilcea, formati un sistem
de aparare in contra navalirilor
Siretul-d.-j.,
de intariturr vechr.
in com. Fedelesoiul, jud. Arges,

plasa Topologul, proprietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de Schitul-Fe-
Fedelesoiul, sat, face parte din

com. rur. cu acelasr nume, in
jud. Arges, pl. Topologul, si-
cite-va case, in jud. Roman, pl.
Felegi, mahala, din cAtunul Vetisoara, com. Vata, pl. Vedead.-s., jud. Olt.
www.dacoromanica.ro
tica a satulur Horodniceni, judetul Suceava. Cultivabil.
Ferecati, numire ce purta com.

Vaideeni, jud. Vilcea.
Feredieni, com. rur., in partea

de N.-V. a comuner Deleni, pl.
Cosula, jud. Botosani, care se
compune din satele Feredieni,
Poiana si Unsa.
Teritoriul sau e accidentat,
FEREDIENI
349
tormat din dealuri inalte pietroase i repezi, cum e Cerbatoarea, care e continuarea dealului Tencu$a, i vatinguste,
Vite sunt: 243 bol
FERESTI
i
toril a 210 stupi cu albine.
ocupat in partea de V. de pa-
Sunt 7 morT de apg. pe plriul

Cerbatoarea.
durT, iar in partea de E. de semanaturT. Are o suprafata de
Satul e strabatut de o osea
2590 hect. si o populatie de

240 familli, sail 941 suflete. LocuitoriT se ocupa pe Ruga agricultur l cu caria $i rotaria.
e de Hilo hect.
Padurile ocupa tot terenul
com. $1. se intind spre S.-V. $1 S.,
avind o Intindere de 1287 hect.
Vite sunt : 416 bol si
vacT,
98 cal-, 345 oT, 125 porcT. Locuitoril poseda. 260 stupT cu albine.
Sunt 7 mori de apa pe plriul

Cerbatoarea.
Budgetul comunel e de 2 100

lei la venituri $i cheltueli.
In comuna'. sunt 2 bisericT

deservite de preot si 2 cintareti ; i coala mixta, a comuneT, conclusa de i invatator $i
frecuentata de ro e/evT.
Sunt aci 29 olarT si 7 rotarT.
a com. Feredieni, pl. Co$ula,

jud. Botosani, situat pe coasta
de N.-E. a dealului Cerbatoarea saa Gilgtitoarea. Acest deal
nu e declt continuarea dealului
Tencu$a, din com. Storesti $1
Radeni, de unde trece in com.
Deleni.
Mosia e a statuluT, Amasa de

la Grig. Krupenschl fdra urma$T;
are o Intindere de 2259 hect.,

din cari 1287 hect. paclure.
Comuna are o populatie de

119 familiT, san 471 suflete. LocuitoriT se ocupa, cu agricultura,
rotaria si caria.
AicT este resedinta comuneT.

preot i i cintaret ; r
coala,
conclusa de un invatator $i frecuentad. de io:elevi.
sunt lucrate in aun i argint $i aceasta dovedeste bogatia vechei biserici.

MaT sunt in biserica din Feredieni treT siragurY de monee
petruita.
Cea mal* veche familie cunoscuta ca a stapinit aceasta mo$ie
este Lupu Krupenschi ; aceasta
vechT de aur, de argint l de

arama : franceze, belgiene, ger-
mane, grecestr etc., intre cele
se constata atit din testamentul lasat de Grig. Krupenschi

cind a dat mo$ia manastirei
mal vechi sunt din : 1091, 1627,

1753, 1761, 1594, 1596, o me
dalle veche cu inscriptia : Da-
NeamtuluT, cit $i din inscriptiile

bisericei, despre care vom vorbi.
Biserica actuald din satul Fe-
cia Lito, o icoana cu inscrip

tia: Das ist Gotes lamb vielx
der veed sunt tergt Jonn.
chipul unuT miel $i multe al-
redieni este zidita de Iordache

Krupenschi, dupa cum se constata din inscriptia de deasupra
tele.
use din pridvor, Para insa a
Feregai. Vez! Tirsa, jud.Vilcea.
pune data. Se constata Insa, de

pe o piatra mormintala din biseria, data aproximativa a ree-
Feregi, poian, la N. comuneT
dificAreT:
Bu nesti, pl. Ocolul, jud.
Fereti, con rur., in partea de
Sub aceastii. piatrit sunt oasele

Lupu Krupenschi Stolnic
1111
si a sotiel sale Safta Cuzoia, care atireposat la veletul 5775, Genar 2, lar reposatul la 1770 April 23, cum i viata sa
a fost 73 anI, a aror oase
Feredieni, sat, in partea de S.
in diamante, asemenea, in genere, toate podoabele bisericei
vacT,
47 caT, 181 oT 118o porci. Locui-
adus
de la alte bisericI de mine Iordache

ICrupenschi, fiul lor.
Inainte de cladirea acestel biserici fusese alta, dupa cum pro-
S. a pla$ei Mijlocul, jud. Vasla distanta de 13 kil, de

la ora$ul Vasluiti $i de 17 kil.
de com. rur. Codlesti, situata
pe valea dintre dealurile Zapodeni, Dane$ti
Valea-Rea.
E formata din satul Fere$ti.

din cari 228 hect. padure
beaz locul bisericei $i semne

de morminte, In partea de N. a
2060 loe de cultura, finat i ima$
actualer biserici.
ale locuitorilor, cu 4 hect. vie.

sail 966 suflete, din cari 6o fa-
O cruce aflata In actuala biseria. poarta, inscriptia :
ale proprietateT, iar 619 hect.
mita' de Tigant, 5 familif de Evrei.

Logoritul Grigorie Krupenschi,
ceasa alai' cruce, lemnul este foarte

vechirt, de la biserica din satul Feredieni din vremea bunulul met vornic Lupa
Krupenschi, care acum s'art ferecat cu
argint de cutre mine In anul 1865, Martie 25, spre vecinica pomenire a sa a
tot neamul
Aceasta probeaza existenta

uner alte biserici In Feredieni,
care ca timpul $i din cauze necunoscute s'a desfiintat. Crucea
despre care am vorbit e lucrata
www.dacoromanica.ro
Pamintul e de calitate buna

$i produce tot soiul de cereale.
Are o biserica de valltucT
vechie
de 90
de I preot
$1
deservita
cintareti ; o
anT,
2
$coall, infiintata la 1865, frecuentata de 35 elevi; dota morT :
una de vInt, lar alta cu aburi ;

2 iazuri ; 2 cri$me.
Comerciul se face de JO persoane.
Numarul vitelor e de 752:470
FERWILOR (DEALUL-)
FETEI (PIE'FRELE-)
350
vite marT cornute, 1060 of, 72

cal si 150 rimatorT.
lef la venituri si 2306 leT, o
Ferigele
Poiana - Lunga,
directia N.-V. spre S.-E.
pendinti de Episcopia Argesuluf, in jud. Muscel ; s'aj aren-
Feca-Mick piriiaf, jud.
batir, la cheltuelf.
LocuitoriT posea : 30 plugurf
dat pe periodul 1888 93 Cu
si 70 care cu boT, 8 plugurl si

16 cArute Cu ca.; 140 stupf.
Fermecatul, ostrov, pe Dunare,
1450 lef anual.
nesti ,
plasa Mijlocul, judetul
Ferica, deal, acoperit de pAclurf

si psunf, in com. Ruginoasa,
jud. Suceava.
pl. Trotusul, com. Hirja, care

este tributar piriiasului FescaMare.
In jud. Ialomita, pl. Borcea, com.

Cocargea.
Feretilor (Dealul-), a'eal. Vezi

$uranestilor (Dealul-), com. DA-
zuluI. In tot cursul &da pAstreaza
munir, proprietaV ale statului,
Fermecatul, pddure, in ostrovul

co acelasf nume, in jud. Jalomita, pl. Borcea, com. Cocargea ; are 50 hect. Esente salcie
si plop. Este la Io kil, de satul
Feteciul (Odaia-luI-Fetect),
vale, in jud. Buzu, com. si cat.
Piclele. Se scurge in Valea-Piclelor.
Fetel (Crucea-), loc izo/al, 'filtre

muntif Coriiul i Zanoaga, din
jud. Buzail, com. Goidesti, in-
semnat co o cruce de lemn in
Cocargea.
Feroagele-Dealul-MiriI, trup
amintirea une' fete, care intrase

in ceata de haiducT a tul' Gheor-
de padure, al statultif, in intindere de 302 hect., care, impreuna co trupul Turtureaua, for-
ghelas si care a fost omorita
Slobozia-TrAsnitul, de unde se
coboarl la TatAresti-de-Sus
se termina in valea Teleormanutuf, la com. TAtAresti-de-jos,
meaza padurea Bunesti, pendinte

de com. Bunesti, pl. Ocolul,
FeteI (Dealul-), deal, in jud.
la hotarul despre comuna U-
Feroiul, lac, in jud. Ialomita, pl.
Fericea, vdlcea, in jud. Teleorman, pl. Teleormanuld. Inceputul el este de pe izlazul din com.
dupul.
Ca pe toate valcelele din
a-
jud. Vilcea.
Talo mita-Balta, in apropiere de
satul Iazul.
ceastaplasA, pe timpurf ploioase,
se formeaza ptriiae. Cel de pe

valea Fericea se scurge in riul
Teleorman.
Ferul (Fierul). Cuvintele cu aceastA numire, compusele si derivatele el, stint trecute la sitaba Fie.
Ferichidoaia, pddure, supusa

regimuluT silvic, com. Racovita,
pl. Riul-DoamneT, jud. Muscel,
In intindere de 200 hect. Esente :
stejar, fag, carpen, jugastru, fra-
sin, plop si salcie.
Fetilele, iezere, jud. Braila, si-
situat pe mosia Almasului.
Fericilor, (Poiana-), poiand,

jud. Neamtu, 1. Piatra-Muntele,
com. Dobreni.
Feriga, poiand i coastd de deal,

jud. Muscel, pl. Riurile, com.
Cotesti.
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. Bas-Chioi i anume pe

al cAtunutuf sari Cineli ; este o ramificatie de N. a dealului Ciz-Bair ; se intinde spre N., avind o di-
rectie generala de la S.-E. spre

N.-V. ; se intinde pana in riul
Taita si satul Cineli, brazdind
partea de V. a pl. si a com.;

este acoperit cu putine pacturi
si pe la poale cu pAsunf si
flete.
tuate in ostrovul Tapa, intre ca-
Fetei (Izvorul-), izvor, in jud.
nalete Munusoaia si Vilciul, la V.
Buzlii, com. Chiojdul-din-BIsca;
de cat. Nedeicul, din com. Ber-
izvore;te din muntele Monteo-
testi.d.-j. In ele se varsa privalul Maracinele.
rul si se scurge in Ad ffisca-
Fericile, deal, in jud. Nearntu,

pl. Piatra-Muntele, com. Dobreni,
aicf de potera.
Fe4ca-Mare, virf de
ChiojduluT.
munte,
Fetei (Lacul-), lac, in jud. Dolj,
jud. Bacati, pl. Trotusul, com.

Hirja, care face parte din vira
pl. Jiul-d.-mj., com. Livezile ;

nu are scurgere si se formeazA
din plof.
Oituzului.
Feca-Mare,
j ud. Sacad,
Fetel (Movila-), inovild, la N.
pl. Trotusul, com. Hirja, care
E. de com. Piatra, pe dealul
ese din muntelePaltinisul si Fe-
CAlmatuiuluf, jud. Teleorman.
ca, se incarca cu Fesca-Mica

si se scurge d'a stinga Oitu-
www.dacoromanica.ro
Fetel (Pietrele-), sat, in jud.
VETEt (PlETRELE-)
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, cdtunul com. Jitia. E asezat in par-
tea de N. si V. a com., la poalele muntelui Pietrele-Fetel, pe

riuletul cu acelasT nume, la 3
kil. spre N.-V. de cat. de resedinta. Jitia ;
eo
1ETE7rI
851
diviziune a
cat. Necule.
Dolj , plasa
Ocolul, comuna
pe mosia statuluT Beiul-S-ta-Ecaterina, jud. 1 eleorman.
Preajba.
Fetei (Valea-), vale, in jud. Fetelor (Mgura-),

Dolj, pl. Ocolul, com. Balta-
pe mosia
Verde, peste care trece limita

de la N. a comunel catre com.
orrnan.
Fetelor (Movila-),
Craiova.
tnligurd,
ovAresti, jud. Tele-
tnoviM, in
jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Pis-
Fetel. (Pietrele-), munte, in jud.

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.
Fetel (Valea-), vale, jud. Pra-
unul
muntelui Dutca, face o mare
Fetelor (Movila-), movild, in
din cele maT inalte virfuri din

jud. R.-Sarat (I280 m.) ; e aco-
curba spre S., ia apoT directia

de la E. spre V. si se varsa in
riul Prahova, pe tarmul sting,
la N. de cat. Busteni.
jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta,

ling satul Luciul.
Jifia, cat. Pietrele-Feter,
perit
Cu
padurT ; frumusetile
sale ati fost descrise de A. L

Odobescu, in cartea sa : cPse-
Fetei (Valea-), hito:- de afta
udo-Kynegeticos.
cul.
hoya ; din poalele de N.-V. ale
mineralei in jud. Prahova, pl.
Fetel (Pietrele-), phig, in jud.
Pelesul, com. Predealul, cal. Bu.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com.

Jitia ; izvoreste din muntele cu
steni, pe Domeniul CoroaneT,
acelasT nume, ud partea de

V. a com., trece prin cat. Pietrele-Fetei, si se varsa in piriul
Necule ; dup un curs repede
Apa sa contine pucioasd. Izvo-
Fetei (Virful-Ripef-), peia'ure
zgomotos, !caer se lovete de

paretif ceT inaltr al muntilor,
In jud. Buzar', com. atina, cal..

Pasaroiul; face un corp Cu Va-
carT '1 inchid de amindoua par-
lea-Seacd.
Feteti, com. rur., in jud. falomita, pl. Ialomita-Balta, situata

in partea de S.-E. a 1)140, filtre
comunele Dudesti i Stelnica.
Teritoriul acesteT comune se
in apropiere de gara Busteni.

rul e situat pe loe ses.
tile.
Fetele, deal, jud. Dolj, pl OcoFetef (Plaiul-), ramifica/le din
lul, com.
imnicul.
tnuntele Virful-RipeT, in jud. Bu-
zti, com. atina, avind izlaz si
Fetei (Polana-), loc izolat,
Fetele, tro de ntofie

proprietatea fratilor C.
padure.
in
jud. Buzaa, com. Gura-AninoaseT, d'asupra mucheT Ratestilor.
nelocuit,
si Gr.
Oldnescu, pendinte de com.

Blejesti-Neamtu, jud. Vlasca, pl.
Glavaciocul ; situata pe apa Glavaciocul, d'a dreapta si de a
stinga luT ; suprafata totala este
intinde din Dallare spre V.,

prin insula Balta si cimpia BAraganulul, pe o suprafata de 7000
hect., din carf 5000 hect. baltis si padurT in insula Balta,

too hect. izlaz i tgoo hect.
pamint de cultura pe BArAgan.
Moia este proprietatea statuluT i inainte de secularizare,
apartinea Episcopier BuzauluT;
pe periodul 1883-1893, s'a
arendat cu suma de 22530 leT.
Thipa legea rurall din 1864,

sunt improprietaritT pe mosie
141 locuitorT si dupa legea din
1878 s'ari mal improprietarit II,
iar fara proprietatT se maT afla
77 locuitorT.
Comuna este udata de DuBorcea si de lacurile :
de 755 hect. ; se arendeazd cu

mosia Neamtu sal Blejesti.
Brinzesul, Oborul, Zatonul, Potcoavele, Cinurile, Codescul, Caiafa, Catinul, Popaslicul, Muta,
Fetele-Mar!, culme de munte,

jud. Putna, din care izvoreste
Risipitul ; apoT de bratele

(privalele): Aramile, Aramile-
Buzaii, com. Catina, cat. Pasa,-
Fetelea, kit; in jud. Ialomita, pl.
Vechi, Adincatura, Varsatura,

Sindiorul, Scortul, Venga, Zavalul, Varsatura-Sapata, Portita,
roiul ; face un corp cu Valea-
Borcea, com. Dichiseni, in insula Balta.
Motirtia,Privalele,Cotarca,Strimbele, Hottil i Chiriac.
Fetelor (Mgura-), mdgurd,
Se compune dinteun singur

sat, situat pe tArmul sting
Fetei (R1pa-), munte, in jud. Bugil, com. Catina, cat. Pasaroiul,

avind in partea de E. un imens
precipitiu, numit Virful-RipeTFetel.
Fetef (Ripa-), pridure, in jud.

Sea&
Fetel (Valea-), vale, in jud.
www.dacoromanica.ro
FETE$T1
352
pe o mica lunca sub
Vite : 6o vite mur cornute,
coasta BaraganuluT i spre E.
5 caT, 20 oi si 15 mascuri.
Sunt 13 stupT Cu albine.
In sat se afl : 2 circiumi;
2 comercianti si 4 meseriasi.
Borcii,
de satul Dudesti, de care este

lipit. Ala este o statie telegrafo-p ostala, infiintata la 1892
al carut venit pe anul 1896
97 a fost de lei 9322-65;

si resedinta primaria si a judecatoriel comunale.
Populatiunea comuna (189o)
este de 218 familii, saa 1236
suflete, din carT: 676 barbatT
si 560 fema ; 1226 Romini, 3

Greci, 2 Rusi, 4 TurcI sii Bulgar ; 1232 crestinT ortodoxf
4 mahometanT ; 327 agricultori,
5 meseriasT, 12 comercianti, 13
profesiuni libere, 114 muncitori
si 29 servitori.
SU(' carte 588 persoane.
Vite: 1300 bol, 523 caT, 6700
of, 325 capre, 15 asinT, 154 bivoli si 598 rimatorT.
Comuna avea in 1886-1887

la veniturr 5279 lel si la cheltueli 4949 leT.
Sunt dou scoli, una de bletT
frecuentan de 29 elevl i conclusa de un invantor, retribuit de
stat i comuna si una de fete

frecuentan de 25 eleve si conclusa de o invantoare, retribuita
de comuna. Localul serveste

la amindoul scoalele si este con-
struit de comuna cu suma de

w000 lei.
In comuna este o biserica, la
care deservesc dol preoti
doi dascalT, retribuitI din bugetul comuna cu suma anuala
de 492 lel.
Pe teritoriul comuna trece calea ferata Bucuresti-Fetesti, cu
statia Fetesti, iar Ruga sat se

afla podul de fier peste Borcea,
al liniei ferate.
Feteti, sat, jud.
Botosani, in
partea de N. a com. Satul-Burdujeni, situat pe piriul Fetesti,

Cu o populatie de 245 familii,
set 429 suflete.
Feteti, sat, cam in centrul com.

Badeni, jud. lasi, pl. Bahluiul,
spre V. de satul Scobinti ; situat pe dealul cu acelasi nume,
pe o intindere cam de 349 hect.
Are o populatie de 98 familii,
saa 463 suflete. Aci se afla o
FE11WL
com. Fetesti, cu Ioo hect. Esente : salcie si plop.
Feteti, padure, in intindere
de
500 ala, pe teritoriul cat. GuraVaer, com. Cimpurile, pl. M-
brauti, jud. Putna.
Feteti,pirhg,Ljud. Botosani, vine

din satul Fetesti, com. Burdujeni-Sat, de la V. spre E., primeste in stinga Piriul-Porcului,
intra in satul G'rigoresti si se
velnin de fabricat rachia. Satul

e acoperit Cu livezi si vil, lar
in imprejur se afl. pg.duri.
varsa pe stinga pIrtulul Pietrosul,
Feteti, pruii, curge din Iazul-
capete, din carf: 481 vite marT

cornute, 24 cal', 2788 I si 59
de-la-Velnita, spre N., pe teritoriul satului Fetesti, com. Badeni, pl. Bahluiul, jud. Iasi, si
se varsa in dreapta riului Bah-
rimatorT.
Feteti, stafie de drum de f er, jud.

lalomita, pl. Jalomita-Balta, cat.
Fetesti, pe linia Ciulnita-Fetesti,
pusa in circulatie la i Iulie 1887.
Se afta pe aceasta linie intre
statiile Elena (9.9 kil.) i Borcea (7.6 kil.) De aci calea ferara se bifurca spre N. formind
linia Faurei-Fetesti. Este la 88
kil. de Faurei. Inaltimea d'asu-
pra nivelului mariT de 61 m.

ro. Venitul acesta statii pe anul 1896 a fost de 104525 la,
8o banT.
pl. Siretul, com. Calinesti.
luiul.
Feteti-Poiana-Capil, judetul
Neatntu. Vezi Letesti - Poiana
CapsiT.
Fetica, vdIcea, com Pulesti, pl.

Tirgusorul, jud. Prahova.
Feticiul, munte, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Jitia, in partea de V. a com., inalt de 950
metri, vid principal din culmea
muntilor Necule ; este acoperit
in mare parte cu paclurT.
Feteti, deal, pe care e situat

satul Fetesti, com. Badeni, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.
Feteti, fost schit de calugarT,

jud. Botosani, asezat in padure
si pe virful dealului Grigoreni.
Biserica e facutd de Scarlat Miclescu, pe locul una alte biserici
vechT, despre care nu se stie

cind a fost fondan. Schitul as-
Fetifoiul, munte, in jud. Prahova, pl. Pelesul, com. Predealul,

ce serveste de limin intre jud.
Prahova si Transilvania, futre
valea RisnoaveI, piriul Predealul
gara din Predeal.

Fetigul, pirliaf, jud. Putna, format
pe teritoriul com. Mera, si care
se varsa in Milcov.
tazi este nelocuit de calugarr.

Feteti, pildure, forman din maT
multe trupurr, n jud.
pl. ralo mita-Balta, pe i nsulaBalta,
www.dacoromanica.ro
Fetiul, pIruli, jud. VasluiU, izvoreste din Valea-Rusei, din com.
Bonsti, si se varsa in
piriul
Velna, Ruga. satul Alexesti.
ETITA
EIENI
35:1
Fetita,pitig, izvoreste din Tencusa

si se varsa In Pirlul-SatuluT, com.
stincT marT numite de oamenT

Cheile.
Storesti, pl. Cosula, jud. Botosani.
Fetioarele (Muntele-), perdure,

pe teritoriul cat. Coza, com.
Paulesti, pl. Vrancea, jud. Putna,
In intindere de 1200 Miel', apar
tinind locuitorilor din catunul Se
catura.
Fetele-GrIulul, trup de pera'ure,

al statulur, in intindere de 175
Fetele, munte, in jud. Buzad, com.

Chiojdul-din-Bisca, jud. Buzad.
Are 1642 metri inaltime, i formeaz partea centrala si cea
mal importanta din catena mun-
Olor Siriul. Are pAsunT bune

padurT seculare de brad. Pe
dinsul este o casarle, ale carel
produse se vind In comert sub
numele de Penteled. Muntele e
hect., pendinte de com. Provita,
plaiul Prahova, jud. Prahova,

care, impreuna Cu trupurile
Fetisoarele (Muntele-),
Magura (35 hect.) si Irimesti

(200 hect.), formeaza padurea
dure, pe teritoriul cat.
Valea-PietreT.
Putna, in intindere de 1500

falcI si apartinind locuitorilor din
Fetele-Manesef, munte, in jud.

rur. Closani.
com. Paulesti, in comunitate.
Fiarele, iovor, in jud. Buzad,
proprietatea mosnenilor Chioj-
com. si cat. Paltineni ; incepe
Feteni, sat, pe riul imnicul, jud.
denT.
Fetele, deal, la V. de com. CAlugareni, pl. Cricovul, jud. Pra-
1022 locuitorT.
In Feteni sunt dealurT cu vil

care dad un vin bun ; prin sat
trece soseaua Pitesti-RimniculVilcea. Satul are o biserica, cu
Chiojdul-din-Bisca, in muntif Fe-
tele-SiriuluT. Consta din doua.

basinurT : u aul sec si attul plin.
Fara-Fund.
In jurul sati sunt multI vulturT, ceea ce face periculoasa
Fiarelor (Valea-),
partea de E. si S. a cat. Nistoresti, com. Breaza d. s., pl. Prahoya, jud. Prahova, se indreapta
catre S.-E. si se varsa In riul
Prahova, in raionul com. Breaza-d.-s.
Fieni, sat, jud. Dimbovita, plaiul

Ialomita-Dimbovita, cat. al comuneT Motaeni.
Fieni, vechifi sat, jud. Ilfov, mu-
tat pe partea dreapta a apeT
Feteni, mahala, In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j. ; tine de
Dirza, la anul 1836, de Domnul

Al. Ghica, proprietarul tu!. Acest loe asta-zT poarta numirea
com. rur. Pavatul. .Aceasta mahala, in vechime, se numea Parul-Rotat.
de Silistea-Fienari. Se &ese
aci o multime de lucrurT vecht.
Aceste locurT acum sunt arabile
vizitarea sa, maT cu seama cind
isT schimb pende atacind
Feteni, mofie, ca o intindere de
pe oamenT cu aripile ; din aceast
225 pogoane, mal toata padure,

jud. Arges, pl. Topologul, proprietatea statuluT ; are o arena,
el
cauza i se maT d numele de

Lacul-Vulturilor. Legenda zice
ca vultdriT se aduna ad, in fiecare primavara, ca sA bea apa.
Petele-Cheilor, mun/i, la N.
Asta-zT catunele Mavrodinul,

Fieni si Caciulati sunt la un loc
citesT-trele ; le desparte numaT
anuall (1876-86) de 520 Id.
co-
de padurT
izlaz.
muneT Calinesti, plaiul Cozia, jud.
cu directia spre S.-E., la

dittanta de 12 kil, de vatra comuner; se numesc ast-fel fiindca. sunt asezatT in fata unor
69623 L'arn:e D 2; o*
si se cultiva mal ales cu grill.
soseaua comuna% care le strabate de la N.-V. spre S.-E.
Fetii (Virful-), munte, in judetul

Buzad, com. Patirlagi, acoperit
sa. Intinereasca.
vale, uda
hedinti.
ese pirliasul Mreaja. Adincimea
nu i s'a putut afla, din care

cauza, i se mar zice si Lacul-
si se scurge in riul Buzaul.
hramul Cuvioasa Paraschiva, de-
servita de un preot, un cintaret

Se crede a fi un ghetar. Lacul
si un paracliser.
are o suprafata de 300 metri
patratI, inconjurat de toate par- Feteni, mahala, in com. 11.11%
tile cu stIncl imense. In poalele
Strimtul, pl. Vailur, jud. MemunteluT, de sub basinul laculuT,
de sub virful munteluT Catiasul
Arges, pl. Topologul ; face parte

din com. rur. Fedelesolut ; are
hoya.
Fetele, lac, In jud. Buzad, com.
Coza,
com. Paulesti, pl. Vrancea, jud.
Fetif (VIrful-), munte, In jud. Bu-
Fieni, mofie, jud. Ilfov, cotn. CAciulati, pl. Znagovul, fosta proprietatea frareluT boer de divan,
zad, com. Valea-MusceluluT, par-
tea de N. a muntelui Alunisul;

din el se ramifica Dealul-Fetif,
Romanov, care tot d'a-una sta

pe linga Grigore Ghica, Domnul Tare. Acest Romanov, ne45
G offinvic
www.dacoromanica.ro
avind mostenitorT, a daruit mosia Domnulur Grigore Ghica, ca
vecin si stapin.
Fieni, pirta, jud. Ilfov, pl. Znagovul, trece pe linga com. Caciulati.
FIERBINTI-DE-JOS
354
FIENI
pl. Ocolul, jud. Vilcea, se afla

5 izvoare ca apa pucioasa, sarata, neagra-cenusie, in departare de Io metri unul de altul.
Pare ca fierb, producind un fel
de zgomot ca si cind ar sforai
sad horcani un cal.
Putin mar spre V. de aceste
a se vecini cu jud. Arges, pe

malul sting al aper Glavaciocul.
Pe aci trece soseaua judeteana ce duce in jud. Arges si

care vine de la Obedeanca.
Fierbinti, ciltun,pendinte de cotn.
Fierbinti, situat Pe proprieta-
Fier (Portile-de-), sana in Du-
i2voare se afl alte doul izvoare
tea statulur Glavaciocul, pl. Gla-
are. Vez! Portile-de-Fier si Dual-ea.
de pucioasa, si Ruga unul dinteinsele este un namol negru,
mol are un miros de catran
vaciocul, jud. Vlasca.

In 1864 s'ad improprietarit
140 locuitorT pe o suprafata de
423 hect.
Are o scoala comunald si o
biseric care depinde de paro-
sad smoala.
hia *elarul. (Vezr com. Fierbinti).
care, cind se baga in apa'r da
Fier (Portile-de-), movile, jud.
mar multe colorT : galben, rosu,
Buzad. Vezr Port.ile-de-Fier.
albastru si cenusid. Acest na-
Fierari,puncttrigonometric de observatie, in apropierea orasulur

Craiova, jud. Dolj. Are o mal-
time de 200 m.
Fierarul, deal, jud. Botosani, comuna Brateni, pl. tefanesti.
Fierbintelui (Poiana-), poiand,

in codri Deleni, .jucl, Botosani.
Fierbinti, com. rur., jud. Vlasca,

compusa din catunele Fierbinti
Catunul este situat pe malul

sting al rtulur Glavaciocul.
Vite sunt : 380 vite marT cornute, 25 cal, 600 or, r5o capre
si 740 rimatorr.
si Glogoveanul, pl. Glavaciocul.
Fierbinti (Tirgul-), sat, in jud.
Stoenesti, pl. Ocolul, jud. Vil-
Depinde de mosia statulur Vatra-Manastirer Glavaclocul si a-
Ilfov, pl. Mostistea ; face parte

din com. rur. Fierbinti-Stroesti.
cea, unde se gasesc ape mine-
duc o arena anuall, cu toate
Este asezat spre V. de
trupurile, de 45000 lel.

binti-d.-s., aproape de varsarea

girler Pociovalistea in riul Jalo.
Fierbea. Spre E. de com. Do-
flete, din carT 327 contribuabilT.
mita.
briceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea,

se afla dou clocote de apa carT
miroase a coeleala si a smoall.
In fie-care Dumineel se face

aci un bileid. In erg este o fabrica de lumtarT de ceara.
isr urmeaza cursul lor ara sa alba
Venitul comund in 1886 era

de 19398 leT si cheltuelile de
18238 leT, iar in 1887 venitul
a fost de 3332 ler si cheltuelile
de 3300 ler.
Comuna este departe de Bucuresti, de 60 kil. ; de Giurgid,
vre-o impedicare, ba inca spu-
de 8o kil. ; de Pitesti de 38
meaza cu mal multa tal-le, azvirlind apa in sus, In grosime mare.
kil. ; de statia linier ferate Titu,

de 22 kil. ; lar de Obedeni, resedinta plaser, de 34 kil.
In aceasta comuna sunt multr
Fierbea, localitate, la V. com.

rale.
In aceste clocote daca afund

cine-va o prajina de 4 metri, ea
se duce tot in jos, lar clocotele
Apa nu merge pe fata pamintulur ci sta la un loe, facind un
fel de banda ca de un metru

si jumatate in latime.
Aceasta apa face un fel de

zgomot, bolborosind ca si ciad
ar afunda cine-va o teava in-
TiganT ramasT din vechii robr al

mnstirer Glavaciocul.
Este o biserica, deservita de

I preot si 2 cintaretr; o scoall
mixta ca 3 clase, conclusa de
tr'un vas plin cu apa si ar sufla

inteinsa. Aceasta apa, cam calduta, lama nu inghiata.
un invatator. In 1888 a fost

frecuentata de 25 1310 li 2
Fierbea-luI-Stan-Pasfire. Spre
E. si N. de com. Dobriceni,
Comuna Fierbinti este situata

la N.-V. judetulur, unde Incepe
fete, din numarul de 107 copa'

In virsta de coala.
www.dacoromanica.ro
Fier-
Populatia satulur e de 201

locuitorT. Are o biserica, cu hra-
mul Sf. Gheorghe, deservita de
I preot si 2 cintgretr.
Comerciul se face de 8 circiumarr. S'ari stabilit in sat 28
strainT.
Fierbinti-de-Jos, sat, in jud. Ilfov, pl. Mostistea ; face parte

Este situat spre N. de Fierbinti-d.-s., pe tdrmul sting al

riulur Ialomita.

502 locuitorT.
Proprietarul, d. Er. Arion, are
FlERB1NT1-DE-SUS
355
numaT 7 hect. ; restul din pa-
FIERULUT (PiRtUL-)
Ilfov, pl. Mosti$tea ; face parte

Este asezat intre Fierbinti-d.-s.
LocuitoriT aii 370 care $1 ca-

Nicolae, deservita de 2 preotl $i
1 dual-et. S'aii stabilit in sat
$i Fierbinti-TirguluT.
ciu mad $i i hangia.
7 strainT.
427 suflete. Tot terenul apar-
Comerciul se face de i ch.ciumar $1 i hangia.

461 $i al celor miel de 359.
tine locuitorilor. Comerciul se

face de 4 circiumarr.

2053 (478 cal $i epe, 5 armasarT, 941 bol, 475 vact 51 vita
43 taurT, 15 bivoli, 96 bivolite)
$i al celor micT de 2901 (10
Fierbinti - de-Sus (Fierbinti-
Fierbinti-Stroesti, cont. rur., In
Ghica), sat, in jud. Ilfov, pl.

Mosti$tea ; face parte din com.
jud. Ilfov, pl. Mosti$tea, situata

la N.-E. de Bucure$ti, line riul
Ialomita la 41 kil. de Bucu-
mint este al locuitorilor,

cultiva 367 hect.
carT
rur. Fierbinti-Stroe$ti. Este situat la N.-E. de Bucure$ti, pe

malul drept al riuluT Ialomita.
In partea de S.-E., intre sat $i
ria, pamintul e mocirlos.
Ad este resedinta primarieT.
Paul la 1 Aprilie 1882, data
cind pl. Mostistea s'a alipit de
pl. Dimbovita, in Fierbinti-d.-s.
era re$edinta subprefectureT pl.
r* : 289 ca bol si 8i cu cal.

Comerciul se face de 21 cit.-
capre, 374 porcT, 2517 oT).

In com. s'aa stabilit 41 strainT.
LocuitorT improprietaritT sunt
326 $1 neimproprietaritT, 262.
387 $1 al celor micT de 77.
re$ti. Stain legatura cu com. Mala

prin o osea vecinala si cu Dridul, tot prin o osea vecinala.
Se compune din satele : Fierbinti-d.-s., Fierbinti-d.-j., Fierbinti-Gruiul, Fieruinti-TirguluT $i
Fierea, Mdure, jud. Vlasca,

015.nescu ;
are o suprafata de
75 hect.
Fierului (Dealul-), deal, in judetul R.-Sat-at, plaiul Rimnicul,

cotn. Buda; se desface din Dea.
lul-SchituluT, $i brazdeaza com.
Stroe$ti, cu o populatie de 2289

locuitorT,
pl.
Glavaciocul, pe proprietatea Bleje$ti-Neamtu, a fratilor C. $i Gr.
car1 locuesc in 559
In partea de S.; este acoperit
case.
Este re$edinta uner companiT
de DorobantT si are un biro('
Nicolae $1 Adormirea, deservita

de i preot $i r cintaret ; o
telegrafie, care face $1 serviciul

posteT rurale $i al caruT venit
FieruluI (Dealul-), deal, In ju-
$coall de baetT $i una de fete,

frecuentate de 65 elevI $i 27
pe 1896-97 a fost
Mostistea.
cu pa$unT $1 padurT.
leT
detul Suceava, com. Bro$teni,

lingl satul Lungeni.
3262.50.
Suprafata totall a comu neT e
FieruluI (Dealul-), deal, jud.
tul $1 comuna cheltuesc anual

4968 leT. In sat e o moar cu
apa, o masina de treerat $1 un
de 3052 hect. ProprietariT aa
Suceava, com. Brosteni, linga
1632 hect., din carT cultiva 1037
Piriul-Oplinestilor.
pod.
padure). Locuitoril aa 1420 hect.

din care cultiva. 1320 hect., foo
ramtnind sterpe.
eleve, cu intretinerea carora sta-
Suprafata total a satuluT e

de 820 locuitorT.
Proprietarul, d. E. Arion, are

936 hect. $i locuitoriT 497 hect.
Se cultiva de proprietar 700

hect. (86 izlaz, 150 plc:lure). LocuitoriT cultiva, din pamintul lor,
de
(i60 ratnin sterpe, 85 izlaz, 350
In com. se face Virg In fiede fete, ambele sub un acoperemint. Localul s'a construit de
judet in anul 1885.
lei la veniturT $i de 9294 Id la
ciu marl.
842 $i al celor micT de 687.

Dintre locuitorf, 466 sunt plugarl, Too ati diferite profesiunT.
Fierbinti-Gruiul, sat, in jud.
Aratura se face cu 293 plugurT : 245 cu lad $i 48 cu cal.
din-
tr'un vechitt drum, jud. Buzaa,

ce Incepea din plaiul Slanicul
(nu se stie din ce anume punct).
Urmeaza malul sting al fluluT Buzati, pe la capatul comunelor Scurte$ti, Sageata $i
ajunge la Gavanesti. Serva ca
care Duminica. Sunt ad : 3 biserid si 2 scolT : una de bletT $i alta
465 hect.; restul ramin sterpe.

S'aa stabilit in sat 6 strainr.
Numarul vitelor mail e de
Fieruluf (Drumul-), rest
limita fare mar multe mo$11'.
Fierului (Pirtul-), piriil, in judetul Suceava, com. Bro$teni,

afluent al BistriteT, intre Piriul-
cheltuelT.
Opaine$tilor $1 Piriul-CaldareT.
FieruluI (Pirtul-), afluent
www.dacoromanica.ro
al
Bistritel, din josul satuluT Lun
FIJERWII
geni, din com. Bro$teni, jud.

Suceava.
Fijeresti, ahla, al com. Colti,
F1LEO'I
356
Nicolae, deservitA de i preot

si i cintAret. Comerciul se face
de 3 circiumarT. Pe teritoriul lu
jud. Buzdti ; aje 80 locuitorl, lo-
se afil I hele$teil.
cuind In 19 case.
335 $1 al celor micT de 637.
vIduvr. Sunt 332 contribuabili.

titi carte 273 persoane, nu
$titi 1584.
Suprafata teritoriuluT acester
comune e de 10384 hect. 66

arif, din carr: 8183 hect. 88
arif arabile, 1907 hect. 62 arit
Filaret (Viea-lui-), parte din pa'.

durea statuluT, la V. de satul
Fileanca, vale, in jud. Ialomita,

pi. Ialomita-Balta, pe teritoriul
Pogletul, com. Corbeasca, jude-
comunelor AndrAse$ti, Cruti $i

Reviga. Are o lungime de 18 kil.
tul Tecuchl.
Filaretul, staite de drum de fer,

jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com.
Bucure$ti. Este statie final a
linieT Bucure$ti (Filaret)-Giurgiti,
pus1 in circulatie la i Noembr.

1869 $i statie finall a finja' Bucure$ti (Gara-de-Nord)-Bucure$ti
(Gara-Filaret). Se afl intre statiile Dealul-Spiref (2.8 kil.) $i Jila-
$i se intinde de la S. spre N.
pArd la satul Reviga, ande se
desparte In dou ramurf. Pe
aceastA vale sunt treI lacurI
Fundata sai1 Sdrata, ca apl mineral, Crun ti
Reviga. La
$i
mijlocul acesteT vAT, pe amindou malurile sale, se afi a$ezat satul Crunti si la N. Ir&
este satul Reviga.
va (8.6 kil.) InAltimea d'asupra

niveluluf n'Ara de 78").10. Veni-
tul acester statif pe anul 1896

a fost de 536787 lef, 89 banT.
Filaretul, vil, In jud. Ilfov,

partea de S. a ora$uluT Bucure$ti. Prin mijlocul lor trece calea feratA Bucure$ti (Vezr Bucure$ti).
Filaretul, deal, pe care sunt piantate viile locuitorilor din ora$ul

Alexandria, in partea de S.-E.,
despre com. Poroschia, judetul
Teleorman.
Filastache, sat, face parte din
Filesti, com. rur., In jud.
796 hect. $i locuitoriT 235 hect.

(47 sterpe, 165 pAdure). LocuitoriT cultivd tot terenul.
zentatA prin urmAtoarele mosif:

File$ti (Cartea), Satul-Costir, Movileni, BIrbo$1, endreni (Ser-
darul), Rusca-Mare
$i
Rasca-
MicA.
VII slint multe; cele mai numeroase se gAsesc pe rno$If par-
ticulare cu bezman sal:1 Oral ;

productia mijlocie se socote$te
multe vil sunt pe valea CAtu$a
$i apartin GalAtenilor.
piat de Galati, la 3 kil. In spre

V. Se mArgine$te la E. cu re$edinta jud. $i com. Tuluce$ti, la
V., Cu Brani$tea, la N., cu Folte$ti, $i la S., cu rlul Siretul
NumArul vitelor e de 4142

capete, din carI: to tauri, 562
boT, 595 vacT, 362 vitel, 214
cal, 151 epe, 105 minjT, 33 m'in-
i IO minzate, 6 bivolT,
D u n Area.
zatT,
In cuprinsul teritoriuluf acesteT comunf se gAsesc apele ur-
bivolite, i6oi
pirlul ce trece prin
mAtoare
mijlocul satuluT, File$ti, format

din alte patri' maT micT, ce curg
din vAile: DancIT, Satul-CostiT,
Slobozia $i Fileti,
care piria d in Siret prin balta CAtu$a; piriiasul Filoaia sa5 Fai
boasa.
D-1 Gr. G. Cantacuzino are
Proprietatea mare este repre-
la 7Ifo hectol. vi n anual. Cele mal
tuat la S. de OrA$ti, pe calea
419 locuitorT.
pietAter marT; restul e al sAtenilor.
varluiti, pl. Siretul, cea maT apro-
loaia ce se pierde in atusa. ;
37
pAdurf, 206 bAltr, $i res tul, vetrele satelor qi pAmint, mar

mult de 90oo hect., apartin pro-
Co-
com. rur. tubeiul-Or$ti, plasa

Dimbovita, jud. Ilfov. Este sijudeteanA Bucure$ti-Oltenita.
ima$, 50 fineatl, 449 vil,
Siretul-StAtAtor
balta Ghe-
capre
435 porcT.
Circiume sunt 40.

Veniturile comuneT se urcA
la 29912 14 65 banT, iar chel

tuelile la 19992 leT, 30 banT.
Biserici sunt 4 Sf. Treime,

in File$ti, infiintatl in 1852,
se glseste sub ingrijirea mo$tenitorilor D-ruluT Aristide Serfiottl ; a doua, Sf. VoevozT,
satul Costi, dateazA din 1876
In comuna File$ti sunt $ase

cAtune Filesti (re$edinta)
Calica, Satul-CostiT, BArboli, Movileni, endreni (Serdarul)
Zmirdan. LocuitoriT sunt fo$tT

clAca$T
of, i i
insurAteT impropieta-
ritT. Are o populatie de 457 familiT, sa 1857 suflete, din carT:

983 bArbatT, 874 femeT ; 1017
necAstoritT, 772 cAsAtoritT, 68
www.dacoromanica.ro
77 ; a treia, Sf. VoevozT, in
en-
dreni, din 1872; a para, Sf.

Gheorghe, in Movileni, a proprietateT ; cele d'india trei
; la biserica din File$ti este
eavoul familier Serfiotti, iar la
Movileni a familief Petre Con-
stantin. Com. File$ti formeag

dou1 parohiT : parohia File$ti,
Treime, r,forcu3 catedrala
FILEgI (CAUCA)
357
mat din satele Filesti, satul

Costi si Smtrdanul, 2 biserici,
deservite de I preot paroh, 1
preot ajutor si 3 dintareti ; pa-
Fileti, vale, in comuna cu acelast

nume, pl. SiretuluT, judetul Co-
rohia Serdarul, Cu catedrala SE

VoevozT, din satul omonim, formata din cat. Serdarul $1 Ba'rbosi-Movileni, 2 bisericT, deser-
Filiai, com, rur., in jud. Dolj,

Jiul-d -s., la 35 kil, de orasul
vurluiti.
Craiova.
Situata pe ambele malud ale
FILIAkil
V.S.-E., de dui Jiul, peste care

se afla, in dreptul cat. Balta,
un vad cu pod plutitor pe scri
pete, inlesnind comunicata locuitorilor din dreapta
riului,
ca eel din stinga, unde este resedinta comuner. Put pritnete

In aceasta com. *iota tnici pirlia-
vite de I preot paroh si 3 din-
riului Jiul.
se, numite Racovita si Alma-
tareti.
Fratostita si cotn. Tintareni,
la S. c 1 com. Bralostita si Ar-
jelul cari strabat catunele cu

acelasT nume.
Pe teritoriul acestei com. sunt
urmatoarele balti : RAchita, la E.
In Filesti (Cauca), proprietatea are o grading. frumoasa. In

ziva Sf. Treimi, cu ocazia hramului bisericeT, se face o traditionala serbare religioasa si
populara, la care ja parte multa
Jume din Galati.
5col! sunt 3: una in Filesti,

mixta, Cu 25 elevi; a doua in
endreni, Cu 36 elevT ; a treia
In satul Costi, cu 35 elevi.
Pe teritoriul acestel comune
trece soseaua nationala si unja
drumulu de fer ; iar la Barbosi
se afla gara cu acelasT nume,
in apropierea careia, pe Siret, e
podul de la Barbosi. Tot pe

aid trece unja fortificatiilor Galati-Namoloasa Focsani. Prin satul Filesti strabate soseaua vecinal-comunala precum si rmia
teleg -afo-postala, ce merge la
getoaia, la V. cu com. Bralostita.

Limita linieT de N. incepe de
la Conacul-lur-Buza, merge 1' 1
linie dreapta pana la gura sa,

de unde da in Viea-lui-Dragomir,
unde se margineste cu teritoriul

comun el Tintareni, apoT dupa
ce maT merge putin in linie

dreapta, d in riul Jiul. De aci
incepe hotarul de V., cu directiunea N.-S.; trece prin dealul
MotruluT, valea Racovita, pe
care o urmeaza cli indreptarea
spre E. pana la catunul Cotina
ce tine de com. Bralostita, formind limita de S. de Argetoaia.
De aci se indrepteaza iarasT spre
corn., in intindere de 1 hect. si
care se scurge pe mosia Rdcari.

Lacul Izvorul, la S. comuneT,
in intindere de 112 hect., se
sc trge In balta Vladu. Riioasa,
la V. com., cu o suprafata de
2112 hect., se scurge in JIS. Toate
aceste balti sunt pline cu pestl :

stiuca., plat'', crap si pltica.
In Schitul se gaseste balta
SchituluT, de 1 hect. intindere.
Hain! : Fintina-Mare si Fintina de-la-Capela ; ambele se
scurg in lacul Izvorul.

Com. se compune din cinc!
cat. si anume : Almajelul, Salta,
Filiasi (cat. de resedinta al com.
linga Barbosi, sunt si urmele
N. ',Ina in valea Stroeni, merge

de alungul acestel val pasta ajunge in Jiti, apoT, ocolind In
linie ondulata, catunul Schitul
formeaza linia de S. si E. care
com. Bralostita; de ad i merge
vechei cetati romane Gherghina.
iar in linie dreapta spre N.
spre S. de cat. de resedinta se

afla cat. Schitul, pe dreapta
pana atinge catunul Almajelul
JiuluT,
Fileti (Cauca), sat si resedinta

comuner cu acelasi nume, in
jud. Covurluia, pl. Siretul ; are
asezat pe ambele maluri ale
Pech ea.
Pe teritoriul comunei Filesti,
137 familii, sat"' 486 suflete; o biserica ; o scoala. Vez! Filesti,

com.
dulur Altnajelul si formeaza limita de V. catre catunul Racari

din comuna cu acela$T name.
Teritoriul comuneT este acci
dentat de mar multe dealud si a.
nume: dealul Siova, cu o inaltime
Fileti, mofie particulara, de 2431

hect., in jud. Covurluiti, com. cu
acelasT nume, din plasa Siretului.
Fileti, pirig, in comuna cu acelasI nume, pl. Siretul, jud.

Covurluia.
de 600 m., acoperit pe coasta de
Cu vil, iar pe cea de N. cu

padure; dealul Cioaca sari Racovita,acoperit pe toata intinderea sa cu padure, afar de ripele
Stroeni si Balta; Dealul-arnestilor, In catunul Filiasi.
Este udatd in directiunea N.-
www.dacoromanica.ro
si
al pl.) Racovita si Schitul.
Sunt ast fel asezate : Filiasi, pe

stinga r. jiul, Racovita si Balla
pe dreapta Ji ilui ; la 5 kil.
la E. de cat. Balta si
Almajelul si pe valea Almajelul,
in stinga Jiului.
Despre locuitorii acestei com.
se spune ca erali raspinditi In
m Ike locurT pe la an 111828, chid
prin executie s'au adunat pe

locul unde se gasesc azta-zi.
In cat. Filiasi, se afla urmatoarele siliste : Silistea - de - la
Rosu, Silistea de-la-Piesti, unde
este si biserica, Silistea - de - la
Saftesti, Spinisor, Silistea- de
la-Manesti, Silistea-de-la Manoaica, Silistea de la.Bacesti, care l'se
t afla In Cornesti.
F1L1A1
FILTAiI
358
Coline sunt : Racovita, Balta,

Stroeni si Almgjelul.
In cuprinsul acesteT com. sunt
4 biserici: doul in ruing in cgt.

Filiasi, serva azi de cimitir, fiind
In Silistea-VechTe ; ati fost cons-
truite la anul i8o0 de Gheor

ghe Pela, Neagoe Pela, Ion Pela
Ilie Blindu.
Biserica din Schitul a fost

fondata la anul 1883 de preotul
Stefan, cu ajutorul loeuitorilor.
Biserica din Balta e construita
din zid, din anul 1820, de lo-
hect. si aduc un venit anual de

63000 lei. Ele se nurnesc :
Almajelul, Balta si Racovita. Apartin d-neI Filisianu,
d-luT Baron de Gliinek i lo-
lar in cat. Balta se aft. 3 ch.-
cuitorilor.
in comuna statia de drum de
ciumr. Comercianti sunt 24, din-
tre carT treT sunt straini.

Prin comuna trece calea feran Craiova-Severin, avind chiar
PgdurI: o parte din padurea
fer Filiasi, la 200 metri departe
Za-
de vatra satului Filias. Calea
voale, in intindere de 596 hect.,

sunt pe mosia d-neT Smaranda
Filisianu, in cat. Filiasi. Partea
cea-l'alta, din arnesti-Lunga-de
nationalg Craiova-Severin are

Jiti, are in comung o lungime
i ZAvoaTele, situata tot In
de 5 kil. MaT sunt : calea ju-
apartin d-luT Baron de
deteana
Cirnesti-Lunca-din-Vale
la-Jiu
prin comung o lungime de 6

kil. Calea nationala, spre Tirgul-
calea
cuitorT.
Gliinek, avind o intindere de
vecinala Filiasi-Fratostita. Po.
TreT din ele ati proprietate

de cite 17 pogoane.
In com., si anume in cat. de
resedintg, sunt doug scoi( pri-
753 hect ; lar restul de 917
teca din Filiasi merge la Al-
hect. se gasesc in cgt. Balta,

tot pe niosia d-luI Baron de
majelul, serpuind pe valea Or-
Gliinek. Inainte apartineatl dece-
in cat. Racari. Din Filiasi trece

un drum vechiti pe Dealul-Cirnestilor i raspunde In culmea
mare, una de bletT si una de fete.

Ambele functioneaza din anul
1836, intretinute de com. Localurile, fAcute din zid, sunt con-
struite de cAtre particular!. Ail

o imprejmuire de 0.1250 hect.
Scoala de baeti are doi invatatorI ; lar cea de fete, o invatatoare. Scoala de bAetT a
fost frecuentata in anul scolar
1892-93 de 131 bletT din Filiasi si 6 din Balta ; cea de
fete a fost frecuentan de 32

fete din Filiasi. In virsta de
scoala sunt 326 baeti si 201
fete. Stitt carte 658 barbatl si
compuse din : cer, girnita, stejar ; lar cele din Balta, din : fag,
frasin, ulm, alun, etc.

Viile apartin locuitorilor, ocu-
pind o suprafata de 31 hect.

Livezile de prunr si nucT ati
o intindere cam de 35 hect.
Totalul populatiund este de

3383 suflete, dintre cari i Italian, 2 UngurT si 15 BulgarT.
si 5
bordee.
Casele sunt construite din zid,

paiante si prea putine din lemn si
nuele ; dintre ele 689 au gra-
ding cu pomT si vre-o 15 au

gradinT cu flor!.
Snprafata teritoriului comu-
nd este de 6048 hect., dintre

care : 2319 pamint arabil, 600
hect. fineatA, 545 hect. izlaz,
318 hect. lac si teren sterp,
2266 padure.
Moiile ati o intindere de 2319
dealului Bodaesti (pl. Amaradia).
O potecg tae acest deal pang in

cat. Almaj elul.
In calt. Filiasi se afl'A un spi-
tal cu io paturf, intretinut din

fondurile judetuluT.
Judecatoria de ocol is! are aid
resedinta ; tot aid se afl
o-
In comung. se afla un atelier de
ficiul telegrafo-postal, fondat in
ftergrie si unul de timplArie. Se

lucreaza carAmida. Pe mosia
d-neT Filisianu se afl o moan
1895 si al carui venit pe 1896

97 a fost de leT 6022, ban! 80.
Venitul comuneT pe exercitiul 1893-94 era de 10542,86
lei i cheltuelile de 10088,53
de abur!. Pe ambele mosiT se

afla sane, unde se fabrica. brinzA.
LocuitoriT desfac productele
187 femeT.
Sunt 920 case
datului Dimitrie FiJiianu. PAdurea din cat. Balta este amenajatd. Padurile Cirnesti sunt
nestilor, trece valea Racgri,
cimpuluT la
statia de drum de
fer ce se aflA in com. Filiasi ;

duc porumb, gr, orz, fasole,
ceapg si importa. objecte manufacturan! i bacanii.
Se duc asemenea i la tirgul
saptamtnal din Craiova.
In comuna se face de 3 orT

bilciti si anume : la Sf. Ilie (zo
Iulie), la Sf. Dumitru (26 ,Octombrie) si la 24 Februarie.
Transportul il fac sari pe ca-
leT.
Vite mar! cornute sunt 450,

ca.! 140, of 300 5i porcT 89.
Filiai, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-de-
Sus, com. Filiasi. Este asezat
aproape pe loe ses.
Singurul
accident este Dealul-Cirnestilor.

In sat sunt battik : Rachita, la
E., in intindere de I hect., se

scurgepe raosiaRacari. Izvorul, la
S. com., in intindere de 1/2 hect.,
se scurge in Vlad ; Riioasa la
lea nationalg ce duce la Craiova
V. com., in intindere de 1/2 hect.,
sari cu drumul de fer.

In com. si cgt. Filiasi se gasesc r5 circiumi .51 4 bacanii ;
se scurge in riul Jiul. In cite

trele lacurT se gAseste stiuca,
salati , crap si pltica. In sat
www.dacoromanica.ro
HILIAst
359
sunt silistele urmAtoare: SilisteaSilistea-de-la-Piesti,

unde este si biserica, Silisteade-la-Saftesti, Silistea-Spinisor,
Silistea-de-la-MAnesti,Silistea-dela-cotul-Mnoaiea, Silistea-de-la-
Filiai,
BAcesti.
Filioara, com. rur., situata in centrul plAser de Sus-Mijlocul, judetul Neamtu. Se mArgineste la
V. cu comuna Humulesti si Grumdzesti ; la S. cu comuna BA1-
Populatiunea se urcA la 2327

suflete : 1165 barbatT si 1162
femef. Locuesc In 620 case si

5 bordee, construite din zid,
paiante si putine din nuele. MaT
toate ati grAdinA cu pomT si

zarzavaturT si 15 ati gradin
cu florr. In sat sunt 2 scolT
primare, una de bdetT si alta

de fete. Ambele functioneazA
din 1836, fiind intretinute de
coala. de bletT are 2
com.
invAtAtorT si cea de fete o invAtA-
toare. Localurile construite din

zid este in bunA stare. In anul
scolar 1892-93 scoala de bletT
a fost frecuentata de 137 bdetT,
131 din FiliasT si 6 can Balta ;
scoala de fete a fost frecuentatA de 32 eleve, toate din

Filiasi. Cu vIrst de scoald sunt
241 bdetr si 125 fete.
titi carte 583 barbatT si. 184
femeT. Sunt 2 bisericT in ruinA,
In Silistea-VechTe. AU fost fon-
date la anul 1800 de Gheorghe

Pela, Neagoe Pela, loan Peia,
Ilie Blindu.
Aci se afl oficiul telegrafopostal; judecdtoria de ocol, o
farmacie si un spital intretinut de
judet, cu io paturr, un medie,

un sub-chirurg si o farmacie.
Satul Filiasi este resedinta
plAseT Jiul-de-Sus.
FM*, stafie de dr.-d-.f., jud.

Dolj, pl. Jiul-de-Sus, com. Filiasi
pe linia Craiova-T.-Severin, pusA
In eirculatie la 5 Tan. 1875. Se

aflA intre statiile R Azar' (64 kil.)
Butoesti (131 kil.) InAltimea

d'asupra niveluluT mAriT de 10370.
Venitul acesteT statiT pe 1896

fost de 100243 lef si 26 banT.
particularA, jud.
D91j, pl. Jiul-de-Sus, com. Fili-
FILIOARA
asi, satul Filiasi, apartinind D-ner
sunt 3 insl carT stApinese locurile lor ; iar 55 carT de si Insuratr si cultivatorl de pamint
Filisianu. Se gAseste pe dinsa
ins1 nu au niel un fel de pro-
pAdure.
prietate precum niel putinta de

a mosteni dupA urma pArintilor
ion
Agricultura se face pe o intindere de 1362 hect.

capete.
titesti si CrIcAoani; la V., cu
In com. Filioara sunt 12 bi-
comuna VinAtori-Neamtul; la N.,

cu comuna Humulesti i Vindtori-Neamtul.
Teritoriul sAti in partea despre
V. este de natura muntoasa, prezintind lanturT i piscurT de muntI
sericT Cu 75 deserventT, platitT de
dintre carT cele maT insemnate

sunt : MAgura, CiurgiT, PoianaTigAnceT, Dealul-Mare,Ceardacul
Piatra-luT-Aron, VAraticul, muntele SihleT, etc., lar in partea des-
pre E. se scobor in terase delu-
la stat cu 10560 leT si de la

com. cu 1050 leT (in care hall
si indemnizarea pentru manastirl) ; venitul fonciar al pAminturilor bisericestT se ura la suma
de (00 Id anual.
Multe dintre locuitoare se ocupA cu industria tesAtorieT ;

asa, numaT in ManAstirile Agapla i Varaticul sunt 55 de te,
sAtoare de saiac. Ministerul a nu-
roase, constituind, maT cu seaml

pe cursul riurilor, sesurT (podise)
mit si o maestrA pentru aceste
intinse. Linia de despa'rtire a

muntilor de dealurT se poate
considera aceea ce ar uni orasul

Piatra cu mAnAstirile Vdraticul,
Agapia, Vindtori-Neamtul (din
com. Vinatori).
In privinta geologicA, vezT Bitcele-FocseT, SirghiT.
Este formatA din eltunele:

Filioara, Agapia, Vdraticul, Cehldesti - GropiT, Pirlul-Tirnover,
Zembesti, impreund cu mAnIstirile Varaticul, Agapia si Agapia-VechTe. Are o populatiune
de 487 familiT, saii 3196 suflete :
1094 barbat, 2102 femef ; 2004
necIsAtoritT, 940 asAtoritT, 240
vIcluvT, 12 divortatT. titi carte
727 persoane, nu sur' 2469.
ateliere.
le' la veniturT si de 13441
leT
la cheltuelr.
Comunicatiunea cu satele vecine se face prin : soseaua judeteana. Piatra-Neamtul, care o
parcurge prin mijloc ; prin un
drum care duce de la mAnAsti-
rea Varaticul in soseaua precedentA, intre kil. 29-30; prin

un drum care uneste mAnAstirea VAraticul cu s. Valea-Seaca
din com. BAltAtesti ; printeun
drum care uneste mAnastirea VA-
raticul cu mAnAstirea Agapia,

trecInd prin s. Filioara ; printeun
drum care uneste Agapia Ve-
chie, trecind prin s. Agapia,

cu soseaua Piatra-Neamtul, futre
Dintre locuitoriT improprietlritT In 1864, sunt astAzI 96 carT

mal stpinesc niiT locurile ion,
116 cu urmasT al celor ImproprietAritT ; 3 locurT sunt parsite
stApinite de catre altif. Dintre
kil. 33-34; printr'un drum care

duce din soseaua Piatra-Neam-
locuitoriTimproprietsitT In 1878,
Filioara, sat, in com. Filioara,
www.dacoromanica.ro
tul (din fata drumuluT precedent,

kil. 33-34), prin s. CehlAesti,
la s. Topolita.
VILIOARA
FLOAEA
pl. de Sus-Muntele, jud. Neam-
tul, situat la 55 kil. depArtare

de orasul Piatra.
In sat se aflA : resedinta com.;
lar in apropiere, mAnAstirile de
edlugrite : Agapia si VAraticul.
Filioara sail Faloaea,

format din alte patru mal miel,
In valea unde e satul Filesti,
VILIPENI
860
mita, pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul com. Chioara; trece prin pAdurea numitA Filip, fAcind leglturA filtre Borcea i lacul Mocilna.
Filip, trup al pcIduret Filip
si
Gura-BobuluI, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, com. Chioara,
In intindere de 6o hect. Esente :
salcie si plop.
care e asezat satul Filesti si pe

unde curge un pillas, jud.
AceastA vale se uneste
cu valea Filesti, spre S. de sa-
sericani.
Filipeasca, numire, ce a maIpurtat mosia Zoresti, din com.

Valea - TeanculuI, jud. BuzAti,
o sfoar. de pAdure ca de so
hect., precum si c. Cliserul
mosia Simileasca din com. Simileasca.
Filipeasca, peldure particularA,
pl. Siretul, jud. Covurluiti.
Filioara sa Faloaea, vale, pe
Rea, de pe mosia StatuluI Bi-
Filip, vale, jud. \l'ama, pl. Cernacom. Modoia.
supusl regimulul silvic incA din

anul 1883, pe mosia Filipeasca,
com. Drajna-d.-j., pl. Teleajeaul,
Filip
jud. Prahova.
mare,
In mutila Calulul, jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
Filipeni, com. rur. jud. Baca,
curg piriiasele ce se varsA in
lapa. In amasa localitate se

aflA cariere de plata pentru
pl. Pistrita-d.-s., situat in valea

prulul DunAvAtul si a afluen-
balta CAtusa.
constructiI.
tuld sACi SAlasul-Rosu.
tul Cu acelasI nume ; prin ele
Se compune din 3
Fillorul,pirliaf, ce izvoreste din-
Filip i Gura-Bobuluf, pdclure,
tre ramurile muntilor MAgura

SAhlstria, com. Filioara, pl.
de Sus-Mijlocul, jud. Neamtul ;
pe mosia Blagodeasca, in jud.
curge spre E., traversind drumul care uneste s. Filioara cu
zo hect. rdspindite in miel pilcurI, cu esente : salde si plop.

Chioara. Are I 10 hect., din caff
Agapia, vArsindu-se in piriul
Agapia, putin mal spre E. de

satul Agapia.
Filipache, prival, jud. BrAila.

care uneste lacul Moise, din
com. StAncuta, cu_canalul Pasea.
Filiorul, jud. Neamtul. VezI Filioara, sat.
Filipa, deal, spre S.-V. de satul

Coasta-MAgurer, com. BAiceni,
Filip, deal, in raionul com. Re-
pl. Bahluiul, jud.
tevoesti, pl. Nucsoara, jud. Muscel.
Filipea. VezI Lunca, sat, jud.

BacAti.
Seaca, formeaz un sir paralel cu dealurile : Carantina,

MAgura si CornAtelul, intinzin-
du-se de la N. spre S.
Filip, bral (priva, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe terito-
Filipea, padure, jud. Bacii, pl.
de pe
teritoriul
com. Tirgul-Valea-Rea.
TazlAul-d.-j,
Filipea, pirtiaf, jud. BacAu, pl.
Valea-BotuluI ; Fruntesti
Moara-Conachl.
Aceast comund, pAnA la anul
1874, a fcut parte din judetul

Tecucia, si era compusA din cgtunele : Dobriana, azI Silistea,
Filipeni, Fruntesti i tubeiana.
Se mArgineste la E. cu com.
Oncesti (jud. Tecuciti), de care
se desparte prin zarea dealului

Tarnita i cu com. Otelesti, de
care se desparte prin dealul

la N. cu com. MA-
resti: la V., cu com. Lecca, de

care se desparte prin dealurile:
Runcul, Pope!, Ungureni i
Poeni, i cu com. Godinesti
(jud. Tecuciii) ; la S., cu comu-
nele Godinesti i Oncesti (jud,

Tecuciii).
Are o scoall, infiintatAlai865,
Rea, care curge prin valea cu

acelasI nuine si se varsA d'a
In satul Lunca, intretinutA de

stat, inteun local bun de birne,
construit de particular! si ca o
stinga TazlAuluI-Mare.
imprejmuire de 22 prj. pAmint.
TazlAul-d.-j., com. TirguI-Valea-
riul comunel Giurgeni.
Filipea, vale, jud. BacAti, pl.

Filip, bluf (priva, in jud. lalo-
bozia, cu sectia Filipeni,
Dobriana ;
Filip, deal, in jud. Vilcea, pl. 01tetul-d.-s., com. Mateesti, care,

impreunA cu dealurile Comoara
catune :
Lunca, resedintA ; Filipeni-Slo-
TazlAul-d.-j., com. Tirgul-Valea-
www.dacoromanica.ro
coala a fost frecuentatA in

1891 de 38 elevr, dintre carI
4 fete.
FILIPEN1
VILIPETt
361.
Sunt 2 biserid: una in satul

Lunca si alta in satul Frun-
testi, deservite de 2 preoti

2 cintarett; circiumi sunt 6.
Are o populatie de 572 familiT, sati 2288 suflete, dintre
care 2226 RominI, 49 Izraeliti,
7 ArmenT, i German si un Ungur ; 900 agricultorr, 30 mese-
Secuieni, resedinta plaseT,
pe la E. de comunele : Darmanesti, Aricesti si Baicoiul.

La N. se margineste cu plaiul
15
kil.; la com. Marsti, 6 kif.; la

Otelesti, 5 kil.; si la com. Lecca,
io kil.
Filipeni, sfitifor, jud. Bacan, pl.
Prahova, de care se desparte

printr'o linie dreapta dusa din
plaiul Varbilaul (E.), pana in
Stretul-d.-s., com. Filipeni, care

intra in compunerea satuluT Fi-
jud. Dimbovita (V.) si care trece

pe la N. de comunele : Ederile
lipeni-Slobozia.
MAgureni.
riasT, 13 comerciantT, 45 pro-
La S.-V., se marglneste cu
fesiuni libere, 60 muncitorr si
Fililleni-Slobozia, sat, judetul
30 servitort. ti carte 136, din-
Bacan, pl. Siretul-d.-s. al com.

Filipeni, asezat filtre piriul SIlasul-Rosu i piriul Dunavatul,
tre cart 6 temer; nu stiti 2152,

dintre carr 1126 femeT. Contribuabill, dupa recensamintul pen-
tru periodul 1891-1896, sunt

443.
Teritoriul comunet are o intindere de 4500 hect.

ProprietarT marT sunt : George
Sterian, cu o mosie de 750
hect., dintre care 646.84 hec-
tare pamint productiv, care fi

dati un venit anual de 12038
lel; Eufrosina Rosetti, cu copiii
sal, Virginia Lambrino, Vasile
Rosetti si Sofia Boteanu, an o
mosie de 1716 hect., cu un vela de 20000 leT.
Ja o departare de 3600 m. de
cit. Lunca. Se crede ca in ve-
jud. Dimbovita, de care se desparte printrio linie oblica, de la

dreapta spre stinga si care trece
pe la V. de comunele : Margineni, Ghirdoveni, Moreni i merge pana la V. de com. Ederile.
chime era asezat pe coasta dealulul

dreapta pirtului Du-
ministrativ, pl. Filipesti se com-
navatul, unde asta-e se afla o

o siliste. Are o populatie de
pune din 16 comune rurale, at'ara de Filipesti-de-Tirg, care e
99 fam. san 435 loc. Este o &r-
comuna urbana, adica: Aricesti,

Baicoiul, Calinesti, Darmanesti,
Ditesti, Ederile,
dure, Floresti, Ghirdoveni, Haimanalele, Magureni, Margineni-
duma. Vite sunt: 18 cal, 174

vite cornute, r6 porci si 26
capre.
Filipescu (MAgurelele
pe malul sting al 1-1[110 Sabarul.
tre care 550 hect. marunta (tu-
Spre E. trece catea nationala
fkis).
Bucuresti-Giurgin. In partea de
S. locul e mlastinos.
hect., care, in 1890, ati dat 28.88

hectol. vin negru i 1088.32
hectol. vin alb.

Dupa controalele divizier filoxerice (1891), viea lucratoare
ocupa 87114 hect.
Vite sunt (1 89o) : 113 cal, 1259
vite cornute, 318 porci, 88
capre si 1885 or.

Stupt de albine sunt 123.
Budgetul comuna', pe exercitiul 1891-92, avea la venitur1
8298 leT, 33 bant, lar la cheltuea 4541 leT.

catea vecinalA Obirsia-MArAstiLunca.
Distantele : la Bacan, capitala
districtuluT, 36 kil.; la comuna

68623.
d.-j., Margineni-d.-s., Moreni, Ne-
pescu), sat, face parte din comuna rurali Magurelele, plasa

Sabarul, jud. Ilfov. Este situat
Sunt 790 hect. padure dinViile ati o intindere de 36.78
Din punctul de vedere ad-
delea si Tintea.
Resedinta subprefecturet e in
com. Filipesti-de-Tirg.
Cea mal populatA comuna din
pl. Filipesti e BAicoiul, apot vin
Magureni si Darmanesti. Cele
mai putin populate sunt : Calinesti, Floresti, Margineni-d.-s.

Haimanalele.
Partea de S. a acestet plAsT

este seasA si productiva in tot
felul de cereale. Productiunea
locuitort.
D-na Ana D. Laptev are 260

hect. si locuitorii 160 hect. Proprietarul cultiva 218 hect. (6
sterpe, 18 izlaz, 18 padure). Locuitorir cultiva 138 hect. (9 sterpe, 13 izlaz). Comerciul se face
de 4 circiumart.
Numarul vitelor marY e de

241 si al celor miel de 31o6.
Filipeti, p/aset", in jud. Prahova.
Se margineste la S.-E. cu plasile Tirgsorul i Varbilaul, de

care se desparte printr'o linie
(Aplica spre dreapta, incepind
de la com. Margineni i trecind
este abondentl, gratie apelor

ce o udA.
Partea de N. e deluroasa,
prielnica vitet si livezilor de
prunt; lar partea de V. e acoperita cu pAduri seculare.

Intinsa cimpie dintre rtul Prahoya, Tintea i Maga', numita
Branciocul, este productiva in
grtne i porumb.
In partea de N.,
locuitoril
piase! se Ocupa Cu fabricarea

rachiului, viticultura, transportul
lemnelor din padurr si al pl46
Yarda Dfogionar eeogrolto. Vol. 114
www.dacoromanica.ro
FILIPESTI
iar acer din partea de
cure!,
FIL1PESTI
862
S. se ocupa cu agricultura, iar

multI se mar indeletnicesc cu
compusa din en. Iezeni si Bratasanca-Ungureni, avind ca fi-
Drumurr: la Dedulesti, spre

N., prin cat. Bagdat (Ir kil.) ; la
lia15. biserica Sf. Gheorghe.
Surdila-Greci, spre S., traver-
fabricarea varulur negru, facerea
1 1. Parohia Cdlinefti, cu bi-
sind catea ferata Braila-Bucu-
vaselor de lemn si altor articole din tina si par de cal.

In plasa Filipesti se cultiva
serica parohiala Adormirea, com-
resti (6 kil.), la Batogul, spre

S.-E. pe la cantonul 113, (i5
Navoesti (Magureni), ca biserica filiala SE Nicolae.

Parohia Aricefti-d.-j., cu
kil.) ; la Braila (51 kil.) Com. are
biserica parohiala SE Ilie, compusa din cat. Aricesti-d.-s., ea
curesti. Acum trece catea Iferata

Braila-Bucuresti pe o intinderede
biserica parohiall SE Nicolae.

Parohia Florefti, cu bi-
4 kil. In coprinsul com. e o padure

de salcie de 21/2 kil. p. a d-lur Filipescu.
523.50 hect. vie.

Riuri principale sunt : Creoval-Dulce, Prahovita si Prahova.
Din punctul de vedere al cul.
tulur, pl. Filipesti s'a impartit
In 16 parohir, avind si Ir filiale:
pusa din catunele : atina si
r. Parohia Mdgureni, ca bi-
serica parohiala SE Treime, com-
serica parohia15. SE Treime, com-
pusa din cat. Capul-Rosu.

Paro/la Bdicoiul, ca biserica parohiald Sf. ImparatI.
Parohia Cotoiul (com.
Baicoiul), cu biserica parohiala
pasa din catunele : Paroasa si

Cocorasti.Capli, avind ca biserica Rala. SE Dumitru,
Parohia Filipefti-de-Pddure, cu biserica parohiala SE
Tref-ErarhT, compusa din cat.
Silistea-Dealulur, avind ca filiala
biserica Nasterea -Maicer-Domnulur.
Parohia Edera, cu
bise-
rica parohiala SE VoevozT.
Parohia Moreni, ca biserica parohiall Schimbarea-la-FaO., compusa din cAtunele : Tisa,
Stavropoleos, Tuicani, Pleasa,

avind ca filiala biserica Adormirea.
Parohia Ghirdoveni, cu biserica parohiala SE Voevozr.
Parohia Haimanalele, cu
biserica parohiala SE Voevozi,
compusa din ct. Manastirea-
SE Anton, compusl din cal.

Tufeni, avind ca filiala biserica
SE Anton.
Parohia Tintea, cu biseparohiala
Duminica-TreTrica
Sfintilor, compusa din cltunele :
Dimbul si Liliesti, av/nd ca fiHale bisericile SE VoevozT si
SE Nicolae.
9 strade aliniate. Pe aci trecea

dru mulvechi ti al p o ter Braila-Bu-
Se face erg in fie-care Duminiel'.
Com. s'a infiintat la 1835 si

se numia Basa, dupa .numele u-
pad turc, Basa saa Isbasa, ce a

avut t'irle aci. Era situata Ruga.
Movila-Mortilor, spre S.
La 1840, a fost stramutata

unde se afla azr si s'a numit
Filipesti, dupa numele proprie-
taruluT, C. Filipescu. S'a mar

numit Groparia dupa multele
gropT in carT se pastrati bucate.
Filipeti, sat, in jud. Bacati, pl.

Filipeti,(Baa-GropAria),com.
Trotusul, com. Onesti, situat in
mur., jud. Braila, pl. Ianca, ase-
valea Oituzulur si la poalele dealuluT Cuciurul, la o departare
zata pe ses. Se margineste la

E. Cu Perisorul, la N., cu Dedulesti si riul Buzaul si la S.,
cu Surdila-Gliseanca si cat Bratesul. Suprafata com, e de 2000
hect. Are o populatie de 262
de 4 kil, de satul Onesti. Din

acest cat., in 1891, ati urmat
la scoall 15 ,bletr, din 188 co.
pil in virsta de scoala.
Margineni, aviad ca filiall bi-
familiT sail 1012 suflete, din carT
serica SE Dumitru.
217 .tia carte si 835 nu stii1.
Are o biserica, de caramida,

zidita la i855, deservita de un
preot si 2 cintaretT, si care a
fost restaurata de stenT la 1870.
pus& din cat. Seaca (Filipesti-
Venitul com, e de 7689 leT, lar

cheltuelile de 6733 le!. Sunt 107
de-Tirg).
improprietaritT din 1864 si 23
Parohia Dilefti, cu biserica parohiala SE VoevozT, com-
Filipesti

sail 300 suflete. Este o circiuma. Vite sunt : 14 cal, 182 vite
marT cornute si 45 porcI.
Cu biserica parohiala Ad ormirea,

compusa din cat. Margineni-d.-s.,
sunt 5 debite si ro circiumr.

Vite mar! cornute sunt 1239
Are morT de al:1 si o fabrica

de olarie.
avind ca filiall biserica Sf. A-
(bol' 622, vacI 424, taurr 34, viter
postolT.
149); cal sunt 489; magarT, 2 ; oT,

712; porcr, 389 si capre, 3. Suha-
Filipeti, sat, pe hotarul de N.

al corn. Filipesti, jud. Braila,
tul e de 500 hect. Com. are i

moara de abur! ce macina 3500
litiga viroaga Buzeelul-Sec, pe

muchea acester viroage si..la 51
hectol. anual; 1 brutarie.
kil. spre V. de orasul Braila.
Parohia Mcirgineni-d.-j.,
Parohia Nedelea, ca biserica parohiala SE Voevozr.

ro. Parohia Ddrmdnefti, cu
biserica parohiala Sf. Nicolae,
neimproprietaritT. In
www.dacoromanica.ro
361
tocuitoriT cunosc acest sat sub

numele de Basa san Groparia.
S'a infiintat la 1835, cind purta
numele de Basa, si numaT de la
1864 s'a numit Filipesti, dupa
numele proprietaruluT. Are o
biserica zidita. la 1848 si linga
care sunt casele proprietater,

cu o frumeasa gradina ea de
bine intretinuta, a3 hect.,
vind si un han mare. Are o

scoala de bletT, infiintata la 1860
Intretinuta de stat, cu 50 de elevi si o scoall de fete, infiintata la 1877, cu 28 eleve. Su-
Filipeti, sat, in jud. Roman, pl.

Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe
soseaua nationala Bacla-Roman.
Are 40 familiT, saa 90 suflete,

din carT 39 contribuabilr. Stia
carte 16 persoane. Locuesc in
o case.
Sunt 60 vite marT cornute.
Filipeti, ilumire, ce a mai purtat citt. Cindesti-d.-j., din com.

Cindesti, jud. Buzan, dupl numele HatmanuluT Mihaid Filipesca (Buzatul), fost proprietar
aci.
prafata satuluT e de 47 hect., cu
196 case; 'o circiume; o retarle; t boiangerie; 6 fierariT ;
moara cu abur/. Populatia satuld e de 260 familiT, saa 1074

suflete, din carT : 525 barbatI,
Filipeti, fost sat, numiti CapulDealulul, in localitatea cu acelasT nume, din com. Uidesti, jud.
Suceava.
casatoritT, si
Filipeti, mofie rzdseasa, in jud.
670 necasteritl. Stia carte 217
Bacati, pl. Trotusul, com. Onesti.
persoane ; 857 nu stia.
Actele de proprietatT, pastrate
5.49 femeT ; 403
FILIPEFrI-DE-TIRG
femeT), si 7 familif de TiganT

de Evrea, 3 BulgarT si 3 Unguri fierarT.
Sunt 244 contribuabilI si 314
case de locuit.
In com, e o biserick fondata
la anul 1802, de familia Filipescu si reparad in anul 1890;
are un preot.
Mara de agricultura, 20 lo-
cuitorf se mai ocupa cu dulgheria, zidaria, retarla, cizmaria

si llenarla. Produsul muncer I/
desfac in comuna, la tirgul saptaminal de Duminica.
Pe iazul ce vine din riul Prahoya, sunt, in raionul comunei,
2 morT de macinat.
Locuitorif, in mimar de 236,
s'aa improprietarit la 1864, pe

mosiile Filipescu si Slatineanu,
cind li s'ad dat 558 hect. ET

:
93 cal', 689 yac', 12 bivolT,
Vite sunt : 1230 vite marT
de batrinT, sunt o dovada ca
30 capre, 587 o! si 796 porcr,

afar de vitele trebuincioase la
cornute, 490 caT, 2 asinT, 880

oT, 6 capre, 390 rtmatorT.
aceste paminturT li s'aa dat de
munca cimpuluT.
insu-sT
tefan-cel-Mare.
Sunt si 32 stupT ca albine.
Ad se afla ingropat Const.

N. Filipescu, nascut la 1807,
mort la 1854, fost madular la
Obsteasca Adunare. Pe piatra
Filipeti, inofie, pendinte de com.

ca acelasr nume, jud. Braila, cu
o suprafata de 2700 hect. si cu
venit de 45000 leT.
comuna S'a frequentat in 1891
Filipeti-de-Tirg, com. urb., in
batT si 74 femeT.
mormin tuluT se afla sapate niste
versurT de Gh. Creteanu.
Filipeti, sat, face parte din com.

rur. Darasti, pl. Sabarul, jud.
Ilfov.
341 hect., Cu o pop. de 418 loc.
FratiT Laptev aa 113 hect.

locuitoriT 228 hect. ProprietariT cultiva 90 hect. (5 izlaz,
18 padure). LocuitoriT cultiva.
180 hect. (46 izlaz, 2 vie). Are :
o biserica, cu hramul St. Nicolae,
deservit de i preot si
I povarna.
cintaret ;
ciumarT si 2 hangiT.
al celor micT de 399.
Scoala datead In com. de la

1856. Localul e proprietatea
jud. Prahova, pl. Filipesti. Se

zice ca s'a infiintat cam de 300
anI, de familia ,Filipescu.
Comuna este situad pe un

iaz ce da In riul Prahova, la 20
kil, departe de capitala judetuluT. Aci e: .un biroti telegrafopostal fondat In 1869 si al ca-
de 54 baetT si 28 fete. Cu intretinerea personaluluT, statul

cheltueste anual 2484 leT. Stia
carte in toat comuna 200 bar-
Toata comuna, cu vatra satuluT, izlaz, livezT, locurT arabile,
etc., se tntinde pe o suprafata

de 1822 hect.
ruT venit pe 1896-97 a fost
Pamintul e prielnic culturel.

Tuica se fabrica in termen
media pana la 5000 dec. anual.
de 3515 leT, 95 banT ; resedin-
de LO circiumarf.
ta pl. Filipesti. Tot aci se afta

o prea frumoasa gradilla cu
helestea, cu casele proprietaruluT mosieT.
Se compune din 2 cat. : cel

de resedind si Seaca, avind o
populatiune de 341 familiT, saa
1422 suflete (686 barbatI 736
Veniturile com. se urca
la
17806 leT anual si cheltuelile

la 13685 leT.
Trer sosele principale mies.
nete comunicatia Cu
Nedelea, Calinesti si Ditesti.
www.dacoromanica.ro
E cuprinsa intre riurile Pra.
PILIPE*TI-DE-PADURE
364
hoya si Prahovita ; iar prin cen-
tru trece un iaz cu malurf ridicate.

Se mArgineste cu comunele :
BrAtIsanca, MArgineni, Ditesti,
CA/inesti si Nedelea.
fira, plaiui Teleajenul, g la M-rea

Susana.
Mestesugarr sunt: 5 fferarl, 3
rotarT, 7 timplarT, 5 zidarT, 7
cizmarT, 20 dogarr, i strungar,

4 cojocarT si 3 croitorr.
Locuitorif desfac produsul
FILIPOIUL
g Moreni, Ghirdoveni si
Fili-
pesti-de-Tirg.
In partea de N.-E. a com., se

afld movilele : RAdoaia, Mavruleasa g Chioscul-luT-Ioll. La N.,
se ?talud dealurile cu viT g
pometurI, ce poart numele de:
Filipeti-de-Pidure, com. rur.,
mu nceT lor la Ploesti.ET se ocupa
Cin tul, Beldia, Sichireti, al TulieT,
pl. Filipesti, jud. Prahova. Mal

inainte s'a numit Filipesti-Ungureni. Acte vechT privitoare
la fnfiintarea com. lipsesc. Se
crede ca dateazA cam de vr'o
cu agricultura, viticultura, fabricarea rachiuluT, cu transportul

lemnelor si a lignitulul la garA.
Vite sunt: 74 cal g epe, 274 bol,
152 vacT, 1199 oi, 1734 porcT.
CAlugArul, Bucheazgoaia. Tot
Comertul se exercitA in co-
370 anT.
Este situatA sub dealul Ciacirul si pe lingl Valea-Rea si

Vilceaua-Rosioara, la 25 kil.
depArtare de capitala jud. si la

7 kil, de resedinta pl4ser.
Se compune din 2 cAtune:

S ilistea - Dealul uT
CAlinesti,
afarA de Filipesti-de-PAdure
Ungureni, avind o populatie de
323 familiT, sati 1329 suflete
(748 b., 581 f.). CAlinesti, dei

e una cu satul Filipesti, sine de
com. CAlinesti.
In populatiunea acesteI com.

intrA g 8 familii de TiganT si o
familie GermanA, la minele de
lignit, care s'a stabilit acolo de
mal mulp anT, ocupindu-se cu
munA de Io circiumarT.
Sunt 60 locuitorT mosnenT;

improprietArit la
lar restul
1864, pe mosiile D-lor Anton
Arion g Alex. Zisu.
Scoala exist in com. de 40
anI. Localul e proprietatea com.
In anuk:scolar 1892-93 s'a fre-
in cAtunul Silistea-
DealuluT, zidit la anul 1833 de

preotiT State si Mitrea, doT mo-
nahT, carT a stat acolo. Sunt

deservite de 2 preotT, 2 cintlretT si 2 paracliseri. Serviciul
divin se celebreazA in biserica
din cAtun numaT la anumite zile
o In
sArbAtorile impArAtestT.
A fost schit de unid, dar

In urma uneT hotArirI consistori-
prietarilor. Pentru izlaz servesc

.poenele : Anghelestilor, Cu-MATomseneanu.
E strAbAtut de vAile: Ro.

sioara, Palanga, Valea-Rea, Greeilor, Valea-lui-Dop, Valea-luTBaltac g riul Provita (Prahovita).
Girle periodice sunt Valea-MA-
roaica g a Grecilor.
Pe aceste vAI, se zice, in tim-
Cu intretinerea person., statul

cheltueste anual io8o lef.
In raionul acesteI com. se

vld ruinele palatelor familiei
carte 150 bArbatT si 6o femeT.
Cantacuzinestilor.
Se mArgineste Cu comunele :
Filipesti-de-Tirg, Ditesti g CAlinesti.
Tuja se fabricA anual ca la

4000 d. 1. si vin ca la poo d. 1.
In raionul acesteT com., spre
groaza pAginilor.
N. de sat, pe valea Palanca g
tioneazg de la 1884. Tot pe
a doua
a-
cestor piscurT su nt pAdurile pro-
purile vechT, fugeati locuitoriT de
case de locuit.
In com. sunt doul bisericT
cuzinilor, reparat in anul 1893;
Piscul-Bulzulur. La poalele
din numArul de 238 copil (136

b., 102 f.), cu. virsta de scoall.
pe valeaHelesteul, sunt doul mine

de cArbunT de p5.mint, carT func-
la anul 1688 de familia Canta-
MAtiana, La-StinA, CArAbusi g
cuentat de 36 bAetT o 4 fete,
transportul cArbunilor depAmint.

Sunt 290 contribuabill i 400
una in Filipesti-de-PAdure, zidit
In partea de N. sunt piscurile:
valea HelesteuluT g Cervenia, pe

mosia proprietaruluT si chiar pe
mosia sAtenilor, la Valea-Greci-
lor, Valea-luI-Dop si Baltac, se

presupune a fi plcurA.
StupT de albine sunt vr'o 200.
Comuna are o suprafatA de
aproape 1165 hect. pamtnt.
Parte din teritoriul com, e

prielnic cultureT ; iar parte, maT
ales cel din partea de V., e argilos, humos si pietros.

Budgetul comuneT se ridicA la
21885.17 leT, g cheltuelile la
10201.71.
ale s'a desfiintat. CAlugAritele
sta in legAturl prin sosele
trecut toate la M-rea Zam-
cu comunele : CAlinesti, Ditesti
www.dacoromanica.ro
Filipeti-de-Pdure, deal, com.

Filipesti, pl. Filipesti, jud. Prahoya, pe care se cultivA 168u/2
hect. vie.
Filipeti-Ungureni, numire ce
se maT d5. comunei Filipesti-de-
PAdure, pl. Filipesti, jud.
Pra-
hoya.
Filipoiul, moviM, jud. BrAila, si-
tuatA pe malul drept al
priva-
luluT Baba-Sanda, in fata canaluluT Porcul.

ostrov, jud. BrAila, co-
prins futre Corotisca g Durare,

la N. de ostrovul Corotisca.
prival, judetul BrAila,
F1LITIS
365
F1LIUL
unuT poligon neregulat. Supra-
Filiul, dupa numele proprietaresei Filianca. Loc. cunosc acest
fluenta sa cu Dunarea, se afla
fata comund e de 7192 hect.

o cherhanea in dreptul careia, in
mili!, sati 1108 suflete, din carT
razboiul din1877, Rusa ati scufundat vaporul turcesc Lufti Djelily.
114 sti carte, si 964 nu stitt
uneste iezerul erbanul cu Dunrea-Vechie. Aproape de con-
sat sub numele de Budisteanca. Satul este strabatut in par-
tea de N. de o valcea peste

care se afla un pod, aceasta
Venitul comunef e de 4022
valcea da in Calmatuiul, la IN
Filitis (Riduleti-Filitis), sat,
le si cheltuelile de 4004 leT.
kil. spre S. de sat. In sat sunt
face parte din com. rur. Radu-
Improprietariti sunt 96 locuitorT. Sunt 3 debite si 6 circiumI.
valle. Vatra satului e de 49 hect.
lesti-Resimnicea, pl. Mostistea,
judetul Ilfov. Este situat spre
Vite marT cornute : 1873 (boT
N. de Bucuresti, pe la extremitatea judetului despre jud. Prahoya, pe malul drept al riuluT

Prahova. Ad i este resedinta pri-
roo6, vacT 856, tauri 98, viteT

1 I), ca! 580, o1 3002, rimatorT
367 si 2 capre. Suhatul e de
1315 hectare.
marlei.
8io hect., cu o populatie de

455 locuitoriT.
Fratii Filitis ati 750 hect. si

locultoriT 60 hect. ProprietariT
cultiva 600 hect. (50 sterpe, roo
padure). LocuitoriT rezerv terenul pentru izlaz.
Comuna are: o biserica zidita.
la 1845 de Ionita Clucerul-Budisteanu, reparata la 1873 de

proprietarul, N. Protopopescu
si de locuitorT, deservita de r
preot, I cintAret si I paracliser ;
o scoala de bletT, infiintata. la
1858, frecuentata de 142 elevi
si una de fete, infiintata la 1881,
109 case, 2 morT de vint, si o pra.-
Are o scoal de baetT, infiintata la 1858, intretinuta de

stat, frecuentata. de 42 elevr si
o scoald de fete, infiintata, la
1881 intretinuta de comuna si
frecuentata de 25 eleve. Ambele scolT au un bun local propriO de zid. Este o biserica, zidita de proprietar la 1845, de.
servita de 1 preot, r cintaret
si i paracliser. Populatia este
de 170 aman*, saU 539 suflete,
din carT 283 barbati, 256 femer.
$titi carte 116 loc.

Vite sunt : 290 caT, 730 vite
mar! cornute, 500 o! si 200 ri-
frecuentat de zo fete ; ambele

scoli instalate inteun frumos
mdtoff.
local. In partea S.-S.-E. a com.
e un pod peste Calmatui.
frecuentata. de 14 elevi si eleve,
DrumurT: la Slujitori - Albo- Filiul, cdtun, pendinte de com.
cu intretinerea careia statul si
cu acelasT nume, pl. Balta, jud.
testi, spre S., peste apa Calmacomuna cheltuesc anual 1849
Bralla, situat la N.-V. de com.
tuiul ; la Insuratei, spre S.-E.,
leT.
la 5 kil. Populatia e de 31 fala
peste podul Calmatuiului;
Comerciul se face de r hanmili!, sati 151 suflete. $ tia carte
Vizirul, spre E., prin cat. LisgiO. S'al' stabilit in sat 2 strainT.
29 persoane.
coteanca; la gara Ianca, spre
Vite marI corn u te su n t : 649
N.,
prin
tirlele
Filiul,
Perisorul
(bol
310, yac! 320, tauri 9, bivolT
la
Ionesti,
easi apoi-la Ianca ;
2,
vitei
5), magarl 3, cal 147,
tunul din spre V. Are 2 strade.
Filitis, numire dat une! pdrit
oI 1874, riniltori 94, capre 2.
Comuna s'a infiintat la 1845 de
din mofia Stilpul, jud. Buzati,
Are 1 moara cu abur! si 2
proIonita.
Budisteanu,
fostul
ca O. se distinga de Stilpulmori de vint.
prietar, dupa care se numeste
Monteorul. (Vez! Stilpul, mosie).
Budisteanca, pe linga numirea
ofician:; iar Filiul se numeste Filiul, mofie, pendinte de com.
Filitis, sfoard de mofie, in jud.
cu acelasI nume, pl. Balta, jud.
dupa numele Fileanca, fosta proBuzati, com. Lipia, ca de 15 hect.
BrAila, are o suprafata de 3000
pietara a uneI pArtI de mosiT.
hect. si aduce un venit de
Filiul (Buditeanu), com. rur.,
40500 le!.
jud. Braila, pl. Balta, asezata pe Filiul, sat, jud. Braila, la S. parteT
de
V.
a
comuneT
Filiul,
pe
malul sting al CalmatuiuluT si
lunca stinga a CalmatuiuluI, a- Filiul,. movild, jud. Baila, situata
ca la 260 m. departare de acest
la 7 kil. spre N.-V. de satul
proape de acest piri, la 49 kil.
111 Se invecineste la E. cu ViziFiliul ; serva de hotar intre mospre S. de orasul Braila, infirul ; la V. cu Berlesti-Ionesti ; la
sia Filiul si Coltica, pendinte de
intat la 1845 de fostul propriN., cu Perisorul si la S., cu Slucom. Bordeiul-Verde.
si
numit
etar Ionita Budisteanu
jitori-Albotesti. Forma sa este a
Nicolae, deservita de 2 preotl

si 2 cintaretT ; o scoala mixta,
www.dacoromanica.ro
FINTESTILOR (VALEA-)
366
F1LOSOFUL
Filosoful, deal, jud. Vasiui, In-
Finteasca,phliaf, jud. Buz, In-
cepind putin despre E. de la
cepe de la 5ipot, com. Jugureni,
satul Clue$ti, $imergind spre S.-
curge in cascade peste dealul
E. prin com.
Colti, uda In lung com. Finte$ti

$1 da in pirlia$ul Tohaneanca,
la cat. Gura-Vadului, din com.
Tohani.
cheia, de unde
trece in com. Dragu$eni.
Fimesti, vale, com. Spineni, pl.
sursa de apA minerala, contiind

mai cu seama sulf. Are 2 stine.
Comertul consta in desfacerea
de productiuni agricole $i a lemnelor. CM de comunicatie are: $o$eaua Tohani-Fintesti, prin Jugureni; drumul naturalTohaneanca-
Finte$ti i drumul Buzaului.
Vedea-d.-j., jud. Olt.
zar', pl. Tohani, situata pe am-
Vite sunt : 254 bol, III yac!,

59 vitei, 3 bivolite, 28 cal, 34
bele malurl ale pirlulur Finteasca,
Tepe, 12 minji, 906 or, 41 capre,
la distanta de 46 kil. 120 m.
3 asinT $i 2Ir porci. Stupi sunt 6o.

Comuna e formata din cat.
Fintesti, com. rur., in jud. Bulcea, com. Romani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Finei (Valea-), vale, in jud. Buzara, com. Grabicina ; serva ca

izlaz de vite.
Finta, com. rur., pl. Ialomita, jud.
Dimbovita, situata pe cimpie, pe
malul sting al IalomiteT, la 28
kil. spre S.-E. de Tirgovi$te.
Aceasta com. se compune din
patru catune : Finta, Bechine$ti,
Finta-Vechie $i Ibrianul, cu o
populatiune de 1209 loc.
de ora$ul Buzati i la I2 1d1. de

ora$ul Mi zil. La N., printr'o
timba ingusta de pamint, se intinde pana la Platra-Cislaului
Fantina-Hotilor ; la V., se las
din muntele Fantina-Hotilor, prin
hot. mo$ieT Mi, trece pe linga
Finte$ti
$i
catuna$ul Tufele-
Finte$ti. Populatia ei este de

1240 locultorr, din mil : barbatT insuratI 241, neinsurati 35,
vad tvi i6, 1310' 322, femei
maritate 241, vaduve 61, fete
324. El traesc in 284 case.

StrainT sunt : 2 Greci $i 6 Austro-Ungari. Meseria$T sunt : 3
lemnarr, r fierar, 2 zidari $i r
brutar.
o $coala ;
com. Pietricica $i com. Glodul $1

ajunge in padureaArchimandrita,
o iape la Fantina-Marului, pe hot.
mo$ieT Jugureni, atinge com.
Per$unari i ajunge in hotarul
Dumitre$ti, in drutnul Buzaului;
se Invecineoe : la E., cu com.
la S., din hotarul Thmitre$ti,
8 comerciantI romini. Stabili-
Traian ; la V., cu com. Dobra;
merge pe drumul BuzauluT, pana
mente : 7.
de care se desparte tot prin riul
in apa Naialca, de unde, la E.,
Ialomita ; la N., cu com. Ghe-
urca pe Naianca 'in sus, aPoT pe

hotarul mosieT Gliza, trece peste
colinele Doamna $i Zanoaga,
peste riul Ni$cov si se suie foarte
mult pana in Piatra-Cislaului,
Are o biserica
boala $i la S., cu Bilciure$ti, de
care se desparte tot prin Talomita. In raionul acestei com.

este o movila. Ad i a fost batalla intre Matein Basarab, domnitorul Munteniei, $i Vasile Lupu,
domnul Moldovei, la anul 1653,

cind Mateia birui pe Vasile, lasindu-T pe cimpul de lupta peste
3000 soldati a caror oase zac

sub movila dela Finta.
Finteasca, moue, in jud.
lato-
mita, pl. Borcea, com Lup$ani.

Pe aceasta mo$ie este un cat.
(Vida), numit Mo$ul.
ceea ce face cateritoriul aceste

comune, de $i ingusta, sA alb
o lungime de peste 20 kil. intrind neregulat in teritorul com.
Tisaul $i Lapo$ul. Suprafata sa
este de 3441 hect., din care
384 arab., 1772 padure, 114
fineat, 128 izlaz, 709 vi/ i 334
Sunt 274 contribuabill, din care
Budgetul comuna e de 2653

ler.
Comuna are o $coala in cat.

Finte$ti, frecuentata de 56 elevi
$i 6 eleve. Carte $tiO 122 persoane. Are o biserica, deservita
de 2 preotl, I cintaret $i
paracliser. Hramul e la 6 Decembre.
Fintesti (Glogoveanca), atta/

de re$edinta al com. Fintesti,
jud. Buzan. Are 1140 locuitori
$i 262 case.
sterp. Tot teritoriul e proprietatea
cetelor de mo$ neni :

B u nii, Badulestii, Calinescu,
Glogoveanu si Saru. Terenul
Fintesti-Tufele, cdtunaf, al com.

Finte$ti, jud. Buza.a. Are roo
locuitori $i 23 case.
cam de 6 hect., In catunul Lapo$ul, com. Pietricica, judetul
comunei e accidentat de numeroast, coline, acoperite de Fintestilor (Valea-), vale, in

vii i padure. E avuta in subcom. Finte$ti, jud. Buzad, prin
staite minerale, precum: fier,
mijlocul carela curge apa Finsare i mal cu seama gips fite$ti. Casele sunt a$ezate pe am-
Buzaa, posedat de mo$nenti Fin-
bros, in mari piad transversale.
bele sale malurr; lar de jur im-
In viaMustagiului are o puternica
-prejur are dealurr inalte, aco-
Finteasca (Pietricica), coa'ru,
www.dacoromanica.ro
FIRESTRA
367
perite cu vii, livezT, fineata si

padurT.
Firizul, sat, in jud. Mehedinti,
coala exista In comuna de
plaiul Cerna, com. rur- Ilovatul ;
la 1847. Se frecuenta de 30
are 69 case, cu 350 locuitorl.
copiT,
Firestra, petic de peIdure, de ro

hect., In lunca dintre Cilnistea
Argesul, pe proprietatea
distea a d-luT Em. Gradisteanu,
pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
Firesti, catun, jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. Titireciul.
Firijba, sat, face parte din com.

rur. Popesti, pl. Cerna-d.-s., jud.
\lacea. Are o populatie de 145

locuitorT, (70 barbatT si 75 femeT). Este situat *filtre dealul
Frincesti (la E.) si dealul numit
Deluselul, d'alungul girleT Firijba. E la distanta de 21:2 kil.
de cat. Meeni, unde e scoala.
CopiT in virsta. de scoala : 15
(7 baet1 si 8 fete).
FISCLIA
jud.
(VezT Firtele-Zbirnel).
Firtele-ZbirneI, poent, in padurea Poeni, com. Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi, pe carT se gasesc urme de livezi cu pomI
roditori; se zice ca in aceste
locurT an fost asezate cite-va familil de locuitorT, pe carT, de la
1835, proprietarul le-an strmutat in satul de asta-zi numit
Poeni.
Fisclia, com. rur., pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea. E compusa din 3

mahalale : Fiscalia, Tacaliile
Firijba, trup de piidure, al sta-
RAscaeti. Se zice ca numele comuneT vine de la Ficlie, nume

ce se da in vechime morilor, si
aceasta pentru-c aci se gasean
tuluT, in intindere 375 hect., for-
multime de morT pe apa 01-
mind padurea Daesti, situata in

com. Popesti, plasa
jud. Vilcea, impreuna cu trupu-
tuluT.
rile : Valea-Marcului si CaluluT,

Baeasa-Schitul i Brtasanca.
Firijba,
ramurd din riul
Bistrita, ce trece prin cdt. Firijba,

printre dealurile Frincesti i De-
luselul si se vars in riul Luncavatul, linga com. irineasa,

pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Este situatO pe valea riuluT

Oltul, la 24 kil, departe de capitala judetuluT si la 23 kil, de
resedinta plaseT.
Are : o populatie de 186 fa-
miliT, san 696 suflete, (in care

intra si 15 familir de TiganT);
186 contribuabili; 156 case si
4 bordee.
Sunt 2 bisericT : una facuta
de unul Diaconul, reparata la
(27 baetT si 3 fete), din
numarul de 86 (54 baetT

32 fete) in virsta de scoall.
tigt carte 150 barbatT si 12 feme/. Cu intretinerea scoaleT sta-
tul cheltueste anual io8o leT.
Pe 750 hect. se cultiva porumb si pe 5 hect. grid. Fine-
tele se intind pe 25 hect.
si
izlazul pe 400 hect.

Venitul comuneT se urca la
1122 leT i cheltuelile la 1047
leT.
In partea de E. este soseaua

nationala, numita a Oltuluf, care
inlesneste comunicatia filtre co-
munele Orleasca (la S.) si Ionesti (la N.) pi dota sosele comunale.
E brazdata de Dealul-Oltulur
(spre V.) si Fiscalia san DealulViilor. Intre riul Oltul si soseaua nationala este balta Rascliatul si alte cite-va baltT pe
malul OltuluT.
Catea ferata Piatra-Rimnicul-
Vilcea strabate partea de E. a

comuneT.
Se margineste cu jud. Oltul (la

E.), de c.re se desparte prin riul
Oltul, 6u Dealul-OltuluT (la V.),
Ionesti-MinculuT (la N.) si Orlesti (la S.). Riul Oltul face in
dreptul comuneT un mare ostrov,
acoperit pe alocurea cu richita.
Firilor (Valea-), vale, izvoreste
1847 si azT ruinata. A doua s'a

reparat la 1862 si 1882 de Ni-
din poalele Virfului - Frumos,

com. otrile, plaiul Prahova, jud.
Prahova ; uda partea de V. a
colae Stavrescu si G. Petculescu.

MestesugarT sunt : r timplar,
2 fierarT i i cizmar.
jud. Olt.
cat. Seciurile si se varsa in riul
Vite sunt : 20 Car, 240 bol,

191 vaci, 240 ol si 200 pOrCr.
Pe rtul Oltul, in raionul co-
com. Fiscalia, situata intre Dealul-cu-Vii si Lunca-OltuluT. In
muneT, e o moara.
Piatra-Rtmnicul.
Doftana.
loc isolat, com. Frincesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Pirlti, pcidure, in jud. Mehedinti,
pl. Blahnita ; sine de com. rur.
Scapaul.
cdtun. VezT Plaviceni,
mahala, jud. VlIcea,

partea de E. trece calea ferata
Cea mal mare parte din locuitorl sunt mosnenT ; putinT, de-
Fisclia, deal, in raionul com.
limitatI pe mosiile mosnenilor

cu cite 3-4 pogoane ; lar altiT
ad numaT locul de casa.
Fiscalia, pl. Oltul-d.-s., jud. Vil-
www.dacoromanica.ro
cea, pe care se cultiva 68 hectare vie.
MCILIA
FINETELE SAI1 FINATURI
268
Ficlia (Dealul-Villor), deal,
rirea Sf. Duh. Cam la 20 kil.
care traverseazA de la S. spre
se afil schitul Mosinoaele.

Este o scoall mixtA, frecuentatA de 47 copiT, din numnul
de 150 In virstA de scoalk
coila este subventionatA de
N. com. FiscAlia, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Fiqicani, loc de cultura, pe mosia si com. Botesti, pl. Crasna,
jud. Meg.
comunA. Cu 374 lei anual.

Budgetul comund pe 1893

Fiici, cilluit, al com. Boziorul,
jud. BuzAti ; are 140 locuitorT
si 38 case.
Fiticheti, sat, In jud. Tutova,

pl. Pereschivul, com. Coroesti,
spre S. de satul Corcesti-d.-j.,
pe pirlul Pereschivul, la confluenta acestuia cu Pereschivul;
are 187 locuitorT si 45 case.
1894 avea la veniturT 8017.26

lei si la cheltuell 7991.65 leT.
Vite sunt 1165, din earl : 342
be, i I I vacT, 99 caT, 400 or,
67 capre si 146 pore.

Industria i comerciul se practicl de 2 circiumarir, r bAcan,
6 fierarT, 12 rotar, r vArar. Sunt
6 pive ; 17 fabricanti de rachirz
Fitiugheti, mofie a StatuluT,

In jud. Putna, a cArei arendA
anualA pe periodul I880-85 a
fost de 1256 leT.
deal, se Intinde in partea
vesticA a satuluI Tansa, pl.
Funduri, jud. Vasluiii; pe podisul acestur deal, e situatA cea
mal mare parte a satuluT Tansa;
la poalele dealulurse prelungeste
Sesul-Dagiter, care, lAtindu-se
spre S.-E., la numirea de LuncaDagiter.
Ftnacari, pirliaf, format pe teritoriul comuner Paltinul, pl. Vrancea, jud. Putna si care se varsA In
ZAbala.
si 5 comerciantr
Fitioneti, com. rur., In jud. Putna, pl. ZAbrAutul, asezatA In

valea abrIutuluT, care de adi
merge de se InfundA in schitul

Mosinoaele, asezat pe teritoriul
aceste comune.
Distanta comuneT de resedinta sub-prefecture e de 5 kil.,
NumArul cultivatorilor din comunA : 92.
Cultura vie in anul 1893 a
Finan, sat, face parte din com.

rur. Crivina, pl. Crivina, jud.
Prahova.
produs vin in valoare de 582801.
Pe matca abrAutuluT sunt

pietre calcaroase, din care loIn com. sunt douA ripe numite : Valea-Lung5.
35 kil.
Com. Fitionesti se compune
din cAtunele : Fitionesti (un de e
si primAria) si HolbAnesti.
Populatiunea comuneT, dupl
cel din urm recensAmint, e de
352 familif, sa 1272 suflete,
din cari : 642 bArbatT si 630 fe; 639 neinsuratT (322 bAr-
teanca.
Taz15.ul-d.-j., care desparte teri-
toriile comunelor Bosoteni
cuitoriT fabricl var.
iar de capitala judetului e de
Finatul, pirlia,s, jud. BacAti, pl.
GLodis-
Beresti si se scurge in
ptriul
Strimba.
Finatul, priia,c, jud. Baclit, pl.

Fitioneti, cdtun, in jud. Putna,
com. Fitionesti din pl. abrautului. Este asezat In Valea-
Siretul-d.-j., care curge pe teritoriul com. Botesti si se scurge

in piriul RAcAtAul.
ZAbrAutuluT, care de ad i merge
de se infundA In schitul Mosinoaele.
Finatul, vale, jud.
BacAti,
pl.
TazlAul-d.-j., de pe teritoriul cotn.

Bosoteni.
i 317 femeT), 562 insurati,

67 vIduvI, 4 divortati ; 1264
RominT si 8 de diferite nationalitAtr ; 1264 ortodoxT, 5 mo-
Are 2 biserici, una parohialk

cu hramul Sf. Nicolae si a doua,
cu hramul Pogorirea Sf.
Duh; o scoalA mixtl, frecuentatA
de 38 copiT (34 bAetT, 4 fete),
Finati, deal, jud. Vilcea, com.
zaid si 3 armeni ; 260 agricul-
din numArul de 145 cu virstA
Finatul,virfde munte, jud. BacAO,
torT, 5 meseriasr, IO comerciantr,
de scoalA.
batT
12 avind profesiunl libere, 97

muncitori si 12 servitorr.
Stijl carte 82 bArbatl si 7 femeT.
Case de locuit sunt 306.

Sunt 2 biserici : una parohialk cu hramul Sf. Nicolae
a doua, filialk cu hramul Pogo-
Fitioneti,parohie, in jud. Putna,

com. Fitionesti, din pl. ZAbrAutuluT, formatA din 2 bisericT,
ambele In. cAtunul Fitionesti,
cea parohialA, cu hramul Sf.
Nicolae, iar cea filialA, cu hramul Pogortrea Sf. Duh.
www.dacoromanica.ro
Cacova, pl. Ocolul.
pl. Trotusul, com. Tirgul-Trotusul din sira SlAniculuT, situat

lng muntele Ciresoaia.
Finetele sa Flnaturi, virf de

munte, jud. BacAti, pl. Trotusul,
com. Tirgul-Trotus, situat lingA
muntele MAgura si in vira S1Anicului.
ANETUL-MEz1NCA
869
FInetul-Mezinca, vitt de miente,
jud. Bac, pl. Trotup, com.

Tirgul-Trotup, situat lingd muntele Finetelc pi in culmea Slaniculur.
FiniiuluI (Podul-), peldure, in

jud. Buzar', com. Colti ; face par-
te din paclurea statulur Alunipul, avind singura io8 hect.

Vez! Alunipul-Majet.
Fintina, pida, numit pi
Piriul-
Se gasese pe teritoriu/ comuner cite-va movile intre carr : Carantina, Magura-lur-Guliman

Magura-cu-Cercul.
rele mar multor finen!, carT toate

se varsa in balta numita FintinaBanulur, lar aceasta la rindul
a fost arendat de la
sACI se scirge In Dundre.

Pana la anul 1875, coprindea
dupa legea rurala din 1864; de
pi com. Cetatea. Se compune
pi 2 ostroave formate de Du-
din doul catune : Fintina-Banu-
nare, acoperite cu salcir.

In comuna se afla o sttna, la
care se aduna turmele intregulur
sat. Mor< de apa sunt 16.
BirzeT, pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
alta-data
Fintina, vale, numita pi ValeaFintinei, in com. rur. Bresnita,

pl. Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
(Ved com. rur. Bresnita).
FlitIna, vale, jud. Prahova, plaiul Teleajenul, com. Tirlepti.
Finilla, vale, jud. Prahova, plaiul Teleajenul, com. Gura-Vitioarer.
pamint 1:Altos.
Mopia din comuna se numepte
Fintina-Banulur. Din aceasta mo-
pie, o parte este data in loturr
lur,
lur Sabasa, jud. Suceava.
de soo pog.; lar 140 pog. sunt
Pe teritoriul comunal se afl

cite-va baltr, formate din izvoa-
FintineT, in com. rur. Izvorul-
Fintina, pirla, afluent al piriu-
FINTINA-BANULUI
satenilor. Restul de 600 pogoane

1884
1894 cu 5562.50 ler. Viile apartin locuitorilor, proprietate

asemeneaapartin acester comune
care este catunul de resedinta i cat. Moreni, care era
catun de reedinta.
Cele dota catune sunt la i kil.

departare unul de altul.
In fie-care catun se afla cite
In comuna sunt 6 circiumr,

din carr 2 in Moreni. Comer-
o biserica, fondata de locuitorf;
Productele le desfac loc. la t'irgul de cereale din Cetatea, unde
cian;! sunt
bisericile sunt facute din zid.

Sunt deservite fie-care de cite
un preot i un ctntaret. Dupa
o pcoala mixta. Cea din cat.
duc grine, legume, pul, oua

importa bacanie, brapovenie pi
cizmarie. Mara de Cetatea se
mar duc la tirgul saptaminal
din Calafat.
O cale comunall vecinala,
lungl de 3 kil, duce la Hunia
Finen a-Banulur, fu nctioneazd din
pi una de 9 kil, duce la Motatei.
1865; localul, de zid, este facut

cu cheltuiala comuner. In anul
Venitul, pe 1893-94, a fost
legea din 1864, fie-care biserica

are o proprietate de 17 pogoane
pamint arabil.
In ambele catune se afla cite
Fintina, vnlcea, jud. Prahova,
colar 1892-93 aceasta coala

a fost frecuentata de 90 baetr.
pl. Podgoria, com. Apostolache.
Scoala din Moreni functioneaza
de 3632.79 le! i cheltuelile, de

3533.87 le!.
Sunt r80 vite mar/ cornute,

86 o!, 14 cal' 51 17 porcr.
din 1885. In anul colar 1892

Fintina-Banului, com. rur., jud.
Dolj, pl. Cimpul, la 73 kil. de
Craiova pi la 21 kil. de Calafat, repedinta plaper.
Situata pe un loc pes, la N.

Dunarer, in fata scheler Copova
din Bulgaria pi Stanottrnul.
Se invecinepte la E. cu comunele Hunia l MotOtei; la V.,

cu com. Cetatea ; la N., cu com.
Dobridor i Risipiti ; la S., cu
Dual-ea. Pe teritoriul acester
93 a fost frecuentata de 25
Fintina-Banulul, sat, jud. Dolj,
1:40. .Ambele pcolr ati o proprietate de 17 pogoane arabile.

Fie-care din ele este condusa de
pl. Cimpul, com. Fintina-Banu-
cite un invatator. In virsta de

coala sunt 185 bdetT pi 149
titi carte 16o locuitorr in
catunul de repedinta pi 50 in
Moreni, din carr 195 barba!
fete.
suflete, din carT 546 barbar pi

490 femer; locuesc in 155 case
pi 70 bordee. Este o
pcoala
mixta, ce functioneaza din 1865,
fiind intretinuta de stat pi comuna. Localul construit de co-
i5
muna, este de zid pi in bulla
suflete.
stare. coala are 8 hect. proprietate pi e conclusa de un in-
comune, Dunarea are o indrep-
tare V.-E., facind un cot spre
5940 pogoane, din carr 103 pogoane, 231 stj. p., ocupa vatra
satulur; 5703 pog. sunt pamint
arabil, in carr se coprind i viile
S., dupa ce Tese din hotarul acester com une, pentra a trece
pe acel al comunel Maglavitul.
lur. Are o populatie de 1036
vatator. In anul pcolar 1892

93, a fost frecuentata de go
bletr. In virsta de pcoall sunt
279 copir, 145 bletr pi 134 fete.
tiu carte i6o barb. pi 15 fem.

47
59623. Arareis Diclionar Geogravlo Voi.
www.dacoromanica.ro
TINTINA -BANULUT
F/N11NA-DIN-SILWE
870
In sat este o bisericA de zid
Firitina-Bodef, jadure, jud. Ba-
fondatA de enoriasT ; e deservitA
cAti, pl. Bistrita-d.-j., de .pe te-
de un preot si un cintAret ; are

17 pogoane arabile ca proprietate. CirciumT sunt 4.
Inainte de construirea linier
ferate, cind cAlAtoria se fAcea
ritoriul com. RAcAciuni.
cu diligenta, la Fintina-BanuluT
era prima statie a diligenteT Calafat-T.-Severin, avind o cApitAnie de postA cu 16 cal.
In timpul rAzboiuluT RominoRuso-Turc, se ala postat ad, in
lunile Iunie-Iulie 1877, regimen-
tul al 8-lea de DorobantI.
Fintina-Banului, haltd, judetul
Fintlna-de-Leac, fintind, in cal..

FintIna-BouluI, loc f es,j u d. Dolj,
pl. BAilesti, com. Galicea-Mare,
pe care se intinde com. GaliceaMare.
MAcelarul, com. Cimpina, plaiul
Prahova, jud. Prahova, de unde

In ziva de Izvorul TImAduireT,
poporul, in credinta luT, se duce
de lea apA, pentru a spAla pe
Fintina-Bun, loc izolat, in partea de V. a com. PAhnesti, pl.

Podoleni, jud. FAlciti, de unde
ja nastere piriul Arsura.
FIntIna-Caprei, nuviire vechie, a
cdt. ToropAlesti, com. Buda,
Fintina-Catir,
ceT ce sufr de ochT.
Fintlna-de-Leac, izvor de apd

mineralel, in com. CAlugAri, pl.
Vedea-d.-j., jud. Olt ; izvoreste
din Dealul-VedeT.
Fintitia-de-Leac, izvor, Cu apa
jud. R.-SArat.
Dolj, pl. Cimpul, com. Fintina-
izolat, jud.
\Meca, situat afarl din raionul
BanuluT.
Cuib, si amindouA in valea Nuceteanca.
loc
ce are miros de pucioasA, cona.

Podeni-VechT, pl. Podgoria, jud.
Prahova, pe care locuitoriT o
intrebuinteazA la Izvorul TA-
Fintina-BanuluI, mofie a sta-
com. urb. Rimnicul-Vilcea. A fost
tuluT, jud. Dolj, plasa Cimpul,
pendinte de Episcopia Rimnicu-
com. Fintina-BanuluT, arendatA

de la 1884-94, Cu 5562.50 leT.
Are o suprafath de 316 hect.
lu. Este in intindere de 1 hect.

3581 ni. p. Se invecineste cu
soseaua Ocna-Rimnic, cu pro-
Fintina-de-Leac, fint1nd, in pl-
FIntlna-Banultd, mofie particularl, jud. Dolj, pl. Cimpul,
prietatea D-luT cApitan Avramescu si cu mosia statuluT Suhasul. S'a vindut de vecT.
durea numitl Ghirdoveanca, pl.

Filipesti, jud. Prahova, din care
se iea apA de locuitorT, contra
com. Fintina-BanuluT ; apartine

sAtenilor, cArora
mAduireT ca leac in contra a

diferite ,.boale.
frigurilor.
li s'a dat in Fintina-Cerbulul, mediata, in
loturT.
FIntina-BAlfineti, loe; in pAciu-
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-deSus ; tine de com. rur. Husnicioara.
rea mosieT Hiliseul-Curt, com. cu
aceeasT numire, pl. Cosula, jud.

Dorohoiti. Aci se all o fintinA
Fintina-Ciobanuluf , deal, in
partea de V. a com. Feresti,
cu izvor mare de unde incepe

a se forma tila Jijia.
pl. Mijlocul, jud. Vasluiti ; face

limit Cu com. Telejna.
FIntina-Brnarultd, sat, In jud.
Fintina-cu-Metanele, fostd ma-
Tutova, pl. Simila, com. Bogdana, pe plriul Bogdana si aproape
hala, in jud. Mehedinti, pl. Ococolu-d.-s., com. rur. Bresnita.
de sorgintea sa, in marginea
Actualmente este ad numaI o
de N. a jud. Are 280 locuitorT

si 72 case. Inainte se numea
fintinA in pAdurea BresniteT, cu-
Vistilesti.
Metanelor.
Ftritina-de-Leac, zvor de tipa

minerald, intr'o pozitiune frumoasd, inconjuratA de pAclurT,
vil si livezT de prunT, com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud. Pra-
hoya. Apa sa contine fier
si
pucioasA. AceastA localitate este

pe proprietatea mosnenilor Gor-
nenT si Cuibenr. Apa se intre-
noscutA sub numele de Fintina-
FIntina-Blnaruldf, mofie, in
Fintina-de-Leac, izvor, isT ja
jud. Tutova, pl. Simula, com.

Bogdana, proprietatea statulur,
arendat in ultimul period cu
nastere din raionul com. Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.
700 leT anual.
tot In raionul com. Gornetul-
Prahova si se vars1 In valea Beni,
www.dacoromanica.ro
buinteazA de bolnavI fie pentru

bAut, fie pentru bAT.
Fin-tina-Dime, prelungirea dealulur Bulboasa, spre satul

Chircesti, din ,com. MiclestiT,
pl. Crasna, jud, Vasluit1; se
numeste ast-fel, fiind-cl pe coasta luT spre E. se ata o fintinA
a unuia numit Dima.

FIntina-din-Silite, loc, unde se
zice el s'ati asezat, in 1692, in-
ANTINA-DOAMNET
temeetoriI com. Galicea-Mare,

jud. Dolj, pl. Bailesti.
Fintina-DoamneI, pise de deal,

pe mosia Tataraseni, jud. Dorohoia, pl. Prutul-d.-j., com. Mileanca.
Fintina-Domneasci, com.rur.$1
sat, in j ud. Mehedinti, pl. Ocoluld.-j., la distanta. de 20 kil, de ora-
sul T.-Severin, iar de Malovade 29 kil.
tul, resedinta pl.,
371
FINTiNA-MARE
O piatra Cu urinAtoarea inscrip-
Finttna-luI-BurAil. Ved piriul

inca, jud. Suceava.
tiune :
Aceastil fiaba flind ficuel de bunul
luminatul) Domn striimosul Domniel mele
Mat. Basarab Vv., ce
Fintina-lui-Dobromir, finfind
aj fost oblitduitor pire( ronalnri

va seamg. incoace de anI, stind stricati
parsita, aproape de altarul

bisericel Malea- DomnuluT, din
com. Ocnele-Marr, pl. Ocolul,
InchisI, dintru bun gindul inimeIDom-
jud. Vilcea, facuta de Dobro-
niel mele In Constantin Basamb Voevod, am voit de o am filcut de iznoavii

din temelie ca s he de mult ajutor
mir Cretulescu, la anul 1590.

D. Gr. G. Tocilescu, directorul MuzeuluT National, acum cItY-
cuitorilor In sfinta mniistire i domniel

mele pomanil. In ved', fiind egumen kir
Varlaam Eromonah, leat 7207 (1699).
va anT, a ridicat piatra care coprindea inscriptia acesteT flntinT si a depus-o la Muzea, spre
Formeaza comuna cu satele Dra..
gotesti si Mijarca.
Are 1300 locultorT, din carT
200 contribuabilI si 252 case.
Locuitorir posea.: 38 plugurT, 92 care cu bol, 5 carute

cu cal. Sunt 88 stupT.
Are 3 bisericr, deservite de
2 preotT si 5 cintAretT.

leT la veniturT si de 1053 le
la cheltuelT.
Vite sunt : 600 vite marT cor-
nute, 17 caT, 500 oT si 460 ri-
Fintina-Dulce, virf de munte,

In jud. Bacati, pl. Trotusul, de
pe teritoriul com. Mandstirea-
rur. Jidostita, pl. Ocolul-d.-s.,

jud. Mehedinti.
Fintina-Gerulu, mofie particu'ara, In 2 trupurI, din carr unul

de 1086 hect. 8 ariT si altul de
Fintina-Hneartfintind (izvor),
Stanill, de unde Incepe suisul
cel adevArat, pe muntele Ceahlaul si cimpenita numita Midatoarea, in drumul ce duce spre
virful munteluT Ceahlaul pe la
stincile Gardurile.
rab, care a avut casa si a stat
Fintina-Hotilor, izvor, jud. Il-
In aceasta comuna.
Com. Fintina-Domneasca are
fov, in coasta une( micT valcele
FintIna-Domneasckfintind,cu
apa foarte limpede si rece, situata in com. Ocnele-MarT, pl.
Ocolul, jud. Vilcea, intr'o pozitie frumoasa. If se maI zice
Fintina-luT-Radu-Negru.
Tatarusi, jud. Suceava,

unde se zice ca alta data a
fost sat.
com.
luia.
numea Frdsiniorul. Numele ce-1
sosele comunale car/ o leagA

cu soseaua nationala jsoseaua
judeteana a DumbraveI.
Fintina-luf-Oviz, localitate, in
672 hect. io arif, In com. M'injina, pl. Siretul, judetul Covur-
Aceasta com. alta data se

poart asta-e de Fintina-Domneasca iT vine de la o tintina
ce se vede si asta-zI in aceasta
com., care este facuta de Mateias-Craiul ce 'ir zicea si Basa-
Fintina-luT-Fum, deal, ta com.
Casinul.
jud. Neamtu, situata intre poiana
mAtorT.
conservare.
Finttna-Lungkpeidure, pe mosia
Probotesti, com. Tirnanea, pl.
Herta, jud. Dorohoia.
Finttna-Mare, co;,:. rur., situata
intre Cioplani si Tincabesti

linga padurea Cioplani, a statuluT.
FintIna-luI-Bortica, obirfia pirhilut Bordea, in com. Cris-
ridetul Vilcea,
pe care se "gil
jud. Suceava, spre S.-V. si la

7 kil. de Falticeni. Se mArgineste la E. cu comuna Soldanesti, la V. cu com. Baia, la
S. cu com. Bogdanesti si la N.
Cu com. Baia. Are forma unuT
poligon neregulat. E compusa
din satele : Fintina-Mare, CotulBleT, Dumbravita si Praxia, cu
resedinta in satul de la care
sT-a luat numele.
obirfia pi-
miliT, saa 1570 suflete (800 barbatI si 770 femeT), din carl 6
IzraelitT si 2 BulgarT. Sunt 420
riulur Ciuri, in com. $oldanesti,
contribuabilT. Case de locuit :
jud. Suceava. Poate ca tot
379.
testi, jud. Suceava.
a-
ceasta este si $ipotul-CuculuT,
Fintina-Domneasc4,fintind vechle a manastireT Arnota, ju-
In centrul plaseT Moldova-d.-s.,
Are 3 bisericr, deservite dc
despre care pomeneste actul
3 preotT si 6 cintIretr ; o scoall
de hotarnicie al fostuluT sat PAdureni,
mixta.
www.dacoromanica.ro
1 iNTINA-MARE
FINTINA-MITROPOUTULUI
372
1892-93 are la veniturl 4304.61
tatA de 34 elevI, din 175 bleti
Fintina-Mare, pida, in comuna
i la cheltuelf 4302.40 lei ;

lar al drumurilor 965.50 lei venituri i 958.75 lei cheltueli.
Vite sunt: 4 buhai, 398 boY,
i 151 fete in virstA de coalA..
rurall Cernaia, pl. Motrul-d.-j.,

judetul Mehedinti. Se varsA In
ler
Moia e proprietatea D-lui

Alex. Rod-de-Deal. Are o intin-
Balta-Rece.
dere de 550 hect. cultivabile,

143 hect. prundi i. mlatinT
neproductive i 123 hect. finat.
ImproprietAriti la 1864 sunt
42 fruntaI i 23 pAlmaT, stlpinind 233 fAlci i 50 prAjinT.
Fintina-Mare, pfrig, izvorete

din lacul cu acelag nume in
Drumuri principale sunt: la
Fintina-MAcaresculuI, )7244
kil.),
BogdAneti (9 kil.) i la FAlti-
pe muntele CeahlAul, judetul
omuzul-BleT (3 kil.) i de Piriul-Satului.
Neamtu.
Suprafata ei e de 2162 hect.,

din cal-1 1758 hect. cultivabile
i restul prundi i smircuri ne-
ceni (8460 m.).

In 1874-1875, Fintina-Mare,
cu Cotul-Blei, fAcea parte din
com. Bala; lar DumbrAvita, cu
Praxia, tinea de Ciumuleti. De
Fintina - M'azreanulul,
productive.
la 1884-1886 a fost aci rese-
pierea satului Negriteti.
317 vaci, 317 viter,
18
cal,
io80 or, 34 Tepe, 17 minji, 260

gonitorT, 264 gonitoare, 5 striniel, 2 strinice i 364 porci.
Altitudinea comu neT d'asupra
madi variazA. intre 340 345 m.
E udatl de Moldova (3
Locuitori ImproprietAriti la
1864 sunt: 144 fruntag i 78
dinta subprefecturel plAei Moldova.
pAlmai, stApinind 786 falci i

70 prAjini.
In comunA sunt trer morT i
5 circiumi.
La 1803, Fintina-Mare, a Pitarului Nicolae Calmuschi, numAra 32 Mal, plAtind 380 leT
bir anual.
com. Negrileti, jud. Tecucid,

i se vars1 In Birlzel.
vale,
in com. Roznov, pl. Bistrita,

jud. Neamtu, situatA In aproFintina-MirceI, finitud, in com.
Govora, pl. Ocolul, jud. \T'Un,
fAcut la anul 1706 de un sAtean, Mircea i sosia sa, Idita.
AceastA fintial se glsete In
deal, jud. BacAti,
pAdurea statultif, la 4 kil, de

reedinta comunei i la Ilis kil.
Mehedinti, plasa Ocolul-de-jos;

tine de com. rur. Poroina-Mare ;
pl. Bistrita-d.-j., com. RAcAciuni,
de cAtunul Prajila. Are o apA
care face parte din dealurile
foarte bunA de bata
are o bisericl, deservitA de un

preot i doi cintAreti.
ce despart Siretul de Trotuul.
mult vizitat de persoanele carT

vin la bAile Govora.
FIntina-Mare,
cdtun, in judetul
Fintina-Mare,
este
Fintina-Mare, dmpie, in com.
Fintina-Mare, sat, jud. Suceava,

In care se afll reedinta com.
Cu acest nume. In centrul sAd
sunt nite izvoare abundente,
de unde ir vine i. numele. E
rur. Cernaia, pl. Motrul-de-Jos,

jud. Mehedinti.
Fintina-Mare,
lac, in com. Negrileti, pl. Nicoreti, jud. Te-
aezat pe esul sting al Moldover. Are o populatie de 101 fa-
cuela.
mili, sad 442 suflete, din cari
Se mal numete i ResuflAtoarea-
223 bArbati 11209 temer (6 strAinT). Contribuabili sunt 105.
de - PAmint, fiind-cA e un lac

foarte adinc.
Case de locuit, 109. Vatra satului ocupA 18 ala
Are o suprafatA de 20 m. p.
Fintina-Mare, loc
cu izvoare,
Are o bisericA, cu hramul SE

ArhanghelT, clAditA din lemn la
jud. BacAti, pl. Bistrita-de-Jos,

com. RAcAciuni, pe teritoriul
1832 de Alecu DrAguanu i
moieT Giteni.
Fintlria-MimeI, finitud, in jud.

Mehedinti, plaiul Cloani, com.
rur. Ponoarele.
AceastA tintina este trecutA
in hrisoaveie vechr ca punct de
hotar. Ea a servit i /ucrAtorilor
din minele JriteT, ca cel mi

bun izvor de apA pentru bAut,
fiindu-le in apropiere.
Fintina-Mitropolitulni, finitud,
jud. Neamtu, pe muntele CeahlAul, la o inAltime vrednicA de
mirare. Se numete ast-fel, pentru cA la 1809 Mitropolitul Ve-
restauratA de Gh. Ghitescu, deservit5. de I preot i 2 cint5.tAreti li improprietArit5. cu 8
Fintina-Mare, pirtiaf, In cuprin-
flcT ; o coalA rurall mixt5., con-
jud. Covurluiti, izvorind din o
Toti Cnejil CantacuzinT, pen-
dus de un invAtAtor plAtit de

stat, infiintat5. in 1865, frecuen-
ripA. cu sAlciT, in apropiere de
tru inlesnirea excursiunilor pe

CeahlAd, ad indreptat cara-
niamin Costachi a sfintit apele

sul com. GAneti, pl. Horincea,
biserica SE Nicolae, din GAneti.
www.dacoromanica.ro
eT. Temperatura apei e de 2112
grade Reaumur.
I, INTiNEf (GIRLA )
373
FINTiNA-NUCULUI
rea de la schitul Durati pana

pe virful munteluI, care mal
inainte era foarte rea si periculoasa, ingrijind si de tintina
aceasta ; asemenea reparatif si
mari inbunatatirI aii facut si
D-1 Vasile Macarescu, cum si
altI proprietarI al mosieI Hangu.
Fintina-Teilor, sat, j ud. Tecucig,

face parte din com. Buciumeni,
asezat pe partea dreapta a soseld ce duce din Tecuciii la Finttneaua, munte, jud. Muscel,
com. Dragoslavele, pe care-I stA-
B a ciumeni.
LocuitoriI sunt TiganT. Vara
calatoresc din sat in sat. Locuintele lor sunt numaI niste
reste de pe teritoriul aceste

comune si dupa ce se ingroasa
cu 0.1124111 Fintina-TrifuluI, se
varsa in &tul Bolborosoaia.
Fintlna-Olarului,
,ces,
in jud.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna Girovul.
plaiul Dimbovita, com. Rucarul.
FintIna-Tilharilor, hirtop, pe
mosia Prelipca, com. Vaculesti,
pl. Cosula, jud. Dorohoiii.
Fintina-Tilharilor,fintin?t, pe
locul numit Poiana-Ingro%itoare,
teritoriul mosieI Baranca-HerteI,
com. Movila, plasa Huta, jud.

Dorohoiti.
Fintina-TIlharuluI, obirfia plFintIna-Pitil, izvor, jud. Muscel, pl. Riul-Doamner, com. Micesti.
rluluT Boura, in padurea com.

Cristesti, la hotarul mosieIPascani, jud. Suceava.
Fintina-Trifului, pirliaf, ce cur-
Vilcea, care impreuna cu izvo-
ge prin plasa Pereschivul, com.
rul Furcitura, formeaza riul Lun-
Prisacani, jud. Tutova ; izvoreste
cavaciorul.
de pe teritoriul acesteI comune

si se varsd in piriiasul EntinaNuculta.
Fintina - Tiganului ,
loca litate
izolat, linga manastirea Mislea,
puresti, proprietate a statuld.

Aci se afld si doul petice de
plaiul Prahova, jud. Prahova,

unde Radu-Voda Calugarul se
padure in suprafata de 20 hect.
bate cu Laiot Basarab, la 1535.

Radu-Voda bate pe Laiot Basa-
Fintina-Popil, izvor, de unde
rab si-1 taie, impreuna cu totl boeriI luI, dupa cum spune Fotino.
Iese Piriul-BanuluI, sub dealul

Bratenilor, com. Dingeni, pl.
Jijia, jud. Botosani.
Fintlneaua, pdure, supusa regimuluI silvic, pe muntele Fin-
tineaua, proprietate a d-luI I.

Anastase si alta', pendinte de
com. Rucarul, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel, in intindere aproximativa de upo hect. Esenta

dominanta e fagul.
Fintlneaua, pisc, jud. Olt,
pl.
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.
Fintineaua, vale, jud.
Olt, pl.
Oltul-d.-s., com. Dobroteasa.
Fintina-Plrvului, izvor, judetul
FIntlna-PopiI, trup de mo,sie, nelocuit, pe coasta stinga a Neajlovulul, jud. Vlasca, pl. Cilnistea,
din care se compune mosia Ie-
pinesc in indiviziune locuitorir

din comuna.
Fintlneaua, munte, jud. Muscel,
bordeie.
FIntina-Nucului,piriia,s, ce curge prin jud. Tutova, plasa Pereschivul, com. Priskani ; izvo-
Vite sunt : 3 ca!, 64 vite mar!
cornute, 32 porcI O 2 capre.
Fintineaua, vtilcea, care se formeaza pe teritoriul com. Coteana, pl. Siul-d.-s., jud. Olt,
spre E. com., unde-I serva cit-va
si de hotar ; apoI da in valceaua
Purcelul, care, unindu-se cu Miloveanul si Ciocirlia, la numirea
de Cotenita. S'a numit ast-fel

de la o tintina, care exista si
asta-e, numita Fintina-NeamtuluI.
FIntinei (Dealul-), a'eal, in jud.

Gorj, com. Valea-cu-Apa, situat
si Ograda, ce izvoreste din marginea com. Batesti, pl. Crivina,

jud. Prahova, si se varsa in apa
Leaotul, in fata bisericeI.
In com. Vlddesti, pl. Prutul, jud.

Covurluiii.
spre E. com.; incepe din raionul comund, din padurea d lui

Cretulescu si se dirige spre S.V., pana aproape de com. Negomirul, din jud. Mehedinti.
Fintlneanul, sat, in jud. Bacati,
Finttnei (Dealul-), deal, in judo
Fintina-Rece,fintind, j u d. Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, fa-
departare de 2 kil. 130 m. de

satul T.masi. Are 24 fallar,
sati III suflete.
Fintlna-TiganuluI, mofie particulara, de 1145 hect. 84 ariT,
FIntlna-RaduluI, tilde', numit
cuta de Banul Barb u Craiovescu.
pl. Siretul-d.-j., com. Tamasi ;

situat d'a stinga Siretuld, la o
www.dacoromanica.ro
Muscel, pl. Riurile, com. Golesti.
Fintinef (Gira-),,piitt, izvoreste

din dealurile Piscanilor, com.
Piscani, pl. Riul-DoamneT, jud.
FINTiNET (VALEA-)
FINTINELE
374
Muscel ; trece prin mijlocul co-
rile, jud. Muscel ; curge de la
muneT Negoesti si se varsa in

riul Doamna.
E. spre V. si se varsa in RiulTirguluT.
mixte, conduse de 4 invatatod

frecuentate de 230 scolarT.
Budgetul comuneT are la veni-
turl 8961 le i la cheltuelT 8933

Fintinei (Valea-), catun, al com.
PAnAtAul, jud. Buzari ; are 170
loc. si 43 case.
FIntine2 (Valea-), ditun, al com.
OdAlle, jud. Buzar'; are 490 locuitorT si 116 case.
FIntnei (Valea-), izvor, in jud.

Buzda, com. OdAile ; incepe din
mosia Valea-FintineT si se scurge
In piriul Braesti.
Platine (Valea-), vale, in jud.

Buzatl, com. Plescoi; incepe din
Virful-NeculeT si, in mijlocul satuluT Plescoi, se uneste cu valle:
Hotarasca, a-BrinzeT, a-NicuIel si
a-luT-Anghel
i toate impreura
merg in riul Buzaul.
FintineI (Valea-), mofie, in jud.

Buzail, com. si cat. Plescoi ; are
o intindere de 80 hect., din carT
50 hect. padure, restul araturT,
fineata si vie.
Fintinei (Valea-), vale, com.

Vasilati, pl. Oltetul-d.-j., jud.
Vilcea. Se varsa in riul Oltetul,

In raionul acesteT com.
Pintinele, coin. rur., situata in

partea de S. a plaseT Siretul,
jud. Botosani. Se intinde pe
dealul Deleni, sesurile SuceveT si
SiretuluT si parte pe valea
tate particulara.
Teritoriul el* este aproape
un ses care se blande intre Siretul si Suceava si care in mare
parte este inundat in timpul revarsarilor ; are multe baltT, iazurT i girle.
Numarul vitelor e de 284 bol'
o supraf. de 1386 hect., este mar

mult ses, ocapind valle Siretuld
SuceveT. Are o suprafata. de
4359 hect., si o populatie de

927 familil, sati 4000 suflete.
locuitorr RominT si parte Rusr
romanizatT; sunt si cite va familif de evref, germanT si armenr.
Sunt 3903 hect. pa.mint de

cultura.
FintineY, fosta proprietate a statuluT, pendinte de schitul Pocana-MgruluT ; are 502 hect. arlturT, fineata, livezT si 20 hect.
pAdure. Sunt 2 morT: la Viseni
si la Catanesti, pe Saratelul-Brae-
si de un mare numar de bala si

iazurT, parte avind izvoare pro-
stl. Acum e proprietate parti-
Hoo bol si vacT, 209 cal si 764
cularA.
porcT.
dinte de Poeana-MdruluT. Are 300
hect. si e imprtitA in dou5. trupurT : Valea-Fintiner si Glodul.
prir, parte formate din varsaturile

SiretuluT si care sunt foarte bogate In pestT i racT.
Valea-luT-Duica.. ese din Dealul
Ordiilor, com. RAdesti, pl. Riu-

104 familiT, san 528 suflete.
Mosia de pe sat e proprie-
si vacT, 41 caT, 702 oT, 167 poni'.
Sunt 295 stupf cu albine.

Pe mosie se afla o padure de
20 hect.
Este resedinta com. Fintinele.
Are z biserica, Cu i preot

cintaret ; z coala mixtg, cu
invatator si 39 colarr.
Se afla aci : i circiuma.; 3 comerciana si 7 meseriasT.
Fintinele, ctun, al com.
Vis-
pesa, jud. Buzati, cu 130 locui-
torf si 36 case.
Sunt 3 prisacT, care produc

pe an 3000 kil. miere si 300
kil. ceara; 3 morT de apl.
Sosele petruite strabat com.
Pinttnele, sat, in com. Tulucesti,
in toatepartile;-ast-fel sunt: calea

judeteana Burdujeni - Slobozia-
FInttnele, sat, In com. Foltesti,

pl. Prutul, jud. Covurluid, cu
Hancea; alta ramurA care trece Si-
retul
Pftnttnei (Valea-), vale, zisa
sate : Fintinele, Roscani si Slo-
(Bustiucul).
Teritoriul comu neT, care ocupa
Comuna este de ajuns udatA
statuluT, in jud. I3uzati, com. Odaile, cAt. Valea-FintineT, pen-
Fintnele, sat, situat pe loe ses,

in centrul com. Fintinelele, pl.
Siretul, jud. Botosani. Are 3
bozia, asezate pe o intindere de
de apele SiretuluT la E. si de Suceava la V. de mal multe *fiase
Pana. la 1868, com, a purtat

numele de Bnesti.
In com. sunt 8 circiumT, 15
comerciana si 41 meseriasT.
dealurile din stinga SiretuluT si

se compune din satele: Baloseni
(Stamatele), Banesii, Financie,
Joldesti, Roscani si Slobozia
Pintinei (Valea-), mofie, in jud.

Buzar', com. dalle, cat. Valea-
FintineI (Valea -), piclure,
leT.
la Joldesti, pe un pod
umblator facut de judet.

Sunt 6 bisericT, deservite de
5 preotT si 7 cintaretT; 4 scolT
www.dacoromanica.ro
pl. Siretul, jud. Covurluid. (Vez'.

Tulucesti, com.).
131 familiT,
sail
588
suflete.
Are o biserica si o scoala. (VezT

Foltesti, com.).
Ftntinele, sakin jud. Dimbovita,
FINTINELE
375
pl. Ialomita, cAt. al com. Cojasca.
FiNTiNELE
Fintinele. Vez! SpineniT-NoT, sat,
trece soseaua jud. Birlad-BacAd-
din com. Epureni, pl. Turia,
Inaiiite se numea Croitori.
jud. Iasi.
Fintinele,
sat,
jud. Dolj, pl. O-
colul, com. Mdllesti, grOmadA,
ca 292 suflete, 145 bArbatI

147 femeT. Locuesc in 70 case.
CopiiI din sat tirmeaz la scoala
mixt5. din satul
este la 1700 metri departare. In ami! scolar 1892

.93 a frecuentat scoala 12
care
bAetT. Cu virstA de scoall sunt

16 135.etT. Satul Fintinele este
asezat spre N. de satul de reca care este legat printeo potec5..

In sat sunt 2 circiuml.
sedintA,
Fintinele,
sat,
in jud. Dolj, pl.
Jiul-d.-mj., com. Virvorul, grd.madA, cu 609 suflete, 321 bArbatT si 288 femeT. Locuesc in
8o case si 61 bordee. Copia*
din sat urmeazA la scoala mixta
din satul Tiro ava, ce este la

4290 m. depArtare. Cu virstA
de scoalA sunt 40 copil. Stid
carte 5 locuitori. In anul scolar 1892-93 ad frecuentatscoala
19 bAetT.
In sat este o bisericA foarte

vechTe,
fondat.
de
locuitorT
intre mili 1540-1543. Nu are

preot si se serveste de preotul bisericeT din Tirnava. Are
17 pogoane proprietate.
Fintinele, sat, pe mosia

Fintinele, sat, face parte din
com. Nicoresti, jud. Tecucid.

sal 819 suflete, carT locuesc In
194 case.
Sunt ad i 2 bisericI : una cu
Vatra satuluT ocupl 216 hect.

ImproprietAritT in 1864 sunt
6 fruntasT, 35 pAlmasT si 29
hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT, numitA si biserica CenusA.
codasT, stApinind 136 fAlcT.
Actuala biseric este fAcut1 de

Zamfir SAndulescu la 1851, Oc-
cani servesc si acestuT sat. DrumurI principale sunt : la Pascani (2 kil.) si la Cotesti (8 kil.
224 m.)
tombre 20, dup cum se vede

din inscriptie. In locul eI a fost
alta fAcutA nu se stie cind de
Ursi CenusA ; aceasta se confirm5. printr'un pomelnic din
1777; in fruntea pomelniculd
Biserica si scoalele din Pas-
Fintinele, deal, cAruia s'a dat

acest nume de la fintinele ce
sint pe el ; se intinde in partea
de N. a com. Schiopeni, pl.
se af15. Ursu CenusA, de aicT

denumirea si astAzT a bisericeT,
de CenusA.
A doua are patronul Cuvi-
Mijlocul, jud. FAlciu.
Fintinele,
oasa-Paraschiva, cAreia iT maT

zice 5i Biserica-Domneascl. Actuala este fAcut de locuitorT in
piatra ce se afl in mijlocul bi-
In local eT era alta, despre

care, se spune, c. era fcutl
s'a Osa scris pe o piatrA ce

se afl acum sub sfinta masa.
Se maT constatl aceasta si din
inscriptia ce se gAseste pe o
icoanA. Satul se numeste ast-
Jijioara. Acest sat e infiintat in 1879, cu locuitorT ImproprienxitT in nums de 157
sad 750 suflete, parte

RominT si parte UngurT. Are o
bisericA catolicA.

carT: 400 vite marT cornute, 52
cal*, 6oi oT si 90 rimAtorT.
satul Spi-
ria, jud.
deal, in jud. Neamtu,
com. MesteacAnul, pl. Bistrita.
sericeT.
tea de E. a comuneT
pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat intre dealurile CatargiuluT, Cioara,
Juncul i intre piraiele Miletinul
deal, 11110
neni-NoT, com. Iepureni, pl. Tu-
1865, dupl cum se vede pe Fintinele,
de Stefan-cel-Mare, dup5. cum

sat,
in
Situat pe coastA, in partea de

V. a com., fatA cu satul Grozdvesti. Are o intindere de
492 hect., din care 290 hect.
sunt plantate cu vil.
in par-
Fintinele (Cioara),
com. Pascani, jud. Suceava. A

sezat pe piriiasul de la care sT
a luat numele si la 2 kil, de
resedinta comuneT. Are 99 famili!, sad 332 suflete (158 bAr,
batI si 187 femei), din carT 3
Izraelii; 108 case de locuit.
Finttnele,
deal,
acoperit cu
fi-
flete, in j ud. Suceava, com. Preutesti.
Fintinele, mofie particularA, j ud.

Dolj, pl. Ocolul, com. MAllesti,
satul Fintinele. Pe &risa se gl-
seste pldure.
fel, din cauza multor fintinT de
aci, care ad o apA foarte bunl

de blut.
Fintinele, mofie nelocuitA, pl.
sat,
in jud. si pl. Tutova, com. SAlesti, spre E. de
Fintinele, peidure, jud. Dolj, pl.
satul SAlesti.
dere de 123 hect. Se gAseste
FIntinele,
Are I00 locuitorT, din carT

25 stid carte si 25 case. Pe aicT
www.dacoromanica.ro
Olten ita, jud. Ilfov, ling5. Du n Are.
Ocolul, com. MAllesti, in intinpe mosia Fintinele.

Esente ; cer i girnitA.
FINTINELF,
Fintinele, paria, judetul Falciti.

Ia nastere din mal multe findril si din sipotele ce se scurg
din mijlocul mahalaleT din sus a
satuluT si com. Deleni, pl. Mij-
locul ; curge in directie spre E.

si se varsa in piriul Bujorul.
Finthiele, pirliaf, format pe teritoriul comuneT Sascut, plasa

Racaciuni, judetul Putna ; se
varsa in Balcuta.
Finttnele, pida, afluent al pi-
FiNTINELELE
376
cu bol,
11
carute ca caT ; 76
teluT se afla un sant, prin care
Este o biserica, cu hramul Sf.

VoevozT, la care deserveste 1
preot O 2 cintaretT.
Budgetul com. are : la veniturT 1049 lel si la cheltuelT 636
curge un mic Ornas, cu nu-
leT.
Vite sunt : 690 vite marT cornute, 700 or, 782 rimatorr si
fla doua izvoare cu ape minerale parasite. Numele sA6 pare

a deriva de la numeroasele iz-
36 caT.
voare minerale de aci, deseo-
Aceasta com. are
cest nume, jud. Suceava.
mele Pirtul-Lesilor. Acest sant
se crede sa se fi facut cu oca-
zia une lupte cu Lesir.

In apropiere de el se
a-
osea
perite de un padurar. Despre a-
comunall, care o leaga cu com.

rur. Poroina-Mare.
ceste izvoare, care se gasesc
riuluT Suha-Mare, jud. Suceava.
Ftritinele, pitiiaf, afluent al Siretuluf, ce strabate satul cu a-
inainte sare. La picioarele mun-
stupr.
chiar in padurea Fintinelele,

Dimitrie Frunzescu (eDictionar
Fintinele-Spate, vcilcea, pe ni o-
Topografic si Statistic al Ro-
sia Seaca, jud. Teleorman, o

ramificatiune din Valea Duh-
minieT) se exprima ast-fel :

cAceasta apa izvoreste de sub
neT, avind directiunea spre mosia Secara ; inceputul el este
un fag batrin si in apropierea

unuT delut, unde maT sunt si
alte dota izvoare ; apa luT e
Fintinele, obirfia piriuluT Glo-
la N. com. Seaca, de pe deal.
durile, in com. Preutesti, judetul

Suceava.
Fintinelele, com. rur., jud. Ba-
Fintinele, piriierf, jud. Tecuci6,
A ndriesesti, Hemeiusi (resedinta.),
turbure, din cauzA ca n'are curs

liber si seamana cu coloarea laptelui ; are gustul si mirosul apelor de pucioasa ; temperatura
izvoreste din tipa cu acelasT nume si se varsa in partea dreapta
Fintinelele, Trebisul si Secatura,
eT s'a gasit la 9 grade Reau-
situate : pe dealul Andriesesti,

pe coasta (Fintinele), in valea
mur, cind_aerul avea 17 grade ;
can, pl. Bistrita-d.-s., cu 5 cat :
a piriuluT Zeletinul, in raionul

comunel Valea-Rea.
FIntinele, vale, jud. Dolj, plasa

Ocolul, com. Ghindeni, pe care
este asezata o parte din com.

Ghindeni.
FintInele-cu - Virvorul, inofie,

a statuluT, situata pe teritorul
Orle! Bistricioara (Hemeiusi) si

in valea piriuluf Trebisul (Trebisul si Secatura).
Apele Bistricioara si Trebisul
incarcat de piriiasul Cirligata,

mica mal multe morT.
Teritoriul acesteI com. se invecineste la E. cu comunele :
Saucesti, Schineni si Ciumasi,
com. Virvorul, pl. Jiul-d.-mj.,

jud. Dolj. Pana la secularizarea
averilor manastirestr, era pendinte de manastirea Bucovatul.
de care se desparte prin riul

Bistrita ; la V., cu com. Lun-
A fost arendata, pe periodul
leni.
1893-94, Cu 15000 leT anual.
In aceasta com. se afla un

izvor de apa sulfuroasa si cu
fier, in padurea de pe dealul
Capatina si altul cu apa sarata
FintInele-N egre, com. rur., in

jud. Mehedinti, pl. Blahnita-Cim-
cani ; la S., cu com. Margineni-
Munteni si la N., cu com. Gil,
greutatea el specifica este de

1,003. In 16 unciT de apa s'a
gasit urmdtoarele materii com-
pacte: 3,633 grame sulfat de

natron, 6,116 sulfat de var, 1,150
muriat de natron (sare), 1,950

carbonat de natron, 2,866 carbonat de var, 1,400 carbonat
de magnezie, 1,60o pamint de
cremene (sude), 0,100 rasina
de pucioasa, peste tot 18,815
gr. ; iar partI gazoase alcatuitoa-
re, s'al gasit 6,620 palme eabice de acrime idrosulfuricA.

De insemnat este, ca la Fiadnelele se &ese mal multe burhuturT tot asa de bune, ca si
cele de la Borsec.
In comuna sunt 3 bisericT, de-
pul, la distanta de 31 kil. de

orasul Severin, iar de Vinjul-
(slatina); sunt ambele in sectia

Secatura. In Chestionarul Arche-
servite de 2 preotT si 3 cintaretr; i biserica catolica, cu un
Mare, de g kil. Are 1000 locuitorT, din carT 166 contrib. Lo-
ologic (1873, A cademia-RominA)
preot din LiuziT-Calugara ; o ca-
se spune ca : in partea de V.
a mosier Fintinelele se afla Piscul-luT-Stan, de unde se scotea
pela protestanta ; II &dual;

o velnita ; o scoala, intretinut1
cu procentele de 856o leT ale
cuesc in 200 case. LocuitoriT

poseda : 41 plugurr, 107 care
www.dacoromanica.ro
377
V1NTINELELE
donatiuneT principeseT Wittgenstein, in sectia Hemeiusi. In anul

1891 $coala a fost frecuentatA
de 14 copif, dintre carT I fatA.
Populatia se compune din :

451 familiT, sad 1708 suflete :
1063 RominT, i Grec, 5 BulgarT,
29 GermanT, 464 UngurT $1 146
Izraelitf ;
1664 sunt de protec-
tiune rominA, io de protectiune

austro-ungarA, 29 de protectiune
germaa. i 5 de protectiune
FilsITNELELE
In com. sunt: 239 case de

una in
vin alb; lar dupA controalele divizieT filoxerice (1891), intinderea
locuitorl ; 2 bisericr:
viilor lucrAtoare este de 373/4
Mazili,
hect.
Velnita din Hemeiu$i produce
de fratiT BozienT $i reparatl in

anul 1866, si a doua in clt. Ungureni, fondatA la anul 1802 de
EnutA $i sotia sa Ecaterina. Ambele ati hramul Adormirea-MaiceI-DomnuluT si sunt deservite
2555.12 hect. spirt de bucate.

Vite su nt : 120 cal, 1159 vi te
marT cornu te, 262 porcI $i 131 of.
Stupf de albine sunt 86.

Budgetul
com. pe 1891 --
92, avea 8575 leT, 25 bani, la
fondatA in anul 1786
de 2 preotT.
De cind viile s'ad filoxerat,

locuitorif se ocupa numaT cu
agricultura. El desfac produsul
Teritoriul acesta com, este
munceT lor la orasele Ploesti si
14
veniturT $i 4879 leT, 90 banT, la

cheltuelf.
meseriasT, i industrias, 7 comerio avind profesiunT libere

$i 40 servitorT.
strAbAtut: de calea vecinalA MArgineni - Munteni-Finttnelele-Les -
Mizil.
ti carte 152 persoane, din
pezi, lungA de 9600 kil. i de
cu aburT.
carf 41 femeT.
calea feratA BacAd-Roman, avind
Totalul pdminturilor de culturl este de 978.12 hect.
Parte din locultorii comuneT

sunt mosnenT; 86 s'au impro-
Sunt 400 contribuabilT, dupA

recensemtntul din 1891. DupA
ad i halta Fintinelele. Satul Hemeiusi este legat cu satul Luncani printr'o cale comunall.
Distanta la capitala judetuluT
legea ruralA din 1864 s'a dat,

in aceastA. comuna $i in sectia
Baclii, este de 8 kil.; spre

leni, resedinta pl., 6 kil. ; spre
Itesti din com. Ciuma.$1, la 295
Luncani, 8 kil.; iar spre MArgineni-Munteni, 5 kil.
$i epe, 264 boT, 105 vacT, 900

oT $i 318 porcI.
com.rur., pl. Cricovul,
coala existA in com. de la

1879. In anul 1894 a fost frecuentatI de 40 elevI $i 2 eleve.
bulgard ; 849
agricultor-1,
locuitorT, 866 fdlcI i 40 prAjinT.
Tot teritoriul com,. este de

3399 hect., dintre care numaT
vre-o 900 apartin locultorilor;

restul, alipit pe litiga proprietatea din Girleni, formeazA una
din cele mar bogate mosiT din
jud. Prahova. Se crede a

foarte vechie.
district, care, cu pAdurea (5728

hect.), bine exploatatA i necontenit reinoitA prin rA.sadurr de
arborT noT, aduce proprieta-
zili si cA, maT tirzid, ar fi venit

un boier, din tinutul ArdealuluT,
cu citI-va oamenT aT sal, de s'ad
reT, Principesa hereditarl Lucie-Franoise Euphrosine-AnneAl exandrine - Georgin e - S choe n burg-Waldenburg, nAscutA Prin-
fi
Se zice, cA la inceput a fost

formatA numaT din satul Ma-

26.79 hect. dupa statistica din
1890, in care an ail produs 21,28
hect, vin negru i 793.44 hect.
S'ad carte 74 bArbatI $i 9 femeT.
Cu intretinerea personaluluf se
cheltueste anual 1080 ler.
StupT cu albine sunt 6o.
Comertul se exercitA in com.
de 5 eirciumarT.
muna, si ad format cAtunul Ungureni, despArtit de Maztli prin

&la periodica Valea-CosiT.
Este situat1 la poalele Dea-
'11 inlesneste comunicatia Cu comunele : Conduratul i Vadul-
kil. de Urlati, resedinta plAseT.

Se compune din doul cAtune:
Mazili i Ungureni, avind o po-
leT anual.
dat 275 hect. Ei au : 100 caT
Veniturile comuneT se urcl
tein, ascua Principes1 CantaImpozitul mosieT este de 4560
re$anu, Manolache Bozianu $i

Nicolae Picleanu, cind li s'au
la suma de leT 2912.97 si cheltuelile la suma de leT 2917.18.
luluT-Mare, intre valle: Valea-Cosil i Valea-luT-Stan, la 35 kil.

de capitala judetuluT $i la 18
100000 leT.
prietdrit la 1864, pe mosiile d-lor

Mirzea, Dr. S .tverin, BAlasa Ci-
asezat in partea de V. a co-
cipesa Sayn-Wittgenstein-Berleburg, mostenitoarea mumeI sale

Principesa Pulcherie- Wittgens-
cuzne, un venit anual de peste
Pe valle din sat sunt 2 morr
pulatiune de 260 familiT, san

1112 suflete (623 bArbatI i489
femeI), dintre carT 5 familiT TiganT, 2 familiT BulgarT $1 2 familiT GrecT.
In com. sunt 2 $osele: una

SApat $i a doua, cu comunele :
Mizilu $i Ceptura.
In partea de N. a comuneT,
se intinde o culme de dealurT,
carT nu sunt de cit ramificatiunT
ale DealuluT-Mare, $1 care adi
poartA numele de Dealul-ValeaCosa i Valea-luT-Stan. AO fost
odatl acoperite cu vil. De cind

s'au filoxerat viile, se cultivl pe
dealurT porumb i gnu, lar parte
48
59828. Mareta Dlellmior Geogratto. Vol.
www.dacoromanica.ro
FNTiNELELE
378
Fi NTINELELE
se lasa pentru psunatul vitelor.

Com. este strdbatut. de ValeaCosiT si Valea-lul-Stan si de Or-
prtile de N., N.-E. si S.-V. ale
la Ceptura. Prin centrul comuneT trece un mic sant, pe care

In timpurile ploioase vine apa
asa de mare In cit ineaca toate
grdinile pe unde trece.
Se mIrgineste cu comunele
Tot dealul ciespre baltA este
Inotesti, Conduratul, Mizilul-Cep-
tura si Vadul-Spat.
com., sunt multe gvanurT, carT

poart diferite numirT.
format din pmint argilo-nisipos
(chisaT), ast-fel cA adese-orT se
surp blocurT marr si se prv.lesc in vale, mincind necontenit din terenul comuneT. Valea
pe unde se face comunicatiunea
este tot-d'a-una expus inundatiunilor, maT cu seam. primavara.
Fintinelele, com. rur., la extremitatea de S. a pl. Marginea,

jud. Teleorman, situatA pe dealul de d'asupra SuhaieT, la N.-V.
de orasul Zimnicea.
Teritoriul eT se limiteaa. la
N. cu mosiile
oimul si parte
din hotarul mosieT Piatra ; la S.,
cu balta Suhaia ; la E., cu domeniul ZimniceT, din care face

parte, si la V., cu com. Suhaia
si proprietatea rezervat pentru
Viile situate de alungul dealuluT pe care e pusa comuna

ocupa o suprafata de 96 hect. ;
ele produc vin bun.
Populatiunea este de 269 famili!, sail 1332 suflete, din carT
199 contribuabilT.
Vite sunt : 766 vite marT cornute, 1476 vite miel. cornute,
440 caT s'i 144 rimAtorT.
Cdile de comunicatiune sunt :
pe deal, spre orasul Zimnicea,

$1 spre com. Suhaia pe calea
mos cu magaziT, patule si case

de locuit, unde se addposteste
o micA colonie de muncitorT

un gurl.
Satul Fintinelele este din cele

maT vechT ale judetuluT. II vedem trectit in catagrafia sate-
lor intocmit la anul 1741, fa-
cind parte din
pl.
Marginea.
Dionisie Fotino
il
citeaza ca
sat de frontierl spre Dunare,

iar despre mosie ne spune cl
era proprietatea paharniculuT
Nicolache.
P.n in anul 1876, comuna

a fost intrunit. cu Suhaia ; mal
in urma aq' fost deslipite, fcInd
parte din plasa Marginea.
Fintinelele, sat, in jud. Arges,

pl. Pitesti ; face parte din com.
rur. Borlesti-Vrzari.
Fintinelele, sat, in jud. Badil,
Din toate satele acestuT judet, insirate de-alungul trmu-
mixt Turnu-Zimnicea ; iar pe
pl. Bistrita-d.-s., din com. cu acelas! nume, situatA pe coasta
vale pe mal multe coborisurT
dealulur din dreapta Bistritei lin-
luT sting al DunreT, satul Fin-
repezT sati rustI. Cele maT pria-
tinelele are cea mal frumoas
cipale sunt : Duduita, care serveste si de hotar cu com. Zim-
g5. orasul Bacati. Biserica este

zidit. de Lascarache Cilighiul
la 1786 si este deservit de un
preot si de un cintdret. Tot ad
se afl. castelul Princesei Lucia Schnburg-Waldenburg. De
castel este alipit o capela protestanta. Castelul si capela sunt
inconjurate de un frumos pare
cu florile cele maT rare, croit
scoala.
pozitiune. De pe dealurile acestuT sat se desfsur frumoasa

panorama a DundreT : In jos,
pn aproape de riul bulgresc
Iantra, in sus, pana la gura OsmoluluT, din dreptul Izlazului,
unde se vars. Oltul in Dunre.
Din Fintinelele se vede foarte
bine orasul istov, din Bulgaria; iar la poalele dealurilor se
intinde marea balt. a SuhaieT,
care, plecind de la marginea orasulul Zimnicea, se sfirseste
dincolo de com. Lisa si Villatori, pe o distant de peste i o
kil, in lungime.
nicea ; rusca Surduleasa, RuscaOltenilor si Rusca-de-la-Hotar,
spre com. Suhaia. MaT sunt si
alte rusti mar miel, de putind

important, carT duc din vale
In sat.
Multime de magurT si movile
spre V.; Mdgura-de-la-Rusca-
chiar in p.durc. Tot aci se afla grldinT de legume si livezT

de arborl fructiferf.
Populatia se compune din :
212 RominT, 12 Ungurr, 4 EvreT si 88 TiganT, ImptistiatI
Oltenilor si Magura-de-la-Hotar,
In 82 familiT. Vite sunt :
spre com. Suhaia.
94 vite marT cornute, 16o1 la

i 54 porcI. CirciumI sunt 2.
Acest sat este departat de 2 kil.
de ct. cu scoal (Hemeiusi).
sunt insirate pe teritoriul acesteT coin., de la S. spre N. Cele

maT principale sunt : MftguraParolului la E., Mgura-luT-Mos-
Barbu la N.-E., Magura-CiureT
hect. sunt pe teritoriul acestel
Distanta com. de resedinta

judetulul este de 38 kil ; de la
com.; 165 locuitorT ati propriettT pe 700 hect. ; scoala si bi-
Zimnicea sunt 5 kil. si de la Alexandria, 44 kil.
Din domeniul ZimniceT, 4000
serica sunt dotate cu 30 hect.,

500 axiI.
Pe platoul, care se intinde in
In sat sunt mal multe
53 cal',
cir-
Fintinelele, sat, face parte din
ciumI si o moar cu abur!, lar

pe mosie se afl un conac fru-
com. rur. Fintinelele, pl. Cricovul, jud. Prahova.
www.dacoromanica.ro
fiNELEL E
379
Fintinelele, cdtun, in com. PAucesti, pl. RAcAciuni, jud. Putna.

Se numeste ast-fel de la niste
fintinr ce se aflati aci in vechime.
Fintinelele, catun, in com. Sascut, pl. Rzciuni, jud. Putna.

Este situat pe valea piriuluT ce
trece prin satul Sascut si care
se vars. in Siret.
Fi N1 NELOR (PiRiUL-)
seni, com. Fintinelele, pl. Cricovul, jud. Prahova, in intindere de

183 hect., toate arabile i finete,
dinteinsa marT cantitAtT de pes-
care pe periodul 1888-93 s'a
rele si din multe comune din

jud. Teleorman si Olt se apro
te de tot felul
i pescara' din
RosiorT, Alexandria, T.-MAgu
arendat cu 3720 leT anual.
vizioneazA de aci cu peste proas
mo,rie a statuluT, arendat. pe 1887-88 cu 14000 lei
pAt i sArat.
anual. Are 8o pog. Este pen-
rile pe unde se scurge apa
La coada bAlth
despre Zimnicea sunt zAgazu
dinte de mAnAstirea Glavaciocul,

situatl lingA com. SlAveni, pl.
carT opresc pestele; lar la mar

ginea bltiT, intre satul Finti
nelele i Zimnicea, se aflA cltunele Fintinelelor, unde se face
Ocolul, jud. Romanati.
Fintinelele, cdtun, al com. S1A-
Fintinelele, pddure, jud. BacAti,

pl. Bistrita-d.-s., com. Fintinelele. Esente : stejarr, fagr, car-
veni, pl. Ocolul, jud. Romanati,
pen!. Este foarte bine exploatatA
situat spre N. com., la gura
si reinoit necontenit prin rasadurT de arborT no!. Proprietatea este a EpitropieT Sf. Spiridon din Iasi. Intinderea ei e
de 5728 hect.
Fintinelelor (Valea-), vale, pe
Fintinelele, .pda'ure, in jud. Iasi,

com. Mogosesti, pl. Stavnicul,
teritoriul comuner Davidesti, judetul Muscel ; curge aproape

paralel cu titirite Argeselul
riuluT Caracal, unde Oltul face

3 insule marT, 14 kil. departe
de Caracal. Are 45 familiT i 217
locuitorT.
Fintinelele, stalie de dr.-d.-f., jud.

Baca'', pl. Bistrita-d.-s., com.
Ciumasi, pe alija BacAti-Roman,
pusl in circulatie la 13 Sept.

1872. Se afta intre statiile BacAtI
(12.1 kil.) si Galbeni (8.9 kil.)
InAltimea d'asupra niveluluT mlriT e de I84"-3 1. Venitul acesteT
vinzarea pesteluT. Ad este
si
administratiunea bAltiT.
Fintinelelor (Dealul-),
deal,
intre valea cu acelasT nume

Valea-VaceT, comuna Davidesti,
pl. Argeselul, jud. Muscel.
numitl ast-fel de la dou fineni ce se aflA in ea.
Circinovul.
Fintinelelor (Virful-), pise, co-
Fintinelele, pirta, izvoreste de
muna Rijletul- Vierosi, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
la niste fintinT, de pe teritoriul

satuluT Spineni-Nor, com. Iepu-
statii pe anul 1896 a fost de
reni, pl. Turia, jud. Iasi si se
25205 leT. 20 baza'.
varsA in azul Suricea.
Fintinelelor (Valea-), vale, strAbate partea de N. a com. CornAtelul, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Fintinelele, deal, jud. BacAti, pl.
Fintinelele, piria, format pe te-
de pe teritoriul
ritoriul com. Colacul, pl. Vrancea, judetul Putna ; se varsA in

Putna.
Bistrita-d.-s.,
com. Fintinelele.
BacAci, pl.
loc cu izvoare, jud.

TazlAul-d.-j., de pe
teritoriul com. Gropile.

Fintinelele, mo,cie, jud. BacIa, pl.
Bistrita- d.-s., com. Fintinelele,
prqprietatea Principeser LuciaSchoenburg - Waldenburg ; are
715 hect. plmint productiv

un venit de 38000
Fintinelele,proprietate, a EforieT
Spitalelor civile din Bucuresti,
fostA pendinte de schitul Gli-
Se zice c in aceastA vale ar

fi fost in timpurile vechl un
cAtun Cu 10-15 bordee. Urmele acelor bordee se vld
azT.
lcea, com. CiomA-
gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt;
Fintinelor (Dealul-), a'eal,
in
se vars1 in Cungrea-Mare, pe
tArmul sting, in raionul comu-
jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s.,
neT CiomAgesti.
Dealul Fintina-TurculuT i brAzdeazA partea de N. a comuneT;
com.
este acoperit in parte cu pl-
Fintinelelor (Balta-), porliune

din baila SuhaieT, care cade pe
domeniul ZimniceT, jud. Teleorman. Este situatl intre hotarul orasuluT Zimnicea si hotarul
Sgirciti. Se desface din
durT, in parte cu imasurr.
Finttnelor (Dealul-), munte, In

com. MAlini, jud. Suceava.
mosieT Suhaia. Suprafata e! este
de peste 500 hect. Se scoate
Fintinelor (Pirtul-), phi% ce la
www.dacoromanica.ro
FINT1NELOR (VALEA-)
380
nastere din niste fintinI din satul Trohanul, com. Girceni, pl.
Racova, jud. Vasluiti, si, unindu-se ca piriul Chetrosul, se
varsA in plriul Racova.
Fintinelor (Valea-), vale, jud.

Dolj, pl. BAilesti, com. Galiciuca, pe care este asezat. co-
muna. Se numeste ast-fel, din

cauza multelor fintinI ce se gsesc pe &risa.
Fintinita, izvordeapd, amestecatA
cu pAcurA, situat in com. Vizantea, plasa ZO'brOutul, judetul
Putna.
ART1GUL
Teritoriul comund e maI muIt

fcut din ridicAturI, putine vAI
si sesurr. PAmintul e favorabil
cultureI, maI ales pArtile numite
Firtteti, sat, face parte din com.

rur. Dozesti, pl. Cerna-d.-j. jud.
locuitorI (130 bArbatI si 147
Valea-PAruluf si Valea-RAdiciuluI; sunt insA si terenurI mal

nAsipoase, favorabile mal* mult
femel). Cade la E. com., pe \ralea
Gemineaua. Are o bisericA,
cu
hramul Sfintul-Gheorghe, reziditA
cultura ovAzului si cartoafelor.

Suprafata sa e de 4776 hect.,
din carI 2646 hect. arabile, 1000
imas, 340 pAdure, 540 tufris,
ro fineatA si 18 vatra satuluI.
Dintr'acestea, vr'o 200 hect. aa
la anul 1838 de Gheorghe Firtat
fost proprietatea statuluI, carI

s'ati vindut in loturl sAtenilor.
capete, din carl : 8 taurf, 738
F trteti, numire ce se da mal
boI, 471 vacI, 41 junc, 36 junce,
si altI enoriasT. Copa in virst

de scoalA sunt 23 (r r b., 12 f.).
E la 21/2 kil, departe de cAtunul
Dozesti, unde e scoala.

inainte si se (II chiar si acum de
uniI din loc., satuld Buhoanca

din plasa Siretul-d.-s, jud. Roman.
Firfuescul, munte, plaiul Nuc-
55 gonitorf, 71 gonitoare, 85
soara, pe unja graniteI, judetul
minzatI, 95 minzate si 155 viteI.

Locuitorit ati 160 plugurI, din
Firtigi, sat, in com. Hangul, pl.
carI 20 sistematice; 3 grape de
situat la 40 kil. depOrtare de
fer ; r masin. agricolA.
orasul Piatra, pe dreapta riulta
Muscel.
Firlofaia, vale, com. Poenari,

pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Sunt 5 circiumt 2 mori cu
abur!.
Firtneti, com. rur., in plasa
Veniturile comunale se urcd
Prutul, jud. Covurluiti, asezatA pe

*ralea CovurluiuluI, la distantA
la 5399 le!, 30 bar!, lar chel-
de 41 kil. de Galati. Se mrgineste la N. cu cdt. Roscani

(com. Vldesti), la S. cu cAt.
FintInele (com. Foltesti), la E.
cu com. MAstAcani si la V. cu
Baleni.
AceastA comunA este udatd in
partea esticA de piriul Covur-
tuelile la 4102 le!, 50 banI.
In com. FirtAnesti a fost o

biserica cu hramul Sf. VoevozI,
foarte vechie ; in locul eI s'a
construit alta noud. AceastA
comung, impreunA cu satul Putichioaea (com. Bujor) formeazA
o parohie, cu i preot paroh, 1

preot alutor si 4 cintAretl.
Piatra-Muntele,
jud. Neamtu,
Bistrita, litiga gura
piriiasului
Boura-Firtigi.
Are o populatiune de 21 famili!, sati Ir 1 suflete: 52 brbatr, 58 femeI; 6o necOsAtoritI,

45 cAsatoritT, 7 vAduvY.
Stia carte 2 persoane, nu

stitl 109.
Locuitorli se Indeletnicesc, pe
litig munca cimpuluf, maI cu

searnA cu plutAria.
Firtigi. Vez! RApciunita, judetul

Neamtu.
luiul. Este formatA dintr'un singar sat rAzAsesc; maT la o parte
1889-90, s'a frecuentat de 42
se afla un grup de cite-va case
elevI.
numit Slobozia-Butora, care tine
Calea judeteanA Galati-Birlad

trece pe lingl viile FirtAnes-
Boura-Firtigi, jud. Neamtu.
tilor, in partea S.-V.; maT sunt

apoI cAT vecinale-comunale, carI
Firtigi,pidia,c, jud. Neamtu. Ved

Boura-Firtigi.
leagl aceastA comunA cu MstIcani, Putichioaea si Roscani.
Firtigul, trup de sat,
tot de FirtAnesti, fArA a constitui un cAtun a-parte.

Comuna FirtAnesti este vechie.
Este o scoalA mixta, care, in
nal, san 1726 suflete, din carI :

870 bArbatI, 856 femeI ; 889 necOsAtoritI, 732 cAsAtoritI si 105
Firlneti, mofie a Statuld ce-I
Firtigi, ramurd de munp. Vez!
in. com.
Bicazul, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtu.
zice si Mavromolul, in intindere
de 160 hect. (osebit de 3571/2
Firtigul, ramurel de munti, ce se
Contrib. sunt 293; case de
hect. pAdure), in com. Firtdnesti,
detaseaza din muntele Ceahlul,
locuit 397; sti a carte 154 persoane, nu stitl 1572.
pl. Prutuld, jud. Covurluitl. Se
pe teritoriul com. Hangul, jud.
arendeazA Cu 3000 le! anual.
Neamtu.
vAduvI.
www.dacoromanica.ro
FiSilTI
FLAMINDA
381
Ffstiti, numire, ce se mal da

Sibigiul-d.-j., din com. PantauI, jud. Buzar'.
cul, jud. Vaslui, zidita la 1721

de catre Mihail Racovita, Dom-
nul MoldoveI, dupa cum se
Fiteica, trup de mosie, in jud.

Teleorman, pl. Marginea, facind
parte din mosia ZimniceleIe.
vede din inscriptia de pe piatra
FistIca, pIr, izvoreste din partea de N. a dealului Secatura,

din com. Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud. Vasluili, curge spre Baleni,

strabatind $esul Bale$tilor, $i se
varsa in dreapta StemniculuT,
dupa ce primeste afluentiT : Balesti, Sapa i Prisaca.
aflata in zid deasupra use! de

la intrarea in biserica. Aceasta
manastire a fost inzestrata cu
mal' multe mo$iI de catre ctitoril ce se vad trecutT in un
pomelnic, cu data de la 1808
$i anume: MihaI Racovit-Voevod, Ana Monahala, SultanaDoamna, Constantin - Voevod,
FIstIca, deal, in partea de V.
te fan-Vo evod, Io nita-Vo evo d,
a com. Cozme$ti, pl. Stemnicul,
MihaT-Voevod, Ruxandra-Doamna, Ecaterina-Doamna, Ionita
jud. Vasluili.
In marginea de E. a acestui
deal se zice c s'a gasit de catre locuitorl, cind arati pamintul, plumbI de tuciii, cea ce
probeaza urmeleveunuT rdzboiti.
Din acest deal se formeazd

valle urmatoare : Secatura,
Galbena, Rogoazele, Bella, Chetroasa, Chicusa $i $esul Fistiqa.
Acest deal, cu toate vAile,
Racovita $i altI raposatl.

Tot intre ctitorT se maT considera $i raposatiT Dumitrascl,
Elena, Manoll, Anastasia, loan,
Ioana $i altiI din familia Palade,
trecutI tot in acest pomelnic.
ApoT Archimandritul Iosif Gindul, a zidit casele i zidul imprejurul bisericeT la 1834.
dealulur
Dupa aceasta, Episcopul SinaiuluT, Strichide, fiind egumen, a

inltat zidul, a acoperit biserica
se afla Valea-Babel i Dealul MA-
cu table, a facut din noti ca-
gura, cel mal inalt pise al dea-
tapeteazma, a pardosit-o pe jos

cu marmura, a dotat-o cu vest-
sunt acoperite de paclurI.
In partea de S. a
luluT Fistica.
Fistici, sat, in partea de N.-V. a

com. Cozmesti, pl. Stemnicul,
jud. Vaslui,
Secatura, Rtpa
situat pe valle
i
din carl 786 hect. padure, 371

hect. loc arabil, 129 hect. imas
de orasul Severin $i
la 21 kil. de com. rur. VinjulMare. E situata pe un platon.
Se margineste la E. Cu com.
45 kil,
Cioroboreni; la S., Cu com. Danciul ; la V., cu com. Jiana-Mare ;
lar la N., cu com. Scdpaul. Este

re$edinta subprefecturer plaseI
Blahnita.
Are z zoo locuitori, locuind in
210 case.
Locuitoril posea.: 32 plu-
omuzu-
retT ; o $coall, conclusa de I in\raptor, frecuentata de 50 elevr ;

o circiuml.
Flteica, insuM pe Dunare, situata in partea de S.-E. a ora-
niturT le! 5787, lar la cheltuelY

1792 ler. Sunt 183 contribuabilf.
Vite marT cornute sunt 678,
kil. Mic afluent al
Budgetul comuna are la ve-
lur-Mic.
suluT Zimnicea, jud. Teleorman,
Numirea acesteT insule se ga-
tici, com. Cozme$ti, pl. Stemni-
i sat, in
jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la
servia de i preot $1 2 cinta-
Are o populatie de 219 familiI, sati 832 suflete, din carI 70
Fistici, 1n/basare, in satul
Flmlnda, com. rur.
jud. Suceava, formind hotar dinspre Bucovina, pe o lungime de
la departare de 4 kil. de oras.

520 vite mar! cornute, 70 cal',
350 01. i 400 rimatorl.
Fita, pirtiaf, jud. Bacali, pl. Trotu$, com. Javreni, care se varsa
in lita Trottqul, d'a stinga.
Ffsticul, filia, in com. Ple$e$ti,
proprietatea locuitorilor claca$T.
TiganT $i 4 EvreI.
tusul, comjavreni, care se scurge

d'a stinga Trotu$uluT.
minte, cartT i argintarif, la 185o.
Dealul-VieI,
pe o intindere de 2302 hect.,
Fita, pirla, jud. Bacau, pl. Tro
gurT, 74 care cu boT, 7 carute

Cu ca!; 82 stupT.
Se afla aci : o biserica, de-
Fltica, fes, jud. Vaslui. Vez!

Fistica, deal.
Flteica-Sfintetilor, mo,vie, situata pe teritoriul com. Sfinte$ti, jud, Teleorman.
seste r pocita, atit pe harta

stat-majoruluT austriac, cit i in
Dictionarul de Frunzescu $i
unele manuale de geografie, in
cit niel ca ar putea sa
fie re-
cunoscuta. Totl, copiind numirea dup5. NemtI, i-ati zis Fisetecu, in loc de Fisteica.
www.dacoromanica.ro
24 cal, 762 or o 659 rtmAtorr.

Prin comuna trece $oseaua
Hinova-Scapaul-Flaminda-Gruia.
In Fldminda se afla, DealulManda, care este acoperit cu vi!.
Pe marginea de V. $i S. trece
piriul ce vine de la com. De
veselul si
se varsa in piriul
Blahnita, la Vicasul.
Flmlnda, com. rur. si sat, In
FLAMNDA
FLXMINDA
382
partea de S. a plasei Calmatuiul,

jud. Teleorman, situata pe malul
suflete si 127 contribuabill in
sting al Dunrd, la gura baltef
Vite sunt 4293 capete : 483
Berceluiului, pe loc yes.

Are un catun, Ciuperceni, si-
cal, 981 vite marl cornute, 2610

vite miel cornute i 219 porcT.
Mare parte din domeniul statuluI Turnul, cu trupul Suroaia,
se afla pe teritoriul acestd com.
tuat in partea de N. a comunef, la del:di-tare de ikil. Distanta comund de la malul Dunarei este de aproape 1/2 kil.
Limitele sale sunt:
La N., dincolo de cat. Ciuperceni, dealul numit Suroaia ;
la S., fluviul Dundrea si lunca
d'impreuna cu gira si balta

Berceluiului ; la E., com. Tra-
cat. Ciuperceni.
Pe harta geologica a d-lul M.

Draghiceanu, ca si pe a statului major austriac, se vede notata. existenta in aceasta comuna.
a unuI izvor de ape sulfuro-muriatice.
Minda) faceati parte din jud.

Oltului. Pe aci era hotarul Tarii
despre Dunare, precum si limita zonel ocupata de raiaua

TurnuluT (Turkissi-Kule).
Iata cum descrie Dionisie Fotino aceste hotare :

Despre capatul jud. Olt, hotarul incepe din marginea Dunarei, despartind imprejmuirea
Kuld de Cetatea-de-Pdmint ; de
la Traian, pe uscat, trece pe aproape de o movild ce este pe
marginea Traianultd ; de acolo
Pe teritoriul d se afla multe

mgure; unele din ele ail fost
merge la alte doul movile tot
rele.
punct de hotar intre zona raialei
merge pe drumul numit al Ba-
In dreptul acestd comune se

afla pe Dunare insulele Catina-
turcesti de la Turnul i restul
nului, drept in sus la apa nu-
facut
Tarif ; in altele
turf Cu ocaziunea cercetarilor
archeologice. Ast-fel, la estul
comund, este magura Goicea,
unde s'ai facut in mal multe
rinduff sapaturi; la S., Magura-
mita Hirlaul si se intinde printre
ian
la V., comuna A/14.u-
Mare si Insula-PorculuI, precum
si pichetele de paza fruntariilor
No. 3 si 4.
In partea de S. sunt mai

multe lacurT formate din revrsarile Dunard i caff adese-ori
seaca vara cu desavirsire.
Balta-Berceluiuld este pe teritoriul acestd comune. Cele-l'alte
lacuri, care se formeaza periodic
prin rvarsarile Dundrei, sunt :
StupiI, foarte vechIe, si la V.,

magura de la Groapa-Viei, bo-
tezata de staid Grapavia. La
pe marginea Traianului, de unde
vil pand la biserica ce era pe

un sat desfiintat al Tarif-Rominestr.
Hotarul urmeazd pe magura

printre viile Ciupercenilor, dintre
carT jumatate ramin la Kula si
jumatate in Tara-Romineasca.
fl. Valea-Bisericd, pe care o ga-
De la magurd se intinde pana

la alta magura si lardsi IAA la
gura Rusciucului $1 la Negura
sim citat de Dionisie Fotino

in descrierea hotarelor Tarii-
de la Gunviul-Duman, tot pe
drumul Banului, intins la mar-
perceni i com. Traian ; Lacul10-Vlad i altele mar micI.
Rominesti.
ginea mosid lui Pehlivanoglul

spre Kula ; iar mosia luf (parte
Cu toate revarsarile Dunard,

com. Flaminda este ast-fel situat5. in &it nu este niel o data
inundat ; mai inainte de a se
construi cheul din portul Turvapoarele i vasele de
in aceasta comuna ; inceputul

luI este la Dundre si dupa ce
strabate comuna, o ja prin cat.
Ciuperceni, apuca pe muchea
dealului Suroaia, ja directiunea
spre soseaua nationall Turnul-
comerci IsI faceati incarcaturile aci.
Alexandria si de acolo porneste,

pe linga com. Putineiul, mar departe.
lacul Listeava intre cat.
Ciu-
In partea de N.-V. a comuneT, dincolo de cat. Ciuperceni,

se afla. dealul Suroaia, pe care
sunt plantate viI. Tot aci se gseste i partea de deal care se
numeste Groapa-Vid, pe care

scriitorii si cartografii
numit-o gresit Grapavia.
Populatiunea comunei este de
405 familii, sail 1220 suflete
(345 contribuabill), din earl 656
to
E., spre cat. Ciuperceni, se a-
Drumul-lui-Traian se afla tot
din domeniul actual al StatuluT)

ramine in Tara pan in apa Hir-
Wild, la moara
Para acum cip-va anI se vedeaU inca ad i ruinele uneY giamil. Dupa ce Turcif pas-Asia. raiaua Turnuluf, se mar dedaO Inca
la dese pradaciuni, venind de
purta mal inainte numirea de
peste Dunare i jefuind pe locuitoriT acestui sat.

La Flaminda incl se afl la
marginea DunareI, serie Aug.
Atirnap.
Latirian, in Magazinul Istoric,
Aceste locurf an fost populate de mult timp inca, apoi,
o cetate de pamint foarte mare,

in forma patratd, lunga de 350
par, i lata de 300, care asta-zi
Satul actual Faminda si partea din mosia domeniuluI Turnul
dup invaziunile turcestI, at fost

parasite.
In secolul tracut, satele Ciuperceni si Atirnati (asta-zI
www.dacoromanica.ro
este cu totul distrusa. Din partea

de catre E. a acestei cetati
se intinde drumul luI Traian.s.
FLAMINDA
383
kLAMINDA
In dreptul pichetuluT No. 4
bletT, si 2 fete ; in satul CAlu-
se vAd ?uc intAriturile, in cari

erati asezate bateriile rusestI, In
i-Chinteti, at., pl.
gArul altA scoalA cu 3 clase, care
jud. Romanati, situat pe un teren ses, la S. com. Redea si la

2 kil, de resedintA. Altitudinea
resbelul din 1877; putin mal

departe, cala 50 metri, era o a
doua baterie. Din aceste noul
pozitiunT (din marginea OltuluT)
bateriile romine ajutarA pe cele

rusestii de la FlAmInda, prin focul ce ad deschis asupra NicopoleT,
i trecerea spre istov a
In 1888 a fost frecuentatA de

40 bAetT si 7 fete.
Prin FlAmInda curge Clinistea
ce vine din spre FrAsinet. Este si
un helested care servA la ac1Apatul vitelor. Trece pe ad i soseaua judeteanA Giurgiul-Pitesti.
In toatl com. sunt ro a--
30 Linde.
Com. FlAminda, dupA, modificarea administrativA a jude-
telor Oltulur si TeleormanuluT,
a fAcut parte din pl. CAlmAtuiultd, iar la 1871 a fost intru-
terenuluT d'asupra niveluluT m5.-
rif pe mIgura Pancif este de

138 M. Are 75 familif, sag 332
suflete. Este la 9 kil. depArtare
de Caracal, pe drumul ce merge
spre Bechet.
ciume.
pontoanelor rusesti, in zilele de

27
Ocolul,
Flminda,certun,pendinte de com.
FlmInda, sat, cu 250 locuitorr,

pe rlul Topologul, jud. Arges,
pl.
; face parte din com.

rur. Galicea-FlAmanda ; aid este
schitul FlAmInda, fAcut de erban-VocIA Cantacuzino.
cu acelasi nume, pl. Glavacio

cul, jud. Vlasca. Mosia este
proprietate mWeneasca, Cu o
suprafatA de 1050 hect. si cu
un venit aproximativ de 200001.
Are : o scoall, la care ad urmat
in 1888 21 bletr si 2 fete, din
nitA cu com. MAgurele.
FlAmInda, sat,
Flminda, com. rur., compusl
cu 38 familir,
jud. Arges, pl. Oltul; face parte
din cAtuneleFlAmInda, CAlugarul
din com. rur.
si Bujoreanca, din pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situate pe pla-
mInda.
Cremenari-FIA-
si
Flminda, nume, ce purta satul Malul-Mic, din jud. Dolj, pl.

Ocolul, corr. Malul-Mare.
o depArtare de Bucuresti de 6o
kil. , de Giurgiti de 54 kil., lar
de Obedeni, resedinta pl., de 21
raschiva,
deservitA de un
preot si 2 dascAIT ; 3 circiumi.
Clenitia, la N.-V. judetuluT, si la
toul d'intre apele alnistea
nungrul de 69 bAetY si 25 fete

In VirstA de scoall; o bisericl,
ziditA la 186o, cu hramul sf. Pa
Flminda, sat, tine de com. rur.
Flminda, catun, pendinte de

com. Pueni, pl. Marginea, jud.
Vlasca, situat pe proprietatea
StatuluT, Pruntul.
kilom.
Prundul, pl. Oltenita, jud. Ilfov.
Aci sunt 35 locuitorT impro-
Suprafata IntregeT com., cu

cAtunele ei, este de 3300 hect.,
Se intinde spre E. de satul

Patilluda, din jud. Vlasca, cu
care este aproape lipit si spre
V. de fluviul DunArea, la o di-
prietAritT la 1864 pe o suprafata
din care pAdure In suprafatA de

120 hect.
In 1887 avea 421 familiT, sau
2081 suflete, din carl 395 con-
stantA de 6 kil. Se crede a fi tot

asa de vechid ca satul Prundul.
Venitul com. In 1886 era de

11056 lei si cheltuelile de 2600
jos. Cite o-dat. cind DunArea

vine mare, II face marT stricl-
ler.
ciunr.
Are 13 familiT, sail 65 suflete.
vacT,
45 bivolT, 140 caT, 120 oT, 20
c16.-
FlAminda, sat, in jud. R.-SArat,

pl. RImnicul-d.-s., cat. com. Jideni, la 11,2 kil. i spre V. de
dita la 1868 si alta la alugl-
cAt. de resedintA pe riul Rimnicul-
rul, clAditA. la 1850, cu hramul

Cuvioasa Paraschiva, ambele deservite de 2 preotT si 4 dascAll;
o scoall mixtA Cu 4 clase, con-
SArat ; are o intindere de 115

hect., cu o populatie de 65 fa-
capre, 410 firnItorY si 5 asinT.

In com. FlAminda sunt dota
bisericT : una la FlAminda,
Flmlnda, sub-divizie a at. Soresti, din jud. Buzlu, com. BIA

jan i.
Este asezat pe un loc ses
tribuabilY.
Vite sunt : 800 bol si
de 105 hect.
dus, de un InvAtAtor, care In

1888 a fost frecuentatA de 21
miliT, sag 261 suflete, din carT 61

contribuabilT.
Flminda, saA Valea Soarelui-
www.dacoromanica.ro
Flaminda, mahala, clt. PruntulComeneT, com. Pueni,jud.Vlasca.
Flaminda, mlindstire, cu hramul

Sf. ApostolT, lingl satul Cu acelasT nume, pl. Oltul, jud. Arges, intemeiatA de Serban-VodA
Cantacuzino. Servea de metoh

Episcopier Rimniculur. Dupl se
cularizare, s'a redus la bisericA
de mir. E deservitl de un preot,
un cintAret sl un paracliser
se inscrje in budgetul Statulur
pentru intretinerea cultulur divin o sumA anuall de 0701e!.
384
FLAMINDA
lar casele mnstirestI sunt ru-
neata pana seara, Tara a vedea

pe nimenT intrind in cetate.
inate.
TocmaT cind erati sa se coboare,
Biserica este in l'una stare,
FLAMINDA
nul manastireT, totT in vestminte
lata c5. zareste Negru-Vod vi-
de sarbtoare.
Aci el faceati sfintirea aper,
11110 o cruce de piatrd, ridi-
despre Apa.SAratl un om
cata la 1630, in onoarea tal-
leti, colina, pe teritoriul ora-
zdrenturos, cu o plrie mare in
suluI Cimpulung, jud Muscel, pe
cap, cu traista de git si cu un
tareT DomnuluT, de maT multI

pietosI crestinT, mirenr si ca-
malul sting al riulul Tirgul, co-
134 noduros in mina.
lugArI. Dupa spusa btrinilor,
ronatA de o bisericutl de stil

grec, ce pare o cetate de aparare a Cimpulungului. Ea are
Negru-Voda isT puse ocheanul

la ochT si vazind ca era un tigan,
eT ar fi ridicat ast cruce pe
Flmlnda sau Schitul-Mrcu-
doT nasT : pe Negru-Voda, fondatorul CimpulunguluT si pe

Hagi Marcu Rosetti, fondatorul
schitulul. Acela o numi Flminda ; acesta Schitul-Mdrculesti.
Flminda infra in domeniul

traditiel; Marculesti in domeniul Istorier. Traditia, dupa
cum se vede, a predominat cacT
mult riserl totT de augurul acesta ! i zise un boer luT Ne-
tos la cer.
rieI tale; cacI tiganul e om destept si priceput.
creasta Flaminder, in ziva de
Ins. va fi lipsit de ale hr-
facuta aci de preoff cu sfinti-
neT, ca si soiul acesta de ratacitorT, zise alt boer.
rea apeT, inchipuiati Inaltarea

DomnuluT la cer, chipa muntele
i Negru-Voda rspunse boerilor :
m'inda.
Toata boala ca leacul el.

Precum D-zeti ingrijeste de pasrile ceruluT, asa vom avea si
nor purtare de grije de orasul
nostru, in eh, ddruit cu drepturT si privilegiurT, sa nu ptimeascA d'ale hrdnil, de care
sunt lipsite aceste locurl muntoase si pietroase.
manilor de a consulta augura la facerea de cetatT si de

templurT, vru sl cunoasca soarta
orasuluT Cimpulung; decT luind
citT-va boerT d'al sT, se urcara pe
movil din fata orasuluT, des-
pre E., ca de acolo sa poat

observa augurul ; lar la portile
ceateT puse custozI armatT, ca
s opreasca pe ceT ce maT in-
t'U ar vrea sa intre in lluntru,

tiindu-I sub bun paza pana la
reintoarcerea sa din acea preumblare.
Negru-Vod si boeriT se ase-
zara jos, pe poenita de deasupra dealuluT numit Flaminda,

si incepurl a se mira de frumusetile fireT si a vorbi de vitejia
strAmosilor lor si de soarta acestur oras dupa moartea lor.
i asteptara el ad i de dimi-
moria InaltareI DomnuluT Cris-
gru-Vod :
Cu triste va fi cetatea Md-
colina si azI se numeste FUD. C. D. Aricescu, in cartea

sa intitulat 4Istoria CimpulunguIuT (1855), arata ceca ce se
spune asupra istorieT acestel
colme:
Dup.' savirsirea bisericeT si
a cetIteT, la leatul 1290, NegruVoda, dupd datina vechTe a Ro-
urmele alter crucT, inaltata tot

de ampulungenT, si tot in me-
S. trliestT, Maria Ta, raspunsera boerif. UrmasiT vor innlta MarieT Tale, in aceste locurT unde aT descalicat M'Aria
Ta, un monument neperitor, ca
tutulor fondatorilor de ceatT si
de trT.
--- Sa mergem, zise Negri-Voda, cacT am flaminzit, si fiind-c
Negru-Vodd a flaminzit aci, asteptind augural CimpulunguluT,

Flaminda s. se cheme in viitor
colina aceasta, spre aducere a

minte a acesteT zile.
De atuncT s'a numit locul acesta Flminda.
Istoria ne spune ca :
Din timpurT vechT era da-
tina a se aduna Cimpulungenii la ziva inaltreT luT Crist,

pe virful FlamindeI, cu tot derul, aviad in frunte pe Egume-
www.dacoromanica.ro
Urcarea Cimpulungenilor pe
Inltarea MintuitoruluT, si ruga
Maslihilor.
Dupl s'Intirea aper si
bote-
zarea crestinilor de T'ata, se in-
tindea apor pe creasta colina

o masa mare pentru sdracT, fa-
ena prin contributie; in urm

se intindea o alta masa, boereasei si negustoreascd, unde
se desertati butie cu vin si se
sacrificati miel friptf si
cosurT
Cu tia. In vale, pe poiana de

Ruga drumul ce duce la Tirgoviste, se fcea un mic zbor,
unde flacdiT si fetele, in sunetul
muzicel nationale, invirteati hora
pana. pe la miezul nopter.
Dar nu numaI la ziva 11111tarei Domnulul, ci si in timpT
de secet, de epidemiT, de ploT
multe, CimpulungeniT tot la FM-
m'inda se urcall ca tot clerul si

cu icoanele fcatoare de minunT,
ca s. roage cerul a'sT intoarce

mnia de la dinsiT si a-T mintui
de flagelele cerestI trimise lor
pentrn curatirea pacatelor.
La 1764, Maiti, cu ocaziunea
sfintireT apeT in ziva de maltarea DomnuluT, figura futre auditorT si unul din IspravniciT
judetuluT, anume Hagi Marcu
Rosetti, biv-vel Paharnic. Incintat de frumusetile natureT si de
FLXMINDA
385
datinile strabune, el vru s ridice pe creasta acestur deal o

bisericltd, si se adresa catre
unul din ceT de fata.
Al cur e locul acesta? intreba el.

AI uner vaduve din oras,
FLXMINDA
SI traestr Jupineasa, zise
care mar adauga 4 scutelnicT
Rosetti, miscat 'Ana la lacrimI de

credinta i pietatea acester fe-
la ce! 3 aT luT M. Rosetti, scutind Inca bucatele schitulul de

vama si vinul de dijma legiuita
me!, care lua bucatura copiilor

ca s'o dea saraculuT, fratele
Domnului.
si mar adaugind 60 oca sare,
anume Anastasia sin Dumitrascu
Coasta-VlaiculuT in actul sari
tot de la Ocna Telega si 50 leT

tot dela DragosIavele.
Hrisovul luI Mihail Sutu
Ogu.
de donare, cu data din Maiu
din
1765 pentru fondarea SchituluT

Marculesti.
maT adauga 3 scutelnicT la ce!

7; i altT 50 la ce! dela Dragoslavele, cum si 50 bolovani sare,
aparind si productele schituluT
de dijmarit.
Hrisovul luT Mihail Sutu
din 1792, Iulie, prin care mar
De ce n'a ridicat nimenT

aicI o bisericuta pentru praznicul Inaltarer DomnuluT nostru
Isus Cristos ?
Era vorba odata O. se faca
aicT o bisericutd, dar oamenil
ati dat zi peste zi si a ramas

nefcuta, si apoT, destule bisericI sunt in oras !
Voiti sa vac' pe stapina

loculuT.
Proprietara fu inatisata inaintea ispravniculuT.
D-ta estI Jupineasa Anastasia a luT Dumitrascu Ogu?

Eu, coconule, zise vacluva
Cu umilinta.
Dealul acesta numit Coasta-VlaiculuT al d-tale e?

Al mea.
ItT e de vinzare ?
Asa dar, vaduya Ogu
Inteun an biserica fu tertninata si tot in ziva Inaltrer DomnuluT, anul 1765, fu tirnosita dedicindu-se InaltdreT DomnuluT,
in memoria sufre! luT Cristos la
cer
sfintuluT Martir Dimitrie,
Coasta-VlaiculuT, numita si Flaminda, primi numirea de Schitul
urmatoarele rindurT
Marculesti, de la Marcu, fondatorul saa.
vel Spa tar (atuncT era Spatar)

Dutnitrascu Rosetti, nu numaT
pentru podoaba i inchinaciune,
Daniile feieute S,hitulut. Intre

hrisoavele schituluT, trase din
condica FlamindeT, cad se aflaa
la obsteasca epitropie, gasim pe
cele urmatoare privitoare la daniile SchituluT :
Cartea de dar a Anasta-
AsT don i
claruete Coasta-VlaiculuT, pentru facerea schituluT Marculesti.

Inscrisul de dar din 1770,
Aprilie, al comisuluT loan Craioveanu, prin care darueste schitu-
Cristos, si a sfintuluT marelul

Mucenic Dirnitrie. VeT fi trecuta
la pomelnicul ctitorilor si voiti intocmi as ezamin turT folositoare de
suflet cu facerea acesteT bisericT.
lu o casa in suburbia Sf. lije.

e) Hrisovul luT Manoil Rosetti,
Daca este pentru casa de

rugaciune, bucuros; daruesc
din 1770, Octombrie 26, prin

care intareste darile pietosilor
donatorT, scutind 3 oamenT de
e locul acesta, far tricl o para.
con tributiu ne in folosul schituluT-
Dar acesta este locul co-
si dindu-T cite to leT pe Luna

dela vama Dragoslavele cum si
300 oca sare pe an dela Ocna
piilor
CopiiT meT nu sunt crestinT ?
Nu le trebue
lor pomana
Telega.
pentru suflet? i apoT, Cristos,
Cartea de dar din 1772,
care s'a rastignit pentru pacatele oamenilor, va da el copiilor me!, pentru aceasta dar din
cer, care e maT scump de eft
a luT Mate VIAdescu, prin care

clarueste schituluT partea sa de
mosie dela Gaureni, pe Bratia.
Hrisovul luT Mihail Sutu
din 1784, Februarie 14, prin
toate avutiile lumer acestea.
ddrueste schituluT 20 familiT Ti-
ganT, dintre ce! domnestr.
sieT Ogu, din 1765, prin care
aci, in fata
Iulie 22, prin care
in memoria luT Rosetti si a parintelul Anastasiei Ogu. Atunct
Este al copiilor.
orasuluT, o bisericuta, in slava
InaltareT DomnuluT nostru Isus
1792,
In acest hrisov figureaza
Acest schit e zidit de Biv-
ci mal mult spre a se face

inteinsul
bunatatT ;
precum
invatatura de copit, ajutor de

i altele ; cacT, pentru
inchinaciunT au crestiniT destule
bisericT in oras (in Cimpulung).
Moruzzi din
Hrisovul
1793, 17 August, si al luT psisarmanT
ante din 1793, August 22, ati

coprinderea celor de sus.
Inscrisul MarieT, sotia luT
Nicolae Bacanu, din 29 Martie
1799, prin care daru este schituluT o vie in dealul Gorgani.
Inscrisul de dar, dela 1797,
Iunie, al EgumenuluT Dositeia
Cimpulungeanu, prin care darueste schituluT do! TiganT si

un loc de casa in oras in mar
ginea tiganieT despre rid.
Marl de aceste proprietatT

privilegiT, schitul Marculesti
maT avea o vie cu otasnita, la
Dealul-cel-Mare, ce s'a parasit
alte vii la Dragasani si la
Vitichesti, cum si livezT de fin
In Argesel si la Jugur.
Schitul Mdreulefti in uronll
49
89623. MareM Dictionar Geogralto. Vol. 111.
www.dacoromanica.ro
si
FLAMiNZENI
386
FLAMINDA
de 1788. Marcu Rosetti, dupa
Cu lapte, cheltuindu-se pentru
S. de com. Prundul, pl. Olte-
plecarea sa din Cimpulung, lasa
maritisul lor de la schit cite
nita, jud. Ilfov.
epitropI aI bisericeI pe Archimandrinl Dositeia si pe bivvel Clucer Apostol Iumbdsoiul.

EI ingrijira de schit foarte bine
50 lef.
pana la razboiul TurcieI cu Austria, 1788, cind schitul fu ars

$1 pradat, ca si Cimpulungul.
A se Imbraca cite 5 Osad

din oras, cheltuind pentru imbracamintea lor cite o leI de
fie-care ; lusa, 3 sdracl la Inltare si 2 la Sf. Dumitru.
A se p15.ti dascIluluT de
Flnilnda, pichet de granita, pe

Dunare, cu No. I, linga insula
la Sf. Dumitru, 20 le,
Fldminda si la S. de lacul Greaca,

j ud. Ilfov.
Flarninda, loc izolat, la N. de
Epistatul orasuld la 1789 reInoi schitul; dar la 1790 iar
copiI,
afara de salariul ce-I da de la
com. Prundul, pl. Oltenita, jud.

Ilfov. Are spre E. dealuri pe
fu ruinat de un corp de NemtT,

carI se reinturnaa In Austria
pe la Cimpulung.
Sf. Mitropolie.
carI se cultiva vita.
In timpul acesta Rosetti se

afla in Constantinopole.
Sub domnia luI Mihail $utu
(cumnatul luI Rosetti) acesta
A se cheltui la cele doul

praznice ale schituluI, 30 le! si
cite 15 leI de fie-care praznic,

pentru mincarea saracilor.
Dup aceea, aseza un econom
Fltninda (Canela), pa; te din

pita'urea Cheea, com. Zili$teanca,
jud. Buz5.6.
tropiavorniculul Const. Filipescu

(tata' luI bas boer Iordache Fili-
22, prin care se da schitulta
pescu), legind ca epitropia numituluI boer sa treaca $1 la ur; supuse la blestemul

masil
niel', 20 familif de sigan!, 1200

le! dela vama Dragoslavele $i
so bolovanI de sare dela Ocna
gov, jud. Ilfov.
In schit, puse schitul sub epi-
intrd In tara si capata de la

$utu hrisovul din 1792, Iulie
pe fie-care an cite 20 scutel-
Flarninda, loc izolat, pl. Zna
Flmlnda, pirtiab format pe teritoriul com. Cimpurile si care

se varsa in usita, jud. Putna.
soboruluI de la Nicheea pe orI-ci-
ne, saa Domn saa particular
Flmlnda (Vatra-SchituluI-),
mirean, saa calugar, care ar indrazni saa ar cerca s calce vr'o

data una din asezamintele de
biserica si chiliile, facindu-se o
Cit a trait Banul Iordache
scoa1 de baetI de limba Ro-
Filipescu, folosul schituluI F15.-
mofie, jud. Arges, pl. Oltul, cu

o intindere de 572 pogoane, din
care 400 pogoane padure, proprietatea statului, pendinte mai
inainte de mnastirea FlamInda.
La 1877 avea un venit anual
avut un neguttor
de 6805 Id, 94 banI $i a fost
din Cimpulung, insarcinat a in-
in bund stare a bisericeI; iar

maI tirzia a trecut de la fa-
ipotecatd impreun cu alte proprieta* ale statuluI, pentru acoperirea emisiunel biletelor ipotecare in suma de 27 milioane.
lariul ce primca de la Mitro-
milia Filipesculur la Obsteasca
Pe periodul 1883-88, arenda
polie ; in fine, din venitul schi-
Epitropie.
Czind in ruina la anul 1887
aceste mosiI a fost de 680 leI.

Pe aceasta mosie sunt 2 morI
s'a reparat de primaria locald,

care in prezent o intretine.
si 4 piue, case marI si
Telega.
Cu aceste ajutoare cu cele

date de crestinit, si cu cele ce
mal dArui Rosetti, se repara
mina, n locul scoalei domne$tI
a Doamner Chiajna, scoala care
incetase din cauza turburarilor
politice. Se fixa profesoruluT o
gratificatie anual, afara de sa-
tulur se asigura untul-de-lemn,

cartile si Malle trebuincioase
bisericeI, cum si salariul pre-
mal sus.
m'inda
I-a
trebuinta folosul acesta la tinerea
ma-
gaziI.
otului si a tot personaluluT schitului.
Rosetti regula legaturile urmatoare :
Flminda, movild,
in fata orasuluI Cimpulung, jud. Muscel.

In vechime se numea Coasta-
Flmlndel (Valea-), vale,
In
jud. Buzar', com. Bljani. Se

zice ca aci ar fi fost in vechime
a) A se marita pe tot anul
Vlaicului. A fost daruita de
un schit, pe ruinele caruia s'a
cite 3 fete orfane, de pArintI
vaduva Anastasia Ogu, propri
ridicat biserica satuluI.
scapatatI, din Cimpulung; Irisa
etarA, cu actul de danie din
doua fete la InAltare si una la Sf.
Maia 1765 (7273) pentru fondarea schitului Flaminda.
Dumitru si acestor fete sa se

dea ca zestre, de fiecare, cite
un rind de haine $i cite o vaca
FlmInda, insuld, In Dunare la
www.dacoromanica.ro
Flmlnzeni, sat, jud.
Ilfov, pl.
Znagovul ; face parte din com.

rur. Bucoveni. Este situat pe
malul drept al 1-luid Colentina,
FLAMINZEM
387
la E. paclureT Rtioasa. Spre V.

trece calea ferata Bucuresti-Ploesti si calea nationala BucurestiPitesti.
Satul, impreuna cu Atirnati

si Buftea, se intinde pe o s.iprafata de 3458 hect., cu o populatie de 595 locuitorT. Principele Al. B. tirbeia are 2350
hect. si locuitoriT I 108 hect.
Proprietarul cultiva. 7032 hect.

(15 sterpe, 1305 padure). LocuitoriT cultiva 1053 hect., restql
fiind sterp.
Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservita de 1 preot

O 2 antaretT.
Comerciul se face de 2 circiumarT si I hangin.

al ArgesuluT, in jud. si pl. Ar-
leT la veniturT si 6367 le', 30
gesul ; formeaza impreuna cu
banT la cheltuelf.
alte sate com. rur. Flaminzesti.
In acest catun se afla. 8 cfr.-
AicT este resedinta primaria. Are

biserica, cu hramul Sfintif In-
ciumI; I() comerciantl si 17 me-
cintdret ; o scoala primara rurala.
Fundoaia, in partea de S, a comuna' Flaminzi, pl. Cosula, jud.
ges. VezT Vatra-EpiscopieT-Arges.
Botosani. Mosia Flaminzi for-
Flminzi, com. rur., situata in

centrul plaseT Cosula, jud. Botosani. Se intinde la Nord-Vestul
dealuluT Tencusa, pe un
teritoriti ondulat de dealurT si a-
Curtea-de-Arges (resedinta sub-
acoperite Cu padure, in care pre-
prefectura) si la 29 kil. de Pi.

testi.. Se compune din satele :
domina fagul, carpenul, plopul

si teiul.
Locurile cultivate au o intindere de 3600 hect. ; viile au o
Bolnita, Tigania,
Fl.minzesti,
Marina si Valea-UleiuluT, avind

peste tot 150 familiT, saii 452
suflete, din carr 22 Tigani. Este
udata de riul Arges. Se afla la

N. de orasul Curtea-de-Arges,
la o departare de vr'o 3
kil.
Are o biserica ; o scoala primar

rurall.
Budgetul comuneT, pe anul
1882-83, a fost de 1058 la,

73 banT la veniturT si de 969
la la cheltuelf.
intindere de Io hect.
Are o populatie de 2895 su
flete, sati 516 familii, locuind in
534 case; sunt 458 contrib.

1300 bol si vacT, 261 cal, 1120
01. i 303 porcI.
Comuna e strabatuta in partea
de N.-E. de calea nationall Botosani-Hirlali si de sosele com u nale.
Dupa o publicatie oficiall
Are o moara de apa pe pi-
(1887), aceasta comuna. numara.

119 contribuabili si are un bud-
riul Miletin.
2 preotT si 5 cintaretT; o scoall
de bletT, conclusa de I invAta-
get de 1733 la la veniturl si

de 1534 leT la cheltueli.
tor platit de stat si 53 elevI ;

scoal de fete, cu 1 invAta-
marT (250 bol si vacT, 8 cal, 2
toare si 19 eleve.
Numarul vitelor a fost in abivolf)
si de 295 vite marunte
(18o oI si 115 rimatorT).
Flminzeti, sat, pe malul sting
Flmtnzi, sat, asezat pe valea
Flminzeti, mofie, din jud. Ar-
Flminzeti, com. rur., judetul

Arges, pl. Arges, la kil. de
1
seriasT.
gerT, deservita de 1 preot si I
coperit cu paclurT. Comuna se

compune din satele: Cordunul,
Flminzi, Poiana si Prisacani.
Are o suprafata. de 5900 hect.,
din carT 1753 hect, ale locuitorilor si 4147 hect., proprietate
mare, din carT 1287 hect. sunt
551 $i al celor micT de 398.
FLAMNZI
Numarul copiilor cu etatea de

a frecuenta scoala e de 158 baetT
si 743 fete.
www.dacoromanica.ro
meaza tot teritoriul com. Fla

minzi, cu toate satele din carT
compusa.
Are o populatie de 175 familii, saa 982 suflete.

2 preoti si 5 cintaretT ; 1 scoala
de 1354, conclusa de un invatator si frecuentata de 53 elevI;
1 scoala de fete, conclusa de o
invatatoare si frecuentata de 19
eleve.
Satul Flaminzi nu pare a avea

vechirne mare. Cel mar vechiu
proprietar cunoscut a fost Teodor Bals, care sT-a facut case

de caramida, in partea de N. a
satuluT si o biserica de zid, pe
care o sfinti la 1813. Treptat isT
mari mosia prin cumparaturi

de la Alex. Mavrocordat, fostul
proprietar al Storestilor si de
pe la razasT, can, se zice, eraa
stabilitT in partea cimpuld. Insa,
In satul vechiu, fiind putinT lo
cuitorT, Bals a adus oamenT
din diferite partT, cum si din Bu
covina si din Galitia, le a dat

voe sa-1 faca case si sa fie ca
muncitorT pe mosie si cum ceT
mal multf erau saracT si lipsitT
de toate, veciniT i-aa numit Flaminzi, de unde a ramas numele
si satuluT si comuna. O parte

de sat mal e numit si ValeaFundoael, de la numele vIeT pe
care e asezata.
Vite sunt : 280 boT si yac!,
92 caT, 602 or, 8 capre si 89
mascurT. Sunt 96 stupf.
In sat sunt 2 circiumr; 3 comerciantT ; 8 meseriasT.
888
FLEANCA
Fleanca, cimpie, judetul Vilcea.

Vezi Porcilor (Dealul-).
FLOAREA
apropiere. Mal lnainte comuna

se afla in vale linga lac $i s'a
desfiintat din cauza duma de

la 1821.
satul Fleasca, jud. Braila, pe

muchea platoului. Lnga aceasta movild sunt casete proprietatei, cu o frumoasa grdina
Fleasca, com. rur., situat. la S.

de lacul Fleasca, jud. Braila,
pl. Calmatuiul, la departare de
z kil. Spre N. curge apa Calmatuiului. Se margineste la E.
Fleasca, sat, in jud. Braila, pe

acela$T
data de locuitori loculut unde
cu com. Dudescu ; la N.-V., cu
nume, la 62 kil. spre S.-V. de
Ulmul si com. Slobozia-Ciresul ;
orasul Brdila S'a infiintat la 1848
asta-zi se afla satil Grivita, jud.

Tecucia, pl. Birlad, com. Cal-
Ja V., cu com. Jugureanul; la
prin struinta d. Petru Conte de

Roma, fostul proprietar al mo-
cu cat. Scarlate$11 si la
S., cu com. Coltea. Suprafata

com. este de 4417 hect.
Are o populatie de 207 fasan 908 suflete, din cari
148 contribuabili.
tit.1 carte 87
vie.
muchea platoului de S., In par-
tea de N. a com. cu
Fleondoroaia, numire vechie,
matuiul.
sier. Suprafata satulur este de

35 hect., avInd 88 case, 3 cir-
Flescinoagele, cdtun, com. Be-
Are o
Romanati, situat in valea cu a-
ciu mi
si 2
lipscanii.
scoala mixta, infiintata la 1863

intretinutal de stat, frecuentata
chetul, pl. O
celai
jud.
spre E. de com.;
are 42 locuitori.
persoane ; nu stia, 821.

leY $i cheltuelile de 3035 lei,
30 bani.
de 6o elevi $i 19 eleve, cu un
local propriii; o biserica zidita
la 1875 de d. Anastase Simu
deservita
Flescinoagele, vale, in jud. Romanati, spre N.-E. de Dealul

Sarului. Incepe de la com. Co-
Loc. improprietaritT, dupa legea din 1864, sunt 114 si neimproprietaritT, 13.
de un preot si un paracliser.
coresti, trece pe Ruga satut
Populatia este de zio
Flescinoagele si se termina la
Sunt 5 debite; 7 cIrciumi.
145 barbatf, 258 femei ; 202 C5.storit1 si 301 necasatoriti ; 69
aceast vale curge riul Cornesul si in partea superioara des-
persoane 05 carte, 444 persoane nu stiti.
parte Dealul-SaruluT de DealulSecilor.
Vite 1531 vite marT cornute,
456 cal, 1194 or si 400 porci.

Suhatul vitelor e de 800 hect.
Are o biserica, fondata la
proprietarul mo$ieT,
sati 403 suflete, din carT
1875 de proprietarul mo$ieT, A.
Vite sunt : 850 vite marT cornute, 210 cal, 390 01 5i 230 ri-
Simu, deservita de z preot,
matorY.
Spurcati, In Valea.Oltului. Prin
testi, la cantonul 12 si de aci

peste podul de pe Calmatuiil
la com. Filiul i apoi spre Vi-
2500 hect. si un venit de 20459
mofie, cu o intindere de
2288 pogoane, din cari 1700
pogoane padure, in jud. Arge$,
pl. Pitesti. Este proprietatea statului, fosta pendinte de MitropoEa din Bucuresti. Are o arena
anuala de 3600 leT. Pe mosie
sunt 4 morT, case, han si ma-
lei.
gaza'.
zirul (28 kit.); la Coltea, spre S.,

pe linga Movila-Tiganului pana
In drumul ce duce la com. Coltea (r kil.); la com. Ulmul, spre
N.-V. pe deal pe la movila Bechet (6 kil) ; la com. SloboziaCiresul, spre N.-N.-V., peste sosea la Braila, spre N.-E. (62 kil.).
Fleasca, lac, situat la N. com.
In comuna sunt 5 strade nealiniate. S'a infiintat la anul 1841

de locuitorr, prin staruinta d-lur
Conte Petru de Roma; si-a lnat
numele de la lacul mocirlos din
din partea de N. de apa Cal-
cintaret $i t paracliser ; o scoala

mixta, Infiintata la 1863, frecu-
entata. de 60 elevi si 19 eleve.

Drumuri: la Vizirul, spre E.,
trecind catea ferata Fa'urei-Fe-
Fleasca, mofie, pendinte de com.

cu acela$T nume, pl. CalmAtuiul, jud. &ala ; proprietatea d.
A. Simu, cu o suprafata. de
Fleasca, jud. Braila, intre muchea i viroaga Puturosul, intre

sosea i catea ferata, in pl. Calmatuiul. Se formeaza din ploT
zapezi si vara seacl. Alta-data
se zice, era mal mare si producea mult stuf, fiind alimentat
Floarea, cdtun, in com. Bicazul,

plasa Piatra - Muntele, judetul
Neamtu.
Floarea, munte, pe hotarul jud.

Neamtu, despre Transilvania.
Este situat in grupa muntilor
Cicul - Tarcaul. Vezi Carpati,
munti.
mdtuiul. In partea de S. se scur-
gea si acolo se afla o moara.
Fleasca, movilei, la 500 m. de
www.dacoromanica.ro
Floarea, vale', In raionul corn.

Dobreni, pl. Podgoria, judetul
Muscel, care, dupa ce uda par-
FLOAREA
tea de E. a comuneI, se varsa

in gira Circinovul.
Floarea, altea, jud. Vilcea, pl.

Cerna-d.-s., com. Popesti.
Floarei (Balta-), lac, pe valea

Glavaciocul, pe proprietatea Fe.
tele, pendinte de com. BlejestiNeamtu, pl. Glavaciocul, judetul
Vlasca.
FloareI (Lacul-), lac, In com.

rur. Almajelul, pl. Cimpul, jud.
Mehedinti.
Floca, vuif de munte, in dreapta

riulul Arges, jud. Arges, plaiul
389
Romanil colonizInd Dacia, ad

ridicat maT multe cetatT $i orase,
intre carT zidira si o cetate pe
malul sting al DunareT, aproape de gura riuld Ialomita, care

dupa uniT istoricT, s'ar fi. numit
Ziridava.
Pe la jumatatea secoluluT al
cincelea, Dacia luT Traian fiind
eral:1 punctul cel mal populat de

cotropitorT. Acestia era(' mg pu-
cut, miscarea comercial a incetat si orasul a mers spre de-
tin dei cu cit se departad spre

V, t'Ara lusa sa treaca dincolo
de rlul Arges. De la dinsiT a
ramas numirea de Ialomita ce
cadere, cAcT incetase de a mal fi

capitala judetuluT. Incetul cu
cad, pl. Tazlaul-d.-s., com. Schitul-Frumoasa, din care izvoreste

Tazlaul-Sarat.
DomnulMuntenier, dInd aj u tor luT

Petre Schiopul ca sa ja tronul Mol-
populatie de 22 familif, sad 54

suflete.
Vite sunt : 29 vite cornute,

15 cal' $i 19 rImAtorT.
La 1573, Alexandru VodA,

doveT, a fost batut la Rimnicul
Sarat de loan I, Domnul Mol-
$i fugind dup cimpul

de lupta s'a adapostit in CetadoveT,
tea-de-FlocT.
La 1594, Mihaid-Viteazul, vo-
ind a curAti cu totul Tara de

Turc1, trimise pe Banul Calom-
firescu cu un corp de armata ;
Floceti, sub-divizie a satulut

Hirja, situata d'a dreapta Oitu-
acesta dupl ce batu pe TurcT, lua

Cetatea-de-FlocT si if dadu foc ;
zuluT, jud. Bacd.
apoi trecu Dunarea, bAtu
Floceti, mofie, jud. BacAti, pl.

Trotusul, com. Javreni.
Floceti, perdure, jud. Bacad, pl.
Trotusul, com. Javreni, de 270
hect., amenajata (sistemul adoptat: cring compus). Esente: stejar si fag. Proprietar Alex. Iurascu.
Floci(Cetatea sad Oraul-de-),

fost ora' $1 cetate, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe malul sting al riulaT Ialomita, in
apropiere de DunAre.
mare miscare comercian ; se ex-
porta pentru Orient: bol, or,

cal, sare, unt, seu, vin, pastramiere, piel de vite, vinaturT, lemne, etc. Era cea mal
insemnata plata a TariT, unde
se vindea multa Una, penlru
care si orasul a luat numirea
de Orasul-de-FlocT.
Flocea, virf de munte, jud. Ba-
Floceti, sat, jud. Bacad, plasa

Trotusul, com. Javreni, situat
d'a stinga TrotusuluT. Are o
port insemnat in tara, aicT era
cotropita de SlavI, orasul de

Floci si locurile de prin prejur
s'a dat riuluT $i maT tirzid jud.

intreg, precum si mal multe
movile, ce se mal' conserva $i
azi risipite pe cimpiile judetuluf.
Lovistea.
FLOC (CETATEA SAU ORASUL-DE-)
soya si o 1111.
La 1689, Husler, general austriac, intrind in Bucuresti, Dom-
nul Tarif, Constantin H Voda

Basarab Brincoveanu, a trimis
dupa ajutor la TAtarT, carT ad
$i venit cu Galga, sultanul lor

si la Orasul-de-FlocT s'ad unit
cu Constantin-Vala, pornind catre Bucuresti in contra luT Hausien
Orasul de-Flocr era cea maT
principala localitate a judetuluT;
avea 38 biserici, o capitanie
Pe la inceputul secoluluT tre-
incetul s'a parasit si din marele

vestitul oras nu a maT ramas
de cit o sili$te.
Alexandru Ipsilante, Domnul
MuntenieT, printr'un hrisov Cu
data 1779, a donat manastireT
Marcuta, de linga Bucuresti,
mosia Domneasca (a statuluT),
numita : cot oras sud Ialomitax.,
adica orasul cel.vechiu de FlocT,
la gura Ialomiter, doul mil san-
jenT mosie, cu conditiune ca

manastirea Marcuta, s iea venit din ori-ce ar rodi pe dinsa,
iar pe sateniT, citT vor mal local in vechea siliste a tirguluT
orasuluT, sa nu-i mal supere declaca, ci sa dea numat dijma $i
numaT manastirea s alba dreptul sa Vinda vin si rachid.
LocuitoriT citT se mal gasead
pe mosia daruita a protestat

contra aceluT legat al DomnuluT TareT, aratind ca dinsiT ad
fost din vechime orasen!, $i nicT
data nu au fost alcasi si nicT

dijma n'ad pltit, ci s'ad bucurat pe mosie de toate drepturile ce le avead pe atuncT totT
locuitorir din alte orase ale TIriT. La protestul facut, neobtinind niel o dreptate i nemultumitT Cu soarta ce li se crease
prin acea donatiune, locuitorif
s'ad imprastiat prin satele de
militara si facea parte din pl.
prinprejur, unir purtind si pana
orasuluT, care avea 26 sate. Fiind
azT numele de OrasenT.
www.dacoromanica.ro
FLOCOASA
390
In hati-humaiunul intaritor vechilar privilegif ale TariI-Romi-
are, la N. de Golenti, plasa
nestI si MoldoveI, dat de Sultanul Selim IV in anul 1803,

pe timpul domnid luI Constantin-Voild Ipsilante in Tara-Ro-
de 85 m.
ampul, jud. Dolj; are o inaltime
FLORANCIL
hect. 89 ariI panyint; lar stapinul mosid are 1366 hect. 31

arif cimp. Iaz este unul, numit
al-luI-Flondor, pe o intindere de
Flocoasa, movilel, in jud. R.-
42 hect. 97 aril; contine pestT
Sarat, pl. Gradistea, com. S51-
si raer. Pe teritoriul satulur este:
mineasca, 'filtre altele se citeste :
cioara, in partea dc V. a e! ;
Daca trebuinta ar cere ca O.

se Innoeascd si sl se deschida
ca maI inainte schelele vechi
locuitorif o ara necontenit, asa

ca cu timpul o sa dispara.
o Evada. si 4 pog. vie.

Piriul ce trece pe mosie este
ale TariI-Romanestr, precum Orasul-de-FlocI $i altele, pentru

inlesnirea exportatiuniI produc-
Flocoasa, popind, jud. Brai/a, la

I 1/2 kil. spre N.-E. de satul Ju-
telor tariI, sa alba drept locuitoril a le innoi si a se folosi

de ele intru cit nu vor duce
paguba inalteI mele imparatiro.
' Spre V. de satul Piva-Petre,
pe partea stinga a soseleI dintre Piva-PetreI si Tandarei, pe
o cimpie planA, se afla azI un
gureanu, pe lunca CalmatuiuluI.
Flocoasi(Magura-),meigur, in
jud. T eleorman, com. egarcea.
din-Deal, numit ast-fel din ca-
Volovdtul.
Drumurf principale sunt : acel de la Domosani, de la Liveni, de la $erpenita si de la

Tescureni, cari toate, unindu-se
la podul de pe Volovat, se duc
la Saveni.
Hotarele mosid sunt : Liveni,
erpenita, Domosani, Sirbi
si
uza ierber marl ce creste pe
Avrameni.
dinsa.
Ad e leaganul familid Flondor, una din cele mal' vechI famili! ale Moldover.
Flocosul, movild, pe domeniul
Toader Flondor era ArmasMare, in timpul Domnier a 3-a
bloc de zid de cal-druida, ultima
Giurgiuld, pl. Marginea, jud.
urma a aceita mare si vechi
Vlasca,
oras.
pe dinsa, la toate rezbelele fil-
a luI Duca-Vodd, pe la
Este confirmat de cronicarT,

el Mihaiti-Viteazul a fost fiul
lui Patrascu-Voda-cel-Bun $i al
DoamneI Tudora $i ca a fost
ndscut in Tirgoviste la anul
1557; Cu toate acestea un istoric strain, scriind despre Mi-
tre Turd si Rus!, cind acestia
pana la 1684. Din porunca luT

Vod el tala capetele : VisterniculuI Vasile Gheuca, Jigniceruld Gheorghe Bogdan si Slu-
insemnata pentru ca
ati venit la Giurgiu, asezati aci

un post de observatie.
Flocoanca, numire, ce purta in

vechime mafia Elizabeta, jud.
Teleorman,
haiti-Viteazul, zice, c5. pe timpul
domnid luI Patrascu-Voda, se

afla in orasul de FlocI o femee
negustor trimis de Poarta a

cumpara in tara oI, bucate, etc.
Acea femee, dind nastere unur
copil a dat fiuluI sal.' inel, si
ducindu-se la Constantinopol,
a gasit pe tatd-sati devenit om

puternic si avut, care recunoscind, dupd in el, pe fiul sati, a
mijlocit pe Ruga Poarta, prin
dare de banI si prin influenta
ce avea, pentru a-1 face Domn
In Muntenia.
gerulur Lupu Bogdan, dinaintea
porter Curtilor Domnestr din

Iasi. Invinovatirea lor era ca,
acuse cartI de pira asupra Dom-
Flocoeaua-Mare, mitgurd, pe
mosia Furculesti, jud. Teleorman.
frumoasa, yac:luya, vinzatoare de
vinurI, care avea la casa eT pe

un grec bogat, beilicciti, adica
1679
Flocoeaua-Mick mdgur, in-
nuld, conspirind contra lui si

atragind cu eI pe mal mulp
boed. DenuntatI fiind de Hat-
tre mosiile Furculesti si ovaresti, jud. Teleorman.
manul Buhus, s'a insrcinat pe

SardaruI Gheorghe Ciudin, de
a-I prinde; aducindu-I la Ia$1,
Flondora, sat, la care este ali-
indata i-ati judecat Divanul Domnesc si i-ati condamnat la moarte,
pit si Domosani-Crupenschi, comuna Manoleasa, plasa Baseul,

jud. Dorohoiti.
sati 314 suflete.

E situat pe malul Volovatuluf.

Nicolae, deservita de I preot,
I cintaret si I pallmar ; este
de lemn si tencuita, facuta la
Flocoasa, mitgurcl si punct trigo-
1804, de preotul Vasile Flondor.
nometric ele observa/le, linga Du-
Satenif inproprietaritl ati 82
www.dacoromanica.ro
macar ca sotia hl Gheuca era

vara-primara cu Nastasia, Doam-
na luI Voda-Duca.
Flondora, ias, judetul Dorohoiti.

Ved Flondora, sat.
Floranul, sat, pendinte de com.

rur. Caciulatul, pl. Dumbrava-
d.-s., jud. Dolj, situat la o departare de 100 m. de Caciulatul,
unde e resedinta comuna
FLORANUL
FLORF4rt
391
Horanul, mofie, jud. Dolj, pl.

Dumbrava-d.-s., com. Rachita,
apartinind statulur impreung. cu
mita, plasa Ialomita-Balta, pendinte de com. Dormgrunt.
Floreiul, tiufor, izvoreste dintre

muntir com. Sinaia si Tesila,
plaiul Pelesul, jud. Prahova ; cur-
tubeiul. Este a-
Floreasca, lac, jud. Ilfov, la N.
rendata de la 1892-98 Cu 35050

ler anual.
de Bucuresti, litiga cat. Flo-
ge de la N.-V. catre S.-E. si

se varsa in riul Doftana, pe
reasca, format de riul Colen-
malul drept, In raionul com. Te-
tina.
sila.
Vilcomul si
Florea, sat, cu ro fam., jud. Arges, pl. Pitesti ; face parte din
com. rur. Bascovul-Flesti.
Floreasca, vechie numire a mofier Corbul, din jud. Buzad,
com. atina.
Florea, deal, pe teritoriul satulur
Hrpasesti, com Popesti, plasa
Cirligatura, jud. Iasi.
Floreasca, numire, ce se mal da

mofier Gomoesti, din jud. Buzgil, com. Costesti.
Florentinul, insuld in Dunare,

in apropiere de com. rur. Salcea, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Florentinul, pichet de gran4d,

pe marginea Dunarer, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Florea, baltd, situata In valea

Ursi, spre V. de com. Giuvaresti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.
Floreasca, numire, ce se mar

da mofier i prIdurer Gura-Dimiener, jud. Buzad, dupa vechir
proprietarr.
Romanati.
Florea-Mitroi (Magura-luI-),
nurgurd, la Nordul mosier Rliosi,
pl. Tirgulur, jud. Teleorman ;
serveste ca semn de hotar.
tindere de 3 kil.
Floreasca, sat, jud. Ilfov, plasa

Dimbovita ; face parte din com.
,rur. Bdneasa-Herdstrag. Este si-
tuat la S.-E. de Bdneasa, pe

malul drept al riulur Colintina,
unde formeazg. lacul Floreasca. In
resedinta sub prefecturer.
Este situata parte, pe ;ralea
Floreasca, mofie, pe care s'au

improprietrit la 1864 o parte
din locuitorir comuner Tirlesti,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Florea-Savu (La-), loc izolat,

pe mosia Folesti-d.-s., pl. Horezul, jud. \alma, fost pendinte
de mndstirea Bistrita si In in-
Floreti, com. rur., jud. Dolj, pl.

pul-d.-s., la 46 kil, de orasitl
Craiova si la 1 1 kil. de Filiasi,
Arpadier, parte pe sesul Gilortullir si parte pe dealul Icleanul.
Poiana, de care se desparte prin
semne conventionale ; la S. se
Floreasca, fes, pe teritoriul sa-
Invecineste cu com, l'intareni
chiopeni, com. cu acelasr

nume, pl. Mijlocul, jud. Falciu.
Are o suprafata cam de 46 hect.
O parte din acest ses, din cauza
si Cu com. Fratostita ; la E., Cu
tulur
locului accidentat, se numeste

HIrtop u I.
Floreiul, localitate, In jud. Prahoya, plaiul Pelesul, coin. Tesila.
com. Valea-Boulur de care se

desparte printeun drum ce merge pe dealul Icleanul ; la V. se
mArgineste cu com. Branistea
si Ionesti din jud. Gorj, de
care se desparte prin riul Gilortul. Limita de N. incepe de
peste Gilort, merge eind drept
cind serpuind prin Valea-Gar-
Floreiul, munte, jud. Prahova,
dula, Valea-Budisoarer, culmea

dealulur Icleanul si a dealultif
o populatie de
plaiul Pelesul, com. Tesila, acoperit peste tot cu verdeata.
Mallete'. Limita de S. incepe

din riul Gilortul, merge cotind
D-na Elena Cornescu are no

hect., din carr cultiva 6o hect.,
liar 50 sunt rezervate pentru izlaz. Locuitorir ag 43 hect.
Comerciul se face de 7 circiumarr. S'el stabilit in sat 13
Floreiul, pddure particulara, supusa regimulur silvic inca din

anul 1883, pe mosia Comarnicul, pendinte de com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Pra-
partea de N. satul e mlstinos.

153 hect., cu
174 locuitorr.
strainT.
Floreasca, cdtun, in jud. Ialo-
ge asemenea cotind pe litiga

dealul Icleanul, chiar pe muchea
sa. Limita de V. merge aproape
pe malul sting al Gilortulur.
hoya.
Numgrul vitelor mur e de

pe tinga comuna Tintareni, prin

Valea-Epei pana in culmea dealulur Icleanul. Limita de E. mer-
Floreiul, phig, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Velesti, pe stinga

riulur Geamartaluiul.
www.dacoromanica.ro
Comuna e accidentata de dealul Icleanul, care are o inaltime

de 400 m. si prezint. 2 virtud :
al-Bobiceanulur si al-Cocosatu-
FLORETTI
392
FLORWI
se compune din 4 cAtune : Floresti, cAt. de resedintA, Arpadia, CApinteni si Chicioara. CA-
luT. Are cite-va cimpiT si anume :

esul- Cdpintenilor, , $esul-ChicioareT si Cimpul.CerbuluT.
vale, coprins hl stinga si in
struit de comunl.
In anul 1892-93 a fost frecuentat de 57 bAetT si 3 fete.
dreapta intre dou1 sirurl de dealurr, acoperite cu pAdurT si cu

pometurT. atunul Chicioara este
pogoane aproximativ, din care :

pAmint arabil 2884 pog., fi.
neatA 483 pog., izlaz 300 pog.,
asezat pe un deal, asa cA satul

se vede de jos de la luna. CeleFalte dota cAtune sunt asezate
dure 3326 pog.
tunul Arpadia este situat pe o
Este udat de riul Gilortul, a-
fluent din stinga JiuluT ; vine

din com. Poiana, trece in com.
Popesti pe la N., face in mare
parte limita comuneT cAtre cele
vecine din Gorj si se varsa in

Jiii, pe teritoriul acestei com.
In dreptul com. TintAreni. Gilortul primeste in stinga urmAtoarele Odiase : Arpadia care izvoreste din dreptul cAtunuluT
pe sesul GilortuluT. CAt. Arpa-
dia este legat cu cAt. de resedintl printr'un drum de care, iar

cele-l'alte sunt legate prin osea.
In vechime comuna coprindea
6 cdtune : cele 4 de sus la carT
se maT adaug cAtunele : IstrA-
Floresti, curge cu directiunea

E.-V. si se vars5 in Gilort, in
dreptul 1351tiT EduluT ; ValeaLungA care izvoreste din dealul
Icleanul, din cAt. Chicioara, curge pe Valea-Lungl de la E.-V.
1857. Localul este de birne, con-
lac si teren sterp 7 pog., pa

Mosiile de pe teritoriul comuneT sunt mosia Arpadia, in cdt.
cu acelasT nume, care apartine
StatuluT si are un venit numaT
de 300 lel, de oare-ce toat e

pAdure ; mosia Chicioara, in cdt.
Cu acelasT nume, are o supra

fatA de 200 pogoane si dA un
teanA Gilort-TirguJiul, de unde

se IndrepteazA spre N.-V. pAnA
suflete.
ce se vars in Gilort la Balta-
sunt imp5mintenitl 264 locuitorT.
venit de 5000 leT. Apartine D-lui

Nicolae Mandrea, iar inainte
luT Barbu BAlcescu. Mosia Floresti in cAt. cu acelasT nume
apartine D-nuluT Mihail Sterie,
alt5.-datA luT Cotofeanu ; are o
cu-Peste. Al 3-lea afluent al Gi-
In toatA com. sunt cu totul

365 case si dou bordee si
suprafatd de 600 pogoane si

un venit de 15,000 leT. Mosia
merge aproape pe limita de S.
anume :
Floresti, 142 case ; CApinteni,
137 case ; Chicioara, 49 case; Ar-
a comuneT, se varsA in Gilort,
padia, 37 case. Casele sunt fa-
D-luT Iancu UrdAreanu si a luT

Miloteanu, altA-datA a luT loan
Cerndtescu, cu 400 pogoane s'i
8000 ler venit. Mosia luT I. Con-
aproape de unirea acestuia cu

Jiul. Cele treT girle curg toate
pe vAile cu acelasT nume ; pe
cute parte din birne si
BITA acestea ma sunt in com.:
BAlcescu, alta de B. Ballnoiti si
Valea-GarduluT , Valea-BudulanuluT .si Valea - VirvoreanuluT.

Peste 1.1111 Gilortul se afIl un
alta de D-na Anica Steni.

In com. sunt 3 bisericT de
lemn fondate de locuitorT. Una
se af1 in cAt. Arpadia, fondatl
la anul 1805, cu hramul SI. Pa.
raschiva ; a doua se afld in ct.
testi si Valea-Lungd, ast5.-zT p5.rAsite.
'Ana ce intilneste calea jude-
Dup legea rur. din
lortulul este Valea-Epei ce ja

na.stere din dreptul com. Fratostita, din Cimpul-CApintenilor,
pod si un vad, in dreptul moriT

luT BAlcescu, care nu maT umbld.
In com. sunt 3 bAltT : Balta-
1864,
numaT
stantinescu si Milian, ala datA
cite-va din zid. Intre aceste sunt
a luT Poenaru, cu 684 pogoa-
3 case vechT, una zidit de B.
ne. Mosia locuitorilor ce are in

total 1000 pogoane si un venit
de 30000 leT, si care altA data
apartinea proprietarilor de mal
SUS. Pe toate aceste mosiT se
lingl Gilort se aflA smIrcurile

GilortuluT.
Numele de Floresti al comu-
neT vine de la unul Florea ce

a fost capul unel cete si care a
stat aci pAnd la 1858, cind s'a
si rapit.
PAdurl : Pd mea Arpadia, pe
ambele ati hramul S tiT Voevoif;
mosia Cu acelasT nume, are o

suprafat de 863 hect. ; se gl-
cea din urmA este fondat de

BAlan Poenaru. Un preot oficiaz la biserica din Floresti si
seste pe mosia StatuluT ; aceastA

pAdure este amenajatA. Pldurea Chicioara in clt. cu a-
unul la cele-l'alte doud. Fie-care

bisericA are cite un cintAret.
celasT nume, are o intindere
Floresti si a treia in apinteni;
EduluT, Balta-cu-Peste si Cotul,

carT sunt maT toatA vara secate.
Sunt si 3 fintinT : Securea, Fintina-Rece si Fintina-Mare. Pe
seamAn grill, porumb, orz, ovAz
Dup legea rural din
1864,
mutat si mal departe de linde se
fie-care bisericl are cite 17 pog.

pAmint arabil.
In cAt. Floresti este o scoall
aflA acum comuna. AzT comuna
mixt care functioneazA din anul
www.dacoromanica.ro
de 750 hect., se gseste pe mosia

D-lor Mandrea, a luT Mihail
Sterie, I. UrdAreanu, M. Miloteanu, G. Milian si I. Constantinescu. Cea a d-luT Mandrea

apartinea rAposatuluT I. Cerni-
11,012EVrI
1'LORE1'1
393
tescu, asemenea $i a luT Milo-
la Frato:Aita este de 3 kil.; de
teanu. lar a luT Mujan $1 I. Con-
la Flore$ti la Filia$1, re$edinta
stantinescu, repausatulul Balan

Poenaru $i a luT Sterie apartine
sub-prefecturel, este de ii kilVite cornute 240, oT 124,

cal 40, porcT 82.
luT Cotofeanu. Padurea Flore$ti,

in ct. Cu acela$T nume pe mo$ia
D-luTMandrea. Lemnele, ce compun padurile sunt : cer,
fag $1 stejar.
In com. se gasesc poienele : TigAneasca, Cercel, Barbu,
Poian a - GarduluT, a- luT- S em en e,
Pogoanele, Gadovan.
IzlazurT sunt patru, in com.:

Flore$ti, Arpadia, Chicioara $i
Cap in teni
Viile a o intindere de 69 pog.,
din care 62 apartin locuitorilor,

iar 7 d-luT N. Mandrea. Produc
vin alb. Livezile de pruni sunt in
intindere de 28 hect. $1 se gsesc pe delimitarile locuitorilor.
In cat. Flore$ti se afl o mica
carlea de piatra.
In Arpadia se afla un rotar
$1 un zidar. In Chicioara, treT
dulgherT. In Flore$ti, un rotar,
treT lemnarT 11 un fierar. In apinteni : 2 lemnarl.
aile de comunicatiune ce
strabat com. sult cele urmatoare : Calea ferata
are statiede drum de fier in com.

Gilort, departe de 3 kil, de com.
Flore$ti ; statia Filia$1 este la
IO kil. departare ; catea jude-
teana, lunga de 3 kil., numita.

Gilortul, ce trece prin centrul
tanta de 32 kil. de ora$ul Turnul Severin, lar de Bro$teni, re

$edinta pla$eT, de 6 kil.
Este situat pe val, formeaza
comuna cu catunele: Bisaci, CAlieni, Copacioasa,
Flore$ti-d.-s., Gardoaia $i Moj-
Floreti, com. rur., pl. Sabarul,

jud. Ilfov, situata pe malul sting
neni.
al riulul Rastoaca, spre V. de
Bucure$ti, 35 kil, departe de a-
cuitorT, din carT 121 contribua-
cest ora.
bilr ;
Se compune din satele : Flore$ti-d.-s. $1

cu o
populatie de 1445 locuitorT, can
37 care cu boT, 9 carute cu

cal; 8o stupT.

preot $1
ciuma.
1900 hect. D-ni! N. Negri $1

Gr. Porumbaru ati 1146 hect.
cintaretT ; o cir-
Budgetul comuneT are la veniturY 1270 leT, iar la cheltuelf
locuitoriT 754 hect. ProprietariT cultiva 970 hect. (30 sterpe,

Ioo izlaz, 46 padure). Localtoril cultiva tot terenul, afard de
1032 leT.

500 vite mari cornute, 22 cal,
460 or, 8o capre, to
74 hect, carT rmin sterpe.

bivolT
340 rlinatorr.
Budgetul com. are la veni-
Prin com. trece $oseaua ju-
la cheltuelT
deteana. Severin-Tirgu -Jiul, din

care, la Flore$ti, incepe $oseaua
vecinall Flore$ti-Baia-de-Arama.
3986 le!
3947 leT.
turT
$1
Are o biserica (la Flore$tideservita de i preot ; o
Prin aceasta comuna. curge
d.-j.),
ptriul Pe$ceana.
$coal mixta.; i ma$in de treerat

Cu abur!.

1136 (163 ca! i epe, 5 arma:
sarT, 426 bol, 462 vacT i viteT,
76 taurT, 4 bivolite) $1 al celor
micT de 1728 (176 capre, 1552
Floreti, cont. rur., jud. Prahova,

plasa Filipe$ti. Este situata pe
malul riuluT Prahova, la 20 kil.
departe de Ploe$ti, capitala judetuluT, $i la 7 kil. de re$edinta
pla$ef.
o!).
Se compune din 2 cAtune:
nu mita
Dintre locuitorT, 374 sunt plugarT, 5 ati diferite profesiunT.
Pasul-Vulcanul, lunga de 2 kil.;

3 caT de 3 kil. lungime trec
Argtura se face cu 84 plugurT : 63 Cu bol 1 21 Cu cal.
prin centrul comuneT.
LocuitoriT ati : 252 care $1 ca-
meT, 47 familil de Tiganr $1
rute, zoo Cu bol $i 52 Cu cal.
fam. de NemtT. Sunt 117 contrib.
LocuitorT improprietaritY sunt
In comuna e o biserica, zidita
com.; calea n ati o nala,
Venitul com. pe 1893.94 a

fost de 2359,58 leT
cheltu-
elile de 2355,71 leT.
Distanta la comunele vecine :
de la Flore$ti la Craiova este

de 64 kil.; de la Flore$ti la Polana este de 13 kil.; de la Flore$ti
la Tintareni este de 4 kil.,
de la Floresti la Valea-Bould
este de 25 kil.; de la Flore$ti
252 $i neimproprietaritl, 131.
Flore$ti $i Capul-Ro$u, cu o populatie de 139 familiT, sati 723
suflete, 365 barbatr si 358 fe3
intre aniT 1826-30 de repausatul Vornicul Grigore Cantacuzino $i care s'a rezidit in anul
ciumarT.
S'a(' stabilit in comuna 12

strainT.
Floreti, com. rur. i sat, in jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., la dis-
cu cheltueala Doamnel
Luxita Gr. Cantacuzino. E deservia de un preot si 2 cinta1888
retT, platitl de proprietarT $i de

comuna.
50
39811. More* Dictionar Geogratio. Vol. 111,
www.dacoromanica.ro
FLOREM
394
Are o biseric catolica, c15.dita in 1871 de locuitorT; doud
Pe iazul format de riul Prahoya sunt dota morT de mAcinat porumb i griii ; o fabrica
de var hidraulic cu moara sa
pentru macinat var.
FLORETI
rur. Floresti, pl. Filipesti, jud.

Prahova.
circiumT.

satI 542 suflete.
Sunt 86 locuitorT improprietAritT la 1864, pe mosiile Floresti si Capul-Rosu, cind li s'ati

dat 289 hect.
Vite sunt : 65 cal i epe, 86
yac!, 31 bivoll, 1821 of si 522
marT cornute, 140 porcI si 20

capre.
Floreti, cittun, al com. GuraDimieneT, jud. Buzar'; are 420

locuitorT si 54 case.
porci.
Floreti, sat, in jud. Putna,
co-
muna Pdtesti, pl. Girlele, asezat

pe malul MilcovuluT, Intre Foc-
i Odobesti, la o distanta
de 2 ore de orasul Focsani.
Este o biserica parohiala, cu
hramul Sf. lije.
sani
Scoala dateazd in comuna de
Floreti, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
la 1879. S'a frecuentat in anul

trecut de 27 bactT si 7 fete,
din numArul de 92 copii (60
baetT si 32 fete), cu virsta de
scoala. Cu intretinerea perso-
d.-s., com. Floresti. Are 581 locuitorT, (295 barbatT si 286 femel); locuesc in 142 case.
In sat este o scoala mixta,
Floreti, sat, face parte din com.

Colonesti, ud. Tecucii. Situat
pe coasta dealuluI Cu acela$T
nume. AicT este resedinta co-
muna Teritoriul satuluf este

de 506 hect.
nalului se cheltueste anual 1080
care functioneaza din 1857. Este
leT. Stii carte 95 barba! si 24
intretinutA de stat si comuna.

Localul construit din birne este
in buna stare. Este sub acelasi
acoperis Cu primaria. In anta
colar 1892-93, a fost frecuentat de 57 bletT si 3 fete

sail 154 suflete, carT locuesc in
39 case.
(din : Arpadia 5 bAetr, Chicioara
sii fati); o biserica, cu hra-
8 baetT, Capinteni 18, Floresti

26 b5.etT si 3 fete).
titi carte
mul Sf. Dimitrie, care este a-
femeT.
Comuna are o suprafata de

2659 hect. pamint de muna,
izlaz, finete
padure.
Ad i e o frumoasa gradina si
un castel ale proprietartilur mosieT.
Comerciul se exercita in comuna de 4 circiumarT.
40 locuitorT.

1893-94 avea la venituri 3214,17
le!, lar la cheltuell 3081,85 le!.
In Floresti sunt 3
drumurT
principale soseluite : soseaua na-
tionala Ploesti Predeal; drumul

ce vine despre Cimpina si merge spre comuna Nedelea si Filipesti, pe marginea riuluT Prahoya i drumul ce vine de la
com. Calinesti si trecind Prahoya merge la gara BAicoiul.
In partea de V. a comunei
trece riul Prahova si iazul ce
vine din Prahova.
Se margineste Cu comunele :
Nedelea, Bicoiul, Magureni si
CAlinesul si riul Prahova.
FlOreti, sat, jud. Bacai, plasa

Bistrita-d.-j., lingA satul Valea,
Este o biserica de lemn, fondata de Balan Poenaru, cu hramul S-tuT VoevozT si posedind
17 pogoane plmint.
Sunt 3 lemnarT si i fierar.
cuenta de 30 copiT (29
bAetT
cata la 1822 de locuitorT, cu ajutorul CatincAT Virnav, dupa cum
se vede din o inscriptie ce se

af1i d'asupra u.sef, biserica care
s'a reparat la 1845.

Floreti, sat, in jud. Tutova, pl.
Simila, pe piriul Sirnila, in mar-
Floreti, sat, jud. Dolj, pl. O-
ginea de N. a judetuluT. E si-
tuat inteo vale
imnicul. Are 545

suflete, (297 barbatT si 248 feme!). J,ocuesc in 209 case, con-
de jur imprejur de niste platoun frumoase acoperite ca pA-
struite din zid si birne. Copiil
durT. Are 769 locuitorT, din carT
din sat urmeazA la scoala mixta

din satul lirmicul-d.-s., ce este
79 stii carte ; locuesc in 210
colul, com.
la 400 m. departare. In virsta

de scoala sunt 30 copiI.
rur. Vata, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Are o populatiune de 206
locuitorT. Este situat pe DealulCiurestilor.
din com. Valea-Seaca, la poalele dealulur Caz-unta.
In sat este o scoala mixta

care dateaza de la 1867 si se fre-
www.dacoromanica.ro
si inconjurat
case. Formeaza com. Floresti,

Cu cit. Morile. In toata com.
sunt 1227 locuitorr.
Are 18 hect. vie, din carT
75 ariT necultivate si 7 hect.
Locuitorif se ocupa Cu
rotAria, lemnAria, fieraria i ciobotarla.
Comerciul se face de I4 persoane, in 12 stabilimente co-
merciale, din carl 10 circiunii.
FLORETI
Aicr se face la 20 Iulie un

iarmaroc anual.
Are un spital rural cu 48
395
FLOREM-DE-SUS
Floreti, izvor cu apel minerald

(feruginoasa), in satul cu ace-
lasT nume, pl. Ocolul, jud. Dolj;
are o Inaltime de 212 m.
lasT nume, jud. Tutova.
de paturi ; o scoala de bdetT ;

o biserica.
Contributiunile directe ale lo-
Floreti, loc izolat, in jud. Ro-
Floresti-de-Jos (CAscioarele),
man, pl. Siretul-d.-j., com. Bah-
cuitorilor acesteT com. sunt de

4039 lel, 81 banT.
Floresti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
na, pe pIriul Bahna, in apro-
Este situat spre V. de Bucu-
piere de satul Aramesti-RazesT.
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. im-
resti, la extremitatea judetuluT,

futre jud. Dimbovita si jud.
Vlasca, pe malul sting al riuluT
Rastoaca. Aci este resedinta
nicul, pe care se &este si pa-
primarieT.
dure.
1256 hect., Cu o populatie de
Prin aceste locurT TurciT, citT
aa maT scapat de sabia luT tefan-cel-Mare, in urma batalief de

la Racova, ail facut intliul lor
popas.
Floresti, sat, In jud. Tutova, pl.

Simila, com. Bogdanesti, spre
S. de satul Bogdanesti. Are
179 locuitorf si 57 case.
Floreti, mahala, din com. rur.

Fometesti, pl. Horezul, jud. Vil-
cea. Are o biseric, cu hramul

Cuy. Paraschiva, fondata la anul 1750.
Floresti, Windstire, in jud. Tutova, pl. Simila, tom. cu acelasT nume, facuta din piatra si
Intretinut foarte bine. Are o
gradina frumoasa cu pomI fructiferT si
o curte spatioasa, in
care se afla spitalul.
Floreti, deal, In jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-s., com. Floresti.
Floresti, deal, in jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Velesti si Balota; se tasa din Dealul-MuereT
si desparte riurile ce se yarsa pe
malul drept al eitiluT Geamar-
tul, de riurile ce se varsa pe

malul sting al rIuluT Amaradia.
Floresti, mofie particulara,
in
Floresti,
vtofie particulara, in
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, satul Floresti ; apar-
hect. si locuitoriT 460 hect. Pro-
sine d-lui N. Mandrea si ina-
prietarul cultiva 680 hect. (20
inte era a luT Barbu Balcescu. Are
sterpe, 50 izlaz, 46 padure). Lo-
o intindere de 600 pogoane arabile. Pe &lisa se gseste si padure.
cuitoriT cultiva tot terenul (48

hect. ramin sterpe).
Are o biserica cu hramul Sf.
Nicolae, deservita de 1 preot si
1 cintaret ; o scoall mixta, frecuentata, de 15 elevT si I0 eleve,
intretinerea careia jud. si

com. cheltuesc anual 1350 ler.
Localul s'a construit de com.
In anul 1882, cu ajutorul jud.
coala e la un loc cu primaria.
Comerciul se face de 3 circu
nual.
Floreti, pcidure particulark jud.

Dolj, pl. Jiul-de-Sus, com. Flo-
resti, satul Floresti, pe mosia
ciumarY.
Floresti. Are o Intindere de 50
S'ail stabilit In sat 12 stralni.
hect. Apartine d-luT N. Mandrea

si inainte era a luT Barbu Blcescu. Escote: cer, emita, fag

si stejar.
Floresti-de-Jos, sat, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d. s., com.
Floreti, pddure particularl, jud.
rur. Floresti.
Dolj, pl. Ocolul, com. Simnicul.
Floresti, ptidure, in jud. Tutova,

pl. Simila, com. Floresti, are
aproape 763 hect., proprietatea
a com. Stoenesti, pl. Rahova,

jud. Vasluia; face hotarul despre jud. Tutova.
Floreti, pirliaf, jud. Tutova,

ce curge prin com. Floresti si
Floresti, izlaz, In jud. Dolj, pl.
Floresti, jtunct trigonotnetric de
Jiul-d,-s,, com. Floresti.
D-1 Gr. Porumbaru are 796
Floresti, mo,rie, in jud. Tutova,

pl. Simila, com. Floresti, proprietate a statuluT, arendata in
ultimul period cu 6000 leT a-
statuluT.
Floreti, deal, In partea de S.
1093 locuitori.
se varsa In piriul Simila.
observafie, linga catunul cu ace-
Floresti - de - Sus (MAgureni),

Floresti, pl. Sabarul, jud. Ilfov.
Este situat la N. de Floresti
d.-j., pe malul sting al riuluT

Rastoaca. Sta in legatura cu
cat. Stoenesti prin o osea vecinall si cu Poenari-Florescu,
prin cat. Icoana.
644 hect., ca o populatie de 352
locuitorT,
www.dacoromanica.ro
FLOREM-DE-SUS
396
FLORILOR (MOVILA-)
Florica, deal, In jud. Muscel, pl.
de mnstirea Banul, in corporata
cultiva 290 hect. (lo sterpe,
Riul-Doamner, pe mosia Florica,

renumit pentru struguril saT cel
cu mosia Piclele si cu SforileBanulul, din com. Piclele.
50 izlaz). Locuitoril cultiva tot
bunT $i persicile sale cele gus-
terenul.
Comerciul se face de i circiumar.
toase i marI. Spre E. de Flo-
Floricica, pdure, jud. Buz,
rica, sub deal, se afla o tintina,
divizata in dota par-1.: una in
Cu apa minerall, care este

proape necunoscuta.
Virful dealuluI se afla la 429
m. d'asupra MariI-Negre si la
com. Policiori, cat. Plopeasa, cu

150- hect., si alta in com. Piclele, cat. Joseni, numita i Muchea-Aninoaser.
Floresti-de-Sus, sat, in jud. Me-
342 m. d'asupra Bucurestilor.
D-1 N. Negri are 350 hect. si

locuitorit 294 hect. Proprietarul
hedinti, pl. Motrul-d.-s.,
COM.
rur. Floresti.
Florestilor (Valea-), vale,
si-
tuad. la V. de satul cu acelasI

nume, merge in directie N.-S. si
continua pana. in com. Huruesti, jud. Tecucia.
Florestilor (Valea-), vale,
a-
In virful acestuT deal este

mormintul luT I. C. Bratianu.
El iubea aceasta localitate pentru-ca ad i inmormintase pe primul s copil, pe fetita Florica,

al caruT nume a dat localitateT,
si pentru-ca. aci si-a petrecut cu
familia ce'i maT frumo$I anT al
vieteI sale.
Floricul, loc izolat, jud.

com. Cracova, pl. Ocolul.
FloriI (Dealul-), a'eal, in jud.

R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., com.
Putrida; se desface din dealul

Strejeni, si brazdeaza partea de
V. a comunef; e acoperit
cu
pa.$unT si pdurT.
in
com. Pausesti.Otaisaul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Florica, mofie, proprietatea fa-
Florii (Movila-), mozil, in jud.
Florl (Piscul-cu-), pisc, In com.
milieT I. C. Brdtianu, com. Valea-Mare, pl. Riul-DoamneI, jud.

Muscel. Pamin tul sla se cultiva
Rijletul-Vierosi, pl. Vedea-d.-s.,
in modul cel mar sistematic.
jud. Olt.
Arbori-cultura i Viti-cultura pe
Buzar', COMf
aceasta proprietate nu lasa
coperit cu fineata si padure.
Florl (Valea-cu-), vale, jud.

Muscel, izvoreste dupd terito-
ni-
mic de dorit. Aci se afla casa

lur I. C. Bratianu.
riul padureT Gradistea, proprie-
tatea statuluI, si se varsa in

Riul-TirguluI, pe malul sting,
dupa. ce uda com. Schitul-Golesti, pl. Riurile.
Florica, ccit., format din insurateI, pe mosia Znagoveanca, din

com. Glodeanul-Sarat, jud. Buzati ; are 580 locuitorT i 130
case.
Florica, bala, in jud. Mehedinti, pl. Blahnita.
Muscel, pl. Podgoria, com. tefanesti, pe linia Golesti-Cimpu-
Albulesti, pl. Dumbrava, jud.

Mehedinti.
Floricelul, baltd, jud. Dolj,
pl.
Cimpul, com. Poiana.
cdtunulut Florica, din com. GIodeanul-Sarat, jud. Buzati.
Floricica, colina, n jud. Buzar',
lie 1887. Se afla. tare statille
com. Policiori, catunul Plopeasa-
Gole$ti, (4 kil. 842 m.) $i Gro-
d.-j., acoperita de vie si linead.
tieI pe anul 1896: 15258.2o le.
FloriI (Poiana-), deal, in jud.

i
cat. Calvini, a-
Florii .(Tufele-), p2/dure, in jud.

Buzaii, com. Gheraseni, cat. Suditi. Are 240 hect. si se afla
pe mosia Schei, proprietatea
Bra-
0V.
Florile-Albe, munte, jud. Gorj,

plaiul Novaci, la S. munteluI
Corne$iul si la N. comund Cernadia.
Florile-Albe, munte, despre mosia Radosi, plaiul Novaci, jud.

Gorj, situat 'filtre muntif: Plasala, Macaria, Baileasa, plaiurile
lung, pusa in circulatie la I Iu-
peni (3 kil. 638 m.)

Inaltimea d'asupra niveluluI
mariI: 257 m. 09. Venitul sta-
Gheraseni, cgt,
Suditi.
biserice SE Nicolae din
Florica, poiand, in com. rur.
Floricica, nume, dat de locuitorI
Florica, stafie de dr.-d.:f., jud.
Buzati, com.
Floricica, sloarli de mofie,
'in
ud. Buzaii, com. Piclele, fosa

proprietate a statuluT, pendinte
www.dacoromanica.ro
FrunteI i Negrisorul.
Florilor (Movila-), movilit, spre

N. de com. Orlea, jud. Romanati ; face parte din un lunpir
de magure ce unnead paralel
cu cursul DunareT,
FLORWRUL
Floriorul, pirig, izvoreste din

dealurile situate la V. de com.
Sinesti, curge catre S.-E. pe teritoriul comuneI Florul, pl. Mij-
locul, jud. Olt, traverseaza comuna si da in riul Vedea pe

dreapta luT.
Floriul, munte, la E. de catunul

Posada, com. Comarnicul, pl.
Pelesul, jud. Prahova.
Caracostea, care fiind mare antreprenor al dijmarituluT Turcesc, din Constantinopole, avea
ad i un conac mare s'i fruimos,
inconjurat de marT si numeroase
tire, carT s'ati transformat mal
ttrziti in bordeie. Constantin
Caracostea, negustor grec, avea
marI relatiunT comerciale cu
Constantinopole. Tudor Vladimirescu, socotindu-1 de iscoada
In tara, a pus de i-a pradat

Floriul, vale, izvoreste de la poalele munteluf Floriul, com. Comarnicul, plaiul Pelesul, jud. Pra-
hoya, curge de la N.-E. catre

S.-V. si se varsa in riul Prahoya, pe malul sting, tot in raionul com. Comarnicul.
casa i jefuit averile. El a lasat

o l'ata si do! fiT : Hristodor si
George Caracostea. Fata deveni
sotia lu Constantin 5 etrarul,
Vasluiii, pl. Stemnicul, com.

Birzesti. VezT Lude-sti-Budaiul,
sat.
Floroiul, "adure, pe mosia Hudesti, com. Hudesti, pl. Prutulde-Sus, jud. Dorohoiti.
pastor!, sunt RominT si se ocupa cu plugaria, afara de 4

BalgarT, gradinarT.
Slint 86 locuitorf improprietal-4T dupa legea rurall cu 286
O osea comunala leaga comuna la N. cu Icoana, la E. cu

Tufeni din Teleorman si la S.-
V. cu 5erbanqti-d.-j. Teritoriul comuneT e udat la
E. de
meaza. In malul Vede o lipa

foarte mare; iar pe luna este
un zavoiti, numit Cringul-MoreT,
Vite sunt: 30 cal, izo bol,
La S.-V. se malta dealul Albota, si aproape de ptriul Florisorul, la V. de satul Florul,

se afla un helestei.
Icoana, la E. cu rful Vedea,
care serva de limita futre Olt
si Teleorman, si o separa. de
com. Tufani, la S. cu erbanesti si la V. cu Timpeni.
70 vacI, 600 oI si roo porcT.

Teritoriul comuneT se intinde
etatI ale d-luT C. H. Guva. In

com. sunt localurile de : scoall,
primarie si biserica. Biserica a
fost fondata. in satul Florul, de
numitul C. Caracostea, la 1814,
si Jarcaleti, cu o populatiune
si
vr'o too axil'. Se zice ca s'a inAintat de un anume Constantin
cheltuelT 8643.
Caracostea, pradate de panduriT

luT Tudor, la 1821.
diMa piase.
Se compune din satele Florul
cuesc in 98 case si 4 bordee.

Comuna are o vechime de
an financiar, prezinta la veniturT suma de B649 leT sl la
casa, din proprietatea d-luT Caracostea.
si reparata la 1836, de fiir sal'

Hristodor si George C. Cara.
costea. E deservita de i preot
de t'o familiT, sati 580 locuitorT,

din carT 138 contribuabilT; lo-
de 2 circiu mar!.
Budgetul camufle pe ultimul
si alte ruine.
La V. Ruga catunul Jarcaleti
se afta ruinele caselor d-lur C.
gradinarT specialT , sunt propri-
Ja 35 kil, departe de capitala

judetuluT si la 13 kil, de rese-
Pamintul de caltura e maT

mult ses si fertil.
Comerciul se face in comuna
hect., afara de altI 12, lmproprietaritT numal cu locurT de
rohoiti.
Mijlocul, situata pe piriul Florisorul si malul drept al VedeT,
Sunt 30 stupt.
Florisorul.
La N.-E. se intinde, cu directiunea N.-V. catre S.-E., DealulVedeT numit si Stircul, care for-
desti, pl. Prutul-d.-s., jud. Do-
Florul, com. rur., jud. Olt, pl.
fu taiat de Turd, chiar in bratele sotie sale.

In raionul camufle se afla o
moar ca aburr sistematica si o
gralina foarte bine ingrijita, de
Floroiului (Hirtopul-), hirtop,

pe naosia Hudesti, com. Hu-
sl
riul Vedea, In care da plriul
Floroiul, hirtop, pe mosia Oroftiana, com. Oroftiana, plasa

Herta, jud. Dorohoiti.
$tid carte 30 barbatT

fem eT.
proprietarul Stoicanestilor, care
LocuitoriI, la inceput mal totT
Floroaia-Arvinte, deal, in jud.
FLORUL
397
Florul, cdtun, pendinte de com.

Florul, pl. Mijlocul, jud. Olt,
situat pe 0.1111 Florisorul 0 ma-
lul drept al riuluT Vedea. E re-
sedinta camufle. Are o bise-
cintaret, platitT de enoriasT.

5 coala s'a infiintat aci la 1873.
rica cu urmatoarea inscriptiune :
Se frecuenta de 25 copa (top'

ble0) din numarul de 97 (55
btietT si 42 fete) cu Virsta de
scoala. Intretinerea er costa pe
stat to8o Id anual.
slivestY pe ceY ce lubesc podoaba cascY

tale si ltIcasul slaveY Sfintien'ale, primeste si acest sfint lacas, care Intfit siava
www.dacoromanica.ro
Doamne, cela co cu puterea ta pro.
si cinstea St. ImpIratY Constantin si E.
lena s a lnaltuld mucenic ~re, s'ad

zugrilvit si zidlt din temelte de D.luY Ju-
FLUERARULIA (MOVILA-)
pin Constantin Ioanid Caracostea. la lea-
tul 1814 i In anul 1836 s'a reparat

zugrilvit de fecioriT riiposatuluT C. I. Caracostea : Hristodor C. Caracostea, George Caracostea, in zilele Prea InfiltatuluT
Dotan Alexandru Dumitru Ghica Voevod, fiind Episcop Prea Sfintia Sa, Kir
Ilarion Arge05, 1836, Octombre 24.
Fluerarului (Movila-), movi/d,

pe teritoriul com. Tirgu$orulNoi.1, pl. Tirg$orul, jud. Prahoya, situat. filtre Tirgusor si
FOCANI
398
LocuitoriT de aicT, se zice,
razasiT in trupul mo$ieT Malareni, apAtate In timpul HatmanuluT Costache Ghica.
Foca. VezT Bitca-Foca, jud. Suceava.
RominT, 39 GrecT, 48 Sirb1,32 Bul-
Foca, suburbie a ora$ului Tejud. Tecucia, in partea
Pe aceasta movil, se cultiva
Fluerea, deal, in com. rur. Busesci, plaiul Cerna, satul Nadanova, jud. Mehedinti.
Fluturele, puna de hotar, in partea de V. a Arde Lozova, com.

Brani$tea, pl. Siretul, jud.
laduluT.
catolicT, 462 armenT, 4259 mozaicT $i 18 lipovenT.
jud. Mehedinti, pl. Ocolul, corn.

rur. Bresnita.
com. Cegani, pl. Ialomita-Balta,

jud. Ialomita ; are 13 m.
time.
Foarfeca, loe igolat, la 4 kil.

spre S.-E. de com. Brezoiul, pl.
Cozia, jud. Vilcea.
Fochide, numire data uncT sfort

de piel/ere, cam de 2 hect., din
coin. Gura-Ni$covuluT, cat. Saseni-NoT, jud. Buzati.
Foca, sail Bordea, sat, in partea de N. a com. Lunca BanuluT, pl. Prutul, jud. D'aleja ; e a$ezat pe $esul riuluT Prutul, in
loc mla$tinos.
Are o populatie de 22 familiT, saa 82 suflete, din carT 17

contribuabilf.
673
carte 6283 persoane
4152 brbati, 213! femeT.
Leca.
Cultul. In ora $ sunt To biserie parohiale $i 14 filiale :

Parohiale : Biserica Cuy. Pa-
Foca, deal, in partea de V. a

com.
chiopeni, pl. Mijlocul,
jud.
Foca, poiand, jud.
Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., com. Racova, din

pdurea Racova.
raschlya (Domneascd), Sf. Gheorghe, Adormirea-MaiceT-DomnuluT (Donie), Sf. Mina, Na$te-
rea Sf. Ioan Botezatorul, despre care se vorbe$te $i in hrisovul Cu anul 7172, al raposatuluT Grigore - Ghica-Basarab-cel-
re$edinta
Batrin, prin care se dovede$te

ca aceasta sfint manstire este
fondata de acest domnitor, cind
a $i inzestrat-o cu mo$iile Pope$ti $i Barbule$ti, precum $i
prefecture jud. Putna, situat,

la limita jud. Putna, spre S.
Cu trupurile Cilnigele-Foc$eneanca, Buzaeneasca $1 Obileasca,
Distanta ora$uluT de capitala

TreT e de 198 kil.
Altitudinea ora$uluT e de 85
din prejurul Foc$anilor.
tuluT Valea-Caselor, com. Lipova, pl. Racova, jud.

F o Cani, com. urb.,
Foamea, movild, pe teritoriul
ti
ortodoxT,
retul-d.-j., de pe teritoriul com.
Foca, plata, pe teritoriul sa

fosta mahala, in
27 ItalienT $11933 de alte nationalitatT ; 11627
Foca, deal, jud. Baca, pl. Si-
cereale.
garT, 43 Ru$T, 25 GermanT, 3360

Migad $i AnstriacT, i3 FrancezT,
de N.-E., pe malul drept al Bir-
TigAnia, pe malul sting al LeaotuluT.
ce$ti, Bote$ti $i PAte$ti, ce fac

parte din comi Pte$ti.
Populatiunea comuna, dupa
cel din urma recensamint, e de
3819 familiT, sati 17039 suflete:
8272 barbatl, 8767 feme; 11516
m. deasupra niveluluT MariT-Ne-
Mo$iile Ttuleasca, RetezatiT,

Budesti, Mindre$ti, Gole$ti,
te$coiul $i Gatejul sunt donatiT,
o-re
falcute acesteT mandstirT, de mo$-
De jur-imprejurul ora$uluf se
intinde o vasta cimpie, pe care
sunt a$ezate la N. ct. FaureT,
Precistanul $i Balta-Ratei, in
partea dreapt. a PutneT ; la E.
cat. Jore$ti, VinAtori $i
neniT de pe Ruga aceste locurT.

Mo$iile Dragosloveni, cu trupurile Virze$ti i Galado$ani,
sunt donatiT facute manastireT
de raposatul Grigorie-Ghica cel
tinar $i de mo$neniT din partea
dre$ti din al care lac se scot

pe$tT si se aduc in Foc$ani ;
la S. e jud. R.-Sarat, de care
se desparte prin riul Milcov,
lar la V., Odobe$ti, pe a ca-
loculuT, cum se arata in hriso-
ruja osea se intinde, de la marginea Foc$anilor i pana la Odobe$ti, casele ce apartin catunelor Guge$ti, Flore$ti, Pinti-
trupul Olteni, sunt cumparate

de Egumenul Filotei, ca $1
www.dacoromanica.ro
vul, din anul 7241, al acestul

domnitor.
Mo$iile Urse$ti, Codreni, Cu
trupul Tulaure$ti,- Zaboeni, cu

alte petice, tot de el, de la
mo$nenil razorenT pe seama ma-
F0qANI
ndstireI si Cu banil din veniturile mandstireT.
Intre hdrtiile acesteI mdrasUri, se maI afld si hrisovul luI

Duca Bb., cu anul 7182, prin
care zice cd de la locuitorir de
pe mosia Retezati sd. ja mdndstirea numaI dijmd, oerit
vindrit.
Tot asemenea dispoziVI se

gdsesc luate si prin hrisovul Cu
anul 7223 al luI Nicolae Voevod pentru locuitoriI satuluI Golesti.
Cdtre acesta, prin cartea rdposatulta Grigore-Ghica cu anul 7243, se indatoreaza mdnd-
stirea a da cite 50 leI invdtdtoruluf scoalel din Focsani.
Osebit de acestea, se ma
trecutd si china ce
catd sa ia mdndstirea de la circiumele si casele de pe pdmingdseste
tul mandstireT, printre cdrtI dom-
ncstI a luI Const. Basarab, a

luI Grigore-Ghica Bb. si a lui
Const. Nicolae Bb., pdrtinind pe
mdndstire ca de la ceI ce vor

vinde vinul sd ia chirle numaI
bara 132, lar de la case numaI
banI 32.
Metanul bisericeI Udricanul
din Bucuresti, cu doud mosiI

Frasinul si Netezesc, s'a inchinat mdndstireI de unul, Maxalatid, care n'a fost nici fondator flier trizestrdtor al acestei
bisericI.
Iatd Hrisovul luI Io. Grigorie

Ghica Vv., feciorul prea bunu,
luT
batran Io. Gheorghe Gh.
Vv., asupra mandstireI Sf. loan

din Focsani :
Ca s'a fie domniet mele ocina din Bu-
tule;ti, din hotarul Vasintilor pan. la

hotarul Gaurenilor, din cImp din Siliftea
satalul cu vie, cu pomet de preste tot

hotarul, care eh se va alego, ns tInjen1 561, afara de patru funil de mina
ce sunt ale lul Tallasie Capitanul, pentru c o am cumprat Domnia mea, de
la Badili, ficiorul lui lona;cu Ciocan, ot
Glrbovi 0 de la Roman ficic rul 13utel
FOCANI
399
ot Siclea 0 de la Avram, ficiorul

doiultit et Budole0i 0 de la Radul, ficierul RaduluI .n Sam 0 de la Constan-
tin, ficiorul uteIui ot Sihle i de la

Marina, fata lul Vladu ot cumplitul,
de la Stana, fata Tomel ot Burle0i, drept
banI gata ugl S4; si iar sa fie Domniet

mele un vad de moara gata In apa MilcovuluI la sat la V/rtescoiu, care vad
Yarn cumparat Domnia mea de la popa
Misfire Domnia mea o am ficut din temelie, 0 le-am dat Domnia mea acestea
toste care mat sus scrise, ca sii fie sfinteT ministirlf de tutarire
i calugarilor
de hranii; iar DomnieI mete i parin0-
lor Domniei mete de pomana la yea

0 de aimed sii nu fie clintit dupi cuvintul Domniet mele.
Leat 7172 (1664) August 26.
Grigore Ghica Vv.
Vasile din Ciorli0i, drept ballot gata 3600 ;
iar si fie Domniel male, 4 pogoane

de vie ficatoare In dealul
la jarizte care le am cumparat Domnia
Mar tirzid cu io anr, adecd

in 7181 (1673), Aprilie 16, prin
mea de la popa Tudor din Virtecola,
un hrisov, acelasI Domnitor a
drept butt gata 7400; i iar sal fie Domniel mele, 4 pogoane de vie facitoare
facut danie aceleasI bisericd.:
luc 2 pogoane sterp In dealul Vir-
In satul Stanomire0i ot sud Slam Rim-
te,coiului, la Poenita, care le am cumparat Dumnia mea la Stan, feciorul lui Dumitru Cojocarul din Virtecoili, drept
haul gata 6000 ; i iar sa fie Domniel
mele, un pogon i jumatate s je ficatoare
lui dcalul Virtescoiulul, in Jari0e, care
cumparat Domnia mea de la Pacofeciorul Vladului din Virtqcoia, drept
nic, stinjenl 235 0 In Sili;tea Coianilor

stinjeni 250, din amp din picture, din
2.0 0 din ederea satulut do poste tot
hotarul verI eh se va alege. Pentru ca
baiii gata 'Soo;
iar si
fie
Domnief
mele, 2 pogoane de vie facatoare in dealul VIrtc;coiuluI la Jari0e, care le am

cumparat Domnia mea de la Oancea cn
Cec;ari, din VIrte:.coiii, drept banl gata
2760; i iar si fie Domniel mele 4 pogoalie de vie fcatoare In dcalul VirtecoiuluI la Poenita, care le-am cumparat
Domas mea de la Stan 0 de la
frate-
shu Innaco, ficiorii InI lonaco din VIrte,,,coiu, drept half( gata 61So ; i lar sa
fie Domniel mele, 5 pogoane de vie cu
loc de casa, vie facatoare In dealul Cirligelor la Ilalgi, care le-am cumparat
Domnia mea, de la Lazarul din Cirlige,
drept bant gata 600o i iar sa fie Domuiei mele un pogon de vie ficatoare In
jari0e, care le-am cumparat Domnia
mea de la Dragan, feciorul HrliteT, din
VIrte;coiu, drept bani gata i!oo ; i iar
sa fie Domnid mele un pogon jumatate vie, facatoare, In dealul
care l'am cumpirat Domnia mea de la
popa Vasile, drept haul gata 1600, pentru ea aceste mo0I si vadurl de moara
p3goane de vie, cumparatule-am Dom-
nia-mea tut pe baill gata de la stapiniI

lor, vinzind de a lor buna.voe fara de
nidio sua, Cu zapise 1 cu tirea tuturor
boierilor, dinprejurul loculul, luind totI
banil deplin la mlinele lor, ca sa fie
Domniel mele tao0e statatoare In veer ;
dect dupi aceasta data-le-am Domnia
mea la sfinta si Dumnezeiasca minastire
de la Foc0).ni, uncle este hramul Na0eret lut Sf. loan Betezatorul, care ma-
www.dacoromanica.ro
aceasta ce este mal sus ocini, din Stanomire;,ti ;.i din Coiani, fost-a a Jul Ghiorgh4a
0 a fratine-siii Cirstea, ficiorul tut' Gheor-
ghe Capitanu, din Richinet i toed a

fost pe seama lar
o aii tinut cu buna
pace; iar chid au fost acum la zilele
Domniel mele, iar Ghiorghitit ?i cu fratestili CIrstea, ficiorul luI Gheorghe Capital),
el de a lar bunii-voe ali venit la Domnia mea de au vindut din Stanomire0i stinjen'i 235 0 din Sili0ea Coianilor
stinjen1 250, care fac Impreuni stinjent
485, stinjenul cite haul 30, care fac galbent 72 0 5 bani ; i le-am dat Domnia
mea toff baniI gata i deplin In mhtile
lor, dlnd zapisul lar de vInzare la mina
Domniel mebeThil co to0 bocril eel marl*
al divanuld marturie, cart scat in zapis ca sii fie Domnief mole mo0a stiltitoare ; iar dupii Reeca fiind aceasta
Anti miiniistire ce scrie mai sus Domniel mete, socotit-am Domnia mea de
am dat 0 am adus sfintel manastirl cu
aceast ocin co serie mai sus, ca sti fie
sfintei mnistiri de ajutor 1 do intarire
cilugiirilor de hran i de Imbriciminte,
iar Domniel mete 0 riposatilor Domniei
mete de pomana In vecl 0 do nimeuea
nectintit dup cuvintul Domniet mole.
(UrmeaL iscaliturile martorilor).
Hrisovul sfinteI mdndstirT din
orasul Focsani, prin care i se

incuviinteaz1 cs1 iae pe an bolovanT sare 200, i al zecelea
ban din pIrcAlAbia de Focsanic
Sfintet
i Dumnezeestel miniistirl din
armpit Domniel mete Foani, care este

flouts si ini4ati din temelte de reposatul
FOCSANI
400
1w. Grigorc Voda, undo se priisnueste

hramul sfintuluI pururca Inainte mergitoriu ;.i Botezatorului loan ti Parintelul
Egumcn i tuturor parintilor calugarl 641'
vor fi locuitorl la accasta sfinta manitstire,
lux si fie sfintel manstirl mili de la

Demnia mea din Oath.' vama ti parclhia tirgulta Focsanilor al jo-lea han,
care este data ti miluit Inca ti de rilposatul Grigore Vodi, ctitor sfintei manstirl si sa MIA a pune cilugaril omul
lor ispravnic, ca s fie de-impreuna cu
vamesil i cc s'ar stringe, mutt sail pusin, sa aiba a lua. vamesiI 9 Data ti ispravnicul s. manastirI un ban, pentru
cii r?fposatul Grigore Vocla cind ati fost
lii domnia Domniel sale Inca d'intlia ail
Inltat aceasta sfint manastire ot Focsani
si o all Intemciat i cu altele sunt
Imprejur l cu a el stare ti a piirintilor
chiverniseall o aii Intarit-o si o all adaus Cu motif, Cu TiganI i cu alte ce
trcbue Ante manastirI, precum i
alt1
pravostavnicl si milostivI domn1
mal
dinainte vreme art fost miluit a le lor
stint si Dumuczeetti manstirl de aiei
din ;ark' ti de prin tara ti de prin alte

part Cu ale cinstite hrisoave cu obisnuitele mili, ca acestea statatoare ti veclnice
din venitul tireI care se tin de stint de

ajutor sfinteI manastiri ti de hrana Orintilor ce sunt pana In ziva de ast-zI. Atitderea i riposatul Grigore Vodii,
altele ce all dat si all adaus la acestii sfintii
miniistire, all fost miluit i Cu aceasta
mil ca sa aiba a boa sfinta manastire

din vama Focsanilor, din gem bani un
ban, cum s'a scris mal sus, ti eft In
urma riiposatulul Voda Grigore !nark-a
mila aceasti i riposatul Duca-Vocla,
i riiposatul
;.i riiposatul Serban-Vodl,
Constantin-Voda BrIncoveanu ti riiposatul $tefan-Vodi i riiposatul Nicolae
Von, pe tocmeala i atezilmitaul ce
scrie mai sus; si iarati Ai fie mila sfin-
tel manastirl de la Domnia mea de la

Dena ce se chiamii Telega, mertic de
sare pe an bolovanl 200, s aibii a loa
aceste mile sunt date si miluite la aceasti sfinti manstire Inca ti de la altY raposati domnI, precum am fizut Domnia
mea hrisoavele Domniilor sale, Inca ti
hrisovul Domniel sale Mihail RacovitaVoda, fcut i intrit unul dup1 altul
PC aceste mile ale acesteI sfinte manas-
tia de la Foctant, cum scrie mal sus ;

drept aceea i Domnia mea Inca am
Inca ti am Intarit mita ti cu acest
hrisov al Domniel mete, ca sa fie silotel manastirI aceste mili si veniturl de
ti Intarire parintilor
hranii ti Imbriicaminte, iar Domniel mete vcclnicii pomenire ; asisderea
i
In
ajutor
urma DomnieY mete pe care va alege

Domnul Dumnezeil a fi Duran si sta.
pinitor al acestul cinstit scaun al 'Ora

Rominestl Inca II mein ti-1 poftim,
pentru numele DomnuluI i MintuitoruluI
nostru Lilts Iiristos, ce este In troitil
slavit, ca sA. Innoiascli ti sa Intareasa
mila accasta ti veniturile ce sunt mal

sus zise, ca s fie pentru folosul ti iertarea picatelor luI i ca Domnul Dttmnezei pe acel blogocestiv Domn
cinsteasca i sii-1 milueasca 'ham a sa
stapinire lina pace ti Indelungata vista
ti In veacul ce va sl
fie, la repausul
vecinic sufletul lul sa fie, ti am Intarit
Domnia Inca hrisovul acesta cu

credintia DomnieI mete, 1w Alexandru
loan lpsilante Voevod i c. credinta
prea ittbititor DomnieI mete fir, Constantin-Voda ti
o vInzi miicar la orl-ce vad ar vrea

vatnii si flea ghiumbruc, ti de catre, vametiI aceia ift ail pace ;
iar sil fie
sfintel mnstiri doul clreiuml In rapt
Domniel mete Foctani ca sa vinzA. vinut
miniistirfi ti aceste doul circiumI &it fie
In pace i iertate de fumarit, de caminarii ti de alte orbit:Inch.; de toate cite
ar mal eti pe thg, de nicY uncle nimic

val sal bintuiala sA. nu alba, ca sii poatii
fi de N./mare vinul mantistiriI pentru ca
Cu
sfatul cinstitilor si
credinciotilor boeti celor marl al diva-
nulul Domniel mete, Pan Dumitrache

Ghica vol Ban, Nicolae Dudescu vel
Vornic de tara de sus... (urmeaza
celor-Palti boeri) ti s'ati scris
hrisovul acesta hum intliul an din domnia Domniel mete, aid In Tara Romlneasc., in ora.sul Bucuresti,
la miff de
la zidirea lumei 7283, iar de la natterea

Domnulul Dumnezeil ti mintuitorulul
nostru lsus Hristos, 1775, de Constantin
Dascalul slovenesc ot Sfeti Gheorghc
vechil.
parintil calugarl aceastil sare la vreinea
and jai ti alte manistiri si sii o Incarce de la gura met, si o duca sa
1'C10CANt
Parohiale mai sunt bisericiNa$terea - Make - DomnuluT

(SApunarul), Bis. Profetul Sale :
muil care $i aceasta posedl hrisovul urmAtor :

Diserica profetulta Samuil din Foctani
a fost ziditii din temelie de fericitul Intru amintire Mihal Cihan Racovit. Vv.
pe locul harilzit de Ionitil Zugravul, dug
actul din 17 Octombrie 7252 ('744) ;
Domnia sa le-a Inzestrat cu toate cele
trebuincioase. adecii cu odajdil, vase,
www.dacoromanica.ro
tiganl,
etc. prin
hrisovul
din
7265
(1757) Ianuarie 20, hotariste ca biserica profetuluI Samuil din FOCalli s. fie
sucursala a manastirel Precista, adtiugind
ca : Tustrele aceste sfinte locasurl
fie una (adecl ti cu biserica de piatra
din I3odesti) adeca una pe alta s. se ajute ti toate trebuintele ce vor avca dup.
vreme, precum atit SI. Samuil, asa elt
ti biserica de la Bodetti sa fie datoare
Sfinta manastire Precista din Roman a
le lnplini.
Pentru mal bun. stare si chiverniseala
acestar saute manastirl, n'am volt a le

Inchina la alte manistirt strain sal de
tari, cii am asezat hotarind, ca nicaerI
nicl odata inchinate sa nu fie, Ilea de
cit manastirI dirt tara, sa. se tine tsca si
slobod sit petreaca intru asezamintul tor
ce mai sus aratam.
Dupd incetarea din viatA a

fericituluI intru amintire ctitor,
fratele sAti, Stefan Mihail Raco-
vitA Voevod ce era Domnitor

in Valahia, prin hrisovul din
7272 (1764) Septembrie, dd
inchinA spitalul din Ia$1 a mgnastirei sfintuluT Spiridon, ctitoreasca sa mAnAstire din Roman,
d'impreunl cu sucursalele el, orinduind ca sA fie supuse $i sub

stApinirea acestuT spital d'impreunA cu toate daniile mi$cAtoare $i nemi$cAtoare.
Asupra acestellinchinArf, Arhiereul Ionichie, Episcopul Epar-
hiei Romanuld, ce era tot odatl

$i Egumen PrecisteI, a ,protestat la Domnitorul d'atuncl:Grigorie Alexandru Ghica Voevod,
sub cuvint el mAnAstirea Precista este din temelie ziditA cu
cheltuiala i osteneala sa
fericitul intru amintire Constantin Mihail Cihan RacovitA Voe-
vod ar fi dat numaT 1275 lei

inzestrind-o cu afierosirl
nArl) din veniturile Domne$ti $i
c5. A/aria Sa Stefan Voevod n'ar
fi avut drept de a inchina aceastA manAstire la spitalul Sf.

Spiridon i intru sustinerea acestei protestatiT a infAtisat un
hrisov al fericituluf intru amin-
FOCSAN1
POCAlqt
401
tire Mihail Cehan Voevod, cu
del, afara de cea din strada E-
PrincipatuluT : Botosani, Birlad,
data de 7265 (I 757),Ghenarie 3o.

In urma acesteT protestarT
Domnul Grigorie GhicaVoevod,
lisabeta (Ocol), care e de o constructie deosebita, dupd un sistem foarte bun si cea de pe soseaua TecuciuluT (a luT Puiu),
Galati i Focsani, din specialele

mijloace ale acelor orase si. intru
prin hrisovul din 1764, Noembrie 20 decise ca :

Pfinfi la sfiritul vieteI Sf. Sale, mi-
care e inteun local inchiriat.

Invtamintul secundar se pre-
de banT din averea PrecisteY, facuta de Episcopul Ioanichie, prin
cia inteun liedi de baetT, cu 7

clase ordinare i 2 divizionare,
situat intr'un local propria si I
gimnazin de fete (cu 5 clase),
situat inteun local inchiriat.
Tot aci mal e o scoal profesionall. de fete, care, de la Aprilie 1893, a intrat pe socoteala statului. Aceasta scoald a
hrisovul din 1765, Ianuarie r5,
fost fondata de societatea doam-
s'a dat aceasta manstire, cu
nelor din Focsani
nstirea Precista cu sucursalele ei s fie

In seama i purtarea de griji a sfintiel
sale; lar dupfi sivirOrea vietel sale, Miniistirea Precista cu metoacele el', va
riminea cu purtarea de grij a Epitropilor
milnistirel Sf. Spiridon.
Dar In urma unor instrinarT
metoacele
eT,
in stapinirea bi-
acum e
situad: in& un local proprici, con-
struit in stil elvetian i situad
sericeT Sf. Spiridon.
Dupa trecerea de un an, va-
pe soseaua TecuciuluT.
deplinirea dupl trebuinte si din

prisosurile veniturilor generalniculuT spital, lasind cea de aproape ingrijire epitropier generalniculuT spital din SE Spi-
ridon, numind pe acele de afard, part' a generalniculuT spital.
In urma acestur inalt ordin,

Epitropia case! SE Spiridon,
luind IndsurT pentru aducerea
luT la indeplinire, pe linga referatul No. 63, din io Martie 1838,
ad inaintat, ComitetuluT Central,
un proiect pentru chipul infiintareT unuT spital in Focsani, prin
care, intre altele, se propune ca :
la Focsani gasindu-se biserica
SE Prooroc Samuil, metohul
Spiridon de aicT din Iasi, cu ale
sale veniturT osebite, care de si
zindu-se c veniturile eT nu in-
Tot in Focsani se mal afla
trec de loc cheltuelile fcute,
orfelinatul, care a fost pana aniT
tot Domnul Grigorie Ghica, prin

hrisovul din 20 Maiti 1766, le-a
dat iarAsT in stapinirea i pur-
trecutT in str. Teilor din Bucuresti, 2 co1i mixte izraelite

2 colf (r de baeti i i de fete)
se afi data in posesie cu embatic 200 galbenT pe an (lero-
tarea de grij a SE Sale Epis-
armenestI.
monahuluTIoachim Piru, pe vIea-
copuluT de Roman Chir Ioanichie.

Cele-l'alte bisericT parohiale
sunt: Sf. Dumitru, Adormirea-
spi tale. In a.cest oras se afla
ta.), dar dupa tratatiile urmate
3 spitale, din carT : unul judetean,
s'ati desfiintat contractul incheiat i pentru cd aceasta bi-
trarea-in-Biserica (Tablean).
Filiale: Sf. Dumitru, Sf. Nico-
CU 20 paturl, infiintat in 1867,

spitalul Profetul Samuil, Cu 34
paturf, infiintat in 1838 i apartinind EpitropieT generale a bi-
lae (Nori), S-tul' ImparatI (Robes-
sericilor Sf. Spiridon din Iasi
MaieeT-DonmuluT
In-
Intrarea-in-Biserica (Gher-
unul izraelit (intretinut de co-
gheasa), Sf. Nicolae (Strola), S-tuT
VoevozT (StamatinestI), S-tir A-
munitate) cu 6 paturT, infiintat

in 1871.
postolT, Adormirea-MaiceT-Dom-
La anta 1838, Principele Dom-
nuluT, Sf. Nicolae (Vechiti), Intrarea - in - Biserica (Vovidenia),

SE Spiridon, SE Gheorghe (Sudic) Sf. Nicolae (Tablean), S-tuT
nitor, Mihail Grigorie Sturdza

Voevod, avind in privire starea
de prosperitate a casei SE Spiridon, constatad. din darea de
seama pe anul 1837 i budgetul pe anul 1838 si conform
cu),
VoevozT.
Instructiunea publica.InvtAmintul se precia in io colI

primare, din carT 5 de baetT si
5 de fete. Sunt frecuentate de

1464 copiT (875 ladetT si 598 fete).
Numarul total al copiilor in virsta
de scoala e de 2106. Toate aceste scoll sunt construite de

comuna, dupa un acelasT mo-
prescriptiunilor RegulamentuluT
Organic de la Cap. III, Anexa

lit. F, sectia I, art. LX, att ordonat prin inalta rezolutie, pusa
asupra anaforaleT comitetului
central din anul citat : se vor
cladi i aseza spitale, pe la cele
cinc! mal de capetenie orase ale
serica in a el grada, are si putine acareturT, in care ingrijindu-se si meremetisindu-se, lucru
ce s'ari si pus in lucrare sA se

aseze cite crivaturT ar incapea; socoteste cA veniturile acesteT biseric1, care dupl ta-
xim se socotesc a fi de
miT leT, bez venitul mosiilor a-
flatoare sub impresurare, sa se
sama cu totul din incarcaturile veniturilor SE Spirldon si

sa se lase ea veniturT pentru
cheltuelile bisericeT pomenite
a spitaluluT ce se infiinteaza acolo. Si indicind masurile necesariT pentru zidirea unuT spi-
tal si reparatia a 3 odaT si o

cuhnie, afincare atuncT in ograda aceleT bisericT, fixeaza
sumele anuale necesariT in tinerea bisericeT si a spitaluluT

51
80299 Alarde Dicjionar Geografic Vot. 111.
www.dacoromanica.ro
12
VoqAisli
FoCANI
.402
si anume : 3000 le! se socotesc

pentru cheltuiala biserice! cu lefurile slujitorilor, 3000 leT pentru cheltuelile i leafa Egume-
nuluT, ce urmeaza a fi si purtator de grill spitaluluT, 6000
neral pe anul 1863 s'aii adaus

incl. 7 crivaturi, in cit in prezent acel spital are 31 crivaturT.
Budgetul. Budgetul orasului

atinge tifra de 3251451e! la ve-
nitur! si se compune din doul.
le! de un crivat, peste tot 12
zecimI aditionale asupra principalelor contributiunT catre stat

si alte taxe comunale acordate
mi! le!.
prin diferite legT.
Acest proiect aprobat de catre Comitetul Central a fost supus intarireT DomnuluT, care o
dete prin malta rezolutie din
8 Aprilie 1838.
Epitropia locala compusa din
Cheltuelile orasuluT sunt repartizate ast-fel :

Serviciul primariel cu casieria comunall, 72433 leT ;
si siguranta publica, 32202 le1;
subventia pentru intretinerea
pompierilor, 38000 leT ; serviciul sanitar i salubritatea publica, 31500 leT ; instructiunea
leT pentru tinerea a 12 crivaturT
bolnavT, socotindu-se cite 500
arhimandritul Nectarie, camina-
rul stefan Dascalescu si negup.toril Hagi-Pavel i Hagi-Dimitriu, catre finele anuluT 1842
a si deschis spitalul, cu 12 crivate, lar la confectionarea budgetuluT general pe anul 1844

hotatindu-se la spitalul din Focsani un adaus de 12 crivaturT,
publica, 10101 leT ; cultul, 7120

le!; iluminatul, 28552 leT ; datoria comuneT (rate, procente,
anuitat,i), 49750 le!; cheltuell
turile epitropieT aceluT spital, sub
Comuna, care ocupa un teritoritt

prea mane in rap ort cu populatia,
151, se constata ca
se divide in 4 despartirI sari
unit' din boeril aceluT oras, aft
colorT, aviad 49 suburbiT si 125
dat un ajutor banesc de 3184

le!, ca care s'all adaus zidin-
strade. lata
La i Iulie 1858, se opri func-
tionarea spitaluluT pana cind

succesiv se va face imbunatatirile necesariT, atilt la biserica
Proorocului Samuil, in care nu
se mal putea face serviciul divin, din cauza ca era crapata
deteriorata, cit $i reparatiunile radicale necesariT la binalele spitalulul din cuprinsul ograze! aceleT biseria
La I Tulle 1860, s'a redeschis spitalul cu 24 crivaturT, iar

Ja confectionarea budgetuluT ge-
Asanache, Grama, Robesti, Sirbeasca i Cotul-BumbaculuT.

Stradele principale ale orasuluT, sunt :
a) Strada Mare a Unirel, care
incepe de la vechea bariera Bu-
curesti si se termina in N. ob) Strada GareT, prelungita cu strada Centrall, care

merge de la Gard, trece pe dinaintea tribunalulur si se sfirrasuluT.
seste pe soseaua nationall ce

merge spre Tecucia. Aceste 2
strade att fost pavate cu basalt
100000 leT, votat de comund
si impart orasul in cele 4 color!. c) Calea Nationall, cu directia de la S. spre N.; pe ea
acest oras 2718 contribuabilT,

iar In anul 1869 eratt 2300.
Diviziunea aa'ntinistrativd.
trebuinta spitaluluT.
Bahnele, Cotul-OanceT, Balta-luy-
artificial, In urma credituluT de
se si aprobd, asa in &it de la

Septembrie 1844, ail fost deja
24 crivate.
La anul 1846, dupa rapor-
du-se din not' vr'o cite-va odaT

In ograda aceleT bisericT spre
Mina, Sf. Dumitru (din Bahne),
Nuralsul contribuabililor e de
2[36. In anul 1886 se afla in
ciarul Central si Stroia.

Despartirea IV (coloarea albastra), la S.-E., cu suburbiile :
Sa.punarul, Stamatinesti, Sf.
diverse, 554871e!. Total 3251451.
peste acele Infiintate acolo, care
No. 2
ApostolT, Ocolul-de-vite, Amortitul, Cazartna Unirea, Chiciorusul, Ionasesti, Pruncul, Peniten-
despartirile cu
suburbiile respective :
D espartirea I (coloarea de rosu),
la S.-V., coprinzind suburbiile :

Valcelele, Tabdeari, S-ti! VoevozT,Jlaboiul, Caramzulea, Ghergheasa , Stirber, EmancipatiT,
PastiestiT, Vovidenie, Hanu-MutuluT, Precista, Grigoriand. si Sf.
Nicolae-Vechiti.
Despartirea II (coloarea de
verde), la N.-V., cu suburbiile :
Cimitirul, Calieni, CasaApelor,
Gherasim, Sf. Gheorghe, Ispirliul, Posta-Vechie, Lefteriul, Per-
joiul, Grigoriana i Domneasca.

Despartirea III (coloarea galben1), la N.-E., cu suburbiile :
Ovreiasca, Profetul-Samuil, Sf.
www.dacoromanica.ro
se face defilarea trupelor in zilele de sArbatorT. d) Bulevar-
dul Sf. loan, pe care e situat

liceul Unirea, teatrul Lupescu,
grddina publica i catedrala Sf.
loan; incepe din soseaua Nationala, trece prin fata pietei

si d in strada Mare a UnireT.
Ambele sale laturT sunt plantate inteun mod foarte regulat
cu arborT. e) Strada Elisabeta
sat*" Ocolul, care merge paralel
Cu strada Mare si care da In

tirgul de vite (ocol). f) Buievardul Cazdxmer, de asemenea
pavat cu basalt artificial, si care
e un fel de continuare a sta.de! Mare a UnireT ; Incepe din

fata clubuluT sub-ofiterilor i dd
afara din oras, la Milcov, trecind prin cele 2 rindurT de clzarmT. g) Ghergheasa, care
trece bulevardul Cazarmer
da in soseaua BraileT, etc.
FOCANI
Bari ere.
403
Din orasul Foc-
p.nI esim pe zece batiere:

Bariera GdreT, la V., situatd
pe soseaua ce duce la Odobesti ; bariera Galati si BrAila,

la E.; Bucuresti, la S.; Botesti
Corbul, la S.-V.; Odobesti, la

i Amortitul,
la N.
N.-V. ; Vrancea.
Pie/e.
Orasul posea doud
piete si anume : una in fata bi-
Sf. loan, cate e mal

mult de brinzeturT, pasad si
sericei
alte mdruntisurf aduse de mocancele din satele invecinate

care la serbdtorile nationale ser-
mare, palatal DivizieT si in fine

cdzArmile, care populeazA toat
cimpia ce se intinde la limita

de S. a orasuluT, pand la tra-
seul ere/.
FOC4ANI
o judecdtorie de ocol si un tribunal de prima instantd, situat

In strada Centran.
Orasul posedd si un peniten-
ciar central, care servd ca inchisoare pentru prevenitiT co-
GrAdina publicd este situatd

pe butevardul Sf. loan, este
foarte frequentatd de locuitorT
si posea un chiosc separat pen-
rectionalf i recluzionarT. La 187 t
tru muzia.
erad 33 (bArbatT), iar in 1896
Se maT afta incd o grAdind

publicA, la N. orasuld, pe soseaua Tecucitl si in fata cAzdrmeT de vindtorl, numitd Paradis ; pe locul ei s'a clddit Or-
se aliad in el 38 condamnati
(37 blrbati, I femee), in 1872
eraa 48 condamnatT (bArbat!).
Serviciul tecnic.
Judetul
Pana apartine, in cea ce prive$te serviciul tecnic al StatuluT, circumscriptieT a VII, cu re-
felinatul.
Alimentarea cu ap a comunet
$edinta in Bacla. Consiliul ju-
se fAcea pana acum zece anT

inteun mod foarte primitiv, din
care cauzA si incendiile bintu-
special, compus dintr'un inginer$ef, dor conductor!, lid picherT
iati foarte des acest oras. Acum gra3ul are apd in abun-
dent si de o calitate foarte

bund. Ea a fost adusd din
Camera de Comercia a circumscriptieT a VIII, compusd

din judetele : Putna
Rimnicul-Sdrat, are resedinta in Foc-
muntf, din Babele si alte izvoare, prin olane de Lacill, fi-
sani.
Serviciul silvic, circumscriptia
la N. orasului, la capAtul stradel Elisabeta (care se nutneste

ast-fel, fiind-cd dupd incendiul
din 1880, cate a consumat toatd
ind fie-care stradd prevAzutd cu
V, compusl din judetele Putna

$i Rtmnicul-Sarat i$T are re$e-
mahalaua aceasta, augusta noastrd reglad a contribuit foarte mult

pentru restabilirea el. In urma
ordinulur primarulur acestur o-
Orasul Focsani
Armatd
fiind situat aproape de Siret si
la jumAtatea distante! dintre
Carpati si Dundre, este din
punctul de vedere militar, unul
din punctele cele mal strategice
ale Rominiei, din cate cauzA
In el se afld i foarte multA
armatd in garnizond. Toatd
aceast armatd este asezatd in
cazArmile situate la sudul ora-
vete pentru stabilirea frontuluf

de soldati in fata catedraleT.
Cea-l'altd, situat lingd biserica
Domneascd, este adevdratd plata ea a fost ziditd in 1891 in
urma imprumutuluT de I00000
le/ fdcut de primdrie.
Afard de aceste piete, mal

are 0. un obor (ocol) de vite,
cereale, cherestea, etc., situat
ras, numal stradele Elisabeta

Cotesti mal pot servi pentru
depozitele de cherestea i lemndriT.
Tirg sAptaminal se face Dumineca, pe cele 2 piete ale orasului si Mercar! la obor i consista in vinzarea cerealelor, vite/or i lemndrief aduse de Vrinceni, mal ales de ceT de la Soveja.
Edificif publice sunt putin nu-
meroase in acest oras. MaT

principale putem nota: Tribunalul, In strada Centran ; priliceul cUnirea i teatral
Lupescu, pe bulevardul Sf. loan,
cele 8 edificif ale scoalelor pri-
una sati mal' multe cismele de fier,
robinete i guri de ap pentru

cazurl de incendio'.
suluT, afar de o mica parte, cate
este stabilitd in cazarraa Vindtorilor de pe soseaua Tecucili,

in cazarma Cdlrasilor de pe bulevardul Sf. loan si cazarma din
coltul stradeI Centrale.
Serviciul postal se face printr'un oficiti postal, telefonic

telegrafie, al cdrul venit pe 1896
97 a fost de
Yustilia.
leT 103.342.43.
Focsani posed
www.dacoromanica.ro
detean are un servicia tecnic

$i un secretar.
dinta in acest ora.

Economia. Instrumentele agricole de care dispun cultivatoril orasului sunt : 6 magni de
treerat cu abur!, 5 de batut porumbul cu abur! qi 2 cu manivela, 47 plugurT de lemn si 39
de fier $i 3 trioare (ma.ginf de
ales 0.mintele).
Viticultura.
Cultura vitel
In anul 1893 a fost 'pe 2280

hect., productnd 46000 le!.
Apicultura. In acelasf an se
aflail in comund 355 stupT de
albine care a produs 471 kilg.
miere, si 39'/a kilg. ceard.
Industria fi Comerciul. Situatiunea ora.sulul Focsani, in
susul SiretuluT, in marginea munOlor si pe malul MilcovuluT, face
din el una din situatiunile cele

maT favorabile pentru buna stare
sAndtatea locuitorilor pe de
o parte si pe de alta, situatia
FOCANI
F0qANI
404
Pacind din el cheia muntilor si

fijad locuI de intilnire al oamenilor din muntl si din cimpie.
E unul din orasele cu viitor co
mercial foarte mare. Aceste imprejurArr ati contribuit a face
din Focsani un tirg comercial
si industrial; nu mal putin a

contribuit incl si resursele ce
le are in podgorii, precum si
pozitiunea lui, de a nu fi prea
departe de DunAre.
Industriile cele maTinsemnate
din Focsani sunt: tAbAcAria, olAria, cizmAria, cAlddrAria, argintAria, cojocAria, abageria, dar
jocArie, 74 de bAuturI si coloniale, 7 de bAuturI, coloniale

si alte mAruntisurl, z de bAuturi si fA.inArie, t stabiliment
de bluturI si macelArie, 1 de
bAuturI si manufacturA, 2 de
bduturi si pescArie, 5 de bdu-
turr si speculantI de vite,
de bAuturI si tAbIcArie, 7 de blu-
oale si var, I orzArie, 2 pAlArieri,
2 fabricI de periI, 9 pescrif, 1

pescArie si. mAcelArie, I pielArie
si tAbAcArie, z magazin de portelanur!, 2 precupetT, 3 simigerif,
r prAvalle de sticle si porcelanurI, 2 tAbAcAriT,
tinichigir,
2 magazine de tinichigrerie, var

si sticle, 3 tipografii, 2 prAvAIII
turl si alte mAruntisurI, 12 birturT, 4 blAnArlI, 6 boiangeriI, 2

boiangerii si pravAlii de cereale,
6 bogasen!, 4 bragagerii, 6 bra-
de trAsurT, 4 vArArii, 5 prAvlil
sovenii, 2 prAvAliT de brasovenif

si coloniale, 2 brinzArii, 12 bru-
Cele maT 1nsemnate fabrici
de var, gaz si alte mruntisuri,

2 de vinuri, 2 de vApsele, 14
pieldril.
sunt ale d-nilor Nicu M. Ata-
tAriI, 5 cafenele, 2 caretasI, 6
nasiu, de tAbAcAriI, In str. Uni-
mal de cApetenie sunt blAnAria
cAciulAriI, 5 ceasornicarl, 4 prA-
$i tAbAcAria.
vAlii de cereale, 12 de cherestea, 1 1 cizmarii, 6 cojocrii, 4
rea; cea de cherestea a d-nului

Nicolae T. Nestor, pe Bulevar-
L ucrul pieilor se face in grada

fie-cArui tAbAcar, lar spAlatul lor
se face in Milcov. Sunt multT tlbAcari, chiar cu capitaluri insem-
nate, dar in genere, din cauza

concurentei strAine, aceast in-
dustrie descreste din zi in zi.

Acum se aflA o fabrica de
tbAcArie in str. Unirea, proprietatea d-lui Nicu M. Anastasiu.
Abageria se lucreazA foarte

mult si bine in Focsani ; asemenea si blAnAria. Fabricarea
luminArilor si a sdpunului a luat
in ultimii ani o dezvoltare foarte
mare; se produce anual peste

50000 ocale sdpun de o calitate superioarl.
Dup ultimele date ale Camere! de Comercia se af1 in
acest oras 600 comercianti si
industriasT, din cari: 290 RominI, 245 MozaicI, 36 ArmenT,
3 Austriaci, 3 BulgarI, to German! si 13 Greci. Anume se

all. in Focsani : 1 abagerie, 1
abagerie si bogaserie, 1 fabricA
de apl gazoasl, 2 argintAriI, 1
argintArie si bijuterie, 105 circiume, 1 stabiliment de bAuturY
spirtoase si cArAmidrie, 2 de
bAuturi si cereale, 1 de bAuturi
si cofetAxie, 1 ele bAuturi si co-
cofetAriI, 22 bAcAniT, 4 prAvAliT
de coloniale si cherestea, 1 de
coloniale si dogArie,
de coloniale si lurnionArI, 1 de colo1
niale si precupeti, 2 de coloniale si tutun, 12 comisionar!,

3 croitorT, 2 cuferarl, 4 cure-
dul GriI ; cea de fringhir O elpestre a d-luI Donig Teodor de
pe str. Unirea i cea de teracote a d-luI Herman Iosef, din

suburbia Amortitul.
Notzp istorice. Nu se stie

ciad si de cine a fost fondat orasul Focsani. Cunostintele noas-
lar!, 4 dogArii, 1 stabiliment dogAtil si cherestea, 1 dricar, 2

droghisti, 4 fabricI de luminAri,
1
de luminArI si tricoterie, 7
flindrii, 3 farmacii, 2 fiel-di-ir, 3
stre despre acest oras, nu trec

peste secolul al XV-lea. SA fie
el vechiul Tiasum sati vre un
frizeri, 1 fabricd de fringhli, I
numele lui nu ne spune nimio.

SA. fie el format din sufixul topic-anr, sat1 din numele Foca,
magazin de fructe si mezeluri,

1
galanterie, 6 hAinArii, 3 magazine de haine vechi, 5 hotelurl, 1 hotel si birt, 1 hotel cu
alt oras construit abia dupA descAlecare? Nu putem spune. Nid!
cum sustine Paharnicul Constantin Sion, in Arhondologia Mol-
birt si cafenea, 4 zara% 4 li-
doveI ?
brAriI, 3 lingerii, I magazin de

lingerie si haine gata, 3 lipscA-
Paharnicul Constantin Sion, in

a sa Arhondologia Moldover
crede cA, numele de Focpni
ni!, 5 mAcelarT si tAetori de vite,
33 manufactgrieri, 3 magazine
de manufacturd si bogasierie,
2 de manufacturl si coloniale,
1 de manufacturA si galanterie,
ro de manufacturA si alte mlruntisurT, 6 marchidAnii, I marchidAnie si lingerie, 9 prAvAlif
de mAruntisuri, 1 de masini de
cusut si case de fier, 1 de mobile, 3 modiste, 3 magazine oIArii, coloniale si alte mAtunt4urr,
1
oldrie si marchidAaie, 3 de
www.dacoromanica.ro
se trage de la familia Foca,

moldoved dreptl i vechT, incl
din vremea luI Stefan-cel-Mare.
Cdci dupa statornicia hotarului
l'Ara, prin gira ce ati
tras-o
prin Focsani, la intilnirea Dom.

nulur acolo ail fAcut masa inane
O la sfirsitul mese! ati ales doi
ostenf, unul Muntean si altul

Moldovean, si i-ati pus la luptl
cu paharele si a birult Moldoveanul, si pentru lauda luI, ati
FOCANI
dat numele tirguluT ce atund ail

hotArtt 0.-1 infiinteze la hotarul
Foc$ani, c5. osteamtl acela se
numea Foca. Aceasta este posibil. Un nume Foca, cu toate cA

nu-1 intllnim prin cronicT sati in
vre-un document, a putut sA

existe. El putea sA fie derivat
intocmaI ca si numele Capa,
Lupsa, Popa, Toma, etc., dintr'un nume Foc sati Foca, prin
sufixul la. Si inteadevdr gAsim
sate cu numele de Foca, unul
In jud. Tecuciti si cel-l'alt in ju-
detul Mai. S'ar putea chiar

ca numele de Focsani sl-T vie
de la niste locuitorT venitT din
aceste sate, cu numele de Focsa
si stabilitT aci. LAsam ' istori-
cilor sarcina de a rupe vAlul
FOCANI
405
despre starea ValahieT, in care
tejer sale OA dupa ce ucise
a stat 22 de anT, Foc$ani (Zosciano), sunt descrisT ast-fel: ecitta

nelli confinii di Vallahia e Moldavia, situata sopra d'un fiume :
25000 de Turd, se retrase Cu
la meth e sogetta al principe
infanterie.
di Vallahia, l'attra meth al quello

di Moldavia.
Cante mir, in Descriptio Moldaviae pomene$te de Focsani,
In anul 1568, Alexandru (fra

tele lui Petru Schiopul), domnul
MuntenieT, este lovit flrA de
In termeniT urmAtorT: am co
cAtre boerh moldovenr, venitl

cu oaste asupra luT.
In 1600 Simeon Movill e invins, aproape de Focsani, la
Focszanii oppidulum ad amnem

Milcow, in Valachiae finibus
situm, cujus starosta iliius provinciae rebus prospicit.
In anul 1475, dupA invingerea
lur Radu-cel-Frumos de cAtre

Stefan-cel-Mare, domnul MoldoveT, in urma cAreia hotarele
MoldoveT se intinserA pana la
trupele sale pe cimpla Focsanilor, acoperitA azT cu noile elzirmT ale Divisiunel a VI-a de
veste $i invins la Focsani de
Milcovul-cel-Mare, de ostile luT

Mihaiti-Viteazul.
In 1615, boerh moldovenestT
Beldiman Logofhtul, Stu rdza Hat-
manul cu Boul Vistiernicul, carT
plecase cu pirl in contra lul
Milcov, Focsani fur1 despArtitT

in cloud printr'un canal tras din
tuia la Focsani. ET fuseserA pu$T
acest zit" (V. CAcaina si Milcovul).
in obezT din ordinul ViziruluT,
anir 1650-1660, gIsim urmA-
rAmiind o parte din Foc$ani in

'rara MunteneascA (jud. Rimnicul-SArat) si un alt Foc$ani in
era prieten cu Toma.

Toma pune sA le taie capetele
$i le aruncl trupurile in Siret.
toarea descriere a orasuldi Foc-
Moldova.
sani, in care numitul s'a oprit
Focsanil muntenestI sunt astfel descri$T de Fotino : Focsanir, scaunul Ispravnicilor, prin
ne$te pe Vasile Lupul dincolo

de Focsani.
care trece o gira din Milcov
pul silesc la Focsani, lingl p1riul CAcata, pe Dicul, spAtarul
care inconjoarl originea acestuT
ora. In relatiunea ce o face

arhidiaconul Paul din Aleppo asupra caldtorieT sale prin Moldova si Tara-RomineascI, intre
timp de 31 zile. JoT, in zr din

Teshrin Alavval, sosirAm la Foc$ani. Toate aceste ttrgurT si sate
erati deserte, populatiunea fiind

fugitA la muntT si pustietAtT si
drumurile devenind de tot periculoase. Foc..;ani e un oras intins, prin mijlocul cArula curge
un riulet; el este ultimul punct

pe fruntaria MoldoveT, iar dincolo de !inlet e cel India punct
de pe teritoriul TAreT-Romine$tr.
ce face hotar intre Moldova $i

Tara Munteneasch.; acest oras
se imparte in sapte suburbiT
(mahalale) si are o mAnAstire a
SfintuluT loan si $ase bisericT
de piatrA.
FocsaniT rAmaser ast-fel impArtitT pAng in anul 1859, and
Milcovul incet de a maT forma
Stefan Toma, sunt adusT aces-
care
In 1639, Matehl Basarab, go-
In 1653, stile luT Vasile Lu-
luT Mateiii Basarab, a se retrage
neavind ostenir acestuia arme

de foc. (Miron Costin, Opere
complecte, I, 605-606).
In anul 1685, in timpul domniel luT Constantin Cantemir,
cete de tilharT, adunate de prin
Tara le$eascl si Ungaria, de
scriind nuntiuluT din Polonia,
hotarul intre cele 2 taxi surorl.

IncA azT nu s'a $ters cu totul
cltre locuitoriT pribegitT sub a

treia domnie a luT Duca-Vodh,
despre starea bisericilor catolice

din Moldova, zice cu privire la
urma vecheI impArtirl a orasuluT,
prAdatI si jefuiau neincetat Foc-
numindu-se doul piete ale Foc-
$aniT.
Focsani ; In Focsani vista un
sanilor, un piata Moldova si
Prete Ungaro, il P-re e la Madre
alta piata MuntenT.

Printre evenimentele istorice
In 1687, Constantin Cantemir,

domnul MoldoveT affind de intrarea luT loan Sobieski, craiul
lesesc in Moldova, fuge din
La anul 1668, Vito Pilutio,
ono Luterani la Chiesa non ha

niente, ha un tanto da gr huomini in tempo di sendemie, e
vi sono da 230 anime.
La 1687, in relatiuneapreotuluT
Giovanni Batista del Monte,
petrecute in FocsanT, sail in

care Focsanif joacl un rol mal
insemnat, pomenim urmAtoarele:
Iasi si se aseazA, dupl povata

boierilor, la Focsani.
In anul 1462, Vlad Tepes,
De oare-ce tara se umpluse
trecind PunArea in fruntea vi-
de tilharT, parte lesT si cazad,
www.dacoromanica.ro
FOCANI
FOqANI
406
parte de moldovenT pribegT, Con-
stantin Cantemir pune la Focsani pe logofatul Miron Costin,

staroste de Putna, dindu-T volnicle pentru oamenT rAT de a-T in-
tepa acolo la margine, pe citl

prindea i movile de &mil fama.
Purtarea luT Miron Costin cu
tilharif, o descrie si mar bine
Neculcea Asisderea si Miron
Logoatul, fiind staroste la Pu tn a,
a facut SiImenT i HansarT
a inceput i dintr'acolo a risipi
in manastirea Casinul, la asaltul

Tatarilor.
In 1774, se tine in Focsani o
adunare a maT raultor boerT
moldovenT i muntenT, prin care
se decise compunerea si trimiterca arzurilor i al averilor mai
jos notate, alegind pe Spatarul

Cuza si pe Pitarul Chirica, carr
sa le duca la Nafta..
'ata punctele principale ce se
stabilira in arzul din Foc$ani :
talar% ca numaT o data la o
a) Alegerea DomnuluT sa fie

fama de RominT, sA ramie sta-
batae, ati prins patru-zecT de
tornic la Domnie, pana la sfir-
tilharT,
i i-ati tot Wat cite in
patru bucatT,
ati aruncat
prepelece pe la drumurTz. Prinderea cetelor de tilharl, de Miron Costin, arderea lor in Focsani, e pomenita si de Nicolae
Muste:
Birul tare sa fi 6 acel cum

a fost stabilit sub sultanul Mehmed IV.
TurciT n'ai1
fiind staroste la Putna
de T-ail omorit intepatT, tliati

si arsT cu foc la erg la Focsani,
unde si acum se cunoa$te movila peste oasele lor.
In. 1695, Constantin Brincoveanu aduce apa pe scocurT in
Focsanif muntenestr: In Foc-
dreptul de a
avea proprietatT in tara.
prins pre unil cu
.mestesug Miron Costin LogofAtul,
situl vieteT sale.
Turca* n'ati voe a tine
tireT din Focsani, Mavrogheni
dete, in 9 Ghenarie 1788, un

pitac prin care poruncelte AgaT
ca sA trimita grabnic tot

de bacaniT la Focsani, pentru
ca bacania ce s'a fost deschis,
n'avea de vtnzare orez.
Unir din boerT si chiar negutatorl din Focsani, totT trecura
la muscalT. Domnitorul fu silit
sa, le secuestreze averea i in
Iulie 1788 &ami averea lor la
Sf. Vlaherma de pe podul TirguluT-de - Mara. (A se vedea
hrisovul fugarilor de la Focsani
de avutul lor ce
s'ati dat la
sfinta VlahermA).
In 1789, armatele Austro-Ruse, comandate de Principele Su-
varov, cistiga asupra Turcilor,

Cu care era aliat Mavrogheni,
i slujnice din pamintenT,

etc., etc.
DeputatiT muntenT asteptara
batalla de la Focsani (i
45 de zile in Focsani pana ce
MuntenieT.
sosira ceT din Moldova.
1804 Aprilie, Constantin Alexandru Ipsilante, dumnul Mun-
slugT
In 1777 in Foc$ani s'a tinut

conferinta plenipotentiarllor ImperiuluT Rus si celuT Otoman,
asupra tractatulur incheiat dupa
sani a adus apa de baut pe
razboiul de la Cuciuc-Cainargi
scocurf cale de dota ceasurr.
(1774), cind a fost numitT domnI
La 170I, boeriT pribegitT din

Moldova, sunt trimisT de Constantin Brincoveanul la Focsani,
impreuna cu episcopul de Bu-
Grigore Ghica III in Moldova

si Alexandru Ipsilante in Ro-
cu Cornea Brailoiul, banul de

Craiova i cu spatarul Mihail
Cantacuzen, carT IT Impac5. cu
nele lui. Pentru inlesnirea o-
minia.
In Ianuarie 1788, Austria declarind razboiti, N. Mavrogheni,

domnitorul de pe atuncT al Mun-
fcind pe RusT stapini asupra

Moldov eT
i AustriacT
asupra
incuviinteaza de a se
aduce apa la cismelile din Focsani Moldover de la izvoarele
din Pituloasa, de cea-l'alta parte,
din Tara-Romineasca.
In 1821, Mateiii Deleanu Cnea-
zul Gheorghe, venise la 1821

din Rusia in tara, impreuna Cu
Ipsilante, ca sa darime imparatia turceasca. Dar abia ati sea-
pat de la Tirgoviste cu vr'o
tenle!, crezind ca va avea de
300 de volintirT i viind la Foc-
Constantin Duca, domnul Mol-
luptat mult timp numar contra
sani, ail ars tirgul, apor fuga-
dover.
Muscalilor, isr concentreaza cea
mal mare parte din ostire la

Focsani, ca cu orl ce pret sa
rindu-T Skender-Aga, ce era cu

TurciT, acolo, in manastirea SE
Ion din MuntenT, aii apucat pe
savirsire de tatarT, de teama sa

nu cada in roble, fug spre Focsani. TatariT nu pot veni ad i sa
prade, fiind apele marT.
Sub a treta domnie a luT Mi-
impTedice intrarea muscalilor in
Milcov in Vrancea. De acolo
Muntenia. Cu acest scop porni

ostirea spre Focsani.
Aceasta trimitere si a boerilor in tabara de la Focsani, era
Fati fugarit iconomul erban Cu
hail Racovita, cata.nele nemtestr,

ale IuT Frenta (Ferent), se string
numaT o incercare a luT Mavrogheni sa vaza daca boerimea, 11-
la Focsani, dupa ce rezistara
masa in tara, asculta de ordi-
In 1711, locuitoriT din Birlad,
al caror tirg a fost ars cu de-
www.dacoromanica.ro
VrinceniT.
In 1829, a fost cea mal nenorocita epoca pentru Moldova

mal ales pentru Focsani, cad
acolo se aflati staburile ostilor
Rusestr ; drumul ostilor erail pe
FO qANI
F0qANI
407
acolo; stational', prAdati i toatd
ver din Tara-Romineascd la Mol-
mers in gazda la casele apt-
lumea era la cheremul lor.

Si pe lingl aceasta si o groaznicl ciumd pustii tot orasul, de
fugiserd totr boeriT i ce r marr
si cel micr ; populatiunea
dova ati purces din Bucuresti
tanestr.
Chid ajungea la Focsani, Dom-
racd murea cu multimea, nimenr
nu se ingrijea de ea.
esit inainte la Focseni

multi boerT
ezind
nul, fie c intra in tara, fie ca
acolo trer zile.

AcelasT : t Constantin - Vodd
viindu-I veste de domnia TdreT
Moldover, nu s'an bucurat, cdcl
pleca dinteinsa avea:obiceiul sa
cu
alai,
siunea centrall care ati stabilit
era deprins In Tara-RomineascA;

ci, dupd. obicelii, a repezit calmacamr alesT i glindu-se pAnd
bazele fundamentale ale organizdrer Principatelor-Unite.

Prin decretul, din IC) Iulie
a veni si Skimni-Agasi, Mdria

Sa a purces din Bucuresti,
care viind la Focseni dupa o-
1862, dat de Cuza, Focsani

s'a hotdrit a fi resedinta numar
a judet ilul Putna, lar judetul
Rimnicul-Sdrat sd aib de resedint5. orasul Rimnic, avind fiecare autorittT judiciare deose-
bicei
Tot In Focsani sT-a avut resedinta (1858 pAnd la 186o) Comi-
bite.
La Focsani, ca punct de hotar, eseati boerir intru inthnpinarea noulur Domn i anume
la Focsanir Moldover, cind Dom-
esit cit-va boeri-
me si slujitorT inainte ca la un
Domn noti.
Acsentie Uricariul, vorbind de
strImutarea luT Nicolae Mavrocordat din scaunul Moldover la
al Tdrer-Rominestr, in anul 7717,
in locul lur Stefan Cantacuzino,
zice:
mergea spre Focsani
pe Siret, dar nu erati conacele
Otte i grijite bine din soco-
nul venea sa ocupe scaunul
teala caimacamilor lui Mihaid-
acester tdrI ; lar la .Focsanir

Muntenier cind Domnul era
VodA, pentru aceea nicr ad orinduit sl meargd. cu NicolaeVodA pAnA la margine vre-un
strAmutat din Moldova in Tara

Romineascd. La plecarea DomnuluT din Moldova, boeril insoteail Cu alai cuvenit, pAnd la
hotar la Focsani. Cronicele vorbesc in multe rindurT despre
aceste ceremonir de primire
sat de intovArdsire la granitd
a Domnulur. Asa Nicolae Muste, vorbind de strAmutarea lur
din Tara Munteneascl in Moldova, zice : .20

aesit tot1 boeril intru intimDuca-VodA
pinarea Ducdr-Vod. la Focsani.

Enake KogAlniceanu : cviind
Constantin - VodA Mavrocordat
feciorul lur Nicolae Vodd, cel

mar mare, cu domnia Intuid a
TArer Moldover, domn din TaraRomineascd, i-aO esit toat boe-
rimea inainte dupd obicei, iar

altil la BacAd, altiT la Roman.
Acelasr: <Weer luind GrigorieVodl, al doilea, domnia Moldo-
boer, dor, ci numal pe Adam

Luca Sulgeriul, si fiind sl ajungd in Focsani, in luna Ianuesit inainte,
arie, in 22 zile,
la girlele Putnel, Vintild vel CA-
pawl de margine, ca toatd slu-
i cu steagurile cite
sunt pe margine i, la o movild. ce este cale de un ceas de
esit inainte bola Focsani,
jitorimea
eril i slujitorir carT venise din
Bucuresti, Petrasco Brezoianul

ve! Vornic, I Grigore BAleanul
faca aici trei zile oturac, adica

popas. Asa serie Enache Kogalniceanu, ca Grigorie Voda
Ghica, chid a venit pentru a
2-oara la domnia Moldovei, a
sezut trei zile la Focsani.
Acelasi, descriind a treia Dom-
nie a lui Grigorie Ghica, zice :

acolo in Focsani, s'ad impreunat i domnii amindol (Constantin Mavrocordat i Grigore
Ghica) i ezind trei zile oturac
de acolo 0-ad luat ziva bunk

unul de la altul si au mers fieste-
care la tara
Acelasi scrie mal departe, ca
la orinduirea pentru a 2-oara

in scaunul Moldovei a lui Constantin Racovita Cehan, in 7755,
acesta ajungind la Focsani, a

sezut trei zile oturac, cautind
judecatile saracilor, mergind
la o biserica de lema a Marie!
Sale, Profetul Samuil, de ad auzit leturghia, la care acea mergere ad fost pricina de s'ad facut de peatra, cu mina Episcopului de Roman.
Pentru a se rechema hoed!

pribegi din Moldova, mergea
Mitropolitul tare sad Episcohoer! la Focsani
pul cu
si acolo
asigura ca nu vor
suferi nimic din partea Domnului. Asa la 7704, Constantin

Duca - Voda, a pus Mitropolit
pe Mihai/ Episcopul ot Roman,
biv vel Vornic, I Radul Du-
carele apoi a mers cu Donici
descul, ve! Spdtar, I Radul sin

Hrizer Vistierul, ve! Vornic la
TIrgoviste si altr boerr i toc-
vel Logofat i impreuna I cu

boerii la Focsani, de a chemat
pribegir.
mindu-se alaiul de acolo din loe
ati intrat inteaceeasT zi in erg

din Focsani i cu mare pompd
multimea de oamenT i mer-
Fotlani, stalie de dr.-d.f., pe
g-ind nti la bisericA la mAndstirea Focsanilor, dupd aceea ad
orasul Focsani. Din Focsani
www.dacoromanica.ro
linia Bucuresti-Iasi (Buzad-Marasesti), jud. Putna, pl. Biliesti,

pleaca o linie laturalnica la Odo-
408
FOCAN1-MUNTEN1
besti. Se afla pe unja BuzatiMarasesti, intre statiile Colesti

(7 kil. 867 m.) si Putna-Seaca.
FODORENI
familiT, saa 170 suflete, din carT

20 familiT TiganY.
satuluT Voinesti ; e format din

dealuril e : Balciul, Cormanul, Bo-
ghea i Ulmita; pe acest podis

trece soseaua judetea n5. IasiRoman.
(ii kil. 745 m.) Inaltimea d'asupra niveluluY marin 60"60.

Venitul pe 1896: 578477 lei,
115 vite marl cornute, 149 oT,

28 cal si 31 rlinatorit.
LocuitoriT poseda. io pluguri
8 banT.
si 2 care cu bol, 2 pluguri

4 caz.* cu cal.
Focsani-Munteni, parte din oraful Focsani, care se afla dincoace de Milcov, in Muntenia,
si care-T apartinea el, de oare-ce
vedem cA judetul Slam-Rimnicul avea resedinta in acesti Focsani-MuntenT, carT eraa numiti
la N.-V. com. Tcuta, pl. Mijiocul, jud. Vasluiti ; pe acest deal
Focsasca, vale, se intinde spre

N.-V. corn. Tacuta, pl. Mijlocul,
jud. Vasluia.
prosperat si s'a ridicat, lar Focsani-Munteni aa fost cedatr judetuld Putna ; chiar pana azi
aceastd parte poart numele de
Focsani-MuntenT, si e locuita maI
numai de muntenT, azT locuitori
din judetul Rimnicul-Sdrat. O

grl formata. din riul Milcovul
inainte desprtea Focsani-Moli
se vad.
Orasul Focsani-lViuntenT pe cind

era capitala judetuluT avea peste
fie, in jud. Buza'a, com. Scurtesti, cat. Focsenei, fosta proprietate a statuluT, pendinte de
jud. Iasi, pl. Bahluia, com. Belcesti, infiintat in anul 1879,
Banul ; are 445 hect., mal toate

arabil e.
com.
Tacuta, pl. Mijlocul, jud.
situat pe dealul Focsasca,

strabatut de pirlul Larga.
si
Are o intindere de 24 r;-/ect.,
cu locuitori improprietritI. E
asezat pe podisul Pragurile, ce
se scoboarA treptat, pana in
iazul numit Bulbucani. AcestuT
Focsef (Bitcele-). VezI Bitcele-
sat i s'a dat numele de Focuri,

pentru ca prin imprejurimile lui,
FocseT, jud. Neamtu.
se afla vechile movile, de pe

Focsef (Pirful-),firig, afluent al
piriulul Mediasca, judetul Su-
Focsenei, ciltun, al com. Scurtesti, jud. Buzda, cu 80 locuitorT si 20 case.
in jud. Buzan, com. Scurtesti,

cat. Focsenei, cam de 400 hect.,
maT toate arabile.
Focsenei, mo,sie, in jud. Buzati,

com. Scurtesti, cat. Atirnati,
zisa i Atirdati san Baroneasa
Focsenei-Banulur; are 350
hect. arabile.
Focsoaia, podi , in jud.
cari strejele moldovenestl dedeaa semnale, prin aprindere de
focuri, cind Tatarii saa Turcii,

nvaleati lit tara.
ceava.
Focsenei (Rduleasca),
Focsasca, sat, la N.-V.
Cind sufla vintul se stinge. Locuitorii Il intrebuinteaza pentru

a pirli doage, furcl de fin, etc.
Focurile (Praguri), sal noa,
4000 de locuitorT.
Focsari, numire vechie a clitunului Mucesti, jud. R.-Sarat, com.

Buda, numit ast-fel de la o familie insemnat de razesI, Focsari, cal-1 aa inca. aceste locuri.
suprafata, se degaja din pamint
Focsneanca (Focsnei), mo-
doveT de ceT al MuntenieT, azi
irisa numal urmele
stinga a riuluT Sra' nicul, pe dealul SmoleanuluT. Aci, pe o mica
idrogen bicarbonat, care arde

continua cu o flacara
e asezat satul Focsasca.
acesta numele plaseT, in care era
nicul-Sarat, care de atuncr a
izolat, in jud. BuzAt, com. Lo-
patari, cat. Luncile, in partea

Focsasca, deal, ce se intinde de
mal simplu Orasul si dind prin

asezat, plasa Orasului ; pana. la
anul 1862 ati fost capitala judetului Rimnicul-Sarat, cind atuncT s'a mutat la oraselul Rim-
Focul-Nestins (Focul-Viti), loc
Iasi,
Populatiunea satuluT e de 175
familiT, san 820 suflete, parte

RominT, parte Unguri si parte
LipovenT. Se afla o biseric catolica, cu i preot i i dascal ;
o scoal infiintata la 1883, frecuentata de 42 elevI.

capete, din carl: 6o8 vite marl
cornute, 169 cal; 1414 ol si 272
rimatorr.
Fodor, pirlia,s, ce curge prin jud.

Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
Pincesti. Udd_satul Poenari u la
S.-V. de acest sat se varsa in
din cae 32 hect. loe de cul-
pl. Stavnicul, com. Miroslava ;
tura, fina% si imas ale proprie-
incepe din partea de S. a satuluT Proselnici si se intinde Fodoreni, unul dintre dealurile
pana in hotarul despre N. a
ce tarmuresc piriul Culesa, jud.
thteT, iar 64 hect. sunt ale locuitorilor, si o populatie de 6o
www.dacoromanica.ro
piriul Chisalita, de-a stinga.
FOFAZA
Suceava, com. Dragnesti ; parte
cultivabil, parte huceag.

Fofaza, sat, Pdcind parte din com.
Corbasca, jud. Tecuci, asezat

pe valea cu acelasi nume, la o
distanta de I kil. i 400 m. de
cat. de resedinta.
Are o populatie de 37 fasati 163 suflete, carI locuesc in 35 case. Teritoriul sa-
tulul este de 140 hect.

Locuitorif sunt rnproprietrii
1864.
Copiil din sat merg la scoala

din Corbasca.
Comunicatia se face prin o
osea ce vine de la Corbasca

pe valea Rogoazer.
Fofaza, trup de mofie, al statuluf, in jud. Tecucia, pl. BerheciuluI, com. Corbasca.
Fofelea, movild, la V. satului

Stancuta, pe malul viroageI Fofelea, jud.
Fofelea, viroagd, jud. Braila, care
strabate lunca de la V. satuluI

Stancuta, din dreptul satuluI
Stanca, pana la Lacul-Popa tred'id pe Ruga movila cu acelasI
nume.
Foiasca, trup de mofie, in jud.

Teleorman, com. Atirnati.
Foioarele, deal, jud. Muscel,

plaiul Dimbovita, com. Cetatenidin-Deal.
Foiorul, com. rur., jud. Dolj,

pl. Jiul-d.-mj., situata aproape de
malul drept al riuluI Dul, pe Va-
lea-Ursoad. Se invecineste la
N. cu com. Caloparul ; la S. cu
com. Dranicul ; la V. cu com.
Segarcea si la E. cu com. Giorocul (pl. Jiul-d.-j.).
Terenul comuneI este accidentat de Dealul-Gol, inalt cam
FOIORUL
409
de 50 m si este udat de riul Jiul

si de lacul Belciunul, care contine pestI i racf.
Are 4 ctune Belciunul, Bucoveni-d.-j., Bucoveni-d.-s. I Foi-
sorul, catun de resedinfa. In co-
muna se gaseste o cetate de

pamint.
Populatiunea comuneI este de
930 suflete (474 barbatI si 456

l'eme, din carI 129 barbatT
120 femer in Foisor, 115 bar-
ImplmintenitT dupi. legea din

1864 sunt 16o loc. 51 dupa cea
din 1879 sunt 5 insuratet

Viile in intindere cam de I00
pog. produc vin bun negru 51

sunt ale d-lur N. Gancea. Tot
pe proprietatea d-lui Gancea se
afla o moara de aburr 51 afile
pentru fabricarea brinzer.
Comerciul se face cu ora5n1
Craiova. Circiumi sunt 3. Contribuabilf, 200.
bat si 112 femeI in Belciun,

107 barbatI si 102 femeI in Bucoveni-d.-s. i 123 barbatI 51 122
femeI in Bucoveni-d.-j.
Case sunt 78 in Foisorul, 45

In Bucoveni-d.-s., 46 in Buco-
si 78 in Belciun.
BisericI sunt 2: una in Foi-
veni-d.-j.
Foiorul, sat, jud. Dolj, pl. Jiuld.-mj., cu o populatie de 249

suflete, 129 barbatI si 120 femeI. Locuesc in 78 case. Este
resedinta primaria In sat este
o scoall mixta. tii1 carte 8
persoane.
sor, cu hramul Sf. Nicolae, fdcuta de d-nul Crisante Camarasescu si a doua in Belciunul,
cu hramul Adormirea - MaiciIDomnuluI. Pentru serviciul lor
este I preot si 4 cintaretI. Este
o scoala mixta, in cat. Foisorul,
ce functioneaza din 1891, fiind
intretinut de judet si de com.
Foiorul, deal, jud. Prahova, plaiul Varbilaul, com. Strimbeni.
Localul este in buna stare, si

construit din caramid. Este
conclusa de un invatator si
Foiorul, virf de deal, in par.

tea de V. a com. Livadea, pl.
frecuentata de 36 baetI si 6
fete. In virsta de scoall sunt
75 copiI, din carI 49 baetI si
26 fete. titi carte 43 persoane.
Suprafata comuneI este cam
de 4900 pog., din cae 2000

pog. pamint arabil, 200 pog.
finete, 200 pog. izlaz, Ioo pog.
lac si teren sterp i 2500 pog.
pdure. Mosia, care se numeste
Foisorul, este in intindere de aproape 200 pog. i apartine d-lui
Nae Gancea ; are un venit anual
de 40000 leI ; apartinea
inainte d-luI Verdes. Padurile

se numesc Bung-itul (goo pog.),
Foiprul i Belciunul (I00 pog.),
Bucoveni-d.-s. i Bucoveni-d.-j.
(500 pog.); apartin d-lui N. Gancea.
Foiorul, atun, al com. Strejesti-d.-j., pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati, situat Una Olt,

la hotarul judefuluI despre \Mo-
cea; are 15 locuitorI.
Vdrbilaul, jud. Prahova ; este

acoperit cu padure.
Foiorul, mofle, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-mj., com. Foisorul, in in-
tindere cam de 2000 de pug.

arabile. Are un venit anual de
4000 leI. Pe dinsa se &este si
padure. Are O moara cu aburt
si stine ce produc brinza.
Foiorul,paldure particulara, jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-mj., com. Foisorul, satul Foisorul, pe mosia
Foisorul.
Foiorul, loc izolat, jud. Olt, pl.

Oltul-d.-j., com. Oporelul, numit ast-fel pentru ca ad niste
inginerT nemtI a ridicat un foi52
60299. &arete Diclionar GeogralOc.
www.dacoromanica.ro
VOLEA
410
sor, de unde a0 luat planul imprejurimilor.
Folea, moviM, situata lao distanta

de 3 kil. spre V., de com. Ceacirul, jud. Tirana, in drumul de
la com. spre com. Vizirul.
LocuitoriT din cat. Folesti s'ari

improprietarit la 1864 pe 503
hect. iar ceT din Dumbravqti
sunt mosnenT.
In com, este un izvor Cu

apa minerald, 'numit. SaraturT
care a fost pazit pana in anul

1891.
Folea, munte, la N. com. Olanesti, pl. Cozia, jud. Vilcea,
unde sunt stine
si se fabrica
brinza.
Folea, plidure particulara, supusa

regimuluT silvic, pe mosia Folea,
pendinte de comuna Coste0,

Foleti, sat, jud. Vaslui, plasa

Crasna, com. Folesti, spre S.E. de satul Bousori ; e situat
pe coasta de E. a DealuluT-Fo-
Suprafata mosier e de 900
coala dateaza in com. de 12

anT. Localul e proprietatea com.
Se frecuenta de 26 copil (22

bletf, 4 fete), din numarul de
81 copif (42 baeti, 36 fete), cu
tia carte 45
barbati si 2 femeT. Cu intretinerea scoaleT statul cheltueste
_virst de scoald.
FOLESTI-DE-SUS
hramul Tri-sfetitele i en cea care sunt
rzoare to i dota* roate de moarli In

apa Bistritel, care mosie o am cumprat
drept talere 113, i toat. partea jupanuluI Stoian ot Argos, ce ail avut tuteacest hotar a Fleftilor de zestre
gofittil din Sirineasa drept talere 15e.
earii sil fie sfintel mnistirI i cea-
jumItate de sat din Folefti ce

stiipinit-o Ttinasie Pausicul i murind
nermlnind feciorI a mat-o neamul lul,
anume Tudor din Greci postelnicul

Cu alt1 prtasI ai la Care si afta parte
din sat o am cumprat de la (11110 Cu
talere 13o, si asa sil riimas tot hotand
Folesti-de-Jos pe seama santa mnlistirl
Horezul..
Foleti-de-Jos, a'eal, in raionul
anual zo80 leT.

Pe riul Bistrita, in raionul
comuneT cu acelasT nume, plaiul
comunel, e o moard de maci-
cultiva i hect., 50 arif vie.
nat.
Sunt 50 stupT cu albine. Tuic
se fabrica de la 500 woo decalitri anual.
Com. are in total 450 hect.
hect, din carT 500 hect. pa-
pamint.
mint arabil, 174 hect. pdure,

146 hect. imas, I hect, vie si
21 hect. loc ocupat de iazurt
Prin com. trece oseaua Bistritei care o leaga cu gara Baben' i Tirgul-Horezul.
Horezul, jud. Vilcea, pe care se
Foleti-de-Sus, com. rur.,
pl.
Hdrezul, jud. Vilcea, compusd

din 7 mahalale: Dosul, Baltateni,
Tabaci, Mosneni, Miresti, Chi-
ceni si Dirvaresti. Este situad

pe valea riuluT Bistrita, la 36
kil, de resedinta judetuluf si la
6 kil, de a plasel.
Veniturile com. se urca la
Foleti-de-Jos, com. rur., jud.
1500 leT anual i cheltuelile la

aceeasT suma.
familil, saii 1565 locuitorT, in care
Vilcea, pl. Horezul, format. din

2 catune : Folesti i Dumbra-
nuneni, Pausesti, Folesti-de-Sus
veti.
Este situata pe valea riuluf
Bistrita, la 36 kil, de rqedinta
si Cirstanesti. E brazdat. de 2
culmT de dealurT : una numita
Dumbravita si alta arstanesti,
dupa legea din 1864.
judetuluT si la 7 kil, de a sub-
cu virfurile : Dugheanu i Sea.
prefectureT.
rioara. Este udata de valle:
parata la anul 1881 si a doua,

cu hramul Sf. Ingeri, reparad
baltY.
Se marginete cu com.: Ge-
milif, saii 659 suflete, din carT
Slatina, Tuturul, Baraganul, a Bisericei i a-BatAiosului.
120 contribuabilf; locuesc in
Dupa cum se vede inteun
170 case.
hrisov al luT Constantin - Voda.
In com. sunt 2 bisericT, ambele reparate de locuitori in anul 1865.

Locuitorif se ocupa cu agricultura si desfac produsul muncer lor la Tirgul-Horezul i bil-
Brincoveanu, pe care IL repro-
ciul Riureni.
Vite sunt : 180 bol, 14 cal,
260 vacT, 70 capre, ioo oT si
250 porcT.
duce m maijos, m o sia Folesti- de-
jos a fost proprietatea acesttif Domn i inchinata manastireI Horezul.
intra si 3 familii de TiganI ; sunt

189 contribuabilT; 290 case.
Locuitorif
improprietrit
In com. sunt 2 biserici vechl:

una cu hramul Sf. Apostoli, re-
la anul 1880. Locuitoril desfac

produsul muncer lor la T.-Horezul i Riureni.
Vite sunt : 55 cal, 200 boT,
240 yac!, 20 capre i 31 of.
Pe riul Bistrita, in raionul
comuneT, functioneaza 2 mori.
Scoala dateaza in comunA

de 19 ani. Localul e de zid,
proprietatea comuna E frecuen-
eSi earristi. fie sfintei mnstirI (Horezul) mosia ce se chiaml Folesti-de-Jos,

ot sud VIlcea, dupit apa Bistrita, hui de
peste tot hotarul jumtate de sat i metohul cu easele i biserica de peatrit Cu
www.dacoromanica.ro
tata de 27 baetT, din numarul

de 1x0 (58 baetf, 52 fete), in
virsta de scoall. Este dotata in
tarja. cu 81/2 hect. Cu intre-
FOLEM-DE-SUS
tinerea $coalef, statul cheltue$te

anual le! 1080.
fifi carte 39 loc.
ToatA com., Cu izlaz cu tot,
411
F0LTET1
gl, Dealul-Mare (75 hect.) 0 Cor-
bul (i5 hect.)
Foletilor (Dealul-), deal,
Foltea-Sril, numire vechie, a

cdtunulur de re$edint. Bisoca,
din com. Bisoca, jud. 11.-S5xat
numit ast-fel de la piriul Foltea,
in
are 1148 hect., pe care se cultiva
partea de V. a satuluT Fole$ti,
tot felul de cereale.

Productia tuiceI varlazI dupA
jud. Vasluiti ; se intinde de la N.
si pentru cl e a$ezat pe un teren plin cu sare ; numele ac-
spre S.
tual e luat de la muntele Bi-
timpuff de la T500-12000 decal..
O osea, care trece pe partea

dreaptA a riului Bistrita, filiesneste comunicatia futre Rimnic,
Gara-BAbeni, T.-Horezul $1 mdnIstirea Bistrita.
Veniturile comuna se urcA

la 2093 lel $1 cheltuelile la a-
soca, la poalele cnula se aflA.
Foletilor (Pirful-), PI*, izvorA$te din pAdurea cu acela$T

nume, curge spre S., pe lingA
satul Fole$ti, com. Sole$ti, pl.
Folteti, com. rur., in jud. Covurluir', pl. Prutul, la 34 kil. de Ga-
Crasna, jud. Vasluiti, si se vars
stAcani, la N.-V. cu FirtAne$ti,
in pirful Crasna, din judetul
la S. cu Frumusita si la E. cu
FOlcifi.
riul Prut, prin vOrsAturile sale.

In aceastA com, e dealul Baba-
ceea$I suma.
Se mArgine$te la N. cu comuna Tompni, la S. cu comuna

Fole$ti-de-Jos, la E. cu Dealul-
Petrarilor, care o desparte de
Foletilor (Valea-), vale, se intinde spre S. de satul Folesti,

com. Solesti, pl. Crasna, jud.
Vasluiti.
lati. Se mArg-ine$te la N. cu MA-
Draga $1 valea mlAstinoas1 Ceal-
mAul. Apa ce tia teritoriul

Folte$tilor e lacul Covurlui, pe
malul sudic al cAruia se aflA.
com. Petrari-de-Sus, $i la V. cu
comuna Otesani $i o parte din

com. MA1dAre$ti.
TreT cltune fac parte din aFoil, baltd, jud. Dolj, plasa Jiulde-Sus, com. Rozistea.
E brAzdatA : de Dealul-Ote$anilor, la V., cu virfurile : Ripa-
Foltea, pirig, in jud. R.-SArat,
cu-IarbA, Posogul, Druganul, MA-
plaiul Rimnicul, com. Bisoca ;
gura, Veduinele, Nedeita, Gorunul $i Rtpa-malta; de Dealul-
izvore$te din virful Dealul-Mare,
Petrarilor, la E., cu virfurile: Piscu/, Viqeni, Plopeanul, CoastaLungl si Coasta-InaltA.
trece prin cAtunul de re$edintA

Bisoca, si se varsA in rful Rtmnicul-SArat, la V. de cAt. Jitia,
din com. Jitia.
O udA rtul Bistrita de la N.

la S. $i vAile : Valea-Mare, BAnoaia, Stupina $i Valea - Cor-
bula
Foleti-de-Sus, deal, in raionul
comuna cu acelasT nume, jud.
Foltea, vale, in jud. Buzd, co-
cani-CetAtuieT $i Mogo$ul, carT

nu se socotesc ca cltune a-parte.
LocuitoriT sunt fo$tY clAca$T improprietAritT ; se gAse$te $1 un
numAr de strAini in serviciul
proprietAteT mar!, precum $i vr'o
apa sa contine multe substante

minerale $i maT cu seaml sare.
tunul Folte$ti e chiar un tirgu-
flete, carl se ocupa cu comerciu/ in prAvAlii de manufacturA

$1 vind $1 alte mArfurT, cAcT el-
$or rural. Are o populatie de

saii 2110 suflete,
60 i familiT,
Foleti-de-Sus, mofie a statuluT,
rat, plaiul Rimnicul, cAtunul co-
pendinte de mAnAstirea Bistrita,
jud. Vilcea, care, pe periodul

1886-96, s'a arendat Cu 3500
mune! Bisoca, asezat in partea

de V. a comunel, pe ptriul Foltea. Fiind-cl teritoriul sAti con-
le! anual.
tine
mata din trupurile: Coasta-Lun-
spre E. de re$edinta comunalA.

Mar sunt $1 Ci$Iiparele, Stoi-
7 familif de IzraeilitT Cu 31 su-
Foltea-Srii, sat, in jud. R.-SA-
tuluT, in intindere de 90 hect.

situatA in com. Pojogi, pl. Cerna-de-Sus, jud. Vilcea, $1 for-
aceste dota din urmA, intiia e

maT spre S.-V. si a doua mar
muna Vintill-VodA, cdt. Luncile; face hotar despre com. SIruie$ti ; incepe din mosia Bisoca
$i se scurge in valea Pecenega;
hect. vie.
Foleti-de-Sus, pddure, a sta-
ceastA comunA : Foltepti (re$edinta), Fintinele $i Stoicani ; din
din carT: 1078 bArbatT, 1032 feme!; 1130 necAsAtoritT, 803 cAsatoritT, 176 vAduvr, divortati
I.
tii1 carte 311 persoane, nu
$titi 1799.
E situat la 5 kil. spre V. de eltunul de re$edintl, Bisoca. Are

o intindere de 180 hect., cu o
Sunt 334 contribuabi/f.

Suprafata teritoriuluT comuneT Folte$ti este de 12870 hect.,
din carT vr'o 11440 apartin pro-
populatie de 55 familiT, saii 215
prietAter mar!, formatA din o
suflete, din carl so contribua-
singurA mo$ie ce poartA numele
bilf.
sare, s'a numit $i
SAriT.
tit.l carte 1 i persoane.
www.dacoromanica.ro
comund $i care e cea mal' tnare
FOLTETI
din tot judetul; lar res tul este
FOMETETI
412
304 hect. 61 aririezerul Covurpeste i stuf, 109 hect.

67 arif vil cu dijmA, 3607 hect.
89 ara padure i tufe i 59 hect.
70 arir In com., partrrezervate
boerestr, deosebit de drumurr.
improprietarit la 1864 pe
mosia statuldi Fometesti, cind
Veniturile comunel se ridica

pe an la 20637 leT, 62 banl; lar
Aceasta mosie a fost proprietate locotenentulur colonel I.

Alexandri, fost ministru al Tare in strAinAtate i fratele lur
brica brinza.
Are o scoalA frecuentatA de
34 elevr (16 bletr, r8 fete). Stiii
carte 48 bArbatT.
cheltuelile la 19947 ler, 68 banT.
Vasile Alexandri.
Stupl cu albine sunt 20.

Toata com., cu izlaz, padure
si locurr de muna., are 1436
al satenilor.
Ocupatiunea locuitorilor e agricultura, cresterea vitelor, cultura viilor pescara In lacul
Covurluiul si in vArsaturile Prutulur ; lama el se ocupa cu talatul stufuluT In baltile invecinate.
BisericT sunt 3: Sf. VoevozI

In Foltesti, sf. ApostolI In Finduele i Prea- Cuvioasa - Paraschiva in Stoicani ; cite-trele ati
cite 81/2 falcr pamint rural. Catunele Foltesti i Stoicani, con-
luifl
Fometani, mahala, In com rur.

Susita, pl. Motrul-d.-j., jud Mehedinti.
Fometeti, com, rur., pl. Hore-
stituind dup1 noua avezare a

parohiilor, o singura parohie,
cu catedrala Sf. VoevozT, at
un preot paroh si 3 cinta-
zul, jud. Vilcea.
retr; lar catunul Fintlnele e alipit de parohia Sctnteesti.
kil, de a plAser. La inceput,
Scoli asemenea sunt 3: una

de 1310 in resedinta comunall,
frecuentata de 42 elevr (1889),
alta de fete, tot in resedint,
cu 18 eleve si a treia in Fintinele, mixta, Cu 24 scolarT.
Chiar prin mijlocul satulur

Foltesti trece soseaua judeteanA
Galati-Birlad, precum si unja fe-
particularA, de
vr'o I 1444 hect., si cea mal in-
tinsa din tot jud. Covurlui, in

com. cu acelasT nume, pl. Prutul. Pamintul acester mosli se
imparte ast-feI : 3432 hect. arabile, 740 hect. 74 arir fanega,
1241 hect. 24 arir imas, 1706
hect. bAltI Cu apa, peste i stuf,
hect.
Venitul com. se urca la 848

ler anual.
ermita. Mosia s'a vindut in loturi.
E brazdata de dealurile : Dealul-R ecir, Tnia, Magurelele, al-
aceasta com. a fost, in [parte,

pe riul Marita, dar la 1850, lo-
Cimpusorulur, al-Popilor i udata
cuitorif dupa valea Masita s'ail
de valle: Valea-Cerner, ValeaBabel, Mariter i Negrisori.
strAmutat pe valea Cerner in

scop d'a forma o com, mar
partinut luI Vergu vel Clucerul,
restrinsa. AceastA com, se compune din trer mahalale: Popeni-
a fost daruita de acesta, manastirer Horezul, la anul 1705. 0
Negreni, Floresti si Fometesti.
parte din aceasta mosie, care

era in stapinirea Banulur Antonache, a fost inchinata de a-
fa-
miliT, satt 412 suflete (199 bar-
garA si aicr.
Folteti,
situatT spre N. si unde se fa-
lurT ale riulur Cerna, la 50 kil.

de resedinta jud. si la l'o
batr, 213 femel). Sunt no con-
tin
i Zavidanul
Milostea, Slatioara, Recea i Ra-
tribuabilT ; 125 case.
cu acelasT nume, in pl. Prutul,

jud. Covurlui, pe malul laculur
Covurluiti, care Il desparte de
Mastacani ; numara 224 familil
sail 879 suflete ; are o biserica
mugir Buciumul
Este situata pe ambele ma-
rata cu acelasi nume, avInd

Folteti, sat si resedinta com.
li s'aj dat 229 hect.

De comuna Fometesti
In com. sunt 4 bisericr. Cea

din mahalaua Popir cu hramul
Cuvioasa-Paraschiva, s'a fondat
pe la anul 1870; a doua, acum
ruinata, din mahalaua Floresti,
s'a zidit la anul 1750; alta s'a

zidit la antil i800 si a 4-a, din
mahalaua Fometesti, la 1871.
Parte din locuitorT se ocupa
Cu agricultura si parte cu transportul sarer si al varulur In tara.
Produsul muncer agricole II desfac la Tirgul-Horezul.
263 vacT, 369 of si 186 porcr.
Pe riul Cerna, in raionul com.,
sunt 5 morl.
Locuitorif sunt mosnenT ; 66
www.dacoromanica.ro
Mosia Fometesti, care a a-
cesta tot manastirer Horezu/, la

anul 1700.
Fometeqt.i, mahala, din
com.
rur. cu acelasr nume, plaiul Ha-
rezul, jud. Vilcea. Are o biserica, cu hramul Sfintil VoevozT,
zidita la anul 1871.
Fometeqti, mofie a statulur, fasta pendinte de manastirea Horezul, jud. Vilcea, situata in
com. Fometesti, care s'a atendat pe periodul 1888 1893, cu
1400 le anual.
Fometeti, padure a statulur, in

intindere de 220 hect., situad
In com. Recea, plaiul Horezul,
jud. Vilcea, si formata din tru-
FOMETEI
413
purile :.Valea-MAgureT(I35 hect.)
TAbanesti (85 hect.).
Fometei, loc izolat, in com. rur.
FOTETTI
Uidesti 4 kil., la Oniceni 3500

m., la Rusi 2 kil. si la TAtArusi
banuluT, la Mahmudia si chiar

la Tulcea.
3400 m.
In1803, ForAsti a Medel-
Crainici, plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Fortunatul, loc de isvoare, jud.
niceseT SmArAndica Canta cu loc

In destul, numAra 22 liuzi, plItind
BacAn, pl. Trotusul, com. Gro-
Foranul, cimpie, jud. BacAti, pl.
328 leT bir anual si avind si 3

liuzI de ceI fArl bir.
piriul Stropsea.
Siretul-d.-j., pe tinutul com. PArincea, pe care se aflA clAditA
F t'a' ti, las, jud. Suceava intre
o bisericA de lemn foarte ve-
dealurile DumbrAveI i lingA sa-
chi e.
tul cu acest nume. Are o supra-
fatA de 7 hect. Contine peste,
Forti, sat, in partea de E. a

com. Gropnita, pl. Copoul, jud.
Iasi, situat pe un plato(' intins.
sa 302 suflete.
rad si scoicT.
dealuluT ForAsti, numArA 94 case,

populate cu 69 familif, sati
415 suflete, din care 199 bArbatT si 216 femer (io strAini).
Contribuabill sunt 103. Vatra
satuluT ocup5. 19 fld.
Are: o bisericA, clAditA de
In 1864 cu 8'12
o scoall
ruralA mixtl, cu un invAtAtor

patit de stat, infiintatA in 1865,
frecuentatA de 27 elevI si 3
eleve. In sat sunt 95 bdetT si
99 fete Cu etatea 'filtre 7-12

anT. $coala are numaT 28 prljinT teren in vatra satuluT, fAcute
danie de invAtAtorul Nicolae
Teodorescu. Mosia e proprietatea
bAntesti saa Fotache, jud. Prahoya.
Fotchesti, ctun, sau mahala,

si Vida-FotIchesti, pl. Glavacioc,
ent al PiriuluT-CroitoruluT; formeazA iazul cu acelasT nume.
jud. Vlasca. Aci sun't mostenT.
Foteasca, trup de mofie neloForastilor (Dealul-), deal, jud.
cuit, ce face corp cu proprie-
Suceava, pe coasta cAruia stA satul ForAsti.
tatea StAnesti a d-lui Emanoil

Lahovari, din pl. Marginea, jud.
Vlasca.
Forcasesti, fost sat, situat
in
com. Huruesti,
jud. Tecucia. A z/ se cunoaste
Foteni, sat, in jud. R.-SArat, pl.
incl locul, unde a fost satul
In partea de N. a comuna', pe
care a devenit pAmint arabil.
malul sting al rtuluT Rimnicul-
Valea-MAruluT,
GrAdistea, com. $tubeiul, asezat
SArat,
Foregele, munte, la N. de Cimpulung, jud. Muscel, pe malul

drept al RiuluT-TirguluT.
lemn de un fost proprietar C.

Fordscu, deservitA de un preot
si 2 cintAretT si improprietAria
Fotache. VezT Condrea, Doro-
Forsti, pirig, jud. Suceava, aflu-
Forsti, sat, pe mosia cu acelasr nume, din com. Uidesti,

jud. Suceava. Asezat pe coasta
de unde isT are obirsia
din comuna Vida, jud. Vlasca,

pl. Glavaciocul. I se mal zice

casi: 294 vite marT cornute, 829
01, 49 cal si 96 rimAtorT.
zesti,
Foroja, p1rlia3, jud. Bacan, pl.

MunteluI, com. AgAsul, care se
la 300 m. spre N. de
cAtunul de resedintA, $tubeiul ;

vatra satuluT are o intindere
cam de 15 hect., cu o populatiune de 55 familiT, sad 170
suflete, din carT 40 contribuabilr; are o bisericA si o scoall.
varsA in *tul Goioasa.
Fotesti, sat, face parte din com.
Fortuna, lac, in judetul si
pl.
rur. Ionesti-Minculur, pl. Oltul-
Tulcea, pe teritoriul comunei
de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
urbane Mahmudia, situat in par-
pulatie de 166 locuitorT : 98 bArbatI, 68 femer. Cade in par-
tea N. a plAseT si a comuneT;

este format de revArsgrile bratulul Sulina cu care comunica
prin Orla Sondul ; mal comunicA
tea de V. a comunel. E la distantA de 012 kit, de cAtunul

Obeni, unde e scoala. E udat
de &la Guguianca la E. si la
V. e acoperit de dealurT.
&Id, din carT 360 fAlcI cultivabite i 60 flcT finat.Improprie-
tot prin o girlit si cu lAcusorul

Cruglie, iar acesta cu bratul
Sulina; are o Intindere de 3 kil.
p. 300 hect. ; este inconjurat
Fotesti, vechie numire a art.
tAritt la 1864 sunt 27 fruntasI,
de toate pArtile cu stuf; pro-
SAtucul, din com. Cindesti, jud.
17 pAlmasT si 27 codasT, stA-
duce peste bun si in mare cantitate, care se exporta prin cherhanalele Gorgova si Girla-Cio-
BuzA5.
d-luT I. CernAtescu si are 420
'Alud 16i fAld.

Drumurl principale sunt: la
www.dacoromanica.ro
Fotesti, vechie numire a cdt. GA-
FOTESTI
geni-d.-s., com. Vintileanca, jud.

Buzaa.
414
FRASINUL
de 143 hect., pe mosia Dilesani, in partea de V. a com.

Dracsani, jud. Botosani.
Foteti, deal, care separa com. Ionesti-Minculur si Fiscalia, de comuna Scundul, pl. Oltul-de-Sus,
jud. Vilcea. Directia sa e dela

N. spre E.
1864 aa fost 120, carl ati luat

Frasini, poiand, jud. Suceava, in
padurea mosier Dolhasca, in su-
prafata de 2
falcr
si
90 pra-
jinT.
Foteti, a'eal, plantat cu vil, in
FrasinI (In-muche-la-), eolind,
jud. \Meca, pl. Oltul-d.-s., com.
in jud. Buzati, com. Niculesti,

cat. Podul-Muncer, pe mosia
Mereeasca, a mosnenilor.
Ionesti-Minculur.
Fotoleti, deal, In jud. Vilcea,

pl. Oltetul-d.-j., com. Diculesti.
Franchi, lac, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Bisoca ;
are o intindere de 1112 hect. ;
contine crap si caracuda marunta ce se vinde si se consuma
In localitate.
Franta, ostrov, jud. Braila,

prins la N.-V. si V. filtre
coDimuleasa, la E. Intre iezerul er-
a jud. Dimbovita, linga jud. Pra-
hoya si la o distanfa de 38 kil.

de Tirgoviste. Se compune din
patru catune : Frasinul, Postirnacul, Baltita si Ibriamul, cu
o populatie de 1800 locuitorr.
Teritoriul acester com. produce
cereale si putine vite. Are o moara.
de apa, doua bisericr si o scoald.
vAtul si Lunguletul.
In raionul sati se afla o movill

ara numire, dar care este tot
Frasina, co/ind, in jud. Buzati,
de natura celer de la Finta.
com. Vintila-Voda, cat. Schei,

acoperita de pasune si putina
Frasinul se invecineste la E. cu
com. Cocorasti, pl. 'Tirgusorul,
padure.
jud. Prahova, de care se des-
pe malul drept al Bistriter, avind o populatie de 46 familiT,

sau 182 suflete (96 barbafT si
86 l'eme. Sunt 50 contrib.

Vatra satulur ocupa 31 falcr
si 35 prOjini.
ImproprietaritT la 1864 sunt
I0 fruntasT, 18 palmas! si 6 coda$T, stapinind 140 falcT. N'are
de cit un singur drum, mal bine
zis casare, ce-1 leaga cu satul

de resedinta. Biserica si scoala
din Madeia servesc si acestur
sat.
Frasini, pa-dure, in Valea-Frasini,
360 hect. ; insurater improprie-
taritl la 1882 ati fost 40,

ati luat 235 hect.
carr
Suprafata totall a mosier este

de 8000 hect. impreuna cu pa-
durea de salde si balta.

Are o padure de stejar, Cu o
suprafafa de 320 hect. ; depinde
de ocolul silvic Giurgiu.
Venitul comuna pe 1886 a

Frasinul, com. rur., in jud. Dimbovita, pl. Ialomifa, situata pe
cimpie, intre rturile Cricovul si
Crivatul, la marginea de S.-E.
ban si la S. intre iezerele Pra-
Frasini, sat, pe mosia Borca, com.

Madeiul, jud. Suceava. E asezat
In 1886 avea o populatie de

-655 suflete.
Locuitorir improprietarifT la
parte prin Cricovul ; la V. cu

Bilciuresti, despartindu-se prin
Ialomita ; la N., cu Marcesti si
la S., cu Cornesti si Catunul.
Frasinul, com. rur., in jud. Vlasca, pl. Marginea, situata. pe

valea cu acelasr nume, care se
scurge In Lunca-Dunarer, in jos
de drumul de fier Giurgiu-Bucuresti. Mosia eproprietatea Statullir, depindea inainte de secularizare de Sf. Ion din Focsani.
Se arendeaza anual cu pret de
22300 ler. Este departe de Giurgiu de 17 kil., de Bucuresti de
54 kil., de statia drumulur de

fer Baneasa de 3 kil. si de cea
de la Fratesti de 7 kil.
www.dacoromanica.ro
fost de 8107 la si
cheltuelile
de 8086 ler.
Ad i este ; o scoala mixta cu
2 crase, conclusa de un invata-
tor, la care aa urmat In 1888

14 bletT si 3 fete, din numarul de 28 bletT 0 21 fete in
virsta de scoall ; o biserica, Cu
hramul Sf. Nicolae, zidita la
1858, cu un preot si 2 dascalI.

Tine de parohia Frasinul.
Frasinul, sat, jud. Dimbovita,

pl. Cobia, cat. comuner Cobia.
Frasinul, sat, jud.
Dimbovita,
plaiul Ialomita, cat. comuna' Valea-Lunga.
Frasinul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Plesoiul, cu

o populatie de 946 suflete, 490
barbatT si 456 femer. Locuesc
In 260 case. Copiir din sat urmeaza la scoala mixta din satul Plesoiul, ce este la 2 kil.
600 m. departare.
Frasinul, fostul nume al
com.
Plesoiul, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s.
Frasinul, baltd, in jud. Vlasca,

pe proprietatea cu acelasT nume, ce apartine statulur, in jos
de Dealul-Dunarer, pe luna
Aceasta bala se inchide des-
FRASINIJL
pre Blneasa ca sA nu lase sl.

ias5. pestele dind incep apele a
se retrage.
Pe (ilusa, in locurile retrase
415
Frasinul, munte, in grupul Grintiesilor, liga satul GrintiesulMare, com. Bistricioara, pl. Piatra-Muntele, jud. Nearutu.
creste papurA mult5. din care se
FRASINUL-DE-SUS
meziul, pl. Turia, jud. Iasi ; cur-
ge spre S. prin iazul Frasinul

din satul Probota ; tae soseaua
judeteanA Iasi-Botosani si se var-
sl in bAltile de pe sesul Pru-
face rogojinT. Este departe de
Frasinul, mdgurd de hotar, in-
Giurgiil de 12 kil., de statia drumuluT de fer B5.neasa, de 9 kil.
Frasinul, deal, jud. Bacati, pl.
tre com. Coteana si Perieti, pl.

Siul-d.-s., jud. Olt. E situatA la
V., pe VAlceaua-Zidulul, in capul mosier d-lur Fintineanu.
Muntelur, com. Mdgiresti, din

sirul dealurilor ce despart cele
Frasinul, grind sai1 loc ridicat
de la S. spre N., pe lingA sa-
de-asupra stufului 1nconjurdtor,

in jud. Tulcea, pl. Sulina, com.
tele Dirjeni si BogdAnesti si se

vars1 in iazul BirdAhanul.
dou5. Tazldurr.
Frasinul, colina, in jud. BuzAti,
dealul Frasinul, com. Cucuteni,

pl. Stavnicul, jud. Iasi ; curge
cea de V. a co- Frasinul, pirliaf, ce izvoreste
a pldser si
izlaz de vite.
muner; este mic i inconjurat

cu stuf, necultivat ; are o intindere de 2 hect.
rosteni, din com. Pestisani, plaiul Vulcanul, jud. Gorj ; are o

suprafatA cam de 1 6o hect., acoperitA de pAdure ; e proprietatea statuluT.
Frasinul, ?fria, izvoreste de sub
Sf. Gheorghe, in partea de E.
com. SArulesti, cAt. CArAtndul ;
Frasinul, munte, situat in partea de N.-V. a cAtunulur Bo-
tulur, afiate pe mosia Probota,

com. CArniceni, pl. Turia.
dintre ramura muntilor Piciorul-
FrIsiner si ramura Criver si se

vars1 pe partea stingl a ptriulur TarcAul, in dreptul cAtunu-
Frasinul, iaz, in satul Probota,

spre E. de satul Perieni, com.
lur Tarclul, din jud. Neamtu.
CArniceni, pl. Turia, jud. Iasi.
Frasinul, phi/2, afluent al piriu-
Frasinul, molde, in jud. BuzAii,
lul Suha-Mare, com. MAlini, jud.

Suceava.
com. Policiori; are cam 62 hect.,
Frasinul, deal. Vine in prelun gire din spre V., din jud. Me-
mare parte arabile.
Frasinul, vdlcea, com. Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
Se vars in gira Leleasca.
se Jiulur, din judetul Gorj, la
Frasinul, padure, 'in jud. Buz5.5,

com. Simileasca, pe mosia sta-
cAtunul Gura-Mentir ce se af15.
tu lu I Vatra-Episcopier ; are 798
Frasinul, vale, in partea de V.
spre S. de com. BorAscu, urmeaz5. spre E. la extremitatea
hect.; parte s'a dat in tdere,
a com. Moreni, pl. Filipesti, jud,

Prah ova.
com. BorAscu si aci face o cotiturl si se intoarce spre S., di-
parte s'a conservat de stat, pentru a fi utilizat la fabricarea

si repararea vagoanelor.
rigindu-se spre com. CalapAruld.-s., CalapArul-d.-j. si Stolojani.
Frasinul, pddure, pe dealul Tu-
hedinti, si intrA in raionul pia-
Acest deal, pe coasta despre

comuna BorAscu, e acoperit cu
prunT si vil, lar pe creast Cu
deal, com. Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi.

Frasinul, deal, in jud. Iasi, com.
Cucuteni, pl. Stavnicul.
ria, spre N. .E. de satul Perieni,

com. CArniceni, pl. Turia, jud.
la-d.-j., plaiul Closani, jud. Mehedin ti.
lAul, jud. Prahova.
Frasinul-de-Jos, deal, in jud.

Gorj, pl. Jiul, in partea despre
Iasi.
Frasinul, pdclure, in jud. Mehe-
V. a com. CalapArul-d.-j. ; se intinde din sus de com. CalapArul-
dinti, pl. Blahnita ; tine de com.

rur. Deveselul.
d.-s. spre S. pAnA la com. Stolojani ; pe coastA e acoperit Cu
Frasinul, izvor, in jud. Buzar',

com. Goidesti ; incepe de la
Curmatura-Purceilor si cil in
SArAtelul.
Frasinul, deal, in com. rur. Ba-
izo-
lat, com. Strimbeni, pl. VArbi
pAdure mare.
Frasinul, deal. VezT Nedieni ,
Frasinul, (Ruptura), /oc
vir si prunr, lar pe coaml cu

pAdure.
Frasinul-de-Sus,deal, jud. Gorj,

pl. Jiulul, in partea despre V.
a com. CalapArul-d.-s. ; se in-
Frasinul, pi' ce izvoreste din
tinde de la N., din com. Bo-
Iazul-StingAcenilor, com. Her-
rAscu spre S. OO. la com. Ca-
www.dacoromanica.ro
FRAS1NUL (HOTARUL-)
laparill-d.-j. ;
este acoperit pe
poale Cu vil si prunI, lar pe
creasta cu padure.
Frasinul (Hotarul-), numire,

data une! pdo. din com. Gura-Anin ase, jud. Buzati, constind
sforI de mosie ale mal multor

proprietart. Are pamint arabil,
flneata, lived si padure in intindere de vre-o soo hect. PartI
mar insemnate su nt : Antoneasca
si Dracea.
Frasinului (Dealul - ), sfoard

de mofie, in suprafat. de 265
flcl,jud. Suceava. Pe la 1850 era
sat pe dinsul purtind acela$I

nume. A fost stricat de proprietarul mosieI de atuncI, G.
Tinu, care l'a mutat pe malul
drept al &luid Brustura. In

mare parte e acoperit de padure de frasin i mesteacan.
Frasinului (Valea-), vale, com.

Dragoslavele, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Frasinului (Virful-), munte, in

com. Malini, jud. Suceava.
Fratostita, com. rur., jud. Dolj,
FRANC4TI
416
Com. are un singur cdtun

Fratostita.
Ad i se afla o scoald mixta,

care functioneaza de la i Ianuarie 1892, intretinuta de judet si
asezata inteun local de zid, in

buna stare, construit de com ,
Cu o singura clasa. A fost frecuentata in
1892-93 de 44
bleti $i 9 fete. Sala carte
Are o populatie de 1308 suflete, dintre carT 752 barbatI,

556 femeI. Dintre locuitorI 179
sunt improprietariti de la 1864.
Casele sunt in numar de 455,
lucrate mai toate din birne si

foarte putine de zid.
la N. cu Floresti $i la S. cu
Filiasi.
Terenul acestei com. este accidentat de dealurile : Piscul-Zi-
duluI, Cioca, Dealul-cu-PerI. A-
ceste dealurI aa o inaltime aproximativa de cite 90-92 m.
goane arabile, 300 pogoane fiflete, too izlaz i 500 padure.
Statul are 790 pogoane pe

mosia Frato;tita-Mare, dind un
si-
tuata pe teritoriul comunei Fratostita, pl.

jud. Dolj.
Pana la secularizarea averilor

manastirestI, apartinea Episcopiel de Rimnic. A fost arendata
pe periodul 1893 - 98 cu 6000
leI pe an.
tuata pe teritoriul comuna Fratostita, pl. Jiul-d.-s., jud. Dolj.
Face parte din ocolul Butoesti,
circumscriptia XVII silvica.
Frati, sat, face parte din com.
cite-va particulare. Esente : fra-
rur. Sotrile, pl. Prahova, jud.
sin, jugastru, stejar si emita,
Prahova. Are o populatie de
aceasta predominind.
168
Com, este strabatuta de cal

Sunt 3 circiume
treI comerciantI.
Fratostita, pr, jud. Dolj, pl.

Jiul-d.-s., comuna Frato$tita, pe
care este situatd. comuna.
locuitoril (136 barbati

132 femeI). Aci e o biserica
fondat. de Printul Stirber, dimpreuna cu locuitorir.
I bacanie ;
Fratilor (Valea-), vale, comuna
Veniturile comuneI sunt de

1738.15 Id i cheltuelile de
120468 la
Distantele la com. vecine :
la Valea-BouluI, 22 kil.; la 'j'intareni, 6 kil. si la Floresti, 6 kil.
400 o!, 17 cal si 24 pord.
Piriieni-d.-j., pl. Mijlocul, jud.

Vilcea.
FrAgetul, sat, jud. Dimbovita,

plaiul Ialomita-Dimbovita, ct.
comunel Vilcana-Pandeli.
Frnceti, com. rur., la N. comune! Pesti$ani, plaiul Vulcanul,
FratOtita, sat, jud. Dolj, plasa
locul com. si se varsa in stinga
Jiul-d.-s., formind comuna Fratostita,
scursorI ara importanta.
800o Id.
venit de 8000 le anual. Mosia

statuluI are padure i livezI si
loc arabil al caruI venit este de
6000 Id anual.
PadurI : Padurea statulta, cu
o intindere de 200 pogoane
Piriul Frato$tita trece prin m;j-
JiuluI. Mara de acest curs de

apd nu se gdsesc decit cite-va
detul Dolj, plasa Pul-d.-s., com.

Fratostita, cu venit anual de
Teritoriul com. este de 1718
com., pe o lungime de 2 kil.
Valea-Boului, la V. cu Tintareni,
Fratostita, mofie particular, ju-
pogoane, dintre carI 818 po- Fratostita, pddure a statuluI, si-
plaseI, Filiasi.
de 243 In.
Fratostita, mo,yie a statuld,
persoane.
comunale, carI trec prin centrul
Este a$ezat pe ambele ma-
Dolj, pl. Jiul-d.-s.; are o inaltime
17
pl. Jiul-de-Sus, la 43 Id. de

Craiova si la 8 kil, de resedinta
lurI ale piriului Fratostita.
nometric de observalie, linga

catunul cu acela$I nume, jucl.
Fratoltita, deal
punct trigo-
www.dacoromanica.ro
jud. Gorj. Se compune din catunele: Bosca, Gureni i FrAncesti.
E situata pe ses, sub dealul

Ocheanul. Are o suprafata. de
FRANCESTI
417
FRXS1NETUL

padure, 320 hect. arabile, 300
hect. finete, 130 hect. izlaz, 6
hect. viT, si 3 hect. livezT de
Frsina, pdure, de 14 hect., in
Frsinelul, deal, in jud. Neamtu,
com. Zltunoaia, pl. Miletinul,

judetul Botosani.
pl. Piatra-Muntele, com. Girclna,

situat spre hotarul com. CAciulesti ; are terenurT cultivabile.
prunT.
Frsina, pirig, mic afluent al
Are o populatie de 181 familiT, din carT 3 familiT TiganT;

sunt in total 761 suflete, din carT
13! contribuabilT.
LocuitoriT sunt mosnenT si
parte sunt improprietaritT ; se

ocupa cu agricultura si cresterea vitelor, lar lama, o parte dintr'insiT, se ocup cu facerea sitei
pentru invelirea caselor.
Locuitorif poseda : 48 plugurr,
69 care cu bol si yac ; 610 vite
marT cornute, 82 caT, 1920 oT,
691 capre si 410 rimatorT; 33
piriuluT Sabasa, jud. Suceava.
FrAsineanca, numire dat sford

de molie Datcul, din com. Tisaul,
jud. Buzaii, in intindere de 30

hect., din care 15 arabile, 6 livezT, 6 finete, restul sterp.
Frsineanca, numire data uneT

prp din mofia Datcul, com.
Naeni, jud. Buzati.
Frsinei, sat, jud. Dimbovita, pl.

Cobia, cat. com. Mogosani.
stupT.
In comuna. sunt 7 morT de

ap; 12 puturl i 3 fintinT.
In apropierea
trece riul Bistrita.
Comuna e strabtuta si de
soseaua comunala care o leagd
la S. cu catunul sAti Bosca.
Frsinei (Piciorul-). VezT Piciorul-FrAsineT, jud. Neamtu.
FrAncestilor
Frsinelul, 'bija); ce izvoreste

din ultimile ramificatiunT catre
S. ale dealuluT Balaurul, teritoriul
coin. Gircina, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu ; curge in directia

S., traversind soseaua judeteaPiatra-Bozieni, in dreptul
kil. 3; apoT maT strAbate inca
doul alte drumurT (dintre carT
unul incepe din dreptul satuluT
Dumbrava-Role s altul din
dreptul garef Piatra si se intretae aproape de satul Izvoarele),
si se uneste pe stinga sa cu piriiasul Izvoarele, varsindu-se pe
dreapta piriuluT Cracaul lingl
kil. 18, al soseler Dobreni-Roz-
na
nov (ce merge in acel loe alAturea
Frasinei (Piriul-), fria, pe mosia Cobiceni, in partea de S.-V.

a com. Todireni, judetul Botosani.
Are 3 bisericT de lemn, deser-
cu piriul CracAul).
Frsinelul, vale, formata de dealurile FrAsinelul si Ciritei, in

com. Gircina, pl. Piatra-Muntele,
vite de 2 preotT si 2 cintretl.

Venitul comuneT e de 657
Frsinel (Valea-), vale, intre
leT, 95 banT ; iar cheltuelile sunt

leT, In com. ZlAtunoaia, pl. Mile-
jud. Neamtu.
dealul Holmul si hotarul Cisme-
tinul, jud. Botosani.
Frsinei. Ved com. mur. FintinaDomneasc5..
Frfincesti, catun, resedinta com.

cu acelasT nume, jud. Gorj.
Frsineilor (Dealul-), deal, in Frsineni, movild, pe proprie-
Are o suprafat. de 388 hect.,

din carl : loo hect. pAdure, 120
lelor Civile din Bucuresti, situata
partea de S.-V. a com. Trusesti,

jud. Botosani ; se prelungeste in
dreapta piriulul Drislea.
tatea Bucsani, a Eforier Spita-
Frsineiul, schit, zidit la anul
Frsinetul, com. rur., jud. Ilfov,
In pl. Neajlovul, jud. Vlasca.
55 hect. izlaz si 2 hect. vie.

1763 de Hagi Cirstea
si Da-
pl.
Oltenita, situata la E. de
din casi* 3 familiT de TiganT;
mian Rimniceanul, jud. Vilcea.
Bucurestl, linga riul Mostistea,
sunt 280 suflete, din carT 48
S'a rezidit la anul 1860 de E-
contribuabilT.
LocuitoriT posedA : 20 plugurT,
piscopul RimniculuT, Calinic, si

se intretine din mila credincio-
62 kil. departe de Bucuresti.

Sta in legatura cu comuna O-
29 care cu bol si vacT; 240 vite

187 capre i 180 rimatorl.
In catun mal sunt si 4 morT,
silor. Are o pozitie frumoasa,

la 7 kil, departe de com. Mu-
7 puturl si 3 fintird.
Are o biserica de lemn, reedificata la 1832 si deservit.
de 1 preot si 1 cintaret.
nitul uneT tipografiT din Rimnic,

se da anual schituluT FrAsinetul,
dup testamentul rAposatuluT
Episcop Calinic.
reasca-de-Sus, de care apartine.

Le 15o, adica jumAtate din ve-
bilesti-NoT prin o
osea veci-
nala.
Se compune din satele : Frasinetul si Noua-Vacareasca, cu
o populatie de 916 locuitorl,

carT trlesc in 216 case 91 22
bordee.
7227 hect. D-ni! I. Paraschivescu
53
60299. Morolo Diolionar Goograge. Vol. III.
www.dacoromanica.ro
PRASINETUL
si T. Urlateanu a 6861 hect.

locuitoriT 366 hect. Proprietaril cultiva 5100 hect. (503
sterpe, 1138 izlaz, 120 padure).
LocuitoriT cultiv tot terenul,
rezervind 85 hect. pentru izlaz.

leT la veniturT i de 5290 leT la
cheltueli.

(in fie-care catun cite una) ;
coala mixta; I moara cu aburT ; i moad cu apa ; I main de treerat ; I helqtea ; 3
baltI ; i pod statator.
Numarul vitelor mar! e de

728 (312 cal i epe, 3 armasarl, 64 boT, 211 vacT l vitd,
7 taurT, 61 bivoll, 70 bivolite)
i al celor mici de 1831 (44 capre, 139 pord i 1648 oi).
Dintre locultorI, 206 sunt plu-
FRAMNETUL
418
a fost frecuentad de 43 baeti

2 fete, din numarul de 94
copiT in virsta de
Aci este o biserica, cladita la
1835 de Mihail Bitcoveanu, fost
proprietar, cu hramul Sf. Aposcoala..
toa Petre i Pavel, cu i preot

2 dascalf; constitue singura
o parohie cu cat. Chitu1e0, parohie care poarta nume de Parohia Frasinetul.
In com. se fac 3 bilciurT cu
obor de vite ; la MucenicT (9
Martie), la 20 Iulie i la 8 Septembrie.
Este o moara de abur!.

Straini suut: 15 Bulgarr 11 2
Frsinetul, alt nume al com.
Frsinetul, ah" al com. Calvini, jud. Buzan', cu 120 locuitorT i 32 case. E alipit de cat.
75 i neimproprietariti, 152.
Comerciul se face de ro ch.-
Bisceni-d.-j.
i hangia.
Vladila, din pl. Ocolul, jud. Romanati.
in-
1e0i, pl. Glavaciocul, jud.V1aca,
tuat la E. de Bucurqti, intre
situate pe coasta stinga a apd

Clenita, la N.-V. judetuluT, spre
valea Capitanul i riul Most4tea.

Ad este reedinta primarieT.
Teleorman, departe de Giurgit

de 64 kil. ; de Bucure01, de
Se intinde pe o suprafad de
68 kil.; iar de Obedeni, rqe-
422 locultorT.
D-1 I. Paraschivescu are 2060
hect. i locuitoriT 168 hect. Proprietarul cultiva 1600 hect. (204
sterpe, 138 izlaz i 118 padure)
mili!, san 1360 suflete, din carl

274 contribuabilT.
Venitul comunel in 1886 era

de 13893 le!, lar cheltuelile, de
com. rur. Cornul, plaiul Prahoya, jud. Prahova. Are o populatiune de 18o locuitorT (90
Frsinetul, ditun, al com. Cezieni, pl. Ocolul, jud. Romanati,
situat pe o vale, 6 kil. spre N.V. de Caracal. Altitudinea terenuluT d'asupra niveluluT man
este de 140 m. Are 70 familiI,

san 302 locuitorr i o biserica,
Sf. Nicolae (1854), deservid de
preot i 2 cintdretr.
com. Frasinetul, plasa Glava-
Frsinetul (Pupza), sat,
conjurat de dealurT; face parte

din com. rur. cu acelaT nume,
pl. Oltenita, jud. Ilfov. Este si-
Frsinetul, sat, face parte din
FrisinetuI, ratun, pendinte de
Frsinetul, com. rur., compusa

din cat. Frasinetul I Ghitu-
dinta plaeT, de 19 kil.
rae!.
Comerciul se face de 6 ch.ciumarT i i hangia.

41i l al celor mici de 636.
Comuna se unete cu satele

Negreni i Tirnava prin o osea
vecinall.
rute : 21 ca bol i 90 cu cal.

Locuitorl improprietaritT sunt
det in anul 1883.

In raionul satulta se mal afla
moara cu abur! ; i moad ca
ap I ma4ina. de treerat ; r
heletea ; i pod i 3 baltI cu
trestie, din care se scoate petI
barbatI i 90 femeT).
UngurT.
garI, II a diferite profesiuni.

Aratura se face cu ror plugur : 21 Cu bol i 8o cu cal.
Locuitorif an
I care i ca-
clumarT
leT. Localul s'a construit de ju-
ciocul, jud. Vlwa.

Moia este in suprafata de
4200 hect., din care s'a dat la
1864 la 300 locuitorT 902 hect.
Are un venit anual de 48000
Se afta in sat o coala ; o biseria.; 3 circiumi ; case bune

patule ca magazir.
Frsinetul, nutnire dad in vechime ptirlit de N.-V., din teritoriul orafului Buzan', judetul
Buzan.
10822 le!.
Locuitorii cultiva ro8 hect. i

rezerva 6o hect. pentru izlaz.
Frsinetul, stafie de dr. d. f.,
Are o biserica, ca hramul
jud. Romanati, pl. Ocolul, com.
In com. este o coall mixta,

cu 6 clase, facuta de gard
pita ca pamint, in buril stare,
Adormirea ; o coal mixta, frecuentad de 25 elevT ?1 2 eleve,

cu intretinerea careia judetul i
conclus de un invadtor ; in 1888
www.dacoromanica.ro
Traan, pe finja Piatra-Corabia,
pusa in circulatie la i Aprifie

1887. Se afla futre statlile Caracal (13.9 kil.) i ViOna (13
FRASINETUL
FRATESTI
419
kil.). Inaltimea d'asupra nive-
Frisinetul, pddure a statuluT,
care se afla satele : FrAsuleni,
luluT mariT de 821.21. Venitul
in jud. Romanati, arendata pe

1887-88 cu 4714 le! anual.
Sorca si $ endreni ; se intinde de
acesteT statiT, pe anul 1896, a

fost de 33682 le!, 70 banT.
Feasinetul, poiand, jud. Vilcea,

Frsinetul, fost metoh al manacom. Vaideeni, plaiul Horezul.
stirei Vintila -Voda, in orasul
Builil, jud. Buzat, distrus in FrAsinetulul (Valea-), vale, jud.
Buzar', in com. Majetul, cat.
1639 de Timus cu TatariT, ce
navalisera in Muntenia. In anul
Intre-Sibicee; incepe din mun1649, a fost reedificat de Matei
tele Frasinetul si se scurge in
Basarab, iar in 1650 a devenit
Valea-Sibiciulur.
catedrala scaunuluT episcopal,
sub Episcopul $erafim.
Frsiniul, pddure, in partea de

S.-E. a comune Gorbanesti, pl.
Frsinetul, munte, in jud. Buzati,

com. Mlajetul, cat. Valea-SibiciuluT, formea.za malul drept al
Vaef-SibiciuluT. Coastele sale cad
vertical si sunt formate numaI

din pretris, acoperit cu putina
padure si prezinta un deosebit
interes geologic.
Frsinetul, colina', in jud. Buzati, com. Calvini, cat. Biscenid.-j., acoperita de araturT, flnea-
ta si padure.
Oltenitel, jud. Ilfov.
Frsinetul, mdgurli, Ruga satul

cu acelasT nume, judetul R omanati.
Feateni, deal, spre E. de satul

Alesti, com. Braesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Friteni, deal. Vez! Dealul-Mare,
pl. Cirligatura, jud. Iasi.
Frteni, podif, futre piraiele Bahluetul si Ciorbolea, com. Sirca,
pl. arligatura, jud. IasT.
Miletinul, jud. Botosani.
FrAsuleni, sat, in com Sculeni,

pl. Branistea, jud. Iasi, situat pe
malul Prutulul, in sus de tirgusorul Sculeni, la o distanta cam
de 3 kil.
fa-
mili!, san 171 suflete.

In sat este o biserica si casele
proprietater, lar in marginea Id,
pe malul Prutului, o mica padurice.

Frisinetul, movild, pe drumul
la N. la S. pe marginea riuluT
Prut.
capete, din carT : 455 vite marI

cornute, 76 cal si 128 rimatorf.
In anul 7071 (1563), TomsaHatmanul, voind a rasturna pe
Despot-Voda, a trecut Prutul
FrAteti, com. rur. i sat, din

pl. Marginea, jud. Vlasca, situata pe coasta dealuluT Dunare!, la departare de Giurgiu de
12 kil. ; de statia cair ferate Fratesti, de 4 kil. ; de Bucuresti de
54 kil.; iar de Stanesti, resedinta plaseT, de io kil.
Are o populatie de 2011 locuitorr.
Pe proprietatea de pe teritoriul
acestei com. se afla si catunul

Daia ce depinde de com. Daita.
Departarea futre Dala si Fratesti este de 3 kil.

Are o ?mala mixta de zid;
o biserica ; 7 circiumr.
In aceasta com, se face bilciO
prin aceasta localitate, asezinduse la satul Sepoteni in Basa.
cu obor de vite, la 9 Martie si
Frsinetul, pisc inalt, pe mun-
rabia, sub cuvint de a alunga
tele Ursani, filtre riul Luncavatul
statuluT, Ruga com. Vladila, pl.

Ocolul, jud. Romanati, arendata
pe T'Atad, si a cerut luT Voda,

sa-T trimeata oastea nemteasca
de care era incunjurat, pentru
aT ajuta la alungarea Tatarilor.
Acesta a fost numal un pretext
de a 'ndeparta oastea nemteasca
Vite sunt : 472 bol si yac!,

56 bivoli, 76 ca!, 3202 oT si
pe 1887-88 cu 57980 leT a-
ce slujea DomnuluT, cacT Toma
nual; are o padure de 300 pogoane, pendinte de Manastirea
ucizind noaptea pe Nemtii cari
venise in tabara sa, s'a intors
capre, 742 rimatorT.

Budgetul comunal la 1886
era de 11795 leT la veniturT, si
de 9335 leT la cheltueli.
Mosia este proprietatea mostenitorilor D-neT Momulu, basta
proprietate a Principelui Mihail
Ghica, care 1T-a cladit ad i un
Cozia.
inapor, ridicindu-se Cu totr bo-
palat si posedA o gradilla spa-
eriT contra luT Despot-Vocla.
tioasl pe deal, avind vederea
si Horezul, jud. Vilcea.
Frsinetul (Cozia), mofie a
Frsinetul (Govora), mofie

a statuluT, in jud. Romanati, a-
rendata pe 1888-89 Cu 9680

le! anual.
Frsuleni, mofie, in jud.
Iasi,
com. Sculeni, pl. Branistea, In

mrime cam de 1188 hect., pe
www.dacoromanica.ro
23 Aprilie.
catre Giurgiu.
Aceasta proprietate are o su-
prafata de 6900 hect.
La 1864 s'a dat la 352 lo-
FRATIA
FRATEM
Frteti, numire ce se da In
FrateVi-de-Sus, catun, aparti-
vechime satulut Buhoanca, din

jud. Roman, pl. Siretul d.-s.
De vechimea acestuT sat a-
nind com. Lelesti, plaiul Vul-
Pe la hotarul mosieT despre
minteste un document de la
Strimba este un drum care se

chiama Drumul-Baltif ce vine
de la Baneasa i merge la Tan-
1586, Ianuarie 13, dat din Roman, prin care se spune cumca un oare-care Roman Plesul
de la Fratesti a vindut o parte

cuitorT improprietaritT, suprafata
de 1808 hect.
Venitul anual al comuneT este
de ii0000 le.
garul.
De la Fratesti pana la statia
din satul Stincesti jupinesel Angelina Goia.
can, jud. Gorj, situat pe ses

spre N.-V. de com.
hect. finete si 2 hect. vie.
Populatia este de 58 fa'
set 335 suflete, din carT 49 contribuabili.
LocuitoriT posea.: 53 plugurr, 20 care cu bol, 2 carute

cu cal; 15 stupT.
drumuld de fer este posea.

Pe mosie sunt maT multe cariere de petris.
Friteti, stafie de dr. d. f., in
La 1854, Principele Gorciacof

comandantul Suvalow, ambiT
comandat1 al armateT rusestI
jud. Vlasca, pl. Marginea, com.

Fratesti, pe linia BucurestiGiurgiu, plisa in circulatie la I
220 oT, 54 capre, 12 cal si 62
care lupta contra Turcilor, se

retrase la Fratesti avind cuar-
Noembrie 1869. Se all intre

statiile Baneasa (12.4 kil.)
In cat. se gasesc : 2 mori pe

apa Susita si io fintinT.
tierul general In palatul din deal

al Principelui Mihail Ghica. La
27 Iulie acelasT an, incepe a se
Giurgiu (7.6 kil.). Inaltimea d'asupra nivelulul mariT de 15.37.
retrage armata ruseasca de la
Venitul acester statif pe anul

1896,a fost de 73561. i55b.
Giurgiu, urmarit fiind de TurcT.
Ad era o brigada de infanterie din corpul al VIII-lea, in

timpul razboiuluT din 1877-1878.
Divizia III ocupa pozitiunile
Frteni, pida, In jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Talpasi,
dreapta riuluT Plosca.
Vite : I 18 vite marT cornute,

rimatorT.
4ci este o biserica,
deser-
vita. de I preot i I cintaret.

Prin catun trece soseaua cocare-I pune in comunicatie cu comuna sa.
E udat de apa Susita-Seaca.
pe
Fratia, sat, face parte din com.

Godinesti, jud. Tecuciii. E si-
Stanesti cu o
Frteti-de-Jos, atun, al com.
tuat la N.-V. com., la o distan-
ante-garda. la Giurgiu ; din a-
Lelesti, plaiul Vulcan, jud. Gorj,

spre N.-E. de comuna, i situat
t de i kil. 400 m. de rese-
pe ses. Are o suprafata de 170
cu acelasT nume.
Are o populatie de 5 familli,
saii 18 suflete, locuind in 5
case.
Fratesti-Dala
ceasta divizie, aci erau regimen-
tul al 8-lea de linie, batalionul

al 3-lea de vinatorT, batalionul
al i i-lea de dorobantT i regimentul al 5-lea de calarasi.
Cu ocazia rezbeluluT Ruso-
hect., din carT 120 hect. arabile,
3 hect. vie, si 47 hect. finete.

Are o populatie de 88 familia', saii 155 suflete, din carl 79
Frtia, deal, la V. de satul cu
Romino-Turc (1877-78), s'a fcut
contribuabilT.
de RusT un drum de fler, ce
LocuitoriT posea : 52 plugurT, 20 care cu bol i 2 carute cu cal.
pleca din statia Fratesti, trecea

pe aceasta proprietate si ducea la Zimnicea ; aceasta linie
servea numaf pentru transporturf
de trupe i munitiunT, s'a stricat dupa. rezbel. Cu ocazia

acestuT rezbel a fost lardsT in
acest:sat un cartier general, care
avea misiunea de a ingriji de

expediarea munitielor i nutrimentelor armatei rusest1.
Frteti, sat, Cu 15 fam., jud.

din com. rur. Mares.
dicta com., pe coasta dealului

i 62
rimatorT.
240 or, 34 capre, 14 ca
Sunt 76 stupT.
In cat. se mal &ese : 2 morT
pe apa Susita i 18 fintlni.

preot si I cintaret.
Este udat de apa Susita-Seaca.
sele comunale, care o pune in

legatura mi...comuna sa
catunele invecinate.
www.dacoromanica.ro
cu
acelasT nume, com. Godinesti, pl.
Berheciti, jud. Tecuciti.

Frtia, 1111, numit i Fratila, izvoreste din Dealul-MueriT, jud.
Vilcea, infra in jud. Dolj, uda
prin partea de
V., cu directiunea de la N. la
com. Bulfesti,
S. si se vaxsa in Geamartaluirb
la satul Dragosin, putin maT
jos de Gropsani, jud. Romanati.
Fratia, pirtil, curge la V. de satul Frtia, com. Godinesti, judetul Tecucia si se varsa. in Berhecia.
'FRXT1ET (SATUL-)
FRA.T1LF7T1
421
FrtieI (Satul-), sat, face parte

din com. rur. Gura-Boului, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 190 loc.
Frtila, com. rur., pl. Oltetul-d.j., jud. Vilcea, compusa din 2
cat. : Stoice$ti $i Fratila.
Aceast comuna dateaza cam
de 200 anT.
Este situata pe dealurile : Stoice$ti, Fratila, Furcatura, PisculLung $i pe vlicelele: Predatorul
$i Frtila, la 80 kil, departe de

capitala judetuluT $1 la 40 kil.
Comuna sta in legatura cu

comunele :
tirbe$ti , Balce$ti,
Prejorul, Craiova . si Ghiorolul.
prin sosele. De la N. la S. comuna este traversata de dealul

Fratila, la E. de Furcatura
Piscul-Lung. E udata de valle:
Fratila, Pradatorul, Tinoasa, Tinosica, Richita, Matu$a, Carpenul i Edul.
In comuna sunt vre-o 15 fintinT.
Se margine$te cu comunele :
tirbe$ti, Balce$ti, Prejoiul $i Ve-
le$ti, din jud. Dolj.
de a plaseT.
Frfitileti, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situata. pe partea dreapta a riuluT
Ialomita, intre comunele TandareT
Teritoriul com. se intinde din
riul Ialomita, spre S., pe ctmpul Baragan, pe o suprafata de

padure. Coprinde treT mo$1T :
Fratile$ti - Buciumeni, de 4500
hect., proprietate a statuluT, fosa pendinte de biserica Sarindar
din Bucure$ti, si care pe perio-
d.il 1888-1893, s'a arendat cu

suma de 16770 lel ; Fratile$ti,
Fratila, .sat, face parte din com.
1398 suflete (587
rur. Cu acela$T nume, pl. Olte-
de 15oo hect., proprietate a statuluT, fosa pendinte de biserlca
barbatT $i 8ii femeT), in care

infra $i 3 familiT de TiganT; stnt
tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
Sf. Saya din Bucuresti, $1 care pe
pulatie de 769 locuitorT (317
periodul I888I893 a fost a-
206 contribuabill ; 248 case.
barbatT, 452 l'eme* CopiT in

virsta de $coala sunt 42. E strabatuta de dealul Fratila $i udat
de valea cu acela$T nume.
rendat5. cu suma de 12000 leT

mosia FrAtilesti-Badeni, pro-
familiT, sati
In com. este o biserica, cu

hramul Sf. Dumitru, situata tocmaT futre cele 2 catune, Stoi-
Fratila, si cladit la anul 1881, dupa staruinta preo.

ce$ti
Frtila, deal, ramificare a culmeT

Zanoaga, ce se intinde de la V.
cesteT bisericT.
com. Locusteni, din jud. Vil-
LocuitoriI, pe linga agricultura, se maT ocupa $i cu negotul. PutinT cunosc $i timplaria.

To cal, 8o capre $i 500 oT.
cea, pe la com. Dobretul $i Dobriceni din jud. Romanati, unde
Mara de 7 locuitorT, carT s'aj

improprietarit la 1864 pe 6 hect.,
loc. sunt mo$nenT.
se bifurca o ramura intrind intre Caluiul i Oltetul, iar alta

intre Caluiul $i Fratila. Aceasta
din urma e lunga $i se termina
la N. de Bal$, unde Geamarta-
luiul da in Oltetul.
Scoala din comuna. dateaza

de 6o anT. Cladirea
buna
e proprietatea comuna Se frecuenta de 20 baetT, din numd-
Frtila (Frtia), rig, ce trece

prin jud. Vilcea, Dolj $i Romanati. V. Fratia.
rul de 8o copiT (47 baetT $i 33
fete) in virsta de $coala. Sti

carte 30 persoane. Statul cheltue$te cu intretinerea $coalelor
anual la io80.
Tuica se fabrica pana la 1500
decalitri anual.
Vatra satuluT se intinde pe

500 hect. cu izlaz cu tot.
Bud. com. este de 2500 leT la
venit. $i de 1452 leT la chelt.
Dupa legea rur. din
1864,
sunt improprietaritT pe mo$ie
tuluT Mihail Badescu, parohul a-
prietate particulara, de 2000 hect.
Frtila, vale, in partea de N.-V.

a plaseT Oltetul-d.-s., jud. Romanati. E strimta $i marginita
de dealul Fratia i Murga$ul,
se termina in valea Geamartaluiul
la satul Drago$inul. Pe ea curge
apa Cu aceeag numire.
63 locuitorT ; neimproprietaritT
se mal afla 79 locuitorT.

Com. se compune din satele :
Fratilesti $i Ghizdanesti $1 din
catunele (tirlele): Marinache, Ca-
lifornia, Vacada si Armanul-URe$edinta primaria $1 a judecatorieT comunale este in satul Fratilesti.

In recensamintul facut in 1890,
s'a constatat ca populatiunea

com. este de 178 familiT, san
771 suflete : 391 barbatT $i 380
femeT ; 758 RominT, 5 Grecr, 8
Bulgarl ; zoo agricultorT, 4 meserlasT, 3 comerciantr, 4 avind
profesiunT libere, 105 muncitorT 51 32 servitorT. ti carte
i85 persoane.
Vite : 300 caT, 275 boT, 2580
oT, 2 bivolr, 5 asinT i i6o rimatorT.
Com. avea in 1886-1887 la

veniturr 1961 leT si la cheltuelY
Frtila, tral (prival), in insula

Balta, jud. Ialomita, pl. Borcea,
com. Cocargea.
www.dacoromanica.ro
2403 leT.
Are o scoall mixtl, conclusl

de un invAtAtor retribuit de com.
F RiiTILEM
FRENCIUGI
422
jud. coala are localul sad

proprid si e frecuentad de 30
partea centrala a jud. Tulcea
pl. Ialomita-Balta, situat pe tar-
si cea rasariteana a pl. Isaccea,

pe Piriul Ciliculul sal Telita.
Con gaz, i la E. cu com Cataloi.
Cele mal insemnate dealurT
sunt : Armut-Conac (120 m.), la
V.; dealul Cataloi (89 m.), la
S.-E. ; dealul Tausan-Tepe (104
m.), la N.-E. ; Su-Bair (124 m.),
la N.; sunt acoperite cu livezT
si semanaturl ; si pe alocurea
mul drept al riuluT Ialomita,
cu tuferisurT.
In apropiere de apa riuluT ; este

pendinte de com. cu acelasT
MovilT sunt numeroase, printre ele distingem : Cartal-Tepe,

(157 m.,) la N.; Movila-luT-Do-
elevI.
Este o biserica, deservid de

un preot i doT dascali.
Pe partea de E. a com. trece
calea ferata FaureT-Feteti, avind statia TanclareT mal apro-
piad de com.
Frtileti, sat, in jud. Ialomita,
nume.
In acest sat se coprinde
bre (116 m.), la S. sunt arti-
desfiintatul sat Badeni, a carta

denumire se maT da de popu-
ficiale i acoperite astA-zT cu ver-
pulatiune parteT de E., a satuluT.

AicT este resedinta primarieT
a jucecatorieT com.
Apele carT uda com. sunt
Populatiunea satulur este de
dead..
putine. Avem : piriul Telita care

pe ad i se maT numeste i CilicDere, de la Manastirea Ciliculul,
In Fratilesti este o scoala mix-
asezata nu departe de el ; intr'insul se deschid putine val
ta, conclusa de un invatator ; o

biserica, la care deservesc un
preot si doT dascalr.
ca Valea-Lunga la N.
Catunul de resedinta Frecatei, asezat pe ambele malurT
164 familiT.
Pe partea de E. a satulul,
in apropiere, trece calea ferata
ale
pirluluT
DrumurT sunt calle comunale la satele invecinate : Cataloi, Telita, Nalbant, Cisla
Tulcea.
Este ad o biserica, cu hramul
Aducerea moastelor Sf. Nicolae,
zidita in anul 1878 de locui-
torT, avind io hect. pamint de
la Stat ; un preot
tare% ; are
i un cin-
ca filiala biserica
din cat. Posta.

coala e fundad de com. in
1883, are io hect. de la Stat;
un invatator.
Frecatei, numire data com. Glodeanul-Silistea, jud. Buzati, din
cauza ca, in urma spargereT ve-
chiuluT sat, provocad de evenimentele din 1806-1812, lo-
cuitoril ad umblat mult timp

dintr'un loc la altul, aciolinclu-
se pe unde putean; dupa retragerea armatelor straine, eT se
stabilisera putin maT la E. de

vechea silite, cu care ocaziune
veciniT le-ad dat numele de Frecatei.
Telita, formeaza
singur comuna.
Intinderea com. este de 3200
hect., din carT : 125 hect. ocu-
Frecatei, sat, jud. Dimbovita, pl.

Ialomita, cat. com. Bilciuresti.
Frecati, sat, face parte din com.
pate de vatra satuluT, 2X00 hect.
Frecatei, cdtun, in jud. Putna,
rar. Aprozi-Negoesti, pl. Nego-
ale locuitorilor, 1075 hect. ale
esti, jud. Ilfov. Este situat la

S. E. de Negoesti, linga lacul
Luica. Locul sad este in mare
StatuluT.
Faurei-Fetesti.
parte baltos.
locuitorT. Terenul e al locuitorilor.
usita.
Populatiunea este amestecata;

sunt 223 familiT, cu 768 suflete,
din carT 240 barbatT, 200 femeT,
338 copa'; 56 Rominf, 475 BulgarT, 186 Turd iTtarl, 44 RusT
de secta bespopovitilor,
com. Movilita, pl.
suflete, carl locuesc in 69 case.
Freatel, sat, in jud. R.-Sarat,

pl. Ritnnicul-d.-s., cat. comuna
Grebanul, asezat in partea de
S. a comuneT, pe piriul Oreavul.
LocuitoriT ad 88 plugurl; 5200
Fremul, pirtil, uda com. Tatu-
EvreT.
Comerciul se face de z circiumar.
Numarul vitelor marr e de

Frecateanca, nutnire data moGlodeanul-Silistea, jud. Buzad.
Freatei, com., rur. asezata in
capete vite.
Sunt 12 morl de vint.

in import de coloniale
manufacturT, in export de vite
cereale.

lel i cheltuelile de 3318 leT.
www.dacoromanica.ro
lesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Ok,
de la V. la E.
se varsa in
riul Vedea, in raionul comuneT
Tatulesti.
si
Frenciugi, sat, in jud. Vasluid,

com. Parpanita, pl. Funduri, situat pe un mic podis, la N. de
satul Parpanita, de-a dreapta pi-
FRENTA
423
riuluT Rebricea, pe o intindere

de 835 hectare, cu o populatie
de 'o familiT, sad 562 suflete.
com. Aldeni ; incepe de la Vir-
AicT se afl o biserica, fOcuta
Fripti, catun, jud. Olt. Vez! RA-
de fostul proprietar Holban, la

anul 1770, deservita de i preot
cintaret, iar pe 01111 Rebricea la S. de sat, o moara
de apl.
nnia e a locuitorilor improprietarip dupa legea rurala
ful-Mare i da in 11111 Slanic.
de0.
prietater.
de Fripti se da i asta-zI comund Odaia de cAtre locuitorT.
Frinca, munte, in raionul comuner Lere0, plaiul Dimbovita,

jud. Muscel, situat la N. comuneT, pe culmea Carpatilor.
222 vite marT cornute, 405 01,

24 cal si 96 rimatorT.
Frinca, vale,k jud. Buzad, com.
Frena, deal, jud. Bacad, plasa
lea Togoaia i se scurge in riul
cAt. GrAjdana ; incepe din va-
Tazlaul-d.-s., com. Buceti, pe
Niwovul.
teritoriul satuluT Cernul, care face
parte din ira dealurilor dintre

Tazldul-Mare
i Trotuul.
Frena, pdure, jud. Baca, pl.

Tazlaul-d.-s., com. Buqeti. Esalte : stejari, fagY, mesteacanT
carpen!, apartinind luT Mate
Crupenski.
Frena, pirlia,c, jud. BacAti, pl.

TazlAul-d.-s., com. Bucmti, care
curge pe teritoriul satuluT Cernul
i se varsA in piriul Cernul.

Fricoasa, sat, face parte din com.
rur. Breaza-d.-j., plasa Prahova,
jud. Prahova. Are o populatie

de 329 loc., (165 barbatT i 164
femeT).
Friguroasa, ceitun, pendinte de

com. Sute0, pl. Ianca, judetul
situat la E. de com. i
la 5 kil. departare de reedinta.
el. Populatia sa e de 51 familiT,
sad 225 suflete.
Se mal numete
dupa numele proprietareT.
Frinceti, com. rur., jud. \alma

pl. Oltul-d.-s., compusa din 3 catune: Mahalaua-Mare (Frinceti),
MAlaetul i Paduretul.
Comuna este situat pe ambele maluil ale riuluT Bistrita

'filtre dealurile : MAIAetul, Petcul
ZacAtoarea, la 20 kil. departe

de capitala judetuluT i la 14
kil. de a suprefectureT.

sad 748 suflete (371 barbat i 377 femeT), in care intrA
si 9 familif de TiganT, carT se
ocupa cu agricultura i fferaria.
de 2 I copir (16 bletl i 5 fete),

din numarul de 58 copiT (27
bleti i 31 fete), in virsta de
coala. Este inzestrata in Orina cu 3 hect. pAmint. Cu intretinerea coaleT statul cheltueste anual io8o leT. ti carte
I00 barbatT i lo femeT.
Se zice ca inteun mic decam in capul comund,
lulet,
numit La-Teapa, a fost o teapA

infipta de Tepes-Voda, unde se
pedepsead ce! vinovatT. Asemenea, in partea de S.-E., la locul
numit La Soliman, se zice ca

ar fi locuit un pag cu numele
de Soliman, care era carmuitorul acestor localitatl ; in acel
loc se observa in pamint ruinele
locuinteT aceluT Soliman.
Vatra satuluT are 23 hect., lar

comuna tntreaga, 567 hect.
In timpT bunr se fabrica aci
pana la I000 decal. tuica.
Veniturile i cheltuelile comu-
na se urca la 800 le! anual.

Prin comuna trece oseaua
judeteana, inlesnind comunicatia
intre orawle R.-Vilcea, OcneleMarT i Tirgul-Horezul 5i comu-
nele rurale Babeni, Genuneni,
Sunt 2 cizmarT, 7 croitori, 3 olarT
qi Tom-
i 15 rotar!. El desfac produsul

munceT lor la bilciul Riureni,
ani, etc., legindu-se cu calea

ferata
Mo0a s'a vindut in loturT i
Rimnicul-Vilcea i Tirgul-Ho rezu/.
a fost cumparata de 33 locuitorT.
In comuna sunt 2 bisericT: la

Frinceti i Malaetul ; i8o case.
E brazdata de dealurile : PetculuT, Malaetul i Zacatoarea,
Vite sunt 19 cal, 246 bol,

230 yac!, 27 capre, 65 oT
Piscul-luT-Cioc, Galbenul 5i
350 porcT.
Stupf cu albine sunt 84.

Pe riul Bistrita, care uda co-
muna in tot lungul el, sunt 2

mor!.
Frijoaia, vale, in jud. Buzad,
s'ad improprietarit la 1864, pe

568 hect. pamint din mo0a statuluT Frince0.
coala exista in comuna de
40 anT. Cladirea e proprieta-
tea comuna Ea se frecuenta.

Fripti, cdtun, ce exista in vechime in com. Odaia, pl. Calmatuiul, jud. Teleorman; numirea
a d-luT Margarit Hudic.
Linga biserica, in partea de

N. a satuluT, sunt casele pro-
FRINCEM
Locuitoril, in numr de 136,
www.dacoromanica.ro
1515.-
gura, qi udata de valle : Melceri,

PetculuT, AlunipluT, MeianuluT,
Olareqti; locuri izolate are: Ste-
jaretul, Fir4beiul, Mlacul, Buda qi Melcera.

Se marginqte la N. cu com.
nuneni, la S.-V. cu com. Ba-
424
FRINCESTI.
beni, la E. cu comuna Manastireni.
Stevia ; culmineaza in MucheaFrinturer.
Ffincesti (Mahalaua - Mare),
Frintura, ftddure, In jud. Buzaa,
sat, reseclinta com. rur. FrIncesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Vi/cea.
com. Chiojdul-din-Bisca, intre

plriul Siriul $i izvorul Bisculita,
Are o populatiune de 266 locuitorI, 131 uarbati si 135 femer.
renumita pentru multul vinat

salbatic ce se &este intr'insa.
Este asezat In lungul riulut Bistrita.
FrIntura-FIerului. Vez! com.
Ad e o biserica, zidita de
rur. Humele.
demult si care s'a reedificat la
anul 1890 de D. N. Teodo-
Frinturesti, deal, in jud. Mus-
rescu si de Preotul Mihai Frin-
cel, pl. Podgoria, com. Valeni.
cescu.
Frinturile, riiaf, ce formeaza

FrinoetiNezi Budaile, sat, jud.
Iasi.
Frincesti- Mfinastireni, nzofie

a statulur, pendinte de Schitul
hotarul judetulut Neamtu, despre Transilvania, de la Muntele Fagetelul si pana la varsarea in piriiasul Bistra (pe partea sting).
Dintr'un-Lemn, jud. Vilcea, care
pe periodul 1888-93 s'a arendat cu 5860 leT anual.
Frumoasa, com. rur., in jud. Teleorman, pl. Marginea, in apro-
FRUMOASA
In raza com., statul are doua

mosir : Frumoasa, de 1780 hect.,
din cari 150 padure, i Pauleasca de r28o hect., cu 60 hect.

padure.
Improprietaritl surit : 138 lo-
cuitort, pe 540 hect., In Fra..

moasa; 78 in cat. Pauleasca, pe
336 hect. ; In cat. Bratianca, 52,
pe 260 hect.
Terenul ocupat de viile locuitorilor este in intindere de

113 hect.
Populatia com. cu a catunelor este de 625 familif, sail 1789

suflete, din carI 527 contribuabilt.
capete, din cart : 971 vite marY

cornute, 2398 vite miei cornute,
450 cal', 11 magad si 280 pord.
Budgetul com. este de lei
10809.80 la veniturr si de lel
Frinculuf (Dealul-), deal, spre
dreapta. Este asezata pe tret
V. com. Benesti, pl. Oltetul-d.-j.,
dealurI despartite prin doua val-
7658.87 la cheltuelt.
Are : o scoalA, Intretin uta de
Stat si frecuentata de 20 elevI;
doua biserict, una in cat. Pau-
jud.
cele. Are treI cAt. : Frumoasa,

(resedinta), Pauleasca, care in
leasca si a doua in com. Frumoasa, deservite de un preot
vechime purta numele de OdaiaPanculut si Bratianca, format din
si do! cintarett. Solul este fertil,
piere de 1'1111 Vedea, pe partea
FrIncului (Movila-), maulla, pe

teritoriul com. Stiubeieni, pl. Ba-
insurateil carora li s'a vindut

paminturt in anul 1879.
seul, jud. Dorohoiti.
iar In padurile Statulut se gasesc lemne de diferite esente,
In grosime de la 30 60 cm.,
Frincului (Valea-), vale, izvoreste din dealul cu acelast nume,

jud. Vilcea.
Cat. Pauleasca e situat jumatate pe deal si jumatate pe vale,

pe marginea riuluI Vedea, la N.
M'ara de rezervele cart sunt lasate in urma exploataril.

Mosia Frumoasa facea parte
Cat. de resedinta se gaseste

In aceeast directie, la departare
din averile mandstirestI, si era in-
Frincului (Vlceaua-), valcea,
ca de 2 kil., in dreptul com.
Noil, lar Pauleasca a fost un
Contesti, de peste riul Vedea.

Ata cat, de resedinta cit si cat.
cele-l'alte sunt situate pe proprietatea Statulur, Frumoasa.
Se invecineste la N. cu cat.
singur corp cu mosia Contestilor a familieI Pancu, iar mal in

urma a fost inchinata manastiret Margineni.
oimul, al comuna Zmirdioasa ;

la S. cu mosia Bragadirul ; la E.
ea com. Contesti (dincolo de rlul
Vedea) i la V. cu Valea-Gau riculut, unde se afia i punctul
importanta din punctul de vedere istoric 41 archeologic. La
numit Rojistea, pe soseaua judeteana Alexandria - Zimnicea,

unde este un, conac.
departe se vad patru magurI
incepe de pe mosia Furculesti,

la E., urmind aproape paralel
cu soseaua Turnul-Alexandria,
jud. Teleorman. Se infunda in
Valea-Nanovulut.
Fringhiul, ctun PM), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, teritoriul com. Ciulnita, pe cimpul
Baragan.
FrIntura, tnunte, in jud. Buzan,

com. Chiojdul-din-Bisca, rami-
ficatie, spre S.-V. din muntele
www.dacoromanica.ro
chinata bisericit Sf. Gheorghe-
Com. Frumoasa are deosebita
S. com. se vad urmele unel

vecht intAriturt, avind dota santurI imprejurul et, lar ceva maI
mar!, dintre cal-1 doua la V.
com. 0. dota la S. d. La mar-
FRUMOAM
FRUMU$ANI
425
ginea pat. PluleaSca, spre padure este Magura-Popir, inalta

de-2Q ni. si larga ca de 300 m.,
apor Magura-Viilor, cu o ingtime 'de 25 m. si o largime de

aproape 150 m.
La s0.paturile facute pe lingl
aceste magurT s'aa gasa numeroase obiecte de olarie, pe carl
i Tocilescu le atribue epocer prerotnane.
In padurea din Valea- VeziT
d-nir 13oliac
este un lac care se formeaza

clin scursorile ploilor
pl. Cerna-d.-s., com. Lapusata.
Are o pozitie incintatoare. Aceastd poiana se afla spre N.

comuneT si a fost acoperita pe
alocurea de copad, care-r faeeati mare podoaba.
Suceava.
Are o populatie de 36 familir, saa 176 suflete : 85 bar-
bar i 91 femer; 97 necasatoFrumoasa (Lunca-), cdtun, al

com. Pirscovul, jud. Buzan, avind patru sub-diviziunT Curcanesti, Pirjolesti, Taciuleni si
Valea-Purcarulur, cu 1200 locui-
torl si 210 case.
ritT, 71 casatoritl, 8 vaduvr.

Locuitorir se ocupa mult
plutaria.
Cu
Frumosul, baltd, jud. Dolj, pl.

Cimpul, com. Tunari.
i izvoa-
Frumoas (Lunca-),
relor ; el nu --seaca nicr-odata..
Frumoasa, sat, in jud. Neamtu,

pl. Bistrita,: com. Tazlatil, situat
in dreptul kil. 45 al soseler Do-
breni-Moinesti, pe valea piriu'uf Tazlaul, satul Balcani la S.

Tazlul la N.
in
Frumosul, munte, situat spre
jud. Buzati, com. Pirscovul,

Lunca-Frumoasa, proprietate a
statulur, pendinte de Episcopie ;
V. de muntele Boul, in j ud. Gorj,
face un singur corp cu mosia
Se prelungeste de la E. la
Pirscovul.
Frumoasele, iezere, jud. Braila,

situate la S. de iezerul Cornoiul, intre Vilciul si Cornoiul.
miliT.
Frumoasa, mgurd, situata
in
Frumoasele (Muntele-),
erbanesti-d.-j., pl.
dure, pe teritoriul com. Vdsuiul,
$erbanesti, jud. Olt. Are o 11.15.1-
pl. Vrancea, jud. Putna, in in-
time de 15-20 m., 5i o circum-
tindere de 700 hect., aparti-
ferinta la baza de 800 m. Se

zice el aceasta magura era si-
nind locuitorilor din com. Va-
centrul com.
gareni, situat in dreapta rlulur

Bistrita, spre marginea dcspartitoare a jud. Neamtu de jud.
tuatd, ca o insuld, in mijlocul

unur helestea, ale carur urme se
vad i asta-zr, in stinga Doro-
feiuluT (din apa chula se alimenta), cu numele de HelesteulDomnesc.
Frumoasa, mofie, situata
pe
Ruga moiile Balcani 1 Tazlaul,

jud. Neamtu-, pl. Bistrita, com.
Frumos (Dealul-), deal, jud.
Frumoasa, pichet de granita, pe
Dunare, eu No. 7, la N. de Os-
deni-Vechr.
Este proprietate a locuitorilor

comuner Pocruia ; pe el se afla
padure, iar pe cea mar mare

parte e pasune de vite.
Din fata sa de V. isT la nastere rul Motrul.
Prahova, comuna
Prahova.
otrile, plaiul
Frumosul. Vezr Tazlaul-Frumos,

mofie, jud. Neamtu.
Frumos (Iezerul-), lac, in jud.

Gaita, situat in insula Balta,
Frumosul, prz, jud. Bacan, pl.
futre bratul Saltava-d.-j. i Bor-
Munteni, care curge pe limita
cea.
acester cornune, spre com. Luncani si are scurgere in piriul

Trebisul.
a statulur, _in intindere de 200

hect. Ved analul-Dunarer, padure, jud. Ilfov.
Bistrita-d. - s., com. Margineni-
Frumuani, nume ce purta in

vechime com. Piscul, pL Jiul-d.-j.,
jud. Dolj.
Frumos (Piscul-), pise,
jud.
Muscel, pl. Riurile, com. Golesti
Frumuani, sat, face parte din
Frumosul, sat, in jud. Neamtu,
com. rur. Frumusani-Custureni,

pl. Negoesti, jud. Ilfov. Ad este
resedinta primarier.
trovul-Frumos, jud. Ilfov.
Frumoasa, poiand, jud. Vilcea,
N. la S.
Prahova, pl. Podgoria, com. Po-
Frumos (Ostrovul-), perdure,

Bistrita-d.-j., cm. Faraoani,
V. Pe cracul din vale al acestur

munte, trece hotarul 'filtre judetele Mehedinti si Gorj de la
Frumosul, virf de deal,
suiul.
Tazlaul.
Frumoasa, pdure, jud. Bacati,
plasa Vulcanul, i in jud. Mehedinti, pl. Closani.
pl. Piatra-Muntele, com. Calu-
54
60298. Afarolo Dlotionar Gema* Vol. II/.
www.dacoromanica.ro
I105 hect., cu o populatie de
528 locuitorT.
Statul are 600 hect., din carl

cultiv prin arenda$1T saT 280
hect. (65 sterpe, 50 izlaz, 5 vie,
200 padure). LocuitoriT ati 505
hect. $i le cultiva pe toate.
Cuvioasa Pa.raschiva, deservita.
de 2 preotT si 2 cintaretT ; o
scoall mixta, frecuentata de 18
e/evI $i 3 eleve, cu intretinerea
careia comuna $i judetul cheltuesc 1694 ler anual.
Are un helesteti.
Numarul vitelor mar1 e de

i al celor miel de 1128.
559
FRUMtTSELELE
426
FRUMUANI-CUTURENI
al celor miel, de 2757: 127 ca-
pre, 416 pura i 2214 oT.

Dintre locuitorT, 397 sunt plugarl, 9 meseria$T, 25 a diferite
profesiu
Aratura se face cu 102 plugurT : 55 cu bol $1 47 cu cal.
LocuitoriI posea : 173 care
$i carute : 94 Cu bol $i 79 cu
cal.
Populatiea e de 89 familiT,
Cu 320 suflete, din cae 73
Frumuri, com. rur., jud. Gorj,

pl. Gilortul, la S. com. Licuriciul, situata pe $es, coast si
vilcele, pe partea stinga a pt-
22 kil, departe de acest oras.
dintre carT 150 hect. padure,

147 hect. arabile, 104 hect. fiflete, 15 hect. vie, i 14 hect.
livezT de prunr.
LocuitoriT sunt parte mo$nenT,
parte improprietariti dupa legea
1240 locuitorT,
carl tralesc in
299 case $i ro bordeie.
din 1864.
3565 hect. D-nil Al. Len$, N.
Budi$teanu i statul aj 2476
hect. $1 locuitorif 1089 hect.
ProprietariT cultiva 1712 hect.
(376 sterpe, 145 izlaz, 8 vie,
235 padure). LocuitoriI cultiva
tot terenul.
Sunt 269 contribuabilT. Bud-
miliT, sal 502 suflete, din

138 contribuabilT.

1176: 313 cal i epe, 23 arma.
sarT, 369 bol', 401 yac! $1. viteT,
2 taurT, S bivolr, 61 bivolite,
Locuitorir posea : 8 plugurf,

16 care cu bol, r caruta cu cal.
Vite: 65 vite marl cornute, 7
cal, 50 oT, 5 capre $i 30 rimatorT.
Comunicatia se face printr'un
Frumu$ei, Ragoci i Daia.

Are o suprafati de 44o hect.,
3 hele$teie ; z pod.
prunT.
contribuabilf.
ruraki, jud. Ilfov, pl. Negoe$ti,

situata la S.-E. de Bucure$ti,
$coall mixta; I moara cu va.;

ma$ina de treerat cu aburl ;

dintre carl 50 hect. padure, 70
hect. arabile, 62 hect. fitnete, 6
stabilit in com.
ciumarl.
4 strainT.
Se compune din catunele:
nituff $i 3624 leT la cheltuelT.

In comuna sunt 2 bisericT la
Frumu$ani i Petrachioaia;
$edinta comuneT cu acela$T nume. Acest catun se mal nume$te

Betea.
hect. vie, $1 5 hect. lived de
riuluT Negreana.
getul este de 3629 lei la ve-
Frumuri, catun, jud. Gorj, re-
152 $i neimproprietaritl 292.

Frumurni-Cutureni, comuna
Sta In legatura cu com. Lamote$ti, prin o osea vecinall.

Se compune din satele : Cu$tureni, Frumu$ani, Pasarea
Petrachioaia, cu o populatie de
serve$te $i la biserica comuneT

Licuriciul.
Sunt 17 fintinT si 2 puturT.
drum de care, ce se deta$eaza

din $oseaua judeteana i intra
In acest catun.
Sunt in catun i pu t $i 6
fin tinT.
Are o biserica de lemn, acuta
de Iccuitorl, la anul 1837,
servita de 2 preotr
si I
decin-
taret.
Frumuri, 'Fria, jud. Gorj, pl.
cal-1
Novaci ; izvore$te din muntele
LocuitoriT posea': 18 plu-
Salanele la N.-E. comund Novaci, $1 trece in Transilvania.
gurT, 2 cdrute cu cal, 35 care

cu bol.
15 cal, 103 of, IO capre i 60
Frumurlele, sal, com. Pcpeqti,

pl. arligatura, jud. Ia$i, situat
de asupra Dealulur-Mare, fiind
rimatorT.
inconjurat de padurl. Are o

347 la venitur1 $i de Id 324
la cheltuell.
populatie de 30 familif, sati 120
Comunicatia se face prin $oseaua judeteana ce vine de catre comuna Negreni, strabate
aceasta comuna de la S. la N.,
pana da in com. Licuriciul.
In com. este o biserica de

lemn, facuta de locuitorI la anul
1837, deservita de 2 preotT $i

un cintaret ; unul dintre preot!
www.dacoromanica.ro
suflete; o scoall, intretinuta de

com., infiintata in anul 188r,
frecuentata de 30 elevl.
Satul se afla pe mo$ia Pope$ti.
pete, din carl : I21 vite mar!

cornute, 12 cal, 68 oT yi 56
rimatorr.
Frumurlele (Pursca), sat,
FRUMUELUL
jud. Iasi, com. PAusesti, pl.

CirligAtura, situat pe culmea
Dealulur-Mare, inconjurat de pA-
durr. Intinderea teritoriului e

socotitl in mosia PAusesti, CU
care face un trup.
Are o populatiune de 33 famili!, sad 159 suflete.
NumArul vitelor e de 203 ca-
pete, din carr: 124 vite marT

cornute, x3 cal si 66 rimAtorr.
427
S'ad improprietrit dupl legea rurall din 1864, pe teritoriul comuna, 149 locuitorr;
neimproprietAritl se mal' g5sesc
57 locuitorT.
Se compune din satele: Frumusica, Panduri, BrAtia si Pirlitul, Cu resedinta primArier si

a judecAtorieT comunale in satul Frumusica.
Populatiunea comuner este de
274 familir, sad 1120 suflete :
FRUMUITA
Prin tr'insul trece catea nationall Boto$ani-HirlAd.
Frumuica, sat, in jud. Ialomita

pl. CimpuluT, pendinte de com.
Cu acelasT nun:e, situat pe
malul drept a1 riuluT Ialomita,
sub coastA, la '2 kil. de apa

riulur, lipit la V. de satul Pirlitul si la E. de satul Panduri.
Aci este resedinta primArier
si a judecAtorier com.
Frumuelul, sat, din com. Mun-
541 bArbatr si 579 femeT; III()
Populatiunea este de 62 fa-
celul, pl. Zeletinul, jud. Tecuciti,
mili! de RominT si 2 familir de
situat pe piriul Apa-NeagrA, la
RominT, 5 GrecT, I Sirb si 4

GermanT; 1116 crestinT ortodoxr
o distantl de 2 kil. si 575 m.
si 4 catolicr; 328 agricultor!, 2
de resedinta comuner.
avind profesiunr libere, 32 muncitorT si 18 servitorr.
In sat se afll o scoalA mixtA,

condusl de un invAtAtor ; o bisericA, Cu un preot
Are o populatie de 184 famili!, sat 734 suflete.

Are o scoa15., care dateaz
din anul I 1865, si se frecuentA
de;70 copir ,..(59 bAet.1 si ji
fete).
Locuitorir sunt :rAzesT, si stlpinesc 568 hect. ; lar d-1 Corbitan stApineste mosia Funclesti,
In mrime de 114 hect.

Are o bisericA, cu hramul
Sfintir VoevozT, deservitA de 1
preot si 3 cintretr. Biserica
este fcut5. la 1858 de locuitorT.
S'a rezidit in 1892 cu spesele lo-
$tid carte 65 persoane.

Vite: 600 cal, 430 boT, 2700
oT, 54 capre si 390 porcr.
Venitul comuner in 1896-97
era de 3498 leT si cheltuelile
de 3820 leT.
In com. se afll o scoall mixtA,
TiganT.
Vite sunt : 220 bor, 200 cal,
600 or, io capre, 70 porcr si

o bivoll.
Frumulea. Ved Afumati
si
Sacsori, jud. Ilfov.
frecuentat de 72 elevr si eleve

si condus de un invAtAtor retribuit de com. Localul scoaleT
este donat comuner de proprietarul mosier.
Frumuica, las, pe mosia Mi-
Sunt trer bisericr, cu trer preotT

si cinc! dascAlT.
jud. Bacld, pl. TazlAul-d.-s.,

com. Schitul-Frumoa,sa, care-dA
leanca, com. Mileanca, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoid.
Frumuica, mofie, a Statulur,

un venit anual de 800 ler nu-
cuitorilor.
Frumuica, tirgufor, situat in

Frumuelul, deal, pe mosia Hapartea de N.-E. a com. Sto-
mar de la pAmintul cultivabil,

afarA pAdure.
vArna, com. HavArna, pl. Pru-
resti, mosia Storesti, pl. Cosula,
tul-d.-s., jud Dorohoiti.
jud. Botosani. Are o populatie

de I40 familir, sati 400 suflete.
Loc. sunt cer mar multr EvreT.
Acest ttrgusor s'a infiintat
Frumulea, plIdure, de 70 hect.

In partea de S. a com. Drac-
pe partea dreaptI a Aula! latomita, futre comunele Ulesti si
la anul 1844 de proprietarul mo-
Frumuica, plidure de stejar, in

jud. Ialoloraita, pl. ampului,
Axintele.
cordat.
pe teritoriul com. Frumusica, cu
Teritoriul comuner are o suprafat de 3650 hect., din carr

150 hect. pAdure si se tntinde
din riul Ialomita, spre S., co-
Inainte de infiintarea tirgulur era aicr o circium1 la sleahul

mare, unde era si posta vechre.
o suprafat de Ioo hect.

Frumuica, pilla, izvore$te dela
prinzind patru mosiT, proprietAtT

particulare : Frumusica, 1750
Numgrul vitelor este de 365:

187 bol si vacT, Ito cal, 42 ca-
d.-j., jud. Vilcea si se vars

In riul Mamul, tot in raionul
hect.; yanduri, 400 hect. ; Br5,tia, 1000 hect. si Pirlitul, 500
pre si 26 porcr.
Se aflA aci 8 circiume ; 50
com. Fumureni.
hect.
comerciantl si 58 meseriasT.
Frumuica, com. rur., in jud.

Ialomita, pl. Cimpuld, situat
sieT de atuncr, D. A. Mavro-
www.dacoromanica.ro
sani, pl. Miletinul, jud. Botosani.
N.-V. com. Fumureni, pl. Oltul-
Frumuital com. rur,, in jud.
428
FRUMUOTA
Covurluia, pl. Frutal, aflatoare

In valea si pe malul Prutulur, a
ghe in- Scinteesti ; Sf. Imparati

In Frumusita si Prea-Cuvioasa
treia comuna in aceasta linie

de la Galati si la distanta de
Paraschiva in Tamloani, citetrele avind pamint rural. Cat.
24 kil, de capitala judetulur. Se

margineste la N. cu Foltesti, la
Ijdileni si Frumusita formeaza o

parohie, cu catedrala Sf. Impa-
E. cu lacul Bratesul, la S. cu
ivita si /a V. cu teritoriul
rati, deservita de un preot, un

diacon si 4 cintaretr, iar eAt.
com. Pechea. Are 4 catune: Ij-
Scinteesti, impreun cu cat. Fintinele (com. Foltesti), formea.za

o parohie deosebita., cu numele
Scinteesti, cu catedrala Sf. Gheor-
dileni, Frumusita (resedinta), Tamaoani si Scinteesti, cele 3 d'indill in linia dreapta de Sud-Nor-
dick iar a patra la vre-o 9 kil.

In spre V. de resedinta comunail.

familir, sail 2262 suflete : 1158
barbatr si 1104 femer; 1045 necasatoritr, 1077 casatoritT si i40
vaduvr.

Locultorir din toate catunele

acester comunT sunt fostr clacasT
improprietaritl la 1864.
Situatia terenulur com. Frumusita este accidentata : dealurr,
var
mint sterp. Din acestea, 9438

hect. apartin proprietater mari
si 1843 celer mid. Proprietatea
mare e reprezentata prin mosi-
Fruntea - Comanului, virf de

munte, jud. Bac5.0, -pl. Tazlauld.-s, comuna Schitl-Frumoasa,
din izare izvoreste piriul Comanul.
Fruntea-lui-Vsii, mute, la N.
de com. Corgarnicul, pl. Pele.
sul, jud. Prahova, coprins intre
rid Prahova (V.), Valea-luI-Bogdan (N.). si Oratiile (S.).
ghe, deservita de un preot, un
Fruntea-lui-Visii (Muntele-)
diacon si 4 cin taretT.

Sunt 3 scoff : una de bdetT
si Muntele Stevie, .mopil ale
si alta de fete in Frumusita, a

treia in Scinteesti. Numarul elevilor inscrisT, in aceste scolT
statuluT, pendinte de manastirea

Znagovul, jud. Prahova, carT, pe
periodul 1888-93, s'aa arendat

Cu 3500' ler "anual.
in anul 1889 era de 61 ba-
etl si 16 fete, din earl ail urmat regulat 46 bdetT 0 8 fete.
Fruntea-lui-Vsil. Vezr Bratocea, jud. Prahoira.
Caled judeteana Galati-BabaDraga strabate aceasta comuna.,

pe o intindere de 12 kil., tre-
Fruntea -Mare. VezT Fruntile
chid chiar prin satele Ijdileni

si Frumusita. Pe ad trece si linia ferata Galati-Birlad.
Fruntesti, sat, jud. Backi,
si locurr plane. Suprafata
sa este de 11286 hect., din earl:

8641 hect. arabile, 160o padure,
400 ima. , 200 finete, 294 viT,
97 vetrele satelor si restul pa.-
FRUNT1TA-COMANAJEUT
*(Muntele-), jud. Putna.

pl.
Siretul-d.-s., com. Filipeni, asezat la confluenta piriuluISAlasul-
Frumusita, satul principal ;I re-
Rosu cu Dunavatul, la o de-
sedinta comuner cu acelasr flu-
partare de 5100 ni. de eatunul
me, pl. Prutul, jud. Covurluit.
Lunca. Satul este foarte vechia.

Locuitorii posed acte serse in
Are 231 familiT, sari 916 suflete;

o biserica ; 2 scolT.
limba slavona cu date de la

i600.
Frumusita, MO)cie particulara, in

com. cu acelasi nurne, pl. Prutul, jud. Covurluia, in doul tru-
In Condica Liuzilor, se glse0e cu numele, Fruntesti-Razasesti. Are o bisericd, cu hra-
dileni.
purr, fiecare de cite 3500 hec-
mul Cuvioasa Paraschiva, c15.-

capete, din carT : 1450 bol, 765
vacT, 87 cal, 125 epe, 270 capre si 2439 or; sunt : 8 buhar
tare.
dita de razesir mosnenT pe la
ile Frumusita (2 trupurT) si Ij-
Frumusita, vale, judetul Vilcea,

com. Dobriceni, pl. Ocolul.
(bar!), 14 armasarT, 156 berbecT
si 20 tapr.
In Frumusita sunt : 14 circiumi ;
2 moll cu aburr; 3 batoze de tre-
erat si 3 de batut porumb, 331

plugurr, din carT 116 de fier.
Veniturile comuner se ridica
la 23078 leT, 77 banT, lar chel-
tuelile la 21446 ler, 99 banT.

Bisericr sunt 3:: Sf. Gheor-
185i. Sunt 216 familiT, sail 821

suflete.

cornute, 234 porcr si 1 i capre.
,
Frunceasca, padurice, la S. de
padurea TigAneW, com. Tiglnqti, jud. Tecucia, pe locul numit Valea-de-Mijloc.
Fruntrei (Dealul-), deal, pe

mosia Rusi-Ciomartan, com. Zamostia, pl. Berhometele, judetul
Dorohoia.
www.dacoromanica.ro
Fruntesti, deal, situat la N. judeturur Tecucia; formeaza limita
"'titre' jai. Tecucia li. Baal, la

N. de satul Barna; ,com. Godinesti.
FruntitS t ComanuluI, pIdure,

jud. Baal, pl Tazlul-d.-s., de
FIttitsrluE
429
pe teritoriul com. Schitul-Frumoasa.
Fruntile, ecitun de resedinta, azpartinind comuneI Copacioasa,

pl. Atnaradia, jud. Gorj, i si-
wat pe loc ses.

din cali 190 hect. arabile, 120
hect. finete, 40 hect. izlaz
pomet i ao hect. vatra satuld.
Are o populatie de --I6o familiI, sail 332 uflete, din carI
140 contribuabilf.
Locuitoril poseda : 40 plu-
gurI, 70 care cu bol; 270 vite

mar! cornute, 13 cal, 420 .oT
113 rim
FRIJNZARIIL
-
Fruntieni, sat, -in jud. Tutova,

pl. Tirgul, spre E. ae Birlad.
Frunzarul, Urja Sprincenata,
cuitorI, din caff 44 $titi carte si

lucuind in 68 case. Formeaza o
201 contribuabilI ; locuesc in 50

case $1 112 bordele.
Locuitorlf se ocupa cu agricultura, viticultura si cre$terea vitelor. Ef desfac produ-
comuna (com. l'runtiseni), cu catunele : Dealul-Mare i Grajdeni.
In toata -comuna sunt 1173 locuitorl (din carI 134 sal carte) ;
192 contribuabilI ; locuesc in
240 case.
Cultura viei se face pe o suprafata de 85,50 hect. (din cal-1
I I,50 nelucratoare). Se fabrica
mult olaria ordinara.
Comerciul se face de 16 persoane in 16 stabilimente comerciale, din carI 9 circiume.
Sunt 40 stupl cu albine.

Are I bisericd, deservita de
Are o scoala primara de IDAetI ; 4 bisericl. Contributiunile
preot
directe ale locuitorilor acesteI

comune sunt de 8822 le! si 58
i I
cintaret.
Fruntile, colma de munte, in judetul Gorj, plaiul Novaci ; incepe din muntele Florile-Albe
si se termina la N.-V. comuneI
banI.
Fruntieni, pirtiaf, ce izvoreste
Radosi din spre coni. Carpinisiul.
din com. cu acela$I nume, jud.

Tutova, si se varsa in piriul
Fruntile. Vezi Trupurile-de-Pa-
Trestiana, tot pe teritoriul acesteI comune.
dure, j'id. Muscel.
Fruntile (Muntele-), pdure, pe

teritoriul comuneI Spinestl, pl.
Vrancea, jud. Putna, in intindere de Sao hect., apartinind locuitorilor din Spinesti.
Frunza, japfe, iese din iezerul

Deciul si da in stinga FilipoiuluI-din-Balta com. Tichilesti,
jud.
Frunza, baltif sal japfe, la N.
Cu o populatie de 1-87
HL sad 1429 suflete, din carI
sul muncel lor mal ales pe pietele de la T.-Magurele si Corabia.
Mosia e parte a Statului, care
poseda Sprincenata, Cu o intindere de aproape 300 hect. arabile, 75 Ociare, r5 livezI si

75 izlaz ; parte e particulara.
Locuitorif
improprietarit
dupa legea rurala din 1864 si

dupa legea insurateilor din 1879,
luind 467 hect.

In raionul com. sunt 2 biserici : una in cat. Frunzarul, fondata la anul 18o8, pi a doua in
Una, zidita la 7735 si terminata la 1846. Ele sunt deser-
vite de un preot si un cintaret, retribuitl anual, din budgetul comunei si de locuitorI,

prin invoell agricole.
Sal carte 24 barbar si 8 feme!.
Comerciul se face de 7 ch.ciumati. Stabilimente industriale se afla: o moara cu abbrY,

o piud, pe un torent format
din izvoarele, ce les de sub
iezeruluT Curbovul, din comuna
Fruntile (Muntdle-) (FrunteaMare), pddure, pe teritoriul

comuneI Herastraul, pl. Vrancea, jud. Putna, in intindere de
800 hect., apartinind locuitorilor
din com. Colacul.'
Fruntile-RuncUluI, parte a muntelul

did tom. Neagraarultil, ud." Suceava.
Fruntilor (Dealul-), rolin, in

jud. Buz, com. Nehoiul; face
botar despre comuna Gura-Tegh1I.
Tichilesti, care da in privalul

Filipoiul, jud. Braila.
Frunzarea, peldure particular,

supus regimuluI silvic, aflata
pe =Isla Frunzarea-Brustureti,
apartinind comunef Birsesti,
plasa Ocolul, jud. Vilcea.
Frunzarul, com.
ur., in jud.
Olt, pl. Siul-d.-j., situata pe

lunca $i sub Dealul-OltuluI, la
Veniturile $i cheltuelile com.

sunt de 4160 le!.
O osea comunall leaga cat.
Frunzarul Cu Sprincenata, pe
lingl care, la E., pe Dealu1-01tuluI, trece $oseaua judeteana
Slatina-Turnul-Magurele.
La N., comuna se invecineste cu Gostavatul; la E. si S.-E.,

cu Vispesti ; la S., cu Birsesti
si la V., cu /1'1.11 Oltul, care o
50 kil, de capitala judetulul
desparte de jud. Romanati.

La E., in poale si pe coasta
la 15 kil. de resedinta plasei.

Dealulul-Oltului, se intind viile,

de la care apol urmeaza un, pla-
www.dacoromanica.ro
FRUNZARUL
FRUNZINEM
430
toa intins pana in COlmOtuia, pe
Frunze, loc de izvoare, jud.
rasca, cu o populatie de 468
care se afla tarinile locuitori-
Bada, pl. Trotusul, com. JAvreni,
lor.
pe teritoriul satuluT javreni, de

unde tsT are obirsia ptriul
locuitorT, car1traesc in I to cale.

In vechime se zice c5. aceasta
com. a fost maTinflorita ; astazT
Frunzarul, sat, face parte din

com. rur. cu acelasT nume, jud.
Olt, pl. Siul-d.-j., situata pe luna, linga riul Olt. Ad i e rese-
dinta comunei si o biserica cu

urmatoarea inscriptiune:
Aceastit sflnt i Dumnezeeascil biserica, ce se prznuqte hramul Adormirea
Prea Sfintel Nscitoare de Dumnezeil
Erarhul Niculae, la local ce se chiam
lngrozitor, s'a zidit din temelie, de cucernicil dintre preo0 rposati: Popa Manotea Duhovnicul, Popa Dumitru, ajutotInd i altit Iar In zilele DomnuluI
nostru Ioan Alexandru Constantin Moruzzi Voevod, s'art zidit de iznoavi, stri-
pl.
este foarte putin populata. Cea

mal mare parte din locuitoriT
Bistrita-de-sus, com. Valea-lui-
sal sunt emancipag. Din cur-
Ion, cel mal rasaritean sat din

com., aproape de malul drept al
tea proprietateT si pana la bisericA e o pivnita vechTe, lunga de
la o departare de
30 de metri si lata de ro metri.
3 kil, de resedinta cu scoala.

Are 9 familit cu 75 suflete.
Vite : 25 vite mar! cornute,
20 or i 2 cal.
La N. de acest sat se afla
altul cu acelasT nume care tine

D-1 N. D. Amira are 1850 hect.
Frunzeni, sat, jud. Bacan,
BistriteT si
de com. andesti, pl. Bistrita,

j u d etul Neamtu.
locuitoril 244 hect. Proprie-
tarul cultiva 1372 hect. (ioo

LocuitoriT cultiva tot terenul.
Budgetul com, e de 2357 le!
la veniturT si de 2595 le! la
clnd-o din temelie, de rposatiI: Popa

Dumitru i de fecioril luI Popa Dragomir l de feciorit rposatalul Popa Manotea, Popa qerban Duhovnicul, Popa
Frunzeni, sat, in jud. Neamtu,

com. Cindesti, pl. Bistrita, situat
pe malul drept al rluluT Bistrita,
serica, la Frunzinesti ; t coala
Badea, 1. Bratega, Mirea Diaconu, aju-
In drumul care leaga satul an-
mixta ; r moara cu apa ; r he-
desti cu soseaua Piatra-BuhusTBacaa.

Terenurile acesteT localitAtr
leste' ; 3 podurl stAtatoare.
torlud i a41 preql, care cu mult care
cu putin, ca s fie vecinicil pomenire
a lor
cu toat podoaba ce se
vede, In zilele mareluI Imprat a toat
sflnt
Rusia, la leatul 1808.
Frunzarul, deal, in raionul comune Frunzarul, pl. Siul-d.-j.,

jud. Olt, pe care se cultiva 59
hect. ariT vie.
Frunza (Piatra-lui-), colind, in

jud. Buzar', com. Colti, acope-
rita de padure mosneneasca,

cam de 8 hect.
sunt de natura calcaroasa.

Populatiunea este de ioo fa.
mili!, saa 505 suflete, 7 Ocluye,
4 nevolnicT, 7 evreT. Locuitoril
se ocupa cu agricultura, industria si plutaria.
apa ; 4 var5xiI; 5 rotar!.
rachita, pe sesul Moldover, com.
resti, pe mosia Modruzesti ; lzlaz de vite.
Draganesti, jud. Suceava.
In jud. Ialomita, pl. IalomitaBalta, com. Poiana, situat pe

cimpul BarAganul.
Frunza-Verde (Lacul - lui-),
Dintre locuitorT, ro8sunt plugarT, 3 industriasT, 2 al-1 diferite
profesiunt
Aratura se face cu 62 plu-
Frunzeti (Lunca-lul-), luna' de
(tirla),
116 vacT si viteT, 5 taurT, 3 bi-
volite), si al celor miel de 656

(ro capre, 78 porcT, 571 ol).
gurT : 22 cu boT, 40 cu cal. LocuitoriT a 85 care si carute :
ju-
celtun
Numdrul vitelor marl e de

409 (190 ca! i epe, 95 boT,
preot si 2 dascalT ;. 4 morT de
detul Buzaa, com. Vadul-So-
Frunza - Verde,
In com. este o singura bi-
In sat se afla : o biserica, cu
223 capete.
Frunzi (Lacul-luI-),
cheltuelT.
Frunzineti, com. rur., jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situata la

E. de Bucuresti, aproape de
locul unde valea Pasarea se
varsa in riul Dimbovita, 26 kil.
departe de Bucuresti. Sta in
legatura cu Plataresti i Tinganul
lac, in jud. Buzaa, com. Nicu-
prin sosele.
lesti, cat. Podul-MunciT; contine

mult peste.
Se compune din satele: Frunzinesti, J,ilieci, Pitigaia si O-
www.dacoromanica.ro
25 cu bol, 6o cu ca?.
Comerciul se face de un circiumar si un hangiu.
Frunzineti, sat, face parte din

com. rur. cu acelasT nume, pl.
Dimbovita, jud. Ilfov. Este si-
tuat spre E. de Bucuresti, pe

malul drept al vaer Pasarea, aproape de unde aceasta vale se
varsa in riul Dimbovita. La E.
are dealurT, lar la S.-V. pamintul e baltos.
Aci este resedinta primarieT.
2094 hect. (impreuna cu Lilieci, Orasca
i Pitigaia),i din
FRUNZOAICA
431
FULGA
car! d-1 N. D. Amira are 1850

hect. i locuitorif (impreuna cu
cel din Lilieci, Pitigaia O.
rasca) aa 244 hect.
Daler, precum i asupra lacurilor inconjuratoare ca Tatanir,

Fudul, Carpanosul.
418, s'aa improprietarit la 1864
Proprietarul cultiva. 1372 hect.

(100 rAmirt sterpe, 35 izlaz, 343
Fuga, pi izvoreste din padu-
d-lui Mihail Xanto, ciad li s'aa

dat 1816 hect.
Vite sunt: 180 caT, 200 epe,
padure). Locuitorli cultiva tot
Poeni, pl. Codrul, jud. Iasi, trece
terenul, farA O. alba izlaz.

Populatia satulur e de 361 locuitort
pe teritoriul com. Poeana-CirnuluI, pl. Crasna, jud. Vasluia,

si se varsa in Vasluet.
Andrea, deservita de I preot

cintaret ; o scoala mixta,
Fuivel (Dealul-), deal, in jud.
frecuentata de 19 elevi:si 15 e-
trita, situat linga satul Negri-
leve.
testi.
In raionul satuld se afla :

belestea ; I pod statator.
Tot! locuitorii, in numar de
pe mosia Fulga, proprietate a
rea numita Valcelele, din com.
210 yac!, 3500 or o 450 pora

coala exista in com. de la
1848. Localul e proprietatea
comuna S'a frecuentat in anul
891 de 57 bletr si 3 fete, din
numarul de 379 copi! (195 ba-
Neamtu, com. Roznov, pl. Bis-
etr, 184 fete), cu virsta de scoall.

Cu intretinerea personaluluI, statul cheltueste anual to8o le!.
fia carte 196 barbatI si

fema
Fulal, alt nume al cdtunului Co-
Comerciul se face de i hangia.

12
sereni, com. Preajba-de-Padure,

pl. Ocolul, jud. Romanati, situat
linga apa Tesluiul.
In catunul Fulga-d.s. e o
mica. movill in partea de E., se
zice, din timpul Tatarilor.
Fulga, com. rur., jud. Prahova,

pl. Cimpul. Este situata in jurul laculd Fulga, la 47 kil. de
capitala judetuld si la 22 kil.
de resedinta plasa
suprafata de 2076 hect.

Stupr cu albine sunt 80.
Pamtntul de cultura e foarte
Toata com. se intinde pe o
Frunzoaica,
in jud. Ia-
!omita, pl. Ialomita-Balta, com.

Poiana, de 1500 hect. -
Frunzul, virf de munte, din culmea Comarnicului, jud. Arges,

plaiul Lovistea ; are o inaltime
de 1506 m. d'asupra nivelului
prielnic agriculturer.
de ro circiumarI.
i Fulga-d.-j. Are
o populatiune de 11 00 familiI,
Budgetul comuner are la veni-
Fulga-d.-s.
turl suma de 12925,97 lel si la

cheltuel! 6398,78 la
Are dota sosele: Fulga-Mizil
saa 3515 suflete (r730 barbatf,

1785 &me), in care intra si 43
marii.
Fudul, lac, in jud. Tulcea, pl.
famili! de TiganI.
Fulga-Salciile.
mund ; a fost format de o revar-
Contribuabili sunt 750; case

de locuit 850.
In com. sunt 2 biserid : una
In Fulga-d.-s., fondata in anul
In jurul comuneI sunt mal
sare a bratului Tatarul (o de-
1834, cu urmatoarea inscriptie :
Sulina, pe teritoriul comunei

urbane Chilia-Vechie, situat in
partea N.-V. a piase/ si a
co-
rivati e a bratuluI Chilla); e incon15
Acesti sfintit i Dumnezeeasci biserica s'a zidit din temelie prin osirdia
cheltuiala vitafulul Iordache Rulescu
a riiposataluI Dimache Postelnicu, 1m-
Fudul, punct trigonometric de
preunit Cu sotia dumnealul Ral4a i cu oszilele Prea

teneala locuitorilor
InlatuluT Domn Alexandra Ghica Voclii,
leatu 1834. S'a reparat la anul 1892.
jurat cu stuf ; comunica cu lacul
Tatanir prin o &lita ; are

hect. intindere.
observatie, de rangul
Lit",
in
jud. Tulcea, pl. Sulina, com.

urbana Chilla-Vechie, in partea
N.-V. a plasel si a comuneI,

linga bratul Tatarul, al gurer
Chille; are 7.6 m. inaltime si
domina asupra bratuluf Chilia
pe o intindere insemnata, asupra ostroavelor Tatarul
A doua biserica este in Fulga-d.-j., fondata. la anul 1880.

Ambele bisericI sunt deservite
de treI preotl.
Locuitoril se ocupa numal cu
agricultura. Produsul muncel
desfac la orasele Ploesti i Mizil.
multe movile.
Se margineste la S. cu com.
Sgciile ; la V., cu cat. Baraic-
tarul si com. Parepa; la E., cu

jud. Buzla si la N., cu com.
Conduratul.
Fulga, muchie de deal, in jud.

Buzad, com. arpinistea, in apropiere de cat. Poponetul.
Fulga, deal, In centrul com. CAlimanesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea.
Fulga, mocie, in jud. Prahova,

care se limiteaza cu jud. Bu-
www.dacoromanica.ro
zaa in dreptul comunelor : Baba-Ana si Boldesti.
432
FULGA
Fulga, pddure, in jud. Mehddinti,

pl. Cimpul, com. rur. Corlatelul.
FUMURENI
I3uzat, com. Gura-Teghil ; avind
1.5.1eti. Are 99 locuitorl (din
ca 40 hect., proptietate mogie-
carT 16
earte)
7 jeme.
neasca.
Fulga, pddure, in corn. rur. Vinjul-Mare, pl. plahnita, jud. Mehedinti ; este proprietatea StatuluT.
Fumea, cdtun (Orla), in jd. Ialo-
Fulgerisul, izvor,in jud.

com. Gura-TeghiT, incepe din
padurea Vinele-Calde i se scurge in Bisca-RozileT.
Fulga, lac sec, intre catunele Fulga-d.-s. i FuIga-d.-j., pl. Cimpul, jud. Prahova.
pl. Oltul-d-j. $'a infiintat cam

pe la anul 1845, de maicile schituluT Mamul. -
rul ; face hotar despre com. Goi-
Este situata pe valea

Mamul, la 6o kil. de capitala
judetuluT i la ro kil. de a
nota i Buila.
Prahova.
ciuluT; face un, corp cu Goa,

Capul-Dealulul i Valea-Rugilor,
din com. rur. Fulga, pl. Cimpul, jud. Prahova. In partea de

E. a atestui catun este o mica
movila, care dateaza, se zice,
avind In tot 340 hect., parte a

statuluT, alipita paclureT Mlajetul
Topilele, parte a movienilor.
din timpul invaziuneT Tatarilor.
Fulgoaia, vale, in jud. Buzati,

In com. Baneasa, pl. Prutul, jud.
Covurluin.
plaeT. Aceasta com., pana, la

;azul 1875, s'a numit Fumureni ;
apoi, in 1875 i1876, s'a alipit
la Lungeti, i in urma I-a

luat iaraT numirea de Furaureni.
Fulgoaia, peldure, In jud. Buzati,

com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
Fulga-de-Sus, sat, face parte
Fulgeresti, fost sat, azT mahala,
Fumureni, com. rur., jud. Vifcea,
Fulgerisului (Drumul-), loc izolat, in jud. Buzan, com. Bozio-
Fulga, vale, In jud. Buzar', com.

dqti.
Baba-Ana; incepe de pe mcOa
Fulga i se scurge in piriul Is- Fulgesti,(Vlceaua-Fulgesti).
Vezi Porcilor (Dealul-), jud. Viltau' ; se numete i Calmatululcea, continuare a muntilor ArNotl.
Fulga-de-Jos, sat, face parte din

cora. fur. Fulga, pl. ampul, jud.
mita, pl. Ialopaita-Balta, com. Re.

-viga.
com. Sibiciul-d.-s., cat. Gornetul ; ese din muntele Fulgoiul

da in Valea-Sibiciului.
fondata la anul 1742.

Ocupatia locuitorilor e agricultura. Produsul munceT il des.
fac la Craiova, Slatina, TurnaMagurele, etc.

Vite sunt : 518 oT, 135 boT,
23 cal, 121 vad, 71 viteT, 21
capre
300 porcT.
171 locuitorT
Fulgerisul, sat, in jud. Baca, Fulgoiul, munte, in jud. Buzar',

pl. Siretul-d.-j., com. Pance$1,
com. Mlajetul, cat. Valea-Sibi-
situat la o departare de 3 kil.

de satul Pance4 Are i i fami-
ciuluT, culminatie din catena Pri-
liT, saa 89 suflete.

Vite sunt : 38 vite marI cornute, zo porcT i 9 capre.
sting al Vad-SibiciuluI.
Fulgerisul, munte, in jud. Buzar', com. Goide0i, cat. Ivanetul, ramificatie din masivul mun-
seaca, ce se intinde pe malul
tarit la 1864, pe mo0a MamulFumureni, dind a primit 525

hect, pamint.
In anul 1850 s'a inceput aci
o manastire care a ramas in
Fulgoiul, sorginte de apd mine-
la care se zice fie-care locui-
rald, in _jud. Buzati, com. Mlljetul, cat. Valea-Sibiciului, la

gura veT Fulgoaia ; contine pucioasa i saruri.
tor a fost obligat a bate 7-8
zea i Tigva, pe malul sting al

rtuluT Bisca-Rozilei ; e renumit
Fulgolul, localitate izolatd, In
prin aromatica sa fineata, com-
Oporelul, unde valea Beria se

vars in riul Tesluiul.
jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., com.
pan' in pamint, formind ast-fel

mal india un piedestal de lemn
d'asupra caruia s'a pus caramida.
$coala dateaza in corp. cara

dela 1855, dar neavind un
local proprid s'a inais In
mal multe rinduri. Sefrecuenta
acum de 43 copil, din nularul de ios (59 baeti 11 46 fete)
florT.
Fulgul, sat, In jud. i pl, Tutova,

Fulgeris (Pe-), pe; dure, in jud.
improprie-
ruina, ruina. care exista:O asta-zi
teluT Razboiul, futre muntele Brin-
pusa din infinite varietatT de
fa.
se:1. 905 suflete (461 barbati i 444 femeT), din carl 165
contribuabill locuesc in 231 case.
In com, e- a singura biserica,
com. Laleti, spre N. de satul
www.dacoromanica.ro
in virsta de coala. E dotad

In tarina cu 3 hect. pamint.
FUMURENI
433
$tid carte 40 barbatr. Cu 'filtretinerea scoalei statul cheltueste
anual 1080 le.

Anual se fabrica aproximativ
pana la 2500 decal. tuica.
Toata com. se intinde pe 525
hect. pamint.
FUNDATA
Fundata, sat, jud. Dimbovita,
lui Vod in cinste de setrar,
1500 leI i cheltuelile la 1400.

E brazdata de dealurile : Ma-
ca sa scape cinstea une! fiice

ale sale, pe care o urmarea un
boer bogat i cu trecere la
curte, anume Cutaridos, s'a re-
ambele Ruga vatra satului si e udata de valle: Praxia i Frumu-
sica, afara de riul Mamul, care
o uda dela N. la S.
Se margineste cu. com.: Zlatarr (N.), Lungesti (S.), Susani
(V.) si Dobrusa (E.).
Fumureni, deal, in raionul com.

Fumureni, jud. Vilcea, pl. Oltuld.-j.,
pe care se
cultiva. 120
hect. vie. Ministerul Agriculture,

a:dispus in anul 1891 distru-
gerea prin sulfur si carbon a

une partI din terenul cultivat
Cu vie din dealul Fumureni, atins de filoxera.
Anhydrit5. silicica
sulfurica
Clor
0.0076
0.1750
7.313o
Anhydrita carbon
borica
Gherea, care se afla la curtea

mul la V. si Dealul-Mare la E.,
facultatea din Iasi, d. P. Poni:
pl. Bolintinul, cat. al comune

andana.
Catunul Fundata dateaza din
timpul Voevodului Const. Mavrocordat. Un boer anume Const.
Inedeterminate
Sodid
Potasid
Oxid de magnezid
calcid .
7.7820
o. i600
3.2610
0.0366
Lithia
}nedetermioate
MateriT organice
Aceste substante se pot grupa
tras aci, cumparind mosia i facind case tuteo Infundatura. de

padure.
Blindetea acestui boer, pe
in modul urmator :
Clorura de sodid
12.0510
0.3060
Sulfat de sodid .
9.3970
magnezid .
7.3215
Carbonat de calcid .
0.0653
magnezid 1.7230
potasid
ltng robir ce avea, a atras

alte familii pribege in jurul curte
sale, carora le facea colibe pen-
tru locuinte. D'atunci satul s'a

numit Fundata, iar mostenitorii
Aceasta analiza este facuta
boerului Gherea s'ad numit Fun-
numal apeT, nu si nomolului.
daten I.
Fundata, munte, in jud. Buzad,
Lacul Fundata continea acum 30 de ani foarte putina

apa, In cit se gasead blocuri
com. Trestioara, cat. Crivelesti,

face hotar despre com. Goidesti
e foarte avut in sare si pus sub
mal concentrata de cit este actualmente Lacul-Sarat, din ju-
de sare la suprafata sa, apa fiind
detul Braila. De atund ad in-
Fumureni, trup de pddure, al

statuluI, in intindere de 1322
hect., formind impreuna cu trupurile : Mmuletul, Silea si Valea-Rea (No hect.), padurea
Mamul - Fumureni, situata in
com. Lungesti, pl. Oltul-d.-j.,
jud. Vilcea.
Fumureni-Mamul, mofie, a statului. Vez! Mamul-Fumureni, j u d.
Funari, sat, face parte din com.

rur. Ciumati, pl. Cimpul, jud.
Prahova.
Fundaca, baltd, jud. Bacati, pl.
ceput incetul cu incetul sa creasc
Fundata, munte, jud.

cuitorii din comuna.
Fundata, izvor, in jud. Buzad,
de care era separat printr'un
com. Trestioara; incepe din mun-
tele Fundata, desparte in doua.

com. Trestioara si, in com. Canesti, se uneste cu izvorul Slanicelul, dind de aci inainte nas-
zagaz. Apa creste in fe-care an

si acum are o suprafata de vr'o
200 hect.
Gratie vechei sale reputatiuni, vin suferinzi de prin multe
tere piriului Saratelul-Bercir sad

Joseni.
parti si pe marginile apei se

construesc vara pana la mo
.Fundata, lac, Cu apa minerala,

In jud. lalomita, pl. IalornitaBalta, pe teritoriul comunei An-
pe teritoriul satulul Barzulesti..

Fundata, cdtun, al cora. Goidesti,
rieti, HITA satul Botanul.

'ata analiza facuta acestei ape
jud.Bacau ; are 160 loc. si 37 case.
in mod extraordinar prin revarsarea in matca sa a dota lacuri

Cu apa dulce, Crunti i Reviga,
bovita, pe care ti stapinesc lo.
drasesti. Este situat la S. vle

Fileanca, spre N. de satul Pe-
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Nod, de
apele sale, cind acum 12 anI,

volumul apelor sale a erestut
Muscel,
com. Dragoslavele, plaiul Dim-
de profesorul de chimie de la
barace. Satele : Perieti, Misleanul i Botanul, ce sunt in
apropiere de lac, primesc multf

suferinzi, de prin Calarasi sati
alte localitati. Se transpoarta
bolnavii plinl la lac cu 20-30

trasuri, ce fac servida zilnic.
Fundata, loc izolat, in partea de
65
60299. Afarolo Dleflostar Geogrodlo rol. 117.
www.dacoromanica.ro
FUNDATA
FUNIATURA
434
N. a com. Slanicul, plaiul

bilAul, jud. Prahova, destinat In
vremile vechI pentru inmormintarea holericilor.
Fundata, vale, in jud. Buzad,

com. Vintila-Voda, cat. Sirbesti;
incepe de la Crucea-din-Copac
si da in riul SlAnicul.
tura. EY ati un teritorld de 674

hectare.
Fundtura, sat, in jud. Tutova,
AicT se afla o biserica, Cu
N.-E. de satul Praja. Are ioo
VoevozI, deservita de i preot i i cintaret.

S'a zidit la 1878, in locul alteia
care era vechIe. LocuitoriT sunt
venitY din satul Frumuselul.
hramul
Fundfitura, sat, din com. RA-
Fundata, vale, izvoreste de la

N.-V. de com. Slanicul, plasa
VArbilaul, jud. Prahova si se
varsa in gira Slanicul, pe malul drept, tot in raionul com.
Slanicul, trecind prin apropiere
Fundatura, sat, in centrul com.

Pahnesti, pl. Podoleni, judetul
Funditura, sat, fcind parte din
FAlciti. I s'a dat numirea de la

pozitia sa naturala, fiind asezat
In fundul uneI vAi inconjurata
de dealuri, si acoperita din vechime cu padurr. Este udat de
com. Motoseni, pl. Stanisesti,
jud. Tecuciti, situat in fundul

vad Tepoaia i udat de PiriulTrecatoard, la o distanta de 4
kil. 400 M. departe de resedinta
com. Are o populatie de 39 famili!, sati 158 suflete.
Are: o biserica, cu hramul
Adormirea-Maicd-D o m nuluT, fa-
sala 420 suflete, din carI
cuta de locuitorI la 1874 si
8o contribuabilI.
deservitA de un preot si un din-
Biserica s'a fondat la 1875.
Fundkura, atun,
in judetul
Neamtu, com. Pastraveni, din

pl. de Sus-Mijlocul.
Fund'atura, sat, face parte din
tare; o circiuma.
Fundtura, sat, in jud.
si pl.
Tutova, com. Voinesti, spre N.

de satul Voinesti. Are 121 lo-
cuitori si 33 case. E numit
Fundtura, sat, in jud.
si pl.
distanta de 3 kil. de resedinta
Tutova, com. Cirjaoani, spre
comuneI.
N. de satul Cirjanani. Are o

populatie de igo locuitorI
47 case. Populatiunea acestul
Are o populatie de 245 farra!, san 1096 suflete, carI locuesc in 239 case.
Comerciul se face de 2 circiumarr. Locuitorff sunt vechr
razesI si se ocupa cu agricul-
tinde pe o suprafata de 429

hect., din carI 18 hect. vie. Are
o populatie de wo familiI, sati
538 suflete.
Vite sunt : 245 vite mari. cornute, 242 01, 16 cal i go rimatorI.
a urmat o parte a razboluld dintefan-cel-Mare cu Turcii

de pe Valea-RacoveY, la 1475.
Traditiunea spune ca pe dealul
Magura isI asezase tefan-celMare ostirea, alegindu-sI acest
punct, din cauza pozitiund cele!
mar ridicate a dealului, unde se
yac i asta-zi urmele unor santurl si a une! subterane, pe care
oameniI o numesc Beciul-lui-
tre
tefarx-Voda.
In urma batalid, tefan-Vod

a dat drept recompensa aceste
locurI, la o parte din capitanii
s'AL din aI caror urmasi stapinesc i asta-zI.
Funditura, sat, in parte& de

N. a com. Cosesti, pl. Racova,
Fu ndatura-Voines ti.
com. Muncelul, jud. Tecuciti, si-
tuat pe ptriul Apa-Neagra, la o
Cozmesti, e format prin impreu-
Se zice ca pe aceste locurI
cita marr.
mili!,
numit ast-fel de la pozitiunea

joasa ce ocupa. E situat sub poalele extremitatilor untar unghia,
narea dealurilor De-Vint, cu o

aripa din dealul Magura. Se in-
49 (26 baetI si 23 fete).

Fundatura.
soya, pl. Racova, jud.
o distanta de 800 m. de rese-
tineni, jud. BuzIa. Are ioo locuitorI i 30 case.
carI se unesc sub numele de
Fundatura, sat, din com. Hit-
care, in punctul despre cona.
Fundtura, atun, al com. l'Al-
piraiele: Rugin oasa i PAl tinoasa,
locuitorI si 20 case.
chitoasa, pl. Stanisesti, jud. Tecuciti, situat in fundul vaiI, la

dinta comuneI. Teritoriul satuluI
este de 277 hect. Locuitorii
sunt improprietariti.
sati 209 suflete.
Copa in virsta de scoala sunt
de scoala.
pl. Pereschivul, com. Praja, spre
j u d. Vasluiii. I s'a dat acest nume,

de la p ozitiunea loculur, satul fiind
situat la impreunarea dealurilor

Schelea si Cosca, unde formeaza
o infundatura.
Esta udat de &tul Cosesti.
sat este compusa maI toata din
TiganT (lingurarl) si se ocupa
din carI 4 hect. padure, 163
excluziv cu facerea de lingurI,

covetT, clue, etc.
loe de cultura, finAt, mas, ale
www.dacoromanica.ro
proprietatd, lar 38 hect. sunt
FUNDXTURA
ale locuitorilorn; 37 familif, saa

166 suflete.
Vite sunt 74 vite mari cornute, 13 T, 2 cal si 29 riInatorl.
LocuitoriT poseda io plugurT

20
care ca bol.
Fundtura, fost schit de calugarite i apoT de cliga-e, in jud.

Buzda, comuna Boziorul, sapat
lateo singurl stinca, ca si. la
Alunisul. Acum e parasit i serva
FUNDTURA-VOINEM
435
com. Chetresti, pl. Stemnicul,

jud.
numirea de piriul Pahnesti, trece
Fundtura, peidure, jud. BacAa,
Funditura, pirtil, izvoreste din
pl. TazlAul-d.-s., com. Bucsesti,

proprietatea d-luI Eustatiade.
curge prin satul Bohotinul, pl. Podoleni, jud.

Falda, unde primeste afluentiT:
Deleni i Robul, unit cu Sardareni, apof se Varsa. in IazulBohotinuluT, spre N. de sat.
In com. Duda.
Are o intindere de aproape 200

hect. Este foioasa (fagi i stejan-) si este supusa regimuluf
silvic.
Fundatura, piidure, jud. Bacati,
Fundfitura, 151r/t'ab in judetul
plasa Muntelui, com. Podurile,

proprietatea d-luT V. Botezatu.
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
frumusetea si singuratatea pozitiuneT sale. Din obiectele sacre
Este foioasa (fagT si stejarT), are
tele despre V. ale dealului Ba-
o intindere de 300 hect. si este
laurul, curge in spre V., tra-
a ramas o icoana ce fusese adusl ad de la Schitul Agaton.
supusa regimuluT silvic.
ve,rsind soseaua judeteana Patra-Neamtu, futre kil. 3-4, apor

drumul ce duce de la satul
mAnesti la satul Gircina, 175rsindu-se pe partea stinga a piriului Cuejdiul.
ca loe demn de vizitat pentru
In jurul san se vede inca un
Funatura, isvor, in jud. Bu-
mare trunchia de fag, netezit

putin, avind 12 scobiturT pe
zad, com. Paltineni, format din

doua ramurT, una incepind din
muntele Catiasul, iar alta de la
Muchea-Fundaturd, si cae dupa
margine, servind ca strAchinT,

din care mncail cAlugariT la
masa comuna.
ce se reunesc, se scurg in riul
muna Gircina. Izvoreste din coas-
Fundfitura, titila", format pe

teritoriul comunel Plulesti, jud.
Putna ; se varsa in riul Putna.
Buzaul.
Funditura, munte, jud. Bacati,

plasa MunteluT, de pe teritoriul
com. Podurile, care face parte

din sira dealurilor ce despart
cele doua TazlaurT de Trotus.
Funditura,
jud. Bacan,
pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia,
Fundtura, pirlu, in jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna

Cimpulungeanca. Izvoreste din
care curge prin valea cu acelasT nume, cu scurgere in Ber-
dealul Fundatura ; ud partea

de N. a comuneT, i merge de
hecia.
Fundatura, deal, spre N.-V. de

satul Rominesti, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi. Formeaza
valea cu acelasi nume. Este bogat in imas.
Fundtura, pria,c, jud. Baca,
se varsA in rful alnaut, pe dreap-
pl. MunteluT, com. Podurile, care
ta luT, mal sus de catunul CA-
curge spre N., si apoi spre E.,

prin com. Bucsesti (plasa Tazlaul-d.-s.) ; izvoreste din mun-
rAnAul, al aceleeasl comune.
Funditura, deal, in jud. R.-SA-
tele cu acelasT nume si se varsa
pl. MunteluT, com. Podurile, pe
In ptriul Cernul, d'a stinga.
teritoriul satuld Ruslesti.
rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna

Cimpulungeanca, in partea de
N. Se desface din culmea Cimpulungeanca. E acoperit cu padurT
i imasurI.
Funditura, partea despre E. a

dealulut ce se prelungeste in
dreapta satulul Miclesti, plasa
Crasna, jud. Vasluia. Aici se
face fundul une vAT.
Funditura, deal, care se intinde

pe teritoriul satuld Chetresti,
Funditura, pra, jud.
Funditura, vale, jud.
Funditura, vale, jud. Bacaa, pl.

Siretul-d.-s., de pe teritoriul comune! Obirsia.
format din doul miel pidiase:

Paltinoasa i Ruginoasa, cae
nastere de pe teritoriul satuluT
Fundatura, com. PAhnesti, pl.
Podoleni, si care, in mijlocul sa-
Bacati,
Funciatura, vale, la S.-E. satu-
tuluT, unindu-se, trec sub numele
lur Miclesti, com. Miclesti, pl.

Crasna, judetul Vasluia. Se nu-
de FundAtura prin partea de
meste ast-fel pentru ca in a-
S. a satului Pahnesti, unde primind in dreapta piriiasele Hen-
minin du-se.
ciul
Cu
cest loe se si infundeazA, ter-
i Lazul, se unesc mg jos
piriul Ochiul, care apoi, sub
Funditura-Voine9ti, jud. Tu.
www.dacoromanica.ro
436
FUNIATURA-ORGOWI
FUNDEN'
tova. VezT Fundltura, comuna
tele Fundata, com. Trestioara,
Voinesti.
jud. Buzan.
FundAtura-Orgoeti.V.Fundul-
Fundtica, vale, in jud. Buati,
VAeT, com. O rgoe$ti, j ud. Tu tova.
Fundturei (Piriul-), piria, a-
com. Vintill-Vod, ct. Sirbesti;

l'acepe din Dealul-Bilcilor si dl
In riul Slnic.
fluent al pir. Girla-MoareT, com.

StoIniceni, jud. Suceava.
Funditil(Dealul-),colind, in j ud.
019111,
besti, acoperit de pdure si izlaz.
izvoreste din fundul vlei cu acelasT nume, com. Solesti, pl.

Crasna, jud. Vasluiti, curge de
Fundea, pddure, in jud. Buzdti,
la E. spre V. si se vars in Ia-
com. MIljetul. VezT pdurea Cofiiasul, a mosnenilor.
zul-RaculuT.
Fundeanul, com. rur., jud. TuFundatureI (Valea-), vale, format de dealul Anina si RAdiul, jud. Vasluid, com. Solesti,
pl. Crasna; numele-T vine de la
Infundltura ce formeaz aceste
dota dealurT, la intilnirea lor.
Fundturile, cdtun, al com. Patirlagi, jud. BuzI, cu 230 loc.

si 62 case.
zti, com. Boziorul, ct. Nucul,
acoperit cu pdure.
Fundturile, deal, in jud.
R.-
Srat, pl. Rtmnicul-d.-s., com.
Grebnul. Se desface din dea-
Fundeanul, sat, pe ptriul CetAtuia In partea de S. a judetuluT Tutova, pl. Corod. Are
516 loc. (din carl 58 stiti carte)
Ii. 121 case. Formeaz o com.
(com. Fundeanul) cu en. Nico.
pole. In comuna sunt 625 loc.
(din carT 62
titi carte);
I
125
51 case.
Pe teritoriul satuluT sunt 28

hect. vil.
Comertul se face de 9 persoane, in 9 stabilimente comer-
fluentul sati pirtul Fundlturile;

are o inltime de 250 m.; e acoperit cu pdurT, psunT, e si loc
de iernare pentru T.
vale.
Vez! LupuluT (Valea-), com. Rddesti, jud. Muscel.
tarul jud. Rimnic, pe care merge,

pn, la hotarul mosieT Zoita, de
se dirige In hotarul Modruzesti.
din care : 2280 arabile, 54 pa-
dure, 43 fineat, 420 izlaz, 37

viT, 34 livezT si 90 loe sterp.
Proprietate maT insemnat e mosia Fundeni. Terenul e putin accidentat si foarte fertil, permitInd
cu succes cultura maT tuturor

cerealelor si In specie a griuluT.
Are o moar de aburr pentru mAcinat; 2 selle.

Cal de comunicatie are : soseaua nationall Buzga-12.1mnic;
drumul 'de pe malul Cilnului
Are o s coal primar de bletf si o biseric.
27 vitel, 12 blvolf, 87 cal, 64

epe, 7 mtnjf, moo or, 86 ca
Fundeanul, mofie, in jud. Tutova, pl. Corodului, c. Fundeanu,

proprietatea statuluT, arendat
in ultimul period cu 77001. anual.
pre, 20 aSirir O 340 porcT.

Com. e format din ctunele :
Fundeni si Fundeni-de-la-Drumul-BogdanuluT. Populatia sa e
de 1370 loc.; din cae: brbatI
Fundeanul, padure, jud. Tutointindere de 199 hect., proprietatea statuluT.
Funde! (Piatra-), numire dat

Fundteanulul (Movila-), mo-
uneT ptiv din padurea Coriia-
viM, in j ud. Buzar', com. Glo-
sul, a mosnenilor, din com. Ml-
deanul, ct. Cirligul-Mare.
jetul, jud. Buza.
Funditica, ramificalie din mun-
culeasa, de unde o la pe ho-
ciale (din carT 3 circiumI).
va, pe mosia cu acelasT nume, In
Fundturilor (Valea-),
Limitele sale sunt : la N., hotarul mosieT Turbureasa ; la S.,

hotarul mosid Turbureasa, pna
in Drumul-BogdanuluI si la E.,
Drumul-Bogdanului OO. la Cu-
si Drumul-BogdanuluT.
Vite sunt : 543 boT, 117 yac!,
lul Finttna-TurculuT ; brzdeaz
partea de N. a com.; se intinde printre piriul Oreavul si a-
zdti, plaiul SlAnicul, situata pe

malul sting al riuluT Cilnul,
Suprafata sa e de 2958 hect.,
tova. Vez! Fundeanul, sat.
contribuabilT ;
Fundturile, mofie, In jud. Bu-
Fundeni, com. rur., In jud. Bula 16 kil. 840 m. de orasul BuzIti.
BuzAti, com.Vinti15.-Vod, ct.Sir-
FundtureI (Pirtul-),
Buzti, com. Mljetul, ct. Stanila ; incepe din padure si da in

valea Cepturasul.
Funde! (Valea-), vale, in jud.
www.dacoromanica.ro
insuratT 224, neinsuratl 43, v5.duvI 20, baetT 410, lar femeT
mritate 224, vduve 40, fete

403. Locuesc in 294 case.
StrEnT sunt : 6 GrecT, 7 IzraelitT, 8 Austro-ungarT, I Italian si Bulgar.
Meseriasr sunt : I timplar, 3
lemn arT, I rotar, 3 butnarT,
1
croitor, 3 fierarT, din carl un

mecanic si 2 cojocarT.
FUNDEN!

Budgetul com. e de Id 3205.33.
In com. este o $coala frecuentad. de 45 elevl $i 27 eleve.

Carte $tig 45 persoane.
Are' a bis., cu hramul Sf. Dumitru, Cu 2 preotT $1 4 dintaretl.
arciumT sunt 5.
Com, e infiintata pe la 1821,
lar Fundeni-de-la-Drumul-BogdanuluT pe la anul 1840. Se gasesc ruine vechT de constructiT,
despre care legenda zice ca ati
fost palatul unuT domn al Tare.
Fundeni, com. rur., pl. Birlad,

jud. Tecuchl, compusa. din 3
437
FUNDENI
In com, se gasesc : 5 cazane

de facut rachiti ; o moad de
foc ; 2 stine.
Fundeni, sat, jud. Ilfov, pl. Dimbovita; face parte din com. rur.
Comerciul se face de 9 circiu-
la E. de Colintina, pe malul
marT.
SiretuluI, locuitoriT se maT o-
sting al riuluT Colintina, in nkte

locurT smircoase. Se mal nume$te Fundeni-Doamnd si Fun-
cupa cu pescarla, lar femeile
deni-luT-Racovita.
cu cultura gin dacilor de matase

si cu tesutul cinepd $i. al inuluT.
Budgetul com. se urc la cifra
de 7240 leT ; lar cheltuelile la
Eftimie, deservid de 1 preot

$i 1 cintaret. Suprafata totala
a satuluT e de 653 hect., cu o
Com. fiind situad pe malul
populatie de 279 locuitorT.
rata. Galati-Marasesti, care trece

pi-in partea de E. a el avind
$i locuitorii 153 hect. Proprietarul cultiva 350 hect. (50 sterpe, roo izlaz). LocuitoriT cultiva
si
chi $i Lungociul.
$oseaua nationala Tecuciti-Ga-
kil, de capitala judetuluT $i la

26 kil. de resedinta plaseT.
Are o populatie de 1255 suflete, din care 309 barbatr, 329
femeT, 350 baetT $i 276 fete,
Locuitoril poseda: 200 plu2 de semanat, 2 de treerat, 4 de

vinturat $i r de batut porumb.
Vite sunt: 621 bol, 349 vacT,
7 taurr, 73 caT, 95 Tepe, 3 artnAsarl, 855 oT, 22 capre 5i4 asinT.
Suprafata intregd com. este

de 6651 hect., din carr: 255
hect. 65 ariT vatra satul uf ; I109
hect., 68 ariT, apartinind locuitori-
lor din Fundeni $i Lungocit1;

lar 5542 hect., 73 ara, proprietatea d-lor Gheorghiade $i Verone.
Terenul acesteI com. este yes,
nisipos $i in mare parte 1:Altos.
In raional comuneT este I moa-
ra cu apa si I pod.
232 pi al celor miel de 26.
Conachi la Fundeni; si $oseaua

forturilor.
d-lui Gheorghiade; la S. si la V.,

cu riul Siretul; la E., cu com. Tudor-Vladimirescu, despartit pi-in
$oseaua nationala $i o osea ce
gurI de fier, 5 maqinT de secerat,
ch.-
ciumarT.
munala ce vine de la Hanul-
dateaza din anul 1866. Se fre-
servite de I preot Cu 3 cintaretT.
Comertul se face de 2
Nanesti (jud. Putna); $oseaua co-
Limitele sale sunt: la N., satul Serbane$ti (com. Liesti), de

care e despartit prin proprietatea
de 160 copiT (93 baetT $i 67

fete) in virsta de $coala.
Sunt dota biserid : una in
Fundeni $i alta in Lugocid, de-
130 hect. lar restul il rezerva

pentru pa$unea vitelor.
lati, care merge paralel cu calea ferata ; osea judeteana de

la N.-E. catre S.-V. la com.
carI locuesc in 309 case.

In com, se afla o scoala, care
cuenta. de 35 copiT, din numArul
D-I St. Capa are 500 hect.
o statie in padure, (statia
Hanul- Conachi), $i de 4 $osele :
Situad pe partea stinga a
4890 Id.
Este strabatuta de calea fe-
catune : Fundeni, Hanul-Cona-
SiretuluT, la o distand de 46
Colintina-Fundeni. Este situat
duce la podul de la
Fundeni, sat, face parte din com.

rur. Fundeni-Gherasi, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Este situat la
la E. de Bucuresti. Se compune
Calieni
(jud. Putna), qi care desparte

com. de satul Serbane$ti.
din 2 trupurT: Fundeni si
O-
daia-luT-Gherasi, ambele asezate
pe valea Pasarea. Aci este re$edinta primarid.

Se intinde pe o suprafad de
1025 locuitorl.
Fundeni, sal, jud.
Baca.% pl.
D-I N. I. Gherasi are 1250
Siretul-d.-s., com. Berbenceni,
hect. $'1 locuitoriT 525 hect. Pro-
situat pe dealul Dumbravatul.

Are o biserica, fundad, de preotul Banul $i de locuitorT, la
prietarul cultiva 1230 hect. (20
1830, cu un preot si un cintaret.

Sunt 2 circiumI.
E populata cu 84 familiT, sati
337 suflete.

Adormirea, deservid de 2 pre-

convite, 44 porcI $i 2 capre.
Fundeni, celtun de resedinta, al

com. Fundeni, jud. Buzati, cu
1170 locuitori $i 255 case.
www.dacoromanica.ro
iz.laz). Locuitoril rezerva 40 hect.
pentru izlaz.
otT 5i 2 cintaretT; 2 scoale, frecuentate de 20 elevT 514 eleve,

cu intretinerea canora judetul $1
com. cheltuesc anual 2580 leY.
Localul s'a oferit de proprietarul N. I. Gherasi $i s'a cladit la 1876 ; are lo camere.
Tot d-1 N. I. Gherasi, pe Una
1FUNDEN1
FUNDENI-GEIERASI
438
dure de salcimr. Cultura e sistematica $i foarte ingrijitl.
a-

cu acela$T nume, jud. Tecucia.
Situat pe malul Siretulur. Aicr
cest institut sA se foloseascA de
Siretul face o curbA spre E.,
Fundeni, mofie, in jud. Tecuciti,
profi tul ce ar aduce acest pAmin t.
pAnA aproape de satul TudorVladimirescu, de unde trece In

jud. Covurluiti. Aid se afll re-
cl a donat aceastA $coalA, a

inzestrat-o $i cu 5 hect. pAmint
din proprietatea d-sale, ca
A ceastA portiune de pAraint,

sub numele. eFerma institutulur
primar Ioan S. Gherasi se
aflA in partea de N. a comuneT.
La fondarea acestur institut, fon-
datorul a avut buna-vointa a
$edinta com.
livadd pArAsitA, 267 falcr $1 16
flete : 194 bArbatT qi 203 femer,

din carT zoo contribuabili ; trA-
prAjinr loe arabil, lar o parte
dona $i z000 lef pe fie-care an
esc in 199 case. Ad se
din ven itul proprietAter sale Fun-
o $coalA mixt, frecuentatA de

35 copir ; o bisericI, cu hramul
InAltarea Domnulur. Aceast bisericA este fAcutl de logofAtul
Costachi Conachi, la 1829, fiind
proprietarul mo$ier pe acel timp.
deni-Gherasi pentru plata personalulur acestur institut.

In marginea laculuT Gherasi,
in mijlocul une1 splendide grAdinT, plantatA cu tot felul de
arborT indigenT $1. strAinT, sunt
casele proprietAter.
In raionul comuner mar sunt :
1 moarA cu apl, I ma$in de
treerat ; I hele$teti ; r pod.
Comerciul se face de 4 cir

ciumarT $i 2 hangir.

867 $i al celor raid de 1050.
S'ati stabilit in com. 12 strAinT.
com. Tudor-Vladimirescu, aproa-
pe de Siret. Are o suprafat5.

de 715 hect. 68 arir. Din acestea, 4 ale! $i. 57 prdjin! sunt
S'a reparat la
aflA.
1861, 1881 $i
1887. Are 17 fdlcr de pAmint,

donate la 1864.
Se zice c locuitorir acestur
sat sunt venitr din alte pArtr,
se lasg. pentru suhati de vite.

Proprietar e d-1 Verone.
Fundeni-de-la-Drumul- BogdanuluT, .catun, jud.
Buzar',
com. Fundeni, cu 200 IOCUit0/1

O 39 case. Are 3 sub-diviziunT:
Fundeni-Cuculeasa, Fundeni-de
la-Capul-Mo$ier $1 Hoinari.
Fuhdeni- Pherasi (Funden&

luI - Cioranu), dup. numele
fostulur proprietar, com. rur.,
dovadA cA se deosebesc in vorbire de %Arana din imprejurimr.
jud. Ilfov, pl. Dimbovita, situatA
Atra$T de adApostul ce-1 prezintA acest colt, fiind un loc retras, fiind-cA pe aicr erati nu-
PasArea, la 24 kil. depArtare de

Bucure$ti.
mar pridurf seculare, s'ati a$ezat
duleasa, Dimache, Fundeni, Pe-
la E. de Bucure$ti, pe \ralea
Se compune din satele :
BA-
Fundeni, celtun, (tirld), in jud. la'omita, pl. Borcea, pe teritoriul
in acest loc. In urm o mare
riprul O Zoicarul, cu o popu-
secetA i-a fcut ca sh-$T Anda
latie de 1432 locuitorT, carT trA-
comund CiocAne$ti- MArgineni.
o parte din pAmint familieT Co-
ese in 300 case.

3660 hect. D-1 N. I. Gherasi
nachi.

rur. ScAio$i, plaiul Teleajenul,
jud, Prahova. Are o populatie de
511 locuitorr (259 bArbatr, 252
femer). Aci e o bisericl con-
La 1864 s'ati ImproprietArit

din noti.
Fundeni, jud. Ilfov, pl. Oltenita.

Vez! Mitreni.
hana si Gura-Bugher.
Fundeni, deal, acoperit cu vil,

com. rur. Vinjul-Mare, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.
Fundeni. Vez! Crivina, com. rur.,

jud. Prahova.
Fundeni, mofie, jud. BacAti, pl.
Fundeni (Criva), atun, al com.
Siretul-d.-s., de pe teritoriul com.

Berbenceni, apartinind.parte d-lur
Piatra, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Const. Davidesci $i parte local-
Romanati, situat in Valea-Oltu-
torilor rAze$r.
luT, unde albia acestur rid are

114 m. d'asupra nivelulur mArir. Are 45 familiT, sal 200 su.
flete.
dure. Locuitorir cultivA tot tere-
nul, rezervind 40 hect. pentra
struitA de cAlugArl.
Acest sat se mar numea Za-
are 3135 hect. $i lo cui torir 525
hect. Proprietarul cultiva 2715

hect. ; 20 sunt izlaz ; 400, p5.-
Fundeni, mofie, in jud. BuzAti,

com. Fundeni, avind 2540 hect.
mar toate cultivabile $i o pl-
www.dacoromanica.ro
izlaz.
Bugetul com. e de 5046 le

la veniturr $i 5077 ler la cheltuelT.
In com. este o bisericl (la

Fundeni), deservitA de 2 preotT
$i I cintdreV ; I $coald mixtd;
I 'lima cu al:A. ; 1 ma$inA de

treerat ; 1 heleqtai ; i pod. Ad
este si o frumoas grAdinl botanicA.
439
FUNDENI-GHERAS1
FUNDOA1A
1297 (653 cal i epe, 5 arma.sarT, 292 boI, 199 vacI i viteT
27 taurT, 12 bivolT, 79 bivolite)
eascffl, sat, pe mosia cu a-
si al celor raid de 2054 (158
bele tarmurl ale piriuluT Hirburile. Are o biserica, cladita
porcT, 1996 oT).

celasT nume, jud. Suceava, comuna Preutesti, asezat pe am-
din lemn in 1845 de Teodor
garT, 6 meseriasT, 19 aa diferite
CiorneT; are hramul Adormirea-
profesiunT.
MaiceT-DomnuluT si e improprietarita cu 812 fald. Satul formeaz
Artura se face cu 166 plugurT : 115 cu bol si 51 Cu cal.

Locuitorif au 201 care si ca-
nte: 94 cu bol si 107 cu cal.

136 l neimproprietaritT, 195.
Comerciul se face de 7 circiumarT si 2 hangiT.

S'aa stabilit in com. I 2 strainT.
Fundeni-Gherasi, baltd, jud.

Ilfov, pl. Dimbovita, formata de
riul Colintina.
Fundeni-lui-Cioranu. Vezi Fundeni-Gherasi, jud. Ilfov.
Fundesti, rddi, pe mosia Fandoaia, com. Buda, pl. Herta,

jud. Dorohoia.
Fundoaca, deal. VezT Bunesti,

comuna, pl. Crasna, jud.
o parohie cu Preutesti. $coala

din Preutesti serva si acestuT
sat.
saa 236 suflete, din carT

I 13 barbatI si 123 femer (7
strainT), carT locuesc in 69 case.

Vatra satuluT ocupa 14 Miel.
Mosia este proprietatea D-lui I.
Verdeanu, foasta a familieT Braescu, in suprafata de 405 falcT,
din care 97 fald cultivabile, 140
padure, IO finas, iar din rest,
6o ale cultivabile, Io Miel padure, sunt facute danie schituluT

Adamoaia.

io palmasT si 23 codasT, stapinind 97 Palci si 40 prajinT.
la o distanta de 2 kil.
muna Hreatca, cu 37 famila,
sal-1 254 suflete.
iliolban si a D-luT N. Dudeseu.
Fundoaia, peldure, jud. Bacla,

pl. TazlAul-d.-s., com. Nadisa,
proprietatea razesilor din co-
muna. Este foioasa (fagr si ste-
jarl). Are o intindere de 133

hect. si este supusa regimuluT
silvic.
Fundoaia,a'umbraveY, de 14 hect.,
In jud. Botosani, com. Zlatunoaia, In partea de S.

Neamtu, com. Silistea, din pl.
Bistrita.
Fundoaia, padure, de stejar, a

scoalelor din Tirgul-Frumos, co-
muna Vascani, jud. Suceava.

ceava, jud. Preutesti.
Fundoaia, parte din satul O-
Fundoaia, deal, pe teritoriul

com. Radiul-Mitropoliel, pl. Co-
Pundoaia, saa Preutesti-Brh-
gosesti, jud. Dorohoia, comuna

Buda, din pl. Herta.
Fundoaia, partea sudicel a sa-
ban. ProprietariT mosieT aj 358

hect. si 15 arif cimp si 45 hect.,
83 ara.' padure.
nauca.
Fundoaia, hirtop, pe mosia Mo-
Fundoaia, Ociare, in jud. Su-
ciumarr.
tulur Radaseni, jud. Suceava.
Hotarele mosier sunt : Becesti, Culiceni, Mogosesti si l'ir-
Fundoaia. Vez! Fundul-Vad, comuna Orgoesti, pl. Simila, jud.
Sf. Nicolae, mica., de lemn si

tencuita, facuta de D. N. Hol-
Molnicioara.
vid si de hotar intre ele.
Fundoaia, peidure, in judetul

Fundoaia, sat, jud. Tecucia, comuna Condrachesti, situat pe
celasT nume, jud. Dorohoia, co-
mosid este a D-nei Maria N.
Fundoaia, deal, intre satele Fundoaia, din jud. Tutova l LipovItul, din jud. Vasluia, ser-
fa-
de resedinta comuneT.
san 168 suflete. Proprietatea
Cristesti.
Tutova.
vale,
Fundoaia, sat, pe mosia Cu a-
Fundoaia, deal, acoperit de padure, in jud. Suceava, comuna
Fundoaia, balta, jud. Bacda, pl.

Tazlaul-d.-j.,
priseni, jud. Suceava.
poul, jud. Iasi.
de pe teritoriul
com. Gropile.
Fundoaia, pMia, jud. Bacati,

pl. Tazlaul-d.-s., corn. Ardeoani,
care curge de la N. spre S. i

are scurgere in Tazlaul-Sarat.
Fundoaia, munte, pe teritoriul Fundoaia,pirta, care curge prin

mosieT Borca, com. Mddeiul, ju-
valea Fundoaia, com. Dobircenif
detul Suceava.
jud. Botosani.
www.dacoromanica.ro
FUNDUL
440
FUNDOAIA
Fundoaia, pirta, jud. Botosani,
Fundoaia, vale, jud. Bacati, pl.
izvoreste din padurea Fundoaia,

com. Zlatunoaia, curge pe marginea satuluT Baznoasa si se
Tazlaul-d.-s., care este formata

de dealurile Prieanul i MOrunta.
Fundoaia, vale, in partea de V.

a com. Dobirceni, pl.
Fundoaia, phig, care izvoreste
tefanesti,
jud. Botosani.
de pe mosia Siliscani, comuna

BrAteni, jud. Botosani
meaza. iazul Fundoaia.
i for-
Fundoaia, vale, in partea de N.E. a comuna Todireni, judetul

Botosani.
Fundoaia, Nr, izvoreste din

dealul Fundoaia, jud. Fdlciti,
Fundoaia, vale, prin care curge
com. Bunesti, plasa Crasna, si,

unit cu Piriul-BoboluT, in cenb-ul satuluT, trece spre S. si se
varsa in piriul Crasna.
piriul Fundoaia, com. BrAteni,

jud. Botosani.
Fundoaia, pIrlu, izvoreste din

fundaturile satului etrareni, co-
muna Carniceni, pl. Turia, jud.

Iasi, curge spre S. prin iazurile
aitana, etrareni, Lingurari si
Brazda ; trece prin Valea-Blindestilor, prin iazurile, Blindesti
si Gologanul ; printre satele Blindesti i Raiul ; tae drumul co-
munal si se indreapta spre V.,

pe sesul JijieT, unde se varsa in
Fundoala, vale, intre dealurile
neste cu jud. BacAti i putin cu

jud. Tutova, de care se separa
prin o liiarasI, de cel
nie conventionald, care incepe
Fundoaia, va/ea pirliasuluT cu

acelasT nume, dirr satul Opriseni,
jud. Suceava.
Fundoaia, vale, situata. la N. com.
Condrachesti, jud. Tecuciti. Pe
aceasta vale se aflA situat satul
cu acelasT nume.
Fundoaia-SatuluI,firifi, format
din izvoare ; curge prin satul
Dracsani, com. Dracsani, jud.
Botosani si se varsa in lacul
Botosani.
Dracsani.
riuluT Stanistea, in jud. Suceava,
Fundoaei (Dealul-), deal, pe

mosia Fundoaia, com. Buda, pl.
Opriseni, jud. Suceava; afluent
Fundoaia, pIrla, afluent al piriuluT Borca, jud. Suceava.
Fundoaia, phig, tributar iazuluT

Uncesti, jud. Suceava.
putin maT la N. de satul Bratesti i ir erge spre E., plecindu-se catre S. pana maT jos de
satul Sacaleni de aid se ridica putin spre N., pana la satul
de E. a jud. La S. se margi-
com. Radiul-MitropolieT, plasa

Copoul, jud. Iasi si se varsa in
riul Jijia.
omuzuluT-Mare (1400 m.).
de la V., din malulriuluT Siretul,
Cosula, jud. Dorohoiti.
minzi, sat, com. Fldminzi, jud.
al
neste la N. cu pl. Siretul-d.-s.,

de care se desparte printr'o
nie conventionala, care incepe
com. cu acelasT nume, plasa
Fundoaia (Valea-). VezT F1A-
Fundoaia, pilla, ce uda. satul
regu-
lat, daca if consideram limitele

sale In linie dreapta. Se margi-
Holmul,;de unde incepe a pleca

iarasT catre S., pana la marginea
Fundoaia,prig, izvoreste de sub

dealul Fundoaia, curge de la
V. spre E. prin satul Iepureni,
com. Cristesti.
Are forma unta' trapez
Cabusca si Ciurila, pe Vaculesti,
Balta-Blindestilor.
Fundoaia, pirla, afluent al pi-
Fundul, plascl, in jud. Roman,

situat in partea de S.-E. a luT.
varsa in piriul Sicna, tot in comuna Zlatunoaia.
Fundoaia, com. Buda, pl. Herta,

jud. Dorohoiti.
Fundoaei (Pdurea-), saa Piciorul-Popii, peldure, jud. Suceava, compusa din fagr si stejarT, d'asupra satuluT Sodomeni,
din com. PAscani.
Fundoianca , vale, pe mosia
www.dacoromanica.ro
de la V., din malul riuluI Siretul,

putin maT la S. de satul Ursoaia
si duce spre E., urmind o vale,
la S. de satele Poiana-luT-Iurascu
Alexandri ; iar de aicT tot o
linie conventionala o separa de

jud. Tutova, urmind spre E. cind
deal cind vale, pana la S. de
satul Poiana-HumeT. La V. se
hotareste cu pl. Siretul-d.-j., de
care se separa prin. riul Siretul care curge in general de la

N. la S., facind mal' multe sinuozitatT si din care cea mal mare,
care inainteaza in pl.Siretul d.-j.,
este cea de la satul Recea la satul Spiridonesti. La E. se margineste ea jud. Vasluiti, de care se
separa prin sesul DagiteT i piriul Toinarul, pana la tirgusorul

Bacesti; iar de aicT, coborind
spre S., prin o linie conventionala, care urmeaza culmea dea-
lurilor prin codri foarte mart

pana de-asupra satuluT FundulTutovet (jud. Tutova).
Lungimea cea maT mare a acester plasI este aceea socotita
FUNDUL
441
de la satul Bratesti la satul Po-
FUNDUL
cea me mare o atinge intre sa-
Paiului, Poiana-Craculul (la V.

de satul Oniceni), Boliac, Polana-FestileT (spre E. de satul
tre aceasta cultne si a Golanilor curge &hit Brateasca.
tele Spiridonesti i tirgusorul

Bacesti, aproximativ de 25-
Oniceni) i malul sting al rilllul Birlad pana aproape de sa-
30 kil.
tul Bacesti. Din unghiul
parte din Culmea- Golanilor la

satul Ta.bara, face o curial spre
S., apoi ja directiunea spre
V. si trece pe la satul Iucsesti-
iana-Humei (32 kil.); lar latimea
Pamintul cel accidentat al a-
ce-1
Culmea - Taberel se des-
clima acestel plasl s fie mai

placuta de eh a celor-l'alte ce
formeaza Culmea-Golanilor cu
Culmea-Giurgenilor tT la nastere tint Birlad.
Culmea-Goronului ce se
desparte din Culmea-Golanilor
la satul Muncelul-d.-j. si urmea-
compun jud. Toate acestea fac
za directiunea de la S. la N.
trece.
ca, lama, aceast plasa sa fie mal
Aceasta culme separa. piriul Go-
ferita intru cit-va de vintul de
ronul de piriul
Culmea- CretoaeT se desparte tot din Culmea-Golanilor

in dreptul satului Poenele-d.-j.
cestei plasT, cursurile de apa ce

o strabat precum i padurile cele
multe, intinse i batrine, fac ca
N.-E. si vara ca.ldura s fie maT

temperata.
C ulmea-Fundul-Sistarului
d.-j.
Aceasta culme desparte
satul Balusesti de atul Chiliile

satul Iucsesti-d.-j. de satul
Batrinesti, purtind in special
numele satelor pe linga, care
ce pleac din culmea principall la satul Fundul- istaruluT
si se continua spre S.-V., ur-
urmeaza si ea directiunea de
toaia pana In riul Siret, unde
la S. la N. Aceasta culme separa Piriul- ipotului de piriul
se termina. prin Stinca-Bradului.

Muffle i piraiele ce uda a-
seamana a fi ramificatiunl de
munti. Ele sunt aproape toate
Fundul-Oancer.
pietroase. Cea maT principala

culme de dealuri in aceasta plasa
se desparte de culmea princi-
ceasta plasa. sunt urmatoarele:

Riul Siretul curge prin marginea de V. a plasei, de la N. spre
S. El ilicepe a uda aceasta pl.
este culmea numita a-Golanilor,
intinde spre N. ca i cele-l-alte
care int in aceastaplasa lasa-
dota precedente, formind cu cul-
tul Averesti-d.-s., unde se leag

cu culmea Dealul-Marului, din
pl. Siretul-d.-s., i continua de la
N.-V. catre S.-E., trecind pe la
E. de satul Averesti-d.-s., pe la
Averesti-d.-j. (Golani), Tabara,
mea principala un unghia ascutit. Ea este mal inalta de &it

cele trei de mai sus si da
ea nastere la rindul saa la alte
culmi mai mici. Aceste culmi
formeaza despre E. marginea
despartitoare a pl. de jud. Vasluia i spre S., de jud. Tu-
,Plasa Fundul este cea maT

deluroasa din tot judetul. Dealurile el ating in unele locuri
Inliml foarte marl , asa ca
Chiliile, Buciumi, Valea-Ursului,
Muncelul-d.-j., Golani, Fundul*Istarului i Polana-HumeT, de
unde apoi trece in jud. Tutova

Vasluia. Aceasta culme de
dealurl, care e in dreapta riu-
Culmea Poiana-Humei ce
paid la s. Poiana-HumeT si se
tova.
Culmea-Giurgenilor ce merge
de-a stinga riulul Birlad, se terming la confluenta piriuluT Bo-
lui Birlad, formeaza linia de des-
zianca cu nul Birlad, lar cul-
partire a apelor din aceasta
mele cele-l-alte trei care sunt de
plasa.
a dreapta, se termina in valea
Din aceasta culme principala
pleaca spre E. alte culmi

mid, din earl cele mal principale
sunt :
a) Culmea-Giurgenilor ce se
desparte din Culmea-Golanilor,
mal la N. de satul Valea-Ur-
de la N. de satul Bratesti
pang la S. de satul Ursoaia,
pe unde si ese din judet ;
curge facind maT multe sinuo-
zitall, din care cea mal mare

este acea dintre satele Rama
Spiridonesti. Siretul primeste in sine pe stinga, in aceasta plasa, incepind de la
N. spre S., urmatoarele pirae :

Brateasca, Ciolacul, incarcat pe
dreapta cu piriul Balusestilor;

Corhana ; Glodeni, incarcat pe
dreapta cu piriul Vilcelele ; Cretoaia i Sasa.
Rul Birladul izvoreste din lo-
Birladului.
cul de unde Culmea - Giurgenilor se desparte din Culmea-
Tot din Culmea-Golanilor se

lasa. spre V. urmatoarele culmi:
a) Culmea-Bratestilor se des-
Golanilor, fntre satele Valea-Ursului i Giurgeni. El curge, in

genere, in aceasta plasa, de la V.
parte din Culmea-Golanilor la

satul Golani si se continua
spre N.-V. pe la satele : Mas-
la E. si primeste in sine, in aceasta plasa, pe stinga, urma-
sului si urmeaza directiunea de

la V. la E., continuindu-se prin
tacAnul, Muncelul-Dure!, trece
dealurile : Stilpul-din-mj., Piscul-
termina in sesul Siretului. Prin-
60299.
mind malul sting al piriului Cre-
pe la V. de sat. Bratest si se
toarele pirae : Giurgeni, Ciubota,

Rosai, Sacalusul, Valea-lul-Ene,
Trestiana, Marmureni, Bozianca
Toinarul, earl curg maT toate
56
Maras Diclionar Geogralie. Vol. II.
www.dacoromanica.ro
442
FUNDUL
FUNDUL
de la N. la S.; lar pe dreapta :

Goronul, *ipotul, Oncea, Pus-
de comunicatiune, din cauza

departase prunduluT, lar pe de
tieta $i Babu$a, care toate curg
alta din pricina natureT terenuluf, care este foarte accidentat.
de la S. la N.
Pamintul acesteT plasT, fiind
In genere foarte deluros, este

acoperit in mare parte cu pddurT. Coastele ripoase, a multora din aceste deal in, fac ca
pamintul sa nu fie tocmaT a$a
propriti agricultura ca acel al
celor-l'alte plasT ale jud: ApoT
chiar vaile piraelor fiind prea
strimptorate de dealurile ce le
marginesc, sunt supuse, In timpurile ploioase, milireT, a$a ca
ele servesc putin pentru semanaturT, el mal mult pentru fin*.
Partea cea mar bunA $i mal proprie pentru agricultur este partea de S. a pla.$eT.
Toate felurile de producte se
cultiva in aceast plasa, unele

In cantitAtI maT marT, altele in
cantitatf mal miel.
Finetele $i padurile sunt in

abondenta.
Se lucreaza olaria in satele Izvorul, Linse$ti $i Iuc$a; rotaria,
In satele : Pustieta, Ciorneiul,
Valea-luT-Ient $i Bace$ti ; jugu-
rile, in satul Vadul; dogria, in

tirgu$orul Bace$ti ; fringhiile, in
satele Marmureni $i Vadul ; covete, lingurT $i fuse, In satele Paltini$ul $i Solca $1. fieraria, in satul Fundul-OceT.
Este o fabrica. de spirt in satul Poenele-d.-j. Sunt carien T de
piatr pe teritoriul comunelor

Avere$ti $i Giurgeni.
oselele
care strabat aceast
plasa sunt :
oseaua judeteana Roman-
Clerul din aceasta plasa depinde de protoereul judetuluT.

Sunt in aceasta plasa 33 bise
riel ortodoxe, 1 mandstire de
alugarite, la Giurgeni, $i 4 bis.
catolice, care tin de parohia catolica. Praje$ti (judetul Baclii).
prin Avere$ti-d.-j. (Golani), Valea-Ursulul, Muncelul-d.-j. si Po-
iana-HumeT, de unde trece in

jud. Tutova, unde se leaga, la
Sunt in plasa 4634 familiT, sail
satul Fundul-TutoveT, cu $oseaua
18434 suflete ; 4548 contribna-
aceluf judet ce duce, prin valea
bill ; 1050 $tiutorT de carte; 4683
piriuluT Tutova, la ora$ul Birlad.

Soseaua judeteana VasluitiBuhu$i-Piatra leaga judetul Vas-
case. Populatiunea este Romtna
cu judetul Neamtu. Ea
strabate aceast plasa de la E.
spre V. (de la tirgu$orul Bace$ti la satul Drage$ti) $i leaga
TotT ace$tia locuesc in 67 sate,
luiti
intre ele: tirgu$orul Ba.ce$ti, satul Valea-UrsuluT, Buciu mi, tirgu$orul Damiene$ti $i satul Drage$ti, de unde apoT trece in pl.
Siretul-d.-j. Intre Valea-Ursula
$i Bace$ti ea merge pe malul

sting al rtulni Birlad.
oseaua vecino-comunald Siretul, care merge pe malul sting
al riulul Siretul, de la N. la S., leend intre ele satele : Brte$ti,
Cotul-luf-Balan, Racea, Iucqe$tid.-s., Iuc$e$ti-d.-j., Spiridone$ti,
Batrine$ti $i Damiene$ti.
Aceasta plasa este legata cu

pl. Siretul-d.-j. prin 3 poduri
te$ti, unul la satul Spiridone$ti
$i un altul sttator de lemn, la
satul Drage$ti.
Aceasta plasa are putine car
tir-
gu$orul Bace$ti $i In satul Poenele-d.-j.
tirgul BAce$ti, care face comer-
$1 erneT.
In plasa Fundul sunt doul

companii de dorobantI: in
la N.-V. spre S.-E. Incepe din

ora$ul Roman, intra in aceasta
plasa la satul Brte$ti ; trece
prin satele Bea'testi, Brateanu,
pe riul Siretul, din carT 2 podurl
necesitate $i tirgu$orul Damienesti, care face comerciul cu cereale, lucrurT de prima necesitate $i vite,cu aceste din urm
mal mult in timpul prima-vereT
oficiti po$tal-rural.
Birlad strabate aceasta plasa de
CentrurT mar marl de comercia In aceast plasa. sunt :

ciul cu cereale $i lucrurT de prima
Aceasta plasa are o judecatorie de ocol In tirgu$orul DamienWi. Tot aicT este $i un
plutitoare: unul la satul Bra-
Plasa Fundul este administrata de un sub-prefect cu re$edinta In tirguprul Damiene$ti,
care are sub privegherea sa pe

cele 16 comunT care alcatuesc
plasa.
www.dacoromanica.ro
afarol. de 343 familiT (1394 locuitorT) Unguri $i 201 familiT Eyre.
din call 2 sunt tirguoare : BIce$ti $i Damiene$ti. Din aceste

67 sate cele maT populate sunt:
ttrgu$orul Bace$ti (930 locuitorT), satele Balu$e$ti (890 locui-
tor, Damiene$ti (766 locuitori)

$i Poenele-d.-j. (730 locuitorl).
Toate aceste sate formeaza 16

comune, din earl cele maT populate sunt: Bace$ti (1638 loc.),
Oniceni (1621 loc.) $i Bozieni
(1600 loc.). Din aceste 16 comune, acele carT ati un venit

mal mare sunt : com. Bce$ti
(venit 10141 leT), com. Damiene$ti (venit 4853 la $i cheltuelf
4621 lei) $i com. Oniceni (venit
4328 leT $1 cheltuelT 3454 le.
Aceasta plasa are 12 $colf

de bleti
1
rurale (io mixte ;

$i I de fete).
Fundul, sat, jud. Ilfov, pl. Znagovul.; face parte din com. rur.
Lipia-Bojdani. Este situat la N.-
V. de Gruiul, in partea de N.
a balteT Znagovul.
locuitoff.
FUNDUL
443
FUNDUL-CRXSANI
Statul are 525 hect., din cal-1

cultiva prin arendasiT sal' 490
hect. (7 sterpe, 28 izlaz). LocuitoriT ati 245 hect. si le cul-
Fundul - Bicazului, atun,
tiva.. Pe teritoriul satuld este

bala.
Fundul-Blfigei, padure, la N.
ciumari.
Numarul vitelor marY e de 148
in
jud. Neamtu, com. Bicazul, pl.
Meidan-Chioi, bra.tdind partea

S.-E. a plasef i N.-E. a coma-
Piatra-Muntele.
neT ;
Dealul- Bostanariilor ;
pe
mu-
chea sa trece drumul comunal

Meidan-Chioi-Telita, lar pe la
de satul Blaga, com. Negulesti,

jud. Tecucia. De aicT izvoreste
poalele sale de N. se vad ruinele
prful Blaga.
unor valurT numite Valul-luT-Tra-
ian; din el izvoresc piraiele Valea-CiliculuT (afluent al piriuluT

Telita) i Valea-Cismelif saa Acadin; este acoperit cu padurT
Fundul-BlageI, piidure de fag,

in jud. Suceava, com. Preutesti.
Fundul, sat, in jud. si pl. Tutova, com. Mircesti, spre N. de
Fundul-Brgoaief, pdure, jud.
satul Mircesti. Are 140 loc.,
Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., de pe

teritoriul com. Luncani.
din carT 24 tia carte si 42 case.

Mal este numit i Fundul-Vad.
se prelungeste la S. cu
la N. si cu pasunT pe la poalele de S.
Fundul-Bohotinului,piria, jud.
Fundul - Buzei, loc, din marginea satuluT Rica, juci. Su-
Falcia, pl. Podoleni, izvoreste

din localitatea cu acelasT nume,
ceava, unde se ramifica drumurile spre Slatioara si ValeaColibeT.
Fundul-Chinuscului, munte, pe
cati, pl. Tazldul-d.-j., com. Sanduleni, de pe teritoriul satuluT
despre V., din padurea Cozia,

curge prin valea Fundul-Bohotinulur, spre E., traversind partea de N. a com. Bazga, apor
se Jasa spre S. si marit cu piraiele: Bazga si Piriul-Pfetrelor,
izvoreste Piriul-DumicusuluT.
Orasa-Avram, de unde 'o are
trece prin partea de E. a tirgu-
obirsia piriiasul Larga.
soruluT Raducameni. Formeaza
Fundul-Crisani, com. rur., in
iazul Bohotinul, in com. cu acelasr

nutne, de unde ese cu numirea de
Piriul-Bohotinul si, la satul GuraBohotinuluT, trecind tri esul Ji-
jief, unit cu gira Palesul, se var-
Balaciul, Copuzul
sa in baltile de la gura JijieT.
si la 70 kil. de Calarasi.
Fundul, pirtia,r, jud. Bacati, pl.

Otelesti, care se varsa d'a sango.
BerheciuluT.
Fundul, loc cu izvoare, jud. Ba-
Fundul, ptic de pdure, in jud.

Ialomita, pl. Ialomita-Balta, spre
S.-E. de satul Fundul-Crasani

si pe tarmul sting al riuluT Ialomita.
Fundul-Aritef, infuna'llturd
deal, in jud. Tutova, pl. Simila,
com. Bogdana, de unde izvoreste piriul Bogdana.
Fundul-Bohotinului,
Fundul-Balicfii, deal, se intinde

la S. de dealul Golgofta, com.
Ivanesti, pl. Racova, jud. Vas-
Fundul-BohotinuluI, vale, in-
luia.
res,
teritoriul comuner Soveja, pl.

Zabrautul, jud. Putna, din care
in
partea de V. a com. Bazga, pl.

Podoleni, jud. Falda, in suprafat5. de 72 hect.
cepe din padurea Cozia, pl. Podoleni, jud. Falca-1, de unde izvoreste piriul cu acelasf nume,
si se termina in valea Miel, la
Fundul-Berezinei, pdure, pe
Dersca , com. Dersca,
pl. Berhometele, judetul Doro-
com. Gura-BohotinuluT.
mosia
hoia.
Fundul-Bertoia, deal, jud. Bada, pl. Bistrita-d.-j., la V. de

com. Calugara-Mare.
Fundul-Burtii, deal, k jud. Tulcea, pl. Isaccea, com. MeidanChioi, despartind aceasta com.
de com. Telita; se intinde spre
N., aviad o directie generala de
la N. spre S., de-alungul piriului
www.dacoromanica.ro
situata in marginea de V. a
plaseT,
pe amindou malurile
riuluT Ialomita, filtre comunele :

i
Axintele
Teritoriul comuneT arco suprafate de 13900 hect., din carr 1400

pAdure si coprinde patru mosif :
Fundul-CrAsani, proprietate a
statuluT, foast pendinte de m5.n Astirea Sf. Apostoli, din Buenresti, arendatl pe period. 1883
1893 cu 59000 leT ; Grindul-Ro-
goazele, proprietate a statuluT,

foastA pendinte de biserica Sf.
Gheorghe-Noil din Bucuresti, arendatA pe period. 1883-93 Cu
20550 le'; IordAchita si CrAsanid.-s., care sunt proprietAtT particulare.
Dup5. legea rurall din 1864

sunt ImpropietA4 pe mosie i8i
locuitorT
i dupl legea rurall
ditt 1878 s'aa mar improprietArit
FUNDUL-CRXSANI
34 locuitorT ; ara proprietatT
mal sunt 53.

Com, se compune din satele :
Fundul-CrAsani, Suditi sa Crasani-d.-s. i Vadul-netros, avind
resedinta primarid si a judecatorieT comunale in satul Fundul-Crasani.
Populatiunea este de 380 familit, san 1484 suflete, din carT

8o6 barbatT si 678 femei; 1481
RominT si 3 GrecT; 400 agricultorT, 4 meseriasT, I t comerci-
antf, 4 avind profesiunT libere,

120 muncitorT si 20 servitorT.
Sal carte 163 persoane.

Vite: 600 cal, 430 bol, 2700
oT, 54 capre i 3g0 pura
leT
FUNDUL-LEPO
444
Mari, pe malul drept al vaieT

Pociovalistea, aproape de confluenta acester val cu riul Ialomita. S'a infiintat la anul 1851
de Grigore Pandelescu, fost proprietar.
5 ro hect., cu o populatie de 173
locuitorT.
D-1 Gr. Pandelescu are 365

hect. si loc. 143 hect. Proprietarul cultiva impreun cu locuitoril 443 hect. Comerciul se face
de i hangifi.
Numarul vitelor marl e de 154
al celor mid de 221.
Fundul-Doschilei, munte, jud.
Venitul comuneT este de 4751

cheltuelile de 4456 leT.
Sunt 3 scoli rurale mixte,
Putna, pe teritoriul comuneT Soveja, de unde izvoreste
arligata.
cite una in fie-care sat conduse

de 3 invatatorT retribuitT de com.;
3 bisericT, la care deservesc 3

preotT si 5 dascalT.
Fundul-Crsani, sat, tn jud.
Fundul-ElanuluI,
N.-E. a plaseT, cea de S. a comuneT Congaz si pe cea de N.

a comuneT Zibil ; are o inaltime
de 167 metri si e punct trigonometric de observatie de rangul al
3-lea, dominind asupra satelor

Congaz i Zibil ; spre E., consine pe muchiile sale movilele :
Ploschili (122 m.) ; Movila-cuSocT (ii6 m.) i Tocsimilu (115
m.); valea Cazangiac curge pe

la poalele sale estice ; este intretaiat de drumurile comunale
Congaz-Zibil, Congaz-Sari-Chioi
Congaz-Sabangea ; este acopen it cu finete si semanaturT.
Fundul-Gheorghe, iezer, lung,
de la N. spre S., pe tarmul

DunareT-VechT, jud. Brila, in
fata ostrovuluT Lopatna si pe teritoriul con. Chiscani.
cu poiand,
in padurea de pe mosia Urlati,

plasa Mijlocul, judetul Fakir],
pe care eral:1 niste bordee lo-
Fundul-HerteI, sat. VezT Hertusca, sat, com. Movila, plaza

cuite de lingurarT Tigant De
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de com. cu acelasT nume,

situat pe malul sting al tiuluT Ialomita, la 3 kil. spre S.
aid porneste spre S. intinsa Fundul-LarguluI, vale, in jud.
de satul Malul. In acest sat
se zice el din vechime a fost

sat, ce nu me exista asta-d.
este contopit si satul Rogozul.

si a judecatorieT comunale.
Populatiunea satuluT consta

din ioo familiT RominT i i familie de GrecT.
Are o scoal mixta conclusa

de un invatator ; o biserica, cu
un preot i dor dascalT.
Vite sunt : 250 caT, 150 bol,
1200 oT, io capre i Ioo porcI.
vale a ElanuluT, prin care curge

piriul cu acelasT nume. Pe dinsul
este locul numit Silistea pe care
Aid este locul nastereT DomnitoruluT Constantin Cantemir.
Fundul-Gsteni,pddure, judetul
Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Racciuni. proprietatea d-neT Maria
Sturdza. Este foioasa (fagl, stejarT,
115 hect. si este supusd regimulta silvic.
Fundul-GAvanuluI, deal, in ju-
jud. Putna, la hotarul TdreT des-
detul Tulcea, pl. Babadag, com.
pre Ardeal.
Congaz, pe care o desparte de

com. Zibil (a plaseT Tulcea) ;
este o prelun gire a dealuld Tugarlea-Bair ; se intinde spre E.,
face
parte din com. rur. MicsunestiGreci, pl. Mostistea, jud. Ilfov.

Este situat la S. de Micsunesti-
Piatra-Muntele. Este situad in

drumul ce vine de peste muntele Petru-Voda, scaldata prin
mijloc de piriul cu acelasT nume. Acest loc este dintre cele
mal pitorestr; malurile piriuluT,
pe-alocurea inalte, sunt formate
din cariere de plata, in ale canora
straturT se afla table ce se intrebuinteaza la scris si la acoperitul caselor.
etc.). Are o intindere de
Fundul-Criminetulul,pichet, in
Fundul - Danciultif , sat,
Neamtu, com. Calugareni, plasa
Fundul-Lzel, firel de munit, judetul Baca., pl. Trotusul, com.

Doftana, ce se intinde d'a sttnga TrotusuluT, pana. aproape de
satul Bogata.
Fundul-LzeI, padure, pe mosia Probotesti, com. Tirnauca,

pl. Herta, jud. Dorohoia.
avind o directie de la N.-V.

spre N.-E., brazdeaza partea de
www.dacoromanica.ro
Fundul-LepiI, pichet, judetul
FUNDUL-LULSTAN
445
Putna, la hotarul Tare! desp re

Ardeal.
FUNDLTIARACA.C1UNI

si
o populatie de 41
Vlasca. Este situat pe platoul

dintre Neajlov si Arges, mal
familir,
san 181 suflete.
mult pe mala! ArgesuluT.
Fundul-lui-Stan, pddure a statuluT, in jud. Prahova, pl. Cricovul, cu 151 hect., care, impreuna cu trupul Bordea (117
hect.), formeazd padurea Tisa.
Fundul-luI-Stan, trup de pddure

a statuluT, jud. Prahova, com.
Mosia este proprietatea Sta-
Fundul-OceI, sat, in jud.
tuluT ; inainte
de secularizare
tinea de manastirea Glavaciocul ;
Ro-
man, pl. Fundul, com. Oniceni,

pe Piriul-OceT, spre S. de satul
are o arena. anuala de 17000
Oniceni. Acest sat este locuit
le!.
numaT de TiganT, carl lucreaza

fieraria. Sunt 58 loe.; 18 vite
S'ad improprietarit la 1864

un numar de 175 locuitorT dindu-li-se 225 hect. Pe teritoriul
el' se afla un petic de padure
mar!.
Apostolache, pl. Podgoria. Vezi

Tisa, mosie a statuluT.
Fundul-Ochiului, loc, de unde
Fundul-Mare, ieser, jud. Bralla,
izvoreste Piriul-StuhuluT, com.

Girceni, pl. Racova, jud.Vasluia.
ce se chiama Pintenoaica, cu
suprafata de 150 hect. ; un alt
petec de padure de salde, plute,
situat in partea de S. a ostrovuluT
Ruptura, spre S.-E. de comuna
zavola, pe apa Argesului, cu su-
Fundul-Phiulul, com., rur. com-
prafata de 70 hect.
Chiscani ; la S. de iezerul Mosu-
pusa din cat :
Stanciul, comunica printr'un prival cu Dunarea-Vapoarelor.
Fundul-ParuluT,
Crovul i Grozavesti,p1. Neajlovul,
Fundul - PodiuluI, localitate,
jud.Vlasca, situat pe malul drept
jud. Falda. Vez! Podisul, deal,
al ArgesuluT, la N. judetuluT si la
limita luT despre jud. Dimbovita ;
com. Basesti, pl. Mijlocul.
Fundul-Mare, pdaTure de salcie,

jud. Braila, futre privalul Porcul, Filipoidl, iezerul Patiul
privalul Lungul, pe teritoriul

com. Chiscani i Tichilesti.
Fundul-Mateia, pddure, judetul Bacan, pl. Trotusul, com.

Caiutul.
Fundul-1VIAgioareI, poiand, in
codriT Deleni, jud. Botosani.
Fundul - Muatei, deal, numit

ast-fel dupa satul Musata, com.
Ranceni, pl. Mijlocul, judetul
Falcia ; se afl in hotar cu com.
Hurdugi.
Fundul-MuateI, vale, in hota-
pe platoul dintre Neajlov si Ar-
man, pl. Siretul-de-sus, com.
In 1887, aceasta com. se compunea din 581 familiT, saa 2621

suflete, din carT 131 contribua-
Stanita, la o departare de 2 kil.
Budgetul com. la 1886 era

de 3288 leT la veniturT si de
2588 leT la cheltuelT ; pe anul
Fundul-Purcaret, vale, jud. Bacail, pl. Bistrita-d.-j., de pe te-
1887 era de 2551
leT
si de 2185 leT cheltuelT.
un pifia, a cara apa este neagra.
Fundul-RacoveI, sdtifor. Vez!
de un invatator ; o biserica cu
un preot si 2 dascalT cu hramul Sf. Nicolae zidita la 1846
si care tine de parohia Fundul-
Fundul-RAcAciuni, com. rur.,
Parulul.
Giurgiu de 85 kil. ; de Obedeni,

resedinta pl., de 27 kil., de
Pitesti, de 40 kil. ; iar de statia
drumuluT de fier de la Titu, de
25 kil.
la pozitiunea sa fiind sihiat in

fundul uneT val prin cate trece
ritoriul com. Calugara-Mare.
Slobozia, com. GIrceni, pl. Racoya, jud. Vasluid.
Falda, prin care curge piriul
com. Osesti, pl. Stemnicul, jud.

Vasluia. Se numeste ast-fel de
saa 206 locuitorT si 56 case.
In 1887 s'a cultivat pe aceasra. com. 510 hect.

Are o scoala mixta conclusa
Departarea aceste com. de

Bucuresti este de 6o kil.; de
Fundul - NegreI, sat, spre N.
de resedinta com. Are 56 familiT,
veniturT
rul dintre satul Musata si com.

Hurdugi, pl. Mijlocul, judetul
Musata.
Fundul-PoieneI, sat, in jud. Ro-
ges.
jud. Bacaa, pl. Bistrita.d.-j., situata in regiunea sesuluT SiretuluT si pe valea pirtuluT Meaciuni. Este alcatuita din 4 cat..:
Fundul - Racaciuni, resedinta,
Curmatura, Ciocani si Gistenl.
La 1863, satul Gisteni lipsea ;
com. numara insA satul LiuziChirita, care era situat aproape

de hotarul ca jud. Putna. Com.
avea atund 217 case 217 famili!.
Fundul-PArului, cdt., de la care

sT-aluat numele com. rur. din care
face parte, din pl.Neajlovulul, jud.
www.dacoromanica.ro
Teritoriul san se margineste

la N. cu com. Cleja; la S., cu
com. Gropile Cu com. Parava,
FUNDUL-RXCA.C1UNI
446
FUNDUL-TURCULUT
Gtsteni, Caprianul,
mar! cornute, 273 porcT, 320

capre si 634 or.
Budgetul com. pe exercitiul
1891-92 are la veniturI le!
4758, si la cheltuiell ler 1241.
brazdat de dealurile Parava,
Teritoriul eI este strabatut
din jud.Putna ; la E., cu com. RA-
caciuni ; la V., cu com. Drag,ugestl. Este scaldat de pirtul Racaciuni, ea afluentif sal : Fundul.
Racaciuni,
Ciocani
i apriana.
de calea vecinall, Fundul.Ra-
BisericI sunt 4: una ortodoxa.
caciuni - Cleja-Calugara, si de
In satul Gisteni, si cite una ca-
car comunale care-I unesc satele. Statia de-drum-de-fier cea

maI apropiata, este halta Faraoani, la 8 kil. departare.
tonel in satele Fundul-Racaciuni

Ciocani, cu 2 preotI: unul
ortodox si unul catolic.
Sunt 320 case, 2 circiuml
14 mor! de apl.
Populatiunea numara 324 fa-
sati 1066 suflete, dintre
Distantele : la Baca'', capitala

districtuluI, 32 kil. ; la com.
Valea-Seaca, resedinta piase!,
18 kil. ; la com. Cleja, 8 kil. ; la
com. Racaciuni, ir kil. ; la com.
Gropile, ro kil.
carT : 32 Romid, 1014 UngurI,

17 Izraelitr si 3 Arment, totI de
protectiune Romina. Dupd felul
ocupatiune! se deosebesc : 318
Fundul-Ric'aciuni, sat, in jud.
agricultor!, 2 meseriasI, I comerciant, 2 avind profesiunI libere,
Bacati, pl. Bistrita-d.-j., i resedinta com. cu acelasI nume. E.
roo muncitorI i 21 servitorI.

Contribuabill, dupa recensa-
ste situat in valea ptriuluI Racaciuni, si pe dealul cu acelasr

nume, aproape de obirsia sa.
Are : o biserica catolica, cadita
de locuitorr in 1807 si restaurata. mar in urma ; case marI
boierestI si o circiuma. Are o
populatie de 229 familiT, saa
776 suflete. Vite sunt : 83 ea!,
232 vite cornute, 187 capre
184 porcI. Sunt io morI.
mintul pentru periodul 1891

1896, sunt 232. Dupa legea rurala din 1864 s'ati improprietarit
24 locuitorI, Cu 57 falci si 40
prajinI in tarina.
Teritoriul com. are o in-
tindere aproximativa de roo

hect. ProprietarI mar! sunt : Smaranda PetrovicT, care are o mosie

2600 leI ; G. Arapu, o mosie
Fundul-Reghiului, trup de pa.

dure, pe teritorul com. Ndruja,
pl. Vrancea, jud. Putna. Intinderea ef, impreun cu trupurile
de padure Bozul, Hajma, Laposul si Secatura, e de 5400

ala. Este proprietatea locuitorilor din com. Ndruja.
Fundul-RomtneseI, deal, In jud.
amtu, situat in spre V de

Manastirea Agapia i in spre
S. de Manastirea Secul; face
junctiune cu dealurile Sihler.
Fundul- ScunduluT, sat,
face
parte din corn. Tur. Scundul, pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o

populatie de 566 locuitorI. E
la distanta de aproape 2
de cat. Padureti, unde
Are o bisericA.
kil.
scoala.
Fundul-Stejarului, pddure, in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele
com. Pingarati, cu o intindere
de 140 hect, pe care statul le

arendeaza anual Cu 1992 le.
Fundul-SitaruluI, sat, in jud.

Roman, pl. Fundul, com. Giur-
geni, la o departare de 3
kil.
de el. Are 18 familiT, san 91
suflete, din mil 17 contribua-
Fundul-RacAciuni, pddure, in
bilT.
titi carte 29 persoane. Lo-
cuesc in 29 case. Are o biserica de zid.

cu un venit de 1200 le!. Padu-
jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com.

Racaciuni. Apartine la 8 proprietarI, dintre care posea. maI
multe hect. : G. Arapu (250 hect.),
rea si anume cea marunta, ocupa
Maria T. Hanuta, Buzdugan, D.
aproape 120 hect.

Totalul paminturilor de cul-
Strat, etc. Este foioasa
Fundul-Tarciului, deal, pe mosia Tarcluld, jud. Neamtu, pl.
2239 le!; Mate! Vasiliu, 55 hect.
tur este de 267 hect.

Viileati 40 hect., care in 1890
(fagl,
stejari, etc.). Are o intindere de

1445 hect. si este supusa regimuluI silvic.
ati dat 1440 hectol. vin alb.
Piatra-Muntele, com. Pingarati.
Fundul-rcutef, pIrlu, izvoreste de sub dealul Chiclaul, uda
Dupa controalele
filoxe.
rice (1891), via lucratoare are
Fundul-RacAciuni, pcidure, in
partea de N. a com. Tacuta,
jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com.
83 hect., cea nelucratoare, i I
Faraoani, foioasa (fagT, stejarI,
pl. Mijlocul, jud. Vaslui, curge

spre S. si se varsa. in Iazul-Stur-
1/2 hect.
etc.), Proprietara este Alexan-
dzeI.
In com. sunt 3 cladirI de fabricat rachiti.

drina Casso. Aceasta padure are

o intindere de peste 3000 hect.
si este supusa regimuluI silvic.
www.dacoromanica.ro
Fundul-Turcului, vechig
pe care-I forma "actualif locui-
FUNDUL-TUTOVET
torT al com. Gradinari, pl. Sabarul, jud. Ilfov, situat pe malul sting al rtuluT Arges.
tre$ti ; se scurge in pirliasul
pl. Tutova, com. Plopana, spre

N. de tirgusorul Plopana, pe piriul Tutova i aproape de sor-
gintea sa. Are 327 locuitorr,

82 case. Acest sat este cel
mal depArtat de capitala jud.
Ilfov, pl. Mosti$tea-Dimbovita,
cat Cringul-Fundulea, proprietatea statuluT. Inainte de secu-
i-
zo/at, la N. de com. Gorgani,

pl. Podgoria, jud. Muscel, de
unde izvore$te gira RincAciovul, care se varsa in riul Ar-
larizare, apartineaMitropolieT din
ges.
alte 380 proprietatT ale statulur

pentru asigurarea tinprumutulur
de 78 milioane.
Bucuresti. La 1871, aceasta mo-
$ie avea un venit de 2000 leT

si a fost ipotecata impreuna cu
Fundul-V1'zei, parte din pcidurea Bungeni, in jud si pl. Tu-
Fundul-TutoveLpitclure, in jud.
tova, com. Plopana.
Tutova, lingA satul cu acelasT
nume, din care izvoreste ptriul Fundul- Vorniculu, celtun, al
Tutova.
Fundulea-de-Sus, mofie, jud.
Dienetul, Ruga satul Soci.
Fundul-VeI-RusculuI, /0c
Fundul-TutoveI, sat, in jud,
FUNDULUT (MUCHEA-)
447
Fundulele, sat, face parte din

com. rur. Ceingul-Funduleie, pl.
Mosti$tea, jud. Ilfov, format din
2 trupurI : Fundulea-d.-s. 1 Fundulea-d.-j., spre E. de Bucure$ti,
pe malul drept al vler Mostistea.
Ad este re$edinta primArieT.
com. Giuvaresti, pl.
jud. Romanati, situat pe
Fundul-Vief, sat, in jud.

pl. Siretul.d.-j., com. Pe-
tresti, situat pe piriiasul cu acela$T nume, intre dealurT. Se
afla la o departare de 3440 m.

de satul Petresti (scoala). Are
o populatie de 58 familii, sati
292 suflete. Vite sunt : lo cal,
$oseaua Stoenesti - Izlaz , linga.
Olt, unde acest fluvi face o

mare cotitur Cu convexitatea
spre jud. Teleorman, l'Are satele GiuvAre4i i Izbiceni,
de 536 locuitorT.
15
Statul are 1100 hect., din

carT cultiva. prin arendasiT sal
kil, departe de Corabia.

Are 130 familiT, saii 541 su.
flete ; o biserica, cu hramul sf.
109 vite marT cornute, 31 porcT

17 capre.
loan (1855), deservita de:1 preot

$i 2 dintaretl. Pe aci trecea drumul roman Islaz-Reimula. MaT
Fundul-Vel. VezT Fundul, ju-
multe magurT insirate ori grupate inconjoara satul.
detul Tutova.
Fundul-Vel, sat, in jud. Tu-
Fundul-Vomicului,mofie a sta-
tova, pl. Simila, com. Orgoe$ti,

pe piriul Horoeta. Mal e numit
Fundoaia i Fundatura Or-
tuluT, litiga com. Giuvaresti, pl.

Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,
goe$ti.
ler; are o padure de 70 pog.,

pendinte de manast Hotarani.
830 hect. (125 sterpe, 130 izlaz, restul vie). LocuitoriT afi
65o hect. $1 cultiva 350 hect.
(loo sterpe, 150 izlaz $1 50
vie).
Nicolae, deservita de i preot

$1 2 cintAretT ; o scoala mixta,
frecuentata de 12 eIevr l 5 eleve, cu intretinerea careia statul $i comuna cheltuesc anual
2162 le!. Are i hele$te.
arendata pe 1887-97 Cu 28450
Fundul-Ver, pise de deal, pe

mo$ia Cordareni, com. Cordareni, plasa Prutul-d,-s., judetul
ciumarT.
Fundul-Zingfil,jud.Tutova.VezT
Numarul vitelor marI e de 675
al celor micT de 1119.
Fundul-Zingai.
Dorohoi.
Fundulea, stafie-de-dr.-d.1:,jud.
Fundulele, mofie a statuluT, ju-
Fundul-VieI, deal, spre S.-E.
Ilfov, pl. Mostistea-D1mbovita,
de Valea-CinepeT, jud. Vaslui,
cat Cringul-Fundulea, pe linia
detul Ilfov, pendinte de manastirea Vacare$ti i Mitropolie, a-
pl. Racova, com. Ivaneai.
Bucure$ti-Ciulnita, pusa in circulatie la 17 Noembrie 1886. Se

afla intre statiile Brane$ti (12.2
rendatA pe periodul 1888-98
kil.) $i SArulesti (11.6 kil.). InAl-
Fundului (Muchea-), co1int, in
timea d'asupra niveluluT marif
jud. Buzati, com. Vintill-Voda,

cat. Bodinesti ; face hotar despre com. Manesti ; este acope-
Fundul-Vel, paure, pe teritoriul com. Berbenceni, pl. Siretul-d.-s., jud. Bacati.
Fundul-Ve, pirtiaf, jud. BacaO, pl. Siretul-d.-s., com. Pe-
cu 32250 leT anual.
de 61.87 m. Venitul acesteT statil pe anul 1896 a fost de

126282 leT, IO banT.
www.dacoromanica.ro
rita cu padure i izlaz.
FUNDURI
448
Funduri,p/asd, n partea de N.V. a jud. Vas111111. Se mArginqte la N. cu jud. Ia0; la S.,

Cu pl. Stemnicul; la E., cu pl.
Mijlocul i la V., cu jud. Roman.
Este format din comunele :

I. Bordfti, Cu satele : Alec-
riului Birlad. Mijlocul plel este
deschis prin valea BirladuluT,

prin care curge riul Birladul.
Printre desele culmi de dealurl
formate vAl intinse,
prin carI curg piraiele : Stavni-
FURCENI
in partea de N. a com. Te01a,

plaiul Pe1euJ, judetul Prahova;
servqte de izlaz ; e proprietatea
EforieT Spitalelor Civile din Bucureti.
cul iSacovdtul, carT se varsA in
Fundurile, padure, in jud. Bu-
sqti, Borti, DrAgeti, Iezerul,

Petreti i Sofroneti.
Dragufeni, cu satele : CrAciunqti, DrAgueni, Gura-VAeT,
Perieni, Scheia-BasarabieT i Ta-
Birladul.
Calitatea pAmintului este bunA.
PAdurT sunt seculare, maT cu
zAti, com. Vinti1A-Vod, cAt, Bodine0 ; are ca 10 hect. ; este
proprietatea bisericeI Bodineti ;
seamd pe proprietatea mo0eT
face un corp cu pAdurea Coca.
tomireti.
Dumefti, cu satele : ArmAeni, Dumqti -NoT, DumqtiVechT , Scinteia i TibAneti-
Se afl imw i finete intinse.

Vite : 10648 vite marT cor-
Fundurile, padure, jud. Muscel,

pendinte de comuna RucArul,
flute, 13830 oT, 349 capre, 1267

cal i 2473 rimAtorT.
supusA regimuld silvic, pe mun-
TibAneti.
tele cu acela0 nume, proprietatea d-lui I. Anastase i altora,
Gir-
Productele se desfac in tirguorul Negre0.
beti, Palanca i Poiana-de-Sus.
Comunicatia in plasA se face
Ipatele, cu satele : CiocaBoca, Ipatele, Halita, Sendreni
prin o osea judeteanA, care

trece prin tirgwrul Negreti,
Slobozia.
Negref ti, cu satele : CAz-
apoT prin mijlocul plFT se ri-
Furca, bral (prival), in jud. Ia-
dicA spre N. si dincolo de satul Grajdurile, se leagA cu jud.
lomita, pl. Borcea, insula Balta,

com. Cocargea.
Intinderea teritoriul pl4eT e

de 52,138 hect.
Populatia se ridicA la 4498
familii, saii 21640 suflete, intre
earl se afl i un numAr de Evrei aezati in tirguorul Ne-
Furca-Moisetilor, loc, in com.

rur. Cireul, plaiul Cerna, jud.
Buhlii.
Orbefti, cu satele :
ne0, Negreti, Poiana i Va-
In intindere de 300 hect., avind

esent dominant fag, iar spre
yid molift.
lea-Mare.
Parpanija, cu satele : Frenciugi, Glodeni i Parpanita.

Suhulelul, cu satele : GAureni, Marginea i Suhuletul.
Scheia, cu satele : Clue01,
GAunoasa, Popeti i ScheiaCApote0.
io. Tansa, cu satul Tansa.

1. Tingujei, cu satele : Ia-
grqti.
Tirguorul Negreti este reFdinta plei, unde se afl sub-
Mehedinti.
Furcariile, loc, pe care este aFzatd com. rur. Blacita, plasa

Dumbrava, jud. Mehedinti.
Furcatura, deal, la E. comund

FrAtila, pl. Oltul-d.-j., judetul
cea i Tingujei.
Todirefti, Cu satele : Ba-
prefectura, judecAtoria de pace.

Sunt 33 bisericT, cu 21 preotT
43 eclesiard ; 12 coale, conduse de 12 invAtAtori i frecu-
lica, Cotic, Hucul, Mahalagia
entate de 371 elevi 0 77 e-
Todire4i.
ribanefti, cu satele : Girbe0, Girbeti-Lingurari, Jigo-
Furceanca, trup din mofia sta-
leve.
zul-MuculuT, Moara-luT-Ciorneiti,
Poiana-MAnAstirei, PAnoasa, RA-
reni i TibAneti.
Valea-Satulut, cu satele:
CArbunariul, Corcodelul, Cio-
ctrle0, Golia, Grajdurile, Hu-
Fundurile, sub-divizie a cdt. Glvanele, din com. Boziorul, jud.

BuzAil.
Vilcea, avind directia de la N.

la S.
Furceni, in jud. Tecuditi,
com. Cosmqti, pl. Nicoreti, pe
malul Siretulur.
Furceni, sat, face parte din comuna Cosmeti, pl. Nicoreti,
Fundurile, mahala, jud. Vilcea,
tupeni i Valea-Satului.
Teritoriul acesteT plAT este
com. Recea, plaiul Horezul.
strAbAtut in directie de la N.
jud. tecuciti. Situat pe tArmul

sting al SiretuluT, pe un platod
frumos, era wzat mal inainte
Fundurile, munte, jud. Muscel,
Ja S. de mal multe culmi de
pe Valea-Siretuld. Cade la o
com. RucArul, plaiul Dimbovita.
depArtare de 4 kil, de reFdinta

comuner, spre V. de Tecuciti.
dealurT, carT sunt mal ridicate
In partea de V., de-a dreapta Fundurile, sari Silitea, nzunte,
www.dacoromanica.ro
FURCENI
449
sal 688 suflete, carI locuesc in 148 case.

Aici se afla o biserica, Cu
hramul Sf. Nicolae. Pe platoul
Furceni, in apropriere de padumili!,
rea Nemteanca, se vede pi astazI

locul une! alte bisericr.
LocuitoriI sunt razepI. El st6.-
pinesc 419 hect.
Furceni, lagr (tabarg), judetul

Tecucit, unde adese-orr se fac
manevrele toamna. La E. de
E.: Obcina
cula
Ramura-Secues-
lescu, impreuna cu 20 hect. padure ; 250 hect. sunt ale mopier
Aceasta ramura se numepte
Ulmeni-Mogopanca, proprietatea
ast-fel fiind ca se prezinta as-
statulur, lar restul apartine mo-
pectulur sub forma bizara a une!

furcr repchirate.
ptenflor i locuitorilor improprie-
supusa regimulur silvic inca din

anul 1883, pe mopia Comarnicul, plasa Pelepul, judetul Prahoya.
Furciturile, localitate, judetul
platal. Pe acest platoil a fost
Braila, la 3 kil. spre N. de catunul Caragica, din com. Insu-
un cuartier militar, facut la 1868.
mic palat, care era situat in

mijlocul padurer. Aicr s'a infiintat o grading zoologica.
Furceni, mofie, judetul Tecuciti,
proprietatea statulur, cu trupurile Nemteanca. Inainte aparlinea mangstirer Neamtu.
Furcilor (Pis cul-), pisc, in ra-
ratei, pe lunca de pe tarmul

sting al Calmatuiulur, la locul
unde viroaga Strimbeanul da in
Calmatuiii. Intre Calmatuig
aceastg viroaga s'a construit un
dig ca sa opreasca apa Calma-
tuiulur de a nu se revarsa.
Furciturilor (Dealul-), deal, in

jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele, situat in spre partea manastirei Horaita.
ionul comuner Rucarul, plaiul

Dimbovita, jud. Muscel.
Furcitura, isvor, jud. lincea, pl.

Ursanilor, care, impreuna cu sorgintea Fintina-Pirvulur, formeaza
riul Luncavdciorul.
Furculeti, com. rur. i sat, in jud.

Teleorman, plasa Marginea, pe
Valea-UrluiuluI. Are un catun
alipit: Furculepti-Mopteni, la o
Ialo-
distanta de 0/2 kil.

Vecinatatile acester comune
sunt : la N., com. SpatareI, in
departare de 21/a kil. ; la S.,
mita, pl. Borcea, pendinte de
mopia Voivoda ; la E., Valea-Na-
com. Mihaiti-Viteazul. Este situat
novulur pi la V., teritoriul mo-
la 3 kil. spre N.-E. de satul de

repedinta, pe mica vale numit
piel Ologi.
Tinjeala, care se desface in doug.
lepti e situat pe valea numita

Batrina, o ramificatie a VAiI-
Furciturile, sat, in jud.
partI ca coarnele unel furcr, de

unde i satul a primit acest nume.
In acest sat se afro; 50 fa-
milii Rominr, carr se ocupa cu

plugaria.
Furciturile, ramurcl de munir,
taxitI la 1864.
Viile a6 o intindere de ioo

Furciturile, pildure parti cularg,
satul Furceni se intinde un vast
AstazI s'a distrus pi nu se mal

vad de cit dargmaturr din acel
FURCULETI
Catunul de repedinta FurcuUrluiuluI ; lar catunul Furculepti-Mopteni la poalele dealulur

care se intinde spre com. Voi
voda, la 2 kil, mar departe.

Teritoriul comuner ocupa o
suprafata de 2790 hect., dim-
jud. Neamtu, numita i Obcina-
preuna cu vatra satulur. Din
Furciturilor ; se detapeaza din

grupa muntilor Ceahlaul, din spre
acestea, 1970 hect. arabile sunt

proprietatea d-lur N. C. Furcu-
hect.: 66 hect. ale locuitorilor,

24 ale proprietatir i io hect,
pe mopia statulur Mogopanca.
Vinurile ce produc aceste vir
sunt de calitate bung l sunt
mult cautate in comunele de

prin prejur i in Zimnicea.
Solul este de bulla calitate
pentru agricultura, afara de o
mica parte a mopier despre comuna Ologi, unde terenul este
mlaptinos. Pe timp de seceta,
pe acest teren, se yac, la suprafata sarurr, a c6.ror compo-
zitiune nu e studiata. Locuitoril numesc acest teren Saratul

sad Tiperigul, fiind-ca. pe el
crepte numar tiperig.
Populatiunea comund este de
1330 suflete, din carr : 803 in
Furculepti pi 527 in Mopteni.
Vite sunt 3207 capete : 391
cal 9 magarr, 439 vite unir cornute, 1839 vite miel cornute, pi
519 porcr.
Comuna are trer bisericr: una
de lemn in Furculepti, a doua

noug, de zid, inteun stil maret,
construita cu cheltuiala proprietarulur, d-nul N. C. Furculescu,
pi a treia in cdtunul FurculeptiMopteni. Preoti pi cintaretr sunt
in numar de pase.
Prin pozitiunea sa, com. Fur-
culepti este una din cele mar

favorizate in privinta cailor de
comunicatie : calea nationall
Turnu-Alexandria trece prin mijlocul satulur; spre comunele
Spatarei, la N. pi Voivoda, la
S.-E., se leagi prin cal vecinale
bine inpietrite..
Comuna este pusa futre pa-
tru comune urbane, mar toate

67
60299. Nanas Pie( lanar Geogragc.
www.dacoromanica.ro
FURDUEM
450
FURNICA
la aceeasT distanta ; de la rese-
In partea de N. se limita cu
d'uta judetuld sunt 26 kil.; de
padurea statulul Fureasca (Rin-
la Alexandria, cu care locuitorif
caciovul). Cade la S. de ctu-
aa multe relatiunI comerciale,

sunt 21 kil.; de la Rosiori, 36
kil. si de la Zimnicea, 20 kil.
Pe teritoriul comund sunt o
nt
din aceeasi comuna.

Are o biserica, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, deservita de
multime de magua: Magura-BaciuluI la V.; Magura-MocanuluI

cam in aceeasI directiune ; magarele : Flocoseaua-Mare, Flo-
proprietdrita Cu 17 pog. pdmint.
un preot si un cintaret
i Tm-
Populatia satuluI e de 57 famili!, sali 241 suflete: 125 bar-
batI
i 116 femer.
co seau a-Mi ca, Ba si cuta-UlmuluT,
MaguraStubeuluI, una din cele
Fureqti, vechia numire a mafia
maT importante, Malta de 30 m.

si larga de 144 In periferie ;
gura-Sadind, Magura-de-la-BraMagura-de-la-SpatareI
Magura-de-la-Helestea.
Izvorul-Dulce, din com. Carpinistea, jud. Buzaa.
Satul Furculesti nu se vede

trecut in nomenclatura facuta
Fureti, proprietate, a statuluI,

n jud. Muscel, pl. Podgoria,
Furnica, pisc, ?l'ah de 2334 m.

d'asupra MariI-Negre, servind
de limita impreuna cu altI muntI
futre jud. Prahova, com. Sinaia,
jud. Dimbovita, in sus de com.
Moroeni i spre E. de muntli
Lapticul i Cocora.
Dela Crucea-Ciobanulta (vez!
Virful-cu-Dor), fcind la dreapta,
urd la Piscul Furnica, maI inalt
ca Virful.cu-Dor, dar nu mar

frumos ca el. Poate ca s'a numit ast-fel fiind-ca de jos seamana Cu un gigantic mosoroiti
de furnicI.
Ca si Virful-cu-Dor, muchea
Furnicer este presarata Cu anemone alpine sau deditei de muntei i, ca pe tot masivul, de acea
subt domnia lui Mavrocordat in
com. Dobresti, pendinte de mandstirea Rincaciovul, avind 944

hect. loc de c Atufa si 82 hect.
secolul trecut. Se stie ins
cal
padure. S'a arendat pe pedo-
facut parte de cit muntilor celor
asta-zI
dul 1889-94 cu 1650 Id anual.
mar
:
asa este frumosul
rododendrum mirthi folia, numit
Fureti, pitclure, a statuluI, pen-
si trandafir de munte, saa, cum
dinte de com. Dobresti, pl. Podgoria, jud. Muscel, in intindere
se zice la Sinaia, bujor de munte.
de 1230 hect., formata din 2
trecut, in muntir Bucegiuld, traia

un bacia, care era tot-d'a-una in
scearta cu ciobanil vecinI, pentru
pasunele din muntI. Acestia,
mosia pe care se afl
comuna, purta numirea de Ulmeanca. Dintr'un hrisov domnesc vechia, aflat la d-nul Furculescu, se vede ca. mosia Ulmeanca a fost daruita de catre
Mihaiti-ViteazullogofatuluIDinu,
pentru credinta luI catre Tara.

Numirea actuald de Furculesti
trupurf: Dealul-de -Apus (750

hect.) si Dealul-de-RAsArit (500
hect.).
este bata' dupa numele
unuT Furca, strabun al actualuluI proprietar.
Furilor (Dealul-), cleal, in jud.

Botosani, pl. Tirgul, com. 1V1 Anastireni.
Furdue9ti, sat, in jud. Argesul,

pl. Galasesti ; face parte din comuna rurall Ratesti-Furduesti.
Are o populatie de 200 suflete ;
o biserica, cu hramul Adormirea,
deservita de un preot si un chitaret.
Furilor (Drumul-),c1rumvechig,
Furdueti, loc isolat, com. Vrd-
Furnica, aitun, face parte din
nesti, pl. Podgoria, jud. Muscel.
Fureqti, sat, face parte din co-
com. rur. Sinaia, plaiul Pelesul,

jud. Prahova. Are o populatiune
de 213 locuitorr: 130 barbatI,
muna Dobresti, plasa Podgoria,

jud. Muscel. Este situat pe am-
83 femeI. LocuitoriI acestuT cdt.

s'ati improprietarit [la poalele
bele malurT ale glrld Circinovul
munteld Furnica, proprietate a

Eforid Spitalelor Civile din Bu-
si strabatut la V. de Valea-Cetate! si Valea-Silistd.
flora particulara, din care bogata si darnica natura nu a
Legenda spune el in secolul
din razbunare, in lipsa luI,

dura foc
iar pe bliatul
lasat de poza, Il luara cu eI
legindu despuiat, Il aruncara pe
un mosoroia mare sub poalele
muntelur Virful-cu-Dor, ca sa-I
care merge in jud. Botosani,
manince furnicile.
pe mosiile Ringhilesti, Ciorno-
Mai tirzia, niste vinatori gasira scheletul acestui

cat de furnia, il ingropara
dupl legea crestineasca si ve-
halul
i Pogoresti, dealurile Cra-
calia si trece, pe.podisul Turia,

in jud. Iasi.
curesti.
www.dacoromanica.ro
nind in sat nu mal vorbeaa de

clt de aceasta intimplare.
Multi satenI se dusera la
locul povestit, spre a vedea mormintul bliatuluI i mosoroiul
de furnicI i d'atuncI acele 041
de loe s'au numit si se numesc

si azI Furnica.
Furnica, vale, in jud. Vlasca,
FURNECAR1
Ese din proprietatea Bibiitia $i
d in valea Vorniculur, pe aceea$T proprietate,
Furnicari, sat, jud. Bacan, pl.

Bistrita-de-jos, al com. RusiT,
situat pe malul SiretuluT, la o

depOrtare de 3 kil. de satul
Rusi (scoala). Are 14 familiT, sati
63 suflete ; o circiumd,
Vite : 5 cal si 33 vite marT
cornu te.
Fumicarl, sat, jud. Bacdti, pl.

Siretul-de-jos, al com. Tdmasi,
situat pe malul drept al Bistrite
si pe dealul Furnicari, la o de-
pArtare de 3500 m. de satul

TAmasi ($coala). Are 38 familiT,
sal 130 suflete.

Vite : 47 vite marT cornute
$1 25 oi.
Furnicari. Vez! Cristesti, sat,

com. Criste$ti, jud. Botosani.
Furnicari, deal, jud. Bac51), pl.

Bistrita-de-j,os, din com. Ru$i,
461
situat5. la N.-V. de satul Dudescu, ca la 3 kil. depOrtare;

serv de hotar Intre comunele
Furtuna. Ved Dobroed, pl. Ditabovita, jud. Ilfov.
Fleasca .si Dudescu.
Furtuna, colia, jud. Buzld, com.
Vaideeni, plaiul Horezul, jud.
supusa regimuluT silvic, pe mun-
Furtuna, vale, in jud. BuzAd,
tele Furnicelul ; tine de com.
com. Beceni, cAt. Enclulesti

incepe din pAdure $i se scurge
in Valea-Vacir.

Vilcea.
Fumicosul, a'eal, pe teritoriul
Furtunesti, ciitun, al com. Gura-
com. GhermInesti, pl. Podoleni,
TeghiT, jud. BuzA0, cu 1 o locui-
jud. FAlciti, in partea de V. a
tori si 30 case ; are subdiviziu-
co mu neT.
nea Gura-HinsaruluT.
Furnicosi, sat, face parte din

com. rur. Mihdesti, pl. Rturile,
jud. Muscel. E situat la to kil.

de ampulung.
Cade in partea de N. a com.
MihOesti. Are o formd triun-
Furniceasa, Pila, izvoreste de
Furtunesti, Adclure, in jud. BuzAtl,

com. Gura-Teghir, c. Furtunesti,
pe Dealul-CorbuluT ; are vr'o 50
hect. proprietate mo$neneascA.
Furul, piria, jud. R.-S5rat, plaiul

Rimnicul, com Jitia si Bisoca, Izvoreste din muntele Furul-Mare,
ghiulard si este strAbAtut de Rtul-
Fumicari, deal, in partea de

V. a satulul Criste$ti, com.
te$ti, jud. Botosani.
mosia Enculesti, com. Recen!,

jud. Buzla.
Fumicelul (Muntele-), pidure,
varslin Rtul-TirguluT In acest sat.

Pe malul sting al RiuluT-TirguluT este $oseaua nationall Pitesti-
iazul Lipoveni, din com. Cris-
Furtuna, pcIdure, de 3 hect., pe
Vilcea. Ad i se fabricA brilla in

stinele c 1 numele muntelur.
TirguluT si de Bughea, care se
Furnicari, phig, curge prin

partea din satul Criste$ti numit5. Furnicari, si se vars in
Gura-Dimienei, cAtunul Dogari ;

face hotar despre com. Nicule$ti.
Furnicelul, munte, la N. comuneT
si lingA satul cu acelasT nume.
Cristesti, jud. Botosani.
FURUL (MUNTELE-)
Cimpulung $i calea ferat5. Golesti-Cimpulung, care trec peste

Rtul-TirguluT, peste care sunt acute dou podurT marT de Iler.
Are o bisericA deservia de 1
preot $1 I cintAret.
Populatiunea satuluf e de 154
familii, sati 238 locuitorT (124
bArbatT si 114 femeT).
udA partea de N. a com., trece printre virfurile Piatra-Penii

si Carimbul, si se varsa in riul
Ri'mnicul-SArat, pe stinga luT.
Furul,pichet vedija, cu No. 5, cdtre hotarul Moldover, in plaiul

Rimnicul, com. Bisoca, jud. R.Srat. Este asezat la poale1e
munteluT Furul-Mare.
Furul (Muntele-), munte, pe care se aflA pAdurea cu acest nume,
sub Dealul-Leselor,com. Bodesti,
pl. Mijlocul, jud. Vasluiti, str5.bate teritoriul acestel com., curgind de la N. spre S., trece
prin satul Borosesti, unde se

impreund cu alt piriti, numit
Mirzoaia, ce curge tot spre S.
satuluT Borosesti, si apoT ambele se varsa in piriul Dobreanul.
Furnicelul, movild, jud. BrAila,
Furnicosi, stage de dr.-d.f., jud.
pe teritoriul com. NAruja, pl.
Muscel, pl. Nucsoara-Dimbovita,

com. Schitul-Golesti, pe linia
Golesti-Cimpulung, pus in circulatie la i Iulie 1887. Se aflA
intre statiile MihAilesti (5.3 kil.)
si Schitul Golesti (6.2 kil.). InAltimea d'asupra niveluluT mAriT de
439,80. Venitul acestei statiT pe
Vrancea, jud. Putna. In ti nderea

eT, impreunl cu trupul Monteorul e de 800 ala'. Locuitoril
din com. Glurile exploateazA
1896 a fost de 27601 1., IO b.
tunca si Stevia.
www.dacoromanica.ro
In dIvIlmIsie aceastA pldure.

Muntele Furul, care e un lant
al Muntilor-Aluni$uluT, prezintA
treT dealurT : Dealul-Coaster, Pre-
452
FURUL-MARE
Furul-Mare, munte, numit i TreT-
Hotare, fiind-ca face hotar intre jud.BuzatI, Rimnic 0 Putna ;
are p4iunT intinse ; inaltimea :

1050 metri.
Furului (Izvorul-),
izvor, in
jud. Buzati, com. Minzle0i. Iese
din muntele Furul-Mic 0 la Lunca-Odoboaia, se unete Cu ilzvo-
Fusea, mdiastire, in raionul com.
rul-OpriI, dind de ad na0ere
Sf. Ilie. Pe sub poalele dealuluT

acesteT manastirT trece oseaua
vecinala-comunala la baile VII.
cana.
riuluT Slanicul.
Furul-Mic, munte, pe hotarul judetuluT Buzati, despre Vrancea

(Putna). Are padure si pA0unT
FuruluI (Poiana-), poiand, acoperita cu verdeata, in jud.
pentru oT. Laptele strins la sti-
R.-Sal-at, plaiul Rimnicul, in par-
nele ambilor Furl se fabrica in

c4aria din muntele Mua.
tea de N. a com. Bisoca ; vara
Furul-Mic, marie, a statuluT, jud.

Buzau, pendinte de Episcopie,
in com. Minzale0i. Se arendeaza impreuna cu muntiT : PiciorulCapriT, Mu0ca i Lacul-lul-Vintila-Voda. ; are mal mult paunT.
FUTILEASA
e acoperit cu numeroase turme

de oT ; tot aci sunt 0 stine,
unde se produce cantitatT marl
de ca s, ce se consuma in tot judetul, precum 0 in cele vecine.
Vilcana-Pandeli, jud. Dimbovita,
In apropiere de com. Brane0i,

unde se face tirg in ziva de
Fusei (Movila-), movild, in jud.

Tulcea, pl. Macin, com. Vaca-
reni, in partea de N. a p14eI

0 cea de S. a comuneT ; este
virful culminant al dealuluT Mil-
covul ; are o haltime de 108

m.; e punct trigonometric de
observatiune de rangul al 3-lea;
Fusarul, lac,
in com. Vizirul,
jud. Braila, coprins intre Scroafa, Pe0i-Romine0T 0 Pe0i-Turce0T, cu carT comunica.
Furul-Mic, padure, a statuld,
prin inaltimea sa domina asupra satuluT Jijila, asupra vaeT

Jijila i afluentul sati Valea-luT-
Bran, precum 0 asupra
oseleT
judetene Macin-Isaccea, care tre-
pendinte de Episcopie, jud. Bu-
Fusarului (Valea-), vale, jud.
zati, com. Minzale0i ; face un

corp cu padurea de pe muntele
Muele, de 1800 hect., iar, impreung cu padurea Piciorul-CapriT i Lacul, are 3508 hect.
Buzati, com. Grabicina, in padurea Bocul. Parte din padure

fiind strabatuta de aceast vale,
poarta numele de Bocul-FusaruluT.
www.dacoromanica.ro
ce pe la poalele sale nordice ;

este acoperit cu verdeata.
Putileasa, vale i phia, com.

Hurdugi, pl. Mijlocul, jud. Falciti. Se varsa in Biriul Guzariul.
G
Gabera, aitunaf, al com. Enosesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.
Romanati, situat Ruga apa Cornesul, pe soseaua nationall Corabia-Rimnicul-Vilcea ;
familiT, sail 182 suflete.
are 40
Gabrovita, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Almaliul ; se
desface din culmea dealuluT Ieralcea-Bair ; se intinde spre E.,
pichet romInesc cu No. 4, la
muna Terpezita, pe mosia Gabrul. Intinderea aproximativa:
hotarul spre Bulgaria.
250 hect. Apartine bisericer Madona-Dudu, din Craiova.
Gabrovul, vale, jud. Teleorman,

strabatind comuna Pielea, in
partea de S. a satuluT. Incepe
Gabrului (Dealul-), a'eal, jud.
din spre mosia orasuluT Alexan-
Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, comuna
dria si trece spre mosia Grosul, din jud. Vlasca. Apele ce

se aduna in aceasta vale for-
Ciutura, in partea de N. a co-
mune!, inalt de aproape wo

m.; e acoperit cu padurT.
meaza diferite helestae si mlas-
Gabur (Pirtul-lul-), pitig,
tinT.

la S.-V. spre N.-E., printre doud
piriiase, carT impreund formeaza
ptriul Almaliul ; brazdeaza par-
tea de V. a plaseT si a com.;

pe muchea luT trece hotarul ce
desparte Dobrogea romina de
cea bulgareasca ; are o inaltime
de 135 m. si domina plaiul si

satul Almaliul, valea Regederesi-Ceair si calea national Silistra-Varna ;
a fost teatrul a
Gabrul, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. Terpezita. Are

o populatie de 393 suflete: 197
barbatT si 196 femeT. Locuesc
in 50 case si 20 de bordee.
CopiiT din sat urmeaza la scoala
Gafencescu, iaz. Vezt Corda-
mixta din satul Terpezita, ce

este la 5 kil. deprtare. In sat
este o biserica, fondata de sa-
reni, sat, com. cu acelasT nume,

pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
tenT in 1889 si a carel zidire s'a

terminat in 1891.
Gagea, deal, pe mosia Darabani, com. Darabani, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
numeroase lupte intre TurcT si

RusT.
Este acoperit cu finete.
Gabrovita, vechie fortdreald, judetul Constanta, facuta. de TurcT,
in
jud. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,

com. Gircina. Izvoreste din dealul Brtnza, ramura muntilor Cozla si se varsa in piriul Cuejdiul
(pe partea dreaptA).
Gabrul, mofie particulara, jud.

Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., comuna Terpezita, apartinind bisericeT Maica -DomnuluT - Dudu,
din Craiova. Are padure pe
spre a apara orasul Silistra din

partea de S. in contra Rusilor ;
este asezata la poalele nordice
Gabrul, plidure de cer, judetul
ale I movileT Gabrovita ; az1 e
Dolj, plasa Dumbrava-d.-s., co-
dinsa.
Gageanca, vale, pe mosia Darabani, com. Darabani, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
Gagul, sat, face parte din eom.

rur. Creata-Lesile, pl. Mostistea,
www.dacoromanica.ro
jud. Ilfov. Este situat la N.-V.

de Creata, Ruga padurea Gra-
GAGUL-MARE (MUNTELE-)
GALATA
454
distea. Se imparte in 2 trupurT :

Gagul-d.-s. i Gagul-d.-j.
proprietatea printuluI
Locuitorii din localitate uzail
Locuesc in 103 case construite
de ape prin avezare de putini

la izvor, unde faceau ba.T. La
locuitorT.
188o, Printul D. Stirbeiil vindu
meaza la scoala mixta din satul

Balota, ce este la 2200 m. departare.
D-1 V. Docsache are 400 hect.
locuitoriT 155 hect. Proprietarul cultiva. 365 hect. (35 izlaz). LocuitoriT cultiva tot te-
acest loe lul D. V. Hernia,

care inchiria acest loe d-lor
D-rT N. Garoflide si M. Georgescu, pe timp de 12 anT, cu conditia
din btrne. Copiil din sat
ur-
Este o biserica de zid, fondata de C. Bratasanu, la 1848,

cu hramul Sf. Dumitru.
renul.
ca sA construiasc un stabili-
Comunicatia se face prin soselele vecinale i comunale, carT

Dumitru ; i helesten ; I pod.
ment balnear.
Asta-zI stabilimentul balnear
e proprietatea CaseT Hernia, avind 25 camere, 18 cabine pen-
pun in legatura satul la N. cu

Balota-d.-j., iar la S. cu Gaiade-Jos. O osea vecinala il pune
In legaturd cu Crucile, peste
tru bE.
Dealul-MuereT.
Acest sat, dura cum spun

batrinir, s'a infiintat cam pe la
anul 1839 de paharnicul Stanciu
Predescu.
In jurul stabilimentuluT e un
frumos parc, in suprafata de
2112 hect., in mijlocul caruia se
i capela mide este imormintat raposatul D. V. Hernia.

afl
Gagul-Mare(Muntele-),munte,
proprietate a EforieT Spitalelor
Civile din Bucuresti, fosa pendinte de manastirea Sinaia, comuna Sinaia, pl. Pelesul, jud.
Prahova, care, impreung cu
Gagutul si Valea-Rea, ati
Gaiciului (Valea-), vale, ce vine
din Gogosari si da in Valea-
Amaradia, com. Murgasiul, si-
BurnazuluT, in mosia Ciochina,

jud. Vlasca.
tuat pe dreapta piriuluT Giamartaluiul, la 164 m. spre N.,

de Murgasiul, resedinta comuneT.
Are 382 suflete, 195 barbatT

si 187 femeT. Locuesc In 70
409 hectare pamint cultivabil
case si 29 bordee..
si Jinete). Pe periodul 1886-91

s'a arendat numaT Cu 2800 ler
anual, din cauz ca are multe

locurr sterpe.
In anul 1886, d-1 Emil Cos-
tinescu a construit la poalele

munteluT Gagul o fabrica. de var
hidraulic si la 1887 inca una

la Valea-Larga. Ambele fabricT
CopiiI din sat urmeaza la scoa-
la mixta din satul Murgasiul, ce

este la i kil. deprtare.
In sat este o biserica,
fon-
data in 1795 de Dumitru Belivaca i reparata in 1882. Este

deservita de i preot si cinta:
ret. Are hramul Sf. Dumitru.
In Gaia-d.-j. este o singura dir-
produc anual 800 vagoane ciment si ocupa in permanenta
ciumd.
un insemnat numar de lucratorT,

aproape totT RominT de la Co-
teo osea vecinall, de Gaia-d.-j.,

iar la N. de Balota-d.-j.
Hernia.
Aceasta apa s'a descoperit pe

la anul 1873, pe cind locul era
Gaita, virf de deal, jud. Bacati,

pl. Tazaul-d.-j., de pe teritoriul com. Birsanesti.
Galaoana, ostrov
pichet de
graniM, jud. Dolj, pl. Bailesti,
com. Negoiul. Ostrovul e in ini
tindere de 440 hect. Se &este

pe dinsul si padure, ce apartine statuluT. E pus in exploatare pe IO anr.
Galata, miindstire. VezT Galata,
tirgusor, jud. Iasi.
Satul e legat, spre S., prin-
marnicul, Breaza si Provita.
Gahita, locul cu apa de pucioas

din orasul Cimpina, jud. Prahoya, situat pe platon si coasta,
In apropiere de orasul si gara
Cimpina, apartinind caseT V.
Balota, in Intindere de 600 hect.
Gaia-de-Jos, sat, jud. Dolj, pl.
hect. suprafata. impadurita si
(4
Gaia-de-Sus, pidiere de cer, judetul Dolj, pl. Amaradia, com.
Gaia-de-Jos, mofie particulara,

Murgasiul, satul Gaia-d.-j.
Gaia-de-Sus, sat, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Balota, situat
pe piriul Giamartaluiul, la 1500
m. la S. de Balota-d.-j. Are 321
suflete, ;63 barbatT si 158 femeT.
www.dacoromanica.ro
Galata, com. rur., in partea de

N. a pla.seT Codrul, jud. Iasi si
In marginea despre S.-V. a orasuluT Iasi, asezata pe dealurile :
Galata si Cetatuia, carT se intind de-a dreapta riuluT Bahluiul. E formata din satele : Galata (tirgusor), Hlincea, ValeaAdinca, Visan, Horpaz i LuncaCetatuia cu Zane. Terenul e pro-
ductiv in cereale; lar o parte e

acoperit de vil si livezT. Are o
GALATA
populatiune de 289 familiT, saa

1115 locuitorr RominT si un mic
numdr de EvreT. In com. sunt :

treT mAndstirT, deservite de 5
preotT, 3 cintdretT si 2 eclesiarcT ; doud bisericT, deservite de
preot si I eclesiarc ; doud
1
scolT conduse de 2 invdtdtorl

si frecuentate de 50 elevr.
Budgetul com, e de 11210
leT, 64 banT la veniturT si 9458
leT, 9 banT la cheltuelT.

cal-i: 717 vite marT cornute, 7
oT, 92 ca si 157 rimdtorr.
Galata, tirgufor, jud. Iasi, care

poartd numele uneT suburbiT din
Constantinopole numitd Galata,
pentru c tos! trimesiT TurcI carT
veneaa la Iasi, se opreaa mal
455
GALATI
coasta de N. a dealuluT GalateI,

ce vine in fata orasuluT Iasi, se
vdd si pAnd asta-zT urmele temelieT palatuluT domnesc fAcut
de Ipsilanti-Vodd.
conjura partea nordicd a dea-
In acest tirgusor se afld trel
a fugit spre Scinteia, in judetul
fabricT : una de sdpun, una de

rachia de drojdiT si una de cafea-cicoare.
Galata, deal, pe coasta cdruia e

situat satul Mogoiesti-GAlltel,
com. Mogosesti, pl. Stavnicul,
lata, ziditd la 1584 de Petru-
jud. Iasi. Partea despre V. a
Vodd, numit chiopul, in a doua
dealuluT se numeste Huma, fiind-
domnie. In india sa domnie, la

1578, a zidit mdndstirea Galata
din vale, care s'a dArdmat cu-
cd pAmintul e humos. Are loe

de imas.
rind.
AceastA mdndstire are insemndtate istoricd, de oare-ce, fiind
In marginea orasuluT Iasi, servea de refugia Domnilor in tim-
Galata, a'eal, in jud. Iasi, formeaza malul drept al sesuluT
purile grele, fiind acut1 in for-
loe Galata, pentru c maT top'
de inchisoare preventiva pen-
DomniT care se duceaa in Constantinopole, aveaa conacul lor
tru milita/1. A fost inchinatd SfintuluT Mormint. Acum este 'filtre-
in suburbia Galata, de acolo.

Acest tirgusor, este pendinte
de comuna Galata, plasa Co-
tinutd de Stat si are un perso-
trece soseaua judeteand. Iasi-Roman.

sal 397 suflete, din carT o mica
parte sunt Evrei. Este resedinta

com. Galata. Are : o scoald
nal
de 2
Codrul, com. Galata. Se intinde

pe podisul dealuluT cu acelasT
nume, in partea despre V. a t'irgusoruluT Galata. Produce vinurT bune, cu care se face mare
r 41.
Dupa alungarea luT
tefan-
comercia.
VodA din Domnie, de catrA CazacT, si dupd sosirea luT Vasile-
Lupu de la Camenita, la scaunul Domniei, Timus care ocupase Iasul pana la venirea socruluT sda, s'a retras cu tabdra
in aceastd localitate.
Galata, 'fria, izvoreste de pe

dealul Galata, pl. Codrul, jud.
Iasi, curge spre E., trece prin
tirgusorul Nicolina si se varsd
In piriul Nicolina, in
mAndstireT CetAtuia.
Tot aicT a pTerit Cotnarovski,
Piserul Lesesc, care era om de

credintd a luT Vasile-VodA Lu p u,
localul eT propriti si una de fete,
find ucis de CazaciT luT Timus,
infiintatd la 1878, frecuentatd

de 30 eleve ; un ospicia pentru
din porunca acestuia.

Dupd anul 1657, ConstantinVodd, aflind ca Calga-Sultanul
In grAdina acestuT institut, pe
Galata, podgorie, jud. Iasi, pl.
preot1 si 3 cintd-
de 136.0, Infiintata in anul 1865,
vitelor e de 255 capete, dintre

carl : 16i vite marT cornute, 7
o!, 49 cal si 38 rimAtorI.
Bahluiul. Se intinde de la N.-E.

spre S.-V., la S. de orasul Iasi.
Pe platoul sda se aflA tirgusorul si mAndstirea Galata, din
com. Galata, pl. Codrul.
ma de cettuTe ; astd-zi serveste
frecuentad de 20 elevI i aviad
bAtrinii infirmT, fondat la 1850

de Domnul Grigorie-Ghica, si azI
intretinut de casa spitalelor Sf.
Spiridon din Iasi.
In tirgusorul Galata numdrul
Vasluiu.
In marginea tirgusuruluT, despre E., se afld mdndstirea Ga-
intiia in palatul Mndstirei unde

le era conacul si ati numit acest
drul, situat pe platoul dealuluT

Galatei, spre S.-V. la 3 kil. de
orasul Iasi. Prin mijlocul luT
lulur Galater; apor sosind O Tatarir, la Cinc, a urmat hArtueall

mar multe zile, dupd care Constantin-Vodd, vdzindu-se invins,
dreptul
Galati, oraf, , capitala judetuluT

Covurluia, in pl. Siretul, O in-
se afla sosit la Balota, din jos

de Tutora si cd ostile turcestI
si tAtdrestI vin spre Iasi, pentru a'l scoate din Domnie, s'a
ridicat cu oastea sa si s'a asezat in Galata pe deal, punind
sd sape un sant pe deasupra

piriuluT Nicolina, sant ce In-
www.dacoromanica.ro
diul port de import al Rominiel.
Asezat pe maTopografia.
lul sting al DundreT-d.-j., la 450
26' 52" de latitudine nordic sl

la 25 41' de longitudine esticA,
la 94 mile maritime (174 kil.)
de la Marea-NeagrA, acest oras
are o pozitie aproape peninsulard, fiind inconjurat de treT
pArtI cu apA : la S. Dundrea,
GALATI
la E. lacul Bratesul si mal sus

(I i kil.) riul Prut i la V. (9
kil.) riul Siret. Configuratia te-
456
GALATI
ciul in amanunt, aicT sunt autoritatile nationale i internationale, precum i institutiunile publice si private cele mal insemnate. Mahalalele principale ale
dealului sunt numite Vadul-Ungurului la N.-E., Lozoveni si
ImparatT la N.-V., Buna-Vestire
TreI-Ierarki la V.-S.
Orasul Galati in partea limi-
manachi, Sf. Nicolae (str. Da-
tan de uscat este imprejmuit

cu un sant lung de 9860 m.
Peste sant, in partea S.-V. si
alipit lingl oras, chiar, s'a format de cit-va timp un sat nu-
m. p. Din aceast
rul stradelor pavate fiind
mit Bucuresti-NoI, compus din

plugarl i atirnat in totul de
com. Galati.
104, lar al celor nepavate 161.

Cele mal principale strade sunt:
la vale: a BasarabieT, PortuluT,
spre Reni, ce-I serveste i ca
Distanta intre Galati si Bu-
Ceres, Eliade-Rddulescu (Orel' de
zagaz in contra varsaturilor BratesuluT ; are 570 hect. intindere
curesti, capitala RegatuluT Ro-
si e cu 16 m. mal joasa de cit

dealul : este partea cea mal ve-
de fer. Orasele vecine din stinga

Dundrei sunt: Reni BasarabieT
pasagerl), Ord de marfuri (zisa

si No. 8), etc.; la deal: StradaMare, Domneasca, BraileT, Te-
chia a orasuluT i locul de invirtire a comerciuluT mare ; aid

sunt marele magaziT, fabricile
principale, cherestelele, comerciul de pescarie, docurile, agen
la S.-E. la distanta de 22 kil.
cuciului, Traian, Cuza-Voda, MiCodreanu, Mavro-
ceva, Braila la S.-V. 40 kil.,

Tecucia 91 kil., Birlad 142 (in
mol, etc. Dupa autoritatile indatorate dupa lege a le intre-
linie dreapta insa. no), Mal

pe Prut vr'o 120 kil.; lar In
tiile de navigatie, garile drumuluT de fief-, etc. In partea

despre Dundrea (tarmul) valea
dreaptaDunaseT (Dobrogea) sunt
tinea, se clasifica: calle BraileT,

PrutuluT i BasarabieT nationale,
decI sub ingrijirea statului ; Por-
Isaccea la S.-E. 48 kil.
renuluI Galatilor e triunghiulan,
neregulata, Cu o suprafata. de
1221 hect. Nivelul variaza : la
cheiul vechia (malul DunareT)
6 metrir, la biserica catolica
23 metrif si la biserica Sf. Imparatr, punctul cel maT ridicat,
60m.
Clima e variabila, dar sangtoasa ; temperatura maxima+ 39
grade, minima 25.

Dupa asezarea sa, acest oras
are cloud par!: Valea si Dealul.
Valea e regiunea S.-E. intre
Dunarea i oseaua nationala
prevazut cu un cheia, in lungime de 1224 m. Din cauza ni-
min, e de 268 kil. pe drumul
cia*, Sf. ArhangheIT-Metoc, Bachus (Pasagiul), Bella-Vista, Brasovenilor, Speranta, Sacalelor
(Rascu), Precista
CazarmeT
(Fetelor).
In intreg orasul Galati sunt

8843 case, cu 263 strade. Intin-
derea stradelor e de foi kil.

liniarli cu o suprafata de 872500
intindere,
pang. in anul 1890 incluziv erail
37 kil. 660 m. liniarT pavatI

63 kil. 345 m. nepavatI; numade
i MA-
tuluT, Ceres, CultureT, Noul, Pia-
cinul 37 kil.
Esirea i intrarea in Galati
ta-Negri, Gard No. 8 si Dogariel atirn azT de administratia
se face, osebit de schelele de
fonduluT de 1/20/0 (Ministerul Lu-
veluluT s scoborit si a scurgereI apelor din deal, aceasta
la port si gara drumulur de fer,

prin patru puncte, caff incepInd
crrilor
regiune este adesea-orT inundata
de la S.-V. spre N.-E., sunt :
chiar nepracticabila in multe
calle (banienile Brilel, TecuciuluT (Renilor). Trecerea din
teana ; cele-l'alte sunt comunale.

Orasul Galati numr ii piete
publice, i anume : in vale : a
Pescarie4 Steaua-RomlnieT (Sf.
Apostolf), Cuza-Voda (intre burse), BurseI (Cheiul-Vechia) ; in
locurI. Partea sa mar despre

N.-E. se numeste Badalanul
locuita de muncitorT in port
si de agricultorT. Pamintul de
pe vale, si anume de pe ceirul
BratesuluT, intre linia ferata
soseaua PrutuluT, e foarte bun
pentru caramida i, &Ind nu e
supus inundatieT, se si fabrica
in mare .cantitate.
Dealul e regiunea S.-V. i N.
cea mal intinsa, mal inalta, mal
sanatoasa i mal frumoasa a orasuluT Galati, cu suprafata de
651 hect. ; aid se face comer-
deal in vale, la Dunarea sail la

Brates, se face prin vadurT
strade inclinate ; dintre vadurT,
cel mal insemnat e acel de la

oras' (str. Cuza-Voda. i MihaiiiBravul) spre gara, numit EliadeRAdulescu (Vadul-Banceanu), in
partea superioard cdruia se afla

o intaritura zidita i prevazun
cu un grilaj de fer. Cele-l'alte

vadurT In directie N.-E. spre
calea Traian
(de la oborul de fin) e jude-
deal : IndependenteT (Marie')

(Tirgul-Vechia), Regala, (Fanciotti), C. Negri (Tirgul-Noti),
Oborul cerealelor i lemnelor,
tefan-cel-Mare, LibertateT, Rizer (Oborul de fin si de vite).
Dintr'acestea, pietele Pescariel,
S.-V. sunt : al-Bratesuld (Va-
Stela - RominieT, IndependenteT
dul-Ungurulul), PrutuluT, ComisieT Europene (Negroponte), Co-
si C.-Negri sunt pentru alimentare ; din cele-ralte, unele cu
www.dacoromanica.ro
GALATI
457
GALAT 1
destinatil speciale aratate prin
judete ale BasarabieT Sudice)
ghian, fost episcop de HusT, epis
chiar numele lor popular, iar

altele fara intrebuintare pana
avu resedinta in Ismail. Dupa

luarea de catre RusT a Basarabief de S. (tractatul din Berlin din 1/15 Iulie 1878), scaunul
eparhiei Dunard-d.j. se stramuta la Galati, anexindu-i-se
In locul judetelor basarabene
pendinte, cele douil judete ale
Dobroge, Tulcea i Constanta.
compun eparhia Dunard-d.j.,
cop al DunareT-d-.j. de la 27
Februarie 1879 pana la 22 Noembrie 1886, cind a fost ales
Mitropolit al Ungro-VlahieT si
Primat al Rominiel; si P. S. S.
Partenie Clinceanu, actualul episcop, ales in aceasta calitate
la o Decembrie 1886.
Pe litiga episcopie, pentru
judecatile bisericestT, e un consistoriu sal tribunal bisericesc ;
iar pentru privigherea mal d'aproape a bisericilor si clericilor,
se afta un protoierea.
dupl determinarea Sf. sinod din
Cu episcopiaDunaref-d.j., Sta-
1888, este de 217, din carl 85

urbane si 182 rurale; si anume:
tul cheltueste anual 45624 leT,
acurn. Cea mal mare si frumoasa

plata e piala Costache-Negri, In
centrul orasulul.
GrAdinT publice sunt 4: Sqiiaml
ltng biserica SE Arhanghelf-Metoc ; Squarul Munieipal, in centrul orasuluI; Gra.-
dina Publica, lu partea extrema

nord-oriental Cu privire spre
Brate i Prut ; Bulevardul Elisabeta-Doamna, care in 1890
s'a unit cu G1-1:fina Publica.
Populafia. In Galati, dupa
ultimul recensimint, sunt 12913
familil, saa 59143 suflete, din carl
32204 barbatT i 26940 femeT ;
33442 necasatoritT si 20517 casatoritT, 4934 vacluvl si 250 divorOff ; 34765 RominT, 4196 Gred,
Aceasta noul stare de lucruri se

fixa definitiv prin legea din 12
Februarie 1881.
Numrul tuturor parohiilor ce
53, din carr 12 urbane i 41 rurale; Braila : 58,

din carT 7 urbane si 51 rur.;
Tulcea: 63, din carT 9 urb.
Covurluia :
848 BulgarT, 830 RusT, 129 StrbT,
55 rur. ; Constanta : 42, din carT
36 LipovenT, 355 ArmenT, 2068
7 urb. i 35 rur. Populatia totala. a crestinilor ortodoxI din

eparhie e de 61422 familiI, cu
274455 suflete, din carI 17283
familil, Cu 73352 suflete in parohiile urbane si 44209 familiT
NemtI, 8o EnglezT, 160 FrancezT, 385 Italienr, 26 OlandezT,

228 Polonezi, 1835 UngurT,
13085 EvreT si 115 TurcI; 40723
ortodoxI, 265 gregorienT (armenT), 36 lipoveni, 4418 catolid, 499 protestantI, 13087 MQ-
i 115 mohamedani.
zaicT
stia 36643.
Dupa indeletnicirile sale, populatia valida a orasuluT Galati
ca 201103 suflete In cele rurale.

Sunt apol 340 bisericT, din
carI 6o In paroh. urb. si 280

In cele rur. ; 323 preotT, din
carT 8o in paroh. urb. i 243
In cele rur. ; lar dupa noua al-
plus 6000 leT chirla localuluT episcopal.
In Galati sunt 12 parohiT cu

22 bisericT ortodoxe, din carT
20 rominestI, una elln si alta
bulgara; din cele 20 bisericT
rominestI, 6 sunt loaste manas-
tirestI intretinute de Stat $1 14

comunale. Pentru bisericile intretinute de Stat se cheltueste
23222 leT pe an, iar pentru cele
de com. 20160.
Pe Una. bisericile ortodoxe,
mal sunt i 5 eterodoxe : gregoriana, armeana, catolica, luterana, reformata-calvina i 11-
povana. EvreiT aa un templu

coral in strada Cuza-Voda, nu
de mult construit, si mal multe
funtionarT publicl i privatT 1447;
catuire sinodala a parohiilor, se

fixeazA 35 preotT parohT si 45
preotI ajutorT in orase, 182 preotT parohT i 61 preotl ajutorT
in sate, 20 diaconT in orase,
115 cintaretT si 59 paraclisierl
in orase, 483 cintaretT In sate,
preotT actuali in plus.
De la infiintare pana azi, e-
in total 20453.
parhia DunareT-d.j. a fost &-
ceT Domnulul (Mavromol), cu
multa de treT episcopT : P. S. S.

Melchisedec tefanescu, de la
fundarea EpiscopieT pana la 27
Februarie 1879, cind a fost
ales episcop al RomanuluT (unde
filialele SE Spiridon, Schimbarea

la fata (elina) si SE Panteleimon
a incetat din viata la 16 Man

1892); I. P. S. S. Iosif Gheor-
rulul); 9. Adormirca Malee! Dom-
se specifica asa: meseriasT 3295,
industrian si fabricantI 66, comerciantI 3013, de profesii libere de off-ce fel 534, muncitorl
cu bratul (futre caff numerosT
plugarT In partile marginase ale
orasuluT) 7235, servitorT 3905 si
Cultele.
In Galati este re-
sedinta episcopieI eparhieT Dunard-d.j. Aceasta episcopie, infiintat in 3 Noembrie 1864,

fu constituit la inceput din
judetele: Covurluni, Braila, Is.
ail si Bolgrad (aceste din urma
60299.
sinagoge. Mohamedanil aa o
moschee.
Cele 12 parohiT ortodoxe sunt:
1. SE Nicolae Cu biserica filiala SE Arhanghelf-Metoc ; 2. SE
ApostolT ; 3. Izvorul Maicel DomnuluT ; 4. Intrarea in biserica
(Vovidenia) ; Adormirea Mai-
(bulgara); 6. Sf. Haralambie; 7.

SE Imparati; 8. Nasterea Malea Domnului (in Vadul UngunuluT (Precista), cu filialele SE
68
Nardo Dictionar Geogratu. Vol.
www.dacoromanica.ro
458
GALATI
Gheorghe, SE Dimitrie, Sf. Ilie

$i
SE ArhanghelT-Mantu ; IO.
Cuvioasa Paraschiva (SE VinerT) ;
H. SE TreI-IerarhT si 12. Buna-Vestire, cu filialele SE Ioan

Botezatorul si SE Sofia.
Pentru aceste parohif, se desti n eaza
12 preo tT parohT,
14
preotT ajutorT, 2 diaconT, 40

cintareti si 21 paraclisierT ; astazT
dlogat si cele trel clase superioare liceale ; in 1890 avea
brie acelasT an), dupa. pIerderea
283 elevI ; de la infiintare pang

In acelasT an numArase 2375
$colarI en 183 absolventI ; din
1889 i s'a infiintat $i o divizionara la clasa I, iar in 1892 alta
BasarabieT, fu stramutata si ea
la Galati, cu 4 clase $160 elevI
internT; de la infiintare pana la
1889 a dat
absolventl; cheltuelile anuale 60718 Id. Acestel
divizionara, la clasa II; numlrul profesorilor e de 20 ; bud-
?coil in 1891 i s'a dat numele

de Costache Negri.
coala de mesen!, infiin-
getul anual de cheltuelT : 91.256
mns sunt 18 preotT in plus.
GALATI
leT.
1877 (inaugurata la 26 Octom-
tata de jud. in 1872 in com.

rur. Bujor, apoT adusa in Galati, numara 4 ateliere, de : ro-
Bisericile romine intreti nu te de
Pe IMO liceti e si biblioteca
Stat sunt : SE Nicolae, SE Ar-
Urechi A, dupl numele harazi-
hanghelT - Metoc, Mavromolul,

Precista, SI. Gheorghe i SE
toruluT sari, d-nul V. A. Urechid, profesor al UniversitateT din
tarie, stolerie, fIerarie i mecaniea, Cu 40 elevI internT ; suma ce
Dimitrie (aceasta din urma e

inchisa de citl-va anT); cele-l'alte
sunt intretinute de com., lar
bis. greaca si bulgara de co-
BucureAT si fost senator de Co-
cheltueste anual jud. cu ea se
vurl uiti.
ridica la 37475 leT.

Scoala copiilor de marina,
din 1881, cu 60 elevT, urmata
coa.la coin erciall eAlexandru Ioan Cuza, dupa nu m ele primu luT Domn al Rominiel-Unite,
mu n tatil e respective.
de la infiintare pana azT de
Catedrala episcopala e SE Ni-
galatean de obirsie, fu infiintata.
590 copiT ; se cheltuieste cu ea
colae. Dintre bisericl, cele mai

vechT sun t Precista din 1647,
in 28 Octombrie 1864; pan5.

la 1983/84 a avut 4 clase, lar
acum are 5; in 1890 numA-
30320 lei.
Scoala secundar de fete
SE Dimitrie din 1648 (sub Domnul Vasile-Lupu), SE Gheorghe

din Aprilie 1665, Mavromolul
ra 227 elevT (129 RominT, 8o
(infiintata de com.), dateaza din

1878, cu 5 clase si o sectie pro-
izraelitT si restul alte neamurT) ;
fesionala. ;
din 1669 (sub Duca-Voda- Gheor-
de la infiintare pang in acelasT
ghe) ; apoT vin Vovidenia din

1790, SE ArhanghelT - Metoc
8o , SE VinerT 1813, SE Spi-
an a fost freuentata de 2200
ridon 1815, Sf. TreT-IerarhT

1823, SE loan Botezatorul 1831,
SE NicolaT 1839, Nasterea MaiceT DomnuluT 1840, Sf. Apostoll I. 848, Sf. Haralambie 1848,
SE Ilie 1857, Buna-Vestire 1857,
SE ImparatT 1857, Sf. Pante-
lilor 78530 leT pe an.

Seminarul, cu menire d'a
cursul complect 6o; bugetul de

cheltuelf 32190 leT pe an. Din
1892 a fost luata pe seama Sta-
da preotT eparhieT, fu Infiintat
tulur.
la Ismail ?flea de la anexarea
Totalul elevilor si elevelor

$colilor secondare din Galati in
1890 a fost de 879, iar cheltuelile fcute cu intretinerea lor
377651 leT, 95 banT.
Dintre scolile primare urbane,
scolarT, absolventI fiind 134, iar

Cu diploma 35; bugetul cheltue-
ca.tre Moldova a BasarabieT S.,

mal intliti sub denumirea de
$coald bisericeasca, un fel de

$coall catihetica, intretinuta de
leimon 1861, Sf. ArhanghelTMantu 1864, Schimbarea-la-fata
1866, SE Sofia 1872 $i Izvorul

Maker DomnuluT 1873.
Sunt in Galati 26
scolT publice, din carT 7 secondare si 20 pi imare ; din cele
secondare sunt 6 de bdeti

una de fete ; din cele primare,
de 1310 si 9 de fete.
Scolile secondare sunt :
I. Liceul V. Alecsandri,
fundat la 27 Noembrie 1867
Consistoriul din Ismail ; apoT in

1864 Noembrie i4 fu lnat pe seama StatuluT, dindu-i-se programul celor-l'alte seminare ale Tarer, cu 4 clase ; in 1878 fu stramutat in GalatT o-data cu episcopia ; numara 60 elevI, internI ceT
mal multT i putinT solventl ; de
la 1864 pana la 1890 a fost.

frecuentat de 2427 elevT, dind
394 absolventI; bugetul anual
ca simplu gimnazin Cu 4 clase ;
de cheltueli 471062 Id, 95 banr.

Scoala normala primara,
de la Septembrie 1887 i sail a-
infiintata tot la Ismail in Iunie
www.dacoromanica.ro
in 1890 avea 151

eleve, fiind cercetata de la infiintare pana in acelasT an de
1293 copile, din carT ati absolvit
cea mal vechil e scoala de baetT No. 1, numita
iScoalaDom-
neasca., infiintata in 1832 Sep-
tembrie 5, avind ca invtator

pe Toma Giusca, seminarist al
SocoleT, originar din com. GInesti, tinutul Covurluiti; in anul
1834 aceasta coal avea 120
elevT, intre earl intiiul la clasificatie era Teodor Codrescu,
decedatul autor al UricaruluIv.
Dupa, Scoala Domneasca, se
infiintara apoi treptat
i cele-
GALATI
l'alte,
459
fie de com. fie de Stat,
GALATI
mal Insemnatd e sub firma G.
tu ordinea urmatoare : de laIeti :
cu 88-110 paturr, din 1884;
D. Nebuneli.
No. 2 la 1858, No. III la 1867,

No. IV la 1866, No. V la 1865,
si izrailit Cu 22 paturr, din 1848.
Yustilia.Ora5u1 Galati are

doa. judeatorir de pace, un
tribunal cu 2 sectif i o curte
No. VI la 1864, No. VII la 1881,
No. VIII si IX la 1887 $1 No.

X la 1889 (a un-spre-zecea e
scoala de aplicatie a scoale
normale, infiintat $i ea de vr'o
6-7 anT); de fete: No. I la 1858,
No. lila 186i, No. III $i IV
la 1867, No. V la 1870, No. VI
la 1869, No VII, la 1881, No.

VIII la 1889 si No. IX1a 1891.
De la I Tulle 1880 toate scolile comunale an fost luate pe
seama Statulur. Numrul elevi-
lor de ambele sexe ce le
de apel cu dona sectiL Parchetul
e reprezintat la tribunal prin

un prim-procuror si 2 procurorT
de sectie ; iar la curte prin
un procuror general si dor procuror de sectie. Pentru afacerile criminale e o curte cu jurar.
Curtea de Galati are in jurisdictia el judetele Covurluiti.
Braila, Putna, Rimnicul-Sarat,
Tecucifi, Tutova, Constanta $1
Tulcea ; pentru judetele : dobrogene serveste si ca curte Cu
Pentru luarea masurilor de

higienl publica, sunt doul consilie : unul al com. prezidat de
primar si altul al judetulur sub
presedinta prefectu I ur.
Pen tru tfierea vitelor com. are
un abator pe mosia iglina, in
partea vest-sudic a orasulur.
In 1889 primAria Galati intretinea 53 copir glsitT, dAduse

gratuit clutarea medicall la domiciliul la 9241 bolnavr, din
carT 6109 rominT si 3132 strAinr,
lar medicamentele la 1937 bolnay! sArmanT.
de 2871, din carT 1856 bletT

si 1015 fete ; lar cheltuelile fa-
pe tablot in acest oras e de
Comerciul fi industria.Am
spus mar inainte ca orasul Galati este primul port de import
al Tfirer. Acest rol l'a avut din
timpurile cele mar deartate ;
ba chiar mult timp era in planul India si in privirea expor-
cute in totul se ridia. la 196 mil
68, din carT exerciteaza profe-
tatier. Dimitrie Cantemir, Dom-
720 leT ; din carT 107775 pentru
sia numar 35; dintre ceT inscrisT,
scolile de bletT si 88965 pentru

cele de fete.
39 sunt cu titlurl academice si
nitorul Moldover, in opera sa

Descrierea Moldova II nu-
ail
frecuentat (afar de scoala de

aplicatie de la scoala normald
cea de fete infiintat 'in 1891)
In anul scolar 1890 a fost
Instructia privat se d in
mar multe institute. Cele mar
insemnate sunt : de bletT : C.
Negri, a asociatieT profesorilor
(fost A. Radu), A.Vieneris (elin),
$colile confesionale elin i ca:
tolia ; de fete : institutul Ntre

Dame de Sion (fundat de con
gregatia respectivA a aluglritelor catolice 'in 26 Octombrie
1867), Filipide, Arion, (azr a

uner asociatir de profesorr
profesoare), Levides.
Afeaminte grafice. Cea d'intlifi tipografie in Galati a fost

deschisI in 1845 de rAposatul
Francisc Monferato, apor treptat
s'afi infiintat si a existat diferite alte imprimerir i litografiT.
AstIzT functioneazg 6 tipografir
marl cu trer litografir, precum
si mar multe prese pentru
lucrarT
micl. Librrir sunt 4
cea mar vechie (din 1849) si
juratT. Aceasta curte functionase mar inainte la Foc$ani ; in

Galati ea fu transferat in virtutea Leger din 30 Martie, 1886.
Numdrul advocatilor inscrisT
19 practicantr.
Mara de arestul militar, sunt
in Galati doua penitenciare civile : cel preventiv al judetulur

si arestul curter apelative.
&imitate fi asistenfd publica.
In Galati exerciteazA profesia
medical 28 doctorr in medicina, i patron in hirurgie si 3

medicr-veterinarT ; sunt apor 21
sub-chirurgr, 7 dentistr, i vaccinator, 35 moase, 9 farmacir

5 drogherir. In farmacii lucreazA 13 licentiatr, 8 asistentr
2 elevT. Com. are 6 media', unul
primar, care e si medicul-sef al
spitalulur comunal, patru de cu-
artale si un medic secondar al
me$te emporium totius Danubii

celeberrimum (tirgul cel mar celebru al Dual-el intregI). Scriitorir straini Il numeafi Venetia
Amsterdamul MArir- Negre,
unicul port international al Dual-el.
Acest oras avu insfi prosperitatea cea mar mare sub regimul porto-franculur, adia de la
1834 (sub Mihaifi-Voda Sturdza)
Aprilie 1883, end
pla la i
incea acest regim.

Importanta comerciall a portuluT Galati in 1890 se cifreaza
ast-fel : traficul total al co-
merciulur extern 9262526 ler,

din carT mgrfurr importate de
Spitale sunt 5: cel comunal
55958229 I., export. 36667039.

Cu deosebire in privirea lem-
Cu 50 paturr, dateaza de la 186o;
arier de constructie si a pes-
a Sf. Spiridon (Spiridoniel) din
telur, portul Galati este intlia
Iasi cu 44 paturr, din 1838;

Elisabeta-Doarnna Cu 50 paturT,
piatA din Tara. Lemnele vin pe

plute prin riul Siretul ; lar pes-
din I Octombrie 1877; militar
tele se aduce aicea spre nego-
spitalulur.
www.dacoromanica.ro
460
GALATI
GALATI
ciare din lacul Brate$ul $i din

toate baltile DobrogeT, ha chiar
si din Rusia. In 1887 prin Galati s'ati exportat 29089561
lemne de constructie, in
1511.
parte se consuma In ora$ul Galati, dar cea mai mare parte se

destinean pentru Tara si pentru stnintate. Numdrul pescarilor galatenT e de 52, afara de
valoare de leT 2908956; lar

in 1888 acest export a fost de
detaili$tI.
In Galati este re$edinta Ca.

mere! de comerciti a circumscriptieT a VI, care cuprinde judetele Covurluiti, Tutova $i
cu 32 membri, din cad eel
maT multi iT da jud. Covurluiti.
exportean In: Turcia, Grecia,

Egipt, Rusia (Batum), Spania,
Italia, Francia, Algeria, India,
statisticl regulata despre vasele

comerciale intrate $i evite din
Asemenea aicT e $i bursa de

comerciti, pe linga care se afil
mijlocitoriT de marfurl $i de
schimb, pu$1 sub directia Camere! de comerciti. Budgetul
Dunare, pana la 1896, avem
CamereT de comerciti de Galati
in porturile MariT-Rosii $i chiar
urmatoarele cifre : vase cu pinze: 68522, cu tonaj de 12376963

sa hectolitri 167188420; vase
cu abur!: 12742, avind 9663767
tone sati 130460882 hectol. Este
pe anul 1889-90 era la veni-
nul 1863 s'a pus o dare de 1120/0
imp ortanta a Tare!; ba se poate
adevarat ca aci e vorba de vasele in general, ce ati circulat

pe Dunare ; totusT este cunoscut ca cele mai multe din ele
eraa destinate pentru Galati.
In 1889 erati in Galati 1474
zice el cu acest fel de marfa
comercianti patentar!, reprezen-
$1-a deschis viata sa comerciala.
end 37 categoriT de negot.
Este cunoscut istorice$te ca insemnatatea comerciala a portuluT Galati incepe dupa caderea
sub puterea turceasca a cen-
Firme comerciale i industriale inscrise la tribunalul Covursunt 2078, din carT 1881
individuale i 197 sociale.
tilor MoldoveT Chilia $i Ceta-.

tea-Alba ; pAnA atuncT el nu
Industria ganteana este reprezentata prin 47 fabricT de
era de cit centru de pescarie.
diferite speciT,
Povestirea cronicaruluT I. Nicul-
Pala. (morT cu abur!), 2 pentru

niatul lemnelor (fenstrae cu abud), 4 de luminarT de stearina,
- Cu comerciul sta in strinsa

legatura i navigatia. Incepind
de la 1847, de eind se tine o
23696686 kilog., In valoare de

1184834 le!. Aceste lemne se
la Panama (America). Exportul se face cu deosebire de ca.tre Societatea Anonim de ferestrae cu vapor! (foasta Goetz
& C)
comerciantilor
de lemnarie e de 67.
In ce prive$te pescaria, din
vechimea cea maT departata,
Galati a fost plata cea
mai
cea despre alegerea la Domnie

a lui Petru-Rare$, ((care nu era
acasl, ce se timplase cu mijile
luT la Galati la pe$te, confirma aceasta.
In anul 1887 s'a exportat

prin Galati pe$te proaspat, sarat, uscat sari afumat, morun
nisetru in cantitate de 137040
kgr., valorind 82225 leT; in 1888
exportul aceleea$T marff a fost
numaT de 82333 kgr., in valoare
de 49400 le!.
De la
Aprilie 1889 pl.na
la aceea$T data 1890, pe$tele e$it din Rusia $i Rominia $i trecut prin vama Galati se cifreaza
la 10714366 kgr. Este lesne de
inteles ca din aceasta cantitate,
i anume: 4 de
5 de sapun, I de bere, 2 de
vax, I de fringhiT, i de dopurT
de pluta, 4 de apa. gazoasa,

de caramida, i de var, i de
pie!, 2 de rahat, 2 de tahin si
de
halva, 3 de macaroane,
bauturl spirtoase, i turnatorie,
3 de palariT, i de tricourT, i de
tut! de 19000 le! $i la cheltuiell

de 17420 le!.
Spre a se putea face imbunatatirT in port, Inca de la ape valoarea productelor i marfurilor exportate $i importate. Aceasta dare, administran de Mi-
nisterul Lucnrilor Publice, produce anual pentru portul Galati

450000 le!. Din acest venit in
anii 1889, 1890 i 1891 s'ati
pavat maT multe strade din partea din vale a ora$uluT.
Docurile.
Pentru inlesnirea
comerciuluT $i industrie!, in ur-
ma desfiintarei portului-franc,
s'ati infiintat Docurile, carT, in-
cepute a se construi in primavara anuluT 1887, furl terminate $i date in exploatare In

vara anuluT 1892. Docurile din
Galati cuprind urmatoarele parti
principale :
1. Un basin, in care intrl va-
sele pentru incarcarea $1 descarcarea mrfurilor, cu lungime
de 500 m. la fund, adincime 5

m. sub nivelul apelor celor ma!
micT $1 120 m. largime mini-
de tablcarie, i de vapsit stofe,

I de ciocolata $i cicoare, i de
man, care largime se mare$te

spre gurd, a$a ca sa poata Inserie un cerc de 192 m. In diametru ; suprafata basinuluT la
scaune de lemn sistem de Mar-
fund e de 81000 m. p., lar la
silia.
nivelul apelor micT 88000 m. p.;

comunicarea basinuluT Cu Du-
pescariT afumate, i de luminarr

de ceara, i de curatit orz,
Numarul patentarilor industria$T i meseria$T din acest ora e de 515.
www.dacoromanica.ro
!IL-ea se face prin o gun. de

30 m. latime ; laturea bazinului
GALATI
despre magazir are un cheia de
548 m., din earl numaT Soo

utilizabilI ; iar cele-l'alte laturT
inclinate sunt imbracate cu pereuri si anrosamente ; adincimea

intreaga a basinului e de Iom.5o,
fundul sail e cu orn.50 maT jos
ca fundul DunareT la Sulina.
2.
Magazia de vine, care
serveste la conservarea cerealelor, contine 338 silosuff (celule) saa compartimente exagonale formate de piad si colturf de ciment legate cu fiare
pentru resistentd; aceste silosurT sunt unele de o capacitate
461
GALATI
niste balante automatice de o

putere totald de 300 chile pe
fine o masina dinamo-electrica
ora (amindoul 600 chile pe ora);

aceleasT elevatorie servesc si la
lectrice.
incarcarea directa din vagoane

In vase ; unul dintre elevatorie,
anume cel si cu miscare de rotatiune, serva pentru inmagazi-
narea grinelor in vase ; un al

treilea elevator plutitor, de o
putere de 300 chile pe ora, asezat pe un ponton, serveste pentru operatiile de incarcare din
slepurT In vagoane si vice-versa.
pentru producerea lumina eAsemenea pe cheia e o macara fixa de 10000 kgr. putere
i una mobill de 1500 kgr.,

precum si o macara plutitoare
de 40000 kgr. putere, destinata
a servi in toate porturile Du-
n Ira
5. Hangarul de transit, cons-
truit de lemn, cu suprafata de

1200 m. p. in total; el serveste
Operatiile de incarcare si descrcare se fac incontinua, ziva

si noaptea, totul fiind luminat
pentru clasarea, vdmuirea si

plumbuirea mrfurilor, ce nu se
pun In depozit.
Mal sunt apoT cladirT desti-
cu lumina. electrica.
nate a servi administratier docurilor, serviciului vamal, al Ord, pentru mostre si camere de
inchiriat comerciantilor, pentru
pompierl, corpul de garda, etc.
83023 chile de Moldova). In m aga-
3. Mag-azia de mdrfurt cuprinde 5 comrartimente de 20

tn. lungime si 15 latime si cu
cite 2 etaje. Mafurile se ridic
la etajul de sus fie prin niste
zinarea cerealelor se face direct

din vagoane, earl vars grinele
macarale exterioare de 1500 kgr.

putere fie-care, fie prin niste
Galati este oficia telegrafo-postal
In niste balante automatice de

o fort. de 150 chile pe ora, de
mide grinele sunt ridicate prin
ascensoare hidraulice, cad sunt

in mijlocul fie-caruT comparti-
Bucuresti, care produce statuluT

un venit anual de 389554, leT 57
ment, avind fie-care aceeasT forta
niste elevatorie de aceeasT forta

la partea superioar a magazieT,
de 1500 kgr. Cladirea este ac-
banT (budgetul 1890-91), 0 anume : 201978 lei, 70 banT de

la po,ta $1 187575 le!, 87 banT
de 100 chile (50000 kgr.), altele
de 200 chile (I00000 kgr.), si

altele variind de la 20-200
chile ; toate silosurile insumeaza
o capacitate de 25000000 kgr.

(52388 chile de Muntenia saa
unde trec pi-in niste curatitorl
de neghina, iar de aid prin
cesibill de ambele laturi; suprafata sa 3000 m. p., din cari
Institufit de comunicare. In
de intlia clasa, al 3-lea dup.
de la telegraf. Cheltuelile
fa.-
portate la celulele disponibile.
patrat se inmagazineaza in media 1150 kgr., este decT o ca-
cute cu acest oficia se ridica la

125404 lei pe an (1890). Pe anul 1896-97 venitul biurouluT
Numrul balantelor e de 16 earl,

debitind fie-care 150 chile pe ora,
pacitate de 2760 tone saa 11040
a fost de le! 181596 din telegraf si lei 185598 din posta, afat% de leT 53034 incasatr la
400 chile pe ora. Incarcarea
tone anual. Totalul marfurilor

de inmagazinat in Galati este
de 23700 tone import si 14000
grinelor in vapoare se face lasindu-le sa curga din silosurT
export; cum insa datele din

strainatate probeaza ca nu se
prin niste pilnii fixate la fie-care

celula pe niste benzi de cauciuc,
carT le transporta prin doua. tunele transversale cheiului si un
tunel menajat in lungul cheiuluT,
intrepoziteaza de ordinar de ell
de unde apoT tree in niste puturf construite la spatele che-
in 5 lunT.
si din call sunt ridicate

prin doua elevatorie mobile,
5 productorie (cazane) de aburT.

AicT maT este si o masina
niste benzr.de cauciuc sunt trans-
face in total o inmagazinare de
iului
2400 utilizabilT ; pe fe-care metru
a 6-a parte din marfuri, magazia noastra e indestulatoare,

cad permite intrepozitarea a
maT mult ca a 4-a parte din 3
4. Casa de mafint cuprinde
earl pot avea o miscare de trans-
Compound de 500 cal putere,
latiune si unul si de rotatiune;
pentru punerea In miscare a
din elevatorie grinele cad in
benzilor ce conduc grinele ; In
www.dacoromanica.ro
sucursala.
Drumul de fier are in Galati
o gara principall, un arsenal

si un inspectorat de circumscriptie. In anul 1889 prin statia de aicT s'a dat statului venit 1979784 le!, 76 Ina.
Din anul 1887 functioneaza
In Galati si o retea telefonica,
care leaga primaria cu politia,
localul pompierilor, comisiile si
parchetul.
Institu:it financiare, de credit
fi osebite societdp private.
Afarl de casieria generall a
GALATI
462
GALATI
judetuluT, care face operatif anuale pang la 13592445 le! 57

banT, aicT numaram casa de
economie a StatuluT, dota perceptif, vama, al caruT venit pe
1896-97 a fost de lei 4663956,
cietAtr private cu scopurT economice, de binefacere, artistice,

literare, $tiintifice $i distractive.
semnate comune urbane ale treT. Budgctul sat' pe exercitiul

1891-92 se cifreaza la veniturT
Numarul lor e de 14.

Intocmirr electorale 1i repre-
cheltuelT cu leT 1852389, banT
13 banT depozitul de tutun,

sucursala Bancel Nationale, Creditul Agricol i societatile private.
Casa de economie a StatuluT,
alipita pe linga casierie, avea
la finitul exercitiuluT 1889/90 in
cuprind 744 alegatori in coleg.
judetul Covurluiti 6232 librete

(depunatorl), cu suma de leT
316201, banT 54. Cele doul perceptiT din Galati, ati urmatoarele
circumscriptil : I cu cuartalele
zintative.
Colegiile comunale
I $1 3630 in al H; din ace$tT

din urma insa numaY 940 sunt
directl, restul indirectT cad voteaza prin delegatT (60 la nu-
vinuluT
mar). ConsilieriT comuneT Galati
din earl cel putin 3500000 datorie lichida si necontestabila.
sunt iti nurnar de 27, carT aleg

din sinul lor primarul $i treT
ajutoare; unul din consilierT e
delegat la oficiul starer civile.

AlegdtoriT pentru consiliul ju-
1, 3 $i parte din al 2; lar a II

restul din cuartalul 2 $1 cuar-
detan sunt aceia$T ca si la Ca-
talele al 4-lea $i al 5-lea. Biuroul

vamal de Galati e al doilea
cite 8 de colegit.
Colegiul I de Covurluit1 pen-
din tara, dupa venitul dat StatuluT. AicT e $i resedinta inspectoratuluT circumscriptiel 4
tru deputatT nu mara 335 alegatorT $i alege 2 reprezintantl;

colegiul al II (orl$enesc) are
1073 alegatorT $i alege 3 de-
vamala.
Prin depozitul de tutun s'a

debitat in 1890 marfa de la
toate articolele RegieT de leT
1693830 banl 35.
Sucursala BanceT Nationale

de Galati, infiintata in 1881, a
pus in 1889 in circulatie 18683428
lei', 7 banT, productnd beneficiti

net 753162 leT, 22 banT.
Creditul Agri col de Covurluiti,
constituit in 1882, avea imprumutata la 31 Decembrie 1890
40, din carT 1666566 leT budgetul ordinar si 185823 leT cel
al pavajuluT. Venitul cel maT
mare II are de la taxa (acsizul)
mera; acestia aleg 25 consilierT,
putatf; al III cu 730 alegatorT
indigen (450000 leT).

Asupra acesteT comunT apasa o
datorie de le! 4290736, banT 29,
In 1894-94 budgetul a fost

de le! 2590873 banT 72, la veniturl si cheltuell.
Ca proprietatT, com. aceasta
are doul mosiT : Tiglina si endreni, precum .i maT mult locurl pe malul DunreT inchiriate
cherestigiilor, cale! ferate $1 pescarilor, diferite edificie si locurT
sterpe.
.Administrafia judeland polifieneascIt.
In Galati e re$edinta prefectureT judetuluI Co-
directi $1 279 delegatT)

alege un deputat; alegatoriT indirectI din Galati aT colegiuluT
III sInt in numar de 2438, caff
aleg 41 delegatT.
vurluiti, care e prefectura de
Colegiul I de Senat numara

263 alegatorT, earl aleg 2 senatorr; lar al II cu 270 alegacarT aleg tot 2 reprezin-
In permanenta cu afacerile gos-
(451
tantT.
Numdrul elegibililor la
intiiul ordin ; asemenea aicT este

sediul ComitetuluT Permanent,
ales din sinul consiliuluT gene-
ral judetean pentru a se ocupa

poclare$tT ale judetuluT.
Politia urbe! Galati e con-
clusa din un politaiti, ajutat de

7 comisarT, de cad 5 de cuar-
Senat in judetul Covurluiti e de

55, din cad 44 in ora$ $i II
in judet.
Am aratat maT inainte ca
Camera de comerciil de Galati
tale (dispartirT), unul la gara

Galati, altul la gara Barbo$i, maT
mult1 sub-cornisarf, un coman-
are 32 membri, 22 din Covurluiti, 8 din Tutova $i 2 din
lare si 50 gardi$tT. Cheltuelile
aicea
AlegatoriT comerciall din
din 1881 $i o Societate de e-
cad In sarcina statuluT, cea mar
jud. Covurluiti sunt itz numar
mare parte insA le suport co-
conomie, formata de un numar

de actionarl. In 1891 aceasta
societate avea 155 actionarr cu
de 280, din carT 79 din ora
muna. Totalul acestor cheltuelT

e de 208960 leT pe an (din carT
192040 platitT numaT de com.).
878 actiT (. To leT una), reprezintind un capital de 397973
Galati, administrata de consi-
suma de 630311 leT, 40 banT, la

6636 satenT.
Pe linga
casele de credit
personate, carT sunt numeroase
In Galati, pe rind casa de economie a StatuluT si Banca

Nationala,
functioneaza
le!, 23 banT.
MaT exista apol diferite so-
$i 201 din comunele rurale.

Municipalitatea.
Comuna
liul comunal prin delegati u n ea
dat unuT primar $i la 3 ajutoare, este una din cele maT in-
www.dacoromanica.ro
dant $1 un sub-comandat de
gardiST, functionarT de canceintretin ere1 politieT In mickparte
Lucriirt tecnice de
Pe linga cheiul de pe
malul Dunarer, ora$ul Galati are
urmatoarele marT lucrar! tecnice
GALATI
463
de imburatatire : canalurile de
scurgere (gouts) si alimenta-
rea Cu apa filtratd. Datind de

la 1872, canalurile de scurgere
ocupa o intindere de 4530 m.
liniarr, strabatind stradele: Domneasca, Mavromol, Tecucia, Traian, Frumoasa, BrAilel, Sf. Ilie,
Armeana, ClIdararilor i Independenter.
Lucrarile alimentrer cu apa
GALA l'1
i ati sediul doul insemnate institutiunT internationale: (Comisia

Europeana a Dunarer si (Corni-
ora$ulur Galati s'ar trage dupl
sia MixtO a Prutulur; intiiainfiin-
ce aa trecut pe aid
1856 Martie 18,3e) $i a doua prin
tilor ; altii
(Stipulatiunile privitoare la navigatia PrutuluT (din 315 De-
de la o colonie numita Kalatii
cembrie t 866). Comisia Euro-
aid in urma une infringed suferia de la Bizantinr. Mar este

o alt versiune, dei neintemeiata pe fapte istorice irecuzabile, cum ca Imparatul Cons-
peana, compusa Oa. la 1878

din
ginea Dundrer, in valea TiglineT,
lar d'atund (tractatul de Ber-
kil.
de la
lin din I Iulie, 1878) $1
din
oras ; rezervoarele, in fulmar de

doua, se afl intre barierele Tecuciii si Braila ; lungimea totald
reprezintantul Rominief, are ca

scop al existenter sale inlesnirea $1 privigherea navigatief pe
a conductelor e de 28 kil.
fi-
Dundre de la gurile er Ora la
nial-T. In 1890 numarul abona-
Braila; lar Comisia Mixta a Prutuld, compusa din delegatif RomlnieT, Austro-Ungarier $i Rusier, are aceea$T insarcinare In-
tilor era de 1037, osebit de

mod si fabricr; consumatia anuald medie e de 390000 m.
cubf de apa.
In Gainstitufif militare.
lati id ail resedinta (statul-major) corpul al III de armata,
brigada a 3-a de artilerie, brigada a 2-a de cavalerie $i comandamentul flotiler. Ca armata
locala, aicr e garnizoana regimentulur I I de Siret.

Flotila romina for are toate
serviciele sale principale in GalatT ; acestea sunt : 1. Comandamentul flotiler, 2. Personalul
depozitulur diviziuner echipajelor oi $coaleT flotiler, 3. Inspectoratul porturilor i, 4. Arsenalul. NumArul vaselor de razboia
e de 24; mar sunt apof si 18

vase de servitute, cad tin tot
de flotila mining.. In dreptul cazarmeT flotilel, la Tiglina, e si
portul de lama al flotileT.
Numarul cazarmilor e de 9.
Intretinerea tuturor aoezamintelor $i gruparilor militare din Galati costa anual 2670195 I., 52 b.
Autoritll internalionale fi agenjil de navigatie. -- In Galati
unir de la un popor numit GaliT,

$1 ar fi
zidit o cetate cu numele Gala-
uzina hidraulica cu instalatiile

necesare sunt asezate pe mar-
la departare de 2
Numirea
tata prin tractatul din Paris (din
reprezintatir Austro - Ungarier, Germanid, Franciel, MareT Britanir 'taller, Rusier

TurcieT (adica a puterilor
filtrata exista tot din 1872;
Amintirl istorice.
ternationall pentru navigabilitatea Prutulur. Budgetul Comisier Europene a Dunrer se

cifreaza la veniturr cu 3018908
leT, 36 banT $i la cheltuelf cu
2127352 ler, 69 banf; lar budgetul Comisier Mixte a Prutulur se balanseaza la veniturr $1
cheltuieli cu 50963 leT, 45 banT.
In Galati functioneaza 15 con-
sulate straine, dintre carT 7 ale

puterilor mad Europene (4 consulate generale) si restul ale
puterilor de al doilea ordin, oi
anume : Belgia, Grecia, SuediaNorvegia, Olanda, Spania, Danemarca $i Elvetia, precum
al Statelor-Unite ale Americerde-Nord.
In fine ail in acest oras
a-
sustin ca ar veni
(KeiXXcatacou sau recX)cat), fugita
tantin - cel - Mare,
intronatorul
creotinismulur, orindui in anul

313 pe Cocceus Galatus, vicar
in aceste locurf, if funda o re$edinta de vicariat care, pastrind numele saa, se chiema la
inceput Urbs Galati, mar in urma
Galati, apof Galati.
Opinia precumpanitoare insa
inclind catre originea galica a

acestuf oran inteun asemenea
caz vechimea sa numara peste
2163 anT.
Se aminte$te ?fled, dupa un

document din anul 1134 d. Chr.
despre un principat al Birladu-
lur, cu printul Ivanco Rotislavier, care cuprindea intre altele

ora$ele: Birlad, Tecucia $i Galati, numit fiind acest din urma
Haliciul-Mic. Printul Rotislavicr
fiind supus Regatulur Galitier,
numita atund Haliciul, pare ca
de aid s'ar fi dat numirea de

Haliciul-Mic orasulul Moldover
de jos Galati.
Printre republicele romane in-
fiintate in Dacia-Traiana la inceputul invaziilor barbare, se

sustine (dupa G. Asachi) d era
oi Republica Galatilor, care se
gentif urmatoarele societatf straine de navigatie : (Danubiana

Austro-Ungara (Lloydul Austro-Un gar, 4S ocietatea Rusa,
Fraissinet (franceza) $i (Florio Rubatino (italiana). Societatile Danubiana si Rusa at*, $i
mentinu, fie sub acest nume
inspectorate in Galati.
el se crede a fi fost aristocra-
www.dacoromanica.ro
fie sub al Capul-Boulur, pana

catre 1288 d. Chr., cind toate
aceste republicr formara Domnia Moldover sub Drago$-Voda.
Despre asemenea republica aminte$te $i N. Balcescu ; natura
GALATI
464
GALATI
tica, ca si a Venetia, Pisa si
1702 Duca Constantin-Voda,
Genua.
Dupa constituirea PrincipatuluI Moldova, despre Galati se
aminteste in diferite imprejurArI ale istorier noastre nationale. In timpul luT Alexandrucel-Bun, pe aid trecu Ioan, fiul
luI loan Paleologul, Imparatul
a doua sa domnie, zidi i inzestra in acest oras manastirea
Tara, cind se intorceatI cu Domnia de la Constantinopol, si aice

erati primin de inaltif dregatorr
Mavromol. Sub domnia luT Ni-
aI Tara.
colae Mavrocordat, tirgul Galati fu aprins de salahorir im-
La 20 Noembrie 1769, Galati fu cuprins de armata rusa
batan din Tara-Munteneasca,
comandata de colonelul Fabricius din corpul luI Romanzoff.

La 1776, din ordinul Porte!,
DomniI Moldova si MuntenieI
construiesc la Galati cite un ga-
Bizantin, petrecut fiind de Dom-
nul MoldoveI pana la Galati ;

oaspetele luI Alexandru-cel-Bun,
cum ajunse imparat, trimise
DomnitoruluI MoldoveI titlul de
rege i coroana imperiala, iar
m i trop oli tu I uI Ora mitra patriarhal (1429).
La 1418, dintre cele 3000 faarmene, alungate din tara

lor i stabilite in Moldova, multe
s'ati asezat si la Galati. In 1527,
and Petru Rares fu ales Domn
al Moldova, el se gasea la Galati cu navoadele. La 1541 A-
ce mergeati la Vozia. La 1709

aice se intilneste mazilitul Domn
Nicolae Mavrocordat, ce mergea la Constantinopol, ca inlocuitorul s Dimitrie Cantemir.

Mazeppa, hatmanul Cazacilor,
murind la Tighina in 18 Martie
1710, fu ingropat la biseFica

din satul Varnita ; d'acolo in
urma fu transportat la Galati
lion (de 40/2 con de lung),

armat cu tumid. Sub domnia
Fanarionlor, Galati fu de multeor/ ocupat de Turci i, din cauza
desear dzboae ruso-turce, fu
serica Sf. Gheorghe, lar dui:4
impIedecat inlprogresul WI La
1789 alce fu o mare batalle, in
care TurciI fiind batutI, Rusir
altir la Maica-Precista.
ocupara orasul. La II August
inmormintat dupa uniI la bi-
Pe la 1711 (dupa Dimitrie

Cantemir), Galati era cea
mare plata de negot din toad
1791, la Galati, se subscriti preliminarele pace!. La 1809, luna
Dunarea ; alce debarcati vase
August, prin dreptul Galatilor

Rusa trec Dunarea contra Tur-
lexandru al III Vodd Cornea

fu ucis de boerI aid; fapt ce
atrase minia luf Petru Rares,
devenit Domn a doua oad
nu numal din locurile vecine
cilor.
MareI-Negre, din Crimeea, Trepizonda,;Sinope, Constantinopol,

dar chiar din Egipet i insusI
pedepsi cu moarte grea si cum-
Barbaria, si se intorceati in tarile lor incarcate cu lemne din
La 21 Februarie 1821 o rascoala singeroasa contra Turcilor are loc alce; mal muln Turci
sunt ucisI de capitanul Vasile
Caravia ; orasul e ars in parte.
La 25 Februarie 1821 din Galati printul Alexandru Ipsilante
plita pe omoritorI, punind in

acelasI timp hatman la Galati
pe Petru, fiul lui Vartic, carele
a fost i pircalab la Suceava.
Arhidiaconul Paul din Aleppo,
In descriptia MoldoveI (I 650-60)
spune cA veni in .Moldova in-
sotind pe Macarie, patriarhul

Antiohier, care debarca la Galati, unde fu primit cu mar! onorurI bisericestI. Acest oras,
dupa spusa sa, avea pe atunci
8 bisericI, maI toate de piatra,
dintre cad cea
vechia era
Maica-Precista.
In 1651 TatariI din Crimeea

intre alte orase, si Galati. La 1659 Radu-Mihn ea, Dom-
nul Muntenia, aliat cu Racoti,

Domnul Transilvanief, arzind
jafuind toate cetatile ocupate
Moldova, stejar, brad, cum si
miere, ceara, sare, unt, nitru

bucate, din earl' nu putin folos
scoteati locuitoriI Moldova.
In 18 Iulie 1711 niste Tura,
Lag si TatarI a robit i WEIR

pe ton locuitorif adunan la biserica Sf. Gheorghe din Galati ;
jaful si ruina ail fost generale

apoI, chiar mortlI at' fost desgropan i jafuin ; bisericile ramase numal piatra ; orasul era
pusti de foc i ripire.
La 1727, Grigore-Ghica, numit Domn al Moldova, a venit
de la Braila la Galati cu seicI

si a fost primit aice cu mare
alaiti. La 1739 Domnul fugi la
de Turci din stinga Dundra,
Galati, indat dupa intrarea feldmaresaluluI Munich la Iasi.

Galati tot-de-a-una a fost punc-
aceeasI soarta avu i Galati. La
tul pe unde Domnir intrail in
www.dacoromanica.ro
da proclamatia sa care elinii

emigran. In luna Mait 1821,
din cauza EterieI, TurciI fac
mare macel in Galati, inteo
lupta de 16 ore, ard i jafuesc totul, afara de localul consulatuluI austriac, unde se refugiase citI-va crestinI.
Pe la 1826, comerciul Galati-
lor si al MoldoveI intregl era

monopolizat de o companie turca
a Capanliilor din Constantinopole, care fixa preturI dui:4 plac

oprea orI-ce concurentd.
La 22 Martie 1854, generalul
rus Liiders pe aice trece Dunarea. Dupa retragerea Rusilor,

orasul Galati e ocupat de Nemn.
Dui:A tractatul din Paris (1856),
Galati devine resedinta Comi-
GALATI
465
sid Europene a Dunarei. La
GALBENI
com, in satul Galbeni. Are 316
sul. La io Iunie, acelasT an, o
nume, jud. Dorohoiu, com. Hiliseul, pl. Cosula, numit

Cu 7 familiT, sati
20 suflete.
parte din corpul generalului
Proprietatea e a fratilor A-
Populatia este romina, dad de
Zimmermann trece Dunarea pe

la Galati. In 1883 se desfiinteaza
dam. Calitatea pamintuluT in
7 familiT de Evrei. In coprinsul

com, se gasesc gradinariT multe.
LocuitoriT posea 700 vite mar!
cornute.
12 Aprilie 1877 eclerorii generalului rus Skobeleff ocupa ora-
porto-francul, dupl o viata semi-seculara. (1834 sub Mihail

Sturdza-Voda.). La 1887 se incepu construirea docurilor.
Din punctul de vedere militar, peninsula Galatilor a fost
tot-d'a-una pozitie strategica de
mare interes. In epoca de marire a MoldoveT, aja era rese-
parte e burla. SateniT nu sunt

improprietaritl. Proprietatea are
199 hect., 8 ariT, cimp si 42
hect., 97 ariT, padure.
rtul Jijia si priul Obreja. Hotarele cu : Dersca, Hiliseul-Gafencul, Hiliseul-Curtul si Iba.nesti.

300 contribuabili. ti carte 122
persoane. Locuesc In 248 case.
Sunt 2 bisericr: una de zid

si alta de lemn ; o scoal primara mixta., care in 1896-97
a fost frecuentad. de 52 elevi
(41 baetT si ii fete).
Aceasta comuna formeaza Cu
comunele : Oniscani, Cirligi
dinta. VataseiT calarasilor de Ga-
Galbaza, vale, In padure, intre
lati trebuiati sstie turceste si se

Intrebuintaa in transportul depe-
dealurile Chirivoaia si Hulmul,
pe mosia Oraseni, com. Curtesti, pl. Tirgul, jud. Botosani.
Galben (Plaiul-), colind, in ju-
de le! 3704,90 l cheltuelile de

le! 3560.
Pe teritoriul comund este statiunea drumului de fer Galbeni,
detul Buzaa, com. Rusiavatul,
la o departare de 2 kil. de sa-
cat. Ursoaia, acoperita de

nead.
tul Galbeni.
silor.
tinutuldf acestuia se nu-
meati in vechime pircalabT. Din

Galati aa obirsia : primul Domnitor al Rominid-Unite, Alexandru I. Cuza, i demnul sla consilier si cooperator, Costachi Negri.
li-
Bahna o circumscriptie fiscall.
Galbeni, sat, jud. Bacan, plasa
Galati, stafie de a'r. d. f., jud.
Galbena, pdclure particulad, su-
Bistrita-d.-j., com. Valea-Seacd,
Covurluia, pl. Siretul, ca.t. Ga-
pusa regimului silvic, situata in

com. Malaia, plaiul Cozia, jud.
Vilcea, in suprafata de 50 hect.
situat pe malul drept al Sire-
lati, pe linia Barbosi-Galati, pusa
In circulatie la 13 Septembrie
1872. Se afla la 12 kil. de Barbosi. Inaltimea d'asupra nivelului mariT de 6m.,60. Venitul acesteT statiT pe anul 1896 a fost
de 2221574 le!, 76 banT.
Galati, vad, pe unde coboad muchea Baldovinesti drumul Braila-
Galati, in com. Cazasul, jud.

Braila.
Galatilor (Grindul-), grind sal

loc ridicat de asupra stufului
inconjuriitor, in jud. Tulcea, pl.
Macinul, com. Pisica, In partea
de N. a piase si V. a comund
se desface din Grindul-Gemend;
Galbena, petic de pcidure de stejar, pe proprietatea Vatra Manastirel Glavaciocul, pendinte de
com. Fierbinti, jud. Vlasca.
cu Bistrita si la o departare de
6 kil. de satul Valea (scoall).
Are o biserica catolica, fondata in 1862 de locuitori ; 2
circiumi. CapT de familie sunt
124, saa 379 s uflete.
Vite sunt: 26 caT,
75 vite
cornute i 41 porcT.
Galbena, trecdtoare spre Transilvania, numaT vara si numai cu

piciorul, In jud. VIlcea. De la aceasta trecatoare si pana la
Galbeni, sat, In jud. Roman, pl.

Siretul-d.-j., com. Galbeni, pe
Piscul-Galben, cea mai apropiata
malul drept a plriuluT Galbeni,
trecAtoare, sunt lo kilometri.
spre S. de orasul Roman, la o

departare de 20 kil, de el si de
19 kil, de resedinta piase. Are
Galbeni, com. rur., in jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., spre S.

de orasul Roman, la o departare de 20 kil, de el si de 19
se intinde spre E.; are 25 hect.

Intindere ; se aft situat in fata
kil. de resedinta plaseT. Este a-
Galatilor.
satele: Buciumeni-Precister, Cotul-GrosuluT, (Corduneni), Filipesti i Galbeni, cu resedinta
Galatul, sat, pe mosia cu acelasi
tuluT, aproape de confluenta luT
sezata pe yes. E formad din
140 familiT, saa 458 suflete, din

carT 140 contribuabili ; stia carte
89 persoane ; locuesc in 107

case. Populatia este minina al'ara de 6 familiT EvreT. Este resedinta comuneT Galbeni. Se lucreaz carute i fringhiT. $e cultivA mult ceapa i varza.
59
602,9. Afarolo talionar ~gratia. Vot.
www.dacoromanica.ro
GALBENI

Are o bisericA de zid ; o scoalA
primar mixtl, care in 1896

97 a fost frecuentatA de 52 elevT (4t bAetT si ji fete).
prin osea i prin drum de fier.
La 2 kil. de acest sat este gara
Galbeni.
Galbeni, sal, face parte din comuna Valea Rea, pl. Zeletinul,
jud. Tecucia. Situat pe coasta

dealuluT Vladnicul, in centrul
comuna' si in partea dreaptA a

riuluT Zeletinul.
AicT este resedinta comuneT

Valea-Rea.

saa 266 suflete.
In sat se afll scoala care dateaz de la anul 1859. Se frecuenta de 34 copiT (29 bletT
$i
Sf.
5 fete).
Se aflA o bisericA, cu hramul
Nicolae, flcutA de zid cu
spesele locuitorilor, la 1833
s'a reparat in 1872.

Locuitorii sunt rAzesT. Comer-
cia se face de 3 circiumarT.

Satul are o vechime de 163
anT, sT-a luat numele de la FAtu
Galben, nepotul luT Ursu Vartic.
DAm ad uricul lur Grig. Ghica
cu privire la mosia Galbeni :
466
GALBENUL
dovedit din o mrturie ce au aritat-o

Egumenul de Soveja, Ilma. de Firca.
Sulger, staroste de Tecuciil i Gheorghe
Bogdan, ptrciilab de Tutova, intr'o carte
seria ca art ales prtile de mo0e UrsuluI
Vartic a 8-a parte din Galbeni, mofia de
bastini parten mopluI sd Fatal Galben,
ati mal avut j cumpiriturI 2 bitrinI
jumtate i o vie cu poml, i loe din
bitrinil ce sil cumpirat de la Druma
de la fratil lu feciorrf Danciulul, fratele
lui Frau Galben, i a 2 bitrinl ce art

cumprat de la Zaharia si de la C
i de la alt1 nepotl al lor fecioreI Armenea', soma FitulaI Galben i a Danjumtate din al treilea bitrin
ce ati curapirat de la Vasie, feciorul
Biticil, nepot luI Grigore, fratele Filtului Galben i a Danciulul ?i a Armancit., care bitrInl se miirginqte In partes
de sus despte parten Zlatel, a00erea
vie cu piraint i loc aj cumpirat de
la Ursu Lopati din bitilnul Mufa, sora
acestor bitrtnI, care aceasta o imparte
cu Tari-Lungi, f't facInd Ursu Vartic un
schit la Galbeni, l'ail inchinat la ministirea Soveja, cu acei 2 latrinl s't jumitate
ca voia si ca locul clt este
cumpirat. lar a 8-a parte, scrie mil sus

aicea, nu a dat-o monastireI, ci a rimas
in mina Tofanel. Deci sfintia lor i cu
dumnealor vel Logoit, i-am socotit
i-am judecat, monastirea Soveja
tie
schitul de la Galbeni j cu 2 btrInl
jumitate i Cu viea 1 Cu locul pe care
dat danie Ursu Vartic. lar Tofana
am dat si de la Domnia-Mea aceast

carte Tofanel, nepoatei lui Ursu Vartic,
Vornic, nepoata lul Vartic Vornic cu Onofreiii Egumenul de la Soveja l cu

tefan Oanici i Constantin Ursu itefan Ralea l cu altI rizesT din Galbeni
pentrtt satul Galbeni, ce este pe Zeletin
la jud. Tecuciti.
luI
Vartic de ba.,stinii, de la
mort-siti Fitu Galben, i aceasta si nu
Domnia Mea 1-am socotit i i-am rinduit

la cinstital pirintele ruglitorul nostru kir
Antonie Mitropolit i sfintia sa Daniil
Episcopul de Roman 1i la dumnealuY
cinstit boer crediticios Eje Cantacuzin vel
Logofrit, ca si ja seama cu dreptate, decl
fiind eY de fa
j lulndu.le seama cu
minuntul pe scrisorile ce le-a arritat, ati
riul Siret in pl. Fundul si
alta spre V. in pl. Siretul-d.-j.

inlesnesc comunicatiunea Cu aceastA garl. AicT este un oficia
postal-rural pentru plasa Siretul-d.-j.
Galbeni, pirtg, ce curge prin
co-
muna Galbeni, pl. Siretul-d.-j.,

jud. Roman. Izvoreste de 11110
satul Ruptura, curge de la N.V., catre S.-E., trece prin satele : Galbeni si Buciumi si se
vars la extremitatea de S. a
judetuluT, in piriul Turbata, pe
dreapta.
Galbeni, firia, jud. Tecucia, izvoreste din Ripa-CocosuluT, uda

satul Galbeni, in partea de S.-E.
si se vars in partea dreaptA

a ZeletinuluT, in raionul com.
Valea-Rea.
Galbeni, plrlia,c, curge in raionul

com. Huruesti, pl. BerheciuluT,
jud. Tecucia.
tie a 8-a parte molla de b4tini,

iar cit mal trece peste acele pri, acea
mo0e si o tie rize01 cafi mal sus serie.
lar la pirtile monastireI i a Tofand
nu se amestece; de aceea decl DomniaMea viiiind c cu dreptate i-ad judecat,
Facem tire pe cum iati pirita de

fati !mantea DomnieT Mele i a tot sfatuluI nostru, Tofana, Tata luT Durnitracu
Jeluind Tofana cum di ea are mo0e

maI multi decit ali rizeg, i acum IT
impresoari prtile eI rara dreptate, deci
Venitul acestef statiT pe anul
1896 a fost de 126978 leT, 83

banr. O osea care pleacA peste
stipineasci de acum lnainte a

8-a parte din Galbeni, parten movilta
siti Vartic, cu pace, care parte a fost
ca
se mal &asa peste cartea Domniel-Mele.

7238
(zuo) Ghenarie
7.
(L. S.) tse. : Gr. Ghica.
Galbeni, stafie de dr. d. f., judetul Roman, pl. Siretul-d.-j.,

cat. Galbeni, pe finja Bacla-
Galbenul, com. rur. in jud. R.pl. Rimnicul-d.-j., pe

Plriul-Galben.
SArat,
luat numele de la locuitoril venitT din com. SloboziaGalbenul, i stabilitT ad.
Este asezatl in partea de S.

a jud., la 21 kil. spre S.-E. de
orasul Rimnicul-SArat, i in par-
tea de V. a plAseT, la 4 kil.

spre S.-V. de BdlAceanul,
sedinta plAseT.
re-
Comune invecinate sunt: Slobozia-Galbenul, la 3 kil.; Drogul

si jirlAul, la 7 kil.; NisipurT, la
II kil.
Roman, pusl in circulatie la 13

Septembrie 1872, Se afil intre
statiile Fintinele (8.9 kil.)
Se mrgineste la N. co Ghergheasa, la E. cu Drogul, la N.V. cu BAlAceanul, la S.-E. cu
Secueni (11.2 kil.). InAltimea d'asupra nivelului mdriT: 16om.,66.
JirlAu I, desp Artit prin
www.dacoromanica.ro
la N.-E. cu Amara.
GALBENUL
GALEANUL
467
Este o com. de cimp; nu are

dealurI, ci numal malurile PiriuluIGalben.
Piriul-Galben (o parte din
&tul Valea-BouluI) o uda la E.,

formind la N. Helesteul-Galben ;
suflete, din carI 160 contribuabili; stia carte 138 persoane ;

are o biserica si o scoald.
Galbenul,pitig, in jud. Mehedinti,

plaiul Closani, izvoreste din
muntele cu acelasT nume si se
varsa in apa CerneT.
Galbenul, mofie, in jud. Buzla

com. Cochirleanca ; vezI Aria.
mal sunt O 57 puturI (15-20
Galbenul, pfria, in com. rur. CAzAnesti, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
metri adincime).
Catunele, carI o compun sunt :
Galbenul, resedinta, la N., Pantecani, la S.-E.
Suprafata comuneI este de
vatra comunei, 594 hect. ale
locuitorilor, 3306 hect, ale particularilor.
Populatiunea comunel este de
Galbenul, munte, jud. Arges, pl.

Lovistea, com. Ciineni, proprietatea Eforiei Spitalelor Civile
Galbenul,phig, in jud. R.-SArat,
din Bucuresti, pendinte de Schitul Fedelesoiii ; are o arena
pl. Rimnicul-d.-j., com. Galbenul.

o parte din piriul Valea-BouluT.
anuala de 445 leI impreuna cu

muntele Vamesoaia, asemenea
UdA com. la V., unde formeazft
250 familit san 973 suflete :

487 barba, 486 femel ; 210
dinti, plaiul Closani, acoperit

cu brazI.
proprietatea EforieT.
helesteul Timpeanul, de la numele proprietarulut Toma Timpeanu, care l'a fcut.
Galbenul, munte, in jud. Mehe-
casatoritI, 527 necasatoritT, 36
Galbi a, fost sat, in 1828, jud.

Dolj, pl. D u mbrava-d.-s., corn.
opotul.
Galbenul, pise, in raionul comu-
vacluvI.
tiil carte 146 persoane.
In com. este o biserica, cu
na' Frincesti, pl. Oltul-d.-s., jud.

Vilcea.
hramul Adormirea-MaiceI-Dom-
nuld, Nasterea sf. loan si sfinta

Ecaterina, zidita. in 1842 de
Galbenul,
Galbina ,
t'amura din tnuntele
Moldoveanul, jud. Muscel, pe

care se afll muntiT ScArisoara,
numire vechte a riulut
Valea-Lungl, Movrea, Basa, Les-
pezile si ClAbucetul, din care
marele paharnic Enache Papazol;
Ialomita. Se mal numea si Galbenita.
are 17 pogoane pamint si e deservit5. de 1 preot si 1 pa-
Galb enul (B aia-de-Fier), fria,
racliser.
Este o scoall, fondata
in
1872, de proprietarul, Toma Tim-
peanu, conclusa de 2 InvatatorI

si frecuentata de 62 elevI.
Calle de comunicatie sunt dru-
murile vecinale: spre Drog-Visani ; spre Jirlail-Nisipuri ; spre

Slob ozia - Galb enul - Macean ulRimnicul-Sarat.

leI, 13 banI; lar cheltuelile de

6767 leI, 99 banI.
Galbenul,
sat,
in jud. R.-SArat,
jud. Muscel.
In jud. Gorj, plaiul Novaci, izvoreste din muntele Papusa si

se formeaza din impreunarea
mal multor izvoare. Tarmul drept
ii e format de muntif : Musetoiul,
Cornesiul - Mare, Florile - Albe,
Dealul-Berza, Magura, DealulMI si Lupesti ; lar tarmul sting

de muntii: Stanisoara, anoaga,
Catalinul (Piatra-luIUrsu), Gura-Poteculur, DealulPoenari ,
Paducelul, Mirusa si Sorba.

La origine, curge catre S.-V.
apoI catre S., si, in fine catre
S.-V. Ucla comunele : Baia-del'ier, Poenari, Bumbesti-Piticul,
pl. Rimnicul-d.-j., catunul de
arligei, si se varsa in Gilort
resedinta al com. Galbenul, asezat pe malul sting al Piriuld-
la catunul Balcesti, ce face parte
sail Valea-BouluI, in
besti-Piticul, primeste piriul Cernadia. Pana la Bumbesti-Piticul,

are 2 poduri: la Bumbesti si la
Bala-de-Fier.
Galben
partea de N. a comund ; are o

intindere de 30 hect., cu o populatie de 220 familii, sail 853
se coboara in com. Nucsoara,
din com. arligei. Linga Bum-
www.dacoromanica.ro
Galbinita,
baltd, jud. BacAA, pl.

Bistrita-d-.j., com. Valea-SeacA,
formatl prin revArsArile Sire-
tului pe malul sati drept.
Galdaele, sat, face parte din com.

rur. MAruntei, pl. Siul-d.-s., jud.
Olt, situat pe malul sting al Imigonului, I kil, departe de

resedinta com. Are o populatiune
de 243 suflete.
LocultoriT posea : 52 boT,
25 vacT, 380 or, 27 cal si epe,
58 porcT.
Are o bisericA intretinutA de

stat, cu numele de Schitul-ComaniT, cu hramul Cuvioasa - Para-
schiva, ziditA la anul 1859 si

reparatA de locuitorl la 1892.
Galeanul, deal, jud. BacAti, pl.

TazlAul-d.-j., de pe teritoriul com.
BirsAnesti.
GALEANUL
Galeanul, deal, jud. Bacdd, pl.

Trotu$ul, com. Tirgul-Ocna, situat la V. satului Gioseni.
Galeanul, pirlu, jud. Bacdri, pl.

Trotusul, com. Tirgul-Ocna; face
limita intre com. Tirgul-Ocna
si com. Tirgul-Trotu$ si se varsd
de-a stinga Trotusului.
Galeri. Vez! Ote$ti, sat, jud. Ba-
Galeul, sat, cu 602 suflete, jud.

si pl. Arges, face parte din com.
rur. Brdtieni-Galesul ; are o bisericd, cu hramul Intrarea in Biserica, Cu un preot, un cintdret
si un paracliser.
Galeul, 'Junte/ e popular al com.
Marotinul-d.- s., pl. Balta-Oltul <le
j., jud. Romanati.
Hotarul Rudari, numit M.Gura-Pietroasel. Merge in linie

dreaptd cdtre S. pAnd in hotarul Pisculetul.
Terenul com. este accidentat
de dealul SmdrclAcetiului, cu o
inAltime de IO m., plautat cu

vil.; acest deal este In legaurd
Galeul, lac, jud. Dolj, pl.

N.-E. com.;
de zid. Are o imprejmuire de

0,2500 hect. Localul scoaleI de
fete este inchiriat. coala de
bleti are un lvAtItor, iar cea

de fete o invdtAtoare. $coala
de bdeti a fost frecuentatd in
892- 93 de 106 bdeti ; cea
de fete de 30 fete. In virstd de
cu dealurile Rudariului, CarauleT

si Virtopului.
$coald. sunt 850 copii.
Com. este udatd de plriul Eruga, ce vine din com. Rudari,
50 femei.
curge pe la poalele Smdrcidcetiului si se pierde pe mosia Galicea-
Mare, aproape de Fintina-Ni,

dupd ce a curs in directiuneaV.-E.
Pe $esul com. e un lac numit

Cilieni, ce tine din hotarul BAilesti pAnA In com. Mottei, si
care are o lungime de 400 metrii si ldtime de 18 metri, si in
care se gAseste o cantitate
mare de peste.
Comuna a fost fondatd de

com. Mirsani,
GALICEA
468
niste familii, numite Calicii, din

cauzA cd erad hotT ; la inceput,
tia carte
323 persoane, 273 bdrbati si

locuitorr, din cari 3123 bArbati
si 888 femei. Dupd legea rurald
din 1864 sunt 554 locuitorT improprietAriti, iar dupd cea din
1879 sunt 541 insurAtei.
Sunt 596 case si 189 bordee.
Casele sunt fAcute din gard lipit, din paiante 51 din zid. Toate
casele si mai toate bordeele ari
grdclind pe ling. ele.
Suprafata com, este de 19730
pog., din carI 17730 pog. pmint arabil, 2000 pog. izlaz.
Mosia se nu na este Galicea-Mare.
adicd la anul 1693, s'ad asezat

pe locul numit Fintina-din-Siliste, dar apoi, imultindu-se, s'aj
mutat pe locul ses, numit Gdinoasa, pe ring-A Eruga; de ad,
din cauzl cd locul era mlAstinos, s'ail mutat pe locul numit
Are o intindere de 16000 pog.,
Fintina-Boului, unde se a si astdzi com. De la familiile Calicilor
Viile apartin locuitorilor

principelui G. Bibescu. Ele
o intindere de 316'12 hect.
dad vin rosu.
si
Rudari, la S. Cu com. Ballesti,
la E. Cu Galiciuica $i la V. Cu
s'a numit com. Galicia si, spre

deosebire de Galiciuica, s'a nu-
SmdrdAcetiul.
Motdtel.
Un drum vechitl numit Olacul, trece din spre Craiova spre
In com. sunt 3 mor! pentru

mdcinat, din cari 2 cu abur! si
una cu vite. Se gAsesc sane pe
Calafat, strAbaind com. Galicea.
mosia printului Bibescu, si se fa-
linie dreaptA spre E. pdnA la
Pe acest drum ad trecut arma-
bricd brinzA de bunl calitate.
hotarul
Limita liniei de E. incepe din
tele ruse pentru a se duce la
MeseriasT sunt : 5 timplaff, I

croitor i 6 cizmari.
nu are scurgere.
Galicea, com. rur., jud. Dolj, pl.

BAilesti, la 55 kil. de Craiova
si la io kil, de resedinta pl.

E situatA pe loc ses, la poalele
dealului Smdrddcetiul, la 30 kil.
de Dundre.
Limita linieT de S. incepe din

hotarul MotAtei si merge in
mit Galicea-Mare.
tabla com. Galiciuica si merge

drept spre S. pand in viile Bdile$tenilor, de unde se indrep-
Cetatea (1853).
In com, se aflA o bisericA, cu
hramul Sf. Gheorghe si Sf. Paraschiva, zidit de locuitorT.
teaz. catre V. tot in linie dreaptd

pAnd la Mdgura-BuzatuluT, apoi
lar spre S. pana in hotarul
Sunt 2 colf : una de bdeti,

care functioneaz din 1859 si a
doua de fete, care functioneazd
BAilesti.
din 1889, 'Noembrie

Localul scoalei de bdeti este
Limita huid' de V. incepe
www.dacoromanica.ro
cu un venit de 300000 le!;
a-
partine principelui Gheorghe Bi-
bescu. Locuitorii ad o proprie-
tate de de 3730 pog.

si
nata se scoate din Dealul-
In com. sunt : 9 circiumi si

5 bdcAniT ; 14 comercian!, din
carT 3 ambulanti.
Prin Galicea trec : calea judeteand Craiova-Calafat, lungl. de
83 kil. ; catea natural. GaliceaBAilesti, lungl numai in comund
de 4 kil ; calea naturall
Gali-
GALICEA
cea-Galiciuica, lungA de 3 kil. ;

calea naturala Galicea-Giubega,
lunga de 8 kil. ; calea naturall

care duce la Virtopul ; calea
naturala care duce la Rudari,
lunga de 6 kil. si cea spre Motatei, de 5 kil.
Venitul cotn. pe anul 1893
94 a fost de 15608,20 leT si
cheltuelile, de 15553,13 le.
Animale: vite cornute 800,
cal 110, oT 140, capre 21
pord 14.
Galicea, sat, cu 250 locuitorT,
lingriul Oltul , jud. Arges,

pl. Oltul; face parte din comuna
rurala Galicea - Flamtnda. AicT
este resedinta primarier ; o biserica, cu hramul Sf. Nicolae,

deservita de un preot si un cintaret.
Galicea-Fliminda, com. rur.,

In apropiere de varsarea TopologuluT in riul Olt, jud. Arges, pl.
Oltul, la 35 kil, de com. rur. Tigveni (resedinta subprefectureT)
s't la 31 kil. de Pitesti. Se compune din urmatoarele sate : Cocorul, Dealul - Misci - Ungureni,
Dealul-SchituluT, Flaminda, Ga-
licea, Ostroveni si Teiul, avind

749 locuitorT.
In com. sunt: 5 bisericT, din

care una e Schitul-Flaminda; o
scoall prim. rur.; 5 circiumr.
Budgetul comuna, a fost In
1893 de 2637 leT la veniturT
de 2119 lei la cheltueli.
469
BAilesti, com. Galicea-Mare, cu
resedinta primaria
Galicea-Mare, mofie parti culara,
jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Galicea-Mare, in intindere de rel000
pog. Apartine printuluT Gh. Bibescu.
Galiciuica, com. rur. i sat, jud.

Dolj, pl. Bailesti, la 47 kil. de
Craiova si la 14 kil, de rese-
Galicea-Mare, sat, jud. Dolj, pl.
matoarea inscriptiune
Aceast biserica s'a Inceput diu temelle la ama' 1842 si s'a sflt9t la 1846
de catre... (Urmeaza numeleTondaturilor).
Are o scoall mixta care func-
I t anul 1892 93 a fost fre-
Valea-Fintinelor.
cuentata de 94 baetr si 87 fete.
Se margineste la V. Cu com.
In virsta de scoala sunt 300
Galicea-Mare, la E. cu com. Cioroiasul ; la N., cu com. Giubega
copiT. 5till carte 285 barbatT si
si la "S., cu com. Bailesti.

In com. sunt 8 movile. Restul terenuluT este ses, si acoperit Cu plantatiT de viT.
Aci se afla un mic smirc care
izvoreste din teritoriul mosieT
Galiciuica ; are o tntindere de 2
pog. si se scurge pe teritoriul

mosieT Silistea-CruceT ; in el se
gasesc marT cantitatl de pe.te; de jur imprejurul stnirculuT este un izlaz ca de i6o
50 femeT.
Populatia este de 165o lo860 barbatT si 790 fe-
cuitorT
meT. Dupa legea rurall din anul 1864 sunt 196 impamintenitT, lar dupa legea din 1879
sunt io insurateT.
Case sunt 202, facute de btrne; bordee sunt 113.
CirciumT sunt 4 ; bacaniT 6;
comercianV to.
Suprafata teritoriului comu-
nal este de 3619 pog., din carf
pogoane.
3360 pog. pamint arabil, 90
La anul 1876, comuna a fost

unita Cu com. Giubega. A fost
infiintat la anul 1828, lar ca
pog. finete, 160 pog. vil.

Pe teritoriul com. sunt doul
mosiT, una numita Buhana si
alta numita Izvoranul. Mosia
comuna s'a organizat la anul

1836; primif si locuitori ati fost
fugitT aci din Cioroittl-Vechia,
din calza rezbelului Ru.so-Turc.
Pe teritoriul com. se afla o

aci a fost satul Cioroiul, care
s'a spart, din cauza greutatilor
capre i 5 rimatorT.)
In tinda bisericer se afla ur-
in centru o mica vale, numita
contribuabilf si are un budget
1173 vite marunte, (561 or, 77
vita de z preot si 2 cintarett.
tioneaza din 1881, fiind futretinut de stat. Localul de zid

a fost construit de comuna.
localitate numita Cioroiul, chiar

linga smircul ce se afla in com.;
Numarul vitelor era in anul

1887 de 687 capete vite marT
(654 bol l vacT, 33 caT) si de
In com. este o biserica, fondata de locuitorT la anul 1842

reparata la anul 1861, deser-
dinta plaseT, com. Bailesti.

E situata pe loc ses, avind
Dupa o publicatie oficiala

(1887), aceasta com. numAra 225
de 3900 leT la veniturl si de
3400 id la cheltuell.
GALICIUICA
rAzboiuluT Ruso-Turc de la 1828.
In jurul com. se afla un sant

mare, pe litiga care se spune ca
se afla o mAnastire.
Un drum vechiti numit Drumul-OlaculuT, care duce de la
Craiova la Calafat, trece prin
Galiciuica.
www.dacoromanica.ro
Buhana a fost a statultu, asta-zi este data in loturl.

Viile apartin locuitorilor si
produc vin rosu.
Sunt in Galiciuica 4 lemnarT
si 5 fierari. Morr de aburi se gasesc pe mosia locuitorilor.
LocuitoriT isT desfac produc
tele la schelele Calafat, Cetatea
si la orasul Craiova. Transporta il fac cu carele si carutele
pe calea judeteana Craiova Calafat.
Prin comuna trece o cale ve.

cinall, precum si soseaua judeteana Craiova-Calafat, ce stra-
470
GALICIUICA
GALUL
carr trAesc 5i-5T sdpinesc 114-
bate com. pe o lungime de 2
teritoriul com. rur. Girlita,
kilom.
anume pe acela al cAtunului Ga-
si locurile lor; 32 ca 111-Ma$T,
Venitul com. pe 1893-94 a

fost de 2255 leT si cheltuelile
lita; se desface sub numele de

Valea-Scorci, din poalele nor-
locurf pArlsite si ocupate de

cAtre altiT; iar dintre locuitorli
de 1805 la
dice ale dealuldi Scorci ; merge
improprietAritT in 1878 sunt : 52
Canli-
prin dealurile Scorci si

Dere, fAcind intru cit-va hota-
carl stpinesc locurile ion, .1 I

ca urmasT, 7 locurl ati fost pl.
rul filtre comunele Ganta $i Calnia ; lingA satul Galita ia numele

de Valea-Galita si dupl ce a
strAbAtut partea de N. a plAseI
rsite.
In aceastA comunl se aflA 2
Animale :
vite marl cornute
114, oT 160 si cal 18.
Galiciuica, mofie particulad, judetul Dolj, pl. BAllesti, com. Galiciuica.
$i
bisericl (dintre care una in ruinA),
si pe cea de E. a comuna, se
cu 2 preotl si 6 dascll, plAtitl

din fondurile comunale cu Too
Ganta, sat, in jud. Constanta, pl.

Silistra-NouI, clt. com. Girlita,
situat in partea V. a plAseI si
cea N. a com., la 5 kil. spre
N. de resedind, pe malul de E.
deschide in iezerul Girlita, chiar
leT; o scoalg, condus de un in-
lingl satul Galita; pe valea sa
vAttor pila de cAtre stat;
merge drumul comunal Galita-
brutar ; 4 bAcanT ; I cojocar; 4

lemnarI; 4 fierarl ; 1 circiumar;
4 rotAriT; 3 morarI, 2 pive pen-
al lacului Girlita, pe ambele malurI ale vAd Galita si la poalele
Galul, com. rur., situad in partea de N.-V. a jud. Neamtu si
V. ale dealuluI Galita. Are o
a plkeT Piatra-Muntele. Cu mar-
intindere de 1888 hect., din carI
ginile sale despre N. formeazA

hotarul despre pl. de Sus-Mijlocul (com. Pipirigul), lar cu
marginele sale despre V., formeaz1 limita despre judetul Su-
plutria.
Budgetul comund e de 5026
leI si 6o banI la veniturI 51 3510
ceava. Spre S. si E. se mAr-
ne se face prin : riul Bistrita

(cu plutele), $oseaua judeteanA
ce vine despre satul Bistricioara
si trece in judetul Suceava, precum $1 prin diferite poted, carl
duc in drumul Petru-VodA.
6o hect. ocupate de vatra satulla ; o populatiune de 109 familiT, sal' 373 suflete, carT locuesc in 57 case.
Cuiugiuc.
Ganta, deal, jud. Bacti, pl. Tro-
gine$te cu com. CAlugAreni, de
tusul, de pe teritoriul com. Bog-
care in parte se hotArniceste

prin cursul riuluI Bistrita, lar
dAnesti.
In parte prin ?ira dealurilor
tru fcutul sucmanilor Cu 2 g-
yane si 4 olriT. Ocupatiunea

de predilectie a locuitorilor e
ld $i 63 banT la cheltueli.
Comunicatia cu satele veci-
Galita, eleal, in jud. Constanta,

pl. Silistra-Noul, pe teritoriul
com. rur. Girlita, si pe al c5.-
Bostanul si Pirvul. Pe teritoriul

acestei com. se gAsesc stind de
tunultil sAil Galita; se desface din
Terenurile sale in partea Bis-
dealul Scorci ; se intinde spre

de la E. spre V., printre vAile
frita sunt mal putln accidentate de cit in partea despre N.

si E., din care pricinA $i toad
tuat pe partea sting a riuluI
Galita si CuiuIuculuT, brAzdind
populatiunea comund este concentrat in aceastA regiune.

Este formatA din satele si cAtunele : Galul, Gura-Dreptuld,
Piriul-FaguluT, Piriul-Galul, Po-
seld ce duce de la satul Bis-
iana-RAchiteT, Ruseni, SAvinesti,
I I Evrel.
In acest sat se aflA : 1 bisericA, cu I preot si 2 eclesiard ;
o scoa15, frecuentad de 134 e-
partea de N. a plAseI si pe cea
centrall a comund; se ridic

pAnA la o inAltime de 66 m. ;
este acoperit cu cite-va pAduff,
tufAri$url si pAsunI si pe la poale
cu semAnAturl.
Galul, sat, in jud. Neamtu, plasa
micaschist.
Topoliceni si Ursi, avind o po-
pulatiune de 342 familiT, sati

Ganta, ptrifi, jud. Bacti, pl. Trotusul, com. Onesti, care se varsd
de-a dreapta in Oltuz, dupl ce
udl satul Filipesti.
Gante' (Valea-), vale, in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noul, pe
1701 suflete : 617 bArbatI, 618

femeI ; 577 neasatoritT, 562 c5.-
sAtoritT, 94 vAduvI, 2 divortatr,

54 nevolnid; 289 bAetT, 324 fete;
18 strdinT ; 352 contribuabilI.
Dintre locuitorif impropried-
ritl in 1864, sunt astd-zI:
www.dacoromanica.ro
187
Piatra-Muntele, com. Galul,
si-
Bistrita, la 64 kil. depArtare

de orasul Piatra, in drumul so-
tricioara in jud. Suceava.

75 arir, cu o populatie de 48
familif, se" 180 suflete, din carl
levI; 1 fierArie; 4 olAriT.
NumArul vitelor se urc

356 capete, din cal<: 200
32 vacT, 20 bol; io cal, 70
mAtorl si 20 jund.
la
ol,
ri-
GALUL
471
Galul, trup de mofie (Cu pAdure),
GARDULUT (VALEA-)
1887 compusl. din 260 locui-
situat pe valea Bistriter, com.

Galul, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; este proprietatea sta-
torr, cu 70 blrbatf, 70 femer
tulur care o arendeaz. cu 12129

ler anual.
Ganewl, vale, pe mosia Todireni, in partea de N.-E. a co-
Garaleul, deal, jud. Suceava, filtre com. DrAguseni, Uidesti si
i 120 copiL
TItArusi ; forma alt5.

rAzAsie
naste din fundacul format de
a unur oare-care Cle-
mune! Todireni, jud. Botosani.
mente, hArAzit apor mAnAstirer

Probota si mal apor contopitA de
Ganii (Valea-), vale, in judetul

Muscel, pl. Podgoria, comuna
Al. Calimah, fost proprietar al

mosier DrAguseni; parte e acoperit de pAdure de fag si ste-
Galul, pirig, In jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, com. Galul, format din dota izvoare : unul care
datl o
mosioarA cu acest nume, fostA
jar, parte cu culturl si fina.
VrAnesti.
intersectiunea ramurilor Razim

Raiciul, in prelungirea mun-
Gantuleti, mahala, face parte
tilor Petru-Vodl, spre marginea com. Pipirigul (pl. de Sus-
Garaleul, pi afluent al Pirin-
din com. rur. MAdulari, plasa

Cerna-d.-s., jud. Vilcea. Are o
lur-Croitorulur, com. Uidesti, judetul Suceava (1200 M.).
i altul care naste dintre intersectiunea ramurer Raiciul si Pirvul.

Curge In directiunea S.-E.,
populatie de ioo locuitorr. Cade
vArsindu-se pe stinga riulur Bistrita, in dreptul satuluT Galul.
Ganului (Dealul-), munte, in
Mijlocul),
Galul (Piriul-), sat, in judetul

Neamtu, plasa Piatra - Muntele,
com. Galul ; are o populatie de
13 familir, sati 50 suflete, din
carl 9 contribuabilf, totr Rominr,
carr se ocup ca plutAria.
Vite sunt 104.
Galul-Pipirig (Muntil-), mofie

a statulur, jud. Neamtu, arendatl. anual cu 40000 ler; este
situatA pe toat partea nordvesticA a judetuluf, cuprinsl pe
comunele Galul i Pipirigul.
in partea de S. a comuner
este udat de riul Cernisoara.
Garaleul, phig, afluent
al piriulur SAcueni, comuna TAtArusi,
jud. Suceava (2 kil.).

judetul Suceava, com. SarulDorner, acoperit de pldure de
Garasul, deal, In com. rur. Greci,

pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
brad.
Garbovul , trup de pddure a

Gara-Crasna, sat, in partea de
S.-V. a com. Tirzir, pl. Crasna,
jud. Flci, situat pe sesul riulur Birlad, la Gira-VAer-Crasna,
In unghiul format de riul Crasna
cu riul Birlad, in hotar ca jud.

Vasluiti si la o distantl de 12
kil, de satul de resedintl Tirzif.
statulur, in jud. Vilcea, pl. Oltuld.-j., situat in com. Susani i Lungesti, In intindere de 350 hect. si
care impreunl cu trupurile Stupina (380 hect.), Cernisorul (350

hect.) si Lunca-StAnestilor (440
hect.), formeaa pAdurea RimestiStAnesti.
S'a infiintat in timpul construirer
cAer ferate, si e populat cu 81

locuitorr.
Numirea i s'a dat de la gara
Gardul, deal, jud. BacAd, plasa

Buhociul.
caer ferate.
Gardul, deal, in com. rur. Gro-
Gambeta, sat, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, pendinte de com.
Tonea, situat la 8 kil. spre
Acolo se leagA linia feratA

Hui cu linia
In aceast localitate s'ar fi
N. de satul de resedintA si sub
dat bAtAlia intre Bogdan-Vodl.

ca Moldovenif si Alexandru-
Gardul, vale, in com. rur. Gro-
i s'a dat numele republica-
Vodl, fiul lul Ilias, care, ajntat de LO', voia sl ja scaunul
zesti, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Are
Domnier i sl alunge pe Bogdan.
coasta BArl.ganuluf.
Satul s'a inflintat in anul 1879

nulur francez
Gambeta.
o impartire din cele mar frumoase, cu strade drepte, largr
zesti, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Gardului (Piriul-), piriii, afluGara-Silistea, cdtun (tira),
in
ent al piriulur Suha Mica, com.

Mllini, jud. Suceava.
Pe locul, pe care este satul
jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de com. Clarasi-Vechr.
se aflaii inainte t'irle, ce purtaa
Este situat pe cimpul BArAgan,
Gardului (Valea-), pddure par-
numirea de Tinda-MindA.
Populatiunea satulur era in
lInga gara cIer ferate Silistea,

de la care sr-a luat numele.
ticularl, supus regimuluf silvic,

pe mosia Valea-Gardulur, pen-
cu o piala spatioasA in centru.
www.dacoromanica.ro
GARDULUI (VALEA-)
472
dinte de com. VAleni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
kil.; TasAul, la 7 Idl. ; Palazul-
Mic, la io ldl., spre V.
Garduluj (Valea-), vale, jud.
Se mArgineste la N. si E. cu
com. rur. Cara-Harman, de care
Prahova, izvoreste de la V. de
se desparte prin dealurile Gar-
dealul Predealul, com. Predealul,
gane, Ciatal-Bair si Movila-CA1-
pl. Teleajenul, curge spre S.V., formind limita intre com.
axil ; la V. si S., cu com. Ci-
VAleni-de-Munte si Predealul, a-
poI, esind din com. Predealul,

se indreaptd spre V., apoI care
S.-V. si se varsA in rlul Teleajenul.
Gardului (Valea-), vale, strA.bate in partea de E. mosiile

Petresti, SarAreni, CrAcitineni
si JumdtAteni, com. BuimAceni,
pl. Jijia, jud. Botosani.
GarduluI (Valea-), vale, judetul Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna

Poiana.
Gardului (Vlceaua-), vlcea,

jud. Dolj, pl. Jiul d.-s., comuna
Floresti, prin care trece limita
de N. a comuneI care comuna
Poiana.
Gardurile, stinci, jud. Neamtu,

situate in stinga pIriiasuluI nu-
mit Serafim, cum te suI de la

schitul DurAul spre vIrful munteluI CeahlAul ; din aceste stincI
se revarsA o cascadA frumoasA
de apA.
cricei, despArtindu-se prin dealul TasAul-Sirtl, valea Tas-Culac, dealul Sahman si lacul TasAul ; la S.-E., cu Marea-Neagr.
Suprafata sa este de 6523

hectare.
Priacipalele dealurI sunt : Gargalicul, cu virfurile GargaliculMare (68 m.) si Gargallcul-Mic
(41 m.), la N.; Ta$Aul-Sirti, cu
virful Esil-Iuiuc (104 m.), la
N.-V. ; Sahman, cu virful Sahman (64 m.), la S.; aceste sunt
prelungirI S. si S.-E. ale culmeI
TasAul, Intinzindu-se printre pirlul TasAul, lacul TasAul si pil'hit Gargalic ; sunt cu ondulatiunI micI si acoperite cu finete
si semAnAturI, dominind valle
de mal sus, lacut si satele Sahman, Gargallcul-Mare si Gargalicul-Mic ; culmea Cara-Harman
trimite prelungirile: dealul Ciatal-Bair, cu Virfurile Erimiuc (94
m.) si Gargalic-Iuiuc-Bair (75
m.), la N.-E., dealul Movila-05.1&dril', cu vIrful Baiargic-Tepe
GARGAUCUL
ciuc-Oda (insula - raja), acoperit cu iarb.; este putin adinc, cu

malurile inalte si stincoase ; fiind
format de Mare, are apA sAratA
si contine aceleasI felurI de pestr.
Ada-Ghiol (lacul-mic) in partea
de S. a comund, tuteo scobiturA a twecedentulul, de care

este format ; are 20 hect. Intindere si peste putin. Gargallcul,
tot in partea de S. a comunel,

are 250 hect. ; malul de V. si
de E. este inalt si sencos, cel
de S. nisipos ; are forma und
ploscr; contine apl sAratA; con-
tine pesa' de aceleasr feluri ca

si Tasul. Aceste tacuil: sunt formate de Mare, reprezentind niste
vechI golfurT, devenite lacurt
prin scoborirea nivelulul MArit.
Marea-NeagrA udA com. la S.-E.,
pe o distant. de 5 kil.; malut

s'O are o directie de la S.-V.
spre N.-E.; este inalt si spre
N.-E. fiind chiar stincos, atinge
pana la 23 m. inaltime ; nu are
plajA, dar are un colt, spre S.E., numit Coltul-Bumbacu sail

Paume ; extremitatea, vlrful, poar-
ta numirea de capul Midia.

CAtunele carI compun aceastA com. sunt trei si anume:
Gargalicul-Mic, resedinta, asezat
intinzindu-se filtre piriul Ganga-
in partea S. a comund, pe malul E. al laculuI GargalIcul, la

3 kil, departe de Mare, inchis
si dominat la N.-E. si S. de
lic si Mare ; sunt presArate cu

movile si acoperite cu fin* si
dealul Movila-CAIddriI cu vIrful

Bacargic-Tepe ; Gargalicul-Mare,
pl. Constanta.
semAnAturr. Movilele sunt in nu-
Este situatd in partea de E.

a judetuluI, la 28 kil. spre N.
mAr de 24, gramAdite mal cu

seaml in partea d S., litiga sa-
a sezat in partea centrall a comund, la 21/2 kil. spre N. de
districtuld si in cea de N. a
plAseT, la 18 kil. la E. de com.
mal toate servind ca locurr de

sepulturA sati puncte de obser-
Cara-Murat, resedinta plAser. Co-
vatiune.
Gargallcul, com. rur., in jud. si
munele si atunele invecinate cu

&risa sunt : Cara-Harman, la 7
kil., spre N.-E.; Cara-Coium, la
7 kil.; Cogeali, la 'o kil.; Mamaia, la 9 kil., spre S.-V. ; Cicricci, la 8 kil.; Dolu-Facl, la 9
(5 m.), la E.; aceste deaturI ati

directiunea de la S. spre N.,
tul Sahman ; ele sunt artificiale,
Comuna e udatA de 0.1111

GargalIcul.
Lacuri sunt :TasAul, care o udd
la S.; din 1200 hect. intinderea

luI, 400 hect. apartin comuna;
are in mijloc o insull : Chiu-
www.dacoromanica.ro
resedintA, pe malul sting al

pIriuluI Gargalicul, inchis $i dominat la N. de dealul Gargalicut
cu vIrful Gargalicul-Mare, la E.,
de dealul Ciatal-Bair, cu movilele Erim-Iuc si GargalIculBuiu-Iuiuc, iar la V. de dealul
TasAul-Sirti, Cu movilaEsil-Iuluc;
Sahman, in parteaS. a comuna,

la 2 kil. spre S.-V. de resedintA,
In linie dreaptA (4 kil. pe dru-
GARGAUCUL
473
mal cel mal scurt), pe malul

N. si inalt al laculuT TasAul,
inconjurat de numeroase movile,
mal ca seaml la N.-V. si S.-E.,
la 3 kil, departe de Mare, de

care e despArtitA printr'o plan
largA, acoperit Cu nisip si pietris, inchis i dominat n spre
N.-V. si V. de dealul ahman
cu movila
GARGALicuL-MARE
Cu virful s54 ahman (64 metri)
torilor, dinprunA cu cresterea

vitelor. Sunt in com. 11490 capete de vite, din carT : 527 cal,
Cu vida sAd (de S.) BacargicTepa (35 metri).
bol, 3 bivolf, 12 asinl,

9831 of, 39 capre, 16o rimAtorT.
port de cereale, peste, O',
cari posedA 335 hect. si locuitoril carT au 6004 hect.

Populatiunea total in anul
nurT, etc.
todoxT, 196 mahomedanT, 2 armenl ; 595 agricultorT si mese-
hect, ale locuitorilor); 52 hect.

vil' (26 hect. ale StatuluT Cu
proprietariT,
cuitorilor).
26 hect. ale
lo-
Sunt in com. 184 plugarr, avind io6 plugurT cu boT, 170

care si cArute (168 'care cu bol,
2 cArute cu cal) ; 28 masinT de
secerat, i masinA de vinturat.

Sunt in total 71 puturT si fintinl.
Pescuitul in balta Gargalicul
galicul-Mare
de 3'/2 kil, se
dupa un curs
varsA in lacul
Gargaticul.
7316 leT la veniturT si 4417 leT

la cheltuell.
CAT de comunicatie sunt pe
lacul Gargalicul cu luntrele; apoT
c51 comunale ce duc la satele
invecinate: Cara-Harman, TasAul, Mamaia, etc.
Gargallcul, vale, in jud. si pl. Constanta, com. Gargalicul, intinzindu-se de la movila Gargalic-Buiuc Iuiuc pAnA. la lacul Gargali-
BisericA este una singurl in
ran de la N. la S.; prin acea-
cAtunul Gargalicul-Mic, cu hra-
stA vale curge pirtul Gargalicul

si merge drumul comunal Gargalicul-Mare-Gargalicul-Mic. Se
deschide in lacul Gargaltcul, avind o lun gime de 5 kil.
cAll, i cintAret.
colT sunt z: una in cAtunul
ale StatuluT cu proprietariT, 1450
aviad o directie generan de la

N. la S. StrAbate tot satul Gar-
buabilT.
hect. teren necultivat (239 hect.
de N.-V. a satuluT GargaliculMare si se indreaptA spre V.,
1A-
mul sol ImpAratT; are io hect.
(din care 184 hect. vetrele satelor, 70 hect. bAltl, m)astinI,

etc.) ; 6269 hect. teren cultivabil (tot al locuitorilor); 1689
pl.
Constanta, pe teritoriul com. rur.

Gargalicul ; la nastere din partea
in import de lucrurT de manufacturA, unelte agricole si ex-
riasT, 6 comerciantI, 7 Cu profesa

libere, 143 improprietAritT, 55
neimproprietAritT; 198 contri-

hect. ale comunei se divid astfel : 254 hect. teren neproductiv
Gargalicul, pida, in jud. si
In com. sunt i i morT de vint.

Comerciul, care se face prin
gara Murfatlar, la 23 kil. spre
impArtit intre Stat si proprietaril,
minI, 35 supusT strAinT ; 898 or-
si la E. de dealulMovila-CAldAreT,
913
S.-V. de com., de catre 7 comerciantI (dirciumarl), constl
soane ; sunt io61 cetAtenT Ro-
ahman,
principalele ocupatiura ale locui-
Suprafata totall a comuneT

este de 6523 hect., din carl 184
hect. ocupate de vetrele celor
3 sate, lar restul de 6339 hect.
1896 era de 229 familli, sati 1096

suflete : 601 bArbatT, 495 femeT;
636 necasAtoritf, 422 cAsAtoritl,
28 vAduvT; stiti carte 191 per-
chis la V. de dealul
Marea-NeagrA este una din
cul, mergind paralel cu dealul

Movila-CAldAreT, care este la E.
de ea, avind o directiune gene-
de la Stat ; e intretinutA de com.
si deservitA de r preot, 2 dasGargalicul-Mic
si alta in Gar-
Gargaltcul, movild, jud.
si pl.
galicul-Mare, cu i invAtAtor si
Constanta, la hotarul com. rur.
I invAtAtoare, cu 90 elevI inscrisf (66 bAetf, 24 fete).
Cara-Harman si Gargalicul ; este
virful cel mal inalt al dealuluT

Movila-CAldAreT, pe culmea cl-
Gargaltcul, lac, in pl. si jud.
ruia se aflA, avind 75 metri
Constanta, pe teritoriul comunei
dominind satul Gargalicul-Mare;
rurale Gargalicul, situat in apropierea MAnI, in dreptul capuluT Midia i in partea de E.
este acoperitA cu verdeatA.
Gargallcul-Mare, sat, in jud.
a plAseT i cea S.-E. a comuneT ;
are o intindere de 200 hect.;

o adincime medie de io metri
si forma unef pere cu coada
si pl. Constanta, cAtunul com.

Gargalicul ; e asezat pe valea
piriul cu acelasl nume, la izvorul sA0 ; este inchis
la E. de
spre N.; nu comunia Cu Marea;

in el se varsA 01.11 Gargalicul
si se deschide valea Tas-Culac;
pe marginea luT sunt multe pes-
dealul Movila-CAldAref, cu virful sld Gargalic-Buiuc-Iuiuc (75

m.) si situat in partea de E.
cAriT (cherhanale), al cAror venit apartine StatuluT ; la N. se
avind o suprafatA de 2893 hect.,
aflA satul Gargalicul-Mic ; este In.
a pl. si cea centran a com.,

dintre cal-1' 66 hect. sunt ocupate mima de vatra satuluT. Po60
60199. Ilarele Dicllonar Geograjlo Vol. ID.
www.dacoromanica.ro
474
GARGALiCUL-MIC
pulatiunea, mal toata compusa.

din TurcT, este de 84 familiT,
sail 454 suflete, ocupindu-se cu
agricultura si pescarla.
Gargallcul-Mic, sat, in jud.

pl. Constanta, catunul de resedinta al com. rur. Gargalicul ; e
situat in partea de E. a pl. si

In partea maI mult de S. de
cit centrald a com. Este asezat
pe marginea laculuT cu acelasI
nume i inchis la E. de dealul
Movila-CaldareI i dominat de
tul comemorativ, ridicat cu oca-
satul Garvanul-Mic, i, dupa ce
zia trecereT DunareI de catre
a brazdat partea de S. a plaseT

si a comuneT, se uneste cu va-
RusT in 1877.
lea Cara-Culac, spre a forma

Garvan, vid- al dealuluT GarvanBair, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com.
rur. Garvan, i anume pe acela
al catunulur sati Cuiugiuc, situat
in partea de S. a pl. si a com.,

la 2 kil. spre S.-V. de satul
Garvan. Are o inaltime de 170
m., dominInd prin inltimea sa
valle Cuiugiuc-Ceair si Dernenci-
movila Bacargic-Tepe (35 m.).

Cari-Culac-Ceair, precum si 2
drumuri comunale : Girlita-Cu-
din carT 65 hect. sunt ocupate

de vatra satuluT. Populatiunea,
ciuc-Cainargi i Carvan-CuciucCainargi.
turceasea este de 81 familiT, sati

487 suflete, ocupindu-se maI ales cu pescarla. DrumurT comunale pleaca unul spre N. la Garga-
Garvan, virf, in jud. Constanta,

pl. SilistraNoud, pe teritoriul
comunel Garvan, wzat pe ul-
N.-E. la Cara-Harman, al treilea spre N.-V. si care se bi-
timele ramificatiunI N. ale dealului Garvan-Bair, tocmaT la locul de intilnire al vdilor Deme-
unul ducind la Tadul
cian-Cala-Ceair cu Cuiugiuc-Cea-
altul la ahman si al patrulea spre N., care duce la Cara-
ir, pentru a forma valea Burun-
licul-Mare (2'/2 kil.), altul spre
furca,
Coium.
Gargheta, munte, pe teritoriul

com. Paule0, pl. Vrancea, jud.
Putna ; de ad i izvorqte piriul
Dalhateasa.
GAUREANA
Ceair. Are o inaltime de 170

metri si este asezat in partea
de S. a pl. i cea de S.-V. a
com. E acoperit cu stufisurT.
Garvan-Bair, deal, in jud. Constanta, pe teritoriul com. rur.
Garvan, i anume pe acela al
impreuna. valea Saila, sati maI

bine zis valea Cuiu-IuculuT, care
se deschide in iezerul Galita.
Gaspar, lac, in trupul Hulubqti,

pe proprietatea Strimba-d.-j., a
d-luI Gr. Gradisteanu, din pl.
Cilnistea, jud. Vlasca.
Gaura-FeteI, /oc restrins futre

stincT uriw, pe unde se strecoara apa Cerna din lunca CerneT. Aci, ca i la Corcoaia, se
vede o poteca sapata in piatra.
Acest loe este in plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Aci se crede de popor c a

fost locuinta Milostivelor in tim-
pul cind Iorgovan a omorit balaurul ce cauzase atitea nenorocid poporuluT romin.
'ata cum povesteste poporul
de la munte aceasta : In jurul muntelui Oslea, era zvir-
colit un balaur, cum n'a mal

fost pe pmint. El inconjura de
mai multe orT muntele, i ciad
'1 era foame, intindea capul in
tara, inghitea turne intreg,T de
oT, plugurT cu oamenT cu tot,
carute cu cal, etc. Din cauza
stricaciunilor ce pricinuia, Ior-
Garvan, sat, in jud. Tulcea, pl.
catunuluT Garvanul-Mare, in par-
Macin, catunul com. Vacareni,
tea de N. a BulgarieT si in partea de S. a comuneT; are o di-
govan iT propuse ca 0.4 o-
rectie de la N.-V. catre S.-E.
rap use.
asezat in partea de N. a pl.

a com., pe malul drept al Girlei-Mari, la 21/2 kil. spre N.-V.
de resedinta Vacareni. Satul are
si merge printre valle Cuiugiuc,
MaT mult de jumatate este acoperit cu padurT, iar restul cu
suflete, toti Rominl venitl din
stufisurT.
si o
Transilvania si Rominia. Pamintul este in mare parte mlastinos i
acoperit cu bli, de aceea ocupatiunea principall a locuitorilor este pescuitul. Printeinsul
trece un drum comunal Vacareni-Azacliul. In partea de N.E. a satuluT se afla monun3en-
Ceair
Demecian-Cala-Ceair.
moare
i inteo uriasa lupta 11
Gaura-Fete, pichet de granild,

la munte, pe apa CerneI, in
Gauri (Malul-cu-), mate, in

Garvan-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Garvan ; se
desface din poalele nordice ale
dealuluT Garvan ; se indreapta
spre N., avind o directie generala de la S. spre N.; trece prin
www.dacoromanica.ro
jud. Buzar', com. Balanqti, cat.

Fata-luT-Nan ; in interioriul sAa
are o adinca grota, unde 0-ati

gasit azil, in 1821, maT multI
refugiatI.
Gaureana, sat, in jud. Roman,
GAUREANA
pl Siretul-d.-s., com. Strunga,
spre N. de bgile Strunga $1 la

o depArtare de 3 kil, de ele.
Are 34 familif, sari 164 suflete,
din call 13 contribuabill. Stiti
carte 16 persoane ; locuesc in
35 case.
.
Sunt 44 vite mad cornute.

Spre E. de acest sat, pe un
deal, sunt carierf de piatrl. Acest sat tinea inainte de 28 Ia-
GXETI
475
par,
com. Virful-CimpuluT, pl.

Berhometele, jud. Doroholii.
Gavtul, tirld, cam la 6 kil. spre

S. de satul Scortarul-Noii, pe
muchea platouluT de N., lingA
tirla Tobesculuf, din com. Scortarul-Noti, jud. &Ana. AceastA
tir15. are 2 case cu 5 loc. Vite :
2 car, 40 vite marT cornute, 820
of $i 6 rAmAtorT.
tuat pe valceaua VediteT ; serv de cap la 3 hotare : Perieti,

Mierle$ti si Valea-Merilor.
Gicioaia, lac, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, insula Balta, pe teri-
toriul comund Socariciul.
Giciii, mahala, in com. rur. Sovarna-d.-j., plaiul Closani, jud.

Mehedinti.
nuarie 1886 de desfiintata com.

Gavra, munte, jud. Bacla, pl. Mu nteluT, de pe terit. com. Moine$ti.
Crive$ti.
Gaureana, deal, in jud. Roman,

spre S.-E. de satul Gaureana.
Are cariere de piatra.
Gavana, pda'ure, pe mosia statuluT Bucecea, com. aline$ti,

jud. Boto$ani. Are o suprafatA
de 98 hect.
Gavanul, sat, in jud. Tutova, pl.

Simula, com. Buda, spre N.-E.
de satul Buda. Are 185 locuitoil $i 56 case.
Gidai, vale, in com. rur. Sovarnad.-j.,
plaiul Clopni, jud. Me-
hedinti.
Gavra, pddure, jud. Bac611, pl.

MunteluT, situatl in partea de
N. a tirguluT Moine$ti, apartinind &lied-Nationale.
Gavrilita, mofie, situata pe valea CalmatuiuluT-Sec, in raionul

com. Lie$ti, pl. BirladuluT, jud.
Tecuciti.
Gdeni, 'big, afluent al SlscuteT-
Micf, in com. Sasca, jud. Suceava.
Gficleti, deal, in jud. Tutova, pl.

Simila, com. Bogdana, spre V.
de satul Bogdana ; e acoperit
Cu vil.
Gavriloaia, deal, pe teritoriul Gdeti, trup de pddure de sal-
Gavanul, a'eal, spre N. de satul
Gavriloaia, baltd, formatA din
die $i tufl, pe proprietatea Parapani, com. Arsache, pl. Marginea, jud. Vla$ca, situat pe
valea Dunlref.
Jora, com. Buznea, pl. arlig5.tura, jud. Ia$i.
vArsarea Prutuluf, lingA satul

FrAsuleni, com Sculeni, pl. Brani$tea, jud. Ia$i.
Gieti, com. urb., jud. Dimbovita,

pl. Cobia, situata la 28 kil. spre
satuluT Chi$cAreni, com. Sipo-
tele, pl. Bahluiul, jud. Ia$i.
Gavanul, a'eal, in com. Girovul,
S. de Tirgovi$te, pe o cimpie,
pl. Piatra.Muntele, jud. Neamtu.
Gbreti, sat, cu 20 familif, jud.

Arge$, pl. Topologul, face parte
din com. rur. Gole$ti.
lingl calea ferat5. Bucure$ti-Vir-
Gbrieni, sat, cu 87 familif, jud.

Arge$, pl. Topologul, pendinte
nationall Bucure$ti-Pite$ti. Cimpine dimprejurul Gle$tilor se

numesc : Cimpia -Arge$uluT, a
BoangeT, a GorgoteT $i a Catargioaicef. In raionul comuner Gl-
Gavanul, a'eal, spre E. de satul

Ioneasa, jud. Suceava.
Gavanul,
pAdure,
ddure. VezT Urlati,

com.
Virful-Cimpuluf,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
de com. rur AlinAne$ti-Poenari.
Acest sat se numea mal inainte
Gavanul,pddure, de diferite esen-
Alimane$ti-de-Jos.
Are o biseric'd, cu hramul
te, care imbracl dealul cu acela$T

mime, jud. Suceava.
Adormirea, avind un preot $i

un cinaret.
Gavanul, Ala, afluent al piriu-
Gabureti, cdtun, in jud. Neamtu,

com. Vadurile, pl. Piatra-Mun-
luT Mediasca, in com. Ciumule$ti, jud. Suceava.
Gavanul, plidure,."-pe mo$ia Ha-
tele.
Gabunea, meigurd, jud. Olt,
si-
ciorova $i pe locul unde se incruci$eazA $oseaua judeteanA Tirgovi$te-Gle$ti-Vla$ca cu $oseaua
e$ti este hele$teul Bobeanca $i

lacurile Balta $i Ochiul. G5.e$ti
este udat aproape prin centrul

s5.6 de piriul RAstoaca, peste
care sunt doul podete ; lar in
partea de N. a comuneT curge
piriul Potopul, peste care este
un pod. Gle$ti se compune din
trel suburbiT : Catanele, GAe$ti-
www.dacoromanica.ro
476
GXET1
cu O popud.-s. si
latie de 2470 locuitorT, din carT
citT-va EvreT. In Glesti sunt
12 strade : Catunele, Mindrila,
Vaidiasca, Bobean-
judeteana Tirgoviste-Vlasca, iar

cu Cobia, prin osea vecino-comunala.
GAGENI-DE-JOS
Ciad timpul e prielnic se fa5o0 decalitri tuica.
brica. ad i
Toata com. are
103 hect.
ca, Fusescu, Ulita-GareT, StradaNona, Cioflecul, Straosti, StradaTirgovisteT si Strada-Bucuresti.

Gaesti este re$edintajudecatorieT
Dimbovita, pl. Cobia, com. G5.-
pamint. E brazdan de dealurile

Cerna si Aldumireasa. i udata
de riul Cerna.
esti, pe rmia Bucuresti-Pitesti,
pusa in circulatie la 13 Sept. 1872.
ner sunt in suma de 900 leT
de ocol si a mediculuT de aron-
venit pe 1896-97 a fost
(11.3 kit.) i Leordeni (16.3 kil.).

Inaltimea d'asupra niveluluT mariT 184'41. Venitul acesteT stapf pe anul 1896 a fost de
324085 leT, 55 banT.
de le1 10955, banT 40; o statie de cale ferata ; sase bise-
Ggeanca, trup de :pfdure, a
disment al plasilor Cobia si

Dimbovita. In acest onsel se
afla : o statie telegrafica al carui
intretinute de enoriasT ;
doul scolT primare urbane, una
riel
Gesti, staiie de dr.-def, , jud.
Se afla futre statiile Ma.tasarul
esti, D. R. Cordescu, cu pretul

; o moara de upa
de 70000
Ggeanca, vale, jud. Vilcea,
si una de aburl, in care se fa-
com. Stnesti, pl. Oltul-d..j. Se
brica flia.. In Glesti se tin 2
varsa in riul Cerna, in raionul
bilciurT anuale, la 20 Iulie si 8

Septembrie. Gesti, afara. de
gria si porumb, produce pe
acesteT comune.
rat de com. dela fostul director
dmpiile sale tutunul cel

bun din Rominia. Pana. la anul
1832 a fost capitala judetuluT
Vlasca, care in urma s'a mutat la
Giurgiu. Dupa stramutarea capitaleT tareT dela Tirgoviste la

Bucuresti, la' 716, si dupa. arderea
TirgovisteT, capitala judetuluT
Dimbovita a fost in Gaesti provizoria pana la restaurarea TirgovisteT. Gaesti se invecineste
Ggeasca, piidure, pe teritoriul

mosieT Gagesti, com Gagesti,

461 locuitorT (225 birbatI
236 femeT). Ad e o biserica, reparata la anul 1888 de enoriasT.
Gageni, sat, face par ;:e din com.

rur. Gageni, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea.
GAgeni, deal, in raionul com.

50 arif, vie.
nind locuitorilor razesT din Gagesti.
Ggeni, mo,rie, a statuluT, jud.

Prahova, pendinte de manAsti-
Ggeni, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Cerna-d.-j., forman' din 2
catune: Gageni si Gomicetul.
E situata. pe valea riuluT Cer-
rea Mislea, care pe periodul

1885-95 s'a arendat cu 7550
na, la 40 kil, de capitala ju-
Ggeni (Sforile-) (Stupina-C-
mili!, sat1 434 suflete (200 barbatT si 234 femeT); locuesc in
Ionesti se leaga prin soseaua
rur. Paulesti, pl. Tirgusorul, jud.
dere de 370 hectare, aparti-
V., cu Gura-Foil si Badulesti; la

N., cu Cobia si la S., cu Ionesti.
De Ionesti se desparte prin riul
Argesul, de Cobia si Dragodana,
Bucuresti-Pitesti, cu Dragodan a si
Ggeni, sat, face parte din com.
Gdgeni, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, pe care se cultiva 42 hect.,
detuluT si la 15 kil, de a plaseT.
Singerisul. Cu comunele vecine

Gura-Foil, Badulesti si Cojocarul
se leaga prin soseaua nationala
E. a comuneT.
pl. Girlele, jud. Putna, in intin-
la E., cu com. Dragodana ; la
prin piriul Potopul si de GuraFoil si Badulesti, prin cimpia
44 locuitorT (23 barbatT si 21
statuluT, jud. Prahova in intin-
al institutulur Lumina din Ga.-
late inteun local frumos, cumpa-

femei). Cade in partea de S.-
dere de 106 hect., care, impreuna

cu trupurile: Drumul-BaicoiuluT
(67 hect.), Degerati (62 hect.) si
Gura-Cumetril (185 hect.), formeaza padurea Misleanca.
de bletT si alta de fete, insta-
Ggeni, sat, face parte din com.

rur. Baicolul, pl. Filipesti, jud.
leT anual.
lugreasca), mofe,
in jud.
Buzan, com. Vintileanca, fusta

proprietate a statulnI, pendinte
de schitul Ciolanul.
220 case.
In com. e o biserica. Locuitoril, carT sunt mosnenT si se ocupa cu agricultura, desfac pro-
dusul munceT lor la Dragasani

si Craiova.
Vite sunt: 50 boT, 4 caT, 20
yac!, 50 capre i 100 oT.
www.dacoromanica.ro
Ggeni-de-Jos, (Gisteni, Moneni-Brezeni), cdtun, de resedinta., al com. Vintileanca, jud.

Buzaii, Cu 130 locuitorT si 33
case.
Gageni - de -jos (Fratii-Bre-
GXGENI-DE-SUS
GAGIANA
477
zeni), mofie, in jud. Buzan, com.

Vintileanca, ca.t. GAgeni-d.-j.,
din care : 450 hect. aratura, 300
izlaz $i 150 finead.
Ggeni - de-Sus (Ghisdavatul,

Brasoveanca, Futesti), cdt.,
al com. Vintileanca, jud. Buzatl,
cu 80 locuitorr $i 23 case.
Ggeni-de-Sus (Ghisdavatul,
din cat. : Chetroasa, Cucueti-desub-Magura, Gageti (unde e

$i primaria com.) $i Vitane$tide - sub-Magura, carr Gagesti,
sunt situate una Ruga alta, toate
pe malul drept al Putner.

Distanta com. de re$edinta
sub-prefecturer e de 13 kil., iar
de capitala jud. de 19 kil.
Pe teritoriut acestei com, se
Gagesti, sat, in partea de N. a

comuner Gage$ti, pl. Mijlocul,
judetul Falda, asezat pe malul

drept al piriulur Elanul, pe o
suprafata de 831 hect, din carr
115 hect. proprietatea locuitorilor. Are o populatie de 48 famili! saa 194 suflete, din carT
48 contribuabill.
.
Este reedinta comuna Are
formeaza micile piriiae Pfetroasa
o $coala infiintata in 1883, fre-
cuentad de 33 elevr; o bise-
zati, com. Vintileanca, cat. Gage-
Varvnoaia, care se varsa

In riul Putna.
ni-d.-s., de 560 hect., din care

330 hect. araturr, 50 hect. fineata, 62 hect. suhat, restul
izlaz si sterp.
Populatiunea com., dupa cel

din nrma recensamint, e de 460
familir, cu 1875 suflete, 950
barbatl, 925 femer ; 482 agri-
un preot $i 2 dascalr.
Pacleanca), moie, in jud. Bu-
Ggeni-Vintileanca, COM.
Vezr Vintileanca.
rttl' .
Ggesti, com. rur., in partea de

S. a pl. Mijlocul, jud. Flcia,
marginita. la N. cu com. Urdresti ; la S., cu jud. Tutova;
la E., cu com. Bozia si la V.,
cu com.: Urde$ti, Jigalia, Suletea $i o parte din Epureni,
din judetul Tutova. Prin mijlocul el trece piriul Elanul. Este
formad din satele : Gage$ti, Peicani si Jurcani, ce se mar numesc
$i Braiteni san Grozesti, asezate
pe ambele maluri ale piriulur

Elanul, pe o suprafad cam de
proprietatea locuitorilor. Are o
populatie de 185 familir, sat
738 suflete, din carT 185 contribuabilT.
Aci se afl o $coall ; 4 bisericr.

Budgetul com. este de ler 2845,
banT 25 la veniturT $i de leT
2719, banT 53 la cheltuelf.
Animate : Vite mari cornute

885, or 4388, cal 91 $i porcr
285.
Gagesti, com, rur., in pl. Girlele,

jud. Putna.
Comuna Gagesti se compune
$i
rica, facuta la 1872, deservid de
Gagesti, celtun, in com. cu ace-
cultorT, 5 meseria$T, 3 fabricantr,
la$T nume, pl. Girlele, judetul

Putna.
31 comerciantr, 3 cu profesiunr
liberale, 86 muncitorT $i 12 ser-
al Putner, litiga celel'alte sate
vitorT.
carT formeaza comuna.
titi carte 125 barbati 51126

femer.
Sunt 3 bisericr parohiale, din
care una, cu hramul SI. VoevozT in ct. Gage$ti, a doua,

Cu hramul Sf. VoevozT, in ct.
Vidne$ti, a treia, cu hramul
Sf. Nicolae, in Chetroasa $1 una
filiald,
cu hramul Sf. Trer-Ie-
rarchr, in Cucueti.
Este o $coald mixta construid de com. $i frecuentad. de
43 copiT (37 betr, 6 fete), din
208 copiT (108 bletr, Ioo fete)
in virsta de $coala.
Budgetul comuner este la veniturr de 5172,86 ler $i la cheltuelf de 4943,95 ler.
Locuitorir posea : 49 plugurr
de lemn, 15 pluguri de fier $i 3
morT de apa ; 290 bol, 60 vacT,
20 caT, 500 of, 30 capre $i 300
pord.
Se cultiva. viea pe o intindere
de 66 hect.
Industria $i comerciul se prac-
tica de catre 9 circiumarT $i I

comerciant de marunti$urT, 1
cardu$, 2 brinzarT, I cizmar, 3
dogarT $i 15 fabricantr de; rachia.
www.dacoromanica.ro
Este aezat pe malul drept

hramul SE Voevozr; o $coala
mixta, construit de comuna 1
frecuentad. de 22 copir (18 baetr, 4 fete), din 103 copir (46
bdetr, 57 fete) in virsta de
coala.
Satul Gagesti are o vechime

de peste 200 de anT. El se inempina inteun document din
1700, in care un anume Vasile
e condamnat sa plateasca de $ugubina in pamint Vorniculur insarcinat Cu cercetarea : ce0 ne-
putind gasi pe nime sa giure

inteacela chip $i neavind Cu
alta Cu ce piad, am cazut la
dumneatur cu mare rugaminte al
i-am dat dumisale trer pog. de

vie pe dealul Tifetilor din sus
la Pucue$ti, in tinutul Putner,
care viT sunt alaturea Cu viile
preotulur Solomon de Gage$tiv.
In 1803, satul Gage$ti apartinea manastirel Mera.
Gigiana, lac, la 2 kil. spre S.

de satul Gropeni, jud. Braila,
unit cu Privalul-Satulur, in partea de N., pi-in privalul Sancuta.
GXGIANUL
Ggianul, vechie numire a com.

Conchirleanca, jud. Buzati.
GXICEANA
478
Ggutul, munte, la E. de com.

Sinaia i Comarnicul, pl. Pele-
In comuna se maT afta 5 biserie!: in Gliceana, Hutul,

Valea-Morir
jud. Prahova.
Ggianul, sub-divizie a cittunulur
Cochirleanca, din com. Cochirleanca, jud. Buzati.
Ggutul, proprietate
a Eforier
Spitalelor Civile din Bucure$ti,
fosta pendinte de manastirea

Ggianul, ino,cie, in jud.
comuna Cochirleanca; are 1160
hect.; pe clima se face intinse
semanaturr.
Sinaia, plaiul Pelesul, jud. Prahoya, care impreuna cu mo$iile

Muntele, Gagul i Valea-Rea,
Cu o intindere de 820 hect., s'ail
arendat Cu 2803 ler anual.
GAgiosul, vale, in jud. Buzar',

com. Paltineni, catunul FundulNehoiuluT ; se scurge in piriul
Nehoiul.
Ggiuleti, sat, pendinte de co-
Gihania, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Clo$ani, com. rur.

Clo$ani, hotarul catunulur Motri$orul; intra in regiunea dealurilor $i este $i loe cultivabil.
Olt, situat in partea de N. a
Giceana, com. rur., jud. Te-
comuner, pe linga gira Plapcea.

Are 220 locuitorr, mal totr mos-
cuciti, pl. Berheciulur, compusa
Ad i e o biserica vechie.
Vite sunt : 72 bol, 48 vacr,
24 cal, 250 of, 30 capre $i 78

porcr.
Ggliul, sat, pendinte de com.

rur. Capreni, pl. Amaradia, ju-
detul Dolj. E situat pe malul

drept al AmaradieT, la 2112 kil.
de Capreni-d.-j., catunul de re$edinta al comuner.
Comunicatia se face prin $o-
seaua judeteana Craiova - Capreni, care pune satul in legaturl. la N. cu Capreni-d.-j., lar
la S. cu Ciorari.
Gguleti, crItun, pendinte de

com. Sute$ti, jud. Braila, situat
la E. de com. $i la 5 kil, de
re$edinta el% Suprafata satulur e
de io hect., avind 72 case.

sal 286 suflete : 133 barbatr,
153 femer; 121 casatoritl, 155
nesasatoritl; 37 titi carte.
Vite sunt : 395 vite marT cornute, 140 caT, 790 or $i 82 rimatorr.
i In Zla3
preotT

370 viteT, 63 caT, 750 or, 1651
porcr, 95 capre, 26 bivolf.

Suprafata terenulur cultivabil
e de 1219 hect.
ner sunt de 6163 leT.

Comuna e brazdata de dealurile: Dealul-Mare la V., for-
mind limita de V. a satelor :

Recea, Opre$ti, Flgadaul, $i
strbltuta de valle: Hutul, Lar-
ga, Gaiceana, cu piriul care

poarta acela$T nume.
muna Sine$ti, pl. Mijlocul, jud.
nenf.
tareasa, deservite de
cu 5 dintaretr.
Soeaua ce vine din Tecuciti

strabate tirgu$orul Gliceana ;
Hutul, Lunca, Marginea,
de aci se imparte la satele ce

se afl la V., lar o parte con-
Pietroasa, Pope$ti, Recea, Un-
tinua spre N. prin satele Recea,
Zlata-
Valea-Morir, Hutul $i Ghilove$ti,
din ii catune : Gdiceana,

gureni, Valea-Morir
reasa.
iar de aicr trece in jud. Bacati.
E situata in partea de N.-V. a
judetulur, la o distanta de 64
kil, departe de capitala jud.
Privita din Dealul-Ochenilor,
ne infati$eaza o frumoasa
tirgu$orul Gdiceana la
mijloc, iar satele pendinte, a$ezate in semi-cerc in partea ves-
tica, se intind pana in fundul

vaer, unde este satul Ungureni,
locuit numar de UngurenT, in
O osea ce vine din satul Ocheni

trece $1 ea prin comuna.
Intre satele Pope$ti $i Z1Atreasca a fost in vechime o

biserica, care, se zice, s'a scufundat cu totul In ptnint, rdmiind in loe o groapa care se
vede $i astazT $i careia poporul ir zice La-Tintirim.
.Comuna se margine$te la N.
partea de N.
In Gaiceana este re$edinta
cu jud. Bacati, la S. cu com.

Condrache$ti, la E. cu com.
Vultureni $i la V. ca comuna
sub-prefecturer pl. Berheciulur.
Corbasca.
fa-
milir, sati 2110 suflete, din carr

485 contribuabilr.
Giceana, tirgufor, face parte
coli* : una
din com. cu acela$T nume, jud.

Tecuchl. Situat in centrul com.
In Gdiceana $1 a do ua in satul Hu-
pe o vale. Aici este re$edinta
tul. Cea din Gliceana dateaza de
sub-prefecturer $i a primarieT.
In com. se afla 2
la 1868. Localul e propritl, de

zid, in stare huna. Se frecuenta
de 78 copir (62 ladetr i 15 fete),
din carT 6 Evrer. Numarul co-
piilor in virsta de $coala sunt

251 (123 baetT $i 128 fete).
www.dacoromanica.ro
Are o populatie de 22 fasati 87 suflete. Mal totT

si se olocuitorir sunt
cupa cu comerciul.
Este o $coa1 frecuentata de
77 copiT (63 baetf $i 14 fete) ;
miliT,
GXICEANA
GAINETTI
479
o biserica, cu hramul Sf-Treime,
rezidita la 1838 de Alexandru
tul, din com. Ceptura, pl. Cricovul, jud. Prahova.
tosani ;
are o suprafata de 22
hectare.
Sturdza Miclgusanul.
Astazr, fiind crapata i zidul

amenintind se cada, nu se mal
face inteinsa serviciul divin.
Tirgusorul este intemeiat de
70 anr.
Mal poart si numele de Be-
Mina (Virful-), munte, situat in

partea de N. a com. Brebul, pl.
care se aude si astazr la
Este asezat pe malul piriulur
ciul,
locuitorir din imprejurime.
Miceana, pri, jud. Tecucia,

curge la E. de tirgul Gdiceana,
trece in com. Vultureni si se
varsa In Berheciul.
Miceana, vale, jud. Tecucia, incepe de la satul Hutul, continua.

In partea de E. a com. Gdiceana,
pana. in Valea-Berheciulur. Pe
aceastd vale curge piriul cu a-
Prahova, jud. Prahova.

cIttun,
in jud. Putna,
com. Nistoresti, pl. Vrancea.
Naruja, intre comunele Herastraul i Naruja.

Are o populatiune de 156 suflete, carr locuesc in 40 case.
Ginari, vale, pe mosia Braesti,

com. Braesti, pl. Cosula, jud.
Dorohoia.
GAinariul, vale, pe mosia Avrameni, com. AvrAmeni, pl. Baseul, jud. Dorohoia.
celasr nume.
Gainatul, pdclure de molar si

pl.
fagi, supusa regimulur silvic, pe
Bistrita-d.-j., com. Dealul-Noa,

asezat pe dealul CAcAreaza
pe Piriul-Saratir. Are 39 familir,
sati 155 suflete.
In sat se aflA o biserica,
de enoriasT la anul 1879; o cirduma.
marr cornute, 37 porcr si 15 ca-
muntir Gainatul Mare i Gainatul-Mic, com. Leresti i NI

mgesti, pl. Dimbovita, judetul
Muscel, in intindere de 1000
GAidariul, sat, jud. Bacati,
Se invecineste la E. cu
la S., cu
luluT; la E., cu Fintineaua si la

V. cu Riul-Tirgulur.
Gidariul, padure, jud. Bacaa,
Gainatul-M are, munte, la N.-E.

de com. Leresti, plaiul Dimbovita, jud. Muscel. Ad i sunt
multime de stine in carr se fabrica brinza, unt si urda.
Bistrita-d.-j., com. DealulNoa, foioasa, (stejarr, fagl si
Gainatul-Mic, munte, la S. de
alte esente), cu o intindere de
Gainatul-Mare, com. Namlesti,

pl.
107 hect.
munte, pe mosia Borca,

jud. Suceava, com. Madeiul.
GAina, vale, jud. Vilcea, com.

Dobriceni, pl. Ocolul.
Gina, veYleea, spre E. de schi-
Gainria, as, in valea GAinaria,

com. Deleni, pl. Cosula, judetul Botosani.
Ginria, vale, in partea de N. a

dealului Lutul-Galben, com. De-
leni, pl. Cosula, jud. Botosani.
Minarle' (Dealul-), deal,
pe
teritoriul com. Saveni, pl. Baseul, jud. Dorohoia ; se intinde

de la V. spre E., In lungul piriului Baseul.
GAinfiriei
curge
din Dealul-GginArier, formeaza
valea cu acelasr nume, pe teritoriul com. Saveni, pl. Baseul,
jud. Dorohoia si se varsa in piriul Bodeasa.
GAinriei (Valea-), vale, tare

muna Saveni, pl. Baseul, jud.
Dorohoia.
Ginritei (Iazul-), as, pe mosia Damileni, com. IbAnesti, pl.
pre.
Gaidariul, mofie, jud. Bacaa, pl.

Bistrita-d.-j., com. Dealul-Noa.
Botosani.
dealurile Bozieni i Bodeasa, co-
hectare.
disteanul ;
Winria, iaz, pe mosia Dingeni,

com. Dingeni, pl. Jijia, judetul
Gain, pri, jud. Suceava, izvoreste din dealul Tifla si se var.

sa in Bistrita. Uda com. FArcasa pe o lungime de 2500 m.
Prutul-d.s., jud. Dorohoia, in

suprafata de 9 hect., 31 arir.
Contine raer i pestr.
(Valea-), vale, izvoreste

din Negrasi, com. Cacova si se
varsa in riul Cacova, tot in raionul acester comune, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Ginei (VAlceaua-), vdleea, ju.

detul Dolj, pl. Jiul-d.-Mj., com
Podad, prin care trece limita
de S. a com. catre com. Livezile.
Ginria, iaz, pe mosia Ringhilesti, com. Ringhilesti, jud. Bo-
www.dacoromanica.ro
Mineti, sat, cu 50 fam., jud.
GXLETI
480
GAINETI
Arge, pl. Galasesti; face parte

din com. rur. Deagul.
lac. Este udata.
spre E. de
riul Rastoaca, peste care este

un pod al locuitorilor, care trece
G'aineti, sat, jud. Suceava, pe
la cimp; lar spre V. este udata
mo0a si In com. Malini, care face
de Argm peste care este un
parte din Domeniul CoroaneT.

Insirat pe tarmurile pirtuld Suha-Mica, are 299 familiT,
1191 suflete : 612 barbar i 579
femel (9 strainT). Locuesc in
252 case.
pod cu taxa, al proprietatet Cascioarele, din jud. Viasca.

Aceasta com, se compune din
Vatra satuluT ocupa 299 falcI.
Improprietaritt la 1864 si 1881

sunt 19 fruntasT, 112 pa1ma0
79 codasT, stapinind 675 falcT.
Drum principal e numaT acel

ce duce la Malini (13 kil.).

Sf. Gheorghe, cldit i inzestrat de onor. Admin. Domen.
Coroanet in anul 1888, avind
un preot si un cintre i fiind
improprietarita. Cu 17 fld.
Este o scoala rural mixta.,
conclus de un invatator platit
de stat, infiintata in 1865, frecuentata. de 59 elevI, din roo
copiT in virst de coalo i tmproprietarita Cu 6'/2 falcI, cu
local propria noa, in bune conditiunt, construit i inzestrat cu
doul catune : arpenisul

cu o populatiune de 2000
locuitorT. Produce cereale multe,
avind si o moara pe apa Rastoaca.

In com. se afla. : o manastire ca-
re poarta tot numele de Gliseni,
intretinuta de Eforie ; dota hL

serict, intretinute de enoria0 ;
o coall rurala.
Gaiseni se invecineste : spre
E., cu Floresti, jud. Ilfov, de

care se desparte prin padure
pirtul Rastoaca; spre V.,
carT 2500 hect. balta, roo hect.

izlaz, 200 hect. padure i nu-
400 hect. parnint de cultura. Este proprietatea statuluT, fosa pendinte de manastirea Slobozia, arendata pe periodul 1885-95 Cu 21100 leT.
S'aa improprietarit aci 142 locuitorT.
Teritoriul com, este udat de

Dunare, de Borcea i de bratele (privalele) : Saltava, Calul,
Rogoazele, Gurbiniciul, Repejorul i Vilga i de lacurile : Frumosul, Butoiul, Fundul-Gardulut,
Giminelele.
sat, situat pe malul sting
al
alturat de
satuf Facleni.
Populatiunea com. este de
BorceT, spre N.
209 familit, saa 113 suflete : 562
cu com. Cascioarele, jud. Vla-
barbatI si 551 femeI ; iioo Ro-
despartindu-se prin .A.rges ; spre N., cu Potlogi, Rominesti si Poiana-Lunga, i spre

S., cu com. Stoenesti i Palanga,
m'id, 8 Grecf, 3 Bulgart si
profesiunt libere, 14 muncitort
atenante, atelier, biblioteca si
jud. Vlasca.
In marginea padurel de linga.
com. Gdiseni sunt 3 fintinT cu
apa minerala, din cart una este
cu zid imprejur, unde se afla o
cruce cu Izvorul-Tamaduiret
tot ce trebue une! coale, de
cu icoana MaiceT-DomnuluT.
sca,
Administratia DomeniuluT Co-
Gaiseni, mdniistire , intretinut
roaneT.
In 1803, Glinesti, a manasti_

re! Slatina, avea 50 liuzI, pla.-
UngurT ; i i i i crestinT ortodocst
si 2 catolici ; 230 agricultor!, 4

meseriasT, 12 comerciantI, 7 cu
8 serVitort.
titi cante 77 persoane.

Este o scoala mixta, frecuentata de 57 elevr si 7 eleve, con-
dusa de un invatator retribuit

de stat i comuna; o biserica
deservita de i preot si 2 dascalT, platitt de comuna..
de Ebria Spitalelor, linga satul
Vite: 1296 bol, 447 cal, 682
cu acela0 nume, jud. Dimbovita,
oT, 28 bivolT i 1154 rimtorl.
Witoacil (Dealul-), t'amura de
Galeti,p/asil, la S.-E. jud. Ar-
tind 748 lei bir anual.
Giinuca, sat, jud. Arge, pl.

Pitesti, cu 170 locuitort ; face
parte din com. rur. Sapata-d.-s.
Giseni, com. rur.
deal, care se intinde spre S. de

dealul care tnconjura in partea
de E. com. Cretesti, pl. Crasna,
jud. Falcia.
sat, jud.
Dtmbovita, pl. Bolintinul, situaa pe cimple, pe malul sting al riuArges, spre S. de Tirgoviste.
Gliseni este comuna cea mai
despre S. a jud. Dimbovita
Gaita, com. rur., in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, situata intre
com. Facdeni i Vladeni.
Teritoriul com, se intinde din
Dunare, spre V., prin insula
m aT departata. de Tirgoviste. In
Balta i cimpul Baragan, pe o
raionul acester com. se afla un
suprafata de 3200 hect., din
www.dacoromanica.ro
ge. Se marginqte la N. cu
pl.
Pitesti si parte ca jud. Dimbovita, de care este despartita prin

riul Arge ; la E., cu jud. Dimbovita ; la S., cu jud. Vlasca si
la V., cu pl. Cotmeana, de care
este in parte despartita de ritil
Teleorman. Plasa Galasesti este
udata in tot lungul eT de titirite
Neajlovul i Drimbovnicul, si la
capatul despre S.-V. de riul Teleorman. Terenul este ves, iar
GAL5E5TI
481
GA.LATENI-MITROPOLlEI
prin mijlocul pla.aeT se intinde

Cimpul-Gavana, un platoa coprins intre riurile Teleorman ai
Drimbovnicul, ai care l'Ar pana
in jud. Vlaaca.
Lenculeati i Popeati, cu 448

suflete, din carl 25 locuitorT Ti-
Intinderea total a plaaeT GA11aeati este de 132698 pogoane
chTe, deservita de un preot, un
rica ai Dobrogostea. Este
cintaret ai un paracliser ; o acoalA
(.66349 hect.), din care 39359

pogoane cultivabile, 18947 po-
primara rurala.
D upa o publicatie oficiald
(1887), aceast com. numara 96
tuata pe coasta stinga a vad

Clenita, la N.-V. judetuld ai
goane padure ai 37929 pogoane

necultivabile (1865).
sca, Anita, BerendeT, Croitori,
In com. este o biserica
ve-
cu 4625 case ai 14 bisericT.

Populatia este de 21578 su-
nul 1887 de 373 vite marT (363
abilT.
Reaedinta plaad a fost in com.
rur. Furdueati, iar dup unirea

acester plaaT cu pl. vecina Cotmeana (1882), reaedinta ambelor plaaT este in com. rur. Cos-
134 rimatorl).
Comuna al-a luat numirea dupa
familia boerilor Galaaeati, care
este foarte vechTe. In o padure,
zice ca pe vremearazmiritif( 821),
sata in tot lungul eT de la N.

la S. de aoseaua judeteana Pi-
atit boeriT Galaaeati, proprietarif clt i locuitoriT sated, s'aa

ascuns in acea padure unde aa
cator in partea de N. a pilad

ai mal bun in partea de S., despre jud. Vlaaca.
Ca industrie in plasa nu sunt
de cit morT idraulice i cite-va
morT cu aburT.
polieT, de care tinca cind s'a

zidit, are i preot ai i dascal ;
a treia la Galateni, cu hramul
Sf. Gheorghe, zidita la 1852 de
locuitorr, cu i preot ai i dascal.
Sunt 2 5colT : una la Galateni-MitropolieT si a doua la GAlateni-Moateni. Cea d'india, mix-
ta, cu 4 clase ai a doua cu 6

clase, conduse de 2 invatatorr.
Vite sunt : 160o bol i vacT,
42 bivolT si bivolite, 600 cal,
20 asinT, 1400 oT, 40 capre 5i
insa nu s'ali terminat.
Gleti, sat,
Cu
8o familiT, saa
65662 leT la veniturT ai de 59111

leT la cheltuelT.
Tutuleati-Galdaesti.
Statul poseda in aceasta. plasa

(impreuna Cu plasa Cotmeana)
5 proprietatT Cu un venit a-
cu hramul Inaltarea-DomnuluT, deservita de un preot

un cintaret.
covul-Flesti, reaedinta subprefecturd, ai la 13 kil. de Piteati.

Se compune din 6 sate : Albea-
de locuitorT, cu ajutorul Mitro
inceput a zidi pe locul unde fusesera ascunaT, o biserica, care
286 suflete, jud. Argea, pl. Galaeati ; face parte din com. rur.
Gleti, com. rur., in apropierea

riuluI Argea, jud. Argea, pl. Pitead, la IO kil, de com. rur. Bis-
mul Sf. Dumitru, cladita la 1844,

Cu 2 preotI 51 2 dascalT; a doua
la Galateni-Mitropoliel, claditA
aezut pana ce s'aa liniatit turburdrile. In tima drept recunoatinta catre Dumnezea aa
Totalul budgetelor comunale

88 de
aa fost in anul 1887
nual de 28945 leT al 4039 pogoane padure.
teni-d.-s. saa Moateni, Cu hra
care este pe teritoriul acestei
aile. Plasa Galaaeati este traver-
mintul este maT putin produ-
saa 1874 suflete, din carT

425 contribuabilf.
Sunt 3 bisericT : una la Gala-
vite marunte (62 oT, 4 capre
com., sunt ruinele une/ bisericT

incepute, dar neterminate. Se
mal multe aosele comunale. PA-
Are o populatie de 568 fa
i vacr, io cal) ai de 200
teati, unde este ai judecatoria

de pace pentru amindoua pla-
teati-Giurgia, cu care se unesc
reati, de 78 kil.; de Giurg,iu, de

60 kil. ai de Obedeni, reaedinta
pilad Glavaciocul-Neajlovul, de
27 kil.
Numarul vitelor a fost In abol
si-
formeazd limita de V. despre

Teleorman. Departe de Bucu-
contribuabilI ai are un budget

de 1084 [el la veniturT ai de 1597
leT la cheltuelT.
din carl 4765 contribu-
jud. Vlaaca, pl. Glavaciocul, compusa din catunele : Galateni Mitropolier, Gradiateanca, GalAteni-Moateni, oriceati, Rindu-
ganT.
In plasa sunt 22 com. rur.,

formate din 57 sate al alune
flete,
Glteni-Moteni, com. rur., in
800 rimatorT.
In comuna sunt 8 circiumT.

Pe aci trece aoseaua judeteana care merge spre Alexandria ai aoseaua spre Negreni, la
In acest sat se afl o bise-
Pitead.
Apa Clenita serva de pescuit
ai din varsaturile eT se produc
laculete, in care se topete cl
Glegti, si ite, in jud. Bacaa,

pl. Siretul d.-j., com. Panceati.
nepa.
A fost aci catun, care in ve-
Ad se afla 126 hect. pAdure

pe trupul moatenilor.
chime se mal numea i DealulMazililor.
Glateni - Mitropoliel, cdtun,

Galeti-Tutuleti. VezT Tutuleati-Gallaeati, jud. Argea.
60299 Afarolo Diorlonnr Geooraflo Vol. La.
www.dacoromanica.ro
pendinte de com. GAlAteni-Moateni, pl. Glavaciocul, jud. Vlaaca,
GALATENI-M0 TENI
GALB1NWL (CUREAUA-)
482
situat pe coasta stingd a apeT
pentru cd inainte de seculari-
Glbinasi, sat, face parte din
Clenita, numit ast-fel pentru cl,

inainte de secularizarea averilor
zare apartinea bisericeT Sf. Gheor-
ghe din Bucuresti, ddruit dupa
com. rur. LAmotesti-GAIbina.si,

pl. Negoesti, jud. Ilfov. Este
mAnAstirestT, tinea de Mitropo-
vremurT de mostenT. O datA. cu
situat la S.-E. de Bucuresti, pe
lia din Bucuresti. AzT apartine
secularizarea a trecut in pose-
tdrmul sting al riuluT Dimbovita,
statuluT.
siunea statuluT, care si el a vin-
inconjurat de pAclurT. Ad este
dut-o.
resedinta primArieT.
Are un venit anual de 120001.

Suprafata totalA a mosieT este
Dupd cum se stApinea inainte de 1847, mosia are o suprafata de 400 hect., din care
288 locuitorT.
in numAr de 76, o suprafatA. de

340 hect.
Ad i este o bisericl, clddit la
s'a dat la 6o locuitorT, conform

legeT rurale din 1864, 185 hect.
D-na Smaranda Rasti are 800

hect. si locuitorir 215 hect. Pro-
Are un venit anual de 9000 1.
1760 de locuitorT cu ajutorul
Ad i este o bisericA, zidit5. la

1855, de locuitorT, cu I preot
si 2 dascAli ; 2 circiumT.
Proprietarul a fcut aci case,
pdtule si magazif bune.
prietarul cultivd 777 hect. (23

izlaz). Locuitorii cultivd tot terenul (8 hect. izlaz).
Are o bisericA., cu hramul
de 450 hect.
S'a dat la 1864 locuitorilor,
MitropolieT si care e slujit5. de

I preot si 2 dascAII; o scoalA
mixtA, cu 4 clase, condua de un
invtdtor. In 1888 a fost frecuentatA de 29 IDA.etT, din numrul
de 6o copiT in VirstA de coalA.
Glteanul, sat, cu 70 familiT,
Acest cAtun este in josul comuneI mar spre Dunre.

Sunt 2 circiumI.
jud. Arges, pl. Pitesti; face parte

din com. rur. Poiana-Laculur.
Glteni-Mosteni, catun, pendinte de com. cu acelasT nume,

pl. Glavaciocul, jud. Vasca, situat pe valea Clenita, intre GA.lAteni-MitropolieT si GAIdteni-SE-
Gheorghe, la extremitatea comuneT despre N. S'a numit astfel pentru cA apartinea mostenilor, vechT proprietarT aT mosiilor
MitropolieI si aT SfintuluIGheor-
ghe, clAruitd dupA timpurT tot

din trupul mostenilor.
Suprafata mosieT mostenilor
hect. pAclure. Are un venit de
48000 leT.
In cAtun este o scoalA, fAcutd
de zid, cu 6 clase, conclusa de

un invdtAtor si e frecuentatA. de
55 bletT si 12 fete, din numdrul
de 180 copiT in virstd de scoalg;
o bisericA, cu 1 preot O 2 dascal!, ziditA la 1844; 3 circiumT.
Gltuiul, lac, in jud. Ialomita,

plasa Borcea, situat spre V.
de lacul CAIArasi, in apropiere
de satul Rasa. Partea de S. a
Sf.
Nicolae , deservitA de
preot si I cintAret ; o coal

mixta, frecuentatA de 13 elevI
si 8 eleve, cu intretinerea cAreia
statul si com. cheltuesc anual
I400 leT. Pentru constructia loca-
luluT, d-na Smaranda Rasti a

oferit terenul necesar.
Aci se face in luna Septembrie
un erg de vite si obiecte.

In raionul satuluT e un he-
laculuT comunicd cu bratul Botul, printr'un git pe care se face

leas& pentru prinderea peteluT;
lesteii.
iar partea de N., de l'higa sa-

tul GAunosi, poartd numele de

Potcoava. AicT se face intinsA
pescuire. Pe marginea de S. a
acestuT lac se gAsesc urme de
intArirT militare.
Gfilbinasul, cdtun de resedintd

al comuneT TAbArdsti, judetul
Buzlti, cu 540 locuitorT si 113
case.
GalbAzeni, sat, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. CAlugAreni, situat pe valea piriuluT
Largul, intre satul Coroiul si
Galbinaul,mofie, in jud. BuzAti,

com. TAbArAsti, cAt. Glbinasul.
Are 1250 hect., din carT: 800
Beinzeni.
hect. arabile, 210 hect. izlaz, 20

saCi 148 suflete : 6o bArbatI, 88
femeT ; 78 necAsatoritr, 6o cA-
hect. fineatl, 65 hect. crivina

Cotul-BAcanuluT, restul zmirc si
sterp.
sAtoritT, 1 o vAduvl.
Ocupatiunea de apetenie a Glbinasul (Cureaua-), (Sgeata-Vechie, Iliasca, Poenreasa), sfodvit de mofie, in
locuitorilor este plutAria.
Glteni-SE-Gheorghe, catun,
Glbeaza, colina, in jud. BuzAti,
pendinte de coin. GAIdteni-Mos-
com. CArpinistea, cAt. Valea-PAruluT; izlaz.
teni, jud. Vlasca, numit ast-fel
www.dacoromanica.ro
jud. BuzAti, com. TAbdrAsti, cat.

GAIbinasul. Are 157 hect., toate
arabile.
GALEATA
Gfileata, ceitun, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. rur.

Brosteni.
Galeata, vale, in com. rur. Brosteni, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
483
GXNEASA
lescu la anul 1712, dupa cum

se citeste din inscriptia ce se
35 hect. padure si 5 hect. va-
afl d'asupra useI bisericer.

AicT a fost schit de maicl
care s'a desfiintat.
Satul sT-a luat numele de la
fostul proprietar Nicu Galescu.
Inainte se numea Pradaiasul.
Are o populatie de 19 familiT, sau o suflete, din carT 10
tra satuluT.
contribuabilT.
Locuitorir posea : 5 plugurl,

22 care cu boT ; I00 vite mar!
cornute, 120 oT, 6 cal si 20 capre.
Comunicatiunea cu catunele
vecine se face pe sosele comu-
Galesoaia, ciltun, al comunei Ste-
jArei, pl. Ocolul, jud. Gorj, in

partea de S.-E. a comuna', si-
tuat pe o vale numita Gale-
Galetarilor(Valea-), vale, com.

Baesti pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea ; se varsa in piriul Dobricea.
nale si drumurl de care.
pala, si linga dealul cu acelasT
Galinestilor (Dealul-), deal, pe
Gmanul, pise., la 1 kil. de com.
mosia Hiliseul-Gafencu, com. Hi-
din carl: 40 hect. padure, 25

hect. izlaz, 20 hect. finete, si
liseul, pl. Copla, jud. Dorohoia.
Prundeni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
nume.
115 hect. arabile.

Are o populatie de 8o familiT,
sati 195 suflete, din carr roo
contribuabill.
Comunicatia se face prin soseaua comunala care o pune in

legatura cu catunele din veci-
Gamicesti, sat, face parte din
Gltofani, sat de mosnenT, cu 79

locuitorT, jud. Arges, pl. Oltul;
face parte din com. rur.
com. rur. Berevoesti-Ungureni,
plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

Acest sat se maT numeste si
Bal-
cesti.
Plaiasul.
dormirea, cu 1 preot si i cin-
Are o populatie de 28 familiT, saa 96 suflete, (44 barbatr

si 52 femel).
M'O Bratia uda partea de E.
a acestuT sat. Locuitoril s'aa
improprietarit pe mosia statu-
taret.
natate.
In apropierea catunulul trece

riul Tismana.
Are o biserica de lemn, fon-
Galtofani, sat, jud. Arges, pl.

OltuluT, pendinte de com. rur.
Stoiceni-Plesoiul.
luT Vieropl si aa 24 hect. plmint bun, lar restul impropria
data de locuitori pe la anul

1810 si deservita de 1 preot si
I cintaret.
Galeti, sat, cu 65 locuitorl, jud.
Arges, pl. Pitesti; face parte din
com. rur. Poiana-Lacului.
Gltofani, sat, cu 26 locuitort
pentru orT-ce cultura.
mosnenT, jud. Arges, pl. Topologul ; face parte din com. rur. Birsesti-Bercioiul.
Gamalia, munte, jud. Prahova,

pl. Teleajenul, com. Drajna-d.-j.,
acoperit cu padurT seculare de

fagr si brazI. Are si pasunI bo-
Galusca, deal, in jud. Iasi, pl.

Bahluiul, com. Ceplenita.
gate.
Gleti, sat, face parte din com.

Huruesti, pl. Berheciul, jud. Tecuela, situat pe coasta dealuluT
cu acelasT nume, la 7 kil. si 70
Galusca, iaz, jud. Botosani, pl.
m. departe de resedinta com.
Glusa, ias, In partea de S. a
Cade la S. com., intre satul Pradaiasul la V. si dealul Huruesti,
satuluT Telejna, pl. Mijlocul, jud.

Vasluiti.
la E. Teritoriul satului este de

93 hect.
san 134 suflete. Locuesc in 30

case.
LocuitoriT sunt improprietaritT
la 1864 si stApinesc 35 hect.

Gheorghe, facuta de Nicu Ga-
Gamesti, sal, in jud. Dimbovita,
Jijia, com. Todireni.
pl. Dlmbovita-Dealul, cat. com.

Hulubesti.
Gandesti, localitate, in jud. Prahoya, pl. Varbillul, com. Varbilaul, unde riul SlAnicul se
varsa In riul Varbilaul.
In acest iaz se varsa piriul

Chioaia.
Gamani, celtun, com. Tetila, plaiul Novaci, jud. Gorj, la N. ca.tunuluT Lazaresti.
Gneasa, com. rur., la E. plAseT

Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Roma-
Situat pe loc ves, are o intindere de Ioo hect., din carT
nati, formata din satele : GAneasa (450 loc.), Ganesuica si
20 hect. arabile, 40 hect. finete,
Cornesul (218 loc.) si situata In
www.dacoromanica.ro
GANEASA
484
fata SlatineI, in valea riuluI Cor-
nesul, unde se intretae soseaua
GANEsTI
Gnesti, com. rur., in jud. Covurluiti, pl. Horincea, a doua

in directie
S.-N.
Corabia Riul-VaduluT cu soseaua

Slatina-Craiova, 7 kil, departe
com.
de Slatina, 15 kil. de Bals

32 kil. de Caracal.
Altitudinea terenuluI d'asupra
niveluluI mrir este de 125 m.
Are o populatie de 175 familit,
san 668 suflete : 339 barbatI si
329 femeT; 338 casatoritl si 330
84 kil. de Galati. Se margineste la N.-E. cu com. Blage-
ti carte 75 persoane, nu stiti 593.

sele Fin tina-Mare i Recea. D t'A
necAsAtoritT.
fost de t852 id la veniturI
si
de 1786 leI la cheltuell.

Are : 4 stabilimente comerciale ; o biserica, cu hramul Sf:
Nicolae, cladita la 1791 de Elena Vladoianu i acum deservita de I preot si 2 cintareti.
din
valea Horiticel, la departare de

sti (jud. Tutova) i ct Vddeni,
(com. Rogojeni) ; la S., ca Cavadinesti ; la N., cu Prodnesti
si la V., cu Slivna. Pe lingl piriul Horincea, uda com. plena-
catune tac parte din comuna:

Ganesti (resedinta) si Comane-
sti, amindou aproape una de

alta, in cit se confunda inteun
singur sat. Mar era in vechime
si un catun cu numele Cristesti, dar azI e cu totul impre-
Budgetul com. are la veniturI

4500 leI, iar la cheltueli 4227 leT.
Bisericr sunt 4: Sf. Gheorghe,
din 1881; Sf. Nicolae-d.-j., din

1857; Sf. Nicolae-d.-s., tot din
1857 si Sf. VoevozI (Comanesti),
din 1796. Com. intreaga constitae o parohie, cu catedrala

Sf. Nicolae, deservita de un
preot paroh, un preot ajutor
4 cintaretl.
Sunt 2 scolI : una de bletI
si alta de fete ; scoala de bletI
e frecuentata de 90-96 copiI.
Ganesti dateazd din timpurI
departate. In anal 1741, Octombrie 2, Grigorie G. Ghica da
capitanuluI Ioan Giusca voie sa
aduca. 4 oamenI strainI, spre
unat cu cele-l'alte.
Comuna Ganesti este locuita
de razesI. Are 501 familir, san
plata ospitalitateI ce a dat Dom-
2046 suflete : 1072 brbatI, 947

femeI ; 1075 necasatoriti, 861
casatoritI, 110 vaduvI. Locuesc
cind Ghica-Vod, plecInd de la
neasca, pl. Dimbovita, jud. Ilfov. Este situat la N.-E. de Bu-
In 457 case. Stiti carte 367 per-
nich. Acelor 4 oamenI le acorda
soane.
curesti, pe malul sting al vad

Situatia teritoriulur Ganesti-
Vod scutire, cum se exprima

Domnitorul in hrisovul respectiv, de toate dajdiile i angariile cite ar fi in Tara DomnieI
mele, numaI la vremea hirtiilor
Gneasa (Gneasca),
sat, face
parte din com. rur. Moara-Dom-
Pasarea. Ad i este resedinta pri-
maria
locuitorT. Proprietatea e a locuitorilor.
Are o biserica, cu hramul Intrarea In biserica; o scoald

Gneni,
sat,
jud. Suceava. Vezl
Plesesti-GaniI.
Gnescul, iaz, pe mosia Corlateni, com Corlateni, pl. Cosula,

jud. Dorohoi.
lor e ma mult coasta de deal

intrerupta cu ripI, prea putin
nului si suiteI sale la mosia sa

Gdnesti, din tinutul CovurluiuluI,
Rosieni, a fugit la Galati spre

a nu fi prins de ostile luI
loc ves; compozitia pamintuluI,

argiloasa i nisipoasa. Suprafata intregului teritoriti e de
s alba a da de om cite un
2210 hect., din carl 1441 pa-
familieI Giuscd, din care se trage
mint arabil, 100 imas, 2 fineata,

184 vil*, 13 gradint, 450 vatra
si Torna Giusca, infiintatorul si

intiiul profesor al scoaleI Domnesti din Galati.
satuluI, cu livezI si restul pamint sterp.
Vite sunt 2118, din
ughiti.
Din acest sat e dar obirsia
carI :
Gnesti, com. rur., jud. \alma, pl.
548 bol, 279 vacI, 90 juncl, 35

junce, 18 gonitorI, 15 gonitoare,
Mijlocul, compusa din patru cat.:

Furesti, Pasatesti, Tunari
46 minzatI, 86 minzate, 24 viteI, 66 cal, 47 Tepe, 6 minzI;

560 I, 6 capre, 291 rimatorr.
Biserica. SI-a luat numele de la
Sunt : 3 circiumi ; o moar Cu
aburl si 2 de vint.
Locuitorii posed 200 stupI
vechea famine boereasca, GlnestiI, care ati avut locuinta aci

si care a infiintat'o.
Este situata pe valea riuluI
Oltetul, la 67 Idl, de capitala
al com. GA-
Casele Ganestilor sunt incon-
judetuld si la 37 kil. de a pasa Inainte vreme casele din
neasa, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud.

Romanati.
jurate de gradinT Cu pomf ro-
sat eran risipite pe valcele, acum
ditorf.
s'ati asezat la linie.
Cu albine.
Ginesuica,
cdtun,
www.dacoromanica.ro
GXNE$T1
485
Are o populatie de 286 familiT, sail 1077 suflete: 533 barbatT si 544 femeT, in care infra
doua familiT de TiganT. Lo-
cuesc in 312 case. ti carte

8o barbatI. ContribuabilT sunt
264.
In comuna sunt dou bisericT:
una in mahalaua Fauresti
GARAGRUL
rick zidita la 1834 de A. Manolache, deservita de r preot

si i cintaret; o scoalk infiintatA
la 1868, frecuentatl de 46 elevf,
si casele proprietate.
La rAsdrit de satul GAnesti, pe
coasta de E. a dealuluT Budeanul, se afla urmele unuT sat ce
tinde intre dealurile: Budeanul,

Prosia, Lacatuseni si Beciul.
Scalul, Bivolul,
Gniacul, deal, in com. rur. Ci

resul, pl. Cerna, jud. Mehedinti.
Giojani, com. rur., judetul Olt.
si
se numea Draga, in care se
alta in malialaua Biserica. Prima
zice ca ar fi existat doua crisme,

una cu numele Dorul-in-Deal
Grgaul, ann. rur., in jud. Te-
alta Draga-in Vale, si cA acest

sat a durat pana in anul 1849,
leorman, pl. Tirguluf, in partea

de N.-E. a piase!, situatA pe
din d proprietarul mosieT Buznea,
partea stinga a PiriuluT-CiineluT.
N. Mavrocordat, a strAmutat
Tot in satul Draga, se zice ca
Are doua sate : Golasei, situat

la N.-E. catunuluT de resedinta
si Garagaul.
a fost din vechime o mAnAstire,

cu mal* multe chiliT pentru ca-
muna Necsesti, din pl. Teleor-
lugarT.
manuluT; la S., cu com. Vir-
s'a fondat de catre rdposatul

Ghimpeteanul in anul 1847 si
a doua de catre Ion Ganescu,
In anul 1812. Cea d'intiiii nu
s'a maT reparat, cea din urma
s'a invelit de comuna. pe la anul 1854. Amindoul sunt de
zid, frumos lucrate.
AfarA de agricultura, 8
lo-
cuitorT se mar ocupa cu ()aria.

ET desfac produsul muncel lor
la bilciurile din Zatreni, Otetelisul i satele vecine.
Maioritatea locuitorilor sunt
mosnenT; 32 s'el improprietarit
la 1864 pe mosiile Ghimpeteanul, Boicescul, Tetoianul i Stradat 8o
chinescul, cmnd li
hect. pamint.
Vatra satuluT, cu izlaz i locurf de munca, are 2500 hect.
la 1838 leT anual si cheltuelile
Vez! Valea-Merilor.
locuitoriT in satul noi1 B iznea.
Numrul vitelor e de 812

capete, din carT: 302 vite marT
cornute, 28 caT, 425 oT i 57
rimAtorr.
Gneti, sat, fAcind parte din com.

Retevoesti,
plaiul
Nucsoara,
jud. Muscel. Are o bisericA de

lemn, deservitA de T preot.
Gneti, mahala, din com. rur.

Sinesti, pl. Oltetul-d.-s., judetul
Vilcea.
la 1393 leT.
E brazdata de dealurile : SeciuluT, ArtanuluT i StrimbeT,
udatA de valle: BAlsoiul, Artanul, Ruginosul, Pestenita
Gneti, deal, in raionul com.

cu acelasT nume, pl. Mijlocul,
jud. Vilcea, pe care se cultiva
33 hect. vie.
la E., cu com.
Netoti si la V., cu com. Sfintoapele-de-Sus ;
testi.
Suprafata com. cu a mosiilor

de pe alisa este de 2800 hect.,
din care 97 hect. padure.
Proprietarif principalf sunt:
principesa Elena Massalsky, posedind 850 hect. arabile ; d I G.
Ghetu, posedind 125 hect. ara
bile si 25 hect. pAdure i d-na
Anghelina Golasescu, avind 70
hect. arabile.
Populatiunea este de 269 familiT, san 1028 suflete, din carT
235 contribuabilT.
LocuitorT improprietAritT sunt
In numar de 133, din carT IOI

din com. GArAgAul pe 363 hect.
Strimba.
Gineti,
Se invecineste la N. ci co-
sat, resedinta comuneT,
cu acelasT nume, pl. Horincea,
jud. Covurluiti.; numara 1556

suflete, are 3 bisericT
i 2 sea'.
sat, in partea de S.-E.

a com. guznea, pl. arligatura,
judetul Iai, situat intre dealu-
Ganeti, iaz, in marime de 12
si 22 din cAtunul Gollsei pe 65
hect., in marginea satuluT GAnesti, com. Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iasi, format de PirlulVelniter, filtre dealurile Budea-
hect. Terenul este accidentat.
nul i LAcatuseni.
capre i 96 porcT.
Budgetul comunef este de leT
5087,75 la veniturT si de le!
4551,13 la cheltuelT.
Gneti,
rile : Budeanul, Scaiul i Prosia,
Gneti, pth. Vezi Buda, pilla,

con:. BrAesti, plasa Cirligatura,
Are o coall, frecuentatl de

31 elevi; o bisericg, in cAtunul
jud. Iasi.
printre car1 trece Piriul-Velni-
teT. Are o populatie de 121

familiT, sati 569 suflete; o bise-

capete, din cari: 556 vite marl
cornute, 121 cal, 1547 oT, 30
Gneti, vale, in jud. Iasi, com.

Buznea, pl. arligAtura; se in-
www.dacoromanica.ro
GArAgAul, deservia de un preot

un cIntAret.
GRRXGAUL
Sunt 2 morl, una cu aburT

li alta pe apa aineluT.
Comuna Glragaul se leagA
prin $osele vecinale cu com.
Virtoapele la departare de 4
kil. spre S.; cu com. Nec$e$ti,
din pl. Teleorman, la 2 '2 kil.
spre N.; cu comuna Sfinte$ti,
spre V., la 6 kil. ; iar la E. cu
com. Netoti la o departare de
4 kil.
Comuna se gasea a$ezat odinioara maT spre E., inteo vAlcea
care poartA $1. azT numele de
GarAgAul-Vechia.
Grgul, mofie, in jud. Teleor-
GARDEFTI
486
bat comuna sunt : Dealul-GabovatuluT, Domogletul li Seli$tiuta.
Val: Valea-Mare, Valea-GloSe mArgine$te : la E., cu com.

Corcova ; spre S., cu com. Rup-
tune: GArde$ti, Belciugul $i CAzaneasa.

Aspectul comuneT este determinat, pe Ruga Valea-CiineluT,
tura; spre V., cu com. Ercea $i
pe care se afla situata, inca de
lar spre N., cu com.
treT valcele carT poarta denumirile urmAtoare : Valea-CuculuT,

la N. comuneT; o ramificatie din
Valea-TeleormaneluluT la N.-E.;
apoT Valea-Petri$uluT, despre N.-
duluT $1. Valea-CorcoviteT.
Lup$ea ;
Imoasa.
Girbovtul,
deal, in com. rur.

Garbovaul, pl. Motrul-d.-s., judetul Mehedinti.
$i. mo$tenT ; cea mal mare parte
este insa a principesel Elena
un hele$te5.
Suprafata com., dimpreuna cu
Cleanovul, pl. Dumbrava, jud.
mo$iile de pe ama, este cam
Mehedinti.
de 160o hect. ProprietariT principal! sunt : Mo$tenitoril Marcu
Grcea, sat, jud. $i pl. Arges ;

face parte din com. rur. Bune$ti.
Massalsky.
acoperit cu vil,
jud. Mehedinti, pl. Ocolul d.-s.,
com. rur. Simianul.
Grdanul,
Grbovtul, (Grbovtul-deJos, sati Glrbovtul-de-Motru), com. rur. $i sat, in jucl.

Mehedinti, pl. Ocolul, la 57 kil.
de ora$ul Turnul-Severin, a$ezat pe valea piriuluT Satul, care
se varsa in riul Co$u$tea.
Inainte, tinea de com. rur.
Corcova ; iar actualmente formeaza com. rur. singura, avind
93 contribuabilT, din 600 locuitorT, locuind 130 case.
Are o biserica, Cu hramul A-
Grdanul,
deal,
deal,
in com. rur.
Base$ti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Grdanul, Pirili i vale, in com.

rur. Base$ti, plaiul Cerna, jud.
Mehedinti.
Grdneasa,
cdtun,
in jud. Me-
hedinti, plaiul Clo$ani, com. rur.
dormirea - MaiceT - DomnuluT, la
Ponoarele. Are o frumoasa bi-
care deservesc 1 preot $i 2

cintaretl ; o $coall conclusa de
seria de zid, deservita de 1

preot i 2 cintAretT.
1 invataor, frecuentata de 40
elevT.
Budgetul comuna are la veniturT leT 8o8, lar la cheltuelT
V. In ca. Belciugul se afla $i
Grbovul, piriii, in com. rur.
man, pl. TirguluT. Apartine mal
multor proprietarr printre carT
com. Ciurari, din pl. TirguluT,

de care este aproape. Are 3 ca-
Grdeanca, vale, pe mo$ia P51tini$ul, com. Paltinisul, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Ghinopolu din Grecia cu 450

hect. pamint arabil si 120 hect.
pAdure pe mo$ia Belciugul; Eforia Spitalelor Civile din Bucure$ti, cu 350 hect. pamint arabil $i 130 hect. padure.
Pe proprietatea Belciugul sunt
improprietaritT 44 locuitorl, lar
In ca. Garde$ti, 68 locuitorT, pe
463 hect.
Populatiunea este de 1154

suflete (674 in Grde$ti, 315 in
Belciugul $i. 165 in Cazaneasca).
Vite: 3265, din carI: 270 vite

mari cornute, 2092 vite miel O
254 rimatorT.
Are o $coala, in catunul de

re$edinta Garde$ti, intretinuta
de stat, frecuentata de 28 elevr ; o biserica, deservita de I
preot si j cintaret ; 2 mori cu
aburl.
2854,56 la veniturT $i de lei

2579,83 la cheltuell.
leT 587.

12 cal, 360 o! o 300 rimator1.
Com. Garbovatul are o osea
Grdeti, com. rur., in jud. Te-
leorman, pl. TeleormanuluT, si-
spre corn. Cio15.ne$ti-din-Vale si
tuata pe Valea-CiineluT. Se mAr-
spre com. Nec$e$ti, pe
care o leaga cu $oselele Cor-
gine$te la N. cu hotarele co-
vecinale.
covul. Riurile carT o ucla sunt :

Co$u$tea, care trece prin partea
de S. si Piriul-SatuluT.
Dealurile principale care stra-
muneT CiolAne$ti-din-Vale; la S.,
Satul Garde$ti este vechiti.
cu ale Nec$e$tilor si ale Netotilor ; la E., cu teritoriul comu-
In secolul trecut facea parte din

pl. MijloculuT $3. mo$file eral
stapinite numaT de mo$nenT.
neT Deparati-Hirle$ti li la V., cu
www.dacoromanica.ro
$osele
GARDETI
487
GkUJAN1
PAng la 1869, at. Belciugul
Gfitejei, sat, face parte din com.
nu era alipit de GArde$ti $i for-
rur. Brosteni, plasa Cerna-d.-s.,

jud. Vilcea.
ma singur o comun; atuncT a

fost alipit, facind parte din pl.
Are o populatie de 254 locuitorT (120 bArbat1
TeleormanuluT.
i x34 fe-
com. Paraipani $i Petro$ani, de-
parte de Giurgiu de 26 kil., de

Bucure$ti de 85 kil., de Alexandria de 35 kil. $i de Sta.
ne$ti, re$edinta pl. Marginea,
de 33 kil.
comuner, pe culmea dealuluT Mo-
tova, com. Voine$ti, spre E. de
dula $1 este udat de riul Cerna.
satul Voine$ti. Are 44 loc. $i

lo case.
Aci e o biseria, fondatg la

anul 1885 de V. Florescu, N.
Dolofan $i altiT.
doaef, cleal, in com. rur. Cio-
mili!, sag 1845 suflete, din carf
$coala.

$i de 4187 leT la cheltuelf.
Aci este o coalg mixtg cu
4 clase, care a fost frecuentatg
In 1888 de 32 bAetT $i 6 fete,
din 65 bgetT $1 32 fete in vil-stg de $coalg. Mar este o $coall
la Petri$, retribuitg de comung,
la care ag urmat 14 bgetT $i 7
pl. Ora$ul, com. Virte$coi, din

circumscriptia VII silvicA, ocolul Platine$ti ; are 630 hect.,
din caff 20 hect. proprietate
particularg. Esente : stejar, fag,

teig, carpen i frasin.
Grdoaia, areal, in com. rur. Jegujani, pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Mujani, com. rur., pe apa Te-
331 contribuabilT.
fete.
leormanuluf, jud. Arge$, pl. Cot-
Sunt 2 bisericT : una in GAu-
meana, la 16 kil, de com. rur.
jani $i alta in Petri$ ; ambele

tin de parohia GAujani i sunt
deservite de 2 preotT 1 4 das.
r, izvore$te din
Coste$ti,re$edintasubprefectureT
cgt. CgrAmidari, pl. Motrul-d.-s.,

jud. Mehedinti $i se varsg in riul
Motrul, sub numele de Pesceana.
$i la 45 kil. de Pite$ti. Se compune din 2 sate : Curtenca sag
Gfirdoaia,
Satul e la distantg de 1/2 kil.

de cgtunul erbgne$ti, unde e
Grdoaia, sag Dealul - Gr - Gatejul, pitelure, in jud. R.-Sgrat,

virng$ani, pl. Motrul-d.-s., jud.
Mehedinti. Acest deal maT poartg
numele $1. de Dealul-Ciovirng$anilor.
cAtunele : Glujani $1Petri$ul, din
jud. Vla$ca, pl. Marginea, situatA pe malul DungreT, intre
meI). Cade in partea de E. a

Grdeqti, sat, in pl. $i jud. Tu-
GrAdineqti, sat, cu 105 loc., judetul Arge$, pl. Pite$ti ; face

parte din com. rur. Cruci$oara.
Mujani, coni. rur., compusg din
Linia-din-Deal $i Ggujani, avind

In
tot 129 familiT, sag 6io
ah*.
In com. este o moarg cu a.

burT cu 2 pietre pe cAtunul GAujani. Sunt 9 circiumT si 5 cazane
Grdoaia (Muchea-), coIina, in

jud. Buzgg, com. CArpini$tea,
suflete, din carT 2 familiT de Tiganr.
pe hotarul jud. Rimnicul-Sgrat,
In com. este o biseria, in
servind tot de odatg ca

despre com. Beceni; are fi-
GAujani, cu hramul S-tiT-Voe-
giu-Zimnicea. Sunt in com. 3
vozT, cu un preot $i un cintret; o $coalg primar ruralg.

pichete de pAzit granita despre
neatg $i izlaz.
Grgfiunele, vale, jud. Muscel,
1882-83 a fost de 1403 leT,
tefgne$ti, pl. Riul-Doam-
98 banT la veniturT $i de 1400
com.
nel.
leT la cheltuelT.
Gaspreti, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Vgile ; tine de com.
Dupg o publicatie oficiall

(1887), aceastg comung numArg
155 contribuabilT $i are un budget de 2043 leT la veniturT $i
rur. Micule$ti.
de fabricat rachig din prg$ting.

Prin com. trece $oseaua GiurBulgaria.
In GAujani sunt : Lacul-Crestata, Lacul -Lung, Lacul-Cara-
gioaica, Lacul - Soarna, LaculYacer, Gira CA$aruld, LaculRgceanca, Lacul-Boulur, Ostrovul-BatuculuT $i Girla-Oil, toate
pline cu pe$tr.
MAgurT sunt : MAgura-Racilor
de 1646 leT la cheltuelT.
sag a-Turculd $1 MAgura-Caza-
Numgrul vitelor era in anul

1887 de 754 capete vite marl
(504 bol i vacT, 92 cal, 152
culuT.
Bacgg, pl. Bistrita-d.-j., inclinatg
bivolT $i 6 mAgari) $i de 2202

vite mArunte (2140 o! i 62 ri-
In directia E. spre Siret.
m5.torl).
Intre cAtunul Glujani i cgtunul Petri$ul, distanta este de

4 kil.
Giteni,
jud. Baca, pl.
Bistrita-d.-j., comuna Rgaciuni.
Gatenilor (Valea-), vale, jud.
www.dacoromanica.ro
La capul despre N., al com.

trece Drumul-UntuluT.
GAUJANI
488
Gujani, sat, cu 546 locuitorl,

jud. Arges, pl. Lovi$tea ; face
parte din com. rur. Boisoara.
GAURENCET (.1112/UL-)
cid, numit dupa Movila -Gau-
re$edinta, pe o mica coasta
noasa ce se afla de-asupra-I, in

spre hotarul mosid Malle$ti.
partiT de N. a laculuT Glatuiul,

unde lacul se nume$te Potcoava.
Are o biserica, cu hramul Sf. Ni-
colae, deservid de i preot $i

cintaret.
Gujani, sat, jud. Arge$, pl. Cotmeana; face parte din com. rur.
cu acelag nume, pe apa Tele-
Gunoasa, movil, spre E. de
Gujani, ctun, pendinte de com.

cu acela$I nume, pl. Marginea,
jud. Vla$ca, proprietate a StatuluI, in devalina$ie cu biserica
Doamna-Bala$a din Bucure$ti.
Arenda anuala este de 55.000
satul Romlne$ti, com. Movileni,

pl. Copoul, jud. Ia$i; serve$te
de hotar 'filtre mo$iile Holmul
Butuluc ; aceasta movild nu
serica, deservid de un preot
e naturala $1. este foarte vechie.
cuitorT :
$1 un ciasen
Vite sunt: 508 bol,
Gunoasa, munte, in jud
Su-
35 bi-
vol'', 427 caT 11 691 or.
ceava, com. Malini.
Gunoasa, iaz, format din pi-
Gureana, sat, in partea de N.

a com. Costine$ti, pl. Tirgul,
rlul co acela$I nume, in partea

de N. a satuluI Gdunoasa, jud.
jud. Boto$ani, pe mo$ia Dolina.

Are 12 familiT, san 60 suflete.
Gureana, pilduPe, pe mo$ia
Gunoasa, pi izvore$te din

padurea de pe coasta sudica a
leT.
lo-
142 barbatI, 140 lema

$i 160 copa.
AicT se afla. o $eoala mixta,
conclusa de un invatator; o bi-
ormanulu. Are o populatiune de
100 familil. Ala este re$edinta

primaria.
ifudesti, com. Hude$ti, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
Arco suprafatd totall de 2100
DealuluT-Mogo$e$tilor, de pe te-
hect., din care o padure, in suprafata. de 150 hect., depinzInd de ocolul silvic Giurgiu $i 59 hect. vie.
ritoriul com. cheia, jud. Vas; curge spre S.-E., prin mijlocul satuluT Gaunoasa, apoT intorcindu-se drept spre S., se
vars in riul Stavnicul, putin
Gureanca, vale, pe mo$ia Comane$ti, com. Suharaul, plasa
maT spre E. de satul Cioca-
pl. Tazlaul-d.-j., com. Ripile, de

pe mo$ia Borze$ti, despre care
S'a dat la 1864 la 180 locuitorr suprafata de 450 hect.

Are : o biserica, cu hramul Adormirea-MaiceI-DomnuluI, zidi-
ta la 1854 de arenda$ul de pe
atuncT Andreia Ghenovia, cu
Boca din comuna Ipatele. Prime$te pe stInga plrlia$ele Valea-Rea i Hundria-Mica.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Gureanul, deal, jud.
Bacatl,
se zice c pe dinsul era(' viile

lul
1..efan-cel-Mare.
ajutorul EpitropieT Doamner-B-
la$a si deservit de i preot $i
Gunoasa, vticea, jud. Vilcea,
Gurencei (Dealul-), deal, in
coa15. comunara.
com. Ote$ani, plaiul Horezul ;

se vars in riul Luncavatul.
panca de E. a satuluI Dume$ti

din plasa Fundurile, judetul
2 daSCAIT ; o
Gujani, balt, pe proprietatea
Vaslu a .
Paraipani, jud. Vla$ca, pl. Mar-
Gunoas (Mgura-), mgur,
ginea, com. Arsache, In albia
cea mal mare $i cea maT inalta

din tot judetul Teleorman. Ser-
DunareT ; are scurgere tuteo viroag ce duce in Dunare, In josul satulur Paraipani.
vete ca punct de hotar intre

mosia statuluT Bogdana-Nenciule$ti si mo$ia Ulmeni.
Gunoasa, sat, in jud. Vasluia,
Este
punct trigonometric important.
pl. Fundurile, com. cheia, a$ezat pe ambele part ale pIriulur
Gunosul, piidure de stejar, de
Glunoasa, pe o suprafata de
1128 hect., yi cu o populatie
40 hect, pe proprietatea Babaita, pl. Glavaciocul, jud. Vla$ca.
Gunoasa, deal, in partea de V.

a satuluT Raceni, com. cu acela$I nume, pl. Prutul, jud.
Gunoi, sat, in jud. Ialomita,

plasa Borcea, pendinte de co-
Gaurencei (Pirtul-), pr,
iz-
vore$te din partea de E. a satuluI Suhuletul, com. Suhuletul,

pl. Funduri, jud. Vasluiti ; stra-
bate de-alungul tot satul Gaureni $i iese prin partea sudica a

satuluT, erpuind In esul GaurenceT, unde prime$te ca afluenti:
plriulMircesti, care izvore$te din
dealurile Holmul-Mare i Hol-mul-Mic, curge de la N.-E. spre
S. - V. $i pirlul Sili$tea, care
izvore$te din locul numit Fin-
muna Cioca ne$ti-Margineni, situ-
tina-Moldovanulur i curge tot
at la 8 kil. spre N. de satul de
de la N.-E. spre S.-V., apoT
www.dacoromanica.ro
GALTRENCET (ESUL-)
489
&
GXURIC11J1..
merge de se vars in riul Bir-
Vite sunt : 137 bol si yac,
ladul, pe teritoriul comuneT Du-
13 cal, 332 or i 204 rimatorT.
heciuluT, la mijlocul com. Negulesti.
mesti.
Gurencel (esul-), fes, In jud.

Vasluia, pl. Funduri, com. Dumesti; se intinde din com. Suhuletul despre N., pana in apa
Gureni. VezT Berza, sat, com.

Ringhilesti, pl. tef'Inesti, jud.
Botosani.
Gureni, sat, spre S.-E. de sa-
BirladuluT, pe ambele malurT ale
tul Suhuletul, pl. Funduri, jud.
Pirtulul-GAurenceT.
Vasluia, asezat pe coasta despre

E. a dealuluT OanceT si pe coasta
Gurencei (Valea-), vale, formata prin prelungirea DealuluT-
GurenceT; se intinde la E. de
satul Dumesti, pl. Funduri, judetul Vasluiii.
Gureni, sat, jud. Iasi, pl. Turia, com. Roscani, cu o suprafata de 716 hect. si o populatie de 54 familiT, sal 212 lo-
despre V. a dealuluT Brasovnita. Numele si l'a luat de la

piriul Gureni, de care e stra-
preot si 2 dascAlT; o scoald, infiintata in anul 1859, frecuentata de 25 elevI si al c.ruT local e flcut de stat, a caruT pro-
pe Valea-GauriciuluT. Se tuve-
cineste la E. cu cat.
com. Smirdioasa ;
oimul, al
la V., cu
ce fin de com. Piatra ; la N.,

cu com. Smirdioasa si la S.
In acest sat se afld o biseghin Smeria si Vasile Smeria,

pe la anal 1727, in urma stra-
Guriciul, com, rur., in jud. Teleorman, pl. Marginea, situata
si o populatie de 114 familii,

saa 321 suflete.
Vite sunt: 222 vite marT cornute si 250 oT.
rica, facut de Chiriac Bicu, Lo-
100 suflete; o bisericA, cu
satul si valea ca acelasT nume

si se varsa in riul Bahluiul.
Valea-TirnaveT care o separa

de diferitele trupurT de mosiT
186 vite mar/ cornute,

250 oT, io cal si 55 rlmatorT.
Gureni, sat, in centrul comuneT
Miroslava, pl. Stavnicul, judetul
Iasi, situat pe valea dintre dealurile Gaureni si Holmul. Are
lul Gaureni, com. Miroslava, pl.

Stavnicul, jud. Iasi, trece prin
batut.
Are o suprafata. de 500 hect.
cuitorT.
Vite :
Giureni,ftiria, izvoreste din dea-
mutareT locuitorilor de la Silistea, spre S.-E. de Gaureni, unde
a fost sat si biserica ; chiar astazT se cunosc foarte bine ur-
tot cu
Valea-GAuriciuluT.
Se
gaseste la jumatatea drumuluT

dintre Zimnicea si Alexandria.
LocuitorT improprietaritT in
raza comuneT sunt 165, pe o
intindere
de 465 hect.
Solul
este negra vegetal si destul de

fertil ; are locurT intinse de paune, pentru oT mal cu deose-
bire. Vil are de asemenea pe
mele bisericeT si a cimitiruluT.
o intindere de peste 74'72 hect.
Se spune a satul cu biserica

fosta pe locul numit Silistea, a
In partea despre N.-V. a co-
ars dindu-le foc TurciT ; in ur-
mat din apele izvoarelor ce curg

din dealurT si din piriul ce curge pe timpurr ploioase pe Va-
prietate este si mosia.

Vite sunt : 150 vite marT cornute, 7 cal si 15 rimatorl.
ma locuitoriT retragindu-se pe
coastele dealurilor Crucea si
Brasovnita, carT era(' acoperite
pe atuncT cu padurT, aa format
actualul sat Gdureni.
Mosia acestuT sat e parte rA-
Gureni, cdtun, pendinte de co-
zaseascA, iar parte a d-luT Iorgu

Lupu.
muneT se afla un helestea, for
lea-GauriciuluT. Mosia Gauriciul
face parte din domeniul Brinceni a d-luT G. Vernescu.

345 familif, saa 1378 suflete,
sieT si strabatut de Valea-Mue-
Stavnicul, com. Miroslava, for-
Vite sunt 4958 capete: 281

cal, 34 magarT, 963 vite marT
cornute, 3476 vite micT si 214
reT si Valea-Corber.
mind culmea despre sesul din
rimdtorT.
E departe de Bucuresti de
35 kil. si de Giurgiti, de 62
kil. Trece pe alaturea drumul
dreapta riuluT BahluiuluT. Pe

valea din stinga luT, e situat sa-
Budgetul prezinta la veniturT

leT 3182.98 si la cheltuelT 3084
le!, So ball!.
muna Babele, pl. NeajlovuluT,
jud. Vlasca, situat la E. mo-
ZimniceT,
Gureni, deal, In jud. Iasi,
pl.
tul GAureni.
caruia i se zice si
Drumul-DoamneT.
S'aa improprietrit, la 1864,

41 locuitorT, dinduli-se in total
165 hect. p1mint.
G ureni, ptia, jud. Tecucia,

izvoreste de sub coasta de V. a
dealuluT Muncelul, merge spre
S.-V. si se vars1 in stinga Ber-
Are o scoall, intretinuta de

Stat, frecuentata de 12 elevI,
o biserica, ca un preot si un
cintaret.

62
60.99. ...Lardo Dlcjionar Geograrie. Vol. ill.
www.dacoromanica.ro
GAURICIUL
490
soseaua vecinall pana In soseaua judeteana AlexandriaZimnicea ; sosele vecinale de la

com. Gduriciul la Brinceni O la
com. Suhaia.
Locuitoril com. slutt aproape
toti BulgarT, muncitorI de pamint. Locuesc in bordee. El atI

venit in urma evenimentelor de
la 1821. Goana ce suferiati in
Bulgaria din partea Turcilor I-a
adus ad. La inceput all venit
numaI citI-va pastorr cu vitele
si, gasind loc favorabil pentru pasunare pe valea unde
este com., s'ati stabilit acolo
cu bordeele lor. Mal in urma

ati venit si alte familiI din Bulgaria, cari Cu totif ati format
un fel de colonie. Numirea de
Gauriciul s'a dat satuld din ca-
GVANA
incepe apoI a coti de la S. spre

E., purtind numirea de ValeaTirnaveI; de ad i inainte ?O ia
Gurile, atun, in com. cu acelasr nume, pl. Vrancea, jud.
numirea de Valea-GauriuluI, O se
pierde in Valea-Vezif, in dreptul
al piriuluI cu acelasI nume-si risi-
Putna. E asezat pe malul drept
com. Zmirdioasa, dupl ce primeste in stinga mal multe val-
pit pe o intindere de vr'o 2 kil.

Are o biserica parohiala, ea
hramul Cuvioasa Paraschiva.
cele, in apropiere de com. Gauriciul si Zmirdioasa.
G urile, munte, in jud. Gorj,
Gurile, com. rur., in jud. Putna,

pl. Vrancea.
Com. Gaurile este situata pe
malul drept al piriuluI cu acelas!
nume, maI sus de com.
Vidra.
pl. Novaci, la N. de com. Carpinisiul, in partea dreapta a riuluI Lotrul si coprins filtre munti! : Crbunele, Bcescu, Cioba-
nul O Austro-Ungaria.
In acest munte este un pichet, numit Boian.
Distanta com. de resedinta

sub-prefectura e de 12 kil., iar Gaurile, pilla, format pe teritode capitala judetuluI e de 46 kil.
Se compune din urmdtoarele
riul com. Glurile, pl. Vrancea,

jud. Putna. Se varsa in Vizau-
uza terenuluI pe care este a-
cat. : Gaurile
- (unde e si primaria com.), Piscul-RaduluI si
tul-Mare.
sezat.
Purcei.
Spre E. comuner este Magura-UngureanuluI si putin mal

spre N., in linie dreapta, M5.gura-CuIveI si a Ciupaulul. ha'
timea fie-careia este de vr'o 1 O
m. iar ocolul la baza de mal

mult de 30 m. Mal sunt O alte
movile O magurI de mica im
portanta.
GiurIciul, ',d'Are foioasa, jud.

Bacan, pl. Bistrita-d.-j., com. Liuzi-CAlugara, apartinind proprie-
tarilor razesI, ea o intindere de

1002 hect.
Gavana, sat, pe riul Arges, cu
Populatiunea com., dupa cel

din urma recensamint, e de 335
6o familiI, sati 251 suflete, la 2

kil, de orasul Pitesti, pl. Pitesti,
1362 suflete (672

barbatI, 690 femel) ; 625 neinsuratI, i it vaduvI (39 barbatT, 72 femer) O i divortat
jud. Arges ; face parte din com.
1348 Rominr si 14 diferite na-
VI, deservit de un preot, un

cintaret O un paracliser.
familiI, sal
rur. Gavana-Valea-Rea. In acest

sat este resedinta primal-le!. Are
o biserica, cu hramul TotI Sfin-
tionalitatI ; 1348 ortodoxI si 14

mozaicI ; 370 agricultor-1, 6 meserias!, 7 comerciantl, 3 Cu profe-
G vana, alta numire a cit. Steja-
siunT libere, 36 muncitorI O 25
rul, com. Negoesti, pl. Tirgsorul,
servitorI.
jud. Prahova.
tili carte 28 persoane.

Numrul caselor de locuit e
de 336.
Muriciul, munte, la 12 kil. spre
luan:1u' Cuvioasa-Paraschiva, in
N. de com. Recea, pl. Horezul,

jud. Vilcea. Cade filtre muntil
Piatra si Manul.
cat. Gaurile li 2 filiale, ambele

cu hramul SE Nicolae, una in
G'auriciul, vale, in jud. Teleorman, pl. Margine!. Inceputul a-
Budgetul com, are la venitur1 2049.70 le! O la cheltueli
cesteI va.I este din dreptul laculuI

numit al-SimioaneI, in apropiere
1896.24 le!.
Locuitoril posedd : i5 plugurI
de calea nationala Turnul-Alcxandria, spre mosia Furculesti ;

trece prin cat. Starita, luind directiunea de la N. spre S., d'id
de lemn ; 6 morI de apa.

In com. sunt: 2 circiumarI ;
2 bacan!; 4 rotar! ; 4 fierarr ;
7 fabricantl de rachia.
Piscul-RaduluI si a doua in Purcei.
www.dacoromanica.ro
Givana, munte, in raionul com.

Pucheni, pl. Argeselul, jud. Mus-
cel, situat la N. comuna
Galiana, deal, situat la N. de

com. Bughiile, pl. Teleajenul,
jud. Prahova. Pe dealurile din
aceasta com. se cultiva yaz,
vi'? O pomI. Pe unele se afla iz-
laz si padure.
Gavana, movillf, in jud. Talomita, pl. Ialomita-Balta, pe terito-
riul com. Slobozia.
G'avana, sal Stejarul, mofie, a
GXVANA
Statulur, jud. Prahova, fosta p endinte de biserica Sarindarul, care,

pe periodul 1887-97, s'a arendat
83 a fost de 2089 leI la ve-
Cu 550 anual. De la 1888 s'a
niturT si de 2074 ler la cheltuelT. Dupa o publicatie oficiall
vindut de vecT D-rulur Turnescu.
(1887) aceasta com. numara 149
Givana, peidure, In jud. Vlasca,
contribuabilr $i are un budget

de 3010 ler la veniturT $i de
in suprafata de 599 hect., pe
2718 leT la cheltuelT.
trupul Tasi, proprietatea Strimba-
Numasul vitelor a fost In anul 1887 de 456 capete de vite

marT (417 bol i vacT, 25 cal,
d.-j.
Givana, girM, izvoreste de la

N. de com. Bughiile, pl. Te-
14 bivoli) si de 93 vite marunte

(32 or, 4 capre $i 57 rimatorr).
leajenul, jud. Prahova $i se varsa
In Orla Bughea, tot in raionul

com. Bughiile.
Tvana, vale, in cotn. VadulSapat, pl. Cricovul, jud. Prahoya.
Tvana, vale, pe proprietatea Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti zisa Oncesti, din pl. Marginea, jud. Vlasca.
Gfivanele, cdtun, al com. Boziorul, jud. Buzar', cu 240 locuitorT si 55 case. Are 2 subdiviziunr Fundurile $i Schitul.
Gvanele, cittun, al com. Zili$teanca, jud. Buzati, alipit de cat.

Haiman alele, format din j'usurater ; are 40 locuitorT $i 12 case.
GAvanele, schit de cdlugdrf, in

jud. Buzan, com. Boziorul, cat.
Gvana, vale, pe proprietatea
GIvanele. La N. e inconjurat
trupul Iasi, pl. alnistea, jud. Vlasca.
de stincoasele virfurr ale muntelur Gavanele, la E. de VirfulPinului, la V. $i S. de colinele
Givana (Muntele-),ftdclure particulara, supusa regimulur silvic,

pe mosia Muntele-Gavana, pen-
dinte de com. Sinaia, pl. Pelesul, jud. Prahova.
rur. Riscovul - Flestir (resedinta
subprefecturer) si la 16 kil. de
Pitesti. Se compune din urtnatoarele sate: Gavana, Miculesti,
Valea-Rea, avind peste tot 534
locuitorT.
In com. sunt 3 bisericr, deservite de 3 preotT si 2 cintaretr ; o $coala primara. rurala ;

8 circiumr.
'oseaua nationall Pitesti-Cur

tea-de-Arges trece prin aceasta
comu n a..
ria, Minunile Sf. Vasile. Sunt si

cite-va cartr rituale vechr, precutn : Biblia, imprimata cu cheltuiala Rosestel societatT din 1817,
Chiriacodromion, Bucuresti, Tipografia Mitropolier, 1801, etc.

Cartile din biblioteca ati disparut.
Biserica s'a darimat de cutremur la 1802 si in 1803 s'a ridicat

din noi, irisa de lemn, cum
se vede asta-zr, prin staruinta

staretulur Climent, contribuind
la ridicarea el mar multr membrl
al familier Ghica. AzI e aproape k ruine. Are 16 monahr.

Frontespiciul bisericer are urmatoarea cuprindere :
Cu vrerea Talla
a FiuluT
a SE Duh, ficutu-s'a acest schit Glivanele, unde locuesc printit de o4te

dula rtnduiala pot.. igulul sihrtstresc In
hramul AdormireT SE Nsatoare de D-zeii
si al Sf. Mucenic Elefterie. Insl s'a Inceput de lemn la anul 1803, Iunie lo
In zilele prea lumiiiatulu 1 prea Tralta:
tulul Domn Io Constantin Alexandru
Ipsilante Voevod, co blagoslovenia SE
Sale ptirinteluT KK. Dosifteid, Mitropo-
lit in toaa Ungro-Valachia si a proa

sfintiel sale K. Constantin Episcop Bu-
Cocioaba
auluY, de care s'a aruit I =tila din

jurul schitulul pentru hrana
co rtvna 1 cuvioia Sfintiet sale prin-
Domnul Trei, Mihail utu, care

l'a fnzestrat intre altele i cu o
tele Climent ieromonachul, staritut acelut scbit, la care multi cre,tinl atl ajutat, iar cea mula cheltuialil s'a dat de
i Nenipala. Acest
schit a fost fondat la 1790 de
bogan bibliotecl, avind multe
manuscripte, din carT ast-zT a-
avana-Valea-Rea, COM. 111r.,

pe apa Argesulur, pl. Pitesti,
jud. Arge$, la 5 kil. de com.
GXVANELE
491
bia se mal gasesc 9 Cu un continut religios ; cele mar multe

si mar importante aj fost luate
de Cesar Boliac $i altir, lar citeva ai trecut in posesiunea bibliotecel Episcopulur Dionisie.
Cele ramase sunt : a) Vietele

Sfintilor ; b)Viata Calugarilor
discursurr adresate patriarhulur
din Ierusalim, de Chir Efrem ;
c) Manuscript, ara poarta, incepe cu Efrem Arapul, Efrem

Sirul, etc.; d) loan Scararul,
e) Manuscript : Varia, incepe
cu Acatistul Maicer-Domnulur;
Psaltirea ;g) Manuscript : Va-
D. Ghica vel Ban, de D. rostache vel

Ban, de D. Stolnicul Ionia de bresle,
de Constantin Varlaam vel Vistierul. de
D. Medelnicer Gr. Bujoreanu tii de D.
Pitaru teranic Macoveili ot Star Chiojdu
de altil ce se coprind In pomelnicul

ctitorilor, carT se vor pomeni 10 vea.
Ins tot cu silina celta mal sus numit p/rintelul si arit s'a fa'cut ala biseric/ de plata
mal 'nainte de aceasta cu x3 ant, la care
cea wat mula cheltuiall s'a dat de Mi.ria Sa, Mihail 8utu Voevod si la leat
1802, Octombre 14, tnttmplIndu-se groaz-
nicul cutremur, a clout. Apol a acut aceasta de lemn, dula cum am zis mal
sus si s'a isprvit de zugavit, In zilele
pica blagocestivului, singurul saptnitor,
mare Impratul Alexandru Pavlovicl a
toat Rusia, la surf de la Adam 7318,
iar de la Christos dio, de mine col

mal mic I mal prost !tare zugravl, Gavrill zugravul, i8io.
www.dacoromanica.ro
GAVANULUT (PISCUL-)
492
GAVANELE
Givanele, lac, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, pe teritoriul com.
durr de brad si munn, intre care

renumitele Curcubete.
com. MinzAlesti. O ramur. a sa

incepe din muntele Piatra-LungA
schitul a fost
si alta din muntele Curcubata-
ars de Turci, carT cAutati pe Arvan, cu care prilej ati omorit
Miel. Se reunesc mal jos de
jefuit maT muln boeri din
pirtul Sturdza, lingA Dealul-VrAbiei.
In anul
VArAsti.
Gvanele, lac, in jud. Ialomita,

pl. Borcea, insula Balta, com.
1821,
BuzAti, refugian aci, intre care
Cocargea.
schitul GAvanul si se scurg in
si pe cunoscutul Chrisoscolea.
Gvanele, izvor, in jud. BuzAti,
Aceasta a dat subiect scrierei
Givanul, phig, in jud. R.-SArat,
com. Boziorul. Incepe din mun-
tele CurmAtura, la E. de schi-
luT A. Pelimon: 4Catastrofa intimplat boerilor in mAnAstirea
tul GAvanele, se une4e Cu izvo-
GAvanul.
plaiul Rirnnicul, com. Bisoca,

izvoreste din Lacul-luT-Dobrin,
udl com. in partea de V. i se
varsA in pir. Recea-Moldovanul.
tul MognAul care se vars1 in

SArAtelul-BAllnestilor.
In anul 1828, a fost reedificat de locuitorii din com. M'in-
Totusi schitul e amenintat a fi pArsit, abia mai

zAlesti.
Gvanele, rnocie, in jud.

com. ZiNteanca, clt. Haimanalele, fostA proprietate a statului, numitA
GAvanele, cu
Ioo hect. arabile, date acum

insurAteilor din cAtunul GAvanele.
Gvanele(Vatra-SatuluO,mofie, in jud. BuzAii. com. Boziorul, com. GAvanele, proprietate
a statului; pendinte de schitul

Glvanele, are peste 500 hect.,
din care 175 pAdurea GAvanele ;
restul e aproape gol si sena
Gvanele, trup de peIdure, a statuluT, jud. Vilcea, pl. Cerna-d.-s.,
com. Pojogi, care, impreunA cu
trupurile: CArAmida, Valea-0coliturei i Valea-Iepurelui, formeazA pAdurea BAlteni.
Gvani, tirld, jud. BrAila, lingA

Movila-ViezuruluT, de pe muchea platoului. Are 13 locuitori ;
2 case ; 6 cal, 23 vite mari cornute si 51 or.
AceastA tirlA este situatA pe
mosia Sihleanul, din com. Scor-
avind 4 monahi. Aci se fabricA

melisA de o calitate superioarA.
in
jud. BuzAti, com. Minzalesti, si-
tuat intr'una din cele mar frumoase i izolate pozitiuni ale

jud., ascuns intre seculare
de pAdure.
Gavanul, vale, in jud. Buzl,
pl. GA14esti, coprins intre

Teleorman i Drimbovnicul
se intinde pAnl in jud. Vlasca.
com. Plescoi, cAt. UrlAtori; Tese

din Piscul-GAvanulur i se scur-
Gvanul, sfoard de molie, in jud.

BuzAti, com. Scurtesti ; are 48
hect., din care 6 hect. pAdure.
La inceput era a statului si f.cea parte din com. SAgeata.
ge in riul BuzAul ; face hotar

despre com. CernAtesti.
Gvanul, vale, in jud.

com. Minzdlesti, cAt.
PlAvAtul;
pe malul eT este periculosul drum
ce duce la schitul Gvanul ;

acoperitA de pAdure.
Givanul, munte, in jud. BuzAti,

com. MinzAlesti, ramificatie din
muntele Curcubeta-Mare.
Gvanul-GreculuI, mime purtat

de o parte din mo,cia Ologi, jud.
com. Matca, pl. Nicoresti, jud.
Teleorman, in partea de S.-E.,

unde prezintl o adincturA, in
hotar cu vechiul drum al Un-
Tecuciii.
tului.
Gvanul, deal, situat in raionul
Gvanul,pddure, a statuita pendinte .de schitul GAvanul, jud.

Buzlii, com. MinzAlesti, pe mosia
jumAtatea-MunteluI-Cirqui ; are
226 hect.
GAvanul, piidure, a statulur, in

300
hect., pendinte
de com. Negoeti, pl. Tirgorul,
Gvanul, schit de ccilugirr,
com. Goidesti, filtre Plaiul-MileT

si Valea-CopAceilor ; e acoperitA
Gvanul, Natoit, in jud, Arges,
intindere de
tarul-Noti.
Givanul, vale, in jud.
jud. Prahova, care, impreunA cu

trupul Piatra (250 hect.), formeazA pAdurea Negoesti.
Gvanul-Larg, plata, jud. Teleorman, pe mosia Viisoara, In-
conjurat de toate
pArtile
de
dealurr. E renumit pentru productiunea Jul agricolA.
Gavanul-Mare, platozi, jud. Teleorman, pe mo0a Suhaia, ca

GAvanul-Larg.
Gvanului (Piscul-), cultne de

munte, din Muchea-SApocei, jud.
BuzAti, com. Plescoi; are viT si
Givanul, izvor, in jud. Buzati,
www.dacoromanica.ro
arAturi.
GAVANARIA-SPORUL
GAvnria-Sporul, pa dure, jud.
Baca, pl.
Tazlul-d.-s., com.
Bucsesti. Are o intindere de aproape 40 hect: Este foioas

(fag, stejar, etc.) $i supus regimulur silvic.
Givneti, com. rur., situat in

pl. Cimpulta, jud. Buzga, pe
malul sting al riulur Buzla, la
o distantl de capitala judetuluT
de 24 kil. 400 m.
Com. e formatd din atunele
Gvnesti si Movilita, avind o
populatie de io8o locuitorr $i
231 case.
Limitele sale sunt: la N.,
Drumul-FferuluI si Drumul-Costeiulur,
pn in hotarul jud.
Rimnic ; la E., Lacul-Costeiulur,
pn in albia riulur Buza, in

Pdurea-Rosie si la V., lucepind din Pdurea-Rosie, merge
la hotarul tac:00er Beilicul p And
in Drumul-neruluT.
Suprafata com. e de 3244

hect., din care: 2197 arabile,
493
GAVANEVT1
Biserica e ridicat pe malul

sting al riulur Buzaul, d'asupra
une movile, de episcopul Che-
mili!, saa 636 suflete : 326 br-
sane, in anul
ritr, 372 necAstoritT.
1844, in locul
alteia de lemn, pe care o l'Acuse

Episcopul Constantin. Ea poarta
acest frontespiciti :
Locas Dumnezeesc sunt, afierosit ma-
relul ierarh Nicolae i m. Ina4 pe un

pmtnt dulce, pe care l'a druit Sf. Episcopff Buzi, marele Mihaiil, Viteazul
crestinIeftel, la anul 1598. Mult fin,
am fost prdatli pustiiti de pkiniitate
stropit. de lacrimile cre,tinului aznt.
Din ruine m'a Infiltat prea sfinvia sa
Chesarie Episcopul, la anul 1844; iar
r/vnitorul econom, Filotei, m'a s'ivtrit la
anul 1847, Decembre 6. Ast-z1 aud
ruga urania a romlnului cretin ; fie ca
mime s serbez triumful eroultui rom/n
sub un alt
Aceast frurnoas bisericl e
fa-
batr si 210 femd; 263 casAtotitl carte 18 persoane.

2086 ler la veniturr si de 2011
ler la cheltueli.
vite miel, 400 si rimAtorr, 110.
Are : o scoal primar condus de un invttor, $i frecuentat de 41 elevr, din 65 copir
(42 bletT si 23 fete) in virstA
de scoall ; o bisericl cu hramul Adormirea Maicer-Domnu-
lur (1821), Cu I preot si 2 cinaretr; 5 circiumI.
Gvneti, clitun, al com. Coi.nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, si-
amenintatd a fi luat de un-
tuat spre V. comuner si sub
dele riulur Buzga, care a m'incat malul pAng in apropiere de
dealul Gvnesti.
din carT 819 hect. pAdure, i000
&risa.
Pe la inceputul secolulur, acest sat se afla in apropiere de

Cilibia, avind vre-o 30 case, situate in vale, pe unde acum e
hect. arabile, 31 hect. vie, 150

hect. finete si livezr cu prunr.
matca riulur BuzAul. Episcopul

Constantin a mutat satul unde se
afl ast-zr, pe mosia Episcopier,
f.dind locuitorilor si o miel bi-
contribuabilT.
sericl de lemn, care s'a ruinat
4 cal' si 50 rimAtorT.
Acest cdtun este udat de apa

Jalesulur, care trece in apro-
cu soseaua Cilibia.
Vite : 594 bol, 339 vacI, 240
in curind din cauza invaziunilor.

Episcopul Chesarie in 1844 a
dat o mar tnare impulsiune pentru cresterea acestur sat, prin
diferite concesiunT acordate ce-
Comunicatia cu ditunele inyecinate se face prin sosele co-
viteT, 2 bivolite, 184 car, 159 epe,
lor ce se stabileaa ad.
munale.
450 pdure crivind, 8o flneatd,

320 izlaz si 197 sterp.
Proprietate mar insemnat este
mosia statulur Gvnesti-Priviti.
Terenul e $es si putin

Are o sttn.
CAT de comunicatie sunt : Drumul-Fierulur, Drumul-SAgeter $i
un pod de vase peste Buzla,

prin care se pune In legAtur
64 minjT, 740 or i 200 pord.

StupT sunt 56.
MeseriasT: i lemnar, I croitor, 3 cizmarT, 2 fierarT $i
brutar.
Stabilimente comerciale: 9.
Budg. com, e de ler 2262.96.
Gvneti, com. rur., in partea

de N.-V. a plseT Oltetul-Oltul-
d.-s., jud. Romanati. Se compune numar din satul cu acelasT
nume, situat pe apa Gedmar-

saa 436 suflete, din carT 58
Locuitorir posedd 50 plugurr,
6o care cu bor, 2 crute cu ca!;
4 stupr ; 133 vite mar! cornute,
piere.
In catun se gsesc : 3 morT

pe apa Jalesulur; 5 puturr;
fintinA.
Are o bisericA, deservit de

preot si I cintret.
taluiul. Se invecineste la N. cu
Gvneqti, cAtun, pendinte de
..um. CAluiul si la S. cu BA-
com. MAgura, pl. Cilnistea, judetul Vlasca. E situat pe valea

Cleniter, la extremitatea judetulur Teleorman. Mosia se arendeaz pe pretul de 22000 le!.
In com. e o scoalA frecuentatd de 34 elevr,si 2 eleve; o
leasa. Se afl. la 9 kil. de Bals

si 40 kil. de Caracal.
biserica cu hramul Sf. Nicolae,

cu 2 preotT i 2 cintAretr.
Altitudinea terenulur d'asupra

nivelulur mArir este de 190 ni.
www.dacoromanica.ro
GVXNEM (COTUL-)
GEAFERCA-RUSA.
494
In 1864 s'a improprietarit adi

145 locuitorT carT aj luat 433
hect.
Tortomanul, situat in partea

nord-vestica a plaseT si cea occidentalA a comuna, la 5 kil.
mita, insula Balta, pl. Borcea,

com. Tonea.
Aci este o biserica de zid

bine facuta. la 1876 de locui-
spre V. de catunul de resedinta

Tortomanul, (in Hule dreapta,
lar pe drumul comunal Tortomanul Devcea-Geabacul sunt 8
kil.). Este asezata pe Valea-Ti-
Geabelea, sat, com. rur. Mihaesti,
brinul, tocmaT la locul unde va-
Este situat in partea de E.
lea Geabac-Ceair se uneste cu

valea Geabac-Culac, si se varsa in valea Tibrinul. Este inchis la N.-E. de dealul GeabacBair ; lar la S., de Dealul-TurculuT , cu virful san Devcea,
a comuneT Mihaesti si este str5.-
torT, cu ajutorul d-luT Iv. Nico-
polu, deservita de
preot si
2 dascalT ; tine de parohia M5.gura-Laceanca.

Sunt 2 circiumT.
Gvneti (Cotul-), crivind, pe

malul sting al riuluT Buzar', in
comuna Gavanesti, jud. Buzati,
con stind din 5 sforT : Rosia, Banita, teful, Ruptura si CotulGavanesti, avind impreuna. 140
hect., iar Cotul-Gavanesti singur,
92 hect. Face tusa un singur

corp de padure cu crivina CotulCioriT, de 433 hect.
Gvneti (Priviti), cdtun de

resedinta, al com. Gavanesti, jud.
Buzan, cu 1060 sufl: si 225 case.
Gvneti (Priviti), nto.*, jud.

Buzatl, a statuluT, pendinte de
Episcopia BuzauluT, daruit er
de Mihain-Viteazul. E cea mal
mare proprietate a statulul in

acest judet, fiind incorporata
care are 121 m. Suprafata sa

este de 517 hect., dintre care
satulur si de gradinT. Populatia
sa, compusa maT mult din Rominf si TurcT, este de 31 famiIil
sati 142 suflete. Casele sunt zidite pe ruinele vechiuluT Geabacul-Mare, si sunt maricele si
curate.
oseaua judeteana Cernavoda-Tortoman trece pe la S. san;
pl. Riurile, jud. Muscel, la lo

kil. de Cimpulung. Populatia luT
e de 35 familiT, sati 145 sufiete,
(71 barbatT si 74 femeT).
batut la V. de Riul-TirguluT,
care-I desparte de catunul Mihaesti. In Riul-TirguluT se varsa
piriul Ruda, pe teritoriul acestuT
sat.
La V. este inconjurat de un
deal mare si frumos numit Ruda,
acoperit cu padure.
Printre Riul-TirguluT si dealul
Ruda trece calea ferata GolestiCimpulung si calea nationall Pi-
testi-ampulung, care se futretaje la S. de satul Geabelea.

Geabelea, munte, in raionul comuneT Badeni-Paminteni, plaiul
iar drumul comunal Devcea-Tas-
Punar trece prin sat si anume

prin partea sa esticd.
Geaferca, deal, in pl. Isaccea, j ud.

Tulcea, pe teritoriul com. rur. Ba-
labancea, si anume pe acela al
cu mosia Cotul-Ciorir. Are singura. 2300 hect. $1 e impArtit

acum In 270 loturT.
Geabacul, ruinele unuT vechig

sat, jud. Constanta, ceva mal
la N. de precedentul, pe valea
Geabacul-Ceair, distrus de un
Gavenei (Valea-), vale, in ju-
incendia la inceputul secoluluT

trecut ; locuitoriT s'aii stabilit
rectie generala de la N.-V. spre

S.-E., brazdind partea S. a pta.seT si pe cea de E. a comuneT ;
mal la S. in actualul sat.
se intinde printre piriul Taita
detul Vlasca, incepe din mosia

Uzunul, trece prin trupul Iasi,
pe mosia Strimba-d.-j., si da
in apa Cilnistea, luind numirea
de Valea-Uzunul, de la numele
satuluT prin care trece.
Gazdarul, mavild, jud. Baila.

la 4 kil. spre N. de sattil Slo-
Geabacul, deal, in judetul Con-
seanca.
indreapta spre S., avind o di-
si valea Coslugea ; satul IslamGeaferca e asezat la poalele sale
orientale; este de natura sancoas5. ; are un virf de 290 m.,
E.; are 109 m.; e acoperit cu
si tufarisurr.
dominind satele Geaferca si Ba-
labancea; e acoperit cu Ociad
Jinete.
Geaferca-Rus, sat, in judetul
Geabacul, vale, judetul
Con-
Tulcea, pl. Isaccea, com. Bala-
stanta, pl. Medjidia, com. Tor-
bancea, situat in partea de S.
tomanul, c5.t. Geabacul.
a plaseT si in cea centrala a comuneT, la 6 kil. spre N. de ca-
Geabacul, sat, jud. Constanta,

pl. Medjidia, catunul comuneT
desface din dealal Coslugea; se
stanta, pl. Medjidia, comuna

Tortomanul, catunul Geabacul;
merge printre valle CarapatDaga, la V. si Geabac-Culac, la
bozia-Ciresul, serva de hotar in-
tre com. Ulmul si Surdila-Gai-
catunuluT sati Islam-Geaferca; se
Geabalacul, lac, in jud.
www.dacoromanica.ro
Ialo-
tunul de resedinta, pe ambele
GEAFERCA-TURCEASCA
maluri ale vdeI Holaclul. Numele
de Geaferca este turcesc. Se

numeste Geaferca-Rus pentru
ca s'a populat cu Rusi dupa

razboiul de la 1877-78. Se mar.
gineste la N. cu com. TigancaTaita, la V. c cat. Hancearca,
la S. cu cat. Balabancea i Islam-Graferca, la E. cu com. Meidan-Chiol.
Teritoriul saii are o intindere

de 134 hect., din care 15 hect.
ocupate de vatra satuluI, io
hect. ale scoaler din cdtunul de
resedintk 119 hect. locul cultivabil al locuitorilor.

Dealurile carr Il brazdeaza
GEAMXNA
495
(330 m.), la N.-V. ; Boclogea, la

E.; sunt de natura pietroasa si a-
Geamartaluiul, r, izvoreste
coperite in mare parte cu pa-
lea-Geamartaluiul. Se desparte
de basinul Jiulur prin DealulMuere!, ce merge aproape pa-
durr. Riul Taita il uda la S.-V.,

valea Coslugea il uda prin mijloc, trecind i prin sat.
Populatia sa este de 45 fam.,
saa 294 suflete, toti RominI.
Copia' in virsta de scoall se duc
la scoala din catunul de resedinta, Balabancea. Are o biserica, fondata in 1859 de o rusoaica din Geaferca-Rusa, deser-
vifd de un cintaret si de preotul din ct. Balabancea.
din jud. Gorj, curge prin Va-
ralel cu malul drept al riuluf.

Trece in jud. Dolj. In comuna
Velesti, se incarca pe dreapta cu
piraiele : Scindura, Fagetelul si
Stanul, lar pe stinga cu Floreiul,
Staicul i Artanelul. Curge prin
partea de V. a com. Veleti cu di
rectiunea de la N.-$. Patrunde

apof pe teritoriul com. Balota,
pe care o uda de la N.-S. si
DrumurI comunale unesc satul cu catunele : Balabancea,

Hanceasca, Geaferca-Rusd ; cu
in dreptul careia are 3 miel po-
comunele : Orta-Chioi, Alibei-
tul satelor Gaia-d.-s. i Murgasiul,
S. Riul Taita 11 uda la V., si
Chioi, Meidan-Chioi. Se cultiva

pe teritoriul luI porumb i car-
afluentif sai valea Holaclul prin
toff.
sunt : Boclogea, la E., pe muchea

caruia se vad ruinele Valului-luiTraian ; Coslugea (312 m.) la
mijloc, trecind prin sat, si Valea-StipanuluI, la S. Populatia

este toata rusa: 20 familif, cu
Io6 suflete. Copa in virst de
scoald se duc la scoala catunuluI de resedinta. LocuitoriI merg
la biserica din Hancearca.

Drumuri comunale o unesc cu
catunele : Hancearca, Islam-Geaferca, Balabancea ; cu comunele
Meidan-Chioi, Alibei-Chioi si Telita.
suba Balta, pl. Ialomita-Balta,

com. Dudesti.
Gealtai-Deresi, vale, in judetui

Tulcea, pl. Babadag, com. rur.
Ciamurli-d.-j. ; se desface din
poalele sudice ale dealului Acairac-Bair ; se intinde spre S.,
Cu O directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brdzdind partea de S. a piase si pe cea de N.
a comunei; merge paralel cu
lam-Geaferca, sat, in judetul
soseaua nationala Tulcea-Babadag Constanta, i, dupa 8 kil.
de drum, se deschide in valea

piriului Slava, mg sus de satul
de S. a plser si in cea de S.E. a comunei, la 3 ldl. spre E.

de catunul de resedintd, Balabancea, pe ambele malurf ale
Geam-Pasa, deal, in jud. Con-
\del Coslugea si la poalele dealuluI Boclogea.Teritoriul sati are

o intindere de 845 hect., din mil
stanta, pl. Medjidia, com. Cochirleni, cat. Ivrinez, se intinde

la S. de lacul Cochirleni ; e de
6o hect. sunt ocupate de vatra

satulur, 10 ale scoalei din Balabancea i restul, 775 hect. de
locul de cultivat al locuitorilor.
natur stincoasa si e acoperit
Dealurile ce-1 brazdeaza sunt:

dealul Geaferca, la V.; Coslugea
are un pod. Din dreptul
acestei comund, 01-Aseste teritoriul jud. Dolj i patrunde in
jud. Romana, varsindu-se pe

Gealep, lac, in jud. Ialomita, in-
Geaferca-Turceasc, saa IsTulcea, pl. Isaccea, cat. comuner Balabancea, situat in partea
duri. De aci liara pe teritoriul

com. Murgasiul, unde in drep-
Ciamurli-d.-j.
cu finete.
Geamartaluiul, deal, jud. Dolj,

plasa Amaradia, comuna Talpasiul.
www.dacoromanica.ro
malul drept al riuluI Oltetul intre com. Bal i Vartina, dupa

ce s'a incdrcat pe stinga cu piriul Fratila (la com. Gropsani).
Largimea ;rae! variaza intre
2
kil.
Geamartaluiului (Valea-), vale, jud. Gorj, Dolj si Romanati,
prin care curge riul cu acelasi

nume.
Geamana, com. rur., pl. Oltuld.-s., jud. Olt, comusa din 4

catune : Geamana, Buciumeni,
Dragoesti-d.-s. i Dragoesti-d.-j.
Se numeste ast-fel dup numele riuluI Geamana si este situata. pe lunca Aula Olt, la 40
kil, departe de capitala judetuld
si la 4 kil. de a piase. Are o

populatie de 450 familii, sati
1800 suflete, in care intra si 25
familif de Tigard. Contribuabill
sunt 383; case de locuit 470;

bordee, io.
In comuna. sunt 5 bisericI.
Meseriasi sunt: I0fierad, 3 cojocarT, 2 cizmarr i 15 dulgheri.
496
GEAM;k/sTA
S'ata improprietarit, la 1864,

312 locuitorT, parte pe mosiile
D-lor Teodor Bratianu si loan
GEAMXNUL
deservita de un preot si un dintaret.
Geamna, sat, face parte din
ciumeni, proprietate a statuluT,

dat 1042 hect.
citad li
Vite sunt: 55 ca! si Tepe, 320
boT, 210 vaci, a o capre, 560
or si 800 porcT.
com. rur., cu acelasT nume, pl.
coall exista in comuna de

la 1858. Localul s'a construit
de proprietarul loan Solomon.
Geamna, deal, jud. Bacati, pl.
59 copif (47 baetI si 12 fete),

din numarul de 237 copil (155
baeti si 82 fete), in virsta de
titi carte 62 barbatT.
Comerciul se face de 9 cta.ciumarT.
Veniturile comunef se urca la
Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o biserica construita cu

maT multor locuitorT.
MunteluT, de pe teritoriul com.

Valea-Arinilor.
Bacata, pl. MunteluT, com. Valea-Arinilor, ce serveste de nod

orografic sirelor de muntl aT
Moinestilor i aT PietreT.
Geamna, deal, pe teritoriul satuluT Flanesti, com. Sirbi, pl.

Baseul, jud. Dorohoiti, pe culmea caruia se afta movila cu acelasT numire.
Geamna, movild, pe culmea

dealuluT cu acelasT nume, com.
Sirbi, pl. Baseul, jud. Dorohoili,
pe teritoriul satuluT Hnesti.
Se zice ca, odinioara, ar fi fost

aci doul movile egale, apropiate
una de alta, si in decursul tim-
com. Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud.
Vilcea, de la N. spre S.
Geamna, vale, se intinde pe

sub dealul i movila Geamana,
pe teritoriul satuluT Hanesti,
com. Sirbi, pl. Baseul, jud. Dorohoili
Geamna-Lunga, virfdemunte,
jud. Bacali, pl. MunteluT, de pe
teritoriul com. Comanesti.
Geamna-Mare,sirld, izvoreste
de la N.-E. de com. RijletulVierosul, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt si se varsa in riul Vedita,
spre N. de com. Rijletul-Govora. Are de afluentI piraele:
nat, de par acum a fi ingenia-
Tatomirul, Burdoaica, Durdvarea, Piraele, Stircul i Geamana-
n ate.
Mica.
purilor, ponorindu-se, s'ata' imbi-
Geamna, deal, in raionul com.

Geamana, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt
Geamna-Mie, pirig, se vars1

In gira Geamana-Mare, in ra-
pe care se cultiva n hect. vie.
ionul com. Rijletul-Vierosul, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt, din care
Geamna, deal, in raionul com.
Geamna, sat, cu 76 familiT, sali

340 suflete, pendinte de com.
rur. Bradul-Geamana, jud. Arges, pl. Pitesti ; are o biserica,
cu hramul Inaltarea-DomnuluT,
curge prin valea Geamana si

se scurge in piriul Ploscuta.
Geamna, pIrla, strabate la E.
Geamna, virf de munte, jud.
ProprietarT marl in com. sunt
Geamna, sat, CU 450 loc., jud.

Arges, pl. Oltulul, pendinte de
com. rur. Stoilesti ; are o biserica, cu hramul Sf. Nicolae, cu
un preot si un cintaret.
Geamna, pirta, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Zaicoiul, ce
familia George Em. Lahovari

fratil Iliescu.
niste morT, numite facae, care

nu umbld de cit cind vine apa
din ploale multa.
ajutorul
6886 leT i cheltuelile la 6399 leT.
E strabatuta la E. de DealulOltuluT, pe care se cultiva porumbt griti i sunt livezT de

prunT si e udata de riurile Oltul
Geamana. Comuna e legata
prin soseaua principala judeteana, la N. cu com. Casa-Vechle
si la S. cu Cimpul-Mare.
Casa-VechTe ; la S., cu CimpulMare ; la E., cu com. Dejesti si
la V., cu !tul Oltul.
pusata, si se vara. in .riul Cerna
la Giulesti. Pe acest ri sunt
Solomon, parte pe mosia Bu-
Asta-zr scoala este instalata intr'un local oferit gratuit de D-1

Al. Iliescu, proprietar. Cia intretinerea el, statul cheltueste
1404 lel anual. Se frecuenta de
voreste din hotarul com. La-
izvoreste.
Creteni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Geamna, padure, in jud. Baca", pl. TAzlaul-d.-s., com. Solontul, cu o intindere de aproape
500o hect. ; cuprinde brazT
stejarT si este supusa regimuluT
silvic.
Geamnul, deal, inalt, pe teritoriul satuluT Borolea, cona. Avalmeni, pl. Baseul, jud. Dorohoiti ;
pe culmea luT se afta o movila
Cu aceeasi numire, pe care este asezata piramida geodezica.
Geamnul, munte, situat spre

hotarul jud. Bacali, in com. Taz-
Geamana, ria, jud. Vilcea, iz-
www.dacoromanica.ro
laul, pl. Bistrita, jud. Neamtu.
GEAM-ANUL
GeamAnul, plf dure, in jud. Baal, pl. MunteluT, com. ValeaArinilor. Esente : brazT, fagT si
moliftI. Are o intindere de 430
497
sat este o scoall mixta., care

functioneaza din 1880. In anul
scolar 1892-93 a fost frecuen-
hect. si este supusa regimuluT
tata de 37 copiT, din 60 copil in virsta de scoala.
silvic.
carte 39 persoane.
GEMENEA
lovesti, com. Parosi, plasa 01

tul-d.-s., jud. Olt.
Gelandone, a'eal, in jud. Neamtu, pl. Bistrita, com. Tazlaul,
situat linga. pirliasul Radia.
Are o biserica de zid, cu

GeamanuluI (Valea-), vale, spre
com. Topesti, plaiul Vulcan, jud.
Gorj ; pleaca de la N.-E. spre
hramul Sf. Nicolae, deservita

de un preot si un cintaret.
V. din Cracul-FaguluT ; are o in-
In sat sunt 4 meseriasi :

cizmar, i iglar, i fierar
tindere de 3 kil.; strabate prin-
timplar.
tre dealurile Cracul-Lung si Cra-
UlmetuluT si da in ValeaTismaniteT.
Geambaul, cdtun, al com. Boziorul, jud. Buzar', cu 130 locultor! si 30 case.
Gelna saa Velna, pifia. jud.

Vasluia, izvoreste de pe teritoriul com. Borasti, din padurea
trece pe la marginea
com. Ipatele, desprtind-o de
Iezerul ;
comunele : Tingujei
i Borasti
Gebleti, mofie particulara, pl.
mal in jos de satul Halita,
Dumbrava-d.-s., jud. Dolj, com.

Carpenul, satul Geblesti, pe care
dup. ce primeste piriul Ipatele,

ese din comuna, curge spre S.,
uda terituriul com. Negresti si
se varsa in riul Birladul, in par-
se afla o moara cu abur!. Se

gaseste pe dinsa padure in in
tindere de 50 hect.
tea de V. a tirgusoruluT Negresti.
Geambauluf (Valea-), vale, in
Geful, sat, in jud. Tutova, pl.
jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, com.
Corodul, com. Ghidigeni, pe riul
Livezile, prin care trece limita
Birladul. S'a format de curind prin
de S. a com. catre com. Glo-
improprietarirea insurateilor.
dul.
Geanone, localitateizolatd, injud.

Prahova, com. Predealul, intre
riurile Prahova, Valea-CerbuluT
si la S.-V. de Azuga.
Geantul, a'eal, in jud. Vasluia,

pl. Racova, com. Lipova.
Geful, mofie, in jud. Tutova, pl.

Corodul, com. Ghidigeni, proprietatea statuluT, arendata., impreuna cu mosia Ruptura, in ultimul period cu 5000 leT anual.
Geful, '1/dure, in jud. Tutova,

pl. Corodul, pe mosia cu acelasT nume, pe ambele malur1 ale
Geatri-Bair, a'eal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Eni-
riulur Birladul. E proprietatea
In cursul san pe teritoriul

com. Negresti, formeaza un iaz,
nutnit Iazul-de-la-Velnita, fiind
lIngA localul, unde maT inainte
era velnita.
Gernrtlul, deal, jud. Vilcea,
pl. Oltetul-d.-j., com. Ghioroiul.
Gemena, deal, lung de 850 m.,

jud. Olt, pl. Vedea-d.-s., com.
Rijletul-Vierosul, cu directia de
la N. la S. Pamintul saa e prielnic cultureT pomilor, porumbului si griuluf.
statuluT.
Gemenea, com. rur., jud. Dim-
gea, catunul Adam-Clisi ; se in-
tinde printre valle Curu-Culac
Gegirtul, sat, face parte din co-
bovita, plaiul Dimbovita-Ialo-
Diordingi-Orman ; are 170
muna Viisoara, plasa Siul-d.-s.,
metri ; e acoperit in mare parte

cu padurT si izlaz.
jud. Olt, situat pe malul Oltu-
luT, la S., la o distanta de o
mita, situata la 32 kil. spre N.V. de Tirgoviste, pe malul sting

al DimboviteT, pe dealurT si pe
jum. kil. de Viisoara, resedinta
val.
comuneT.
divisie a com. Suditi, com. Gheraseni, jud. Buzar'.
cuitorT, din cm-1 21 sunt impro-
Gebleti, sat, in jud. Dolj, pl.
prietariti dupa legea rurala, cu

64 hect.
Locuitorif posea : ii5 boj,
9 vacf, 12 cal', 280 o! si 31
In raionul comuneT sunt : Dealul-Floria, Dealul-Mare, ValealuT-Bar, Valea-TiseT, Valea-Teodorestilor i Piscul-RunceseT.

Prin coprinsul acesteT comune
curge Dimbovita, in care se varsa
piraiele Valea-Lungl, Valea-
porcT.
TiseT
Geavleti (Cacaleti-Vechi), sub-
Dumbrava-d.-s., com. Carpenul.

Are o populatie de 218 suflete,
din carT 103 barbatT si 115 feme!. Locuesc in 100 case, con-
struite maT toate din bine. In
Are o populatiune de 371 lo-
Gel, altd numire a cdtunului Mor-
Valea-Teodorestilor. Se
compune din treT catune : Gemenea, Bratu-Oncescu i Capul63
60299. Alarde .Dialtortar Geogra/te. rol. III.
www.dacoromanica.ro
GEMENET (GRINDUL-)
Coaster, cu o populatie de 1249

locuitorr.
In com. sunt : 3 bisericr ;

scoall ; 7 mor' de apa ; r pod
peste Dimbovita, facut de armata in timpul campanier din
1877-78 si r podet peste Valea-Tiser.
Comuna Gemenea se invecineste : spre E., cu com. Barbuletul si Pietrari ; spre V., cu
com. Cindesti ; spre N., cu com.
Miclosani i Runceasa, din jud.
Muscel si spre S., Cu Voinesti.
Se desparte : de com. de la E.,
prin dealurr i padurr; de cele
de la N.-V., prin riul Dimbovita si de cele de la S., printr'o

dmpie mare. Se uneste cu : Barbuletul, Pietrari, Cindesti si Mi-
closani prin drumurr practice

nesoseluite si potecr, lar prin
soseaua judeteana TirgovisteCimpulung se uneste cu Voinesti i Runcea.
Ad i a fost cuartierul M. S.
Regelur Carol, in urma campa-
niel din 1877-78, cind a vizitat armata ce se afla concentrata in Arges, Muscel i Dim-
GEMENI
498
dere de 110 hect., acoperite cu

salde ; apartine statulur.
iezerele Gemenele i Catargeaua

Cu Dunarea-Vechre.
Gemenele (Rlioi), cdtun, al
Gemeni, com. rur. si sat, Injud.
com. Vintileanca, jud. Buzati ;

are 20 locuitorr si 6 case.
Mehedinti, pl. Cimpul, la 69 kil.
Gemenele, alta' numire a mofiel

Rliosi-Luscan, jud. Buzgi, spre
deosebire de Riiosi statulur.
dinta plser. E situata pe loc

ses. Aceasta com, s'a fondat
Gemenele, movile,la 11/2 kil. spre

V. de cat. Caragica, jud. Braila ;
a purtat numele de Dirvari-d.-s.,
serva de hotar intre comunele
hilatura confuziunea ce se facea

in actele oficiale Cu Darvarid.-j., ce sunt vecinr, i s'a dat numele de Gemeni, pe care, pana
Insuratei si Slujitori-Albotesti.
Gemenele, movile, jud.

situate la N.-V. com. Bertestid.-j., in departare de aceasta
com. de 4 kil. i in drumul spre
Lacul-Rezer.

situate la E. de com. Scortarul-
Noti, in departare de com. de

4 kil. si aproape de
com. Movila-Mireser.
hotarul

cam la 3 kil. spre S. de satul
de orasul Turnul-Severin, si la
39 kil. de Vinjul-Mare, resela 186o. Dupa ce a fost mutata
pe locul unde se gaseste asna,
pana la 1885, cind, pentru a
aci, II purta ca porecla.

Risipiti-de-Dolj ; la S., cu com.
Cetatea ; la V., cu Dirvari-d..
si la N. cu comuna Oprisorul.
Are 1400 locuitorr, din carr 232
contribuabill; locuesc in 275
case.
Locuitorir posea' : 89 plugurr,
165 care cu bol, 16 carute cu

cal; 6o stupr.
Are o biserica cu un preot
si 2 cintretr; o scoala conclus
Roman ; serva de hotar intre a-
de i invatator, frecuentata de
Se cresc ad i multe animale:

vacI, capre, etc.
ceasta com. si Cotul-Lung, pe
40 elevr si 2 eleve; o circiuma.

Budgetul com. are la veniturr
3588 ler; lar la cheltuelT 2411
Gemenei (Grindul-), grind, in
Gemenele, dota niovile, pe dm-
jud. Tulcea, pl. Macin, coin.

Pisica, in partea de N. a plaser
si a comuner, de-alungul Dunarer, acoperit cu pdure. Este
prelungirea grindulul Zatoaca
pul Barganul, jud. Ialomita, pl.

Ialomita-Balta, com. Cegani.
bovita.
care si el se prelungeste cu grindurile Cluciulur si Galatilor. Are
o intindere de 240 hect., acoperite cu padure i pasune.
vechiul drum Braila-Sutesti.
ler.
Vite sunt: 700 vite marr cor-
nute, 50 ca, 790 or i 700 fi:n Olor T.
Gemenele, iezer, jud. Brila, in

balta com. Chiscani, intre iezerul Fundul-Gherghe i Dunarea-Vechre ; comunica la N. cu
privalul Scurtul si la S. cu DunArea-Vechre, prin acelasr canal.
Prin aceasta comuna' trece

soseaua
Gemeni.
La o departare de 3 kil, de
com., pe drumul ce duce la
O-
prisorul, se vad niste intaritul-1 de pamint satl metereze, nu-
mite Cetatuia, carr sunt foarte
Gemenel (Pdurea-), pa'dure,
Gemenele, pirtiaf, izvoreste din
in jud. Tulcea, pl. Macin, corn.

Pisica, la N. plaser si al com u-
ramura muntilor Pietroasa, com.

Tazlaul, pl. Bistrita, jud. Neamtu
ner, ocupind partea de N. a Grin-
si se varsa pe dreapta piriulur
pe malul D upana in satul Pisica, pe o

lungime de 7 kil. ; are o intin-
Tazlaul.
dulur-Gemenir ,
vechr.
Gemeni, movild, in jud. Buzar',

comuna si catunul Albesti.
Gemeni, deal, si punct trigono-
Cemenele, priva!, care uneste
www.dacoromanica.ro
metric, in judetul Mehedinti, a-
GEMENI
499
proape de com. rur.
Burila-
Mica.
Gemeni, deal, in jud. Mehedinti,

pl. Cimpul, aproape de Dunare.
GENUNENI
I 500 pogoane. Apartine d-nel

Elena Sc. Ferechide. Inainte apartinea parintelui d-sale, Iancu
Marghiloman.
Meseria$T sunt: 2 timplart, 5
dulgherr, 2 fleme $i I pietrar.

El desfac produsul muncei lar
Se gaseSe pe
la Rimnic, Horez, Draga$ani si
mo$ia Virtopul. Esente stejar,
Riureni.
emita $i cer, care predomina.

Gemeni satA Geam5nul, munte,
jud. Neamtu.
Gemeni, munte, pe teritorul mo$ieT Borca, jud. Suceava, com.
Madeiul, inalt de 1434 m.
Vite: 32 cal, 252 boT, 200

vacr, go capre, 65 or, 400 porci.
LocuitoriT s'ad improprietarit
dupa legea rurala din 1864,
d'ara de ce' din mahalaua Mosneni, carT sunt mo$nenT.
Pe riul Bistrita, In raionul
com., sunt 5 morT de macinat.
Gente! (Gropile-), gropi, can,

in centrul com. Arice$ti, plasa
Podgoria, jud. Prahova, unde,
se zice, at1 fost ocne vechT de
sare.
De sub Gropile-Gentel ese un
Gemeni (Piscul-), deal, In jud.
izvor de opa sarata, care nu
R.-Sarat, plaiul RImnicul, com.

Danule$ti; se desface din dealul
Danule$tilor ; brazdeaza partea
de N. a comuneT ; este acoperit
seac niel odatd. Apa, in timp

de ploT torentiale, se inghite
peatra de constructie, pe valea

numita Moga si se banue$te a
cu mare zgomot de aceste gropT,

prin orifici, Tese afara foarte
fi si carbuni de pamtnt la
Cu padurT i finete.
limpede $i sratd.
Pe prunddl acestei ape, si in
marginea $oseleT ce duce catre
Com. are o scoala frecuentata de 16 elevi, din 95 copit
Gemenilor (Pirlul-), ptrik, a-
In raionul com. se gaseste

lo-
cul numit Tardeiul
fluent al pirtuluT Sabasa, jud.
com. Surani, sunt dota
vini-
In vIrsta de scoala. Cu tntretinerea scoater statul cheltue$te
Suceava.
$oare de al:A minerala, ce conin sulf.
anual 1242 leT.

StiO carte 96 barb. $1 15 fem.
Gemoiul, virf de munte, jud. Bacati, pl. Muntelui, com. Brustu-
GenteI (Virful-), colinit, In jud.
roasa, situat Miga muntele Preu-
Buzad, comuna $i cat. Calvini,
Vatra satului are so hect.

iar toata com., cu padurT, izlazurT, etc., are 3500 hect.
tesele.
acoperita de putina padure $i
Veniturile $1 cheltuelile com.
se urca anual la 1000 leT.
pietris.
Gemoiul, virf de munte, din lantul Aluni$ul, pl. Vrancea, jud.

Putna.
Genchereti, mahala, din com.

rur. Parau$ani, pl. Mijlocul, jud.
Vilcea.
Geneti, sfoaril de mo,rie, in jud.
Prin Genuneni trece $os. jud.,

care o une$te la E. cu com. Frtnce$ti $i la V. cu Com. Fole-
Genuneni, com. rur., In judetul

Vilcea, pl. Oltul-d.-s., compusd
din patru mahalale: Genuneni,
Negre$ti, Mo$neni-Manailesti $i
Schitul, formInd doua catune :
Genuneni $i Manaile$ti.
$ti-d.-j.
In raionul sad este $1 mosia

statulut Metohul Manallesti care
s'a vIndut in corp intreg D-luf

I. I. Babeanu.
La N. com. e dealul ()Maui,
E situata pe apa Bistrita, la

30 kil, departe de re$edinta
Valea-Moga, Ripa-Soimului, Rtpa-SavuluT, Apa-Rosie, Malulcu-Chica, Gruiul-Melcerea, $1 la
Oltetul-Oltul-d.-s.;
jud. $1 a sub-prefectura.
Populatia com. e de 194 familiT, sal 8 io suflete: 392 barbat' $i 418 femeT; locuesc
196 case $1 3 bordeie.
Sunt 3 biserici : una numita
trece pe lingi satele: Leote$ti,

Mirila, Tei$ul, unde se afta 2
Schitul, fondata de Pahomie Monahul, n timpul domniel lut
poduri, $i prin com. Btrza, $i se

varsa In Burluiul.
Genuneni, sat, jud. Vilcea, face,

parte din com. rur. cu ace1a$1
nume. Are o populatie de 327
vod ; a doua la Mo$neni, fondata
Genoaica, .plIdure particularg, in

jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j.,
cona, Virtopul, in intindere de
de Radul Ungureanul, la 1776;

$i a treia la Genuneni, fondata
de Popa Motel(' Manastireanul,
la 1797,
Buzar', com. Pietroasa-d.-s., a

mo$nenilor Gene$ti; are 40 hect.,
din care 19 padure.

Gengea, vale i pilla, in jud. Romanati,
pl.
Constantin Brincoveanul Voe-
S.: Draganul, Buda, Prigoriile

si Birloaga.
www.dacoromanica.ro
locuitori (157 barbati $1170 femeT). Aci e re$edinta comuna
Biserica din acest catun s'a

zidit de Popa Mateid Manasti,
reanul la anul 797.
GEOAGA
GHEAZERA
500
Geoaga, pdure, supus5. regimului silvic, com. Dobresti, plasa

Podgoria, jud. Muscel, in intindere de 50 hect.
Georcotinul, deal, in com. rur.

Secul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
pl. Medjidia, com. Rasova, cl-
raionul com. Liesti, este cana-
tunul Vlah-Chioi; face parte din

culmea dealurilor Vlah- Chioi,
lizat, avind o adincime de 3

m. si o largime de 2 m.
se intinde de la S. spre N.,

brazdInd partea vestica a piase!
sI cea central a comuneT; este
Gerul, vale, formata. din piriul
taiat transversal de Valul-luT-Traian ; este cuprins intre baltile
si Covurluiti. Produce fineata
Vederoasa si Baciul ; la poalele
Georgeti, mahala, in com. rur.

Padina-Mare, plasa Dumbrava,
jud. Mehedinti.
sale sud-vestice e asezat satul

Vlah-Chioi; are 137 m. e aco-
Gepizi, defileg, In Dealul-Tiganiel, la S. de com. Serbanesti,

judetul Olt, prin care trece soseaua judeteana Slatina-Rolori.
Ad i s'a constatat existenta unuT
cimitir vechiti, numit Cimitirul-
nesti, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
unde sunt stine si unde se fabrica brilla..

Gera. Vez! Muntele-Gera, mofie
a statuluT, jud. Vilcea.
Gera, plIdure a statuluT, in intin-
dere de 1 so hect., situata in

com. Costesti, plaiul Horezul,
jud. VlIcea.
Geringneti, sat,in jud. Tutova,

pl. Tirgul, com. Banca, spre N.
de satul Banca. Are 497 loc.,
din call 49 stiil carte,
i 124 case.
Germnul,
Geroasa, colina', In jud. Buza.'a,

com. Pntaul, cat. Plaisorul.
mea Gheazera este insemnata

prin piscurile : Gheazera (2406
m.), Papusa (2426 m.) si Pa-
Out
(2095 m.).
incepe din dealul Geroasa si
Aceasta culme se tndrepteaza

spre S.-V., formind un unghia,
de aproape 450, cu catena Car-
se scurge In Buzan.
patilor, cu care se leagl prin
Geroita, pdure, in judetul Covurluia, plasa Zimbrul, comuna

Gerul, pirtz7, izvoreste din padurea Gerosita, com. Ztnulti, jud.
Covurluiti, curgeprin satele Cornesti (Covurluia), Mindresti, Pu-
teni (Tecucia), trece prin satul

Cudalbi, prin vecinatatea Mn-
>el, intra pe teritoriul comunelor : Calmatuiul, Liesti, Fun-
deni si Tudor-Vladimirescu si
apoT se varsa in Birlazel, litiga.
satul Piscul, din jud. Covurluia
muna Vadurile ; face jonctiune

cu ramurile Morgociul si Mala-
dresti si pana la S. de Tudor-
Acest Orla, de la satul M'inVladimirescu, formeaz limita

filtre jud. Tecuciti si Covurluia.
El are un curs incet si adeseorT seaca in timpul vereT. Pe

proprietatea
Culmea-MesuluT, care desparte

sorgintea RiuluT-DoamneT de a
DimboviteT; iar la S. trimite :

Culmea-VladicaT, intre R.-Doam-
Zmulti.
si de ad in Siret.
Germeli, deal, in jud. Constanta,
Dimbovita, jud. Muscel. Are o

forma trapezoidala : latarile paralee sunt reprezintate prin RitilDoamner si riul DImbovita, iar
cele-l'alte doua prin catena Carpatilor si pantele dealurilor. Cul-
deal, In judetul
Neamtu, pl. Piatra-Muntele, co-
esti, in prelungirea ramureT munteluT Cernegura.
maT zic si
Lisa, la N. comuneT. E renumit

pentru productiunea vinurilor
luT. IT mal zice si Gerosul.
com. Mruntisul, cat. Zaharesti;
Gerea, munte, la N. com. Ola-
iT
Matca-GeruluT.
Intinde intre Riul-DoamneT sil-tul
Geroasa, deal, jud. Teleortnan,

pe care sunt sadite parte din
viile locuitorilor din comuna
Geroasa, vale, in judetul Buzati,
Gepizilor.
aicT. LocuitoriT
Gheazera, masiv muntos, care se
cite-va semanaturT.
de 18 hect.
burla si in abundenta. Vara sunt

suhaturr de vite carT pasuneaza
perit cu finete, putine padurT si
Georgica, pgdure, in partea de

S. a comuneT Salageni, pl. Podoleni, jud. Falda, in suprafata.
cu acelasT nume, jud. Tecucia
d-luT
Verone, in
www.dacoromanica.ro
na si Sora ; Plaiul-Lung, care

se termina. la catunul Ochesti,
i Culmea - Boldulur, aproape
perpendicular pe culmea Ghea-
zereT, care constitue un piatod

d'asupra orasuluT Cimpulung.
O rainura a CulmeT-BolduluT se
prelungeste spre S. printre 1-1111
- Bughea si riul Sora OO. la

co nfluenta lor.
Masivul orografic dintre Riul-
Doamnel si rtul Dimbovita, in

regiunea muntoasa, este inalt,
salbatic si lipsit de potecT de
ca! carr O. conduca la frontiera.
In regiunea deloasa acest masiv
este impdrtit prin cursurile riurilor : DoamneT, SoreT, Bughea,
Riul-TirguluT, Argeselul i Circinovul, ale caros vAT sunt un-
GHEBA
mate de $osele, cea mar mare

parte din ele pietrite, conducind
in Valea-Argeplur.
Gheba, deal, in jud. Falcig, In

suprafat cam de 305 hect.,
continuare a Dealulur Birladula Coasta de S. a acestur deal,
dintre piriul Crasna $i rlul Birlad se afla pe teritoriul comuner
Tirzif, pl. Crasna.
Ghebani, cittun, In jud. Gorj, pl.

Novaci, com. Novaci, situat la
N. de cat. Heri$e$ti, pe malul
drept al Gilortulur.
501
GHEL-TEPE
prin Ialotnita ; spre N., c i MIce$ti, de care se desparte prin

piriul Pirscovul, peste care trece
un pod, $i spre S., cu
Bilciu-
regi, despartindu-se tot prin

1.1111 Ialomita.
Ghedeon, pefterd, jud. Neamtu,

In muntele Ceahldul, situata in
partea sa despre E.; serve$te
de asil turi$tilor cind sunt apucatT de furtunr sag vreme rea,
pe munte.
Gheboasa, sat, face parte din
Gheenei (Vlceaua-), vlacea,
com. rur. Valea-Lunga, pl. Pra-
in judetul Teleorman, comuna
hoya, jud. Prahova. Are o po-
Piatr a.
pulatie de 171 locuitorl (83 bar-
batr, 88 femel). Se afl situat

spre S.-E. de com.
Ghel-Tepe, virf de deal, in jud.

Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
filtre satele
Serdarul $i Movileni, com. Fi-
riul com. urb. Babadag ; este unul din virfurile cele mai inalte
ale dealulur paduros Saila-Bair ;
se ridica pana la o inaltime
de 127 m., punct trigonometric
de observatie de rangul al 3 lea,
dominind asupra drumulur jude-
le$ti, pl. Siretulur, jud. Covurluiti.
tean Babadag-Armu tli-Ba$-Chloi-
Catunul are : o biserica, de-
Gheboeni, sat, in jud. Dimbovita,

pl. Dlmbovita-Dealul, com. MI.
ne$ti. In raionul acestur sat este
Macin $i asupra laculur TopracChiopru ; e sitiat in partea de N.

a pl. $i a com. $1 e acoperit Cu
padure.
servita de preotul din cat. Hi-
o padure de 62 hect. ioo arir.
Gheboasa, mofie particulara, de

965 hect., in com. File$ti, pl.
Siretulur, jud. Covurluig.
cu o populatie de 28 familir,
sag T'O suflete, din carT 26 contribuabilr.
Locuitorir posea. 7 plugurr,

80 care cu bor ; 171 vite mur
comide, 19 car ; 120 or, 126
pord ; 49 stupT cu albine.
risesti; 1 piud ; 18 finen'''.
seaua comunald ce leaga Novacir-RomInT cu Ciocadia, prin

Hirise$ti.
Ghebari, catun, in jud. Putna,

pl. Vrancea, com. Paltinul, situat pe dealul pe unde curge
piriul abala.
Are o populatiune de 70 suflete, carl locuesc In 30 case.
Gheboasa, bala,
Ghecet, sat, In jud. Tulcea, pl.

Macin, com. urb. Mcin, asezat in partea de N.-V. a pl.
a com.,
drept
fata
Brailer,
la
al Dunarel, in
locul de unire al bratulur Macin Cu Dunarea-Notia. Este mar
$i
pe malul
Ghel-Tepe, deal, in jud. Tulcea,

rur. Frecatei $1 anume pe acela
al cat. sau Po$ta, situat in par

tea de S. a pl. $i cea de S.-V.
a com.; este unul din virfurile
de E. ale dealulur Cilicul ; are
106 in.; punct trigonometric do-
mult o statie de trecere catre
minind asupra satelor Freatei,
Macin, mide duce un drum judesean. Sunt vre-o 25 familir,
Po$ta $i asupra drumulur comunal ce le une$te ; este acope-
sag zoo suflete, carr se ocupa cu
rit cu verdeata.
pescaria. Tot aci e $i un cablu
Ghebeni, trup de sat, in jud.
telegrafie pe sub apele Dundrer.
Neamtu, pl. de-Sus-Mi jlocul, com.

Rauce$ti.
Ghecet, grind, in jud. Tulcea,
Gheboaia, com. rur., jud. DImbovita, pl. Ialomita, situat pe
Ghel-Tepe, deal,
in jud.
Tul-
cea, pl. Babadag, pe teritoriul

com. rur. Nalbant $1 Ba$ Chiol
pl. Macin, com. urb. Mcin, in

partea de N.-V. a pl. $i a com.,
(Wat de hotarul lor) ; este o

prelungire de E. a dealulur Car-
se intinde de la
de alungul malulur drept al Du-
caman-Bair ;
eimpie, la 30 kil., spre S.-E. de Tirgovi$te, pe malul sting al Ialomi-
liare ; are 50 hect., ocupate de

satul Ghecet ; pe el merge dru-
N.-V. spre S.-E., brazdind partea de N. a pl. $1 a com. Has-
ter. Are o populatie de 750 locuitorf ; ornare fabrica de spirt; o bi-
mul Brdila-Mein.
Chioi, O pe cea de S. a com.
seria $i o $coala. Se ?avecine$te : spre E., cu Finta ; spre V.,

Cu Dobra, de care se desparte
Nalbant ; e de natura stincoasa;
Ghecet, mofie, de 35
fdlcr, In
jud. Covurluig, com. File$ti, la

gura Siretulur.
www.dacoromanica.ro
are un vid* inalt de 134 ni.,

dominind asupra satelor Bai$
Chioi $i Nalbant, qi asupra dru-
GIIELDI-HAGE-TEPE
502
muluT com. ce le uneste ; e acoperit cu pasunT si livezT.
Chirislic-Bair, avind o directie de

la N.-V. catre S.-E. si land forma
unuT arc de cerc cu convexitatea
Gheldi-Hagi-Tepe, virf, in jud.
spre S.; are o inaltime mijlocie
Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. rur. Siriul, cat. Muslu, asezat la V. pl. si in partea
de 160 m. ; prin inaltim ea luT pre-
de N. a com. $1 a cat. ;
face
domina satul Ghelingec, drumul

comunal Ghelingec - Pazarli si
valea Ester.
GliENOAICA
tuluT Rominesti, com. Movileni,
pl. Copoul, jud. Iasi; este milstinos, bogat in stuh si papura.
Ghemul, movild, spre S. de satul Rominesti, com. Movileni,

pl. Copoul, jud. Iasi. E artificiala
si foarte vechTe.
parte din dealul Cadi-Cisla, pe
time de 122 m. si domina prin
Ghelingec-Tepe, virf de deal, in

judetul si pl. Constanta, com.
inaltimea sa tot satul Muslu,
rur. Pazarli, cat. Ghelingec ; este
precum s't drumurile de la Muslu
asezat pe culmea dealuluMilarlar-Bair, si este cel maT Malt

Yid al acestuf deal ; are o maltime de 189 m. ; din acest Art*
se desfac dealurile : Tasli-ItmBair, Mahomet-Bair, Hos-TepeBair, precum si valle: MangaliaDere, Tasli-Iuc-Dere, Odi-Cucal
si Ester ; este situat in partea
a caruT culme se afla ; are o inAl-
la cat. invecinate.
Ghelingec, stzt, in judetul si pl.

Constanta,
cat. com. Pazarli,
situat in partea de N.-V. a pl.

si cea de N. si centrall a com.,
la 4 kil. spre N.-V. de cat. de
resedinta Pazarli. Este asezat
pe valea Odi-Culac, fiind inchis
de catre dealul Hos-Tepe-Bair

din partea de V., cu virful sat
de N. a pl., cea de V. a com.

si cea de S. a cat.
Qhelmegeni, nzahala, in com.
tea E. inchis fiind de dealul
rur. Samaniresti, pl. Motrul-d.-s.,

jud. Mehedi nti.
i kil. spre S.-E. de sat. Suprafata sa este de 1757 hect., din

care 146 hect. sunt ocupate de
vatra satulur si de gradinT. Populatiunea sa, compus maT mult
din TurcT, este de 133 familiT,

sati 554 suflete.
Din sat pleaca un numar mare
de drumurT comunale, ducind pe
la satele invecinate : Pazarli, Tortoman, Tas-Punar, Chior-Cesme, Terzi-Chioi si altele ; soseaua
judeteana Hirsoya - Constanta
trece prin partea de N.-E. a
Bal-Tepe si tine panA la dealul
Ghenciu (Valea-lu-), vale, in

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,
com. Oltina, catunul Cisla; se
desface din punctele S.-V. ale
Ghelmegioaia, sat, in jud. Me-
indreapta spre E., in o directie

generala de la S.-V. spre N.-E.,
brazdind partea N. a plaseT si
cea S.-E. a comuneT ; dupa 3
kil, de drum facut, parte prin
hedinti, pl. Ocolul-d.-j.; sine de

com. rur. Gutul ; are 65 case ;
o biseric cu hratml. Sf. Me.
padurT, parte prin cimpie, merge de se deschide in valea Bellic-Cealr, pe partea stinga a eT,
ceva mal sus de satul Curu-
Ghelmegioaia, piria, in com.

rur. Gutul, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Ghelmegioaia, vale, in com. rur.

Prunisorul, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti, unde se impreuna cu
Valea-BorsesuluT si Valea-Anilor.
Orman.
Ghenis-Bair, deal, jud.
Con-
stanta, pl. Medjidia, com. Mamut-Cuius, catunul Petera; se

intinde printre valle Demen-Culac si Iuuruc-Dere ; este de natura. stincoasa si acoperit cu Itnete si izlazurT.
Ghemuita, vale, jud. Olt, com.

Oporelul, pl. Oltul-d.-j.
satulta.
Ghelingec-Bair, deal, in judetul

com. Pazarli si anume pe acela
al cat. Ghelingec, pe la E. ca.reja trece ; incepe dia virful
Localitate insemnata aicT este

Selistea.
dealuluT de deasupra CisleT, se
Hos-Tepe (203 m.) ; iar din parGhelingec - Bah-, cu virful sati

Bal-Tepe (190 m.) ; de care S.
este dominat de virful MezarlicTepe (165 m.), care este situat la
Ghengheoaia, vzosie, in jud. Dorohoiti, com. Cordareni, pl. Prutul-d.-s., in suprafata de 270
hect., 69 aril, cimp si 8 hect.,
6o ariT padure.
Hotarele mosieT sunt: Cordareni, Havirna si Carasa.
Ghenoaia, znofie a statultd, pe

care, la 1864, s'ati improprietarit
Ghemul, loc de ievoare, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., com. Faraoni, de unde izvoreste pirtul
o parte din locuitoriT com. Vadul-
Sapat, pl. Cricovul, jud. Prahova.
Valea-Rea.
Ghenoaica, sub-divizie a at.

Ghemul, iaz, intre dealurile Pinata si Uricani, de pe teritoriul sa-
www.dacoromanica.ro
Valea-Scheilor, com.Tohani,jud.
Buzat1,
GHEN041CA
503
Ghenoaica, mofie, in jud. BuzAti, com. Tohani, cat. Valea-
Scheilor. Are 94 hect. ardturt,

fineat si vie.
Fosa proprietatea lut Ghi-
GHERISENI
Aidi este o scoalA mixta, conclusa de un tnvAtAtor, retribuit

de comuna.
Ceaus-Ghinea.
tul Margineni-Osebiti.
Vite sunt: 582 cal', 776 boT,

730 vact, 1030 or i 215 porcr.
Ghereti, sat, jud. BacOu, pl.
Gheorgheni-Orrnan-Bair,a'eal,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Bistrita-d.-s., com. MArgineniMunteni, situat pe malul drept

al Bistritel, la N. orasuluT Ba-
nea Poenarul, care a lOsat. o bi-
sericet Ghenoaica, fondatd de
Ir familiT, saa 37 suflete ; o di'
ciuml. E situat la 3 kil, de sa
Nota, com Dobromirul, d'alun-
Gheorduneti, sat, cu roo loc ,
ca. Are 24 aman', sad 101 su-
gul vdeT Teche-Chioi-Ceair ; care
flete.
jud. Arges, pl. Oltulut; face parte din com. rur. DrAgutesti-Sd-
are 170 m. i e acoperit numat
Vite sunt : 3 car, 32 vite mair

cornute i 20 porcr.
cu pAdurr.
punari.
Gheordunul, sat, cu 150 loc.,
Gheorgheti, par/ea com. CapulPiscullt, jud. Muscel.
jud. Arges, pl. Topologul ; face

parte din com. rur. Corbi-Md'-
GheorghieseI (Dealul-), deal,
Gherseni (Rotunzeni), com.

lut, situatl pe malul drept al rt t-
in satul Sodomeni, com POscani,
gureni.
jud. Suceava.
Gheorghe(Fundul-lui-), co/ind,
jud. BuzAti, com.' Gura-DimieneT,
acoperia cu o parte din pd-
durea Dimiana, numitA Fundullut-Gheorghe, avind ca 50 hect.
Gheorghe (Pirlul-lui-), piria

in jud. Suceava, com.
Preutesti. Primeste din stinga

pe Pirtul-Ursulut.
merge in cAtunul Odaia-Banulut,
de unde o ja pe hotarul mosii-
Gheorghiteni, vale, pe mosia
in hotarul mosieT Costesti ; la

V., se las1 pe hotarul mosiilor
lor : Gomoesti i BAlisoara, pAnA

Pomtrla, pl. Prutul-d.-s.,
Dorohoia.
jud.
Cioranca (pana in Drumul-SArit)
Bugheni, apot merge subti-
Gheorghitenilor (PlrIul-), pilla, pe mosia Pomirla, com.

Pomirla, pl. Prutul-d.-s.,
Dorohoia.
jud.
Muscel, izvoreste dupd proprietatea statulul, numitd Dealul,

curge prin com. Domnesti, plaiul
Gheoani, cdtun, al com. Mo-
dela V. spre E.;
sting al Oltetulut, la 15 kil. spre

N. de Bals. Are 6o familiT,
saa 255 suflete.
cind vine mare aduce marr pa-
17 kil. 400
m. de orasul BuzAa. Limitele
sale sunt : la N., incepInd din
apa Viforita, (com. Maxenul),
riuluT Bddilita, jud. Suceava.
Gheorghe(Valea-lul-), va/e, jud.
Nucsoara,
lut almItuiul, la
Gheorghina, prlu, afluent al pi-
(2800 m.), afluent al SomuzuluTMare,
rur., in jud. Buzda, pl. Ctmpu-
indu-se pe hotarul mosiilor : Limpezisul t MArgineanca, pana la

Putul-luT-Cazan (hotarul despre
com. Glodeanul- SOrat); la S.,
face un mic unghia intre Putultul-Cazan i hotarul MAcrisul,
runglavul, pl. Oltetul-Oltul-de.-s.,
si incepe a se urca la E., pe
jud. Romanati, situat pe malul
hotarul mosiel Zmeeni, atingind

hotarul Cata - Cal, Iazul- Aghir,
pinA in pirtul RusiavAtul ; o ia
Gheorghe-Laza. r, sat, in jud.
Ghera, deal, in jud. Tecucia, con-
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, per].
tinuarea a dealulut Chetroiul,
dinte de com Bucul, situat la
cuprins filtre Valea-Birladuluf, si
apot pe hotarul mosieT Maxenul (Infundindu-se putin la Viforita), se subtiazA printre Maxenul i Costesti, atinge hotarul mosiet Verguleasa (comuna
21/2 kil. spre N.-V. de satul de

resedintA, pe un loc ves.
Valea-Lupulut, in raionul com.
Tintesti) si se dirige in vatra
Gohorul.
cAt. Odaia-Banulut (com. Simileasca).
gube locuitorilor.
Satul este fondat la anul 1884,

cind i s'a dat numirea de Gheor-
ghe-Lazdr, in memoria nemu-
Gherasim, vale, care se scurge

in balta Znagovul, jud. Ilfov.

hect., din carT 3478 hect. arabile, 688 hect. pAclure, 670 hect.
ritoruluT profesor Gheorghe La-
190 familiT RomtnI si 4 familil
pl. Bistrita-d.-j., com. OsebitiMArgineni, situat lng Lunca-
fineatl, 952 hect. izlaz si 312

hect. sterp.
ProprietdtT insemnate sunt :
TiganT.
luT-RuginA. Are o populatle de
GherAseni, Scheiul (Sf. Nicolae
zAr.
Populatiunea satulul este de
Gheraeti, sat, in jud.
www.dacoromanica.ro
GHERCESTI
504
GHERSENI
din Brasov), BAlaia, Trestianca

si Brebeanca saii oprliga (Efo-
ria Spitalelor Civile din Bucu-
pe la 1812 aU venit aci mai
Este udatA de riul Tesluiul,
multi locuitori de pe mosia Rotunda-BrAdeanul i ari pus fon-
care trece prin centra si care

se incarcl pe dreapta cu piraele : Sodolul i Craia; lar pe
stinga cu Tarova i Criva. Are
pe dinsul douA, poduri: unul
resti) i pAdurile : Cimpineanca,

Tufele-FloriT si Tufele-Pirnogi.
Terenul e ses, ondulat putin de
malul CAlmdtuiului si de cite-va
movile ; pe alocurea cam bAltos
avind si oare-care sArAturi ; to-
damentul satului Rotunzeni, care
tusi e frtil si favorabil tuturor

culturilor.
In com. se aflA : o moard de
iul) a devenit proprietatea bisericei Sf. Nicolae din Brasov,

s'a adus din Transilvania diti-
aburi; o stinA pentru fabricarea
va locuitorT, scutitT de dArT,
Tesluiul sunt cam joase, el se

revarsA in timpul desghetului
si al ploilor mari.
Se compane din 4 sate :
laptelui.
cari ati dat nastere satului Su-
lesti - d.-s., Girlesti- d.-j.,
diti, ci sub-diviziunile sale : Geavleti (Cacaleti-VechT) i opir-
cesti i Teisani. Satele
dup. ce a devenit proprietatea

lui loan Emanuel Gherase, a
luat numele, impreund cu intreaga comund, de GherAseni.
Cind mosia Reda-Barbului (Sche-
Cal de comunicatie are : soseaua GherAseni-Costesti-Buzdti,

marele drum al GrinduluI-Bu-
liga. CAtunul Mala a inceput
zn si Drumul-SArii.
Vite : 740 bol, 950 vacT, 450
a se forma la 1837 si la 1850 era

deja un sat. Cele-ralte cAtune
viter, 440 cal', 460 lepe, 230

minjI, 3640 I, 26 capre, 8 asini si 966 porci.
Sunt 26 stupi Cu albine.
sunt mai nota.
Comuna e format din cAtunele :

rAseni
Mala, Cremenea, Ghe-
i Suditi, cu o populatie
de 2220 locuitori, din cari : 498
bArbati insurati, 36 neinsurati,
36 vIcluvI si 574 logetI; lar femei mAritate 408, vAduve 40,
fete 538. Locuesc in 426 case.
StrAinT :
Gherseni (Ro tunzeni), cdtun,

de resedintA, al com. Gherdseni,
jud. BuzAti, cu 1600 locuitorT

si 300 case.
Gherseni, mofie, in jud. Buzdti,
com. si cdtunul GherAseni, avind
woo hect., din cari 900 hect.

arabile si ioo hect. pAdurea
Cimpineanca.
2 Greci, 4 Austro-
Ungari si I Bulgar.
Meseriasi sunt: i lemnar,
cizmar, 4 fierari, 2 cojocari si
brutar.
Contribuabili sunt 413; stabilimente comerciale 23.
$tiii carte 134 persoane.
Are o scoalA in cAtunul GherAseni, frecuentara' de 102 elevi
si 4 eleve ; o bisericA, zidit
mal ludid la anul 1840 de Ion

Emanuel Gherase consumatA de
incendia in 1863 si reziditA in

1868 de Nicolae Gherase; are
hramul Adormirea-Maicei-Dom-
nului, si e deservit de 2 preotT si 2 cintreti.

arciumr sunt 12.
Comuna in secolul trecut consta numai din satul Cremenea ;
Ghersoaia, pdclure, supusA regigimului silvic, com. Glmbocelul,

pl. Podgoria, jud. Muscel, avind, impreund cu trupurile : Goleasca, BAneasa, Dinuleasa, Cal-
ceasca, Tomeasca, Chiriceasca

Chiteasca, o intindere de 1350
hect. Esente : fag, stejar, etc.
Ghercesti, com. rur., jud. Dolj,

pl. Ocolul, la 9 kil. de orasul
Craiova. Este asezatA pe ambele maluri ale riului Tesluiul.
Mischir; la S., cu orasul Craiova ; la V., cu com. Simnicul

si la E., cu com. Pielesti.
Terenul comunei este ses
compus din pAmint galben
negro.
www.dacoromanica.ro
In dreptul satului Ghercesti

altul in satul Girlesti-d.-j.
Din cauzl cA malurile riului
Gher-
luat numele de la multele

girle ce le uta i sunt asezate
spre S. de Gheresti, pe ambele
maluri ale riului Tesluiul.
Satul Teisani este asezat pe
malul sting al riului Tesluiul,
spre V. de satul Gheresti
in centrul comund, pe dreapta
riulur Tesluiul.
In com. sunt: 2 biserici, una
In satul Gheresti, fondatA de
locuitoriI satului, in 1833, Cu
hramul Cuvioasa Paraschiva; a
doua in satul Girlesti-d.-s., fondad. la 1879, ca hramul InAltarea DomnuluT ; sunt deservite
de i preot si 2 cintAreti; o scoall
mixtA,care fu nctioneazd din 1867,
condusd de I invttor i fre-
cuentatl de 54 elevI; este intretinutd de stat si com. Localul construit din zid, este in
bund stare.
DupA legea ruralA din 1864
s'ati improprietArit 112 locuitori,
Suprafata teritoriului com. este

hect. arabile, ioo hect. fineatl,
Ioo hect. izlaz i 129 hect.
pAdure.
Mosiile de pe com. sunt:

lesti - d.-j.,
cu venit anual de
I0000 lei, apartinind d-lui C. Girlesteanu ; mosia Girlesti - d.-s.,
cu venit anual de 7500 leT, apartinind d-lui Teisanu ; mosia

Gheresti, apartinind d-nei Elena
GHERCEgI
PavlovicT, cu venit
GHERGANI
505
anual de Gherceti,mofie particulara, jud.
Ghereasca (Schitul-), mofie tu

pldure, a Statului, jud. Covur
8500 leT; mosia Teisani, cu venit anual de 1200 leT, apartinind

d-luT G. G. Tei4anu.
Dolj, pl. Ocolul, com. Ghercesti,

de 8500 leT, apartinInd d-neT E-
luig, fosta pendinte de Mitropo

lia MoldoveT ; terenul cultivabil
Mara de acestI proprietarT,

mal ati parte si mosneniT Pri-
lena Pavlovid.
de 81 hect., se arendeaza cu
piceT, BogclanestI, Denghiulestl,

precum i locuitoriT improprietaritT dupa legea rurall din 1864.
dure; stine de oT, producind
Padurile ce se gasesc pe mosie sunt: Girlesti-d.-j., in intin-
Gherdana, sat, face parte din
satul Ghercesti, cu venit anual
Pe aceasta mosie este o pabrinz buna de putina.
Gheren-Ceair, alt mime al vela
dere de 85 hect. ; Teisani, pe
com. Condrachesti, jud. Tecuci .

Situat pe dealulcu acelasT nume,
mosia Teisani ; Ghercesti, In in-
in partea de V. a com., la
tindere de 9 hect. Sunt compuse din : cerl, stejarT, ulmT,
kil.
frasinr, jugastri, predominInd girnita.
miliT, sati 360 suflete.
Ghereseqti, sat, in jud. Arges,
Are o populatie de 'o fa-
pl. Oltul ; face parte din com.

rur. Valea-Ungureni.
Teritoriul cat. e de 100 hect.
Este strabatut de valle Ti-
de 636112 hect.; apartin satenilor

orasenilor CraiovenT i produc
glineT si Izvoarele, si de drumul
Pe proprietatea d-lui G. H.
Teisanu se gaseste o moara
de aburT, unde locuitoril
macina grtnele lor.
CirciumT sunt 7: 6 In Ghercesti
sii in Girlesti-d.-s. ; z comerciantT.
Prin mijlocul comuneT trece

calea comunala care o uneste la
N. cu com. MischiT si la S. cu
com. Pielesti. Are o lungime

de 4 kil. La o mica departare,
spre V este statia de drum

de fler Craiova.
Venitul comuneT pe anul 189293 a fost de 4579,19 leT, iar
cheltuelile de 3751,73 lel.
Gherceti, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Ghercesti, resedinta

primarieT. Are 575 suflete, 318
barbatT si 257 femeT ; locuesc
Urluia, jud. Constanta, pe care

fi pastreaza de la satul
pana la satul Bazirgian.
si 700 m. de resedinta el.
Viile se intind pe o suprafata
vin bun rosu.
2428 leT ; padurea e de 40019

hect. si viile, de 12 hect.
care duce la Corbasca.
Ghergani, com. rur., in jud. Dimbovita, pl. Ialomita, situad spre

S.-E. de Tirgoviste, pe linia fe-
Are o scoala mixta; o bise-
rata Bucuresti Virciorova, pe
rica, cu hramul Sf. Dumitru, si-
soseaua nationala Tirgoviste-
tuata in partea de N. a satuld,

facuta de Alecu Vidrascu cu
Fundata-Bucuresti si pe o cimpie intinsa. Se compune din 4

cat.: Ghergani, Mavrodin, Cola-
sotia a Ileana, la 1854 si care

s'a reparat in 1873; are 8 falcT
de pamint, date la 1864.
LocuitoriT sunt improprietaritT la 1864.
Satul comunica cu satele ve-
cul i Sabiesti, Cu o populatie de
1750 locuitorT. Are o moara cu

abur!; 3 bisericT ; 2 colI, una
In Ghergani, lingl gara, futre-
tinuta de stat, conclusa de o
cine prin o sosea ce vine de la Flo-
invatatoare ; a doua In cat. Co.
resti, care se uneste cu cea care

vine de la Dragesti si duce peste deal la satul Corbasca.
lacul, intretinuta de comuna,
conclusa de un invatator. In raionul acesteT com. este gara caer

ferate si o padure, de 5250 ariT.
ruiaf, ju d. Tecuciti ;
In com. este un helested si
izvoreste din partea de N.-E. a

satuluT formeaza In cursul
printeinsa curge rlul Colentina.
Iazul-VidrasculuT, si dupa ce pri-
Ghimpati, Vizuresti si Cojasca ;
meste piriul Dragesti, se varsa
spre V., cu Lunguleti, de care
In dreapta PolocinuluT.
se desparte prin Dimbovita ;
Gherdana,
Ghereasca (Schitul-), sat,
Se Invecineste: spre E, cu
spre N., cu Balteni spre S.

si-
Cu Podul-BarbieruluT.
Aci se afla ingropat Ion D.
In 154 case si 4 bordee. Parte

din case sunt construite din zid
si parte din birne. MaT toate
a gradina lor.
tuat la N. jud. Covurluiti, pl.

Horincea, com. Lupesti, la 5
kil. in sus de resedinta comuud. Are 51 familir, sati 204 su-
Ghica, fost Be! de Samos si

unul din ceT mal de seama dintre barbatif de stat i dintre
flete ; o biserica. Se zice ca acest
scriitoriT RominT (incetat din via-
care functioneaza din 1867, flind
sat ar fi existind de pe la 1788;

aci este un schit calugaresc, devenit proprietate a StatuluT In
urma secularizare!.
ta. la 22 Aprilie 1897).
intretinut de stat si com.; o

biserica, fondata la 1833, Cu
ramul Cuvioasa Paraschiva.
60299.
La Mavrodin ati fost lupte

intre Turd
i RominT pe tim-
pul luT Mihaiu-Viteazul.

64
Marela Dialionar Geogratte.. Vol. 114
www.dacoromanica.ro
GHERGANI
Ghergani,
GHERGHETI
506
j ud.
locuitorT, Cu 400 leT venit a-
Ghergheleul, sat, in partea de
Umbovita, pl. Ialomita, cat.
nual, deservit de un preot
S., a com. SurAnesti, pl. Mijlo-
Ghergani, pe linia Bucuresti-Chi-
un cintaret ; o scoala de 1:40,

fondata in 1879 de com., conclusa de un invatator i frecuentata de 6o elevI.
cul, jud. Vasluiti, la poala de
pusa in circulatie la
13 Sept. 1872. Se aula futre statiile Ciocanesti (12.8 kil.) si Contesti (5.4 kil.). Indltimea d'asupra niveluluT mareT : 132.82 m.
Venitul acesteT statiT pe anul
1896 a fost de 103241
leT
15 banT.
Gherghe, munte, pe mosia Burca,

com. Madeiul, jud. Suceava.
Ghergheasa, com. rur., in jud.

R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., pe
piriul Viroaga.
Este asezata la Sudul jud.,

la 17 kil., spre S.-E., de orasul
R.-SArat, si in partea Estica a
plaseT, la 6 kil., spre N.-E., de
Balaceanul, resedinta plaseT.
Comuneleinvecinatesunt : Salcioara, la 4 kil. ; Balta-Alba,
la 7 kil. ; Galbenul, la 8 kil. si
Vite sunt 2728, din carT : 549

bol, 232 vacT, 188 cal, 156 Tepe,
1500 oT, 103 rimatorT. Transportul cerealelor se face prin
statia Zoita, la 15 kil. spre V. de
comuna.
Sunt 9 stabilimente comerciale.

drumurile vecinale : spre Salcioa-
ra-R.-Sarat ; spre Amara ; spre

Balta-Alba ; spre Blaceanul-Socariciul-Costieni-Zoita ; spre Gal-
ben-Drog ; spre Ciineni.

leT, iar cheltuelile de 5354 leI.
V. a dealulul cu acelasTmume.
Cu 50 de anT in urma satul

era pe coasta acestuT deal, lusa
In urma uneI prabusiturT de pa-
mint, s'a stramutat pe vale.

Are o s iprafata de 1439hect.,
din carT 287 hect. padure si

714 hect. loc de cultura, finat,
imas, ale proprietateI, iar 429
hect. ale locuitorilor, Cu 3 hect.
vie ; cu o populatie de 78 fam.,
sati 360 suflete.
In sat este o biserica facuta

la 1844, deservita de un preot.
LocuitoriT posea.: 21 plug,uri si 45 care cu boT, 4 plugurT si 7 carute cu cal ; 150

stupT cu albine; 147 vite mar
cornute, 850 or, 25 cal
32
porcI.
Ghergheasa, helefteg, in jud.
Ghergheleul, deal. VezT Sura-
R.-Sarat, pl. Rimnicul-de-j., com.
nestilor (Dealul-), com. Danesti,

pl. Mijlocul, jud.
Socariciul, la Io kil.
Se margineste la N.-E. cu
Boldul si Balta-Alba ; la S.-E.,
cu Amara ; la S.-V., cu Ballceanul si la N.-V. cu Salcioara.
Ghergheasa, asezat in partea de
are 6o pogoane intindere,

proprietate a StatuluI.
Ghergheleul, pisc, jud. Vilcea,
In com. sunt movilele : Gher-
Ghergheasa sati Btrina, mo-
gheasa, Sapata, Vacarul, etc.
fie, in jud. R.-Sarat, pl. kimni-
Ghergheti, sat, jud. BrAila, la 3

kil., spre S.-E., de satul Sluji-
Prul Viroaga o uda prin
V.a com., format de piriul Viroaga ;
cul-d.-j.
Catunele carT o compun sunt :

Ghergheasa-Noua, reved., Gher-
gheasa-Vechie, la V.
hect. : 50 hect. vatra com., 1225
hect. ale locuitorilor, 3050 hect.
tori-Albotesti, infiintat la 1866.
Suprafata satuluI este de 15
mijloc ; Buzdelul, la V. ; are lacul
Ghergheasa, la V.
pl. Cerna, com. Madulari.
Ghergheasa-Nouk sat, in jud.

R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., cat.
com. Ghergheasa, asezat la V.

de cdtunul de resedinta, Ghergheasa-Vechie ; are 40 hect. intindere ; 126 familiT, sati 296
suflete ; 57 contribuabilT.
ale Statului ; din carr : 3725
hectare.
san 214 suflete : 117 barbatl si
97 feme
Vite sunt : roo cal, 230 vite
marT cornute, woo oT i wo
matorl.
Acest sat se mal numeste
Cocotati, cacT satul, fiind situat pe muchiT de dealurT, casele-I se Arad de pe lunca Calma-
hect. arabile, 500 hect. imas

50 hect. neproductiv.
Populatia com. e de 343 fa-
Ghergheasa-Vechie, sat,injud.
sati 1006 suflete : 520 barbatT, 486 femeT ; 343 casatoriV,
asezat in partea de E. a com.,

pe malul drept al piriuluT Viroaga ; are Io hect. intindere si
tuiuluf si par cocotate pe mu-

710 suflete ; 149 contribuabilT;
o biserica ; o scoala.
Ghergheti, sat, judetul Dimbovita, plasa Cobia, cat. com. Io-
668 necasatorig si 35 vaduvI ;

stiti carte 66.
Are : o biserica, cu hramul
Sf. Nicolae, zidita in 1827 de
R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j., cat.

de resedinta al com. Ghergheasa,
www.dacoromanica.ro
chi e.
nesti.
GHERGHETI
GHERGHINA
507
Gherghesti, sat, in jud. Mehe-
acesteT cetatT, intre canse numara
Bordurile inaltimeT se macinara
dinti, plaiul Clo$ani, com. Ponoarele, Cu 50 case.
statuT i lespezT de marmura cu
zilnic ;
inscriptiT romane, ce indica nein-
dolos ca Traian este fondatorul
Gherghesti, sat, in judetul $1 pl.

Tutova, la S. de satul Micesti,
pe piriul Studinetul. Are 430 lo-
el% Tot alce, dupa spusa aceluiasT
cuitorl (din carl 49 $tia carte)
Romanilor, dar pe care Dimi-
$i 115 case.
trie Cantemir, sub domnia frate-
Gherghicani, vale, in jud. Co-
scriitor, s'a gasit o piatra, care aminteste pe Sever, imparatul

lul saa Antioh, trecind prin
Galati $i cautind inadins acea
linia drumuluT de fer

taia si ea o parte a inaltImer
la S.-V. Orapl vechia se presupune a fi fost a$ezat la plcioarele platouluT. La baza mu-
ruluT, care o ingrAdea spre E.

s'ad gasa maT multe lucrurT,
l'are caer: o statua a zeiteT

Ceres, turnata In arama, un
numAr mare de lespezi de mar-
mora, sapate in relief si repre-
care e o ramificatie a dealulul
piatra n'a gasit-o. Inteun rind

Teodori, pircalabul de Galati,
i-a adus un ban de argint, pe
dintre piraele Covurluiul $i Su-
care sta scris : Const. Vict. Aug.
huluiul.
Imp.. S'aa gasit si caramid cu

inscrintia : leg. I. Ital., cea
ce da a intelege ca paza aces-
drum pe sub pamint, captu$it

cu piatra i caramidA, pentru
a intretine comunicatia Cu orasul. In cetate s'ad mal deseoperit : o subterana, care continea mormintele probabil ale
unor inalte personagie romane,
judecind dup. valoarea obiectelor gasite in jurul resturilor,
vurluia, pl. Prutul, com. MAstacani, formata din Dealul-Boeresc,
Gherghiceasa, pida, care curge prin satul Varaticul, com.

Dumbraveni, jud. Botosani.
Gherghilaul, deal, jud. Muscel,

pl. Riurile, com. MihAe$ti.
teT cetatT fusese incredintata. legiuneT I Italice.

Impra$tierea ruinelor acesteT
cetatT s'a inceput in secolul al

XVIII-lea, cind s'a luat cAramida pentru cetateaBraileT si pen-
zintind razboaiele Romanilor Cu
popoarele de la Dunare, un
$i carT eraa foarte ingrarnadite ;
tru oare-carT bisericT din Galati ;

iar in secolul al XIX-lea
scos
o multime de banT vechT de
com. Nehoiasul ; incepe din mun-
tele Cumpenele si se scurge in
cele din urma resturT pentru
giile imparatilor Traian, Dio-
pirtul Neholasul.
pardoseala stradelor din Galati.

In 1836, se fAcura cercetarT
nona la Gherghina $i in 1838 se
cletian , Con stantin , Arcadiu, etc.
Gherghilul, vale, in jud.
Gherghina (Ghertina, Tirighina, Tiglina),
lfitne de
pinint, pe dealul sting al SiretuluT, in apropiere de gura acestuia, Jng
statia de drum
de fer Barbosi, com. Filesti, pl.

Siretul, jud. Covurluiti, unde in
vechime a fost o mare cetate
romana zidita de imparatul Tra-
ian. Aceasta cetate purta numele dupa unir, de Caput Bovis (Capul Boului), lar dup5.
altil Contra Dinogetia sati Turris Trajani. Numirea de Gherghina i cele-Falte sunt posterioare $i date de popor ; se crede irisa ca aceste numirl ar veni
de la vorbele latine Tegulina,

Terrigen a, Triclin a. In anul 1703,
sub domnia luT Constantin Duca,
se gasira alce, dup5. araturile luT
Dimitrie Cantemir in Descrierea
MoldoveI, cele dintir ruine ale
descoperirl aicT mal bine de 3700
monede de argint de la diferiti

impAratI romanT, printre carT
Constantin, Arcadiu, etc., cu
inscriptia Galatii, fapt ce in-
sufla presupunerea ca alce ar

fi fost la inceput orasul Galati.
Dupa aceste cercetarY, se crede
cl Gherghina era asezata pe

un platoa cu diametru de 70
metri i la vr'o 50 metri d'a-
argint $1 de bronz, purtind efi-
Aproape de o baie $i o casa

de ape, ce aducea apA din SIret pi-in tevI de plumb, s'ad
maT gsit in ora $ temelille unui
templu, care era, se presupune,
inchinat Venere!, cacT s'a gasit in acest loe un Cupidon tin'ind faca minter in miinT; asemenea s'a mal glsit un monument cu inscriptiT, a cArul baza
inconjurata de un Impatrit
zid circular. O esitur me$te-
era legata de trunchiul monumentuluT cu un fus de fer, ce

se afla in Muzeul de Iasi.
Dupa filo - rominul Vaillant,
care a vizitat localitatea in al
5-lea decenia al secoluluT nostru", cetatea aceast a fost ocu-
sugit5. in forma uneT puntT, mar-
pata de Romanr in perioada
ginita de dona ziduri paralele,

lega acest platal cu cel al roa-
Antoninilor, si in apropierea el
luluT apropiat, fortificat si el ; la

Nordul s6u, un zid, ce epea din
larie, de unde $1 numirea de
supra nivelulur ordinar al SiretuluT. Ea era de forma rotunda
al doilea mur circular, cobora

in linie dreapta pana in Siret.
www.dacoromanica.ro
trebuie sa
fi
fost o mare o-
Tiglina (tegulina=tigla romana).

Printre cAramizT s'ati aflat unele
purtind numele Cu degetul
GHERGHINA
508
VVIIVII, ce ar insemna c fu-
Gherghinei (Valea-), vale, In
ocupata de legiunea a
jud. Buzar", com. Beceni, cat.

Ocea ; ese din Virful-Ocir si se
scurge in Valea-Ocil.
sese
XIX-a. Dad. Dacia a fost ocu-
pata in epoca Antoninilor de

RomanT in intregul er, apor de-
sigur cetatea Tirighina a fost
Gherghinoaia, localitate, futre
unul din posturile militare cele

mar inaintate la frontiera imperiuluT, sentinela cimpurilor
Piriul-Tuturulur si Dealul-Turcesti, com. Alunul, pl. Oltetul-
intarite de la Tromis, Rakel

Traianopolis sari Trianopolis. Inainte de a fi ocupat5
Dacia de RomanT, este probabil sa fi fost aicr un stabiliment galic. Asemenea se
crede ca Romanir fundara aicr
un oras numit Caput Bovis,

darimat la parasirea Dacier, care
deveni dupa aceea Republica
d.-s., unde se afla in pamint o

materie combustibill care arde
continua de la 1886.
Gherghi9ani, ilitifor, jud. Braila,
spre S.-E. de satul Dedulesti,

aproape de c. f. Baila - Buzati. Vatra satulur e de 6 hect.,
cu 8 case.
Populatia e de 45 locuitorT.
Vite :
22 cal, 43 vite marr
Galatilor, apor Gherghina i In

lumia Tiglina. Cronica luf Hur
cornute, 190 or, 24 rimatorf.
pune cetatea Capul-Boulur in

stinga DunareT la coltul natural S.-V. al Moldover, cel mar
apropiat de Moesia, i primul
pircalab al el a fost Longin
Gherghita, com. rur., pl. ampul,

jud. Prahova.
Aceasta comuna dateaza cu
mult inainte de anul 1503, si
pe atuncr trebuia sa fi fost in
toata splendoarea ef, de oare
Boldur la intemeierea Republicer Moldover sub Dragos.
ce lntretinea relatiunr comerciale

cu Brasovul. (D-1 Ion nescu-Gion,
grafic al ruinelor de la Gherghina a fost bata in 1837 de

catre raposatul profesor din
inteo conferinta tinuta la Societatea Geografica Romina, bazat

pe acte vechr, a probat el acum
Iasi, G. Saulescu.
Pozitiunea acester inaltimr
este incintatoare : de pe ea pri-
381 anT, pleca din Brasov pentru
sulur Galati asezate spre S., In

coltul dintre malurile stingT ale
vdilor Dunarer si Siretuluf, fluviul si valea Dallare, in spre
inaltimile Bugeacutur.
Gherghita, io negustorT Mearcatr cu marfurT).
Este insemnat prin rscoala

Caldrasanilor, la anul 1623, in
contra Domnitorulur Alexandru
Coconul, i prin victoria repurtata de Mihatil Viteazul contra
Turcilor, la anul 1596.
Este situata. pe ambele malurr
Gherghina, vale, izvoreste din
ale Aula Prahova, la 26 kil.
dealul Nucul si se varsa In riul
de capitala judetulur si la 2 kil.

500 m. de resedinta pldser.
Pesceana, pe teritorul com. tirbesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
Gherghinei (Valea-), pdarure,

In jud. Buzati, com. Beceni,
cat. Ocea ; are 35 hect. ; face
un corp cu Fata-lur-Bitca, ValeaNuculd i Valea-Ulmulur.
miliT,
saii 2(28 locuitorl : 1057
barbatI si 1072 femef, in care

infra si 2 familif de TiganT, 3
de Nemtr si I de Bulgarr. Locuesc in 455 de case l 2 bordee.

Biserica Donmeasca, care s'a
fondat de Matelti-Vod Basarab,
la anul 1641, cu urmatoarea in..
i Dumnezeiasa biserica, din temelia ei zidit-o-am eLi robul
luT Dumnezeti, Ion MateT Basarab Voevod, Intnt numele mareluT al luT Hristos
mucenic Procopie, i cu vrerea milostivuluT Dumnezeii i cu ajutorul sfintuluT
scriptieAceast. sfmnt
Mucenic supuserm vrlijrnaOT sub picioa-
rele DomnieT i i-am ruOnat, i i-am gonit din plimintul TareT si am ridicat aceasts,
pentru birairqa cea de vi-
O schit a plantita topo-
vestr gara Barbosi gradinele ora-
GHERGHITA

Glerghita, Ungureni, Belciugul
Independenta, infiintat la anul
1879 i numit de locuitorl Borusul, dupa numele loculuf pe
care s'a intemeiat.
www.dacoromanica.ro
tejie a puterniculul manid Dumnezell

si Tara ajutorul Sf. mucenic Procopie,
ca s fie Domnia mea pomenit in nesf/rN ved. Veleat 7149.
In dreapta user se mar afta
inca o plata scrisa, ce nu
se
poate ceti, fiind mar toata acoperita cu un zid facut mar tirzifi.
Acum de curind i s'ad &cut

reparatiT de Administratia Domeniuluf
Coroaner, care n'a
schimbat nimic din vedija forma a cladireT.
A doua biserica, cu hranul

Sf. Dumitru, pose& dotia inscriptif: una la dreapta intrref,
care contine urmatoarele:
Aceast sfint i Dumnezeiasc.
ziditu-s'ati din temelia el de robul
luT Dumnezeil Preda Cpitanul, feciorul
Paraschivel Vornicul, /uta numele sflntuluf si marelul mucenic Dimitrie, in zilele Prea LuminatuluT Domnulul Nostru,
Ion Constantin Basarab Voevod fi a
printelul nostru Kir Teodosie Mitropolitul... (Urmeazi incI -dourt rIndurI care
nu se pot ceti).
A doua inscriptie de la stinga
e cea urmatoare:
Cu ajutorul lui Dumnezeil, In anul
tuireI 1888, In zilele AltqeT sale ,Carol

I fi ale Prea Sfintitalul Mitropolit Iosif
GHERGHITA
Primat, s'a reparat aceast sfint biseric,
dup cum se vede, rilm/ind nestricat numal sfintul altar al bisericil celei vechl,
509
Dragane$ti, Ciumati si Hatea1-1111.
GHER1NGEC
Constanta, pl. Mangalia, situata

in partea sud-estica a judetuluT,
E udata de riurile : Prahova

$i Teleajenul ; de valceaua Tu-
la 41 kil. spre S.-V. de orasul
feciorul Paraschivel, vornicul eI, tria pe
la anil de la Hristos 1705 si Domnia
ianca, care formeaza lacul cu
luI Constantin Basarab Voevod.
acelag nume $i de alte micl val-
g in partea de E. a pla$eT, pe
la 12 kil. spre N.-V. de ora$e-
fundati de rposatul Preda Cipilanul,
Constanta, capitala districtuluT,
A treia biserica, cu hramul
cele aproape de riul Prahova,
Adormirea MaiciT DomnuluT, din
mul Adormirea-MaiciT-DomnuluT,
numite coturT, $1 formate prin

mutarea cursuluT PrahoveT.
Se margine$te cu comunele :
Meri-Petchi, Hatcaraul, Draga,
ne$ti, Buda-Palanga, Ciumati,
Balta-DoamneT i Lipia-Bojdani.
s'a cladit de enoria$T, In catunul

Belciugul, acum 75 ami%
LocuitoriT pe litiga agricultura,
se maT ocupa: 3, Cu (Alija ; 2,
Gherghita, ttrgufor, in jud. Prahoya, pl. ampul, com. Gherghita, insemnata prin rascoala
S.-V.; Cogea-Sirti-Bair (100 IT1),
Calara$11or la 1623 asupra luT

Alexandru Coconul, fiul luT Ra-
acoperite cu fin ete $i semana-
du-Mihn ea.
catunul Ungureni, se crede sa

se fie cladit acum loo anT, de
catre preotul Eremia.
A patra biserica, tot cu hra-
cu rogojinaria, I, Cu rotaria, 5,
Cu dulgheria, 2, Cu zidaria, 4, cu
cizm5.ria $1 4 femeT vaduve cu
lul Mangalia, re$edinta pla$eT,

pe ambele malurT ale ptriuluT
Tatlageac.
E brazdata de dealurile : Amzacea (1 m.), la N.; Perveli (74
m.), la N.-E.; Ascilar (64 m.),

la E. si S.-E.; Ba$-Punar (82
m.), la S.; Copucci (1o8 m.), la
la V.; Kirizi-Iuc (9i m.), prin
interiorul comuneT ;
toate sunt
turT.
Ei desfac produsul munceT
Gherghita, sat, face parte din
Movile sunt : Gheringec (92

m.), Copucci (82 m.), prin interior; Hasi-Iuiuc (102 m.) la
lor la Bucure$ti si Ploe$ti.

388 locuitorl s'ati inproprie-
com. rur. Gherghita, pl. Cimpul, jud. Prahova.
V., Arpali-ruiuc (73 m.), CoimIuiuc (64 m.) la E.; sunt acope-
tot felul de tesaturT.
tara la 1864 $1 i8o la anul
rite cu verdeata.
1878. In total i s'ah' dat 2320

hect, in mo$ia Gherghita.
Gherghita, tirlit, in jud.

la 6 kil., spre S., de satul Na-
geac, care izvore$te din 2 micT
Vite sunt : 413 cal' $i Tepe, 667
ztrul. Vatra satuluT e de 5 hect.,
laculete, din interiorul satuluT
bol $1 vacT, 57 taurT, 6o viteT,

1812 or, 61 capre, 548 porcT
Cu 9 case. Populatia este de lo
Gheringec,
familiT, sag 45 suflete.
satul Ascilar, $1 infra in com.
51 12 bivolT.
Ctnd s'a inceput aci O. se
Gherghita, lac, in jud. Ialomita,
invete carte, nu se stie Cu sigurantl; exista irisa un hrisov

de la Alexandru Ipsilante, cu
data de 1780, prin care se ho-
pl. Ialomita-Balta, insula Balta,

teritoriul com. Bordu$eani.
tare$te ca leafa dascaluluT din

Gherghita sa fie de 5 talen T pe
luna.
coala se frecuenta de 86
baen $i 46 fete, din numarul
de 398 copir (201 blen $1 197
fete), cu virsta de $coala. Cu intretinerea personaluluT se cheltueste anual 2484 leT. titi carte
In toat5. comuna 183 barban $i
trece prin el
$1
Tatlageac ; de lacul Mangalia, in

partea sudica, cu malul sati nordic Inalt $i stincos, qi valle Ba$Punar, Copucci, unita Cu Valea-
Viilor, carT se deschid in lacul
Gherghita, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Clo$ani.
Gherghita, moril, jud. Braila,

la 3 kil. spre S. E. de satul Ro.
siori, in hotarul despre jud. Ialomita.
Gherghita,ptYdure, intre riul Prahoya, com. Balta-DoamneT, pl.

Cimpul, jud. Prahova.
39 femeT.
Toata comuna se intinde pe

o suprafata de 3596 hect.
la suma de 17308 ler anual.
E traversata de $osele spre
Este udata de: pirlul Tatla-
Gherghuleti, deal, in com. rur.

Menti-din-Dos, pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti.
Gheringec, com. rur., judetul
www.dacoromanica.ro
Man gali a.
Se compune din
catune :
Gheringec, re$edinta, in par.

tea nordica, pe valea Tatlageac;
Ascilar, in partea estica, pe ma.
lul drept al piriuluT Tatlageac ;
Copucci, spre S.-V., pe valea
Copucci; Ba$-Punar spre S., pe
malul nordic al laculuT Mangalia ; Haidar-Chioi, la S.-E., pe
clealurile Haidar - Chioi 5i As.
cilar.
11089 hect., din carT : 316 hect.
ocupate de vetrele satelor, iar

restul de 11673 hect. este ?inpartit futre stat cu proprietarT,
GHERINGEC
GHERMANEM
510
carT posedA 5118 hect. si locuitoril carl stApinesc 6555 hect.

Populatiunea comuner pe anul
1895 96 a fost de 331 familiT,
sati 1571 suflete : 816 bArbatr,
755 femer; 721 necAsItoritr, 840
cAsAtoritT, 8 vAduvr, 2 divortatr;
750 ortodexT, 801 mahometanT,
12 catolicr, 8 de alte religiunr;

262 agricultorT, 7 comerciantr, 2
industrias)", 6o de diferite ocupatir.
partea E. a plAser i cea de N.
a comuner, pe ambele malurr

ale ptriulur TatlAgeac, care isr
are izvorul chiar in sat, intre
dealurile Perveli la E. si Gheringec la V. Are o intindere de
7194 hect., din carr 26 hect.
ocupate de vatra satulur. Populatiunea, in maioritate Remitir si TAtarr, este de 191 familiT, sati 916 suflete ; locuesc
In 195 case.
meazA limita de N. a com. cAtre

com. Ghioroiul, din jud. Vilcea.
Ghermanele, vale, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Velesti, din care
incepe limita de E. a com. si

prin care curge pirlul Ghermanele.
Ghermanele, 6.17,0 mare, judetul

Vilcea, com. Ghioriul, pl. Oltetul-d.-j.

dintAret si
paracliser ;
detul Constanta, pl. Mangalia,
Ghermani (MAgurele-Assan),
pe teritoriul comuner Gheringec,
MAg-urelele, jud. Ilfov. Este si-
la 11/2 kil. spre V. de cAtunul

Gheringec ; face parte din dea-
tuat pe malul sting
Gheringec, virf de deal, in ju-
In comunA este o bisericA,

cu hramul Sf Nicolae, in cAt.
Copucci, cu 19 hect. plmint
de la stat, deservitA de i preot,
al riulur
Sabarul.
Are o suprafatA de 550 hect.,
t u o populatie de 300 locuitorT.
lul Cogea-Sirt-Bair ; pe ramifica-
geamiI, una in cAt. Ascilar si
a doua in cAtunul Gheringec,
tiunile sale de E. are o inAltime de 92 m., punct trigono-
Cu cite 2 hogr ; o scoalA mixtA,
metric de observatiune de ran-
hect. si locuitorir 160 hect. Pro-
In cAtunul Gheringec, condusl
gul al II-lea, dominlnd in in-
prietarir cultivl 300 hect., (20
tregime satul Gheringec precum

drumurile comunale Gheringec-Buiuc-Muratan, GheringecToprai - Sari, Gheringec - CaraChioi si soseaua judeteanA Ghe-
sterpe, 30 izlaz, 4 pAdure, restul
ringec-Amzacea ; este acoperit

Cu pAsune.
2 preotI i 2 cIntAretr; 3 podurr.
de i
invAtAtor,
frecuentatA
de 87 eleve.
LocuitoriT posedA : 176 plu-
gurr, 226 care si cArute, 20 masinT de secerat si 4 de bAtut

porumb.

carT : 974 cal, 2728 bol, 34 asinT,
20385 or, 119 capre i 330
porcr.
D-ni! FratT Ghermani ati 390
vie). LocuitoriT cultivA 147 hect.,
(I0 sterpe si 3 vie).

Ad i se aflA: o bisericA, cu hra-
mul Sf. Treime, deservitA de
Comerciul se face de i
cfr.
ciumar.
Gherma, mine de cetate vechre,

in jud. Tulcea, pl. MAcin, com.

rur. Jijila, in partea de N. a
pasa si a comuneT, pe malul

drept al laculur Julia, la I kil.,
spre N. de satul Jijila.
I 1230 ler la veniturr si 8209 ler

la cheltuelT.
CAile de comunicatie ale com.
sunt : drumul judetean Medjidia-Mangalia, care trece prin
satele Gheringec si Ascilar ;
drumul judetean Mangalia-Cara-
Gherrnana, vale, pe mosia Hi-
Omer, care trece pe la S., printre satele Copucci i Bas-Punar ;
cam in centrul plAser Podoleni,

mArginitA : la N., cu com. Podoleni ; la S., cu com. DrAnceni ;
liseul-Curt, com. Hiliseul, plasa

Cosula, jud. Dorohoiti.
la E., cu riul Prut si la V. Cu
Ghermanei (Valea-), vale, udA
sura si GhermAnesti, cu o suprafatA de aproape 3194 hect.

cu o populatie de 480 fam.,
sati 1869 suflete, din carr 400
apor drumurr Enid, care unesc eltunul 'filtre ele si cu satele vecine
partea de N.-V. a comuner LAicli-Runceasa, pl. Argeselul, jud.

Muscel si se varsA in riul Dim-
ca: TatlAgeac, Hagilar, Perveli,

Azaplar, Sarighiol, etc.
bovita, pe malul drept, In raionul acester comune.
Gheringec, sat, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, cAt, de resedint
al comuner Gheringec, situat in
Ghermneti, com. rur., In partea de E. a judetulur FAlciii si
Ghermanele,
jud. Dulj, pl.

Amaradia, comuna Velesti, care
curge prin valea Ghermane. For-
www.dacoromanica.ro
com. PAhnesti.
Este formatA din satele : Ar-
contribuabili.
Are o scoalA ; 2 bisericr.
Comuna se aflA pe domeniul
statulur.

lei la venit. si de 3194 ler la chelt.
GHERMXNEM
Vitemarlcornute sunt 1057, ol
1619, capre 60, caT 219 si rimAtorf 398.
Ghermnesti, sat, cu 90 loc.,

parte din com. rur. Corbi-Minguren i .
Ghermnesti,
GHEZURILOR (MUCHEA-)
511
in jud. Falda, com. Ghermanesti, pl. Podoleni, asezat parte pe podisul

inclinat spre S.-E. si parte pe
sat,
Valea-Ghermanestilor, deschisa
tot cAtre acest punct.
Suprafata teritoriului e aproa-
pe de 2363 hect., cu o populatie de 353 familiT, sati 1364

Statul are 1044 hect., din

cultiva prin arendasiT sal'
554 hect. (4. sterpe, 36 izlaz si
450 padure). LocuitorIT ati 276
pl. MunteluT; face trup c i satul

llealul-Mare.
cal-1
hect. si le cultiva pe toate.
Ghertul, deal, jud. Bacaa, pl. Bistrita-d.-j., de pe teritoriul com.
Nicolae, deservid de z preot

si I cintaret ; o so:mil mixta,
frecuentad de 58 elevi si 8 e-
Liuzif-Calugara.
Ghervasie, pirla, curge printre

satele Butulucul, com. Pausesti,
pl. Cirligatura, jud. Iasi si Rominesti, din com. Movilenl, pl.
leve.
cir-
ciumar.
Copod, varsindu-se in iazul Max,

337 si al celor mici de 141.
din satul Butuluc.
Ghermanesti,pirig, la nastere di a
satul si com. Ghermanesti, pl.
Podoleni, jud. Falcia si se varsa
In balta Gugoaia.
Gheta, vale, jud. Dolj, pl. Jiul-d.j., com. Sadova.
Ghetria,
Tazaul-d.-s.,
com. Tetcani.
bilf.
Aici este resedinta comuna'.

Are o scoall, infiintata in 1868,
frecuentad. de 45 elevI; o biseria, facuta la 1838, deservid
de 2 preoti si 2 dascali.
Satul se afla pe proprietatea
Ghermnesti-Dobresti, pidu-
statuluT, care poard nunairea de

domeniul Ghermanesti.
In satul Ghermlnesti, in 1728,
Ghenarie 30, Grigore Ghica-Voda, a dormit o noapte cu oastea
cind se intorcea din Codru, unde
Tusese in potriva Tltarilor, carT
se rAzvrAtise contra ImpArdtieI
Sultanului.
Oncea, sat, in jud. Neamtu, com.

Humulesti.
re, a statului in intindere de 1700
Ghetria,
hect., pendinte de com. Lipia-
deal,
Ghetria, iezer, jud. Braila si-
Ghermnesti-Oance, sat.
Gherme-Bair,
a'eal, in
tuat la S. de com. Gropeni si la

N.-E. de Gagiana; comunica cu
Vez!
jud. Con-
stanta, pl. Hirsova, com. Calfa,

cat. Cartal-Seleus ; are 148 ni.
inaltime si e acoperit cu finete
si izlaz.
Dunarea.
Ghetoaia,
in cuprinsul teritoriul com. Cudalbi, pl. Zimvale,
brul, jud. Covurlui0.
Ghetul,
Pidure, la
E. de satul
Tarnita, com. Oncesti, pl, Sta

nisesti, jud. TecuciO.
Ghezura, s'ovar, in jud. Buzaa,

com. Patirlagele:; se scurge in
pariiasul Valea-VieT.
cioasa.
Ghertlul,
ale Mita' Znagovul. La E. si

S. este inconjurat de padurea
de pe teritoriul
Bojdani, pl. Znagovul, jud. Ilfov.
Ghertinul,piria, izvoreste de pe
Probotesti, com. Tirnauca, pl.
tata din sat, se afla un izvor
Herta, jud. Dorohoiti sise varsa
de apA feruginoasa.; putin mal
In Hertusca.
spre S. altul cu apa de pu-
jud. Ilfov; face parte din corn.

rur. Lipia-Bojdani. Este situat
la S.-E. de Gruiul, inteun golf
pe care il formeaz doul brate
jud. Bacaa, pl.
cultivabil, in jud.
Suceava, com. Bradatelul.
Sub dealul caselor proprie-
Ghermnesti, sat, pl. Znagovul,
deal,
munte,
in jud. Bu.
da, com. Chiojdul-din-Bisca, inconjurat de apele Cdtiasul si

Ghertalaul; ramificatie din muntele Magura.
Ghezera,
masiv
muntos, judetul
Muscel ; vez! Gheazera.
Ghezurile,
in jud. Muscel,
com. Golesti, pl. Riurile.
deal,
Ghertlul, izvor, in jud. Buzati,

com. Chiojdul-din-Bisca. Izvore-
Ghezurile, izvor, jud. Prahova,
Codrul-luT-Roman.
ste din Piscul.Ghertalaului si se
scurge in piriul Catiasul.
comuna Apostolache, plasa Podgoria.
476 locuitorT.
Ghertoiul,
stItior,
jud. Bacati,
Ghezurilor (Muchea-), (La
www.dacoromanica.ro
GHIABA
512
GHIDICIUL
GhizuniI), colina, in jud. Buzar',

com. RusiavaSul, cat. Tega.
cea ; are vr'o 20 case si o bi-
Ghiaba, sat, face parte din com.
Ghibrteni, proprietate particu-
rur. Maneciul-Ungureni, plaiul
Teleajenul, jud. Prahova. Este
larA, de 1072 hect., in jud. Covurluiti, com. Balintesti, pl. Ho-
situat pe loc ses si are o po-
rincea.
Susita, pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti, numita. i Ghiculani.
Se zice ca acest catun s'a

infiintat cam de wo anI.
Ad e o biserica fondata la
anul 1882 de Ion Moisoia, Z.
Jercan, NiA Pasare si Dusa.
se varsd in piriul Sacuianca, futre

comunele Maneciul-Ungureni
Mari eciul-Pamtnteni.
Gheara-MiteI, deal, in jud. Me-
jud. Neamtu, com. Uscati, plasa

de Sus-Mijlocul, situat catre E.
satuluI Uscati.
Ghiaur-Amzali, vale, in jud.

Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Cochirleni
si anume pe acela al catunului
Ivranes ; se desface din poalele
nordice ale dealuluI Perdea-Culac-Bair, indreptindu-se spre N.
cu directia de la S.-E. catre
N.-V.; merge printre dealurile
are
Ghiboroaia, vlcea, izvoresle

dupd teritoriul com. Cornatelul,
jud. Olt,
si se
vara. in Valea-GuguluI, pe S.r-
mul sting, tot in raionul coin.

Cornatelul.
Ghidiciul, com. rur., pl. Cimpul,
jud. Dolj, situat in partea de

S., la 93 kil. de Craiova si la
24 kil. de resedinta plaseI, com.
urb. Calafat. Situata pe loc
yes, la nordul Dunarer, in fila
Ghica (Drumul-luh), vechig
orasulur Lom-Palanca, din Bul-
drum, in judeSul Buzali, com.

Amarul; face hotar despre com.
garia. Se invecineste la N. cu
Boldesti.
Ghicani, sat, in jud. Tutova, pl.
GhiatuluI (Dealul-), deal, in
Ghibrtul, deal, pe teritoriul com..

Tabalaesti, in hotar cu comuna Ghidale,
afluent al SoBoSesti, pl. Crasna, jud.
muzuluI-Mic, in jud. Suceava,
comuna Liteni.
hedinti, com. rur. RosuSa, plasa

Vailor.
com. Pirscovul, cat. Badila; face
130 hect., din care 60 padure.
pl. Oltul-d.-s.,
Ghiaba, pirtiaf, izvoreste din raionul com. Maneciul-Ungureni,

pl. Teleajenul, jud. Prahova,
Ghiculeli; mofie, in jud.
parte din corpul
pulaSie de 224 locuitorI, I 14

barbaSI si 1 io femer.
Ghiculeti, mahala, in com. rur.
com. Seaca ; la S., cu Dunarea ; la E., cu com. Rastul, din

pl. Bailesti ; la V., cu comuna
Piscul.
Simila, com. Ibanesti, spre S.-E.
Terenul com, este ses; are
de satul Ibanesti. Are 255 loc.
cite-va movile : Magura-TirziuMagura-TurculuI, MaguraluI-Iacob.
si 41 case.
GhicAI (Iazul-), iaz, in suprafata de 52 hect., 99 ariI, pe

cursul BaseuluI, mosia Havirna,
com. cu acelasI nume, pl. Herta,
jud. Dorohoiii. ConSine mult
peste si rad.
GhicAl (Slobozia-), vechte numire a cat. Cindesti-d.-s., jud.

Buzan.
Comuna este udata la S. de

Dunare si de gira Ghidiciul care
izvoreste din apropierea Dun'Ara i curge pe teritoriul co-
mune! cu directiunea
S. - V.-
N.-E. si se scurge in balta Rater.

Cam pe la mijlocul comuneI,
peste gira Ghidiciul, se afla

un podes de lernn.
In comuna se gasesc balSile:
Amzali - Bair si Armutlu - Bair
Ghiciuck balta, in marginea
spre V. si Cara-Durac-Bair la
E. si se desface in balta Carasul,
de S. a satuluI Prisacani, com.

Prisacani, pl. Branistea, judeSul
dupa un drum de 3 kil.
Iasi.
Oichiota, Sapata, Ghidiciul, Brebul i Rata.

Smircurile ocupa aproape 500
hect. din teritoriul comunal.

Pana. la anul 1865, com. Ghi-
diciul se afla lingr com. Pis-
Ghibanului (Movila-),
vech1e numire a ct.
in jud. Buzati, com. Calddresti;
Sdtucul, jud. Buzau, com. an
face hotar despre catunul Meteleul mosid Arcani.
desti.
Ghibrteni, sat, in jud. Covurluiti,

com. Balintesti , plasa Horin-
cul,
de unde s'a mutat din
cauza apelor. Se compune azI

din treI catune: Ghidiciul, care
este si catunul de resedinSA,
Ghiculeti, mahala, in com. rur.
PisculeSul i Seaca-de-Cimp. In
Jegujani, pl. Motrul-d.-s., jud.
catunul de resedinta. se afla o
MehedinSi.
siliste numita a Ghidicenilor.
www.dacoromanica.ro
GH1D1CIUL
513
Are : doul biserid vechr, fa-
cute din zid, de catre locuitorY, una in cat. Seaca-de-Cimp,

cu hramul. Sf. Nicolae, si a
a doua In cat. Ghidiciul, cu
hramul Sf. Gheorghe ; 2 coli
mixte :
una in cat. Seaca si a
a doua in cat. Ghidiciul. A mbele sunt intretinute de comuna. Scoala din cat. Ghidi-
ciul functioneaza de la anul

1868. Localul e construit de
COM. In anul scolar 1892-93,
a fost frecuentan de 41 baetI

si 2 fete. E conclusa de un invatator.
coala din cat. Seaca func-
tioneaza de la anul 1883. Are

o proprietate de 8.5 hect. lafina. In anul scolar 1892-93,
a fost frecuentan. de 44 bdetI
si 13 fete. Cu virsta de scoala
sunt 61 baetI si 47 fete in
diciul, de 35 hect., care apartine

tot caseI Brncoveanu. Este
compusa numar din salen'.
Viile, de 50 hect., apartin

locuitorilor.
In com. sunt i z comerciantI :
4 in Seaca si 7 in Ghidiciul.
calea judeteana care duce la Ca-
lafat si care, de la Bistretul

pana la portul Calafat, are o
lungime de 5o kil.
fost de leI 3958.70 si cheltue-
I, 71 pord i 29 cal.
ffer ; un oficia postal-rural pen-
Ghidiciul, sat, jud. Dolj, pl.

Cimpul, com. Ghidiciul, rese-
dinta primaria Are 910 suflete : 467 barbatI i 443 femer-
in Seaca si 12 blet1 in Piscu-
functioneaza din 1868, fiind In-
Sal carte
din Ghidiciul
30 persoane, din Seaca, 18

din Pisculet, je).
Populatiunea este de 1836

locuitorl : 910 In Ghidiciul, 124
in Pisculetul si 360 in Seaca.
de-Cimp.
Dupa legea rural din 1864

sunt 211 impamintenitI, iar din
1879 sunt 13 insurateT.
In comuna sunt 340 case si

12 bordee.
Suprafata intreguluI teritoriti
comunal este de 65oo hect.,
tretinuta de comuna. Are un

invantor. In anul 1892-93, a
fost frecuentan. de 41 bletr si
2 fete. Cu virsta de scoala
sunt 61 baetI si 47 fete. S titi
carte 30 locuitorI. Are o biserica vechIe. de zid, facuta de locuitorT, cu hramul Sf. Gheorghe.
CirciutnI sunt 7.
Comunicatia se face prin sosele vecinale i comunale, cari
pun cdt. in legatura : la N.-E.
Cu Seaca - cle Cimp, la E. cu

Rastul, lar la N.-V. cu Piscul.
din carI 4000 hect. pamint ara-
bil, 300 hect. linean, 250 lac

teren sterp, 35 hect. 'Adufe.
Mosia Ghidiciul are un venit

de 64000 ler, mosia Seaca si
Baneasa ati un venit de 42000
lel. .kpartin case Brincoveanu.
Mosia Pisculetul are un venit

de 20000 leI o apartine
ti carte) si 146 case. Formeaza com. cu catunele : TalOut, Girbovatul, Gura-Girbo* vatul si Geful. In Wad com.
sunt 85o locuitorr, din carI 149
contribuabill ; 270 case. Are o
fabrica de bauturT spirtuoase.
tin carte 107 persoane.
Comerciul se face de 15 persoane.
Locuesc in 157 case si 6 bordee. Este o scoall mixtg, care
let.
Ghidigeni, com. rur. i sat, in

jud. Tutova, pl. Corodul, pe
malul sting al riuluT Birlad, si
spre S. de capitala judetulur.
Are 562 locuitorI (din carI 84
lile, de leT 3797.27.

Vite : 418 vite cornute, 141
55 1:10 si 32 fete
Ghidiciul ;
GIIID1I (NUC1L)
Ghidiciul, mofie particulara, jud.

Dolj, pl. Cimpul, com. Ghidiciul, Cu venit anual de 64000
leI; apartine case Zoe Brincoveanu. Pe ea se gaseste i pa-
dure in intindere de 35 hect.,

In apropiere de Dunare.
Are o statiune de drum de

tru pl. Corod Pereschiv ; i scoala primara de baeyf ; o biserica.
Venitul COM. se ridicA la 14227
leI anual.
Inainte se numea Draghiceni.
Ghidigeni, stalie de
jud.
Tutova, pl. Corodul, pe linia Tepusa in circulatie
la 13 Septembrie 1872. Se afla

'filtre statiile Berheciul (11,2 kil.)
si Tutova ('.t kil.) Inaltimea
d'asupra niveluluI marin 471".50.
Venitul acesteI statil pe anul

1896 a fost de 186606 leT, 76
banT.
Ghidighiul,pitia, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Dumitresti;
izvoreste din dealul LuparuluT;
uda com. in partea de N.
si
merge de se varsa in riul Motnaul, mal sus de catunul Dumitresti-d.-s.
Ghidil (Nucil-), vechie numire

a cdt. Marginea PaclureT, jud. Bu-
zati, com. Jugureni.
Ghidii
sfoard de pd-
dure, pe mosia statuluT Jugureni
Ghidiciul, pida, jud. Dolj, pl.
si CldArua, jud. Buzaa, com.
Marin Dragulescu.
Cimpul, com. Ghidiciul ; se for-
Pe mosia Ghidiciul, aproape

de Dotare, se afla padurea Ghi-
meaza din debordarile Dunarel

si se varsa in Balta-RateI.
Jugureni, facind, impreuna cu Archimandrita si 0.1ft-usa, un corp
de 256 hect.
65
605199 Mareta DietiOW.r GUI".64e VOL 111.
www.dacoromanica.ro
GHIDIONUL
514
GHIGH1UL
Ghidionul, sat, in jud. Roman,
toate partile cu stuf; in veci-
ta hramul Izvorul-TatnaduireT,
pl. Siretul-d.-s., com. Boghicea,
natatea lur sunt lacurile Saoca,
spre S.-E. de satul Boghicea si
Siminoca si Covaciulur ; are too

hect. intindere ; produce peste ;
este asezat1 pe un loc numit

Mere, proprietatea d-ner Uta
la 6 kil, de el. Are 45 familii,

sail 203 suflete, din carr 86
contribuabilr. Locuesc in 58 case.
tii1 carte 60 persoane.
Se lucreaza carute. Sunt 136

vite marr cornute.
Ghidionul, virf de munte, jud.

"Wad, pl. Trotusul, din vira
venitul este al Statulur.
garita mar in urma sub numele
Ghidriciul, peldure de salde si
de Anastasia si inmormintata
in aceasta mandstire). Ea a da-
tachita, in jud. Tulcea, pl. Isac-
ruit acest loe pentru facerea
cea, com. Luncavita, cAt.Rachel,
manastirer, inzestrind-o si cu o
in partea de N. a pl. si a com.;
mosie, numita Vatra-ManastirerGhighiul.
se intinde pe ambele malurT ale

girler Ghidriciul.
Ghidriciul, erllt, in jud. Tul-
i-a luat numele dupa apa si

satul Ghighiul, care este la 15
minute de Ploesti.
cea, pl. Isaccea, pe teritoriul

com. rur. Luncavita, si anume pe
prea mica in comparatie cu pu-
Ciortolomulur.
Ghidionul, vid' de munte, jud.

Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., pe teritoriul com. Schitul-Frumoasa.
Ghidionulul(Pidurea),fterdure,
pe mosia Mitocul-Dragomiresti,
com. Adincata, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
jud. Bacat, pl. Tazlaul-d.-s., com.

Schitul-Frumoasa, care izvoreste
blicul ce venea sa o
in fata miler cu No. 72.
vintarea Mitropolitulur Nifon, s'a
Prut, com. Ostopceni, pl.

fanesti, jud. Botosani.
te-
Ghighianca, alta' numire a Mo-
locul numit Vatra si se varsa

In piriul Nestiutul, dupa ce s'a
viler-Manciuld, fiind-ca. a tinut

de manastirea Ghighiul, jud.
ingrosat cu apele piriiasulur Capatina.
Buzad.
Ghighianca, pilduwe a StatuluT,

Tazlul-d.-s., coin.
Schitul-Frumoasa, in care se gaBaca% pl.
In intindere de 40 hect., pendinte de com. Urlati, pl. Cricovul, jud. Prahova.
sesc izvoare de ape sarate.
Ghighiul, sat, face parte din
Ghidieni, dmpie, pe teritoriul
viziteze,
mar cu osebire la hrain, In anul

1858, sub caimdcamia lur Alex.
Dimitrie Voevod si cu bine-cu-
darimat biserica cea vechre si
din muntele Arsita-Mare, de la
Ghidionului (Valea-), vale, jud.
Bisericaacester manastiri fiind
al cat. sal Rachel ; izvoreste din

balta Prapia, trece prin padurea
Ghidriciul si dupa 2 kil. de curs
se varsa in Dunare, pe dreapta,
Ghiduleni,pdure de salcie, Miga.
Ghidionului (Pirtul-), pirtia,s,
Cantacuzino Comaneanca (calu-
com. rur. Corldtesti, pl. Crivina,
jud. Prahova.
s'a recladit o alta mar mare care

exista si asta-zr.
La recladirea acester bisericT,
initiatorul a fost staritul Efti-
mie, care a luat parte principala. si a inaintat cu lucrarea

pana ce s'a terminat de zidarie, cind a incetat din vreata.
Dupa aceasta venind starit parintele Antonie, a retnceput lucrarea, la care a mar contribuit
guvernul si mai multr credinciosr, sfirsindu-se la anul 1866.
Aceasta biserica este una din
cele mai falnice din tara, avind
timpla foarte frumoasa.
Falciti, unde, se zice ca din

vechime ar fi fost sat cu numele de Ghidiseni, iara In
Ghighiul, mcindstire de.aluga'rt,
La manastire se mai afla 41.n

izvor cu apa, numit Izvorul-TAmaduirer dupa hramul bisericer,
j ud. Prahova, intemeiata la 1814
la care vin multime de bolnavi
de catre schimonahul Arsenie,
din unghiurile tara spre a.si
urma, stramutindu-se locuitorii

ati infiintat satul Ghermanesti.
ucenicul staritulur Gheorghe, de

la manastirea Cernica si cu a-
gasl leacul.
Ca odoare principale are : un
potir de argint, su flat cu aun,
foarte frumos ; un chivot de ar-
satulur Ghermanesti, com. cu aceeasr numire, pl. Podoleni, jud.
jutorul a 4 fratT RucarenT din
Ghido, lac, in jud. si pl. Tulcea,
ampul-Lung, in timpul si cu
pe teritol iul com. rur. Satul-Noti,
bine-cuvintarea P. S. S. Arhiepiscop si Mitropolit Nectarie si
In partea de S. a com. si de
N. a pl., format de bratul Chilia in vr'o revarsaie anterioara ;
acum este izolat, inconjurat de
in zilele Domnitorului Ion Gheor-
ghe Caragea Voevod.

Aceasta manastire, care poar-
www.dacoromanica.ro
gint poleit, din anul 1827 ; o

anaforita de argint, din 1831;
evanghelie legata cu argint
si suflata. cu aur, din 1845, de
frumusete rara si o cruce de
GHIGHIUL
GHILEA
515
argint poleita, de la staritul Ef-
Ghigoeti, sat, in jud. Neamtu,

plasa Piatra-Muntele, com. Ser-
timie.
mosia Corlateni, pl. Copla, jud.

Dorohoia.
Ad se mal afla si o mica
besti, situat pe valea formata
biblioteca cu cartl bisericestl.
de dealurile Serbesti, Mastacani
Ghilieti, sat, in jud. Neamtu,
Manastirea este imprejmuita

peste tot si bine intretinuta,
gratie actualulul starit, Arhimandritul Juvenalie, care a adaus manastireT multe imbuna-
Ghigoesti, la 18 kil, de orasul Piatra.
pl. de-Sus-Mijlocul, com. Birgaoani.
tatirT.
MonahiT, in numar de 33, sunt
muncitorl si se indeletnicese
cu mestesugurl diferite: lemnaria, ciobotaria, potcpieria si
cu fabricarea de ap de melisa.
Ghighiul, mofie, in jud.

com. Glodeanul-Sarat, pe malul
drept al piriuluI Sal-ata, intre

mosia Salciile; de si este inde-
fa-
mili!, sail 723 suflete: 346 bar-
liT, saa 272 suflete.

In sat se afta: 2 bisericT, de-
batl si 377 femeT; 383 necasatoritl, 287 casatoriti, 52 vaduvI,

divortat ; stia carte 91 per-
soane; locuesc In 187 case.

Intinderea satuluT este de
36 elevI.
1099 hect.
Aci este o biserica; o scoala.
boT, 8o vacT, 150 oT, 30 rima.-
Ghigoeti, deal, linga satul Cu
Ghiliveti, sat, in jud. Tecucia.
acelasT nume, jud. Neamtu, pl.

Piatra-Muntele, com. Serbesti.
pendenta si-sT are delimitarea sa
Ghigoeti, pirliaf, ce izvoreste
propri e, tot-d'auna a fost 'hico rp o-
dintre dealurile Serbestilor si

Mastacani, jud. Neamtu, curge
prin satul cu acelasT nume, in
directie N:S.-E., traversind soseaua judeteana Piatra-Bozieni,
futre kil. 17-18, si apoT varsindu-se in iazul Turdesti.
rata in mosia Glodeanul-Sarat.
Ghighiul, pirig, in jud. Ialomita,

pl. CimpuluT ;
se formeaza pe
teritoriul comuneT Jilavele si se
scurge In piriul Sarata.
servite de un preot si un eclesiarc ; o suela., frecuentaba de

Vite sunt 375, din carT : 30
torl, 40 cal si 45 juncl.

Vez! Ghilovesti.
Ghil'avetilor (Valea-), vale,

se intinde din valea Larguta,
jud. Tecucia merge spre E. de
satul cu acelasT nume, pana. in
jud. Bacla.
Ghilba saa Ghilea, deal, in jud.
Bacaa,
pl. Tazlaul-d.-j., com.

si-
Berzuntul, pe care se afla

tuat cat. cu acelasT nume.
Ghighiul, plr, jud. Prahova,

izvoreste din apropierea orasului
Ploesti i primeste in apropiere
de manastirea Ghighiul maT mul-
te izvoare; intra in com. Rifovul pe la N.-V. ; curge spre S.,

si, dupa ce primeste de afluent
maT insemnat izvorul Pria, tot
in raionul com. Rifovul, se varsa in riul Teleajenul, in partea de S.-E. a com. Rifovul, pl.
Crivina.
Ghighiul, vale, in jud. Buzar',

com. Boldesti, smirc i stufis ;
se scurge In lacul Boldesti.
Ghigi, trup de peidure, al statuluT,
In intindere de 200 hect, care,

impreuna cu trup il Valea-Rosioarel, formeaza. padurea Berbesti, com. Turcesti, pl. Oltetuld.-s , jud. VtIcea.
Ghiholul, pida, judetul Falda,

vine din com. Dodesti si unit
Cu piriul Tiful, atinge limita de
E. a satului Miclesti, si se varsa
in Elan.
Ghilcarul, pIrla, izvoreste din

padurea Subinoaer i Cocioban,
trece pre Ruga satul Polincul,

com. Laza, pl. Racova, jud. Vas-
curge spre N'. si se vara,
Ghilahoiul, deal, ramificatie a
In plriul Racova.
dealuluT Lohan, in partea de S.
a com. Hurdugi, pl. Mijlocul,

jud. Falda; loc de cultura.
Ghilderul, ',mute, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna; tine de com.

rur. Godeanul.
Ghilauca, deal cu ptidure, pe

mosia Broscauti, com. Broscauti, pl. Cosula, jud. Dorohoia.
Ghilea, sat, in jud. Bacaa, pl.

Taz163.11-d.-j., com. Berzuntul, si-
tuat pe dealul cu acelasT nume
Ghilauca, phia, ese de pe mosia Ibanesti, comuna cu acelasT

nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia, i, unindu-se cu piriul
Uluci, pe mosia Broscauti, pl.

Cosula, se vars in stinga
(Valea-), vale, pe
unit cu satul Dragomirul printr'un sir de casi. Distantele :
spre Podurile, 6 kil, lar spre

Berzuntul (scoala), 9 kil.
Are 34 fatniiii, san 129 suflete.
Vite sunt : 8 ca!, 66 vite mar).

cornute i 18 porcT.
www.dacoromanica.ro
GIIIMPATI
516
GHILEA
Ghilea, ria,c, In jud. Bacan,
pl. Tazlaul-d.-j., com. Berzun-
dormirea- Maicei - DomnuluT, si-
tul, care curge pe teritoriul sa-
tuata in partea de S. a satului ;

este faena de locuitorr la anul
tuluI Cu acelasi nume si se varsa

in piriul Dragomirul.
Ghilelor (Dealul-), deal, in jud.

Bacan, pl. Bistrita-d.-j.,
com.
Blgesti, situat pe hotarul com.

spre jud. Roman.
Ghileti, cdtun, al com. Pandtaul,
jud. Buzan, cu 50 locuitori
1764, cu material de la
alta.
Ghimelia, deal, com. Magureni,

pl. Filipesti, jud. Prahova. Pamintul san, fiind steril, nu produce de cit putina iarba de paune pentru vitele locuitorilor.
biserica mai vechie. Se intretine

de locuitorT, avind si 81/2 falci
de pamint.
Ghimeul, trecdtoare san pas,
Satul are o vechime de .300
Brusturoasa, care se deschide
de anT.
LocuitoriT sunt improprietariti dupa legea din 1864.
si
jud. Bacan, pl. MunteluT, com.

in creasta Carpatilor Moldovei,
lnga muntele Aldamasul. Pe
aci infra Trotusul in Tara, la satul Palanca.
sati Lunca-Ghiltuluf,
12 case.
Ghilia, pilla, pe mosia Calinesti,

com. Lozna, pl. Berhometele,
jud. Dorohoiti.
Ghilianca, vale, pe mosia Sendriceni, com. Sendriceni, pl. Cosula, jud. Dorohoiti.
luna, in jud. Mehedinti, plasa

Motrul-d.-s.; in vechime purta
numele de Sipotul-Mare.
Ghimbavul, munte, jud. Muscel

la hotarul Tare!, spre E. de Rucarul si Dragoslavele. P'aci este
o poteca care duce in Transilvania.
GhilincAI(Dealul-), deal, pe mosia Sendriceni, com. Sendriceni,
pl. Cosula, jud. Dorohoin.
Ghilinta, artd, pe mosia Sendriceni, com. Sendriceni, pl. Cosula, jud. Dorohoin.
riului BrAdatelul, jud. Suceava,

(2600 m.).
Ghiloneti. Vez! Cristesti, sat,

com. Cristesti, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Ghiloneti, deal, in partea de S.

a satului Cristesti, com. Cristesti, jud. Botosani.
oara. E situat dincolo de Zabrautul-Mare, in jos de Fitio-
altora, pendinte de com. Ruca-
flete, cari locuesc in 137 case;
rul, plaiul Dimbovita, in intin-
o biserica fihialA, cu hramul Sf.

Voevozl.
In jud. Tecuciti, com. Gdiceana.

Situat la N. comuneT in fundul
Ghimbieasca,proprietate nelocuitd, pendinte de com. Crevenicul-Colfeasca, pl. Glavaciocul,
Are o populatie de 412 su.
Ghimpati, sati Creoiul, com.

rur., jud. Vlasca, pl. alnistea,
situata in valea alnistea, pe
coasta stingd, cam la mijlocul
jud. Vlasca, proprietate a d-lui
judetului, departe de Giurgin
P. Mares; este situata pe loc

ves; are o suprafata de 200
de 36 kil., lar de Bucuresti de

33 kil. A fost proprietate a mi-
hect.; se arendeaza cu 3500 lei
nastirei Vacaresti ; azi apartine

statului.
Suprafata total a comunei
este de 1605 hect., Cu un venit
anual.
Pe la capul acestei mosiT, tre-
resti la Rusi-de-Vede ; este departe de cel d'india oras de 58

kil., de cel d'al doilea , de 35 kil.
anual de 13000 le!.

S'a dat la 120 locuitori, im-
Tazlatil-d.-j., comuna Valea-Rea,
proprietAriti dupl legea rurala,

suprafata de 150 hect. ; sine de
ocolul silvic Ghimpati.
In 1888 venitul comunal era
care face parte din sira dealu-
de 5922 le!,
rilor ce despart Tazlaul-Mare de

Siret.
3814 le!.
\del Larga, la 18 kil, de resedinta comunei.

sati 290 suflete.
Teritoriul satului este de 442
hectare.
nesti i in dreptul Manastioarei..
minanta : bradul.
ce drumul ce duce din BucuGhiloveti san GhilAveti, sat,
Ghimiceti, cdtun, in jud. Putna,

pl. Zabrautul, comuna Manasti-
Ghimbavul,pddure, supusa regimului silvic, jud. Muscel, pe

muntele cu acelasT nume, proprietatea d-lui Paraschiv Bastea
dere de 300 hect. Esenta doGhilitoarea, prli, afluent al pi-
Ghimia, gird, linga gura PrutuluT, jud. Covurluin, in dreptul

podului de trecere peste acest
fin, de mide se alimenteaza lacul Bratesul cu apl.
Ale! e si punctul vamal sucursal de la gura Prutului.
Ghimelciul, deal, jud. Bacan, pl.
www.dacoromanica.ro
iar cheltuelile, de
Ad e o scoall mixta, cu 4
GHIMPATI
517
GHIMPETENI-LUDEASCA
clase, la care urmeaza 72 baetr si 15 fete, din 105 bdetr

45 fete In vIrst de scoala.
Este o biserica de zid,
dita. la 1866; tine de Parohia
Crovulur ; e deservita de un preot
tarul cultiva. 400 hect. (50 sterpe,

50 izlaz). Locuitoril cultiva 213
si un &sea'.
In 1888 s'a cultivat aci de
catr 215 locuitorr o suprafata
de 154 hect. cu tutun.
Regia Monopolurilor Statulur
are instalate aci magazir marr

pentru fierberea tutunulur.
Prin acest sat trece soseaua

judetiana Pitesti, care duce la
Giurgia si la Obedeanca, si soseaua Alexandria-Bucuresti.
Vite sunt : 320 bol i vacr,
274 locuitorr.
D-1 A. Stolojan are 500 hect.
locuitorir 224 hect. Proprie-
biserica, cu hramul
taritr sunt in nulal. de 102 in
Are o
si i eintaret ;
o cIrciuma.
peteni, numita Ludesti, a sta-
Ghimpati, numele popular al
tulur, in intindere de 260 hect.,

a fost vinduta d lor G. C. Burea
si I. Baclauta in anul 1886. Tot
com. Marotinul-d.-j., pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati.
Romanati, situat pe malul drept

al Tesluiulur. Se invecinestespre
E. cu Farcasele si se afla la 8
kil. de Caracal.
Altitudinea terenulur d'asupra nivelulur mara' este de 140
m. Are 90 familiT, saa 390 lo-
cuitorr; o biserica, cu hramul
Ghimpati, sat, in jud.

comuna Poiana, situat pe tar-
mul drept al rfulur Jalo mita,

la un kil. spre V. de satul de
resedinta, In dreptul satulur Pe-
rieti; cu care comunica pe un

pod de lema. Satul este Pe
vale, sub coasta Bardganulur.
Are o populatie de 602 lo.

cuitorl.
Aicr se afla o biserica, zidita. la 1874, deservita de un

preot si un dascal ; o scoala
mixta, conclusa de un Invatator ; o moara cu aburr.
Ghimpati, sat, face parte din
Ghimpeteni si 30 in catunul
Atirnati. Parte din mosia Ghim-
Sunt 6 erciumr si un han ;
pl. Ialomita, cAt. comuner Vizuresti.
Sf. loan, deservita de i preot
hect. (7 izlaz, 4 vie).
Ghimpati, ciitun, din spre E., al

com. Hotarani, pl. Ocolul, jud.
Ghimpati, sat, jud. Dimbovita,
teni, la 212 kil.

225 familir, saa 984 locuitorr,
dintre carr 329 contribuabilr.
Comuna, ca proprietatile de
pe d'irisa, are o suprafata de
960 hect. Locuitorir improprie-
40 cal, lo bivoll l bivolite, 380

rimatorr, 645 or si 2 asinr.
local de primarie In stare buna ;
magazir bune pentru arendas.
Catunul Atirnati este asezat
mar spre E. de cat. Ghimpe-
Sf. Nicolae,
deserviti.
de
preot si 2 din taretr.
Ghimpati, stafie de dr. - d.- f,

com. Poiana, pe unja Bucuresti-
pe aceasta. proprietate se afla

padurea Ghimpetenilor san
Ludeasca, in intindere ca de
265 hect. Tot pe te] itoriul acesta comune se afla si o alta
padure seculara, Preajba, proprietatea bisericer Sf. Nicolae
din cat. Ungurei, com. Titulesti, jud. Olt.
Pe teritoriul acester comune
se afld helesteul, numit Giorocul, ale carur ape se varsa In
0.1111 Dorofteiul.
N.unarul vitelor e de 3296

capete, dintre carr: 731 vite
marr cornute, 210 caT, 2050 o!

305 porcr.
Are o scoal, frecuentad. de
Ciulnita, pusa in .circulatie la
27 elevr ; o biserica, deservita
17 Noembrie 1886. Se afta filtre

statiile Dilga (1I.I kil.) i Calikil.) Inalticnea crasunita
pra nivelulur mdrir de 41.37 m.
Veiiiiul acester statir pe anul
de I preot si 2 cintaretr. Lo-
1896 a fost de 59410 ler.
de ler 2136, bar)! 31, la chel-
calul scoaler este construit cu

cheltuiala loc,iltorilor.
Budgetul comunel este de

ler 2145, banr 14, la veniturr si
tuell.
Ghimpeteni, com, rur. i sal, in

jud. Teleorman, pl. Teleorma
nulur, pe laturea de V. a plaser.
Este situata pe Valea-Vezir. Are
com. rur. Valea-Dragulur, pl.
un catqn, afara de cel de re-
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat

la S.-V, de Valea-Dragulur, pe
malul sting al rlulu Sabarul.
Sta in legaturd ca Hersti prin
o osea vecinal.
sedint., Atirnati.
Cat. Ghimpeteni este asezat
pe partea stinga a riulur Vedea, car e o desparte de com.

Crimpoaia (Ghioca) din jud. Olt.
www.dacoromanica.ro
Se leagd ea comuna ts:;43o(cat. Barza) prin o osea

vecinal.; cu comuna Crimpoaia
din jud. Olt, tot cu sosea vecinal, peste un pod construit
de judet pe apa Veza.
ra.$ti
Ghimpeteni - Ludeasca, pa
dure, a statulur, pe mosia ca a
celasT nume, in lunca Vea jud.
GHIMPETENI-LUDESTI
GHINDEN1
518
Teleorman ; are aproape 265

hect.
Pamintul comuneT este com-
pus din terenurT nisipoase

pamint negru.
Ghimpeteni-Ludeti, ntofie, a
Terenul este maT mult ses,
statuluT, in jud. si pl. Teleorman.
intrerupt de cite-va val: Valea-
O parte din aceasta mosie a
Fintinelor, formatA de dealul

Nordul i valea Silistea.
fost vinduta in anul 1886 d-lor

G. C. BurcA si I. BaclautA.
Ghimpoasa, gIrM, izvoreste din

muntil com. Tesila, plaiul Pejud. Prahova ; curge de
la E. spre V. si se varsa. In
[-tul Doftana, pe tArmul sting,
tot in raionul com. Tesila.
Ghimporosul, deal, jud. Vilcea,

com. Robesti, plaiul Cozia.
Ghindoani, sat, in jud. Neamtu,

com. Cracaoani, pl. Piatra-Muntele, situat spre E. de satul
BAltAtesti, pe valea piriiasuluT
Cu acelasi nume.
Este udatA de micul r Silistea, care izvoreste din com.

Leul, trece pe lingA cismeaua
de la Silistea, strAbate in tot
lungul s Valea-Silistea i mer-
ge de se varsa in Jiti, pe teritoriul comuner Secuiul. Pe piriul Silistea se gasesc cite-va
Slugerul D. Chinezul, ginerile d-nel, de
ad zugrivit-o ca toati cheltuiala

care se vid si tniuntru In biseric zugriviI spre a fi pomeniff In ved. S'a
isprvit la leatul 1852, Septembrie 4.
E deservia de I preot si 2
cintaretT. Dupa legea rural& din
1864, biserica are 17 pog. pamint arabil.
In com. se afla o scoala, intretinuta de sat si de com. Localul, construit de com, la anul
1885, este de zid. E conclusa
de un invatAtor. In anul scolar
podete. In dreptul cismeleT de

la Silistea, se aflail in vechime
65 1:40. In virst de scoala
casele VorniculuT DrAghicT, din
Ghindeni, pe a cAruia filc a
carte 97 bArbati
2 femer.
luat-o Banul-MarAcine.
flete: 859 barbatT si 8i
sunt 126 bAetT si 47 fete.
femeT.
Dupa legea rurala din 1864
In com. sunt lacurile :

pline
Helesteul,
cu pestI i cu racT ; Lacul-SA-
su nt 221 locuitorTimproprietaritT,
pat, etc.
13 InsurateT.
iar dupl legea din 1879 sunt

In cm. se gAsesc 76 case,
dintre care una boiereasca, c11-
bdrbati, 782 feme1; 832 necd-
Magure: Lacul SApat, MAgurade-la-Valea-Rosie, Secuiul, Teascul i tiubeiul.
sAtoritr, 623 cAsAtoritT, 96 v5.-
Acum ioo de anT, com. era
Chinezul. Toate casete sunt fcute
in mod neregulat pe
din zid. Bordee s.mt 274; 65

case si 358 bordee ad gradilla
pe linga ele.
2600 hect., din carT : 2547'12
miliT,
saii 1553 suflete :
771
duvr, 2 divortatT; stiri carte 69
situatA
persoan e.
platoul din dealul Si1itea, cInd

slugerul Dumitrache Chinezul,
Are o scoalA frecuentata de

99 bAetT si 86 fete ; 2 bisericT.
proprietarul de atuncT, a indemnat pe locuitorT de s'ati
Ghindfioani, perdure, in judetul

Neamtu, lingl satul cu acelasT
schimbat pe locul unde se ga-
nume ; are o intindere, impreuna
cu padurile de pe mosia Curechesti, de 224 pog. ; este proprietatea statuluT.
Ghindeni, com. rur., jud. Dolj,

pl. Ocolul, situatA pe costisea
si platoul format de dealul de
N. al vleT numita Valea-Fintinelor, la 17 kil. de orasul Craiova.
Cosoveni-d.-j.; la S., cu com.
Adunati-de-Giormane ; la E., cu
comuna Leul, pendinte de judetul Romanati ; la S.-V., cu

com. Seciul si la N.-V. cu com.
Malul-Mare .
sesc asta-zi.
In anul 1873, com. Ghindeni
cuprindea un singur catun; la

1875 avu ca catun alipit, actuala
com. Malul-Mare. AzI este com-
pusa dintr'un singur catun, numit Ghindeni.
dita. acum 130 anT de catre
hect. pAmint arabil, io hect. flneat5., 321,12 hect, lac si sterp,
o hect. pldure.
McOile de pe teritorita com.
ail o intindere de 2547112 hect.,
Cu un venit de 58347,50. Aceste mosiT se numeag in ve-
In comuna se aflA o bisericA,
chime : Ghindeni, StrAchinoasa,

Dinache, Calugareasa si Za.-
zidita in anul 1825, de cucoana
treanui. Apartineaa in vechime
Ana si slugerul D. Chinezul ;

ruinindu-se, s'a reparat de locuitori la anul 1891. In tinda bise-
slugeruluT Chinezul, luT StrAchinescu, Badita, Memoianu,

Zatreanu i ManAstirer Jitia-
riceT se vede urmatoarea
nul. AzI apartin d-lor T. Da-
in-
scriptie :
Aceasti sflnt i dumnezeiasci biserica ce se numqte Gheorghe i Dimitrie,
a zidit-o cucoana Ana ca toral cheltuiala d-nei i murind d-nel ad remas D-luI
www.dacoromanica.ro
videscu, Grigorie Economu, C.

Georoceanu si N. B. Locusteanu.
Pe teritoriul comunal sunt
dota paclurT, dintre carT una
GHINDENI
numita Ghindeni, la S. comuneT
alta numita Silistea, la N.

comuna. Apartinead lui Memoianu si luT Chinezu, iar azT
apartin d-lor T. B. Davidescu
si Grigorie Economu. Padurile
sunt compuse din stejar, girsi
nit, frasin si jugastru; pre-
domina insa stejarul si limita.

221/2 hect.; se gasesc pe delimitarile locuitorilor, carora a-
519
GHI0131LCHE
biserica comuneT, cu hramul SI.
Troita, dupa aum se vede in

pisania el, impreuna cu Radu
Moican si stefan
uiceanu. La
anul 1872, uniT din urmasiT aces-
tora, impreuna cu alt1 locuitorl
din comuna, au reparat-o din

nod.
din trecut, locuitorif galatenT se

adapostead de groaza Turcilor.
GhineI (Valea-), vale, in jud.

Buzad, com. Beceni, cat. Ocea;
se scurge in Valea-OciT.
parti n .
In partea de N.-E., com. este
strabatuta de calea judeteana

Craiova-Caracal. O cale comu-
nall uneste comuna Ghindeni

Cu com. Cosoveni-d.-j , avind
In com. o lungime de 3 kil.

Trec prin com. 7 drumuri
naturale: unul merge spre com.
Malul-Mare, lung5. de 5 kil. ;
unul merge la Jiul si unul la

arie ; unul spre Secuiul, de a-
proape de 5 kil.; unul spre

Leul, de 4 kil.; unul spre com.
Adunati-de Giormane, de 6 kil.
si unul spre catunul Tabanale.
Venitul com. pe exercitiul

1893-94 a fost de leT 2399,28
si cheltuelile de leT 2 120,16.
Ghindeni, sat, in jud. Dolj, pl.

cola com. Ghindeni, resedinta
primaria.
cu venit anual de 58347 lel.

Apartine d-lor T. Davidescu,
Grigore Economu, C. Gioroceanu
si
N. B. Locusteanu. Inainte
apartinea SlugeruluT Chinezu, lur

Strachinescu, Badita-ManastireT
Jitianul si d-lur Zatreanu.
calea ferat
com. Balteni, pl. Siul-d.-s., numita ast-fel dupa numele fratilor

Ghindesti, uniT din primiT funda-
torl al comuneT, care ad zidit si
Cracalia, jud. Dorohoid, plasa

Prutul-d.-s., com. Cordareni.
Tirgoviste - Titu ;
spre V., cu Matsarul, de care

se desparte prin deal, prin apa
ut.a si padurea EforieT; spre
N., cu com. Gura-sutil si spre
S., cu Produlesti si Branistea.
Ghinesti, sat, jud. Arges, pl. Topologul ; face parte din com.
rur. Corbi-Mingureni.
Ghinesti, p ddure particulara, in

intindere de 25 hect., pe proprietatea mosnenilor Ghinesti,
supusa regimuluT silvic, in jud.
Prahova, com. Iordacheanul, pl.
Cricovul.
Ghindesti, mahala, in jud. Clt,
Ghinghioaia, vale, pe mosia
Ghinesti, com. rur., in jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, situata pe Ghinica, cdtun, in jud. Ialomita,
loc ses, pe malul drept al Mili-.
boviteT, la 24 kil. spre S. de
com. Reviga.
Tirgoviste. Se compun e din
doua catune : Ghinesti si Ch.- Ghinitesti, sat, in jud. Roman,
ciuma-lur-Visanu, ca o populatie
pl. Siretul-d.-j., com. Bogzesti,
de 500 loc.
spre N.-V. de satul Bogzesti si
Prin raionul acesteT com. afara
la o departare de 5 kil, de satul
de Dimbovita, curge Valea- uta,
Butnaresti, resedinta com. Are
spre V. de com. Are: o biserica;
Io familiT, sad 30 suflete, din
o scoala. Peste tita, este un
care 5 contribuabilT. Locuesc in
9 case.
pod. In marginea Ghinestilor,
In livede, se afla si un lac. GhiSunt 25 vite marT cornute.
nesti se invecineste spre E. cu
Acest sat este situat la extrecom. Bolovani, de care se desmitatea de V. a judetulul. Se
numea mal inainte si Ghintesti.
parte prin riul Dimbovita si
Ghindeni, mofie particulara, jud.

Dolj, pl. Ocolul, com. Ghindeni,
In intindere de 2547'/2 hect.,
lit', sad 132 suflete. Se zice ca

epa pe care e asezat satul Ghinghesti, se numea inainte RipaluT-Ghenghea, de la un capitan
de haiducT cu acest nume, ce
se adapostea adese-orl alce. Tot
alce in timpurile de restriste
Ghinoiului (Coasta-), ramificafie din muntele Istrita, in com.

Pietroasa, jud. Buzau; face hotar
despre com. Breaza.
Ghintesti, :uMire ce se da maT

inainte satulut Ghinitesti, jud.
Roman, pl. Siretul d.-j., com.
Bogzesti.
Ghiobilche, deal, in jud. Tulcea,

rur. Orta-Chioi; este o prelungire rasariteana a dealuluT Ciubucluc-Bair ; se indreapta spre
E., avind o directiune generala
de la V. spre E.; brazdeaza

Ghinghesti, sat, in jud. Covurluid, pl. Zimbrul, com. DrAguseni, la 5 kil. in spre N. de resedinta com., ca 30 case, 28 fami-
www.dacoromanica.ro
partea meridionall a piase! si a

comuneT ; se intinde printre pi6111 Taita si valea Musafir-Culac,
afluent al vaer Bas-Chloi, ce se
GH1OBILCHE
GHIOL-PUNAR
520
varsa in Taita ; lasa spre E.

dealul Dautcea ; la poalele nordice se intinde padurea AhmetOrman a comuneT Orta-Chioi ;
pe la cele sudice curge piriul

Ghiobilche ; din el 10 la nas-
Ghiocari, ciltun, al com. Trestioara, jud. Buzaii, Cu 40 locuitorT si 10 case.
sal, in jad. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. rur. Rasoya, si anume pe acela al cat.
sati Vlah-Chioi, la 6 kil. spre
S. de satul Rasova, nu departe
tere valea Emir-Hasan - Culac,
Ghiocari, colina', in jud. Buzar',

com. Minzalesti, cat. Sareni, acoperit cu finete.
afluent al vaeT Ghiobilche. El

are un virf, Cazlar-Bair, de [77
m., punct trigonometric de ob-
Ghiocari, sfoard de mofie mosneneasca, in jud. Buzar', com.
servatie de al 3-lea ordin, de
Canesti ; face impreuna cu com.
natura stincoasa; din pricina luT

malurile piriuluT Taita sunt cam
ripoase; este acoperit cu paduri;
pe la poalele nordice trece drumul judetean Babadag-Macin ; e
Pacurile un corp de 600 hect.
Ghiocelul, sat, face parte din
ritoriul com.rur. Lipnita, si anu me
com. rur. Podeni-Nor, pl. Pod-
Wat de drumul comunal Or-
biserica, fondata la anul 1841
ta-Chioi-Atmagea.
de locuitorT.
pe acela al cat. sati Coslugea; se

desface din poalele de S.-E. ale
dealuluT Coslugea, de linga movila Almali-Culac, sub numele
de Valea-AlmaliculuT ; se intinde mal intliii spre N. pana la
Ghiobilche, phiii, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul

comuner rurale Atmagea.
goria, jud. Prahova. Aci e o
Ghiocelul, deal, in jud. Prahova,

pl. Podgoria, com. PodoleniNoT.
Ghiocioaia, vdlcea, se varsa in
erbanesti, jud.
riul Geamana, intre satele CAtetul si Jugravi, com. Dozesti,

pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.
Olt, situat pe malul sting al

DorofeiuluT si In dreapta VedeT.
E resedinta comuneT. Are o populatie de 935 locuitorT, din
carT
154 sunt improprietaritT
dupa legea rurald Cu 265 hec-
Ghiocul, sub-divizie a cilt. Viperesti, com. Viperesti, jud. Buzati.
tare.
LocuitoriT posedd: 300 bol,

130 vacr, 6o bivoli, 18s cal,
[000 or, 20 capre si 94 pord.
Mosia apartine la mal multr
Ghioculeasa, numire a una perp
proprietarT: d. Dem. Ghiochianu

(500 hect. arabile si 25 padure),
GhioculuI (Dealul-), deal, zis si
d-na Mavrodin ([75 hect. arabile, 25 padure) si d. Stravolca
din mo,s-ia Glodeanul-Sarat, jud.

Buzaii.
Dealul-CatarguluT, jud. Suceava,

com. Dolhesti ; e acoperit cu pl-
dure de fag.
(175 hect. arabile si 20 padure).
Ad i se afl o biseric zidita

de d lor: Gheorghe Ion Ghiochianu si sotia sa Maria, cu fiiI
GhioculuI(Poiana-), sub-divizie
a cilt. Viperesti, com. Viperesti,
jud. Buzaii.
lor sunt la intrare in biserica.

S'a cladit la anul 1838-39 in
zilele DomnuluT Alexandru D.
Ghica-Voevod, fiind Episcop al
EparhieT ArgesuluT, Kir Elarion
Argesianul.
pul razboiuluT din 1877-78 de

catre basbuzucT, iar locuitoriT
s'aj refugiat la Rasova.
Ghiol-Ceair, vale, in jud. Con-
satul Coslugea, de unde ja numele de Ghiol-Ceair, indreptindu-se spre E., hateo directie generala de la S.-V. spre N.-E.,
pe la poalele de S. ale dealurilor Uzum Bair si Dealul-PietreT,
brazdind partea de N. a pl. si

a com.; dupa un cars de 8 kil.
se deschide in partea de V. a
iezerulul Oltina; are val adiacente ; pe vale merge si un drum
comunal Lipnita-Coslugea.
Ghiol-Ghelic, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rur. Enisenlia si
anume pe acela al cat. sti Nastradin ; se desface din partea
de V. a dealuluT Ghiol-Punar,
din virful Esii-Iuiuc, indreptin-
du-se spre V. si trece pe la

N. de satul Enisenlia, la 21/2
kil. si pe la S. de lacul Nastradin.
Are o Inaltime maxima
de [87 m., pe care o
si fiicele lor si de d-niT Ion si An-
gelache Draghiceanu. Portretele
ir-Arabagi ; a fost distrus in tim-
stanta, pl. Silistra-Noug, pe te-
Ghioca, sat, pendinte de com

Crimpoaia, pl.
de Balta-BaciuluT 51. de valea Cea-
Ghioinea, pirig, jud. Bacaci, pl.

Trotusul, com. Manastirea-Casinul; ese din muntele Mgura
si se varsa pe stinga piriuluT
atinge
In virful sati Dermen-Iuiuc ; este
situat in partea de S. a pl. si

cea de V. a com.; e acoperit
cu padurT si stufisurT.
Casinul.
Ghiol-Punar, sat, in jud. ConGhiol-Baca, ruinele unza vechig
www.dacoromanica.ro
stanta, pl. Silistra-Noul, catunul
GIII0L-PUNTAR
621
GBIORMA-MARE
com. Hazarlic; situat in partea

de S.-V. a pl. $i cea de N.-E.
a com., la 6 kil. spre N.-E. de
a com. Eni$enlia, Mend hotar

Intre aceste comune. Este aco-
at. de re$edinta Hazarlic. E
colea se mal gasesc $i cite-va
a$ezat pe valea Ce$me-Culac,
inchis la V. de dealul GhiolPunar, la N., de padurea Canara-Orman, la li. de dealul Mezarlic-Borungea-Bair $i la S. de
perit cu pa$unr, insa id
$i
cestui deal trece drumul comunal Hazarlic-Ghiol-Punar si la

V. trece drumul Eni$enlia-Nargilar.
Ghionesti, Way:, jud.
Braila,
care pleaca din Buzeelul-Sec, de

la N. satului Surdila-Gaiseanca
$i merge spre N.-V., Ora la gara
Faurel, unde se pierde.
Bair ; este dominat de virful

Oltul-Orman, care are 156 metri $ i
Ghioldumul, sat, face parte din

com. rur. Cocora$ti, pl. Tirg-
care e situat la 2 kil. spre N.-E. de
$orul, jud. Prahova. Cade in par-
gradini. Populatia sa, compusA
prival.
petice de Wuxi. Pe la E. a-
padurea si de dealul Ceme-
sat. Suprafata sa este de 1973

hect., dintre cad 65 hect. sunt
ocupate de vatra satului $i de
la N.-E. de com. Ciacirul, com.

Gropeni si la S.-E. de GAgiana,
lac cu care comunica printr'un
tea de S.-V. a comuner si e

udat de Iazul-Morilor.
Ghionoaia, sat, face parte din

com. rur. Pope$6, pl. Sabarul,
jud. Ilfov. Se intinde pe o suprafata de 154 hect., cu o populatie de 16 t locuitori.
D-1 Gr. Cerchez are 36 hect.
g loc. 118 hect. Proprietarul $1
mal ales din RominT $1 BulgarT,
Ghioldumul, pddure, proprietatea statuluT, jud. Tecucia. Are
este de 73 familiT, sari 370 suflete. Pdmintul, pe unde nu este
o intindere de io Miel, pen-
locuitoriT cultiva tot terenul.
dinte de com. Tudor-Vladimirescu, situat in partea de V. a
ciu mail.
acoperit cu pAduri saa stufi$,

este cultivat si produce secara;
putin mal la N.-V. de sat se

cultiva. $i vita de vie. DrumurT
comunale vin de la satele invecinate Borungea, Sevendic,Eni$enlia, Nargilar, etc.
Ghiol-Punar, deal, in jud. Con-
NumArul vitelor mart e de
comunei.
Ghioldumul - Ciofresti, mofie,

proprietatea statului, jud. Tecuciil. Are o intindere de 335
hect., situata. pe malul Siretului,
in raionul com. Tudor-Vladimirescu. RevarsArile Siretului o
face mlA$tinoasa.
Apartinea manAstirei Neamtu.
stanta, pl. Silistra-NouA, pe teritoriul comunelor rurale Hazarlie $i Eni$enlia ; se intinde de

la valea Enisenlia $i panai la 2
Ghiolul, iaz, pe mo$ia Cisma-
kil. spre N.-V. satului Ghiol-
ne$ti, jud. Botosani, com. Do-
Punar ; trece pe la E. c6tunuluI

Hazarlic, la I kil. departare si pe
birceni, pl.
kil. spre E. de cat. Eni$enlia, la 1 kil. spre E. de satul Nargilar si la 2 kil. spre
la I 'fa
N.-V. de catunul Ghiol-Punar, in-
dreptindu-se spre N. $i avind o

directie de la S. spre N.-E.
InIltimea sa cea mai mare o a-
tinge in virful E$11-Iuiuc care

este de 183 m. Din acest deal
se lasa. spre V. dealul MulverAcceuci
$i
tef'ane$ti.
Ghionoaia, sat, face parte din

com. rur. Vultureni, pl. Berheciulur, jud. Tecucia. Situat la N.
com., despArtit prin o vale in :
Ghionoaia-d.-s. $i Ghionoaia-dej.
Se aft. la 2 kil. $i 840 m. departe de Vultureni.

sag 67 suflete, cal! locuesc In
15 case.
Locuitorii sunt improprietariti
la 1864.
Ghiolul-Codresculdf, baltd, pe
teritoriul comuneT Oro ftean a-lui-
Frunzete, pl. Herta, jud. Doro-
Ghionoaia, g2r111, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., com. BAlesti. Se formeaza din vinele
hoia.
existente pe teritoriul comunei,
Ghiolul-Mare, iaz, pe mosia Mih5.1A$eni, in partea de E. a co-
uda partea de N. a comunei
munei BrAteni, pl. tefane$ti,

jud. Boto$ani ; e format din izvoare proptir.
$i se varsa in lacul Negrul, de

la E. comunei; malurile el sunt
joase $i acoperite cu stuf, din
care se fac rogojini.
Ghiolul-Mic, las, pe mo$ia Mi-
Ghionoiul, deal, jud. Prahova,
hala$eni, com. BrAteni, jud. Boto$ani.
com. Valea-Lunga, plaiul Pra-
Ghionea, sat, jud. Braila, situat
Ghiorma-Mare, movilet, judetul
dealul Ghiol-Ghe-
iar spre E.
dealurile
Ceme-Bair $1 Cara-Peletli. Este
lic-Bair,
Comerciul se face de 2 Or-
situat in partea de S. a p1A$ei, in partea de V. a comunei Hazarlic $i in partea de E.

60299. Marsh, Dief.onar Geograjle rol. ID.
hova.
00
www.dacoromanica.ro
GHIORMA-MICX
622
BrAila, la 8 kil. spre S. de satul Scertarul-Noti, aproape de
GHIRDOVENI
sul, Dobrovdtul, Geamartaluiul si

Stircul.
Ghirieti,- sat, jud. Roman, pi.
Ghioroiul, deal, in raionul co-
(-tul Moldova (pe malul sting

al acestuT ri6), spre N.-E. de
orasul Roman, la depOrtare de
hotarul com. Movila-MireseT, pe
mosia Desirati, din com. Scor-
mune! Ghioroiul, pl. Oltetul-d.-j.,
tarul-Noti.
Ghiorma-Mick movilit, judetul

Brlla, la 02 kil. spre S. de
Ghiorma-Mare ; sera de hotar
jud. Vilcea, pe care se cultivA

34 hect. vie.
intre com. Scortarul-Noti, Mo-
Ghioroiul, pcYclure particular, supus regimuluT silvic, pendinte
vila-MireseT si Domnita, din jud.

R.-Sdrat.
de com. Ghioroiul, pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea.
Ghioroiul, com. rur., jud. Vilcea,

pl. Oltetul.d.-j. S'ar fi infiintat
Ghioseti, sat, face parte din
acum 300 anT de familiile : MA-
gureanu, Ruptasu si Predoescu.
Este situatA pe plfiul Pesceana si coprinsA intre dealul

Viile si Dealul-OltetuluT, la 'o
kil, de capitala judetuluT si la
40 kil, de a plAsa
Are o populatie de 396 famili!, sati 1395 suflete : 6(2 bArbatT si 783 femeT, in care intrA
si 5 familii de TiganT.
com. rur. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova. Are o populatie de 927 loc., 470 bArbatT si 457 femeT. Este situat
pe malul drept al riuluT Prahoya, in lata ComarniculuT.
Ghirfieti, com. rur., in jud. Roman, pl. Moldova, spre N.-E.

de orasul Roman, la depArtare
de 13 kil. 500 m. de el si de
Moldova, com. Ghirlesti, pe

piriul Ciurlicul si in apropiere de
13 kil. 500 M. de el si de 14
kil. 500 m. de resedinta pl. Este
asezat pe platoul ce separa basinul SiretuluT de al Moldovet
Are 114 familiT, sail 1461 sufle.
te, din carT 240 familii Un.
gurl.
tia carte 37 persoane.

ContribuabilT sunt 280; case
de locuit 356.
Sunt 240 vit t marl cornute.
Acest sat formeazO cu satele
Tetcani, IuganiT si Brtesti o pa-
rohie catolia cu resedinta preotuluT in satul GhirIesti. Este

legat cu orasul Roman prin
sosea. Se numea pe la
anul
1756 Birlesti.
Despre acest sat se vorbeste
tuteo hotArnicie de la 21 Iunie
1756 si se spune cA era mosie
a Episcopiel. de Roman.
Comuna are 2 bisericI: una
14 kil. 500 m. de resedinta pl.

Este asezat pe platoul ce se-
cu hramul Sf. VoevozI, fondatd
par basinul Siretuld de al Mol-
la anul 1863, si a doua, fon-
dova Este format. din satele :
datA la 1858, de Ion Popa Fota,
GhirAesti si Leucuseni, cu rese-
Ghirfieti, mo,rie, a statului, mal
Predoescu, s. a.
dinta com. in satul GhirIesti.
Matute a EpiscopieT de Roman,

in com. Ghir.esti, pl. Moldova,
25 caT, 608 or si 250 capre.

TotT locuitorii sunt mosnenT.
coala dateaa in comun. de

20 anT. ClOdirea e proprietatea
comuna Se frecuenta de 55
copil, din numrul de 191 in
sati 1756 suflete, din carl 280

familiT de UngurI si 8 familiT de.
Evrer. Locuesc in 437 case.
si 5 femeI. Cu intretinerea scoaleT
statul cheltueste anual 108o leT.
97 a fost frecuentat de 23
bAetI si
100 fete). $tit-1 carte 27 brbatI
osea comunalA pune in
comunicatie comunele : Poenari,

Ghiorgiul, Stirbesti si BAlcesti.

leT anual si cheltuelile de 1415
le!.
E brazdatI de dealurile : 01tetuluT, Viilor, DobretuluT, Bungetul si Geamartaluiul si udat de
valle: Pesceana, Pescenita, Ur-
1887
Ghireti pildure,
tiri carte 39 persoane.

Locuitorn an 392 vite.
Sunt 2 bisericT de zid : una
ortodox si una catolicd; o scoala primar mixtl, care in 896-
virstO de scoalA (9i
jud Roman, arendatO in

cu 48800 le! anual.
e-
proprietatea
statuluT, maT inainte a EpiscopieT
de Roman, in com. Ghirlesti, pl.
Moldova, jud. Roman, in tntin-
dere de 740 hect.

Ghirdoveni, com. rur., pl.
Fili-
levI, din 33 inscrisT.
pesti, jud. Prahova. S'a inGintat
Com. Ghirdesti formeaza cu

com. Botesti si Sdbloani o circumscriptia fiscald cu resedin-
pe la anul 1700, in urma
ta in satul GhirAesti.
de 5322 leT si cheltuelile, de
4556 le!.

prin sosea.
www.dacoromanica.ro
destef-
fiintlreT satelor : Risnari,

noaia, Ciorinesti .si Chira.
In marginea com. Ghirdoveni
se all un loe numit
Silistea,
despre care traditia spune el

ar fi fost locuit de TAtarT. Adi
Radu-Negru, zice legenda, a avut
o lupa cu acestI TAtarT si prer-
GHIRDOVENI
523
zind batalla a fugit prin padure,

calare pe o iap neagra potcovita
d'andoaselea. In fuga luI auzind
ca iapa s'a deschingat, s'a aplecat
A vad si atuncT a fost impuns

cu sulita in coast in dreptul
lacului din padure si din acel
timp pana azI acel lac se numete lacul Negri, lar padurea,
Padurea-Negri.
Este situat pe malul drept
GHIRENI-TAUTUL
Este strabatuta de o osea impl'etrita care inlesneste comunicatia intre Ghirdoveni, Haimanalele si Moreni.
E brazdata de dona dealurT:
Gruiul, in partea de E. a com.
si Izlaz In partea de V. Ele

ati directia dela N. spre S. Servesc pentru pasunarea vitelor.
E udata de riul Cricovul si de
Valea-UrsuluT.
al rluluICricovul-Dulce, intre dea-
lurile Gruiul si Izlazul, la 28 kil.

de capitala jud. si 8 kil, de a pl.
Se compane din 2 catune :

Ghirdoveni si Cricoveni.
Ghirdoveni,
pddure a statuluI,
in intindere de 650 hect., pendinte de com. Moreni, pl. Filipesti, jud. Prahova, care, lin-
preund cu trupurile: Mijea (I 150

hect.) si Gruiul (759 hect.), for-
familiT, saa 1532 locuitorl: 720

barbatT, 812 femeI, in care intra
si 32 familiT de Tiganl.
ContribuabilI sunt 380; case
de locuit, 329.
In com. este o biserica fondata
la anul 1870, deservit de un
Ghireanul,
preot.
Ghireneanca,
mead padurea Moreni.
hect., 60 ar., padure de
plop, ulm, rachita si lozie. Este

un iaz, numit al luI Curt, in
suprafata d 7 hect., 16 ar. La
locul numit In-Ponoare, se afla
o livada. In suprafata. de I hect.,
43 ar. si 2 pog. vie.

mosie este Ghireni, lar pe hotar curge riul Prutul.
Piatra calcarla in bolovanI
si cuartoasa in lespezT se afld
multa ; se extrage numar pentru trebuintele locale.
Drumurl principale sunt : acel
de la Radauti la Stefanesti, si
acel care duce pe la Adasani
la Dorohoia si Botosani.
tul, Mitocul, Adasani si Cras-
rohoia.
naleuca.
pe mosia
Hotarele mosieT sunt cu : Pru-
Ghireni-Tutul,
Mitocul, pl. Prutul - d. -j., jud.
sat, pe mosia
cu acelasI nume, com. Cotusca,
Dorohoia.
pl. Prutul-d.-j., judetul Doro-
Ghireanul,
Telega la Tirgoviste si cu doplitul lemnelor. Produsul mun-
rohoia.
vale,
hola, cu 93 familiT, saa 389 su-
pe mosia Mitocul, pl. Prutul-d.-j., jud. Dodeal,
ceI 11 desfac maT ales la orasul

Ghireni, pirig, incepe de pe Mior-
LocuitoriT s'aa improprietarit

la anul 1864, cind li s'aa dat
808 hect., din mosia satului Margineni. ET ati : 6i caT, 40 iepe,
253 vacT, 64 capre si 370 pord.
si 8
deal, pe mosia Cotusca, pl. Prutul-d.-j., jud. Do-
Locuitoril, pe litiga agricultura, se mal ocupa cu facerea mangaluluT (cArbunT), cu fabricarea

varuld, cu caratul s'Are! dela
Ploesti.
hect., 8 ar., pamint, lar proprietarul, 1323 hect., 35 ar., cimp
flete.
Proprietatea mosier este a erezilor def. loan Tautul.

Adormirea, deservid. de 1 din-
pe mosia
tare si 1 pAlImar ; este faculta

In 1857.
SateniT improprietaritI aa 174
hect., 74 ar., pamint ; lar proprietatea mosieT, 895 hect., 12
ar. cimp.
baetI si 8 fete. Stia carte 34
Cu acelasI nume, com. Mitocul,
Iazuri sunt 2, pe cursul pi-
barbatI si 16 femeI. Cu intretine-
pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia,

cu 85 familif, saa 319 suflete.
Proprietatea mosiel. este a
riuluT Ghireni, din
rea scoald statul cheltueste anual 1242 ld.

In padurea numita Ghirdoveni
d-luI V. Calmuschi, Romln, mare
se afla un izvor de apa minerala numit Fintina-de-Leac.

In com, se fabrica aproximativ 1800 decal. vin.
proprietar din Basarabia.

Biserica e de zid, facutd in
1855, de fostul proprietar Iorgu
Curt. Aceasta biserica Inainte
Vie se afla pe mosie in dota

locurT, de cite 2 pog., si cu puting livada.
Comerciul se exercita de IO
de a fi terminad, a fost imita
Ghireni.
Drumuri principale sunt : acel
de trdznet in 1859, in cit asta-zI
de la Radauti ce duce la Ste-
a inceput a se ruina.
fanesti, pe hotarul despre Cras-
Scoala e frecuentad de 66
circi u m arI.
Veniturik com. se
urca. la
'suma de leI 3800 anual.
cani, de la Balta-Lata, pl. Prutul-d.-j., judetul Dorohoia ; se
varsa in Prutul pe Mitoc, in

laturea din jos a satuld.
Ghireni-Curtul,
sat,
SateniI improprietaritl aa 197
carT
unul
numit al Slavilenilor, in supra-
fatd de 75 hect.
naleuca,
www.dacoromanica.ro
si acel de la Crasna
524
GHIRGIUL
leuca ce duce prin Cotu$ca la

Dorohoiti.
Hotarele mo$ier sunt cu : Crasnaleuca, Miorcani, Miculinti
Cotu$ca.
Ad i este leagdnul familieT TAu-
tu, una din cele mal vechi

mai distinse familif a Moldo-
GHIUN-GIIIRME-DERE
departe de Giurgin 64 de kil.,

iar de Bucure$6 68 de kil.
Mo$ia apartine la mal multT
anume partea meridionan a

p15.$eT Mdcin, cu comunele Pi_
cineaga, Coium Punar, Canat-
spre S. $1 spre E. lasd
mostenT intre carT o parte mare

fratilor Anghelescu din Giurgiti.
Suprafata mo$ieT este de 1000
hect., aducind un venit de 18.000
Calfa ;
leT.
V., dealul Coium-Punar. Din

paalele lui izvoresc o multime
prelungirile Ghiolgic - Bair $i

Cirjelar, Cambe-Tepessi, BabaBair, Sinir-Ta$ - Tepessi; spre
vei, din care flcu parte $i Marele-
Ad i sunt 74 locuitorT impro-
Logollt loan Tdutul, sub Dom-
prietAriti la 1864, pe o supra-
de piraie, din
niile luT
fat5. de 222 hect.
semnate Valea-HogeT, ValeaUlmilor, Ingi-Dere, Coium Punar (Cu afluentul Cana-Mi$ea),
tefan-Voc15. $i a luT
Bogdan, fiul s5.5. Acest mare
carT
mal in:
diplomat a fost trimes de Bog-
Ghiulea, ca/un, in jud. Vla$ca,
dan de a incheiat tratatul cu
pendinte de com. Corbi-Ciungi,
afluentY
Turcii la 1511.
pl. Neajlovul, tine de cdt. Vadul - Stanchii , pe proprietatea
tnet; valea Canat-Calfa afluent
d-neT Sultana Creteanu.
e stincoas pe alocurea. Se ri-
Ghirgiul, deal, in jud. i plasa

Tutova, com. arnoani, spre N.
de cdt. Hreasca.
Ghirineasa, deal, jud.
Ghiulele - Tepe, deal, in jud.

Tulcea, pl. Bahadag, pe teri-
Pdrincea.
Ghirva, mofie, in jud. Neamtu,

com. Bude$ti-Ghicai, pl. de SusMijlocul, proprietatea d-luT Gr.
Cozadini.
Ghitcuti, sal, pe mo$ia cu ace-
dicd pdrid. 'la o indltime de 321

m., punct trigonometric de rangul
; alte virfurT sunt: E$il-
neran de la N. spre S., str5.-
teand Satul-Noti-Ostrov ; drumurile comunale Picineaga-CoiumPunar, Satul-No5-Coium-Punar,
afluentul s5.5 Valea-IzvoruluT ;

pe la poalele sale orientale
Cirjelar - Coium - Punar $i alte

multe drumurT vecinale. Toate
merge drumul natural Tulcea-
vdile piraielor sunt ripoase
Babadag-Constanta ;
este tliat
de drumurile comunale Frecd-
14 familiT, sat1 73 suflete.
inAltime de 39 m., dominind
tel $i Cataloi-Congaz ;
are o
hect., 18 ar., pdmint, iar pro-
asupra satelor Hargilar $i Congaz , $i asupra vdeT TeliteT ;
prietarul 409 hect., 61 ar., cimp.
este acoperit cu finete $i se-
Piriul ce curge pe hotarul
al piriuluT Ai-Ormar. Natura luT
135.tind partea nordicd a pld$ef

$i pe cea de mijloc a comuneT ;
se intinde printre piriul Telita
desface din dealul Cataloi, se

intinde spre S., in directie ge-
lasT nume, com. Mileanca, pl.

Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti, cu
Sdtenii improprietdriti el 17
piriuluT Aigdr-Ah-
Tepe, 228 m., altul de 216m.,

punct trigonometric de ordinea
III-a. Este intretdiat de o mul.
time de drumurT: catea jude-
toriul com. rur. Con gaz ; se
pl. Siretul-d.-j., care se gdse$te

pe limita comunelor Nne$ti
aT
mAndturT.
inalte. Culmele din judetul Constanta sunt acoperite cu pd$unT

putine semddturT; la poalele
sale sunt a$ezate satele: CoiumPunar, Canat-Calfa, Ai-Orman,
AigAr-Ahmet (din jud. Tulcea)
$i UrumbeT (din judetul Constanta).
despre Darabani, este Podriga.

DrumurT principale sunt : acel
Ghiun - Ghirmes (Culmea-),
de la Hude$ti-Conce$ti la S5.veni ; acel de la Darabani prin
culnze de dealurT, din pl. Mcinul,
Girbeni la Dorohoiti i prin

TAt5rdseni la Boto$ani.
Hotarele cu : Mileanca, Darabani, Conce$ti i Girbeni.
Ghitulesti, cdtunaf, pendinte de

com. Frdsinetul, plasa Glavaciocul, jud. Vla$ca, situat pe
coasta stinga a apeT Clenita, la
marginea judetului Teleorman,
jud. Tulcea $i din pl. Hir$ova,

jud. Constanta. Se desface dintr'un nod central, a$ezat la limita celor 2 judete, situat ceva
mal jos de virful Atmagea ; se
indreaptd spre V. printre riurile
Ai-Orman (sail Picineaga) $i Aigar-Ahmet (sa.5 Ro$t-Dere) din
jud. Constanla (cu comunele
Ostrov $i Topologul) $i pe par-
tea sud-vestid a jud. Tulcea,
www.dacoromanica.ro
Ghiun-Ghirmes -Dere,
izvore$te din poalele vestice ale
culmei Ghiun-Ghirme$, din judetul Tulcea ; se indreaptd spre
V., avind o directiune generan

de la N.-E. spre S.-V. $i, brdzdind partea sudica a p15.$eT Mdcin $i cea ocidentall a comuneT Coium-Punar, intrd in jade-
tul Constanta sub numele de

Valea-HogiT, ud partea nordicd a teritoriulur comunei Ostrovul, i dup un curs de 5
GHLUNGHIVL
GIIIUVENLI
525
kil, merge de se vars inteo
mora-Bair (168 m.); Siran-Culac-
bati, 277 femei; 332 necasa
mla$tina ce marginete Dundrea
Bair (138 m.); Uzun-Mese-Sirti

(142 m.); Aslama-Sirti, cu virful
toriti, 242 casatoriti, 30 vaduvf;
pe dreapta, ceva maI sus de

satul Ostrovul ; este taiat de
drumul judetean Ostrov - SatulNo5 si de alte drumurf mar miel'.
Dobromir (roo m.), toate la S.

si S.-E. Aceste dealuri sunt acoperite cu intinse pasunf i lived; padurile principale sunt :
Ghiunghiul, pida, jud. Bacati,
Muzaisi-Orman, la N.-V.; Buiuc-
pl. Trotusul, cora Grozesti; iese

din muntele Cona, si se scurge
ruma, la V.; Chereslic-Orman,

la S. -V.; Tenghea - Orman si
Asadic-Orman, la S. Movilele
sunt patine si n'ail mare importanta; sunt acoperitecu verdeata.
In Oituz. In valea sa se afla

izvoare Cu apa grata.
Ghiurgeamric, deal, in judetul

Tulcea, pl. Istrului, pe teritoriul
com. rur. Beidant si pe acela

al catunului sai.1 Caildere ; se
desface din dealul Caragea-Pu-
nar ; se intinde spre E., avini

o directie generala de la N.-V.
spre S.-E., printre piriul Beidant si afluentul sti Valea-Dul-
gea, brazdind partea nord-vestica a plasei i cea vestica a comu nei ; este de. natur stincoasa
facind piriului Beidant niste tria

luri inalte si stincoase ; este taiat de doul drumurf comuna/e
ce duc de la Cail-Dere la SariGhiol i Beidant; are o inaltime
de 260 m., dominind asupra

satului Cail-Dere ; este acoperit
cu paclurI si fin ete.
Ghiuvegea, com. rur., jud. Constanta, pl. Silistra-Notia.

Este situat in partea vestica
a judetuluT, la 93 kil. spre S.-V.
de orasul Constanta, resedinta

districtului, si in cea centrala
a plasei, la 27 kil. spre E de

orasul Ostrov, resedinta ocoluluT.
Se mdrgineste la N. si E. cu
com. rur. Caranlic ; la S., cu
comuna Para-Chioi ; iar la V.,
cu com. Lipnita si Carvanul.
Principalele dealurI care o
bradeaza sunt : Mezarlic - Bair

(142 m.), la N.-V.; GhiuvenliBair (13o m.), la V.; CapusciolBair (132 m.), la S.-V.; Mac-
Valle sunt numeroase si cu pozitif frumoase, principalele sunt:

Ghiuvenli san Ghiuvegea, care o
brazdeaza prin interior, trecind

prin s. Calaigi i Ghiuvegea, deschizindu-se in balta Iormac, si
avind ca adiacente pe dreapta
valea Cuiugiuc-Culac unita cu
Asadic-Ceair la S.-E. si pe Calaigi-Ceair la S.; valea BeilicCulac unja cu Cital-Culac, adiacenta \raer Curu-Orrnan la N.;
valea Dermen-Ceair la V.; malurile tutulor acestor vAT sunt
acoperite cu padurr frumoase,
ceea-ce face ea in com, se g5.sesc pozitiuni admirabile.
Catunele cari o compun sant:
Ghiuvegea, resedintd, asezata in
partea vestica, pe valea Ghiuvenli, intre dealurile MusaisiOrman la N. si E., si Capuccioi-Bair la S. si E.; Calaigi, in
partea meridionald a comand

pe valea Ghiuvenli, la 4 kil.
spre N. de resedinta, intre dealurile Macmora-Bair la V. si
Tenghe-Bair la E.; satele sunt
placute, curate, inconjurate
paduri.

hect. ocupate de vetrele satelor
ca 129 case, restul de 3151
hect. impArtit intre Stat cu proprietaril carT ail 1801 hect. si
locuitoriI carT posed5. 1349 hect.
Populatiunea este de 134 fa.

milir, sati 604 suflcte: 327 bar-
www.dacoromanica.ro
604 cetatenf Romini; 229 ortodoxT, 375 mahometanf; 326

agricultori si meseriasi ; i cir
ciumar.
Stiu carte 31 persoane.

Sunt 122 plugarT, carT au :
27 pluguri, 30 care si carate,
r masina de treerat.
Vite : 3208 capete, mai cu osebire of si bol.
Budgetul comunei este de 2667
lei la venitarT si de 1655 1er la
cheltuelf.
Caile de comunieatie sunt:

un drum mare : Lipnita-Ghluve
gea-Cara-Omer ; apoi drumuri la
satele invecinate: Para Chioi,
Caranlic.
MahomedaniT au 2 geamir Cu
3 hogi, iar crestiniT merg la ser
viciulreligios in satele invecinate.
Ghiuvegea, sat, in jud.
Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, catana'

de resedinta al comunel Ghiuve
gea, asezat in partea centrala

a plaser si cea N. a comuner,
In valea Ghiuvegea, inteo frumoas pozitiune inconjurata de
dealuri paduroase. Are o intindere de 4680 hect., din

care 6o hect. ocupate de vatra
cu 61
case. Popula
tiunea, compasa din Romini

Bulgari, este de 57 familiT, sau
293 suflete, ocupindu-se cu
toritul si agricultura.
Ghiuvenli, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuneT
Cara-Omer, situat In partea V.
a plAsef si cea N. a comunel, la
lo kil. sore N. de resedinta,
pe valea Ghiuvenli, futre dea
lurile Ghinvenli Bair la N. si
Cara-Orman la S. Are o intindete
de 5(7 hect., din care 49 hect.

ocupate de vatra satuluI cu 87
case.
GH1UVENLI-CEA1R
GHEZDAREM
526
Populatiunea, in maioritate
3 kil. spre S.-V. de satul Os-
Ghizdireti, com. rur., in jud.
compusd din Turd si Talar!, este
man, pe mosia Hoinari, infiintata la 1848 in locul vecheI cir-
Constanta, pl. Hirsova.

Este asezatA in partea de V.
ciutd de la Crucea-Cerbuld.
Vatra satuld e de 8 hect. cu
14 case. Populatia de 17 fama', saa 85 suflete : 45 bar-
a jud., la 85 kil. spre N.-E. de

orasul Constanta, resedinta judetuld, si in partea de V.
a pl., la 9 kil. spre S.-E. de o-
batI si 37 l'eme'.
raselul Hirsova, resedinta pl. Comune invecinate cu dinsa, afara

de Hirsova, sunt : Topalul, la lo
kil. spre S.; iriul, la i i kil.,
Ghiuvenli-Ceair, vale, in jud.

teritoriul comunelor rurale Regep-Cuius, Para-Chioi si Ghiuvegea. Este formatA din alte doua.
val secundare : Cuiugluc-Culac
la E., ce se desface din partile

V. ale dealuld Sinir-Bair, si
alta, Calaigi-Ceair ce se desface
din poalele N. ale dealuld Aivalic-Bair ;
cea d'intiia are
Vite sunt: 32 cal, 8o vite

maff cornute, go of si 8o fim5.tori.
Ghiveciul, vale, jud. Prahova,

pl. Podgoria, com. Hirsa.
spre E.; Groapa-Ciobanuld, la

8 kil., spre N.-V. ; Sarai, la 14
kil., spre N.-E.
Forma hotaruld este aceea
directiune generan' de la S.-E.

spre N.-V. ; a doua are directia
Ghivizlicul-Mare, vale, in jud.
de la S. spre N. cu multe co-
teritoriul com. rur. Cilnia ; se

.desface din poalele de V. ale
tala este de 5362 hect.
dealuld Coslugea ; se indreaptA
urb. Hirsova, de care se des-
spre V., avind o directiune ge-
parte prin valea Caimacli-Dere,

cu com. rur. Groapa-Ciobanuld ; la E. cu com. iriul, de
titurI; se unesc amindoua fina.

satul Para-Chioi, trece printr' insul i apor ia numele de valea
Ghiuvenli-Ceair; trec prin com.
Ghiuvegea, in directie generan spre N.-V. si dupd un drum
Constanta, pl. Silistra-NouA, pe
in apropiere de
neran de la E. la V., mergind

pe la poalele movileI Pirjoaia,
si brAzdind partea de N. a pl.
si cea de N.-V. a com.; dupa
un curs de 2 kil. se deschide
pe malul dobrogean al Dunare, la i kil. mal jos de des-
deschiderea vel Dermen.Ceair
chiderea Arad Cilnia in Dunare ;
tot in balta Iortmac. Malurile sale

sunt joase si acoperite cu finete,
arara de locul aflator in padurile
Musaisi-Orman i D uan-Chioi-Or-
pe valea sa merge un drum comunal care duce de la Bugeac

si Galia la Pirjoaia.
man, unde valea sa are malurile

inalte si ripoase. Este inchisa
intre dealarile: CapuscioI-Bair,
Ghizdarul, cdtun, in valea Dea-
de aproape 20 kil, merge de se

deschide in balta Iortmac, la
E., lingd soseaua judqeand Ostrov-Cuzgun,
Macmora-Bair, Siran-Culac-Bair,
Cara-Peretlic-Artasi la V.; Ai.

valic-Bair, la S.; Sink-Iol-Bair,
luld-DunAreI, pendinte de com.

StAnesti, pl. Marginea, jud. Vlasca, proprietatea StAnesti, a d-
municatie : de la Regep-Cu ius prin Calaigi, ParachioI la
Emanoil Lahovari, situatA

pe muchea dealuluI Dunarel cu
acelas1 nume, departe de Giurcriu de 12 kil.
Acest cat. are 72 locuitorT
improprietaritI la 1864, co 216
hect.
Ghiuvegea; un drum, ce plea-
O osea judeteanA duce de
ca. din calea judeteanA Ostrov-
la Giurgia la Toporul.
Are: o biserica, cu 1 preot
2 dascalf, zidita la 1882 i tinind de parohia StAnesti.
Aslama-Sirti, Sink-Bair, DistrailBair si Mezarlic-Bair, la E. Ser-
veste mai multor cal de
co-
Cuzgun,urmeazAvalea Ghiuvenli-
Bair si Cuiugiuc-Culac spre a

se duce la Azaclar si de ad in
Bulgaria.
Ghiveciul, arld, jud. Briia, la
ltif
Prin jurul satuld trec soselele: Giurgia, Alexandria i Giurgia-Pitesti.
www.dacoromanica.ro
a unuT patrulater neregulat, c a o

lungime de 28 kil. Intinderea to-
Se mArgineste la N. co com.

Muslo si Erchesec ; la S., cu com.
rur. Topalul, fiind separata prin

dealul Olacul si valea Chechirgea ; lar la V., cu jud. Ialomita
de care se desparte prin fluviul
D u n drea.
Relieful soluld este accidentat de dealurile : Muslu (123 m.),

la N.-E. ; Erche-Sec (189 m.),
la S.-E. si Olacul (124 m.), la
S.; sunt acoperite in general

cu Jinete si semAnaturl.
Movile mal inserynate sunt :
Cechirgea, (87 m.), la 3 kil. spre
S.-E. de satul Ghizdaresti i TreIMovilI (iii m.), la N., pe hotar ;
mal sunt altele, parte naturale,
parte artificiale, acoperite cu
verdeatd.
Apele cari udd com. sunt :

Dunarea la V., pe o intindere
de 7 kil., formind ostroavele :
Atrnati, 70 hect., la S.-V.
Ghizaresti (5o hect.) la N.-V.,
dar! apartin comuneT, despgr0nd-o de jud. Ialomita ; valea
Cechirgea, pirai mic, o udg in
partea de S.-E. si S. trecind
GHIZDREM
prin satul Techilesti (al com.

Ghizdaresti), pe o distanta. de
6 kil., si varstndu-se in Dunare in fata ostrovulur Atirnati. Valle sunt putin numeroase, ins mar toate avind malurI
inalte s't ripoase. Valea Calmacli-
Dere, la N., pe hotarul spre

com. urb. Hirsova, se deschide
in Dunare ; valea Dalasma-Culac prin mijloc, Batacli-Dere la
E., Tichilesti la S.-E., toate trele
dati in piriul Cechirgea, cea
d'intiid pe stinga, cele-l'alte pe
dreapta.
Comuna se compune din doua.
catune : GhizdOresti, resedinta,
asezat in partea de N.-V. a comuner, la poalele prelungirilor

V. ale dealulur Muslu, pe ma-
527
Budgetul comunereste de 4423

ler la veniturr si 2381 ler la cheltueli.
Cal de comunicatie sunt: pe

Dunare Cu luntrele ; catea judeteana Medjidia-Hirsova care trece prin comuna; cl comunale la
satele apropiate : Topalul, Ciobanul i$iriul.
GH1ZDAVFM
centa a piriuluT Cechirgea, la

S. si S.-E. Intinderea totall e
de 1717 hect., dintre carr to8
hect. ocupate de vatra si gradinile satulur. Populatiunea satulur este de 202 familir, sad
736 sufiete, cae se ocupa cu agricultura si pescuitul.
Biserica este una in cat. Ticu hramul Sf. Gheor-
Ghizdreti, sat, in jud. Con-
ghe, zidita si intretinuta de loc.,
dinte de com. Fratileni. Este
deservita de I preot, 2 cintareti si 2 paracliserr ; o casrt de
situat pe tarmul drept al riulur

Ialomita, spre E. si HITA satul
rugaciunT lipoveneasca.
Este o scoala rurala mixta,
de resedinta. Pe partea de E.
a acestur sat trece catea ferata
In cat. Ghizdaresti, conclusa de

un invatator si 25 elevT, frecu-
FauretFetesti.
entat de 19 baetT si 6 fete.
milii Rominr si 2 familir TiganT.
stanta, pl. Ialomita-Balta, pen-
lul drept al DunareI, linga o-
Ghizdareti, sat, in jud. Con-
strovul GhizdIresti, la S. de
deschiderea \raer Caimacli-Dere
stanta, pl. Hirsova, catunul de

resedinta al comuneT Ghizda
Ghizdreti, insuM, pe DunAre,

In jud. Constanta, pl. Ilirsova,
com. Ghizdaresti. Este asezata
in Dunare ; Tichilesti, in par.

tea de S.-E. a comuner, pe malul sting al piriulur Cechirgea,
resti. Este situat in partea de

V. a plaser i cea de S.-V. a
putin cam spre N.-V. de cat.
la
locul unde se deschide in-
tr'insul valea Dalasma-Culac, in

lata deschiderer vder
in piriul Cechirgea.
comuner, pe malul drept al Dunaril, linga ostrovul Ghizdaresti,

la S. de valea Caimacli-Dere, la
poalele de V. ale dealulur Muslu. Teritoriul sati se margineste
jud. Ialomita, despartit prin Dunare. Relieful solulur e acciden-
tat de prelungirile de V. ale
sad 1086 sufle.e : 577 barbar,
dealulur Muslu, (128m.) care sunt
509 femer ; 613 necasatoritT, 466

casatoritT, 27 vaduvi ; 1086 cetatenT RominT; 364 ortodoxI, 7
luteranT, 715 lipovenT ; 575 agricultorT i meseriasI ; 2 comer-
acoperite cu fluete si semana-
ciantr. ContribuabilI sunt 238.
m.) la 3 kil. spre S.-E. de sat,
Sunt 252 plugarT carT ad :
acoperite cu verdeata.
Dunarea, la V., uda satul pe
o distanta de 4 kil., formind o-
plugurr, 125 care si cArt4e
ta. In fata acester insule, si pe

malul drept al Dunarer, se des
chide valea Ciamcli-Dere.
la N., cu com. urb. Hirsova ;

la E., cu cat. Muslu al comu- Ghizdveata, vtofie, in judetul
2897 hect., din carr 130 hect.,

ocupate de vetrele satelor Cu
216 case ; 667 hect. apartin statuluT Cu proprietarir si 2100
hect. sunt ale locuitorilor.
$i 21 grape de fier.
carT cea mar inare parte or.
Comerciul e activ ; se face
prin gara Cernavoda la 42 kil.
spre S.
Ghizdaresti. Are o suprafata de

70 hect. si e acoperita numar cu
stufi$urr de salcir. Este nelocui-
ner $iriul ; la S.-E. si S., cu
Buzad, com. Vintileanca. Vez!
catunul Tichilesti, lar la V. cu
Gageni d.-s.
turT.
Movile sunt putine, artificiale,

l'are carT : TreT Movile (III m.)
la N.-E., pe hotar ; Cechirgea (87
Ghizclveti, com. rtir., pl. 01tul-d.-j., jucl. Romanati, formata

din satele : Ghizdavesti (600 locuitorr), Ciunei si LupAnesti (242
locuitori). Face parte din satele
inconjurate de Dunele de nisip

miscator. E asezata pe un teren
ses si nisipos care are altitudine de 140 de m. d'asupra nivelulur marir, la o departare de
18 kil. de Caracal si de 41 kil.
de Corabia. Are o populatie
strovul Ghizdaresti (50 hect.)
de 260 familiT, sad 842 suflete :
acoperit cu padure de salcir.
407 barbar si 435 t'eme; 392
Vaile sunt inalte si ripoase; principale sunt : Caimacli-Dere, la N.,

pe hotar; Dalasma-Culac, adia
clsatoritt 51 450 necasAtoritr. titi
www.dacoromanica.ro
carte 127 persoane.

GII1ZDXvETUL
628
Budgetul comuna' pe 1886 87 a fost de 2635 Id la veniturt

$1 de 2560 le la cheltuelf.
Stabilimente comerciale : 2.
GIGHERA
Ghizul, virf de munte, in stinga

itulut Argesul, jud. Arge$, plaiul
Lovistea; are o Inltime de 1632
m. d'asupra niveluluI marel.
Are o scoala primara, conclusa de
un invatator, frecuentan de 48
elevI (41 1310' si 7 fete), din
136 copiI (76 baetI $1 61 fete)
In Virsta de $coala.
Sunt 3 bisericI: Sf. Nicolae
Ghizuniilor (Valea-), vale,
(1855), S-tit VoevozT (1867) $i Adormirea-Maicei-Domnulut(t 863)
Giamnul, deal, pe mosia Sarata,

com. Movila-Rupta, pl. tefanesti, jud. Boto$ani.
In CiuneT, deservite de 3 preotI
$1 6 cintaretT. Spre N. de comuna, pe locul Motea, se afl

Magura-Corner, cu un ocol de
7 stinjenT ; e rotunda si cu virful
In
jud. Buzaa, com. Grajdana, comuna Brbunceasca; se scurge

In rtul Ni$covul.
Giambaul, cdtun, al com. Boziorul, jud. Buzati ; are 130 locuitorT $i 30 case.
cequl-d.-s., In anifiteatru, pe Dealul-Viilor.
Se margine$te la E. cu com.
Zavalul, la V. cu com. Nedeia,
la' N.-E. cu com. Gingiova $i
la S. cu fluviul Dunarea.
Terenul com. este accidentat de dealul numit al-Viilor, care
are o indltime de 70 ni.

Este udata de Dunarea la S.,
de Jiul la E. Jill In
timpurile
ploioase se revarsa, formind la

S. com. o multime de baltI, intre care me insemnata este Gighera, care se scurge tot in Jiu.
Cind apele se retrag, acel pa-
mtnt se acopen ea fin*
na-
turale.
trunchiat.
Ghizdvetul, vechre numire a atunulur Gageni-d.-s., jud. Buzar',

com. Vintileanca.
Ghizdita, cdtun, al com. Minzalesti, jud. Buna, cu 6o locuitorI

$i 12 case.
Giambracul, braf al bdlier Greaca, jud. Ilfov, prin care aceasta

balta se varsa in Dunare.
La E. de com. Gighera sunt

izvoare de ape minerale numite
Baraca, cart contin fier, pucioasa
si iod.
Giangoiul, girld, pe teritorul co-
Acum 50 de anT, com. era
muneI Berevoesti-Paminteni, pl.

Nucsoara, jud. Muscel.
situata maT la S., pe un pamint

nisipos numit Sili$tea, dar din
cauza nisipurilor s'a mutat pu-
Giani, tirld, In jud. Braila, pe
in me spre N. A fost cit-va
neti-de-Ciltna, jud. Buzati, cu
muchea Baldovine0, com. Cotul-Lung, la 8'/2 kil. spre S.
60o locuitorT $i 142 case.
de Cotul-Lung, situata pe un
timp unja cu com. Nedeia, In

care i$I avea re$edinta. Al coprinde un singur catun numit
cap al mucha
Gighera.
Ghizdita, cdtun, al com.
Ztr-
Ghizdita, vale, in jud. Buzar',

com. Minzdlesti. Incepe din Dea-
lul de la Socet, uda partea de

E. a catunelor Ghizdita $i Ichime$ti $i se scurge In riul Slanic,
facInd hotar despre com. Ala-
Are o biserica, zidita la anul

Gibeti, sat, in jud. Arge$, pl. Topologul, pendinte de com. rur.
Alimanesti-Ciofringeni ; are 50
1843, de Grigorie Bogoslav, ter-
minan. la 1849, cu hramul Sf.

Grigorie, deservita de r preot
$i 2 cintdretr; o $coal mixta,
familit $i o biserica, cu hramul

Intrarea-in-Biserica, cu un preot
si' un dintaret.
care functionean de la anul 1870
Ghizdita, vale, in jud. Buzar',
Gida, deal, in jud. Roman, com.
com. Zirnestir-de-Cllnati, incepe
Pincesti, pl. Siretul-d.-s., spre
conclusa de un invantor $i care a

fost frecuentan in 1892-93 de 57
baetI $i 8 fete. In etate de $coall
din dealul Ghizdita, se une$te
V. de satul Pince$ti. Se mal
Cu Izvorul-DealuluI si se scurge
in rtul Cilnaul.
numeste si Bantap.
ne$ti.
Giera, trup de mofe, in jud. TeGhizditeI (Podul-), deal, in jud.

Buzati, com. Zirne$ti-de-Ctlnaii,
acoperit de numeroase vil', pro-
ductnd vin alb.
Margi neI.
sunt 8o baetT si 50 fete. tid

carte I ro barbatI $i lo femel.
suflete : 666 barbati $1. 623 femet.
Dupa legea rurall din 1862

sunt 161 impamintenitT, iar dupa
Gighera, com. rur., in jud. Dolj,
Ghizoara, virf de munte, in jud.

Arge$, pl. Lovi$tea.
leorman, com. Poroschia, pl.
intretinuta de stat $i de com.,
pl. Balta, situan in partea de

S., la 53 kil. de Craiova $i la
II kil, departe de re$edinta, Ma-
www.dacoromanica.ro
cea din 1879 sunt to insurAter.

Case de locuit sunt to6 ; bor-
dee, 137; parte de zid, parte

de paiante.
GIGI-IERA
629
Suprafata intreguluT teritoria
comunal este de 16 pogoane

arabile. Mosia se numeste Gingiova, cu trupurile Comosteni
si Gighera ; are o suprafata de
1609 pogoane, cu un venit de
GILORTUL
mea - JiuluT din stinga si Dealul - AninoaseT, interpuse intre

Jiul si Gilortul ; dealurile Negrestilor si Andreestilor, interpuse intre Gilortul si Amaradia; Dealul -Tindalestilor, in-
300000 leT; apartine A seza.mintelor BrincovenestT.
terpus intre Amaradia si Pis-
Viile, de 70 pogoane, se gasesc pe paminturile locuitorilor

carora apartin.
gire a DealuluT-MuereT care vine
IndustriasT sunt to : 6 cojocarf

si. 4 cizmarT.
Locuitorir IsT desfac productele la schela numita Copanita,

in fata insuleT Copanita din Du-
coiul si Dealul-MuereT, prelun-
din Amaradia si Novaci.

Intre aceste dealurf sunt inchise valle cu aceleasf numirT
si carT da.0 scurgere riurilor :
Jiul, Gilortul, Amaradia si Piscoiul, precum si alte vaT sail
albiT mar putin insemnate.
lesti, Logresti-Birnici, Logresti-
Mosneni, de unde apol intra

In plasa Amaradia.
3. Acea care pleaca din Hurezani-d.-s. si trece prin Ne-
greni, Licuriciul, de unde apoT

l'Ara in pl. Amaradia.
osele comunale sunt :
oseaua comunall care
pleaca din comuna Valea-luT-
Ciine, trece prin cat. Boia si

se termina. la com.
ipotul.
oseaua comunall care

pleaca din comuna Valea-luTCline, trece prin Groserea, Corniseni, Aninoasa, Bibesti si se
Plasa Gilortul are 18670 hect.

padure.
Terenul acesteT plOsT este,
termina. la Saulesti.
Mnsculesti, linde se desparte in
maT principale : doul spre N. la
in ceca ce priveste constitutiunea sa, foarte diferit. Asa, in albia GilortuluT, pamintul este
clmp si doul spre Dunare.

Sunt 5 circiumr.
mult maT productiv, pe cind

in partea despre dealurT, pa-
nare.
Calea vecinall comunall spre

Nedeia, trece prin centrul com.
pe o lungime de 3500 m. PotecT sunt multe, dintre carT 4
Venitql com. pe exercitiul
mintul argilos
predomina, si
Acea care pleaca din comuna Andreesti si trece prin

doua ramurT: una merge spre
Vladimir, alta trece prin Rogojina, Viersani, Jupinesti, Piriul,
de unde intra in plasa Amaradia.
1893-94 a fost de 2617.32 leT,

iar cheltuelile de 2375.16 leT.
In timpul razboiuluT Romino-
ast-fel este mal putin propria

culture ; se cultiva cu toate acestea tot felul de cereale, po-
din 1877-78, se
miT roditorT, pruniT si viea.

oselele din aceasta plasa sunt
oseaua comunall Hurecare trece prin Cordesti, Bacesti, de unde j'Ar

in jud. Dolj.
oseaua dintre Obirsia s'i
u rmtoarele :
Radinesti.
Ruso-Turc,
afla ad i postat un escadron din

regimentul 5 de calgrasT cu misiune de a observa terenul pana
la Zavealul si dreapta JiuluT si
a tine legdtura spre Ostroveni,
cu trupele din diviziunea a 4n,
zani-d.j.,
oseaua judeteand T. - Pul-
Acea care pleaca din co-
Spaha, care intra in aceasta plasa

la catu nul Rogojeni si trece
prin urmAtoarele localitatT: Boia,
Socul, Barbatesti, Petresti-d.-j.,
muna Coltesti si trece prin Gil-
pe linga Pluscul, pe la Turbu-
Logresti-Mosneni si Saca.
pl.
rea-d.-j., Sipotul, SpahiT, de unde
Balta, com. Gighera, grmadd,
intra in jud. Dolj prin Tintareni

la Filiasi.
osele vecinale sunt:
I. oseaua vecinala care vine
din Dolj si intra. In aceasta
plas la apreni-d.-j., trecind
prin urmatoarele localitatT : Columbeni, Pegeni, Hurezani-d.-s.,
Vladimirul, Andreesti, de unde
rnerge si da in soseaua jude-
In aceasta plasa este o judecatorie de ocol cu resedinta in
pe malul sting al acestuT ri0.
Gighera, sat, in jud. Dolj,
cu resedinta primrieT. VezT com.

Gighera.
Gilortul, plasei, situata in partea

de S.-E. a jud. Gorj. Numirea
i s'a dat de la riul Gilortul care
o strabate In toata lungimea sa.
Se mdrginWe: la N. cu pl.
Amaradia ; la S., cu jud. Dolj ;
lar la E. cu jud. Vilcea.

Panaintul piase este carn on-
dulat si imparta prin
cite - va
ridicaturl de dealurT, ca: Cul-
teana T.-Jiul-SpahiT-Dolj.
2.
oseaua vecinall care plea-
d. din Hurezani-d.-s. si trece

prin Busuioci, Coltesti, Tincla-
cesti, Scrada, de unde intra in

plasa Amaradia.
oseaua comunall intre
com. Sdulesti.
Plasa are 34 de comune si

anume : Piriul - Boia, Jupinesti,
Viersani, Barbatesti, Rogojina,

Vladimirul, Petresti-d.-j., Musculesti, Saulesti, Bibesti, Andreesti, A ninoasa, Groserea, Turburea, ipotul, Valea-luT-Ciine,
Licuriciul, Frumusei, Negreni,

Scrada , Tindalesti , Coltesti ,
Logresti-Birnici, Logresti - Mosneni, Saca, Piscoiul, Obirsia,
Radinesti, Hurezani-d.-j., Cor07
60299 Maree I) et /mar Geografic Vol. III.
www.dacoromanica.ro
GILORTUL
GILORTUI,
530
a cgrui continuare se numeste

Magura, in apropiere de No-
Lungg, care seacg vara si care
Numarul locuitorilor este de
vaci si forrneaza Plaiul-Mare si
7150 fax:Mili, saii 30959 suflete,
Plgetul. La V. e limitatg de
din carT 6205 contribuabili.

Numdrul scolilor din aceasta
plasg este de 20, frecuentate
de 830 copii.
culmea Redeiului, PietreIe

plaiul Vermighia, culmea Prescuricea, Culmea - luTDragan, care se termina la Hi-
Gilortul este in com. Floresti

un vad la V. si un pod, la punctul numit Moara-lur-Balcescu.
La S. de com. Bengesti, pintenul unui platal separa apele
BlahniteT, de ale CiocadieT
ale Gilortului.
Acest platal poartg numele
de Cimpul-Mare, care are o suprafata de aproape 60 kil, pl-
desti, Bacesti, Busuioci, Hurezani-d.-s., Pegeni.
risesti de unde incepe plaiul

Gilortul, statie de dr.-d.:f., jud.
Dolj, plasa Amaradia, comuna
Poiana, pe linia Filiasi-T.-Jiul,
pus in circulatie la 16 Ianua-
rie 1888. Se ala intre statiile

Filiasi (11.9 kil.) i Bibesti (14
kit.). Inaltimea d'asupra niveluluT madi: 131.96 m. Venitul
acestei statif pe anul 1896 a
fost de 21294 leT, 44 bani.
Gilortul, rtz, izvoreste din coastele
Paringulta numite Iesiul, Moho-
rul si Setea, jud. Gorj. La sorginte e format din cloua brate

principale: cel din dreapta numit Groapa, lar cel din stinga
Romanul, carT se impreun in
capul munteluT Plesoaia. Are o
directie de la N. la S., iar in

dreptul muntelul Cerbul, ia directia N.-E. De aci se indreapta
spre S. si trece prin catun ele :
Novaci-RominT si N ovaci-StrainT
Ghebani.
Gilortul dupg ce maT primeste
riuletele : Cilnicul, pe stinga,
Blahnita i Socul pe dreapta
alte piraie din plasa Gilortul
dupg ce udd comtmele : Birzeiul-de-Gilort,
tefanesti, Pe-
Carbunesti, Barbatesti, Viersani, Rogojina,

Musculesti, Andreesti,
Aninoasa, Turburea, trece pe

la E. comuna Groserea, ur-
se varsa. la Balta-cu-Peste. Peste
tratT, i servg ca loe de pasiune.
Mijloacele de trecere peste

Gilort sunt in jud. Gorj :
In regiunea dealurilor, poduri
de lema Ja: Novaci,
Balcesti,
Albeni si Bengesti.
In pl. Amaradia 1a: Petrestid.-s., pe soseaua judeteang. Tir-
gul-JiulFi1iai, pod de lemn.
meaza directiunea spre S. printre comuna Valea-luT-Ciine
In pl. Gilort, un pod de lemn

la Brbgtesti, punind in comuni-
ipotul si, la cdt. Capul-Dealulur
catie soseaua judeteana ce urmeaza malul drept cu soseaua

vecinall ce urmeazg pe malul
al com. Brgnesti, schimbg directia spre S.-V. si formeazg

hotarul intre judetele Dolj
Gorj, trad. in jud. Dolj i udg
in acest judet comunele Poiana,
Floresti i Tintareni.
Ucla. com. Poiana prin partea de V., cu directia de la N.S., despartind-o de com. Brg-
sting la Musculesti-Jupinesti. Un
alt pod la Musculesti. Un A

3-lea la Andreesti, si In fine cel
de al 4-lea la Turburea, toate

de lemn.
MaT gasim podurT la : cat.
Pirlul, al com. Valea-lui - Une
unde primeste 04111 Gilortelulde-Est, torentiT : Rima, Scarita,

Strungasiul i Macesiul ; trece
nesti (Gorj). Primeste pe stinga,

in aceast com. riul Cocorova,.
Valea-luT-Ciine si com.
incgrcat pe dreapta cu piraele
In fine maT are un pod siste-
pe la E. de Ghebani, prin comuna Pociovalistea, unde se

uneste cu piriul Gilortelul-de-
Lainicul si Bulbuceni.
matic al soseleT nationale FiliasiPietrosani la cgtunul Capul-Dea-
Are un vad peste dinsul in
:com. Groserea ; futre com.

ipotul.
Vest, ce trece prin cdtunul Hirisesti al com. Novaci ; ajunge

la com. Balcesti, unde primeste
dreptul Oler Cocorova i 2 podurT statatoare, unul intre Cocorova si Bulbuceni i altul intre satele Poiana-d -s. si Poia-
piriul Galbenul (Baia-de-Fier) ; de
na-d.-j.
Peste tot 12 poduri de lemn.

Afarg de aceste podurT mal
ggsim peste Gilort si 2 poduri ale linieT ferate Filiasi-T.-
aci se indreapta spre S.-V. in

com. Bengesti, unde primeste
pe dreapta apa Ciocgdia.
Largimea 'uf la Novaci este
de 25 m., la Pociovalistea de
27, si la Bengesti de 30 m.
Albia riului este limitatg la
E. de cul mea Cornesiul, care
se separa mal la S. in Cerbul,
La esirea sa din com. Poiana,

pgtrunde pe teritoriul com. Flo-
Jiul, unul la Petresti.d.-s., iar

cel de al doilea 'filtre at. So-
resti, pe care o uda ta partea

de V., cu directia N.-S., si pe
care o desparte de com. Brg-
.cul
luluT.
com. Barbatesti.
Aceste podurT sunt de fier.
nesti i Ionesti (Gorj) ; se in-
Gilortul, deal, in jud. Gorj, pl.
carca din aceasta com. cu gira

Arpadia, care se varsa in apropiere de Balta-Edului si Valea-
GilortuluT ; pleaca din partea de
www.dacoromanica.ro
E. a com. jupg.nesti, urmind o

directiune de la N. spre S., pana
GILORTUL
531
GIONCA
se termin la cat. Andreesti
Are o scoala mixta, condusl
fiind retezat de 01111 Desiul.
de un invatator retribuit de com.;

o biserica, deservita de un preot
si 2 dascalT.
Aceasta culme se maT numeste si Dealul-FrasinuluT d'id a-
junge In partea de S. a com.

Vladimirul ; este acoperit cu
padure, vie, livezT de prunT, fimete si izlaz.
1500 o, 2 bivolT si 125 porcI.
Gimineaua, lac, in jud. Ialomita,
pl. Borcea, pe teritoriul com.

Gilortul, vale, in jud. Dolj si Gorj,
Gimineaua, sal Valea-Ursuin
luf, girld, izvoreste din hota-
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvoreste din muntele RAdall, prin
tarul com. Ciumagi, pl. Cernad.-s., jud. Vilcea ; se impreunA

cu Orla Lovisteanca si se varsa
in riul Cerna
2 brate, din care cel din stinga se numeste Dobrana, iar cel
din dreapta Gilortelul. Se impreuna la N. de cat. Hirisesti.
Adormirea, cu un preot si un
cintaret.
Gingrioaia, tirld,in jud. Braila, com. Gropeni, la capatiiul

de N. al privaluluT cu acelasT
nume, de unde pleaca privalele
Rasa.
prin care curge riul Gilortul.
Gilortelul-de - Apus, pilla,
Ginerica, sat, Cu 50 familiT, jud.

Arges, pl. Topologul ; face parte din com. rur. Milcoiul-Izbasesti; are o biserica cu hramul
Gimineaua, vale,
Arimaneasa si Babalicul.
Gingrfisoaia, iezer, jud Braila,

'/2 kil. spre N.-E. t'irle! GingarAsoaia; comunica la S. cu
privalul Gingarasoaia.
la
jud. Vil-
GingArsoaia, prival, jud. Bra-
Se varsa in Gilortul chiar in
cea, pl. Cerna-d.-j., com. ZA-
com. Pociovalistea.
voeni.
ila, incepind din Vilciti, mal sus

de Arimineasa. Are forma unuT
l'u
Gilortelul-de-Rsrit, piria, in
Giminelele, dona movile, in jud.
jud. Gorj, plaiul Novaci, izvo-
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, spre
reste din muntele Tolanul si
V. de satul Facaeni.
Cerbul, curge prin mijlocul cat.
Novaci-Straini, unde se varsa

In Gilortul. Malul drept se numeste Plae.tul, iar cel sting, culmea CernadieT.
Giminelelor (Muchea-), cultne

a coastel BaraganuluT, in jud.
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe
teritoriul comunei Borduseani.
semicerc si se varsa in Arimineasa, aproape de Dimuleasa.
Gioagla, vale,
in jud. Buzad,
com. Zilisteanca, incepind din
mosiile: SarindAreanca, Soreas-
ca, Slobozia si Zilisteanca. E

acoperita cu semanaturT.
Giobesti, sat, jud. Arges, pl.

Gimbeanca, pddure, in jud.
Giminelelor (Valea-), vale a
Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pe te-
coasteT BaraganuluT, in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Borduseani.
ritoriul com. Cosimbesti. Se afl
pe tarmul drept al riuluT latomita si formeaza cu padurea Co-
simbesti un trup de 120 hect.

Cu esente de: stejarT, plopT, ulmT
si salciT.
Gimbfiseani, sat, In jud. latomita, pl. Ialomita Balta, pendinte

de com. Cosimbesti. Este situat
sub coasta BaraganuluT, pe tarmul drept al riuluT Ialomita, spre
Gindfioanul, deal, in jud. Neamtu, com. Cracaoani, pl. Piatra-
Muntele, situat futre satul cu

acelasT nume si satul Baltatesti ; prezinta in formatiunea
paminturilor sale straturT salifere ce es la suprafata.
Oltul; face parte din com. rur.

Ursi.
Giodesti, deal, la V. comuneT

Sutesti, pl. Oltul-d.-j., judetul
Vilcea.
Gionca, valcea, jud. Teleorman,

incepe din spre catunul ipotele, trece prin mijlocul mosier
Bogdana si se termina Ruga
satul Bogdana, la helesteul format acolo din apa UrluiuluT.
Gindioanul, M.O, in judetul
E. si In apropiere de satul Cosimbesti. Spre V., in apropiere

de Gimbaseani, era satul Cer-
Neamtu, pl. Piatra-1VIuntele, com.
Gionca sad Ghionesti, aria,
Cracaoani. Izvoreste din dealul
jud. Baila, situata la N.-V. la
cu acelasT nu me (ramura Craca-
chezeni, contopit acum cu Gim-
oanilor), curge in directiune N.
4 kil, de satul Batogul. de care

depinde. Este infiintata de fa-
bAseani.
prin satul Ghindloani, pana la

varsarea sa, pe partea dreapta a
milia locuitoruluT Ghionea. Vatra
piriuluT Varaticul.
24 suflete.
Populatiunea satulul este de

180 familif.
www.dacoromanica.ro
tirleT e de 3 hect. Populapa de
632
GIORCA
Vite marT cornute 21, cal IO,

OI 36 o rimatorT 4.
Giorca, piriiI, jud. Gorj, pl. Novaci, curge de la E. comuneT

Negoesti, din pl Amaradia, din
dealul Obirsia si se varsa in
alnic, la catunul Calugareasa,
al comuna Negoesti
Giorcotinul, vale, jud. Dolj, pl.
G1OROCUL-MARE .
de com. Bertesti-d.-j., jud. Bra-
Si la cat. Bratovoesti, trece prin
ila, proprietatea statulul, ocupind
niste locurT mldstinoase, de unde
mal toata partea N. a com.
se varsa in Jiu'.
Suprafata e de 300 hect., aducind un venit de 13000 leT.
Giorocelul, sat, jud. Dolj,
pl.
Jiul-d.-j., com. Murta. Are 497

suflete: 259 barbatI si 258 femer. CopiiI din sat urmeaza la
scoala mixta din satul Murta.
Jiul-d.-s., com. Argetoaia.
Sunt 2 podurr : unul la moara
Limpa, si unul la moara Logofatul Dincl; 9 morI: Bustolana, Limpa, Cdpitaneasa, Birloaica, Teodoreasca, Epureasca,
Rusaneasca, Logofatul Dinca si
Gan easca.
La anul 1874, cuprindea cat.

Adunati-de-Giormane. AzT com,
Gioreqti. VezI Pioresti, sat, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Goiesti.
Giorocelul,mo,departiculara,jud.
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Murta,
satul Giorocelul ; apartine saten flor.
se compune din 2 ct. : Puturile si Giorocul-Mare; catund

de resedinta este Puturile ; friainte era Giorocul Mare.
In com. sunt 4 bisericT : 2 in
Giormanele, sat, jud. Dolj, pl.
Giorocelul, phia, jud. Dolj, pl.
cat. Puturile, fundate una la
Jiul-d.-j., com. A dunati-de-Gi-
Jiul-d.-j., com. Murta; se varsa

in balta Brebenilor.
1864; alta, la 1868, de locuitorT;
ormane. Are 596 suflete: 370

barbatI si 226 femeT. Locuesc
in 35 case si 75 bordee. Casele
sunt de zid, lar bordeele de

gard lipit cu nuele. Copiir din
sat urmeaz la scoala mixta

din satul Bratovoesti, ce este la
156o in. departare. In anul scolar 1892-93 ail frecuentat scoala lo baetT. Cu virsta de scoala
sunt 38 copiT. Sti carte 32 loc.
In sat este o biserica fondata

In anul 1860 de C. Poenaru.
Este de zid, serbeaza hramul
la Sf. Niculae si are un preot
si un cintaret.
Giorocul, &la', in jud. Teleorxnan, com. Ghimpeteni, pl. Teleormanului. Aceasta apa, care
pare a fi statatoare, isI la nas-
tere din izvoarele ce curg din

dealurile carr inconjoara com.
Ghimpeteni. Giorocul se varsa
inteun alt pifia, Dorofteiul, care
vine din jud. Olt si care se

varsa in 11111 Vedea, aproape
de com. Valeni.
Giorocul-Mare, com. rur., jud.

Dolj, pl. Jiul-d.-j., la 22 kil, de
resedinta pla.seT, si la 27 kil. de
Giormanele, mofie particulara,

jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com
Adunati-de Giormane.
Giormanului (Bltile-),
Craiova.
E situata pe loc ses si pe o vale
numita Valea-GioroculuT, pe care
curge piriul Cu acelasT nume.
cele-l'alte dou fondate la aniT

1869 si 1853. Sunt deservite de
2 preotI si 4 cintOretT.
Populatia com, este de 1803
locuitorI.
Case sunt 15 in GioroculMare si 212 in PuturI. Sunt

de zid; 18 ati gradinI.
Suprafata teritoriuluT comu-
na este de 3043 'pog., din carI

3000 pog. pamtnt arabil si 43
pog. vil.
Mosia se numeste GioroculMare si aportille locuitorilor ;
apartinea inainte atit locuitorilor cit si statuluT. Venitul intregeI mosil este de 30000 leT
Cea mal* mare parte din locuitorI sunt mosnenI.
Viileapartin locuitorilor, avind
o suprafatd de 43 pog. ; produc
vin rosu.
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Adu-
Se invecineste la N. eu com.
Leul, din jud. Romanati; la S.-
nati-de-Giormane, ce comunica
E , cu com. Cacaleti, din jud.
si in Giorocul-Mare, 2.
intre ele printr' un mic pida numit
Romanati; fa V., cu com. Adunati-de-Giormane, si la E,, cu

com. Cacaleti.
Terenul com. este ses si pe alocurea baltos.
Prin com, trece calea natarala Craiova-Bechet. O poleca
Este udata de pirlul Gioro-
2 In Giorocul-Mare.
Un drum vechia, numit Drumul-BoeruluT, duce la comuna
Leul.
bei/ji,
Piriul-Morilor, ce se scurge in
111.11 Jiul.Suprafata fie-careI baltf
este cam de 50 pog., iar adlncimea variaza intre 4-5 m.

Din aceste baltI se scoate anual
pana la 5000 kgr. peste.
Giormfineasa, mofie, pendinte
cul-Mare, care izvoreste din jud.

Romanati, com. Cacaleti, curge
de la E. la V. prin aceasta com.,
www.dacoromanica.ro
In Puturile sunt 4 timplarr
uneste Puturile cu GioroculMare.
CirciumI sunt 2 in Puturl si
GIOROCUL-MARE

Siretulur. Este compasd din 5

cAtune: Gioseni, resedinta, O-
94 a fost de 3137.53 Id la
ler la
chel tu ell.
testi sati Galeri, Bizga, Horgesti

si RAcea.
In Statistica din 1874 se vede

408 or, 75 Porcr si 8 cal'.
lilc un sat cu numele de Sohudolo. In aceastA comuna se
Giorocul-Mare, sat, jud. Dolj,
gsesc 2 siliste, ale satelor RAcea si Gioseni, care au fost mutate din cauza surpdturilor M-
veniturr si de 2786.88
pl. Jiul-d.-j., com. Giorocul-Mare.

Are 605 suflete : 305 brbati
si 300 femerf Locuesc in 15 case
si 131 bordee. Copiir din sat

urmeazA la scoala mixta din
satul Puturile, ce este la 6 kil.

depArtare. Seta carte 47 locultorr. In sat sunt 2 bisericr, fondate intre anir 1864-1868, cu
preot si 2 cintAretr.
In Gioroculsunt: 2 timplarr; 3
circiumr.
ente de Siret prin desele sale

revArsdri: Lilieci zisr i al Ti-
RAcItAul, la E. cu comunele NAnesti i Petresti si la V. cu co-
defunctulur economist si fost

ministru, Ion Strat, Alisa D.
Lecca, nAscutA Strat, cu o mo-
de unde izvoreste, pAtrunde pe

teritoriul com. GioroculMare,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Adunati-de-Giormane, unde pune
in miscare 3 morr de apl si se
varsd pe malul sting al riulur
este ondulatA de dealurile RAcea si Clopoter.
pe dinsa 9 morr: Limpa, Teodoseasca, Birloalca, Epureasca, CApitAneasa, Rusdneasca, B ustoina,

Logofdtul - DincA i Gneasca.
Pe aceastd vale curge piriul

Giorocul-Mare.
Giorzesti, vechea numire a satului

jud Tecucia.
de acest ria ; iar in cea estic

satul Gioseni s'a nAscut
Gheorghe Toma, care a domIn
nit in Moldova in anir 1563

1564.
Are 2 scoll mixte: una in

satul Gioseni care functioneazd
pl. Siretul-d.-j., situatd, d'a stinga
Teritoriul comuna e de 6052

hectare.
Proprietarr mur sunt : fiica
sie de 1979 hect., ce'T dd a

proximativ un venit anual de
23700 ler; Profira Strat, are o
mosie de 2463 hect., din care
1818,25 hect. pdmint arabil cu
un venit anual de 37150 ler si
Ioan Gh. Lecca, care stdpineste
1357 hect. cu un venit de
27680 ler.
PAdurile ocupd o intindere

aproximativa de 28 hect. (Gioseni i Horgesti) i apartin familier Strat.
din 1866 si alta in Horgesti,
Se gAseste o moard cu a.
1890. Amindoud
scoalele sunt intretinute de stat,
cu localurr bune, construite de
particularr i cedate comuner
pe timp nehotdrit ; cel din Gio-
burr; 2 morr de apd ; o fabrica

de spirt si o velnitA pdrAsitd.
infiintat1 in
seni e din birne i cel din Horgesti, de cArAmidd.Ambele scoa-

126 hect., care in 1890 aj dat
27 hectol. vin negru si 3753
hectol. vin alb. Dupd controalele divizier filoxerice (1891), viea
le aa cite lo prAjinr pdmint in

vatra satulur, si aa fost frecuentate n 1891, de 50 copir din
lucrAtoare are 126 hect., cea
in treagd comund.
prune si
Sunt 4 bisericr : cite una or-
todoxa si una catolicA in sa Gioseni, com. rur., jud. BacAti,
Contribuabilf -sunt 572.
tari
este scAldatd la marginea vcstica
pe care este asezatd com. Are
femer.
toa cu 1194 fdlcr pdmint in
Giorocul-Mare,ftitifi, vine din

jud. Romanati, com. Cacaleti,
com. Giorocui-Mare
servitorr.
tiu carte 97 bArbatr si 19
cimitir catolic. Mosia a fost a
munele Cleja si Faraoani, de
Giorocul-Mare, vale, jud. Dolj,
seriar, 8 comercianti, 3 profesiunr libere, 8o muncitorr si 34
paharniculur Sandu Sturdza.

Teritoriul comunal se mdrgigineste la N. cu comunele Tdmasi i Milesti, la S. cu com.
care se desparte prin riul Siret.

Aceastd comuna se gaseste
in regiunea sesulul Siretulur
Se numeste si Piriul-Morilor.
milir, sau 2636 suflete : 878 Ro

minr, 1727 Ungurr, 30 Evrel
Armean, totr de protectiunea
rominl; 1998 agricultorr, 13 me
Dupd legea iural din 1864,

s'aa improprietdrit 366 locui-
larA, jud. DO, pl. Jiul-d.-j., com.

Giorocul-Mare.
Jiul (com. Adunati de -Giorman e).
Case de locuit sunt 643; &durar, 8.

gdnimer si locul numit Movila,

unde se vdd urme de case sAtestr precum si morminte din un
Giorocul-Mare, mofie particu-
pl.
GIOSENI
533
tele Gioseni i Horgesti, deservite de 3 preotT ortodoxr.
www.dacoromanica.ro
nelucrAtoare 1 hect. In comuna

s'a mar fAcut 2 hectol. tujc de
5
hectol. rachia de
tescovind si de drojdir.
Vite sunt : 251 ce, 1405 vite
marT cornute, 535 pord, 47 capre si 1908
GIOSENI
534
GIROVUL
Budgetul comuneT, pe exerci-
Gioseni, mofie, jud. Bacati, pl.
tiul 1891-92, are la venituri
Siretul-d.-j., de pe teritoriul com.

Gioseni.
leT 9018, banT 83 si la cheltueli

leT 5973, banT 69.

caT comunale, care unesc satele
intre ele; ca/ea vecinala Tamasi-
Petresti, trece prin Horgesti.

districtulur, 18 kil. ; la Petresti,
14 kil. ; la com. Faraoani, 7 kil.;
la com. Cleja, 1 1 kil. ; la com.
Racatdul, 6 kil. ; la com. Tamasi,
7 kil.
Gioseni, pdure foioasA, jud. Bacatl, pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni, supusl regimului silvic, cu
o intindere de 1700 hect. ; proprietar : Alisa Lecca.
Giosetul, Alingele i Muchea,
loc parasit si ocupat de catre

comuna.
Dintre lociitorif improprietaritT in 7878, sunt asad : 34 carT

isT stapinesc singar/ locurile lor;
40 ca urmasT ; 20 de locuri ati
fost parasite de catre ce! improprietarit1 si ocupate de catre

altil.
plidurt tarticulare, supuse regimulta silvic, pendinte de com.
tindere de 72 hect., si nutreste
Birlogul, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
un numar de 2707 capete de
Imasul (suhatul) are
in-
vite.
Gioseni, sat, jud. Bacati, pl. Siretul-d.-j., resedinta com. cu acelasT nume, situat pe malul sting
Girinca, pida, izvoreste din par-
In aceasta comuna. se afla 4
tea S. a dealului Moinesti, com.

Radiul-Mitropolier, pl. Copoul,
bisericT, deservite de 3 preoti si
al SiretuluT, maT jos de confluenta
jud. Iasi ; curge prin valea cu
acestur ri cu riul Bistrita. Are

o scoall mixta; 2 bisericT: una
ortodoxa, fondata in anul 1841
aceeasT numire; se intinde spre
comunale cu 700 leT.

Venitul fonciar al paminturilor
S.-E. pana ce da in Piriul-ZahorneY, la iazul Horlesti, com.
bisericesti se urca la suma de
de defunctul Alexandru Sturdza,

si o alta catolica, cladita de
locuitori in 1864.
Sunt 4. circiumi ; o fabrica de
spirt ; o velnita.
Tautesti.
Sunt 2 $coll, una de gradul

I si alta de gradul al II-lea; 7
mori de apa cu 12 pietre ; 6
stoleri; 6 fierarl; 5 circiumi.
Girinca, vlcea. Vezi Zahorna,

vale, com. Tautesti, pl. Copoul,
jud. Iasi.
In apropiere de sat se af14

locul numit LilieciT si altul numit
Movila.
Gioseni, sat, jud. Suceava. Vezl

Ortoaia.
Gioseni, sat, jud. Suceava. Vez1

Dolhesti-Mici.
Gioseni, mahala, din orasul T'irgul-Ocna pl. Trotusul, jud. Bacla, la N.-E. de centru, pe partea
stinga a TrotusuluT. Mahalaua e
impatita in 2 : Gioseni-d.-s., Gioseni-d.-j. Are o biserica ortodo-
Girovul, com. rur., cuprinsa de-alungul vael CracauluT, in partea

despre E. a plase1 Piatra-Muntele, jud. Neamtu. Se margineste
/a E. cu com. S erbesti, Dochia
5 &sal*, platitT din fondurile
1929 leT anual.

leT, 6o banT la veniturT, si 3510
leT, 63 banT la cheltuelr.
Comunicatia cu satele vecine
se face prin soseaua judeteana

Piatra-Bozieni-Roman, care tare
kil. 8-9 se intretae ca soseaua
si o mica parte din com. Margineni; spre V. Cu com. CAciulesti, o parte din Gircina si
Doamna, la N. cu com. Caciu-
Dobreni-Roznov-Moinesti ; prin
soseaua Girovul-Serbesti-Tupila-
lesti.
si prin o multime de alte dru-
Este formata. din satele: Girovul, Contesti, Botesti, Doina,

Danesti, Balma si Jidesti, cu o
muff naturale care leaga diver-
care incepe din dreptul kil. II

al soseleT Piatra-Bozieni, precum
sele localitatT limitrofe intre

dinsele.
populatie de 480 familif, sati

1903 suflete: 929 barbatT, 976
Girovul, sat, in com. Girovul,
xa cu hramul Sf. loan, cladita

la 7820 de Anastasie si Panait
femeT ; 944 necasatoriti, 824 casatoritl, 730 vaduvl, 5 divortati.
Tisescu, Eromonahul Calinic sl
Sunt 25 strdinr.
Stiii carte 183 persoane. Locaesc in 495 case.
Dintre locuitorii improprietaritr in 1864, sunt astAzI: Ior

situat pe valea pirluluT Cracaul
si a ptriiasulur Valea-Mare (Dubarca), IO kil. 200 m. departe de
de loan Iurascu, si intretinutd

de comuna.
In aceasta mahala sunt: 320
familii Romlnesti, 730 Izraelite, 1 Io Ungurestl, 7 Italiene
si una Turca.
orasul Piatra, in dreapta soseleT
Piatra-Bozieni-Roman, care
carl traesc stapinindu-sT singurT
11 desparte de satul Contesti.

locurile lor ; 137 ca urmasi ;
mil% sati 586 suflete: 282 bar-
www.dacoromanica.ro
OITIOANA (VfRFur.,)
bat, 304 femeT ; 279 necdsatoritT, 260 casatoritT, 47 vaduve.
Stig carte 63 persoane. Locuesc in 156 case.
536
GIULE$TI
de fineata
si padurT. Venitul
s'AO este de 70000 ler i apartine locuitorilor. TotT locuitoriT
comunei sunt mosnenT.
pl. Cerna-d.-j., compusa din 2

catune: Giulesti si Popesti. S'a
infiintat cam pe la anul 1837
de sardarul N. Giulescu.
In acest sat a fost medinta
Viile aj o intindere de 305
sub-prefectureT plaiului Piatra.
Este situad pe valea Gea-
pogoane, si se gasesc pe mosia

locuitorilor cal ora apartin.
LocuitoriT transporta productele cu carele i carutele pe
mana, la 6o kil, departe de capitala judetuluT si la 15 kil, de
calea judeteana Craiova-Calafat,
Gitioana (VIrful-), deal, in ju-
228 barbatI si 224 femeT, in
care are o lung-ime in comuna
care intrg si 4 familiT de TiganT;
detul Neamtu, pl. Bistrita, com.

Mstacanul, acoperit cu finat.
de 3 kil.
In comuna sunt: 5 circiumr;
sunt 8o contribuabill si
Are o biserica; o scoala frecuentad de 64 elevI; 2 ferariT;
o moad de apl.
a plaseT. Are o populatie de

152
familiT, saa 452 suflete :
125
case.
bacanir, 5 meseriasT. Contri-
Are dota bisericI: una in Giu-
Giubega, com. ,ui-., i sat, jud.

Dolj, situat in partea de N.
buabili sunt 302.

Budgetul comuna pe exer-
lesti, fondata la anul 1832 de
la 45 kil. de
Craiova si la 13 kil. de rese-
citiul 1893 94 a fost de 2922,50

le1 la veniturT si de 2071,03 leT
dinta plaseT, comuna BOilesti.
la cheltuelT.
a pl.
Bailesti,
E situad pe sesul Giubega.

Se invecineste la N. cu Sal-
Vite cornute 119, 01 117, cal'

12.
MeseriasT sunt 6: 2 boiangiT, 2
cuta ; la S., ca Galiciuica; la V.,
cu com. Rudari si la E., cu Intorsura si Perisorul.

Terenul comuneT este ses; pe
el se gasesc cite-va miel ondu-
cu o inaltime de 1-2
metri.
Comuna Giubega a fost unid.

la 1876 cu com. Galiciuica. AzI
este comuna deosebita compusa
dintr'un singur catun, numit Giu-
bega. Fama partepan la 1892

din pl. Cimpul.
In comuna se afla o bisericg,
fondata la anul i88I, terminad.
la 1883 de catre locuitorT. Bi-
Giubega, melle particulara, jud.

Dolj, pl. Ballesti, com. Giubega.
Giuclani, sat, cu
141 locuitorl,
jud. Arges, pl. Oltul; face parte

din com. rur. Ciomagesti.
deservid de 2 preotT si 2 din1725 suflete : 903 barbatI si 822
munceT lor la Craiova, Dragasani si Balcesti.

Vite sunt : 18 cal si Tepe, 70
bol, 59 yac!, 200 or 51 201
porcI.
spre S.-V. de satul Macaresti,

jud. Iasi, com. Costuleni, pl.
Branistea.
prietatea sardaruluT N. Giulescu
din varsarea PrutuluT si a Miel,
Giula, sat, Ved Calareti, pl. Negoesti, jud. Ilfov.
si a statului.
Stit1 carte 45 barbatT si
16
femeT.
In titnpl prielnicl se fabrica

Giula, deal, in, jud. Mehedinti,
com. rur. Orzesti, pl. Closani.
taretl.
Populatia comunel este de
croitorT, t dulgher si i cizmar.

LocuitoriT desfac produsul
Pe riul Cerna, in raionul comune!, e o moara de macinat.

Cea maT mare parte din locuitorT sunt mosnenr; 28 s'al
improprietarit la 1864 pe pro-
GiudeluI (Balta-), M'Id, formad
serica este de zid, cu hramul

SE Nicolae si SE Paraschiva; e
N. Giulescu, Barbu Giulescu si

Zamfirache Giulescu, si care la
1873 s'a reparat ; a doua in catunul Popesti, care e fondata la
1872 de locuitorT.
Giula, deal, in jud. Vilcea, com.

Pojogi, pl. Cerna-d.-s.
femeT.
Dupg legea rurala din 1864
Giula, pr, in jud. Mehedinti,
sunt 2 improprietaritT; iar dupa

cea din 1879 sunt 171 insurate.
Suprafata intreguluI teritori
comunal este de 3500 pogoane
pamint arabil.
Mosia de pe teritoriul comunal este de 3500 pogoane, afara
com. rur. Orzesti, plaiul Closani.
ad i 1700 decalitri tuica.
Comuna se intinde pe o suprafata de 775 hect.

Veniturile si cheltuelile com.
se urca la 641 ler anual.

Locurile din jurul comuneT
sunt: Bucura, Poiana - Lunga,
Parasistea, Cornetul, Rotarul si
Giulea (Vadul-Stanchil), cdtun,

pendinte de com. Corbi-Ciungi,
jud. Vlasca.
Giuleti, com. rur., jud. Vilcea,
www.dacoromanica.ro
Giuleti, sat, jud. Ilfov, pl. Znagov; face parte din com. rur.
Rosul. Este situat la N. de Ro-
sul, pe malul sting
al %raid
GIULEM
M'URCA
636
Bonga, care se varsa in riul
ca. Are 154 familif, sati 524 su-
unchiuluT ion Cosmei Maj si so-
Dimbovita, fina. Ciurel, la V.

de Bucuresti.
flete 244 lagrbatT si 280 femeT ;

252 necds6.toriti, 236 cds6.toriti
36 yac:1mi. Locuesc in 142 case.
tieI sale DragglineT, drept 300

talen! de argint.
ti carte 47 persoane. Vatra
Giuleti, sat, face parte din com.
locuitorT.
satAluT ocupa ii fdlcr, 42 prgjinT.
rur. cu acelasT nume, pl. Cerna-
Satul n'a fost tot-d'auna aci,

ci a fost mutat de la locul ce-I
zice La-Temelie, unde i se vdd
d.-j., jud. lincea. Are o popu-
D-1 Al. Costescu are 383 hect.
locuitoriT 141 hect. Proprietarul cultiva 275 hect., (58 sterpe,

50 izlaz). LocuitoriT cultiva 122
si acum urmele.
Are o biseria, cu hramul

Nicolae, clac:lita de locuitorl in
Sf. Nicolae cu i preot si 2 din-
1840, deservita de un preot si
taretT.
cIntaretT; o scoala rur. mixtg,

infiintata in 1860, desfiintata in
866 si reinfiintata In 1884. Are
hect. (19 izlaz).
Comerciul se face de 2 circiumarY.

rol si al celor miel de 69.
Iatie de 219 locuitorT : I ro barbat i 109 femeT.
un invatator plata de stat ;
lo-
cal proprig zidit de Al. Agioglu,
Giuleti, deal, In raionul corn.

Giulesti, pe care se cultiva 40
hect., 50 all, vie.
Giuleti, piidure particular, supusA regimuluT silvic, apartinind
com. Giulesti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
care a inzestrato $i cu 6 flIcT

Giuleti, sat, jud. Ilfov, pl. Znagov ; face parte din com. rur.
Chiajna, Este situat la N.-E. de
Chiajna; pe riul Dimbovita.
pamint pentru intretinerea-T materiala. E frecuentata de 30 sco-
Giuleti-din-Deal, sat, in jud.
larT, din 79 aflatr in sat. Pana
Bogzesti, spre N. de satul But-
la 1879 san' Giulesti fAcea par-
naresti,'resedinta comuneT, si la
te din com. Boroaia. Mosia e
proprietatea D luT Emil Samson,
627 locuitorT.
mostenita dela decedatul sati

socru Al. Agioglu. E in intindere de 275 falcI, cu venit de
depgrtare de 2 kil, de el, pe

pir. Butnarestilor. Are o populatie de 20 familir, sati 64 su-
D-na Elena Izvoranu are 605

hect., din care cultiva 584 hect.
LocuitoriT au 290 hect., din care
cultiva 213 hect., restul fiind
izlaz si vie.
Gheorghe, deservita de i preot
si un cintAret ; I moara cu abur!; i masina de treerat ;
scoala mixta, frecuentata de 30
elevi si 5 eleve, cu intretinerea
csela statul si comuna cheltuesc 2107 leT anual.
Comerciul se face de 4 circIumarr.

Isfumarul

Sunt 23 vite maif cornute.
9534 le1 anual.
Improprietritr la 1864 sunt
Giuleti-din-Vale, sat, in jud.
90 locuitorT, stgpinind 244 falcT

i40 prajinT.
Roman, pl. Siretul-d.-j., com.

Bogzesti, spre N. de satul Bogzesti, resedinta com., si la o de-
DrumurT principale sunt: la

Boroaia (1 kil.) si la Draggnesti
(2600 tu.)
Vel vornicul Nestor Ureche

sivornicul de gloata Ioan Mogaldea, intemeTetond ManastireT
SeculuT, inzestreaza acest locas,
In 1596, cu mosia Giulesti.
partare de 2 kil. de el, pe pir.

Butnarestilor.. Are 24 familii,
sag roo suflete ; ir contribuabilT; 30 case.
ti carte 30 per-
soan e.
Are o biseric de lemn.
AceiasI boierT ddruesc In 1600
vitelor marl e de

Giuleti,
Roman, pl. Siretul-d.-j., comuna
sat. VezT Copaceni-d.-j.,
Oct. r, satul Giulesti, cu amindoua coturile si cu loc de morT

si de piug., Manastirea Xero-
tinea de
jud. Neamtu. Hrisovul de la
vine!, satul Giulesti
Giuleti, sati Rdiul, sat, in jud.

si
Vasile Voevod, dat in Iasi la

1646, Oct. 18, atesta ca fratiT
doveT si strabatut de piriul Ri-
Gavrila i stefan Boldescu vind

Giulesti, ce-Y in tinutul Neamtu,
Suceava, com. Draganesti, la N.
la 2820 m. de satul de resedinta, asezat pe sesul Mol-
d.-s., pl. Dumbrava, jud. Mehe-
dinti ; are 35 case.
potam, zidita de d.
MaT 'nainte de rapirea Buco-
jud. Ilfov.
Giura, sat, in com. rur. Bgltati-
www.dacoromanica.ro
Giurca,
munte,
in jud. Buzag,
com. Nehoiasul, ramificatie din

muntele Tehargul, t'Are ValeaTehgraul i Valea-Giurca, pe ma-
lul sting al riuluT Buza.

Giurca, nzunte, in jud. Neamtu,
GIRCA
GIURGENI
537
pl. Piatra-Muntele, com. Buhalnita.
Girca, vale, in jud. Buzaa, com.

Nehoiasul, formata din dota izvoare : unul plecind din muntele Teharaul $i al doilea din
muntele Spedisul-BuzauluT, care,
dupa ce se unesc, iaa numele

de Valea-Giurca si se varsa in
Buzn, la stinga, putin mal' jos
geni, In care este resedinta primaria' si a judecatorieT comunale, si din eatunele : OstrovulConstantin si Strimbul.
cu satul Co$ereni, pl. Cimpului,

jud. Ialomita.
Giureti, sat, in plaiul Clopni,

jud. Mehedinti ; tine de com.
rur. Iupca. Are 35 case; o bi-
Populatiunea comuneT este de

192 familif, saa 732 suflete
seria, cu I preot si 2 cinta-
499 barbati si 426 l'eme; 918
reti.
Rominf, 1 Grec, 4 Bulgari $i 2

Ture ; 923 crestinT ortodoxi $i
Giureti, mihala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-s. ; tine de
2 mahometanT ; 222 agricultor!,

6 meseria$T, 6 comerciantr, 3 cu
profesiuni libere, 85 muncitori
com. rur. Lup$ea.
de GuraSiriului.
si 45 servitori. Stia carte 119

persoane.
Vite: 220 cal, 1087 boT, 4100
Giurcani, sat. Vezi Polobocul Giurgea, pirtiaf, in jud. Neamtu,

saa Iurcani, sat, jud. Neamtu.
com. Buhalnita, pl. Piatra-Mun-
or, 730 capre, 15 bivolT, to asini li tozo porci.

Comuna are un venit de le!
tele; se varsa pe stinga riuluf
Giurcul, cdtun, alipit comund

Negreni $i spre V. de cat. Ne-
Bistrita.
3822 si cheltueli in suma de

8476 lei.
Giurgeni, com. rur., in jud. Ia-
greni, pl. Gilortul, jud. Gorj.
E situat parte pe ses, parte

pe coaste si valcele, pe o suprafata de 481 hect., din cari
lomita, pl. Ialomita-Balta. Este
70 hect. 0Am-e, 190 hect. arabile, 193 hect. Jinete, ro hect.

vie, 15 hect. lived de pruni $i
re, jud. Braila $i comunele : Plua-
3 iziaz.
meaz un domenia de io56o
Are : o $coal mixta, cu 24

elevi si eleve si conclusa de un
invatator salariat de stat si co-
situata pe partea cea mai despre N.-E. a pld$el, intre Duna-
muna; o biserica, cu un preot
Petrel, Gura-Ialonatei si Luciul.

Teritoriul acester comune for-
$i doi dascaii.
hect., din carT 3000 hect. balti$. Pe acest domeniti mal este
si com. Luciul. Coprinde doua.
Giurgeni, com. rur., in judetul

Roman, pl. Fundul, spre S.-E.
si parte improprietnitT dupa legea rurald din 1864. El posea :
melisa': Luciul-Giurgeni, proprie-
tare de 22 kil. de el si de 15
tate a EforieT Spitalelor Civile
kil, de resedinta piase!, asezata
14 pluguri, 20 care cu bol,

carut cu cal"; 120 vite rnarT
din Bucure$ti, arendata anual cu

suma de 30000 ler si mosia
Giurgeni, proprietate particulard, ce se posea in devalma$ie
Cu mo$ia Eforief.
pe un teren accidentat.
Este formata din satele: Ba-

san 260 sufl., din cari 50 contrib.
LocuitoriT sunt parte mo$nenT
cornute, 5 cal", 300 or, 20 capre si 90 rinUtorI.

Comunicat'a in catun se face
de orasul Roman s't la o depar-
neasa, Fundul-SistaruluT, Giurgeni, Golani, Muncelul-d. j. $i

Valea -UrsuluT cu resedinta comune! in satul Valea-Ursului.
printr'un drum de care, ce-I stra.-
bate de la N. la S. pana da in
$oseaua vecinala ce merge in
s'aa improprietarit 93 locuitorT ;
neimproprieariti mal sunt 78.

Pe teritoriul comune! curge
Dunarea pe vechia albie a riuluT Ialomita, ad acest ria isT
uneste apa cu a fluviuluT, mal
spre S. de satul Giurgeni la
punctul numit Cetatuia, unde
pe la 186o Dunarea a rupt malul ce o despartea de Ialomita.
Pe mo$ia comuneT sunt lacu-
mili!, set 1495 suflete, din carT

344 contribuabill ; stia carte 122
persoane ; locuesc In 358 case.
rile : Coscovata, Mozocul, Gradinele, Borciul, Ulita, Filip, IonPircalabul li Mogo$.
Aceasta comuna tine de circumscriptia fiscall Bratesti.
com. Vladim:rul.
In catun se gasese : 2 fintinT ; 2 puturT.-
Are 1 biserica de zid, facuta

de locuitorl la anul 1823; serviciul se face de preotul de la
com. Negreni.
Giurea, 'fria, in. jud. Neamtu,

com. Calul-lapa; se varsa In
stinga piriului Calul.
Giureti, fost sat, acum contopit
Se compune din satul Giur-
Se afla In com. Giurgeni 4

biserier: 3 de zid si 1 de lemn ;
o scoala mixta, frecuentata de
18 elevI (14 baeti si 4 fete),
din 25 inscrisi (21 bleti si 4

fete).
Venitul anual este de leT 2447

1
si cheltuelile de 2411 leT.

68
80419. larde Dietionar Geoprotto. rol, , II.
www.dacoromanica.ro
GIURGENI
sat, jud. Baila, la 8
si sub urmAtoarele numirl: o
kil. spre S.-V. de satul Vizirul,

pe muchea platoului de N. si
la hotarul comuner Vizirul. Are
o populatie de 40 familii, sati
175 suflete : 79 bArbati $i 96
femeT; 75 cAsAtorill $i 97 necAsAtorit!. Locuesc in 20 case.
parte se mal numeste GiurgeniBoeresti si alta Giurgeni-Schitulul, si Giurgesti.

Ling acest sat si spre S.-V.
de el este Schitul-Giurgeni.
Giurgeni,

mar! cornute, 600 oT $i 70 fimAtorT.
sat, in jud. Ialomita,

com. cu acelasr nume. Este si-
Giurgeni,
tuat pe malul sting al DunAreT,
la 4 kil. spre N. de satul PivaPetrel.

AicT este resedinta primArieT
si a judecAtorieT comunale.
Populatiunea satuluT constA
din 140 familir Rominr, i familie GrecT, i familie BulgarT
si 4 familiT TiganT.
Are o bisericA, deservin de
un preot
doi dascAlT ; o
scoalA mixtA, conclusl de un

inv545.tor.
tirguri anuale, la 14 si 26 Octombrie.
Vite sunt: 200 cal, 722 bol,

2500 oT, 500 capre, 15 bivoll,
5 asini $i 720 porci.
Fundul, com. Giurgeni, spre
S.-E. de orasul Roman, la o

depArtare de 22 kil, de el si
de 15 kil, de resedinta piase!.
Este asezat pe valea piriului
Giurgeni. Are o populatie de
120 familii, sau 407 suflete, din
carT 90 contribuabili ; stin carte
49 persoane ; locuesc In 80 case.
Sunt 170 vite marI cornute.

Se all in sat: o bisericl de
zid ; o scoalA priman mixt5.,
frecuentatA de i8 elevI (14 19ael si 4 fete) din 25 inscrisT (21
bAeti si 4 fete).
Acest sat mal este cunoscut
vechte nu-
mire a satului Giurgeni de
as-
tA-zi, care tine de Schitul-Giur-
geni, jud. Roman.

com. rur., situan cam
In centrul plAsel omuzul, jud.
Giurgeti,
Suceava, si la 18 kil. de FA1ticeni. Se mAigineste la E. cu
geni, Ruga satul Giurgeni,

spre S.-V. de el. Este asezat
pe coasta unuT deal. Are o bisericA frumoasA si bine 'filtre-
com. Valea-GloduluT, la V. cu
Plesesti si o parte din Bucovina,
tinutA. Sunt 32 cAlugArite.

Aceast schit a fost fAcut dupA
anul 1738, Oct. 17, cAcT un document, care poartA aceast
dat5., ne spune c5; Ionin Stachie, ca fratele sAti loan, rAzesT

din Giurgeni, hArAzesc luT Ghe-
deon na.$iele lor din Giurgeni,

ea sa aibl Sfintia sa a'sT face
schiturile in mosia aceasta.
la S. cu Preotesti si la N.
cu
Bucovina. Are forma drept-unghiulan, compusA fiind din satele : Giurgesti, Deleni, Meresti
Racova, Cu resedinta in satul
de la care si-a luat numele, care
e si resedinta sub-prefecture!
pl.
omuzul.
Are o populatie de 299 familiT, sati 1200 suflete : 603 bar-
a statulur, In
batr si 597 femer. ContribuabilI

sunt 300.
Citi-va dintre locuitorT se o_
cup Cu
jud. Roman, pl. Fundul, com.

Giurgeni, arendan in 1887 Cu
2280 le anual.

I preot si 4 cintAretr; o scoall
rurall mixtA, condusA. de I 'in-
Giurgeni, mo,sie
vAtAtor plAtit de stat, frecuenGiurgeni,
pa'ure, proprie latea
st4ulur, in com. Giurgeni, pl.

Fundul, jud. Roman, in intindere de 150 hect.
Giurgeni,
sat, jud. Roman, pl.
Giurgeni-SchituluI,
schit de maja, in jud.

Roman, pl. Fundul, com. Giur-
Giurgeni,
In acest sat se face doul
Giurgeni,
GlURGETI
538
phig, ce Curge prin

Giurgeni. Izvoreste de la N. de
satul Giurgeni si curge de la
N. spre S. Trece prin satul
Giurgeni si la S. de acest sat
se vars in riul Birlad, de a
stinga. Acest pilla este mic, dar
devine adInc in timpurile plo-
ioase din caun cA cele 2 dealuri printre care curge, sunt

inalte i aproape unul de altul
in cit numaT albia acestur pIriii
le desparte.
vechre numire a satulu1 Valea-UrsuluT,
jud. Roman.
Giurgeni-Boereti,
www.dacoromanica.ro
tan de 39 elevI, din 72 bletT

si 44 fete in virstA de scoall.
Budgetul comund pe 1892
1893 are la venituri 3625,29 leT
si la cheltuelT 3509,24 Id.

230 yac, 1150 oT, 27 capre,
120 porci s't 186 viteT.
Sunt in comunA dota moriste ale proprietAtiT, arendate

Cu 7000 ler anual. Altitudinea
comuner de la nivelul mAriT e
de 420-460 "m. E udatA de

piraele : omuzul-Mic, Gropeni,
CosvaneT, Vulturesti, LivezioreT,
Badal si TiclAulur.
Mosia e proprietatea d-lor
Leon Botez si I. Ciuler (Giurgesti), G. Ghitescu (Meresti)
M. Greceanu (Vulturesti).
Suprafata teritoriall a com.

e de 1925 ala din carT woofAlci pAdure, 480 fAlcI cultiva-
GIURGETI
539
bile, restul bahnurT, finat i loc

neproductiv.
Improprietariti la 1864 sunt

106 locaitorT, carT staptnesc 449
t'Ala
La Catarg e punct de observatie ce domina imprejurimile.

Giurgeti,sat, In partea de N.-E.
a comuneI Stroesti, pl. Crasna,
jud. Falciti, la o distanta de
aproape 2 kil, de satul de resedinta. Asezat pe coasta colinei Lohan-Crasna, tuteo vale
deschisa spre V. Intinderea cofine! pe raza teritoriului satului
e de 2 kil. in lungime. Se zice
ca satul este infiintat cam pe
la anul 1790, iar biserica
in
1800.
Suprafata mosieI satulur e de
roo hect., cu o populatie de

45 familiT, sal 240 suflete, din
cae 48 contribuabili.
Proprietatea satuluT e razaseascd. Locuitorii se ocupa de
cultura viilor si a livezilor.
Prin sat curge piriul Romascul (Giurgesti).
Giurgeti, sat, pe mosia si in

com. Ruginoasa, jud. Suceava.
Asezat pe coasta dealului cu

acelasT nume. Are o populatie
de 68 familif, sati 277 suflete :
148 barba! i 129 femei ; 63
GlURGIOANA
Giurgeti, sat, impartit in GiurGiurgesti Botezul, in com. cu acelasT nume,
din satul Giurgesti, com. Stroesti, pl. Crasna, jud.

se varsa in piriul Crasna.
jud. Suceava. A sezat pe coasta

unui deal de-a dreapta omuzului - Mic, numgra 149 case,
Giurgeti,
afluent al ptriului Bahluetul Rece din com.
gesti-CiuleT
populate cu
157 familiT, sati
Giurgeti-Ciula Vez! satul Giurgesti, jud. Suceava.
Vatra satultd ocupa 40 fila

Mosia, parte a d-lut L. Botez
Giurgia, pirlil, pe teritoriul co-
si parte a d
Ciulei, are
intinderea de 930 falci, din carT
300 falcr cultivabile, 520 padure, 8o finat si restul neproI.
ductiv.
La 1864 s'ad improprietarit

hramul
Sf. Ion, cladita. la 1800 (se zice
de 2 monahr rus, deservit
de i prebt si i cintaret. Se
cu
zice ca mal 'nainte era un mic

schit. coala din Costesti-Rdzesi serva si acestuI sat.
Tirgul-Frumos (8 kil.) si la Cornesti (4500 m.).
Giurgioana,
COM. rur., ti jud.

Tecuciu, pl. Zeietinul, compusa
din 8 catune: Balanesti, Din-
codasT, cu 197
hacea, PlAcinteni, Racuana

preot si 2 cintaretT; o scoall
rurala mixta.
Racoira (5380 m.), la Meresti
(6 kil.), la Deleni (3 kil.), la
Valea-Glodului (1400 m.) si la
Plesesti (5 kil.).
La 1803, Giurgesti a tul Iordache Gherghel, numarair 91
liuzi, cu 1076 le)* bir anual.
Pana pe la 1832, satul Giurgesti se afla pe tdrmul sting
al omuzului-Mic, unde se vede
si acum piatra si o cruce unde

era biserica.
Giurgeti, altd numire a satulut Giurgeni, pl. Fundul, jud.

Roman.
ceni, Giurgioana,
Hanta, Le
Slrbi.
Situata pe deal, avind la V.

Valea-Berheciulur, si la E. Valea-ZeletinuluT, este departe de
capitala jud., de 41 kil. spre N.
fa-
mili!, saa 2000 suflete, din carT

425 contribuabili.
In com. sunt 3 bisericT : in

Lehacea, Giurgioana si in Sirbi,
deservite de 2 preoti si 4 cintareti.

LocuitoriT ati : 1200 vite mar!
cornute, 985 oT, 45 caT, ro ca-
pre si 900 pord.

Intinderea terenului cultivabil e de 1330 hect., din carT
58 hect. vil.
Sunt 120 stupi cu albine.
In com. se afla 2
in
Ballnesti si in Sirbi. Cea din
22 palmasi si 36 codas! cu 196
&id si 38 prj.
Are o biserica,
mune! Limp irile, pl. Zabrautul,

jud. Put )a ; se varsa in
La 1864, s'el improprietarit

25 fruntasT, 20 palma! i 13
contribuabili.
Vatra satului ocupa 131 falcI

31 Pr.i
Ruginoasa, jud. Suceava.
634 suflete, din carI 322 barbatI si 312 femer (40 izraeliti).
Giurgeti, deal, pe coasta caruia

se afla satul cu acelasT nume,
jud. Suceava.
Giurgeti, deal, in jud. S uceava,
com. Preutesti, acoperit de padure de fag.
Giurgeti saii Romacul,phitt,

la nastere dintr'o tintina stricata a unuT locuitor Romascu,
www.dacoromanica.ro
Balanesti dateaza de la 1870.

Se frecuenta de 48 copit, din
109 (73 biteti si 36 fete) in
virsta de scoala. Cea din Sirbi
este infiintata de la 1891. E

frecuentata de 35 copiT, din
109 (73 baeti si 36 fete) in
virstd de scoala.
se urca la suma de 5480 leT, 72
banT, anual.
GIURGIOANA
540
Comuna este brazdata de dealurile : Codrul-CuculuT, Radaci-
Balta, in partea de N.-V.,

la 43 kil. de Craiova $i la 16
nesti, Dinceni, Lehacea, Sirbi

$i Coroiul i strabatutd de valle
kil de resedinta plaseT Ma.cesuld.-s., situata. pe loe ses, la mar-
cu acelasT nu me.
ginea padureT statului Giurgita
Este situata. pe un platoil,
pl.
si pe malul sting al apeT Das-
strabatut de mal multe drumurT
natuiului.
naturale, care se desparte din
Cerdtul, din pl. Jiul-d.-mj., la S.
soseaua judeteana Tecuciti-Podul-TurculuT si din soseaua Tecuciii- Gliceana.
cu com. Birca, la V. cu com.

Urzicuta, din pl. Bdilesti si la
LocuitoriT din Giurgioana

Racusana sunt razesT.
Muncelul, la S. cu com. Valea-
E. cu com. Valea-Stanciulu.
Limita linieT de N. incepe de
la com. Urzicuta, merge in linie
dreaptd, de la V.-E. si se mar-
Rea, la V. cu valea i piriul

Berheciul, la E. cu piriul Ze-
gineste cu teritoriul co mun eT DrA-
nicul.
Limita linieT de S. incepe de
letinul.
la Dasnatulul, teritoriul Urzicuta,
Giurgioana, sat, jud. Tecucia,
GIURGITA
1852, terminata la 1856, Iunie

9. In tinda bisericer se gdseste
inscriptia urmatoare :
Cu ajutorul lul D-zeil aceast sf. Dum-
nezeiascii bisericI ce se pifiznueste cu

hramul S-ta Adormire a Precistel si S-tiY
Impraff Constantin si Elena, acest stint
locas, s'aii Inceput din temelie din noil,
Intre care ne mal fiind alta Inteacebt
sfint loc si Incepindu-se prin toate materialurile de la leatul 1852, Prin ostenelile alergtorilor ce mai jos se vd scrisi;
Preotul Daniel, Patru Griinare, Pir;u
Sficianu, Florea Mitu si ay enoriasl

comunel de care apartine aceasti biserick% Ajutorind
neguttorI din accst sat Toca Taicovicf, CID= DimovicY
si altI locuitorl din satele vecino i s'ai't

sfivIrsit cu toate podoabele el la leatul
1856, lunie.
A doua biserica se afla in
face parte din com. cu acelasT
merge in linie dreapta, de la V.

spre E., pana la mosia Horezul-
catunul Cioromela, fondata de
nume si e la o depArtare de 4 kil.
Poenaru.
523 m. de resedinta comuneT
Limita liniel de E. incepe de

la aceasta mosie, merge in linie
terminata la anul 1864, Iulie 20.

In tinda acesteT bisericT se gaseste inscriptiunea :
spre S., ?titre dealul Giurgioana,
la V. si dealul Dala, la S.
curba, de la S. la N. pana in
fa-
rallii, sari 252 suflete, earl locuesc in 61 case. Sunt 55 contribuabili.
AicI se afl o biserica,
Cu
hramul S-tiT Voevozi. Este rezidita. de Costache Ghioca, la

1865, in locul alteia tot de zid,
care era mica. Este deservita

de i preot i i cintaret.
Satul in vechime se numea
Martinesti ; acest nume se pastreaza astzi nu mal la mosie.
Teritoriul catunuluT este de
450 hect. Locuitorir vechT ra-
obstea locuitorilor la 1862 si
Cu ajutorul lul D-zeil, aceast Anti
com. Dranicul.
Limita linieT de V. Incepe de
la com. CerAtul, cu indreptarea
Dumnezeiascii bisericil ce prznueste

cu hramul S-tu Dumitru si Cuvioasa Paraschiva, ce a fost din vechime la sf.
N.-S. pana la mosia Birca.

Terenul com. este ses i udat
bisericli din vale ce era la leatul 1362,

s'aii Inceput acum din nog de zid, In
tura se afl o movilA numita
care s'a mal adfiugat la punerea temeliel

hramul Inltarea lul Hristos, Ins prin
Indemnul si ostenelile celor mal jos Insemnatf, precum i d-nil Clincea Dimoyid fost casil de batd, de la Inceput pnli
la sfirsit fiind arendasl d-nil Enache
Gropol, lar ctitorl Preotul Ion si altI enorias1 al comunel din mahalaua de care
apartine biserica si cu altl locuitorI din
vecine, care cu ce s'ail milostivit i s'ail
ivlrsit aceast. Si. bisericfi cu toate po-
Curmatura.
doabele si la leatul 1864, Iulie 20, tu
de riul DasnatuiuluT pe al caruT
mal se vac' o multime de padurT.

Giurgita-Curmatura, care este
catunul de resedinta, GiurgitaCioromela, la centru i Portaresti, la N. In Giurgita-Curma-
stapinesc 280 hect., lar
In com. Portaresti se afla o
zilele P. S. S. Pfirintelul Episcop D. D.
proprietarul 170 hectare. Mare
Calinic, Rimoicul-Noul-Severin
parte din femeT se ocupa cu
movila, numita Cetatuele.

Prin hrisovul luT Mihaiti Ra-
A treia biserica se afla in
cresterea vIermilor de matase.
covit-Voda, din anul 722!, se
cat. Portaresti, fondata de pi-
Copiii din sat merg la scoala
adevereste ca. jupineasa Maria,

sotia luT Ion Baleanul, neavind
copiT, a inchinat, la moartea
tarul Matel Constantin Portarescu, la anul 1827, reparata la

anul 1850, de Spiridon C. Por-
manastireT, a treia parte din

mosia Giurgita.
Sunt 3 bisericT una se afla in
Giurgita-Curmatura, fondata de
tarescu. In tinda acester bisericT

se gaseste urmatoarea inscriptie
zesT
din Balanesti.
Giurgioana, a'eal, la E. de satul

cu acelasT nume, in raionul com.
Giurgioana, jud. Tecucift.
Giurgita, com. rur., jud. Dolj,
obstea locuitorilor pe la anul
www.dacoromanica.ro
Aceastit si. i Dumnezeiasa bisericii,

ce se prfiznueste cu hramul Sf. Voevoz1
care intliii a prefficut-o D-nul Pitar Ma-
GlRG1TA
511
teid Constantin Portdrescu, fcind-o de

lemn, mnpaieute de ciretraidlt la leatul 1827,
In zilele Domnitorulul Grigore Ghica, de
la care s'ad Thceput a fi iariit In principatele Romine Prinfi RomInT, fiiI Patriei, $ In zilele iubitoruluT de D-zed
P. S. S. Episcop Neofit Roman si fiind
In stare proastd, ca ajutorul luT
s'ad prera'cut In leatul 185o, de d-niT
Spiridon C. Portilrescu, frate mal mic,

care n'avea mostenitorT $ pdn In noT
ad stat neamul l s'ad maT addugat hramul Sf. Troita, In zilele M. S. D. Barbu
D. tirbel, Voevod, $ al iubitorulul de
D-zeii, Episcopul nostru Calinic Roman
sdvIrOt In batel 1852, Maiii 28.
Sunt doT preotT, carT oficiaza
succesiv la cele 3 biserid, si 3
GIURGITA-CURMATURA
teilor din 1879, precum si locuitorilor carT ad cumpdrat loturT
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita,

situat pe malul sting al DesnA-
In 1892. In trecut mosia toat
tuiuluf, la 800 m. la N. de Giurgita-CurmAtura, unde e catunul

de resedinta al coin.
apartinea manastird Horezul-0bedeanul.

Mosia statuluT se numeste
Giurgitele ; este data in loturT ;
Are 1075 suflete: 552 barball si 523 femeT. Locuesc in

51 case si 204 bordee. CopiiT
are o intindere de 493 hect.

si da un venit de 31000 lef.
din sat, urmeaza la scoala mixta

din satul Giurgita-Curmatura,
In comuna sunt 2 paclurT: una

ce apartine statuld, numit
ce este la 543 m. departare.

de obstea locuitorilor in 1862
si terminad in 1864.
Soseaua judeteana CraiovaBistretul, care trece prin cat.,
Giurgita, cu o suprafata de 40
hect., situad linga mosia Cio-
romela. A doua, situad linga

a statuluT, cu o intindere de
122 hect. apartine d-luT State
Genescu. Se gseste in catunul
Portaresti si se numeste Portaresti. Mar inainte, padurea statuluT Cioromela, apartinea ma-
pune satul in legatud la N.
Giurgita-Curmatura, sat, jud.
Scoala are o proprietate de 13 '/2
nastireT Horezul-Obedeanul, iar

acea a d-luT Genescu, apartinea
fratilor Portaresti. Sunt compuse
din : jugastru, frasin, plop si ste-
hect. arabile.
jar, acesta predominind.
In anul 1892-93, a fost frecuentad de 44 baetT si 6 fete.
Viile ad o intindere de 185

pogoane si se &ese pe pamin-
*tia carte 84 barb. si 13 fem.
tul locuitorilor.
Pe l'alga catunul Portaresti
cintareti.
Se mar vad in comun ruinele bisericeT din vale.
Intre cdtunele Cioromela

Curmatura, se afla o scoala
mixta, ce functioneaz din anul
1834, fiind intretinutd de stat.
La aceasta comun s'a
a.
cu satul Portaresti, lar la S. cu

Giurgita-Curmatura.
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita.

E situat pe malul sting al Desna.tuiuluf, la 15 kil. S.-V. de
Segarcea, resedinta primArid.
Are 591 suflete : 321 barbati
270 femef. Locuesc in 22 case
de zid si 86 bordee.
dlugat de curind mahalaua Filaretul, care este acum considerad ca catun.

Populatia este de 2011 su-
trece Unja ferad Craiova-Calafat.
I'/2 kil.
pe limita cu satul Giurgita-Cioromela. Functioneaza. din 1834,

fiind intretinut de stat. In anul
scolar 1892-93 a fost frecuen-
flete: 1038 brbatT si 973 femeT.
CicomuiiaIei vecinale un esc

comuna cu cele vecine.
Venitul comunef pe 1893-94
tad de 44 1:141 si 6 fete, 13

Met' si o Ata din G.-Cioromela, 25 bleti 5 fete din G.-
a fost de 4501,72 lef anual.

Vite cornute 450, caT 38, si
Curmatura qi 6 bletT din Portaresti. Cu virsta de scoali. sunt
oT 86.
112 copiT. Stia carte 35 persoane.
Dupd legea rurall din 1864

sunt 215 loc. impaminteniti, lar
dupa cea din 1870 sunt 70 insuratef.
In comuna sunt: 2 cizmarT;

6 circiumi ; 461 contribuabill.
Catea judeteana stdbate com.
prin centrul, pe o lungime de
Suprafata teritoriuluT comunal

este de 12834 pogoane, din
Giurgita, pa-dure a statuluT, jud.

Dolj, pl. Balta, com. Giurgita,
care: 12253 arabile, 300 fine*,

SO izlaz, 324 padure.
pe mosia statului Giurgitele,

lIngA satul Giurgita-Cioromela.
de obstea locuitorilor la anul

1852 si terminad la 1856, Iunie 9. In tinda acestel bisericT
se &este urmatoarea inscrip-
Mosiile de pe teritoriul co-
tiune
munal se numesc: Horezul, Obedeanul, Vilcia, Granaresti
Portaresti. Aa o intindere de
12253 pogoane i aduc un ve-
Apartinea Mal nte manastireT

Horezul-Obedeanul. Este compusa din frasini, tef, plopT, jugastri i stejarf; predomina ste-
nit de 367590 lei. Apartin sta-
jariT.
Cu ajutorul lut D-zeti aceastd SE

Dumezelascd bisericd ce priznue$e cu
hramul SE Adormir a PrecisteT j Si.
Impirafi Constantin $ Elena, acest Sf.
loca4 s'ad Inceput din temelie din nod
intru care nema fiind alta inteacest SE
inc. i Inceptndu-se prin toste materiaburile de la leatu 1852, prin osteuelile
tulul, proprietarilor, locuitorilor

impamintenitT in 1864, insura-
Giurgita-Cioromela, sat, jud.
www.dacoromanica.ro
GlURGITE LE
alegb.'torilor
542
ce maI jos se vad scti :
Preot Daniel, PItru Grgnare, Pirvu Scianu,
Flores Mitru, Flores Boca fi alt1 enoria0 al com, de care apartine aceast g.
bisericit Ajutortnd f't d-nil negutitori
nalulDunareT, incepind din dreptul moarel Badulescu pan in jos
de Zmirda (cimitir); la E.: ma-
GIURGIUL
xandria ; in partea de V. a orasului : batiera Oboruld si a

Bucurestilor, la N. si batiera
scu. In jurul Giurgiuld se afl
OinaculuT, la E.
Populafia.
Ministerul de
finance in statistica acsizelor
publican in 1889, aran' ca Giur0111 ar avea 11890 suflete.
Satul are drept cal de comunicatie soseauajudetean Craiova-Bistretul, care il pune in legatura la N. cu Giurghita-Cio-
izlazul orasuld si viile ce depind
Din acestea, trei patri sunt
de el.
Suprafata orasuld este de
344 hect. 7209 111. a. ; a vii-
de nationalitate Romini, restul
romela, iar la S. cu Bircea. O
lor orasuluT, de 585 hect. 8500 m.
citi-va Francezi.
alta osea com, pune cat. in le-
a. Restul pana. la 1500 hect. cit

este coprinsul posesieT orasului
este afectat la izlaz, drumuri,
Instruciia.In orasul Giurgiu

este un gimnaziil cu 4 clase,
zidit la 1869. Localul este un
edificia frumos, in care, afara
din acest sat Toca Talcovici, Clncea Dimovid 0 a1t1 locuitorl din satele vecine
O s'al slvirOt cu toate podoabele el la

leatul 1856, Iunie 9.
o-atufa la E. cu com. Birza.

Giurgitele, 11103.-ie a statuluT, jud.
lul Dun ard, pn in dreptul cimitiruld no ; la N. marginea o-
rasuld despre vil ; la V.: izlazul

orasuld pana la moara Badule-
etc.
Orasul este impartit in 5 cu-
Dolj, pl. Balta, com. Giurgita, arendata de la 1893-98 cu 31000

le i anual Din aceast mosie, s'ad
lorl sail despartirl administra-
tive, si anume:, coloarea Verde
BulgarT, Grecr, Izraelifi, UngurT, AustriacT , GermanT , si
de clasele gimnaziale, se mal
i 4 primare. Gimnaziul
are o biblioteca de 1000 vo-
af16.
dat in loturi 1468 hect. Supra-
spre V., in partea despre Ale-
lume; un muzeil Cu 450 obiecte,
fata ramasa este de 493 hect. Pe&risa se gaseste si padure. Inainte apartinea manastird HorezulObedeanul.
xandria ; coloarea AlbastrA, In

centrul orasuldi ; spre S., co loarea Rosie, ocupind partea de
E. a centruld orasuld ; coloarea
Giurgea, mof ie, in jud. Buzar',
a orasuluT si coloarea Galbena,
ambele infiintate la 1873.

Ad, in 1884, s'a infiintat si un
observator meteorologic.
La 1885, s'a maT zidit un edificiiI de scoal., in strada Frumoask in care se fac cursurile
primare ; inteo lature se aflt
Neagn, la extremitatea de E.
com. Pirscovul, cat. Badila ; face
parte din marele corp Badila, are
100 hect., din cal-1 52 padure.
care se intinde spre N.
scoala de fete, in cea-l'aln, scoala
Giurgiul, ora-, pe malul Dunarei, la S. de Bucuresti, ree-
Dupmsuratoarea facuta orasuld la 1881 de Ing. Pomponiu,

s'a constatat ea sunt 62 strade si
4 piete, avind o lungime de 26
kil. 0.60; din acestea, numar
dinta jud. Vlasca.

Situalie geograficel. Subbn-
6 kil. 343 sunt soseluite sail

pavate, avind o suprafata de
la scoal este cam de 1240.

flan de aceste scoli publice,
parfiri. Giurgiul este situat
76963 III. p. ; iar restul de .19
pe malul drept al Dunard (ca-
kil. 677 m. de strade sunt ne-
mal sunt inca scoli private

anume: 2 scoll de fete cu
nal), la 924 kil, de extremitatea
pavate si nesoseluite ; acestea
j'Arel de V. (Virciorova) si la
490 kil, de extremitatea de E.
ad O suprafata de 267743 III.

p. Cele mal principale strade
(Sulina, gurile Dunare1). In l'ata

Giurgiuld este o insull, Cio-
sunt : Sf. Nicolae, Aleiul, aGareT, a- Bucurestilor, a - Mintuiref, OlarT, Boiangii1, Hagi Chiru, a-PortuluT, Poarta-de-Fier,
roiul, care desparte bratul Du-
nard de matca principala. Se

afla la 24 m. d'asupra nivelului
Marif Negre, departe de Bucuresti de 72 kil. pe ealea feratl,
sati 64 kil. pe soseaua nationala
si asezat pe loe yes, in fata canaluluT care vine din Dunare In
dreptul fostei cetati St. Giorgio.
La S. se margineste cu ca-
Zmirda, Oinacul, Slobozia, Epurasi, Serurie, a-Bateriilor, Strada-
Frumoasa si a-Mord.
Giurgiul are io esirl sail ba
rieri : batiera Vamel, Poarta-deFier, Slobozia, Zmirda, spre Du-
nre ; apoi batiera Sf. Gheorghe, bariera Nota, spre Ale-
www.dacoromanica.ro
de baeti.
Ma1 sunt : 3 scoale publice
de brtetl si 2 coale de fete.
Totalul elevilor cal-1 urmeaza
si
15
profesorT, la care in 1898 ad urmat 92 fete; o scoald izraelita zisi

Lion, la care merg copiT raid. Mal
este o scoal de copiT miel la

capela catolicl.
Colonia Bulgard si cea Greac., ad fie-care cite o scoala cu
cursuri primare, in care invat,
limba natiund lor. In toate aceste 4 scoale de baeti ail urmat 140 devi.
In total sunt in Giurgiu 4

sea de fete, frecuentate de 515
eleve ; 8 scoli de baetT, frecuentate de 694 elevi.
GIURGIUL
Gimnaziul este frecuentat de

168 elevT.
La 1887, d-nul profesor Boldescu, in lucrarea sa privitoare

la judetul Vlasca, zice c Giur.
giul are 13500 locuitori, din cari
6125 stia carte si 7375 nu stia.
In orasul Giurgiu
este o protopopie ajutata de un
proiestos, care tine de eparhia
MitropoliT a Ungro-VlahieT,
cu resedinta in Bucuresti. Locuitorir orasuld sunt in mare

parte ortodoxr, apoT in ordine
vin izraelitir si putinT catolici.
Fie-care din aceste trei credinte
sl-aa bisericele
GIURGIUL
548
i preotiT
lor.
Ortodoxii aa 6 bisericT : Adormirea-Maicei-Domnulta, zidita la
1848; SE Gheorghe, zidita la

1856; SE Nicolae, transformata
din giarnie turceasca la 1831,

dindu-i-se hramul Sf. Nicolae,
spre memoria ImparatuluT Rusesc Nicolae Pavlovici, care a
inzestrat-o cu odajdii, cu o
ste un cimitir de rit mozaic.
Comeraul. Orasul Giurgia
Primaria Giurgiulul a cheltuit

in 1888 cu .intretinerea biseri-
a fost una din principalele schele
celor i distribuire
12440 lei.
de mile
Polla fi Telegraful. In
Giurgia este un biroti telegrafo-postal, cu servida telefonic,
al carui venit pe anul fin. 1896
97 a fost de leT 85207.11 leT
Unid ferate Virciorova - Galati.

Apropierea acestuT oras de Bucuresti i inlesnirile transportu-
1070.50 din telefon, leT 32126.75

din telegraf i leT 52009.86 din
fie poarta prin care trecead mar-
posta.
Budget.
Primaria orasului
Giurgia are un local frumos al

saii pe malul Dunarei in fata
grdinei publice.
In rezumat budgetul de venituri si frcheltuelT pe 1888-89 se
prezinta Cu urmltoarele sume :
Venituri : Din ramasitele anilor trecutT, 63051 le!; din contributiunT directe, 68000 le!;
din taxa dupd legea maximuluT, 223700 leT ; arenzi si chirlf,
evanghelie legata In aur la Mos-
40047 le!; produse diverse si

venit extra-ordinar, 63300 le!,
coya, si cu legat, ca Ministerul
Totalul veniturilor, 458098 tel.
de finance sa-i dea 7000 lei
CheltuelT: Personalul primariei
vechT pe an din venitul DomeniuluT Giurgia pentru intretine-
orasului 30940 leT ; material,

40380 leT; serviciul de constatare si percepere 31340 le!
serviciul tecnic, lucrad' publice
si curatitul 156483 leT ; servi-
tinerea el; apor bisericile Sf. Trei-
me sati Zmirda, zidita la 1842

si SE Haralambie, zidita la 1856;
aceste doul din urma serva

de capele la Cimitirele la care
sunt afectate. Mal* este si bise-
rica Greceasc zidit dupa secularizarea averilor mdnastiresti
dupl ce s'a departat limba

greaca din serviciul ce se fama la bisericT pana la 1865.
Aceste .biserici sunt deservite
de 15 preoti si diaconi, 12 cintaretT si 8 paracliserT sati servitorT.
din Rominia. Pe ad i se introduceaa toate marfurile ce intrad i iesiad din Tara pentru
capitala, inainte de construirea
ciul starei civile, 2700 leT ; serviciul sanitar, 27580 leT; serviciul pentru incendia, 34200 le!;
serviciul pentru paza orasuluT,

51504 be!; iluminatul orasulul,
luT pe Minare facea ca el si.

interiorul Tare. De
cind s'a infiintat liniile ferate
In Tara, Giurgiul, ca oras sad
schell de transit, a pierdut din
furile in
activitatea sa de odinioara.
Comerciul cu pestele si cu
vitele este unul din principalele
comerciurT ale orasului. Comerclub cu cereale ocupa primul
loc, fiind in oras peste 15 case
de comercia.
Se poate socoti sub raportul
greutatiT marfurilor, ca Giurgiti
vine al 3 lea in rind din orasele
TareT, cel
fiind Braila si al
doilea Galati. Sub raportul valorir marfurilor, se poate considera cel de al 5-lea, avind inaintea lui Braila, al 2-lea Bucuresti,
al 3-lea Galati si al 4-lea Itcani.
Biroul vamal Giurgiul s'a in-
fiintat la i Ianuarie 1860. Venitul vamal pe an. fin. 1896-97

a fost de leT 271439.50, socotindu-se i venitul trame! sucursale Zmirda.
S'a construit un canal cu un
chela de piatra, ca debarcarea
24500 leI; politia orasuluT, 20280
chiar Ruga Giurgiu a vaselor cu
serviciul judiciar 4050 le!;

instructia publica, 18 roo le!;
serviciul de culte si mile, 12440
le!; pensiuni i leff viagere, 3577
un tonagia maT mare, sa
leT ;
le!; cheltueli diverse, 23964 leT.

Totalul cheltuelilor, 458098 le!.
In anul fin. 1893-94, budgetul a fost de le! 639612.07 la
fie
posibila ; cu aceasta construc-
tiune s'a cheltuit peste 2 milioane i jumatate le!.

Industria.
In Giurgiti sunt
4 morT cu vapor!, cu putere
Izraelitif aj capele Cu 4 hahami si 2 servitorT ; catoliciT

capeld, cu un preot si un ser-
veniturr si la
vitor.
1894-95, de lei 612434.54; in
totala de 200 cal. O mare parte

din fainele aci macinate se exporteazi. in Constantinopole. Se
mal afil in acest oras o instalare
Pe linga cele 2 cimitire ortodoxe aratate mal sus, mal e-
1897-98, de leT 706174.02 ; in
de herastrae mecanice pentru fa-
18 98-99,
sonatul lemnelor de brad. Sunt
cheltuell ;
in
de leT 698428.26.
www.dacoromanica.ro
644
GIURGIUL
6 herastrae miscate de o locomobill de 50 ca putere.

Giurgiul are : doul l'abrid de
bere sistematice ; o fabrica de
GIURGIUL
Me este soseaua nationala

Giurgiti-Bucuresti, In lungime de
64 kil., care merge prin CaluOren' si Iese din judet la Co-
pleca un drum roman catre N,

trecind prin Bucuresti, pe sub
dealul MitropolieI, prin Ploesti,
catre Draj n a-d .-s., in j u d.Prahova,
bauturI spirtoase.
Se lucreaza olane pentru invelit casele, caramidaria, cojoacele, zabunele, si ilice satestI. Se
lucreaza inul, cinepa i velintele
de Una si se cultiv i gogo-
paceni. Cu Zimnicea comunica-
infra in Transilvania. A cestdrum
rea se face pe soseaua judeteana ce duce acolo prin Pe-
e cunoscut prin icrisoave, si pe
trosani.
distanta.. Ruinele romane din
Cu Alexandria si Rusi-deVede se face iarasI cu soseaua
insula din fata GiurgiuluI sunt
sir de matase, din care se produce frumoase pinzeturl. In oras sunt doul tipografie i mal
multe legatorii de cartl.
Yustifia.Este un tribunal de
I-a clasa, care in cursul anuluI
1888 a judecat 237 procese ci-
judetean ce duce pe la Pu-
romana nu se gasea in insula,

aceasta neexistind pe timpul
vile, 1232 corectionale, 31 criminale de juratI, 38 comerciale,

120 vinzarI si 72 ipotecI.
Se mar afla o judecatorie de

avind in circumscriptia
ocol,
ei"
pl. Marginea si 4 comune
din pl. Cilnistea si anume: Comana, Dadilovul, Branistari si

Gradistea. In 1888 s'aj judecat
in aceasta judecatorie 780 pro-
tineI.
Cu restul judetuluI se face
alocurea s'a pastrat pe buna

resturile castelulur care in epoca
acela.
Pe ruinele romane s'a con-
prin soselele judetene care duc

pe la Stanesti i merg pe valle
struit in evul-mezia o mica for-
Glavaciocul
Cu
tareata cunoscuta sub numele
Rusciucul se comunica. cu vapoare si caice plutitoare pe
de Castel St. Giorgio. Constructiunea eI se atribue de uniI
Neajlovul.
Dunare.
In Giurgia sunt 40 trasurI

de plata.
Serviciul sanitar. In Giur7 medid, 3 veterinarI,

2 spitarif i IO moase ; un spigi
Genovezilor, carI in cursul
e-
' vuld-mezii1 sl-ar fi avut un comp.

tuar a/ lor, si de pe numele
patronuluI republiceI lor, SE
George, s'ar fi numit locali-
tatea.
Aceasta se sustine si de N.
tal judetean, situat pe soseaua

Bucuresti, la 11/2 kil, departe de
oras. Aci sunt 20 paturI. Budgetul serv. sanitar pe 1896
Balcescu, in 1<Istoria Rominilor

sub Mihaiii Viteazul. El mai zice
(la pag. 163): la finele secoluluI
contraventii si 180 posesiunI.

In Giurgit1 este penitenciarul
judetuluI, fost in trecut munca
silnica a GiurgiuluI.
97 a fost de leI 47440 cheltuelI.
al XIII, Radu Negru, duce de
In 1898-99 s'a cheltuit de co-
Pagaras, intinzindu-sl domnia
muna, pentru acest servici, leI
pana la Dunare, intari castelul
53595,51.
In oras dupa recen-
Notile istorice. Se afla in

tara cu numirea de Giurgi, un
San- Georgio
ULL crisov din 1399 (publicat
cese corectionale, 700 civile, 300
Vite.
samintul facut la 1897, se aflati

urmatoarele vite : 2350 bivoll,
85o bol*, 480 caT, 600 0T si 3750
pord.
illijloacele de comunicare.
Giurgiul se gaseste in comunicare cu toate orasele de pe ambale laturI ale DunareT, atit din
jos cit si din susul lur, prin mijlocul plutireI vaselor carY ali loe
de statiune la punctul Znuirda

si in marginea orasuluI, la Aida.
Comunicarea cu Bucuresti si
Cu comunele circumvecine a statiunelor linier ferate se face prin
finja ferata Giurgiti-Bucuresti in
lungime de 72 kil., a carel gara,
la Giurgiii, se afla la extremitatea orasuld, spre N. E.
munte In jud. Buzati, plaiul Slanic, proprietate a d-lui Ioanide.

Se mal zice Giurgiuveni unuI sat
din Argesul, pl. Topologul. Se

mal ufla In jud. Putna un munte
cu numele de Giurgiul. Giurgiul
fireste nu este de eh numele de
botez George.
Pe locul unde se afl astazI

orasul Giurgiti, a fost de sigur
asezaminte romane si un castel,
care forma capul de pod al foraretei roman e de pe malul drept
al DunariT numit Sexanta-Prista
(asta-zI Rusciuc), precum ati con-
statat cercetarile arheologice ale

d-lur Gr. Tocilescu. Acelasr arheolog a dovedit ca de la Giurgiti
www.dacoromanica.ro
In ArhivaIstorica a RominleI,
de d I B. P. Hajdeu), prin care

Ion Mircea-Voda-cel-Mare, scu-
teste satul Pulcouti al ManastireI de la Strunga, de toate

obligatiunile ordinari catre fisc
si de pescuitul mo:unilor ce
lacea pe fie-care an 3 zile pentru masa domneasca, mai harazind calugarilor pe tot anul
cite 15 masurI de grill si cite
2 butT cu vin, este datat din
Giurgiu. Prin urmare orasul e-
xista cu mult mal inainte de

fu n d area Principatulul.
La 1416, Sultanul Mahomet,

suparat pe Mircea Basarab pen-
tru ajutorul dat luI Musa (un

frate al san), ca sA scape tro-
QIURGIUL
nul tatalui s Baiazet-Fulgerul,

navali in Tara-Romineasca, pus-
tiff o parte dinteinsa i ocupa

cetatea Giurgiul, o intari din
noa pi puse intr'insa garnizona
turceasca.
Giurgiul ramase in stapinirea Turciel, de atunci, cu miel

intreruperT, pi pana. la 1829, sub
numele de Raiaua-Giurgiului.
La 1594, Noembrie 5, Mihaia
Viteazul arde Giurgiul, asediaz
pi da foc cetatir turcepti ; omoara pe toti din acea cetate

nescapind din el de cit doi,
carT tree Duntea In not la
Rusciuc. Mihaia nu putu lua
545
GIURG1UL
Ghica ca sa rastoarne pe Con-
Voda, ne spun fratiT Tunusli
stantin-Voda. Aceptia, la 21
Malt'', din acel an, venira la Giurgia ca sa purceada cu Ghica spre
In cIstoria TareiRominepti*, la
Bucurepti.
La 1675, $erban-Cantacuzino
La 1760, Rupii carT se aflaa

in Bucurepti furl tntiintatT, ca
merse la Giurgia cu mama sa
Turcif din Giurgia robesc pe
fratele sat", Mateia-Aga (fost

Domn), de trecu la Rusciuc pi
seal:4 de urmaxirea boerilor
de Duca-Voda.
La 1693, Constantin-Voda s'a
dus inaintea lul Mustafa-Papa la
Giurgia, plecind din Bucurepti
RominiT vItiptenT; atuncT el insarcinara pe SpAtaral Pirvu Can-
1a8 Iunie, unde abia a ajuns dupa
asalt.
La 1770, in armarle, generalu
doul zile. Tot in acest timp
Giurgia era infiintat obor de

vite.
tacuzino, care veni la Comana
cu arnauti
p't
cazad in luna
lui Decembrie ; ad muri impreuna cu 500 de a! saT, tara cer
ce aa ramas luara Giurgiul cu

rus Stoffeln batu pe TurcT la Giur-
saa Castelul St. Giorgio, pe care
Constantin-Voda, pe cind se afla in Giurgia, auzind de venirea Hanului Tataresc T-aii epit
ins dupa nefericita expeditie
inainte.
putu sa la castelul St. Giorgio.

Tot In acelapr an ManoleVoda Rosetti cu ajutorul Turcilor trece Dunarea pe la Giurgirl pi vine la Bucurepti, unde
de asta-data insula fortificata

a luT Sinan-Papa in Tara-Romaneascd, il cuprinde vi-1 da-
rima pana 'n temelie.

La 1631, Leon-Voda trimise
la Giurgia pe Doamna sa
preund cu jupinesele boerilor
ca sa fie mai la adapost de amenintarea ce-T facea oastea ungureasca ce venea contra lui Cu
boerif, pe care 'T facuse sa. pri-
begeasca in Ungaria.
La 1658, Mihnea-Radu trimise optile sale contra Turcilor

pi arse Braila i Giurgiul, prada
totul ce gasi in aceasta cetate.

La aceasta epoca, Turcii fac la
Giurgia pod peste Dunare pi
tree la Giurgia ca sa goneasca
pe Mihnea, pi fac pant mare
imprejurul Giurgiului, ale card
une se mal vad acum pe alocurea.
La 1659, Radu-Mihnea al IIIlea a aprins Giurgiul, spre a goni

pe Turci.
La 166o, dui:a rugaciunea lui
Ghica-Vod pe care il gonise
din Bucurepti Constantin-Voda,
pi care se afla in Giurgia, trimise Sultanul pe Gean-Aslan

Papa, pe Kinan-Papa pi pe AcNinzea cu Mari de se unira cu
La 1714, sub domnia lui

Stefan-Voda Cantacozino, Carol
al XII-lea, regele SuedieT,batut
de Rug la Pultava, fu oaspete

voia lui al Turcilor, earl II
gia, arse orapul impreuna cu palatul luT Hagi-Galil-Papa, dar nu
batut de Rupil earl eraa
fu
dusera la Tarigrad, de unde apoi
acolo.
dupa rugamintea sa II adusera

la Giurgia, unde Domnul preT,
La 1771, generalul rus Olitz

vine la Giurgia, la 18 Februarie
Stefan Cantacozino, II dadu cele

trebuincioase, rindui pi boeri de
Cu o armat numeroasa, ase-
il dusera prin conace pana. la
4000 Turd, sub comanda luf
PAWL
Suleiman-Papa. Atunci gasi in
diaza Giurgiul, il la, impreuna cu
La 1716, garnizona turceasca
Giurgia multe arme pi 62 tu-
din Giurgiti era pusa la dispozitia Domnului Munteniel spre

a-T servi contra turburatorilor
nuri, doul mortiere i mili bani.

In acelapi an, Maia 9, Turd!
carT Ir disputaa tronul.

In acelapi an, Nicolae-Voda
a se retrage in Bucurepti. Mai
Mavrocordat, de fric sa nu
cada In vre-o primejdie, a fugit
la Giurgia.
La 1717, loan-Voda, dupa, ce
fu imbracat cu caftan de vizirul
Halil-Papa, scoate din surghiun
pe ginerile saa Constantin-Voda,
pe care 11 surghiunise NicolaeVoda, i impreuna cu el veni
reluara Giurgiul pi silira pe RupT
ttrzia, tot in acelapi an, Octombrie 24, Turcii se retrasera. din

Giurgia, II abandonara In posesia
Rupilor ; aceptia facura fortifica-
tiunT, pe maid sting al Dunarei, In fata castelului St. Giorgio.
De pi cetatea Giurgiului era

fortificata din nod de RupT, insa
Turcii o reluara la 1772 din
de pezu multa vreme la Giurgiu de unde trimetea carti prin

Dan Caimacan pi la boeril din
miinile lui Oitz, comandantul rus,
Bucurepti.
La r753, sub
La x773, Ponelman, comandantul Giurgiului prinde prin
Constantin-
care fu nevoit a se retrage la

Bucurepti.
89
60299. Mange Molionar Geografk. Vol. EL
www.dacoromanica.ro
GIURGIUL
646
GIURGIUL
Gheohemson toate slepurile si

saicele Turcilor de pre Dallare.
La 20 Aprilie, prinde si pe se-
Despre Dunare, orasul era inconjurat de zidul care pleca de

la Tabia-Mare, mergea pe la Ta-
Giurgiti familiI carI port numele
ful armateT turcestY, Hasseld-Ha-
bia-Mica; pe la Portile-de-Fier, pe
nacul, Adormirea, Olarl, BoengiI,
gi-Mehmet-Pasa, care se incer-
la Alela, pe la Carantina, pe
case a lua cele 2 insule din
din dosul Sf. Nicolae si esea in

capul Carantind, unde s In t azi
era putul de plata care era tuyalit, sub o ghereta in jurul caruia
fata GiurgiuluI.
La acelasI an, Mala 9, TurciI
se incearca din noa sa la Giurgiul, dar fura, batutI i pIerd mul-
cazarmele calarasilor, ,
pe din
dosul carora erati bateriI cu galeriI subterane. Aci era o mare
de Mustaficent In locul unde

este azT rdspintia stradelor Oi-
se vindea pirne, si care se numea $adearvan. Acesta a tinut

pana la 186o.
Turnul cu ceasornicul din cen-
zidire de piatra care servea ca

depozit de praf de plisc si mal
In urma servea si ca depozit de
sare. Cazarmile eral unde azI
este arestul.
La 1821, eteristul Sayos promite luI Ipsilante ca-I va da in
Asemenea si biserica se transforma, dindu-i-se numirea de Sf. Nicolae dupa numirea imparatuluI
RusieT Nicolae PavlovicI, care a
dotat-o cu obiecte de valoare
asigur in domeniul GiurgiuluI un
mina. Giurgiul.
venit de 7030 lei vechr.
dreapta bisericer Adormirea de
cupara. Giurgiul, dupa ce coman-
La 1828 si 1829, comandantul turc Cuciuc-Ahmet-Pasa, refuza a deschide portile cetatlI
dantul rus Kamenski lua Rus-
Giurgiuld sub cuvint ca nu se
ciucul ; atuncI cetatea nu suferi

nimic, cacY comandantul el va-
stipuleaza aceasta in tratatul de

la Adrianopole. Mal ttrzia ?usa
zind neputinta de a se apara
Giurgiu fu predat. De la acea

epoca incepe a se dirima zidurile ce se acuse la 1812 spre
celasI hram. In ea s'a facut serviciul religios crestin in timpul

domnieI turcilor, acestia nepermitind crestinilor sa aib biserica la suprafata. Aceasta biserica. a functionat pana. la 1851,
fortificarea GiurgiuluI. Orasul cu
clnd s'a inceput a se sluji in

biserica cea mare de ad. Acum
tiunilor din Pirgos de peste Dunare. antul cel mal apropiat
raiaua din prejur, fu incorporat

Tare - RominestI. Hotarele domeniuld Giurgia dupa acel plan
sunt conforme cu hrisovul din
de Giurgiu pe care se aducea

apa din Dunare in caz de asedia era pretruit pe laturea des-
1536 al luI Mircea-Vodd Ciobanul. La acea epoca s'a fixat limitele orasulta cu izlazul de vite.
pre oras ; el incepea din jos, a-
La 1829, dupa ce Giurgiul

trecu in stapinirea Rominilor,
si dupa ce se facu planul general de catre Rusl, se anillara
time de oamenf.
La 1807, Martie 2, cetatea Giur
giuluI, pe care o ocupar' Turcii,

fu asediata de Rusl, ara reusita.
La 1809, in Marte, RusiI, indemnatT de Ipsilantie, se incearca s la cetatea Giurgiului prin
generalul MiloradovicI; acesta
nu reusi si pIeri in aceasta lupa.
La 181o, Aprilie 1, RusiI o-
o clac:1u de buna-voie.
La 1812, se fortifica Giurgiul

de TurcT, carI luard oamenr de
beilic din satele circumvecine, adusera pietrele necesare fortifica-
laturi, de unde este azI moara

Badulescu, mergea pe la Neatiu
Drague, in fata intrareI garei,

apoI pe din dosul luI Gg. Vis-
si se largira stradele ast-fel cum
col, pe la Ghit5. Atanasiu, unde

este si pod de piatra, de aci pe
sunt azI. Se anexada Giurgiti Cio-
la aminesteanu, pe la proto-
stitue ad un cartier al orasuluI

cu numirea Zmirda si care era
atuncl afara de santurile cetater. Se desfiinta satul ce era in
popul Dragan, pe unde sunt ca-
sele luI Zoiade, pe la Nicolae

Simigiul si de aci da iarasI in
Dunare la Tabla-Mare, in dreptul lur Velicu Moraru.
Partea orasulul de azI despre Zmirda era afara din cetate si forma un satuc, Cioflic,
turceste numit Zmirda.
flecul (satul), Zmirda, care con-
insula Cioroiul din fata GiurgiuluI; se maIdesfiinta ,Cioflecul-Se-
lima, apoI se strica satul Mustafita, azIPunctul Mustafita, pe unde su nt viele despre Alexandria.
Din satul Mustafita sunt inca la
www.dacoromanica.ro
trul orasulul de ad era giamia.
In
ad, era o biserica in pamint

ara clopotnita sati turle, cu a-
nu se mal vad nid urmele aceleI bisericI. Locul eI era in

dreapta bisericeI de azi, la 20
metri de mijlocul latureI cela
actuale.
La 1830, s'a deschis cea

scoala romineasca in Giur-
gia, in curtea bisericei. Adormi-
rea Maicil Domnului, de catre

dascalul George, venit dupa indemnul luI State Anton epitropul bisericeI, de la manastirea
Cernica. El a murit la 1849.
La 1832, in timpul RegulamentuluI Organic, orasul Giurgia primi organizare orasanea-
nu mal fu considerat ca
cetate. Ad i se facu temnita de
primul grad sub denumirea de
munca GiurgiuluI, si.:ca i Tursea. ;
oil
la inceput se Ostra ca-
stelul St. Giorgio, care servea

de loc de inchisoare. La acea
GIURG1UL
547
epoca incepurg a se astupa

santurile din jurul
din Bucuresti, apoT furg nevoitl
GiurgiuluT
a se retrage in anul urmAtor.
ce eraa nepletruite, si ale cgruT

urme se mar vgd si azi in josul viilor pe la local inmormintara Izraelitilor, pe din susul
La acea epoca se fcu cea d'indin cas invelitg cu tinichea, a

luT State Anton.
cimitiruluT ortodox cel noa. Cind
Turco-Rus ati fost mal multe
s'a inceput a se astupa aceste

santurT, spre a se feri Giurgiul
de inundatiT, s'a fcut soseaua
ce merge de la fosta caranting,
pe la moara BAdulescu de azi.
Aceast osea azT este transformat in osea judeteang.
Dupg. luarea Giurgiulu1 incep
a veni sg se concentreze in el
locuitorT din satele circumvecine si din Bucuresti. Se organizeazg scoalele publice sub conducerea profesoruluT Simonide,
care fcea cursurile incepAtoare.
Venirg preotT crestinT de prin
satele vecine : preotul Gheorghe
La 1853, In timpul rAzboiuluT
G1URGIUL
La 1869, s'a infiintat gimnaziul actual.

La 1877, cu ocazia rezbeluluT
indepen d ente, in tre RominT, Ru
TurcT, Giurgiul a suferit multe

bombardArT ; s'a dArimat si ars
atit in fata GiurgiuluT cit si pe

domeniul Cu acelasT nume. S'a
multe case. Comandant al ostireT rusWI era atunci la Giurgia generalul Schmidt.
La 1879, Domnul Carol I
bombardat Giurgiul de cdtre
veni la Giurgia impreung cu
TurcT.
Principele Bulgariei Al. Battem-
inclerArT filtre armatele inimice,
La 1854, Februarie 15, ge-
berg, ca care ocazie vizitg rui-
neralul Somanov, comandant ru-
nele rgmase in urma rezbeluluT

din 1878.
sesc, veni la Giurgia cu o armata contra Turcilor si arse o

mare parte din flota turceascg.
In acelasT an, Iulie 7, TurciT
repurtarg o mare victorie contra Rusilor ; dupa ce bombardarg Giurgiul de la 5 --7 Iulie rgmaserg victoriosT, i in diminea-
ta zileT de la 8 Iulie aa trecut
La 1880, Consiliul comunal

al orasuluT Giurgia Cu oficiul
No. 499 a mijlocit pe ring Ministerul de Interne la Corpurile
legiuitoare ca marca orasuluT
Giurgia O. nu mar fie 3 stejarT
cum este aceea a judetulu, ci
sg fie Sf. Gheorghe ca patron
al orasuluT care poartg numele
la Sf. Nicolae i preotul Marin
Dungrea i ocupar Giurgiul, a-
la Adormire. Atund s'a
sezarg un pod pe vase pe Dungre intre Giurgia i Rusciuc.

La acea epoca, armata ,Ruseascl sub conducerea principelui
85.d. PrimAria GiurgiuluT, de atuncT incoace a schimbat marca,

care azr este Sf. Gheorghe.
Gorceacoff, avind de comandant
cana luluT DungreT care servg de
in-
indreptarea
stradelor turcestl ce eraa strimte
cu multe cotiturf, s'a inceput
pavarea acelor strade cu pietrele
ceput dArimarea
La 1886, a inceput facerea
ce-
pe generalul Somanov se re-
debarcare a vaselor in marginea
tAteT. Cele d'india strade pavate
trase la Frgtesti, cu ocazia bom-
orasuluT.
cu plata aa fost: strada Sf. Ni-
bardArif GiurgiuluT.
colae (Aleiul), piata centralg, stra-
da OlarY, a Boiangiilor i stra-
De la acea epocg a inceput

sg se retragg. cu totul Turcir
da care mergea la Poarta-de-
carT mar rAmAseserg, de la 1830
Ffer.
In Giurgia.
La 1864, s'aa luat dispozitiT
de Primgria orasuluf a se vinde
locurile ce formati santul vecheT
cet5.V, dup ce mar intiiil s'ati
ce se scoteaa din zidurile
S'a infiintat carantina servindu-se de constructiile ce se afiar' si care azT sunt cele in care
s'aa fcut o grgding publica (aleiul de azT dateazg de la acea epocA), plata
ed cAlgrasiT ;
centralg, Sf. Gheorghe, plata de

la Baterif, din strada Morir, piata
din fata griT.
scos toad piatra dupg dinsul.

Din vinzarea acelor santurT a
rezultat cresterea suprafeteT orasuluT i deschiderea bulevardelor actuale.
Giurgiul, statie de dr.-d.f., jud.

Vlasca, pl. Marginea, com. Giurgiul pe linia Bucuresti-Giurgiul
pusa in circulatie la i Noembrie
1869. Se aflg. la 7.6 kit. de
Frgtesti. InAltimea d'asupra ni-
veluluT mgriT de 15'37. Veni-
tul acestei statil pe anul 1896

a fost de 341230 leT, 65 banT.
Giurgiul, deal, jud. Bacga, pl.

Siretul-d.-j., com. Pancesti, si-
tuat lingg satul PAncesti.
La 1843, s'a infiintat in Giurgia scoala de bgetT i cea de

fete sub conducerea dascAluluI
La 1867, s'a inaugurat cel

dintiia drum de fer din Tara,
Giurgiul, padure, jud. Bacga, pl.
care a fost Giurgia-Bucuresti,
Dumitru Marinescu, elev al scoa-
sub domnia DomnitoruluT Carol

I. Acest drum de fer a fost Ince-
Siretul-d.-j., com. PAncesti, care

imbracg dealul cu acelasT nume.
lelor publice infiintate la 1832.

La 1848, vin din noti TurciT
la Giurgia ca ocazia revolutiel
put de sub domnia Principeldi

Alexandru loan I. Cuza.
Giurgiul, n'unte, pe
frontierA,
fAcind tot de odatA hotar intre
www.dacoromanica.ro
648
GIURGML
GiDINTr
judetele Putna si Buzan; are
subprefecturel) si la 27 kil. de
1650 metri inaltime. E acope-
Pitesti. Se compune din 4 sate :

Cimpeni, Giurgiuveni, Tulei
Vatasesti san Tinculesti, avind
peste tot 160 fam., sal 568 sufl.
rit de finete si de intinse padurT de brad, a caror exploa-
tare nu se poate face de clt
In com. sunt 2 biserici ;
prin Transilvania. Are o sana.

renumita, Laptele se fabrica in
casada dela Musa.
scoala primara rurala.

Dupa o publicatie oficiala,
Giurgiul, pichet de vara la poa-
aceasta comuna numara 109

contribuabilI si are un budget
zati. In timpul ierneT, garnizoana
de 1389 leI la veniturI si de 1206

leI la cheltuelT.
se muta la pichetul Lacul-luT-
Numarul vitelor era in 1887
lele munteluf Giurgiul, jud. Bu-
Dobrin.
Giurgiul (Muntele-), munte al

satului Birsesti, pl. Vrancea, jud.
Putna, la hotarul Tare! spre V.

Este proprietatea razesilor din
com. Birsesti. Pe el se afla padurea cu acelasI nume, in intindere de 3000 hect.
Giurgiului (Izvorul-), izvor, in
de 279 capete vite marr (270

bol i vacT si 9 cal) si de 385
vite marunte (296 oT si 89 rimatorI.)
Giurica, vale, jud. Vilcea,
pl.
Oltetul-d.-j., com. Stirbesti. Se

varsa In riul Pesteana, pe teritoriul acesteT com.
Giuroiul, sat, jud. Arges,

87 a fost de 3497 leT
la ve-
niturI si de 3238 leT la cheltuelf.
Vite marT sunt 581, vite
1703 si porcI, 360.

Are 2 bisericT, una cu hramul Sf. Nicolae (1859) in Giuvaresti si a doua, cu hramul Sf.
loan (1855) in Fundul-VorniculuT, deservita de 2 preotT si 4
cintaretT ; 7 clrciumT.
Giuva'reti, trup de mofie, jud.

Teleorma,n, al careT corp principal este in jud. Romanati si din
care o parte trece peste riul Oltu/uf, in dreptu/ com. S egarcea-din-
Vale si Riioasa.
Giuvreti, peidure, jud. Teleorman, situata pe trupul de mo-
pl.
sie cu acelasT nume. E compusa
j ud. Buzati, com. Minzalesti ; l'ese
Oltul ; face parte din com. rur.
din partea de N. a muntelul
Ursi.
din: tufa, ulm, frasin, etc. si a

fost pusa in taiere.
Giurgiul, servind tot de ()data

si de frontiera ; se scurge in
Giuvala, vamd, punct de obser-
pe la N. de muntele Taietura,
valle i trecdtoare, in Transilvania, com. Rucarul, pl. Dialbovita, jud. Muscel. Biroul Vamal Giuvala s'a infiintat la
Ianuarie 1860. Venitul vameT,
impreuna cu sucursala Petrosita
se scurge in Izvorul-Giurgiului.
pe anul 1896-97, a fost de
riul Bisca-Mica.
GiurgiuluI (StIna-), izvor, in

jud. Buzati, com. Minzalesti ; Incepe de la stina GiurgiuluT
22.280,35 leI.
Giurgiuveni, sat, cu 6o familiT,

jud. Arges, pl. Topologul; face
parte din com. rur. Giurgiuveni-
V.Atasesti. Ale/ este resedinta

primarieI. Are o biserica, cu hra-
mul SI. Durnitru, cu un preot

si un cintaret.
Giuvelul, sat, jud. R.-Sarat,
pl.
Rimnicul, com. Budul, asezat in
partea de N., la poalele dealuluT Giuvelul, pe piriul cu acelasT nume.
Giuvelul, a'eal, in jud. R.-Sarat,

pl. Rimnicul, com. Buda. Se
desface din Culmea-Catautulta ;
se intinde in partea de N. a
GiuvAfati, com. rur., pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati, formata din Gluvresti (1 050 loc.),
si Fundul-VorniculuT (541 loc.)
Este situata lingA Olt si aproape
com., pe Ruga piriul Giuvelul ;

e acoperit cu padurl si psuni.
Giuvelul,
in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnical, com. Buda ; izvo-
reste din dealul Catdutul ; uda

partea de N. a com.; trece prin
Giurgiuveni, sub-divizie a a-
de varsarea luT in Dunare, la

15 kil. de Corabia si la 42 kil.
de Caracal i spre E. de balta
tunu/ut Halesui, jud. Buzar!,
Florea. Altitudinea terenulur d'a-
riul Catautul, pe dreapta luY.
com. Tisaul.
supra niveluluT mariI este de

56m.
Gidinti, com. rur., in jud. Ro-
Giurgiuveni (Vateti-), com.

rur., pe apa Simniculuf, jud.
Arges, pl. Topologul, la 7 kif.
de com. rur. Tigveni (resedinta
miliT, sa 1591 suflete : 816 bar-
batI si 775 femeT ; 692 casatoritT s 899 necasatoritf.
www.dacoromanica.ro
cat Giuvelul si se vana in pi-
man, pl. Siretul-d.-s., spre E.

de orasul Roman, la o depArtare de 5 kil, de resedinta
ser. Este formata din satele :
GID1NTI
549
GILDXUL
Dealul-MAruluT (Fagul),
Petru-VodA, care face danie Epis-
Poenita, cu reedinta comuneT

In satul Gidinti.
copie! de Roman o prisacl i un
din carr 70 hect. pAdure, 75
loc de finat in sat la Gidinti.
Are 219 familiT, saisi 1029 suflete, din cal./ 179 contribuabilr.
Sunt 2 bisericT : una de zid
AceastA danie este reinnoit in
hect. vie, 8 hect. livezT de prunT
alta de vAlAtuci ; o coa1

primar rnixt, frecuentatA de
27 elevT, din 36 inscr4T.
Teritoriul comunei este aproape in intregime acoperit cu
pAdurT i dealurT. Tine de circumscriptia fiscall Pagna.
Venitul com. este de leT
3280 i cheltuelile de leT 3234.
Este legatA cu orwl.Roman
prin osea.
ce ne aratd a ea era foarte
mili!, sad 300 suflete, din cae
importantl pentru Episcopie fie

prin trarimea eT fie prin agro-
90 contribuabili.
LocuitoriT sunt mopent.
aidinti, sat, in jud. Roman, pl.

Siretuld.-s., com. Gidinti, pe
Glgtiul, lac, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, insula Balta, com. Ro-
malul sting a riuluT Siretul, spre
urmA de maT top- domniT, carT
urmat dupl Petru chiopul, cea-
pierea de ora, prin urmare de

Episcopie.
AicT, chiar in sat, Stolnicul
Ilie Cantacuzino, care era proprietarul satuluT Gidinti, pe la

1754, August 21, a flcut un
pod peste apa SiretuluT, pentru
care a avut judecatA cu Episcopia de Roman.
seti-Vo1na0.
8 hect. izlaz.
Locuitorir posedl : 18 plugurT,

vite marT
24 care ca bol,
cornute, 14 caT, 181 or, 9 capre i 78 rimAtorT.

CAtunul e udat de piriul Gilceasca.
Comunicatia in acest cAtun
se face printr'o osea comunall ce vine din com. Coltqti ;

trece prin central acestuT eltun, puind-o in comunicatie la
N. cu com. Scrada.
Sunt 4 putur1 i 3 fintinT.
E. de orapl Roman, la o depArtare de 5 kil. de el de Gigliul, a'eal, acoperit de pAdu-
fAcutA de locuitorT la anul 1887,
12 kil, de rqedinta. plAseT. Este
rea cu acela0 nume, jud. Dolj,
deservit de z preot i 2 din-
a.5ezat pe coasta despre V. a
pl. Amaradia, com. CApreni.
tAretT.
Are i biseria de lemn, re-
DealuluT-MAruluT.
Are 179 familiT, sati 770 suflete, din carif 166 contribuabilT.
Locuesc in 197 case. titi carte
34 persoane.
Se fac pe an dota iarmaroace : la Sf. Treime i Sf. Ilie

(20 Iulie).
Are o bisericA de zid ;
coall primar mixta, frecuen-
Gilceasca, sa5 Scrada, ri, in

jud. Gorj, plasa Gilortul; 41 la
nWere din dreptul comuneT
Birzeiul-de-PAdure i curge de
GlIceti, deal, in jud. Gorj, pl.

Gilortul, ramificatie din dealul
Icleanul. Se afil situat in par.
la N. spre S., strAbAtind comuna

Scrada. Se varsA in Amara-
rectiunea luT este de la N. spre

S., pana in com. ColteSi unde
dia, in dreptul com. Coltqti.
se terminA.
Malurile pe unele locurT sunt

rIpoase, lar in valea AmaradieT
tea de E. a com. Scrada. Di-
Este acoperit cu pAdure, vil

livez1 de pruni.
dispar cu totul.
tata de 27 elevi, din 36 in-
Gildaelor (Valea-), vale, jud.
Gliceasca, vale, a piriuluT cu
Dolj, pl. Balta, com. MIcqul-
Este legatl cu orapl Roman
acela0 nume, in jud. Gorj, pl.
d.-j., pe care este situatl com.
prin osea.
In dreptul acestui sat, i lingl
el, este un pod stAtAtor de lema
Gilortul. Este formatO in partea

despre V. de Dealul-cu-PerT, lar
GildAtil, com. rur., in jud. halo-
In partea despre E. de dealul
mita, pl. Borcea, situad spre
scrisT.
pe riul Siretul, care stabilete

comunicatiunea 'filtre satele
dinti i Carol I, cu cele din partea
de E. i cele de V. ale judetului.
Spre S.-V. de satul Gidinti

se vAd ruinele cetAtiT Smirodava. De vechimea acestuT sat
amintete un document de la
1578, Iulie t, din timpul lui
Pe aceasta vale este situatA

com. Scrada.
cdtun, al com. Scrada,
jud. Gorj, pl. Gilortul. Este situat pe es i pe coastacu acelaT
nume, in partea dreaptA a pi-
riuluT Gilceasca.
www.dacoromanica.ro
E. de orqul CAlAra0, intre com.

Jegllia i Petroiul.
Teritoriul cotn. se hiende din
DunAre spre N.-V., prin nsula
Balta i cimpul BOrAgan, pAnA
in apropiere de linia ferat Bu-
cureti-Fete$i,
Este situatA pe proprietatea statuluT JegAlia, supranumitA *1 De-
GILDAUL
550
GILMA-SECAR1EI
leanca, pe o suprafata de 23000

hect., din carT 7000 hect. baltd,
Are o coald mixta, frecuentata. de 37 elevI si 4 eleve, con-
i000 hect. izlaz i i000 hect.

pamint de cultura. Mosia a fost
clusa de un invatator retribuit
arendata pe periodul 1883
de com. i jud.; o biserica, cu un

preot i doT dasc5.11.
1893 CU suma de 148000 leT.

Inainte de secularizarea manastirilor inchinate, aceasta mosie
Gildaul, sat, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, pendinte de com. cu a-
depindea de mandstirea DealuluT, pentru care maT poarta

numirea de Deleanca. Pe acea-
sta mole care
este cea mal
mare din judet, sunt 3 com.:

Gildaul, Jegalia i oeariciul.
ImproprietaritT dupa legea ru-
rala din 1864, pe terenul ce

apartine com. Gildaul, sunt 103
locuitorT ; neimproprietaritT se
maT afla 98 locuitorT.
Teritoriul com. este udat de

Dunare si Borcea si de lacurile :
Buta, Rica, Urgurile, Bizoianca,
Schiaulur, Petrea, Dima, Saltava,
Varzarul, Pueioasa, Albina, Tiaganul i Ciolpanele; apoT de
gana.
Se eompune din satele Gilami i Mereanul si din catunul

Resedinta primarieT
a judeeltorier comunale este in
satul GlIclaul i atributiunile autoritAtiT com. se intind numaT pe
partea de E. a mosieT Jegalia,

ce sine de aceasta com.
Are o populatie de 193 familiT, saii 809 suflete : 404 barbatT i 805 femeT; 796 Romini
GrecT ; 224 agricultorT, 2 meseriasf, 6 comerciantr, 4 cu profesiunT libere, 3 muncitorT si 5
servitorT.

Vite : 250 eaT, 800 bol*, 200
bivoli, 300 porcI si 2500 oT.
leT
3157.
cheltuelI in suma de leT
Cizlaul, 'filtre catunele : Scarisoara i Barasti ; acoperit cu pa-
durT de fag.
trup de pdclure, al statuluT,
celasT nume. Este situat pe malul sting al bratuluT Borcea, sub

coasta cimpuluT Baragan.
si a judecatorieT comunale.
305 locuitorT : 73 brbatT,
femeT si 148 copiT.
Are o scoall mixta, conclus de un invdtAtor; o biserica,

deservita de un preot i doI
dascalf.
pendinte de com. Tesila, plasa

Pelesul, jud. Prahova, care, finpreuna Cu trupurile Carabanulcu-Baia, Lacurile-cu-Rusul, Rusul-d.-j., Prislopul, Podurile
Virful-NegrasuluT, formeaza pa-
durea Tesila, care are o intindere de 5000 hect.
Gilma, izvor, curge din muntif

com. Tesila, pl. Pelesul, judetul
Praho va ; are directia de la E.

spre V. si se varsa in riul Doftafia, tot in raionul com. Tesila,
pe malul sting.
GildauluI (Privalul-), bral, in

jud. Ialomita, pl. Borcea, com.
Maui ; pune in
comunicatie
bratul Borcea cu lacul Jegalia.
bratele ce unesc Dunarea

Borcea cu lacurile Nestea, Pisicoiul si Buta. Privalul GildauluT
i Privalul-cel.Mare pun in
comunicatie Borcea eu lacul Je-
Gilma, munte, jud. Buzar', com.
Gilma, urmele una fan/ vechig

de cetate, care se vede mergind
paralel cu muchea dealuluT 01tulur, in dreptul com. Viespesti,
cat. Gilmeele, jud. Olt, cu directiunea N.-S. Incep de la
Rusca-Viespestilor la S., pana.
dincolo de Movila-luT-Gilma, la
N. si inchid o suprafata de
50 hect. Se zice ca aci a fost
in vechime o cetate. In partea
de V., in malul OltuluT i in
dreptul ManastireT, se vild urme de zidarie vechTe, probabil
din zidurile acester cettT.
Mima, movild, situata. in muchea
dealuluT Oltul, in partea de N.E. a cat. Gilmeele, com. Vrespesti, pl. Siul-d.-j., jud. Olt. E
coprins inauntrul santuluT Ce-
Gilma (Virful-), deal, in partea de

N. a com. Varbilaul, pl. Varbilaul,
jud. Prahova, acoperit cu padure,
printre care se afla i poeni.

munte, judetul
Dimbovita, de la Moreni in sus

spre V., la muntele Priporul.
Gilma-Mare, deal, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul

com. rur. Luncavita i anume
pe acela al eatunuluT Rachel;
se desface din dealul GilmeleL'Orate ; se intinde spre N., bite() directie generall de la S.V. spre N.-E., printre valle CiairuluT si TuriaculuT, brazdind partea nordiel a plaseT si sud-es-
tic& a comuna ; la poalele luT

nordice este asezat satul Rachel;
se ridica pana. la 180 m.; este

tal at de soseaua j u deteana Macin-
Isaecea ; acoperit cu paclurl de

teT i tufdrisurT spre N.
tateT-luT-Gilma.
Are la baza o circomferi.nta
de aproape 400 m. si o maltime, socotit de la nivelul apeT, de 160 m.
www.dacoromanica.ro
Gilma-SecrieI, munte, in partea de S. a com. Tesila, plaiul

Peles, jud. Prahova, ce serva
de hotax.
GiLMEA
GtNGIOVA
551
Gilmea, numire vechie a cei tunulut
Chitorani, com. Bucovul, plasa

Cricovul, jud. Prahova.
Glimeanca, pdclure a statului, in

jud. Olt, pl. Siul-d.-j., in intindere de 350 hect., care, impre-
una cu trupurile : Tufarul-Comani (190 hect.) si avoiul-Comani (50 hect.); formeaza padurea Sprincenata.
Gilmeele, sat, pendinte de com.

Viespesti, pl. Siul-d.-j., jud. Olt,
situat pe valea i coasta dealu-
in stinga Siuld, la
spre N. de cat. Vrespesti,
resedinta comunei. Are o polui
pulatie de 203 loc., din cari 47

impropriedrit dup5. legea
Buzati, com. si cat. Piclele, aviad o inclinatiune acoperita

de fineata.
Giltul, deal, situat in raionul

com. Matca, pl. Nicoresti, jud.
Gilmeia, munte, la E. de cat.
Ginglova, com. rur., in jud. Dolj,
Podul-Virtos, com. Comarnicul,
pl. Balta, situat in partea de

E., la 53 kil. de Craiova si la
pl. Pelesul, jud. Prahova.
24 kil, de resedinta piase, Ma-
Gilmeica, pdure, pe muntele

Monteorul, din com. Chiojdul,
jud. Buzan, apartinind mosnenilor Chiojded si Nehoiosani, in
devalmasie.
cesul-de-Sus.
Situad, pe o parda putin cam
inclinad catre malul drept al

Jiului.
Se invecineste la E., cu Jiu';
a fost donad de
la V., cu com. Macesul-de-Sus ;

la N., cu com. Grecesti ; la S.,
cu com. Comosteni.
Limita Hule de N. incepe din
Ionascu din Slatina pentru intretinere de scoale i biserici.
apa jiuld, merge spre V., pe

la Fintina-Mirer si ajunge la
Gilmeiul, parte din mo,ria RataTolceasca, com. Basesti, jud.

Teleorman ;
rurall din 1864, cu 170 hect. Gilmele-Inirate, deal,jud. Tuldin proprietatea statuld amecea, pl. Isaccea, pe teritoriul
ele. Ad se afta o biserica intre-
com. rur. Luncavita ; face parte
tinuta de stat, fosa schit.
din culmea muntilor Isaccei ;
are o directie de la S.-V.
la
schit, azi ramasa bise-
N.-E., brazdind partea de N. a
rica de mir, in cat. cu acelasI
plaseI i cea de E. a comund;

virful ala principal, Gilma-Mare,
nume, com. VIespesti, pl. Siuld.-j., jud. Olt. Are urmatoarea

inscriptiune:
Tecucia.
Rebeger, de ad pleaca spre N.

pana la Movila-Lazaresti, si de
ad in linie dreapta, iar spre V.
pe la coltul Viilor-lul- tefanuta
pana la Capul-Codruld despre Macesul-de-Sus.
Limita Huid de S. este o linie
dreapta, trasa de la Magura-lur-
Scarlat, trece prin delimitarile
are 220 m., punct trigonome-
Gingiovenilor si a Comostenilor,
tric de observatie de rangul
trece apa JiuluI
Aceastl sflnt si Dumnezeiasci biseric, ce se prriznuqte hramul Sf. Inlzidit din temelie prin cheltutare,
I-id; pe la poalele de S. curge

piriul Luncavita ; e acoperit cu
padurI, prin care trece soseaua
tala d-luT Grigore

telnieul Rizea Bilticeanu .
judeteana Tulcea-Isaccea-Macin.
Drigul-Pisculd, despre domeniul Coroand Sadova.

Limita Huid' de E. incepe de
la movila Drigul-Pisculd, trece
i de P os. .
S'a numit Gilmeele, dupa nufiind situad.

lingA cat. Gilmeele i in apropierea Cetater-10-Gilma.
m'ele localitatel,
Gilmeele, moie a statuld, pe

teritoriul com. Poiana, cat. Calinesti, pl. Siul-d.-j., jud. Olt.
Are o intindere de peste 750

hect. arabile si o padure, numita Branistea, cu o intindere
de aproape 500 hect.
altdnumire
a mofier Fleasca, jud. Braila.
Gilteti, sat, jud. si pl. Tutova,

com. Puesti, pe piriul Iezerul,
spre E. de tirgusorul Puesti, la
3 kit, de el si la 26 kil, de orasul Birlad. Are 263 locuitori;
68 case; o scoala primara de
bajel
Gitteti, mofie, de 109 hect., in
jud. si pl. Tutova, com. Puesti,
Gilrneele. Vezi Vetrele-SchituldComani i Gilmeele, jud. Olt.
Ruga satul cu acelasT nume, pro-
Gilmel (Muchea), colina, jud.
nual.
prietatea statuld, arendata in

ultimul period cu 1210 leT a-
www.dacoromanica.ro
ajunge la
prin Balta-Puruld, Poiana-lulDragila si in ondulatiud ajunge
jara la apa Jiulul despre domeniul Coroaner, Sadova.

Terenul com. este ses, pre-
zintind o movill aproape de

hotarul catre com. Macesul-des.,
care se numeste Gaunoasa. Te-
renul este compus din pamint

negru cu putin nisip dar productiv, spre deosebire de localitatile de pe malul sttng al JiuluT, care sunt compuse n'une
din nisip si argill.
Este udati. de Pul cu indreptarea de N.-S., avind in

dreptul com. vad pentru luntre.
Mudar: Fintina Balciuld la nor-
Gi GIOVA
G1RBAC1ULIA (VALEA-)
552
dul com., facuta de locuitorT pe
la anul 1882. Fintina-Gavanul

la N.-V. de com., facuta la anul
1813 de un medelnicer ; s'a pre-
facut si s'a schimbat din loc de

catre locuitorT la anul 1853;
In com. sunt dou $colT, una

de baetT ce functioneazd din
1838 $1 alta de fete. Scoala de
bletT a fost frecuentata in 1892
93 de 132 bletT, lar cea de fete
de 31 de fete.
SU(' carte 212 barbati $1 12
poarta numele de la o mica

vilcea in care se afil. Fintina
cuta la 1813 de unul Criva.

Fintina StanutuluT, la N. - V.
de comuna; aceasta atina
Populatia com. se urea la 2149

suflete : 1128 barbatT $1 1007
femeT. StrainT sunt 74.
Dupa legea rurald din 1864,
se afla situat la hotarul mo-
sunt 234 locuitorl impamintenitT ;
$ief Gingiova, catre com. Ma-
lar dupa legea din 1879 sunt 36

iris:irga pe domeniul CoroaneT
cesul-d.-s. Fin tina-MireT, situata

la N.-V de com., facata la 1819,
de unul Mirea Petru. Fintina

Ninul, la N. de com., aproape
Case sunt 193; bordee, 285.

Suprafata teritoriuluT coin. este
de 7936 pog., din
facuta la anul 1887. Fintina-Vii-
pog. vatra satuluT, 1589 pog.

pamint arabil, 2210 pog. vie.
numea Bananeti. Pe la anul

1850 s'a alipit catunul Gingiova,
care purta numele com, la cat.

Bananeti i locuitoriT a trecut
Cu avente lor in cat. Bananeti.
Numele com. a ramas tot Gin-
giova. Cat. Bananeti s'a des-
soa ne.

Venitul com. pe exercitiut
1893-94 a fost de 692 8.7 1 leT,
iar cheltuelile de 6458.63 la

Sunt 503 vite marT cornute,
40 oT 51 48 Cat
Sadova.
de hotarul catre com. Grecesti,
lor, acuta la anul 1864.

In vechime com, se numea
Gingiova, lar catunul sad se
Craiova este pana la Segarcea

impTetrit numaT in interiorul comunelor prin care trece ; de la Segarcea pana la Craiova este
$osea.
Comerciul se face de 38 per-
femeT.
La-Crivianu, la V. de com., fa-
$i crutele pe calea com. Gingio.

va-Comosteni. Drumul, din spre
carT 137
Gingiova, sat, jud. Dolj, pl. Balta,

com. Gingiova, gramada, cu
resedinta primarieT.
de aproape 2770 pog. arabile,
Gingiova Cu trupurile Gighera 5i

Comoteni, mo,sle particulara,
jud. Dolj, pl. Balta, com. Gingiova, in intindere de aproape
72000 hect. Apartine A$ezazamintelor Brincovenestr.
care da un venit de 12000 leT. Padurea, tot a A$ezamintelor Brin-
Gingiova, pddure, a statuluT, si-
covene$tr, este in intindere de
tuata pe teritoriul com. cu
Mo$ia se nume$te Gingiova

cu trupurile Como$teni $1 Gighera; aparti n e A5ezamintelor
Brincovene$tT. Are o intindere
a-
300 hect. $1 se intinde de-a lungul
cela$T nume, pl. Balta, jud. Dolj.
parta, pTerzindull numirea.
com. Gingiova i Como$teni, la
In cal. Bandneti era $1 biserica

$1 primaria, de aceea locuitorilor
le-a venit maT usor a se stramuta
acolo.
E. lor $1 pe tarmul sting al JiuluT ;
1420 ni. p.
In Gingiova se afla o biserica fondata de locuitorif com,
este compusa. din : artar, frasin,

jugastru, ulm $1 stejar ; acesta
din urma predominind.
Viile apartin locuitorilor com.
Gingiova, dnsuM, jud. Dolj, pl.

Balta, com. Gingiova, formata
de Jid.
Gin giova improprietriti la 1864;
la anul 1845 $1 care s'a terminat
la anul 1846, Oct. 26, pe locul

alteT bisericT ce era facuta din
patnint batut. In anda se vede
Aceasa santa si clumnezeeasa biserich, cu bramul Adormirea MaiceY DomnuluT, s'a fticut din temelie la anul 1845
si s'a zugritvit la 26 Oct. 1846, cu cheltuiala i ostenenla satuluT Gtngiovn, cu

totT de obste, lar la anul 1847 s'a ziclit
Emvonul prin indemnul si osteneala a
produc vin ro$u $1 ad o intindere de 210 pog.
GInsaoul, vale, spre N. de satul

Potodinul, pl. Ocolul, jud. Romanati, Intre Tesluiul $i Oltetul;
In com. este o moara de aburT

ce apartine arenda$ulur. Un ate-
e strabatut de $oseaua $i
lier de timplarie e ata$at la
ferat. Corabia-R..-Vilcea; aci se
$coala de bletT din com.

Pe mo$ia Gingiova sunt stine.
Meseria$T sunt: un dogar, 2
afla conacul Jienilor $i pdurea

Bistrita.
cojocarT, I cizmar, 2 fTerarT,
tiglar, i lemnar $i un brutar.
linia
Girbaciul, sal, face parte din

com. rur. Poborul, pl. Vedea-
Com. are zile de tirg la 23
d.-j., jud. Olt. Are o populatiune
Aprilie $1 la 15 August; bilciu-
de 8o locuitorT. Ad e o
bise-
anul 1890, August 30, s'a zugritvit din
rile se fac pe locul numit Ra-
rica de lemn, facuta. la anul I 8Io.
noti cu cheltuiala enoriasilor ctitorT, din

GlIngiova si din alte sate tnvecinate.
Transportul se face cu carele
tot satul Gtrigiova si s'a zugritvit cu tosta

podonba la anul 1858. Oct. 17, iar la
ze$ita.
www.dacoromanica.ro
Girbaciului (Valea-), sad Bur-
GIRBACIULIA (VALEA-)
naia, vale, in jud. Teleorman,
558
GIRBOVANUL
pl. TirguluT, pe mosia Ciurari.
velnita ; 2 crisme. Comerciul

se face de to persoane.
Gura acestel val este in valea
Vite sunt : 614 vite mal-1 cor-
Tinoasa.
Intre com. Butculesti i cat.

Sirbi- Sfintesti, apele ce curg
prin aceasta vale se impreuna cu
ale ptriuluT Tinoasa formind helesteul de la S.-E. Butculestilor.
Magura - Girbaciului si-a luat
numirea de la aceasta vale.
Gisbaciului (Valea-), vale,
nute, 420 of, 162 capre,
Girbeti, sat, situat pe coasta de

deal in dreapta piriulta Siena,
jud. Vilcea, care se vars in

riul Otaslul, tot in raionul acesta com.
in partea de S. a com. Zlatu-
Girbeni, sat, pe mosia Cu acelasI nume, com. Havirna, pl.
vite marT cornute, 350 oT, 70

capre i 170 rimItorI.
103
cal 5i 270 rimatorT.

Budgetul com. are la venituri
23 to lei, 5o bani si la cheltuelI
2232 leT, 26 bata.
LocuitoriT posea: 71 plugurT
upo stupT de albine.
la
erba.nesti, pl. Mijlocul,
S. com.
tuluT curg piraiele Veja 5i accivatul.

Girbeti, deal, ramificare
a O-
rulur de deal, ce vine de la

N. din jud. Iasi si trece spre
S. in com. Tibanesti, pl. Funduri, jud. Vasluia.
Pe coasta acestuT deal e asezat satul Girbesti, iar pe cul
mea luT se afia padure.
noala, pl. Meletinul, jud. Boto-
cdtun, al com. Neho-
o intindere de i6o
iasul, jud. Buzar', cu too locuitorT si 23 case.
sani, cu
hect., pamint al locuitorilor, s't

populatie de 56 familiT,
212 suflete, din cari 67 contri-
Girbova (CAlugArii-), alta nu
Prutul-d.-s., jud. Dorohoia. Are

buabilT.
mire a mafia Cilnaul i Girbovi,
Numarul vitelor : 6o bol si

vacT, 8 cal, 250 of, si 40 porcr.
din com. Zilisteanca, jud. Buz1.0.
d-lta Dumitru Botez, SAteniT im-
LocuitoriT posea 30 stupi Cu
Girbova, munte, in jud. R.-Sarat,
proprietIriti ati 56 hect., 88 ariT

pamint ; lar proprietarul mosier
albine.
are 472 hect. 62 ar. cimp.

Drum urT principale sunt : acel
de la Dorohoiti la Radauti si la
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,

se desface din dealul Chiojdeni-
Girbeti, sat, in partea de N.

a com. Tibanesti, pl. Funduri,
jud. VasluiCt, situat pe coasta
lor; brazdeaza partea de apus a

comuneT; e acoperit Cu padurT
si Cu pasuni.
Darabani i acel de la Saveni.

Hotarele cu : Tatraseni, Mileanca, Ghitcluti, Hudesti, Con-
dealuluT
In vechime Girbesti-lul-Costin,
dupa numele proprietaruluT.
Girbova, deal, in jud. R.-Sarat,
cesti i Havirna.

si o populatie de 37 familiT,
sati 147 suflete, din cari 3 fa-
boesti; se desface din dealul
Glrbeti, com. rur., in partea de

N.-V. a pl. Fundurile, jud. Vasluir!, la 61 kil, de orasul Vasluir', si la 23 kil. de Negresti,
resedinta pl., situata pe valea
si dealurile din dreapta si din

stinga piriulta
acovatul.
E formata din satele : Girbesti,
Poiana-d.-s., si Palanca, numit
Girbesti. Se numea
mili!, sati 21 suflete, Tiganr.

Vite sunt : 840 vite marT cornute, 25 caT, 52 of si 35 porcT.
Girbeti, sat, in partea de
S.
a com. Girbesti, pl. Funduri,
jud. Vasluia, situat pe coasta
Runcul, pe o suprafata de
de E. a dealuluf cu acelasi nume, pe o intindere de 866 hect.,

padure, 1713 hect. pamint cul-
din care cea mal' mare parte

padure. Are o populatie de
tivabil si 17 hect, vie, cu po-
141 familiI, sati 660 suflete.
pulatie de 251 familiT, satl 1221
Este resedinta comunei; are

biserica ziditA la 1854, cu
preot i I cintaret ; o moar cu
vapor!, o velnita.
suflete, din carl 22 suflete Evrei.
Are 2 bisericr, cu I preot

51 2 cintarert; 2 morT cu vaporT;
Prin marginea de E. a sa-
pl. Marginea-d.-s., com. Tim-
Traistenilor; brazdeaza partea

de V. a comuneT; e acoperit cu
numeroase padurr.
Glrbova, munte, in jud. R.-Saraf,

plaiul Rimnicul, com. j'ida; se
desface din cultnea Laculta ;
brazdeaza partea de N. a comuneT i ca.t. Andreasi, la S.; este
acoperit cu padurT.
Glrbova, pilla, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Jitia ; iz-
voreste din muntele Girbova;

uda N. comuneT i merge de
se vana in riul Milcov, pe
dreapta tul.
Girbovanul, sat, jud.BacAa, pl.

70
60419. Mark Dictionar Geogratio. rol. III.
www.dacoromanica.ro
654
GiRBOVANUL
Trotusul, al com. Bogdana, situat

pe piriul Girbovanul, la o depar-
tare de 4100 m. de satul Bogdana (scoala). Aci se afla o

biserica ortodoxa, zidita de mar
mult de un veac si care s'a

reparat la 1817, August u), de
raposatul preot Const. Epure.
Are 1 cintaret si este deser-
vid de preotul de la biserica

din satul Bogdana. arciumI
sunt 3.
Cal:4 de familie sunt 72, suflete, 204.
Animale se numara: 1 1 cal,
235 vite marI cornute, 5 porcI
si 45 capre.
Aci se afla cunoscutul pod

Girbovanul.
Girbovanul, pridure, jud. Bacaa,

pl. Trotusul, com. Bogdana; are
359 hect.
Girbovanul, pida, jud.
Bacati,
pl. Trotusul, care trece prin comunele Bogdana si Caiutul si se

varsa, d'a dreapta TrotusuluI.
GfREOVI
Are o biserica, cu un preot
prafata de 3067 hect. si coprinde
Frin com. trece o osea comunall, care o leaga cu sosea-
patru mosir: Apostolocheanca,

numita si Cotorca-Mica, cu m'u
hectare, proprietatea statuluf,
foasta pendinte de manastirea
Slobozia, care a fost arendata
pe periodul 1888-93 cu 30000
ua Cazanesti- Ciovirnasani- Turnul-Severin.

Budgetul comuneI este la ve-
niturI de 1409 leI, iar la cheltuelI de 834 leI.

.
Numarul vitelor este de 1006 :
380 vite mar! cornute, 8
le!, iar pe periodul 1893-98,
ara 800 hect. parcelate a se
Girbovatul, sat, in jud. Tutova,
vinde in loturl la locuitorT, cu

suma de 5050 lel ; Cotorca, cu
56 hect., proprietatea statuluT,
apartinind inainte de seculari-
pl. Corodul, com. Ghidigeni, spre
zare manastireT Znagovul si care
S.-E. de satul Ghidigeni.
a fost arendata pe periodul
In Gura-GirbovatuluT, Tilplul
si Girbovatul sunt 288 loc. si 124
case. E numit si Gtrbovatul-d.-s.
1887-1897 cu suma de 65o leT;

Girbovi, Cu goo hect., proprietate particulara, si Bozianca,
caT,
300 oI si 318 rimatorI.
Girbovtul, pilla, izvoreste din

com. Dagita, jud. Roman; uda
toata partea de V. a comund
Dumesti, pl. Funduri, jud. Vasluia, inceptnd de la N. si pana.
maT sus de locul numit Moara-
Gindulesel, unde se vars in

riul Birlad, dupa ce primeste
de afluentl piraiele: Tibanesti
Girbovanul, sati Podul-luItefan, pod, jud. Bacaa, pl.
Teritoriul comunel are o su-
si 2 cintaretT.
si Armaseni, care ambele curg

de la N. spre S.-V.
Cu Hoo hect.
Dupa legea rurala din 1864,
s'ad improprietarit 285 locuitorT.
Comuna se compune din satele : Girbovi si Bozianca, cu
resedinta primarid si a judecatorieT comunale in satul Girbovi.

660 familiI, saa 659 suflete :
1380 barbatI si 1279
femer ;
6.11 Girbovanul, al caer judetene

Adjud - Onesti - Ocna. Legen da
Girbovtui, pida, in jud. Tu-
2642 RominT, 15 BulgarI i 2

Ungurr ; 2657 crestinI ortodoxI
tova, pl. Corodul, curge prin
si 2 catolicT ; 765 agricultorT,
spune ca podul acesta ar fi fost
18 meseriasI, 20 comerciantl, 8
facut de tefan-cel-Mare. Stricin-
com. Ghidigeni si se varsa in

riul Birlad de a stinga, curgind
du-se cu vremea, el a fost res-
de la E. la V.
Trotusul, com. Bogdana, pe pi-
taurat de Mihaiti Sturdza, Domnul MoldoveI.
persoane.
Girbovfitul, pilla, in jud. Tecuela, pl. Nicoresti, com. Ne-
Girbovtul, com. rur. si sat, in

jud. Mehedinti, pl. Motrul-d .-s.,
la 24 kil. de orasul Turnul-Severin si la 14 kil. de com. rur.

Malovatul. Se numeste si Girbovatul-d.-s. Este situat pe
vale si formeaza com. cu cdtunul , tiicani., Are 650 suflete,
din carT un contrib. ; I 14 case.
LocuitoriI posea.: 14 plugurl,
32 care cu bol, 3 carute cu cal;
62 stupl.
cu profesiunT libere, 15 muncitorl

i. 20 servitorl. tiiri carte 181
grilesti ; uda comuna in partea

de N.
1740 bol,
482 or, 33 bivolI si 2698 porcI.
Vite :
1345 cal,
Venitul com. este de 7060

leI si cheltuelile de 8060 leT.
Sunt treT scolT : una mixta
in jud. Tutova si
in satul Bozianca ; a doua de

bletT si a treia de fete In satul
Girbovatul, com. rur., in jud.
Girbovi, frecuentate de 85 elevI
Mehedinti.
si 25
GirbovAtul-de-Sus. Vez! Girbovatul, sat,
Girbovi, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Cimpul, situad in nordul plaseI, spre V. de comuna
Grindul.
www.dacoromanica.ro
eleve, conduse de doi
invatatoff O o invatatoare ; o
biserica, deservid. de 2 preotl
si 2 dascall.
Girbovi sati Calugri, celtun,a1
GIRBOV1
555
cora. Zilisteanca, jud. Buzad,
Girbovi, sat, in jud. Ialomita,
vite marT cornute, 22 cal, 449

ol, 227 capre i 268 rimatorl.
Venitul comuneT este de leT
1500, banT 30, lar cheltuelile
sunt de leT 1385, banT 32.
pl. ampul, pendinte de com.
Comuna este udata de Pa.
Cu acelasI nume, situat la nordul piase, in apropiere de jud.
soseaua vecinala care o pune In
format din insurateT, cu 8o locuitorl, locuind in 18 case.
Buzati.
Acest sat s'a infiintat pe la
GIRCENI
Este formad din satele Girceni, Racova,Racovita, S cau n ele,

Schitul - Malinesti, Slobozia
Trohan, pe o intindere cam

de 3772 hect., din carl 303
hect. padure si 1566 hect., loe
de cultura, finat, finas, ale pro-
Caile de comunicatie sunt :
prietateI si 1903 hect. cu 364

hect. vil, ale locuitorilor. Are
comunicatie la N. cu Strimba,
lar la S. cu Murgesti.
In. comuna se gasesc : 4 puservite de r preot s't 2 cintare0.

2355 suflete.
Locuitoril sunt parte razesT
vechT si parte fosti clacasT.
armatele rusestI j turcestI

fiind expus la dese pradarT, locuitoriT s'ati asezat spre N. in-
Gtrbovul, atun de resedinta, al
3 preotT si 6 cintaretT ; o scoala ;

4 ctrciumT.
teo padure, unde s'a format
Suprafata este de 885 hect.,
actualul sat.
Populatiunea satuld se com-
din cari 140 hect. padure

450 hect, loe de cultura, fin ete
620 vite mati cornute, 34( o!,
pune din 498 familiT de RominI,
si pasune, proprietate a d-luI
104 cal, 99 capre si 332 rimatorT.
15 familif de TiganT, 4 familif

de BulgarI i 10 familiI de Ungurt
Are dou scolT: una de baeff
Nicolae Romanescu , iar 265

hect. ale locuitorilor, cu 5 hect.
vil si 25 hect. prunT.
Are o populatie de 75 familiT, sati 286 suflete RominI si 6
familiI, cu 25 suflete TiganT.
LocuitoriT posea : 25 plugurT, 50 care cu bol, 2 carute
cu cal ; 30 stupT; 203 vite marf
cornute, 11 cal, 245 of si 68
1852 de locuitoriT fugiff din satul Cotorca, pentru ca. acest
sat, fiind pe drumul mare pe

pe care in acel timp treceaa
si una de fete, conduse de un

invatator si o invadtoare ; o bi-
serica, deservid de 3 preotl

2 dascall.
Vite sunt:
1281 cal, 1605
bol, 232 oT, 33 bivolI i 2505

porcI.
Glrbovul, com. rur., jud. Gorj,

pl. Jiul, in partea de N. a comuneT Murgesti, situad pe loc
ses i Fina poalele lantuluT de
inaltimI Culmea-JiuluT-din-dreapta. Se compune din catunele :
Girbovul i Valea-VieT.
Are o suprafat de ii80 hect.

padure, 647 hect. loe de cultura,
finete i pasune ale proprietatiI,
lar 338 hect. ale locuitorilor,
Cu 10 hect. viI si 45 hect. prunI.
Are o populatie de 137 fasati 532 suflete, din care

8 familif cu 30 suflete TiganT.
LocuitoriI posea: 30 plugurT,
turT ; 5 fintinT.
Comuna are 2 bisericT, de-
com. cu acelasI nume, jud. Gorj.
soane.

Budgetul com. este de 2(34
leT la veniturT si de 2X09 id, 65
banT, la cheltuelT.

Locuitorif poseda : 67 plu-
gurI; 89 care CU bol;

rute Cu cal; 153 stupT.
12
ca-
Girceni, com. rur. sj sat, jud.
rimatorI.
In clt. sunt : 3 puturT ; 2 fin-
tinI; i dirciuma.
Are o biserica de zid, facuta
de Stefan Frumuseanu la anul
1850 si deservita de i preot
sii cintaret.
Girbovul, deal, in com. rur. Cleanovul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Vaslulii. Satul se afla in partea

de E. a com., asezata pe valea
coastele dealurilor ; Cucul
Dealul-Satulur pe o intindere de

padure si 217 hect. loc de cultura, finat i imas ale proprietater,
si 867 hect. ale locuitorilor,
Cu o populatie de 210 familiT,
saa 1215 suflete.
LocuitoriI acestuT sat sunt
razesT vechT, carT
aa pe pro-
prietatile lor vil si livezI frumoase.
Girceni, com, rur., in partea de

N. a pl. Racova, jud. Vasluia,
la 38 kil, de orasul Vasluiti
la 5 kil. de Pungesti, resedinta
pl. E inconjurat de toate partile cu dealurT, acoperite Cu pa-
90 care cu bol, 3 a:14e cu
durl, avind satele asezate pe
cal ; 45 stupT cu albine ; 390
culmI i vAT.
www.dacoromanica.ro
De acest sat se tine un mic

cat numit Ocia, al cara locuitorT sunt neimproprietaritT.
Are o scoala, infiintata in anul 1867, frecuentad de 44 eley! ; o biserica, deservid de 2

preotl i 3 eclesiarhI, l'azud la
1827, din lemn de stejar si alta
556
GIRCENI
numita Schitul-Malinesti pe culmea dealuluT Cucul, in hotarul
despre com. Bacesti din jud.

Roman, facuta tot din lemn de
stejar la 1826, de catre locuitoril razesI; cari aa inzestrato
cu paminturT. Avea maT multe
GIRC1NA
mite naturale, se desparte de
care ingrijeste de biserica.
halnita .
Sunt 2 circiumT.
221 OT, 6o capre, 24 caT si 134
gema. Aceast sare vinata, In

ocna, de zoo de anT, lucrata
rimatorT.
p5.na, la cea maT mare adincime
si Bu-
Ad se &ese mine de sare-
LocuitoriT poseda : 20 plu-
de 45 stinjenT si In lungirue de
gurT, 30 care cu boT, 3 carute
500, ara plan si regula, formeaza un strat de sare neln-
Gtrcina, cont. rur ., situata In centrul plaseT Piatra-Muntele, jud.

Neamtu, pe toata intinderea vad
Cuejdiul.
Privind din relief, forma terenurilor acesteT comune, ni se

reprezinta sub o figura geometrica foarte regulata : la N. ramura Muncelul (in prelungirea
ramureT Biserica, din com. Buhalnita), se intinde in directiune
de V.-E., perpendiculara pe cele
doul laturI care formeaza limi-
tele despre E. si V. a com., si

anume la E., ramura dealurilor
Cuejdiul si Balaurul, lar la V.
Cozla, Bistrita, Viisoara, ast-fel
ca daca am trage o linie dusa din
ultimele extremitatf despre S.-E.
ale dealuluT Balaurul (saa mal
bine zis a dealuluT Ciritel), la pis-
cul Cozla, atuncI tot terenul

com. Gircina ar fi coprins Intr'un enorm trapez regulat plecat spre E.-S. Prin ramura Muncelul, com. Gircina se desparte
la N. de com. Cracaoani ; prin
ramurile Cuejdiul si Balaurul se
desparte de com. Dobreni ; prin
3 morT de apa, dintre care una

cu 2 pietre ; 7 circiumT.
la veniturl si 7219 leT la chel-
si prin prelungirea ramureT Bistritel, Viisoard (cu ramura Coz-
lei), de com. Pingarati
Girceni, deal, in partea de N.-V.

a com. Pungesti, pl. Racova,
jud. Vasluia ; desparte aceasta
com. de com. Girceni.
si 4 eclesiarhT, platitl din fondurile comunale cu 700 le!; o

scoall, conclusa de un invatator
platit de stat ; o fabrica de spirt.
1 pietrrie; 5 rotar-1; 4 fierarT -:
com. Doamna si Piatra ; lar la

V., prin ramura Cozla, se desparte de com. Piatra, Doamna,
chiliT locuite de 40 calugarT, cu

un egumen; asta-zT are un preot,
Cu cal ; 6o stupT.
in ruina, deservite de 2 preotT
dealurile Balaurul si CiriteT, de

com. Caciulesti ; la S., prin li-
trecurmat, compact, de -o latime de 80 stinjenT si de a adincime si lungime Inca necercetat si se gaseste tuteo formatie de straturr de huma, nisip, mergelsifer si bitumen feros, toate de o grosime de
II-13 stinjenT ; sarea acestuT
strat se deosebeste prin o virtosime si trainicie extra-ordinar5, fiind-ca coprinde prea pupila apa, cristalizatie mica., com-
pacta, mal ales ca prtile plmintoase sunt maT mult himic,

de clt mecanic, unite cu sarea.
Este formata din satele : Gin
cina, Cuejdiul, Darmanesti si
CiriteT, cu o populatie de 334
familil, saa 1755 suflete, din caz-1:
839 barbatT, 858 femeT ; 945
necasatoritT, 584 casatoritT, 122

vacluvT, 8 divortatT ; stia carte
82 persoane.
Dintre locuitoriT impropriet5.-
ritl In 1864, sunt astazT :
161
cari ti-dese si-sl stpinesc Insi-sT

locurile lor, 47 ca urmasT ; 8 lo-
curl all fost parasite si se stapanesc de catre altiT ; sunt 51
tuelT.
.

Piatra-Neamtu ; printr' un drum,
care incepe din precedentul (kil.
2-3) i duce la satul Gircina, lar
de aci pe valea CuejdiuluT In

sus; printr'un drum comunal la
satul Cuejdiul.
Gircina, sat, in jud.
Neamtu,
pl. Pi atra-Mu ntele, resedinta com.
Gircina, situat pe valea pirtuluT
Cuejdiul si a pirliasului cu acelasT nume, la 5 kil. 700 m.

departe de orasul Piatra.
Impreuna cu satul Cuejdiul,
are o populatie de 249 familiT,
saa 1326 suflete, din carT : 649
barbatl, 676 femeT, 762 necasatoritT, 439 casatoritT, 79 vaduvI, 7 divortatI. titi carte 46.
Are :
2 bisericT,
morT de
apa si, In apropiere, cariere de
plata.
Aci a fost locul natal al deqedatuluT Episcop de Roman, mem-
bru al AademieT Romtne, Melchisedec.
Gircina, schit, in satul cu acelasT

nume, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; inainte a fost locuit de
calugarite ; acuma este biserica
de mir.
loc., carT de si cultivatorT de pa-
Gircina, piriti, in jud. Neamtu,
mint si insuratT, n'aa niel un
pl. Piatra-Muntele, com. Gircina, izvoreste din dealul numit

Corlatele, ramura Cuejdiul; se
fel de improprietarire.
hect.
Are : 4 bisericT, dintre carT 2
www.dacoromanica.ro
varsa pe partea dreapta a

riuluT Cuefdiul.
pi-
GIRCINA
GIrcina. Vez! Varnita, pida, com.

Girceni, pl. Racova, jud. Vas-
557
GiRLA-MARE
Izlaz care proclamase constitutia
trecea spre Caracal.
Romanati, tocmar la ~asea

Oltuld in Dunare, in dreptul
gurer riulur Osmul, din Bulgaria.
GIrcina, piriii, izvoreste din dealul Gircenilor, despre Nordul

com. Pungesti, pl. Racova, jud.
Vasluia, curge spre E. si, mar
in jos de .Pungesti, se vars in
piriul Racova.
Gircina sati Tatruul, mofie

a statulur, in jud. Neamtu, pl.
Piatra - Muntele, com. Gircina,
arendata anual cu 13410 ler.

A fost pendinte de manastirea
Bistrita.
Gircovul, coin. rur., pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati, formata din satul cu acelasI nume,
situat in Valea-Seaca, linga Duliare, la 9 kil. spre E. de Corabia
si la 42 kil. de Caracal. Alti-
Gircovul, insuld, in Dunare, in

fata satulta cu acelaf nume din
jud. Romanati, compusa din 4
bucatr.
Gircovul, mofie a statulur,
in
jud. Romanati, arendata anual

CU 21850 id.
Girdoaia, cdtun, in jud. Mehedinti; pl. Motrul-d.-s.; tine de
tanta de 55 kil, de orasul Tur-
rur. Orzesti, acoperit cu brazT

poiana pentru pasunarea vi-
jul-Mare, situata pe marginea Du-
telor in timpul vera
narer, pe o pozitiune ridicata ;
Girdomanul, poaiii, din care iz-
Cerner, Cu o pozitie frumoasa.
catun, al com. Boziorul,

jud. Buzad, cu too locuitorr
26 case.
cu hramul Sf. Nicolae(i 869),
manati, dar locuitorir din com.

Magurele, Flaminda si Traian
din judetul Teleorman isT fac
munca, dupd invoeliie cu aren-
Pe teritoriul comuner se afta

Verde, a-Ciolaculta, a-Tigar, aTiganuld, etc. .Aci, la 1848, mar
multe sute de Orad armatI cu
lta Turnul, jud. Teleorman, si.
tuat peste riul Olt, la gura acestta fif, in jud. Romanati.

De si face parte din jud. Ro-
dar, pe aceasta mosie.

Gira, pichet de granild, pe marginea Dunard, in pl. Cimpul,
jud. Mehedinti.
satul formeaza com. cu cat. Atirnati, avind 2480 locuitorr, din

carr 360 contribuabilI, i 450
case.
Locuitorir posea: I 10 plugurr, 240 care cu bol* si 40 can*
cu cal.
Prin aceesta comuna trece
soseaua Gruia-Girla-Mare-Salcea.
Are o biserica, cu 2 preotr

de I invatator, frecuentata de
30 elevr si 5 eleve ; 8 ctrciumr;
3 pravalir, in care se vind diferite lucrurr marunte.

Budgetul comuner coprinde
la veniturr suma de 14194 ler,
lar la cheltuelr suma de 4049

le!.

com. este de 4210: 1440 vite
mar! cornute, 1600 01, 110 car
to6o rimatorr.
Pe teritoriul Girler-Marr sunt
15 izvoare Cu apa ; tot ad se
afll i chela Gira. Mare, pentru tncarcatul cerealelor.
E udata de 2 pirae : ErugaMorir, ce se scurge dintr'un za-
ton, format din apa fintinelor
coas e, top oare si securr, asteptaii,
Cu preotir in frunte, tabara de la
nul-Severin si la 32 kil. de Vin-
si 3 cintaretr; o scoala, conclusa
Gira, insulit, in Dunare, in dreptul cont. rur. Pristolul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.
Gira, trup din domeniul statu-
balta Mozolea ; niste ruine antice i magurele : Titiri, Magura-
sat, in
i pord, 700.
Are 4 stabilimente comerciale ; o scoald primara de gr.
al II-lea cu un invattor, frecuentata de 18 elevr; o bisetaretr.
jud. Mehedintl, pl. Cimpul, la dis-
mers calare pana la sorgintea
deservita de I preot si 2 da-
apa Calmatuiulur, avind insa un

curent deosebit, care se observa.
mar ales cind apele sunt scazute.
Girla-Mare, cont. rur.
marir este de 52 m.
700
rilor ce marginesc aceasta comuna. Se scurge in bala mar

la vale de com. Vinatori si de
aci merge de se impreuna cu
Girdomanul, munte, in judetul
voreste de odata rlul Cerna,

jud. Mehedinti ; este drum de
mar, set 1113 suflete : 563 barbatI si 550 femer; 592 cds AtoritT, 6911 necasatoritr.
1739 lei la veniturr si de 1723
ler la cheltuelf.
Vite marr sunt 547, vite
Teleorman, com. Vinatori, la S.

E format din izvoarele dealu-
com. rur. Floresti; are 50 case.
tudinea terenulur d'asupra
Are o populatie de 248 a-
Gfrla-lui-Bran, girld, in judetul
Gira, pi chet de granipt, judetul
www.dacoromanica.ro
Girloaca, ce se formeaza tot
558
GIRLA-MARE
din izvoare de la fintinT, cad

In curgerea lor, se intilnesc in
apropiere de varsarea lor in

Dunare. Pe acest din urm piriti
se all 7 morT.
gira Ciulinetul, pe dreapta, u-
dind ast-fel partea nordica a

plasel si pe cea rasariteana a
comuneT.
Sunt cariere de piatra bun
GIrla-Mare, pichet de granild,
pentru constructiune, care se

scoate de locuitorI si se vinde
cu stinjenul.
Ca parte istoricl, Gil.la-Mare
pe marg-inea DunareT, pl. Ompul, jud. Mehedinti.
este insemnata, pentru-ca in tim-
pul rdzboiuluT Ruso-Turc din

1853-54, pe turla bisericeT din
aceasta comuna a fost arborat
GIRLA-VLADICAI
In Putna, punind in miscare 26

morT de macinat.
Gira - Remnicilor, gira, jud.

Botosani, izvoreste din dealul
Deleni, curge pe mosia Baluseni si se varsa in Girla -luiBoghian, com. Fintinelele, pl.
S iretul.
Girla-Mare,girld, in jud. Vlasca,

com. Arsache, pe proprietatea
Parapani ; vine din proprietatile
Gdojani, Pietrisul si PIetrosani,
se impreuna cu apele: Vedea,
de Nitu Magheru, Grigore Iovan

si I. Apoloniu, emigratT RominT,
steagul tricolor, indemnind po-
Teleormanul si Calmatuiul si da
in Dunare.
porul a se rescula si impotriva

Rusilor, fiind ajutatT de Pirvu
Pirvulescu si Gh. Scurtulescu,
earl se gaseail in capul grani-
Girla-Mick sat, in jud. Mehedinti, com. rur. Vatra.
GIrla - Spat, girld, izvoreste

din iazul Vaduletul, curge pe
mosia Fintinelele, pl. Siretul, jud.
Botosani, formind in cursul WI

mai multe balti adincT, numite
Bulboane.
Gira - VlaclicaI, localitate izolaid, in jud. Falcia, com. Stanilesti, pl. Mijlocul. Asupra nu-
Girla-Morii, pirta, jud. Bacti,

pl. Bistrita-d.-s., care serpueste
mire! acestel localitatT, inteo hotarnicie din anul 1575, se ci-
Nu mal putin Girla-Mare a
pe teritoriul com. Valea-luT-Ion,
teaza o marturisire scrisa
jucat rol si in timpul razboiuluT
1754, pastrata de Inocentie, E-
Romino-Ruso-Turc din 1877
Blagesti si Buda, trecind pe la

nordul lor, paralel cu Bistrita,
78, cad, in dreptul acestuT sat,
cu care se uneste aproape de po-
TurciT ascunsesera 150 bard

si 1 vapor, concentrInd si ar-
dul Lespezi, dupa ce s'a hick-
mata, spre a face o trecere in

Rominia prin acest loc; dar
gova, Piriul-luT-Vrabie si PiriulTiganilor.
cerilor resculatI.
cat cu apele piriiaselor Dra-
pe TurcT.
Sunt imprejurul Atirnatilor
cea, pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Vacareni; este o ramifica-
tie a girlef Latimea (ce porneste din balta Latimea); merge intiiil spre E., o la apor spre
S., intr'o directie generala de

la N.-V. spre S.-E., treend prin
grindul Ciupitoaia ; se largeste
si se strimteaz pe rind, formind balt1 in drumul sail ; trece
pe linga satele Garvan si Vacareni, si, dupa un curs de 14

kil., tot prin stuf, se varsa in
spune : mg inainte de venirea Muscalilor celor de mult,

cind ail venit Petru-Imparatul,
Gil-la-Morn, frill, format din

piraele Hurmuzul si Fundatura,
zicea si mosieT tot Girla-Vladical,
din com. Stolniceni, jud. Su-
si dupa venirea Muscalilor, pu-
ceava ; formeaza iazurile din sat

si din %aria..
stiindu-se acel sat s'a numit si

Otetoaia, pe numele unel fintinT, ce a fost fcuta de un om
Gira - Morilor, girlit, judetul
Otet, si de la Petru Imparat
Putna, din stinga riuluT Putna,

incepe la Vitanesti, trece prin
satele : Tianesti, Olesesti, Ba.-
si pana acum tot Otetoaia s'a
tinesti , Bizighesti , Marasesti ,

Ciuslea si se varsa. in Siretul,
de Girla-Vladical, se numeste
ruine vechT.
Glrla-Mare, girld, in jud. Tul-
piscopul de Hui, in care se
fiind sat mare pe mosia Cosiest', in sesul PrutuluT, se numea numele satuluT Girla-V1adial, si pe numele satuluT iT
colonelul Vladescu, actualmente
general si fost Ministru de razbola, fiind insarcinat sa distrugd acele vase a pus pe fuga
la
punind in miscare 16 morT de

macinat.
Gira - Morilor, girld, in judetul Putna, din dreapta riuluT

Putna, incepe in com. Gagesti,
trece prin satele : Balotesti, Capotesti, Ivancesti, Faurei, Precistanul, Balta-RateT si se varsa
www.dacoromanica.ro
numit.
Asta-zI sub aceast numire
de catre locuitorT, o girla de

pe mosia Stanilesti, care impreuna apa riuluT Prutetul cu
Balta - NiculuT, Pdcuta in acest
scop, prin sapatura unuT sant
prin care trece apa din Frute-
01 la Balta. Se zice ca e
fa-
cuta din ordinul unuT VlAdica

de pe timpul pe cind mosia se
afla administrata de Episcopia
659
din Hui, pentru care s'a
$i
numit Girla-VlddicAT.
Sub ambele numirl, localitatea este aceea$T, cunoscutd de

ceT vechT ca sat, iar astAzi ca
ne maT existind satul.
Despre aceastA localitate, pomene$te $i cronicarul N. Costin,
In descrierea asupra rAzboiuluT
de la StAnile$ti din anul 1711.

Iat cuvintele cronicaruluI
acest rdzboiti a fost din
jos de Girla-V1AdicA. Acolo a
epit i Dumitra$cu-Vod la hart
cu MoldoveniT sal.
Din aceast descriere a cronicaruluT, c rAzboiul a fost din
jos de Gira - VlAdicAT unde a

e$it i Dumitra4cu Cantemir la
hart, ar rezulta el cuvin tul
din jos arat o micA distantA
de la locul Gira - VlAdicAT, pe
ctnd cronicarul Neculcea care a
fost martor ocular al
acestuT
GIRLAI
Prutetulul, ca treT patru pistrele

de sAgeatd, i an e$it i Mol-
doveniT in potriva celor 4000
la Movila - RAbica cu generalul
cu putinteT Dontl i Cazad a-
cea mare in sus de Girla-V1A-
lAturea cu MuscaliTs.
dicAT.
Girlai, bisericd, jud. BuzA0, in
StAnile$ti i Girla-V1AdicAT, toc-
fondatA de Mihain Mincu, biv-vel
mar din Gurd-SArAter, aproape de
Medelnicer pi de sotia sa Maria,
la o distantA de 20-25
ascua Buzoianu, la anul 780;

la 18o6 a fost ara ; in urma
s'a mar reparat, dar evenimentele din 1821, invaziunile de
kil. din StAnile$ti.

Iat i cele arAtate de cro-
nicarul N. Costin asupra pri-
mal tirziu, an deteriorat-o iarA$T.
bata, veleat 7219, sosit-an $i

Ianop general cu toatd oastea
in
luT precum s'al"' zis maT sus la

Prut in Gura-SArater, de ceastA
parte a cAzut. In altar se mar
parte de Prut, drept potriva
rituale.
podulul ce-1 acuse TurciT
la hart in gura Prutetu-
de i-ati lovit in grabd

apucat o sum de caT, cu
pAzitorT cu tot ;
i a.$a toatA
jos de StAnile$ti. Prin urmare

cuvintul din jos insemneaz
toat distanta arAtat de la
noaptea li-an dat nepArAsit rAzboli" de toate pArtile. Ce, neputind suferi, i-an cdutat numaT
Glrla VldicaT pAnA la Gura-
a se da inapoT cAtre aT sAr a-
PrutetuluT, la satul Lunca, unde

atuncT se afla i ImpAratul Pe-
pArindu-se pAnA la tabAra luT

Seremet.
tru, cu obuzul luT la casa Ba-
TabAra lui Seremet se afla

in urmd cu ImpAratul, la sa-
Decl obuzul luT Iano$ gene-
ral (care e$ise Inaintea Turcilor in jos la Gura-SArtel) Intru
acea noapte an mers cu pace

si ali sosit pana in zita la obuzul ImpAratuluT, in gura PrutetuluT casele BanuluT. Iar TurciT
a doua zi DuminicA dimineata

in luna lUT Iulie, 7 zile, venial"'
carl cum putean in puterea cailor ; atuncT a(' scos Muscalil
afarl din obuz vr'o 4000 de

Muscall mal jos pe lingl balta
partea de N.-E. a ora.$111uT BuzAd,
muluT loe de Inceperea lupteT

In luna luT Iulin, 7 zile, Sim-
luT la satul Lunca, ce se gAse$te

la distantA de 10-15 kil. in
Iat descrierea cronicaruluf

loan Neculcea
Repnin, $i aicea s'a dat lupta
Din arAtArile ambilor cronicarT se ldmure$te ca rAzboiul a

Inceput mal in jos de satul
cum an tabrit in desarA, iarl
nulul.
la Lunca, unde s'a impreunat

cu grosul armatel ce sosise de
de MuscalT, ala-urea mal despre

cimp i cu Dumitra$cu-VodA $i
rAzboiti, spune cA DumitrascuCantemir, cu MoldoveniT sdl, a

e$it
o distantA de 10 15 kil, de
TurciT pi TAtariT an
pripit
i li-an
tul Lunca.-BanuluT, la o distantA
de 10-12 kil.
In 1853 TurciT an transformat-o
grajd. De atuncT a rAmas

plasit., din care cauzl in mare
aflA ni$te odAjdiT $i cite-va cArtT
In jurul bisericer fondate de

bArbatul su, pAhArniceasa Maria, vAduva paharniculuT Mincu,
a infiintat la 1792 un spital, pe

care l'a inzestrat bogat, puinsub epitropia Episcopilor, carT vor fi dup5. vremI
du-1
fiind-cl in lumea aceasta

n'avea incredere, de cit in sfintir EpiscopT
$i sub controlul nepotuluT sAu Grigore Chrisoscolen $i a descendintilor sAT.
Parte din episcopI administrar
bine aceast salutarl institutie ;

parte insl, in coniventl cu descendentil Chrisoscolen, Il prl-
Ajuns Iano$ general aicea,

urmArit de Turd, s'a inceput
o altA luptl la gura PrutetuluT,
in care an intrat i MoldoveniT
dete averea 5i chiar era sl-T compromitA existenta. Din anul 1857
s'a recunoscut municipalitAtiT
Cu Cantemir-VodA, de care pomene$te mal sus cronicarul Costin:zicind: a avut loc rAzboiul
ghere in locul Chrisoscoleilor.

Municipalitatea intru cit-va revendicA averea compromisl, a-
din jos de Girla-V1AdicAT. ImpAra-
sigurind spitaluluT un venit anual
tul vAzind primejdia, cAcT era
de 40.000 ler; dreptul irisa de

a'l administra a ramas excluziv
al Episcopilor. Episcopul Con-
inconjurat de Turd
a pArdsit noaptea satul Lunca
i TAtarT,
urmArit de TurcT, a ajuns in
zorl de zita la
StAnile$ti, la
www.dacoromanica.ro
ora$uluT
dreptul de suprave-
stantie Il organiza pentru prima

cara, la 1807, avind 6 paturi i
GiRLELE
560
GIRLAI
7000 lel venit. Tot el aduce ca

medic, maT india pe un Italian,
apoT pe Austriacul Genovac,
dupl recomandarea doctorulur
Caracas.
Girlai (Ghermnoaia), mofie,

In judetul Buznt, cam de 200
hect., mare parte grnlinT de
din urm recensmint, e de 8979
MaiceT-Domnulur (Donie). 4. Bi-
familiT, sati 36078 suflete : 17900
serica cu hramul SE Mina. 5.
blrbatT si 18178 femeT ; 18321
Biserica cu hramul Nasterea SE

Ion BotezAtorul. 6. Biserica cu
hramul Nasterea -MaiceT -DomnuluT (SApunariul). 7. Biserica
neinsuratf (9224 barbatT si 9097

femeT), 15324 insuratT, 2488 vaduvI (1161 blrbatT si 1327 femeI)
batT
si 126 divortatT (56 blrsi 70 t'eme ; 29302 Ro-
cu hramul Profetul Samoil. 8.
minf, 6o GrecT, 66 BulgarT, 3388
Biserica cu hramul Sf. Dumitru.

Biserica cu hramul Adormi-
zarzavat, fosa proprietatea luT
UngurT si AustriacT, 53 SIrbT,
rea-MaiceT-DomnuluT (Jeldboiul).
Dumitrasen Buzoianu.
34 GermanI, 3 PrusienT, 47 RusT,

13 FrancezT, 28 ItalienT, 1 Englez si 2884 de alte nationalitnT ;
M-14, vzofie, in jud. BuzAti, comuna Cernatesti, proprietate a

spitaluluT Girlasi, avind ca 90
hect., din carT 40 hect. p5.dure,
restul arabil.
Girlele, as', In jud. Putna. Se

cotnpune din II comune, cu 34
cdtune si 2 ergurT :
Bolotefti, Cu enuncie: Bo-
5190 mozaicT, 479 armenT, 18
ro. Biserica cu hramul Intrareain-Biseriel (TAbdcari). Filiale :

1. Biserica cu hramul SE Dumitru. 2. Biserica cu hramul SE
Nicolae (No5). 3. Biserica cu
lipovenT si 1 mahomedan ; 4507
hramul S-tiT ImpratT (Robeseu).
agricultorf, 156 meseriasT, 315
4. Biserica cu hramul Intrarea-
industriasT, 869 comerciantI, 145

cu profesiunI liberale, 2063 mtincitorT si 655 servitorT.
in-Biseried (Gheorgheasa). 5. Bi-
28487 ortodoxI, 704 catolicT,
tii.1
carte 9456 persoane :
(6554 135.rbatI O 2902 femeI).
serica cu hramul SE Nicolae

' (Strola). 6. Biserica cu hramul
S-tuT VoevozT (Stamatinesti). 7.
Biserica cu hramul S-tii ApostolT
lotesti, CApotesti, Iv5.ncesti, Pur-
Numnul caselor de locuit e
(Ocolul).. 8. Biserica cu hramul
celesti si ScInteia.
Clipieefti, cl cnunele : Cli-
de 4632.
Sunt 66 bisericT, din carI 32
Adormirea - Maicer - DomnuluT.
picesti, Vit5nesti-d.-j. si Vitnestid.-s.
parohiale si 34 filiale. Dup.
Focfani, compus din Focsani (Tirgul).

Ggefti, cu atunele : Chetroasa, Cucueti-de-sub-MAgura,
Girlele cuprinde urmAtoarele 32
lae (Vechi5). IO. Biserica cu hramul Intrarea -in -Biserica (Vovidenla). 1 1. Biserica cu bramul
parohiT :
SE Spiridon.
I. Bolotesti (com. Bolotesti),

cu 5 bisericT, din care 1 parohial, Cu hramul SE Nicolae in
hramul SE Gheorghe (Sudic). 13.
Glgesti si Vit5.nesti-de-sub-M5.gura.
Irefti, cu cnunul : Cucueti, Iresti si erbesti.

Yariftea, cu enunul : Jaristea.
Mera, cu enunele : Andreiasul, Capltanul, Mera,
in-
drilari-d.-j. si indrilari-Reghiul.
Odobeyti, Cu cItunele: Gro-
zesti, Odobesti (Tirgul) si Vinesesti.

Pdjefti, Cu catunele : Botesti, Floresti, Gugesti, Pinticesti, Ptesti si Slobozia -Vidrascul.
IO. Tifefti, cu cdtunele: Ole-
noua implrtire a parohiilor, pl.
cn. Bolotesti si 4 filiale si anume : 1 cu hramul Cuvioasa-
9. Biserica cu hramul SE Nico-
12.
Biserica cu
Biserica cu hramul SE Nicolae

(T5.135cari). 14. Biserica cu hramul S-til VoevozT.
Glgesti (comuna GAgesti),
Paraschiva in Purcelesti, 1 cu
hramul Adormirea in apotesti,
avind o bisericd parohiall cu

hramul S-tiI VoevozT in cAtunul
I cu hramul SE Gheorghe in
Glgesti.
IvAnesti si 1 cu hramul Inditarea-Dotnnutur in Scinteia.

2. Clipicesti (com. Clipicesti),
avind r biserica parohia15, cu

hramul S-tul VoevozT in catunul
Cu 2 bisericT, dintre care 1 pa-
Vianesti.
rohial, cu hramul SE Dumitru in en. Clipicesti si 1 filiald
Chetroasa (com. G5gesti),

avind 2 bisericT, 1 parohiall cu
Cu hramul S-tul VoevozT in Vi-
hratnul SE Nicolae, in cdtunul

Chetroasa si 1 filiall, cu hramul S-tiT Trel IerarhT in Cu-
anesti.
3. Focsani (tirgul Focsani), cu
24 bisericT, din care ro paro-
sesti, Sirbi si Tifesti.

ir. Vdrseltura, cl cdtunele :
Padureni si VArsatura.
hiale si 13 filiale : Parohiale:

1. Biserica cu hramul CuvioasaParaschiva (Domneasdi). 2. Biserica cu hramul St Gheorghe.
Populatiunea plAseT, dupg cel
3. Biserica cu hramulAdormirea-
www.dacoromanica.ro
Vianesti (com.
GAgesti),
cueti.
Iresti-d.-s. (com. Iresti), aI bisericd parohiall, cu

hramul Adormirea, in cAtunul
vind
Iresti.
Iresti (com. Iresti), avind
GIRLELE
561
biserica parohiala, cu hramul

VoevozT in cat. Iresti.
9. erbesti (com. Iresti), a-
GIRLENI
Tifesti (com. Tifesti), avind 2 bisericT, din care I pa-
de multa si calitatea produsulur
din anul 1893 a produs 121000
cu hramul S-ti! VoevozT, in Cu-
rohiald, in cat. Tifesti si I fiball, in Olesesti.

Tufele (com. Tifesti), avind 2 bisericT, din care I parohiala, cu hramul Adormirea
In Tufele si i filiall, cu hramul
cueti-d.-s.
Buna-Vestire in Balesti.
vind 3 bisericT, dintre care

parohiala, cu hramul Adorm-
rea si
filiall, cu hramul Sf.

Nicolae in erbesti si I filiala,
I
io. Jaristea I (com. Jaristea),

avind o biserica parohiala, cu
hramul Adormirea, in catunul
jaristea.
1. Jaristea II (comuna Jaristea), avind i biseric parohiala, cu hramul Duminica Tutulor Sfintilor, in cat. Jaristea.
Mera (com. Mera), avind
biserica parohiala, cu hramul
S-ti! Imparatf, in cat. cu acelasT
nume (Mera).
Odobesti, avind 2 bisericT parohiale i 5 filiale. Cele

parohiale cu hramurile NastereaMaicel-DomnuluT i S-ta Cruce ;
lar cele filiale cu hramurile Intrarea-in-Biserica, S-ti! Imparaff,
Sf. Ion Bogoslovul, Sf. Gheorghe i S-ti! ApostolT.

Cdpatanaul-d.-j. (comuna
Mera), avind 2 bisericT, i parohiala, cu hramul Sf. Nicolae,
In CaptanAul-d.-j. si I filiala, cu
hramul Sf. Ion Botezatorul, in

Capatanaul-d.-s.
Sindrila (com. Mera), Cu

2 bisericT, I parohiall, cu hramul Sf. Gheorghe, in
d.-j. si I
indrilari-
filial, Cu hramul Sf.
Nicolae, in
iLridrilari-Reghiul.
Andriesul (com. Mera),

avind i biseric parohiala, cu
hramul S-ti! Apostoli, in Andriesul.
Botesti (com. Patesti), avind 2 bisericT, i parohiala, Cu

hramul Sf. Ilie, in Botesti si I
filiala, cu hramul Sf. Gheorghe,
in cat. Patesti.
Floresti (com. Ptesti),
avind 3 bisericT, i parohiala, in
cat. Floresti 0 2 filiale.
Sirbi (com. Tifesti), a\rind i biserica parohiala, cu
hramul S-ti! Voevoz in catunul
este foarte buna. In tinderea viilor
hectol. vin in valoare de 2862000

le!.
Girlele, sat, jud. &cad, pl. Trotusul, com. Valea-Arinilor, situat
la N. de Lucacesti (scoall), la
o departare de 200
Are 115 familiT, sad 500 suflete; 5 cIrciumT.
Sirbi.
Varsatura (COM. Vars5.tura), avind 2 bisericT, parohiala, cu hramul S-ti! Trer Ierar-
cat. Varsatura si i ficu hramul Sf. Vasile, in
chi, in
Padureni.
Sunt 23 scolT, din carT : 7

mixte, 8 de bletT si 8 de fete.
Din aceste scoff, I I sunt construite de comuna, lar restul
parte in localurT cumparate, parte in localurT inchiriate.
rul copillor earl ad frecuentat

Koala in ultimul an e de 2230,
(1406 bletT si 824 fete), din
4540 copiT cu virsta de scoala.
Instructiunea publica secondara,
se preda intfun Reed cu 7 clase,
de bletT i trite scoala secon-
Girleni, com. rur., jud. Bacad,

pl. Bistrita-d.-s. Se intinde in
valea Bistriter pe malul sad
drept, marginindu-se la E. cu
teritoriul com. Ciumasi ; spre
N., cu al com. Racova, de care
se desparte prin Bistrita ; la
S.-E., Cu teritoriul com. Findnelele ; la S.-V., cu al comuner
Luncani; lar la V. co al com.

Buda.
Comuna Girleni este alcatuita
din 5 cAtune : Girleni, resedinta
plaseT cu statie de drum de
fer, Racila, resedinta comuneT,

unde este si scoala, Lezpezi, cel
maT populat si asezat la N. de
Racila; Pandesti, la S. de a-
dara de fete (Cu 5 clase). MaT

e in aceasta. plas o scoal de
meserie, de fete, intretinuta de
ceasta si unina, alipita de curind de aceasta comuna. urina

tinca mat inainte de com. Racova (proprietate a statuluT). In
stat.
aceastA com., la Lespezi, punc-
Plasa numara 8028 contrib.

Pentru pricinile ivite intre locuitorT, pl.
Girlele posedd un
tribunal de prima instanta In

orasul Focsani si 2 judecatoriT
de ocol, i in Focsani si alta In
tirgul Odobesti.
Serviciul postal se face zilnic,
tul cel mal septentrional al judetuluT, este limita superioara

a podgoriilor, pentru malul drept
al SiretuluT. Tot la Lespezi este
si limita Ciangailor, adica a locuitorilor UngurT, asa de nume-
ro! in acest judet.

Aceasta comuna se intinde
avind 2 oficiT postale si telegrafice, cel din Focsani e cu

serviciti permanent, iar ce! din
d'a dreapta Bistriter, de la po-
Odobesti, cu serviciul
In pl. Girlele, sunt podgorifle cele ma! renumite atit din
BistriteT, numit Bistricioara, des-
judet cit i chiar din intreaga

tara. Vita se cultiva &it se poate
dul Lespezi, pana la terminarea
com. Fintinelele. Un brat al

parte satul Girleni de cele l'alte
sate. Spre V. se afta zarca Chi-
cerea 0 la N. zarile Pragila

Tulburea.
71
60299 Morale Dlolfonnr Geograllo Vol. III.
www.dacoromanica.ro
GiRLENI
In comuna sunt: 434 case ;

4 circiumr; 3 bisericr ortodoxe,
deservite de 2 preotT, 1 diacon
i 5 cintaretr, li una catolica, in
satul Lezpezi.
PrimAzia are un local bun ;
lar coala se gasete in comuna
562
GIRLEgI-DE-SUS
teni, sunt legate cu calea nationalA Piatra-Bacati prin osele
ca san Mlicaneti O aezat a-
comunale pru n dui te. DepArtarea
nicul-SArat cu Siretul. Are o in-
sa de com. Buda este de 5 kil.,

de com. Racova de 5 kil., de
tindere de 15 hect., cu o po-
com. Luncani de 8 kil. i de Fin-
tInelele 6 kil.
proape de confluenta rlulur Rim-
pulatie de 29 familiT, sail 100

suflete, din carT 22 contribuabill. titi carte 12 persoane.
Racila i e intretinuta din fon-
durile Principeser de Wittgen-
Girleni, sat, jud. Bacan, pl. Bis-
Glrleti (Cotul-), vechia pichet,
stein. In 1891 a fost frecuentata de 19 baetr.

trita-d.-s., com. Girleni. Este azat intre Bistrita li Bistri-
cu No. 79, spre Moldova, in jud.

R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., co-
cioara. Ad se afla reedinta
muna Maicaneti, Ruga atunul
milir, sati 1731 suflete : 896 RominT, 12 GermanT, 814 UngurT

li 9 Izraelitr, totT de protectiunea
romina ; 760 agricultorT, 7 meseria0, 1 O comerciantl, 30 cu
profesiunT libere, 15 muncitor
li 23 servitorT.
pl4e1 Bistrita-d.-s. In Condica-
GirlWi.
Liuzilor se gasete in
ocolul
Bistrita-d. - s. Mo0a apartinea
Girleti-de-Jos, sat, jud. Dolj,
LogofatuluT Constantin Ba4. Se
pl. Ocolul, com. Gherceti. Are

382 suflete : 195 barbatT i 187
compune din 65 case i o circiumA. Biserica este zidita de
enoria0 la 1872; are un preot

i 2 cintaretr. Distanta pana la
Radia este de 2 kil. Populatia
este de 67 familir, sati 237 su-
flete.
titi carte 132 bArbatT i 7

femeT.
s'a dat in aceasta comuna la

226 locuitorT 644 Miel' i 40 pra-
Vite sunt : io cal, 147 vite

marl cornute, 377 or li 148
Pul. Tot in urma aceleT legr s'a

maT dat locuitorilor din com.
li cite 450 stinjenT patratT, loe
Girleni, stalie de dr.-d.f., jud.
pentru casa li gradina in va-
Bacati, pl. Bistrita-d.-s., com.
tra satulur.
Ville, dup. controalele divi-
Girleni, pe ulula BacH-PratraNeamtu, pusd in circulatie la

15 Febr. 1885. Se aria intre
statiile Bacaii (12.8 kil.) li Buhui (1o.8 kil.). Inaltimea d'asu-
zier filoxerice (189 I), ocupa 141/2
hect.
marT cornute, 557 porcr i 708
oT.
Budgetul com. pe 1891-92

a avut 6215.88 leI la veniturr
porcr.
2709 hect., dintre care 1029 ale

locuitorilor i 1680 proprietate
15 bordee. Copin din sat
ur-
meazd la coala mixta din satul

Ghercqti, ce este la 209 m. departare. In anul colar 1892-93
an frecuentat coala 8 baetr.
Cu virsta de coal'a sunt 14
fete 0. 10 baetr. titi carte 15
persoane.
Girleti-de-Jos,mayie particulara,
jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Gher-
cqti, satul Girlqti-d.-j., cu ve-
nit anual de 10000 la Apartine d-lur C. Girlqteanu.

Pe aceasta moie se afla i padure.
pra nivelulur mariT de 174.11 m.
Venitul acester statir pe anul

1895 a fost de 10315 leT, 65
banT.
i 4985 ler la cheltuelT.
femeT. Locuesc In 49 case
Girleni, vzofie, jud. Baca, plasa

Bistrita-d.-s., com. Girleni, cu
Girleti-de-Jos, pihiure particulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.

Ghercqti, satul GirlWi-d.-j., in
intindere de 85 hect. Apartine

d-lur C. Glrlqteanu.
Esente :
cer, frasin, stejar,
dota trupurr, una de 807.66
ulm, jugastru O glrnita.
privata, este alipita pe linga

cea din Fintinelele, apartinind
Principesel Lucia Schoenburg-
hect. i alta de 750 hect., care

dan proprietareT, Principesa Lucia SchoenburgWaldenburg, un
Girleti-de-Sus, sat, jud.
Waldenburg.
venit de 21000 ler.
Aceasta comuna se afl pe
Dolj,
pl. Ocolul, com. Ghercqti. Are

433 suflete: 223 barbar O 210
care oras este departata cu 16
Glrleti, sat, in jud. R.-Sarat,

pl. Marginea-d.-j., atunul Mi-
femer. Locuesc in 88 case O

19 bordee. Satul este wzat pe
ambele malurr ale riulur Tes-
kil. Catunele : Lespezi, Racila
canqti; wzat in partea de E.
luiul. Ad este o movi15, careia
a comuner, la 5 kil. spre N.-E.

de cat, de reedinta, Bolboa-
locuitorir ir zic Movila-Nemtilor.
calea nationala Piatra-Baali, de
i Palade0, wzate pe calea

vecinala Lespezi-Margineni-Mun-
www.dacoromanica.ro
Copiir din sat urmeaza la coala
GIRLEM-DE-SUS
mixta din satul Ghercesti, ce

este la 200 M. departare. In
anul scolar 1892-93 an frecuentat scoala 6 bdetl. Cu virsta
de scoa15. sunt 14 baeti si 15
fete. Stin carte 55 locuitorT.
In sat este o biserica, fondata
la 1878. Serbeazd hramul Inalnrea-DomnuluT.
Girleti-de-Sus, mo,sie particulara, jud. Dolj, pl. Ocolul, com.

Ghercesti, satul Girlesti-d.-s., apartinind d-luT G. G. Teisanu.
563
GMLITA
intre Stat i proprietariT ce po-
Dundrea-VechTe san Canalul-M5.cinulul.
seda 2184 hect. si locuitorif, carT
Relieful soluluT e parte acci-
sttipinesc 5112 hect.
dentat, parte ses. La V. este o

portiune de 1/4 din intinderea
Are o populatie de 264 familiT, sau 1292 suflete: 631 bar-
totald plana, coprinsa intre bratul MacinuluT i privalul Baroiul,

portiune acoperita la S. Cu stuf
batl si 661 femeT; 761 necasatoritr, 482 cAsItoritr, 49 vAcluvl;
si la N. cu un grind, pe care
1290 cetdtenf RominT, 2 supu0

strainT; 1292 ortodoxT; 628 a-
se afla o padurice de salciT; in

Dundre se afl in fata com. o
gricultorl i meseriasT, I doctor,

2 comerciantf.
insula (50 hect.), acoperin cu
Stin carte 55 persoane.
stuf i salciT: partea centrala

E., accidentan., are ca dealurT :
dealul Stanciul, la N. (96 m.);
ContribuabilT sunt: 253.

LocuitoriT poseda : 146 plugurT, 221 care si carute, 216
Dealul-CilibiuluT (84 m.) i Dealul-Viilor (64 m.), la S.; prin
grape de fen
Vite sunt 6674, din
de putina ; o moarA de aburT,

unde locuitoriT isT macind pro-
centrul comunei sunt dealurile :
41 I cal, 770 boT, 8 catirT, 5200
Girliciulur cu
oi, 12 capre, 273 rimatorT.
ductele lor. De asemenea se
(64 ni.) l'hig sat, in partea N.
Pe teritoriul com. sunt 13
gseste i padure.
a lur, Ndmolesti (70 m.)

Tirca (68 ni.), la E. de sat ;
morT de vint.
Comerciul e activ si se face
toate sunt acoperite Cu p541mf

semanAturT si sunt de natura
humoasa. Movile sunt in numAr
de 5, intre carl: Movila-Sapata
(74 m.) si Movila - CinstituluT
(82 m.) la S.-E., ling5. hotar.
Apele cari ucla teritoriul com.
prin gara portuluT Cernavoda,
Mosia aduce venit anual de

7500 lei. Pe aceasta mosie sunt
stine de oi unde se face brinn
Girleti-de-Sus, padure particujud. Dolj, pl. Ocolul, com.

Ghercesti-d.-s., in intindere de
85 hect., apartinind d-luT G. G.
Teisanu. Esente: cer, jugastru,

frasin, ulm, stejar i limita, aceasta din urma predominind.
com. mur., jud. Constanta,
pl. Hirsova.
Este asezata in partea N.-V.

a judetuluT, la 96 kil. spre N.-V.
de oraselul Hirsova, resedinta

plaseT. Com. invecinate cu dinsa
sunt: D5.eni, la 8 kil. spre
N.; Groapa-CiobanuluT, la I3 kil.
spre S.-V.; Eni-Sarai la 8 kil.

spre S.-E.; Ostrov, la 14 kil.
spre N.
rur. Daeni, desprtita fiind prin
valea Bertesti si o linie conventionala. ; la E. si S. cu com.
Eni-Sarai, separindu-se prin dealul Eschesec, Dealul-CilibiuluT,
al Viilor i privalul Baroiul; la
V. cu com. Groapa-CiobanuluT,
despartindu-se prin o linie conventionalA tras prin stuf i u
jud. Braila, de care o desparte
virful
Glrliciul
carT :
la 60 kil. spre S.
3811 leT la veniturT si 3314 leT
la cheltuelT.
CM de comunicatie: pe lialtI
sunt : Dundrea-VechTe (Canalul-
si Orle cu luntrele ; calea judeteana Hirsova-Mdcin care trece
MacinuluT) la V., girla sau privalul Baroiul V., trecind prin
prin com.; apoT drumurT comunale catre satele invecinate
partea V. a satului Girlici; piriul Bertesti la N. si l'Hui san

Valea-Viilor, care in cursul media are numele de Valea-Pe-
Sarai, Daeni, Ciobanul.

Nicolae, zidita si fntretinuta de
trisuluT si in
com., cu IO hect. de la Stat,

deservita de I preot,
I para.
cliser, 2 cintaretT; o scoald mixta
cel superior de
Valea-StanceT-Seaca, avind ca a-
rurala, conclusa de i invatator

sii invatatoare, frecuentad de
78 elevT, 45 lideti si 28 fete.
flu en t Valea- cu-Mdraci ni, prin ce n-
tru si S.; ambele aceste val din

urma. se
deschid in privalul
Bdroiul.
.Com. este forman' dintr'un

singur catun, Girlici, asezat la
poalele S.-V. ale dealuluT Girliciul, (200 m.) udat de privalul
Girliciul, numire vechie a com.

Poenari-Rali, pl. Crivina, jud.
Prahova.
Baroiul, pe 3 val, dintre carT

una e inalta. si ripoasd.
Girlita, com. rur., jud. Constanta,

pl. Silistra-Noul.
hect., din cari 50 hect. ocupate

de vatra satuluT, Cu 244 case,
iar restul de 7305 hect. impArtit
V. a jud., la 114 kil. spre S.-V.

de orasul Constanta, capitula
districtuluT si in cea de S.-V.
www.dacoromanica.ro
Se afla situata In partea de
GiRLITA
564
GIRL1TA
a pl., la 15 kil. spre S.-E. de
o revarsare anterioara a Da-
casatoritI, 6I0 casatoritY, 39
orasclul Ostrov, resedinta pl.

Com mete invecinate sunt : Bugeac, la 4 kil., spre N.-V.;
la 6 kil., spre N.-E. ; Gar-
llara, adincd pana
vaduvI, i divortat; 1388

cetated
RominT, i supus strain;
van, la 7 kil., spre S.-E.; EseChioi, la 7 kil. spre S.-V.

Se margineste la N. cu jud.
lalomita, de care se desparte
prin fluviul Dundrea ; la E., cu
com. Cilnia, Lipnita si Carvan,
despartindu-se de cea
prin dealul Draca i Valea-Scorcii, de cea d'a doua prin Valea-
ScorciI, de cea d'a treia prin

Dealul-ScorciI, valea CaraghiozCulac i dealul Regene-Ceair ;
la V., cu Bulgaria, despailita
prin dealul Bei-Orman-Bair ; iar
la V., cu comunele : Bugeacul,

Ese-Chioi si Aliman, separin-
du-se de prima prin gira Dervent i lacul Girlita, de secunda
tot prin lacul Girlita si de a

treia prin dealurile Burun-Sirti
si Tanas-Sirti.
Relieful solului este acciden-
tat. Teritoriul sati este brazdat de culmile Coslugea, la E.,

Girlita, la S. si Ese-Chioi, la
S.-V.
E udata de Dunare , la N.,

pe o intindere de 2 kil., de la
gura girla Dervent pna la poalele de N. ale movild Dervent ;
malul saii este parte jos, parte

ridicat si stincos; formeaza
o instila, Pacuiul-lta-Soare (65
hect.), acoperit cu salci! i A.chitI ; inteinsa, la punctul Dervent, se varsa gira Dervent (21/2
kil.), la N.-V. de com., stabilind
comunicatiunea filtre lacul
lita si batrinul fluvi.
Valle sunt numeroase, ins

cu toata vecinatatea padurilor
nu a apa de ett in timpul ploilor si al topira zapezilor.
Pe teritoriul com. se afla lacul Girlita (650 hect., din cal-1
25 apartin comuna), in partea
de V. a com.; este format de
1;.2.
25
m.
are malurile de E. inalte si stin-
coase in cea maI mare parte,

pin pricina dealurilor apropiate
carI isI trimit pietroasele lor
;
ramificatiuni pana in malul
produce peste bun ea si Dunarea, cu care comunica prin gira
Dervent, care se consuma in localitate si se exporta afara si al
caruI venit apartine statuluI.;
partea de N. p. arta numele de
Taplic-Ghiol si e acoperita cu
stuf de pe marginT ; iar intre
Orla Dervent si lac se mal

gaseste o mica !palta acoperit
cu stuf.
Catunele care compun com.
sunt doua : Girlita, resedinta,
asezat in partea central. a com.,
pe malul de E., inalt istincos
al lacului Girlita si pe ambele

malurI ale \raid Girlita, inchis
dominat la N. si E. de dealul Girlita, la S., de dealul Versat-Sirti si la V., de dealul Bone-Sirti ; are o pozitie frumoasa ;
este un sat mare, populat, cu

aspect placut, casele bine aranjate i curate ; in partea de S.
e inconjurat cu vii; Ganta, in
partea de N. a com., la
3 1i2
kil. spre N.-E. de resedinta, tot
pe malul de E. al laculuI Girlita, in valea Galita, inchis la

N. de dealul Taplic, la E. si S.
de dealul Galita ; este maI mic
ca cel precedent, me putin frumos in interior, dei pozitiunea
ir este de o potriva de frum asa.
Suprafata totala a com, este

de 6586 hect., din cati 185 hect.
vetrele satelor, cu 245 case;
1389 crestinT ortodoxI ; 670 agricultorI si meseriasi; i circiumar.
titl carte 36 persoane.

Locuitorir posedk : 193 plu-
gurI, 348 care si cdrute.

Vite sunt 5900 capete, mar
cu deosebire oT.
Pescuitul se face in balta
lita.
Sunt 2 mori de vint.

Comerciul, activ, se face prin
oraselul Ostrov.

leI la veniturI si de 3710 la la
cheltuell.

calea judeteana Ostrov-Cuzgun
care trece prin sat, apoI drumuri comunale la satele inveci

nate : Garvanul, Cilnia si EseChioi.
Are o biserica in cat. Gir.

lita, cu hramul Sf. Dumitru,
fondata si intretinuta de locuitorl, cu io hect. de la Stat, de-
servia de i preot, i dascal si

I cintaret ; 2 colf, una in al.
Girlita si a doua in cat. Galita,
cond tse de i invatator si o invatatoare ; e frecuentata de III
elevI (89 baetI si 22 fete).
Girlita,
sat,
in jud. Constanta,
pl. Silistra-Nou5., cat. de resedinta al com. Girlita, asezat in

partea S., pe malul E. al laculd
cu acelasi nume, in valea CuiuCulac sal Girlita, intre dealurile
Girlita si Galita; are o intindere
restul de 6383 hect. impartit
ocupate de vatra satului, cu 188
tare Stat
proprietaff, cal-1
posea. 1300 hect. si locultorI,
case ; populatia, compusa nu-
carl posea. 5013 hect.

familiI, Cu fo16 suflete, ocupindu-se cu pescuitul si pastoritul.
mal din RomtnI, este de 251'
familii, sail 1389 suflete : 671
barbatI si 418 femer; 739 ne-
www.dacoromanica.ro
GIrlita,
sat,
in jud. Mehedinti,
Gt RL1TA
pl. Ocolul-d.-j., com. rur. Gutul,

cu 64 case.
Girlita, lac, jud. Constanta, pl.

Silistra-Noul, wzat in partea
V. a jud. i a pl., pe teritoriul
com. rur. : Girlita, Bugeacul
Almaliul. Are o forma lunguiata.
Se intinde de la S.-V. spre N.-
Gt S CA-MARE
565
partin com. Bugeacul, Ostrovul,

Almaliul, Esse-Chioi i Girlita.
Este cuprins futre dealurile Draca, Dervent, Canli-Dere, Cur-
Girnetul, deal, in partea de N.-
deli, Garvan, la E.; Cuiugiuc-
Girnita, vale, acoperita cu
V. a com. Bohotinul, pl. Podoleni, jud. Falcid.
dure de stejar, jud. Muscel, pl.
Ioli-Bair,Tasli-Burun, Ceatal-IolBair,' Bei-Orman-Bair, Tiumbet-
Riul-Doamner, com. Mioveni.
Bair, Pinirlic-Bair, la S.; Top-
kil. (maxima de 5 kil., minima
ci-Bair, Ierulceea-Bair, la V.;

Iapce-Bair i Bugeacul, la N.
Piraiele i valle ce se deschid
inteinsul sunt : \ralea Bugeacului
Girtamneti, parte din sforile

de mofie stapinite de motenir
din com. Malul, jud. Teleor-
de 500 m.). Suprafata totala este

de 800 hect. (8 kil. p.). In partea
la N.; piriul Almaliul, unit cu

piriul Pamplr-Ghiolgiu i valle
Cu aceasta, poarta numirea de
de N. i Ruga dinsul se maT

gasqte o mica balta acoperita
cu stuf (zo hect). S'a format
de Dunare inteuna din revarsarile el', i aceasta ne-o probeaza limba de pamint ce desparte lacul de fluvid, care e de
Iaguda-Ceair, Sari-Mesea-Ceair,
E., pe o lungime maxima de

io kil. i o latime medie de 21/2
Trincovita, la V.; valea CuruCanara, la S.-V. ; valea EsseChioi, unita cu valle ancan-
man ;
o alta parte, la un loc
Jungheti.
Girteni, fird de dealurt, in jud.

Bacar, pl. Bistrita-d.-s., com.
BalgeW, care are ca virfurr: Boita,

Ghilea i Balaceanu i se intinde
Ceair, Punar-Orman-Ceair, Chi_

lege-Ceair, Begene-Ceair, TanasCeair, Nursus-Ceair, la S.; valea
Cuiu-Iuc-Ul unit cu valle Lamburlu - Culac, Caraghioz - Ceair,
Gisca, lac, pe hotarul moOer Ba-
apor valea Gante unita cu va-
bele ca Giste0, jtrd. VlaFa,
lea ScorciT, la E. Adincimea lur

este de 6 m.
unde este o circiuma. Peste acest lac este un pod al Drumulur-Doamner (acel ce duce de
acesta crqte prima-vara; altfel marea evaporatie, la care
Girloaca, phig , in com. rur.
la Bucurqti la Zimnicea). Acest
Girlita-Mare, pl. ampul, jud. Me-
lac strabate toata proprietatea
este supus, nefiind compensata
hedinti, pe care se afla morT
Statulur Gisteti.
de loc prin micul debit al pi-
de macinat.
300 m. numar i inalt de 21/2

m. cel mult. i azT chiar iezerul
comunica ca Dunarea printr'o
Orla Cu marT malurI ripoase,
numita Dervent, i prin care
primWe apa de la fluvid, cind
rarelor i vailor mar tot-d'a-una
Girnetoaia, pr, izvorqte din

partea de E. a com. Idriciul,
sta supozitie a noastrd. Malurile
Dolheni-d.-j., i dupa ce iese din

sat se varsa in stinga piriu-
cauza dealurilor pietroase, carT

tT trimit ramificatiunilelor pana
pe malurile sale. Aceste dealurr
sunt : spre N. Bugeacul i CA-
Neamtu.
Gisca, pdclure, in insula Gisca-
sed, l'ar seca definitiv; pe Ruga aceasta, spetele de petT asemandtoare in fluvid i lac ne
arata mar mult probabila acea-
sale sunt in partea de N.-V.-S.- E. inalte i stincoase, din
la V. pe hotarul com. spre jud.
Mare, jud. Ialomita, pl. Ialomita-
Balta, com. Piva-Petrer, are 50

hect. salcie i plop.
pl. Crasna, jud. Fakir'', din spre
com. Vutcani, trece prin satul
Gisca-Mare, insuld pe Dundre,

In jud. Ialomita, pl. IalomitaBalta, com. Piva-Petrel; este des000- de insula Gisca-Mica,
lur Idriciul.
Girnicetul, sat, face parte din

rur. Nisipi, pl. Cerna-
prin bratul Hasan-Be!; are 150

hect. padure.
d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 189 locuitorr (roo bar-
Msca-Mare, insuld, in Minare
dealurile Burun-Sirti i Bone-Sirti; la E. dealurile Girlia, Galita,

ScorciI, Taplic i Draca. Tot pe
batI i 89 femer). Cade in partea

de N. a com. i e udat de valea
la limita judetulur Teleorman,

in dreptul com. Bragadirul, la
Lov4teanca. Este brazdat dela
malul E. sunt wzate satele

lita i Galita, lar pe cel N., la o
mica distanta de lac, este situat
satul Bugeacal. Basinul sati coprinde peste 3000 hect. ce a-
N. la S. de dealul Nisipi i Cerna.
punctul unde riul Vedea i balta

ScAqti, precum 1 alte scursorT
ramizir; la V. Belezliki-Sirti ; la S.
com.
GI.rnita, sub-divizie, in com. rur.

Prun4orul, pl. Ocolul-d.-j., jud.
Mehedinti.
www.dacoromanica.ro
de ape, dad in limare. In dreptul acester insule este pichetul

No.
riel.
ii pentru paza
frunta-
566
GtSCA-MICA
G4TENI
Venitul comunal este de 5697

leT ; iar cheltuelile, de 4444 lei.
ca, proprietate a statului, fosta
jud. Teleorman; pe tarm se
Pe aceasa proprietate este
Vodd. Se numeste ast-fel pen-
afla pichetul de paza No. 12.
o biserica, in cAt. Gistesti-Ro-
tru a se deosebi de cel vecin
cu hramul Adormirea-
care este populat numai cu Ro-
Gisca-Mick insuld, in DunAre,

putin mar la vale de Gisca-Mare
mini,
Gisca-Mick insul, pe Dunare,

in jud. Ialomita, pl. Ialomita-
MaiceT-Domnului, deservita de
un preot si 2 cintdretl ; o
Balta, com. Piva-Petrel, spre

S. de insula Gisca-Mare, de care
scoala mixta., cu 6 clase, fre-
se desparte prin bratul Hasan-
Vite sunt : 380 bol si vaci,

73 cal, lo bivoli, 540 oi si capre si 645 rimatorl.
Bei.
cuentata de:38 ba.et1 si 26 fete.
Gis teti-Romlni, com. rur., in

jud. Vlasca, compusa din cal.:
Ad i este lacul Gisca, in care

este peste mult.
Gistesti-Romini, situata pe pro-
Este un pod vechiti peste
prietatea statului cu acelasi n u me,
apa Gistei, la Drumul-Olacului,

sub malul padurer Babele.
pendinte de manastirea RaduVocla si Gistesti-Sirbi sati Coteni, pendinte de ManastireaMihaiti-Voda, azi apartinind sta-
tului, ambele asezate pe malul
apei Gisca sati Ilfovatul, departe de Bucuresti de 27 kil.,

de Giurgiti de 52 kil. si de Obedeni, resedinta plasei Glavaciocul-Neajlovul, de 12 kil.
Pe aci trece azI drumul la

Alexandria; mai inainte era stra-
Pe aceast proprietate, afar

de locuitorii improprietariti la
1864, dupd legea rurala, s'a mg
improprietArit la 1882, dupa legea insurateilor, inca 30 locui-
tori care al) luat 125 hect. pamint. Acum s'a infiintat un noti
sat pe 700 hect

Gisteqti-Rornini, catun, din care
se compune comuna cu acelasI
mal inainte a manAstireT Radu-
mira.
Mosia are o suprafata de noo

hect., din cari 250 hect. padure
de stejar.
GIsteti, sat, pe mosia si in com.

Pascani, jud. Suceava. Asezat
sub poalele padurer de pe dealul Pietrisul, numAra 235 famili1,
sati 964 suflete (497 bArbatT li

467 femer); 197 contribuabili.
Vatra satuluT ocupa 105 falcI.
ImpropriearitT la 1864 sunt

72 palmasi si 48 codasI, stapinind 449 falcr, 18 prj. li 12 sti.
PAscani (6 kil. 244 m.) ; la Topilele (1 kil. 338 m.); si la
Brosteni (3 kil. 122 m.).
Nicolae, cladita la 1844 de locuitori, cu ajutorul fostuld pro-
prietar N. R. Roznovanu, deservita de I preot 0 2 cintareti.

coala din Topi/e serva si acestui sat.
batut de drumul la Craiova, pe

unde treceati olacele de posta.
Aci era(' 2 hanuri mil' : unuI pe
proprietate a statului, fost mai
Gistesti-Romini, cel-l'alt pe Gistesti-Coteni sati Sirbi.

Suprafata ambelor trupuri ramase statului este de 1108 hect.
cu ct. Gistesti-Sirbi.
Se numeste Gistesti-Romini
Gitei (Valea-), sal Ilfovtul,
pentru a se deosebl de cel ve-
tea Bulbucata; vine din Gistesti-
afara de ceca ce s'a dat la lo-
cm, care este populat numai cu
cuitorr.
Sirbi, si se numeste Gistesti-
Paminteni si Costieni si da in
Neajlovul la FacAti.
Aci se gseste pAclurea de

pe trupul zis Jianu, de 31 hect.
Strbi san Coteni.
71 arii, si un alt trup de padure,

de 290 hect.,
Se arendeaza anual cu 27000
lei.
Pe aceasta proprietate se afla apa Gisca sati IlfovAtul ce

strabate toata proprietatea prin
mijlocul el,
venind din lacul
Gisca, despre Babele si, mergind O. se verse in judetul 11fov.
Are o populatie de 233 familii, sail 962 suflete.
nume, pl. Neajlovul, jud. Vlasca,

inainte a manastireI Radu-Vocla,
E constituita in trup de mosie
Suprafata total a trupului

acestui catun a fost de 1600
hect., din cari airi luat locuitorii
la 1864, 170 hect., insurAteiT, 30
hect. si scoala, 125 hect., la
1882.
vale, jud. Vasca, pe proprieta-
GIteni, cdtun, jud. Bacan,
pl.
Bistrita-d.-j., com. Rdcaciuni, si-
tuat pe pirlul cu acelasi nume

si pe piriul Racaciuni, la 2 kil.
de satul Racaciuni (scoala).
Are o populatie de Io8 fa-
Padurea e in suprafata de 31
miliT, sal-1 375 suflete; o bise-
hect. si 70 arii.
In ca.tun se afl o scoald si
rica de lemn, clac:lita de locui-
o bisericA.
tori la 1876; 2 circiumi.

Vite sunt : 19 cai, 197 vite
mari cornute, 71 porcI si
Gisteti-Sirbi, sati Coteni,
cit-
II
capre.
thn, pendinte de com. GistestiRohfini, pl. Neajlovul, jud. Vlas-
www.dacoromanica.ro
Giteni, sat, jud. Badil, pl. Bis-
Gi*TEN1
trita-d.-j., comuna Fundul-RAcA-
ciuni, situat pe piriul cu acelasI nume. Are o populatie de

18 familiI, sal 18 suflete ; o bi-
serica, cildit in 1720 de ChiritA, proprietarul mosid de pe

atund.
Vite : 12 cal, 32 vite marl
cornute, 42 porcI si 120 capre.
Giteni, vechte numire a cdtunula Gageni-d.-j., com. Vinti-
567
GLAVACIOCUL
comunna Rasa, situat pe ma-
larui, $tefan-cel Mare si Giava
tul sting al bratuluI Botul, despArtit de satul de resedintA prin

satul Bogata. Are 7 familii.
ciocul.
Glavaciocul, plasd, jud. Via$ca.
In trecut constituia o singura

plisa, azT este unja cu piasa
Neajlovul. Limitele piase). Gla-
vaciocul sunt: la N., judetul

Arges, la V., jud. Teleorman,
la S., pl. Cilnistea si la E., pl.
Neajlovulur. Ocupa partea de
Mereni-de-Yos, cu catunele :
Mereni-Ceoani $i Mereni d.-j.
Mereni-de-Sus, ara catune.

N egreni, cu catunele : Osebiti-Negreni, Negreni-d.-s., Negresti-d.-j.
Preajba, cu cAtunele : Buiaci,
Hagiesti, Poeni, Preajba si Vitasi.
spre N.-E. si, dupa ce strabate
din 25 com., cu 75 catune si
Purani-d.-s., cu catunele: Butesti si Purani-d.-s., saa al Mi

tropolieI.
Scurtul, cu catunele : Dracesti, Scurtul-Mare, Scurtul-Slavesti.
Talpa-Bdlcoveni, Cu catunele:
Linia - Costd, Mosteni, Rota-
teritoriile comunelor Fundul-RacAciuni si Racaciuni, udind sa-
anume :
resti saa Rindunica, Talpa-Bat
tele CurmAtura si Gisteni, se

varsA in piriul RAcaciuni de-a
o comuna.
Biblija, Cu cAtunele : M'Uta
dreapta si se incare cu piri-
si CAlugArita.
leanca, jud. Buzati.

Giteni, pida, jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-j., care izvoreste din dealui Capota si curge de la S.-V.
ia$ul RacusuluI.
Gitejeti, sat, face parte din com.

rur. Govora, pl. Ocolui, jud. Vilcea. Are o populatie de 233 locuitorI (119 barbatr si 114 fe-
V.-V.-N. a judetulur.
Suprafata acesteT plAsI este

de 30229 suflete. E compusa.
Aduna/i- Bute ,s. ti, constituind
Biscoveni, ara catun.

Blejefti, cu enuncie: Baciul,
Olanescu - Baciul - Graidanescu,
Blejesti-Neamtu, Fetele si Pu-
bralului Jirlul, jud. Ialomita,
rani-Sf.-Gheorghe sali Cotorani.

Buteasca-de-Yos, cu enuncie :
Butesti si Buteasca-Mosteni.
artojani-de- Yos, Cu cAtunele:
Baciul, artojani-d.-j. si Vida-d.-s.
Ceitunul, cu catunele : AlbeniBanovul, BrAtesti, CAtunui si
pl. Borcea, com. CalArasi-VechI.
TAvirlul.
mel). Este la 5 kil, de mahalaua Gurisoara, unde este scoala.
Gitul-Iezerulul, altd numire a
Cozmelti, cu enuncie: CozGItul-Iezerulu, .i5//dure de salcie, in jud. lalomita, pl. Borcea,

com. CAlArasi - VechI. Are 50
hect. Este situatA spre S. si in
apropiere de orasul CalArasi.
Glava, deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. TAlpasul, ce se intinde de alungui piriuluI Vaca,
afluent al riuluI Plosca, unde
spune legenda c in vechime
ar fi avut loc o ciocnire futre
T'atad si RominT.
Glavacioaca, ciitun, in jud. Ialomita, pl. Borcea, pendinte de
mesti-Gurgesti si Osebiti-Blejesti.
Crevenicul-Mare, cu cAtunele:
Crevenicul-Mare si Cosoaia.
Crevenicul Reidulescu,
ara
cAtun.
Fierbing, cu cAtunele : Giogoveni $i Fierbinti.

FleYmhzda, Cu catunele : Bujorui-Calugarul-Flaminda.
Frsinetul, Cu enuncie : Ghetulesti si Frasinetul.

Gdlelteni- Mofteni, cu cAtunele: Dobrogostea, GAleteniMitropolieI, Galeteni - Mosteni,
GrAdistea si Siorice$ti.
Glavaciocu 1, Cu catunele: $a-
www.dacoromanica.ro
coveni si ZadAriciul.
Talpa-Ogrzeni, cu catunele :
Lefesti-$opiriesti, Talpa Ionesti,
Mahalaul-Dovieceni, Talpa - Ograzeni si Talpa-Trivalia.

Tmdsefti, cu catunele: Parisesti-Spinesti, Stincesti si TAmasesti.
Zidetriciul, cu cAtunele : Belimoaica, Zadariciul, Crevediad.-j., Crevedia-MicA.
Sunt 25 scolI comunale, con-
duse de 23 invatatorI si 2 invAtatoare si urmate de vr'o

800 baetI si 100 fete.
In plasA sunt 30 hect. vil si
anume : in com. ZAdAriciul, 2
hect., Gaineni, 17 hect., FrAsinetul, 8,5o hect., si in comuna
Cozmesti, 1.50 hect.
Sunt 18 parohir si anume :
Mereni-d.-j., cu 2 bisericI, 2
preotT, 4 dascAlf; 630 familll,
3777 suflete.
Crevenicul-Mare, cu 3 biseriel, 2 preotl, 5 dascalf; 457 familif, 1790 suflete.
Tamasesti, cu 2 biserici,
preot, 3 dascall; 289 familil,

1763 suflete.
Baciul Po$ta, cu 2 bisericr, 2
preotl, 4 dascAll ; 493 familif,
2451 suflete.
GLAVACIOCUL
GLAVACIOCUL
568
Tamasesti, i bulci pe an ; Buteasca, 3 bilciurI pe an ; Glavaciocul, i Mida pe an ; Orto-
Vida-Cirtojani, cu 2 bisericl,
2 preotT, 4 dascAlI; 617 familiT,
2825 suflete.
Cozmesti, cu 3 bisericI, 2
preotT, 5 dascali ; 569 familiT,
2897 suflete.
(vezI
Glavaciocul
rttl); Drimbovicul, vale cu apa.
mica, vine din judetul Arges
jani-d.-j., 2 bilciurT si in toate
de aproape de
Du minicil e ; Frasinetul, 3 bilciurT
trece in pl. NeajlovuluT.
pe an.
Statul posea in aceasta plasa
Purani, cu 2 bisericT, 2 pre-
la N. la S.,
Glavacioc
Cele maT principale val* sunt :
Clenita, alugarita, a-Calarasilor,

Sericul, Mogosiul, Motoful.
otT, 5 dascalT ; 363 familiT, 629

sufiete.
Pueni, Cu 3 bisericT, 2 preotT,
5 dascalT ; 363 familiT, 1643 suflete.
CAtunul, cu r biserica, r preot
2 dascali ; 130 familI, 629 su.
flete.
urmatoarele propriettT : VatraManastiref - Glavaciocul, cu venit anual de 46500 leT ; Purani-
elarul, cu 3 bisericT, 2 pre-
de 60000 leT.
PadurT sunt urmatoarele : O-
zeni.
mul, pendinte de com. Glavaclocul, proprietatea Vatra-Md-
sting al riulu\I Glavaciocul se

vad; niste ruine ale uneT cetati
nastiriI-Glavaciocul, 800 hect. ;

Bulutnele, Galbena, Gua-Mare,
vechl.
Gua-Mica, Dumbrava, Lunca,
Ogrezeni, pe riul Clenita, se vad

iarasI niste ruine despre care se
otT, 5 dascalr ; 596 familif, 2873

suflete.
Glavaciocul, cu I biserica,
preot, 2 dascall ;
255 familiT,
1135 suflete.
Negreni-de-Jos, cu 2 bisericI
2 preoti, 4 dascalT ; 416 familiI,
1634 suflete.
Talpa.Trivalia, Cu 3 bisericI,
2 preotT, 5 dascalT; 525 familiT,
2362 suflete.
MitropolieT cu venit anual de

13000 leT; Bibiita a schituluT
Namaesti, Cu venit anual de
de 8900 lei ; Mereni sati Stefeni-MitropolieT, cu venit anual
TigoriT-Id-Bortoaica, Cojocarul,
Palanga i Dirmoxa, pendinte
de com. Fierbinti, proprietatea
Dealurr principale sunt : alFrasinetuld, al-Glavacioculul s't

al-SericuluT pe la Bitcoveni.
Movil principala este aceea
de la Talpa care se zicea Movila - Ogrezeni de la care si-a

luat numele com. Talpa-OgreLa com. Tamasesti, pe malul
Asemenea la comuna Talpa-
zice ca ar fi fost o cetate romana.
VetreT -ManastireT - Glavaciocul,
Aceasta plasa este cea mal
GAlAteni-de-Sus, cu 4 bisericT,
2 preotT, 6 dascalT ; 583 familiT,
600 hect. ; Purani, 659 hect. ;

Mereni-Stefani, 910 hect.
Subprefectura acesteT plasT,
putin productiva. din acele ale
2071 suflete.
inainte de a se uni cu plasa
Scurtul-Mare, cu 6 bisericT,
2 preoti, 8 dascalI ; 568 familiT,
2787 suflete.
FrAsinetul, cu r biserica,
preot, 2 dascalT; 290 familiT,
1358 suflete.
Bibiitia, Cu 2 bisericT, Ipreot,
3 dascalT; 302 familiT, 2078 suflete.
Flaminda, cu 2 bisericT, 2
preotI, 4 dascalT ; 421 familiT,
1932 suflete.
NeajlovuluT, era la com. Vida.

Prin aceast plasa trec apele:
Teleormanul, care o limiteaza
despre jud. Teleorman ;
Cle-
nita, care curge de la N. din

jud. Arges catre S. si da in
Teleorman in jos de Bibiita,
aproape de com. Magura ;
Cil-
nistea, care vine din sus de
judetuluT sal:1 ; pamintul, in ma-
re parte argilo - calcaros, tine

apa d'asupra in timpul ploios
si plesneste in timpul secetelor ; pamintul argilo - silicios
este mal productiv, si Cu cit
ne coborim catre Dunare sati

catre lungul plaseT despre pl.
Cilnistea, patnintul devine mar
fertil si foarte productiv, ast-fel
sunt mosiile Biblita, Fra:sinetul, Galteni si Crevenicul.
din comuna
CM de comunicatie care leaga
Talpa-Posta sati Baciul, din padurea Boreasca de la Lacul-cu-
plasa Cu centrurile marT sunt :
DrumuI-OlaculuT,
In total sunt 44 bisericT, 31
Oastele, trece prin maT multe
preotT, 75 dascalT, pentru o po-
comun e si se varsa in Arges , Ruga satul Falastoaca ;
soseaua ce pleaca din Glavacioc de la hotarul judetului

despre Arges , care urmeaza
valea Glavaciocul si trece in
piriul Sericul incepe mar sus
pl. Cilnistea ca sA jasa. la Giur-
In aceasta plasa s'a vindut
de com. Butesti-d.-j., trece prin
tutun in valoare de 96174 leT

In 1887, si de 106559 leT, in
Cozmesti si merge de da in
giti ; soseaua ce duce prin Buteasca si merge pe vale in jos
Glavaciocul la com. Vida-Fur-
de l'ese In pl. Neajlovulul pe la
1888.
culesti ; Glavaciocul, riulet, care
Bilciurile ce se fac in aceasta

plasa pe an, sunt la comunele :
a dat numele piase, pe care
Uesti-Golesti.
In vechime trecea prin aceasta
plasa Drumul-OlaculuT, sal-1 al
pulatie de 8049
familiT,
sati
38445 suflete.
o strabate mar pe din dota de
www.dacoromanica.ro
GLAVACIOCUL
569
poster, care mergea de la Bucuresti la Craiova i avea statia sal:1
posta a 4-a din Bucuresti la

satul Talpa, si a 3-a posta la
satul Blejesti-Neamtu.
Glavaciocul, com. rur.,
com-
pus din cat. : Glavaciocul,

si
tefan-cel-Mare, situate
pe proprietatea Statulur Glava-
GLAVACIOCU1.
ce constitue aceasta com. este

de 3 kil.
Sunt to circiumr.
In Istoria Tare! a fratilor Tunusli gasim, ca aceasta manas-
Glavaciocul, ciitun, pendinte de
la 1477 de Vlad-Voda-Tepes, tatal lur Radu-Voda si ca fiul lu,

Radu-Voda, a terminat-o la 1496.
com. Glavaciocul, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situat pe prostirer - Glavaciocul, pe
sfircul
vair Glavaciocul, pe un loc pu-
tin ondulat de ramificatiile
sca. Innainte de secularizare a-
celeT
partinea manastirer Glavaciocul.
In 1864, s'ad improprietarit In

acest catun 169 locuitorT, carT
aj luat o suprafata de 57 hect.
de 6000 hect.
satul .Stefan - cel - Mare parohia

Glavaciocul ; este deservita de
catunelor 2000 hect. Ad, In 1882,
s'a mal dat de stat pentru 140

locuitorr insurater, 3 scoale
o biserica, o suprafata de 2305
hect., formind satul tefan-celMare.
Mosia cu toate trupurile se

arendeaz anual cu 46000 ler.
Venitul comuner este de 6174
lugarul, care este chiar acolo

inmormintat, n'a fcut de cit
a-
Bucuresti, la 82 ldl. de Giurgiu,

la 34 kil. de Obedeni, resedinta
pl. Glavaciocul-Neajlovul, la 40
kil. de Pitesti si la 3o kil, de statiile Titu i Gdesti.
Suprafata totald a mosiel este
S'a dat la locuitorir tuturor
Mal probabil este ca dinsa data

inainte chiar de principatul
rer-Rominestr. Vlad Voda CA-
prietatea statulur Vatra - Mana-
ciocul, pl. Glavaciocul, jud. Vla-
Se afla situat. la 58 kil. de
tire a fost inceputa a se cladi
s'o restaureze. Neagoe-Voda a

zugravit-o, iar Constantin Brincovean u, la anul 1701, a reparat-o
din not, fiind ruinat5.

Are hramul Buna-Vestire.
Aci este marastirea Glavaciocul, cu hramul Buna-Vestirc,

care a fost zidita de Vlad-Voda-
Aceastd manastire de calugarT, e situata pe coasta dealuluf aper Glavaciocul, pe o maltime cu o vedere peste intreaga
Tepes la 1477 si care serva azT de
biserica de mir, constituind cu
vale In partea de S.
Dupa secularizare a ramas bi-
preot i 2 dascalr.
Acest catun este cel mar de-
serica de mir, pe care o subventioneaz5. Statul. Sunt in ruina mar toate cladirile vechr
din jurul manastirer; parte din
ele, cele maryn buna stare, serva
de scoala comunall.
partat punct al judetulur, atit

de Giurgiil cit si de Bucuresti
si este situat la N.-V. judetulul,
despre jud. Arges.
In cat. Glavaciocul sunt mar
mult TiganT, urmasr ai robilor
Glavaciocul, r, izvoreste din
calugarestr.
satul Slobozia, in jud. Arges ; in-
Sunt 2 circiumr.
Copiir din sat merg la scoala
din cat.
tr5. In jud. Vlasca la com. elarul ; coboara prin satele Butesti, Negreni, Preajba, Purani,
Baciul, Blejesti, Neamtul, Sericul, Vida-Crevenicul, Mereni si
Letca-Veche si da. in Cilnistea,
la Camineasca. Are o lungime
ler, lar cheltuelile de 4454 ler.
Este o secar mixta, Cu 3
Glavaciocul, madstire, In jud.
clase, conclusa de un invatator

si care e frecuentan.* de 40 b5.eti si 7 fete ; 2 bisericT : una la
Vlasca, odinioara inchinat la

Sfintul Mormint, pana la 1862,
Glavaciocul si a doua la *elarul,

care tine de parohiile Glavacio-
nastirestl. Aceasta mandstire a-
cul si *elarul si sunt deservite

de 2 preotT si 4 dascalI.
tara, din carT cele din jud. Vla-
Pe aceasta proprietate, se afld
cea-de-Piatra, Fundul-Pdrulur si
padurea statulur Omul, de ste-
Vatra-Manastiref-Glavaciocul. A-
jar, in suprafata de 800 hec-
por in judetele : Prahova, mosia Cernatesti ; in Olt, Cricovul ; in Dolj, Murta ; in DImbo-
tare.
Pamintul acestuT domenia este
argilo-calcaros.
In com. se face un erg anual

de vite la 25 Martie.
Departarea medie filtre cat.
cind
secularizat averile md-
vea mar multe proprietatr In

sca era(': Calugareni sal Cru-
vita, Fagetelul ; in Arges, Ne-
de la sursa pana la gura lur

de peste 65 kil. Apele lur sunt
vara cu totul miel; pe alocurea
n.1 se vad de loc ; pe timpul
primaverer si al toamner, apele
sunt destul de marr, ast-fel ca
riul nu se poate trece cu usurintA.Lasa catre sursa lur, in urma
lur, pretrisul, si un nisip fin mar

catre gura lur, unde produce
si niste smircurr. Acest ria con-
grasi i alte trupurr mar miel

raspindite in mal toata partea
tine mult peste. Pe dinsul sunt
tArer dincoace de Milcov.
lescu si Vida.
morr la satele Crevenicul-RAdu-
72
60219. Mando Dtogionar Chagra/te. Vol. Eh
www.dacoromanica.ro
Glaveul, lac, in jud. Buzan, com.

Cioranca, ocolind la E. cal. Movila-BanuluI ; isI ja inceputul din
niste miel' viroage, carI apar in
mosia Gomoiasca, trec prin co:n.
Glvneti, mofie, in jud. Te-
pete, din carr: 148 vite marI

cornute, 644 oI, 30 cal si 65
cuciil, proprietatea statuld, cu

o suprafata. de 768 hect., dinpreun cu trupul : Nafundesti
sal Capul-Dealuld, din com.
Muncelul. Apartinea maI lilainte manstird Rachitoasa.
rimatort
la-
Glavaneti, sat, face parte din
cul Glavesul. De ad apa se
com. Muncelul, pl. Zeletinul, jud.
scurge spre S., dind nastere la-
Tecucia. E situat pe ambele
curilor Margineanu si Coltaneni,

carI se varsd in piriul Sarata,
com. si cat. Mihailesti.
malurI ale pirluluT Zeletinul, care
Costesti si se concentra in
GLINILE
570
GLAVEWL
strabate satul prin centru, de

la N. la S. Aicf se afla resedinta comuneI.
Glvneti, pildure, in jud. Tecuela, proprietatea statuld, cu

o intindere de 380 ala, dinpreuna Cu trupul Plopul, de 8o fald,
Glaveul, parte din rnofia BA-
deni-Miluiti, din com. Cioranca,
milir, san 968 suflete; o scoald
jud. Buzar', pe care s'el impro-
mixta, care dateaza din anul
Glvile, com. rur., in jud. Vil-
prietritinsurteiT din com. Limpezisul.
1879, si e frecuentata de 28 copiI ;

o biserica, cu hramul Sf. Ni-
cea, pl. Oltul-d.-j., compusa din
colae, care se afl situata pe o

ridicatura in mijlocul satuluI si
este facuta. la 1876 de obstia sa-
Aninoasa.
Este situat pe vile : PesteanaOltenceI si Aninoasa, cum si
tuluI, dup cum se constata pe
pe dealurile dintre aceste va
inscriptia de pe cruce. Se in-
Pan la resedinta judetuluI si a

plaseI sunt 40 kil.
GlAmbocul-Fleti, sat, cu 30
familiI, in jud. Arges, pl. Pitesti, face parte din com. rur.
Biscovul-Flesti ; are o biseric
cu hramul Adormirea, deser-
tretine de locuitorI, avind si 8112
vita de un preot si un cinta-
fld de pa.m1nt.
Teritoriul catunuluf este de
ret.
2636 hect.
LocuitoriI, fosti clacasI aI mdnastireI Rachitoasa, ari tot teritoriul com., cu care ati fost im-
Glrneia, deal, in jud. Mehedinti,

com. rur. Ciresul, pl. Cerna.
Glvanul, deal, in jud. Gorj, pl.

Jiul, com. Rosia, pe partea dreap-
ta a acestuI rici ; vine din spre

N., merge de-a lungul com., si
se termina spre S., la valea Bourelul, din jud. Mehedinti ; pe
acest deal se afla plantatif de

vil', prunI si pdure.
Glav'neti, sat, in partea de N.

a com. Iepureni, pl. Turia, jud.
Iasi, in stinga riuluT Jijia, cu o
suprafata de 1144 hect. si o
populatie de 46 familiI, sati2o6
suflete. Acest sat a fost desfiintat in 1864, prin strarnutarea

locuitorilor in satul Stolniceni
si reinfiintat in 1879, prin improprietarirea insurateilor.
Are o biserica, zidita la anul
1837, cu 1 preot si 2 dascalf.

Mosia este proprietatea statulul.
proprietaritl in 1864 si 1893.

In partea de E. a satuluI in
mal se afla cariere de piatra.
Traditia locall spune el satul si-a luat numele de la primul locuitor numit Glavan fiul
luI Frumuselul. Acest Frumusel a avut 3 copiI : Glvan, Senatescu si Dmdcus, care aii dat
numele la 3 sate. Satul Senatesti nu mal exista. astazi ; el
a fost situat la N. de Glavane-
sti, si a fost distrus din cauza

holereI ; acum nu se mal cunoaste aid de cite cite-va ridicatuff de pamint si un iaz numit IazulSenatestilor, pe piriul
Zeletinultif.
Locuitorif acestuI sat se deosebesc din ceI din imprejurime

atit prin port cit si prin vorbire. Locuitorif satelor din apropiere if numesc Mocani.
www.dacoromanica.ro
pendinte de com. Muncelul.
cat.: Pesteana, Olteanca si
Are o populatie de 624 fasati 2726 suflete (1386
miliI,
barbatI si 1340 femel), in care

intra si io familiI de Tigani.
Locuesc in 624 case. Sunt 417
contribuabill.
leI si cheltuelile de 2348.80 let
Are 6 bisericI, toate de lemn :
3 in cat. Olteanca, 2 in Pesteana si 1 in Aninoasa.
Vite sunt : 57 cal', 934 bol*,
490 vad, 1378 oI, 270 capre,

1500 porcI.

LocuitorlI sunt mosned. Din-
tre el s'ati improprietrit 681a

anul 1864, pe mosiile D-lor I.
Bocsenescu, I. Angelescu, Dima
Dogarul si altiI.
In mahalaua Aninoasa, Ruga
biserica, este un izvor a carta

ap pe unde trece lasa un strat
gros si rosu ca rugina de fier.
Pe unde apa surpa malurile
se gasesc in pamtnt stejarI grosI
si inegritr; ceea ce face sa se

banue existeata de carbud de
pamint.
GLIN1LE
571
GLIMBOCATA
Scoala existA in com. de la
Dura o publicatie ofician, a-
1837. A fost intreruptd la 1848,

1850, 1854 si chiar in urml. Localul actual s'a clddit la 1864 si
e proprietatea com. E frecuen-
Are o bisericA, cu hramul A-
ceast com. are 215 contrib.
dormirea, deservin de i preot

si i cintret. Ad este resedinta
tan de II copir. Cu intretinerea scoaler statul cheltueste
a-
nual 1458 la
- Sur' carte 193 brb. si 34 fem.
CAI de comunicatie are : so-
seaua care vine de la Drg5.sani si se ramifica de la Creteni cAtre com. Glavile. De la

hotarul GlAvile se ramifica iarAsI
si are un budget de 3427 ler la

veniturr si de 3267 ler la chelt.
NumArul vitelor a fost in anul 1887 de 909 vite marr cornute (806 bor i vacT, 2 bivolI
IOI cal) si de 5254 vite mlrunte (4986 or, 15 capre si 253
primArier.
Comerciul se face de 2 ch..

ciumarr.

139 si al celor raid de 170.
Glina-Macri, sat, jud. Ilfov, pl.
rimAtorT).
Dimbovita ; face parte din com.

rur. Bobesti-BAlIceanca. Supra-
Gliganul, sub-divizie a com. rur.

Bresnita, pl. Motrul-d.-j., jud.
fata totall a satulur e de 293

hect., cu o populatie de 12 su-
Mehedinti.
in dota: una merge pe
valea Pesteni, pana aproape de

hotarul despre N., iar alta merge pe valea Oltencer.
E brAzdatA de dealurile : Pesteni, AninoaseT i Oltencer
udat de vdile : Pesteni, Oltencer, Aninoaser, Voiculeasa, VA-
areata, Roba, Robita, StubeiulluT-Mircea-Ciobanul.
In valea Pestener se vars, in

raionul com. Gldvile, vAlcelele :
Ursoaia, Gradistea-Mare i MicA,
Cirisoaia-Mare si Mica, Gorgotesti i DogAresti.
Se mdrgineste la N. Cu com.
Cermegesti, la S. Cu Amnsti,
flete.
Gliganul-de-Jos, saii Gliganuldin-Vale, sat, Cu 89 familir,

jud. Arges, pl. alsesti, face
parte din com. rur. Gliganul.
Alei este resedinta primArier.
Glimea, sati Fundul-Hara, deal,
Olt si se vars1 in gira Cun-
jud. Suceava, com. BrAdAtelul,

avind coastele repezT i ripoase
grisoara-MicA, pe tArmul drept,

in raionul com. Val-de-ET, pl.
si pe d'asupra acoperit de la-
Oltul-d.-s.
nun
i finaturr.
Glimea, deal, care desparte satul
acelasT nume, pl. Oltul-d.-j., jud.
lasT nume.
sesti, la 14 kil. de com. rur.

Costes ti ,resedinta subprefecturer,
si la 43 kil. de Pitesti. Se compune din 2 sate: Gliganul-d.-j.,

Gliganul-d.-s., avind in tot
219 familiT, sati 460 suflete. Are :
GlImboaia, ptrui2, lizvoreste din

pAdurile statulur despre OcneleMari si se vars1 in ritil Rimnicul,
In com. VlIdesti, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Glimbocata, com. rur., jud.
hect., 50 ariT, vie.

Gliganul, com. rur., pe apa Drimbovnicul, jud. Arges, pl. Gala-
Glimboaca, vale, izvoreste dula

teritoriul com. Otesti-d.-s., jud.
RdAseni de satul Opriseni, jud.

Suceava si pe culmea cAruia
trece si hotarul mosiilor cu ace-
GlAvile, deal, in raionul com. cu
Sf. Apostolr, pe mosia JugureniCAldArusa din com. Jugureni ;

face un corp cu Archimandrita i Nucir-Ghidier ; are 256
hect.
Gliganul-de-Sus, sa Gliganuldin-Deal, sat, cu 130 familiT,

jud. Arges, pl. GAllsesti ; face
parte din com. rur. Gliganul.
la E. Cu Scundul si la V. cu
ZAvoeni, VArleni i Stnesti.
Gliza-Cldrusa, plIdure, a statulur, jud. Buzlu, pendinte de
Glina-Gherman, sat, jud. Ilfov,

pl. Dimbovita ; face parte din
com. rur. Bobesti-BAnceanca.
Este situat la E. de Bucuresti,
pe trmul drept al riulur Dimbovita. Partea de N. a satulur
bovita, pl. Dimbovita - Dealul.
Se aflA situan pe soseaua nationan Bucuresti-Pitesti intre

deal si cimpie, spre S.-V. de
e bAltoasA, din cauzl c. terenul
Tirgoviste la citr-va kil. spre V.

de Glesti, lnga jud. Muscel.
In cuprinsulacester com. sunt :
e mult inclinat spre riul Dim-
Dealul-VAir-Secr, Dealul-Corbulur
si empine
bovita.
Baloteasca si
PA-
rea, deservin de un preot
troaia.
Prin raionul comuner curg
un cintAret ; o scoall primar

rur. si case marT ale familier
216 suflete.
eta Argesul
o biserica, cu hramul Adormi-
Budisteanu, proprietarul mosier.
i piraiele : Glim-
D-1 Gherman are 332 hect.
bocata si Valea-Seacl, peste care
locuitorir 170 hect.
sunt dota podurr.
www.dacoromanica.ro
572
GLIMBOCELUL
GLODEANUL-CIRLIG
Se compune din doua catune : Glimbocata i alugarita
izvoreste din
hect., din care 5000 arabile, I0
jud. Dimbovita, com. Bogati,
Cu 1023 locuitori. Are o moard
jud. Muscel, dela locul numit
de aburl ; dou bisericI; o s coald.
Scheianca, unde este cunoscuta

sub numele de Glimbocul. Dupa
ce ucla com. Glimbocelul trece
in com. Budisteni, pe care o
1:Mur); 104 fineat, 642 izlaz

184 sterp.
ProprietatI mal insemnatesunt:
Casotta, Cirligul-Mare, Cirligul-
Se invecineste la V. cu com.
Ciulnita, din jud. Museel.
com.rur., jud. Mus-
lasa putin la stinga, apoI uda
cel, pl. Podgoria, la S. de ampulung si la 65 kil, departe

de acest oras.
Numele sati vine dela Orla
Glimbocelul, ce trece prin mijlocul sau, uclind-o de la N.
spre S.
Butoiul, jud. Dimbovita, la V.
com. Ciulnita si se varsa in riul

Arges. Vara, maI ales in timpiI
secetosI, seaca.
cu com. Tigane0, la N. cu
com. Bogati, jud. Dimbovita si
la S. cu com. Budisteni.
Are o populatie de 200 fasail 806 suflete 091 barbatI si 415 femeI) ; locuesc in
230 case.
Vite sunt : 193 bol, 47 vad,
42 viteI, 6 taurI, 175 oi", 50 berbed, 98 capre, 154 porcI, 15
cal si lepe.
Mosia e a locuitorilor, parte
prin improprietarire, parte mostenire. S'ati improprietrit pe
Glodanul, rnoie, in jud. Buzgi,

com. Canesti, cat. Glodul ; are
50 hect. proprietate mosneneasca.
Glodeanul,proprietate, in partea
de S. a piase! Tohani, jud.
Buzal, avind pdmintul cel
fertil din jud., care, prin di-
Mic, Apostolocheanca, Sidirul

saa Stavropoleos. Terenul e ses
fertil.
Este o moara cu aburl ;

scoall in cat. Casotta.
CM de comunicatie are :
so-
seaua vecinald Mizil-Cotorca prin

Glodeanul ; soseaua judeteana
Buzad Urziceni si maI multe
drumuff naturale, din care mal

insemnate sunt drumul Grindul-Buzati, pe la Movila-Manciu14 i drumul Movila-ManciuluI-
Cilibia prin com. Albesti.
Vite sunt : 1097 bol,

yac!, 256 viteI, 978 cal',
674
227
Vilcea,
epe, 55 minjf, 2869 o'f, 95 capre si 754 porcY. StupI de albine sunt 90.
Comuna e formata de cdtunele Casotta, arligul-Mare, ar-
com. Olanesti, din plaiul Cozia.
ligul-Mic si Zmirdanul, al/1'nd o
ferite succesiunI, daniI i vinzari

s'a subdivizat in proprietati
miel.
Glodeanul, deal, jud.
populatie de 1870 suflete, din
Glodeanul-Cirlig, com. rur., in

jud. Buzda, pl. Tohani, situata
la o distanta de astil Buzati
cari : barbatI 343, neinsuratI 29,
mosiile :
Goleasca, Baneasca,
Chiteasea i Chiriacioaia. ProprietarI marI in com. sunt d-niI:
de 40250 m. Limitele sale sunt :

la N., Movila-Manciulur; la N.-
Case de locuit sunt 553. StrainI: 2 GrecI si 20 Austro-Un-
V. se las in linie dreapta pe
Nae Bogdan, N. I. Gherasi, C.

Manolescu si I. G. Chiriac.
La 1887 avea un budget de
1609 leI la veniturI i 16o5 leI
hotarul mosid Glodeanul-Sarat,
gari. MeseriasI : 2 lemnarI, 2 cizmarI, 2 fferarY, I mecanic si 2

cojocarI. ContribuabilI sunt 412.
la cheltuelI.
pana in hotarul mosid Sidirul,

face o proeminenta spre punctul
Mdcrisul si se lasa lar in jos,
pana da in hotarul Ialornitd, in

marginea mosid Jilava ; la S.,
In com. este o moara cu
merge pe hotarul IalomiteI (mo-
vapor!; o biserica, zidita la anul

1851, deservita de i preot si
dascal ; o scoala, care dateza
dela 1821, frecuentata de 50
elevI si 4 eleve, cu intretinerea
sia Dudeasca) pana in hotarul
careia statul cheltueste anual
ling5. Metete'; de aci, pe la capul mosid Bradeanul cu Tufele
To8o lei.
mosid Cotorca, la Iazul-Cocoaner ; la E., se urca in sus pe ho-
tarul mosid Frecateanca pana

in hotarul mosid Rotunda de
ajunge la Movila-ManciuluI, ceea-
Glimbocelul, sat, jud. Dimbovita

pl. Dimbovita-Dealul, cat. com.
Bogati.
ce da comund forma unta triunghiti.
www.dacoromanica.ro
vaduvI 8, 135.0 589; lar femeI

maritate 343, vaduve 4, fete 554.
Budgetul comuna' e de 5234

leI, 69 banI.
Are o scoala, frecuentad. de
65 elevI si 3 eleve ; 3 biserid,
deservite de 4 preotI, 3 cintaretT si 3 paracliserI. Catedrala
e cea cu hramul Duminica-Tuturor-Sfintilor. titi carte 193
persoane.
CirciumI sunt 18.
Comuna Cirligul a existat din
vechime, irisa in timpul razboiuluI dintre RusI si Turd, teatrul de lupta fiind in mare parte
prin aceste locurI, s'a risipit.
Dupa 1812, locuitoriI incep a
GLODEANUL-CiRLIG
GLODEANUL-SILIMA
673
se stringe la vechile lor vetre

cdt. Cirligul-Mare se reinfiin-
teaz indat. Pe la 1830, incepe a se forma $i cat. CirligulMic $l pe la 1860 ct. Casotta ;
in 1884 se infiinteaza. cdtunul
Zmirdanul, din insuraterf improprietdritT pe mo$ia GlodeanulCirlig.
pana. ajunge la Movila-Manciu-
Glodeanul-S'arat, cdttos de re-
luT.
sedintA, al com. Glodeanul-S1-

hect., din care 6248 arabile,
rat, jud. Buz10, asezat pe malul sting al piriuluT &trata si

la capul de N. al laculuT Glodeanul ; are 2160 loc. si 486
274 fineatA, 392 izlaz

baltl i sterp.
609
ProprietAtI mal insemnate, afar de pAmintul posedat de locuitorT, are :
de care e
Glodeanul-SArat,
alipit si Sfoara-
case.
Glodeanul-Sfirat, mofie, in ju-
Glodeanul-arlig, numire ce se
Ghighiul, Cufuritul si Grldistea.
mal da ceitunulu1 Cirligul-Mare,

jud. BuzAti.
Terenul e ses, intrerupt de
detul Buzar', com. GlodeanulSArat, pendinte de mAnAstirea

CaldAru$ani ; are cam 28000
lacurT i cite-va zmircurT i aco-
hect. mal toate arabile ; se a-
pen it de intinse semAngturI.
rendeazA 'fusa impreunA cu mo$ia Amarul, din care cauzA nu-
Glodeanul-Cirlig, mofie, in judetul Buzaa, com. GlodeanulCirlig, proprietate a statuluf,

pendinte de mandstirea Vacare$ti ; are 2930 hect., din care
820 hect. s'aj dat improprietAritilor din cdtunele Zmirdanul
Cirligul-Mare,
iar 2110 se
arendeaza particular.
Sunt 4 stine.
mirea oficiall a acestei mo$iT

e Glodeanul-Sarat i Amarul.
Vite sunt : 1042 bol, 825

vacT, 251 viteT, 2 bivolT, 2 bivolite, 390 cal, 210 Tepe, 61
minjf, 3200 of, 16 capre,
i a-
Glodeanul-Srat, lac, in jud.
sin $1 750 Ora
Buzaii,
com. Glodeanul-Sarat,
format din curgerea inceatl a

piriuluT Slrata; contine mult
StupT sunt 40.
Comuna e formata din cl-
peste.
tunele Cufuritul, Florica $i Glodeanul-Srat, avind o populatie
Glodeanul-Srat, com. rur., in
de 2830 loc., din carT: barbati
Glodeanul (Sidirul), moie, in
jud. Buzaci, pl. Tohani, pe ambebe malurT ale piriuluf Sarata,
insuratT 690, neinsuratT 32, va-
jud. Buzati, com. Glodeanul-Cirlig; se intinde la S., d'alungul

hotaruluTjud. Ialomita, 'futre mo$ia Glodeanul-SArat, la V.; la
la o distantA de Buzati de 37600

m. Limitele sale sunt : la N.,
incepe din Movila-Manciului
pe hotarul mo$ielor Rotunzeanca i Bradeanca, merge pana
intilne$te hotarul moiei Cufuritul, la Putul-kindunichif ; apoi,
pe hotarul de N. al mo$ieT Cu-
furitul, trece &tul Sarata $i ajunge la Valea-Cailor; la V., se

'asa pe Valea-Cailor, atinge hotarul mo$ieT Dulbanul i d pe
partea de N.-V. a mo$ieT
di$tea ; la S.-V., merge pe ho-
tarul Gracli$tei, trece pe la capul de N. al mo$ieT Slcianca

(jud. Prahova), se lasA pe hotarul mo$ieT Ghighiul, pana da
de hotarul IalomiteT, trece pi-
duvI 26, 1:10' 784; iar l'eme!

mdritate 690, vAduve 28, fete
586. Case de locuit sunt 636.
N., futre moiile Casotta $i Cirligul-Mare $i la E. 'futre mo$ia
Meseria$T : 3 dulgherT, i ro-
tar, 2 croitori, 2 cizmarT, 8 fieI mecanic, 3 cojocarf $i 2
rarT,
Cotorca, avind forma u n ur drept-
brutal.
unghiti. A fost proprietatea statuluT, pendinte de manAstirea

Cotroceni. Are 430 hect., mal

toate arabile.
leT, 71 banT.
Are o scoald, frecuentaa de

125 elevI si eleve ; 3 bisericT,
deservite de 3 preotT, 3 cintaretT $i i paracliser. Catedrala
e cea cu hramul Intrarea-in-Biseria. Circiumi sunt 17.
Comuna exista $i in secolul
Glodeanul - Silitea (FrecAtei), com. rur., jud. Buzlu, pl.

Tohani, situatA intre comunele
Glodeanul-Cirlig $1 Cotorca, la
distantA de Buzau, de 44 kil.

450 m. Lhnitele el sunt: la N.,
trecut, dar s'a imprA$tiat din acelea$T cauze, ca $i Glodeanul-
hotarul mo$ief Cirligul-Mic,

pamintul insurAteilor din com.
Zmirdanul ; la E., Drumul-Grin-
riul Sarata $i merge pe hota-
Cirlig. Dupl 1812, s'a format,
duluT, zis $1 Drumul-Oilor, care
rul IalomiteT (mo$ia Jilava) pana

dA in hotarul mo$ieT Sidirul; la
la vechea silite satul Glodeanul
E., urca pe hotarul mosier Ca-
sotta, apoi se dirige spre N.-
satul Cufuritul i in 1881 satul

Florica cu insurateiT improprie-
face in aceasta parte limita futre pl. Cimpul $i Tohani ; la

S., mo$ia Cotorca $i la V., mo-
E., pe hotarul mo$ieT Casotta,
taritT.
SArat; pe la 1850 s'a format
www.dacoromanica.ro
$ia Sidirul, pAnd cid lar in hotarul mosieT arligul Mic.
GLODEANUL-SILITEA
Suprafga sa este de 2934
GLODENI
674
Glodeneni, sub-divizie a
CirciumI sunt 6.
hect., din care 2412 arabile, 287

izlaz si 235 sterp. Proprietate
Demna de vazut e movila

Silistea, in jurul careia a fost
mare este muna! mosia Frecateanca, fosa a casa Filipescu.

Terenul e ses si fertil. Agricultura se face sistematic si pe
o mare intindere. Este o scoala pentru irnpletirea streangu-
satul Silistea inainte de 1806.
rilor.
la vechile locuinte, dar n'ad gasit de cit cenuse, de aceea s'ad
Are 3 tirgurI: la 23 Aprilie, la Inaltare si la 6 August.

Cal de comunicatie are: Calea vecinald Cotorca-Cilibia prin
com. Meteleul, Drumul-Oilor si
Drumul-Zrnirdanuld.
Spirgindu-se satul, din cauza invaziunilor, in drumul carora era

asezat, locuitorir au umblat mult
timp pribegf. Dupa. 1812, multI
din eI ad volt sa se intoarca

dus si ad dat nastere celor1 alte sate cu numele de Glodeanul. Vre-o 50 de familiI irisa
ad ramas tot la satul Silistea,
cdt.
Barbuncesti, din com Grajdana,

jud. Buzad.
Glodeni, com. rur., jud. Dimbovita, plaiul Ialomita-Dimbovita, situata la o kil., spre N.
de Tirgoviste pe val si intre
deaIurr. Dealurile din jurul comuneI sunt : Magura, VirfulMare, Podiiacul, Cordunul-Mare,
Cordunul-de-Mijloc, Malul-Rosu
si La-Fier.
Prin raionul com. curg : apele
Laculetele i Bdislavoaia si se
i izvoare de ap cu gust
afla
bivoli, 372 cal, 240
dar 1 a pus fondamentul la 500

m. spre E. de vechea vatra. Din
cauza umblareI lor din loc in
Tepe, 25 minif, 540 or, 15 capre
loe li s'a dat numele de Fre-
catune : Glodeni
i 363 porcI. Stupr sunt 21.

Com. e formata dintr'un singur cat. : Glodeanul-Silistea, a-
catei.
cu o populatie de 2000 locui-
Vite : 586 bol, 285 vacr, 150

vitel,
12
vind o populatie de 1500 locuitorr, din carI : barbatI insuratI

227, neinsuratI 5, vaduvI 9, betI
394; iar femeI maritate 327,
Glodeanul - Silitea ( FrecA teanca, Filipeasca, Zisuleasca),

in com. GlodeanulSilistea, jud. Buzad, avind, afara
de pamintul dat locuitorilor,
vdduve 36, fete 402. Numarul

caselor de locuit e de 321.
2100 hect., din care 210 izlaz,

iar restul mal tot se cultiva.
MeseriasI: 5 fierari, i masinist, i cojocar si un boiangid.
Glodeanul-Stavropoleos, altd

Budgetul com, e de 7321.54
lel.
numire a mofiet Glodeanul-Sidirul din com. Glodeanul-arlig,

jud. Buzad.

elevi si 5 eleve. Carte stid
126 persoane. Biserici sunt 2,
cu 2 preotI, 2 cintdretr si 2
Glodeanul-i-Grditea, intinsel
jud. Buzad, care se des-
paracliserr. Catedrala, frumoasa,

e cea cu hramul Sf. Nicolae,
deanul-Cufurit (proprid zis din

com. Glodeanul-Sa'rat), pendin-
fondata la 1854 de Anica Filipescu, proprietara de pe atunci

a acesteI com.
te de manastirea Znagovul, for-
Frontispiciul este acesta :

Aceast sfinti biseric ce prznuete
cu hramurile: Sfinta Tro41, Adormirea
Maicii Domnului i SI. Nicolae, s'a zidit din noti cu osIrdia i cu cheltuiala
D-nei Clucereasa i Dizofilati Anica Filipescu, sotia D-1111: marelut Clucer Costache Filipescu, fiica mareluY Ban Isac
Ralet, In zilele prea sfin;iel sale printeltd Episcop FiloteI, al sf. Episcopil
Buzial, In anul dela Christos, 1854.
parte in dou trupuri :
Glo-
mind si el una din jumtatile

mosiei Rasturnati (com. Mihai-
lesti), iar cea-l'alta jumatate a

mosiei Rasturnati s'a divizat in
doul : Mihailesti lui Misu si Ras-
turnati D-ner Masa, ambele in

com MihiIeti. Trupul al 2-lea
din mosia Glodeanul-si-Gradistea
este mosia Gradistea din com.

Boldesti, cunoscuta In localitate
sub numele de Cufuritul, san
Znagovul.
www.dacoromanica.ro
de pucioasa si de sare.
Glodeni se compune din 2

i
Laculetele,
tori.
In raionul comunei sunt peste
77000 ariI padure. Una din sur-
sele de bogatie ale acesteI comune este pacura. Sunt aci mul-
time de puturl care in
unele
timpurl a dat cantitatI enorme

de Flacura.. In sima pamintuld
acesteI comune se mal afla si
cd.rbunI de pamint, pucioasa
sare, acestea inca. neexploatate.
Are 2 bisericl si o scoala.

In catunul Laculetele, pe ma-
lul sting al Ialomiter, se afla

fabrica de praf de pisca a
statuluI. Glodeni se invecineste
spre E. cu com. Valea-Lunga

si Ocnita ; spre V., cu Doicesti
si Branesti ; spre N., cu Podurile
si spre S., cu Aninoasa i Vitlrata, despartindu-se mal de toate
aceste comune prin dealurl si

val
Glodeni, com. rur., in partea de
N.-V. a piase Amaradia i la
S. com. Ohaba, din jud. Gorj.
Situata. pe valea riuld Ama.
radia, are o populatie de 243
familiI, sad 1014 suflete, din
carI 185 contribuabilI.
GLODEN1
575
arabile, 180 hect. finete, 50
Funduri, com. Parpaenita, ase-
hect. vie, si 130 hect. pAdure,

378 hect. izlaz si pomet si 12
hect. vatra satului.
zat inteo micA vale, formatA

de dealul Glodeni, pe o supra-
Locuitorii posea.: 21 plugurT,
pulatie de 70 familiT, saa 354

suflete.
cornute, 25 cal, 546 oT, 130

stupT si 180 rimAtorr.
Const. Ciurdea la 1868, deservit
deni, curgind spre S.; iar ad,
dealul Protopopeni sI de Dealul

VieT.
fatI de 796 hect., cu o po- Glodioarele sa0 GrAdioare-
46 care cu bol ; 512 vite marT
leT si chelt. in sumA de 1400 leT.

Piriul Amaradia strAbate Glo-
GLODUL
le, sat, jud: BacAd, pl. Bistritad.-s., com. Odobesti, situat pe

piriul Glodisoarele, in marginea
de sus a comuneT, la o depArtare de 9 kil, de satul Odobesti.
NumArl 44 familif, saa 162 su
Aici este o bisericA flcutl de
azi de 2 cintAreti.
656 oT, 35 cal, 58 rimAtorT. LocuitoriT posecIA 66 stupi.
flete.
Vite sunt : 5 cal, 51 vite marT
schimbindu - si directia, apucl
spre com. Voitesti.

Comunicatia se face prirt so.
seaua comunald si soseaua vecinalA care o leagA cu Voitesti
Glodeni, vechea numire a satuW Buciumi, din com. Chiliile,
cornute si 3 porcT.
Glodioarele, deal, jud. BacAti,
pl. Fundul, judetul Roman. Vez!

Buciumi, sat, com. Chiliile.
pl. Siretul-d.-s., com. MArAsti,
situat intre marginea de S. a
si Ohaba, cu drumul de care,

care trece peste. dealul LArgiT si
intr in com. Turbati.

Sunt 5 puturi Cu cumpanA si
7 l'inda
com. Odobesti si com. MArlsti.

Glodeni, sfoard de 1/m4-je mos-
neneascA, in com. Lipia, jud.

Buzas; face parte din trupul
BAncesti.
Are o scoalA, infiintat1 la anul
1859 si frecuentatA de 45 elevi

si 2 eleve, conclus de i invAtAtor normalist ; 4 biserici, de-
Glodeni, mofie, in jud. Buzar',
servite de I preot, 2 cintaretr
hect. arabile, 3 hect. livezT, 2

hect. sterpe si restul pldure.
paracliser, una fondatA la
Glodioarele, pirig, jud. BacAu,

pl. Siretul-d.-s., com. Odobesti,
afluent dupl stinga al plriuluT
Odobesti. Pe dinsul se aflA asezat satul cu apelasT nume.
com. TisAul, cAt. Glodul, de
aproape 90 hect., din care 4 Glodiorul, colind i loc icolat,

In
anul 1744, si reparatd la anul

1830 de sAtenT, a doua fondan
la anul 1802, lar cele-l'alte
maT vechT.
Glodeni, cdtun, de resedintA al

com. Glodeni, plasa Amaradia,
judetul Gorj.
din cari 300 hect. arabile, 1 io
hect. finete, 265 hect pAdure,
izlaz si pomet, 20 hect. vie, si
5 hect. vatra satului.
Are o populatie de 114 familiT, sati 506 suflete, din carT

92 contribuabilr.
LocuitoriT posea.: io plugurT, 18 care cu bol; 195 vite

marT cornute, 1 o cal, 224 or,
no rtmtorr i 6o stupT.
Are 2 bisericr, cu 1 preot si
I cintret; o scoalA.
Glodeni, sat, jud. Vasluiti, plasa
corn. Chiojdul-din Bisca, pe
hotarul dintre jud. Prahova si

jud. BuzAa.
Glodeni, pida , ce curge prin pl.

Fundul, com. Chiliile si BAtriDesti, jud. Roman. Izvoreste la
E. de satul 13uciumi, curge de
la N.-E. cAtre S.-V., ud5. satele
Buciumi, BAtrinesti si Rocna si
Glodosul, sat, jud. Bacla, plasa

TazlAul-d.-j., al com. BArsInesti,
situat pe valea cu acelasT nume.
Are o populatie de 37 familil,

sau 139 suflete; o circiumA.
Vite: 4 car, 53 vite marT cornute, 17 porcT si 90 capre.
se varsA In 11111 Siretul, de a stin-
ga, maT la S. de satul Spiridonesti, dupa ce primeste in sine

pe dreapta, la satul BAtrinesti,
Glodosul, inofie, jud. BacAti, pl.

TazlAul-d.-j., com..BArsAneti, de
piriul VAlcelele.
420 hect., cu un venit de 8500

Glodeni, vale, ce iese din mosia
Roata-CAtunul, in jud. Vlasca,
trece prin mosia Roata-d.-j. si
dA in Drimbovnicul, la mosia
leT.
Glodosul, vale, jud. BacAO, pl.

TazlAul-d.-j., com. BArsInesti, pe
care se aflA situat cAtunul cu
Mirsia.
acelasi nume.
Glodinoasa, pir121 i vale. Incepe din pAdurea statuld Protopopeni, com. Poiana-LungA,
jud. Botosani si se varsA in
Siret. Valea e mArginitA de
Glodul, com. rur., jud. Dolj, pl.
www.dacoromanica.ro
Jiul-d.-Mj., la o kil. de Craiova

si la 12 kil. de resedinta plAseT,
com. Seglrcea.
GLODUL
Situata pe malul drept al

Jiulut.
576
GLODUL
Mo$ia Secuiul, din cat. Tugheni, apartine statuluT. A fost
Se margine$te la E. cu com.
arendaa de la 1893-1898 cu
Secuiul, de care se desparte
7150 ler anual. Suprafata

sd statulta azT este de 312 hect.
7684 m. Restul mo$ieT s'a dat
prin Jiul; la V., cu com. Caloparul ; la N., cu com. Livezile

si la S., cu com. Caloprul.
Terenul comunei este accidentat de dealul Bucoviciorul,
intrerupt de cite-va va.T.
Este udaa spre E. de riul

Jiul, cu directiunea N.-S. ; foarte
dese-orI Jiul se revarsa $1 inunda
tarina locuitorilor.
In aniT 1871-1874 comuna

se compunea din catunele Tugheni $i Livezile, care acum
este comuna deosebita. In anul
1871 cat. Tugheni a fost inundat
de Jai, din care cauz s'a stamutat din acel loc pe locul pe
care se afla azT. In anul 188o
coprindea inca cat. Varati, din
in loturT mo$nenilor.
Mo$ia Glodul apartine d-ion

I. G. Dobrescu, T. N. Teodor,
N. Cincea i locuitorilor.
Pe mo$ia Secuiul, cAt. Tugheni, se afla padurea Secuiul,
in intindere de 380 hect. ;
jud. Buzda, cu 230 locuitorT $i

64 case.
Glodul, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-deMijloc, com. Glodul, re$edinta

primarieT. Are 537 suflete : 271
brbatT $i 266 femef. Locuesc

in 79 case $1. 46 bordee. Copia
din sat urmeaza la $coala mixta
din satul Tugheni, ce este la

450 metri departare. In anul
$colar 1892-93 a frecuentat
partine statuluT. Pe cat. Peretul

se afta paclurea de 50 hect., numita Peretul, a d-luT I. G. Do-
$coala 19 baetT. Cu Virsta de

$coald sunt 45 copiI. ti carte
16 locuitorT. Satul Glodul este
asezat pe malul drept al riuluT
brescu.
Jiul.
a-
Paclurile sunt compuse din

cer, stejar i emita.
Glodul, sat, face parte din com.
Viile apartin locuitorilor .(mo$-
rur. Budi$teni, pl. Podgoria, jud.
nena Glodeni) ; ati o intindere
Muscel. Spre E. de Glodul se
de 6o hect.
In cat. Tugheni sunt 3 dul-
afla paclurea statuluT Schitul-Budi$teni, ce se exploateaza in
com. Livezile. AzI se compune

din treT alune $i anume : Glodul, care este ct. de re$edinta,
Peretul $1 Tugheni. atunele
gherT $i 3 zidarT.
parchete. Spre V. se afta Dealul-&overgilor, plantat cu vie.
Glodul
i Peretul sunt situate

pe malul drept al JiuluT, iar
sunt
LocuitoriT transporta
Glodul, munte, in jud. Buzati,
Tugheni are o parte $i pe mar-
productele la Craiova, pe calea judetean ce strabate com.
ginea paclureT statuluT.
pe o lungitne de 4 kil. COI ve-
com. Tisaul, cat. Glodul ; face

hotar despre com. Lapo$ul. E
acoperit de padure $i contine
In comuna se afld : o biserica de zid, fondaa de Dumitrache Poenaru, deservita de

preot $i I cinaret ; o $coal
cinale pe o lungime de 3 kil.
mula sare. In dificilul drum
duc la comunele vecine.

Budgetul comuneT pe exercitiul 1893 -94 a fost de 1996,07
ce este peste dinsul, la com.
mixta, in cat. Tugheni, conclusa

de i invatator $1 care functioneaza din 1886. La aceasta $coa-
leT la veniturT $i de 1563,42 leT

la cheltuelf.
la urmeaza copia din catunele

Peretul $i Glodul. Localul de
zid, este in bulla stare. coala,
intretinua de stat $i de comuna, are 8'/2 hect. pamint.
Dupa legea rurald din 1864,
sunt 193 locuitorT impaminteniti ; dupa cea din 1879 sunt
caT 36.
In comuna sunt 5 circiumI,

din care 3 in cat. Tugheni
2 in cat. Glodul. ComerciantI

5.
Vite cornute 460,
oT
140,
Glodul (Fundul - VeI - NicovuluI), atun, al com. Tisaul,

jud. Buzar], cu 110 locuitorI $i
22 case. Pe malul sting al Ni$covuluT, are o multime de bordee, unde se stabilesc Tiganif,
in timpul jeme!, ca sA lucreze
Lapo$ul, se intilnesc maT multe

cruel' vechr.
Glodul, mofie, in jud.
Buzati,
com. Ca.ne$ti, fosa proprietate

a statulur, pendinte de Banul;
are 364 hect., araturT, fineata,
izlaz $1 padure ; face parte din
mo$ia Piclele-cu-Sforile.
Glodul, pddure, in jud. Buzart,
obiecte de ruddrie. In dreptul
com. Tislul, cat. Glodul, intinzindu-se putin $1 in com. Lapo$ul ; are vre-o 200 hect.; face
parte din marele corp Bradul-
sati riul Niscovul e mocirlos, aco-
Bercaru-Sforile.
1256 hect. pamint arabil, 150
perit de trestie $i richia.
17 insurateT.
Suprafata teritoriuluT comunal
Glodul, numire data' una pay
hect. fin eata, 150 hect. izlaz, 300
hect. teren $i 450 hect. padure.
Glodul, catun, al com. Canelti,
www.dacoromanica.ro
din peldurea statuluT Valea- Fin-
GLODUL
677
tina, din com. dalle, jud.

Buzati, avind singura I 8o hect.
Glodul, lac, jud. Dolj, pl. Jiul-deSus, com. Cotofeni - din-Fata ;
cu suprafata de aproape 20 pog.
Glodul sa Tocilita,
jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s , pe
care se aflA asezat o sectie a

com. Luncani ; are scurgere in
Trebis.
jud. Baca, plasa
Glodul,
Siretul-d.-s., com. Obirsia, iz-
voreste din locul numit Fundul-
SclipoteI si se varsa d'a stinga

in piriul Berheciul.
Glodul, izvor mineral, In jud.

Buzan, com. Mlajetul, litiga valea Ursoaia ; contine pucioasa.
GLODURILOR (IZVORUL-)
de pea'ure, facind, impreuna Cu

Piclele-Banulur un total de 198
hect., proprietate a statuluT,
pendinte de Bradul, com. Canesti
jud. Buzati.
riul com. VacAreni, izvoreste din
dealul Sevastinul, se indreapta

spre E., uda partea rasgriteana
a plaseI si a com., si dupa un

curs de 4 kil, se varsa in gira
Glodul i Zibruti, pcIdurt, cu o

suprafat aproximativa. de roo
hect., situate pe mosia RdzasiFitionesti, pendinte de com. Fitionesti, jud. Putna ; limitate la
N.-V. cu Musunoaele statuldf,
la E. cu Valea-Caregua i razasiI Movilita, la S. cu padurile
d-luI V. Apostoleanu si cu razasiI
Straoani-d.-s.
Ciulinetul, pe dreapta, trecIn d

prin stuf intins.
GloduluI (Valea-), vale cu

in jud. Tecuchl, com. Vultureni, satul Bobosul ; curge spre
S., pana in piriul Berheciul.

Glodurile, sat, in jud. BacaO, pl.
Siretul-d.-s., al com. Tirgul-Glo-
GloduluI (Dealul-),
colinei, in
Buzati, com. Minzalesti, cat. SA-
durile, situat pe ptriul Berheciul, la o departare de 800 M.
reni, acoperita de padure.
de Tirgul-Glodurile. Are 22 fa-
GloduluI (Dealul-) munte,
sail 88 suflete, mal totI

TiganI.
Vite sunt : 144 vite marI cor-
in
jud. Suceava, com. arul-DorneI.
Glodul, pruil, in judetul

com. TisAul, cat. Glodul ;
GloduluI (Valea-), pirtil, in jud.

Tulcea, pl. Mdcinul, pe terito-
nute si io porci.
l'ese
din muntele Glodul, si se scurge
GloduluI
phifi, in jud.
In riul Niscovul; contine sare
Neamtul, pl. de-Sus-Mijlocul,

com. VInatoriI-Neamtulur, izvo-
In disolutiune.
reste din coastele despre N. ale
Glodurile, &III for, jud.

pl. Muntele, corn. Vasiesti, facind trup cu satul Vermesti.
DealuluI-Mare (catre hotarul des-
Glodul, izvor sdrat, In jud. Buzati,

com. CAnesti ; j'ese din muntele
Umbr.'relul si se scurge in S.-
pre Agapia), curge pritare dealurl pana la unirea sa cu piriul
Glodurile, ceitun, al com. Trestia,

jud. Buzati, Cu 160 loc. si 38 case.
Cociorvel.
Glodurile, mofie partictilara, jud.
ratelul-Bercir.
GloduluI (Piriul-), Ala, in jud.

Glodul, izvor de apti minera/i,
Neamtul, pl. Piatra-Muntele, com.
Bacan, pl. Siretul-d.-s., cotn.

gul-Glodurile, de 427 hect., adu-
in jud. Buzati, com. Chiojdul,

cat. Poenitele.
Gircina, izvoreste din ramura
cind venit de 10099 le! anual.
muntilor Viisoara (in prelungi-
in partea de V.
rea ramureI CozleI si a Bistritel),

si se varsa pe dreapta Cuejdiulta.
Glodul,
Thc,
a satului Coltul-Cornil, com. SAlgeni, pl. Podoleni, jud. Falcitl.
Glodul, izvor de ape minerale,

clorurate-sodice-iodurate i bromurate, jud. Muscel, plaiul Dim-
bovita, cat. Stoenesti.
Glodul-Alb, deal i vale, pe mosia tiubeeni, com.
tiubeeni, pl.
Baseul, jud. Dorohoid.
Glodul i Malul-Spart, trupuri
pillo, lu jud.
Suceava, izvoreste din dealul cu
acest nume si se varsa in pirlul
Neagra-PaltinisuluI. Are de tributar pe Glodisorul.
GloduluI
Glodurile,
jud. Bacati, pl.

Muntele, com. Vasiesti ; trece
prin satul Vermesti si se varsa
in pirlul Busuiocul.
Glodurile,
jud. Suceava ;
izvoreste din Bahna - lui - Mano-
lache, com. Preutesti, sise varsa

In iazul Basarabi.
GloduluI (Valea-), vale, jud.

Prahova, pl. Podgoria, com. Gornetul-Cuib ; se varsa in piriul
Glodurilor (Izvorul-), iovor, in
Nuceteanca, tot in raionul acesteI com., dupa ce primeste izvorul numit Fintina-de-Leac.
din Fundul-Trestier, se uneste

Cu Valea-Dracir si da in piriul
jud. Buzla, com. Trestia ; incepe
Muratoarea (Posobeasca).
78
60 19. Pare/6 Mclionar Geografie. Vo1.111:
www.dacoromanica.ro
GLODUTUL
GLUGETI
578
Glodutul, sat, jud. Dolj, pl. Ocolul, com. Secuiul, Cu 321 SUflete: 196 barbatT si 125 l'eme.
Locuesc in 78 case si 5! bordee.
Copiir din sat urmeaza la scoala
mixta din satul Secuiul, care
este la 3735 m. In anul 1892

93, au frecuentat scoala 14 baetr. Cu virsta de scoald sint 20
baetr si 8 fete. Acest sat se
invecineste la E. cu satul Adunati-de-Giormane, pl. Jiul-d.-j. ;
la V., cu riul Jiul; la N., cu sa

tul Teascul si la S., cu satul
Bratovoesti, din com. Adunatide-Giormane.
Glodutul, mo,sie particulara, jud.

Dolj, pl. Ocolul, com. Secuiul,
satul Glodutul, in intindere de
200 hect., aducind un venit anual de 5800 ler.
Glogojeni, mahala, in jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

Stingaceaua.
Glogova, com. rur. si sat, in jud.

Mehedinti, pl. Closani, la 54 kil.
de orasul T.-Severin, situata pe
valea Motrulur. Satul formeaza
comuna cu cat.: Clejnesti, 01teanul, Iormanesti, Racanei, Co-
chirani si Boghicesti, pe o lungime de 8 kil., avind : I500 locuitorr ; 250 contrib. ; 370 case.
Parte din locuitorT se ocupa
cu fabricarea vaselor de pamint
si a caramider. Parnintul de pe
albia Motrulur este crivinos si
fertil, lar cel de pe dealurr, argilos si putin producator.
Locuitorirposeda.: 50 plugurr,
86 care cu bol*, zo carate Cu
conduse de 2 invatatorI: una in

com. Glogova si a doua in cAt.
Clejnesti, frecuentate de 105 elevr si 4 eleve ; 6 circiumr.
Pesteana, din jud. Gorj ; la S.,
cu com. Catunele ; la V., cu
com. Crainici ;
la N. cu com.
brava-de-jos, jud. Dolj.
Glogoveanul, dtun, pendinte de

com Flerbinti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, situat pe proprietatea statuluI Glavaciocul, pe
loe ondulat de ramurile vad
ler la veniturr o de 1442 lerla
spre jud. Arges.

La 1864, in acest catun, s'aj
dat la 195 locuitorT 570 hect.;
Glavaciocul, la extremitatea jud.
cheltuelr.
700 vite marr cornute, 600 or, 40
la 1882 s'a mal dat la 6 in-
cal si 700 rimatorI.
surater 52 hect.
Prin aceasta com, trece so-
Are o biserica, fcuta la 1864
seaua Catunele - Glogova-Negoesti, care, in Gura-Cheir, se impreuna cu soseaua Floresti-Nego-
o tinind de parohia elarul, deservia de I preot si 2 dascalf.

CopiiI din acest catun merg
esti-Baia-de Al-ama.
la scoala din cat. Flerbinti,' care

este departe de 2'/2 kil.
Sunt 4 circiumr.
Este departe de Bucuresti de
56 kil. ; de Giurgiu, de 71 kil.;
de Pitesti, de 42 kil. ; de Titu
Dealurr mar principale sunt :

Dealul-Coaster, al-Viisoarer si
al-Motrulur, la hotarul satelor :

Clejnesti si Bughicesti ; DealulLupulul, Priba, Viisoarele, Trocanul si Cornisorul, in hotarul
catunelor : Olteanul, Iorm an es ti,
R5.c5.nei si Cochirani ; lar in hotarul com. Glogova : Dealul-TutunaruluI, Mutul, Pta., Tomici,
Dealul-Banesc, Balabanul, Buda,
si Gaesti, de 30 kil.
Vite: 450 bol
si vacI,
ro
bivolr, 250 cal.

Ad i este conacul intreger mosir Glavaciocul.
Petricica si Coasta-Untulur.
Val' sunt : Valea-Mare, a-Tari-
Glogoveanul, mofie, in jud. Bu-
neT, Valea-Bisericer, a-Granulur,

a-Udrer, a-Coaster, Ursoaia, Va-
hect., din care 317 padure, restul araturr, vil, etc.
lea-Brater, Mutul, Tomici, Varal-lile, Peri, Balabanul, Ortea,

Trocanul, Valea-Oraulur, a-Viisoarelor, Priba si Bltatul.
Glogoveanul, nzofie, in jud. Buzar-1, com. Tisaul, cat. Glodul.

Vezi Badulesti.
zaii,
com. Fintesti ; are 545
Cimpir : Chivadarul, a-Gorunu-
lur si Racanei, hotarul Cornisorul, Baltatul si Greul.

Piraie: Priba, al-Visir, Garina,
Trocanul, Bratia, Tomici si Balabanul.
ita Glogoveanu, se afla ape minerale, in marginea soseler Flo-
Tudor Vladimirescu, de catre
3 preotr si 7 cintretl; 2 coale,
rodelul, com. Orodelul, pl. Dum-
Negoesti si Retejul.
cal; ro6 stupr.

In com., pe proprietatea dresti - Baia - de - Arama, la poala
dealulur Brazisorul.
Sunt : 3 bisericr, deservite de
Glogova, alt nume al satului O-
Ad i a fost crescut slugerul

batrinul boer Glogoveanu.
Glogoveanca, numire vechre a

une peIrg din com. Fintesti,
jud. BuzAti.
www.dacoromanica.ro
Gloniceanul, lac, jud. Dolj, pl.

Cimpul, com. Ciuperceni, linga
Grindul-Gloniceanul. N'are scur-
gere, dar cind sunt apele varsate, comunica cri Riiosul si
prin acesta cu Dunarea.

Glugeti, sat, face parte din com.
rur. Margineni, pl. Cerna-d.-j.,

285 locuitorr (140 barbar si 145
femel).
GOALA
579
Ad i e o biserica, reparatA la
1850 si resedinta comuna

Goala, cdtun, formeaz comuna cu
cAtunul Meri, sub numele de
Meri-Goala, in pl. TirguluI, jud.
GODENI
de 1 invatator, frecuentatA de
20 elevr si 2 eleve ; o circiuml.
31 copir.
Budgetul comunel este la ve-
niturT de 926 leT ; iar la cheltuell

de 785 leT.
suflete : 972 barbatT si 810 l'eme.
Teleorman. Are o populatiune

de 352 suflete, din carT 48 co-
Numarul vitelor in aceastA

comuna este de 1472: 300 vite
tribuabill.
500 capre i 250 rimAtorT.
Pe teritoriul com. trece

Goala, mofie, in jud. Teleorman,
pl. TirguluT, pe teritoriul com.
Meri-Goala. A fost maT inainte
proprietate a Statulul si tinea
de biserica S-tiT ApostolT din
Case sunt 447.

hect.
MosiT sunt 4, purtind fie-care
din ele numele satuluT pe care

se gAseste. Apartin mosnenilor.
so-
seaua vecinall Turnul-Severin-
Vite 1690: 23 cal, 301 vite
Balta Baia-de-Araml.
marT cornute, 1172 oT, 166 porcT
Bucuresti. Se invecineste cu mosille de prin prejur, Meri, RAdo-
DealurI mal principale sunt :

Dealul Chicioara, muntele Grddetul, Gradetul si Zidina, Noita,
Lumasul.
Val sunt: Valea-Borovatultu,
si 28 capre.
arciumT sunt 3, din carT
in Godeni, 1 Valea Mane si
in Plostina.
esti, Cetatea si Cu un trup de

mosie ce-1 zice Fisteica, vinduta.
Valea-Izvoarelor, Valea-lul-Barhat si a TopolniteT pe unde
teana. Craiova-Capreni, punind o

in legaturA la S. cu com. Nego-
Mosia Goala este proprietatea

mostenitorilor lu George Anto-
curge riul Topolnita din care

se scotea apA pentru cer ce
nescu.
locuiat in cetatea GrAdetuluT.
esti si la N. cu com. Boddesti.

Tot prin com, trece si soseaua
comunalA spre Balota si Ama-
Goanta, sat, in jud. Mehedinti,

pl. Cimpul, com. rur._Branistea.
rAsti. ContribuabilT sunt 213.
Closani, jud.
fost de 3880 leT, si cheltuelile
Mehedinti, care, unindu-se cu

Goanta, virf de munte, jud. Baca.
pl. MunteluT, com. ComAnesti,
d'a dreapta Trotusulur, facind
parte din sira Laposulul.
Goargasul, deal, acoperit cu padure maruntA, intre com. Jugura

si com. Boteni, pl. Argeselul,
jud. Muscel.
Gociuleasa, a'eal, pe teritoriul
Ivan.
Godeni, com. rur., jud. Muscel,
Godeni, com. rur., jud. Dolj, pl.

Amaradia, in partea-T de S.-V.
la 23 kil. de Craiova.
Limitele com., sunt: la N.,
550 hect.
esti; la V., com. Tatomiresti si

Filiasi s la E., com. Balota.
Terenul com. este acciden-
Godeanul, com. rur. sisat, in jud.

Mehedinti, plaiul Cerna, la 27
kil, de orasul Turnu-Severin.
Se margineste la N. cu mahalaua Malul (Cimpulung), la S.

cu com. Costesti, la E. cu MArcusul si la V. cu Berevoesti
Paminteni.
Gherm Anesti,
tea despre N.
pl. Riurile, la 7 kil. spre S.-V. de

orasul Cimpulung, situatA pe ambele malurT ale riuluT Bughea.
Situatl pe ambele malurT ale

riuluT Amaradia, e formad, din
4 sate: Godeni, resedinta, ValeaMare, Plostina si Spineni.
pl. Podoleni, jud. Falcia, in par-
si com.
de 2932 leT.
piriul Scdrisori, se varsA in riul
com. Melinesti, la S., com. Nego-
satuluT
tat de micT dealurT, ramificatiunT

ale dealuluT Icleanul si este
udat de riul Amaradia, prin
Are o populatie de 343 fama', saii 818 suflete (390 barbatT si 428 t'eme!), carT locuesc
in 207 case.
Riul Bughea trece prin mij
com. Pe el sunt dota
Are 750 locuitori ; 125 contribuabili ; 180 case.

centru, in directiunea de N.-S.

Are 3 bisericT : una in satul
Godeni, a doua in satul Spineni
si a treia in Valea-Mare, deservite de I preot si 2 cintaretT ;
13 care cu bol; 96 stupT.

Are : 2 bisericT, cu un preot,
o scoala mixta, in satul Spineni,

intretinuta de stat si comuna,
lung-Curtea-de-Arges si o
si 2 cintAreti ; o scoala, condusA
conclusa, de un invAtAtor. In anul
comunall ti-cc prin Godeni.
FormeazA comuna cu satul Pau-
nWi. Com, e situata pe deal.
Prin com. trece calea jude
Godeanul, piria, in com. rur.

Closani, plaiul
www.dacoromanica.ro
locul
morT pentru macinat.

LocuitoriT comuneT sunt mos-
nenr cu pArtr miel, care le mos-
tenesc din vechime.

oseaua judeteara Cimpuosea
580
GODENI
Are o bisericA, fondatI la anul 1862 de locuitoriT comuneT,

2 preotr si 2 dascAlT ; o
scoall, fondatl la 1835, Cu intretinerea cAreia statul cheltueste 1o8o le! anual, si care se
frecuentA de 48 elevI, din i io
neasca, si se varsA 'in Jijia,

satul VlAdeni.
cu
Godineti, com. rur., in partea

de V. a plaiuluT Vulcan, jud.
Gorj, i spre S. de comuna Tismana. Se compune din cAtunelc :
copiT in virst de scoald. Stiti

carte 98 bArbatT i io femeT.
Godinesti, Arjoci i Racoti.

Situan pe 5es si pe dealul Cu
La Godeni este un izvor cu
acelasi nume, are o suprafan
apA minerald, care contine pu-
de aproape 2017 hect., din care

1447 hect. arabile, 130 hect. finete, 95 hect. izlaz, 140 hect.
vii, 25 hect. livezT de pruni.
cioas1 si o carierl de cdrbunT

carT se intrebuinteazA la fabrica
de hirtie din Cimpulung, si din

care se exploateazA pe an cam
120000 kil.
Godeni, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Godeni, resedinta

primaria Are 476 suflete: 212
bArbatT si 264 femeT. Locuesc
In 121 case. Are : o scoall mixtA,
intretinun de stat
i comunA,
Cu I invAtdtor, frecuentan de
31 copiT; o bisericA, fondan
de locuitorT.
Godeni, mofie particulard, jud.

Dolj, pl. Amaradia, com. Godeni ; apartine mosnenilor.
Godineasca, vzofie rdafascd, intre mosiele CorlAteni si VlAdeni,
din com. CorlAteni, pl. Cosula,
jud. Dorohoiti, in suprafan de

18 hect.
Godineasca, vale, pe mosia Carasa, jud. Dorohoiti, pl. Cosula,
com. CorlAteni, trece spre S.,

unde se 'imprenta cu Valea-Jijiel,
In partea de E. a satuluT Vlddeni,
din aceastA comunl.
GOD1NETI
lea -LupuluT, Valea - SAlcieT

VArlAnesti.
Situat pe partea
dreaptA a riulur Berheciti, la o

depArtare de 75 kil, de capitala
judetuluT, spre N.
Are o populatie de 472 famili!, saa 1529 sufletei; din care

330 contribuabilT ; locuesc in
350 case.
In comunA sunt : 5 bisericT ;
In Godinesti-d.-j., Medeleni, Ti-
gdnesti, in Poene si in ValeaSlcieT, deservite de 3 preolT

cu 3 cintreti ; o scoal, fondatA
la 1866, frecuentan de 44 co-
sati 2455 suflete, din care

39i contribuabilT.
LocuitoriT sunt mosnenT
parte fosa clAcasT ; eT posea
piT (37 bAetT si 7 fete).
125 plugurl, 375 care cu

5 cArute Cu cal; iio stupT,
8o ca!, loo Tepe, 1355 ol, 760
1217 vite maff cornute, 99 ca!,

452 o!, 37 capre i 624 rimAtoff.
Venitul com. e de le! 2860,
iar cheltuelile, de leT 2815.
Intinderea pmintului arabil

e de 2817 hect.
E udat de riul Tismana.

Comunicatia se face prin soseaua comunald care o pune
tAritI
in legAturA la S. cu Cu1ceti, iar
hect.
la N. cu Tismana.
Dealurl mal insemnate sunt :
al Sporestilor cu directiune N.-
vint si 2 de apl.
E. si pe care se aflA vie, si Dealul-Arjocilor, numit si Chicioara.

In comunA sunt : 4 morT pe
apa TismaneT; 36 puturf ; i5
ti carte 73 bArbatT si
19
femeT.

porcT.
Locuitorir, parte rAzesT, stpi-
nesc 881 hect.; ceT impropriela 1864 stApinesc 160

hect., iar proprietariT, 1712 hect.
Viile ocupd un teritoriti de 52

In comunA sunt: 2 morT de
Veniturile si cheltuelile se
urcA la suma de 3963 le!.

E br.zdat de dealurile : Se-
fintinr.
Are: 2 5co1I: una in Godinesti,
cAtura, Scaunul, Caracal, la V.;

Plesa, BAlura, la E.; Todia, CornAtel si Cuiblresti, la S., precum si de maT multe vAT: Va-
fondatA la 1837 si frecuentan

de 64 elevi ; a doua in cAtunul
puluT, a-Salda, a-StinieT si de
lea-Merilor, a-TigAnestilor, a-Lu-
Racoti, fondad. la 1865 si frecuentan. de 53 elevi; 4 biserici

de lemn, Cu 3 preotT si 6 cin-
piraiele : ReprivAtul, Roicul, Ur-
tdretT.
la Oncesti, se bifura la capul
zicA, IzvoruluT.
Soseaua judeteanA ce merge
Godinelul, alt nume al comuna
In fie-care an este un bilci,
Amdresti- d.-s., judetul Roma-
care tine de la 6-15 August.
DealuluT- Godinestilor, mergind

la: Godinesti-d.-j., Godinesti-
Godineti, com rur., in jud. Te-
d.-s. si la satele de la N., care

sunt strAbAtute de drumuri ce
coasta Dealului-OddeT, din com.
cuela, pl. Berheci, compusd din

ii cAtune : Barna, Godinesti-d.-
vin din soseaua nationalA.

Se mArgineste la N. cu jud.
CorlAteni, pl. Cosula, jud. Dorohoiti, trece prin valea Godi-
j., Godinesti - d. - s., Medeleni,

NAstAseni, Poeni, Tiganeti, Va-
BacAti; la S., cu com. GAiceana;
nati.
Godinescul, prlu, izvoreste din
www.dacoromanica.ro
la E., cu com. Oncesti si la V.
GODINETI
GOETI
581
cu jud. Bacdti si comuna GIi-
Tecucia. Situat in centrul co.
ceana.
mune! pe vale.
Prin mijlocul satuluT trece pi-
Godineti, sat, pe mosia cu
riul Pornitura-de-pe-Vale, care
acelasY nume, corn. Hreatca, pl.
dA in ReprivAtul.
Herta, jud. Dorohoiii, cu 140

familiT, sati 600 suflete.

D-lor Alex. StroicT, De Oboroceanul, St. Paladi si George
Paladi. Are o bisericd, cu hranul Sf. NicolaT si Hristofor, cu
I preot, 2 cinnretT si 1
mar; este
este de lemn, fAcutA de
fostul proprietar Iordachi Nacu.
sati 251 suflete, mil locuesc in

72 case.
Teritoriul cAtunuluT este de
407 hect. Locuitorif vechT rlzesT stapinesc 227 hect.
Are o scoalg, frecuentan de
44 coPiT (37 bg.etT si 7 fete) ;
o bisericA, Cu hramul Sf. VoivozT, situan pe deal, in partea
SAteniT improprietAritl ati 376
de E., deservitg. de I preot si
hect. 67 ariT pAmint ; iar proprietariT 650 hect. 21 arii"
si 74 hect. 48 ariT pAdure, in care predomina stecimp,
jarul.
Hotarele mosieT sunt cu : Becesti, Buda, Hreatca, Mamornita
si Sanihdul.
Godineti, cdtun, resedinta com.

Cu acelasT nume, plaiul Vulcan,
jud. Gorj.
2 cintreti.
Biserica vechTe a fost de lemn,
fAcutA la 1782 de Pamfilie Samson ; la 1835 a ars ; in 1837 s'a
Godineti-de-Sus, sat, judetul

Tecuciti ; face parte din com.
Godinesti si e despArtit de Godinesti-d.-j. prin Piriul-Maluld.
livezT de prunT.
este in ruja. si despre care se

zice cl este fondatA de Tudor
saa 187 suflete, carT locuesc in

42 case.
Vladimirescu ; a doua, in satul

Goesti, cu hramul Sf. Gheorghe
si Niculae; a treia, in satul Muerisul, fondan de slugerul BA-
Godovana, vale, pe mosia Ivncluti, com. PlItinisul, pl. Pru-
Godovanul, deal, jud.
Godineti-de-Jos, sat, face parte

din com. cu acelas1 nume, jud.
toate cele-l'alte sate de maT sus.

AzT cona. are aceleasf sate ca
In 1885: Ciorobesti, Crucile,
Pioresti, Goesti, Muerisul. Satul
Vladimir ce fAcea parte din co
mung. cgtre 1885, s'a deslipit
al ReprivAtului.
cal', 65 or, 9 capre, 38 rimAtorT;

55 stupf.
Are: I scoalg, fondan la 1836,
s'i
de com. Goesti.
Sunt 3 biserici, din care una
tul-d.-j., jud. Dorohoiti.
frecuentan de 64 elevI ; 2 bisericT de lemn, din care una

reedificat la anul 1824, deser.
vite de 2 preotI si 2 cintaretT.
mativA este de cite wo m. Este

udatA de 1'1111 .A.maradia, prin
partea de V., in directiunea de
la N.-S. Are un vad intre satele
Goesti si Pioresti.
In 1873, comuna Goesti co-
partea de V., pe malul drept
cal; 600 vite marT cornute, 25
tinT.
Icleanul. InAltimea Ion aproxi-
robesti, in loe de CAtunele
parte de resedinta comunel, in
In cAtun sunt : I mcan pe

apa TismaneT; 21 puturi ; 4 fin-
si Adincata.
Teritoriul comuneT este acci
dentat de miel dealurT, prelungirT ale dealurilor MuereT si
ciumarT.
E la o distann de 725 m. de-
215 care Cu bol, 4 cArute cu
1Aesti, la E. com. Balota si Murgasia, si la V. com. Almajul
construit alta din noti de loc.

E situat pe ses si dealul cu
miliT, din care 239 contribuabill.

Limitele comuneT sunt : la N.

com. Negoesti, la S. com. MA-
prindea 6 sate : Goesti, Piore.sti,

CAtunele, Crucile, Vladimir si
Muerisul.
In 1885, coprindea satul Cio-
acelasT nume, pe o suprafan de

1403 hect., din care Hoo hect.
arabile, 170 hect. finete, 50
hect. izlaz, 71 hect. vil, 12 hect.
SituatA pe coasta DealuluTMuere! si pe malul sting al riulu Amaradia.
lun. Ambele bisericT sunt de

in ele oficiazA 2 preolf 1
4 cintAretr. Are o scoall mixtd,
zid ;
BacAti,
ce functioneazg din 1834, fiind In-
pl. Siretul-d.-s., com. Odobesti,

care desparte obirsia piriulur
Berheciul, de ale piriiaselor Tisa
tretinutA de comunl si condusA

de un invAtAtor. In anul scolar
si Silvestru, ce tin de basinul
42 copiT.

SiretuluT.
Goeti, com. rur., jud. Dolj, pl.

Amaradia, situatA in partea de
S., la 16 kil. de Craiova si la
13 kil. de Melinesti, resedinta
1438 suflete : 727 bArbatT si 711

femeT ; locuesc in 335 case con-
struite cea mar mare parte din

birne, putine din zid.
Suprafata comuna este de

4076 pog., din carT 3087 pog.
plAseT.
www.dacoromanica.ro
582
GOEFT1
GOHORUL
arabile, 213 pog. fineata, 250

pog. izlaz, 18 teren sterp si
In 95 case. In sat este o scoalA
miliT, sati 3061 suflete, din carl
mixtl, ce functiuneazA din 1834,
408 pog. pAdure.

Mosir sunt 5: dintre care Goesti apartine d-luT G. Em. Filipescu, lar Pioresti si Ciorobesti
apartin d-lor stefan Milanovicl,
MurgAseanu si Angelinescu. Pe
mosiile Muerisul si Crucile se
gAsesc cete de mosnen/ cArora
chiar si apartine mosia.
frecuentatA de 42 copiT; o bisericA, fondatA de proprietarul
714 contribuabi/r; locuesc in

795 case. Sunt 98 strAinT.
Are 4 biserid: 2 in Gohorul,
MurgAsanul, deservitA de 1 preot
i in Ireasca si 1 in NArtesti-
si I cintAret.
Sunt 3 circium/ ;
se face prin soseaua judeteanA,
d. s., deservite de 3 preoti si 6

cintAretT ; 2 scoll : una in Gohorul si alta in NArtesti-d.-s. ;
cea din Gohorul dateazA de la
care leagA Craiova cu N. ju-
(86 bIetT si
PAdurf se gAsesc pe mosia
detulta (CApreni). Prin aceastA
NArtesti-d.-s., a fost infiintatA In
Goesti, apartinind d-luT G. Ern.

Filipescu, In intindere de 150
hectare ; pe partea de mosie
sosea, satul e pus in legAturA

la N.-V. cu Negoesti, lar la
anul 1864 si e frecuentatA de
a d-luf Radu Constantin Mosneanu, de pe mosia Muerisul,

In intindere de 171/2 hect.; 25
hect. pe delimitArile loculuT din
Goesti $i restul apartinind mos-
nenilor din Muerisul si Clorobesti. Lemnul care predominA
este emita; se gAseste si cer.

In Goesti este o moarA cu
aburT pe mosia d-luT Iancu Fratostiteanu.
MeseriasT sunt 4: 2 cizmarl

in satul Muerisul, un fierar In
satul Goesti si un fierar in Muerisul.
arciumI sunt 5, din carT 3

in Goesti si 2 in Muerisul.
Transportul se face pe soseaua
judeteanI apreni-Craiova, ce
trece prin comuna pe o dis-
S.-V. cu MalAesti.
Goeti, sat, in partea de S. a

com. Sirca, pl. CirligAtura, jud.
Iasi, situat pe podisul si ripele

dintre piraiele Bostanul si Lacul, pe o intindere cam de 3000
hect., acoperite in mare parte
de pAdurT. Are o populatie de
174 familii, sal 784 suflete.
Se aflA ad: o bisericA, zidit
la 18 t6, deservitA de 1 preot
capete, din carf : 783 vite mal-Y
cornute, 67 cal, 1236 I li 275

rimatorr.
Sunt douA morT, una de ap
si una de aburl.
Goesti, apartinind d-luT Gheorghe
maradia, com. Goesti, situat in

sano AmaradieT, la 16 kil. N.
de Craiova. Aci e resedinta primdrieT. Are 395 suflete : 191
bArbati si 204 femeT. Locuesc
un deal, care merge panA la

NArtesti-d.-j. si care poarta nu-
mele satelor ce sunt
asezate
pe el.
Este strAbAtutA de riul Bir-
satul Ireasca intrd in ..jud. Tecuela ; iar in partea de V. este

udatA de riul Berheciul care se
uneste cu Zeletinul in fata satuluT Gohorul ; merge spre S.
la gara Berheciul si In fata Negrilestilor se varsA in Birlad.
Comunicatia se face pe drumurT naturale, carT vin din so-
MuereT si altul prin V. comuneT, pe dealul Icleanul. Satele
Goeti, sat, in jud. Dolj, pl. A-
44 coPiT (43 bAetr si 1 l'ata.).

Vite sunt: 649 bol, 710 vaci,
562 oT, 495 car si 5 taurr,
In com. se afld : 145 stupr;
2 morT de aburT si 1 de apa.
Veniturile si cheltuelile se urcl
la 7270 leT, 40 banT.
Intreaga com, este situatl pe
tata in anul 1865, frecuentatA

de 48 elevI.
Goeti, mofie particularA, judetul Dolj, pl. Atnaradia, com.
porcI.
fete); acea din
lad in partea de E., care la
Doul drumurT vechT strAbat

comuna, unul spre E. pe Dealul-
de car.
marT cornute, 1364 oT si 382
si 2 cintAretT ; o scoala, infiin-
tanta de 21/2 kil.
sunt legate intre ele prin potecA
1866 si se frecuenta' de 89 copif
Em. Filipescu. Pe &risa se gAseste si pAdure de cer si girnitA, in intindere de 150 hect.
Gohorul, com. rur., jud. Tecucia,

pl. Zeletinul, compusA din 5 eatune : Gohorul, Ireasca, NArtesti-d.-j., NArtesti-d.-s. si Posta.
SituatA pe dealul care se ter-
seaua ce duce la Podul-TurculuT
In partea de V. si din soseaua
ce duce la orasul Birlad,

partea de E.
in
Se mArgineste la N. cu com.
Boghesti, la S. cu com. Negrilesti, la E. cu riul Birladul si la
V. cu riul Berheciul.
Gohorul, sat, face parte din comuna cu acelasT nume, judetul
Podul-TurculuT, resedinta plaseT.
Tecucia. Situat pe deal avind

o lungime de 5 kil. Aid este
si resedinta comunelr
miliT, saft 898 suflete : 285 blr-
mina' la NArtesti-d.-j., la 26 kil.
de capitala jud. si 20 kil. de
www.dacoromanica.ro
GOHORUL
GOGOASA
5b3
batl si 296 femd, 392 bletI

309 fete. Locuesc in 320 case.
Goga, sat, face parte din com.
Dulgea i Gogea-Dere, este de

natura stincoasa, intretaiat de
o multime de vAI prapastioase ;
rur. Rifovul, pl. Crivina, jud.
Sunt 2 bisericI, din care una cu

hramul S-tul VoevozI, facuta de
Prahova. Are o pop. de 219
locuitorI in anul 1868. Catape-
Este situat pe tarmul drept al
pe muchea lui merge drumul

comunal Sarighiol-Beidant ; a-
riuluT Teleajenul.
cest din urm este asezat la
teasma este daruita de locuitoril din Muncel de la o biserica a lor ruinata. Se intretine
de locuitorI, avind si 8 fald de
pamint pentru preotI. A doua
Cu hramul Sf. Nicolae, este f5.-
cuta la 1705, dupa cum ne arata inscriptia ce se afla deasupra useI ; a fost reparat in
1820 si 1863. Se intretine de
locuitorl.
Este in Gohor o scoala, infiintata la 1865, care se frecuenta de 89 copiI (83 baeti si 6
fete).
loc. (109 barbati- si 210 femel).
Aci e o biserica ce poart
poalele sale orientale ; are un
Aceast. biseria, ce se priznueste hra-
vrf pietros inalt de 192 m.,

dominind asupra satulul Bei
mul Sf. Erarh Nicolae s'au zidit din

temelie In anul 1776 de Pitarul Gr.
este acoperit cu putine finete
urmatoarea inscriptie :
Brezoianu
dant si piriuluI cu acelasi nume ;
i Vornicul C. Billaceanu, iar
tufdrisuri.
In anul x866, fiind ruinat cu desavIrsire, rmnind numaI clon ziduff, s'a
zugrvit prin os/rdia i cheltuiala
Neagu Apostolescu i sotia sa Elena, din
capitala Bucuresti, ce au fost nscut In
aceasta com. Goga,In zilele Prea Inal;a-
Gogea-Dere, vale, in jud. Tul

cea, pl. Istrului, pe teritoriul
com. mur. Beidant ; izvoreste din
poalele orientale ale dealului
tuluT Prirq al Principatelor Unite Romine,
Sarighiol ; se indreapta spre E.,

Alexandru loan I si a Prea sfinOtulul

Arhiepiscop si Primat al Rom/nieI Nifun,
la V. spre E., brazdind partea
anul 1866, Maidi.
N. a pl.
Comerciul se face de 6 circiumarr.
LocuitoriI sunt vechl razesl.

Chiar satul ne prezint un as-
si
pe cea de V. a
com., merge pe la poalele S.

ale dealuluI Gogea-Dere de la
Goganul, deal, in jud. Prahova,

com. Salda, pl. Podgoria, pe
care se cultiva cereale.
care si-a luat si numele, i, dupa
pect btrinesc, cu strzI

si neregulate, case vechl cu vil
si gradinI de jur-imprejur.
Goglniceanca, sfoard de mofie,
kil., se deschide in valea pi

riului Beidant, pe dreapta, in
mosneneasca, in jud. Buzan,
satul Beidant ; malurile sale sunt
Satul la inceput purta nu-
com. Lipia; face parte din tru-
inalte si stincoase.
mele de Otovaesti, si era situat

pe vale linga. piriul Zeletinul. In
acest loe fiind des expusI navalirilor TatarestI si TurcestI, locui-
toril s'aa imprastiat: o parte s'a

ridicat pe dealul de E., avind in
capul lor pe un om numit Gohol ; lar o parte s'aa ridicat pe
dealul opus in partea de V.

peste Berheciul, avind ca con-
ducator pe Braha, de unde

numele de Brahasesti. In locul unde s'a facut satul Gohorul, eraa padurI seculare, bune
de ada.post.
Gohorul, deal, pe care este situat satul cu acelasi nume, jud.

Tecucia.
Gohorul, pirifi, ce izvoreste de

sub coasta
dealuluI Coroiul,
merge spre V. i se vars in

stinga ZeletinuluI, jud. Tecucia.
pul Bancesti.
Gogeasca, sat, face parte din

Gogteilor (Dealul-), deal, trecind cu directia dela N. spre S.
prin centrul comuna Racovita,
com. rur. Tirlesti, plaiul Telea

jenul, jud. Prahova. Are o popu-
Gogea-Ahmet, pddure, de 250
Gogeasca. V ezi Blindesti, sat
hect., in jud. Tulcea, pl. Isaccea,

pe teritoriul comund rurale Orta-Chloi; se intinde pe dealurile
Ghiobilche-Bair si Cazlair-Bair ;
com. Gorbanesti, pl. Miletinul,

jud. Botosani.
latiune de 400 locuitorr (190

barbatI, 210 femer.)
Gogeasca, girld, izvoreste din

raionul com. Posesti, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, curge
esente : stejar, ulm si fag.
in zig-zag, si curge spre E. in
Gogea-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Istrului, pe teritoriul

comuneI rurale Beidant (si anume pe acela al catunului sad
Beidant); se desface din dealul
Sarighiolului ; se intinde spre
E., avInd o directiune generala
de la V. spre E., brazdind par-
com. Carbunesti.
Gogi, cdtun, in com. rur Circeni,

din pl. Motrul-d.-j., jud. Mehe
dinti.
Gogoaa, colina, in jud. Buzad,
tea N. a plasei si pe cea V. a

comuneI; se intinde printre valle
www.dacoromanica.ro
com. Cislaul, cat. Scarisoara, a

coperita de pAdure.
GOGOLUL
584
GOGOWINEClif
Gogoiul, cdtun, in jud. Putna, com.

RAcoasa, pl. abrAutulur. In tre-
Gogora (Drugnesti - Biseri-
cut se numea TAnnsesti.

rur. Stoenesti-Palanga, pl. Sa-
flete, cu' locuesc in 79 case;

o bisericA filialA, cu hramul Sf.
VoevozI.
Gogoiul (12:zsia-), plidure, in
cei), sat, face parte din com.

barul, jud. Ilfov.
Are o suprafan de 326 hect.,
deteang. Giurgiti-Alexandria.
din carI D-na Cleopatra DrugAnescu, proprierara, are 100 hect.
Gogosari-NoI, catun, pendinte

de com. Gogosari, pl. Marginea, jud. Vlasca, proprietate a
si loc. 226.
Populatia satuluI e de 301 lo-
Intindere de 300 de hect., pe
cuitorI.
teritoriul mosid cu acelasI nume, plasa ZabrdutuluI, judetul
NumArul vitelor marr e de

Putna.
Gogorani, sat, face parte din

Gogolosul, deal, pe care este situatd com. Podeni-Vechr, pl.
com. rur. Boteni, pl. Argeselul,

jud. Muscel. Este asezat pe
malul drept al riulur Argeselul,
In partea de N. a com. Are
Gogoncea, deal, in jud. Tulcea,

rur. Luncavita ; se desface din
dealul Piscul-Inalt, se intinde
populatie de 69 familif, saii 282

suflete (141 bArbatI si 141 fe-
spre E. In forma de semicerc prin-
Gogorasca, pruil, in jud. Muscel, izvoreste din muscelul cu
tre valle Luncavita-MicA, brAz-
astfel partea S. a pl. si

pe cea S.-V. a com.; se ridia.
Orla la 220 m. i e acoperit
clind
mei).
acela$I nume si se vars in riul

Argeselul, n raionul com. Boteni.
numaI cu pAdurI de tel.

GogonceI (Grindul-), grind mare, in jud. Tulcea, pl. MAcin, com.
cute de pAmint, acoperite cu

trestie si tinichea.
Prin com. trece soseaua ju-
Gogosari, com. rur., in jud. Vlasca, pl. Marginea, compus din

cdtunele : Gogosari-Vechr, sati
Cacaleti si din Gogosari-NoI. E
statuluI, situan pe cimpia BurnazuluI, intreAlexandria Giurgiu, la S.-V. judetuluI.

Minia are o suprafan de 2800
hect., aducind un venit de 27500
ler.
In 1864, s'a dat la 150 locultor! suprafata de 453 hect.;

In 1882, s'a dat la 20 insurAteI
suprafata de izo hect.
Dumitru, deservitA de un preot
si 2 dascAll si care depinde de
parohia cu acelasI nume, in care
intrd si cAt. Gogosari-VechI si
Cacaleti.
Gogosari-VechI sati Cacaleti,

cdtun, pendinte de com. Gogosari, pl. Marginea, jud. Vlasca,
situat in josul Gogosarilor-NoI
pe proprietatea Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti, in
Pisica, la N.-E. pl. si al com.,

pe malul DunArd; are o intindere de 400 hect., acoperit In
cea mar mare parte (320 hect.)
judetuluI, pe un ses, pe cimpille

Burnazuld, departe de Giurgiti
sli, a fost la 1775 metoc de cl-
cu pddurea de la Reni, prin
de 21 kil., de Alexandria, de
Suprafata total a mosid este
care merge drumul comunal Pisica-Luncavita ; se ridicA pAnA

la 6 m. inAltime.
de 2380 hect., aducind un venit anual de 26000 leI.

La 1864, s'a dat la 158 lo-
Gogonesti, mahala, in jud. Me-
26 kil., de Bucuresti, de 8o kil.

si de StAnesti, resedinta pldser
Marginea, de 16 kil.
Are o populatie de 1616 suflete, din carI 297 contribuabili.
hedinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur.

Floresti.
Venitul com, este de 6708

leI, si cheltuelile de 4748 leI.
situata la extrema V.-V.-S. a
Are 2 bisericI, ce fie-care cAt.
Gogonetul, lac, in jud. Dolj, pl.

Cimpul, com. Ciurpeceni.
Gogonul, loc izolat i colind, In

jud. BuzAti, com. Chiojdul-dinBisca, 'filtre Virful-CornultiI
RAstoaca, de unde i1 ja nastere izvorul Priseaca.
cite o bisericA, deservite de

preot si 3 dascAli ; o scoald
mixtd cu 4 clase, frecuentan de
50 bdetI si 20 fete.
Vite sunt : 68o bol $i bivoll,
175 cal, 2400 or si 365 rimdtorI.
Casele locuitorilor sunt f-
www.dacoromanica.ro
cimpia BurnazuluI ; la 17 kil. de

Giurgitl. Ad, ne spun &ata' TunulugArr.
cuitorI improprietAritI 623 hectare.

Are o bisericA, deservitA de
2 preotI si un dasal ; biserica

este ziditA. la 1872.
Distanta filtre cAtunele GoGogosarl-Nd

este de 21/2 kil.
Este un helesteti mare pe va
lea Putineiul, si 50 hect. vie.
gosari-VechI si
Pe aceastA proprietate sunt

mAgurele : Piperul, VAreanul si
MAgura-PirvuluI.
GOGOARUL
585
Gogoarul, pise, jud. Prahova,

pl. Teleajenul, com. Izvoarele,
numit, probabil, ast-fel dela pasa-
rile numite Gogosari, carI trAesc
in stolurT pe acest pise.
Gogoenilor (Dealul-), munte,

in jud. Suceava, com. Dorna.
Gogoeqti, sat, CU 251 locuitorI,
jud. Arges, pl. Pitesti; face parte
din com. rur. Samara.
Gogoeti, ceit., al com. Vulpeni,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s
manati.
, jud. Ro-
Gogoi, com. rus-. i sat, in jud.
Se aflA in Gogosi o mica

schell pentru incArcatul cerealelor din comunele vecine: FIA-
brava-d.-s., com. Gogosul, Cu

684 suflete : 365 basbati si 319
Jiana, Balta-Verde, BurilaMica, Danciul, care-11 transportA

cerealele la aceastA schelA.
struite parte din zid
Trestia din aceste bAltI se intrebuinteaza pentru acoperitul

caselor si pentru fabricarea rogojinelor.
Dealue : Dealul-CiungiuluI
Dealul-LuminoaseT, la poalele ca-
rora se afla izvoare cu apA.
Gogoi, "Mire particulara, jud.

hect. Predomina glrnita.
D u nArea si spre N. cu comunele :
Jiana, Deveselul si Burila-MicA.

Are 2110 locuitorr, si locuind
400 case.
LocuitoriI posedI : 102 plugurf, 39 carate Cu cal, 177 care
cu bol; 78 stupI.
Are 2 bisericr: una in com.
rur. Gogosi, si a doua in insula
Ostrovul-Mare, deservite de 4
preotI si 7 cintaretI; 2 scoale,
una in com. Gogosi si a doua
in insula Ostrovul-Mare, con-
Gogoi-Gogoita, mofie a StatuluI, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.s., com. Gogosul, arendata, de
la 1885-95, cu 36000 leI pe an.
Suprafata eI este de 603 hect.
Inainte era cu mult mal mare,
dar s'a dat la 682 locuitorI
1201 hect. Apartinea Mitropo-
de i preot si i
dintdret. Baza
bisericef este de zid, laxa trunchiul de 1:lime. In tinda bisericer

este urmAtoarea inscriptiune
Aceasfii biserica s'a ficut din temelie ce cheltuisla locuitorilor din acest
sat, adjutor/11d ci aii locuitort din sato
vecine. In zilele proa Inalmtului nostru
Rege Carol I cu bine cuvintarea ParintcluI Episcop, Incepindu-se In 188o
s'a terminat in 1891, avind de ctitorI!
I. Bobonete, N1a opomn, G. Popescu,
Ilie Mitra Popa i a10 locuitorr maY
principal!.
Gogooaia, jud. Muscel. Vez!

Trupurile-de-Padure.
Gogoul, co:. rur., jud. Dolj,

Craiova si la 12 kil, de resedi nta plaseI, opotul.
GogoO-Gogoita, padure a StatuluI, jud. Dolj, pl. Dumbravad.-s., com. Cogosul, pe mosia
statuluI Gogosi-Gogo si ta.
E populata cu : stejar, cer,
Gogoi-Gogoita, mofie parti-
soseaua Balta-Verde-Tiganasi.
ne. In sat este o biserica, fondata. futre 890-91, deservitl
pl. Dumbrava-d.-s., la 38 kil. de
Budgetul comuna are la veniturI 3735 'el.; iar la cheltueli,
Prin aceasta comuna. trece
anul scolar 1892-93 de 40 bletT

$i 5 fete, tott din Gogosita. Cu
virstd de coal. sunt 55 baetl
si 25 fete. S tia carte 70 persoa-
sie este o moar de abur!.
duse de 2 invatAtorY, si frecuentate de 60 elevI. Sunt 3 cfrciun-a.

NumArul vitelor este de1876 :
limo vite marI cornute, 96 cal si
780 rimatorT.
Are o scoal mixta, intreti-
lid din Bucuresti. Pe aceast mo-
frasin, ulm, jugastru, teia, corn,

alun, carpen, plop si gtrnita,
care predomina..
2277 leI.
din !Ame.
vatator. A fost frecuentatA in
pe care sunt mal multe bat.
DAnciul; spre S., cu com. rur.

Balta-Verde; spre V., cu fluviul
parte
sunt : Balta-Mare, Balta - Mica,

Balta-CiungiuluI si Balta-Marichef, iar mal micI sunt: Topilele,
Ciucherir, Luminoasa i Zatonul.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.

Gogosul, In intindere de loo
margineste : la E., CU com. rur.
si
nutA de com. condusl de un in-
32 kil. Este situat pe loe ses,

Satul formeaza com. cu OstrovulMare, insull in DunAre. Se
femer. Locuesc in 141 case, con-
BAlt1 mar! in interiorul com.
Mehedinti, pl. Blahnita, la 46
de orasul Turnul-Severin, iar de

Vinjul-Mare, resedinta plasel, de
GOG01.11..
Com. este asezata pe o vale

strlintl, numitl Valea-GogopluI,
din care cauzA casele sunt aeza.te parte In vale, parte pe cos-
t4ea dealuluI Gogopl.

Se Invecinqte : la E., cu com.
opotul; la V., cu com. BotNesti;
la N., cu com. Tiul i BAbolul,
din Mehedinti ; la S., cu com.
Seaca. In coltul de N.-V., a-
de 1201 hect.; apartine locuitorilor ; pe dinsa se gAsesc loo
tin ge com. Grece0i, din Mehedinti ; la N.-E., com. CernAtqti ; la S. V., o parte din com.
BotNesti (Mehedinti); lar la S.-
hect. pAdure.
E., o parte din com. Brabova.
culara, jud. Dolj, pl. Dumbravad.-s., com. Gogosul, in intindere
Terenul com. este accidental,

Gogoita, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
prezinthid Ote-va dealurT numite

74
60299. Marelo Dloronar 9eogra1lo Vol. 111.
www.dacoromanica.ro
586
GOGOS1111
GOGOUL
s'a terminat In 1891, al/1nd de ctitorY:

I. Bobonete, Ntt. Sopotan, G. Popescu
Ilie Mttru Popa si alta.
antul, ce sunt o continuatie a

dealurilor Poroiani, din jud. Mehedinti ; ati directiunea V. - E.
Sunt doug scolf, una in Go-
Este udat de treT pirae
a doua in
Gogosita;
cu directiunea de la V. la E., Go-
gosi si
gosul care udg cdtunul cu acelasT nume, Belotul trece prin
functioneaz neintrerupt de la
1867. Personalul didactic din
Gogosul este retribuit de stat,
lar din Gogosita de com. Restul cheltuelilor se face de com.
cdt. Belotul i pir. Stefgnela care
ud cgt. cu acelasT nume. Aceste pirae se unesc la E. de cgt.

Belotul, din com. cu acelasT nume, in apropiere de com.Predesti,
dind nastere riuluT Obedeanca.
Inainte, com, se compunea din
patru cAtune i anume : Gogosul, Gogosita, $tefgnela si MAngstiricea ; aceasta din urmg tine
de com. opotul. AzT se compune din 3 alune : Gogosul, Gogosita si tefgnela.
In com. sunt doug. bisericT
una in cgt. Gogosul si a doua

In cdt. Gogosita. Ambele sunt
fondate de locuitorT, cea din
cdt. Gogosul la anul 1875, iar
cea din Gogosita, la anul 1891.
Baza bis ericilor este de cgrAmidg
la ambele scoli. Fie-cave scoalg
are 81/2 hect. pgmint date de

stat. Localul din Gogosi e de
Sopot, G. Cojocaru, Dincl Momea, G.
Enachie, G. Ciauit, G. Die Stnicli.

In zilele prea tnltatuluY nostru Domn
Clile ce strAbat com. sunt :

catea com. ce duce la MAngs-
tiricea, calea com, ce duce la
fost de 3316.87 leT i cheltuelile,
In com. se aflA o mosie numitg Gogosi-Gogosita ; apartine
tosesti, calea com. ce duce la

Venitul com. pe 1893-94
de 3036.58.
Vite sunt : 418 vite marT cornute, 170 oT si 48 caT.
statuluT; a fost arendat. de la

1885-95 cu 36.100 Id anual.
Suprafata vindutl este de 1201
hect. Suprafata rg.mas1 este de
603 hect. Aceast mosie apar-
Gogowl, sat, jud. Dolj, pl. Dum-
tinea in vechime MitropolieT

din Bucuresti. Restul suprafeteT
flete : 615 barbatl si 588 femeT.
pita, orz, mei, cAnepd, in, finte,

luzern si diferite zarzavaturT.
In com, se af1 o singurg pgdure ce se intinde peste cite-si

trele cAtunele, din care: roo
hect. apartin locuitorilor, lar restul statuluT. Lemnele ce compun
pAdurea sunt : stejarul, cerul,
jugastrul, frasinul, ulmul, teiul,
In tinda bisericeT din cdt. Gogosita se ggseste urmAtoarea inscriptie :
pe delimitrile locuitorilor din
Viile, in intindere de 75 hect.,

apartin statuluT si se ggsesc
parte pe mosia statuluT, iar parte
1864.
Livezile de prunT a o intin-
brava-d.-s., com. Gogosul, rese-
dinta primgrier. Are 1200 suLocuesc in 281 case, construite

parte din cArdmidg. Este o
scoalg mixtg, ce functioneazg

din 1867, fiind intretinutg de
stat, condusg de un invAtAtor
si frecuentat in anul scolar
1892-93 de 50 bgetT ; o bisericg., fondatd in 1875 de obstea locuitorilor. Are I preot
si I cintgret. Baza este de zid
lar trunchiul de cgrAmidg. Are
In tindA
urmAtoarea inscrip-
tiune :
Cu ajutorul luI Dumnezeil
aceast sfindi biseric din temelie, uncle
se priiznuete hramul Sf. Niculae i Sf.

Gheorghe, cu toat cheltueala acesteI
comune, adjutorind i alte comune. Fiind
ctitorI raposatul G. G. Necel
goescu, fiind c s'ab' luat materialul de
la cea veche i nepotul sti Dinc. Tor-
Dupg legea rur. din .1864,
clchescu, rposatul Ni Jianu, N. Gherganu, Preotul I. Ptrulescu din comuna

Sopotul, 'loan Pruneif, Ni Be0iu, G.
Cojocaru, Dindi Monica, G. Enache, G.
Ceauita, G. Ilie Stlinici. In zilele l'rea
sunt 360 locuitorl inpAmintenitT,
Inilltatulul nostru Doran Carol I, cu bine-
dere cam de 25 hect.

Populatia corn, este de 2414
=tele episcop, tnceptndu-se in 1890 i
per.
Seaca.
cornul, alunul, carpenul si plopul. Predomina stejarul.
altYlocuttorY. In zilele prea tnltatuluY nostru rege Carol I. si bine-cuvtntarea p-
soane.
6393 pog. fineatg, zoo pog. izlaz

si 2298 pgdure.
Carol I, cu bine.cuvintarea plirinteluT Episcop D. Atanasie al RtmniculuY, Noutu! Severin, tncepindu-se In anul 1874
i termintndu-se in anul 1875, Septembrie 20.
Aceast biserica s'a acta din temelie

Cu cheltueala locuitorilor, ajutorInd
Se face tuic din tescoving

si din prune.
este de 9191 pog., dintre carT
n:Lda. pe ea gnu, porumb, ra-
$i Sf. Gheorghe, cu toatit cheltuiala acesteY comune, ajuttnd i alte comune. Fiind
ceY crintlY ctitorT ritpos. Ni Jianu, N.
Gherganul,preotul I. Pltrulescu, din com.
aburT.
Tiul, calca com. ce duce la Bo-
cuitorT improprietAritT. Se sea-
Cu ajutorul luY Dumneze

s'ad aceast sfint bisericK din temelie,
unde se prliznueste hramul Sf. Nicolae
78 insuratT.
MeseriasT sunt : I fierar, I abagiii, I cojocar si I cizmar.
Pe mosie se aflA o moarg. de
zid, lar cel din Gogosita de birne.

Suprafata teritoriulul comunal
nearendate apartine la 682 lo-
si piatrA, lar restul de birne. In

tinda bisericeT din Gogosul se
gdseste inscriptia :
iar dupg legea din 1879 sunt
www.dacoromanica.ro
GOGOSUL
587
cuvIntarea FgrinteluI Episcop D. D. Atha-
nasie al Rimnicultil NouluI Severin, Incep/ndu-se In anul 1874 i terminindu-se

In 1875, Septembrie 20.
ti carte too persoane.

In sat sunt 3 circiumI.
Gogoul, deal, jud. Dolj, plasa

Dumbrava-d.-s.,- pe costisea ca-
ruja sunt asezaie cite-va case

din satul Gogosul; acest deal
trece si prin com. Tiul.
Gogoul, pIrlu, jud. Dolj, plasa
Dumbrava-d.-s., com. Gogosul;
curge prin valea Gogosul, ucla
satul cu acelasI nutne si se vars
pe malul drept al riuluI Obedeanca.
Gogoul, vale, jud. Dolj, pl. Du m-
GOICEA-M1CX
prezintind numaT cite-va movile

de hotarnicie.
Este udata pe la V. de apa
DasnatuiuluI, ce curge in a-
pamintenitT la 1864 si insurateilor din 1879.

Sunt 4 mor! de apa, din care
3 situate pe proprietatea statulul si una pe a locuitorilor.
MeseriasI sunt: 4 tinichigiI
si 5 fierarr.
ceasta comuna, cu directiunea

N. - N. - V.S. - S. - E.; are pa-
tru vadurl de moar si dota

podurl in Vestul comuna
Pana la anul 1864, coprindea
ca catun com. Goicea-Mica de
azI. La anul 1875 a avut resedinta in comuna Cima. AzI se
compune dinteun singur catun
soan e.
Venitul comunel pe 1893-94

a fost de 2679,48 ler i cheltuelile, de 2304,88 la
Vite cornute 212,
cal 65.
O cale comunala de 3 kil.
duce la Cima si una de 2 kil.
numit Goicea-Mare.
Prin hrisovul luI Mihaia Racovit-Vocla, din anul 7221, se

adevereaza el jupineasa Maria,
sotia dumnealuI, loan Baleanu,
neavind copir, a inchinat la moartea eI manastireI Horezul, a
duce la Goicea-Mica.
Goicea-Mare, sat, jud. Dolj, pl.

Balta, com. Goicea-Mare, rese-
treia parte din mosia sa Goi-
dinta primaria
brava- d.-s., com. Gogosul, pecare
cea-Mare.
este situata com. Gogosul. Din

cauza c5. aceasta vale este prea
In sat se afla : o biserica cu

hramul Sf. Paraschiva, fondata
Goicea-Mare saa Cima, molie
strimtd, o parte din case sunt
de egumenul D. D. Doroteia,
asezate si pe dealul Gogosul.
com. Goicea-Mare, arendata, de

la 1893-98, Cu 30100 leI anual
brava-d.-s., com. Seaca, din care
arhimandrit i cavaler ; o scoall

mixta ce functioneaza din anul
1883, Gind intretinuta de stat,
conclusa de un invatator frecu-
se lasa Somoralul-Mic, Somoralul-Mare si Voita. Este inalt

de aproape 35 m. i acoperit cu
paclurr si cite-va locurf arabile.
entata in anul scolar 1892-93

de 44 bletl, titi carte 90 barbatI si o femee.
Populatia comuneI este de
Gogul, a'eal, jud. Dolj, pl. Dum-
1572 suflete: 813
Gofa, sat, cu 120 locuitorI, jud.
barbatl si
deservita de un preot si de un
759 fema Locuesc in 261 case

si 62 bordee.
Dupa legea rura15. din 1864,
sunt 187 locuitorI improprietaritI, iar dupa cea din 1879 sunt
cintdret.
30 insurata
Arges, pl. Cotmeana; face parte
din com. rur. Humele. Are o

biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
a Statulta, jud. Dolj, pl. Balta,
In Septembrie 1892, s'aa dat

1158 hect. in loturl. Pana la secularizarea averilor manastirestT,
mosia apartinea manastirel Jifianul.
Goicea-Mic, com. rur., judetul

Dolj, pl. Balta, situata In partea-! de S.-V., la 50 kil. de Cra-
iova si la 9 kil, departe de resedinta plaseI, Macesul-d.-s. E

situata pe malul sting al Aula
Dasnatuiul.
Se invecineste la E. ca com.
la V. cu com.
Plosca I cu Bistretul, din pl.
Bailesti, la N. cu com. Plosca
cu com. Rima; iar la S. cu
Macesul - d. - s.,
Suprafata teritoriuluI comunal
Goicea-Mare, com. rur., judetul

Dolj, pl. Balta, situat in partea
de V., la 51 kil, de orasul Craiova si la 8 kil. departare de
resedinta plaser, Mdcesul-d.-s.
Macesul-d.-s., la V. cu comunele
Plosca i Bistretul, la N. cu com.
Goicea-Mic si la S. cu com.
Cima.
Terenul comuneI este
yes,
este de 3200 pogoane, din care

2972 pog. arabile (228 pog. vie).
Mosia din comuna se numeste

Goicea-Mare ; apartine statuluI;
a fost arendata de la 1893-98 cu
30100 leI anual; suprafata

duta este de 1158 hect. 8i60 m.
p.; suprafata rAmasa este de 407
hect. 1438 m. p.; apartinea mAnstireI Jitianu.
Viile apartin locuitorilor ira-
com. Goicea-Mare.
Terenul com. se compune din
pamint negru humos, foarte
productiv. Prezinta movilele :
Magurelele, Vacareata, Creminea, Cindra, Ciuta i Caravanul.
Este udat de riul Dasnatuce trece prin V. com., cu
iul,
www.dacoromanica.ro
GOICEA -MICA
583
directiunea N.-S. Pe el se afl.

In dreptul com. doua. vadurl si
cursul carda merge pana la vrsatura sa in pirlul Bisca-Mica,
fost de 2755,66 leI si cheltuelile,

de 2572,01 leI.
urca pbtin pe albia Bistd si o

la pe cursul izvoruluI Magya-
Vite : 250 bol, 86 cal* si 36 por&
rosbokor, pana, la sorgintea luI,
Comerciantr sunt 8.
treI podurT.
In anul 1800, aceastA com.

era mahala, numaI de vre-o 20
GOIDETI
apor urca pe seaua munteluI
familiI, ce tinea de com. GoiceaMare. La 1864, a trecut ca cAt. la

com. Birca, si a stat ca cat. pana
Goicea-Mick sat, jud. Dolj, pl.

Balta, com. Goicea-Mica, rese-
dinta primaria
la anul 1880, eind s'a despartit

in comuna deosebita coprinzind
Taietura (Musa-Alba), unde se

limiteazA si plaiul Pirscovul cu
plaiul Slnicul ; la E., se las1
pe plaiul de V. al muntilor :
pana azI un singur cdtun de
Goicea-Mick mofie particularA,

jud. Dolj, pl. Balta, com. Goicea-Mica.; formeaza un singur
trup cu mosia Birca.
resedinta numit Goicea - Mica.
Resedinta comuneI a mal fost

$i In Goicea-Mare si Birca.
Are o bisericA, fondata de
Musa-Mare si Musa-Mica., urca

in virful muntelur Neharnita,
peste punctele : La-Maciuca

Seciul-Mare, se lasA in Bolova-
nul-MortaruluT, de unde da in
Goicelul, catun, al com. Sgrulesti,
albia Aula SlAnicul, pe care

merge pana la Bolovanul-Greu-
mirea - Malee -Domnului; e ser-
jud. Buzar', cu 130 locuitorI si

30 case, avind una din cele
;lita de un preot si un cintaret;
mal frumoase pozitil.
Milan Obren ovicI si de obstea

locuitorilor; are hramul Adoro scoal mixta, ce functioneazA
de la anul 1883, condusa de un
invatator si Intretinuta de stat

si de com. Localul construit
din zid s'a facut cu cheltuiala
comuna
Goicelul (Gherman), rnocie, in

jud. Buzari, com. SArulesti, catunele Goicelul, Apostari i Valea-
Larga. Are 200 hect, din care
Id, de ad, incepind a se dirige

spre cat. Fundata, trece Malulcu-Sare si ajunge in marginea
cat. Budesti (com. Trestioara);
la S., din cAt. Budesti, se dirige spre Surduci-Gemeni, de
unde se lasa pe vale (La-GrA-
93 scoala
28 pAdurea Goicelul, restul curAturl i fineata.
a fost frecuentata de 38 bletI si

5 fete.
titi carte 130 barbatT
Goicelul, munte, intre jud. R.-
VII-fui-M=10r (hotarul Anton-
Sarat si jud. Buzan; face parte

din culmea Cimpulungeanca ;
poalele sale se intind in comu-
Carp), coboara In albia riuluI
In anul scolar 1892
si 8 fema
Populatia comuneI este de
1336 suflete : 778 barbatI si
588 femeI. Locuesc in 177 case
si 68 bordee.
sunt 141 impAmintenitI; dupa
cea din 1879 sunt 3 insuratel.
Suprafata comund trece de

6000 pogoane.
Mosiase numeste Goicea-Mica.
Formeaza un singur trup
Cu
mosia Birca. Apartlne luI Milos

Baichy. Are un venit de 500001Viile, de 174 pogoane, apartin
locuitorilor ; daa vin bun, rosu.
Sunt doul morI de apa situate pe DasnatuiU.
Comuna este pusl in comunicatie cu Goicea-Mare prin o

cale comunala de 2 kil. lungime,
in comuna. De asemenea este

legata cu com. Birca i cu com.
MAcesul-d.-s. si Macesul-d.-j.
dina luI-Nicolae-Ciulinu), apoI ur-
ca. in dealul Curmatura-Purcei-
lor, mergind pe plaia, pana in

Saratelul (la punctul numit : La-
Parascheva in gira), merge pu-
nele Valea-SAlciei i Sarulesti,

jud. Buzati; este acoperit cu
%in pe albia SArateluld, pana in
padurI, in exploatare, i Cu pa.suni intinse.
ia cursul izvorul Caluglrul in sus

si continua urcind, ajunge in
gura izvoruluI Calugarul, apoI
virful munteluI Arsenia, pe al

Goideti, com. rur., In plaiul Pirscovul, jud. Buzar', ocupind partea cea mal' de N., cea tnaT muntoasA si avind cel mal intins teritorirr dintre toate comunele
Buzauluf. E situata la distanta de Buzati de 63 kil. Limitele sale sunt : la N., incepe din
riul Bisca-Mare, de la pichetul

Cocianul, urca pe izvorul PitacPatac, trece peste muntele Hosszoks i iivorul Bisculita, la
gura izvoarelor Corliul i Balescul, pana in virful muntelul
caruia plaid merge prin pAdurea

Tainita, trece pe Ruga stilpiI
Tainita intilneste izvorul Tainita si se lasa. pe din' sul in jos,
pana la varsatura sa In
riul
Bisca-Roziler, In fata stabilimen-
tuluI Bisca; la V., incepind de

la gura izvoruluI Tainita, urca
pe Bisca-RozileI in sus, pana la
infurcAtura Bistelor, apol de la
catunasul Visanul, incepe a urca
pe riul Bisca-Mare in sus, pana.
la pichetul Cocianul, la gura izvoruluI Pitac-Patac.
Blescu, de unde se !asa la
sorgintea izvorulul Cilianosul, pe
hect., din carI 137 arabile, 8520
www.dacoromanica.ro
589
pAdure, 4230 fineatA, 8840 izlaz, 19 livezr si 3300 sterp.
sti-LopAtari i Goidesti-GuraTeghiT, prin pAdurea TainiteT.
ProprietAti mai insemnate, coprinse in aceastO comund, sunt :

128 viteT, 133 cal, 135 lepe, 77
Goideasca, despArtitA in dota

pArtf: Goidea si Gorganul, a
minjI, Hoo oT, 1110 capre

245 porci. StupT sunt 104.
Comuna e formata din cdtunele Brdtilesti, Fundata, Goide$ti, IvAnetul, unde e si rese-
cetelor de mosnenT : Goidesti

GorgAnesti in devAlmAsie ; IvAnetul i Rdzboiul (A. Carp), Penteleul (Maican) i Piciorul-Ca-
preT (Statul). Terenul e foarte

muntos, coprinzind muntii ce!
mai marr, mai frumosi i mai
avutI din judet. E avutd in minerale i mal cu seamA in sare, abondentd la satul Fundata.
Sorginti de izvoare minerale se
vAd in maT multe locurr, dar nu
se intrebuinteaz. Are multe
VinaturI i mal cu seamA : ursI,
cAprioare, vulpi, viezurT, etc.
Din pestI, are multi pAstrAvi si
mreaue. In jurul pichetului Co-
clanul sunt i gdinT sAlbatice.

Are multe fructe si in specie
zmeurA, afene, fragi si cOpsunr.
Tot aci sunt i intinse coaste

de munti, acoperite de ienupere.
Industria sa constO. in lucrarea
lemnuluT, a linei si a fabricAreT
laptelui. Are 4 morT de apd, 3

pive, 2 dirste, cdsAria de la Vi:
forita si stinele: Corliul, Zdnoaga, MiclAusul, Piciorul-Caprei si
altele mal mid. Lipsa drumuri-
dinta, Plaiul-Nucului, Plostina,

Pistritul i Virlamul cu subdiviziile : Beizadeaua, Poiana-cu-
i Visanul. Populatia sa
e de 1370 suflete : bArbatT inRugli
surati 254, neinsuratT 44, vAduvi
14, 1:del 421 ; lar t'eme ludritate 254, vAduve 34, fete 349.
unde, cu mare greutate, se pot

scoate scindurile ce se tale.
CAT de comunicatie nu sunt
de cit albiile piraielor i numeroaselor vAT ce o strAbat, intrerupte adesea din cauza venireI apelor si a marilor bolovanT, ce se grAmAdesc intr'insele. Mal insemnate sunt : calea Pirscovul-Goidesti, pe albia
ard.teluluI - BAldnestilor, Golde-
jud. Suceava, avind 1298
m. de altitudine.
Goioasa, sat, in jud. BacAO, pl.

MunteluT, com. AgOsul, situat
pe malul sting al Trotusulur
pe piriul Goioasa, la o depOrtare de 10250 m. de cAt. Suita
(scoala). Are o bisericA ortodoxl, caditO de locuitori in anul 1837, deservitA de I preot
si 2 cintAretT. Are o populatie
de 152 familii, sad 700 suflete.
marT cornute, 125 capre i 81
porci. Pe teritoriul com. sunt
9 herestrae de apA.
La V. de acest sat, inteo
Meseriasi sunt:
lemnarI, 5
butnarT, 5 fierarT, 4 cojocarI
strimtoare a muntilor, intre Gar-
cit1-va locuitorT, cari se ocupd
ambele maluri ale TrotusuluT,
ca tAierea scindurilor, fabricarea
se gd.sesc urmele unor intAriturI
donitelor, sitei, etc..

Sunt 257 contribuabili. Stabilimente comerciale, 4.
le!, 80 bani.
de preatrA si un drum impietrit
contra armater Ungare care era

la Ghimes. Puterile armatel nefiind de o potrivA, trupele Un-
2 preotT, 2 cintAretT si i para-
cliser. Catedrala e cea cu hramul Sf. Nicolae.
dul-de-PfeatrA si Lacul-Sec, dupO
care se crede sl fi fost fdcute

de RusT, la 1848, in trecerea
lor in Ardeal, ciad ad fost nevoitT sd se intareascl i ad, in
gare primird ordin sl se retragA, lAsind in mina Rusilor multe
Goideti, aitun, al comuneT Goidesti, jud. BuzAti ; are 70 locuitorT si 19 case.
lor face ca secularele pAduri

de brad, de care aceastA comun e acoperit, sd. nu poatd fi
utilizate, ci mal toate sA cazA
sa putrezeascA. Sunt numaT
3 herAstrae pe Bisca-Mica, de
GOJGARE1
provizir si arme.
Goioasa, vale, in jud. Baca, pl.

MunteluT, com. AgAsul, caro in-
Goideti, mofie, in jud. Buzda,

com. Goidesti, cAtunele : IvIne-
cepe in dealul cu acelasT nume
si se inclind spre Trotus.
tul, Goidesti, Fundata i PlaiulNucului ; apartine mosnenilor

Goidesti i Gorgdnesti in de 01mAsie si e despArtia in trei
Goiosul, deal, in jud. BacAu, pl.

Muntelul, com. AgAsul, situat
pArti: BAloaia;Goideasca si GorgOneasca, avind pe &usa pOdurile : Arsenia, Virful-SeciuluT si
Goiosul, firia, in jud. Bac5.u, pl.
Leurdetul, apoi izlaz si pOsuni.
ge prin satul cu acelasT nume.
11110 muntele Lacul-Sec.
MunteluT, com. AgAsul, care cur-
Izvoreste din muntele LaculGoideti, rno,cie, jud. Buzgu, com.

Goidesti. Vez! IvAnetul-Carp.
Goii (Virful-), muntele ce formeazd hotar l'are Brusteni
www.dacoromanica.ro
Sec si din muntele Muncelul

se vars1 in Trotu$ul, d'a stinga,
dupl ce se ingroas1 cu Foroja.
GojgArei, sat, In jud. Arges, pl.
GOLANI
Oltul ;
face parte din com. rur.
Valea-Ungureni.
Golani,
sat, in jud. Roman, pl.
Fundul, com. Averesti, spre S.

de satul Averesti-RIzesi si la o
depArtare de 3 kil. de acest
sat. Este asezat la poalele dealuluT Golani pe piriul BrAteasca.
Are 100 familiI, sal-1 428 suflete,
din carT 8o contribuabill. Locuesc in 113 case.

Sunt 240 vite maff cornute.
Are o biseric de zid. In dealul Golani, de lingI acest sat,
sunt carien l de pleatrA, care se
exploateazA. Parte din locuitorI
se ocupA cu scoaterea pietref si
cu transportarea eI. Este legat

cu orasul Roman prin soea.
Se mal numeste s'i Averesti-d.-j.
Golani,
sat, in jud. Roman, pl.
com. rur., in partea de

E. a plAser Branistea, jud. Iasi,
in jos de com. Stinca. Este
formatA din satele : GolAesti,
Golaeti,
Podul-Jijid, Odaia-Branul cu Bo-
bul, Petresti, Medeleni, ChislrAI si LAzAreni, pe o suprafatd

de 3069 hect. s't cu o populatie
de 364 familiT, sati 1584 su-
AceastA com, e situatI pe

podisul dealuluI Golesti si pe
sesul JijieT si al PrutuluT, pana
in apa riuluT Prutul. Este traversatd de un singur deal care
formeazd malul drept al sesulur Jijid si pe care se afll si
o moar de apd.
Budgetul com, e de 9667 leI
la veniturI si de 9512 lel la
cheltuelI.
mtorl.
FAlciti, pl.
6o de anI in urmd, din satul

Deleni.
Are 14
familiT,
sail 73 su-
celtun, tine de com. GArAgIul, jud. Teleorman. Are 423

locuitorI si 81 contribuabilI.
cdtun, pendinte de com.

CAscioarele, pl. NeajlovuluI, jud.
Golei,
Vaca, situat pe proprietatea

StatuluI Vatra-ManAstird-CAsci-
oarele, pe malul sting al ArgesuluT. Se arendeazA ()data cu

Vatra-M A ndstireI-CA.scioarele.
In 1864, s'ati improprietrit

in acest cAtun 8o locuitorT, cA-
rora li s'a dat o suprafatA de
pl. Dumbrava, com. rur. lasoma.

Golfieti,
de deal, numit Culmea-Golanilor.
sat, in jud.
de satul de resedintl, in partea

despre E. a mahalaler din jos.
Acest sat este format de catre locuitorii strAmutatI cu vr'o
Golei,
se inundeazd de apele riurilor

Miel si ale Prutului.
Are 4 biserid, deservite de
oT, 2 capre, 335 cal si 325 ti-
Averesti, la E. de Averesti-d.-j.
Este socotit ca centrul unuT sir
Golqei,
finate si imasurT, care adese-off
Vite sunt 4259, din carT :

1847 vite marI cornute, 1749
deal, inalt si pietros in

Prin acest sat trece linia ferata Galati-Birlad, avind statie

si aci.
pAdure.
Pdmintul e productiv, cu multe
tribuaba Locuesc in 40 case.

Sunt 63 vite marl cornute.
Golani,
bisericA si o scoalA.
flete.
2 preoti si 4 cintAretl ; o scoalA ;
mahala, jud. Mehedinti,
sat, in jud, Covurluiti,

pl. Prutul, com. Bujor, cu 134
familiI, saii 628 suflete. Are o
Golei,
Mijlocul, com. Deleni, la 500 ni.
flete.
Fundul, com. Giurgeni, spre S.

de satul Giurgeni si la o depArtare de 6 kil, de el. Este
asezat pe deal. Are 6o familiI,
sati 167 suflete, din carI.46 con-
Golani,
GOL4EI
590
sat, in jud. Iasi, pl. Bra-
nistea, situat pe ves, intre riul

Jijia si apa DubruvAtul, la 20
kil. de Iasi spre N.-E. si la 6.7
kil. spre N. de la Ungheni, sta
tie de cale feratg. Are o popu-
206 hect.
Cea mal mare parte din locultor/ sunt TiganI, vechI robI
aT mAnAstireI CAscioarele.
E situat la 30 kil. de Bucuresti si la 75 kil. de Giurgiil.
latie de 140 familli, sati 453 suGolaa, mdguril inaltA, pe piscul
flete. Este resedinta comuneI.
dealuluI CAlnistea, jud. Vlasca,
Are o bisericA, fondatA la 1812
pe proprietatea Gallteni.
de obstia satuluI, cu I preot si

I cintdret; o scoall, infiintatd
la 1869, frecuentatA de 51 e-
deal ripos, format de

malul drept al Orle! Plapcea,
Golawl,
la V. de com. Ursoaia, pl. Mij-
locul, jud. Olt. Este intrerupt

de dota vilcele : Adincata si
Ursoaia. De la acest deal se
intinde spre V. un platal, acoperit Cu tarinile locuitorilor.
levi.
Satul este pe mosia statulur

cedatl comuneT Iasi si pe care
se aflA o pIdure mare de stejar.
Vite sunt 1261: 734 vite mar!
cornute, 310 or, 2 capre, 105
cal si 110 ritnAtorI.
www.dacoromanica.ro
partea de E. a cdt. Buda,

com. Buda-Palanga, pl. Cimpul,
Golei,
jud. Prahova.
mo,vie particular, in
jud. Covurluiti, pl. Prutul, com.
Bujor ; formeazA cu com. Pitl-
Golei,
roaia, un trup de 2860 hect.

FostA proprietate a mareluI
patriot si bArbat de stat, Lascar Catargiti, care si-a petrecut.
ad o bun parte din vieatl.
G0L4EIL0R (PADLIREA-)
Goleilor (Pdurea-), p1 dure

de salcie, amestecatA cu frasin
si carpen, in jud. Tulcea, pl.

Macin, pe teritoriul com. rur.
Pisica i anume pe acela al cat.
Azacliul, situata in partea de

N.-V. a pl. si in cea de S.-V.
a com., pe malul DunareT, marginita la E. de stufarif; apar-
tine Statulul; are o intindere

de aproape 200 hect.
Goleanca, pri, ja nastere din

iazul Zama, de pe mosia Co-
stejar, fag carpen, jugastru, plop

alun.
Golenti, mofie particulara, jud.

Dolj, pl. Cimpul, com. Maglavitul.
Goleasca, pdure, supusA regimului silvic, com. Glimbocelul,

pl. Podgoria, jud. Muscel, avind
impreuna cu trupurile: BAneasa,
Dinuleasa, CAlceasca,Tomeasca,
Gherasoaia, Chiriceasca si Chiteasca, o intindere de i35o hect.
Goleasca, pdure, supusd regimului silvic, com. Leordeni, pl.

Podgoria, jud. Muscel, in intin-
dreni, com. Mileanca, pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoia si se

varsa in piriul Podriga.
Golenti, sat, pendinte de com.
Goleasca, sat, cu 90 familiT, pe

apa Teleormanul, jud. Arges,
rur. Maglavitul, pl. Cimpul, jud.

Dolj, situat la 3 kil. S.-V. de
Maglavitul, catunul de resedinta
pl. Galasesti ; face parte din com.
al comuna E asezat in apro-
rur. Dragul.
piere de Dunare, in fata insuleT
dere de i5o hect.
Golul.
Goleasca, sat, ud. Dimbovita,
GOLETI
591
Goleti, com. rur., pe apa SimniculuT, jud. Arges, pl. Topologul, la 8 kil. de com. rur. Tigveni, resedinta subprefecturef
la
31 kil. de Pitesti. Se tom-
pune din urmatoarele sate: Dra.ganesti, Gabdresti, Golesti, Poenita si Vladislava, avind peste
tot 145 familiT, saa 585 suflete.
Are 3 biserici (in Draganesti,
Golesti si Poenita) ; o scoala
primar rurald.
Dupa o publicatie ofician, aceasta comuna numara 147 con-
tribuabilf si are un budget de

2554 le la veniturT si de 2360
la cheltueli.
capete vite marT (247 bol
yac si 19 cal) si de 335 vite
mArunte (132 oi, 43 capre
i6o rtmatorT).
muluT silvic, com. Tiganesti, pl.
Are 802 suflete: 408 barbatl

si 394 femeT. Locuesc in 156
case si 36 bordee.
Are o scoala primara mixta.,
fondata. in 1885, intretinuta de
comuna conclusa de un invdta-
tor si care in anul scolar 1892-93
oras. Este situatA pe ambele
dere de 500 hect.
a fost frecuentata de 39 elevi
malun ale riuluT Bratia. Pana la
pl. Dealul - Dimbovita, catunul
com. Sotinga.
Goleasca, pda'ure, supusa regi-
2 eleve; o biserica de zid, fon-
Goleasca, pdure, supusa regi-
data de obstea locuitorilor, cu
mului silvic, cona. Beleti, pl.

Podgoria, jud. Muscel, avind,
hramul Sf. Nicolae, deservit de
impreund cu trupul de pdure

Beletoaica, 750 hect. Esente dominante: stejarul si fagul.
un preot si un cintret.
In sat sunt 9 industriasT : fietimplari, cismari ; 5 cir-
rarT,
ciumi.
Prin Golenti trece soseaua
Goleasca, pildure particulara, supusa regimulul silvic, pendinte

de com. Berevoesti-Paminteni,
pl. Nucsoara, jud. Muscel, in in-
tindere de 800 hect., avind esenta dominanta fag si fiind pe

virful coastelor opuse spre V.:
judeteana Craiova - Calafat, iar

In apropiere, calea ferata, care
pune in legatura aceste doul
dere de 300 hect. populatd cu
jud. Muscel, la S.-V. de Cimpulung, 28 kil, departe de acest
resedinta pl. sunt 8 kil.

Numele '1 vine dela Golescu,
pentru-ca. un membru al famiGolescu (Go/esti, din pl.
Podgoria) a avut aci proprietate
a dat satuluT numele san. Se mal numeste

si case si
Vulpari, cae]; dupa cum se spune,

prin paclurile sale se faceau marT
vinatorT de vulpi.
Vladesti, la S. cu com. BAlilesti,
orase.
la E. cu com. Mihaesti si la
Golenti, insuld, in dreptul satulur Golenti, com. Maglavitul, pl.
jud. Dolj.
e populata cu stejar.
Goleasca, perdure, supusa regimuluT silvic, com. Golesti, pl.
Goleti, com. rur., pl. Riurile,
V. Cu com. Cosesti i Leicesti.

Are 4 catune : Poenita, Ulita,
Golesti si Priboaia, cu resedinta
in cat. Poenita, Populatia este

Golenti, a'eal, jud. Dolj, p/. Cimpul, com Maglavitul, pe costisa
caruia este asezata o parte din
comuna.
www.dacoromanica.ro
de 267 familii, saa 1102 suflete :
541 barbati si 561 femeT, carT

trAesc in 260 case.
Intreaga com. se intinde pe
GOLWI
GOLEM
692
suprafata. cam de 25o0 hect.,

dintre cad 750 hect. pamint de
lunc cultivabil, lar restul izlaz
si padurr.
Locuitorif din aceasta com.

s'aa improprietarit la 1864 pe
mosiile statulur Vierosanca si
Priboaia. Pana atuncl erati.clacasT
aT mosnenilor din com. Balilesti.
ProprietarT marl In com. sunt

d-nit : I. Prislopeanul, G. Radulescu, Stefan si Dimitrie Ceausescu.
LocuitoriT, afar de agricul-
tura, se mar ocupa cu olria
cuenta de 30
40 elevT de
ambe-sexe, din numarul de 119
cu etate de scoall. Stia carte

39 barbatf si 8 ferner.
Pozitiunea acester com. este
cit se poate de frumoasa. Mult
contribue la frumusetea el zig-
zagurile ce le face riul Bratia

si dealurile dela V. si E. acoperite cu padurr.
Este strabatuta de o osea
vecinall care o leagd la N. cu

com. Vladesti si la S. cu com.
si rotaria.
Blilesti; de o osea comunala,

care trece prin cat. Priboaia si
Ulita si de mar multe drumurr,
217 capre, 290 or, 280 porcr,

ro cal.
Imprejurul com. sunt livezr,
precum: drumul Marcusani, drumul Savulesti, si altele. Intre

satul Poenita si Golesti este
ograzI cu prunT, padurr intinse

compuse din stejar si fag. Tuica
se fabrica In termen media 1600
decalitri anual.
Prin mijlocul com. trece riul
pdurea Vierosanca, iar lntre
Bratia, care o ud de la N.
spre S., avind pe malul drept
cat. Poenita si Golesti, lar pe
Ulita si Priboaia, spre E., padurea Priboaia.
Goleti, com. rur., jud. Muscel,

resedinta plasef Podgoria, situat de o parte si de alta a uneT
mora. simpla 'T acopere osemintele.

Dinicu Golescu, tatal, batemeil Cu cheltuiala si in locuinta
sa prima scoala romlna. La Go-
les ti se aprinse intliul focar de

culturl nationall. Lazar fu primul dascal al acestel scolf. Dupa
el, Eliade se puse in fruntea
scoater de la Golesti.
In partea dreapta a intrrel

principale este biserica, in tinda
careia sunt mormintele fratilor
Nicolae, Stefan si Radu Golescu,
earl au oferit contimporanilor

timpurl clasic de patriotizm,
jertf. si devotament.
AverT colosale cheltuite pentru exilatir dela 1848 si pentru
propaganda neobosita in tara
si strainatate, sanatatr zdrobite,
elanurr tot-de-una nobile si ge-
neroase, iaca ce furl GolestiT.

Pe la S. com. trece calea
ferata Bucuresti-Pitesti, care se
bifurca:
o parte apuca spre

lar a doua merge la
sosele prerduta in umbra salciilor.
Pitesti ;
cel sting cat. Ulita si Priboaia.
Este asezata pe rnalul sting al
Pe eta Bratia sunt 2 mori, 2
riuluf Arges. Are 800 locuitorT
Cimpulung. Pe la N. com. trece

calea nationala Bucuresti-Pitesti,
herastrae. Mal este In Golesti
si
se compune din 3 catune:
cu care com. st in legatura
un herastrau cu aburT.
Golesti, Uderul si Valea-Boerea-
printr'o osea comunala bine

intretinuta.
Mara de riul Bratia, com.

mar este udat de elide: Poe-
sea .
de care se desparte prin riul
Aceast com. se Oa la distanta de 54 kil. de ampulung,

spre S.
U li ter, Valea-PoduluT si Priboaca,
Arges, la E. Cu com. Calinesti

si la V. cu orasul Pitesti.
de
earl se varsd in riul Bratia pe
Locuitoril sal', In cea mar
nita, Fageanca,
Pesteloaia si
Golesti, carl se vars. in Bratia

pe tarmul drept, si de Valeatrmul sting.
Stefnesti, la S. Cu jud. Arges,
mare parte sunt TiganT.
In partea de V. a com. este
Ad i este casa fratilor Go-
Poiana-LaculuT, Piscul,Melcuter,
piscul Stroisorul, Piscul-Caldarelor, Dealul-Catiner si PoianaRader.
Numdrul contribuabililor este
lescu, triconjurat. de jur-imprejur
de 215. Com. are un buget de

1625 ler la veniturl si 1624 lei
cu zidurl groase si inalte. D'asupra porter principale se afid

foisorul, In care la anul 1821
sedea Tudor Vladimirescu si
de unde putea sa-si arunce pri-
Aci este o biserica., deservita

I
preot si 2 cintreV; o
scoall mixtd frecuentata de 63

elevT.
Cu intretinerea scoald
statul cheltueste anual 1080 ler.

Comuna contribue pentru scoall
cu 400-500 bel anual. Localul

scoalei s'a oferit de urmasil
Golestilor chiar In corpul cldirer principale si In camerile uncle
data Lazar si Eliade fticeatt
virile peste tabla pandurilor sal.

Curtea caselor e o curte mare
lectiunile lor.
Sunt 2 biserid: una in cat.
si spatioasa, cu copacT umbrosT.
femer.
Ulita si a doua In cat. Golesti;

o scoald mixta, care dateaz
cam de la 1830. Scoala se fre-
In gr5.dina sub umbra unor
Biserica se intretine de familia Racovitd.

la cheltuelf
castanT slbatici, este mormintul
lul' Alexandru Golescu. 0 mar-
www.dacoromanica.ro
Stitt carte 116 barbatT si 30
GOLESTI
GOLEm-BADff
593
Venitul com, se urca la 2994

leI si cheltuelile la 2524 leT.
Are statie de drum, de fier.

Goleti, com. rur., in jud. R.-SArat, pl. Orasuluf, pe piriul Dilgovul.
Este asezat in partea de N.

a judetuluT, la 36 kil. spre N.
de orasul R.-SArat, si in partea
estic a plAsef, la 9 kil. spre
E. de com. Cotesti, resedinta
plAseT. Se mArgineste cu comunele : ampineanca (la 6 kil.); Cirlige (la 6 kil.) ; Blidare si Budesti
(la 8 kil.) ; Bontesti (la 9 kil.).

Se mrgineste la N. cu com.
Cirlige, la E. cu com. Cotesti
si Budesti, la E. si S. cu com.
1255 hect. arabile, 799

hect. imas, mo hect. pddure si
8 hect. vil.
LocuitoriT posea : 50 plugurf ; 1696 vite, din carl: 200
Se zice cd in lunca acestur
sunt :
cdtun, care are o pozitie fru-
moasA, ar fi fost un mic orAsel

dac, numit Silistea.
CAtunul este udat la V. de

Orla Bijiul, iar prin centru de
boT, 185 vacT, 12 caT, 19 Tepe,

1200 of si 80 rtmd.torl.
face prin statia Cote$ti, la 3 '/2

kil. spre S. Sunt 8 circiumr.
CAile de comunicatie sunt dru-
Valea - BisericeT si Girla-Golestilor.
Goleqti, sat, in jud. R.-SArat, pl.

Orasul, cAt. com. Cotesti, ase-
zat in cimp, spre E. lingl co-
murile vecinale : spre Cimpineanca - Virtescoi ; spre Slobo-
spre aflige, Co-
muna Golesti, cAreia apartinuse

mal inainte, la 4 kil. spre E.
testi si Budesti; soseaua natio-
de cAtunul de resedind, Co-
nald Rimnicul - Focsani ; catea

ferad Rimnicul-Focsani-Iasi.
testi. Are o in ti ndere de aproape
zia-Ciordsti ;
zoo hect., cu o populatie de

38 familiT, sati 161 suflete, din
carT 33 contribuabilT. $tia carte
31 persoane.
Are o bisericl, cu 1 preot,
I dintAret si 1 paracliser.
leT, 84 banT, iar cheltuelile de

5458 ier, 84 banT.
Slobozia-Ciodsti.
Pirtul Dilgovul trece prin mijlocul comuneT. Sunt 41 puturT ;
5 fintinl.
CAtunul de resedint formeazd comuna ; maT este o des-
Goleqti, sat, cu 29 familif, jud.

Arge$, pl. Topolog ; face parte
din com. rur. cu acela$1 nume.
AicT este re$edinta primdrieT.
prtitud a cAlunuluT de rese-
dintd, numit Ceardacul, asezat

pe Milcovul si care are cite-va
Nicolae, cu un preot $i un din-
Goleti, stalie de dr.-d.f., jud.

Muscel, pl. Podgoria, com. Golesti, pe linia Chitila-Pitesti, pus
in circulatie la 13 Sept. 1872.

Se afll t'Are statiile Leordeni
(14.1 kil.) si Pitesti (7.7 kil.)
tAret.
case.

sunt ocupate de vatra comuneT,
1632 hect. ale locuitorilor, 540
ale statuluT, 165 ale particularilor.

230 familiT, saii TOTO suflete :
534 bArbatT si 476 femeT ; 230
Goleti (Vulpari),
sat, fAclnd
InAltimea d'asupra niveluluf m-
parte din com. rur. cu acelasT

nume, pl. Riurile, jud. Muscel,
situat pe malul drept al riulur
rir e de 244.70 m. Venitul acestel statiT pe anul 1896 a fost

Bratia.
Populatia luf e de 91 familiT,
sati 362 suflete (178 brbatI si

184 femel).
vdcluvT. Stiti carte 176 persoane.
Are o bisericA de lemn, cu

hramul Sf. loan Botedtorul,
deservid' de I preot li 1 das-
Are o bisericd, cu hramul
al. PAnd la anul 1827 ea a
cdsgtoritf, 740 nedisltoritf, 40

Sf. Niculae
si Sf. Gheorghe,
Goleti, deal, in raionul comuneT Golesti, pl. Podgoria, jud.

Muscel, pe care se cultivA 125
hect. vie.
Goleti - Badil, com. rur., jud.

Muscel, pl. Podgoria, situad. la
de Cimpulung, 65 ldl. de-
servit ca bisericd la schitul din
S.
zidit. in 1861 de administratiunea mAnAstirel Sf. loan din

Focsani ; posedind 17 pog. pAmint, too leT venit, deservid
de I preot, I cintdret $i I pa-
poianaRiu$oruluT, din plaiul Nuc-
parte de acest oras, la 15 kil, de

resedinta sub-prefecturef.
LocuitoriT ati primit pAmint
prin improprietArire, dupA le-
racliser ; o $coal mixta, fon-
Cu ajutorul lu Dumnezeti s'a zugrivit Sf. lImplii In ard dupi ce ad
datd in anul 1887 de Stat, conclusa de un invdtdtor, frecuentatd de 6o elevI.

CalitateapAmintuluT este bu n I;
60299.
$oara, cind a fost ddruita li adusd aci. Pe una din pisaniT

gAsim urmAtoarea inscriptiune:
venit MuscaliT In Ora RomIncascii, cu

osteneala O cheltuiala lui Mcl Constan-
tin O cu feciorul d-lui Cea4u Nitit, la

leatul 1829, Iunie 13
gea din 1864, pe mosia statuluT.
Budgetul com. are la veniturf 1612
Nardo Diclimar GleogrOo Fol. III.
leT
si la cheltuelT
1524 le!,
75
www.dacoromanica.ro
GOLETI-BADII
In Golesti-Badir este o scoall,

cu tntretinerea careia statul cheltueste anual 1080 leT si care se
frecuenta de 43 elevr si 4 eleve,
din numarul de 5o baetT $i 48

fete, in
GOLGOTA
594
etate de scoall.
dinte de Episcopia de Arges,

proprietatea statulur; are o arena. anuala de 2800 ler. Pe
mosie sunt vr'o 20 pog. vil,
case, magazir, povarn de rachiti, etc.
carte 94 barbatr si 12 femer.

preot si 2 dascalf.
Comuna este situatg. mar in
apropiere de gira Circinovul

prin partea de S. trece rtul
Arges, care are o lunca fertil
in tot felul de cereale.
care maT inainte erati calugarite.

Numdrul vitelor e de 563 : 175
vite marr cornute, 250 oT, 108

cal si 30 rimatorr.
Locuitorir posea : i8 plugurT
si 36 care cu bol; 2 plugurr
Goletilor (Gira-), gIrid, jud.

Muscel, pl. Rturile, izvoreste din
locul numit Piscul-MelcuteT, se
impreung. cu Valea-BisericeT, in
si 3 carute cu cal; 60 stupT.

Golgofta, miindstire. VezT Golgofta, sat.
com. Golesti, si se varsa in riul
Golgota, rnanstire, jud. Dimbovita, pe un pise inalt, spre
Brati a.
Prin comuna trece calea na-
Golfinul, com. rur., in S.-V. pl.
tionala Bucuresti-Pitesti i calea

ferata Bucuresti - Pitesti, carr
trec printeinsa mergind aproape
paralel.
Este coprins intre com.
Leordeni, Topoloveni, .Glimbo-
Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati. E forman din Golfinul (563
celul si riul Arges. Casele locuitorilor sunt asezate la linie

de o parte si de alta a soseler.
Viea si cultura prunilor constitue pentru locuitorr principala lor ocupatiune.
(com. 'in Dolj), si se afla la 8 kil.
hail, fiul lur Mihail Galeat,
de Bals si la 31 kil. de Caracal.
care impreun. cu Doamna sa

nivelulur marir este de 182 m.
Arghira, zidi actuala rnanastire,
miliT, sati 913 suflete : 459 barbatT

454 femel ; 362 casa,
toritr si 549 necasatoritr.
darea sa, beiul fanariot, Manoel

Rosetti, inchind aceast manastire la manastirea greceasa Me-
locuitorr) i Vlasca (350 locuitorT) si e situata pe valea Vlasca,
aproape de hotarul judetulur.

Se invecineste la V. cu Circea
Golefi - Badil, deal, in raionul

comuna cu acelasr nume, pl.
Podgoria, jud. Muscel, pe care
Goleti-Badfi, pldure, a statulur, jud. MusceI, comuna cu
tirl carte 43 persoane.

N.-E. de Tirgoviste, putin maT

departe de manastirea
Aceasta manstire a fost fundatg.
de Mihnea-cel-Rail, fiul lur Dracea Armasul, din Manesti. Ruinindu-se, se ridica in locul er alta,
pe la 1626, de catre Radu Mi-
dotind-o cu averT marr. Dupa

un secol si jumatate de la fun-
teora din Tesalia. Golgota are

hramul Schimbarea-la -Fata. Se
Budgetul com. de 2655 ler

la veniturT si de 2634 ler la
zice ca Radu Mihail Galeata

a ridicat-o pe ruinele unuT vechig
cheltuelr.
castel si a uneT capele a strAbu-
Vite marr sunt 688, vite micr,
nilor sar Danestr. Manastirea
acelasr nume, formata din tru-
1043
i rimatorr, 157. Sunt 3
Golgota ruinindu-se jarasi mar
purile : Valea - Ursulur i Izla-
circiumT. Are o biserica, in Golfinul, ct,1 hramul Sf. loan (1877)
ttrziti, se restaura pe la anul
si alta, cu hramul Sf. Nicolae,

in Vlasca ; sunt deservite de 2
preotT si 4 entAretr.
Vistierul Nicolae de la Ianina,
zul, in intindere de 219 hect.,

impartita in parchete si pusa
In exploatare.
proprietlift ale statulur, pendinte
Golgofta, sat, in partea de V.
de manastirea Nucetul, judetul
a comuna Ivdnesti, plasa Racoya, judetul Vasluiti. Are o

suprafata de 124 hect., pro-
arendat pe
periodul 1888-93 Cu 7500 ler
Goleti-Vfitefi,
jud.
Arges, pl. Topologul cu o intindere de 1907 pogoane, din
care 1500 pog. padure, pen-
nastirr pentru anexarea la MeGolgoteanul Eufrem, egumenul

manastirer, a mar reparat-o, dupg.
cum se vede ad.

Din hrisovul, cu anul 7102, al
facuta de calugarul Ghenadie
lur Mihai Bravul se vede ca

aceasta manastire a fost fundata. de tata' s Patrascu-celBun pe la anul 7062; iar zes-
Cazimir egumenul, la 1774, numita manastirea Golgofta, la
trea e afara de vatra, si se compune din mar multe mosir facute
prietatea statulur, si o populatie

de 202 familir, sali 503 suflete.
anual.
unul din mijlocitori1 acester ma-
teora. Apor pe la anul 1836
Goleti-Badii i Topoloveni,
Muscel, caff s'ati
1772, de catre un fanariot anume
AicY se afla o biseric de lemn,
www.dacoromanica.ro
GOLGOTA
danie de mal multl particular!,

precum si de cite-va raid cumparaturl facute de egumenul si
calugAra manastiref. Ast-fel mo
sia Valea-LungA, cu numirile e!,
e donata manAstireT de Radu Buzescu, cu actul din anul 7125, si
GOLOGANUL
595
Goliceti, clitun, jud. Arges, pl.
data. la 1859 de proprietarul
Pitesti ; face parte din com. rur.

DrAganul-Bascovel.
Scarlat marca, cu 17 pogoane plmint si 170 lei venir si slujitA de

2 preoti si 2 cintAret! ; o scoalA
Golineasa, mahala, in com. rur.
mixta, fondatA in 1880 de comuna, conclusa, de 1 invatator

si frecuentatA de 53 elevI.
Calitatea plmintultd este buna
comuna are 2000 hect. 'arabile,
BAltati-d.-j., pl. Dumbrava, jud.

Mehedinti.
de unul Crac-un cu fecioril 14
cu cartea lor din anul 7191;
Golineasa, deal si vale, in com.
muntele Oboarele, iar donatie

a luf VintilA Vornicul din Sateni cu actul din anul 7128.
Mosia TigIneti sati Dirvari
e fcuta danie de Nedelcu Clucerul, cu cartea din anul 7167.
Mosia Rastoaca cu numirile
e!, danie de Mateiti Basarab,
cum se aratA In cartea Cu anul
7147 a luI Safer.
rur. BAltati-d.-j., pl. Dumbrava,

jud. Mehedinti.
raschiveni.

N. a judetuluI, la 34 kit. spre
N.-E. de orasul Rimnicul-Sarat
Neacsa si Dumitru, cum se a-
kil. spre N.-E. de com. Plinesti,

resedinta plaseT. Comune inve-
data danie manastirei, de Pa.tru Portarul si PAtru din Bulinesti (hrisovul Radului V. V.,
fiul Mihnei, cu anul 7120), pre-
face prin gara Cotesti, la 21

kil. spre V. de comuna. Sunt
si in partea E. a plaser, la 20
3 bacAnif si 7 cIrciumt
drumuri vecinale: spre Risipiti-
cinate sunt: Risipiti, la 3 kil.,
Focsani; spre Maluri-Maicanesti;
Mindresti, Rimniceni, SloboziaCiorsti, la 8 kil., Golesti, la 14
spre Obilesti-Martinesti ;
desprtit prin riul
Risipiti,
actul sal din anul 7243.
Rimna, la E. cu com. Hingulesti, la S. Cu com. Obilesti, de

care se desparte prin piriul Valea-NanuluI, si la V. cu Slobo-

leT, iar cheltuelile de 8046 le!.
Gologanul, sat, face parte din

com. rur. Pirlita-SArulesti, pl.
Negoesti, jud. Ilfov. Este situat
zia-Ciorsti.
Goli, lac, in jud. R.-Sdrat, plaiul

Rimnicul, com. Chiojdeni, asezat in partea de V. a comunei,
a carel proprietate este, pe o
poiana. a Dealulur-Chiojdenilor ;
Riul Ritnna o uda de la S.V. la N.-E., in partea de V.

Sunt si 33 puturr in com.
Golia, sat, in jud. Tutova, plasa

Tirgul, com. Rinzesti, pe malul
hect. ale proprietatiI particulare.
runtl, ce se consum de locuitorI.
Prutului.
spre S.-V. de Pirlita, pe o suprafatA de 450 hect, proprietatea

Eforiel Spitalelor Civile din Bu-
Catunele, care o compun sunt:

Gologanul, resedinta, la V., Vla-
dulesti, la E.
Suprafata comuneI este de
ocupate de vatra comund, 1560
hect. ale locuitorilor si 3755
contine stiuca si caracud mA-
curesti, care cultiva prin arendasir sai 285 hect. (70 sterpe,
20 izlaz, 75 pldure).
Populatia satuluT e de 61 locuitorT. Pe teritoriul satuluI este
1 helestea.
Populatia comuneI e de 400

1570 suflete: 740
brbatT, 760 femeI ; 400 casa.-
ciumar.
familii, saii
Golia, cdtun, numit ast-fel pen-
tru el a apartinut manastird

Golia din Iasi. Vez! CiocArlesti
sat, com. Valea-Satului, pl. Funduri, jud. Vasluiti.
toritI, 1074 necAsAtoritT, 26 vAduvI. titi carte 25 persoane.

o bisericA, cu hramul
Adormirea-Mai.ciI-Domnulul, fu n-
Are
spre
Slobozia-Cioraci-PlAinesti; spre
Golesti; spre Bogza - Voetin
Rimnicul-Sarat.
kil.
cum si de Rale Poenaru, cu

Golgota,pitdure, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, linga Dragodana.
si 521 hect.
loc neproductiv.
LocuitoriT posea 160 plugurT;
i masinA de semanal'.
Vite sunt 2748: 707 bol, 320
yac!, 66 cal., 200 epe, 2 magarT,
1054 or, 389 rimatorI.
Gologanul, com., rur. in judetul

R.-Sarat, pl. Marginea-d.-s., pe
malul drept al riulur Rimna.
Inainte purta numele de Pa-
Mosia Galsesti cu numirile el,

date mandstird de: Musa, Anca,
rata. in hotArnicia Giavrascultd.

Mosia TArbaceni sati Bulinesti,
1000 hect. imas, 40 hect. pAduri,
800 hect. flnete
Gologanul, sal, in jud. R.-SArat

pl. Marginea-d.-j., cAtunul de
www.dacoromanica.ro
resedintA al com. Gologanul. MaT
GOLOGANUL
596
inainte se numea Paraschiveni.
Este asezat in partea de V.

a comuneT, in cimp si pe malul drept al riuluT Rimna.
hect., cu o populatiune de 386
1487 suflete, din
care 386 contribuabilT. till carte
familiT, sati
25. Are o biseric, Cu 2 preotT

si 2 cintaretT; o scoala.
cea maT mare suprafat lacustra din tara (Razelm, Golovita,

Zmeica si Sinoe). Este cel
mar mic dintre ele. Are o forma
si Insula-Banulur, in pl. Ocolul-
prelunga si se afla intre lacul
la a fost odinioara locul de distractie al banilor SeverinuluT.
Razelm si Zmeica. Cu cel d'intija comunica printr'o limba de

apal coprins intre capul Dolojman si ruinele Bisericuta; cu
cea d'a doua cu alte doua miel
limbI, numite Zmeica, iar cu Ma-
Gologanul, mofie particulara., de

190 hect., in com. Cudalbi, pl.
Zimbrul, jud. Covurlui.
Gologanul, nuyie, in jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pendinte

de comuna Gologanul.
Gologanul, pidia,s,
rea prin gura Portita, care e de

alt-fel scurgerea tutulor acestor
lacurT. Intinderea acestuT lac
este de 130 kil. p., sati 13000
hect. (1700 hect. stuf, restul
ara). Pe malul N., se oglindesc
satele Jurilofca, Pasa-Cisla si Canli-Bngeac, aT caror locuitorT, RusT
curge
reste de pe teritoriul Macise-
In majoritate, se ocup cu pescarla. Convine peste in mare

cantitate, si de huna. calitate.
Venitul insemnat, apartine Sta-
nilor si se varsa. in Gerul.
tuluT.
ce
prin satul si comuna Minjina,

pl. Siretul, jud. Covurluiti; izvo-
Gologanulul (Valea-), vale, in
GolovIr-Bair, deal, in judetul
cuprinsul teritoriuluT com. Cudalbi, pl. Zimbrul, jud. Covur-
Tulcea, pl. Babadag, pe terito-
luiti.
GOLUMBELUL
riul comuneT rurale Enisala ; se

desface din dealul Orta-Bair; se
d.-s., jud. Mehedinti ; tine de

teritoriul com. rur. Schela-CladoveT. Se crede c aceast insti-
Are o suprafata aproape de 3

kil si a fost locuita, pana in
anul 1834. In acest an, cu ocaziunea punereI in aplicare a RegulamentuluT Organic, 40 familb' ati
fost nevoite a se strg-
muta in satele Gura-VdeT si Schela-CladoveT.
Aceasta insula a fost intarita

in epoca bizantina, precum dovedesc ruinele casteluld de piatra de acolo.
Golul, deal, in jud. Mehedinti,

pl. Cimpul, numit si Golul-DrinceT ;
este acoperit cu viT, care
da renumitul vin de GolulDrinceT.
Golului (Muchea-), deal, in judetul Buzan, com. si cat. Polidon, acoperita de izlaz si pamint arabil.
intinde spre E., in o directiune
Golotreni, sat, face parte din

com. rur. alinesti, plaiul Co-
generar de la N.-V. spre S.-
zia, jud. Vilcea. Are o populatie

de 50 locuitorT (30 barbatT, 20
plaser si a comuneT ; la poalele
E., brazdind partea de E. a
laturT ale soseleT nationale Mili-
de E. merge valea Cesme-Culac ; este acoperit cu padurT ;

virful sati Enisala are 117 m.,
VaduluT si pe malul OltuluT.

Aci riul Lotru se varsd in Olt.
In dreptul acestuT catun, pe
dominind asupra satuluT Enisala

si drumuluT comunal EnisalaCaraman-Chioi.
femel). Este situat pe ambele
Lotru, e un pod statator, pe

soseaua nationall Rimnicul-Riul-
Golta, vale, in jud. Buzaa, com.
VaduluT. E la distanta de 4 kil.
Tisaul, ca.t. Halesul ; incepe din

muntele virful Bradulur si se
scurge in Valea-HalesuluT, in a-
de catunul alinesti, unde e resedinta comuner.

Aci se afla ruinele unur castel
medieval al conteluT Conrad;
Golovita, lac marin, in jud. Tulcea, pl. Babadag, unul din cele
4 marT lacurT, care constituesc
macla, cu 187 suflete, 97 barbatT si 90 fen.eT. Locuesc in 57

case. CopiiT din sat urmeaza la
scoalele din apreni-d.-s., care

este la 2 kil. departare.
Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Amaresti, situat peste piriul Plosca, la Ioo
m. de cat. Golumbeni. Are 262
suflete, 154 barba! si 108 feme!. Locuesc in 59 case.
propiere de drumul ce merge

la schitul Ciolanul.
poporul le numeste: CetateaDomnisoruluT.
Golumbeiul, sat, jud. Dolj, pl.

Amaradia, com. Capreni, gil-
Golumbeiul, mofie particulara,

apreni.
Golul, insulif , in apropiere de insula Golenti, pl. Cimpul, com.

Maglavitul, jud. Dolj.
Golumbelul sati Golumbeni-
Golul, insuld, in Dunare, numita
Moneni, mahala, jud. Dolj,

pl. Amaradia, com. Amaresti,
www.dacoromanica.ro
GOLUMBEN1
597
satul Golumbul, pe care se afla

biserica.
Golumbeni, sat, pendinte de comuna rurala Capreni, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat pe dreapta
Amaradier, la 3 kil. la N. de Capreni-d.-j., cdtunul de resedinta
al comuneT.
l'Arfa la 1892, cind s'a pus

in aplicare noul regulament asupra impartireT administratiei,
acest catun facea parte din comuna Pegeni, pl. Gilortul, din
jud. Gorj.
Populatia sa e de 28 familiT,
sad Ioo suflete, din mil 21

contribuabili.
GORANUL
face prin soseaua vecinall care

il pune in comunicatie la N. cu
com. sa Pegeni, lar la S. Cu
Capreni din Dolj.
Gomoesti (Floreasca-), tnofie,

in jud. Buzad, com. Gomoesti,
avind 750 hect., din carT 80

hect. fineata, x40 hect. izlaz,
restul arabil, afar de cite va

Golumbul, sat, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Amaresti, situat peste 0.1111 Plosca, la 3300
m. de cat. Farcasul, unde e resedinta comunei. Are 322 suflete, 174 barbati si 148 femei.
Locuesc in 140 case. Copiii din
sat urmeaz la scoala mixta din
satul Frcasul.
ti'd carte 17 persoane.
Are o biserica de zid, in mahalaua Golumbelul sad Golumbeni-Mosneni, fondata in 1816.
saraturT si terenul sterp.
Gomoesti(Diamandi-),pridure,
in judetul Buzad, com. si cat.
Costesti, pe mosia Costesti. Are
64 hect.
Gomoiul, trup de tnofie, nelotine de com. TresteniculPopesti, pl. Marginea, judetul

Vlasca ; e proprietatea statuluT,
fosta a Mitropollei.
cuit ;
In aceasta biseric este mor-
Gomoiul, vale, jud. Prahova, co-
din carT 82 hect. padure, 102

hect. livezi de pruni, 2 hect.
vie si. 9 hect. izlaz.
69 vite mar! cornute, 6 cal', 87
or, 12 capre si 12 porci.
Comunicatia in acest catar'
se face prin soseaua vecinala,
care il leaga, la S., de Capreni-
mintul luT Stefanica Bibescu,

fost ispravnic si val- cu BibescuVoda.
Comunicatiunea satultif se face
muna Margineni-d.-j., pl. Filipesti.
cf.-s., lar la N. de com. Pegeni,

din jud. Gorj.
lumbeni, care se afla si ad pe

teritoriul comuna Pegeni, din
Locuitorii din Golumb ar fi

fundat, dupl traditiune, mai a-
pl. Gilortul.
De la 1892, de cind s'a pus
Gongultif (Valea-), vale, jud.
cum un seco!, satul Golumbeni.
in aplicare noul regulament pentru impartirea administrativa, si
Teleorman, incepe din spre comuna Caravaneti, strabate mo-
Golumbeni, ceitun, al comuneT

Pegeni, pl. Gilortul, jud. Gorj,
situat in partea despre S.-V. a
satul Golumbeni a trecut la judetul Dolj.
siile Adincata si Gongul si se

termina in valea Adincata, in
apropiere de gara Troian.
catunului Pegeni.
Golumbului (Dealul-), deal,

Gonita, Lalosul o Poraresti-
din cari 82 hect. padure, 102

Talpasiul, prin care trece limita
de S. a comuna catre com.
Dobriceni, pdduri particulare,

aflate pe mosia Lalosul, com.
hect. livezT de pruni, 2 hect, vie
Amarasti.
Lalosul, pl. Oltetul-d.-j., judetul
si 9 hect. izlaz.
Locuitorii sunt mosnenr. Populatia este de 28 familif, sati
wo suflete, din cari 21 contrib.
Locuitorii posedd 7 pluguri,
2 carute cu
prin soseaua vecinala, care o

leaga la S. de Farcasul si la
N. de Talpasul.
Mal multi locuitori din acest
sat ad trecut de mult in jud.

Gorj si ad fondat un sat, Go-
Gomotarnita, insuld O pichel de
granifit, in Durare, jud. Mehedinti, pl. Cimpul.
Gongul, trup din mosia Adincata, jud. Teleorman, cam la

50 hect. ; apartine d-lui D. Dobrescu si formeazd un corp Cu
mosia arligati.
Vilcea.
Golumbulul (Dealul-),
deal,

Amdrasti, din care se lasa Dealul-Piriulur.
Gontesti, atto', al com. Canesti,

jud. Buzad, cu cho loc. si 28
case.
cal', 69 vite mal-1
cornute, 6 caT, 87 oT, 12 capre

li 12 .rimatorI.
Comunicatia acestuT catun se
Gomoesti, catun, al com. Costest'', jud. Buzad, Cu 260 loc.

si 56 case.
www.dacoromanica.ro
Goranul, sat, cu 462 locuitori,

pe malul sting al Oltului, jud.
Arges, pl. TopologuluT, pe mo
GORANUL
698
GORGANI
sia mAnAstireascl Cu acelasT nu-
mofie, jud. Arges, pl. Topolo-
me, pendinte de com. rur. Fedelesoiul. Satul este traversat

de soseaua judeteara Pitesti-
gula Are o intindere de 197
Curtea-de-Arges-R.-Vilcea si se
afl maI in dreptulorasuld Rimni-
cul, de care este despArtit prin
riul Oltul. E situat la 20 kil

de com. Tigveni, resedinta subprefectureI. Are o bisericA, Schi-
tul-Goranul, cu hramul SfintiIInger', cu I preot, I cintlret

si I paracliser.
hect. E proprietatea Statuld in

urma secularizare ; inainte apartinea schituld Goranul.
La 1878, aceast mosie avea
o arendA anual de 6174 le si
a fost ipotecat pentru asigurarea emisiune biletelor ipotecare. Pe periodul 1888-93 arenda aceste mosiI a scAzut la
vind in partea de V. o pAclurice de stejar in intindere de

vre-o 64 hect. ; pe mosie e si
3100
o moarl de apl.
Gorbneti, com. rur., se intinde
Goranul, sat, Cu 156 locuitorr,

in jud. Arges, pl. Oltul; face
parte din com. rur. Uda-d.-j.
Are o bisericA, ca hramul Sf.
IngerT, deservit de i preot si
I entret.
Goranul, petarure, jud. Arges, pl.
Topologulul ; apartinea schituluI
Goranul si e actualmente proprietatea StatuluT; are o intindere de '-
1200 pog. si se exploateazd in

parcheturI.
tinul, jud. Botosani, pe un podis

inalt.
pe un teritoril deluros in partea de N. a pl. Miletinul, jud.

Botosani, formatO din satele :
Blindesti (Gogeasca), Burla (Urziceni-Borciloael), Gorbdnesti, Si-
liscani, Soroceni (Urziced-Herescu), Talpa (TilhAresti), Tomesti Ciolac, Tomesti - Vernlvoaia, Urlati (Tomesti-Ruset)
Mosia e proprietate a Statuare o populatie de 172
luI si
familiI, sati 710 suflete, din carI

150 contribuabilf.
Teritoriul mosid e ocupat cu
sem5nAturI, finete si imasurI, a-
Ad i e resedinta com. Are: o

bisericd, deservit de I preot
si
cintdret ; o scoal de bdietT,
condusI de un invAtAtor, frecuentatA de 36 scolarl.
Vite sunt: 400 bol i vacI,

20 cal', 320 I si 50 pora
Sunt 20 stupr; 3 erciumI.
Gorga, firig, izvoreste dupa teritoriul com. CornAtelul, pl Oltul-
Vindtori.
d.-s., jud. Olt, si se varsA in
Teritoriul com, e compus din

prnint argilos negru si galben si are o suprafat. de 7195
hect., din carI 5756 ale proprie-
Valea-GuguluI, pe tOrmul sting.
Gorgana, movild, in jud. R-SA-
tale marI si 1439 ale locuitorilor. Are o populatie de 637
rat, pl. Gradistea, cotn. Boldul,

in partea de S. a plAsiI si a
com.; a servit ca punct trigono-
In fata orasuld R.-Vilcea, jud.

Arges, pl. Topologuld, pe so-
familiI, sati 3000 suflete, carI lo-
metric de observatie statuld
cuesc in 850 case. Sunt 400
seaua Curtea-de-Arges-R.-Vilcea
contribuabilI.
Vitele sunt in numAr de 6672:
2320 bol i vacI, 212 cal*, 3864
major austriac la facerea hIrtif

Muntenia
Goranul, schzt, cu hramul Sf. Ingen, pe pe malul sting al OltuluI,
In apropiere de podul de fer

peste Olt (Podul-de-la-Goran).
Schitul Goranul era metoc al

Mitropolie din Bucuresti.
In urma secularizAre averilor
mAnAstirestI, acest schit s'a redus la bisericA de mir si pentru intretinerea cultuld divin
se inscrie in budgetul general

al StatuluT o suma anual de
1070 la Biserica cit si casa
unde sed deserventif biserice :
preot, I cintlret i I paracliser, sunt in latina stare. Intre
cArtile schituluI se afl un minein vechiti , parte rominesc,
or, 4 capre i 272 por&

Sunt 7 izlazurr; 2 bltI ;
morI de abur si 2 de apl pe
zia, jud. Vilcea, unde se fabric

brin z.
pirlul Burla.
Com, e strObAtut de la V.
spre E. de calea judeteang Botosani- tefnesti.
3 preotI si 6 cintdretT ; 2 colf
de bletI si I de fete, conduse
de 2 invdtAtorI si o invtAtoare,
Gorganele, pdclure particular,

supus regimuld silvic, pe mosia Ciineni, plaiul Cozia, jud.
V ilcea.
Gorgani,
sat, face parte din com.

rur. Poenari-ApostolI, pl. Cricovul, jud. Prahova.
frecuentate de 128 scolarI.

Budgetul com. e de 88091d
la venit. si de 8698 le la chelt.
Gorgani, proprielate, a StatuluI,
Gorbneqti, sat, situat in cen-
pendinte de mAnAstirea Rincciovul, jud. Muscel. Pe periodul
trul com. GorbAnesti, pl. Mele-
1884-94 s'a arendat cu 600
parte slavonesc.
Goranul (Vatra - Schitului-),
Gorganele, munte in partea N.V. a com. Robesti, plaiul Co-
www.dacoromanica.ro
GORGANUL
5. 9
leI anual, iar, pe periodul 889-
lurile principale din com. sunt:
94, arenda a scazut la 300 leI
Dealul-Sdracilor, Dealul-MocanuluI (la V.) si Fata-CimpuluI (la S.).
anual.
Gorganul,
Gira Rincaciovul, eare izvoalt nume al com. BrA-
reste din locul numit Fundul-
netul, pl. Otetul-Oltul-d.-s., jud.

Romanati.
\raid - Rusculur, dela punctul
Gorganul, com. 7 ur., jud. Muscel,
dela N. spre S. si se varsA in

riul Arges, care udA com. la
S. despartind-o de jud. Arges.
pl. Podgoria, la S. de Chupa..

lung, 66 kil, departe de acest
oras. Este situata parte pe deal
parte pe vale, pe ambele malurI
ale Orla Rincdciovul.
Se compune din 3 alune :

Draghicesti, Gorganul si Cirsti-
eni si se mArgineste la S. cu
comuna CAlinesti, la E. cu comuna TigAnesti si la V. cu co
muna Vranesti.
sail 2113 suflete (1099 bArbatI

si 1044 femel); locuesc in 489
case.
V. Brezoianu, in cartea sa Ve-
chile institutiunID arata ca mosia Gorganul a fost proprietatea

DomnitoruluI Consta -din Brincoveanu, si ca fiica acestuia,
Domnita Masa, a lasat ca din

venitul acesteI mosiI (impreunA
cu alte 12) sa se vinA in ajutorul luminar-el natiuneI sale si

omenird suferinde. Destina averea-I pentru azilurI de scapatatI, ajutor pentru fetele sarace
Salcioara, traverseaza comuna
de macinat.
Locuitorif s'aa improprietarit
dupd legea din 1864 pe mosia

statuld, a EforieI Spitalelor BrincovenestI, ale lui Gheorghe Manole si Constantin Moralitul. Proprietarr in com. sunt : Statul,
D. L NegulicI, Al. Emanoil, Dim.
cul Nicolae si Soare Pascale.
Gorganul, melgurel, in jud. Teleorman, com. Tigdneti. Importanta prin deseoperirile archeologice ale d-lor Boliac, To
cilescu si altiL
Gorganul, mjigurtl, in judetul

Vlasca, valea Calnister, in gura
\rae! Uzunul, com. Uzuna, pl.
Cilnistea. Este situatl in ostrovul apeT Cilnistea, pe proprietatea Uzunul. Aci se zice, s'a inmormintat cadavrele rAmase,
dupa lupta de la 1595 dintre
besti, dupa ce s'a trecut Cil
lung si soseaua nationala Bucuresti-Pitesti, trec pe la S. de

com. O osea comunala, care
nistea pe la piscul cel mare,

din sus de hotarul CalugAreni
sau Branisteni, si pe la podul
pleacd din calea nationald merge
Jul Varlam.
Mihaia-Viteazul si Sinan Pasa.
AceastA lupa a avut loc pe

proprietatea Uzunul
si Hulu-
spre N. prin mijlocul com.
Mara de manAstirea Rtnaciovul, care s'a fondat de Ar

senie Soimul si s'a reparat de David Rincicioveanul la anul 1838,
In com. sunt treI bisericr, una

In DrAghicesti si 2 in Gorganul.
Aceste bisericI sunt deservite
de 3 preotI si 4 dascalI. Are

o scoala mixta frecuen tata de 6o
elevI si eleve. Aceasta scoala
lar femeile, pe lingA tesaturI si

cusaturI, se mal ocupa cu cresterea gindacilor de matase.
Vite sunt : 600 bol* si taurI,
450 vacI, 200 viteI, 30 capre,
735 porcI si 370 oi.
leI si cheltuelile, de 3005 ler.
In jurul com. sunt vil; livezT
de prunI, dealuri si padurI. Dea-
dita la anul 1830 de Postelni-
Ionescu si N. Marinescu. Com.

se intinde pe o suprafatA cam
de 2000 hect.
Calea ferata Golesti Cimpu-
pentru candidatI de preotie.

afara de agricultura, se mal ocupa
cu dulgheria, zidAria, rotaria;
mitru Postelnicul si Musat MAcelara' si a doua, Bratulesti, zi-
Pe gira RincAciovul este o moar
si orfane si scoala de invAtAtur
LocuitoriI comund Gorganul,
GORGANUL
functioneaza dela 1832, cind a

avut ca prim invatator pe dascalul loan Damian, pana la 1857.
Gorganul,
deal.
VezT DealulMare, plasa arligAtura, judetul
Iasi.
Gorganul,
deal, in raionul comuneI Gorganul, pl. Podgoria,

jud. Muscel, pe care se cultiva
158 hect. vie.
Gorganul,
deal, incepe de la V.
com. Bragadirul, jud. Teleor-
man, merge spre lunca Duna

reI si se lungeste micsorindu-se
spre S. De-asupra dealuld se
Gorganul,
face parte din
intinde cimpia Burnazul, pe care
com. rur. cu acelasI nume, jud.

Muscel. Cade in centrul comu-
este si limita dintre jud. Te-
sat,
neI. Are o populatie de 905

locuitorI (45o barbatI si 455
femeI).
Prin mijlocul cAtunuld trece

girla Rincaciovul.
Aci sunt 2 bisericI : Gorga-
nul, zidita la anul 1835 de Du-
www.dacoromanica.ro
leorman si Vlasca.
Gorganul,
jud.
Prahova, com. Gornetul - Cuib,
pl.
culme de deal,
Podgoria, ce se !as din
virful Nastasoaia, spre S., si se

termina printr'un vid inalt, lingl
biserica din cat. Cuib.
GORGOTA
600
GORGANUL
Gorganul, pisc, jud. Prahova,

com. Slanicul, pl. Varbillul.
este de 184 m. d'asupra nive-
mili!, sa 153 suflete, carT lo-
luluT mar!!.
Are 45 familiT, sag 200 su-
Gorganul, deal, maT mult in

forma una movile. Se all in
flete.
Gorgnelele, doud sana de pia-
sa a fost o biserica care acum

e ruinata.
E. a munteluT Istrita, comuna

Breaza, jud. Buzaii. Traditia le
dA aceeasT origina ca si Pie-
statului, pe mosia Gorgani, jud.

Muscel, pendinte de manAstirea Rincaciovul, in intindere de
1773 hect.
tr, rupte i alaturate in coasta de
trelor-lur-Novac.
Gorgnelele, mar multe movi le

allturate, jud. Buzaii, situate
la capatul de V. al sforilor de
mosie Clinciul ; fac hotar despre
Gorganul, pddure, supusa regitnulur silvic, com. Gorgani, pl.

Podgoria, jud. Muscel, avind
225 hect., impreund cu trupurile Malina, Dealul-Saracilor si
Gorgnelele, numire date! une

pdr.1% din mafia Baba-Ana, din
com. Baba-Ana, jud. BuzaCi.
VezT Lacul,
piria, com. Sirca, pl. Cirliga-
nesti, jud. Buzati.
Gorginelele, doud movile, in
tura, jud. Iasi.
Gorganul - de -Jos, colind, jud.

Buzar', cat. com. Vispesti, pe

com. Slobozia.
Gorganul - de - Sus, colind, in

jud. Buzati, cat. comuneT Vispesti.
Gorganul-Mare, munte, in jud.

Buzan, com. Vintila-Voda, cat.
Bodinesti, acoperit de paclure.
vechT. S'a reparat la 1881. Locuitorii sunt vechi razesT.
Gorghesti, deal, la E. de satul

cu acelasT nume, com. Oncesti,
plasa Stanisesti, judetul Temida.
Gorgoanele, movile, la 2 /2 kil.

spre N.-V. de satul BordeiulVerde, jud. BrAila. Ad i se in:
Perisorul, Bortilnesc
deiul-Verde i Filiul.
Gorgostelul, punct trigonomefrie de observatie de rangul

la, in jud. Tulcea, pl. Sulina,
pe teritoriul com. rur. CaraOrman, in partea vestica a plaseT si a comuneT, pe malul sting
al girler Litcovul, Ruga lacul
Gorgnesti, mofie, in jud. Buzati, com. Mlajetul, cat. Tre-
mosia Cirjeneasca.
torT la 1812. Actuala este rezidita la 1862 in locul cele!
Gorganelele, numire dat

Clinciul-lui-Bosie, din com. Ver-
Gorganul,
Are o bisericd, cu hramul

S ti! VoevozT, facuta de locui-
com. Valea-Teancului.
Urlucea. Esente dominante : ste-
jarul, fagul i carpenul.
cuesc in 42 case. LocuitoriT

stapinesc 179 hect.
74 arif,
tot teritoriul.
mijlocul com. Tingujei, pl. Funduri, jud. Vasluiti. Pe culmea
Gorganul, pdure, proprietate a
stioara, proprietatea mosnenilor Gorganesti; are aproape 250

hect., din carT: 'o hect. ara-
tura, 6 hect. fineata, 60 izlaz,

7 livede, restul sterp si stufgris, afara de padurea Corliasul.
Gorgostelul, de la care si-a luat

numele.
Gorgota, com. rur., j u d . Prahova,
pl. Crivina. Se cotnpune din 2

catune : Gorgota
i Potigraful.
Este situata la S. plaseT,

soseaua dela Ploesti la Bucuresti.
Gorgnesti, numire clat una
Se mrgineste cu com. Poe-
Gorganul - Mic, dea/, in jud.
pdrIf din mafia statuluT Mil-
nari-ApostolT, Crivina
&ala, com. Vinti16.-Voda, continuatie din Gorganul-Mare.
jetul, din com. Mlajetul, judetul
DoamneT.
Buzar', avind
340 hect., din
carT 15 hect. ardtura, 140 hect.

fineata si 195 hect. padurea Ru-
8657.
com. Bals, pl. Oltetul - Oltul-
ginoasa, care face parte din
1887.
jud. Romanati, situat in

valea Balita, unde linia ferata
trupul Mlajetul-Topilele.
Slatina-Craiova tae soseaua cu
Gorghesti, sat, face parte din
acelasT nume. Spre S.-V. de
com. Oncesti, plasa Stanisesti,

jud. Tecucia. Situat pe piriul cu
acelasi nume, la E. comuna
acest sat se intind
dealurile
Balulur. Altitudinea terenului
www.dacoromanica.ro
Balta-
Veniturile com. sunt de le!
Gorgnasul, cdtun, spre V., al

d.-j.,
Are o scoala ce exista din

Gorgota, sat., jud. Dimbovita, pl.
Dealul Dimbovita., cat. com.
Omita, in apropiere de manAstirea Golgota, dela care sl-a luat
numele.
GORGOTA
601
Gorgota, sal, pl. Ialomita-Dimbovita, ca. com. Valea-Lungk jud.

Dimbovita.
Gorgota, sat, face parte din com.

rur. Gorgota, pl. Crivina, jud.
Prahova.
Gorgota, padure, a statuld, in

intindere de 187 hect., pendinte
de com. Gorgota, pl. Crivina,

jud. Prahova.
Gorgoteni, sat, jud. Dimbovita,

pl. Dealul-Dimb., ca. RAzvadul.
Gorgoteti, vale, izvore5te de pe

teritoriul com. GlAvile, pl. Oltul,
jud. Vilcea, O se varsA in riul

Peteana, tot pe teritoriul acestel com.
Gorgova, sat, In jud. O pl. Tulcea, ca. com. Mahmudia, situat

in partea N. a pl. i a com., la
12
kil.
spre N.-E. de oraul
Mahmudia. Este a$ezat pe un

grind al bratuluI Sulina, intre
muele 26-30 si e udat de gira
Gorgova. Intinderea e de 3 hectare. Populatia, mal* toatA rusk
GORJUL
van, pl. MAcin, jud. Tulcea. E-
jud. IlizAd, com. PAnAtAul, cAt.
ste situat in partea N. a pl.

Tulcea i a com. urbane Mah-
Slabi; are 50 hect., proprietate

moneneascA ; face un corp cu
mudia. Este format de o re-
pAdurea Valea-cu-Plopl.
\rasare anterioarA a bratuluT

Sulina, de la care primqte apl
Gorini (Fata-cu-), pildure, in
prin douA micr eirle; el se scur-
jud. BuzAu, com. CAtina ; face
ge in Orla Litcov, primete a-
parte din trupul pAdurel Balo-
pele lacurilor : Poparnicul, Cutinetul-Mare, Cutinetul-Mic ; printr'o 0.1 micA comunicA i Cu
sinul.
Gorinul, colina,
lacul Obritin. Are o suprafatd

de aproape 60o hect. inconjurate
de toate pArtile ca stuf. Contine
in jud. BuzAu,
com. TisAul, cAt. Valea Rea, acoperitl de pAdure.
pqte in mare cantitate, mal Gorjul, judel.
l'-a luat numele de
ales crapr i somnI de marT dimensiuni. Venitul laculuI apar-
la riul Jiul ce-1 udA de la N.

spre S., impatindu-1 aproape
tine StatuluT.
in 2 pArtr egale. Gor-Jiul insemneazA Jiul-d.-s.
Gorgova, a'eal, in jud. Tulcea,
Acest judet face parte din
pl. Mdcin, pe teritoriul com. rur.

Turcoaia ; se desface din deaIII Igliciora-Mica ; se intinde
judetele de munte ale RominieT

i este situat in Oltenia, intre
spre E., avind o directiune genera15. de la S.-V. spre N.-E.,

brAzdind partea de V. a pl
O intre 440,30' i 46,30' latitudine N.
i pe cea de S. a com. ; este tAiat
Vilcea i parte din Dolj ; la

V., Cu jud. Mehedinti ; la S., cu
de drumul comunal TurcoaiaSatul-Noti ; se intinde de a lungul vAiT Ulmuluf ; are 124 m.,
200,30' i 2 1 ,30' longitudine E.
Se invecinete la E. cu jud.
jud. Dolj, iar la N., cu Carpati, cae-1 despart de Tran-
dominind asupra drumuluI judetean MAcin-Ostrov ; e acoperit
silvania (Comitatul HuniedoreT).
este de 25 familif, sari 93 suflete.

Ocupatiunea principa15. a loc. este
Cu verdeat5..
incepind de la N., din muntiT

Carpati O dirigindu-se spre S.,
trece prin urmaoarele puncte :
pescaia In DunAre O In lacul

Gorgova.
Gorgova, girlei, in jud. O pl.

Tulcea, pe teritoriul cora. urbane Mahmudia, In partea N.
a pl. i a com.; are o lungime
Gorgova, punct trigononzetric, situat in jud. i pl. Tulcea, com.

urbana Mahmudia, In partea N.
a pl. i a com., pe malul drept
al bratuluT Sulina, ling5. satul
Gorgova.
de 11/2 km. ; se deschide din
bratul Sulina de la mila No.

30 i se sfiuete in lacul Gorgova, pe care il alimenteaa cu
ap din bratul Sulina ; 0-a luat
numele de la satul Gorgova,
pe care il udA la V.
Gorgova, cel mal mare
lac,
din DeltaDunArNi unul din cele

maT mar). ale DobrogeT, al 2-lea
dupl balta Crapia, satul GAr-
Gorinca, inofie,
jud. BuzAti,
com. Vintileanca, cdt. GAgeni ;
'in
are 74 hect. ; face parte din

mo*ia GAgeni-d.-j. sal, Frati-Brezeni.
Gorini, cdtun, al com. Boziorul,

jud. BuzAil, cu 6o locuitorI i
16 case, alipit cAt. Posobe0.
Gorini (Fata-cu-), pi:" dure, In
60645. Maread Illcf lonar 0ay/1.0c. Vol. Hl.
Limita de E. a jud. Gorj,
Pe la Hui Lotrul, muntiT : Ne-
govanul, Beleoaia, Cujba, Pie.
sea, pe la partea esticA a dealurilor : Runcul, Ograda, Por-
cul, apor pe ptriul TAria, ce

curge pe la partea esticA a Polovracilor, in jos, allturT cu comuna Racovita de Vilcea, pAnA
In marginea nordic5. a comuna
Milostea, tot de Vilcea; apor

de aci in jos pAn5. la Budieni,
unde limita tac Oltetul, trecind
pe partea dreaptA a luf .0 scoborindu-se spre com. Rosia d.-s.,
pe care o lasA spre V.; de adi

limita judetuld la culmea DealuluT-MuereT, pe care o urraeazi
76
www.dacoromanica.ro
G ORJUL
602
GORJUL
in directiunea sudica pana la
N. 248, de litiga Vilcea,
ase-
municatie care infra. in Romi-
Valeni-de-Vilcea, unde se termina limita cu acest judet.
zat la confluenta izvoruld Balu-
nia, apor tot pe coama pana
luI cu Lotrul, hotarul tara prin

urmare, si al judetulur, merge
pe Bal, in sus, urmindu-1 pana
la virful Salanele, coborind catre S. urmind creasta muntelui

Salanele, si trecind prin soseaua
la piciorul de S. al DealuluI-
unde se afla o cruce de plata,

printr'un virf al Salanelor, pe
Limita de V. a judetultif Gorj,
incepind de la N. la S., trece

prin urmdtoarele puncte :
Prin curmatura ScArisoara, pe
la piciorul munteluI Sirbul, ce
remate in partea MehedintuluI;
pe la muntele Fetele-Manesti
Larg, adica pana unde Balul se

intilneste Cu un alt pailas care
peste muntele Frumos,

creasta munteluI Virful-Rosu ;
vine din spre S.; sue apoI catre N.-V. pe piciorul si dosul
Dealuld - Larg, urmind ast-fel
pana la virful saa ; In aceast
directiune este si o potecd de
ese apor futre comunele Closani
comunicatie pe teritoriul nostru,
si Costini, trece peste creasta
apoI tot de aci se detaseaza
DealuluI-Baber, dealuluI Oarba,

DealuluI-Racoti, prin cal. Chilia,
dealul Chicioard ; Dealul-CarArui, pe la V. de comuna., pe culmea asaI, pe culmea Bisorcd,
catre S. un alt drum care duce

in interiorul tard la Timpa si
de aci la Novaci.
ce ramin in partea judetuluI

Gorj ;
si ese in culmea Dealuld-Bujorlscu, in $oseaua T. - Jiul - Severin, la 2 k. 36, socotit de la Tir-
gul-JiuluI, pe Dealuljiuld, care

vine din dealul Bujorascu, prin
Ruga poteca
de Comunicatie
pana in virful Poiana-Muerd ;

urmeaz coama acestuI munte
si poteca de comunicatie care
trece cfnd pe teritoriul nostru,
cind pe al Austro-Ungariel, poteca care duce la pichetul rom'in numit Boianul, lar de ad,
printr'o potecd la com. Dra.goesti, hotarul sue apoI la
spinarea numita Costul - Ursu-
Din virful DealuluI-Larg, hotarul scoboara In directiune N.,

trecind plin soseaua formata de
dealurile : Dealul-Larg si Praja,
potec de comunicatie trecind pe
teritoriul Austro-Ungar; suind
luI, Pravdtul ; urmeazd creasta
apoI pe dealul Praja, hotarul

urmeaza creasta acestuI deal
apol la mamelonul de E.
acestuI munte, in apropiere de

poteca de comunicatie care trece
clnd pe teritoriul nostru cind

pe al Aus tro-U n gari el, prin virful
Buha, prin seaua sa, urcindu-se

al
si, pe Ruga poteca de comuni
dealuluI Capra ; scoboara apoI

acest deal, trece prin seaua 14
d.-j., Stolojani, pana la comuna

Turceni-d.-s., si apoI de aci prin
culmea dealului din dreapta Jiu-
catie, se scoboara spre N. pe
sue din noa coama la
piciorul PrajeI ; merge apoI ca-
dealuld Fometescu, mergind in
tre S.-V., scoborindu-se pana
luI si a comunelor : Turceni-d.-s.,

Turceni-d .-j ., Ion es ti si catunul
san tisita, unde se si termina
la imbucAtura piriuluI Praja ce

vine din Transilvania, cu izvorul Praja, din Rominia; urmeaza
apol cursul izvoruluI Praja, al
Riuld-Frumos, pe care-I para-
apropierea potecd de comunicatie si pe coama dealuluI Fometescu pana la seaua numita

Groapa-Seaca ; de aci apea pe
comunele : Bolbosi, Ohaba, Borascu, Calaparul-d.-s., Calapdrul-
limita cu judetul Mehedinti, atingindu-se la gura GilortuluI,

comuna Tintareni, cu jud. Dolj,
si formind limita de S.
Limita de S. a judetuluI e
formata maT intiia din partea
din Gilort pana in dreptul co-
seste la piciorul munteld Slimoi,
apucind pe partea de E. a aces-
tul munte si urnfind a'l urca
prin comunele : Pegeni, Bacesti,

Radinesti, traversind Amaradia si oprindu-se la Vadeni, care
formeaza punctul de intilnire in-
pana in virful satl ; coboara

apoI din virful munteluI Slimoi,
pe versantul san despre V., merge in linie dreapta, traverseaza
piriul Salanele, urmeaza apoI pe
piciorul munteluI Smida - Mica
pana la coama munteluI Smida-
tre judetele Gorj, Dolj si Vilcea si de unde incepe hotarul

despre E.
Limita de N. a judetuluI in-
pana* in punctul unde pirlul

Salanele da. in Smida-Mare ; se
indrepteazd catre N., urmind
cepind de la E. spre V.
piral' Smida-Mare pana la sor-
muneI Valea-luI-Ciine, apoI trece
ur-
meaz urmatoarele localitAtI:
De la stilpul dublu ce poarta
Mica, urratad tot linia dreapta
gintea sa ; de aci urca la gura

Petecul, urmeaza poteca de co-
www.dacoromanica.ro
Virful
coama munteld Ciobanul, suind

la Virful - CiobanuluI ; din Virful-CiobanuluI scoboarl in sea,
urcind apoT la Coasta-luT-Rus,
de aci trece prin munir : Iasul,

Pielita, Piatra-Tdiata, apoI din
acest din urmrpunct scoboara
in seaua sa; tot In acest punct
se afl un drum care vine din
Austro-Ungaria, trece prin muntele Piatra-Taiata, la pichetul
romin, numit Mindra, iar de

la pichet se dirige, la Dragoesti,
resedinta companie ; din seaua
Piatra-Taiata, hotarul se dirige
prin virful Gruiul, Satia-Mica,
si apoT se opreste in vil-fui
MindreI (Paringul) pe teritoriul
romin si pe la 'poalele Parin-
GORJUL
603
gulta, unde este o poteca care
se uneste Cu cea din PiatraMata ; de ad, scoborind muntele Paringul, merge pe coama
sa pana la muntele Surpatele, urca
Ja virful acestuia
si de ad la
muntele Grivele, scoboara coama
acestuia, trece prin seaua formata de Grivea cu Prislopul si

ajunge la virful Prislopului, de
unde coboara in linie dreapta,
urmindu-I creasta; apor urca la
Poiana-Ascunsa, de mide seoboard pana ajunge la CraculJarul ; sue acest crac, mergind
apoI in linie dreapta pana la
confluenta plriurilor Gropanul
mata de Dealul-Cartianulur si
de-Peste; se sue apor in linie
Futetul, si, urmind apor catre V.,
dreapta pe Dealul-Pribeagulur;
coboara acest deal, urmind, in
linie dreaptd, Coama-Arcanulur
trece prin soseaua formata de

Futetul si Streaja, unde se afid
o piramida care a servit la determinarea punctelor geodesice, prin dealul Mutul si de aci
p u n cte, este intreaga pe teritoriul
virful Negrulur,
rotula. Scoboara apor dupd Pis-
In linie dreapta, prin padure,
cul-Rusesc, pe Dealul-Negru, to_
pana in muntele Rastovanulur,

apor pe piciorul de V. al Ras
tovanulta, urcind de pe dinsul
linie dreapta, pana la mar&inea
une! padurr, pe care o traverseaza, dirigindu-se catre V., tot
in linie dreapta pana in piriul

Valea-Bria ; sue in linie dreapta
pe Dealul-Negru, apor tot in
pana in piriul Stoloja, care formeaza insusi hotarul pana la

imbucatura sa cu Jiul ; trece
Jiul, urca la cracul Ciudetul, pe

care-1 urmeaza, suindu-se pe
coama-I pana in virful sail, de
unde schimba directia,
apu-
cind creasta Murgele, trecind

prin seaua facuta de Murgele
cu dealul Drago! si ajunge
la virful Drago!; intre Cindet
si virful Drago! poteca de comu-
nicatie trece cind pe teritoriul

romin, cind pe cel Austro-Ungar ; din virful Drago!, se dirige catre S. V., tintnd coama
si trecind prin virful Dumitru,
seaua Obirsia, Merisorul, sesul
Dumitru, Obirsia Diulur, sesul
Diulur, Vulcanul, ajungind in
Dealul-artianulur Ruga. TablaVechie si trecatoarea Vulcanului care duce spre Tirgul-JiuluT.
De aci hotarul se dirige catre
N-V., trecind prin soseaua for-
se dirige de ad catre DealulGalben, scoboara apta de pe

deal in valea formata de dinsul
pirlul Gropanul pe o distanta

de 500 m., apoI urc pana in
seaua formata de Gropanul cu
Sapa, iar de ad in linie dreapta
urmind tot ast-fel in linie dreapta
pana in virf; apor in linie dreaptA
la Piscul-Rusesc ; poteca de comunicatie ce este in apropierea

frontierer romine, intre aceste
cu Palotistea. hotarul urmeaza
pana in virful Petricia, de unde

se scoboara tot in linie dreapta
pana in seaua Petricia; urmeaza
piciorul Petricia, trece Petricelul
GORJUL
linie dreapta pana in Virful-Ne-
grulla, urmindu-I coama trece

prin virful Conul-Zanoager si, la
virful dealulur Cornilor, hotarul
se scoboar apor catre S.-V.

pe scursoarea feter de S. a dealulta Cornilor, urmind ast-fel
pana la impreunarea piriuluI ZA-
noaga cu Balomirul, Zdnoaga,

formind el insusl hotar despartitor.
Scoborindu-se catre S.-V. pe
un piriias, pe o distanta de
725 m. iar de ad, lasindu-1,
merge 200 m. prin padure pana
tuteo osea, de unde apor sue
pana in virful SiglauluT-Mic.
Hotarul se indreapta apor, ur-
mind creasta Siglaulta-Mic si

trecind printr'o stinca a acestut
munte, urmind coama Siglaulur-Mare, ajunge la o piramida
geodesia., de mide coboara
si de muntele Negro; dupa aceea
urca in linie dreaptA pana in
de unde tot
pl. Smida-Batrina, de ad merge

tot in linie dreapta, urmindpiciorul de V. al Smider, trece peste piriul Jeria, apoT ajunge la conflu-
enta piriulur Valea Girbovul cu

Jiul ; de aci jiul formeaza hotarul
despartitor pana in punctul unde
primeste pe piriul Valea Seac5. ;
in acest punct este o poteca

care duce la manastirea Tismana si de aci la satele Topeni
si Bradiceni.
Hotarul parasind Jiul, sue pe
afluentul acestuia, piriul Valea-
Seaca, pana ce da de piciorul

Piatra-Alba, apor urca acest pi-
cior pana in vid.

De aci apuca catre S.-V., trecind prin seaua dintre PiatraAlba si Soarbele, prin VirfulSoarbele si urmind ast-fel creasta,
ajunge la virful Paltinul ; poteca

de comunicatie fiind cind pe teritoriul Romin, cind pe cel Austro-Ungar.
De ad hotarul, pastrindu-s!
directiunea de S.-V., merge tot
de pe virful Siglaulta-Mare in li.

nie dreapta pana la Cracul-Maurulur; din virful Siglaulur-Mare
pana in Cracul-Maurulur, linia
pe coama Paltinul, apor trece
inca nu este determinata, din
domanul, si apoi urca pe piciorul Galbenul pana la vid.; scoboara apor din virful Galbenul,
trece seaua care este futre Gal-
cauza unor neintelegerT, ast-fel

ca. stilpul este asezat in Valeade-Peste.
Linia indreptindu-se tot catre V., trece peste piriul Valea-
www.dacoromanica.ro
prin virful Fetele-Manesti, prin

seaua formata de acesta si Sturul,
prin virful Sturul, prin seaua Gir-
benul si Scarisoara Galbenul, sue
pe aceasta din urma, urmind
GORJUL
604
GORJUL
coama i formind o curbA cd-
o apl, ca de pildA, ramura sail Cut-
tre V.-S.-V., trecind prin virful

ScArisoara-Galbenul, prin Cur-
mea-Moldovisuld, ramurI care
mAtura-Galbenul, prin virful Stina-Mare si Mieusa si pi-in Obirsia

Vlasia.
perturberatif in aspectul lor.

Aceste liniI sunt liniile de despArtire a apelor, Huff de al doilea ordin; d'alungul lor se scurg
toate apele portiuneT de teren
coprinsA intre dinsele i earl'
prezintA o multime de inflexiunr
Trece apoI seaua Scurtele,

sue la coama dealulul Scurtele,
pe la N. de potecA, poteca de
comunicatie ramlind pe teritoriul Ron-fluid; se intinde, tre-
chid prin Bulzul (Piatra-ScArisoareI), prin seaua dintre acesta

si un mamelon, prin virful aces
tui mamelon, si apoI ajunge in
merg de la creasta principald

la DunAre. Aceste linif despArtitoare, principald si secondarA,
sunt marile linif geografice ale
GorjuluI, earl formeazA basinul
Pula, care se sub-imparte in ha-
CurmAtura-ScArisoara, unde este

asezat cel din urmA stilp al fron-
sine mal mid de un ordin infe-
nerd din acest judet, unja fronnerd' intrind apcif in jud. Me-
prinde : basinurile Motruld, GilortuluI i AmaradieI, cu alte

cuvinte tot teritoriul din stinga
hedinti.
Totalul lungimeI unid fron-
tiere a acestuI judet este de

155 kil. 829 m., dupd documen-
tele oficiale earl a servit deli-
rior, ast-fel cA : basinul JiuluI co-
DunAreT coprins intre : DunAre,

MuntiI-Vulcanilor i vira ParinguluT, acr toate izvoarele aces_
tor muntI intrunindu-se in pirae

girle, se varsA in Jia, pe am-
mitAreI.
Acest judet cu muntir sAI
bele pArtI.
Basinul Jiulul considerat nu-
Malti i bogan in lemnArie, mai
cu seamk oferd vizitatoruluf pozitiuni i privelistI incintatoare.

Privind cine-va din orasul
T.-JiuluT, spre N., ridicAtura de
pAmint ce se inaltA inaintea-I, si
care formeazd muntif GorjuluI, a
cAror directiune de V.-E., descrie o linie curbA putin pronuntatA cu convexitatea spre S.,
o vede, dacd se sue pe punctele
cele mal culminante ale catener,
impArtitA in doul cine, pe earl

curg, in directif opuse, toate apele izvoarelor si ale ploilor. Ace-
le puncte culminante formeazA

linia de despArtire principald a
apelor cateneI principale iar
pantele lor, car!' prin diferite
mar in partea sa coprinsA in

judetul Gorj, de-1 vom sui in
sus de la
TintAreni
i prtn5.
la Obirsie, li vedem primind in

stinga luI ca afluent mg important, flit! Gilortul, prin urtnare un
alt basin secondar care strAbate
judetul de la S. spre N., lar in

dreapta, riul Tismana.
Alti afluenn cari ii deschid basinurY de un ordin mult
maI inferior stint, pe stinga:
Gioiana, Amaradia, din pl. Novaci, i Sadul ; iar pe dreapta:
jiltul-Mare, uita, Cartiul, Simbotinul i Porceni.
sim, girlele Blahnita si Ciocadia.
Albia TismaneI, la rindul sari,

deschide pe stinga o albie
de un ordin inferior, prin care

se scurge &la Jalesul, care la
rindu-I primeste pe Sohodolul
si pe Bistrita.
Tot in acest judet sunt izvoarele OltetuluI si ale Lotruafluentl al OltuluT.
In albiile acestor riurI, girle

riulete se ridicA masivif despArtitorl, a cdror inAltime i valoare depinde de origina si constitutiunea lor.
Descriptia acestor ape se poa-
te vedea la literile respective.

MuntiI Gorjulur,
sunt gru-
pan in doI masivI bine deosibin unul de altul.

Unul din acestI masivI, constitue culmea principall a Vulcanulul, care pleacI din muntif
Oslea i Sturul i formeaz1
nod orografic cu Sarca din Transilvania si din earl izvoresc patru
ring, in patru directif deosebite ;
unul din aceste rind este Dul.

Aceastd culme se intrerupe de
albia Jiulul, ast-f el cA de pe tar-
mul sting si in fata acestur masiv, incepe cel-l'alt masiv numit

Paringul : coprins intre JiI, JiulTransilvan, Lotrul si Olt.
Limitele lor despre N. formeazA hotarul jud. din aceastA

parte. Ramurile insA cari pornesc
spre S. si care ar marca limita

zoner muntoase, se opresc pe
linia care ar trece prin urmAtoarele puncte: Closani, Tismana, Gureni, Baltisoara, Do-
DacA tot de la TintAreni, uncle
brita, VAlari, VaT-de-EI, Schela-
Gilortul dA in Ji, suim albia

dati albir de un ordin inferior,
Noul, Perceni, Bumbesti-de-JiI,

DrAgoesti, Radosi, Novaci, Cernadia i Polovraci.
Muntil Vulcani a coama lar
reI-d.-j.
Din aceastA catenA principald,
ale cdror ape se vars5. in Gilort;
strimtA, i ramificatiunile despre
asa pe stinga avem : gira Gal-
S. scurte, ceca ce face ca de-
observatorul gAseste cA pleacA

alte ramurT nestrAbAtute de nicI
benul, sail Baia-de -Fier, mal
clinitatea panteI lor O. fie prea
importantA, lar pe dreapta gd-
pronuntatA.
ondulatil merg a se pierde in

cimpie, formeazA parte din vArsantul sting al basinului DunA-
GilortuluI, vedem cA. si in albia

acestuia, pe dreapta si pe stinga,
www.dacoromanica.ro
GORJUL
605
Prin numele generic de Vulcani, se intelege totalitatea mun-
tilor grupap spre a forma acestI masivr i earl poarta deosebite denumirT ca : MunteleOslea, Arcanul, Siglaul, PiatraCataneT si Vulcanul propria zis.
Din culmea acestora pleaca mai
multe ramurT din carT cele mat
princip ale sunt:
Culmea-Boultif, care pleaca
din virful Oslea si care
GORJUL
dreptul orasuluT Tirgul-Jiul, pe

partea dreapta a jiuluT, prin
dealul numit Dealul-Tirgulur.
r. Culmea-Sadulut, detasata
din Paring din muntele Ardic,
Culmea dintre Cartiu si

Simbotin, coprinsa intre apele
Sadul cu Jiul in gura defileuluT

Lainici despre Bumbesti ; la S.
cu acelasT nume, numita Copita,
de Muntele Ardic se Al dealul

Prisloapele, pe care este asezat
si care pleac din muntele
noaga; pe aceast culme este

poteca care duce la vama de
la Buliga.
Culmea-Porcenilor, care se-
for-
parl apele Simbotinulut de ale
meaza finja de despartire a apelor intre Bistrita i Tismana,

intinzindu-se pang la confluenta
Porcenilor, si care pleaca tot
br aproape de Jiul.
la pichetul Scarisoara, si care
Culmea Piva, care pleaca din
virful Arcan, si care formeaza

unja despartitoare a apelor intre Bistrita i Sohodol, si care
la rindul sari se bifurca in alte
cloud ramurT, dind ast-fel nastere albier piriului Baltisoara ;
ast-fel cA in loc de o culme intre Bistrita i Sohodol gasim
doua : una intre Bistrita i Bl-
din muntele Zanoaga; pe aceas-
ta culme este poteca ce duce
merge pana la confluenta piriuluf
pichetul No. to, cu acelasT nume.

Virfurile maT principale ale acesteT cultni sunt : Recea i Muncelul-Mare, ramura a muntelul Fin-
tina-Untului ; aceasta culme, la

stinga Jiului, i Culmea JiuluT
propria zis., detasata din muntiT Vulcani, la dreapta JiuluT,
formeaza defileul Pull'', a caml
spre S., se scoboara dind de

manastirea LocurilRele s't de
luigime de la frontiera la sa-
ad in soseaua nationall Bum-
kil.
Culmea Plesa intre apele

Porceni si Riul.
2. Masivul dintre Sadul i Gilortul se numeste : Calmea-Mol

dovisulur. Formeaza, panA la
confluenta Gilortuluf cu Jiu!, la
Culmea-JiuluT, detasata din

muntele Vulcanul i coprinsa
'fare Jiti i apa Riul, formeaza
tul Bumbesti-de PT, este de 29
cdtunul numit Capul-DealuluT,

unja de despartire a apelor in-
tarmul drept al Jiulut pana la

esirea sa din defileul Lainici,
tre Sadul, Jiul s't Gilortul. Are o
In dreptul com. Bumbesti-de-Jia.
pro nunta de pe la cat.
din Siglati, formeaza linia de
Muntit Paringului sunt coprinsi 'fare riurile Jiul l Oltul.
despartire a apelor 'hare Soho-
Coama lor principald se intin de a-
dol si
prelungindu-se
Oita in oseau aj u detean TirgulJiuluT-Severin i terminindu-se
prin dealul Cuca, al com. Balesti.
Culmea-Muncelului formeazd
proape in linie dreapta, de la V.

la E., pana aproape de sorgintea
Lotrului, unde se bifurca in dou
ramuri: cea de la S. care merge
basul si com. Scoarta, depresiune care face a se trece cu inlesnire din valea Gilortului in
a JiuluT ; drumul de fer
T.-Jia isT are traseul prin acea-
se numeste
Din acest masiv pleaca alte
linia de despartire a apelor intre cele doul usite ; ea se termina scurt in sesul comuner
Stanesti-d.-j., prin ultimele ra-
Culmea-Paringuld si cea-l'alta,
Culmea - Pltnestilor. Aceasta
culmT secundare :
Culmea-JiuluT, cuprinsa in-
din una, dupa ce merge spre
mificatiunf ale dealuluT Lesul ;

pe aceasta culme se afi. piche-
intoarce care E., formindin toata

lungimea sa tarmul sting al LotruluT, pe cind Culmea-Paringulut,
formeaza trmul drept, inchizind
ast-fel intre dinsele, intinsa, fru-
tre Sadul, Jiul si Amaradia, din

pl. Novaci, pleaca din culmea
Postaia, i anume din ramura
tisoara si alta intre aceasta

Sohodol.
Culmea tersura, care pleacd
tul de vara purtind No. 5
si
nu mit : Muncelul.
In lisita si albia dreapt a

pullet gasim Culmea-Runcului,
care se detaseaza din muntele

Zanoaga. Aceasta culme se bifurca in mar multe ramuri:
a) Culmea dintre itsita. si
tot catre E.
si
N. catre muntele Tartaraul, se
moasa si fertila vale a LotruluT si a afluentuld s Lotrita.

Din Culmea-Paringuld pro-
depresiune insemnata care se

Coll-
st depresiune, munita DefileulCopacioasa.
numita Muncelul.
Culmea-PlesuluT, cuprinsa
intre Amaradia si Blahnita, are

legAtura cu muntele Cerbul si
Urina-Boulut.
Culmea-SaceluluT desparte
apele CrasneT de ale CiocadieT
pria zisd, se detaseaza mat multe
si porneste din muntele Muncelul, ramura a munteluf numit
Cartia, numita Culmea-Horezu-
ramuri, din earl cele coprinse

In jud. God, sunt cele urma-
tut care se termina tocmar in
toare :
FIntina-UntuluT.
Culmea Novaci desparte
www.dacoromanica.ro
GORJUL
606
apele CiocadieT de ale GilortuluT, porneste din Moldovis, a-
si plasT: plaiul Vulcan, 32869

hect.; plaiul Novaci, 93,820
vind ca virf mal inalt muntele
hect. ; plasa Ocolul, 17885 hect.;

pl. Jiul, 20083 hect.; pl. Gilortul,
18670 hect. ; pl. Amaradia, 6025
hect.
Cerbul, si merge prelungindu-se

prin com. Hirisesti, formind ma-
lul drept al GilortuluI.
GORJUL
Regiunea dealurilor este ma-
noasa in tot felul de cereale,

si maT ca seama in punctele
unde se uneste ca regiunea sesurilor.
Judetul n'are alta industrie
de eh cea domestica; se
muntelul Papusa, de care este
Din punctul de vedere al impartireT silvice, jud. este impar-
legat, este masivul care formeazA
tit in doua circumscriptiunT, pur-
unja despartitoare a apelor dintre Gilort si riul Galbenul (Ba
tInd numerile 53 si 54; circumscriptia 53 coprinde padurile

din : Novaci, Gilortul, Amaradia
si Ocolul. Circumscriptia 54 coprinde pAdurile din : Vulcanul,
Ocolul si Jiul.
Padurile cele manntinse sunt :
turI in linurI si in pinza, pive

pentru abate, joagAre pentru
Culmea-CornesuluT, in fata
la-de-F.1'er), pan la confluenta a-
cestilla cu Gilortul, prelungindu-se prin comunele Cernadia

si Bumbesti-Piticul.
Masivul dintre Gilort si
Oltet ja nimirea de CulmeaZanoaga. Se desparte de culmea
principala la muntele Musetoiul,
din fata de E. a PapuseT si formeaza unja de separatiune a ape-
lor pana la com. Serbesti, din-
tre Gilort si Oltet, lar de adi

bifurcindu-se, formeaza inca o
vale, pe care se scurge apa !inluT Amaradia, ast-fel ca una din
ramurl se gaseste de aci intre

Jiul si Amaradia, prelunginduse si formind tArmul sting al
Jiuluf pana in spre Dunare, iar
cea-l'alta se gaseste 'filtre Amaradia si Oltetul, pIerzIndu-se In
apropiere de Bals.
Intre 0.tetul si Cerna,. afluen-
tul sal, maT este o culi:11e ce

Vine mal mult de jud. lincea;
aceasta este Culmea-Polovracilor, avind ca piscuri mai inalte:
Cursorul si Polovraci.
Suprafata totala a judetuluT

este de 349700 hect., din cari
pamint arabil 120000 hect., pe
care se seamanA tot felul de ce
reale, 189352 hect. sunt pAdure,
din carT : 26468 hect. apartin
domeniilor statuluT, lar restul

de 162884 hect., particularilor.
Restul de 40000 hect, sunt coprinse de oras, sate, catune ; cele-
l'alte de accidente de terenurI

ca : vaT, dealurI, etc.
PAdurile repartizate pe plaiurT
fa-
brica: tabacAriT, cojocarlY, tesa-
cherestea, etc.
Ca centre de desfacere maT
importante prin schimburile ce
se fac intre dinsele sunt :
doua ale statufuT cu aproape 900

hect., acestea sunt : Polovraci
Tirgul-Jiulul, capitala jud.,

In care, deosebit de tirgul sdp tb.al Anal, se face 2 bilciuri pe
an : la Inaltarea si la Vinerea-
si Bumbesti-de-Jii din Novaci ;
Mare.
Mosneni-ColibAsanu, tot din Novaci, cu 4500 hect.; Mosneni-Cer-
sti), cu tirgul saptAminal si 2
nadieni, ca 10000 hect.; a Printul Manuc-Bey cu 10000 hect.,
Maria-MicA.
tot in Novaci. ApoT pAdurea

D-nei Economu In devalmasie
Novaci, ca erg saptaminal Du-
Petresti-de-Sus (CArbune-
bilciurl la MucenicT si la Sfinta

Bumbesti-Piticul, din plaiul
Cu locuitoril pe muntiT Stersura,

Scarisoara, Gripcea, Muncelul,
etc., in intindere de 15000 hect.
din Vulcan ; Dealul-Rosu si Dum-
minica si o data pe an, la 24

Februarie, cind e bilcit1 mare
brava din Ocolul, a D-luT Bi-
care Duminica, pe timpul IerneI,

si la Sf. Maria-Mica, ciad se
bescu, In devalmsie cu altif, de

15000 hect. ; Pesteana din Ji!, a
Bisericel Cretulescu si Cariboli, de
10000 hect.
Pa.durile sint populate cu :
de vite.
Bradiceni, cu erg In
fie-
desface maT cu seama vase si

care de transport.
Cal de comanicatie sunt :
a) Catea ferata Filiasi-T.-Jiul,
stejarT, gorunT, fag, emite si pe

marginea riurilor cu plut si sala' ; gorunul si fagul sunt esentele
cu statiunT intermediare : Gilortul, Bibesti, Brcesti, Carbunesti-
predominante. In jud. Gorj, ca

In maT toate judetele de munte
se gAsesc in plaiurT si animale
salbatice ca: ursT, capre-negre,
jderl, caprioare, si cerbT foarte
rata plecind din artera princi-
putinT (marca jud. este un cerb).
urmeazA pana la Barbatesti, de
In jud. populatia se ocupa si

acum cu cresterea rimatorilor,
cu carT inainte de tariful auto-
ande trece iar apa GilortuluT,

urmind malul sting pana la
si Copacioasa. Aceasta cale fepala' Virciorova-Bucuresti, de la

Filiasi, trece apa Gilortului linga.
statia Gilortul apuc apoT pe

Valea acestui ria, pe care o
nom fAcea comert mare cu Transilvania.

Plaiurile ne dail tuIca si lemne
maT cu seatna si ari nurneroase si
Petresti-d.-s. (Carbunesti), unde

traverseaza din non Gilortul si
Blahnita, intrind in valea Jiului
prin defileul de la Copacioasa.
Aceasta artera deserveste direct
foarte populate turme de oi.
urmAtoarele com. pe lInga. care
www.dacoromanica.ro
GORJUL
trece, $i anume :
GORJUL
607
ipotul, Tur-
d) osele vecinale in Gorj sunt

un-spre-zece.
dree$ti, SAule$ti, Moscule$ti, Rogojina, Petre$ti-d.-j., Vier$ani,

JupAnesti, BarbAtesti,Piriul-Boia,
Novaci-Amaradia li. trece prin :

Petre$ti - d. - j., Cdrbunesti, de
treni, FArcA$e4i, Valea cu-apA,

Pe$teana-d.-j., Urdari-d.-s., Urdan, Urdan i - de - Jos, Stejarul,
Strimba, Girbovul, Murgesti,
Turceni-d.-s. si Turceni-d.-j., Ba-
CArbune$ti, Pojogeni, Scoarta,

Copacioasa, Budeni si Petresti-
unde putin mal jos intrA In pl.

Gilortul li trece prin Licurici,
niul, Ulmeni, Ione$ti li Gurarrsita, de unde intrA in Dolj.
de-Ocol.
Negreni, Hurezani-d.-s., Pegeni,
Aceasta osea de la Rosia
Columbeni si apreni-d.-s., de
unde intr. in Dolj.
pAnA la Ionesti, urmeazA partea

dreaptA. a VAeT-DuluI. Din aceastA osea, la com. Girbovul,
burea, Aninoasa, Bicesti, An-
b)
o seaua nationald Filiasi-
Pietrosani, ce trece prin acest

judet si care vine de la TintAreni din Dolj, 'pe valea JiuluI, trecind prin com.: BrAnesti, Birbeni,
Brosteni, Ceplea, Izvoarele, Girb ova, SArdAnqi, Plop$orul, Olari,
Pesteana-d.-s., Bgteni, VlAduleni, Ciurul, Moi, Rovinari, Poiana,
DrAgutesti, Ia$i, RomAne$ti, T.Jiul, Sisesti, Vddeni, Curti$oarad.-j., Bumbe$ti-de-JiI, defileul
Lainici, la frontier.
c)
osele judetene in Gorj
su nt treI :
I. Soseaua judeteanA T. JiulCiuperceni, spre Vilcea.

AceastA osea pleacl din T.Jiul si trece prin : Dragoeni,
Scoarta, Coliba $i Benge$ti-deMijloc li Bengesti-de-Sus, pe llngl Petre$ti, prin Cirligei, Piticul,
Lupe$ti, pe tingl Poenari prin

Ciuperceni li. ese din judet mal
sus de Milostea din Vilcea.
oseaua judeteand T.-JiulSpahi, spre Dolj.
AceastA osea este aceeasI
p5.n A. la Scoarta ca li cea des-
crisa mal sus la No. r; de la
Acea care pleacd din pl.
S oseaua ce pleacA din pl.

Gilortul si trece prin Hurezanid.-s., Vladimirul, Andreesti, unde tac Gilortul si merge de cid
in $oseaua judeteanA T.- Jiul-
$i
se desparte o ramur5. $1 merge

la com. Borlscul,
Din pl. Amaradia-Novaci,
Pis-
din com. Bumbesti-de-Jir, trecind

prin : Birlesti, Tetila, Gruiul, Mu
$ete$ti, DrAgoeqti, Crasna, CArpini$111, Anini$ul, Hirisesti, Novaci, CernAdia, Bala de-Fer, $i
testi-din-Vale li V iezur, lar de
Polovraci, de unde intr5. in Vil-
ad i In $oseaua judeteanA T.-JiulCiuperceni-Vilcea.
cea.
Sipotul-Dolj.
De la Ohaba, plasa Amaradia-Novaci, trecind prin Glodeni, BAznegi, BlAnesti,
Din pl. Gilortul, de la UrdAreni-d.-s., trecind prin Busuioci, Colte$ti, TAnddlesti, Logre$ti-Birnici, Logre$ti-Mo$neni,
Pojarul-d.-s., Poiana, Negoe$ti,

CAlugAreasca, Albeni, Cojani,
StefAne$ti, Colte$ti, $i Petresti-
PleacA din com. Crasna,

pl. Amaradia-Novaci $i trece
prin Surpati, Maghere$ti dinDeal li SA.cel $i dA in $oseaua
judeteanl T. - Jiul - CiuperceniVilcea.
Din comuna Slobozia Ma-
d.-s. La Logre$ti-Mo$neni aceastA osea ese din pl. Gilortul $i l'Ara in plasa Amaradia-
re, plasa Ocolul $1 trece prin

UrsAtei, Runcul, Balta, Pe$ti$eani, Tismana, Pocruia, Izvarna $i Costeni, de unde intrg in
Novaci. De la Albeni se desparte o ramur si merge de

dA in $oseaua judeteand Tir-
Mehedinti.
io. Din comuna Pe$ti$eani, pl.
Ocolul-Vulcan, pleacA o osea
gul - Jiul - Ciuperceni - Vilcea. O
vecinall li trece prin BrAdiceni,

de unde merge $i dA in $oseaua
alt ramur pleacl de la Negoe$ti, trece prin Prigoria li
judeteanA T.-Jiul-Ciuperceni-Me-
hedinti, putin mal spre N.-E.
Valea-GilortuluT $i trece prin Po-
se termin. la Zorlesti.
Din pl. Amaradia-Novaci,
jogeni, Petresti-d.-s., Rogojeni,
din Novaci, trecind prin Hi-
Bola, Secul, BArbAte$ti, Petre$tid.-j., Dutesti, Pucari, Turbu.

rea-d.-j., ipotul. si Spahi, de
CiocAdia, de
unde merge li. dA in $oseaua
judeteanA T. - Jiul - Ciuperceni-
unde intrA in Dolj.

Soseaua judeteanA T.-JiulCiuperceni, spre Mehedinti.
Aceast. osea pleacA din T.Jiul li trece prin Voinicesti -Bile$ti, CopAceni, Buduhala, omAne$ti, Calinic, Ciuperceni $i
de ad i intrA in jud. Mehedinti.
Vilcea.
Ir. Din corn. Pe$teana, pl. Jiul

trecind prin RA$ina, Ticleni,
Tunsi, de unde intrA In pl. Gilortul, mergind la Petre$ti d.-s.
prin Rogojeni.
Scoarta insd apucl spre S., pe
ri$e$ti - Huluba,
Din plasa Ocolul-Vulcan,

deta$1ndu-se din $oseaua judeteanA T.-Jiul - Ciuperceni - Mehe-
dinti, la om.ne$ti, si trecind

prin B5.1Ace$ti, de unde putin
mal spre S. intrA in plasa pul,
trece prin Ro$ia, Birnici, ZA-
www.dacoromanica.ro
de com.
omAne$ti.
e) Sosele comunale in jud.

Gorj sunt 22.
Judetul Gorj pAnA la 1883
se impArtea In 4 plA$I si 2 plaiurl $i anume : plaiurile Novaci
si Vulcanul si plA$ile Ocolul,

Pul, Arnaradia $i Gilortul. De
atunci pl. Amaradia s'a alipit pe

linga plaiul Novaci, avind resedinta sub-prefectura la Novaci,
lar pl. Ocolul s'a alipit pe l'inga.
plaiul Vulcan, cu resedinta subprefectureI la BrArliceni ; celeFalte plaisI ati ramas tot ca mal
inainte $i adea : pl. JiuluT cu resedinta in Urdari-d.-j. i plasa
la Pesteana ; a V-a la Drago.

esti ; a VI-a la Novaci; a VII-a
la Petresti-d.-s.; (Carbunesti) si
a VIII-a la Negreni.
Judetul are un Tribunal cu

resedinta in Tirgul-JiuluT, i 4ju-
decatoriI la: Tirgul-Jiul, la Pesteana, la Carbunesti si la Sdulesti.
In tot judetul sunt: 406 bi-
Gilortul cu resedinta in Vladi-
sericl, din care : 5 in Tirgul-Jiul:
mir.
comune, din cal-1 i urband, iar

cele-l'alte rurale si anume:
In plaiul Vulcanul si plasa
aceste bisericI sunt deservite

de 246 preotI si 350 cintretI.
Sunt 2 manastirl Tismana si
Polovracil si 5 schiturI: Cioclo-
Ocolul, 50; pl. Jiul, 32 ; pl.

Novaci si pl. Amaradia, 46;
vina, Lainici, Locurile - Rele,

Crasna i Strimba. Peste toate
pl. Gilortul, 34.

Populatia intreguluI jud. este
de 39451 familiI, sa 166181
suflete, din cari 34471 contribuabili. Pe plsT si plaluri populatia e ast-fel impartita
In plaiul Vulcan, 6706 familiI; 32700 suflete ; 5669 con-
aceste bisericI si mnIstirI, este

I protopop Cu resedinta in Tirgui-JiuluI, si un proestos.
Judetul are urmatoarele scoll
In intregul judq sunt
ooRNENT1
603
GoRjUL
162
trib u abilT.
gimnazia real si 2 coll urbane, i coal de fete si r de

I
bletl cu resedinta in T.-Jiul, 122
Judetul are 17 pichete pentru paza frontiera.

Este un spital cu 40 paturT,
instalat in orasul T.-Jiul, un spi-
tal rural la Petresti-d.-s.

Ape minerale in acest judeV
sunt numaI apele de la Sacele,
comunl in plasa Amaradia.
Trecatorile acestuT judet spre
Transilvania sunt : Vulcanul
Lainici.
Budgetul judetuluT pe 1898
99 a fost: fondul zecimilor:

240107 lel, 67 banT; fondul drumurilor, 132621 leT, 25 banT;
fondul spitalulul rural Petresti-d.-s., 32733 10, 24 banT.
Gorneasca, phig, in jud. Buzli, com. MAruntisul ; ese din
muntele VAtala si se scurge in

riul Buzlul.
Gorneiul, sat, in jud. Tutova, pl.

Simila, com. Iblnesti, spre S.-E-
scolT rurale.
Numdrul elevilor la cele ur-
In plasa Ocolul, 7411 famili; 32828 suflete ; 7014 con-
bane : 76 elevI la Gimnaziul

real, 300 elevr si 112 eleve la
tribuabili.
;
In plasa JinI, 7154
29031 suflete ; 6536 contribua-
$coalele urbane. La cele rurale

numarul elevilor este de 4497
ludeti si 170 fete.
de s'atul Ibdnesti. Are 131 locuitori, din carl 15 stiti carte;

sunt 32 case.
Gorneni sati Curueni-de-Jos,
In plaiul Novaci, 4872 familiT ; 17529 suflete ; 4273 con-
veste productiunea, difera dupA
tribuabilT.
piatra predomina, porumbul

griul lipsesc cu total, in schimb
catun, pendinte de com. Balril, pl. CalnisteT, jud. Vlasca,

situat la 5 kil.Ade BgArif, la 50
kil. de Giurgiti, si la 32 kil. de
Bucuresti, stfb.tut de o osea
ce duce de la Bucuresti la A-
familii ;
se cultivd pomI roditorI ca : merI
lexandria.
In plasa Gilortul, 7115 familif ; 30959 sufl.; 6205 contrib.

In Tirgul - Jiulul, este rese-
perI, prunT, din care se fabrica.

tuicd, nucT din care se estrage
untul de nucd; sunt lemne multe;
frumoase pgsunT pentru vite.
In regiunea dealurilor pmin-
Plmintul GorjuluT, in ce pri-
bilT.
In plasa Amaradia, 6158

25134 suflete ; 4774
contribuabilL
dinta brigadeI II de Infante-
regiuni ; asa,
la munte, unde
rie, compus din regimentul de

Gorj, care este al 8-lea si din
regimentul 26 de dorobantr de
la FiliaL Brigada face parte din
divizia 1. Resedinta regimentu-
tul fiind argilo-nisipos, se cultivA
luI al i8-lea este chiar in
etc., pdmintul este foarte productiv si propria tuturor cerea-
gul-JiuluI, lar ale celor 8 companil
sunt in urmAtoarele localitAtI
viea, pomif roditorI, precum si

porumbul i griul de primdvara,
In regiunea sesurilor i albiilor JiuluT, Gilortulul, AmaradieT,
I-a la BrAdiceni; a II-a la T.-
lelor, ca: porumbul, orzul, ovazul, griul de toamnd, secara, O-
Jiul ; a III-a la Brosteni ; a IV-a
n epa, etc.
www.dacoromanica.ro
In acest cat. s'a improprietrit in 1864, 102 locuitorI, dindu-li-se 306 hect. Are o biserica,
deservit de un preot si 2 das-
Gornenti, com. rur.,
sat, in
jud. Mehedinti, situath.' la 40 kil.
i
32 kil. de Baia-de-Arama, pe
poalele muntelul Ciolanul. Satul
formeaz com. cu satul Nrllr4ca, avind 910 locuitori, din

carT
170 contribuabilI; locuesc
In 203 case.
GORNET
GORNETIM-CR1COV
609
cilor, dupa cum ne spune traditi a.
covul-Sarat, la 30 kil, de capitala
2 care cu bol, 2 carute cu cal;
Se crede ca al-ar fi luat numele
150 stupT.
de la un gorun (stejar batrin),

sub care cel-d'intiia fondator,
judetuluT si
dinta plaseT.

preot si 3 cintaretT.
Budgetul com, este la veniturT de 659 leT ; iar la cheltuelT,
de 605 lei.
Vite sunt: 600 vite marT cornute, 140 bol, 20 caT, 300 oT,
450 capre si 359 rimatorT.
Prin com. trece o osea, care

o leaga cu comunele Ciresul si
Costesti.
Gorneti, sdt4sor, in jud. Covurluia, pl. Zhnbrul, com. Smulti,
la 8 kil. de rese-
Se compune din 4 cAtune
venit ad, IsT l'acuse bordeiuldocul
Tarculesti, Gornetul, Cosarele si
purtind maT mult timp numele

de La-Bordeiul-sub-Gorun. Mal
Valea-BouluT, avind o popla-
tirzia, populindu-se, i s'a dat numele de Gornetul.
batI, 977 femeT, in care infra
Acest ea:t. ocupa partea de

S. a com. Este inconjurat la N.
si S. de livezi cu pruni ; la E.,
de paclurT si la V., de viT.
Are o scoala infiintat pe la
1857; carte a inceput s5. se invete in sat pe la 1834, sub conducerea preotilor, dascalilor bi-
tiune de 1943 locuitorT, 966 bar-
si 4 familiT de TiganT, carT se

ocupa cu fferaria.
Capi de familie sunt 46E;

contribuabill, 447.
In com. sunt 4 bisericT (in

fe-care catun cite una), deservite de 4 preott.
Locuitorif In mane maioritate
la 3 kil., spre V. de resedinta
sericer si logofetilor satuluT, fiind
sunt mosnenT; 69 s'aa improprietarit la 1864, pe mosiile
comunala, aviad numaT 9 case,
platitT de locuitorT.
mosnenilor : Valea BouluT, pro-
locuite de fostl clacasT improprietaritT, si o biserica.
Gorneti, mofie particulara, de
In vechime acest sat se numia Slemnea-Tufele.
Gornetul, sat, face parte
din
715 hect., in jud. Covurluia, pl.

Zimbrul, com. Smulti.
com. rur. Gornetul-Cricov, pl.

Cricovul, jud. Prahova. Are o
populatie de 567 locuitorT: 290
Gornetul, cdtun, in jud. Buzaa,
barbatTsi 277 femeT. Aci e o bise-
com. Boziorul, Cu 90 locuitorT

si 22 case, alipit de cat. Scaeni.
Gornetul, cdtun, in jud. Buzar',

com. Sibiciul-d.-j.,
cuitorT si 69 case.
Cu
260 lo-
rica, fondata. la anul 1837,
prietate a-. decedatuluT V. PaPriseaca, proprietate a

scoalel Ion Craciunescu, si CosArelele, proprietate a d-lui Emanoil Lahovari, din carT
apa ,
Cu
hramul Cuvioasa Paraschiva.

Ruinindu-se, iii anul 1883 locuitoril ati facut alta, alaturT cu
cea
biserica care au
terminat-o In 1892, ciad a(' si

tirnosit-o.
Gornetul, sat, face parte din
s'aa dat 199 hect.

Vite sunt: 36 cal si Tepe, 153
vacT, 52 capre, 1766 or si 922

pord.
In raionul com., In dreptul

cat. Cosarele, pe riul CricovulSarat, este o moara de macinat.
Scoala exista in com. de 25
anT. Actualul local s'a construit
din fondurile donate de decedatul Vasile Paapa, mare pro-
com. rur. Gornetul-Cuib, pl. Pod-
Gornetul, atun, in jud. Putna,
prietar. E frecuentata de 120
goria, jud. Prahova. Este situat

pe culmea dealuluT Gornetul.
Are o populatiune de 1185 lo-
com. Valea-Sard, din pl. Vrancea. Este asezat pe riul Putna, la
cuitorl (575 barbatI si 6w femei).

Este aci o biserica reconstruita
la 1870, in locul alteia vechT.
lacul.
copir: 116 bleti, 4 fete, din nu

marul de 242 copiT, 174 baeti,
68 fete, cu y/1-sta de scoala.
Cu intretinerea personaluluT se
carte 523 barbatT si 25 l'eme.
In partea de N.-V. a acestul

cat., pe ambele malurr ale piriuluT Saratelul, se afl. mine de
sare.
Satul Gorne:.-ul se crede a se
fi infiintat pe la anul 1587, cind
printre padurile seculare, ce formar' pustiul codruluT in aceasta
localitate, s'aa stabilit primii
4 fondatorf, fugitT de frica Tur-
un kil. departare de satul CoAre o populatiune de 40 suflete, cari locuesc in 17 case.
Toata com. are o suprafata
Gometul, pi'dure, In intindere

de 50 hect. proprietatea mosnenilor din Gornttul-Cricov, pl.
Cricovul, jud. Prahova ; supusa
regimuluT silvic.
de 5000 hect.
Comerciul se exercit in com.
de 5 circiumarl.
Bugetul com. are la veniturT
Id 3700 si la cheltuelf, 3500 Id.
O osea il inlesneste comu-
Gometul-Cricov, com. rur., pl.
nicatia cu com. urb. Urlati,
Cricovul., jud. Prahova. Este situ-
spre S. si cu com. rur. Apos-
ata pe malul sting al riuluT Cri-
tolache, spre N.
60645. Afarolo Dieflonar Gevraflo. Vol. EL
77
www.dacoromanica.ro
GORNETUL-CUIB
GORNETULUI (VIRFUL-)
610
Piscul cel mal insemnat din

com. e Dragaica.
titi carte 723 barbatT

1859.
si 85 femeT. Cu intretinerea
de locuitorT pentru baut si baT.
E udata de Orla Cricovul-
scoaleT, statul cheltueste anual
nesti se presupune a fi plumb

si pucioasa. Pe ambele malurT
Sarat $i de piraele: Valea-Mo-
2970 leT.
canuluT, Valea-LidiT si Valea-
BouluT, car1 toate se varsa in

Cricov, tot in raionul com. Gornetul-Cricov.
Tatarul, Iorddcheanul, Apostolache si Udresti.
de piatra numita Caranaua-de-
Budgetul comuner prezinta la

veniturf suma de leT 3573 $i la
Piatra ce se intinde pana in
In comuna e numai o singura osea ce inlesneste comunicatia intre comuna Magurele,

spre capitala judetuluT; cele1-alte sunt drumurT naturale, in-
26 kil, de capitala judetuluT si
la 5 kil, de a plaser.
Gornetul, Cuibul, Nucetul si Bog-
danesti si are o populatiune de

2350 locuitorT: 1147 barbatT si
1203 femeT, in care intra. si 4
familiT de TiganT. Sunt 562 capT
de familiT, din carT 432 contribuabilT. Locuesc in 552 case.

In com. sunt 3 bisericT : una
In Gornetul, reconstruita In a-
nul 1876-77; a doua in
Cui-
bul, reconstruita la 1853-54 si

a treia in Nucetul, constructie
de lemn, fondata la anul 1814;
toate cladite de enoriasT. Aceste bisericT sunt deservite de 4
preotT.
In partea de N.-E. a catunuluT
han giT.
Prahova, pl. Podgoria, situata
malurT ale piriuluT Sartelul, la
dente izvoare sarate.
Bogdanesti mar este o culme
Gornetul-Cuib, com. rur., jud.
soaia si Nucetul, $i pe ambele
ale piriuluT Sratelul sunt abon-
Comerciul in Gornetul - Cuib

se exercita de 4 circiumarT-
cheltuelT, leT 3452.
pe culmea dealuluT Gornetul, sub

poalele dealurilor Mirzea, N'asta-
In partea de E. a en. Boga-
lesnind comunicatia la E., cu

comunele Pacuresti si PodeniNoT ; la S.-E. cu ca.t. Baltesti,
unde este resedinta plaseT ; la
S., cu com. Podeni-VechT ; la
V., cu com. Sciosi si GuraVitioareT $i la N., cu comuna
Opriti, osea care trece la com.
urbana Valeni-de-Munte.
Comuna, in partea de N.-V.

si N.-E.,
culmea dealuluT Nastasoaia, in

care se afla prea bunl piatra de
constructie.
Sarea abunda pe tot teritoriul
comuneT. In timpurr ploioase,
fugind pdmintul, sarea se desveleste.
Comuna Gornetul-Cuib, pana
la anui 1864, era imprtita In

treT sate. Dupa traditie aceasta
comuna s'ar fi infiintat la 1687.
Opariti; la S., cu com. Magurelele $i Podeni-VechT ; la E., ca
Podeni - NoT $i Pcureti
si la V., cu com. Scaiosi si GuraVitioarer.
com.
este brazdatd de o
culme de dealurT, acoperite in
Gornetul-Cuib, deal, in jud. Pra-
cea mal mare parte cu vil, iar pe

poale cu livezT de prunT $i numaT
hoya, com. cu acelasT nume, pl.

Podgoria, pe care se cultiva 134
in partea de N., pe virful
hect. vie.
Ion,
ati padure. Virfurile se numesc :

Virful -BeciuluT, Virful-luT- erb,
GornetuluI (Valea-), filia, in
Comorile, Virful - DoruluT, Cru-
jud. Buzar', com. Boziorul, cat.
cea, Virful-Fisiilor, Nstasoaia,

Poiana-VulpeT, Minzea, Piatra,
Gornetul ; iese din muntele Gor-
MeseriasT sunt : 13 dulgherT,
Nucetul, Virful-EpiscopieT, Gor-
14 dogarT, 2 rotar, 2 timplarT,

4 fierarT si 4 sindrilarT.
Mal top' locuitoril sunt mos-
ganul, Gornetul, Dosul, Perivoia, Baba-Sanda, Baba - Ana,

Dealul-Scortenilor, etc.
netul si da in Sratelul-BallneOlor ; in albia sa se gseste

chihlibar.
GornetuluI (Valea-), pirig,
in
nenT. La 1864 s'ad improprie-
Este strabatut prin centra,
tarit 52 locuitorT dindu-se la fie-
tatea mosnenilor.
Vite sunt : 19 cal si Tepe, 308
dela N.-V. catre S.-E., de piriul

Srdtelul, in care se varsd valle:
Bogddnestilor, Dosulirl, BabaSanda, HUI esti, Petricanesti,
vacr, 34 capre, 553 oT si 552
Gornetul, Viilor $i Valea-BeniT,
porcT.
unita cu Nuceteanca si Turbu-
jud. Buzad, com. Sibiciul-d.-s.,

pe malul sting al vder Sibiciu-
rea.
luT, din care se intinde lunga
In comuna e un izvor bogat

de apa ce contine fier $i pucioasd, care se intrebuinteaza
catena Preseasca. E format numaT din sanel si e foarte important pentru studil geologice.
care cite 7 prajinT pe proprie-
In comuna sunt 2 scoll : una
In Gornet si a doua in Cuib.

Cea din Gornet s'a infiintat In
anul 1857, iar cea din Cuib la
www.dacoromanica.ro
jud. Buzati, com. Maruntisul ; iese

din Tigdnia si se scurge in
riul Buzaul, mal jos de Benga.
Gornetului (VIrful-), munte, in
GORNETULUT (V1RFUL-)
GornetuluI (171rful-), munte, in

jud. Buzati, com. Boziorul, cat.
Gornetul.
Gornia, atun (tira), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de 'PndareT.
GOROVEIUL
611
E strabatuta de o posea comunald care o leaga cu soseaua

Balta-Bala-de-Arama.
com. Caiutul.
Gomovita, cdtun, alipit comuneT

Topesti, din plaiul Vulcan, jud.
Gorj, situat in partea de S.-V.
a comuna
Gornitul, deal, in partea de V.
Goronul, deal, in jud. Bacad,

pl. Trotusul, de pe teritoriul
a com. Dracsani, jud. Botosani,

pl. Cosula ; se intinde si in com.
Urziceni, in directiune de la N.-
Are o intindere de 3 ro hect.

din care 120 hect. arabile, 115
hect. finete, 16 hect. izlaz, 19
hect, vie si 7 hect. lived de
V. spre S.-E.
prunI.
Goronul, a'eal, in jud. Roman,

pl. Fundul, com. Giurgeni, spre
S. de satul Giurgeni. Are carlee de plata.
Goronul, pilla, ce curge prin

Giurgeni. Izvoreste de litiga satul Golani (com. Giurgeni) ;
Locuitorif sunt fostI clacasi,

numarind 118 familii, safi 468
suflete, din care 96 contribua-
curge de la S. spre N. si se
com. Dracsani, pl. Miletinul, ju d.
bilI.
cu 01111 Muncelul. Valea acestuf
Botosani, si parte in com. Urzi-
LocuitoriT posea : lo plugurI,

15 care cu boT, 3 clrute cu car ;
25 stupr; 236 vite marr cornute,
12 cal, 600 oT, 100 capre
piriu este separata de valea piriuluT SipotuluT prin o culme

de dealurl maltA. Albia sa este
Gomitul, pddure, pe dealul Gornitul ; se intinde pe teritoriui

ceni.
Gornitul, piria g vale, izvoreste din pddurea Gornitul, com.

Dracsani ; curge prin satul Stroesti, com. Zlatunoaia si se varsa
In pirlul Siena.
Gomita, deal, al com. Cartiul,

situat spre N. de aceastd com.;
pe acest deal sunt inca urmele
uneI sosele facuta de AustriacT
pe cind posedaa Banatul - 01tenieT.
si la 24 kil. de Baia-de-Aramd,
resedinta plaseT, situata pe fata
Dealului-Babelor. Are too contribuabilT; 600 locuitorI; 145
case.
dupa ce s'a incarcat pe stinga
inclinata.
103 rimatorT.

se face prin soseaua comunall.
care II leaga, spre N.-E., de ca-
Goroveiul, alta numire a saluluf
tunul Topesti, lar spre S.-V.,
Goroveiul, sat, pe mosia cu a-
de Tismana.
In catun sunt :
Iucsesti-d.-s. jud. Roman.
celasT nume, com. Vaculesti, pl.

3
puturT ; 2
Cosula, jud. Dorohoiu, cu 30

suflete.
Proprietatea mosieT este acum
a StatuluT ; mal inainte de se-
fintinT.
familiT, sau
Are o biserica de lemn, fondata la 1828, cu i cintaret

slujita de preotul comuneT To-
cularizare a fost a M-rei Goro-
pesti.
Gomovita, com. rur., jud. Mehedinti, plaiul Closani, la 48

kil, de orasul Turnul-Severin,
vars in riul Birlad de-a dreapta,
veiul.
Goroghia, deal, in jud. Baca',

pl. Bistrita-d.-j., de pe teritoriul
com. Valea-Mare.
Goroni, sat, jud. Iasi, com. Tomesti, plasa Codrul, asezat in

fundatura formata de dealurile :
Opinca, Murgul si Isac ;
Satenif improprietaritT au 7
hect. plinint, iar Statul: 24
hect. 35 arii cimp si 229 hect.,

3 ariT, padure cu multe esente
de arbori, dominind: fagul, carpenul i stejarul.
Drum principal este calea
judeteana Saucenita-Virful-Cim-
15 care cu boT, 2 cArute Cu

ca; ii6 stupI.
Are o biserica, cu i preot
cu o populatie de 149 familif,
pule, ce leaga calea judeteana

Dorohoiti-Leorda cu calea na-
sati 707 suflete.

Satul acesta este o podgorie
tionall Mihaileni-Botosani.
Hotarele mosieT sunt cu : Va-
2 cintaretT.
intinsa, care produce vinuri si

fructe multe. Are o biserica,
cuta la 1815 de locuitorT, cu I
preot i I cintaret.
culesti, Virful-CimpuluT, Prelipca

Saucenita.
Insemnata ad i este Manastirea
Goroveiul.
LocuitoriT posea.: io plugurI,
Budgetul comuneI are la veniturT 782 leI ; lar la cheltuelf,

780 leI.
Vite sunt : 360 vite marI cor-
nute, 23 caT, 400 of, 641 capre

200 rImAtorr.

428 vite marT cornute, 86 cal'
si 153 rimatorT.
www.dacoromanica.ro
Goroveiul, mdndstire, jud. Dorohola, la 11/2 ora in directia S.-
GORUNETI
612
GORTEA
Adunindu-se pe incetul un
E. de tirgul Doroholti, pe soseaua ce merge la Leorda, si

apol pe acea care trece prin
Saucenita la Virful-ampuluT, in
pl. Copla. In mijlocul padurilor
sobor de calugarT, manastirea

merse prosperind.
Pe la 1828, egumenul Macarie Jora, incepu zidirea bi-
soborul monahal ; ingrijirea

suferinzilor saracT, venitT la sacrul ajutor ; ospitalitatea vizitatorilor i facerea hramuluT la
ce odinioara, eral-1 codri secularl,

In mijlocul miel poenT destul de
placute, ca de 43 hect. intindere,
se aflA situatA mAnAstirea pe pro-
sericeT marT, dar trectndu-se din
24 Iunie, in asistenta a multa.

lume adunata din toate clasele
viata in 1831, s'a ispravit de
i conditiile.
egumenul ErofteT Lemne care a
pria sa mosie, care e limitrofl cu

VAculesti, Virful-Cimpulta, Prelipca si Saucenita.
5-tuluT loan Botezatorul, ce se
De la secularizarea manastirilor, conform legeT din 17

Decembrie 1863, i s'a luat din
Ajuns acolo pe drumul cam

accidentat, parte soseluit, parte natural i umbrit de arborl,
vezT dota bisericT, una mare
una mica, de forme regulate
daca nu artistice; casete egu-
Icoana.
Multe silinte i ostenele spre
binele i prosperarea mnastireT,
menetT ; cite-va incaperT pentru

vizitatorT i altele pentru suferinziT ce cauta ad i vindecare ;
citeva chilil pentru monahI;
pus-o sub patronul Naterel

serbeaza la 24 Iunie. In aceasta biserica apoT stramuta S-ta
punea egumenul ErofteT, care

muri la 1848.
Vestea rdspindita despre minunele S-teT Icoane, atragea
multa lume spre inchinare ; iar
dispozitia egumenuluT : toate vi-
tele de serviciti, moia din prejurul mInastiriT, parte din moOa Ionaeni, i parte din Do-
mwni, aflate in acest judet ;

parte din moia Ipotqti i viile
de la podgoria Cotnari din jud.
Iai; casele i dughenele din
orwle Botophi i Dorohoia.
Pentru intretinerea mnastireT, statul da 3000 ler anual 11
io stinjenT cubic1 de lemne de
incAperile slujbasilor mAn Astirel ;

grAdinA de legume si livadA
izbavirea multora din suferinzT,

provocara felurite hardziel i
sporirea soboruluT. In ap, mod
prin claruirT, cdpatind diferite
de fructieri; iar in jurul acestora,
partl de pamint, proprietatea
se intinde pAdurea mAngstirer

de 229 hectare, cu bune specif
de arborT, intre carr domina:
manastireT deveni intinsa, maT
Gortea, prz, in jud.Buzai, com.

; incepe din Valea-14eT
cu seamd dupa ce dobindi in-
i da in Muratoarea-Posobeascd.
carpenul, fagul i stejarul. Aceasta pdure e inconjurata de codriT

moOilor limitrofe.
Legenda zice cd doT calugArT Claudie i Isidor, petrecind
pusnicl, in codri acestor lo-
case
calitatl, ciad a intrat odata in
o petera spre a se
ca alte partT de mo0f, dughene

i
viT in deosebite locurf.
strguinta. i devotament se in-
rur. Cocoresti-Mislif, pl. VArbi-
griji de rnanastire, i de avu-
lAul, jud. Prahova. Are o populatiune de 573 loc.: 293 blrbatT si 280 femer. Aci e o bi-
de vijelia, &ir acolo icoana
de pe la creOnT, fcu multe

insemnate imbunatatirr la edifi-
Cu banir adunatr de la cretinT, pe

locul harazit de loan Goroveiu, se
facu biserica din lemn, cu patro-
nul Sf. Niculae, pe care a resta-
urat-o dupre cum se vede ad

Arhimandritul Vitali Lemne la
1857. Se aeza inteinsa S-ta

Icoana care se respecta ca faatoare de minunl. Pe la 1742,
biserica s'a tirnosit.
tena proprie a muntilor VranceI.

Ved N-gruja.
Goruna, sat, face parte din com.
tul el. Prifi darurile adunate
aceasta ca o aratare a vrointeT

luT D-zeii, de a fi acolo o biserica, s'ati decis a se sirgui spre
deplinirea sacre destinatiunT.
Gorul, inunte, jud. Putna, in ca-
Arhimandritul Vitali Lemne,

devenind egumen manastireT pe
la 1852, ca urtna nepot al
neuitatuluT Erofter, cu aceea0
adaposti
S-tuluT loan Botezatorul. Privind
foc.
ciile manastireT; imbraca Sf. leca-
sericA, cu urmAtoarea inscriptiune :
na facatoarea de minunT, cu
argint aurit, impodobit cu pretre
scumpe ; mentinu cu rigoare stavilirea r4luirilor ; dobindi noua
dnuirT de proprietatl. Prin a sa
burla conducere, ameliora starea
manastirer cu afacerile el, carT se
urcail la 1500 galbenT 8,000 lel)
anual, la care adaugindu-se harazirile pio0or vizitatorT, demnul egumen putea intretine in
toata burla regula : edificiile
manastirer, serviciile religioase
www.dacoromanica.ro
AceaAbi bjseric hicepe a se zidi la
4 Mal, anul 1851, sub Domnul Barbu

*tirbel i Mitropolitul Nifon, ce cheltupreotul Gheoriala lui Nicolae
ghe s't a tutulor locuitorilor si se zugrvi
de Pirvu i Nicolae din orasul
vktea $ se termin5lIn tulle 6, anul 1852.
Goruna i Cocoreti, mofir, ale

StatuluT, pendinte de mAnAsti-
rta Mislea, jud. Prahova.
Goruneti, com. rur., jud.
Vil-
GORUNETT
613
GOSTAVATUL
cea, pl. Oltetul-d.-j., compusa
gire din dealul Seciul, pl. No-
din 4 cat. : Barcanesti, Gorunesti, Oculesti si Popesti. Intre

com. Gorunesti si Balcesti s'ati
gasit oase petrificate de mas-
Gorunului (Dealul-), deal, si-
vaci, com. Ciocadia ; se intinde de
tuat spre V. de com. Cioma.gesti, pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.

Directia luT e de la N. spre S.
si are o lungime de 6 kil.
la N. la S. pana 'in hotarul Carpinisulur, formind malul drept

al Ciocadier, in aceasta. parte.
todontl, amfibir si animale antideluviane.
Este situata pe malul drept

al riulur Oltetul, la 8o ldl, de
capitala judetulur si la 40 kil.
de a pasa
Gorunetul, vale, in jud.
Gorj,
Gorunului (Virful-),deal, in par-
pl. Novaci ; ja nastere din dealul Drumul-DealuluI, din com.
tea de N. a com. Cornul, pl.
Ciocadia si se termin in apa

Ciocadid, la N. de com. Cio-
torilor.
adia.
milii, sati 1121 suflete : 582 bar-
bati si 539 femeI; 279 contri-
Prahova, jud. Prahova. Serva

de pasune pentru vitele locui-
Gosanul, deal, spre V. de satul

Gorungoiul, pddure particular,
Cucuteni, com. Bliceni, pl. Bah-
buabilI ; 309 case.
supusa regimuluI silvic, pe mo-
In com. sunt 4 bisericI fondate in al-1H : 1763, 1771, 1774
sia Breaza, pendinte de com.

Breaza, pl. Prahova, jud. Pra-
si 1874.
Locuitorif sunt mosnenI ; eI
airi : 15 cal', 123 bol', 169 vacI,
hoya.
luiul, jud. Iasi ; din acest deal,

spre N., se continua podisul nurnit Cetatuia, care la E., in hotarul Bliceni, face un scoborig
avind aspectul unuI zid natu-
98 capre, 1700 a si 70 porcl.

Comuna cu izlaz cu tot are
1058 hect.
se urca la 1086 ler anual.
Gorunilor (Virful-), virf de deal,

in jud. Prahova, pl. Teleajenul,
com. Teisani.
Goruniuldi (Dealul-), a'eal, in

jud. Vilcea, pl. Mijlocul, com.
E brazdata de dealurile : Piriianul, Tinoasa, Binta si Inaltul

si udata de valle: Aninoasa, Pirlianul, Binta, si de 1-11.11 01tetul, care trece prin com.
erbanesti. Aci se afl o caverna.,
Goruneti, sat, face parte din
Gorunul, deal, in jud. Mehedinti,

plaiul Cerna, comuna rur. Bu-
com. rur. Gorunesti, pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea
azI in ruina, in care, se zice,

lucrurI de mare pret, luate de
cu tufanI.
la RominI.
sesti.
din com. rur. Slatioara, pl. Horezul, jud. Vilcea. E situata in
plaiul Rimnicul, com. Dumitresti; se desface din Culmea-CatautuluI; brazdeaza partea de S.
Goruneti, deal, hit raionul com.

Gorunesti, pl. Oltetul-d.-j., jud.

hect. vie.
Gorunetul, sati Drumul-DealuluI, deal, jud. Gorj, prelun-
Gospodarului (Pidurea-), pei dure particulard, in jud. Dolj,
se refugiar' Tatarii si ascundeati
Gorunul, deal, in jud. R.-Sarat,
data de piriul Gresarea, de riul

Cerna si de Valea-TiseI. Are 2
bisericI, din carI una fondata. la
1888, cu cheltuiala d-lui Dumitru I. Beler.
coase ce-sI malta malul cu cit

se ridica spre N., pana. la movila numita Cetatuia.
pl. Cimpul, com. Deasa, in intindere de 85 hect., populata
Goruneti, mahala, face parte

partea de S. a com. si este u-
ral; e format din paturI stin-
Gospodul, farind, in jud. Bac1O,

pl. Bistrita-d.-j., orasul Bacau,
data de catre loan Sandu
Sturdza, in folosul locuitorilor
prin hrisovul de la 1823. Intinderea este de 33000 prajinf.
Gostavtul, com. rur., in jud.

Olt, pl. Siul-d.-j., situata pe lun-
pdurr de gorun, de unde si
ca Oltuld, si pe amindoul malurile Siului, la 40 kil. de Dra.ganesti, resedinta piase!.

Se compune din 3 catune:
Gostavatul, numit si Cioflanul,
nurnele lun.
Berindeiul-VechI si Zanoaga, cu
a com., despartind-o de com.

Buda ; se intinde printre riul
Rimnicul-Sarat si piriul Schitul;
este acoperit in mare parte cu
Gorunul, girld, izvoreste din ralonul com. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, jud. Prahova si se varsa
in girla Chiojdul, pe partea
dreapta, tot in raionul com. StarChiojdul.
www.dacoromanica.ro
o populatiune de 270 familiI,

sati 2045 suflete (1135 barbatt
si 910 femei), din carI 300 con-
tribuabilf; locuesc in 50 case

si 220 bordee.
Se zice ca prima' sal locuitorl sunt venitr din com. Gos-
GOSTAVATUL
614
tavatul, situata In dreptul acesteia, pe malul drept al OltuluI

In jud. Romanati, iar parte din
locuitorI sunt venitI aci si din
Transilvania. Aci fiind pAdurI,
zavoae marI, locuitorif gasean
adapost si azil de scapare in
timp de razmerite.
Mosia apartine la maI multI
Gostavtul, com. rur., spre E.

de pl. Ocolul, jud. Romanati,
forman. din Gostavatul (900 locuitar') si Brezuica (200 locuitor1), situata litiga Olt filtre com.
GOSTILELE
Sardarul Iancu Perieteanu, Anastase Slavescu si Ivancea Petrovi cl si s'a reparat la anul 188o
de mal multI locuitorI; e deservita de r preot si I cintaret.
Slaveni la N. si Babiciul la S.,

pe teren ses, a caruI altitudine
este de 85 m., d'asupra niveluluI mariI. Se afla la 15 kil. spre
rasarit de Caracal.
Gostavatul, a'eal, in raionul com.

Gostavatul, pl. Siul-d.-j., jud.
Olt, pe care se cultiva 75 hect.,
25 arii vie.
Cio-
sati 1120 suflete : 599 bar-
Gostavtul (Suhatul), Inofie, a
flanul (Cu 184 hect.), 30 in Berendeiul-VechI (Cu 96 hect.), si
batI si 531 femeI; 533 casatoritI si 586 necasatoriti.

Sunt 238 contribuaba
leI la veniturI si 2859 leI la
statuldf, in jud. Romanati, cu o a-
proprietarl.
LocuitoriI s'ati improprietarit
dupa legea rurala : 6o in
40 in Zanoaga. Viile ocupa o

suprafata de 75 hect. Tot te-
ritoriul com, se intinde pe o

Vite sunt : 530 bol si vacI,

8o cal' si Tepe, 1548 oI, 395 porcI.
Are 3 bisericI (in fie-care cat.
cite una), deservite de 3 preotI

si 3 cintare.tI.
tit't carte too barbatI si I0

fem
eh--
cheltuelI.
Sunt 6 circiumf; o scoala

prim. grad II conclus de un
invatAror, si frecuentata de 35
elevI ; 2 bisericI : Sf. Nicolae
(1863) in Gostavdtul i Sf. Nicolae (1869) in Brezuica, cu 2

preotI si 2 cintaretI.
In cuprinsul com. se afl ruine-
ciu mar!.
oselele, care leaga com. cu

cele-l'alte com., sunt : la E. de
le una cetatt vechI, o statiune

la drumul roman ce mergea pe
malul OltuluI de la Izlaz la Romula si de care cale avem urme
cat. Zanoaga, pe muchea dea-
chiar la acel sat, unde se ga-
luluI, soseaua judeteand Slatina-
sesc i caramizI de Antina Cu di-
Turnul-Magurele, Iar la N. de
ferite semne pe
Ad d-nul D. Sturdza a explorat 2 movile, in care s'a dovedit a fi morminte, cacI s'ai1 gasit cadavre arse.
Veniturile com, sunt de 3673.30
leI si cheltuelile, de 3673.30 lei.
cat. Berendeiul, soseaua CaracalRosiori sati Rusca-luI-Toader.
La E. de anoaga, in malul
afara de Rusca-luI-Toa-
der, mai sunt i altele, ca : Rusca-BerciI, Rusca-Bisericel, Si-
mionestilor, etc.
Ciad malul Oltulta era acoperit cu padur1 marI, in aceste

rustI, cari sunt formate in niste
surpaturI adincI, adesea-orI locuitorir gasead azilurr pentru a
se ascunde de frica Turcilor
a altor navalitorI.
Se limiteaza la N. cu Daneasa,
la E. cu Poiana, la S. Cu Frunzarul si
tala
la V. cu
albia 01-
Gostavtul, cdtun, pendinte de

com. cu acelasi nume, pl. Siuld.-j., jud. Olt, situat pe malul
drept al SiuluI. E resedinta com.
si are o populatiune de 815 lo.
l-enca anuala de leI 3045 (I 886

1888).
Gostieni sal:1 Asan-Aga, cdtuu,

pendinte de com. Rasuceni, pl.
Gostilele, sat, face parte din comuna rurala, Cfingul-Fundulele,
pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este

situat la N. de Fundulele si for-
mat din 2 trupurI :

Ghica
Gostilele-
i Gostilele -ManastireI.
Are dealurI mult pronuntate.

539 locuitorI.
Statul are 900 hect. si locuitoril 775 hect. Statul cultiva

prin arendasif sAI 600 hect. (55
sterpe, 25 izlaz, 220 Ociare).
Locuitorif cultiva' 650 hect. (75
sterpe, 50 izlaz).
SE Nicolae, deservita de r preot
si I cintaret ; i helesteti ; 2
morI cu apa.
Comerciul se face de r circiumar i hangiti.

cuitorr (415 barbatI, 400 femel),
din carI 6o sunt improprietaritr

dupa legea rur.
41 caI si Tepe, 750 or si 167
pord.
VoevozI, fondata. la 18 to de
www.dacoromanica.ro
Gostilele, mofie, a statuluI, jud.

Ilfov, pendinte de biserica SE
Apostoli, care s'a arendat pe
periedul
1888
93 Cu 17100
leI anual. De la i Aprilie 1891
s'a scazut arenda la 5222 le

anual, din cauza ca cea mai
GOSTILELE
615
mare parte din teren s'a vindut

in loturr la locuitorT.
Gostilele, pda'ure, a statuluT, pen-
dinte de com. Fundulele, plasa

Mostistea, jud. Ilfov, in intindere de 450 hect.
GOST1NUL
statuluT, pendinte de mdrastireaVacaresti, jud. Ilfov, care s'a a-
rendat pe periodul 1886-96 cu

2495 ler anual. O parte din a-
Cuvioasa Paraschiva, deservita

de i preot si i cintaret.
cest teren s'a vindut de vecT
ciumarr.
la locuitorl.
Gostinari-Belu, sat, face parte

Gostinari, com. rur., pl. Sabarul,
jud: Ilfov, situata. la S. de Bucuresti, pe malul sting al riului
Arges, la 35 kil. de Bucuresti.
Sta in legatura c'u com. Colibasi prin o osea vecinala.
Se compune din satele: Gostinari-Belu si Gostinari - Vaca-
resti, cu o populatie de 949 locuitorl, carl ti-dese in 210 case

si 22 bordee.
1368 hect. D-1 Barbu Belu si
statul ati 792 hect. si locuitorii
576 hect. Proprietarii cultiva
240 hect. (5 izlaz, 72 vie, 475
padure). Locuitorii cultiva tot
terenul.
leT la venituri si de 2211 leT la
cheltuelf.
din com. rur. Gostinari, pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la
S. de Bucuresti, pe malul sting
al riuluT Arges. In apropiere se
varsa riul Sabarul in 1-11 Arges.
Ad i este resedinta primarieT.
Gostinul, com. rur., jud. Vlasca,

pl. Marginea, compusa din catunele : GostinulHagiul, Gosti
nul-Pretrele si Gostinul-ManastireT, situad, in lunca DurareT, In
josul satelor Baneasa si Pietrele,
la extremitatea S.-E. a jud. des
523 locuitorT.
rara.
D-1 B. Belu are 192 hect. si

locuitoriT 276 hect. Proprietarul
cultiva 140 hect. (5 izlaz, 47

vie). LocuitoriT cultiva tot terenul.

si i cintdret ; i bala ; i fielestea ; i masilla, de treerat cu aburT ; i moara c 1 aburT ; i pod
statator ; o scoald, frecuentata
pre Ilfov, aproape de apa Du

MaT toate catunele din care
se formeaza aceasta comuna
sunt situate pe miel ridicaturi

de pamint, in jurul carora apele
DunareT le impresoara, ast-fel
ca la venirea de ape se gasesc

izolate intre ele si comunicarea
nu se poate face de cit prin
ajutorul plutireT.
Are o populatie de 480 fa.

mili!, sail 987 suflete, din care
de 16 elevI si 2 eleve, cu intretinerea careia judetul si co-
230 contribuabili.
Venitul comunei este de 4283
Sunt 2 bisericr (in fie-care

catun cite una); o scoald mixta ;
i moard cu aburii ; i masilla de
treerat ; i bala ; 1 pod ; i helesteti.
muna cheltuesc 1500 leT anual.
Id si 69 banT, si cheltuelile de
4117 ler si 59 banT.
Numdrul vitelor mari e de

406 (t51 cal si Tepe, 180 bol,
6r vacI si viter, 14 bivoll), si
Numdrul vitelor marT e de

al celor miel' de 1076 (200 porcI,
Gostinari-Vereti, sat, face

parte din com. rur. Gostinari,
876 I).
in anul 1888.
ciumar si 2 han gil.
LocuitoriT ati : 109 plugurT :

140
care si cartite ; 84 Cu bol si 56

cu cal.
Locuitorl improprietriti sunt
213 si neimproprietaritr, 38.
Comerciul se face de 3 circiumarT si 2 hangii.
Gostinarl, sati Coeni, mofie, a
Are o biserica,
eh--
Cu
hrarnul
Sf. Nicolae, cladita in 1885, de-
servid, de 2 preotY, 2 dascall
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Are ace-
easi pozitie topografica ca
garT.
62 cu bol si 47 cu cal;
Localul s'a construit de judet
si
Gostinari-Belu. Litiga sat se afla

niste ruine vechT.
si un paracliser, constituind singura o parohie ; o scoald mixta,

Cu 2 clase, conclusa de o invatatoare, frecuentatd de 23 baet1
si 3 fete.
De aceasta comuna depinde
un numar de 5 pichete pe malul DunareT.
Este departe de Giurgiti de

18 kil., de Stanesti, resedinta
plaseT, de 25 kil., de Bucuresti
426 locuitorT.
de 68 kil., de statia Baneasa a
Statul are 60o hect. si locuitoril 300 hect. Statul cultiva

prin arendasiT sai roo hect. (25
linieT ferate Bucuresti-Giurgifl, de
vie, 475 Odiare). Locuitorir cul-
o viroaga ce Tese din Dunare

si care se cheama Dunarita si
tiva tot terenul.
www.dacoromanica.ro
24 kil., de Durare, de 2480

metri liniarl. Este inconjurat de
GOST1NUL
umflaturile Dundrer se umplu cu
apl.
De aceasta comuna depind
parte din padurile de salde de
pe prpprietatea Pretrele si de pe
616
GOWANUL
locurr de case in suprafata de

40 hect.; aceasta a fa'cut ca in
com. Panataul, c5.t. Valea-Fintiner; face botar despre com.
1882 sa se dea din proprietatea
Sibiciul-d.-s.
statuluT vecing, cele 480 hect.
proprietatea Baneasa. Suprafata
la 84locuitonirmaifr pamint
dupa legea din 1864.
Gosii (Vh-ful-), pd dure, in jud.

Buzar', com. MIljetul, catunul
padurilor de salde ce depincle

de aceast comuna este: a Sta-
Ad este o padure de salcie

de 200 hect.
Valea-Sibiciulur; face parte din

padurea Fulgoaia a mosnenilor.
tuluT, goo hect.; a D-lur Angelo,
fosa a Hagiulur, 200 hect. ; a

D-lur Rizu, fosta Bralloiul, 250
hect.
In aceasta comuna, pe partea

Statulur, se afil urmele uner ce
tatT vechr. Aci s'a intimplat mar
multe lupte, atit la 1821 ett

la 1854 si 1877.
Aci sunt apele : Comasca ce
ese din Dunare in josul Giurgiulur, apa Dunrita, lacul Rosu,
balta Cacova, Cotofana-Mare,
Cotofana - Mica, Gira - Moartd.
Toate aceste servesc de pescuit
dind o ocupatie de capetenie

locuitorilor acester comune.
Gostinu1-M6nAstirel, cdtun, p e ndinte de com. Gostinul, pl. Marginea, jud. Vlasca, asezat in
lunca DunareT. S'a numit ast-fel
ca sa se deosebeasca de Gos-
semnate de rogojinT si trestie

ce serva pentru invalitul caselor si invlitul oboarelor.
Vite sunt : 409 bol si vad,

38 cal, 500 or, 370 rimatorr si
2 asinT.
Sunt 13 circiumr.
Gostinul, ditun, pendinte de com.

Gostinul, pl. Marginea, judetul
Vlasca, proprietatca d-lur Rizu,
asezat in malul Dunarer allturr,
cu cele-l'alte catune.
Are 75 locuitorT, azora li
Gostinul-Hagiu, cdtun, pendinte

de com. Gostinul, pl. Marginea,
jud. Vlasca, asezat pe proprietatea d-lur Angelo, situat in valea Dunarer si lipit cu GostiLa 1864, s'ati improprietarit
sia Gosea.
tarit 102 locuitori, canora li s'a
numeste i Gostila. Ad l se vAd
dat 306 hectare. In 1882
urmele unur cimitir foarte vechiti.
s'a
mar dat la 34 locuitorT insura

ter suprafata de 480 hect.
Pe teritoriul catunuluT sunt
goo hect. pdure de salcie.
Gosea, munte, in jud. Buzati, com.
Sibiciul-d.-s., formind malul sting
al \raer SibiciuluT ; incepe de la
com. Intre-Sibicee, unde se termina catena Preseaca, dind nastere muntelur Plopisul i culmi-
movild de piatra, in jud.

Mehedinft, plaiul Cerna, situata
Gosmani, sat, in jud. Neamtu,

com. Silistea, pl. Bistrita, situat
spre marginea despre N. a com.
despre E. a jud., formind cu
limitele sale hotarul despre com.
Margineni. Se afla coprins intre
satele : Hirtesti, din com. Margineni, Btrcul i Lipoveni (Mijo-
veni), de care se desparte prin

culmea dealurilor Silister.
natier sale numita Gosea, saa

Virful - Goser. Serva ca limita
liT, sati 77 suflete: 17 bArbatI,
despre com. Panataul.
20 femer si 40 copil.
Gosea, mofie, in jud. Buzan, com.

Sibiciul-d.-s., proprietate mosneneasca in devalmdsie cu casa
Vite sunt 292: 3 cal, 4 lepe,

8 bol, 65 vacT, 190 or, 12 rima-
torl si io juncr.
Sibiceanul ; are 280 hect. cea

mar mare parte fineata si padure.
Gosmani (Bircul-), pidure, jud.
Buzati,
Neamtu, pl. Bistrita, com. Silistea, arendata cu 9100 ler anual.
com. Mlajetul ; face parte din

trupul Fulgoaia.
Gosmanul, masiv ',tientos, jud.
Gosea, pidure, in jud.
Gosesti, mahala, in com. rur.

DrAgotesti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.
nul-Manastirer.
103 locuitorr, cArora li s'a dat
Carimanesc; are 18 hect., pro-
prietate mosneneasca, pe mo-
la gura pirlulur Gostila, intre

satul Budanesti si Basesti. Se
s'a dat, la 1864, suprafata de

213 hect.
Buzatt, com. Colti, cat. Muscelul-
tinul celor-l'alte proprietatr. Tine

de proprietatea Pretrele, care maT
inainte apartin ea manastirir Cotroceni.
Ad, in 1864, s'a improprie-
Produce multa papurd, din
care se lucreaza cantitatT in-
Gosii (Virful-), pidure, in jud.
Neamtu, se detaseaza din marele

masiv Cicul-Tarclul, cuprinzindu-se t'Are piriul Tarcaul si Bis-
trita. De la sorgintea Asaulur

se bifurca si trimite Culmea-Pe-
Gosll (Muchea-), ramificalie din

muntel e Gosea, in jud. Buzan,
www.dacoromanica.ro
troasa futre Asaul si Trotusul

tnasivul Gosmanulur propria
GOMANUL
617
zis, futre Asaul, Tazldul-Sarat

Tazlaul.
Gomanul, ramurd de mung, situat pe teritoriul mosiet Tarcaul, com. Pingarati, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu ; se detaseaza perpendicular pe CulmeaTarcauluT, in directiunea de V.E., cuprinzindu-se Intre piraele
Parul i Murgociul, ambit aflu-
GOVORA
d.-j., com. Prisaca. Uda de-a
de Rimnicul-Vilcet si la 7 kil.
lungul catunul Prisaca, face mar
de Ocnele-MarT.
multe zigzagurl, se uneste Cu

piriul Saltaneasca, la i kil. in
jos de com. Priseaca, pl. Oltuld.-j. Impreunindu-se cu Saltaneasca poarta numele de D'ir-
Local partiT mosier Govora,

din dreapta piriului, este constituit din tarimurT cart, prin
natura ion, prin dizpozitiunea
ce prezinta fie care din ele, cit
jovul.
si prin raporturile ce ad futre

dinsele, se &ese in toate con-
Gotul, baila', in com. Ruginoasa,

jud. Suceava.
cap' din partea dreapta a pir.

Gotca, deal. Vezt Vlaicul, deal,
com. Munteni-d.-s., pl. Crasna,
jud. Vasluid.
Gotea, lac, jud. Vlasca, in Valea-Uniste, pe proprietatea Uzunul.
Goteti, mahala, j ud. Falcid. Vezt
Falcid, drgusor, pl. Prutul.

Goteul, izvor, in com. Boziorul,
jud. Buzad; incepe din muntele
Gotesul si da' in Btsca-RozileT,
'filtre valea Tainita i Hinsarul.
E foarte avut in substante minerale i mal cu seama in sulf
fier.
Goteul, munte, in com. Boziorul, jud. Buzad, filtre Tainita

Hinsarul, acoperit de padure.
Goteul, numire data unet

din piidurea Baleanca, de pe
muntele Gotesul, jud. Buzad.
Gotgoaia,
izvoreste de pe
teritoriul satulut Andrieseni, comuna Epureni, pl. Turia, jud.Iasi

si se varsa. in Iazul-de-la-Odae.
sat, in
de la N. la S. si cu o lungime
de 1600 m.
Gota, pida, jud. Olt, pl.
Oltul-
fa-
pl. Motrul-d.-s., jud. Mehedinti, la
miar, sati 1760 suflete, din cae
28 kil, de orasul Turnul-Severin

si la 27 kil, de com. rur. Malovatul ; situat pe vaf, futre idealurt, satul formeaza com. cu satul
Valea-Rea, avind peste tot 735
122 familit de TiganT ; sunt 935
locuitorT ; 136 contribuabilt ; 160

case.
LocuitoriT posea.: 22 plu-
gurt, 56 care cu bol, 5 carute

cu cal; 101 stupt.
Sunt ad i 2 bisericT, deservite
4 dintarett.
Budgetul comunet are la veniturT 1379 le'; iar la cheltuell,
de I preot
811 leT.
barbatr, 825 femer ; 341 contribuabilt. Locuesc in 450 case.

Este o biserica, numita biserica
satulut si manastirea Govora. Bi
serica s'a reparat la 1858; este

intretinuta de com. Are o scoala,
frecuentata de 66 copit (47 ba-
19 fete), din numarul de

239 copa (129 blett, 110 fete)
cu virsta de scoall. ti carte
MI,
204 barbatl si 31 Teme. coala

e inzestrat in tarina cu 3 hect.
pamint. Exista in comuna din

timpul domniet lut Alexandru
Vite : 411 vite mart cornute,

8 cal, 316 of i 206 rimatort.
Ghica. De la 1853-59 a fost in-
Prin aceasta comuna trece soseaua comunala-vecinala. Seve-
se afla niste ruine de caramida
functionat ara. Intrerupere. Pentru intretinerea el statul cheltueste anual 1242 leT.
Meseriast : 25 dulghert, timplart si olart.
mare, ramasite, zice-se, ale unet

vecht cetati Romane.
munet, sunt 2 mort de maci-
rin-Pfetrele-RosiT-Govodarna.
In virful Pisculut- luT - Iacob,
chisa si de la 1862 pana azt a
Pe 1-1E11 Govora, in raionul co-
nat.
Govodarva, deal, In com. rur.
Cazanesti, pl. Motrul-d.-s., jud.

Mehedinti.
480 vact, 30 or, 15 capre, 554

porct.
Dup legea din 1864, s'ad
Govodarva, vale, pe care este

asezata. comuna Govodarva, pl.
Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
Gota, deal, la E. de com. Prisaca, pl. Oltul-d.-j., cu directia
ele gismente de petrol in
in
catime abondenta.
Govodarva, com. rur.
Tarcaul.
ditiunile cerute spre a coprinde
Govora, coin. rur., p/. Ocolul,
improplietarit 277 locuitort, caTora li s'a dat 785 hect., pe

mosia statulut Govora.
In raionul com. sunt dealurt,
acoperite cu tufarisurt, date ca
compusa din 3
catune o 4 mahalale. Este si-
iziaz satenilor, dup legea ru
tuata pe litiga Orla Govora, pe
Pe locurt mal izolate se ga.sesc gropt facute de oament,
jud. Vilcea,
valle cu acelasT nume, la 17 kil.
rala..
78
60645. lfarete Dicllonar Govraflo. Vol. III.
www.dacoromanica.ro
GOVORA
GOVORA
618
din timpurile rAsmiritelor, in
vechirne una din cele mal* bo-
carT se ascundeati i ascundeati
gate ale TArei-Rominesti.

Dupa date, aceastA mInAstire
averea lor. Legenda zice cA la

locul numit Lespezi unde se vAd
niste ruine vechi, zise Romane, ar fi fost un rezbel intre

Dad l Romani.
Venitul comunei se urcA la
2121 lei i cheltuelile la 1910
lei anual.
Vatra comund are 307 hect.;
lar intreaga comunA, cu izlaz

Cu tot, are 785 hect.
Soseaua Govorei vine de la
resedinta judetului, trece prin
com. si se duce prin Horez
spre
O altA osea
pleacA din bAile Govora si se
leagd cu alte comune.
In raionul comunei sunt dealurile : Tarnita, Cioclovina, Scrisoara, GavrilA i Corbul, vAile :
Govora, Sltioara, Hinta, Tiglnia si Valea-SAratA, piscul Chilimiile ; Fintina-lui-Mircea ; poenele: Stejeretul i Valea-Badei
locurile izolate Priboaia,RuncurT, Teiusul si SlAtioarea.
Govora, sat, face parte din com.

rur. Rijletul-Govora, pl. Vedead.-s., jud. Olt. Are o populatiune de 640 locuitori.
Govora sa Chinteti, cdtun

mafie, in jud. Romanati, pl. 01tul-d.-s., com. Bobicesti.
Govora, sat, apartine com. cu

acelasi nume, jud. Vi:cm Are
o populatie de 1203 locuitori
(648 bArbati, 555 femeT). E la
5 kil, de mahalaua Gurisoara,

unde e scoala.
Govora, minitstire, in jud. Vilcea, pl. Ocolul, com. Govora,
pare a fi fost de fiint incA. de

la fondarea principatului TareIRomlnesti, apor reconstruit si
din noil inzestrad de cAtre
Radu-Vodl-cel-Mare pe la 'inceputul secolului al XVI lea. A
fost restaurad de Mateiii-VoddBasarab, iar Constantin Brincoveanu a zugrAvit-o.
Radu-VodA, feciorul fui VladVodA alugArul, Donmul Tare!
Rominesti inte un chrisov din

23 Martie 1497, scris in Tirgoviste, zice cA aceast mgnAstire este ziditA de strAmosii
lur, lar in alt chrisov, scris tot

In Tirgoviste la 3 Maiil 1502,
se gAseste inzestrarea acestei
mA.nAstiri cu urmAtoarele mosii
ecareturf, adicA : Birsesti,
Glodul, Hirtoae, Nonasesti, Ursi
Ionesti,Stoiceni, Plovezeni, Cleia,
ajutorul din rcanIstire ca In vecl sll aibh

pomenire, sfirsinclu-se la aniI ,de la
dire, 7219, Infle.
Inscriptia de d'asupra clopotului

La anil 1770 cind flachrea rhzboiuluI
ardea intre Rusia si Otomanl, fiind egumen Chir Stefan Minstireanul, de fria
Inchizindu-se all venit Florea Ho-tu
spirgind zidul ail thlat fierul i stlIpil
useI ... si asa rmase stricat, iar acum
s'a inoit, duplt cum se vede, de cuviosul
Kir Anatolie Eromonah, Egumenul
Govora, pe vremea prea sfinOtu1111 Kiriii Kir Filaret, Episcopul
Domnul rei fiind prhphditul
tuncea Nicolae Idavrogheni Voevod, a-
nul 1787, luna lul Man.
La mAnAstirea Govora a fost

prima tipografie in Tara-RomineascA, fondatl. de Mateiti-Basarab la 1634. Ad. Egume-
nul Meletie Macedoneanul im-
gAlete orz pe tot anul ; 200 ve-
prima la anul 1640 Pravila MicA,
dre de vin,
brinzA
i urdA ;
din judetul Gilortului, 31 mirdee de la oca, 300 de aspri

pe oca.
Muzeul posea de la aceast
mAnAstire un frumos patrafir din
timpul lui Radu-cel-Mare.
laca inscriptiunea de d'asupra user bisericer

Aceasti sfint si Dumnezeeasci bise-
riel intru care se cinsteste si se prznueste Adorm.-Prea-Curatel-si-de-D-zeil

Nschtoare-Pururea-Fecioard-Maria, care
dintru Inceputul eI aceasth biserich cine

all zidit-o nu se stie. lar clnd ah fost
In zilele luminatulut Domn Io Radu Voevod Feciorul lui Vlad Voevod ah' gsit-o
aceast mnistire pustie i stricat la lea-
tul 7000; si de bun gindul luY s'ah a-
sub o coastA de la dreapta riuluT, 3 ore departe de RimniculVilcea. AceastA mnAstire este
pncat de ati dres-o si ah infrumusetat-o,

si ah sttut aceastil biserich phnh. In zi-
i in
musepd-o cu zugrveal i cu toath podoaba el, cu cheltuiala sf. Seale ti cu
Nevoic, o moad la Rimnic

o vie la CApAcelul ; din jud.
Romanati io gAlete grill, io
asezatA pe valea riuluT Govora,
una din cele mai vechi
Deci Intre-ce vreme fiind Nstavnic acesta sfinte rahnstirl, cuviosul Kir Paisie leromonach i vlizInd slniciunea bisericel ; lndemnat sal dintru al shii gind
bun ah preficut-o ot din temelie, infra-
lele luminatului Domn Io ConstantinBasarab Voevod i fiind prea Invechith

si crhpatil clt li venise vremea sh cadh.
www.dacoromanica.ro
si la 1642 Cazania; tot aci Melchisedec, Egumenul mnstirei

Cimpulung, traduce si imprimI aci, la anul 1642, cuvintri
bisericestY. Pravila-Mic este fa-
cut de Ghenadie Gradi, Arhiepiscopul si Mitropolitul ArdealuluT. Un exemplar din acea-
st pravir se all in biblioteca

seminarului din Blaj. Tipografia
s'a mutat la 1652 la Tirgoviste,
unde era si Mitropolia.
Toate camerile ce serveati pen-
tru tipografie s'aj ruinat, rmtnind in picioare numaT locuinta

superioruld.
Mnstirea se intretine de stat
si se administreazA:de un ingrijitor. In biblioteca mnstirei
se afl maT multe editii de psalmi,
intre carT una slavon-romin

de Dosofteia, un capostol din
editia luT Teodosie, Biblia lui
GOVORA
Ion Bob i alte mal' vechT, rara

inceput, insa nu tiparite aci.
619
GOVORA
Su rsele minerale dela Govora,
8; formeaza baza mineralizatrice
Govora, irvor Cu apci mineralci,
in ceca-ce privete compozitia

lor chimica, sunt impartite in
dou categoriT i in treT sub-
a acestor surse, i exista sub

form de carbonat de soda 11
clorur de sodiu.
jud. Vilcea, la 4 kil, de com.
categorif bine determinate, dupa
Calcea 11 magnezia, numite
Govora, in directiunea S.-V., pe
cum se vede din planul lor topografic i din tabela analitica.

Toate sursele sunt atermale
baze teroase, existg. in aceastA

sursd in mica cantitate.
Fferul exista in aceasta sursa sub formg de carbonat de fen
marginea O in matca Oler numita Hinta.
In stinga surselor, 1 la o
inAltime de la 35-45 m. dela
nivelul lor, se intinde un mare
platoli, cu o pozitiune dintre
cele mar pitoretT situat in fata
cloro-sodice, bis& calitatea acestef din urm baze diferd con-
siderabil de la o sursa la alta.

La categorie i La sub cate
gorie : apa iodo-cloro fero-petro-
Materh organice. Toate sur-
sele ara exceptiune contin in

disolutiune o cantitate oare-care
de materir organice. Ast-fel in
soareluT, inconjurat de o coloa-
lifera, insa insulfuroasa, cuprin
n de dealud inalte, pus la adlpost de off-ce curent de aer,
zind sursa cu No. 7.

A II-a categorie : apa cloro-
pe care s'a cladit stabilimen-
calcica-magneziang, ins sulfuroasg. i fara iod ; este foarte
sirsa No. 7 gasim o insemnata

cantitate de materie organica
sub formg. de petroled ; acest
petroled este tirit de ape in timpul treceref lor prin terenurile
sarata i cuprinde dota surse :
petrolifere, care constitue o tare
No. 6 0 8.
pana din terenul nisipos din
tul balnear. Clima aci nu trece

vara peste 20-30 grade, aerul
este lipsit de orT - ce umiditate
e premenit necontenit de dou
val, adevArate canale ventilatoa-
re, ce stabilesc o wara micare de aer, fra curent.

D'asupra acestuf platal O la
o indltime de 15-20 m., se

intinde un alt platoli, nu mai
putin frumos, la spatele caruja se desf4ura inalte i lungi
dealurT de al:arare. Pe acest pla-
tal se gsesc surse de apg. potabil.
Computad diferitele tabele

analitice, vedem cdapele minerale sulfuroase de la Govora, dac
nu sunt maT superioare, se pot
pune ins pe aceea0 linie cu
cele mal renumite ape minerale
sulfuroase cunoscute in Europa;
cacl pe cind Amelie ne da 0,0 1 2
sulfur de sodiu; Barges, o,0408
Eaux Bonnes, 0,0214; Aix 3

m.
gr. idrogen sulfurat, ape-
le sulfuroase de la Govora ne
dali : sursa No. 3, gr. 0,0315 (zo
C. C.,) ; No. 4, gr. 0,0182 (II C.
C.) ; No.5, gr. 0,1296 (158 C.C.);
No. 6, gr. 0,0281 (19 C. C.) etc.
Apele sulfuroase dela Govora
rivalizeaz chiar cu cele Gross-
A II-a sub-categorie: apa do-
localitate i o cantitate oare-care
ro-calcica-magneziang, Cu urme
de materie azotata in disolutie,

avind un miros de bulion (Lambron), luata de apg in trecerea
sa din terenurile de deseo/Jipozitiune organica. Toate aceste
materif organice atenueaza in.
tr'un mod insemnat proprietaOle iritante ale apelor minerale
de iod, insg. foarte sulfurata 1

sarata, cuprinend sursa No. 5.
A III-a sub-categorie : ape sodico-sulfuroase,
slab sulfuroase.
slab slrate
Substantele minerale par a se
prezinta in mal mare cantitate

In timpul dind functioneaza pu-
tul de cit in timpul cind putul

sta in neactivitate.
In aceste surse avem a considera:
Iodul. Acest metaloid
e-
xista in cantitate insemnata in

sursa No. 7, i urme in sursa
No. 5 de unde se poate lesne
explica efectele terapeutice in
anume boale. El pare a fi fixat
de materille organice ale petroleului care exista in apa acestei surse.
Acidul carbonic exista in
sursa No. 7, atit in stare libera
sub formg.gazoas, cit i in stare
din aceste surse li le face pro.

prif a fi intrebuintate cu succes
i l'ara inconveniente in unele
boale de piele.
Tot terenul de la stabilimentul
balnear spre Govora, apartinind
StatuluT, s'a parcelat i s'a vindut in loturl pentru constructif
de case.
Maladiile observate i tratate
in aceasta statiune de la inaugurare (1889) sunt : Scrofulosa,

Sifilisul (accidente secundare,
tertiare li hereditare), reumatizmul cronic, articular, etc., nevralgiile, artrita, maladiile organelor genitale la femeT, anemia, guta, pelagra, maladiile tubula digestiv i maladiile de
wardein, cea mal forte al:A. sulfu-
de combinatiune sub forrad de

carbonat de sodiu ; de aci lesne
ne putem explica perfecta solubilitate a acestor baze.
Soda exista in mare can-
Govora, stalie de dr.-d.f., jud.
roasa.
titate in sursele No. 5, 6, 7 O
Vilcea, pl. Ocolul, com. Milla-
www.dacoromanica.ro
piel e.
GOVORA
GRADIMA
620
esti, pe linia Piatra-Rimnicul-Vil-
Grabicina, com. rur., In plaiul
femeT maritate 200, vaduve 28,
ceT, pusa in circulatit la 20 Iunie, 1887, situata intre statiile

tabeni (8.5 kil.) si Riureni (5.3
kil.), la 215.16 m. d'asupra nivelului Mara. Venitul pe anul
1896: 1176 leT, 75 banI.
Slanic, jud. Buzl 0, sitflata intre
fete 197. Locuesc in 236 case.

riul Slanic si pirlul Saratelul-BerciT, la 48 kil. de Buzaii. Li-
Govora, deal, In raionul com.
Are 2 bisericT cu I preot, 2
tele Coca, pe slemnea caruia
clntaretT C I paracliser. Cate-
merge urcind pana la muchea BivoluluI (com. Mnesti), de unde
drala e cea cu hramul Intrarea
se dirige spre cat. Glodul,
da in munteleUmbrarelul, la Dealul-Grinelor ; la V., incepe din
vie.
Dealul-Grinelor si pe slemnea
Govora, peidure, a statuluT, de

300 pogoane, pe proprietatea
Frasinetul, l'higa com. Vladila,
pl. Ocolul, jud. Romanati.
Govora, vale, trece pe ling com.

Redea, pl. Ocolul, jud. Romanati, si merge printre comunele
Deveselul i Vladila, unde sunt
2 podurT peste ea, al soseld si
al linieT ferate si se termina. in
valea OltuluI, lutnd numirea de
Valea-SpinetuluT in partea de
Govora-Miciura, perdure, a statuluT, in intindere de 984 hect.,
situata in com. Govora, pl. Ocolul, jud.
Grabicina, vale, In com. Grabi-
230 fineat, 940 izlaz, 13 livezT,

4 iT si 342 loc sterp.
Vficea.
jos.
la muchea Huidumacele (limita

despre com. Beceni); la E., incepe a urca dela Huidumace pe
hotarul mosieT Beciul, a mosne-
care 320 arabile, 1181 padure,
Govora, rIa. VezT Cacova, jud.
R udina, plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Gozobi, deal, in com. rur. Rudina, plaiul Closani, jud. Mehedinti.
cina, jud. Buzd, formata de maT
multe izvoare ce les din muntiT

Umbrarelul si Bocul ; se scurge
Saratelul-Bercir, la N. de
cat. Gura-Vae1 (com. Policiori).
In
Grabicina-de-Jos, ceitun de rese-
dinta al com. Grabicina, jud.

Buzan, cu 520 locuitorl si 154
case.
Intreaga com. se afla pe proprietatea statuluT Grabicina, din

care se scade pamintul dat im-
Gradistea. Pentru cuvintele cu
proprietaritilor. Terenul e accidentat, avind multe dealurT

fugatoare, cea ce impTedeca cul-
Gradistea,p/asa, in j ud. Rimnicul
tura neputind terenul a fi intrebuintat, de cit pentru fin ete si

izlaz. In apropierea de cat. ValeaDragomiruluT, pamIntul e avut
In fosile, In specie : psilodonT
unjo. Comunicatia se face
pe Valea-GrabicineT, plecInd de
la Valea-DragomiruluT si pe Valea-Baligosi, din com. Beciul.
Vite sunt : 212 boT, 318 vacT,
125 viteY, 8 caT, 15 Tepe, 9 minjI,
Gozobi, mahala, In com. rur.
dinte de schitul Poiana-MdruluT

jud. Buzti, com. Grabicina ; are
cam 2217 hect., din care 1003

padurea Bocul, resturT arturi,
fineat si izlaz.
pe a caruT coama continua. pana

la rnuchea Coci, (com. Niculesti).
Suprafata sa e de 4030 hect., din
Chinte. ti Obsta a manastireT Govora), Miga com. Bobicesti, jud.

Romanati.
Grabicina, mofie a statulut, pen-
munteluTUmbrarelul se 'as. pana

la cal. Valea-DragomiruluT (com.
Policiori) ; la S., continua. pe
slemnea VaeT-luT-Dragomir, pana
nilor, trece pe linga cat.

gosi, ajunge in muntele Coca,
Govora, piidure, a statuluT de

177 pogoane, pe proprietatea
in Biserica.
si
Govora, pl. Ocolul, jud. Vilcea,

pe care se cultiva 2 hect.
Govora. Vezr Muntele Govora,

mosie a statuluI, jud. Vilcea.
Bugetul com. e de leT 936.05.
mitele la N., incepind din mun-
1200 OT, 8o capre si 185 porcI.

StupT sunt 70.
Comuna e formata din : Gra-
bicina-d.-j. si Grabicinad.s., avind o populatie de 860 locuitorI barbatI insuratT 200, netasurat/ 35, vacluvI 14, 1310' 186;
www.dacoromanica.ro
acest nume, vezT si Grdistea.
Sarat, in partea de S.-E. a jud.

Se margineste la N.-V. cu pl.
Marginea-d.-s., la N.-E. cu pl.
Marginea-d.-j., la S.-E. cu jud.
Braila, de care se desparte prin
riul Buzdul, la V. cu pl. Rimnicul-d.-j., si Rimnicul-d.-s. Este
o plasa din regiunea cimpului ;

n'are dealurT i alte accidente
de teren de cit malurile riurilor
Rimnicul i Buzaul, Dealul-SuligatuluT la E. Riul Rimnicul o ucia
la N.; Buzaul, la S.; in partea

de S. sunt marile lacurT Balta-Alba. si. Amara, in carT se
scurg, prin asa numite viroage,
alte baltI, maT mid, ca Glodul;
Ghergheasa, Ciulnita, etc.
Suprafata pla$eT este de 49904
hect., cu o populatie de 3295
GRADITEA
GRADITEA
621
familiT, sail 13804 suflete. Este
le! statul cheltueste anual to8o
format din 13 com. rur.: Stu-
leT.
Graditea, sat, face parte din

com. rur. Cu acelasT nume, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea. Are
beT, MAcrina, Nicolesti, Puesti,
Cind timpul e prielnic se fa-
la N.; Domnita, Racovita, Gradistea-d.-s., Gradistea d.-j., a-
bricA aci pAnA la 5400 decalitri
o populatie de 375
tuicA.
neni, la S.; Amara, Balta-A1135,

Boldul si Vilcelele, la mijloc.
Vatra satuluT, cu izlaz, pAdure
(195 bArbatI si 180 femeT).

Are o bisericA, fondatA la a-
Resedinta pl. este in com. Gradistea-d.-s. Terenul el este loarte fertil, fiind compus din pAmint
negru si vegetal. LocuitoriT de pe
lingA bAltI si riurT se ocupl cu

pescAria. Comertul consta in importul de coloniale, instrumente
agricole si in exportul de cereale.
Transporturile se fac si prin
Rimnicul-Srat si prin statille din
locurT de muncl, are 950
nul 1840 si reparatA la 188o
hect.
Soseaua judeteanA inlesneste
comunicatia spre orasul Craiova
de obstea locuitorilor ; o scoalA,

frecuentatl de 41 copiT (22 loa-
si spre Horezul.
Oltetul, de vAile Tuguiul si Amarazuia ; La N. il brAzdeazA
si
E brAzdatA de deahrile : Gradistea, Dealul-MuereT si al Spe-
testilor si udatA de Oltet si de

vAile : Gradistea, Tuguiul, Plosca si AmArAzuia.
jud. BrAila, carT sunt in apropiere.
Se mrgineste cu jud. Gorj,

de care se desparte priti plitul
CAile de comunicatie sunt :

Calea judeteanA Rimnic-Balta-
AmArAzuia si cu com. BAesti,

Obislavul si Tina.
AlbA-BrAila; apoi numeroase dru-
murr vecinale 'filtre comune.
Graditea, com. rur., in jud. Vilcea, pl. Oltetul-d.-s., formatA
locuitorT
Graditea, sat, Cu 350 suflete,

jud. Arges, pl. Pitesti ; face
parte din com. rur. Maresul.
Are o bisericA de zid, cu hra-
et' si 15 fete). E udat de riul

dealurile : Gradistea, al-MuereT
si al Spetestilor.
Graditea, pisc, pe culmea de

deal ce se 'as din creasta Carpatilor, printre gtrlele Drajna
si Ogretinul, com. Drajna-d.-s4
pl. Teleajenul, judetul Prahova.
Ad a fost castrul legiunilor Romane I Italica, XI Claudia si a
V Macedonia.. Vez! Drajna-deSus.
din 2 cAtune : Gradistea si Va-
mul Cuvioasa-Paraschiva, deser-
Graditea, lac, in com. Bolde-
lea-Gradi ster.
vitl de un preot si un paradli-
Este situatA pe valea OltetuluT, la 8o kil, de capitala ju-
ser.
sti, jud. BuzAu, in mijlocul cAt.

Gradistea.
detuluT si la 2 kil, de a plAseT.
Are o populatie de 210 familiT, sati 730 suflete, din carr:

365 bArbatI si 365 femel. Locuitoril sunt mosnenT.
Graditea (AfurnAciori), atun, Graditea, ruine de castel Roal com. Boldesti, jud. BuzAa,
man, lingl Cimpulung, jud. Musca 550 locuitorT si 125 case.
Graditea, sat, face parte din
Are 2 bisericT : una in cAtunul

Gradistea, fondatA la anul 1840;
a: doua in Valea-GradisteT, fon-
com. rur. Greci-Gradistea, din

jud. Ilfov, pl. Mostistea. Este si-
dat. la anul 1828.
pAdurea Gradistea si valea Po-
Vite sunt : 6o cal si Tepe, 181

vacT, 272 bol, 50 capre, 200 oT,
424 pOrd.
cioval istea.
In hotarul com., pe Dealul-
tuat la N. de Bucurqti, futre

cetgl ce se presupune a fi din
si locultoriT 120 hect. Proprie-
ti mpul Da cilor.
tariT cultivA 275 hect. (25 sterpe,

50 izlaz, 1 oo pAdure). Locuito-
copiT, din numrul de 78 copiT

(48 bAetr, 30 fete) in virstA de
scoa.1A. Stiii carte 120 bArbatT
si 2 femeT. Cu intretinerea scoa-
sforT, dup5. cetele de mosnenT :

Girbesti, BAllnesti, Butuceanul,
Grigore-Dinu si Stan-Popa-Paraschiv.
Graditea (Znagovul, Cufuri-
locuitorT.
D-ni! FratT Dima ati 450 hect.
com. Este frecuentatA de 22
Gradiatea, mofie mosneneascA,

In jud. Buzan, com. Boldesti,
cAt. Gradistea, despArtitA in 4
570 hect.,"cu o populatie de 211
Muere!, se vAd ruinele unef vechT
coala dateaz in com. de la

1880. ClAdirea e proprietatea
cel. Vez! Jidova.
rif cultivl tot terenul, afarA de

8 hect. carT rAmin sterpe.
Are i
tul), mofie, in jud. BuzA0,

com. Boldesti ; face parte din
trupul Glodeanul si Gradistea ;
se arendeazA impreunl cu Cufuritul, avind singurA 430 hect.,
maT toate arabile.
helesteii. Comerciul
se face de I circiumar.
122 i al celor micT de 188.
www.dacoromanica.ro
Graditea,proprietate a statuluT,
pendinte de mAnAstirea Cim-
pulung, jud. Muscel, care s'a
GRADWITA
GRADW EA-DE-SUS
622
arendat pe periodul 1886-96

Cu 11444 lei anual, afara de
care se desparte prin riul Bu-
trupul Maguricea-Petroiul, care
Rita Buzdul o uda la S., de

la V. la E.; balta Ciulnita, la
dinta. este. Comunele invecinate
s'a vindut de ved. Arenda a

scazut la 1 1 272 lel pentru un
N. Sunt 25 puturT.
spre E.; Racovita, la 9 kil.; Balta-
teren ce s'a dat la locuitorf.

La Gradistea se Arad urme
Suprafata com. e de 455 hect.,

din carT 40 hect. vatra comuna,
407 hect. ale locuitorilor.
Alba, la 8 kil.; Ciineni, la 13
Populatia e de 132 familiT,

safi 564 suflete: 272 barbatT si
292 femeI; 244 casatoritT, 305
Vilcelele, la E., ea Gradistea-d.-j.
zul.
de petrole.
Graditea, plidure, in jud. Muscel, proprietate a statulur, pendinte de mandstirea Cimpulung,
necasatoritT, 15 vacluvI.
Sti carte 43 persoane.

Are o biserica, Cu hratnul Sf.
Gheorghe, zidita in anul 1871
Graditea, vale, in partea de

E. a com. Deleni, pl. Cosula,
jud. Botosani, futre dealurile
de preotul Mihalescu si locuitoriT,
posedind 17 pogoane pamint,

si i8o leT venit si deservita de
I preot si I cintaret; o scoala
mixta', fondata in 1887 de lo-
Dodole, Modruzul $i Nucsorul.
Gradiltea, dmpie intinsa, in jud.

R.-Sarat, pl. Gradistev, In partea de S., com. Gradistea-d.-j. ;
cultor)", conclusa. de 1 invatator

si frecuentata. de 44 elevI.
Suprafata com. e de 415 hect.,
se intinde pe malul sting al
204 hect. loe arabil,

203 hect, hilas, 8 hect. nepro-
riuluT Buzaul ; este acoperita cu

bogate semanaturT, si putine lo-
din carT :
cuff de fineata.
ductive.
LocuitoriT posea.: 50 plugurI;
Graditea, pilia, in jud. R.-SA-
268 bol, 183 vacT, 171 cal; 87

lepe, 210 ol si 83 rimatorT.
Comerciul consta in importul
de bauturT spirtoase, coloniale,
rat, pl. Gradistea, com. Gradistea-d.-s. ; se formeaza din vine
si pirae existente pe teritoriul

com.; ucla com. prin mijloc,
trece prin cal, de resedinta si
se varsa in riul Buzaul, pe
dreapta luT.
malul sting al riulul Buzaul.
Este a$ezata in partea de

S. a judetuluf, la 31 kil. spre
S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat,
si in partea S. a plaseT, la 2
re$edinta plaseT.
Comun ele invecinate sunt: Ra-
covita, la 7 kil.; Vilcelele, la 12

kil.; Balta-Alba, la 14 kil.
Vilcelele; la E., cu Racovita; la
V., cu com. Gradistea-d.-s.; la S.,
cu coni. Sutesti (jud. Braila), de
kil.
si Racovita ; la V., Cu Amara
si Ciineni; la S., cu Sutesti (jud.
Buza), de care se desparte
prin riul Buzaul.
Riul Buzaul o uda la S., de

la V. la E.; Vijiitoarea, la N.;
tot spre N. sunt lacurile BaltaAlba si Ciulnita ; mal' sunt 64
puturT (10-20 M. adincime).
Catunele carT o compun sunt:
Gradistea-d.-s., resedinta, la S.,
Balta-Alba, la N., Gradistea-d.-s.-
Noua, la S.-V. si Custura, la E.
Suprafata e de 5092 hect.,

din carT : 243 hect. vatra comuneI, 4061 hect. ale locuitorilor,
657 hect. proprietatea statuluT.

Populatia este de 358 familif,
sa' 1592 suflete: 823 barbatl,
769 femeT; 340 castoritY, 1229
necasatoritT, 23 vacluvI.
Sti carte 200 persoane.
Are 2 bisericf: una in
cat.
Gradistea-d.-s., Cu hramul Sf.
vite. Transportul se face prin
Gheorghe, zidita in 1871 de
gara Ianca (jud. Buzati), la
locuitorI, posedind 480 leT venit
11
comerciantl.
si deservita. de 1 preot, 1 dascal si I paracliser; alta in ca-

drumuri vecinale spre comunele
vecine : spre Do mnita - Racoviteni; Gradistea- d.-s.-Amara;
tunul Balta-Alba, cu hramul Sf.

Pantelimon si Vasile, zidita. in
1886 de locuitori ; are 290 leI
Vilcelele-Ciorasti.
1 dascal si 1 paracliser. Sunt 2

scolf de baetT: una in cat. Gra
distea-d.-s., fundata de stat in
1871, si a doua in cat. BaltaAlba, fondata in 1886 tot de

leT, 96 banT, iar cheltuelile de
kil. spre E. de Gradistea-d.-s.,
sunt: Gradistea-d.-j., la 2 kil.
tesaturT, instrumente agricole,

si in exportul de cereale si
kil. spre S.-E. de com. Sunt 3
Graditea-de-Jos, com. rur., in

jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, pe
de orasul Rimnicul-Sarat, si in
partea S. a plaseT a carel rese-
1943 leT, 60 banT. ContribuabilI
sunt 150.
venit, e deservita de I preot,
stat. Sunt conduse de 2

Graditea-de-Sus, com. rur., in
jud. R.-Sarat, pl. Gradistea, pe
malul sting al riuld Buzaul.
Este asezata in partea de S.
a judetuluT, la 30 kil. spre S.-E.
www.dacoromanica.ro
inva-
tatorr si frecuentate de 150 copiT.
Com. are : 4448 hect. arabile, 200 hect. imas, 150 hect.
padure, 1 hect. vie, 50 hect.
neproductiv.
GRAD1STEA-DE-SUS
623
LocuitoriT poseda : 205 plu-
gurT; 626 boT, 396 vacT, 336

caT, 332 Tepe, 760 Pf, 15 capre
O 120 rimatorT.
Meseria$T sunt : 2 potcovarT,
I plapamar.
Comerciul e activ $i consta

In importul de coloniale, manufacturT, instrumente agricole
$i in exportul de cereale $i vite.

Ianca (jud. Braila), la 20 kil.
spre S.-E. Sunt 19 comerciantI,
GkAg
are 150 hect., proprietate a sta-
satuluT Chi$careni, com.
tuluT.
tele, pl. Bahluiul, jud. Ia$i.
Gradistea-Mare, vale, care se

vars in riul Pesceana, pe teritoriul cat. Glavile, pl. Oltul-d.-j.
jud. Vilcea.
Grajdul, pda'ure, numita $i Padurea-GrajduluT, in comuna rurala

Secul, pl. Dumbrava, jud. Me.
hedinti. Se intinde .pana la hotarul PireT.
din carT 5 bacanT, 12 circiumarT,
ipo-
Grajdurile, deal, acoperit de viT,

Ruga satul Milita, jud. Suceava.
Gras (Dealul-), deal, in judetul

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Enisala, In partea estica a pla$er $1 a comu-
net, in spre E. de dealul pe

care se afla cetatea Enisala ;
este de natura stincoasa $1 ple$uv; are o inaltime de 104 m.;
1 bogasier, I marchidan.
Grajdurile, sat, jud. $1 pl. Arge$ ; face parte din com. rur.
$ oseaua judeteana Rimnicul-Bra-
Bascovele ; are o biserica', cu
ila, care trece prin com.; spre
hramul Adormirea, Cu un preot
cu viT; de pe virful luI se vede

o frumoasa priveli$te pe lacul
Racovita-Domnita ; spre Ciineni

$1 spre Balta-Albi.
$1 un cintaret ; o populatie de
39 familiI, sati 190 suflete.
Razelm, pana in mare; ad, se

zice, era o cetate care stetea
le,
la poalele luT se afla 9 hect.
in legatur& cu cetatea Eraclie,
cheltuelile de
Grajdurile, sat, com. Valea-Sa-
cetate genoveza, darimata de
9304 leT, 16 banT. ContribuabilE
tuluT, pl. Funduri, judetul Vas-
Turcr pe la inceputul secoluluT
sunt 340.
luir'.
al XVI; asta-e numaT cetatea
banT
$i
Mal inainte satul se numea
Gradistea-de-Sus, sat, in jud.

R.-Sarat, pl. Gradi$tea, cat. de
re$edinta a comuneT Gradi$tead.-s., a$ezat la $., pe malul -
sting al Buzdului, Are 38 hect.

intindere $1 o populatie de 198
familiT, sati 875 suflete, din carT
188 contribuabilT. Sti carte 120
persoane. Are o biserica
$i o
$coala.
Sirbi. E situat pe o vale a

dealuluT ce formeaza limita co-
munel spre V.
Are o suprafat5. de 486 hect.
$i o populatie de 82 familif, sati
367 suflete.
AicT este o $coa15., infiintata
a$ezat la V., la 500 m. de cal.
de re$edinta, de la care $1-a Grajdurile, stalie de dr.- d.-f.,

jud. Vasluiti, pl. Funduri, cat.
luat numele. Are 40 hect., cu
ci-Gradi$tea, jud. Ilfov.
Gradistea-Mitropolief, pildure
de salde, in jud. R.-Sarat, pl.
Gradi$tea, com. Gradi$tea.d.-s.;
din culmea despre N.-V. a ramureT HeghepluT (Magura),
$1
I preot li 2 dascalf.
In jud. R.-S5.rat, pl. Gradi$tea,
Gradistea-Ghermani. VezT Gre-
tele, com. Bistricioara ; izvore$te
piriuluT Bistricioara, in dreptul

unde piriul traverseaza $oseaua
Bistricioara-Prislcani, kil.I 7-18.
persoane,
detul Neamtu, pl. Piatra-Mun-
se vana pe partea dreapta a
frecuentata de
38 elevI ; o biserica, fama& de
familia Ri$canu, deservita de
vite marT cornute, 25 of, 26
cal $i 44 rimatorT.
2 familiT, sati 10 suflete, din carT

titi carte 7
2 contribuabilT.
Grasului (Pfriul-), phig, in ju-
in anul 1886,
Gradistea-de-Sus (Nou), sat,

catunul comuneT Gradi$tea-d.-s.,
Eraclie atesta vechea splendoare

a Genovezilor.
Valea-SatuluT, pe unja VasluitiIa$i, pusa in circulatie la 1

Maja 1892. Se afla filtre statiile
Scinteia (6.3 kil.) $i Birnova
(5.1 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT marir de 187.72 ni. Venitul acesteT statiT pe anul 1896
a fost de 9066 leT, 10 batir.
Grajdurile, deal, pe teritoriul
www.dacoromanica.ro
Grai, sat, situat sub coastele

despre N. a dealuld PadureaGra$1, in jud. Neamtu, pl. de
Sus-Mijlocul, comuna Petricani.
Grasi, Inofie a statuluT, situatl

in jud. Neamtu, plasa de SusMijlocul, com. Petricani; impreuna cu alte trupurl de mo$1oare,
si alar& de 30 PlcI rezervate

pe seama manastireT Agapia, se
arendeaza Cu 21000 leT anual.
Grai, peYdure, jud. Neamtu, pl.
G Rii I (PX DURE A-)
624
de Sus-Mijlocul, comuna Petri-
la veniturT si de 5000 la chel-
cani.
tuelr.
rai (Pficlurea-), t'amura' de
torT.
piriul NeamtuluT, pana pe teritoriul comunelf Timisesti.
Cu obor de vite, la 29 Iunie si

la 14 Septembrie.
Se cultiva mult gradinele de
legume, mal cu seam in satele
Draghinesti si Gratia-Farcasanca, unde locuitorif sunt in cea
mal mare parte SirbT si ludes
tuleaza mai toata plasa Cu tot
soiul de legume.
dinte de com. Gratia-Mare, pl.

Neajlovul, jud. Vlasca, situat
pe valea DrimbovniculuT, apartinind familieT Nic. Gherassi.
In acest catun, la 1864, s'a

improprietarit 70 locuitorT, pe
Are o biserica vechie, Cu un
preot si un cintaret.
situata in com. lisani, pl. Oltuld.-j., jud. Vilcea.
Vite : 630 bol si yac!, 30 cal,

69 bivoll, 1732 ol si 341 rima-
dealurt, ce se intinde de la N.
de satul Boistea, com. Petricani, jud. Neamtu, paralel cu
Gratia-Fraancat cdtun, pen-
GRXDETUL
Graurul, vale, in jud. Gorj, com.

Urdari-d.-j., pl. JiuluI si pe partea
Ad se face !Alela in toate
dreapta a acestuT ria; incepe

din marginea satulul, si merge
spre origine catre cat. Artanul;
este format de dealul Graurele
si e acoperita cu padure.
Duminicele si dota tirgurT marI
Gribleti, sat, pe apa Boia, jud.

Arges, pl. Lovistea ; cu 80 fam.
si face parte din com. rur. aneni. Are o biserica cu hramul

Sfintul Nicolae, deservita de 1

soseaua judeteana ce merge pe
Grdeti, sat, face paree din com.

Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecuela, situat pe coasta dealuluT
Cu acelasT nume, la V. com., la
Valea-Drimbovniculur catre Bu-
curesti si o alta care merge la

Sirbeni.
Gratia-Mare, com. rur., compus din catunele : Draghinesti,

Gratia-Farcasanca si Gratia-Ma-
Gratia-Mare, di iun, com. Gratia,

pl. Neajlovul, judetul Vlasca, pe
re, situata pe valea Drimbov-
proprietatea Gratia-Mare a d-luT

Sordony, situata pe valea Drim-
niculuT, pl. NeajlovuluT, judetul
Vlasca, la 71 kil. de Giurgia

si la 19 kil. de Obedeni.
5 kil. 500 m. de Vultureni.

Are o populatie de 15 familil, sati 59 suflete, carT locuesc
111
15 case.
Lowitoril fostl clacasr,
bovniculuI, pe care s'a improprietarit in 1864, 124 10C. pe

Cele 2 bilciurT anuale se tin
fost improprietaritY la 1864.

Are o biserica, cu hramul Adormirea Malee! DomnuluT si-

al-ara de partea de pmlnt ce
s'a dat locuitorilor, in intindere
de 1100 hect.
in josul primarieT, in fata caselor
tuat pe un platoa.
proprietaruld, pe lunca Drim-
este de lemn, bine conservata.
bovnicul.
Se intretine de locuitorl, reparin-
Venitul acesteT proprietatT e

de 42000 leT anual. Pa.mintul
Adormirea MaiceT DomnuluT, c1A-
este in cea mal mare parte fer-
rul Constantin Boranescu, mosul
til, mal cu seama pe lunca Drim-
actualuld proprietar; o scoala.
Mosia Gratia-Mare si Draghinesti apartine d-luT C. Sordony.
Are: o biserica, cu hramul
mili!, Sari 2226 suflete.
Sunt 3 bisericT, cu 2 preotT

si 5 cintareti ; o secaba mixta,
Cu 4 clase, bine intretinuta si con-
clusa de un invatator. In 1888

a fost frecuentatA de 45 baetT.
Budgetul este de 12000 leT
Biserica
du-se din cind in cind. Copiii

merg la scoala din Vultureni.
dita la 1837 de catre camina-
Gradeti, deal, la E. de satul

GrAdesti, com. Vultureni, jud.
bovniculul si locurile zise la Chi-
rican, unde se afta si o padure de 200 hect. Asemenea si

In catunul Draghinesti este o
vechie pAclure de stejar, cu o
suprafata de peste ioo hect.
ati
Tecucia.
Graurele, deal, in jud. Gorj, com.

Urdari d.-j., din pl. JiuluT, pe
partea dreapta a acestuT ria ; se
Gradetul, deal, in jud. Mehedinti,

pl. Ocolul-d.-s., peste care trece
soseaua Turnul -Severin - BaltaBaia de Anilla., in apropiere de
intinde despre N., din DealulCaselor si se termina spre S.

V., in culmea Artanul ; este ,acoperit cu padure.
satul Paunesti, si de-asupra com.
Grauri, trup de plidure al statuluT,
bun de observatiune, se afla
in intindere de 280 hect., formind, impreuna cu trupurile :
ramAsitele unor ziclarif Romane
rur. Balotesti.
In virful dealulul, in& un punct
facute din peatra si caramida,
Miloranul, (125 hect.) si Sirbi

(275 hect.), padurea isani-Slrbi,
www.dacoromanica.ro
prezintind la suprafata forma unta

.
cerc, iar in interior o subterana.
GRADIANCA
Locuitoril comund Godeanul
numesc acesta cetate cZidina

Dacilorp.
625
GRAD1NILE
numea Fundul-Turcului $i Gil-
dinari, parte in partea dreapta

a riuluT Arges in ditunul ce se
numea Adunati. Cind se dete
ciumarl.
Grdinreasa, sat, jud.
Dolj,
pl. Jiul-d.-s., com. Argetoaia,
GrAdianca, parte din mofia ora-
ordin sa se formeze linil, si uniI
suluT Alexandria, jud.Teleorman,
si altil se stratnutara maT spre
cc 63 suflete : 38 barbatT si 25
despre N.-V.; se invecineste cu
V. si formara linia sal satul
mosia Gavanesti, din judetul

Vlasca.
temer. Locuesc in 20 case
Gradinari, unde sunt si azT.
9 bordee. Coplil din sat urmeazA
Acest catun este asezat pe

cimpie si e udat spre N. si E.
de riul Arges.
la scoala mixta din satul Argetoala-d.-s., ce este la 690

ni. Satul este asezat pe valea
Grdina-luI-Gobe,pclure, pe ndinte de com. Blejesti, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, litiga Valea-
Grdinari - Flcoianca,
Argetoaia, la l a kil. departe

de resedinta comunei.
com.
Luna pe proprletatea Blejesti
rur, , pl. Sabarul, jud. Ilfov, si-
a d-lor fratT Olanescu, in supra.

fatA de 75 hect.
tuata la V. de Bucuresti, tare

riul Arges si extremitatea jud.
GrAdina-Penciul, pddure de salele, de 148 hect., pe domeniul
despre judetul Vlasca, 1a22 kil.

de Bucuresti. Sta in legatura cu
com. Tintava prin o osea ve-
pi
GrAdinile, com. rur., pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanati, formata din satele: Gradinile si
Mosneni, situate In apropriere
de linia ferata care intretae aci
soseaua Caracal Corabia. Are la
Giurgiul, in dreptul satuluT 01-
cinala.
nacul, pl. Marginea, jud. Vlasca.
Se compune din satele : Ciocanul, Falcoianca si Gradinari,
Grdinari, sat, face parte din
N.-E. o apa ce formeaza iazul

uneT morT, si la S. magurele
Cu o populatie de 950 locui-
com. rur. Gradinari-Falcoianca,

pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este
toff, carT traesc In 209 case.

1542 hect.
D-na Paulina Butculescu si
Gemenele. Altitudinea terenuluT

d'asupra niveluluT mara este de
120 m.
situat la V. de Bucuresti, intre

riul Arges si extretnitatea judetullir despie jud. Vlasca.
D-1 D. Butculescu ad 1043 hect.
Are 182 familiT, sad 714 suflete: 374 barbatr si 340 femeT;
348 casatoritT si 396 necasato-
Ad i este resedinta primari el.
si locuitoriT 499 hect. Proprie-
ritf.
tariT cultiva 462 hect. (30 sterpe,

locuitorl.
D-na Paulina Butculescu are
313 hect. si locuitoriT 175 hect.
Proprietara cultiva 63 hect. restul padure. LocuitoriT cultiva
550 paclure). Locuitorif cultiva

tot terenul.
Budgetul com, este de 3147
leT la veniturT $i de 3060 leT
tot terenul.
Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservit de un preot
$i 2 cintaretT; o scoala mixta,
cu intretinerea carda statul si

lei ; scoala e frecuentata de 7
elevI si I eleva.
Pe riul Arges sunt 2 podurt

leT la veniturT si 2608 leT la cheltuelY.
Vite mar! sunt 662, vite tnicT

650 si rimatorT 250.
la cheltuelT.
Are o scoala primara con-
Contribuabili: 202.
Sunt 2 bisericr, la Falcoianca
clusa de un invAtator, si frecu-
si Gradinari ; o scoala mixta ;
entatA de 32 copir (19 baetr
2 morT cu abur!.
si 13 fete) ; 2 bisericr, una cu

hramul SI. Nicolae (1866), si
a doua tot cu hramul Sf. Nicolae, cladita la 1765, slujite de 2
preoti pi 4 cintaretT; 6 circiuml.

727 (132 cal si Tepe, 284 bol,
267 vacT si viter, 20 taurI, 24
bivolite) si al celor miel de 737
(25 capre, 162 pord, 550 oT).
GrAdinile, sat, in jud. R.-Sarat,
a
barT.
Numrul vitelor marT e de

Se zice ca locuitoriT acestur
catun, inainte de 1830, traiad
Aratura se face cu 163 plu.

bcrurr : 118 cu boT, 45 cu cal.
Locuitoril ad 173 care s'i carute: 122 cu bol, 51 cu cal.
parte iniprastiatT pe malul sting

al riuluT Arges, in catunul ce se
Locui torT improprietaritl su nt
114 si neimproprietaritr, 109.
pl. Marginea-d.-s., catunul com.

Maicanesti, resedinta plasel ; ?milite se numea Cenusasca, de
la proprietatea Cenusasca ; este asezat in partea de E. a
com., In dimp, la 2500 m. spre

E. de catunul de resedinta, Bol70
60646. Afarole Dielionar Geografla. Vol. Hl.
www.dacoromanica.ro
GRAD1NILE
GRADWTEA-DE-JOS
626
boaca si Mdicanesti ; are o in-
salde, de 30 hect., la GrAdis-
tindere de 40 hect., cu o populatie de 30 fama, sati 120
tea-d.-j. ; zAvoiul Belciugatul, de
suflete, din carT 20 contribuabill.
76 hect., la GrAdistea-d.-s.
AfarA de acestea maT sunt 25
hect, pAdure de sleati.
Sunt 4800 duzI si se cresc
Grdinile, lac, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, com. Giurgeni.
pl. Ialomita-Balta, insula Balta,

com. Chioara.
Are o biseria, cu hramul Adormirea - MaiciT - Domnultd, zi-
Are o osea vecinalA, care

pleacl din halta GrAdistea a
dit5. la 7166, de Bunea GrAdisteanu i jupineasa sa Chiajna,

reparatA la 1852 de familia GrAdisteanu.
ferate Giurgiii-Bucuresti,
la capul poduluT de fer peste

Arges, trece prin com. si duce
la judetul Ilfov, comuna Mogosesti.
Gradiltea, com. rur., compusA
ciorul-Grdistea.
multi gogosT de m'Atase.
linieT
Grdinile, lac, in jud. Ialomita,
97 locuitorT, cArora li s'ati dat

300 hect. pAmint.
Suprafata totall a mosieT este
de 1200 hect., impreunA cu Pi-
Casele sunt bune
si mare
Este o vie boereasc5. de 8

pog., o livede cu 4000 duzI, livezT de prunT i alte poame.
De acest cAtun tine
si Pi-
Vlasca, situatA pe coasta dea-
parte din ele invente cu tinichea

si cu sindrilA.
Vite sunt : 350 bol i vacT,
ciorul - GrAdistea, un trup de

mosie nelocuit in suprafar de
365 hect., tot al d-lul Em. GrA-
luluT si pe lunca d'a dreapta riuluT Arges, la limita de S.-S.-E.
ro bivolite, 38 caT, 58o o!

275 porcT.
disteanu, ce se arendeazA o data

Cu mosia.
LocuitoriT cultivA pepenI, vi!,
si gogosT de mltase.
din cAtunele : GrAdistea-d.-s. si

GrAdistea-d.-j., pl. Cilnistea, jud.
a judetuluT despre Ilfov, la 21

kil. de Bucuresti, la 39 kil. de
Giurgi5 si la 30 kil. de Ghimpati, resedinta plAser. Aci este
o haltA a drumuluI de fer Giurgiti-Bucuresti
Are o populatie de 164 suflete, din carT 126 contribua-
si
CirciumT sunt 7.
Graditea, stafie de dr.-d.1:, jud.

Vlasca, pl. Cilnistea, cAt. Gr5.distea, pe linia Bucuresti-Giurpus5. in circulatie la I Noembrie 1869. Se afta 'filtre sta%lile Vidra (6.6 kil.) si Comana
bilT.
(4.7 kil.). InAltimea d'asupra ni-
MaT sunt vre-o 20 familiT de

TiganT, urmasT aT robilor
GrAdisteanu.
veluluT mAriT de 43'1%68. Veni-
tul acesteT statiT pe anul 1896

a fost de 9201 le!, 30 banT.

le!, iar cheltuelile de 5093 leT.
Are o bisericA de zid, situ-
at pe muchea ArgesuluT, la
Grditea, sat, in jud. Mehedinti,

pl. Dumbrava ; sine de com.
rur. Busul.
mijlocul com., zidit5. la 1658
(7166) de Bunea GrAclisteanu

cu jupineasa sa Chiajna $i reparatA la 1852 de familia GrAdisteanu ; are hramul Adormirea
Malee! Domnulur, si e servia de
preot i i dasc5.1. Tine de
parohia Comana, de care este

departe de 3 kil. In com. se
Grditea, pruz, jud. Mehedinti,
plasa Dumbrava, com. rural

Busul.
Casele sunt cea mal mare

parte de zid invente cu tinichea
sati cu sindrill si spatioase.

Sunt 4 circiumI.
Pe proprietate este halta GrA-
distea, statia drumuluT de fer

Giurgi5-Bucuresti. Se af1 aci
un pod de ffer peste riul Argesul si un zavoiti de salde.
MaT este pe teritoriul catanuluT un loc unde a fost o pldure numitA Btaia-Mare, loc
luptat TurciT
istoric unde
cu CazaciT la anul 1768, in fata
mAnAstireT Comana. S'ati gAsit
ad pinten!, sgetT, pistoale, urme ale rAmAsitelor lupter.
Ad este Valea-Verzisorulur ce
vine din sus despre Bude. ti si
Grdiqtea, pichet de granifit, pe

DunAre, la S. de balta Potelul,
jud. Romanati.
se scurge in tunca Argesulur,

In dreptul pAdureT Fireasta. Pe
aceastA vale, se zice, veneati ar-
matele romine de la Rusi-de-
aflA o scoall mixtA Cu 2 clase,

condus de o invAtAtoare i frecuentatA de 31 elevT.
Ad sunt 34 hect. vil, carT
Grditea-de-Jos, atun, pendinte de com. GrAdistea, pl.
produc vin bun ; apare parte

din el se vinde in Bucuresti.
In comunl sunt : zAvoiul de
pri etatea d-luT Em. GrAd istean u,
cu hrisov intAreste posesia moieT

pe numele familieT Gr. GrAdisteanu, precum
si are un venit anual de 200001.

S'arr improprietArit la 1864,
a altor mosiT c
nesti si Drija.
Cilnistea, jud. Vlasca, situat pe

malul ArgesuluT. Mosia e pro-
www.dacoromanica.ro
Vede.
La 166r,
Constantin-VodA
ZAvoiul, NA-
GRADWTEA-DE-SUS
627
GRJDANA
Grditea-de-Sus, ctitun, pen-
un platal, care avea alta data
dinte de com. GrAdistea, pl. Gra-
o suprafata de aproape 2 hect.
distea, jud. Vlasca, proprietatea d-lur N. Tataranu, situat in

susul GradisteI-d.-j., pe dealul
GrAditeanul, munte, la N.-E.

de com. Leresti, plaiul Dim-
De aci se deschide o privire
bovita, jud. Muscel, pe la poa-
frumoasa asupra orasului, asezat
lele caruia trece riul Cuca, a-
in forma de amfiteatru, care se

ridica pana in dealul opus; spre
V. privirea aluneca pe valea 01tului, pe o distanta de mal bine
fluent al riului Tirgul.
Argesulul.
La 1864 s'a dat la 86 locuitori 226 hect.

Mosia are un venit de 26000
leI anual.
de IO kil, pana se pierde in

dealul Cornesul.
Sunt 30 hect. cu vil si o livede cu 800 duzi.
Coastele de N. si E. sunt acoperite de gradini plantate cu

pomi i vil; iar cele de V. s'a('
Pe proprietate sunt 3 zavoaie
tot surpat, atit de Olt clt si de
de salde: Belciugati, Matca si
oamenI,
Piscul-Lesilor.
podului celur noa si cu diferite

umpluturr, pana aa ajuns chiar
dincolo de jumatatea ei.
Cam imprejurul coi-cana a-
Prin cat. trece Valea-Micului
care se scurge in Arges.

Ad i este localul scoaleI co-
cu ocaziunea facereI
Gracilteanul, plidure a statuld,

pe Mu ntii-Manastirei-Cimpulung,
carI fac parte din com. Corbisori i Berevoesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.
Grditei. (Mgura-), insuld, in

cu 3 hect. padure, dependinte de com. Orlea, din
jud. Romanati.
Grditoiul, lac, linga Dunare

pe proprietatea Parapani, com.
muna si al primaria
cestel maguri, se vad si pana
Arsache, pl. Marginea, jud. Vlas-
Sunt 3 cIrciumf.
ca. In el se scurge girla Caracioaica. Da in Girla-Mare.
Grditea, ciitun, la 2 kil. spre
unta sant, care,

se zice, a fost facut In timpul ciumeI. BolnaviI eraa izolati
V. de com. Dranovatul, pl. 01tetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati,

situat in valea piriului Dranovatul, i inconjurat de dealuri,
In virful Gradistei ca inteo carantina. Altir asigura cA antul

a servit de imprejmuire viilor
plantate aci.
Grditoiul, lac, pe propietatea
In timpul razboiului Ruso-Ro-
Grajdana, com. rur., in jud.

Buzati, pl. SAratii, situata pe
care la V. prezinta altitudini

pana la 195 m. d'asupra nivelului marir. Are 6o familii,
sail 200 suflete ; o biserica, cu
hramul Sf. Dumitru, cu i preot
5i 2 cintaretI.
Grditea, insuld, din lacul Razelm, jud. Tulcea, pl. Babadag,

com. rur. Enisala, in partea de
E. a plseI si a comund, aproape
de varsarea lacului Babadag In
iezerul Razelm. Are o forma

lunguiata; o luneme de i kil.
si o intindere de 20 hect. Este
acoperita cu stuf si iarba malta.
azI
urmele
mino-Turc, din 1877, D-1 Colonel Gorjan, comandantul garnizoanei din Slatina, ridicase in
virful ei niste redute, indreptate
spre V. AzI se afld ad i un canton ce serva ca turn de observatie, mai ales in timpul noptei,
pentru cazurile de incendia.
Grditeanca, cdtun, pendinte

de com. Galeteni-Mosteni, pl.
Glavaciocul, jud. Vlasca, situat
pe valea Clenita, la V. judetului
despre Teleorman, proprietatea
D-lui M. Batcoveanu.
Balarir, com. Balarii, pl. Cilnistea, jud. Vlasca.
ambel e maluri ale riului Niscovul,
la 19 kil, de orasul Buzau. Lirnitele : la N., incepe din Predealul-
Buzauld, de la muntele Cerbul

s pe drumul Plaiului-UnguruluI, merge pana In apropiere de
biserica Cetatuea; la V., se lasa
din Virful-Cetatuea, pe slemnea
Dealului Mierioarei si printre
ct. Linia i Ciolanul si cat. Halesul trece riul Niscovul, urca pe
valea Leiculesti, pana la Fintina - RomInestilor ; la S., in-
cepind din punctul Fintina-Rominestilor, continua pe slemnea
Grditea, indgurd, jud. Olt,
S'a dat la 35 locuitorI 90
muntelul Cpreanul, pana in vir-
situata la. S. de Slatina, In gura
hect., improprietariti la 1864.

Venitul anual al acestei proprietati se urca la 8000 lei.
fulBalosul ; la E., se 'asa pe Valea-
Grditeanca, trup de mofie, nelocuita, pendinte de com. Scurtul, in jud. Vlasca.
cest izvor se urca in sus, pana
vale Sopotului, separa Slatina

de valea OltuluI. Inaltimea eI
se ridica la nivelul dealurilor
vecine: Caloianca si Sopotul,
de care, se pare, a desparta-o
aetiunea apelor. In virful sla are
www.dacoromanica.ro
Leurder, pana la val-satura el in

riul Niscovul, trece Niscovul, la
gura lzvorului Mierea 11 pe ala sorginte, apolpeste coline, urca
pe muntele Virful-Cerbului. Su-
628
GRAJDANA
prafata sa e de 4640 hect., din

care 320 arabile, 3553 pAdure,
GRAJDENI
100 fineatA, 127 izlaz, 76 livezT,
BisericT sunt 4, Cu 3 preotT,

3 cintaretT si 3 paraclised. Catedrala e cea cu hramul Sf. Voe-
4 vie si 260 sterp.
voz/.
ProprietAtT
maT Insemnate sunt: Barbul,

Miluiti I, Miluiti II, BArbuncesti si Izvoranul, ale statulur,
Circiumi sunt io. Casele sAte-
calugrt, in jud. BuzAti, com.

GrAjdana, care a dat si numele
acesteT comune, fondatA intre
aniT 1580-1590 de jupAneasa
GrAjdana; mar tirziti a depins
nilor sunt bine intretinute.

Pe teritoriul com. se exploa-
de mAnAstirea Pantelimon. Rui-
lar particulare: Miluiti, GrAjdana,

mosnenilor O brAjesti ; GrAjdanaPantelimon, Podurile, Cirlovoaia,
teazA mult pAdurile, orasul BuzAti alimentindu-se in ce priveste
opus al riulu/ Niscovul. In anul

1856, prin initiativa ArchimandrituluT Ciprian si ofrandele a
Pitigoaica si Lunceni. Terenul

este accidentat si foarte nisipos,
din care cauz e brAzdat de o
multime de v5.1 goale, sati acoperite cu paduff. Agricultura
coast numai in cultura porumbuld.
Locuitoril se ocupl cu facerea
aci.
Pe dealul Cucuiata sunt ruinele
com. Podeni-Vechr, plasa Podooria

e,
de cArute, roate, sAniY, etc., fe-
bisericeT Cucuiata si, in Lunceni,

fortificatia antul-TAtarilor. Mul-
Grajdana-Moneneasc, ma-
meile, cu tesaturr de borangic,

iar cAlugAritele de la schitul
Barbul, tes un mohair foarte

cAutat in comert. Pe .valea Ismana este pdcur. ; pe apa Niscovul, o moarl sistematicl.
CA/ de comunicatie are: soseaua vecinald Gura-NiscovuldTisAul, prin GrAjdana.
Vite sunt: 388 bol, 79 vad,
lemnele de foc mal numaT de

LocurT demae de vAzut are:
Castelul Georgescu cu o frumoasl grAdinA, biserica GrAjdana, schitul Barbul, ruinele
vecheT mAnIstirT GrAjdana-Pan-
telimon si fostul schit Izvoranul.
te din dealurile ce o inconjoarA

sunt fortificate si in Odurea
Miluiti
se gAsesc din cind in
cind ghiulele, ceea-ce probeazd

cl pe aceastA vale s'ati dat maT
Lunceni, jud. Buzdti.
mune/ era o vasta' pAdure, in
cu o populatie de 1540 suflete:

bArbatI insurati 290, neinsuratT
14, v Muy/ 25; bAetT 453; lar
t'eme/ mdritate 290, vIduve 35;
fete 433. Case de locuit : 360.
MeseriasI: I lemnar, 32 rotar,
I cizmar, 2 fferarr, 2 brutal-1,
tiri/ Bradul, ridicA schitul GrAj-
frecuentatA de 6o elevI si 3
eleve. Carte stiti 134 persoane.
In secolul XVII, teritoriul co-
mijlocul cAreia japineasa Grj-
dana, una din ctitorif mAnAsdana, in jurul cruia se zidirA

cite-va case. Sino-e urAtatea loculuT, pAdurile .nestrAbdtute ce
erati pe ad, mal atraserA
si
altT locuitorr, carr fugeati din
locurile deschise in timpul invaziunilor si pe la 1640 satul

era fondat si populat.
Grjdana (Grjdana Moneneasc, Olartjeti), ciftun,

de resedintA al com. GrAjdana,
jud. Buzar', Cu 429 locuitorr si
104 case.
Grjdana, fostd mndstire de
www.dacoromanica.ro
dependent, pA.n5. la 1864, iar
mlndstirea
strAinT. Stabilimente : 7.
persoane.
Budgetul comund e de 384550
le/.
Are o scoall in cAt. Lunceni,
fia ceteI de mosnera Obrajesti

aflat/ in comuna Grajdana, jud.
BuzAti, avind 750 hect., mare
parte pddure.
de atund contopit cu cdtunul
Com. e format din cAt. BArbuncesti, Borul, GrAjdana, Izvorul, Lunceni, Miluiti si Salda,
Comerciul se exercit de 38
Prahova,
se retrIgeati si se fortifican aci

Bradul.
Grjdana, deal, jud.
contra boerilor din BuzAt1, car/
621 of, 3 capre si 175 porc/.

Stup/ cu albine sunt 20.
Sunt 289 contribuabili si
DupA 1864 a devenit biserica

de mir.
Grjdana-Pantelimon, sat in-
si in particular la
vArar.
maT multor credinciosT, fu rezidita pe locul unde se aflA astA-zr.
multe lupte, fie intre armate

strAine, fie de Domnif TArd,
64 vitei, 16 cal', 7 Tepe, 8 minj/,
nele el se vAd inca pe malul
Grjdeni, sat, in jud. Tutova, pl.

Tirgul, com. Fruntiseni, spre
S. de satul Fruntiseni. Are 483
locuitorr, din carT 61 sti carte;
locuesc In 132 case. Se cultivA
de aci pe o scar. intinsd &dad/
de mAtase. Are o scoald primarA de bAetY.
Grjdeni, schit, in satul GrAjdeni,
jud. Tutova.
Grjdeni, mofie, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Fruntiseni, pro-
prietatea statulur, arendatl in

ultimul period, cu le/ 14010
anual.
GrAideni, pitdure, de 125 hect.,

pe mosia cu acelasI nume, proprietatea statulur, judetul Tutova.
GRXmARWTI
629
Gramreti, trup de mo,rie, situat

In comuna Humulesti, plasa de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
cimp si 214 hect. 83 asir

dure, cu diferite eserte de arborI; lar la malul SiretuluT un
GREACA
sele vecinale. N'are niel un cAt.

alipit.
zar', com. Nehoiasul. Incepe din
Piraiele ce trec pe mosie sunt
1653 locuitorl, carl traesc in
270 case si 5 bordee.
muntele Teharaul si se varsa
Marele i Verechia ce vin din

Bucovina.
DrumurI principale acel ce
duce la Balinesti, i acel ce
Statul poseda 968 hect. si locuitoril 933 hect. Statul cultiva, prin
arendasiI saT 267 hect. (57i sterpe, ioo izlaz, 30 padure). Lo-
duce la Botosanita prin Ru-
cuitoriI cultiva 533 hect. si rezerva 400 pentru cultura vitel.
frumos zavoiii, lunc de rachita
GrAmaticul, phlicif, In jud. BuIn 1.11 BuzatI, in dreptul Luncd-fara-Zapada. Pe cursul sati
are 6 herAstrae. Malurile sale
sunt niste frumoase si fertile

luna Contine multI pastravi.
GrAmeti, com. rur., in jud. Dorohoiti, pl. Berhometele, formata
din satele: Botosanita,
mesti, Rudesti i Verpolea, cu
lozia.
desti i Verpolea.
Hotarele mosieT sunt cu : BaBotosanita, Rudesti, Verpolea si Siretul.
Insemnat aicea este: dealul
Mosia Greaca, impreuna cu

balta pendinte de Manastirea
Mislea, s'a arendat pe periodul
1886-1896 cu 30000 le! anual.
Are o biserica, Cu hramul 40
resedinta primarieT in Gramesti.
Cudrina, dealul Movila i Podisul-Horaituld.
Are: 468 familii, sati 2173 suflete ; 3 bisericT, cu 3 preotI, 4
Grameti, maa/a, face parte
si 2 cintaretI; o scoala mixta,

frecuentata de 36 elevI si 7 e-
din com. rur. Costesti, pl. Horezul, jud. Vilcea. Este situata
leve, cu intretinerea careia statul

si comuna cheltuesc anual 1940
pe ambele malurT ale riuluI Costesti. Are o biserica de lemn
le!. Localul s'a construit de judes, in anul 1887.
cIntaretT si 3 plmarI ; I scoala,
conclusa de i invatator
i fre-
cuentata de 58 elevI ; 1380 hect.

66 ariT pamint satesc ; 1944
hect., 93 ariT, cImp si 365 hect.
96 ariI padure ale proprietarilor
de mosiI; mal multe Tazurr si

putin vie.
Budgetul comuna este de leI
6214, basa' 43 veniturI si de leI
6097 la cheltuelr.
Vite marI cornute 620, of

i pord
1257, capre JO, cal"
770. Sunt 6o stup.I.
Grrneti, sat, pe mosia cu acelasI nume, pl. Berhometele, jud.
Numarul vitelor mar! e de
vechIe, facuta de Mitropolitul

Stefan.
464 (127 caT si Tepe, 235 boj, 88

vacT i vitel, 6 taurr i bivolite)
GrApeni, sat, in jud. Covurluiti,
si al celor miel de 530 (30 ca-
com. Cavadinesti, pl. Horincea,
la 800 metri de resedinta co-
pre, 200 porcT, 300 cm).

munala, Cu 41 familiI sati 155
garT, 4 meseriasT, 7 a diferite
suflete. Are o biserica.
profesir.
Gratarul, atun (dril), in jud.
LocuitoriI posea.: I 00 plugurT cu bol si 38 cu caT; 158
Ialomita, pl. Borcea, com. Ca-
care si cArute ; 120 cu bol si
larasi-VechI, pe Cimpia-Baraga-
38 cu cal.
nuluT.
Locuitorl improprietaritT sunt

218 11 neirnproprietAriV, 83.
Dorohoitt, cu 318 familiI

1611 suflete.
Proprietatea mosieI este a
d-luI Bogdan V. Goilav.
Grurani-din-Cimp, mahala, in
Nicolal, cu 2 preotl, 2 cintaretI
GrAurani-din-Fat, maa/a, in
i palamar, mica, de lemn,

tencuita, fcuta in 1804, de
com. rur. Susita, pl. Motrul-d.-j.,

jud. Mehedinti.
si
de mucenicI, deservita de 3 preotT
com. rur. Susita, pl. Motrul-d.-j.,

jud. Mehedinti.
cit.-
ciumari.

leT
i cheltuelile de 3681 leT.
Greaca, mo)sie, a statuluT, pendi n te
de manastirea Mislea, jud. Il-
catre satenI ; o scoall, conclusa
SateniT improprietariti ari 1004
Greaca, com. rur.,jud. Ilfov, pl. 01tenita, situata la S. de Bucuresti,

intre balta Greaca i Valea-Zbole, la 45 kil. de Bucuresti. Sta In
hect. 26 arif pamtnt ; Iar st-
legatura cu Ciumati, Hotarele,
96 cu 30.000 leT anual. Dela

Aprilie 1891, arenda a ramas
la 12000 leT anual, pentru
parte din mo0e s'a vindut In
pinul mosieT, 1246 hect. 01 ariT
Prundul i Cascioarele, prin so-
loturI
de j invatator i frecuentata de
50 elevi, aezat inteun local
bun acut de comuna.
www.dacoromanica.ro
fov, s'a arendat pe periodul 1886
locuitorl. AceastA mo-
GREACA
sie se arendeaza impreun cu

balta Greaca.
630
GREIANUL
GrebAnoaga, deal, jud. Bacan,
necasatoritT, 118 vaduvl. Stir'
pl. Tazlaul-d.-j., de pe teritoriul

com. Sanduleni.
carte 190 persoane.

Are 4 biserici : una in cat.
Grebanul, cu hramul Sf. Dumitru, fondata in 1807; a doua
tot in cat. Grebanul, cu hramul
Sf. Dumitru, fondata. in 1884.
Greaca, movi/d, jud. Do1j, pl.

Jiul-de-Mijloc, com Virvorul, In
dreptul careia se impreuna hotarul de N. al com. catre com.

Bucovatul, cu capatul de N. al
hotarului de E. al com. catre
Grebnoasa, deal, in jud.
R.-
Srat, pl. Orasul, com. Cotesti,

resedinta pl.; brdzdeaza partea
de V. a com.; e acoperit cu
viI si semanaturI.
com. Caloparul.
tache
Grebnul, com. rur., in jud. R.-
Greaca,(Iezerul-Grecilor),balM, pl. Oltenita, jud. Ilfov, situa-
Amin doud bisericile ail fost zidite
de catre marele logofat Costu),
tatti
(fiul luT Grigore
ti-
si Cu sofa sa Ruxandra
Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., pe piriul Oreavul.
(ica vorniculuI Dumitru Racovita.),
si
sub ingrijirea lul
ta intre fluviul Dundrea si un

deal acoperit cu viI, incepind
Pitar Baileanu. Sunt deservite
V. a jud., la 6 kil. spre V. de
dela com. Prundul si On la
orasul Rimnicul-Sarat, si in par-
de 2- preotT, 2 cintaretT, I dascal si 1 paracliser. A treia bis.
com. ascioarele. Dineinsul se

scoate peste in mare cantitate.
Venitul batter apartine statuliff.
Forma eI este cam ovald. La
E., comunica. cu Dundrea prin
valea Muierea, care se varsa in
tea E. a pl., la 6 kil. spre V. de
Dundre la N. de Ostrovul-Mare,
Cristiana al com. Sgirciti, la V.

cu com. Putreda, la N. cu com.
intre Oltenita si pichetul No.

150.
Spre N.-V. are dotal brate :

Giambracul si Mocaneasca, earl
tree in jud. Vlasca, dui:4 ce
formeaza in jud. Ilfov mai multe
insule.
com. Sgirciti, resedinta pl. ; com.

invecinate sunt : Putreda, la 3
kil.; Racoviteni, 1a9 kil.; Jideni,
la 1 1 kil.
Se margineste la E. cu cat.
Sgirciti, la S. cu
Al. Marghiloman.
mosia d-luI
Este o com, din regiunea

dealurilor, fiind brzdata la V.
de ramificatia culmei Strejesti,
la N. de dealurile Baba, Doud-
e in cat. Hornesti, cu hramul

Sf. VoevozI, zidita in 1818 de
ylad Perieteanu, zugravit si
infrumusetata de Costache Perieteanu cu ajutorul lul loan
Stoenescu, Roman Bucuresteanul, Augustin Chivu, Gheorghe
NiculaI si alp ; are 17 pogoane
Omint, 2 preotI si I cintaret.
A patra e in cat. Herasti, cu hramul Sf. VoevozI, zidita in 1802
de preotul Hintia cu locuitorI ;
cu 17 pogoane pamint si cu I
preot,
Greaca, p adure a statulur, In intindere de 15 hect., pendinte

de com. Greaca, pl. Oltenita,
lul Posada la N.-E.
Greaca, piria i vale, paralele
Piriul Oreavul o uda In partea

de E. de la N. la S. precum si afluentif sal, piraiele Hornesti si
Herasti. La E. se maI afl si un
helesteii al mosid Grebanul.
valer Lozova, din com. Branis-
In com. sunt 34 puturI si 3
jud. Ilfov.
tea, pl. Siretul, jud. Covurlulil aproape de coada balteI Lozova.
fintinl.
Catunele carI o compun sunt :
Greaca sag Valea-GreceI, gir-
Grebanul, resedinta, la N. Hornesti, Herasti, Fintina-TurculuI,
lip, izvoreste de la V. de com.
Zaplazi, succedindu-se unul dupa -
Bughiile, plaiul Teleajenul, jud.

Prahova si se varsa in gira Bu-
altul in directiunea N.
ghea, tot in raionul com. Bu-
hect., din earn 90 hect., vatra

com., 2000 hect. ale locuitorilor si 1910 hect. ale particu-
ghiile.
Greaca, japse,jud. Braila, incepe

din partea N. a iezer. Bertea si
da in partea S. a IezeruluI-Stneel%
larilor.

sail 2397 suflete : 1227 barbatI,
I 170 femeI ; 1308 casatoritI, 97 I
www.dacoromanica.ro
cintaret 0 I paracliser.
In com. e o scoala mixt,
Coae, Fintina-TurculuI si de d ea-
fon data in 1876 de Mihai Negru,

condusa de I invata.tor si fre-
cuentata. de 104 elevI.

Calitatea pamintuluI este bung ;
comuna are : I 136 hect. arabile,
1187 hect. padure, 631 hect. vil,

si
300 hect. fin*.
LocuitoriI posedl : 250 plugurI, 2 masinT de treerat si I

de secerat.
Vite sunt 1635, din carT: 490
boT, 52 vacl, 51 cal, 40 lepe,
810 of, 41 capre si 151 dingtorl.
MeseriasI sunt : I cojocar, 2
timplarT, 2 macelarI si 1 boiangig.
Comerciul consta. in importul
de coloniale, tesaturI, instrumente agricole, si in exportul
de cereale, vite si vin ; trans-
GREBANUL
portul se face prin gara R.-SA-
rat, la 7 kil. spre N.-E. de co-
cul-d.-j. si se varsa in piriul Valea-BouluT, linga. com. Socari-
muna.
iova, si la 14 kil. de resedinta

plaser Macesul-d.-s., pe malul
drept al JiuluT.
Sunt 2 bacanif si 7 circiumf.

Calle de comunicatiune sunt
drumurile vecinale spre: Serciti-R.-SArat,
GRECETI
631
BAbeni-Dedulesti-
Buda, Seirciti - Jideni, PutredaValea-Racovitd-Racoviteni, Costieni-Marr-Balaceanu.

Id, 3 banT, lar cheltuelile de
10205 leT, 86 banT.
Grebnul, sat, In jud. R.-Sarat,

pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul de
resedinta al com. Grebanul, a-
sezat in partea de S. a cotn.,

pe piriul Oreavul, la Imbucatura
plriuluI Grebanul. Are o intin-
Grebenele, munte, care formeazd
hotar tare com. Brosteni si Bu-
Horezul-Poenari ; la S., cu com.

Gingiova ; la V., cu Birca si la
covina, jud. Suceava ; altitudi le:

1370.5 m.
Grebeni, sat, in jud. Arges, pl.
E., cu riul Jiul.

Limita liniel de N. incepe de
la V., din hotarul mosieT Birca,
merge spre E. pana in apa Jiu-
Oltul ; are 47 familif ; face parte
luf; limita linieT de S. incepe
din com. rur. Uda-d.-s.
din hotarul mosieT Macesurile,
merge spre E. tot pana in apa
Grebenul sa Dealul-Grebe-
Jiuluf ; limita linier de E. incepe
nul, sat, cu 90 loc., jud. Arges,

pl. Pitesti ; face parte din com.
din hotarul mosieT Gingiova,
rur. Richitelele-d.-s.
JiuluT ;
suflete, din carI 200 contribuabilI. titi carte 75 persoane. Are

2 bisericT, deservite de 2 preoll
si 2 cintaretf; o scoala.
GrebAnul, munte, In com. si cat.
jud. Buzan, continuatie
din muntele Istrita ; se ramifica in doua : Cheea l PiatraoimuluI, care e cea maT insemnata culminatie a sa ; in mare
parte e acoperit de pAdure.
Grebnul, deal, lung de i kil.

In com. Rijletul-Vieros, pl. Ve-
dea-d.-s., jud. Olt, cu directia

de la N. la S. Paminttil sal e
prielnic prunelor
cerealelor.
GrebAnul, vzofie, in jud. R.-SArat, pl. Rimnicul-d.-s., pendinte

de com. Grebanul ; are putina
padure, finete i locurl arabile.
Greb5nul, phia, in jud. R.-SArat, pl. Ritnnicul-d.-s., com. Gre-
banul ; izvoreste de pe teritoriul com., pe care o ucl in par-
tea de E., trece In pl. Rimni-
limita liniel de V. incepe
cu 142 loc., jud.
de la N. din hotarul Horezul-

din com. rur. Richitelele-d.-j.
Poenari, merge spre S. pana in

hotarul mosier Ginglova.
Terenul com. este in general
Grebenul,
dere de 15oo hect., cu o populatie de 337 familiT, sal 1290
merge spre N. pana in hotarul

Horezu-Poenari, pe Fuga apa
Grebliul, virf de munte,

Raen', pl. Trotusul, pe teritoriul
com. Tirgul-Ocna.
Greceanca (Istrita-de-Jos), cii-
ses; in mijlocul sad se afld o

vilcea numid Vilceaua malta, In
care se afla un helested. In comuna sunt magurile: Tirnava,

Turtita, MAgura-Inalta si
MA-
tun, al com. Breaza, jud. Buzar',
gura-luT-Piciorus.
cu 640 loc. si 157 case.
Comuna este udatl de rtul

Jiul, cu directiunea de la N. la
Greceanca, mofie, in jud. Buzar',

com. Breaza.
Greceanca, vechia numire a una "el yir din mofia Viisoara,

jud. Teleorman, a fratilor Gr.
si 'Ad. Cantacuzino. Se me numeste i Gauriciul.
S. In dreptul com. sunt dota

vadurl peste PA.
Se compune din 2 cat. Grecesti o Rebegi.
Are o bisericA, fondata la anul 1865, cu hramul Sf. loan
Botezatorul. Serviciul religios
face preotul din com. Horezul-
Poenari. Are o proprietate de

in jud. Buza6,
Greceanca,
com. Breaza, cAt. Greceanca ;
incepe din muntele Istrita si se

scurge in valea Pietroasa.
17 pog. arabile.
La N.-E. de com. si pe malul drept al JiuluT se Arad zidurile uneT bisericr, fosta a satu-
luT Tirnava, care a trecut la
Grecei (Valea-), vale, in partea de S. a mosieT Rauseni, com.

Comandaresti, pl. Jijia, jud. Botosani.
Greceti, com. rur., jud. Dolj,

pl. Balta, situad pe loc ves, In
partea de E., la 48 kil. de Cra-
www.dacoromanica.ro
com. Horezul-Poenari.
In partea de E. a com. se
vd urmele unor ruin! vechT.
Este o scoala mixta, intretinuta de stat i comuna, conclusa de un invatator i frecu-
entad de 43 copii. Localul e

filcut de zid cu cheltuiala co-
GRECEgl
mune'. Are o proprietate de 3
632
GRECI
Greceti, com. rur., in jud. Me-
de la biserica Horezul-Poenari.
hect.
hedinti, pl. Dumbrava, la 6o kil.
Are hramul Sf. loan Boteza-

suflete : 200 barbar si 387 fe-
torul.
34 kil. de Strehaia, resedinta
meI. Dupa legea rurall din 1864

s'ati improprietarit 88 locuitorI,
plaseT. Este situata pe o vale Ingusta si lunga si se margineste:
lar dupa cea din 1879 sunt 8

insuratel, cu locul In Sadova.
Casele sunt facute din zid
seaua comunala care o leaga

la N. de Tirnava, lar la S. de
la E., cu com rur. Barboiul; la

S., cu com. rur. Botosesti; la
V., cu com. Secul. Are o populatie de 1150 locuitorI, din carI
172 contribuabill. Locuesc In
Rebegi.
si din paiante.
Suprafata teritoriuld comunel este de 3509 hect., din carI
3138 hect. pamint arabil 5i318
hect. padure.
Mosiile de pe teritoriul com.
sunt : mosia statuluI Rebegi, a-
rendata de la 1885-1895 cu
240 case.
Locuitorii posea : 56 plugurI,
un care cu boI, lo cArute cu

cal ; 6o stupI.
Prin aceasta comuna trece soseaua Busul-Grecesti-Barboiul.
13000 leI. TreI partI din mosia
Are o biserica, cu 2 preoti
Statuld s'a dat In loturI in a-
$i 2 cintAreV ; o coald, conclu-
nul 1890. Mosia Grecesti, care

apartine d-neI S ofia A. Cane-
sa de un Invatator, frecuentata
ciu ; cureaua d-Itif C. N. Mihail ;

cureaua mosnenilor : Magureni,
Lazaresti si Masa sati Dama, cu
o intindere de 2318 hect. Venitul acester mosil' este de 65717

leT anual ; apartine proprietarilor.
Padurea are o intindere de

318 hect. Se compune din girnita si cer ; predomina Omita.
Viile se afl pe mosia proprietarilor, si MI o suprafata

de I85/4 hect. Produc vin rosu.
In com. sunt doud cazane

pentru fabricarea rachiuluI si a
droj di el.
LocuitoriI se ocupa cu facerea de cosuri din nuele, obiecte

de timplarie si cu fler Aria.
MeseriasI sunt : 7 timplarI, I
rotat, 1 fierar si 2 cizmaff.
Productele se transporta cu
carele si carutele pe calea judeteana Craiova -Bechet, care
strabate comuna pe o lungime
de 1 kil.
Sunt 3 circiumI; 6 comerciantl.
Budgetul com., pe anul 1893
94, a fost de 2349.50 leI la

veniturI, si de 2186,25 leI la
cheltuelI.
Greceti, schit, litiga satul cu

acelasI nu me, com. Grecesti, pl.
Balta, jud. Dolj.
Greceti, deal, in com. rur. Grecesti, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Greceti, mofie particulara, jud.

Dolj, pl. Balta, com. Grecesti.
Greci, com. rur., jud. Dimbo-
de 30 elevI
si 1 eleva; o eh-duma.
Budgetul comuneI coprinde
visa, pl. Cobia, situata pe cimpie, pe malul drept al .ArgesuluI, la ditf-va kil. spre S. de Ga-
la venituff suma de 1299 'el,
esti si
lar la cheltuell, 844 leI.

36 cal., 700 oI si 760 rimatorr.
Prin aceasta comuna trece un
Tirgoviste-Vlasca. In raionul acesteI com. sunt opt movile pe

cimpia Neajlovul, numite Pata-
mic pIrlias ce vine de la apus

si trece in judetul Dolj, unde
se vars in Pa.
Greceti, sat, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Grecesti, situat pe malul
drept al JiuluI, cu resedinta
primaria Are 410 suflete : 210
barbatI si zoo femeI. Locuesc

In 25 case si 86 bordee. Este
o scoala mixta, conclusa de un
invatator, intretinuta de sat si
pe soseaua judeteana
resti. Com. este udata In cuprinsul sH, spre E., de Arges,

spre V. de Neajlovul; lar In apropriere are un helesteti numit
Izvorul. Se compune din patru
catune: Greci, Petresti, ZavoiulOrbuluT si Izvorul, cu o populatie de 1629 locuitorT. Are treI
bisericI; o scoala; o moara de

apl.
Se invecineste : la E. ea Mogosani ; la V., cu Puntea-deGreci si Ionesti ; la N. cu Gaesti
com. Localul construit de com.

este de zid. In %afina are 3 hect.
si la S., cu Brosteni. De Mogosani si Gaesti se desparte
proprietate. In anul 1892-93,

a fost frecuentata de 48 seolarI din Tirnava, 35 copiI din
prin Arges ; de Ionesti si Puntea-
de-Greci, prin cimpie ; lar de

13rosteni, prin Neajlovul.
Grece$11 si 8 baetI din Rebegi.
Cu virsta de scoala sunt 79
Greci, com. rur. O sat, in jud.
blett $1 54 fete. ,5 t i ti carte 24

barbatI si 6 femer. Are o biserica, terminata. in anul 1865.
Are 17 pogoane proprietate.
Serviciul este facut de preotul
Mehedinti ; pl. Motrul-d.-j. la 44
www.dacoromanica.ro
kil. de Severin, situata pe deal.

Satul formeaz comuna cu satele: Cretesti, Dutesti si mahalalele Catanesti, Romanesti, V15.-
GREC1
dulesti, Borolesti, Diaconesti

Chirculesti.
Are o populatie de 1280 locuitori, din cari 200 contribuabili. Locuesc k 250 case.
Locuitorii posea : 6o pluguri,
160 care cu bol, IO carute cu

cal; 80 stupl.
Prin aceast com. trece soseaua
Plopi-Colreti-Greci-Baltane.
Are o biserica, cu i preot si

2 cIntareti; o scoall, conclusa
de i invatator, frecuentata de
20 elevi.
Budgetul comuna coprinde

la venituri suma de 1274 ler,
lar la cheltuelI, suma de 908 lei.
Vite sunt: 700 vite marI cor-
nute, 40 cal, 600 oi i 700 rimatori.
Dealurile mai principale din

aceasta comuna sunt : DealulGrecilor i Piscul-Garasului; lar
va! sunt: Valea-Salcid i ValeaGrecilor.
Pe partea de apus a acesteI

com, se afla Drumul-Baii, numit
si Drumul-Oii.
Greci, conz. rur., pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati, formata

din satele: Greci (800 locuitorI),
Tomeni (240 locuitorT), Ostrovul
(188 locuitorii), i Atlrnati. E
situata lInga. Olt. La N. se Invecineste cu Brincoveni si la

S. cu Cioroiul. E la 27 kil. de
GRECI
633
rol N. Greceanul, Cu 2 preotI

si 4 eintareti.
Are o scoala, conclusa de 2

invatatori, fondata In 1880 de
stat, avind to hect. pamint ;
Greci, com. rur., jud. Tulcea, pl.

Macinului ; situata in partea de
care, in 1893-94, a fost fre
V. a judetului, la 40 kil. spre

S.-V. de orasul Tulcea, resedinta judetului si in partea de
E. a plasei, la jo kil. spre S.-
Cu hramul Sf. Haralambie, zidita In 1880, Cu I preot si 2

cIntareti ; si posedInd to hect.
pdmint dat de stat.
Din cele 5625 hect. ocupate
de comuna, 3525 hect. sunt lo-
E. de oraselul MAcin, resedinta

plasei. Este formata dintr'un sin-
cuentata de 68 elevr; o biserica,
gur sat, care se invecineste: la

N.-V. cu com. urb. Macin, de
Pricopanulur ; la N., cu com.
Luncavita ; la E., cu com. Balabancea, de care se desparte
curi arabile, 400 hect. finete,

2000 hect. padurr si 300 hect.
prin dealurile Gogoncea, al-Teilor, Negoiul i Almalia ; la S.,
si vaci, 2500 oi, 200 capre si
cu com. Cerna, despartit prin

dealurile Daiaman-Bair si Megina ; la V., cu com. Turcoaia
cu com. Carcaliul.
In com. sunt 15 meseriasi.

Sunt 18
Budgetul com, se compune
din 5782 leT, 42 bani la venituri s't de 5749 ler la cheltueli.
soseaua judeteana Macla-Baba
dag, ce trece prin comuna; a
Este brazdata in partea de

N.-S. si E. cu o multime de
dealuri inalte
acoperite cu
pacluri seculare.
Apele cari ucla comuna sunt :
.Apa-Calistrid la S., en afluentii
sal: Valea-Grecilor (ce izvoreste
de la locul numit Mors), care o
uda prin mijloc, trecind si prin

centrul satuluI ; Valea-RahoveI,
unja cu Valea-Ditcon si Valea-
Crucelari, o ucl prin mijloc ;

Vale a-Luncavicioara,Valea-Luncavita i Valea-LupuluI, spre E.
loe neproductiv.
Locuitorii posea 280 pitlgillt
2 mon pe apa si I co auurr.

Vite sunt : 400 caT, 1200 bol
250 rimatori.
poi drumuri comunale : la Luncavita, Cerna, Carcaliul, Tur

coaia, Balabancea, etc.
Greci, com. rur., pl. Oltetul-d.-s.,

jud. Vilcea. Este situata pe Dealul-Grecilor ce se intinde spre
E., pana in hotarul com. Sla-
tioara si se 'asa spre V., pana

tariul Titila, la 55 kil. de capitala judetului si la 16 kil, de
Caracal. Altitudinea terenuluI
Intinderea comunei este de

d'asupra nivelului marli este de
ocupate de vati a satului; 3625
roo M. Are 274 familii, san
hect. ale locuitorilor ; 2800 hect.
san 466 suflete : 232 bar-
1208 suflete : 594 barbati si 614
(din cari 2000 hect. paduri) ale
bati si 234 femer; 97 contri-
femeT ; 556 casatoritl si 652 necasatoriti.
statulur.
buabilf. Locuesc In 129 case.

Printre locuitori, sunt to ro-
Bals si la 17 kit. spre N. de

leT la venit. si 3036 lei la chelt.
Vite mari 965, vite miel 2225
eimatcri 350.
Are 6 circiumr; 2 biserici :
S-til ImparatI (1848) si Sf. Nicolae (1787), zidita de Cluce-
Populatiunea comuna, compusa din Romini, Turcr si ItalienT, este de 327 familii, sat
14I 1
suflete : 336 barbati si 336
femei; 336 insuratl, 418 nelnsurati, 36 vacluvi; 260 familil

cu 1169 suflete RomlnI, 50 familii cu 187 suflete, Turci, 17
familii cu 56 suflete, Italieni.
a plasei.
tari si 7 lemnari; restul locuitorilor se ocupa cu chirigia.

214 vaci, lo ol si 278 porcl.
reriul Tfnii, In raionul comuna sunt mar multe mori.
Locuitorii sunt mosneni.
carte 43 barbati Si 4 fetna

80
60645. Mangle Diellopar 0,001'00. Vol. nz.
www.dacoromanica.ro
fa-
GRECI
Vatra satuluT are 156 hect.,

lar toatg comuna 506 hect.
$oseaua judetean5 inlesneste
comunicatia cu com. Milostea
(N.) si Mateesti (S.). MaI are o
ci din
sosea comunalg, care pleacg din

cea judeteang pAng la localul pri-
bliotecg scolarg, donat de d-nul
mgrieT.
treptat, aparate de gimnastic5,

un bogat material didactic, si
o grAding pentru a invAta cultura legumelor.
Venitul comuneT se urcd la

1239 leT anual si cheltuelile la
1167 lef.
E brAzdat de dealurile : Greci-
lor, Oltetul, Cornetul, Bran, Rusetul, MAgura si Glodul i udat

de vgile : TguzuluT si VlAcloaia.
GREC1
634
apropiere, o parohie.
Acest nume, Greci, Il maT 0.-
*coala se afl in un local igle-
sim In vre-o 14 judete din Romtnia chiar astg-e, dincoace

de Olt si dincolo peste Milcoy, peste Prut i in Dobro-
nic i curat, pus la dispozitie
de proprietarul mosief. E bine

cercetatg si are o frumoas bi-
I. Kalinderu, care o mgreste
Greci, fost sat, in raionul com.

Gohorul, pl. Zeletinul, jud, Tecucid.
In tot coprinsul com. sunt 33
Locul unde a fost satul se
fintint Atit in partea de E. cit

in cea de V., pe ambele maluri
ale riului Tirlia, terenul e acoperit cu vir, finete, prunT, pg-
cuimaste i astge, in depArtare
pe coasta dealului NArtesti, lingg gara Berhecia. Paul de Ale-
durT si locurT arabile.
ppo, in descrierea cAlgtorieT sale
de 26 kil, in sus de Tecuciti,
gea ; dar la toate aceste sate

nu ggsim niel o resedint de
vre-o familie boereasc de lungg duratg, si Cu cgminurT, ruine
vechT, bisericT seculare, morminte si chiar mIngstirI ale
unuia i aceluiasT neam de bo-
ierT, ca ad i in Ilfov la Greci
la alt amin, tot al lor de peste Olt, precum se dovedeste

diii acte numeroase.
Aceastg numire la toate 11
s'el* dat, probabil pentru unul
Se mgrgineste la E. cu com.
In Moldova, ne spune cg. de la
si acelasT motiv, c5.cr odinioarg,

ele erail coloniT importante, mult
timp locuite cu GrecT, ostasi
mercenarT, plAtiti de Voevozi
Slgtioara, la V. cu jud. Gorj,

la N. cu com. Milostea si la
Tecucia, a ajuns inteun sat de
si stabilitl aci pentru paza lo-
GrecT, carT erati adusT de la Ru-
S. cu com. Mateesti.
meli5. de Vasile Lupu, sat care

a fost jefuit qi imprstiat in
calitAtilor incredintate ion ca

mosnenT.
Greci, sat, j ud. Dlmbovita, pl. Dimbovita-Dealul, cgt. com. Botesti.
Greci, ditun, la N. comuneT BArcdnesti, jud. .01t, pl. Jiul-d.-s.,

situat pe valea Iminoguldf, care,
la esirea sa din sat, se uneste

Cu piriul Lisa, si se varsg. in
Olt. Mara de ape curgAtoare,
are si vre o 18 puturT. Are o
populatie de 130 familiT san' 536
urm5. de Moldovenl. De la GrecT

a ramas si pdng astAzr Viea-Gre-
Sf. M5.ngstirT- Cldgrusani, din
cilor, care produce unul din vinurile cele maT bune ale MoldoveT. Viea astAzI este a d-lui
Nicolae Crisoveloni, cumpgrat
de la Dimitrie Mavrocordat impreung cu mosia Ghidigeni (jud.
cile si pgdurile eT, de jur imprejurul satuluT, nu numaT la
Tutova), una din mosiile cele
lomita, spre N., catre inalurile
maT frumoase din partea de jos
PrahoveT.
a MoldoveT.
Aceastg mosie s'a impArtit

In 2 comune rurale vecine,
anume : una Greci GrAdistea,
suflete. Locnitorir a fost improprietdritT la 1864 pe 228 de
Mosia Greci-Ilfov este limitrofg despre V. cu mosia Vatra-
Greci, schit, in cAtunul Greci,
pgdurea VlAsier.
Ea se intinde, cu cimpul, lun-
S., spre Bucuresti, p5.ng la Valea-ColceaguluT, dar si peste Ia-
hect., si posedg acum 762 de
com. BArdgnesti, pl. Jiul-d.-s.,
pog.
jud. Olt, pe proprietatea sta-
Vite sunt 170 bol', 6o vacT,

62 caT, 2 asinI, 1098 oI si 79
tuluT, ImpArtit acum in loturT

la tgranT, pe malul drept al riuluT Iminogul. A rgmas acum bisericg de mir. Personalul e p15.-
Greci-d. -s.,
tit de stat.
DanciuluT, Micsunesti-MarT, Mic-
porcT.
Sunt 79 stupf cu albine.

Cgile de comunicatie sunt :
o posea care vine de la gara

Potcoava, i oseaua nationalg
Bucuresti-Slatina.
Biserica, frumos restauratg de
proprietarul, d-1 I. Kalinderu, in
1896, alatueste Cu schitul Gre-
si cea-l'altg Micininesti - Greci,

prima compusg din 3 cAtune
Maxineni
Gil-
distea, cea de a 2-a compusl

din 7 cgtune: Balamuci, Grecide-Mijloc, Greci-d.-j., Fundulsunesti-Moara
Balta-Neagrg.
Greci, numirea genericd vechie
Satele acestea toate se aflg in-
a unel intime localitdfl, situatg.
siruite de o parte pe malul drept

al apei Pociovalistea, incepind
din sus, din fata ingnAstireT aldgrusani, i coborind pAng
la poalele pgdureT VlAsieT si la

N.-E. de Bucuresti, in jud. Ilfov,
pl. Mostistea.
www.dacoromanica.ro
GRECI
ga tirguletul Fierbinti ; lar de

ad se rotocolesc inapoI pe
malul oposit, in jurul unei rsftate luncI a IalomiteI, impodobita in centrul eI cu antica
frumeasa manastire, numita
Balamuci, care din inaltimea
une movile le priveste in juru-I
pe toate. Ocolul acestor sate

sa afla la o departare de 32-36
kil. la N. de Bucuresti, Mantuindu-se pe malurile sus ziselor ape.

Din punctul de vedere isto-
ric, se poate crede c la mosia aceasta, care se afla asezata
chiar la semicercul format de

cursul repede de la munte On
aci al IalomiteI, care ja d'aci o
directie piezisa spre gurile el
de la Hirsova, pe lingd
635
GRECI
bil Paharnicr, mal multe mosiI

intre carI i aceasta mosie Grecif ... care le este dreapt i ba-
guranta, din actele ce vom expune mar la vale. Ocupa o su

prafata de circa 4200 pogoane.
trina mosie i mosteneasca inca

din zilele batrinuluI i raposatuluI Mircea-Voevod, (cel din
razmirita si de prada TareI, de
1387) si din zilele batrinuluI Vladislav-Voevod-cel-Bun (1482?)

si luI Vladislav-cel-Tinar.
Dec1 satul acesta
celor de maI sus, anume Jipan

Papa, marele Dvornic, rascum-
la data aceasta (1520), eratt acestI doI frati, si tot prin el s'att
transmis urmasilor lor.
Documente numeroase din
1532, 1534, probeaza ca sediul
Iata ce vorbeste insusI do-
boerilor cu numele de cot GrecI,
era in acest sat Greci, aproape
mai pastreaza o piatra mormin-
durI.
tall din 1548, Ghenarie in 6
Vedem ad nu nutrial intinsa

mosie cu numele Greci, dar la
putinI kil, mar jos pe Ialomita,
zile, in biserica cea vechIe a aces
mal vedem vechif mosnenI Mol-
a Ita jupan Barbu-Postelnicul.

Mal in urma, mosia si satul
Greci, pe la finele secolulur al
Toate acestea dovedesc
Tredind la fapte probate cu

documente, si cautind cine a
kicuit in vechimea secolelor in

Greci-d.-s., i cine a cladit acea
biserica, cu morminte din timpul luI Mircea-Voevod-Ciobanul,
al carel turn a fost dramat de

cutremur, dar al card trunchia
exista, dam de un hrisov din
1520 Martie 16, a luI NeagoeVoevod:Basarab, care ne arata
precis ca se .... gintareste fratilor jupinl Cazan si Sahat, am-
nastirea Ora in anul 1625, No..
embrie 26, cind un urmas al
mg sus pe Ialomita, peste pa-
la poalele VlasieI, a fost loc istoric i stiategic important in

evul media.
nard manastireI Znagovulul, unde

erau eT i ctitorI, stapinind ma
de 1387 tot Greci se numea.

UrmasiI acelor jupanI dar,
cari ail stapinit mosia Greci
cel putin de la 1387,
de Znagov-Ilfov.
gurile IalomiteI renumita Cetatede-FlocI.
catre Tatarl si Turd', o litchi-
inainte
ganul despoiat de paduei, a fost

nevoie de vrednicr apdratorf,
pentru Gherghita, Poenari, Znagovul i Tirgovistea, care staa
dovenif, apor mai la vale Rovinele Jul Mircea, si in fine la
Sus zisiI boerI, in timp de
Ruinele caselor si caminurilor boerestI se vad incd si asta-zI,
i intre alte probe ni se
tuI sat, Greci-d. s., sub care zac

oasele jupaniteI Musa, fosta sotie
XVI-lea, sA gasea in posesia

lui Mitrea, marele Dvornic i a
sotieI sale Neaga.
Iata pe scurt cum gasueste
Ora a 3-a parte din sus zisa

mosie.
cumentul original ce se posecia

de familia proprietaruluI acesteT
mosiI.
cAlexandru-Voevod sin RaduVoevod, intareste lui Jupan Papa
marele Dvornic, ca sa I fie mosie in sat in Greer . . . . pentru ca acest maI sus zis sat,
aa fost miluit
daruit la sf.
manastire Znagovul, de raposata

jupineasa Neaga Mitroaea Vor-
niceasa, Inca mar dinainte vreme ... i manastirea fiind

rack cad o jefuise 'Mari/ i Turcif, lar mosiile manastird
Greci, etc. fiind acum pustif fara
de nicI un vecInic, s'a gasit cu

cale de tot soborul, impreuna
cu arhiereiI i Mitropolitul Tara
sa o vinza
lul jupan Papa,
marele Dvornic, cad lur
sa
cuvine... a o rascumpara... insa
hrisovul din 1586, Februarie 27:

Mihnea-Voevod, sin Alexan-
a 3-a parte ...
dru-Voevod, intareste intiiuluI

sfetnic al saa, anume Jupan Mitrea, marde Dvornic i sotieI luI
NeagaI, ca sa le fie lor satele
GreciI toti... i igania Grecilor toata ....
Cu alte cuvinte mosia i sa-
si pana astazI, cele-l-alte doul

treimI de mosie, ramase maul-
tul Greci era nestirbita si intreaga, la data aceasta, in posesiunea case! acestur neatn de
boerI.
Intinderea ce mosia aceasta

ocupa, se poate deduce Cu si-
www.dacoromanica.ro
De la data aceasta (1625)

stireI ZnagovuluI, n'ail mar pur-
tat numele de Greer, cad pustiite fiind de primir mosnenr,

In urma s'd format pe ea alte
sate cu numirI deosebite,
cad partI erau de circa 28000
de pogoane, cad partea cea de
a 3 a rascumparata de Papa marele Dvornic, dui:4 o hotarnicie
din anul 1763, se dovedeste ca
era de 1400 pogoane.
GRECI
636
Prin urmare numaI aceasta
GRECI-DE-BUZn
a 3 a parte de sat si mosie, formeaza actualele 2 comune Greci, din care fac parte cele ic>
catune, de care ne ocupam
dat tocmaT acum in urma,

clnd populatiunea s'a marit, cad
atuncT s'ad format catune separate, cal-Y pentru a se deosebi
unele de altele, ati fost nevoite
mund Costesti si care este tot

culmea din stinga Jiulur; vine
din spre N., de la com. Piscurile si merge spre S. la com.
Grosera; este acoperit cu pa-
care compun asta-zI cele 2 com.
a adopta cite un supra-nume.
dure.
De atund (1625) si pana la
Documentele privitoare la a-
inceputul secoluluI actual, satul
ceast mosie sunt numeroase

si dinteinsele multe sunt de un
mare interes istoric si strategic
cad mal cu seam aci, in poalele padurer VlasieT, si unde
este chiar varsarea i intilnirea
mosia Greci, a purtat una

aceeasi numire, servind de
cuib ale diferitelor ramure din
fmilia Grecianilor, unde tT ayear' el casele, dichisele, bisericile i resedintele lor. Proprie-
tatea lusa se afld neclintit futre el* totI in devalrnasie pana

la hotarnicia din anul 1763.
Pe la inceputul secoluluT actual 'fusa un Ionita
Clucerul
Trasnea, zis si Grecianu, vinde
parte luI de mosie din Gred,

lul Scarlat, marele Dvornic
disteanu, de la care mal In urma
apelor: Pociovalistea, Znagovul

VIAsia, Balta-Neagra, Ialomita
Prahova, era in vecT locul
cel maT de temut, s'A nu se

apuce de vrjmasul care venea
de peste Dunre prin gura Ialornitd, l'ara obstacole de padurf, in sus, spre Tirgoviste,
resedinta Domnilor nostri.
s'a dat si partile ei acesteia Greci,
Greci, deal, pe teritoriul com.

Birci, pl. Mijlocul, jud. Olt, situat spre V. in dreapta pirfuluT
Negrisoara. Are directiunea N.-
S. si o lungime de 4 kil. E acoperit cu semandturr.
Greci, virf de a'eal, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com.
rur. Greci, situat in partea de

E. a plaser si a comund ; este
virful culminant al dealuluT Coslug, i cel mal inalt din tot
jud. Tulcea, si chiar din Dobrogea intreag. Are o indltime

pl.
2-lea, dominind asupra %rae! si
satuluf Greci. De pe el se vede
fata hotarniculuT Mihaiil S erdarul
Jiul-d -s., strabatuta de soseaua

Bucuresti-Slatina si de o osea
care vine de la gara Potcoava.
Pdmintul e in genere argilos,
Grecianu, care II da ca zestre,

si putina mosie in Greci ; de
si se imparte in teren arabil,

de pasune, de padure, de vie
la acest Macim s'a nascut
(6 hect.), helestea (I hect. 1/2) si

neproductiv. Padurea, in intindere de vr'o 668 hect., contine
numire de Grecif Gradistea. ApoT un Macim Mihulet Zaraful
ia in asatorie pe o Luxandra,
supra-numirea catunuluT zis M5.cineniT.
in jud. Olt,
asemenea un Iordache Stolnicu
emita, cer, stejar, jugastru, alun, teT, salde, plop si putinI
(zis apoT si Micsunescu), fiul vel
pomI roditorT.
MaT spre E. de biserica vechTe,
la o mare departare Macinul,

Galati i Dunarea pe o
mare intindere. Este stincos si
plesuv.
Greci, deal, in raionul comuneT

Greci, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, pe care se cultiva 12 hect.,
50 arif vie.
camarasuluI Asan, a tinut in
Mosia e exploatata in regie,
Greci, Ala, care se vars5. in
casatorie pe Smaragda sin Serban vel Spatanil Grecianu, dela

care venindu-T zestre si la mosia Greci-Micsunesti o suvita ;
i se dete aceleI suvite, numirea
cu metoade perfectionate; o parte din locuitorT ati plugurf de

sisteme noua., cumprate de d-1
rl Dimbovita, la S. de cAt.
de Micsunesti-GrecT.
tat prin muncl.
Asa dar, probe destule si

documente de tot felul, confir-
ma ca cel putin de la 1387 si

pana asta-zI, comuna Greci a
existat ; ca ea a fost stapinita
ne-intrerupt, de atuncT i pana
acum, de descendentiT
cu acelasT nume, i c diferitele
porecle la cdtunele i satele el,
Podul-Pitarulu, pl. Dimbovita,

jud. Ilfov.
I. Kalinderu, proprietarul mosieT, plugurl pe care le-ati achi-
Casa proprietateT e mare,

bine intretinuta i inconjurata
de un pare. Pentru trebuintele
Greci, vale, 'futre comunele Cetateni din-Vale si Vleni, plaiul

Greci, villcea, pe teritoriul com.
exploatareT sunt magaziT mar!,
Barcanesti, pl.
paule model, lar pe !fuga parc

o florarie cu ser.
Olt. Uda partea de V. a cat.

Greci, i apor se varsa in Iminog.
Greci, deal, in jud. Gorj, pl. Jiu-
Greci-de-Buzil, vechie numire
Id', in partea despre V. a co-
a catunelor Potoceni-d.-j. si Po-
www.dacoromanica.ro
Siul-d.-s., jud.
GRECI-DE-JOS
GRECI GRADI6TEA
637
toceni d.-s., comuna Maracineni,
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot
jud. Buzaa.
0 2 cintaretf; 2 helqtaie ;
ale Statulur, de pe mosia sa
pod statator.
Greci-de-Jos,
lemne din noul petice de padurr,

unele ale proprietarilor, altele
sat, face parte din
Comerciut se face de 1 hangia.
Balamuci, si cu transporturr de
com. rur. Micsunesti-Greci, pl.

Mostistea, jud. Ilfov. Este situat

132 si al celor mid de 433.
trestle de pe balta din centrul

mosier, lipita Cu balta manas
pe malul drept al \der Pociovalistea.
to81 hect., cu o populatie de

362 locuitorT.
D-1 N. N. Lahovari are 8 to

hect., din care cultiva 630 hect.,
(40 sterpe, 125 izlaz, 15 padure).
Locuitorir aa 271 hect., din care
cultiv. 256 hect. (15 izlaz).
Are o scoala mixta, frecuentata de 32 elevr si 9 eleve, cu

intretinerea careia statul si comuna cheltuesc anual 1874 ler.
Localul s'a construit de judet

In anul 1889.
Comerciul se face de 1 circiumar si 1 hangia.
Numarul vitelor mall e de

si a celor mid de 397.
Acest sat, se zice, s'a infiintat la anul 1548 in lunca care
este In partea de N. a acestur
sat, lar la anul 1841 D-1 Dimitrie Polizu, fost proprietar al
mosieT Greceanca, l'a mutat pe
ses intins, pentru-ca in tuned,
cind se revarsa riul Ialomita,
inunda satul.
Adormirea, deservita de 1 preot
si 2 cintaretr, cladita la anul

1841 de D-1 D. Polizu.
Greci-de-Mijloc, (Scuipiciul),
tirer Caldarusani.
Greci-de-Sus, sal, com. rur. Greci-Gradistea, pl. Mostistea, jud.

Ilfov, situat pe valea Pociova-
Nationalitatea lor este cea

romineasca, cacr chiar daca nu
listea.
Ad i este resedinta primarier.
nioara, ci Greer, in secoll mar

departatT acolo, sa dovedeste
insa prin Documental din 1625
to86 hect. si are o populatie
de 343 locuitorr.
Treime cu I preot si 2 cilia-
vor fi fost el totr romlni odi-
Noembrie 26, ca acqfia de

multi. vreme dupa razmirite de
Turd sad de 'Marl, parasise

mosia aceasta si o lasase pustie.
retf; o scoala. Se face in sat
Ca centra de desfacere
mi tirg de bauturf spirtoase si

obiecte, in fiecare an, in ziva
de Sf. Treime, cind este hra-
produselor agricole pentru po-
mul bisericer.
apropiata pentru transportul cerealelor, loc. au gara de la Pantilimon, legindu-se prin soseaua
judeteana Bucuresti - Fierbinti,
cit.-
ciumarr.

229 si al celor midi de 550.
al
pulatia acestor comune este ora-
sul Bucuresti, lar ca gara mar
care tale in diagonala intreaga

mosie Greci.
Greci- Gradistea (Gradistealul-Gherman), com. rur., jud.

Ilfov, pl. Mostistea, la N.-E. si
la 38 kil. de Bucuresti.
Greci-de-Sus, Maxineni si Gradistea, earl dimpreuna cu catunele formind comuna Micsunesti-
Greet, se afl insiruite deoparte
pe malul drept al vaer Pociovalistea, incepind din sus, din

fata manastirer Caldarusani si
coborind pang linga tirguletul
Fierbinti, iar de aci se insiruesc
pe malul opus, In jurul uner
anuale sunt doul,

unul vechia, de la 1633, care
Bilciurr
se tine la Rusalit, adica la Mol,
cind este si ziva de hram al

bisericel spre pomenirea sufletulur raposatutur Jupan Papa
ot Greci, iar altul la 27 Iulie,
la sf. Pantelimon. Ambele se
intrunesc la catunul Greci-d.-s.,
proprietatea d-tur tefan Dimitrie Grecianu.
Sunt in com. 2 bisericr, una

din 1845 si alta mar batrina de
cit toate bisericile si manastirile
din localitate si care contine
morminte ctitoricestr din anir
1548 0 1626, bine conservate.
jud. Ilfov. Este situat pe malul
rasfatate tuner a Ialomiter, impodobita in centrul el cu antica
drept al Arad Pociovalistea. Are
si frumoasa manastire, Balatnuci,
Numarul vitelor mail e de
o suprafata de 541 hect. si o
care din inaltimea uner movile
populatie de 129 locuitorT. Proprietarul, D-1 N. I. Iliad, are

398 hect. 0 locuitorir 143 hect.
le priveste In juru-I pe toate.

Are cam moo de locuitorT,
482 (173 cal si Tepe, 5 armasarr,

121 bol, 130 vacT si viter, 8
Micsunesti-Grecr, pl. Mostistea,
In raionul satutuf e o p.dure

de \iob hect.
fostr clacasr, din care 200 capT

de familie sunt improprietaritr.
Se ocupa pe linga agricultura

cu transporturr de producte si
www.dacoromanica.ro
taurr, 14 bivolf, 33 bivolite) si

al celor micT de mot (188 parer,
813 or). Dintre locuitorr, 182
surit plugarT, 3 meseriasr.
Aratura se face cu 57 plu-
GRECILOR (DEALUL-)
638
pu! : 22 Cu bol si 35 Cu cal.

Locuitorii aj 70 care si carate:
25 Cu bol si 45 Cu caT.
Comerciul se face de 4 ch.-
GRECUL
voreste din fundul vailor com.
Grecilor (Valea-), pi In jud.
Filipesti-de-Padure, pl. Filipesti,
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul

com. rur. GreciT. Izvoreste din
jud. Prahova ; trece prin finete,

facind maT multe zigzagurT, cur-
ge spre E. si se varsa in piriul
ciumarf.
Rosioara.
Grecilor (Dealul-), deal, pe teritoriul satuluT Vocotesti, com.

Mogosesti, pl. Stavnicul, jud.
Grecilor (Lacul-), lac, in jud.
Iasi. Se zice ca pe acest deal
lea-UnghiuluT, in mijlocul Poe-
ar fi fost un sat, locuit de GrecT,
neT-Lungf.
ale cdruT urme se cunosc
Buzati, com. Laposul, cat. Va-
Grecilor (Dealul-), deal, pe teritoriul satulur Larga, comuna

Movileni, pl. Copoul, jud. Iasi.
tutuiat. Trece prin mijlocul sa-
Teleorman, com. Putineiul, In

partea despre E. Este forman
tuluT Greci, si dupa 8 kil. de

curs, se aruncd in piriul Apa-
din izvoare. Ad se gaseste si

o tintina vechie, carda II zice
tul Greci, dupl ce a primit pe
Fintina-Grecilor.
stinga ca aflueng Valea-RahoveT,
Grecilor (Pirlul-), phig, izvo-
culmea dealurilor PricopanuluT;
DImbovita, jud. Ilfov, si se varsa
se 'blande spre E., avind o di-
In rIul Dimbovita, la V. de comuna Lamotesti, pl. Negoesti.
CalistrieT si afluentul san Valea-Grecilor. Natura sa este in

general pietroasd.
Se ridica
pana la 161 m., punct trigonometric de observatie de rangul

al 3-lea, dominind asupra satului
Greci, vair- Grecilor, drumului
judetean Macin-Ostrov, Macin-
Greci-Babadag, ce trece pe la
poalele sale sud -vestice. Formeaza dumbrava Dermut-Sirti.
Grecilor (Dealul-), deal, la E.

de com. Greci, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. \T'Ilma. Virful tul formeaza
limita comunef ca com. Sla-
reste de litiga cat. Lilieci, pl.
Grecilor (Podul-), fnunte,
In
jud. Buzdti, com. Gura-TeghiT,
cat. Argasalesti. E acoperit de

brad si pin si formeaza centrul uneT vaste circumferinte de muntr :
Fulgerisul, Tigva, Ivanetul, Raz.
boiul, Beizadeaua, Visanul, Vadul-OiT, Piciorul-CapreT,Cernatul,
Penteleul, ViforIta, Zanoaga, Coriiul, Surducul, Poiana-din-Cale,

Casoca, Tehdraul, Podul-Calulur,
Valea-PaltinisuluT, Dealul-Corbu-
luT, Stanila, Valea-Larga, Hinsarul, Gotesul, Tainita, DealulluT Voda si Brinzea. E una din
excursiunile cele maT placute de
la Stabilimentul Bisca. Urcarea

se face calare in timp de o ora,
tioara.
sa merge un drum comunal

Greci-Vacreni.
Grecilor (Valea-), pirifi, in jud.

com. rur. Jijila ; izvoreste din
poalele orientale ale dealuluT
PricopanuluT, de la piciorul virfuluT Sulucul; se indreapta spre
N. avind o directiune generara*
de la S.. V. spre N.-E., brazdind
partea de N. a plaseT si pe cea

S.-E. a comuneT ; cursul sati e
prin paduri, si dupd o lungime
de 3 kil, se arunca In pIr. Jijila,
pe stinga, aproape de izvorul

acestuia; pe vale-1 merge drumul
comunal Vacdreni-Carcallul.
Grecul, cdtun (tirlA), pe cimpul Baragan, In pl. Ialomita-Balta, com.
Suditi, jud. Ialomita..
Grecul, munte, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Doamna,
Grecilor (Glrla-), girld, trece

pe la poalele piscuJuT Cornetul,
com. Dobresti, pl. Podgoria, jud.
Muscel, si se varsa. In Orla Circinovul, in raionul cumuneT.
Grecilor (Girlita-), girlipl,
Calistrief, pe dreapta, linga saunja' cu Valea-Ditcon. Pe valea

com. rur. Greci; se desface din
muna Se intinde printre apa
si Piscul-Inalt si
Grecilor (Lacul-), lac, in jud.
Grecilor (Dealul-), deal, in jud.
rectie generala de la N.-V. spre

S.-E., si brazdind partea estica
a piase! si pe cea vestica a co-
aproape de izvorul precedentuluT. Se indreapta spre S., avind o directiune generala de

la N. la S., brazdind patea estic a plasef si pe cea vestica
a comunei. Curge printre dealurile Greci
si
asta-zr.
poalele estice ale culmeT PricopanuluT, sub numele de Recea,
iz-
Grecilor (Valea-), vale, se varsa in 1-tul Argeselui, in raionul

com. Boteni, pl. Argeselul, jud.
Muscel.
Grecilor (Valea-), vale, situat6

la E. de com. Brebul, plaiul
Prahova, jud, Prahova.
www.dacoromanica.ro
situat spre S. de manastirea BistriteT.
Grecul, deal, in partea de E. a

satulnf Novaci, com. Duda, pl.
Podoleni, jud. Falcia.
Grecul, trup de padure, de sal-
GRECUL
GRIESTI
639
ce (zAvoit), pe proprietatea Parapani, com. Arsache, pl. Mar..

ginea, jud. Vlasca.
Grecul, pisc, jud. Vilcea, pl. Oltuld.-j., com. Mitrofani.
ste de sub poalele
munteluT
ClAbucetul-BaiuluT, com. Predeal,
CAlugaul, com. Star-Chiojdul,

plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
plaiul Pelesul, jud. Prahova, si se
la directia S.-V. si se vara in

Orla Chiojdul, tot in raionul
varsA in piriul Prahovita, pe

tarmul drept, tot in raionul com.
Predeal, din sus de satul Azuga.
Greculestilor (Dealul-), a'eal, cu

directia de la N. spre S.; trece
Greeresti, sat,
prin centrul com. Racovita, plaiul
d.-s., jud. Olt.
face parte din

com. rur. Vai-de-ET, pl. Oltul-
com. Star-Chiojdul.
Gresia-Buceasca, mofie particutara, in jud. Thleorman, pl.

Tlrgulur, com. BAltati. Are o
brezal, jud. Vilcea.
Grecului (Lacul-), lac, In jud.

BuzAil, com. BAIAnesti, cat. Tur-
burea.
GreculuI (Lacul-), lac, pe pro

prietatea Blejesti a fratilor OlAn e.
scu, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca.
GreculuI (Mrcini-), sat,
in
jud. R.-Srat, pl. Gradistea, ca.

com. Obiditi ; este asezat in
partea de E. a com., pe malul
Grefoacel e, sat, pl. Dimbovita,

jud. Ilfov ; face parte din com.
GresieI (Valea-), vale, in jud.

Ialomita, pl. Borcea, com. Ul
mul; desparte satul FAurei de
rur. BIneasa-HerestrAul. Are, impreunl cu BAneasa i DAmAroia,

571 locuitorT.
satul Nenciulesti.

de 300 hect. si apartine D luT
Gresul, phig, jud. Putna ; izvoreste din locul numit Piatra
avocat N. Basilescu, care a parcelat-o infiintind localitatea Bu-
ScrisA, in Virful Macrodiuld, de

sub poalele Dealului-LepsiT,
dupl ce uclA com. Tulnici, mer-
cnresti-NoT.
ge de se varsA in Putna, In
Gresarea, plr, servl de hotar
dreptul DealuluT-Moveselor.
intre com. Stroesti i StAtioara,

plalul Horezul, jud Vilcea.
Greului ( Bolovanii -), sana
are o intindere cam
Gresia, at., al com. Boziorul, jud.
mal, in jud. BuzA0, com. Gol

desti, caunul Plostina, pe malul

84 familiT, sati 324 suflete, din
BuzAti, cu 30 locuitori si 9 case.
drept al riuluT R.-SArat, la 360 m.
spre N.-E. de ca. de resedint.,

Obiditi ;
carT 6i con tribuabilL
GreculuI (Pirlul-), piria, jud.

Bacai, pl. Trotusul, com. TirgulTrotusul, izvoreste din tnuntele
Suri si se varsd d'a dreapta
SlAniculuT.
Gresia, sat, face parte din com.
drept al riuluT SlAnicul, servind

ca limit despre comuna Lop5.
tari.
rur. Star-Chiojdul, pl. Teleajenul,

jud. Prahova. Are o populatiune
Greului (Poiana-), colini, in
de 40 locuitori (20 babatT, 20

femeT). Este situat la poalele
munteluT Cdlugrul si e udat de
izvorul cu acelasT mime. Cade In
centrul com.
GreculuI (PirIul-), piria, format

pe teritoriul com. StrAoani-d.-j.,
jud. Putna ; se vars1 in Susita.
Greculul (Valea-), piria, In jud.

Buzar', com. MAruntisul, ct. ZdhAresti ; iese din muntele PodulRosu si se scurge in riul BuzAul.
Gresia, cdt., in pl. TirguluT, jud.

Teleorman, com. BAltati. Are o
populatie de 196 suflete, din
jud. Buzl, com. Vintill-VodA,
importantl din punctul de ve.
dere al constitutiuneT sale geologice.
Gribicina-de-Sus, cdtun, al com.

Grabicina, jud. BuzAti, cu 340
locuitorT si 92 case. Are sub
divizia Umbraelul.
carT 38 contribuabili.
Griesti, sat, in partea de S. a

Gresia, deal, in jud. BuzAii, com.
Ballnesti, clt. Coeirceni.
com. Tingujei, pl. Funduri, jud.
situat pe valea pirtuluT Racova, care formeaz1 iazul
Grecului (Valea-),pruu, in jud.

Buzai, com. TisAul ; incepe de
la Poiana-BrasovuluT
i a in
piriul Tislul, la Cheea.
Greculul (Valea-), va/e, izvore-
Gresia, munte, la N.-V. de com.

Albesti, plaiul Dimbovita, jud.
Muscel, pe malul sting al ritilul
tioara.
Gresia, loma, curge din muntele
www.dacoromanica.ro
Cu acelasT nume.
cu o populatie de 45
familiT,
sati 133 suflete.

Vite : 315 vite mari cornute,
290 coi', 22 cal si 79 rimAtorT.
GRIGORCEA
Grigorcea, mofie. VezT SinAuti,
GRINDENI
640
Grigoresti, sat, in partea de V.
Vite sint : 500 caT, 5.18 boT,

1596 oT $1 858 porcT.
safi Berhometele, jud. Dorohoitt
a com. CAline$ti, plasa Siretul,

jud. Boto$ani, pe tArmul drept
Grigorcei (Dealul-), deal, pe
al SiretuluT. Are o suprafatA de
mo$ia SinAuti, com. Tureatca,

pl. Berhometele, jud. Dorohoiti.
Grigoreni, sat, jud. BacAti, pl.
in 118 case.
Are o bisericA de piatrA, zi-
Grindeanul, Albesti, ValeaOrbuluI 0, Vedea-din- Pe-
ditA la 1837 de Scarlat Miclescu,
Sunt 2 circiumI; 7 meserias,:f.
trari, mo,rit ale statuluT, foste

pendinte de Schitul - Dintr'unLemn, situate in com. Petrarid.-s., pl. Ocolul, jud. Vilcea ;
s'el arendat pe periodul 888893 cu 560 leT anual.
Grigoresti, stifor, jud. Baila,

com. ute$ti, pe muchea pla-
Grindeni, com. rur., in judetul

Dolj, plasa Jiul d.-j., la 57 kil.
TazlAul-d.-j., com. Scorteni, situat
pe drumul judetean Bacdfi-Moine$ti, spre N.-E. comuneT. Are

815 suflete ; o $coalA mixtd, fre
cuentatA de 20 bdetT $1 1 fatA;
o bisericA, deservitA de 1 preot
cintAret, clAditA la 1720
$1 I
de locuitorT; 2 circiumT ; o moa-
rA de apl.
120 familiT, san 540 suflete, din

care 122 contribuabilT ; locuesc
Cu I preot $i 2 cintAreti.
33 cal, 142 oT, 151 porcT. Lo
cuitorif posea. 41 stupT.
touluT de N. a judetulur, la
spre S. de satul
Sute$ti.
marr cornute $1 79 porcI.

Teritoriul acestuT cdtun apar-
kil.
sine sAtenilor.
hect., cu o populatie de 30 fa-
Grigoreni, numire ce se d unel

piirp din com. Gole$ti, pl. M'urile, jud. Muscel.
Suprafata vetreT satuluT e de 7
jud. Muscel, la 23 kil. de Cimpulung, acoperit cu pridure $1

zAvoin cu aninT ; fost pendinte
Bratia.
Grigoreni-cu-Bahna, proprietdp . ale statuluT, jud. Muscel,

pendintI de Mitropolia din Bucure$ti, carT s'al' arendat pe
periodul 1888-93 cu 495 leT

anual.
Terenul este accidentat de
muna Bechetul; la V., cu
ZA.-
muna ClAra$i.
mal multe movile.
Grigoresti,pdditre, de 429 hect.,
in partea de S.-V. a
satuluT
Grigore$ti, com. CAline$ti, pl.

Siretul, jud. Boto$ani.
VAT sunt : Severinul, Robia $1

Biserica-ArsA.
Este udatA de riul Thil care

11-a pArAsit cursul de citi-va
anT, cargind spre vechea sa

matcA.
com. Opri$eni, acoperit de ta
Apele din bAltile $1 smircurile dupe mo$1a Sadova se scurg
rine.
printr'un canal aci.

Biltif sant: Topilele, de 6 pog.;
Grimea, lac, pe dealul cu acela$i

nume, jud. Suceava.
Grindasi, sat,
jud. Ialomita,
pl. CimpuluT, pendinte de com.
in
Grindul. Este situat pe un loe

$es, la 7 kil. spre S.-V. de satul de re$edint.
Acest sat purta inainte n umele de Valea-MAcri$uluf.
Grigoreni si Valea-UrsuluI,
padun ale statuluf, in Intindere
miliT RominT li 8 familiT TiganT.
de 400 hect., tinind de m1.nAstirea RincAciovul, jud. Mus-
Are : o bisericl, deservitA de

2 preotT li 2 dascAlf; o $coalA
mixtd, condusd de un invdtAtor.
cel.
departe de Craiova $i la 19 kil.

departe de re$edinta plA$eT. .
Piscul li Sadova ; la S., cu co-
nute, 75 cal', 300 oT, 40 rima-
Grimea, deal, in jud. Suceava,

poalele cAreia izvoreste ValeaBondorica, care se varsA in rtul
Vilcea.
valul, pl. Balta, $1 la E., cu co-
de mAnAstirea Aninoasa.
Grigoreni, pddure, jud. Muscel,

pl. Riurile, com. VlAde$ti, din
Pietrari-d.-s., plasa Ocolul, jud.
miliT, sati 160 suflete : 75 bArball' $i 86 femeT.

Vite sunt: 250 vite marT cortorT.
Grigoreni, trup de mofe, situat

In com. Vade$ti, pl. Riurile,
Grindeanul, a'eal, la S.-V. com.
www.dacoromanica.ro
Ograda, de 5 pog.; Luminoasa,

de 6 pog.; Crucea, de io pog.;
Girlele, de To pog.; Plumina, de
'12 pog.; Virtoapele, de 2 pog.;
Drdicana, de 2 pog.; Lungi/e, de
3 pog.; Latele, de 3 hect. $i in
adincime de 2 m.; ZAtoca, de
2 hect. $1 in adincime de 2 ni.,
Jiul-BAtrin, de f. hect. suprafatA,
11/2 m. adincime, Balta-Vie de

2 hect. $1 2 m. adincime.
LacurI: SAratele de '/2 hect.
suprafata $1 r m. adincime; RAscrucile, de 1 hect. intindere $1
0/2 ni. adincime ; Lungile, de
GR1NDENI
641
11/2 hect. suprafata.

adincime.
0/2 m.
Comuna se compune din 4

catune i anume : Grindeni, cat.
de resedinta; Ostroveni, la S.
de tot ; Listeava, spre N. de

Grindeni, i Orasani, la N. de
Ostroveni, care inainte se numea Potrojani. Cdtunul Ostroveni are silistea Biserica-Arsa ;
se zice ca acolo a fost un sat,

unde era si o biserica, care a
fost arsa de TurcT la 1806; iar
cat. Listeava, are silistea Visa,
ce azT este pe mosia Sadova.
La E. de catunul Listeava se
GRINDENI
Inceputa la 1849 si terminata la
poneaza din 1858. Localul este
1861, cu liramul Sf. Niculae.
construit din zid in 1891 si in

huna. stare. Are un singur in-
Are in tina urmatoarea
in-
scriptiune :
vAtator.
Cu ajutorul lul Dumnezeil s'a zidit
A fost frecuentata In 1897 de
acest sfint si Dumnezeesc locas. unde se

prznueste hramul Sf. Erarh Nicolae
Sf. Evangelist loan, s'a pus din temelie
31 baetT din OrAsani, 22 baetT si
in anul 1840 si a amas neskirsit fila

bola prtn in anul 186o, cind s'a fdeut
bolla i alte reparatiT i infrumusetindu-se
teava, 8o in Grindeni, 206 in

Orasani si 120 in Ostroveni.
Totalul populatier se urca la
cu seamli fiind struitorT Preotul Flores,

Logofdtul Dumitricii, tefan Radu, Flo-
res Nesga i Grigore Enculescu, lit
zi.
yac ruinele unuT sat, numit O-
griul, Miga care este o
RimniculuT, D. D. Calinic, spre pome-
moasa tintina.
Sunt 4 biserici, din care una
in Listeava, care s'a inceput la
1883 si s'a terminat la 1885, cu
hramul SE Niculae. Are in tinda urmatoarea inscriptiune :
Aceasa sf1nt
i Dumnezeeasa bise-
rica, in care se paznueste hramul Sf.

Erarh Nicolae S, M. M. Dumitru si S.
nire in vea
Majestatea Sa Regele Carol
A mal contribuit la aceasta

stinta cladire, Administratia DomeniuluT Coroanef, totT locuitoril din Listeava, precum i alte
persoane din satele vecine, incredintindu-se supravegherea lucrarilorde constructie PreotuluT

D. Iliescu si d-lor Sfetcu Sfetcu,
Nicolae 1. Lazar, Marin Negrila,
Stoian Radu Lazar, intiitorii

osrduitorir acestur sf. locas.
Alta biserica este in Grindeni,
dupa cea din 1875 sunt 80 in-
Listeava e pe mosia Sadova),
tind urmAtoarea inscriptiune :
din care 7552 pog. arabile, 1368

pog. fineatA, 1o88 izlaz, 1164
pog. lac si teren sterp, 897 pog.
Aceastil sfintil si Dumnezeeascli biserica CU hramul Adormirea Prea CurateT
Nsctoare de Dumnezell din temelie,
Indemnitoril si ctitoriT ceY dintil : Protopopul Oprea Presbiterul, Popa Manea,

Dobrea Mciuc, Florea Ciobanu, Pirvu
Brat si Preda Brat, de multT fratI a fost
I, a contribuit la aceasta cladire

cu mijloace banestI '$i a dama
maT multe odoare si un clopot,
interesindu-se mult la acest act
de bine-facere.
495 locuitorT improprietaritT, lar
minat la '818, cu hramul Ador-
S. S. Mitropolitul Primat Calinic Mi-
tefan Angulescu.
Locuesc in 462 case si 398

bordee. Casele sunt de zid
de gard.
Dupa legea din 1864 sunt :
mirea-MaiceT-Domnuluf. Are' in
s'a inceput la 1796 si s'a ter-
s'a ziebt In zilele Prea LuminatuluT Domn

Alexandtu Moruzzi Voevod si in zilele
prra sfintiel Sale PlirinteluY Nectarie,
detuluT Dolj,
3793 suflete.
suratef.
Suprafata teritoriuluT comunal este de 12769 pog., (cat.
A treia biserica, in Ostroveni,
M. M. Gheorghe, s'a Inceput la 23 Maili

1883 si s'a terminat la 27 Aprilte 1885,
In zilele M. S. RegeluY Carol I, Regina
Elisabeta a Rominilor si In zilele I. P.
clescu, P. S. S. Episcopului de Rtmnic,

Iosif Bobulescu si S. S. Protoereul Ju-
Ostroveni si 8 din Listeava.

tia carte 72 locuitorl in Lis-
cu zugrveala s'a sfirsit in anul 1861

prin osteneala i chcltuelile locuitorilor
din acest sat si din satele vecine,
lele Domnitorulul Alexandru loan I Cuza,

cu blagoslovenia Printelui Episcop al
fru-
o tata din Grindeni, 9 baetT din
Episcopul Noulul Severin, leatul 1796,
ajutat si din pricina rsmeritelor a amas netencuia i neacoperia pn la

leatul 1813 si iarisi s'a indemnat casa
se zugrveascii de P. S. S. Protopopul
Oprea Presbiteru cu Nedelcu Brat si
Stancu Sin Mateiil ; epitropl i puratori
de grije : Neagu Logofilt, Popa Ilie, Popa
Oprea, ctitorT de obste, ca a se pomoneascil care ad dat milbstenie In vecT

si s'a avirsit in zilele Prea-luminatuluT
Domn loan Caragea i in zilele P S. S.
Printelul Episcop Galatin, ,8x8.
Biserica din Orasani, nu se

stie cind s'a inceput, s'a terminat la 1793. Are hramul Sfinter Treimf.
Pentru serviciul celor 4 biseriel* sunt 2 preoti si 4 ciataretT.
Este o scoall in catunul Grin-
deni, intretinuta de stat ; func-
padure si 700 pog. vatra satuluT. Mosia se numeste Ostroveni; mal inainte se numea Potrojani; are pamint arabil in intindere de 5502 pogoane.
MosiT sunt : Grindeni, Listeava, Orasani i Ostroveni. Par-
tea statulul apartine manastirilor Horezul i Obedeanul.

Venitul mosieT Ostroveni este
de 29498 leT si 97 banT anual si
apartine statuluT. Restul apartine altor proprietarT.

Padurile de pe mosia Ostroveni, sunt: PortAreasca, 181
hect.; Uta, 6 hect.; Amza, 7

hect.; Smadul, IO1 hect.; Vil.sariul 127 hect.; Ostrovul-Carabulea, 8 hect. si Ostrovul Draxani, 18 hect.
Viile apartin loc.iitorilor; sunt
pe mosia Ostroveni, in intindere de 282 hect. si produc vin

rosu.
Sunt multe cazane pentru fabricarea tuicer.
81
00645. Amelo Incifuhar Ge0yrana. 106
www.dacoromanica.ro
GR1NDENI
642
Pe mosia Ostroveni este o
barbatT i 1426 femer ; 2781 Ro-
moara de aburT.
Stine sunt pe mosiele Ostroveni si Sadova, producind anual
4700 kilgr. brinza.
In Listeava sunt 2 fierarif; in
Grindeni, 3; in Orasani, 4 si in
Ostroveni, 2.
Transportul cerealelor se face
minT, 18 GrecT, io GermanT, 3
Cu carele pe soseaua vecinala

comunala ce duce la Bechet (4
Grindeni, sat, jud. Dolj, pl. Jiulcom. Grindeni, cu rese-

Vite sunt : 1500 cal, 1483
bol, 3093 oT i 2147 porci.
leT si cheltuelile, de 7527 la'.
Sunt 3 scolT, frecuentate de
79 elevT si 60 eleve : una de
baetT si una de fete In Grindul,
cu un invdtAtor retribuit de stat
si comuna si o invatatoare re-
dinta primarieI. Are 68r suflete:
tribuita de comuna; a treia in
338 barbatr si 343 femeT. Locuesc in 99 case si 30 bordee.

In sat sunt: 3 fierarT ; i cir-
satul Grindasi, mixta, cu un
ciumar.
taretT.
kil.).
CirciumT sunt ro : in Listeava 4, In Grindeni 1, In Orasani 3, in Ostroveni 2.
Vite cornute sunt 214;
oT,
380; cal, 40 si porcT, 17.
UngurY, 6 Turcr si 7 persoane

de alte nationalitatT ; 2839 ortodoxI, 6 catolicT, 2 mozaicT si
6 mahometanT ; 803 agricultorI,
23 meseriasT, 15 comerciantr, 8
profesiunI libere, 40 muncitorl
183 servitorf.
invatator retribuit de comuna ;

2 biserid, cu 3 preotl si 4 din-
GRINDbUMARE
Grindul cdtun (drIA), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.

Ciulnita, pe cimpul Baraganul.
Grindul, munte, jud. Muscel, pl.
Dlmbovita, com. Rucarul.
Grindul,piidure, in jud. Ialomita,
pl. CimpuluT ; formeaz un trup
cu padurea Malul. Esente ste
jar, salde si ulm.

Grindul, pdure particulara, su.
pusa regimuluT silvic, pe muntele cu acelasI nume, pendinte
de com. Rucarul, plaiul Dim.

bovita, jud. Muscel, In Intindere
de 250 hect. Esenta dorninanta
moliftul. Se limiteaza la N.-V. cu
Transilvania.
Grindul, vale, pe mosia Balinesti,

com. Zarnostia, pl. Berhometele,
jud. Dorohoi.
In com. se fac 4 tirgurT a-
Grindul-CaluluI, moviM, jud.
Grindeni, mo,rie particulara, jud.
nuale : la 9 Martie, la Pogorirea
Dolj, pl. Jiul-d.-j, com. Grindeni.
Sf. Duh, la 15 August si la
Dolj, pl. Balta, com. Macesuld.-j., pana in dreptul creia limita de E. a com, catre sfoara
de mosie Codrul, are directiu-
26 Octombrie.
Grindul, com. rur., In jud. Jalomita, plasa CimpuluT, situata
filtre comunele Girbovi si Colelia, in partea de N.-E. a plaseT.

Teritoriul comuneT, cu suprafata de 5700 hect., din carT 250
hect. padure, se intinde din riul
Ialomita spre N., pana in jud.

Buzad, unde se margineste cu
teritoriul com. Meteleul-Scutelnici. Coprinde doul mosir: Grindul, cu 350 hect. si Grindasi, cu
2200 hect.; ambele proprietall

particulare.
Grindul, sat, In jud. Ialomita, pl.

CimpuluT, pendinte de com. cu
acelasT nume. E situat la extremitatea de N.-E. a piase)", pe
un mic deal sati grind, de unde
numele luf. Vechea numire
a satului a fost Rogozul, iar
mal in urma si-a luat numele
de Grindul-FagarasanuluT.
Are o frumoasa impArtire, ca
strade drepte si largI, lar satul Intreg formeaza un patrat.
Populatiunea satuluT se com-
nea de S.-E. si de ad la directiunea de S.
Grindul-cu-BanI,pddure de dafinI, jud. Dolj, pl. Cimpul, com.

Piscul. Apartine statului. Pe mar-
ginea dc N. a acestd pdurr

este asezata com. Piscul.
Grindul-FgaranuluI, numire vechie a satului Grindul, pl.

ampuluT, jud. Ialomita.
Dupl legea rurall din 1864,

sunt Improprietaritl 233 locui-
pune din 316 familif RominT,
Grindul-Lung, culme de deal,
22 familiT Tigara, 4 familiT GrecT
torT; neimproprietaritI sunt 232.
si 3 familil Ungurr.
Biserica este construita la anul 1842, inteun stil frumos
este inconjurata cu zid ; are 2
preotT i 2 cintaretl.
Vite sunt : r000 cal, 965 bol,
in mijlocul platouluT de S. al
jud. Braila, com. Ulmul, ca la
Comuna se compune din satele : Grindul i Grindasi, cu resedinta primarieT si judecatorieT

comunale in Grindul.
Are o populatie de 763 familiT, saa 2883 suflete : 1427
1496 oT si 1289 porcT.
www.dacoromanica.ro
4 kil. spre S.-E. de satul Ulmul.

In partea de N. a acestuT grind
este o movill cu acelasi nume.
Grindul-Mare,deal, Injud. Cons-
tanta, pe teritoriul com. rur.
GRTNDUL-MARE
Rasova ; se desface din DealulM are, se intinde spre N., avind
o directiune generan de la S.E. spre N.-V., printre valle Saiana-Doice i Ciocanul saii Cea-
irul-din-Mijloc; se ridic pana

la o inaltime de 115 m., domirand valle de maT sus si satul
Rasova, care in parte se gaseste
643
m.), Izvorul-CalitnanuluT (2031

m.), Pietrosul (2110 m.), de unde
se indrepteaza spre N., prin
gura-CaluluT (1230 m.).
Clina vestica a acestuT grup

este formata de muntiT Gherghiuluf si al Calimanulur; aceasta
cidra este repede, putin accesi-
GRINTIE$UL-MARE
trita si valea Huresul-Olt. Potecele intermediare sunt lungl si

debuseaza ca si comunicatiunile
pasuluT Dorna i BistricioareT
in strimptul defile0 al Bistritef.
Toate aceste consideratiunI inlesnesc apararea regiunel, dac
ea nu este surprinsa inainte de
a incerca sa dispute defileurile.
awzat la poalele sale N.-V. ;

este stincos si acoperit cu fi-
bila i taiat de drumurile pasurilor Bicazul, Bis tricioareT (Tulghesul i Putna) si ale Dornef.
Grintieul, pisc, inalt de 1739
nete i pasunT.
Clina orientan a acestuT grup
m., in grupul munteluT Grin-
este formata k cea mai mare

Grindul-Mare, deal, in COM. rur.
Vrata, pl. ampul, jud. Mehe-
de aT DorneT.
dinti.
MuntiT GrintiesuluT sunt coprinsT filtre Piriul-Negru, Bistrita i Bistricioara. Spatiul limitat de aceste riurT afecta forma unuT drept-unghiti, ale caruT
Grindul-PietreI, sat, In jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, pendinte de coin. Dormarunt. Este
-situat in apropiere de satul de
resedinta.
Populatia se compune din 52
familiT.
Grindul-Predil, cdtun (tirla), In

com. Borduseani, pe cimpul B5.raganul.
Grindul-Vilciaul, ash ov, intre

canalul VItciul i venga Stoenesti, com. Bertesti d.-j., judetul
Braila.
Grinduul, munte, jud. Neamtu, la
hotarul despre Transilvania si

despre judetul Bacaa ; face parte
din masivul Cicul-Tarcaul.
jud. Neamtu.
parte de muntiT GrintiesuluT
doua laturl ar fi formate prin

Bistricioara, iar cele-l'alte dota
prin Piriul -Negru si Bistrita.
Culmea principala a acestur masiv se intinde din Cotul-Negrulid si al Bistritei si este urmata
de frontiera si de o poteca care
uneste cele doua piraie. Din

Virful-Grintiesului, muntele Plopul si Piatra-Rosie, pleaca. spre
E. treT dintT paralelT ce se ramifica, umple tot spatiul pana

in Bistrita i sunt urmati de potecI cari vin din valea BistriteT.
Muntif GrintiesuluT se leaga cu
al GherghiuluT in Virful-Negru
(Mgura) printr'o ramura ce
Grintieul-Mare, sat, in judetul

Neamtu, pl. Piatra-Mun tele, com.
Bistricioara. Este situat Ruga.

muntli Frasinul i Hurduga.
Are o populatiune de 128 famili!, sail 337 suflete.
In sat este :
biserica de
lcmn, Cu 2 dascalT ; z pita pentru sucmane ; 2 morT de api.;

2 herastrae.
Vite : 8o bol, 150 yac!, goo

oT, 26 cal, 50 rimatorT si 6o
juncI.
Grintieul - Mare, raviurd de

munil, ce se deta$eaza spre E.
din ramura munteluT Plopul, pe
teritoriul com. Calugareni si apoT Bistricioara, pl. Piatra-Mun-
tele, jud. Neamtu. Se all cuprins intre piriul Grintiesul-Mare

si Grintiesul-Mic.
pleaca din culmea centran si

trece printre Bistricioara i Ne-
Grintieul-Mare, ',guate, intre
grisoara. Valea-BistricioareT, de
com. Borca, judetele Suceava si

Neamtu.
Grintieul, masiv muntos, jud.
la satul Corbul, are o poteca de
Neamtu si SuCeava, in legatura

cu grupurile Gherghiuluf, CalimanuluT, DorneI, care se afla
coprinsl intre sorgintea OltuluT,
de origina ; Valea-Negrisoarer
de asemenea este urmata de o
poteca de cal; cele-l'alte comu-
judetul
Grintieul-Mare,
Neamtu ; izvoreste din partea
nicatiunT din interiorul masivuluT sunt potecT grele.

Aci in caz de rezbel coloanele
de invaziune ar fi desprtite prin-
tiesul, fiind format prin unirea

a dota sivoaie ; curge spre
E.-S., pe teritoriul com. Bistricioara, traversind soseaua Bis-
tr'un bloc muntos de cel putin
tricioara-Piisacani in dreptul kil.
so kil. lungime, si de o latime de

maT bine de 45 kil. futre Bis-
piriuluT Bistricioara.
Putna, Bistricioara, de la Tulghes In jos, Bistrita, Dorna, Bistrita-Transilvana i Muresul.
Catena centran pleaca de la

sorgintea BicazuluT, trece prin
piscul Chisavas (1627 m.), Coceres (1463 m.), Magura ('509
cal, care o urca pana aproape
www.dacoromanica.ro
estica a sistemuluT stincos Grin-
115, unde se si vars pe stinga
GRINTIEWL-MIC
Grititieul-Mic, sat, jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Bistricioara, situat futre muntiI Grintiesul si Hurduga, pe valea BistricioareI.
Are o populatiune de 95 fasag 222 suflete, din carI
644
spre N. de muntele -Gripcia, cu
Populatiunea satulur se com-
o suprafatA de 420 hect. pAdure.
pune din 245 familiT Rominr,

3 familil TiganI si 2 familif E-
Suprafata totall a munteluT

sAI, este de
Gripcia, cu cracir
1820 hect.
regimuluI silvic, pe mosia MAlaia-Voineasa, pendinte de com
Grivita, sat, in jud. Tutova, pl.
MAlaia, plaiul Cozia, jud. Vilcea.
spre V. de satul Odaia-Bursucan. Are 410 locuitorI si 124

case. Este fondat in urma rgzboiulul din 1877 in memoria
Numgrul vitelor este de 730
mirul, pl. VAllor, jud. Mehedinti.
capete.
Grivei, ph2/1, jud. Neamtu. VezI
Grintiesul-Mic, piriiaf, ce izvoreste din ramura muntilor Grintiesul-Mare, com. Bistricioara,
CriveI.
Grivei-din-Dos, mahala, In com.

rur. Negomirul, pl. VAilor, jud.
Mehedinti.
Grivei-din-Fatk mahala, in com.

rur. Negomirdl, pl. VAilor, jud.
Mehedinti.
Grivita, sat, pe mosia
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ;

curge prin satul cu acelasI nume,
strAbItind soseaua Bistricioara-
com. cu acelasI nume, jud. Dorohoig, pl. Prutul-d.-j., cu 56 familiT, sag 248 suflete, la o mica
PrisAcani in dreptul kil. 113;

se vars1 pe partea stingg a pi-
depArtare mal in jos de satul
riulur Bistricioara.
Gripcia, munte, in partea de N.

a cona. Topesti, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj, cu o suprafatA de

540 hect. Se prelungeste de la
E. la V. si e acoperit cu padure de fag si gorun.

De dinsul sine urmAtorul grup
de muntI: Poiana-ScAriT, spre E.
PAItinisul. S'a infiintat la 1897.

Are 54 case si bordeie, ale noilor
mintirea victorier repurtat de

trupele romine in Bulgaria, la
reduta Grivita, in rAzboiul dintre RusI i TurcI din 1877-78,
la care ag luat parte insemnatA
Ialomita-Balta, pendinte de com.
Smirna, situat la 6 kil. spre V.

de satul de resedintA..
Satul s'a fondat in 1882. I s'a
dat numele in amintirea luptelor ce RomtniI a purtat contra Turcilor la Grivita in Bulgaria, la 1877.
suprafatA de 220 hect, pdure si pAsune; Dosul, Gripcia,
Cd1mAtuiul, jud. Tecuciti. Situat
pe valea CAlmdtuiulta, la 3 kil.

si 150 m. de satul CAlmAtuiul,
spre E. de tirgusorul Ivesti, resedinta plser.
Are o populatie de 1221 suflete : 288 bArbatI, 285 Temer,
342 bAetI si 312 fete; locuesc
in 300 case si 3 bordee.
Are o scoaig, frecuentatg. de
47 copiI ; o bisericA, cu hramul
Sf. VoevozI, flcutg de locuitorI;
2 circiumr.
Satul sa infiintat la 1879 cu
hect. pAdure ; Poiana-de-FragT,
spre V. de muntele Gripcia, cu
Grivita, sat, face parte din com.
prilejul aplicArd legeI insurAteil
Grivita, sat, in jud. Ialomita, pl.
suprafatd de 210 hect. pg-
lupatorilor de la Grivita. Inainte

de intemeerea satuluI, aceasta
localitate se numea Odaia si era
proprietatea statultd.
Locuitorir improprietgritI
982 hect., 76 ariT, pAmint.
Numirea satulur s'a dat in a-
Gripcia, cu o suprafatA de 260
dure si pdsune ; Cornul, Gripcia,
Tirgul, com. Odaia-Bursucan,
improprietdritT pe mosia statulur.
de muntele Gripcia, cu o suprafatl de 170 hect. pAdure ;

UlmAtul, spre S. de muntele
spre S. de muntele Gripcia, cu
Vite sunt : 490 caT, 976 bol,
r400 o!, 14 capre i 500 porcI.
Grivei, deal, in com. rur. Nego-
tricioara, pl. Piatra-Muntele, jud.

Neamtu. FormeazA in parte hotarul despre com. CAlugAreni.
vreI.
Griva, pddure particularA, supus
6o contribuabilI.
Este o scoalA, frecuentatg de
40 elevi; i piug pentru fgcutul
sucmanelor ; I moar de apA;
2 herstrae.
Grintiesul-Mic,ramunY demunjr,
ce se detaseazd din nodul format de Grintiesul-Mare i MIlustetul, pe teritoriul com. Bis
GRIvITA
RominiI.
www.dacoromanica.ro
lor ; locuitoril sunt venitI din
toate satele de prin prejur.

Poara acest nume in amintirea victorieT cistigate de RominT inaintea reduteI Grivita,
In rAzboiul de la 1877.
Grivita, cdtun, *com. urb. Drdgdsani, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.
Grivita, pichet rominesc, cu No.

7, jud. Constanta, situat pe teritoriul bulggresc al com. EseChioi, revendicat de RominI, la
poalele dealuliff Hagi-Durac-Sir-
ti, nu departe de confluenta piraielor Hamazli-Ceair i MahaleOrrnan-Ceair ; doming pe o bu'
GRIV1TA-NOUX
GROAPA-CIOBANULUt
645
n intindere i drumul Silistra-
cad, pl. MunteluI, com. Vasi-
a) esul coprins intre privalul
Varna.
esti, pe care se afla urme de
Baroiul i Dunare (9/5 din In-
redute.
tinderea total5), spre N. i N.V., acoperit Cu stuf,

nat cu baltI marr (Ciobanul)
Grivita-Nou, sat, pe mosia Cordareni, com, cu acela,sI nume,

pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoiii,
Groapa-Chiritei, pdclure foioasa, jud. Bacad, pl. TazlAul-d.-s.,
Cu o populatie de 66 familiI, sad

354 suflete. Infiintat la 1886,
Cu noI improprietaritl, pe o su-
com. Bucsesti, proprietatea razesilor din comuna. Are o in-
prafata de 836 hect.
este supus regimuld silvic.
Grivita-Vechie, sat, pe mosia

ipoteni, com. Cordareni, pl.
Prutul-d.-s., jud. Dorohoid, cu

o populatie de 57 familiI, sad
236 suflete, infiintat in 1879,
cu noI improprietaritI, pe mosia
statuld. LocuitoriI ad 322 hect.,
35 ariI, pamint.
tindere de peste 40 hect.,
si
Groapa - Ciobanului, (Ciobanul), com. rur., in jud. Con.

stanta, pl. Hirsova.

N.- V. a judetuluI, la 96 kil.
miel (Ciungile, Cernica, Girlita, Belciugata), avind la N.
un grind (loe ridicat d'asupra

stufulul baltilor i girlelor) dc.
vre-o 450 hect., acoperit spre

N.-V. cu padurea Ruginoasa ;
solul accidentat (3/5 din Intinderea totala a comuna), coprinzind partea de Sud - Est,
brazdat de dealurile: Ciobanul
(65 m.); Caranli (72 m.); si la
S -S.-E.: dealul Hazarlic (72 m.),
Eschi-Sarai (78 m.) i Cadi-Cisla
tar intre comunele Grabicina,
spre N.-V. de orasul Constanta,

resedinta judetuluI, i In partea
de V. a piase!, la 8 kil. spre
N.-E. de oraselul Hirsova, resedinta piase. Comunele invecinate sunt : Girlici, la 7 kil. spre
Policiori si Canesti, jud. Buzau.
N.-E.; Sarai, la 9 kil. spre E.;
m.; principalele sunt : Movila

Mare, la S., pe muchea Dealulul-Ciobanulur (65 m.); Sapata
(68 m.); TreI-Movile (u i m.)
la S.-E; multe din ele sunt na-
Grinele, deal i punct de izc.
Ghizdaresti, la 5 kil. spre S.-E.;
GrInolea, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Capreni, cu 219

suflete: 129 barbatI si 90 femeI.
Locuesc in 49 case. Copia din

sat urmeaz la scolile din CApreni-d.-s., ce sunt la 41/2 kil.
departe.
GrInolea, pise, jud. D olj, plasa

Amaradia, com. Capreni.
GrIuluI
colind, In jud. Buiad, comuna Vintill - Voda, cat. Sir-
besti. In virful sad e o supra-
fat ca de 4 m., pe care nu

creste iarba. Din aceasta cauza,
s'a nascut credinta, ca aci vin

ielele inainte de Ruialif i joaca.
iriul, la 4o kil. spre S.-E.

Se margineste la N. Cu jud.
despartindu-se prin flu-
vial Dunarea; la E., Cu comunele Girlici i Sarai, despartinprin o lidu-se de cea

nie conventional din Durare
pana In &la Baroiul, de cea

d'a doua prin baltile Cioroiul
Hazarlic, soselele judetene Ostrov-Hirsova si Hirsova - Sarai,
vid ca puncte trigonometrice

la construirea hartir Dnbroger
de catre Statul-Major Romin.
Vl sunt : Valea - DovleceluluI, Valea-BrentuluI, formata din
valle Balaceanulur i Cislel (ce
trece prin satul
resti, separata fiind de prima

prin o linie conventionala din
dealul Cisla pana aproape de
TreI-Movile, de cea d'a doua
judetul Baila; tot la N., &la
prin valea Caimacli-Dere; la V.

si S.-V., cu com. urb. Hirsova,
Buzad, com. Viperesti, pe proprietatea statuluI Valea-Larga.
Valea-BrentuluI, dealurile CaCiobanul i restul prin o

ranli
Hule conventionall pana, in Du-
Groapa-CAtanei, deal, jud. Ba-
turale, altele sunt artificiale, ser-
Apele carI uda comuna sunt :

Dunaxea, (si anume Canalul-Ma-
despartita fiind de diosa prin
pl. Borcea, com. Dichiseni.
Movilele sunt In numar de

vr'o 15, variind intre 50-113
drumul comunal F,schi - SaraiMuslul i dealul Cadi-Cisla ; la

S., cu comunele iriul Ghizda-
Grlului (Valea-), vale, in jud.
Groapa, vale, in jud. Ialomita,
(118 m.), toate acoperite cu semanaturT i finete.
n are.
Relieful soluld este parte ses,

parte putin accidentat, divizinduse prin Orla Baroiul in 2 partI:
www.dacoromanica.ro
cinuluT) la N., despartind-o de
sad privalul Baroiul care trece

pe linga satul Groapa-CiobanuluI.
BaltI: Groapa-ClobanuluI (200
hect.), la N. de sat ; Ciungile,

Cernica In stuf, tot la N.; Belciugata; pe grindul Ruginoasa
la N.-V., toate formate de revarsarI anterioare ale fluviulul
Dunarea ; la hotarul despre V.
sunt baltile Rotundul i Gir
:
lita ; la cel despre E,,
Cioroiul i Hazarlic; mar sunt
GROAPA-CIOBANUttlf
alte 4 maT miel"; intinderea lor,
afarl de cele de la hotare, e

de 124 hect.; contin peste ce
se consumA in localitate.
Com. este formatd din douti
cAtu n e : Groapa-Ciobanulu, rese-
di nto.', asezatA in partea N.-V. a

comuneT, la poalele nordice ale
DealuluT-Ciobanulur si pe malul
drept al privaluld Bdroiul ; Cadi-C41a, asezat In partea S.-E.

a comuner, la poalele S.-V. ale
dealuluT Cadi-asla si pe ambele
malurT ale OH Cisla, la 8 kil.
spre S.-E. de cdt. de resedintA.
Suprafata totalA a comund

hect. ocupate de vatra satelor

cu 247 case, iar restul apartinind statuluT cu proprietariT
(1607 hect.) si locuitorilor (3810
hect).
Populatiunea este de 271 familiI, sati 1350 suflete: 691 bAr-
batI si 659 femeT: 783 necdstoritT, 502 cdsOtoritT, 65 vaduvI;

2350 cetAtenT RominI; 1320 ortodoxT, 30 mahometanT ; 686
agricultorT si pescad, 1 doctor,

8 comerciantT.
StiA carte 117 persoane.

LocuitoriT posedti : 130 plu-
gurI si 200 care si crute.

Vite sunt 3400 capete, mal
646
Topalul, Saraiul, Siriul, Ddeni,

Girliciul, Cadi-Cisla, etc.
Are o bisericA, In cdt. Ciobanul, cu hramul Sf. loan, zidita si intretinutO de locuitorT,
avind si 10 hect. pAmint de la
stat, cu i preot, 1 entAret si
2 paracliserT; o scoalA, conclusl
de un invAtOtor si o invAtAtoare,
frecuentatO de 74 elevi (66 bAetT si 8 fete).
Groapa-CiobanuluI, sed, in jud.

Constanta, pl. Hirsova, catunul
de resedintO al com. GroapaCiobanuluT. Este asezat in partea
de V. a plAser si cea de N.-V. a

comuneI, la poalele nordice ale
Dealulur-CiobanuluT si pe malul
drept al privaluluI BAroiul. Teritoriul s'AA se mArgineste la N.
Cu jud. Brila, desprtit prin
DunAre ; la E., Cu comunele
Girlici, Sarai si clt. Cadi-C41a;
la S.-V., cu com. urb. Flir$ova.
Relieful sAil este putin acci-
V. de com. MIneciul-Ungureni,
pl. Teleajenul, jud. Prahova.
Groapa-Lupilor, deal, In com.

rur. Rosiuta, pl. Vdilor, jud. Mehedinti.
Groapa-Lupului,pdure, In jud.
rur. Negoesti, cAt. Padesul.
Groapa-Mare, vale, in jud. BuzAti, com. Grabicina, avind parte

arAturT, parte izlaz.
Groapa-Mare (Fundul-GropiI), vale, in jud. BuzAA, com.

Vinti1A-VoclA, cdt. Sirbesti.
Groapa-ManAstirei, pichet, pe
Groapa-NuculuI, deal, in jud.
multe movilf, intre carT: MovilaMare (65 m.) si Stipata (68 m.).
Este strbAtutA de Valea-Bren-
tuluT, care la E. o desparte de

(Canalul-MOcinuluI), la N.; privalul BAroiul prin mijloc, trecind
pl. Tazlul-d.-j., de pe
teritoriul com. Ripile.
BacAti,
Groapa-Olaruldf, vale, jud. Suceava, in pAdurea mosief RotopOnesti, In care se aflO un frumos rimnic.
Este udat de apele: Dunarea
cereale, manufacturT si in ex-
si pe lIngl sat prin partea nord'a..

Baltl sunt : Groapa-Ciobanu-
port de vite si peste.

luT, la N., prelungia Cu Girlita;

Ciungile, Cernica si Belciugata,
leT la veniturT 5i de 2816 leT la
la N.; toate contin peste.
cheltuelT.
Intinderea satuluT e de 5207

hect., din carT 16o hect. vatra
satuluT, cu o populatie de 1453
su flete.
sova-MAcin care trece pe 1a3 kil.
comunale la satele invecinate :
Groapa-Izvoranilor, deal, spre
la S. si S.-E., ridicat, prezintind dealurile: Ciobanul (68

m.), si Caranli (72 m.); si maT
dinT ;
cAtunul Cadi-Cisla.
spre S. de comunA; apoI cAI
tindere de 350 hect.
DunAre, cu No. 23, in jud. Ilfov.

Comerciul e activ; se face
prin orAselul Hirsova, la 9 kil.
CA! de comunicatie sunt: pe

DunAre, bAltl, girla BAroiul cu
luntrele; calea judeteanA Hir-
plaiul Cozia, com. SdrAcinesti,

care impreura cu trupurile Buda-Mare si Buda,MicI, are o in-
dentat, ses la N., acoperit cu

stuf, presArat cu bltI si gil-
cu seamO bol, oT si rimAtorT.
spre S.-V., de care 8 comerciantI si constA in import de
GROAPA-V1E/
Groapa-DanciuluI, trup de pa-dure, al statuluT, jud. Vilcea,
www.dacoromanica.ro
Groapa-Rea, sat, in jud. O Pl.

Argesul; face parte din com.
rur. Cerbureni-Iasul.
Groapa-ScheuceI, iezer, futre

privalul Dimuleasa si iezerul
Glvanele, jud. Brdila ; prin el

trece hotarul com. Vizirul.
Groapa-VieI, deal, pe teritoriul

com. FlAminda, pl. CAlmOtuiul,
jud. Teleorman, la N. com. M'A-
gurelele. Face parte din dealul

Suroaia. Pentru cA aci sunt sldite din vechime vii, locuitorif
GROAPA-VIEf (MAGURA-DE-LA-)
1-ati
Via
zis :
Dealul-de-la-Groapa-
647
GROPARIA
Darmanesti, situat linga muntele Farcul-Mare.
mul Sf. Nicolae (1865), CU 2

preoll si 2 cintaretr.
Comuna Grojdibodul e impor-
Groapa-Vief (Mgura-de-la-),
Groaza, munte, jud. Bacati, pl.
mdgurcl, situata d'asupra dealului cu acelasi nume, in partea de N.-V., jud. Teleorman.

de pe teritoriul satuluI Slanicul.
Insemnata prin importantele descoperiri archeologice ale lui Ce-
Groaza, pirit 1, jud. Bacaii, pl.
care Alexandru Cuza le-a dat
Muntelui, com. Darmanesti, care
lui Napoleon HE. Ele sunt libe-
zar Boliac, despre care
tanta din punctul de vedere archeologic. S'a gash banI din e-
poca Romanilor si 2 table de

bronz thonestae missionis, pe
face
izvoreste din muntele cu ace-
rate de Adrian, la 139 p. Chr.
mentiune si d-nul Gr. G. Toci

lescu tu scrierea sa Dacia via
inte de Romani.
Pe toate hartile numirea acester maguri este gresita (Grapavia), fiind copiata dupa a statuluI major austriac. Adevarata
la.g nume si se varsa d'a-dreapta
unor veterani din cohorte auxi-
UzuluI.
liare cad facuse sub Plautius

Caesianus (vez! Cesieni) 25 ani
Groduiul, pirin, pe mosia Buda,

com. Buda, pl. Herta, jud. Do-
matura ; iese din muntele Catia-
el* si copiii lor.

Maguri sunt : magura Prasoeasca, Magura- Mare, Magura
Cazacilor, Ascutita, Timpa, care
inconjoara comuna. Aceasta pro-
sul si da in Catiasul.
beaza cd aci a fost o statiune
rohoiti.
numire este aceea pe care o
Grohotisul, Aria, in jud. Bu-
dam no!: Groapa-VieL cum o

pronunt si locuitorii.
zail, com. Paltineni, cat. Cur-
Groapele, sat, pe riul Argesul,

jud. $i pl. Argesul, pendinte de
com. rar. Curtea-de-Arges.
Groapele, lac, jud. Braila, situat

la N. de com. Ciacirul.
Groapele, 'rival, jud.
de servicia, si acum capatara

drepturile de cetateni romani,
in epoca Romana.
Grohotul, piriti, jud. Bacati, pl.

MunteluI, com. Brusturoasa; iz-
voreste din muntele Carunta si

se varsa in Trotusul, pe dreapta,
dupa ce se incarca cu piriiasele :
Tulburatul si Grohotisul.
Grohotisul, munte, la N. de com.

Maneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul, jud. Prahova, coprins
intre apa Stancer la N.-E.

apa Bobului la S.
si
Braila,
incepe din privalul satuluI Gropent si comunica cu iezerul Busaga.
Grojdibodul, com. rur., in partea de S. a plaseI Balta.Oltul-
Grohotisul, loc de trecere, in Transilvania, jud. Prahova.
d. j., jud. Romanati, formata din
satul cu acelasi nume, situat la
Gropanile, sat, in jud. Mehe-
Groapele, priva/, jud. Braila, la
N. de balta Potelul, la 18 kil.
hotarul de N. al com. Stancuta,

aproape de Dunarea-Vechle; uneste privalul Vidroiul cu iezerul Listegea din com. Vizirul.
de Corabia si la 38 de Caracal.
Altitudinea terenului d'asupra
nivelului marif este de 60 m.
dinti, pl. Dumbrava, coin. rur.

Bus:11. Are 567 loe. i 103 case.
Groapelor (Pirtul-), ptria, uda

partea de N.-E. a com. Ciresul,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, si
se varsa in flul Cerna, tot in

raionul com. Ciresul.
Are o populatie de 624 famili!, sail 1988 suflete : 1008

barbati si 980 femer ; 992 casatoriti si 995 necasatoriti.
tirt carte 73 persoane.

lei la venituri
Groasa, pd'ure de stejar, a statuluI, in jud. Ialomita, pl. Ialo-
mita-Balta, teritoriul com. Fun-
si
de 3862 lei
la cheltueli.
Vite mar! sunt 1048, vite mid
2402 si rimg.torl 150.
Are 13 stabilimente comer-
dul-CrAsani.
pl.
ciale ; o scoalaprim. de gr. I, conclusa de I invAtAtor, frecuentata
MunteluI, de pe teritoriul com.
de 44 elevi; o biserica, cu hra-
Groaza, deal, jud. Baal",
www.dacoromanica.ro
Gropanile, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani.

Gropanile, dea 1, in com.rur. Busul,
pl. Durnbrava, jud. Mehedinti.
Gropanile, vale 0 Aria, in com.

rur. Busul, pl. Dumbrava, kid.
Mehedinti.
Gropanul, vale, jud. Vlasca, pe

proprietatea Rasuceni ; da in
valea Brezoiul.
Gropria, numire ce se dl satulut Filipesti, jud. Braila.
GROPENt
GROPELE
648
Gropeni, com. rur., situata pe

ses pe malul sting al DunareI,
In com. sunt 5 strade. Dru-
Gropi (Valea-cu-), vale, in jud.
mul posteI vechI trecea pe par
Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com.
pl. Balta, jud. Braila. Se mar-
tea de V. a com. Comuna e
gineste la N. cu com. Tichi-
vechie.
Bozieni, situat in partea de N.

a com. Este forman de dealul
Centuia si de un alt deal de
lesti ; la V., cu Osmanul ; la
S.-V., cu Valea-Cineper si la E.
cu Dunarea. Suprafata comuner
Gropeni, sat, cu 150 locuitorI,
peste hotar, ce se afla pe teri-
e de 18000 hect. si face parte
parte din com. rur. Runcul.
toriul Valenilor, in jud. Roman.

Este acoperit cu finete si apartine parte proprietarulur mosieT Bozieni, parte locuitorilor
din domeniul Brailer.
Are o populatie de 366 familil, sal-1 1956 suflete, din carT

308 contribuabilf.
Gropeni, sat, jud. Braila, pe muchea platouluT la V. com. Gro-
leT si chelt. de 7082 leT, 50 banI.

LocuitorT improprietaritT din
peni, pe drumul Braila-Ialomita,

la 23 kil. spre S. de orasul
Braila. Satul este vechiii. Pe
timpul dominatiuneI turcestl for-
1864 sunt 27!; nelinproprietd-
ma dou satisoare stdpinite de
ritT sunt 37.
2 pasale si despartite prin strada

de azI, Vadul-SoareluT.
In com. sunt :
debite ; 8
circiumI.
Vite : 950 bol', 1310 vacI, 9

taurI, 500 viter, 933 Ca, 2 magarT, 1311 oT, 709 rimatorI si
16 capre.
Suhatul vitelor este de 331

hect.
ric.';
LocuitoriI posedd 600 stupT

cu albin e.
Are : 1
67 hect., Cu 366 case.
Are : o scoald de baetT, fre
cuentan. de 90 copiT ; o scoala
de fete, infiintata la 1874 si frecuentan de 38 eleve ; o bise-
I scoala de haetI, frecuentan de 88 elevI si I de

mitire ;
fete, infiintata la 1874, frecuentata' de 38 eleve. Ambele scoli

ati localurI proprif de zid.
DrumurT: la Braila, spre N.,
prin Sichilesti, apoT pe soseaua
Braila-Calarasi, la 23 kil. ; la
Balta, spre N. pe la Milea Avram ; la IbisT, pe lunca pana

la hotarul Domeniuld ; la Ceacirul, spre S., pe malul lunceT
DundreI, la I O kil.; la ValeaCinepeT, spre S.-V., prin proprietatea locuitorilor, 6 kil.; la
Osman, spre V., prin proprietatea locuitorilor, strabatind calea judeteana. Braila-Calarasi, 9
kil. ; la Silistrarul, spre N.-V.,
prin proprietatea locuitorilor,
taind soseaua judeteand prin
Gropeni-de-Cimp, 13 kil.
Se numeste ast-fel de la multimea gropilor ce se gasesc pe

ea si din care se scoate prundis pentru soselele vecinase.
Gropii (Valea--), vale, in jud.

Buzati, com. Beceni, cat. Ocea ;
se scurge in Valea-OciT.
Gropif (Virful-), (Groapa-Lupilor), colind, in jud. Buzail,

com. Laposul, acoperita de pddure.
7 circiumI; 3 acaniI.
LocuitoriT poseda 342 stupT

Cu albine.
Gropile, com. rur., jud. Baca,

pl. Tazlaul-d.-j., situata la limita
Gropeni, sat, face parte din com.
spre jud. Putna, pe pirlul Paltinata. Se compune din 4 d.-
rur. Mracineni, pl. Rlul-DoamneI, jud. Muscel.
pota, Paltinata si Pochita, si-
biserica, fcutd la
1873 de locuitorT, cu 1 preot,

I cintaret si 2 paracliseri; 2 ci-
aceleT comune.
Gropeni, stalie de dr.-d.f., jud.

Muscel, plasa Riurile, comuna
Maracineni, cat. Gropeni, pe linia Golesti-Cimpulung, pusd in
eirculatie la 1 Iulie 1887. Se
afld intre statiile Florica (3 kil.)
si Ciumesti (5 kil.). Inaltimea
d'asupra niveluluI mariT e de
263'.24, Venitul acester statii
pe 1896 a fost de 24058 leT.
Gropeni-de-Cimp, loc, spre N.V. de com. Gropeni, pl. Balta,

jud. Braila, pe care s'aii Improprietrit locuitoriT si pe care, se
zice, a fost vechiul sat.
tune : Gropile, resedinta, Ca-
tuata pe riul Casinul, dincolo de

Trotus.
In Condica Liuzilor) mosia
este trecuta razaseasca, iar in

statistica din 1874 se gaseste Si
cdtunul Motocesti, azI alipit cu
com. Rtpile si un altul Urita.
Se margin este la N. cu com.
Tundul-Racaciune ; la V. Cu com.
Bratila si Ripile; la S. cu 121
pile si la E. cu com. Draguseni

si Parava, din jud. Putna.
DealurT sunt : Caprianul, Be-
nea si Balanelul.
Are o scoall mixta, care

functioneaza de la 1865, in satul Gropile, intretinuta de comuna, inteun local fcut din bir-
Gropenianul,prival, jud. Braila;

uneste iezerul
narea-Vechie.
erbanul cu Du-
www.dacoromanica.ro
ne, in stare bund, cu 6 &id pamint in %aria. si 6 in vatra satulur. E frecuentan. de 16 copiI.
GROPILE
619
Sunt 3 bisericr : dou ortodoxe in satul Gropile, deservite

de r preot si 4 cintaretT, si una
catolica, in satul Capota. Sunt
387 case de locuit, dese in Pochita, rarT in cele-l'alte catune ;
4 circiumr.
san 1577 suflete 830 barbatI
si 747 femer ; 1477 RominT
'o Unguri, totr de protectiune
romina ; 870 agricultorT, 56 me-
Ocna, 27 kil.; la com. Bratila,

23 kil.; la com. Ripile, 8 kil. ;
la com. Fundul-Rdcaciune, IO
kil. si la Tirgul-Valea-Rea, resedinta piase, 33 kil.
Vilcea, plaiul Horezul, com. Vaideeni.
Gropile-Mari, munte, la N. com.

Vilcea. Aci se fabrica brinza

Gropile, sat, jud. Bacau, pl. Tazlaul-d.-j., com. Gropile, situat
la poalele dealulur Balanelul
pe riul Paltinata.
Are o populatie de 230 familiT, san woo suflete. Parte

din locuitorI sunt lemnari.
Sunt 2 bisericr, din care una
seriasI, 26 comerciantr, 24 profesiunI libere si 98 servitorI.

Dupa legea rural& din 1864,
sunt deservite de I preot si 2
la 94 locuitorT s'aj dat 283 flcT
cintAretr.
pamint In tarina. In 1879 s'an

improprietarit 55 insurAteI cu
GRO PNITA
este facuta de locuitorT, la 1720;
in stinele cu numele muntelur.
Gropile-Uriae, loc, jud. Bacan,

pl. Tazigul-d.-j., com. Sanduleni,
linga sectia Veresti-d.-j., pe deal,
unde se afla. 18 gropT asezate
in linie dreapta, la o distanta

de 7 stj. una de alta. Cea mar
mare este inconjurata de niste
stincT de piatra ce par a forma
o scara.
Gropile, trup de sat, in judetul
Gropilor (Piscul-), fiise, jud.
137.40 falcr pamtnt.
Neamtu, pl. de Sus-Mi jlocu 1 , com.
Muscel, pl. Riul-Doamner, com.
Teritoriul comund are o intindere de 3000 hect. Padurile

ocupa peste 300 hect. Proprie-
Filioara.
Racovita. Sr-a luat numele de

la multele gropr facute din vechime de locuitorT i chiar din
acest secol, pe timpul razmiri-
tarT marr sunt mostenitorir luT
I. Botez, cu o mosie care da

un venit anual de 6600 ler,
Gropile, bral (priva, al Dunard,

In jud. Ialomita, pl. IalomitaBalta, teritoriul com. Giurgeni.
rasind casele fugeau aci, unde
si
mostenitoriT lur lord. Ivascu,
cu 58 hect., citad venit anual

de 2100 ler.
Pe teritoriul comuner sunt :
izvoare cu apa sulfuroasa la Ruptura si Puturoasa ; mar multe
iazurI cu peste, dintre carT 2

mar insemnate : Balta-Lunga si
Gropile, lac, in jud. Ialomita, pl.

Ialomita-Balta, com. Giurgeni,
alimentat de bratul cu acelasr
391 porcr.
Sunt 33 stupi Cu albine.
Budgetul com, este la veniturr de 4144 ler, 50 banr si la

cheltueli de 1365 leI, 35 ban1.
cal vecinale care o unesc Cu
Ripile si Racaciuni.
Totalal paminturilor de cultura este de 500.40 hect.

districtulur, 39 kil. ; la Tirgul80645.
locul fiind dosnic, isT ingropad
bucatele, hainele, vasele si tot

ce avean.
nume.
Gropile, san ;Helestache, mofie

a statulur, jud. Ilfov, care s'a
vio dut de vecr.
Gropilor (Valea-), vale, izvoreste de la E. com. Negreni,

pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, si se
varsa in gira Negrisoara, in raionul com. Negreni. Se numeste
Balta-fara-Fund ; 2 morT de apa.
Dupl controalele divizier filoxerice (1891), viea lucrtoare

are 40 '14 hect.
Vite : 53 cal, 8o6 vite marT
cornute, 784 oT, 250 capre
telor, cind locuitorir satulur pa-
Gropile, mo)sie, jud. Bacan, pl.

Tazlaul-d.-j., com. Gropile, a locuitorilor rIzesr.
Gropile, peldure, de 543 hect.,

In partea de V. a com. Dracsani, pl. Miletinul, jud.Botosani.
Gropile, unul din cele 6 pichete

ale jud. Muscel, pentru paza
fruntarier, la 40 kil, de pichetul
Bindea si la 35 kil. de pichetul
Podul-Rlulur.
ast-fel pentru ca este formata

dintr'o insiruire de gropT.
Gropitele,plidure particularl, supusa regimulur silvic, in intindere de 225 hnct., pe mosia

Gropitele, com. Vaideeni, plaiul
Horezul, jud. Vilcea.
Gropnita, com. rur., jud. Iasi, ocupind partea de N. a plaser Copoul ; e formata din satele : Gropnita, Singeri, Bulbucani, Forasti,
Mallesti i Misesti, pe o intin-
Gropile (Muntele-), padure particulara, supusa regimulul silvic, pe muntele Gropile, jud.
Afarole Diclionar Gel:g/m*4 va,
dere de 4120 hect. Are o populatie de 479 familil, san 2026

suflete.
82
www.dacoromanica.ro
GROPNITA
650
Teritoriul com. e accidentat,

din cauza dealurilor ce o stra-
e situat satul Gropnita, comuna

Gropnita, plasa Copoul, judetul
bat in diferite directiunI ; nu

prezinta de cit cite-va locurI
Iasi.
deschise si sesurl, provenite din

continuitatea pan telor deluroase.
Prin marginea de E. trece 611
Iasi.
Gropani, com. rur., in N.-V.
scoala ; 3 morI de apa O 2 de
ria si primaria ; Gropsani-de-Dos

(Gropsani-de-Jos, 352 locuitoff);
10327 10, 90 banI, la cheltuelI.

Vite: 1893 vite mar! cornute,
plaseI Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Rornanati. E formata din catunele :

Gropsani-din-Fata (Gropsani-de-
Sus, 448 locuitorI), unde se a-
E situat pe podisul dealuluI

Gropnita. Are o populatie de to r
milif, sati 1583 suflete : 832 bar--
fama-, sal:1 457 suflete, carI se

trag din razesI si mazill, impamintenitl pe acest loc. Legenda
zice el tefan-cel-Mare, Domnul MoldoveI, a impartit acest
pamint la mal multe familiI de
slujbasI al O/ in 1496, intre
carI era si unul Ciohodariu, care
bat si 751 femd; 644 cdsto-
ar fi avut slujba de ingrijitor
1571 si rimatorI 257.

Are : o scoald primar, con-
ritI si 939 necasatoritI.

Budgetul corn, este de 4589
le! la veniturI si de 4547 le! la
cheltuell.
Vite marI sunt 1077, vite raid
impresuratT de boerI, ati pIerdut
dusa de un invatator, si frecuentat de 102 copir; 3 bise-
rdzesiile. Asta-zI mosia este a
riel :
familid Cantacuzino.
Are o biserica, zidita la 1837,
cu I preot, I cintaret si I eclesiarh ; o scoala, infiintata la
rea-in-Biserica (1820) si Cuvioasa

Paraschiva, in Horezul, cu 2
1864, frecuentata de 29 elevI,
Valea-Bisericd, numita ast-fel
si casele proprietater, iar in mar-
pentru ca ad a durat mal mult

timp o biserica a und sat, ce
a fost devastat de Turd; acum
e parte acoperita de padure si
ginea si in fata satuluI spre S.,

este un iaz mare numit Gropnita.
Vite : 149 cal, 577 vite mari
cornute, 1722 oI si 460 rimator.
Gropul, vale, la N.-E. de satul
Gropul-Mnstirei, vale, in j ud.

Iasi, pl. Stavnicul, com. Miro-
rezul, la 14 kil. spre N.-V. de

Bals si la 45 kil. de Caracal.
niveluluI mariI este de 193 m.
cuitoriI satulut cu timpul fiind
apeI Gearnartaluiul.
poalele dealuluI Murgasulut *pe
torI.
al incaltamintelor domnestI. Lo-
cdtun, com. Gropsani, jud. Romanati, situat pe malul sting al
Romtnesti, jud. Iasi, pl. Copoul,

com. Movileni, bogata in finate.
linga riul Geamartaluiul si Ho-
Gropnita, pl. Copoul, jud. Iasi.
Gropani - din - Fat A (de-Jos),
Horezul (450 locuitori); Mardalele (236 loc.) si Dosul-SandeI (133 loc.). Este asezat la
360 ce, 6000 or i 1394 rima-
Gropnita, sat, in centrul com.
tun, com. Gropsani, pl. OltulOltetul-d.-s., jud. Romanati, situat in valea apd Geamartaluiulul.
letinul si Jijioara Pmintul este

productiv in cereale ; are finate
si imase intinse.
Are : 3 bisericI, cu 3 preotI,
3 cintaretI si 3 eclesiarhr; o

le!, 56 banI, la velliturI si de
Gropsani, din jud. Romanati ;

are si o padure de 1 1 1 pog.
Gropani-din-Dos (de-Sus), aGropnita, ias. VezI Gropnita, sat,

com. Gropnita, pl. Copoul, jud.
Jijia si mal in centru piraiele : Mi-
abu rI.
GROSUL
Sf. Nicolae (1840), Intra-
preotT si 5 cintaretl.
Spre S.-E. de com, se afla
parte cultivata.
neasa, formata din Valea-UrsiteI.
Groseni, seitifor, jud. Braila, la

5 1/2 kil. spre N.-V. de satul
Vizirul. Are 31 familiI, sati 157
suflete : 79 barbatI si 78 /*eme;
56 casatoritI si too necasatoritI. Locuesc in 32 case.

Vite sunt : 8o cal', 290 vite
mar/ cornute, 380 o/ si 6o rimatorI.
Groseni, c iltun, jud. Teleorman,

pl. Marginea, com. Pielea ; are
236 locuitorr, din carI 63 contribuabilI.
Groseti, numire a una tdrii din

comuna Zlotesti, pl. Teleorman,
jud. Teleorman.
Groseti, mofie, pendinte de com.
Vizirul, pl. Balta, jud. Braila,
apartinind d-lor : Alex. I. Grosu,
300 hect., cu venit de 95401d;
G. I. Grosu, 300 hect., cu venit
de 13500 le ; loan N. Grosu,

1600 hect., cu venit de 16120
leI; C. Lupescu, 300 hect., cu
venit de 4500 lel.
Gropqani, mofie, pendinte de E-
Gropnita, deal, pe coasta caruia
piscopia RtmniculuI, linga com.
www.dacoromanica.ro
Grosul, com. rur., jud. Vlasca
GROSUL
GROSEREA
651
pl. Marginea, la coltul el despre

pl. Cilnistea i jud. Teleorman,
compusa din Grosul si PoianaGrosul sail cat. Schitul-Grosul,
situate pe cimpia Burnazulur
pe proprietatea statuluf.
Suprafata intreguluT trup de
mosie este de 3400 hect., adu-cind un venit anual de 25000 leT.
Are o populatie de 1158 suflete, din carT 293 contribua-
Codrul, jud. Iai i se varsa in

piriul Oita.
Grosul-Mare i Grosul - Mic,
Groarea, phia, judetul Olt ;
jud. Flci. VezT Isaia,
trece prin cat. Donesti, pendinte de comuna Dejesti, mer-
Groani, (Popeti,Fratil-Chir-
end tot spre V. pana se varsa

in Olt.
culeti), atun al comuneT Costesti, jud. Buzat1, cu 8o locuitorT si 20 case.
Groarea, vdlcea, izvoreste de
Groani, sat, face parte din co-
Oltul-d.-s., jud. Olt si se varsa

In Cungrea-Mica, tot pe teritoriul comuner Otesti-d.-j.
bill.
Budgetul com. este la veniturl de 4502 leT si la cheltuell
Groarea, pisc, com. Dobroteasa,

pl. Oltul-d.-s., jud. Olt.
la E. comuneT Otesti-d. j., plasa.
muna rurald Poenari, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Impreuna cu catunele : Brebenesti, Poenari, erbanesti
Groprea, com. rur., jud. Gorj,

pl. Gilortul, situata in partea
Val ea-d i n Drat, formeaza com.
de N. a comunei Valea-luT-Ciine,
Poenari. Cdtunul erbanesti a

fost si el (Unlit manastirer ampulung.
Satul Grosani a fost daruit de
parte pe vale, si parte de-alungul soseleT comunale, care o

leaga la N. cu com. Aninoasa.
de Alexandria de 18 kil. si de
Stanesti, resedinta plaseT, de
Nicolae I. Basarab la 6883 (1365)
29 kil.
ca ctitor al acester bisericT. Romina GrosanT, dupa moartea luT
dintre carT 260 hect. 'Jac:lure,

125 hect. arabile, finete si pasune, proprietate a d-luT Achil
Crasnaru, iar 555 hect, ale locuitorilor, cu ro hect. vie si
50 hect. prunr.
Are 0 populatie de 18E fa-
de 3753 leT.
Are 2 bisericT, cu I preot

3 cintaretl ; o scoalamixta, conclusa de un invattor i frecu-
entat. de 31 baeti si 9 fete.

Sunt 58 hect. 50 aril vie.
Este departe de Giurgiti de
40 kil., de Bucuresti, de 82 kil.,
Prin sat trece soseaua vecinal

tenicul.
Magura-Grosul si Tres-
Vite sunt: 594 boT
i vacT,
40 bivolT, 69 caT, 1480 oT, 329

rimtorT si 3 asinT.
Sunt 7 circiumr.
Pamintul este fertil, necontinind maT de loc argil ; este
bisericel de mir a luT Negru,

Matei Basarab, protestara in
contra mandstireT, zicind ca el
de la 1365 pana la Mateiti Lift
a fost liberT, neatinsT de intocmirea luT Mihaiti Viteazul de
la 1600, si ca Egumenul prin
silnicie T-a facut clacasT al Manastirci i jurara cu 12 martorT,
zicind c i insusT Matei T a
miliT, sail woo suflete, din carT
6 familiT de Tiganr. Sunt 18

contribuabilT.
LocuitoriT poseda : 40 plugurT, 8o care cu boT, 4 cart*
un amestec de nisip provenit

din debordrile de pe timpurT
ale riurilor Teleorman, Vedea
fost ertat a raminea ca maT
Cu cal; IO stupr ; 254 %rite mail

cornute, 24 caT, 407 or, 3 E ca-
tnainte, dind numaT un mic a-
pre si 163 rimatorT.
si Clenita.
jutor manastireT. Egumenul Var-
Grosul, satiPoenari-Grosul, ceitun, pendinte de com. Grosul,

pl. Marginea, jud. Vlasca, pe
proprietatea statuluf cu acelasi
nume.
Ad i s'ati improprietarit la
1864, 140 locuitorT, carora

s'at dat 420 hect. panfint.
Nicolae, cu i preot ; o scoala.
Grosul, phig, izvoreste de sub

dealul Bordea, com. Ciurea, pl.
Veniturile i cheltuelile coma-
lam, de la 1655, a luat lege

peste lege, adic a jurat ca 24
nel sunt de leT 1046.
martorl, boerT din Muscel, 'Land
care in timpurr ploioase face
si carte de blestem a Mitropolitulur Ignatie. Basarab arnul
marT stricaciunT prin revarsarile

sale.
Prin coin. trece pir. Gruserea,
da dreptate luT
Comunicatia in comuna se
Varlam, luind de la martorif
face prin soseaua vecinall, care
Grosanilor, spre pedeapsa
o leaga la N. cu Aninoasa, lar
a jurat strimb, cite 6 bol de
la S. cu Valea-luT-Ciine.
fie-care, dupe lege si ()Weer'.
In comuna Bunt: o moara cu

5 alergatorT, pe apa riulul Gilortul, care trece prin partea de
E.. a cornuner ; 4 fined; z cir-
(Constantin
Groani, par/ea de N. a com.

Slanicul, pl. Val-WILE!, judetul
Prahova.
www.dacoromanica.ro
ciuma.
GRO$EREA
GROTIWL (MUNTELE-)
652
Are o bisericA, fAcut de preo-
Groetului (Virful-), vhf de
Boroaia, jud. Suceava, e asezat
tul Nit si un proprietar, Barbu
deal, com Capul-Pisculul, plasa

pe piriul Tirzia. NumArl 62

case, populate cu 58 familiT, sati
270 suflete : 141 bArbatT i 129
femeT, din cal-1 50 contribuabilf.
Cocos, la anul i8o8 ; biserica

este de zid si e deservitA de
preot
Groetul, baltd, jud. Dolj, plasa
i cintAret.
Groerea, pIrla, jud. Vilcea. Izvoreste din dreptul com. Prundeni curge pe valea numitd
Groserea si se varsA in Olt,
masT si 26 codal, stpinind 155

fAld; sunt 2 improprietAritT de
Groi, com. rur., pe gira Catina,

jud. Arges, pl. Pitesti, la 14
la 1879 cu 6 fAlcI; in 1889 aj

cumpArat 9 insT cite un lot de
5 hect. In Grosi este o bisericA,
kil. de com. rur. BAscovul-FlestiT

(resedinta subprefecturel) si la
cu hramul SE VoevozT, clAdit5.

de cAlugAriT mAnAstireT Rica,
6 kil. de Pitesti. Se compune
la inceputul secolulul si care e

acum deservitA de preotul din
Tirzia. Scoala din Boroaia servA i acestuI sat.
dupa ce udA com. Cdlina.
Groerea, vale, jud. Gorj, pl.

Gilortul, pe care este situat
comuna Groserea. Vine din spre
N.-V., de la com. Costesti, si se
dirige spre S.-E., deschizindu-se
In albia GilortuluT.
Dealul Cornisani i dealul
Vatra satulur ocupa 7 ala
Jiul-d.-j., com. Rozistea, formatA

din revArsdrile rluluT Jiul. Se
gAseste pe mosia MaiceT-DomnuluT-Dudu si se scurge in balta
Ochiul.
din urmdtoarele sate : Grosi,
Lupueni, Manolesti, Negulesti,
LocuitorT improprietdritT la
1864 sunt 4 fruntasT, 17 pAl-
Culmea-despre-JiT, formeazA a-
Piscul-Radulur si Valea - CapriT,

avind In tot i6o familiT, din
ceastA vale.
care 6 familii de Tigard, cu 854
Groi, sat, face parte din com.
suflete.
In com. sunt 2 bisericT vechT
rur. Modoaia, pl. OtAsAul, jud.
Groerita, deal, apartine comuneT Bibesti, jud. Gorj ; are directiunea N.-S. si este coprins fil-
de lemn, deservite de 2 preotT,

2 cintaretT si un paracliser ; o
tre valea Sterpoaia la E. si a

Groserd la V.; este o prelun-
scoalA primar ruralA.
gire a DealuluT-Serpoaelor ce se
termina in Valea-GilortuluT.

la veniturT si de 1339 leT la
cheltuelf.
Groetul, //imite, la N. comuneT

Vilcea. Ad se fabric brinzA in
stinile Cu numele muntelui.
Groetul, vale, judetul Prahova,

pl. Filipesti, com. Ederile; se
varsA. In riul Cricovul.
manalele, pl. Filipesti, jud. Prahoya, care, impreuna cu trupul

Neagra (1847 hect.), formeazA.
pAdurea Haimanalele.
iasul, cAt. Arsele, avind stincT
acoperit pe poale cu
neatA.
Groi (Obcina), munte, situat

pe hotarul despre judetul Suceava, com. RAucesti, pl. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
si
Groi, pddure, in jud. Neamtu,
vacT, IO cal) si de 324 vite mA-
com. RAucesti, pl. de Sus-Mij-
runte (141 oT, 20 capre si 63
loe ul. Impreung cu acele cuprinse
rimAtorT).
pe teritoriul satuluT Oglinzi, are
o intindere de 1285 pogoane.

Groi, sat, cu 36 familiT de mosnenT, jud. Arges, plasa Pitesti ;
celasT nume. AicT este resedinta
primdrieT. Are o bisericA, cu

hramul Cuvioasa Paraschiva, cu
un preot si un cintAret.
In apropiere de acest sat a

fost o redua a Imperialilor in
timpul rAzboaelor din secolul
trecut.
GroetuluI (VIrful), munte, in

judetul Buzan, comuna Neho-
nenT.
Num4rul vitelor este de 127
capete vite marr (i18 bol
face parte din com. rur. cu a-
Groetul-Mlaeasa, pidure, a
statuluT, in intindere de 150
hect., pendinte de com. Hai-
Vilcea. Are o bisericA. Locuicatun sunt mostoril
Groi, sat, pendinte de coin. rur.

Uda-d.-j., pl. Oltul, jud. Arges.
fi-
Groi, sat, pe mosia si in com.
www.dacoromanica.ro
Groovul, pia'ure, jud. Ilfov, pl.

Oltenita, proprietatea SocietateT
Dacia-Rominia.
Grotina, deal,la V. com. Tomsani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Grota - Dimbovicioare. Vez!

Dimbovicioara, pesterl, j u d. Muscel.
Grotiul (Muntele-), pidure

particularA, sapusA regimuluT silvic din anul 1883, pe mosia
Muntele-Grotisul, pendinte de
GROZ AVE1 (PIRI(JL-)
GROZESTI
653
com. Maneciul, plaiul Teleajenul,
Ioan din Bucurqti, jud. Ilfov,
jud. Prahova.
care s'a arendat pe periodul

1888-93 cu 810o leT anual.
Grozavef (PIrtul-), pi pe
m4a Darabani, com. Darabani,
Aceasta arenda a scazut la 4674

leT.
pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoin.
Grozeti, trup de mo,sie, in jud.

Neamtu, com. Radiul, pl. Bistrita, situat pe Ruga moOile
Giurcani i Muncelul.
Grozvescul, lac, jud. Dolj, pl.

Cimpul, com. Smirdan.
Grozavevi, ciitun, al com. Draghiceni, pl. Ocolul, jud. Romanati, situat pe coasta unuT deal,
la 1 o kil. spre Apus de Cara-
cal, unde terenul are 140 m.

d'asupra niveluld mariT. Are
65 fam. O 300 loc. ; o biserica,
cu hramul Sf. Gheorghe, deservita de I preot i 2 cintaretI.
Grozaveti, sat, face parte din

com. Nicorqti, jud. Tecuciti. Si-
tuat la N.-E. de Nicore0, pe

coasta unul deal inalt de 24
m. i la o distanta de 850 m.
de reedinta comuneI, pe malul
sting al piriuluT acaina.
rqedinta, Herastraul san Ferastraul, Marginea 1 o sectie al-
12000 hect.
Proprietar mare este D-1 Ne-
ciiul.
inte unuT capitan cu numele
groponte, care are o zno0e de

peste 13000 hect., &lid un ve
nit de 38928 le! anual.
Grozea i apoT a trecut in proprietatea luT Radu Racovita,
seda: pacura, izvoare cu apa
Grozeti apartinean maT na-
lovuluT, jud. VlaKa, situat pe

malul drept al ArgeuluT, la extremul N. al judetuluT, despre
Teritoriul acester comune po-
de care a fost dat manastireI
sulfuroase O feruginoase, piatra
Raducanul din Tirgul-Ocna.

In cCondica Liuzilor, o gasim
apartinind 'lineal. Paladi, iar in
Statistica din 1874 o gasim com-
calcaroasa, silicoasd, piatra de
pusa din 4 catune : alciiul,

Grozqti, Ferastrdul i Lesunta.
Teritoriul san, udat de o multime de pirirw tributare Oituzuluf, ?i accidentat de muntI ca
Cona, Runcul, etc., se marginete : la E. cu al com. t3ogdane0 ; la V., cu. al com. Hirja ;
la S., cu al com. ManastireaCaOnulur i la N., cu al com.

circiumI.
comuna Fundul PiruluI, pl. Neaj-
Teritoriul comuneT are o in-
tindere aproximativ de 18000

hect. Padurile ocupa aproape
Comerciul il fac 2 circiumarr.

Locuitorir sunt vechI razeT.
Grozveqti, cdtun, pendinte de
in %afina..
mijloc a OituzuluT, intre muntI.

Se compune din 4 sate: Grozqti,
Tirgul-Ocna.
hectare.
Sunt 634 contribuabilT. Dupa

legea rural& din 1864 s'an improprietarit 534 locultorT, cu
7954 flcT O 40 prajinT paintnt
Grozeti, com, rur. pl. Trotoul,

jud. Bacan, situata pe valea de

san 750 suflete.
Teritoriul satuluI este de io
35 muncitorl O 17 servitorT.
Stid carte 91 persoane.
Sunt 867 case de locuit ;
19
Are o coala, mixta, care func-
tioneaza de la 1865 in satul

Grozeti i 2 bisericl: una ortodoxa i una catolica in satul
Grozeti i o capela catolica.
Populatiunea este de 883 famili!, san 3288 suflete : barbati
1693, femel 1595; 166o Rominf,
cioplit.
cDespre muntele de sare de

la Grozavqti, spune Sulzer, trebue sa maT amintesc, el acesta
este format din sare curat cristalina, ca i cei-l'altY din Muntenia,
Moldova O Transilvania i ca
acela de la Vieliczka in Polonia
O ca se prezintd Une() parte

cu un perete repede, care din
cauza repeziciuneT este deseoperit de pamint ,i prezinta
privitoruluT un adevarat zid de
cristal. Inca nu s'a facut pana.

acum intrebuintare de el, cad!
colla ele cele numeroase din jurul
or4eluluT Ocna, carr contin aceeag sare, sunt inepuizabile;
daca pe de alta parte se adeveresc cele zise de istoria na-
turall i confirmate aicea de

experienta,
ca un munte de
tot exploatat i golit, in timp

de 20 de ad se umple jara cu
7 GrecT, 1538 UngurT, 74 ItaRed, 1 Englez, Io Armen! i
plata de aceea0 naturl, ca O
limita luI cu Dimbovita, intre

Obislavi O. Crovul.
58 IzraelitT ; dintre acWia 3253
In care scop 'asa minieri! in

salina icT i colea pilaWi de
Grozve9ti-SE-Ioan, mofie, a
sunt de protectiune romina, 6

austriaca., lo ungara, 2 elena,
14 italiana, I engleza, I turca;
sunt 1608 agricultor!, 133 meseria.5T, 65 industria0, 61 co-
statuluT, pendinte de biserica Sf.
merciantI, 30 cu profesium libere,
Grozveti, mofie, a statuluT, jud.

Ilfov.
www.dacoromanica.ro
d'Id rija n'ar fi fost exploatat;

sare pentru a sustinea pamtntul
O bogatiile, in carT ny)! vinele
de sare cu atita maI wor se

latesc i Cu attta mar iute umple
din non ocna epuizata.
GROZEsTI
Se gaseste : un cuptor sistematic pentru fabricarea varuluI

si a cimentuluI; 1 fabrica de
cherestea cu abur!; 1 herdstraa
de apa ; 2 mor!.
Totalul paminturilor de cultura este de 1603,63 hect.

1 1 2 hect.
Vite sunt : 159 cal', 1741 vite
cornute, 434 porcI, 256 capre

si
mol or.
GROZII (P1SCUL-)
654
StupY
cu
albine
sunt 50.
Budgetul comund este la ve-
ceaua ; la V., cu com. Circeni ;
iar la N., cu com. Caloparulde-Gorj. Are 740 locuitorl, din

carr 117 contribuabili ; locuesc
in 162 case.
LocuitoriT posea : 30 plugurT, 62 care cu bol, 3 carute
cu cal; 41 stupI.
Prin com, trece soseaua Circeni-Grozesti-Stingaceaua.
Are : o biserica, cu 1 preot
51 2
cint5.retI; o coal, conclusa de 1 invAttor, frecuentata.
niturI de 39794 Id, banT rj si
de 23 elevI; o &duma..
Budgetul com, este la veni-
la cheltuelT de 21275 leT, banI 6o.
turT de 1838 leI si la cheltuelI,
Comuna este strabatutd de
de 888 la
Proprietarul Grozqtilor, d. Negroponte, exploateaza pleura,

are fabrica de var si de ciment,
fabrica de cherestea cu abur!

si altele.
Grozesti, sat. Vez! Grozesti, com.,
pl. Podoleni. jud. Fa/citi.

Grozeti. Vez! Giurcani, sat, com.
Gagesti, pl. Mijlocul, jud. Falda.
Grozesti, ciitun, jud. Putna, pl.

Girlele, com. Odobesti.
Grozesti, fird de mung jud. Bacan, pl. Trotusul, care incepe

in Runcul-Alb si desparte Ca-
calea nationala Onesti Oituz.

districtuluT, 65 kil. ; la Tirgul-

22 caT, 400 o! si 480 rimatorf.
De remarcat in aceasta com.
Ocna, resedinta plaseT, 8 kil.;

la com. Bogdanesti, 7 kil. ; la
com. Hirja, to kil. ; la com.
sunt : Cioaca-luT-Horia, Dealul-
aceasta culme se ramifica M-
GarduluI si dealul Ceadarul.

Va!: ValeaCepler, a Mormin-
gura-Casinulur.
Manastirea-CasinuluT, 30 kil.
tuluT, SU stiuta, a-GarduluT, a-Lu-
puluT, a-BlidaruluI si Grozasca.
Grozesti, com, ru,-., in partea de

N.-E. a plaseI Podoleni, jud.
Falciti, in josul com. Salageni,
asezata 'filtre riurile : Prutul si
Jijia, pe o suprafata de 397 hect.
ale locuitorilor li. cu o populatie
de 125 familiT, sati 420 suflete,
din carT 120 contribuabih.
Are o biseric, cu 1 preot
si 2 dascalf.
Locuitorif, pe Ruga agricultura, se maT ocupa Cu pescuitul

si cultura viilor.
sunt de 1200 le!.

Vite mar! cornute sunt 350,
o! 460, cal 87 si porcI 235.
Grozesti, com. rur., jud. Mehe-
Grozesti, sat, in jud. Bacati, pl.

Tazlaul d.-j., si resedinta corn.
cu acelasT nume, situat pe malul sting al OituzuluT. Are o populatie de 683 farn.,sati 2653 sufl.
Sunt 2 bisericr: una ortodoxa,
Cu I preot si 2 chitAretY, cladita pe la 1734, dupa cum arata.

inscriptia de pe clopot, de catre
Radu Racovita. Pe usa laterala
pela, clddite din vechime, se zice,
ar fi fost darimate de TurcI si

reedificate in urm de locuitorif
UngurT. In biserica catolica se
Strehaia, resedinta plaseT, de 17
Are o scoala mixta, la care
lisita; la S., cu com. Stinga-
Grozesti, mo,rie, jud. Bacati, pl.

Trotusul; apartine d-luT O. S. Ne-
13000 hect., aducind un venit

de le! 38928.
Grozesti, perdure, jud. Baca", pl.
Trotusul, in com. Grozesti si
Hirja, proprietatea d-luI Negro.
ponte. Este populata de brazI,
moliftr, fagT, stejarT si mesteacanT.

si este supusa regimuld silvic.
de la altar se gaseste scris ca

acea us este facuta de vataful
Stefan Munteanu la 1799. A
doua biserica, catolica, si o ca-
pastreaza un clopotel cu data
'4111 ce o ud.
cmunele Hirja si Grozesti. Din
groponte, are o intindere de
dinti, pl. Motrul-d.-j., la 65 kil.

de orasul Turnul Severin, iar de
kil. Este asezata pe o vale. Inainte se numea Susita, dupa pi-
sinul de Oituzul, trecind prin
de 1568.
urmeaza vre-o 50 elevY.
Grozesti, izvor de apee' sliratil,
jud. Baca, pl. Trotusul, com.

Grozesti, pe stinga OituzuluT.
Apa sa este limpede si cam sarata, temperatura II este de 80;
greutatea-ispecifica este de 1002.
In Ioo palmace cubice s'a gasit 15.833 palmace cubice de

acrime carbonica, lar din materiile compacte : var, magnezie,
pucioasa si sare.
Sunt 16 circiumr.
Vi te : 151 caT, 1438 vite marT
Grozif (Piscul-), colina, in jud.
cornute, 253 capre si 338 rima-
Buzan, com. si cat. Plescoiti; face
toa
hotar despre com. Piclele.
www.dacoromanica.ro
GROZIT (VALEA )
GRU1UL
655
Grozil (Valea-), vale, in jud.

Buzail, com. Breaza, cat. Greceanca. Ruptura prapastioasa
din muntele Istrita.
varad' Gruia, filnd ad un mic

port pentru incarcatul si descarcatul diferitelor obiecte de
vezata parte pe o culme de deal,

si parte pe Valea GruiuluT, la
comert.
neni.
mata din riul Jijia, linga satul
Locuitoril posea : 49 pluguri, 84 care cu bol, Io carute

cu cal; 6o stupT cu albine.
Prin comuna trece soseaua
Lazareni; de la locul numit Tudose, formeaza dol cracT : unul
- Hi noTurnul - Severi n va-S capaul -Gruia-Pristolul.
Grozoaia, baltd, in jud. Iasi, pl.

Branistea, com. Golaevti, for-
E. de comunele Tetila vi aEste formata din 3 catune :

Arsani, Bircaciul i Gruiul, unde
este vi resedinta.

hect., din carT : 104 hect. arabile, 85 hect. finete, 16 hect.
pomet, 229 hect. padure si izlaz,
.7 hect. vie i 12 hect. vatra sa-
sub numele de Dubruvatul vi
Are o biserica, cj hramul A-
altul sub numele de Girla-Gro-
dormirea-MaiciT-Domnului , de-
zoaia ; inconjura satul in par-
servita de z preot vi 2 cintaretT; o scoala, conclusa de un
tu/uT.
invAtator, frecuentata de 30 e-
miliT, saii 481 suflete, din carT
levT ; 2 circiumi.
de 1724 leT.
Vite : 450 vite mal-1 cornute,
91 contribuabili.
Locuitorir posea : 16 plugurT,
16 care cu -bol, 400 vite marT
cornute, 926 oT, 164 capre, 30
cal si 57 rirnAtorT.
32 cal, 600 or, 4 bivolT si 450
Apele care uda com. sunt :
tea de S. vi apoi se varsa

in jos in Orla Dubruvdtul, de
unde la iarasT numirea de Jijia.
Grozoaia, deal, in jud. R.-Sarat,

pl. Oravu/uT, com. Brosteni; se
desface din dealul Deleanul ;

brazdeazA partea de S. a com.;
este acoperit cu padurT vi pa-
Budgetul com, este la veniturT de 8801 leT vi la cheitueb
rimatorT.
In com. sunt o multime de
vuni.
Grozoaia,
in jud. R.-Sd-
rat, pl. OravuluT, com. Brovteni.
Izvorevte din dealul Grozoaia ;
uda com. la V., vi se varsa in

ptriul Va lea-Larga.
izvoare cu apa bun. Unul din

aceste izvoare serveste pentru
punerea in mivcare a unei pive,
a printuluT tirbeiti. Tot acest
izvor serva si la intretinerea ocoalelor de rimatorT ale printutuluT, din aceasta localitate.
Are o populatie de i80 fa-
piriul Valea-GruiuluT, piriul Inoa
sa i Piriul-cel-Mare, care izvoresc din plaiul Arsenilor, se unesc cite trele i formeaza pi-
riul Inoasa, care curge spre S.

vi, trecind pe la Vestul Voitestilor-din-Vale, se varsi in Ama.
radia.
Comunicatia in com. se face
ticulare, supuse regimuluT silvic

aflate pe mosia Genuneni,
Gruia, vana i punct pentru in-
prin soseaua comunall care o

pune in comunicatie la N. cu
carcarea cerealelor din i pl. Blah-
Barcaciul, lar la S., cu Voitesti ;
com. Genuneni, pl. Oltul-d.-s.,
nita, jud. Mehedinti, com. rur.
mal are un drum ordinar care
jud.
Gruia.
pleaca din com. Gruiul pe plaiul

Arvenilor, trece pe d'asupra
muntelui Voisani, se uneste cu
drumurile Dragoestilor vi CrasneT, trecind pe la pichetul Mindra, i merge pe la Piatra-TAiata (vezT com. Crasna).
Are : 3 bisericT de lemn, de-
Gruetele iorlita, ftildurt par-
Gruetul, deal, in partea de E. a

com. Dobrita, jud. Gorj, acoperit cu viile locuitorilor.
Gruia, com. rur. i sat, jud. Mehedinti, pl. Blahnita, la 50 kil, de
orasul Turnul-Severin, si la 34
kil. de Vinjul-Mare, revedinta
plaveT ; este situata pe un mic
d'asupra DunareT, avind
o pozitiune ridicata.
Comuna este fondata de principele tirbei5. Are Io00 locuitorT, din carT 149 contribuabilT.
Locuesc 'in 205 case. Este resedinta capitanieT portuluT vi a
Gruia, pichel de granitit, pe marginea DunareT, in pl. Blahnita,

jud. Mehedinti, aproape de com.
rur. Gruia.
Gruia, a'eal, pe mosia Hudesti,

com. Hudesti, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiti.
servite de I preot, 2 cintareti

tinT;
paracliser ;
I circiuma.
pus ;
fin-
Gruitea, .p delure, pe mosia

nauca, com. Tirnauca, pl. Herta,
jud. Dorohoiti.
Gruiul, com. rur., in jud. Vlasca.
Gruiul, com. rur., in partea de
Gruiul, sat, cu
V. a plalulul Novaci, jud. Gorj,

sub poalele plaiurilor Arseni, a-
www.dacoromanica.ro
Vez! Copaciul.
17
/*aman', jud.
Arges, pl. GalAsevti ; face parte

din com. rur. Cacaleti- de- Jos.
GRUIUL
Are o biseric cu hramul

Cuvioasa-Paraschiva, cu i preot
si I cintAret.
656

Gruiul, sat, face parte dirt com.
Gruiul, ditun, resedinta comund

Gruiul, jud. Gorj. Este situat
pe culmea dealuluT Gruiul. Are
rur. Herasti-Buciumeni, pl. Negoesti, jud. Ilfov. Este situat la

E. de Herasti. Prin mijlocul sa-
o intindere de 350 hect., din
tuluT trece soseaua judeteana
carT : 49 hect. arabile, 50 hect.
Bucuresti-Oltenita. Sta' in legatura cu Valea-Dragulur prin o

sosea vecinall.
finete, 50 hect. izlaz, 6 hect.

pomet, 4 hect. vie, 186 hect.
padtke si 5 hect. vatra satuluI,
toate proprieratT ale lo.r.uitorilor.
Are o populatie de 80 familil, sati 18o suflete, din carT

36 contribuabill.
In timpul razboiuluT din 1877,
Aci este resedinta primaria*. Are

o biserica asezata la marginea sa-
hramul SI. Voevog,

deservita de 2 preotT si 1 dintaret, fosa manastire. A ramas
ast-zr ca biserica de mir si se
intretine de comuna. coala,
frecuentata de 58 elevI si 8 etul ta, e 1
leve, se intretine de stat, care

cheltueste anual 1404 Id. Localul s'a construit de judet in
anul 1882. Populatia satuluI e
de 892 suflete.
Suprafata total a satuluT e

de 2280 hect., din carr 1797
hect. apartine statuluY si 483
hect. locuitorilor. Statul cultiva
prin arendasiT sal 966 hect. (8
Locuitorir cultiva tot terenul.
Comerciul se face de 5 circiumarT si I hangith
Gruiul, deal, cu directia de
la
N.-E. la S.-V., com. Star-Chiojdul, plaiul Teleajenul, jud. Pra-
hoya. Cade in partea de N. a
reni, pl. Cricovul, jud. Prahova.
comund.
461 locuitorT.
D-1 A. Stolojan are 324 hect.
N. de Bucuresti, pe malul drept

al santuluT prin care balta Znagovul se varsa in riul Ialomita.
diferite cereale.
Gruiul, deal, la S. com. Caluga.
si locuitorif 311 hect. Proprietarul cultiva i8o hect. (44 sterpe, roo izlaz). LocuitoriT cultiva 263 hect. (36 hect. izlaz,
12 hect. vie).
Gruiul, sat, face parte din com.

rur. Lipia-Bojdani, pl. Znagovul, jud. Ilfov. Este situat spre
de la N. la S. Pe el se cultiva
cornute, 472 oT, 13 caT, 1 o fi-
o biserica, deservita de 1 preot;

1 put ; 1 fintina ; 1 drcium5..
Gruiul, deal, brazdeaza partea de

V. a com. Barasti-de-Vede, pl.
Vedea-d.-s., jud. Olt. Serveste
de limita intre aceasta com. si
Barasti-de-CepturT si are o lungime de 3 kil. Directia luT e
divizia IV-a, comandat de d-1

General G. Manu, a ocupat acest sat.
20 care cu bol; 46 vite marT

maorr, 24 capre. atunul are :
GRUIVL
Sf. Nicolae, deservita de 1 preot

si 1 cIntaret ; o scoala, frecuen-
tata de 14 copiT, Cu intretinerea creia statul si judetul cheltuesc 1450 ler anual.
Sunt 2 circiumr.
Gruiul, deal, jud. Vilcea, pl. 01tetul-d.-s., com. Bdesti, la poalele caruia e situata mahalaua
Strachinesti.
Gruiul, coam de munte, judetul

Gorj, plaiul Novaci, com. Aninisul. Incepe din gitul munteluT Plesea, situat in directiune
N. de la com. si se termina la
S., d'asupra satulul Aninisuldin-Vale.
Gruiul, pise de munte, intre pis-
Gruiul, fost scltit, jud. Ilfov, pl.
curile Risca-Mare si Riscuta,
Znagovul, l'higa satul cu acelasT

nume.
com. Bogdanesti, jud. Suceava.
Gruiul, deal, pe care e situata o

parte a satuluT Voinesti, com.
Voinesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi.
Gruiul, munte, la N. com. Cal-penisul, jud. Gorj, inconjurat

de muntii : Piclesul, Mindra, Tal--
taraiul si frontiera Austro-Ungara.
Gruiul, deal, intre orasul ampulung si Bughea, jud. Muscel.

Are o frumoas priveliste asupra ambelor localitatI.
Gruiul, deal, in raionul com. Bit-zesti, pl. Argeselul, jud. Muscel.

Serveste de limita intre aceasta
com. si com. Botesti, din jud.

Dimbovita. Este situat intre piriul Lentea si valceaua Radacina-
Mica. Are o coama tuguiata.
www.dacoromanica.ro
Gruiul, munte, jud. Neamtu, in

formatiunea ramurelor : Obeina-
Neagra si Secuescul, ce se detaseaza spre S. din sistemul

stincos al CeahlauluT. Se afla
situat la confluenta pirliasuluT
Neagra-Mare si Neagra-Mica, pe
teritoriul com. Bicazul, pl. Piatra-Mu ntele.
In paturile sale se gasesc tufurT calcare.
GRUIUL
Gruiul, munte, intre Dorna si

Brosteni, jud. Suceava, acoperit
de padure de brad; are 1563.5

m. altitudine.
Gruiul, padure, a statuld, pendinte de com. Lipia-Bojdani, pl.

Znagovul, jud. Ilfov, in intin-
dere de 490 hect., formata din

trupurile: Gruiul (450 hect.) si
Bira (40 hect.).
Gruiul, pddure, a statuld, in intinderes de 750 hect., pendinte

de com. Moreni, pl. Filipesti,
jud. Prahova, care, Impreuna cu
trupurile : Mijea (115o hect.) si
Ghirdoveni (650 hect.), formeaza
pAdurea Moreni.
657
curge de la N. la S., jara In

com. Maldarul si se varsa in
riul Vedea.
GRUMATCA (VALEA )
rostenilor pana la satul Borosteni, si mal inainte de a ajunge

la Borosteni se ramifica spre S.,
pana da de satul Gornovita ;

Gruiul-Baltinului, munte, jud.
Neamtu, situat pe unja de hotar a mosid Tarcaul, linga Virful-Gosmanului.
ramura care urmeaza CulmeaFrumoasa, scoboara pana la dealul Paltinul, de unde se bifurca.:
o ramura urmeaza. Culmea-Tis-
manef pana la satul Tismana,
Gruiul-Inalt, sat, cu 35 familii,

jud. Arges, pl. OltuluI. Are o
biserica, cu hratnul Intrarea-inBiserica, cu i preot si i entaret.
iar cea-l'alta urmeaza Culmea-
Frumoasa pana la Poernia.
Gruiul-Secuiului, pddure, jud.

Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., de pe
teritoriul com. Barsanesti.
Gruiul-luI-Andreiaq, munte, judetul Muscel, plaiul Dimbovita,

com. Rucarul.
Gruiul-UrsuluI, munte, in jud.

Muscel, plaiul Dimbovita, com.
Badeni-Paminteni.
Gruiul - luI - Andreia, pildure,

Gruiul, trup de p:idure, al statulur, in intindere de 35 hect., situat in com. Racovita, plaiul
Horezul, jud. Vilcea, care formeaza, impreund cu DumbravaRacoviteI (80 hect.), padurea Racovita.
Gruiul, 'fria, numit si Pirtul-Comanestilor, in com. rur. Comanesti, plaiul Closani, jud. Mehedinti.
Gruiul, pirlia,r, numit si Miroslavesti, jud. Suceava. Izvoreste

din dealul Gruiul, uda satul Miroslavesti si se varsa in Moldova (4 kil.).
supus regimului silvic, judetul

Muscel, pe muntele cu acelasi
nume, proprietatea dila I. Bojan, in intindere de 200 hect.;

e populata cu fagi.
Gruiul-Lung, colind, in jud. Buzati, com. Breaza, cat. Badeni ;
virful sati e stincos, iar poalele sunt acoperite de vil.
Gruiul-UrsuluI, pddure, a statultif, in intindere de 250 hect.,

sine de muntif Manastirei-Cimpulung, carI fac parte din com.
Corbsori si Berevoesti, plaiul
Nucsoara, jud. Muscel.
Gruiului (Valea-), vale, pe teritoriul satului Chirilesti, com.

Rogojeni, pl. Horincea, jud. Covurluiti.
Gruiul-Negru, limite, proprietate a statului, spre N.-V. muntelui Gripcea, plaiul Vulcanul,
jud. Gorj. Are o suprafata cam
Grubanul, deal, prelungire a dealului Nisiparia, care inconjoara
de 750 hect. si se prelungeste
com. Albesti, pl. Crasna, jud.
de la N. la S. Este acoperit
Falciti.
in partea de E. satul Albesti,
de padure si poenr.
Grumatca, pi izvoreste din
Gruiul, plato, in jud. Buzati, Gruiul-Negru, pichet cu No. t,

aringa, cat. Clondirul,
acoperit de vir, fineata si izlaz ;
com.
are o cariera de plata Tot pe

acest platoil se vad si ruinele
und v'echi cetatr, numita NegruVoda.
Gruiul, v(Ilcea, incepe de pe teritoriul com. Colonesti, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt, se uneste Cu
valceaua Gruiul-Mic, care izvo-
reste tot din aceasta comuna ;
construit pe dealul cu acelasi nume, jud. Gorj. Se margi n este la N.

cu Mu ntele-Frumos ; la E., cu Cul-
mea-Borostenilor; la S., cu dealul Paltinul. Poteca ce se privegheaza de acest pichet infra in

tar pe la Virful Sturul, trece
dealul despre Hreatca, trece pe

hotarul de la N. al satului si al
com. Tirnauca, pl. Herta, jud.
Dorohoiti ; uda toata. valea Grumatca si, aproape de bariera t'ir-
guita Herta, se varsa in piriul

Herta.
pe la Osea, urmeaza Culmea-
Grumatca (Valea-), vale, pe
Frumoasa, in sus, pana la pichet,
mosia Tirnauca, com. Tirnauca,

plasa Herta, jud. Dorohoit. Se
zice ca in vechime ar fi existat
pe aceasta vale, despre Dum-
de unde se bifurca.: o ramura

urmeaza Culmea-Frumoasa, lar
cea-l'alta urmeaza Culmea-Bo-
88
60645. Marero Dictionar Geogra450. Vol,III.
www.dacoromanica.ro
GRUMZOA1A
658
GRUMAZANUL
cultura, care se face pe o intindere de 1755 hect., 82 ariT.

hect., 75 ariT, nutrind 2681 capete de vite.
brava-Cazimiroaiel, un erg numit SirbAuti sag
Trecind pe acolo o ceatA de

TurcT, l'ar fi prAdat $1 ars prefAcindu-I in cenu$A.
In com. se af15. :
biserici,
Grumazanul, pilla, pe mo$ia
cu 4 preotr $i 6 dascAlT ; i coa15.,
IvAncAuti, com. PAltini$ul, pl.
condus de un invAtAtor, plAtit
Prutul-d.-j., jud. Dorohoig.
de stat , i moar5.; I fierArie.

leT la veniturT $i de 3519 lei la
Grumazul, bala, pe
teritoriul
com. PAltinipl, pl. Prutul-d.-j.,
jud. Dorohoig.
Grumazul, pisc de deal, pe mo-
Precistei), iar la E., se prelunge$te cu vira dealurilor RAdeni.
Grumfizeti, 7noie, jud. Neamtu,

pl. de Sus-Mijlocul, com. Grumdzesti, proprietatea d-nei Eufrosina Caragea ; este arendatl
cu 30000 le? anual.
Grumazoaia, com, rur., in par-
cheltuelI.
tea de N. a p15.$el Mijlocul, j id.

Flcig, mArginit. la E. de com.
Urlati ; la V., de com. Hoceni

se face : prin $oseaua judetean,
dugi i la N., de com. Crete$ti ;
$ia IvIncduti, com. Pdltini$ul,

pl. Prutul-d.-j., jud. Dorohoig.
care Incepe din dreptul satului

0$1obeni, com. Bode$ti-PrecisteT (dintre kil. 16-17 al $ose-
Grumzeti, com. rur., asezatA

in partea despre mijloc $i S. a
leI Piatra-Neamtu), $i trece prin

satele GrumAze$ti-Ocea-Humu-
printr'un drum ce duce

de la satul GrumIze$ti in dru-
plA$eT de Sus-Mijlocul, judetul

Neamtu, strAbAtutd n directiune
le$ti ;
V.-E. de o $ird de dealurI ce
mul GhindAoanilor.
la S., de com. Hur-
e udatd In lung de ptriul Grumdzoaia.
Este formatA din satul Grunadzoaia, a$ezat pe valea piriuluT cu acela$T nume.
Satul e impArtit in mahalaua
de sis $1 de jos.
In vechime s'a numit Plopeni,
$i se zice el ar
formeaz prelungirea muntilor

Grumfizeti, sat, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul, com. Grumdze$ti, sub culmil e dealuluI
cu acela$T nume, la 27 kil, de
din CrAcAoani $i VAraticul.
Terenurile sale despre N. se

apleacl nesimtit in intinsul podi$-vale al piriuluT Topolita.
fi
fost a$ezat
maT In jos de unde se aflA astA-zI.
Numirea de GrumAzoaia i s'ar
fi dat dupa numele unui vechig

rAze$, Andrel GrumazA. Dupa
documente se dovedeste cA a-
ze$ti, Joseni, Suseni, VAleni
ora$ul Piatra. Are o intindere

de vre o 380 hect., cu o populatiune de 90 familiT, sag 320
Hiza, cu o populatiune de 330
suflete, din carT 4 fam. de EvreT.
mit Stan Posatnicul, in urma u-
familiT, sag 1654 suflete : 806
neT vitejif desf$uratA inteun rdz-
Este formatA din cAtunele :

Cureche$ti, HotArAni, GrumA-
bArbatI $i 848 femeI; 939 necAs5.toritT, 614 cAsAtoritT, 98 v5.-
560 oT, 19 cal, 29 porci $i 87
duvi, 2 divortati, 28 nevolnicT,

(socotindu-se in numdrul acesta
$i cei ce locuesc in trupurile :
juncI.
Arsine$ti, MArce$ti, Ruseni $1

Uri). ti carte 50 de persoane.
Din numdrul total al locui-
in$1-$1 locurile lor ;
ina$T ; 6 locurT a fost pArdsite

ocupate de altiT ; 14 sunt carT
de $1 cultivatorT de pAmint, dar
n'ag niel* un fel de proprietate,
era eftin pe atuncl, a \rinden

unuia Toader Glnescu, cu 60
zlotT tAtAr.$tI. GAnescu a avut
sting al PutneT, sub dealurile
bAteascA, pe : Tochilat, TAnase

Gligincu i o fatI, pe Savina,
flete, carr locuesc in 67 case.
129 ca ur-
bola. Acesta, sag pentru c5.

n'avea copiT, sag cA pAmintul
Grumfizeti, cdtun, in jud. Putna,

pl. Vrancea, com. Negrile$ti.
Este a$ezat pe podi$ul maluluT
Zeica $i al-Babel.
torilor improprietAriti in 1864,

sunt ast5.-zI: 92 carT stApinesc
ceastA mosie a fost dad., de cdtre

tefan-cel-Mare, unuT otean nu-
Grumazeti, ramurd de dealurt,
precum nicT putinta de a mo$teni dupl urma pArintilor lor le-
in jud. Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, com. Grumdze$ti. La V".,

face legAturA cu muntiT CrAcloanilor ; la S., se prelunge$te
LocuitoriT se ocupA. cu agri-
pAn5. printre satele Corni i Bode$ti (pe teritoriul com. Bodesti-
www.dacoromanica.ro
un singur fig, pe Frone. Frone

a avut treT copiI de partea bArcArora le-ag impArtit mosia in
4 pArti. Unul dintre urma$T, Gli-
gincu, se zice el a fost slujba$

la un Canfemir. AceluT Cantemir furindu-i-se un cal de cdtre
Gligincu, T-a luat drept desplgubire pentru pretul caluluT, 355
stj. din mo$ie. Acest pAmint
este deslipit i astA-zI de GrumAzoaia, i alipit de mo$ia Ur-
GRUMAZOA1A
659
lati, slip numirea de Gura-Val!

sati Plopeni, cum se numea si
atuncr.
Teritoriul com, are o supra-
fata cam de 1400 hect., din

cate! 110 hect. vie, 572 hect.
padure, iar restul loc de cultura si imas. Populatia com. este
de 421 familiT, sati 1383 suflete,
LocuitoriT sunt razesT vechi.
Are : 2 bisericI, una facuta la
Grungenilor (Pidul-),Nrifi, in
judetul Ne.mtu, plasa de Sus-
tul Genoaia, unde se limiteaza

Cu com. Virtopul. Limita de V.
Mijlocul, com. Pipirigul ; izvo-
l'acepe de la N.-V., din sesul
reste din dealul cu acelasi nume si se varsa pe stinga riuluT
riuluT DesnatuiuluT, in punctul

DragneT, de aci catre com. Cor-
Ozana.
nul merge tot spre S. Limita

de S. pleaca din capul Huid
de V., merge spre S.-E., pana
In hotarul com. Virtopul, in
Grunjii-Tad, colina, jud. Buzdu,

com. Zarnesti-de-Cilnau, catunul
Ghizdita ; e acoperita cu senil-
naturi si are o insemnata. movild.
1817 si a doua la 1824, deservite de 2 preotT si 4 dascalT;

o scdald, infiintata la 1865, frecuentata de 50 elevI.
In partea de N. a satuluT se
Grunjul, ca/un, al com. Minzalesti, jud. Buzaii, cu 180 locuitorT si 37 case.
afla o biserica numit5. Manasti-
Grunjul, pise de gis, in jud.
rea. Se zice ca in vechime a

servit ca schit de calugarl RusT.
Buzan, com. Minzalesti, catunul

Grunjul, la val-satura pir. Stur-
Se gasesc ad mal multe carti
zea in riul Slanicul.
In limba slavona. Biserica e fa-
cut din lemn de stejar, si a
Grunuzea, ca/un (tirla), pe din-
fost reparat de maT multe orT.
pul Bdraganul, jud. Ialomita, pl.

lalomita-Balta, com. Marsilieni.
Serviciul divin se face de 3-4

oil pe an de catre preotiT din sat.
Gubancea, com. rur., jud. Dolj,
Grurnazoaia, sat, jud. Falda.
GUBANCEA
pl. Dumbrava-d.-j., cu resedinta
punctul Genoaia Cu putine on-
dulatiunT, iar de ad spre V.

pana se uneste cu linia de E.
In com. sunt : val, dealurT si
sesurT. Valle sunt : valea FAgetelul, Petricana, pe care este asezat satul si valea Desnatuiul
zisd si Valea-Mare. Dealurile :
Fdgetelul, cel de N., inalt de

75 m., lar cel de S., de 50 in.,
acoperite cu semanaturI de gnu
si porumb ; Petriceanca de N.,
inalt de 70 m., acoperit cu semanaturT de gria si porumb ;

Petriceanca de S., inalt de 6o
m., acoperit cu padurT si izlaz
de vite. Aproape de marginea satuluT, la N.-E., este un deal, ramura. a FageteluluT, cu o inaltime de
Bucoviciorul, din com. Vela ; la

S., Cu Virtopul si Cornul, despartindu-se de dinsele prin ho-
zoo m., acoperit cu gnu si porumb. Acesta merge spre S.-E.,

pana se uneste cu dealul de N.
al Desnatuiului.
SesurT sunt : Cornisul, Toaia
si Peretul, la N. comund si Dealul-Mare, la S., p5na in hotarul
izvoreste
tare de mosiT. Limita de N.
mosieT Virtopul.
din partea de N. a com. Gru-
catre cat. Bucoviciorul incepe

din punctul N.-V., din sesul numit Toaia ; merge spre E., intra
care re un vad si dota po-
VezT Grumazoaia, comuna.
GrumAzoaia, deal, hotar natural intre comunele Siscani si

Grumazoaia, pl. Mijlocul, jud.
Falcio.
Grumizoaia, pilla,
mazoaia, pl. Mijlocul, jud. Falda, din padurea Fundul-ManastireT, curge de-a-lungul prin mijlocul satuluT Grumazoaia, si la
S. de sat, se varsa in piriul Elanul, la locul numit Gura-Vda.
GrurnAzoaia, vale, pe teritoriul

com. Mastacani, pl. Prutul, jud.
Covurluiti.
Grungenilor (Dealul-), deal, in

judetul Neamtu, pl. de SusMijlocul, com. Pipirigul ; se detaseaza din muntele Cotndrelul.
in Virtopul. Situata pe costisa

dealulur Petricanul. Se invecineste la E., cu com. Vela ; la
V., cu Calugarei ; la N., cu cat.
putin in valea Fagetelul, apoi

se indrepteaza spre N., face o
cotiturd spre N.-V., de aci iar
spre E., trece prin ogasul Min-
Este udata de riul Desnatuiul

durl in dreptul comuneT. Se
varsa in balta Cima, linga Dundre. Primeste piriul Petriceanca,
care uda com. si se varsa in

Desnatuiul, indata ce acesta ese
ciuna, coteste putin spre S.-E.,
din com. pe la E. Acesta pri-
ese putin pe culmea dealuluT

Burdiosul, apuca spre E., pana
in Valea-Burdiosulul, unde se
uneste cu hotarul com. Vela.
Limita de E. incepe din Valea-
meste la rindul sal.' piriiasul Fagetelul, ce curge de la V. la E.,
BurdiosuluT, merge spre S., trece
peste riul DesnatuiuluT, si cu

raid cotiturT merge pana in punc-
www.dacoromanica.ro
prin N. com. si se varsa drept

in centrul com. in Petriceanca.
In com. sunt 3 siliste, numite
Scofesti, Cotofeni si Gubancea.
Populatia com. Gubancea este
de 688 suflete : 372 barbatT si
GUGUIANCA
660
GUBANCEA
316 femeT. Locuesc in 157 case
se arendeaz cu trupul nelocuit
si 20 bordee.
tiii carte 20 de persoane.
MAcArAul, cu 9800 leT anual.

leT, 85 banI.
Impminteniti de la 1864 sunt
Ad, in 1864, s'ari improprietArit 50 locuitorT, pe o supra-
104 locuitorT.
Are : o bisericl vechie de zid,
fatl de 150 hect.

Pe acest trup este un petic
ca! 40 si porcT 150.

Via se cultivA pe o intindere
de 12 hect., si pAclure se aflA
reparatA de locuitorr in 1888,,

deservia de 1 preot si I cintare i avind 17 pog. plmint din
1864; o scoal1 mixtA, ce functioneazA din anul 1882, e in-
de pAdure de 25 hect.
pe o suprafatl de 828 hect.
tretinutA de stat si e frecuentar

de 15 bAetT.
Sunt 2 circiumI.
pog., din carT : 3955 pog. arabile, 390 finete, 95 izlaz, 726
pAdure, 199 viT $i 199 pog. ocupate de vatra satului.
Vite marT cornute 439, oT 557,
Este departe de Giurgia de

32 kil., iar de Bucuresti, de 45
Gugeti, sat, pl. Crasna, jucletul

FAlciti. Vez! Gugesti, comunA.
kil.
rur. MaldArul, pl. Vedea-d.-j.,
Gugeti, celtun, in jud. Putna, pl.

Girlele, com. Ptesti. Este a$e-
jud. Olt. Are o populatie de
zat pe $oseaua ce duce de la
50 familiT ; o bisericA, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva si SI.

Voevozr, ziditl la 1865 de preotul Constantin Duhovnicul si so-
Focsani la Odobesti, la 0/2 ora

de Focsani.
Gueti, sat, face parte din com.
su-
flete, carT locuesc in 24 case.
pa sa Maria.
Gugeti, sat, in jud. R.-SArat,
Mosiile in vechime se numeati

Scofesesti-Gubancea, Cotofeni si
Gueti, sat, face parte din com.
pl. Marginea-d.-s., cAt. com. Pli-
DragneT, in intindere de 3955

pog., clInd un venit de 65000
rur. Milostea, pl. Oltetul-d.-s.,

jud. Vilcea.
nesti, asezat in partea de N. a

comuneT, la 2/2 kil. spre N.-E.
de cdtunul de resedintA, pe 1.1111
leT.
Ville, de 40 '/2 hect. sunt si-
Gugea, sat, in partea de N. a
Rimna. Are 8 hect., cu o po-
tuate pe mosille locuitorilor improprietAritT la 1864, crora le
com. BrAesti, pl. arligAtura, jud.
pulatie de 310 familiT, sati 1o80

apartin si produc vin rosu.

*oseaua vecinalA - comunal
strbate prin centrul corn, de

la V. la E. pe o lungime de 2
kil.

caT 22 $i of 140.
Budgetul este de 1945 leT la
Iasi, situat intre dou dealurl

micT. Are o populatie de 21 familiT, saii 95 suflete ; un iaz si
o rnoard pe pirlul Sirca, ce trece
pe linglt sat. Mal inainte a fost
proprietatea mnAstird Neamtu,
astA-zi este a statuluT.
3 caT, 112 oT si 30 rimAtorT.
bilr.
tiii carte 250 persoane.
Are o biseric si o scoal.

Gugeti, stalie de a'r.-d.-f., jud.
R.-SArat, pl. Margin ea-d.-s., com.
PlAinesti, pe linia BuzAti-R.-S5.rat-Focsani-MArAsesti, pusA in
circulatie la 13 Iunie 188 i. Se atIA
Gubancea, sat, jud. Dolj, plasa
tr'un singur sat, in partea de
filtre statiile: Sihlea (7.I kil.) si

Cotesti (7.3 kil.), la 184 kil. de
Bucuresti si la 21 kil. de R.-
Dumbrava-d.-j., com. Gubancea.

VezT Gubancea, comunA.
N.-V. a plAseT Crasna, jud. FM-
SArat. E gara de transport a
asezatl pe un teren acci-
comunelor : PlAinesti, Slobozia,
dentat. Se mArgineste : la N., cu

com. Miclesti ; la S., cu com.
tioborAni; la E., cu com. Stro-
Popesti, Bogza, Sihlea, Dragosloveni si Bontesti. Venitul a-
veniturT si 1896 leT la cheltuelI.
Gugeti, com. 1 ur., formatA din-
Gubandrul, ciitun, al com. Baldovinesti, pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,

jud. Romanati. Are Ioo familir,
sail 435 suflete ; o bisericA cu
hramul Sf. Ilie (1835), cu 1
preot si 2 cintAretT.
Gubavia, cdtun, pendinte de com,

Tangirul, pl. Cilnistea, jud. Vla--
ca, pe trupul de mosie al statuluT, fost al MitropolleT si care
cia ;
esti, TAbAllesti si Botesti si la

V., cu com. Solesti, din j.id.
cesteT statiT pe anul 1896 a fost

de 203682 leT. IoAltimea d'asu-
pra niveluluf mAriT de 83'.35.
Vasluiii.

hect., din carT 669 sunt ale lo-
Guguianca, sat, face parte din
cuitorilor. Are o populatie de 175

famiET, sai.1 784 suflete. Sunt
zoo contribuabilT.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Are o

populatie de 127 suflete : 75
bArbatI si 52 femeT. Cade in
partea de N.-V. a comuneT, la
Are o bisericA.
www.dacoromanica.ro
com. rur. Ionesti-MinculuT, pl.
GUGUIANCA
661
kil, de cat. Obeni, unde e
natelul
i Seaca,
GULIANCA
si dupa ce
com. Cornatelul, valcelele : Baba,

Barasca, Munteanul, Ghiboroaia
DrumurI principale sunt : la

Probota (4 kil.), la Vintulesti
(Dolhasca, 3 kil.), si la podul
SiretuluT (2 kil. 700 m.).
voreste dintre comunele : Marcea, irineasa $i Scundul; trece

printre Dealul-Oltului $i com.
si Gorga si pe dreapta valle:
In Guija a fost un schit de
Scundul; se uneste cu Valea-
Dragoli, Cataonul, Calugarelul

$i Seaca, isT continua drumul
prin com. Albesti, unde primeste
calugarT ce tinea de manastlrea Probota.

In 1803, Gulia cu liuziT ot
numele de Seaca
in centrul
Hecia a manastireT Probota nu-
comuneT, se uneste Cu valea
mara 48 liuzi, platind 600 leT
Ve-de .ET.
bir anual.
scoala.
primeste pe stinga, in raionul
Guguianca, Ha, jud. Vilcea ; iz-
Cirstea.
Gugul, deal, se intinde de la N.,
i,
din com. Miclesti, jud. Vasluia,
spre S., prin com. Botesti, pl.

Crasna, jud. FIci, lsindu-se
apor in com. Gugesti. Acest
Gugua, sat, face parte din com.
deal formeaza pe teritoriul com.

Botesti, vaile : Izvorul si Albi-
valea i in dreapta IminoguluT ;
la N. de Sabareni. Spre V. se
are o populatie de 423 locui-
intinde padurea Riloasa $i lo-
torT.
neT, prin care curg piraele cu
lzvoarele, pl. Siul-d.-s., jud. Olt ;
Guija, sat, face parte din com.

rur. Popesti Dragomiresti, pl.
este situat la N. comuneT, pe
Znagovul, jud. Ilfov. Este situat
chime dealul acesta se gasea
Guinetilor (Dealul-), deal,
eurile smircoase ale BaltAcaciuluf. Are o suprafata de 171 hect.,

proprietatea locuitorilor, din cari
pe proprietatea unuT 6:lugar Cu

numele Ioaq Gugu, care locuea
la Schitul-BodesculuT, de pe mo-
brazdeaza partea de E. a com.
15 hect. ramtn sterpe. Are o
Barasti-de-Vede, pl. Vedea-d.-s.,

jud. Olt ; serveste ca limita 'filtre
populatie de 292 suflete.
sia Gugesti, si de la care si-a
cat. Barasti
luat numele dealul.

Dealul, cu o parte din mosia
o lungime de 4 kil. Directia

lur e de la N. la S. Pe el se Gulianca, com. rur., in judetul
Botesti, a facut parte din tru-
cultiva diferite cereale.
acelasT nume. Se zice ca in ve-
i Motcesti, si are
pul mosier Gugesti, pana la 1829,

ctnd printr'un schimb 'filtre pro-
Guija, saa Schitul, sat, pe mo-
prietarT, s'a alipit la mosia Bo-
$ia cu acelasT nume, com. Dol-
test'. Pe partea de E. a luT
hasca, jud. Suceava, asezat pe
se afla asezat satul Botesti si o

parte din satul Porceni, formind
$i Valea-Botestilor.
Gugul, deal, jud.
Gorj, plaiul
Vulcanul, com. Dobrita. Pe acest deal, in partea de S., sunt

viile locuitorilor.
coasta dealuluT Codrul-Manasti-
ref. Are o populatie de 250 fasaa 796 suflete : 390 barbati si 406 femel ; 190 contribuabili.
Vatra satului ocupa 8o ala.

Mosia, proprietate a statulid,
fosa a manastirel Probota, are
o suprafata de 992 &id', din
cari : goo falci pgdure, 6o falci
cultivabile, 22 falci finat si restul neproductiv.
Gugului (Dealul-), deal, la V.
Improprietariti la 1864 $i 1879

sunt 239 locuitorr, staptnind 239
Gugului (Valea-), vale, jud.

Olt, pl. Oltul-d.-s., izvoreste din
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe

piriul Buzaelul.
Gugul, pda'ure, pe Dealul-GuguluT, com. Botesti, pl. Crasna,

jud. Falch.
de com. Cornatelul, pl. Oltuld.-s., jud. Olt.
fld si 26 prajinT.
Gheorghe, zidita de locuitorT in
1887, deservita de i preot
2 cintAretI, improprietgritI Cu
padurea Seaca, are o directie
17 ala
de la N. spre S., tia cat. Cor-
serva. $i acestul sat.
coala din Dolhasca
www.dacoromanica.ro
Este asezata in partea de E.

a judetuluT, la 42 kil. spre N.E. de orasul Rimnicul-Sarat,
in mijlocul plaseT, la IO kil. spre
S. de com. Maicanesti, resedinta
piase. Comune invecinate sunt :
Maxineni la 8 kil., Rimniceni

la x3 kil., Corbul la 14 kil.
Se margineste la N. Cu com.
Malcanesti, la E. Cu Maxineni
riul Buzaul, la S. cu comuna
Domnitai si la V. cu com. Vilcelele i Ciorasti.
Piriul Buzaelul, o ucla la S.
dimpreuna Cu afluen tul san, Pu-
turosul, ce formeaza balta Butuci i Puturosul ; sunt in com.

12 puturl.
Catunele carT o compun sunt
Gulianca, resedinta, la N., Ariciul, la S.

hect., din carT 56 hect. vatra

comuneT, 408 hect. ale locuito-
GUL1ANCA
GtivIEVII
662
rilor, 7500 hect, ale particula-
dinta al comund Gulianca, situat
descriptie se gaseste in geografia
rilor.
in mijlocul comuner, in cimp,
judetuluI Ilfov de d-1 M. Strainescu : De la cdtunul Ulmeni,

mergind spre V. catre Oltenita
Populatia comuna e de 180

familif, sati 867 suflete :
4.4.4
barba! si 423 femer; 180 casatoritT, 666 necasatoritT, 21 va.-
duvr. Sal carte 95 persoane.


SE Irnparatr Constan tin si Ele-
na, zidita in anul 1864 de
pe un crac al piriulur Buzdelul ;

are o intindere de 21 hect. (nu-
mar vatra satuluT), cu o popu

latie de 72 familif, san 339 suflete, din carT 80 contribuabilr
si 48 stin carte ; are: o biserica,
rurala, indata ce coborim lipa

pe care este cat. Ulmeni, ve-
Cu 1 preot, 1 dascal si 1 cintaret ;

scoala.
o magua ?nafta ca de 15 stinjenT, avind d'asupra o forma

cercuita si o intindere ca de 50
Gulieni, tirlIt, judetul Brila, la

7 kil. spre N. de satul Cioara-
stinjenr. Aceasta magurd se numeste Dafne (Gumelnita). D'a-
lo-
cuitorr, avind un venit de 340 leT

si servia de I preot, I cintaret
dem, aruncindu-ne ochif in muchea dintre Arges si Dunare,
aproape de hotarul
supra el, de jur imprejur, este
din Gulianca la 188o, cea din

Ariciul, la 1863, conduse de 2
invatatorr si frecuentate de 57
despre Zavoala, infiintata la

1882 de fostul arendas Gulie.
Vatra ttrler este de 16 hect.,
avtnd 22 case, Cu 27 familir.
un sant pe unde se crede c

ar fi fost un zid de cetate, In
elevr.
san 105 locuitorT.
fi oficiat rugaciunile catre D-zen
In ce priveste cultura pamintuluf comuna are 5355 hect.
Vite sunt : 66 cal', 150 oT,

120 vite marT cornute si 35 rimatorT. Acest sat se mar numeste lapa si Nisipurile.
un mitropolit. Altir pretind ca

aci stationan corabiile, cacT se
zice d. riul Argps isr avea cursul in vechime printre aceast
rnovill si dealul pe care asta-zI
este asezata com. Ulmeni, pe
valea numita azT Bojorita, pe a
careI albie potr merge calare si
si
I paracliser ; 2 co II mixte, a-
mindoud fundate de comuna, cea
arabile, 2144 hect. imas, 73

hect. padure, 340 hect. finete.
Locuitoril posea.: 181 plugurr, 4 masinf de semnat, 4

de secerat, 4 de treerat, 2 morT
Cu aburr; 534 boT, 357 yac,

249 cal, 143 epe, 1152 or, 62
Doicesti,
Gumrletul, insuld, pe Dunare,

In apropiere de com. rur. Salcea, plasa ampul, jud. Mehe-
centrul carera, unir pretind ca. ar
fi fost zidit o biserica, unde ar
ar a te putea vedea de la o
dinti.
distanta de
rimatorT.
stinjenr. In a-
Comerciul este destul de ac-
Gumrletul, picket de granip,
aceasta movill se crede a fi fost
tiv si const in importul de coloniale, instrumente agricole, spirtoase si haine confectionate gata
pe marginea Dunarer, in judetul

Mehedinti, pl. Cimpul, com. rur.
vechea cetate Dafne (Constanta),
Salcea.
venirea sa in Dacia Traiana.

Aceasta moya e pe proprie-
si in exportul de vite si mar cu

seama de cereale , transportul se
face prin statia Hanu-Conache

(jud. Tecuciti), la 16 kil. spre
N.-E. de comuna.
Calle de comunicatie sunt drumuel vecinale : spre Malcanesti;
spre Namaloasa (jud. Tecucin);
spre BrAila; spre Ciordsti ; altul
din cat. Ariciul, mergind tot la

Braila ; spre Rimniceni, care da
in calea judeteand Rimnicul-SArat-Mdicanesti.
Veniturile comuner sunt de

5000 leT, lar cheltuelile, de 4473
Id. Contribuabilf sunt 170.
Gulianca, sat, in jud. R.-Sarat,

pl. Marginea-d.-j., cat. de rese-
Gumelnita, movild, jud.
Ilfov,
care se mar numeste si Batalurr,

futre Oltenita urbana si Dunarea
propriti zis., care cind vine mare
zidit de armata romana dupa

tatea d-luf Mihail A. Ghica.
Gumeti, com. rur., in jud. Te-
fi-
leorman, pl. Teleormanulur, sitnata. pe Valea-Clinelur, cunoscutd si sub numele de Silistea.
zef
RomanT si ancore, ceca ce pro-
Rica si Surdulesti, la S. cu com.

Zimbreasca si Ciolanesti, la V.
Cu com. Balaciul si la E. cu
Tataresti-d.-s.
acoperd cu apa.
Ad s'aj gasit in pamint
gurr de lut reprezentind
beaz ea a fost aci in vechime

un debarcader.
Se mar yac' bolovani de zgu-
ra si se presupune a
fost
Numirea de Gumesti s'a dat
vechie fabrica de carie. Aceasta se confirma prin faptul
acestef comune mar in una,
fi
cd, Cu ocazia unor spaturr in

pamint, s'an gsit diferite doburr si vase intregr de pamint.
Asupra Gumelnitef lata ce
www.dacoromanica.ro
dupa nutnele proprietarulur mosief, Guma. Numele oficial al
comuner este asta/Y SilisteaGumesti.
Are tref calme: Silistea (re-
GUN0A1A
663
GURA-BALlf
sedinta) i cdtunele Rica-Vechie

si Silistea-Glavaciocul.
care tine o sAptdmind.
Teritoriul comunei are o intindere de 8033 hect., dimpreund cu mosiile dupe dinsa. Lo-
In partea despre S.-V. a comuna cAtre com. Zimbreasca

se afl o mAgurd, in jurul ea-
cuitorif improprietdritT dup lecdt.
reja s'a fAcut importante deseoperirI archeologice.
Rica, 170 pe proprietatea Gumesti, iar pe Silistea-Glavacio-
de o m., lar periferia de io
gea rurall sunt: 74 din
La 6 August- se face bilcid,
InAltimea acesteT mAguri este
sa6 94 suflete, cari locuesc in

24 case.
Este strAbAtut de piriul cu
acelas nume, care trece prin
partea de E. a satulur. Locuitorir
sunt parte rdzesT, parte clAcasI.
Teritorul 01. este de 202 hect.
cul, 79, ocupind totl o intindere

de 1285 hect.
Proprietatea Silistea - Glavaciocul, fostd a statuluI, in intin-
m.; n apropiere de aceastd ma-
Gunoaia,pirtg,jud.Tecucin, izvo-
gua se gAsesc si astAzr, cind

ard locuitorir, hirburI de oale
alte fragmente de vase si
reste la N. de satul Gunoaia,
dere ca de 750 hect., a fost
unelte vechr.
acelasI nume, hita in satul Oprisesti, se uneste cu pirliasul Opri-
cumPdratA de proprietarul trupuluI de mosie Gumesti, d-na

Maria Al. Manos, in anul 1885,
ast-fel c singurul proprietar mal
mare in aceastA comund este

d-na Manos care posedd 5000
hect. patota arabil, ca la 350
hect. pAdure i restul, finete si
Satul Silistea este unul din

cele mal' vechi ; este trecut in
catagrafia satelor acutd in 174 1.
Catunul Rica-VechIe este si

el sat vechiti, de oare-ce se
Gunoad, trece prin satul cu

sesti si se varsd in Zeletin,
fata satului Burdusaci.
Silis-
Gura, nume generic, ce insoteste

multe nume proprif de locurI,
ardtind pozitia lor la gura riu-
tea-Glavaciocul s'a intemeiat maI
rilor si vAilor. A se cauta numele
vede trecut in aceeasi catagrafie ;
iar cel de al treilea cdt.
izlazurI, peste tot aproape 6000

hect.
Vite sunt: 1203 vite marI
din localitatea numitd Fundul-
proprii ce insotesc.
Satul Silistea fAcea partea din
pl.
Mijlocul in secolul trecut;
cornute, 297, cal, 24 cada si
dupd aceia, la 1836, a trecut
mAgari, 4418 I si 384 porci.

Budgetul comunel este de ler
11397, bara 69 la veniturI
de ler 10386 la cheltueli.
la pl. Teleormanula
Gura-Albeti, sat, in partea de

S. a com. Albesti, pl. Crasna,
jud. FAlcid, situat pe sesul Ho-
Bihnita, sat, fAcind parte din com.
ceni, lingd soseaua nationald Vasluiti-Birlad.

Proprietatea mosieI este a
Drumurile principale sunt cdile vecinale urmAtoare : Silistea
RAchitoasa, jud. Tecucia. Situat
locuitorilor rdzeg.
la p.ra si la com. Balaci,
la
kil. 600 m. de resedinta comund,
com. Surdulesti si Rica, la co-
intre dealurile Mosoiul la V. si

Gunoaia la E.
muna TAtAresti, la Cioldnesti
Gunoaia, numit
i Bahna
lateo groapA la S. com., la 4
in alte directiunI. Din punctul
de vedere al comunicatid, a-
sati 347 suflete. Locuitorir sunt improprietAritI la 1864.
ceastd comuna este importantA

prin imprejurarea cd formeazA
punctul de intersectiune al drumurilor ce unesc judetele Oltul
Cu Vlasca si Argesul cu Teleormanul.
Are: doul sea', una de 13Acu o populatiune de 21 elevi
si alta de fete ; doud bisericr,

una in Gumesti Cu un preot
2 cintdretr, cea-l'alt1 in SilisteaGlavaciocul, Cu I preot si 2
cintAretT.
Proprietara mosiel are aci

o moard cu aburr.
Biserica, cu hramul SI. Dumitru, este fAcutd la 1847 de
un anume Iancu Popovici.
CopiiI merg la scoala din

RIchitoasa, care e la distantA
de 4 kil.
Teritoriul cdt, este de 355
Gura-Argeului, pichet, pe Durare, cu No. Ir, la Gura-Argesulur, jud. Ilfov.
Gura-Badei, pichet vechid, cu

No. 23, cAtre hotarul Moldover,
in pl. Orasul, com. Brosteni, jud.
R.-Sdrat, asezat la gura piriului
Valea-Bader.
Gura-Balii, bra1 al DundreT, in

pl. Borcea, com. Socariciul, jud.
Ialomita.
Acest brat pleacd din Du-
hect.
ndre in directiunea N.-E. i se
Gunoaia, sati Cima, sat, fAcind

parte din com. Burdusaci, jud.
Tecuciti, situat la N.-V. com.,
la o distantd de 4 kil. Ioo m.
de resedinta com.
www.dacoromanica.ro
uneste cu Borcea, putin mar
spre E. de
satul Socariciul,
tAind insula Balta in doud pArtI.
Numirea populard a acestui

brat este Riul i Riul-Alb.
GURA-BAL1/
664
Cantitatea apeT ce curge pe
acest brat, face ca s
fie in
permanent plutitor, i Borcea, pe la punctul de unde se
selel mixte Piatra-Priskani, pe

malul drept al riuluT Bistrita, in
com. Bicazul, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
uneste cu bratul Gura-BaliT, este
plutitoare pn la vArsarea sa
in Dunre.
Gura-BiatriteI, pichet de granii,

pe marginea DunAreT, in pl.
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Gura-Ball!, insul, pe DunAre,

jud. Ialomita, la gura bratuluT
cu acelag nume ; are pAdurT si
pAsunT.
Gura-Bobuluf, trup al 'aclara

Filip i Gura-Bobului, in pl.
Ialomita-Balta, com. Chioara,
jud. Ialomita.
Gura-Balmii, bral (prival), in insula Balta, pl. Ialomila-Balta,

com. Chioara, jud. Ialomita, comunicA cu bratul SAltava-d.-j.
GURA-BORO/
sleahuluT ce duce la HusT, prin

Drinceni.
Are o biserie construit la

1841.
La anul 7183, in aceast localitate a fost un rAzboi lntre

Dumitrascu Cantacuzino si Petriceicu. Iatd in aceast privintd
ce serie cronicarul N. Costin :
esind iarAsT de a doua
oar. Dumitrascu-VodA la Galati, a purces pe Prut in sus si
venind impreun cu Kir Husein-Pasa pAn. la FAlci, ait
Gura-BohotinuluI, com. rur.

sat, in centrul plAseT Podoleni,
mers de s'al:1 impreunat cu Calga-Sultanul la Codrul-Tigheciu-
judetul Fdlci. E mrginit. la N.-
luT. De la FAlciti a purces in
V. cu com. Isaiea ; la S.-V., c

com. Cornesti ; la E., cu Zbo-
sus pe Prut i ati tras la Hui.

De la Hui att ales 20000 de
vrsarea piriuluT Barnarul in Bistrita, jud. Suceava. Ad i sunt
roaia si la V. cu Mona. Este
Mari ce erati cu caT maT bAr-
aezatd la gura \del' piriuluT Bo-
sem n ate ins tal ati u ni fores ti ere :
hotinul. Vatra satulur are o suprafat cam de 13 hect., iar in-
batI, cu Hagi-Gherel-Sultanul
cu Buhus-Hatmanul, i s'el intimpinat cu Petriceicu-Voc15.
treaga comun este de 1072
cu LesiT la Gura-BohotinuluT,
hect., cu o populatie de 86 fasart 306 suflete, din carT
a. se pogorlse i PetriceicuVodA pan5. la Gura-BohotinuluT.
71 contribuabilT.
Ci cum s'el intimpinat a dat

putin rAzboiti inteacea zi, ce
prinzind limbA din TAtar peste
Gura-BarnaruluI, localitate, la
schele, 2 herAstrae, un canal

lung de 17 kil. cu 4 opustorT
mari si 15 miel si linie telefonic pe o intindere de 15 kil.,
statinnT intermediare,
cite-va case pentru functionarT,
Cu
treT
uvrieri si un han. Toate aceste

instalatiunT fin de proprietatea
M. S. RegeluT.
Gura-BrbuletuluI, sat, plaiul

DImbovita, cdt. com. Pietrari,
jud. Dimbovita.
Prin partea de N.-V. a satulu trece plriul Bohotinul, formind aci iazul cu acelasT nume.
Satul e asezat la poalele dealuluT Voloaia, pe loe podis.

Pe dealurile dinprejurul satuluT se afl pAdure i vi!.
la veniturr si de 1150 leT la

Gura-Belil, sat, face parte din
noapte att si fugit LesiT pe Prut

in sus; si TAtariT n'ati avut pre
ce-1 goni, cA le eratt cal! slabT.
IarA Petriceicu-Vodd, a lovit pre
la Iasi, si lovind pre la Suceava
si pre la tirgul SiretuluT

trecut in tara Lesasclo.
s'aft
cheltuelT.
Gura-BohotinuluI, iaz, format
com. rur. Breaza-d.-s., pl. Prahoya, jud. Prahova. Are o populatie de 369 locuitorT (19i bdrbatI, 178 femeT). In acest cdtun

oT, 400; caT, 27 si porcT, 70.
Se zice cA satul este infiintat
este o carierd de unde se es-
catre Hatmanul RAducanu Rosetti, fost proprietar. El a adus
din ptriul Bohotinul, in partea

de N.-V. a com. Gura-Bohotinulul, pl. Podoleni, jud.
In marginea satuluT, pe o suprafat. de 2-3 hect., avind
25 familif din jud. Vaslui, unde
o moar. Cu 2 pTetre.
trage humd, care, amestecatA cu

pTeatr de prund, cl un var
hidraulic foarte bun.
cam de vr'o sutA de anT, de
construind case in gura ptriu-
Cade in partea de N. a co-
luT, a intemeiat satul cu nutnele
mune! si udat de vile Racherisa, Lazul si CArunteT, si de

riul Prahova, partea de E.
de GuraBohotinuluT, dupl nu-
Gura-BorciI, ticket de frontierii,

pe DunAre, in jud. Ialomita, pl.
mete localitAteT, cacT aicT 'se
Ialomita-Balta, com. Chioara, la
Gura-BicazuluI, trup de sat,
terminA valea si ptriul Bohotinul ce trece in sesul JijieT. MaT

inainte era aicT numaT un bol--
gura de sus a BorciT, unde se

vars in Dunre.
situat in dreptul kil. 8o al so-
deja de circiuml in marginea
Gura-BorciI, pichet de frontierii,
www.dacoromanica.ro
GURA-BOTULIJI
GURA-CRXEMLOR
665
pe Dunare, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, la gura de jos a Bond,
tea de V. a com. si pe care se

cultiv tot felul de cereale si
unde 41 la nastere acest brat.
altul in partea de E., numit

Enari, avind o lungime de 2 kil.,
Gura-BotuluI, pdolure, a statu-
pe care de asemenea se cultiva
Vite : 120 bol, 166 vacr,
lur, in jud. Ialomita, pl. Borcea,

com. Ciocanesti-Margineni.
cereale, si care are pe o parte

din el si padure.
Girla Vedita si Gura-Bould
taurl, 51 viter, 130 cal, 478 I

si 45 rimatorr.
Gura-BotuluI, pichet de fron-
uda. comuna.
Se margin este, cu comunele :
Gura - CeretuluI, numire data
tierd, pe Dunare, la gura bratuluI Botul, jud. Ialomita, pl.

Borcea, com. CiocAnesti-Margineni.
Gura-Boului, com. rur.,jud. Olt,

pl. Vedea-d.-s., compusa din 6
catune : Gura-Bouluf, Varsesti,
FrAtia, Prodani, Chitani si Lun-
gani. Este situata pe riul Vedita, la 60 kil, de capitala judetulur. Ad e resedinta plaser.
sad 1149 suflete, din carI 231
contribuabilr. Locuesc in 278
case.
.
Vata, l'ata, Baresti-de-CepturI

si Pro fa.
Gura-Boulul, sat, face parte din

com. rur. cu acelasI nume, pl.
Vedea-d.-s., jud Olt. Are o populatie de 1 '20 locuitorf; o bisericd, fondata la anul 1891.
Gura-Boului, nagurd, pe teritoriul com Maruntei, pl. Sild.-s., jud. Olt, situata la E. de
Lacul-luI-Dragomir. Are o maltime de 16 m. si o circumfe-
rinta la baza de 6o m. Din vir-
E., si la 1 kil. de resedinta com.,
pe malul drept al piriuluI Calmatuiul, cu o populatie de 53

familif, sad 170 suflete.
2
punctuluf unde se varsa piriul

Tecuciul in Vedea, la S.-V. comuner Didesti, jud. Teleorman,
ceva mar sus de punctul Uidu-
macul, de la podul de pe Vedea din dreptul cat. 5tirbeti.

Gura-CernuluI, sat,a1 com. Be,
resti, jud. Bacau, pl. Tazlauld.-j., situat la confluenta Orn
lui Cernul cu TazIdul-Mare, la
4
1/2
kil. de satul Beresti (scoala).
Are o populatie de 36 ami

lif, sau 151 suflete.
Vite: 6 cal, 77 vite marr cornute si 23 porcr.
Are : 2 bisericr (la Gura-Bou-
ful s'ad se vede peste toate cele-
Teritoriul acestuf catun (pro-
ha si Prodani), deservite de 3
preotI, platitI din budgetul comune ; o scoala, infiintata la
l'alte magua risipite pe cimpia

dintre Alimanesti si Maruntei.
Dupd sculele si fragmentele de
prietatea statuluI) purta in ve-
1879, frecuentata. de 54 bdetr.

Cu intretinerea el' statul che!tueste anual 1296 ler.
titi carte 16o barbatr si 4
arme vechr, ce gasesc locuitoriI

arind imprejurul lor, se crede
femef.
ca locurr inalte de observatiune.
Totl locuitoriI suut mosnenr.

Er posea : 14 cal si Tepe, 140
bol, LOO vacf, 700 of si 200
Se stie lusa. ca. multe ad servit

si de morminte.
porcr.
Sunt 40 de stupI cu albine.

Gura-Boultd se intinde pe o
suprafata. de 1200 hect.
Comerciul se exercita de 3
circiu marI.

se urca. la 2512 leT anual.
O osea comunall o leaga cu

com. Vata ; o alta osea, judeteana, care merge de la Slatina
la Pitesti, trece prin com.
E brazdata de dota dealue :
Dealul-Mare, aviad o lungime
cam de 4 kil., aflindu-se in par.
el ad servit de metereze, hitariturI, in timpul razboaelor, sal
chime numele de Marina.

Are 2 morr de apa si cite-va
gropI cu pleura.
Gura-CheiI, /oc, unde Motrul intra. in satul Closani, plaiul Closani, jud. Mehedinti, fiind restrins ?ntre muntI inaltf.
Gura-Chivdarului. Ved com.

Gura-Boului, vdlcea, care se formeaz pe teritoriul com. Crimpoaia, pl. erbanesti, jud. Olt,
rur. Catunele, pl. Motrul d. s.,

jud. Mehedinti.
in partea de S. a comuner, pe
o intindere de 300 m. si se
Gura-CireuluI, deal, jud. Olt.

Ved Balanul.
varsa. in Dorofeiul.
Gura-Bughei, numire vechie a

atunulut Fundeni, din comuna
Scalosi, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.
Gura-Crasna, loc, nutnit si Gura-Vad-Crasna, in partea de S.

a com. Tirzir, pl. Crasna, jud.
Falciii, unde piriul Crasna fese
din valea cu acelasI nume si da
In sesulRirladul, unde se si varsa
Gura-CilmtuiuluI, cdtun, pendinte de com. Bertesti-d.-s., pl.

Balta, jud. Braila, situat la N.-
601345. No, ele bici f altar Geogrcusa. rol. III.
in apa Birladultd.
Gura-CrAetilor,sat,fIcInd parte
84
www.dacoromanica.ro
GURA-CR1VATULUT
din com. Motoseni, jud. Tecucid, situat la unirea PojoriteI

cu Dobrotforul, pe o vale, la 5
kil. 400 m. departe de resedinta
co mune .
Are o populatie de ii fami-
piriuluI Odobul, la poalele dealuluI Bobeica.

sad 40 suflete.
Vite sunt : 6 caT, 19 vite cor-
nute si 9 por&
Este strAbAtut de piriul Dobrotforul si de soseaua ce duce
Gura-Dunarei, pichet, pe Du-
Gura-CrivAtuluI, numire ce se
mal dl atunului CrivAtul, din
com. Mnesti, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova.
Gura-CrivfituluI, padure, a statuluT, in intindere de 75 hect.,
ca, jud. Ilfov.
Gura-Foil, conz. rur. i sat, pl.

Cobia, jud. Dimbovita, pe cimpie, lingA dealurI. Dealul se numeste Chilianul si valea se numeste Valea-Foil. Prin raionul
acesteT comune curge piriul Potopul i vAlceaua Foaia. AceastA
comunA se aflA la o miel dis-
tanta spre S. de GAesti. Are o
pendinte de com. Mdnesti, jud.
pop. de 850 locuitorT. Are sase
Prahova.
ulite : Ulita-ScoaleI, Popesti, BA-
Gura - CumetreI, mahala, com.

Cocorlsti - Misia, pl. Varbildul,
jud. Prahova.
Gura-Cumetrei, trup de piidure,

a statuluI, jud. Prahova, in intindere de 185 hect., care, impreunA cu trupurile : DrumulBAlcoiulul (67 hect.), GAgeanca
(1o6 hect.) si Degerati (62 hect.),
formeazA pldurea Misleanca sad
GAgeni-Mislea.
Gura-Doamnel, sat, in judetul

Neamtu, pl. Piatra.Muntele, comuna Doamna. UniI Ii zic si
Bitca-DoamniY, iar altiI Doamn a.
Gura-Dragoffl, sat, jud. Arges,

pl. Oltul, face parte din com.
rur. Vitomiresti-Trepteni; are o
populatie de 35 familiI.
Gura - DreptuluI, sat, judetul
lAsesti, Strinceni, Anghelesti si

BrAtild. In Gura-Foil sunt : treT
bisericI intretinute de enoriasT;
o scoall; o mare fabricA de sfori
fringhii a d-luI inginer Constantin Chiru. Productie : cereale
multe, pIdurr. Gura-Foil se invecineste : la E. cu Glesti si la
V. cu BAdulesti, legindu-se cu
amindoul prin soseaua nationalA Bucuresti-Pitesti ; spre N.

se invecineste cu Cobia i spre
S. cu cAt. Potlogeni, din com.
atroaia, cu carI se leagA prin
sosele comunale.
Tutova, pl. Corodul, com. Ghidigeni, la vArsarea ptriulul Girbogeni.
Gura-GIrlutil,
pendinte de
com. Bertesti-d.-j., plasa Balta,
jud. BrAila, situat la vArsarea
Girlita in DunAre, la E. de rese-
dinta com. si la 5 kil. depArtare. Pe aci e trecAtoare peste

DunAre in bAltI. MaT inainte se
numea Ciardacul.
fa-
milif, sati 320 suflete.

Sunt 231 vite cornute (90 bol,
to8 vacI, 83 viteI), 83 cal, 2083
or, 105 rim5.torr 51 25 capre.
Gura-Hangulul, sat, jud. Neamtu. VezT Hangul, sat.
Gura-IalomiteI, com. rur.,

pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
situata in partea de N. a plAseI,
lingA com. Luciul.
Teritoriul eI are o supra-
fatA de 2700 hect., din carl

500 hect. pAdure i 5oo hect.
bAltis si se intinde din DunAre,
spre V., futre comunele Giurgeni, Luciul, Iliva-Petrel si TandArel. Mosia, proprietatea bi-
Gura-FrInclal, iaz, in partea
sericeI Sf. Spiridon Noti din

Bucuresti, este arendatA cu suma
de N. a satuluI RAdiul-Alde,
jud. Iasi, pl. Copoul, comuna
de 20000 leI anual.

DupA legea rurall din 1864,
Copoul.
s'ad improprietArit pe mosie 116

locuitorI ; se maI aflA nelmproprietArit1 66 locuitorT.
Gura-Ialomiter este udatA de
DunAre, Ialomita si de lacurile: Coscovata, Porcul si Baba-
Gura-GarduluI, sat, jud. Dolj,

plasa Jiul-d.-j., comuna Piscul,
ce fAcea in vechime parte din
com. Piscul.
MoartA.
Neatntu. VezI DreptuluT (Gura-).
Gura-GureI, loc, in jud. Mehe-
Gura-Drumului, sat,. jud. Ba-
dinti, de unde Topolnita l'ese de
cAd, pl. Siretul-d.-s., al comund
sub stincile Godianuld si de

unde isr ja numele de Topol-
Berbinceni, situat d'a dreapta
Gura-Glrbovtului, sat, in jud.
nAre, No. 6, la S. de lacul Grea-
la tirgul StAnisesti, resedinta sub-
prefectura
nita, pAnA aci purtind numele

de piriul Balta si alte numirI.
vAtul, spre S. de satul Ghidi-
sad 34 suflete, carT locuesc
In to case.
GURA-IALOM1TEI
666
www.dacoromanica.ro
Comuna are un singur sat,

situat pe coasta de E. a unul
mic deal ce tArmureste lunca
laculuT Coscovata,
la 2 kil.
GURA-IALOMITEI
667
GURA-MOTRULUI
dreptul kil. 26 al
spre S. de satul Luciul. Satul

poarta numirea de la vechiul
propriu pentru debarcare, ca
in
cel vechili.
sat Gura-Ialomitel, ce, inainte
Pe ala, aproape de gura
judetene Dobreni-Roznov-Moinesti, si pus in comunicare, prin
Cu 30 anT, era situat spre N.

de satul Giurgeni, la gura cea
riului Ialomita, a fost Cetateade-FlocT care era tot-de-odad

si port insemnat la Dunare.
Biuroul vamal de aci s'a infiintat la 1 Ianuarie 1860. Venitul pe anul 1896-97 a fost de
leI 1129, banI 6o.
vechie a riuluT Ialomita. Vechiul
sat, ce azI este siliste, s'a pa-
rasit din calz ca portql s'a

stramutat spre N. 'Ruga satul
Piva-PetreT si locuitorif s'el stramutat in satul Pirlita, numit maT
inainte Chirana, iar acum Gura-
Gura-Idrici, sat, pe valea
soselei
un drum natural, cu soseaua

ovoaia-Mastaca.nul.
Gura-Mentif, celtun, al com. Bo

rascu, din pl. Jiul, jud. Gorj,
situat in partea despre V. a

com. si pe valea BorlsculuT.
pi
riuluT Cu asemenea numire, in
loc de cultura, finete si izlaz

ale locuitorilor, cu 6 hect. vie
La 7 kil. spre E. de satul
partea de S. a com. Rosesti,
si 16 hect. livezT de prunT.
Guia. IalomiteT, pe locul numit

Cetatuia si pe teritoriul acestei
comune este portul Gura-IalomiteT, litiga Dunare si riul Ialo-
pl. Crasna, jud. Falcii1, pe o su-
prafatd cam de 1490 hect., din
mili!, cu 155 suflete, toti rudarT,

mita.
suflete.
Ial omita
care 518 hect. padure si cu o
Are o populatie de 162 familir, sati 812 suflete: 417 barbatI si 395 femel ; 810 RominT
Ct1
Are o biserica, facuta la 1710,

1 preot si 1 dascal.
i 2 Bulgari ; 278 plugarT ; 7 comerciantI; 5 Cu profesiuni libere
carte 125
Hagieni, jud. Ialomita. Este situ-
tiii
mita-Balta, pendinte de corn.

de N. a vlef Jegalia, de la care
a primit si numele, si este la 4
Budgetul comuneT are la ve-
kil. spre S.-V. de satul Hagieni.
nituri 3223 leT si la cheltuelT
Populatiunea satuluI este de
3909 lef.
Are : o scoala mixta frecuentad de 56 elevl si lo eleve ;
87 familiT Romini si 3 familiT
Gura-Ialomitei,port, la Dunare,
in pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul comuneT Gura-IalomiteT, jud.
Ialomita, la marginea de N. a
satuluT Piva-Petrel si la 7 kil.
spre E. de satul Gura-IalomiteI.
Acest port este stramutat de
30. anT aicT, pe locul numit Cetatuia. Pana atuncI, era la 6 kil.
maT spre N., la gura vechTe a
riuluT Ialomita. Stramutarea por-
uza ea'
tul-Mic.
Comunicatia cu comuna se
face prin drum de care.
Gura-Momaia, sat, jud. Arges,

pl. Oltul, pendinte de com. rur.
Launele-d.-j.
Gura-Motrului, com. rur. . isat,
TiganI.
in pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti,
Vite sunt: 366 boT, 224 caT,

285 oT, 2 asinT si 123 porci.
la distand de 71 lal. de orasul
Pe litiga acest sat trece calea ferata Faurei-Fetesti. Se mal

numeste si Pltaresti.
Turnul-Severin, iar de Strehaia,

resedinta plaseT, de 22 kil. Este
situad. pe partea dreapta, a

riuluI Motrul si pe un mic pla
toli ce se termina la impreu-
Gura-Ale!, loc, in partea de

S. a satulur Scoposeni, com.
Drinceni, pl. Podoleni, jud. Fal-
citi, unde riul Jijia se varsa in

Prut, la o distanta de 218 kil.
in jos de satul Scoposeni.
narea Motrulul cu Jiul.
Se margineste: la E. cu judetul Dolj; spre S., cu judetul

Dolj ; spre V., cu com. Pluta
din Mebedinti ; si spre N. tot
cu judetul Dolj.
I-a luat numele de la gura

Gura-Largulul,sat, ju d. Nea m tu.
VezI LarguluT (Gura-).
tuluT spre S. s'a facut din ca-
apele DunareT ali rupt Gura - Mastaanului, trup de
portiunea de painint ce separa

fluviul de riul Ialomita si s'a
format ast-fel un loc mult maT
albine, wo vite marT cornute 6

caT, 65 oi si 39 rimatorT.
at pe lunca riuluT Ialomita, la gura
Vite : 367 caT, 798 boT, 1222

OT si 345 rimatorT.
o biserica, deservid. de 1 preot

i 2 dascalf.
care cu bol, to stupT cu

atunul este udat de apa Jil-
Gura-Jegliei, sat, in pl. Jalo-
si 10 servitori.
persoane.
LocuitoriT posea 6 plugurf,

15
sat, in com. Mastacanul, pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat pe
dreapta piriulul Mastacanoasa,
www.dacoromanica.ro
MotruluT si formeaza com. cu

satele : Arginesti, Buicesti, Ju-
gastrul si Racovita, avind peste

tot 300 contribuabilf, CU 2060
locuitorT, locuind in 370 case.
Calitatea pamintuluTeste ',una.
LocuitoriT posea : 56 plugurT, 16
GURA-NE GRET
668
GURA-MOTRULUI
carute Cu cal, 96 care cu bol si

I I I stupI Cu albine.
Prin aceasta comun trece soseaua nationall Virciorova-Bucuresti, precum i calea feratA
dintre ceI d'intif luptatorl pentru

scoala i biserica romina. El, mu-
186 suflete Rominr, si 4 familif

de TiganY cu 14 suflete.
rind in 1858, a lasat statuluI

toata averea i frumoasa sa
vite marl cornute, 171 ol, 6 cal
de care
biblioteca.
A fost inmormintat la aceastA
satul Gura-MotruluI, care este
sfinta manastire, iar pe mor-
resedinta comunel, este legat prin
mintul san se gaseste scris in pia-
osea comunalA. Cea mal apropiad gad este gara Butoesti.

In aceastA comuna se afll 3
tra urmAtorul epitaf.
Virciorova -Bucuresti,
bisericI, deservite de 4 preoti

o scoala, conclusa de i invAtator si frecuensi 7 cintaretl;
tad de 39 elevr.
Budgetul comunef coprinde :
la veniturI suma de lef 6102

si la cheltuelf suma de 3171 lef.
52 cal', 800 I i 1000 rimatorl.
Din teritoriul acestef comune,
AicT cu trupul, zace Eufrosin, cuviosul

Cu sufletu In cer, cu mintea In cele scrise,
Cu numele in coal, In inima junimei ;
Te bucuri Eufrosine, potecele virtumT,

Inguste i spinoase, 1tiui a-le strbate,
AT onorat viata de preot si profesor,
De apostol a luI Christos.
IThvut la 1786, incetat din viafit la 1858.
In aceast manAstire care este
Viea-SfintuluI.
manastirea, o aprovizionA i
intari.
manAstirea Gura-MotruluT.
Motrul-d.-j., com. rur. Gura-MotruluI, situatA la poala dealuluI,

la impreunarea riuluf Motrul cu
riul Jiul, tuteo pozitie pitoreascA.
Aceast manIstire a fost inceputa in 1530 de jupan Preda

Brincoveanu, Vel Vornic, i zu-
gravita de C6nstantin Brincoveanu, in anul 1705.

Imprejurul acestel mandstir
se aflA ruinele unor vechf
frumoase palate.
La aceasta sfinta manastire a
egumenit Eufrosin Poteca, unul
jud. Falciti, unde se zice el a

existat sat care tinea de satul Troenasi de pe atuncI ;
asta-zI chiar se cunosc urme
de locuintl si gropf de pilne.
Gura-Negre, sat, numit, in par-
triteI
Aci Vladimirescu T facu in

timpul nopteI o reduta in partea de V. a bisericeI, spre a se
apara de gloantele ce venean
de la ceI nchii inauntru i cu
care el lupta cite-va zile. Urmele gloantelor se vAd si astazl pe fferul cu carI sunt imbracate portile. Tudor ocupa
moasA, in jud. Mehedinti, pl.
la S. Ripef-TAtaruluI, de pe teritoriul satuluI Ranceni, pl. Prutul,
1821, de frica lur Tudor Vla-
trulul. Gura-MotruluI este udat

de riul Motrul, in partea de N.;
de Jiul, spre E. Este inconjurad
de dealurf : parte acoperite cu
viI si parte padure secularA.
Dealul-Viilor are o pozitiune
foarte frumoasa ce domina localitAtile din prejur ; pe acest deal
se aflA viea, numita de locuitorf
Gura-MotruluI, frandstire fru-
Gura -Muntenilor, sili,cte, alaturea cu silistea Troenasi, de
tate i cu portf imbrAcate in ffer,

se inchiseserA boerif grecT la
di mirescu
aflA
si 36 rimAtorI.
tea despre muntele arul,

Plaiul- aruluf, pe mosia si in
com. Dorna, jud. Suceava. Asezat pe tArmul drept al Bis-
inconjurata de un zid ca o ce-
statul posea mosia Gura-Mo-
In aceastA comun se
NumArul vitelor e de 361, 148
Gura-MotruluI, mofie a st.atuluI,

In com. rur. Gura-Motrulul, pl.
Motrul-d.-j., judetul Mehedinti.
i piriul Neagra- aruluI

si stra.batut de piriul Valcica,
Piriul-Rece, Arinul, nurnara. 223
case, cu o populatie de 222

familir san 777 suflete : 394 barbat si 383 femeI. Are 230 con-
tribuabilf. O vatra proprin zisa

a satuld nu exista, satul fiind risipit.
Biserica satulul, cu hramul
Sf. Maria-Mare, e deservid de 1
preot si 2 cintaretf, i improprietaritA cu 6 '/2.falcI. G. Caraman-
lia si Pr. G. Ortoanu fAcurA o

bisericuta de lema in 1785, care
arse si in i8I8, aceiasl o restaurar. Acea biseric fu nctiona pana
pe la 1880, d'id incepu zidirea
Gura-Muntenilor, sat, in partea
actualeI biserld prin osirdia preo-
de S.-V. a com. Munteni-d.-j.,

pl. Crasna, jud. Vaslui, situat
pe sesul Birladuluf, in dreapta
tuluf Gheorghe Ortoanul, nepot

celuI dinta, bisericA care se sfinti
Din soseaua nationala, pleacA
in 1884, Septembrie 30.

Are o scoall rurala de bletI
o alta de fete, frecuentate de 70
elevI, instalad intfun local non,
aci calea comunala asternutl
facut danie tot de preotul Gheor-
cu peatrA, ce duce la fabrica de

spirt a D-luI Topale, litiga care
ghe Ortoanul, care a inzestrat

scoala i cu 68o metri patratI
este si o statie a caer ferate.

Are o suprafad de 84 hect.
In jurul localuluI.
si o populatie de 35 faruilii, san
si tot ad e punctul vamal Dorna.
soseler nationale Vasluin-Birlad
si in stinga riuluI Birladul.
www.dacoromanica.ro
Un sat este o schell bun
GURA-OALET
669
Gura-Oalei, girl, ce da in Dunare, viind de pe proprietatea

Gaojani, din jud. Vlasca.
Gura-Padinel, com. rur., plasa
prafata de 280 hect. Se prelungete pana In izvorul Vija. Pe

el se afla padure de brazT, li-
'omita, pl. Ialomita Balta, la gura

bratuluT Saltava.
vezT 0 poenT, pe care p4uneaz
Gura-SrAtei, sat, in partea de
vitele locuitoril comunel Fila-
S.-V, a com.Ranceni, pl. Prutul,

jud. Falcid, situat pe coasta dealuluT Sarater, Cu o suprafata de
2860 hect. i cu o populatie
de 15 familiT, sad 69 suflete,
Aceasta localitate este insem-
Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati.

Se compune numal din satul cu
" ce0,
ace14 nume, situat pe coasta
Gura-Plaiulul, mente, spre N.-V.

de com., Lelqti, plaiul Vulcan,
unuT deal, la N. de balta Potelul.
Din numele vechid al balteTPadina 41 trage numele. Altitudinea terenuluT d'asupra ni-
jud. Gorj. Pe acest munte se

afla padure de fag.
este de 50 m. Gura-Plotef, loc, jud. Dolj, pl.

Se afla la 15 kil. spre V. de
Amaradia, com. Amdrati, unde
veluluT mal-ir
Corabia i la 37 kil. de Caracal.

Are, o populatie de 283 fam.,
sail 1044 locuitorT, din carT : 534
riul Plosca se varsa pe malul
barbatl 0 5" femeT; 510 casa-
Gura-Ponosulul, sat, cu 35 fa-
toritT li 535 necasatoritY; 59
tii1
carte; 200 contrib.

leT la veniturl li 3319 ler la
cheltuelT. LocuitoriT se ocupa
cu agricultura, cre0erea vitelor
yi Cu pescuitul.
Vite marT sunt 906, vite miel'
1100 ll porcl 154. Are O biseria cu hramul Sf. Dumitru,

deservita de
preot i 2 cin-
sting al riuluT Amaradia.

milir, jud. Argq, pl. Oltul ; face
parte din com. rur. Vitomire0iTrepteni.
gurT: a-UlseT, a-Golelor, a-Cazacilor, Dragoiul, a-SlanuluT, Nicolid, a-Voiner, Manea, Boldul-
Mare, Boldul-Mic, a-NeicIT, a-
Mehedinti.
cestuT razboiti :
In luna luT Tulle, 7 zile, S/in-
cum s'ad zis mal sus, la Prut,
Gura-Putineiului, deal, in jud.
in Gura-Sal-4d, de ceasta parte

de Prut, drept protiva poduluT
Ialomita, pl. Cimpulul, pe teri-
ce-1 facura TurciT; 1 cum ad
toriul comuneT Jilavele.
tabarit In desara, laxa TurciT
Gura-Racului, sat, pendinte de

com. rur. Bulzqti, pl. Amaradia, jud. Dolj, situat in valea
i TatariT ad i pripit de I au
lovit in graba, li li-ail i apu-
piriulul Fragila. VezT CirstuleSi

i BulzeSi.
cat o seama de cal, cu pazitorT

cu tot ; li aa toata nolptea li-ad
dat ne-parasit razboiti de toate
partile; ce, neputind suferi T-au
Gura-Rcitaulul, sat, com. Rd-
cautat numaT a se da inapoT

catre al sal, aparindu-se pana
cataul,jud. Bacad, pl. Siretul-d.-j.,
situat la confluenta piriuluT Ra016.111 cu Siretul, la o departare
($coall). Are o biserica, fundata
Valari, plaiul Vulcan, jud. Gorj,
de Costache Lupwu, la 1852,
spre N. de aceasta comuna.
i 2 circiumI.
Populatiea este de 54 familiT,
sad 192 suflete.
Vite sunt : 15 cal; 135 vite
marl cornute, 38 porcl qi 14
capre.
Gura-Plaiuhil, munte, din plaiul

Vulcan, jud. Gorj, situat spre
N. de muntele Piva. Are o su-
ad continuat pe Prut in sus pana

In satulStanileti, peo distanta ca
de 25 kil.
lata descrierile cronicarilor
MoldoveT, asupra inceputuluT a
no General cu oastea luT, pre-
Cobia.
Gura-Plaiulu, munte, al com.
pichetul de vara cu numirea de

Pichetul 1/Mari No. 6.
faptul ca de aicT s'ad inceput

luptele intre Ru0 i Turcl 1
bata, veleat 7219, sosit-ad Ja-
de 1800 in. de satul Racataul
Pe acest munte nu e de cit

padure de fag ; tot pe el este
Mare cu Turch de la 1711, prin
bovita, pl. Cobia, catunul com.
Florilor, Urechea, Istrate, etc.
Gura-Pidului, pichet de granil,

pe marginea DunareT, in jud.
nata In razboiul lui Petru-cel-
Gura-Porculul, sat, jud. Dim-
taretT.
In coprinsul com. sunt 16 ma-
GURA-SARXTEI
Gura-Sltavei, pichet de frontierd, pe Dungre, in jud. la-
www.dacoromanica.ro
la tabara luT eremet. (NeculaT

Costin, cLet., tom. II, pag. 106).
Iara Cronicariul loan Necul-
cea, care se deosebqte de N.

Costin in privinta dateT de 6
zile, lar nu de 7, arata
e Decr cum ad sosit Unen ge-
neral tuteo Simbata spre amiza-zi, in luna luI Iulie, in 6 zile,

In protiva GureT-Sarater, linga
o ball, de ad descalecat ca
In laturi de Prut, jara TurciT
ad li sosit li el In protiva lar
la Prut, li ad 11 facut tre1 podurT, yi ad inceput a trece
GURA-SF.-PETRU
Prutul in aceasta parte. DecT

Ianos general a scris la Imparatul, sa pazeasca sa vie maT
tare, sa se afle pana In ziul

toat oastea la un loc,
sat1 el
sa se intoarca inapoT la noapte,
ca. Turcil sunt multI, si n'a

putea el sa le stea in potriva
cu cita oaste are, sa-T sprijineasca,
GURA-SUPTASULUI
870
poate se-1 sparga.

Imparatul dupl ce a Vzut scrii
sorile lui lanas general, ati socotit ca el cu obuzul luT, ce este
lnga dinsul, poate sa ajunga

la noapte, clara pedestrimea este
departe inapoI, niel a doua zi
la inceputul razboiuluT,
anu-
me : o parte se gasea alce in

Gura-SarAte cu Ianos general,
esit cu obuzul sati intru intimpinarea Turcilor spre a-T opri
de a trece Prutul ; o parte se

afla inapoT cu 12-15 kil. de
Gura-SarateT, la Gura-Prutetulur,
asta-z! satul Lunca-BanuluI, cu

generalul eremet l cu Imparatul; jara, grosul armate pedestrime, cu generalul Repriin,
ramasese cu mult inapoT la mo-
vila Rabiea, in sus de Hui,

distanta de 70-80 kil. de GuraSarateT si de 50 kil. de Lunca-
n'a ajunge, ca era pe la Rabiie ;

jara. Impratul era In gura PrutetuluT la casele Banule. Deci
au socotit i aj a scris luT Ia-
BanuluT, unde se afla obuzul ImparatuluT.
nos ca sa ridice la noapte, sa
la Prut
vie inapor la obuzul luT. DecT

Ianos general, cum a vazut scri-
luptele si stringerea la un loe
In aceasta mahala sunt 96

familiT rominestl, 15 ungurestr,
si 8 evreTestI. Sub nrintele Magura, pe teritoriul acesteT maha-
lale, se afta baile Nastasache.

Pe drumul SlaniculuT, la dreapta,
s'a cladit un local de scoal, in

care s'a instalat o a treia scoala
de bletT, infiintata la inceputul
anuluT scolar 1891-92.
i Ianos general in
Gura-SarateT; de aicea incep
s'el si facut spaima, si ari si

inceput sa fuga; laxa. un pas
a zis Vizirule, cd vuetul se
pare cd se duce jara nu vine.
Gura7SE-Petru, picha de :ra-
mese sa mearga sA vadd, si

cum s'a(' dus ati si luat limba
Tirgul - Ocna, jud. Bacati,

pl. Trotusul, situata d'a dreapta
piriuluT Trotusul, la locul unde
acest rIA primeste apele piriuluT
Slanicul. Are 'o biserica, cu hramul Sf. Treime, cladita la 1803,
de Arhimandrit.11 Iacob Muset,
intretinuta de com.
mate! rusestI, end Turcir sosira
a intreger armate rusesti in satul
Bosna, anume Colceag, si-1 tri-
Gura-SaniculuI, parte din ora-
Aceasta era pozitiunea ar-
sorile ImparatuluT, ca-T serie sa

se intoarca inapoT, cum ad inoptat, la doul treT ceasurT de
noapte, aU i purces inapoi ;
jara Turca auzind vuetul caralor,
Dee fiind un Bulucbasa, de

neamul seu sirb, turcit de la
8 kil. spre N. de orasul Braila,

jud. &tila ; aci e o padure de
salcie cam de 30 hect.
Stanilesti, unde s'a dat batalla
cea mare si s'a tetminat prin

incheierea pace (I O Iunie 1711).
nga, pe marginea DunareT, in

pl. Ocolul-d.-s., judetul Mehe-
dinti.
Gura-Sohodolulul, sat, face parte din com Burdusaci, jud. Tecucl. Situat la S. com., la o
distanta de 3 kil. i 540 m.
departe de resedinta com.
Are o populatie de 28 suflete. Satul s'a infiintat de curind.
Se numeste ast-fel, fiind la gura
van' cu acelasT mime.
Gura-Simila, com. rur. i sat,

In jud. Tutova, pl. Tirgul, linga
Birlad si spre N. de acest oras,
Gura-StIncilor, loc de izvoare,
confluenta piriuluT Simila cu riul
Magiresti, de pe teritoriul satulul Stanesti, de unde ig are
jud. Bacati, pl. MunteluT, com.
ca fuge obuzul ; si asa a incetat

TurciT de a fugi, si Virtos a
inceput a trece Prutul toata
Birlad. Satul formeaza singur o

com. Are 427 locuitorl (din carT
noaptea. Iara Colceag dintr'acea

limba ati ajuns cu vreme de
Gura-SuhauluI, mofie, a sta-
obuzul luT Ianos general, tutea-
locuesc In 112 case.

Viea se cultiva pe o intind ere
de 4,50 hect. Comerciul se face
de 6 persoane.
cea noapte a mers cu pace, si

ati sosit pana in ziul la obuzul
Satul este legatcu sat ul Zorle ni

prin un pod peste apa BirladuluT.
cu 1100 le anual; lar de la
imparatuluT in gura PrutetuluT

la casele Banuldo. (eLet.), tom.
II, pag. 321).
Din ardtarile ambilor croni-
Prin acest sat trece soseaua ju-
loturI la locuitorI.
carT se vede ca armata Rusa
Gura-SiretuluI, load unde riul
se afla impartita in treT localitatI
Siretul se varsa In DunAre, la
este acum Pasa la Hotin. Decl
obirsia piriiasul Staneasa.
26 stiti carte), si 8o contribuabilT ;
tuluI, jud. Vilcea, pendinte de

manastirea Bistrita. A fost a-
rendat pe periodul 1886-96

23
Aprilie 1892 s'a vindut in
deteana Birlad-FalciA. Are o bi-
Gura-SuhauluI, peldure, a statuluI, in intindere de 105 hect.,
www.dacoromanica.ro
situata In com. Ocna, pl. Ocolul,
jud,
GURA-AHAT
Gura- ahal, locul unde

numit
GURA-VAil
671.
piriul
aha se varsa. In riul
Prut, intre satele Buruenesti si

Cornul-Negru, com. Bivolari, pl.
Turia, jud. Iasi.

Gura-Teolului,pekture, in insula
Balta, pl. Ialomita-Balta, com.
Stelnica, jud. Ialomita.
jud. Bacati, pl. Bistrita-d.-s., asezat pe pirliasele : Valea-Rea,

Dogarul si Iliesul. Are 65 case
supra-stratulur lor, sunt dintre

cele mal fertile din intreaga co-
dese, printre care 1 circiuma,

locuite de 45 familiT, sad 220
muna.
Se intinde pe 537 hect., avind
suflete.
Vite : 5 car, 193 vite cornute,
o populatiune de go familir.
Are r biserica, deservita de 1
66 or i 54 porcr.
Departarea de satul Racova
preot si 2 dascali, intretinutT din

fondurile comunale.
e de 3 kil.
Gura-UliteI, pichet, purand No.

3, jud. Gorj. E construit pe dina
Gura-ViiI, sat, al com. Bratila,
de S. a dealuluT cu acelasT nume,
jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-j., si-
se margineste la N. cu Austro-
tuat pe valea Sauca si pe piriul Gura- Vail, la o departare
Ungaria, la S. cu Arcanul, la
E. cu igla.ul-Mare si la V. cu
tiunea, pozitiunea si formatiunea
de 5 kil. de satul Bratila (scoala).
Custureana. Drumul, ce se paveghiaz de acest pichet, trece
Are O cIrciumI.
Sunt 32 familiT, saii 118 su-
pe la Arcan, apor ja directia
flete.
Vite : 3 car, 85 vite conmute,
S. urmlnd Culmea-Piver, pana la

virful Piva ; de aci drumul se bifurca: o ra.mura urmeaza culmea
Piva pana. la Cdciulata, unde se
bifurca din non, si o ramura ducInd la Bratisoara, iar cea l'alta la
Gura-Vli, sat, jud. Dolj, pl.
15 car, 15 rimatorT si 300 d.

Gura-VEI, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrautulur, com. Cimpurile.
Gura-Vff, sat, In jud. Tutova,

pl. Simila, com. Bogdanita.
Gura-Vil, cdtun, jud. Vasluiu.

VezT Tatomiresti, sat.
12 pord.
Gura-Vii, sat, face parte din

corn. rur. Calimanesti, plaiul Co-
Jiul-de-Mijloc, com. Livezile, cu
zia, jud. Vilcea. Are o popu-
300 suflete: 181 barbatT si 129
latie de 395 locuitorr: 187 bar-
Francesa si de aci pe soseaua
femer. Locuesc in 38 case si
batT si 208 temer. Copir in virst
comunall la BrAdiceni, unde e

si resedinta companiel t; ceal'alta ramura ce se desparte de
21 bordee. Copiir din sat urmeaza. la scoala mixta din satul

Livezile, ce este la 1 kil. de-
de scoalA sunt 36. E la depArtare de 7 kil. de resedinta com.,

unde e scoala.
la Piva In directia E. spre Prislop,
partare. In anul scolar 1892-93
se bifurc aci pana la muntele

Plesea, de unde ja directia S.
sI se coboara la Rata. Patrula-
ati frecuentat scoala 15
rea 'filtre Gura-Ulitd si Prislopul

se face pe poteca ce trece pe par-
locuitorT. In sat e o drciuma.
Gura-Vrf, mofie si pddure par-
tea V. a CusturoaeT, apor pe
Gura-Vff, sat, in jud. Mehedinti,
ticulara, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-m.,

com. Livezile ; padurea este in
aceea a Arcanulur, pe la Stina-lur-
pl. Ocolul-d.-s., com. rur. Schela-
Zamora, vIrful Negura si Prislopul. Intretinerea potecelor e anevoioasa, comunicatia se intrerupe Ititimpul ernel din cauza za-
Cladover; are 62 case.
pezer.
Gura-Ulubei, sat, faclnd parte

din com. rur. Voroveni, jud.
Muscel.
Gura-Val!, sat, cu 27 familiT, jud.

din com. rur. ElIntesti-Zmeura.
baetT
si 3 fete. Cu vIrsta de scoall

sunt 25 copir. titi carte 20
Gura-Vii, sat, In jud. Neamtu,

com. Caciulesti, pl. Piatra-Muntele, numit ast-fel fiind-ca este
asezat filtre deschizatura a doua
dealurl ce cad perpendicular

(pe plan) spre V. pe dealul BS.laurul.
Se rnargineste spre E.-N. cu
satul Popesti, iar spre S. cu

satul Turturesti de care se desparte prin culmele dealurilor
Gura-VM, insuld, in DunAre.

Vezr Golul, insull.

Gura-VAir, moiie, a statului, jud.
Vilcea, care impreuna Cu Cali-
~esa (fara bar), pendintr de

Manastirea Cozia, s'ati cautat
in regie de stat, aducind un
venit anual de 5200 Id.
Gura-Val'', iaz, in jud. Vasluin,

satul Tatomiresti, com. DrAgu-
sani, din pl. Funduri, pe o su-
prafata de 2
hect. ; e foarte
bogat in pesa.
Opincariul s'i Humaricr.
Gura-Vii, sat, al com. Racova,
Terenurile sale, prin inclina-
www.dacoromanica.ro
Gura-Vii, pichel are granip, pe
marginea Dunard, in pl. Ocoluld.-s., jud. Mehedinti.
Gura-ViI,
GURAN1
672
GURA-VX1f
VechI, pl. Negoesti, si are o directie de la E. la V. Pe aceasta

vale se cultiva diferite cereale.
Vilcea, izvo-
rAste din muntele Matoretul,
curge printre culmea Calima.nesti si Olanesti, printr'o vale

in gusta i adinca, de la N.-V.
catre S.-E. si se varsa in Olt
la com. Gura-VaiT, dupa ce a
GUra-ViI, vale, in partea de

V. a satuluI Munteni-d.-s., pl.
Crasna, jud. Vasluiti; se numeste ast-fel fiind-ca aid se des-
ful Doruld, Titila, Movila, Curmalura i Gorganul, care serva

de pasune vitelor.
O uddriul Teleajenul ; gIrlele
Vitioara i Bughea i valle: Hotaruld, Strechei, Fintind, DanNamoalelor, Viascenilor,
Dragomir, LupuluI si BisericeI.
chide locul spre sesul Vaslue-
Gura-VitioareI, mofie, a statu-
tul ui.
udat catunele Muereasca-d.-s.
lur, jud. Prahova, com. Gura-Vi-
Gura-ViI-Albeyti, locul mide
Muereasca-d.-j.
Largimea albid in apropiere

de com. Gura-Vaii este de 30
se termina Valea-Albesti, com.

Albesti, pl. Crasna, jud. Falciu
m.; fundul contine pIetris mare si

nu seaca vara. Aproape de com.
unde e situat si satul Gura-
Gura-Val! era un pod de peatra pe acest riti, lung de 30m.,
tioard, pl. Teleajenul, pendinte

de manastirea Mislea, care pe
periodul 1885-95 s'a arendat
Cu 5900 leI anual, afar de livedea de la Val-1)11M si trupul
Albesti.
Malim.
dar care s'a distrus de apele
Gura-VitioareI, com. rur., plaiul

Teleajenul, jud. Prahova. S'a
marI ale titila Largimea \raid
numit ast-fel dela edita Viti-
Gura-VitioareI, peidure, a statuld in intindere de 350 hect.,
variaza de la 40-100 m.; nu
oara, ce se varsa ad i in rtul Te-
pendinte de com. Gura-Vitioa-
este productiva, este putin po-
leajenul.
reI, plaiul Teleajen, jud. Prahova

formata din trupurile Misleanca
(250 hect.) si Livedea (loo hect.).
Este situata pe valea riuld
pulata.
Acest riA formeaza 24 baltI
Teleajenul, la 3 kil. de resedinta
In peatrA, unde apa cade in
plaseI.
raid cascade. Se mal numeste
E formata dintr'un singur sat.

In Gura-VitioareI este o biserica zidita din fondurile manastire! Mislea i deservita de un
preot.
Are 147 familiI. Contribuabili
Muereasca.
Gura-Vll, phig,jud. Bacati, pl.

Tazlaul-d.-j., com. Bratila, care
curge pe teritoriul satuld cu

acelasI nume. IsI are obirsia la
Locul-Baciuld si se vara. in
sunt 147; case de locuit, 117.

Locuitoril, in numar de 112,
si se varsa in piriul Dienetul, pe

stinga.
Gura-Vll, f es, pe o suprafata

cam de 40 hect. Se intinde in
partea de S. a com. Grumazoaia, pl. Mijlocul, jud. Falda,
unde pirtul Grumazoaia se varsa
in piriul Elanul.
Gura-ViI, vale, jud. Ilfov, care

are o lung-ime de 500 m. Incepe
de pe teritoriul comund Obilesti-
tefanesti, jud.
o suprafata de

padure, se intinde in partea de
N. a mosieI; are o populatie de
149 familli, Sari 449 suflete;
biserica deservita de i preot si
fosta a manastird Mislea. El

poseda : 7 cal', 69 yac!, 220 of
si 87 porcT.
3 bivolI, 65 ca!, 530

si
pord ; 8o stupI cu albine.
cind li
mosia.
pirlia,s, jud. Bacaa,

pl. Bistrita-d.-s., com. Racova,
care udd satul cu acelasI nume
Babiceni, pl.
Botosani, cu
2 dintaretr.
Este strabatut de soseaua judeteana Botosani- tefanesti.
Vite sunt: 142 bol si vad,
improprietArit
Tazlaul-Mare, pe stinga, maT sus
de ptriul Valea-Sauca.
Guranda, sat, in centrul com.
la
1864,
dat 378 hect. din

statuluI Gura-VitioareI,
85
Pe riul Teleajenul, in raionul
comuneI, e o moara si un he-
Gurani, ditun, al com. Sacelul,
rastrati.
Copia de aci frecuenta scoala
jud. Gorj, situat pe ambele malurr ale riuld Blahnita, pe costise si la N.-E. catund de rese-
din com. Valeni-de-Munte. Cu
virsta de scoala sunt vre-o 30

bletI si 30 fete. titi carte 36
barbatI.
Comerciul se exercita in comuna de 3 circiumarI.

Bugetul comuneI prezinta la
veniturI suma de lel 4013,22.
E brazdata de dealurile : Vir-
www.dacoromanica.ro
dinta.

din care too hect. arabile, 250
hect. fin*, 25 hect. vil si pomet, too hect. izlaz, 18 hect.

padure si 7 hect. vatra satului.
sai1 257 suflete, din carI 50 con-
GUR/NETI
tribuabilT; o biserica, deservita
673
GURENI
com. rur. Gurbane$ti-Cotofanca,

pl. Negoe$ti, jud. Ilfov. Este
la veniturI $i 6112 Id la chel-
Locuitoril poseda : 6 plugurT,
situat la E. de Bucure$ti, pe un
io care cu bol, 131 vite marT

cornute, 300 O, 69 rimatorT,
cot ce'l formeaz5. valea Mosti$tea
In com. sunt 3 bisericT: la

Cotofanca, Gurbane$ti i Paicul
21 capre ; io stupI cu albin e.
marier.
de I preot $i i cint5xet.
Comunicatia cu cele-1' alte cat.
se face pi-in drumurI ordinare.

In catun sunt : 3 fintinT $i 2
teascurr de vin.
spre S. Ad i este re$edinta pri-
874 locuitorI.
Gurneti, mahala, in com. rur.
Eforia Spitalelor Civile din

Bucure$ti are 3000 hect. i locuitoriT 564 hect. Proprietarul
Vana, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
cultiva 2400 hect. (30 sterpe,

245 iziaz, 325 padure). Locui-
Gurscu, virt inalt, al munteluI
toril cultiva 350 hect. $i rezerva

214 pentru izlaz.
Turcina, jud. Vilcea.
tuelT.
$coala mixta; 3 ma$inI de

treerat cu aburr $i 2 hele$teie.
3449: 1389 cal $1 Tepe, 15 arruasarT, 639 bol, 1349 vacT vitel,
33 taurI, 18 bivolT, ro6 bivolite

$i al celor miel de 9197: 211
capre, 907 porcI, 8079 o!.
Dintre locuitorT, 478 sunt plugari ; 4 meseria$1; 36 aa diferite
profesiT.
Locuitorir posea 327 plugua :
88 cu bol, 239 cu cal;
Gurbanul, san Vlad-Tepe, cd-
Adormirea, deservita de I preot

$i I cintaret; o scoala mixta,
368 care $i carute : 79 cu bol,

289 cu cal.
tun, infiintat la 1882, pe proprie-
frecuentata de 29 elevI $i 6 eleve,
tatea Comana, jud. Vla$ca.
cu intretinerea careia judetul $i
LocuitorT improprietaritI : 241

$i n eimpropri etari : 288.
comuna cheltuesc 1420 leI anual.
Comerciul se face de IO cir-
Gurbanul, trup de mofie, ce
Localul $coaleT s'a construit de
ciumarT $1 I hangiu.
compune intreaga proprietate

Stanesti a familleI Em. Lahovari, situat in pl. Marginea,
jud. Vla$ca, d'asupra DealuluT-
judet in anul 1885.

strainr.
DunareI.
Gurbanul, vale, jud. Vla$ca, ce

trece Fin padurea de pe proprietatea Comana a StatuluI.
Incepe in hotarul mo$ieT Baneasa, urmeaza latul mo$ieT $i
da in apa Cilni$teT in josul
satuluT Comana. Pe aceasta vale
sue unja ferata Giurgiu-Bucuresti, incepind din Comana pan
aproape de Baneasa, de o lungime de peste 12 ldl. Pe aceasta vale sunt ape statatoare care
vin de pe coastele laterale.
Gurbneasa, munte, in jud. R.Sarat, plaiul Rimnic, com. Chi-
ojdeni. Se desface din dealul

M5.gura, brazdeazd partea de
V. a com. $i se termina in riul
Motnaul. Este acoperit cu padurI
intinse.
Gurbneqti, sat, face parte din
S'aa stabilit in comuna 22
ciumarT.

GurbAneti - Cotofanca,
rur,, pl. Negoe$ti, jud.
com.
Ilfov,
situad. la E. de Bucure$ti,
Valea-Mosti$tea, la 58 kil. de
Bucure$ti.
Sta in legatura Cu
com. Preasna-Noua prin o osea

vecinala.
Se compune din satele : Cotofanca, Gurbanesti, Preasna-Vechie i Paicul, Cu o populatie
de 2095 suflete, carT locuesc In

324 case 11 91 bordeie.
Se intincle pe o suprafata de
7990 hect. Principele Bibescu,
mo$tenitoriT lur Sp. Gasoti $i
Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti aa 680o hect. i locuitoriI
1190 hect. ProprietariT cultiva
4725 hect. (30 sterpe, 1270 izlaz,
775 padure). LocuitoriT cultiva
835 hect. (355 izlaz).
60846. Morolo Dlottonar Geogro" Vol. Hl.
Gurbenescul, deal, la V. de comuna Piriul, plaiul Vulcan, jud.
Gorj. Se prelunge$te de la N.
la S., Este acoperit de padure
$i izlaz. E proprietatea locuitorilor comuner Pirlul.
Gurcari, numire vechie a cdtunula Bice$ti-d.-s., al comund

Dumitre$ti, din plaiul
jud. R.-Sarat.
Gureni,
alipit comuneT
FrAnce$ti, din plaiul Vulcan, jud.
clitun,
Gorj, situat in partea de N.-V.

a acesteT comune $i pe Valea.
Gurenilor, de la care $1-a luat
nu mirea.
Are o suprafata cam de 294

hect., din care 90 hect. padure,
92 hect. arabile, 70 hect. finete,
3 hect. viT, 2 hect. livezr de
pruni, 37 hect. izlaz.
Are o populatie de 50 fama',
saa 225 suflete, din carl 35

contribuabili.
85
www.dacoromanica.ro
GURWL
Riul Bistrita uda teritoriul

acestur catun, in partea de E.
zaii, com. Policiorl, cat. ValeaDragomiruluI, jud. Buzall; face
Comunicatia se face printr'un

un corp, cu Stupina si Dragodrum de care, ce se scoboara
mirul, de 260 hect.
spre S, trece riul Bistrita prin
vad si se leaga la Francesti cu Gurgueta, iaz, in partea de N.soseaua comunall.
E. a dealuluI Gurgueta, com.
Locuitorir poseda. : io pluDeleni, pl. Cosula, jud. Botogull, 14 carute cu bol; Io stupr ;
sani, in suprafata de io hect.
18o vite mar/ cornute, io cal,
456 or, 446 capre i 60 porcr. Gurguetul, munte, jud. Bacati,
Sunt 2 moll pe Bistrita.
pl. Trotusul, com. Doftana, d'a
Are o biserica de lemn, fondata la anul 1848, deservita de

Guresul, insuM, in balta din dreptul com. Lisa, jud. Teleorman ;
face parte din mosia Lisa. Numar cind vin revarsarI maI marr
ale Dullard, aceasta insula
GURGUETI
674
Inconjurata de apa.
stinga Trotusulur.
DrumurI :
Gurgueti, com. rur., situata in

partea de N.-V. a plaser Vadeni,
jud. Braila. Se in tinde pe lunca
Buzaulut pe ambele tarmurI ale
riuldf, pe tarmul sting pana in

Buzeelul-Vizuinelor, iar pe tarmul drept urca muchea platouluI i continua pana in vechiul
drum al
Guresul, virf de deal, in partea
de N. a com. Livadea, plaiul
Varbilaul, jud. Prahova, acope-
rit cu padure.
vair Ianca. Teritoriul comuner

de la N., de pe luncl, este traversat de Buzeelul-Sec, de riul
Buzaul, si de muchea platoulur,
avind pe el: Balta-de-la-Fineata,
cu o suprafata de io hect., la
hova, com. Slanicul, din plaiul
900 m. spre N.-V. de satul Gurgueti ; Balta-de-la-lzlaz, de 13

hect., la 11/2 kil. spre E. de
Gurga, munte, in jud. Prahova,
satul Gurgueti ; Balta-de-la-Lam-
com. Breaza-d.-j., din plaiul Pra-
bru, de 17 hect., lingd circiuma

Lambru, si Balta-de-la-Deal, de
o hect., pe hotarul dintre mosiile Gurgueti si Ciorani, pe platoul nordic.
Pe lunca este satul Gurgueti,
iar pe platoti : Moran, Epurica,
Jilova j Coada-IenciI. Se margineste la N. cu jud. Rimnicul
hova. La poalele acestuI munte
sunt izvoare de ape minerale,

care contin iod, sare si pucioasa.
Gurgueasca, parte din mofia

Petrachesti, com. Niculesti, jud.
Buzall.
Gurguesti, sub-divizie a clitunului Petrachesti, com. Niculesti,

jud. Buzati.
si com. Latinul, la S. cu Scortarul-Vechiti, la E. cu Latinul

Romanul si la V. cu Scortarul-Noa.
Gurguesti, a'eal, jud. Dolj, pl.

Dumbrava-d.-s., com. Carpeni,
pe care este asezat o parte

din com. Carpeni.
Gurguesti, peldure, in jud. Bu-
de la Latinul, pe
maid Buzduluf, spre N. (4 kil.) ;

la Nazirul, spre E. (4 kil.); la Roman, spre S.-E. (6 kil.); la Scortarul-Noti, spre S.-V. (6 kil.); la
spre E. (24 kil.), prin Na-
zirul. Comuna s'a infiintat la

1821 de A. Sturdza si poarta
numele dui:a mosie.
utulur de la capul
Guresul, virf de deal, jud. PraVarbildulur.
Venitul comund e de 5092

ler, 18 banr, iar cheltuelile, de
3882 ler, 50 ba.nr.
Vite 918: bol 394, vad 324,
taurr 37, vita 163, caT 342, or
618, rimatorI 244. Suhatul e de
250 hect.
Are o biserica, construita de
locuitorr la 1878, cu hramul Sf.
Apostolr, cu un preot si un dintaret ; I cimitir ; I scoala mixta,
infiintata la 1858; i moara de
aburr; 4 circiumI.
Suprafata comund e de 4500

hect., cu o populatie de 163 famili!, sag 814 suflete. titi carte
81 persoane. Sunt 114 contribuabilr. Improprietaritr in 1864,
sunt III i neimproprietaritI, 31.
www.dacoromanica.ro
Gurgueti, sat, jud. Braila, in par-
tea de N. a com, cu acelasT

nutne, pe tarmul drept al riuluI Buzaul, la 24 kil. spre N.V. de orasul
; infiintat la
1821 de Alecu Sturdza, fostul
proprietar al mosier.
In dreptul satulur, peste riul
Buzau], este un pod de lemn.

Suprafata vetreI satulur este
156 familir, sail 658 suflete : 350
barbati si 308 femer; 230 casatoritI si 407 necasatoritr. Lo-
cuesc in 136 case.

Are o biserica, construita la
1878 de locuitorr, deservita de
preot, 1 cintaret si I paracliser ; o scoala mixta, infiintata
la 1858; 3 circiumr; 3 fierarir.

marI cornute, i asin, 609 or,
83 rimatort Locuitorif poseda
i6 stupI cu albine.
Gurgueti, cdtun, pendinte de comuna Cozmesti, pl. Glavaciocul,
jud. Vlasca, proprietatea Efo-
GURGUETI
675
GI41TEI
riel Spitalelor Civile din Bucuresti, pendinte de spitalul Pan-
Luncav5.tul. Aceasta culme chiar

de la origina se bifurc si tri-
telimon.
mite doua ramurI secundare :

una futre riul Cerna si Manita,
care se termina aproape de comuna Fometesti, situata in apropiere de confluenta acestor
doul riuti ; lar cea de a doua
intre riul Marita si Recea, care
de asemenea se termina la confluenta acestor doua riud, l'usa
putin mal jos de Fometesti.
Culmea Gurguiata, ajungind
In dreptul comuna Horezul,
pierde din tnaltimea sa si se
ridica iardsI in dreptul comuna Slatioara, formind un mic

S'a dat in 1864 la 32 locuitorI
188 hect.
Mosia aduce un venit anual
de 4300 ler.
Pe aceastA proprietate este
Valea-Sericulul O Valea-Plopu-
lui, care vin ambele din Cosmesti si se varsa in Glavaciocul,
care trece pe la E. mosier, despre Blejesti.

..
Gurgueti, mofie particulara, pendinte de com. cu acelasI nume,

jud. Braila. Are o suprafata de
2500 hect., producind un venit
de 44000 lel.
Gurgueti, sati Batcoveni-deJos, trup de mofie, nelocuit,

pendinte de com. Batcoveni, pl.
Glavaciocul, jud. Vlasca, proprietate a Eforid Spitalelor Civile din Bucuresti.

Are o suprafatd de 472 hect.
si se arendeaza. cu 4300 lel.
La capul despre E. trece apa
Glavaciocul.
pisc muntos, numit Muntele-Sla-
tioara (870 m.). La S. de acest

munte, culmea Gurguiata intra
In regiunea dealurilor si se bifurca In: Dealul-Stroestilor si
Dealul-Maldarestilor. Din aceasta. bifurcatie la nastere 1-11 Cernisoara.
resturilor de intariturT ce se N'Ad
inca ad.
Gurioara, mahala, jud. \rama,

pl. Ocolul, com. Govora.
Gurueni, cdtun, pendinte de comuna Magura, pl. Cilnistea, jud.
Vlasca, proprietate a statuluf,

fosta a luT V. Paapa.
Se arendeaza impreuna cu
mosia Magura.
In 1864 s'a dat la 126 loc.

Are o biserica, cu un dascal.
Cat. Gurueni este situat la

gura vad CleniteI, la Estul proprietateY, in marginea judetuluf
catre jud. Teleorman.
Gurzuneti, pilla, (3400 m.), jud.

Suceava, afluent al piriuluI Sta
nistea; trece prin com. Cristesti.
Gua-Mare
si
Gua-Mic, pd-
durt de stejar, pe proprietatea

Gurguiata, padure, supusa regimuld silvic inca din anul 1883,
pe mosia Comarnicul, pendinte
de com. Comarnicul, pl. Pelesul, jud. Prahova.
Vatra - Manastiref - Glavaciocul,
com. Fierbinti, jud. Vlasca.
Guati, sat, face parte din com.

rur. Vranesti, pl. Podgoria, jud.
Muscel.
Gurguiata, sat, face parte din Gurguiatul, a'eal, in jud. R.-S5.com. rur. Cheia, pl. Cozia, jud.

locuitorl (50 bdrbatl si 45 feme. Este situat pe malul sting
al riului Cheia si la N. comuner,
cam la 5 kil. de cat. Cheia,
unde e primaria si scoala. Aci e
schitul Bradul, cu hramul Sf.

loan Botezatorul, fondat de Ieromonahul Saya, la anul 1784.
Gurguiata, munte, la V. de com.
Comarnicul, plaiul Pelesul, jud.
Prahova.
rat, pl. Marginea-d.-s., com. Timboesti. Se desface din dealul Mgura-CA.0.0nel i brazdeazA par-
tea de V. a comuner. E acoperit de padurI.
si
porneste din muntele Balota,

jud. Vilcea, si se indreaptl catre
S.-E., desprtind riul Cerna de
alun.
Gurguiatul, p ddure, in jud. R.Srat, pl. Marginea-d.-s., corn.

Timboesti, din
circumscriptia
VII-a silvica, ocolul Babeni, pe

dealul Gurguiatul. Are o intindere de 1500 hect., populata cu
stejar, fag, ulm si jugastru.
Gurguiul, mdgurd i. intdriturd,

Gurguiata, culme de munte, care
Guetoaia, pddure, supusa regimulur silvic, jud. Muscel, pl.

Podgoria, com. Vranesti, in intindere de 2500 hect., populat
cu stejar, fag, carpen, jugastru
futre comunele Saelele si UdaPaciureT, jud. Teleorman. LocuitoriT il mal zic si GurguiulNemtilor, si Cetatea, din cauza
www.dacoromanica.ro
Guitei, com. rur., in jud. FalciO,

pl. Mijlocul, formad numal din
satul Gusitei, care este asezat

pe un ses intins, prin care curge
piriul Elanul. Intinderea vetrel

satulta e de 40 hect. Locuitorir
improprietariti dupa legea din
1864 au 150 hect. 15 aril; 170
hect sunt ale razesilor, lar 830
hect. apartin la doI proprietarl :
430 hect. principesei Elena Cuza
si
400 hect. d-luI E. Duca.
GWENI
GUTuL
676
prin partea de S.-V. a comu-
Dealul-Dimbovita, cat. comuneT

Doicesti.
miliT, sad 406 suflete, din carl

95 contribuabilT ; o biseria, facuta la 1820, Cu I preot si 2
nel.
cintaretT.
1400.
pe domeniul Giurgid, proprie-
E brazdata de Dealul-Mare si
Gusoeni si udata de valle: Navrdpeasa si Gusoianca.
Se margineste cu comunele:
Creteni, Madulari, Maciuca, Zavoeni, Virleni, Amaresti si Ne-
tate a statuluT, pl. Margin ea, jud.
Venitul com. e de 2153
leT
si cheltuelile de 2097 leT, 58 b.

01 500 si porcT 6o.
Guweni, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,

jud. Vilcea, compusa din 7 catune : Spirleni, Butari, DealulMare, Burdalesti,
Stangulesti,
Gweni si Piscupia.
Este situata pe valea Gusoianca, la 48 kil, de capitala'
judetuluT si la 8 kil. de a subprefectura.
Veniturile comunel se urca la

sao leT anual si cheltuelile la
moiul.
Guoeni, sat, face parte din comuna rurall Amarasti, pl. Oltul-
d.-j., jud. Vilcea. Are o populatie de 303 locuitorr, 150 barbatT, 153 femeT.
Este la distanta de 3'/2 kil.

fa-
milil, sad 1415 suflete: 720 barbatI si 695 femeT, in care liara
si 18 familiT de TiganT. Locu-
esc in 323 case si 8 bordee.

rata la aniT 1859 si 1885, si

a treia in cat. Gusoeni, reparata
in anul 1889.
Scoala dateaza in comuna de
la 1850. E dotata in tarinl cu

8'/2 hect. pamint. .. tid carte
52 locuitoriT.
MeserlasT sunt : 5 rotar!, 15
dulgherT si 4 ferarT. El' desfac
comuneT.
Guoeni, sat, face parte din com.

rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., jud.
Guoeni, deal, in raionul com.

Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea, pe care se cultiva 108 hect.
vie.
Guweni, piidure, a statuluT, in

intindere de 18o hect., jud.
Vilcea. Impreuna cu trupurile :
Verdea, de 20 hect., Zlatarei, de
216 hect., Plrasesti, de 885
hect., Dobrusa, de 76 hect.,

Mitrofani, de 125 hect., si Noro-
pita, de 22 hect., tine de com.
Soseaua judeteana DrAgasaniCreteni-Maciuca-Craiova, trece
un preot si un cintaret. Are o

populatie de Ioo familil, sati
320 suflete.
Vite : 18 cal, 700 vite marI
cornute, 265 oT, io capre si 35

porcT. Ad se afla cariere de
piatra si o moara de apa.

Gutinaul, piriii, jud. Bacad, pl.
Trotusul, com. Bogdana ; curge
de la S. spre N. si se varsa d'a
dreapta TrotusuluT.
Gutul, com. rur. i. sat, in pl. Oco-
sani. Vite sunt : 40 cal, 352 bol,

237 yac!, 26 capre si 1214 oT.
Sunt 8o stupT cu albine.
LocuitoriT sunt mosnenT ; 76
s'ad improprietarit la anul 1864
pe mosia statuluT si a D-lur M.
Ursanu, din care li s'ad dat 150
hect. pamint.
In termen mijlocid se fabrica
2310 hect.
Gutinaul, sat, al com. Bogdana,

pl. Trotusul, jud. Bacad, situat
pe pirlul cu acelasT nume. Are
o biserica de piatra, vechie, cu
Vilcea.
produsul muncel lor la Draga-
ad 5000 decalitri tuica pe an.

Comuna, cu izlaz cu tot, are
Vlasca, in suprafata de 65 hect.
de catunul Amarasti, resedinta
Sunt 3 bisericI: una in cat.

Butari, vechTe, facuta de lemn ;
a doua in cat. Spirleni, repa-
Guul, ostrov, cu paclure de salcie,
Dragasani, Stefanesti si Creteni.
Guoianca, d'Id, jud. Vilcea.

Izvoreste dintre com. Zavoeni
si Virleni, curge prin centrul
com. Gusoeni pana la catunul
Butari, unde se uneste cu pifiul
Navrapeasa. Amindou unite
curg tot prin centrul comuneT
trec in com. Creteni si se varsa
in riul Pesceana.
Guoiul, sat, jud. Dimbovita, pl.
www.dacoromanica.ro
lul-d.-j.,
jud. Mehedinti, la 24
kil. de orasul Turnul-Severin, si

la 31 kil. de Malovatul, resedinta
plaseT situata pe coasta si vale.
Satul Gutul formeaza comuna cu
satele : Girnita, Ghelmegeoaia,
si Porcesti, avind o populatie de
840 suflete, din carT 170 contribuabilr. Locuesc in 209 case.
Se margineste : la E. cu com.
Prunisorul ; spre S., cu com. Izvorul-Anestilor ; spre V., cu co-
muna Bistrita si spre N., cu

com. Zagala.
Locuitorif posea : 39 plugurl,
7 carute cu caT, 74 care cu bol
si 132 stupT cu albine.
Prin aceasta comuna trece soseaua nationala Virciorova-Bucuresti.
Are: 3 bisericT, cu 1 preot si

5 cintaretT; o scoala, conclusa
de 1 invatator, frecuentata de
30 elevT.

26 cal, 4000 oT si 500 pord.
GUZARIUL
Budgetul comuna e la veniturI de 1830 le! i la cheltuelT,
de 557 la
GVARDENITA
677
mune! Muata, in hotar cu com.

Rinceni, plasa Mijlocul, judetul
2300 locuitorT, locuind in 375
Falcid.
LocuitoriT posea: 104 plugurl, 20 azule cu cal, 202 care

cu boT, 96 stupT cu albine.
DealurT maT prineipale in aceasta comuna sunt : DealulMare, Dealul-Culmea Balota,
Guzariul, deal, continuare a
care apartine de Zegaia. Val
satul Hurdugi, pl. Mijlocul, jud.
mar principale sunt : Valea-Flore#ilor, Valea - Ghelmegeoae,

Valea - Odailor, Valea - BarosuluT, Valea-GirniteT i Valea-Pu-
dealuluT Berea, spre E.-S. de
Guzariul, firiti i vale, formate

de dealul cu asemenea numire,
in partea de E.-S. a com. Hur-
case.
Prin aceasta comuna trece oseaua BiclequI-Gvardenita-Cleanovul i Gvardenita - Mazna.

Are o biserica, Cu 2 preotT 11 2
cintaretT; o coala, frecuentata
de 32 elevI i 3 eleve; 3 pra-
Pirae sunt : Bolborosul, in
dugi, pl. Mijlocul, jud. Fldh. Pi-
valif de manufactura; 2 circiumr.

Budgetul comuner este la ve-
Valea - Floretilor, in care se

afla racT i pe care creqte pa-
riul Guzariul e format din pi-
niturT de 7345 leT, lar la chel-
riiaele : Poreeanul i Futileawa,
tuelr, de 1594 leT. Sunt 350 con-
pura, cu care locuitoriT se servesc la acoperitul caselor i la
i se varsa in piriul Sarata.
tribuabilT.
facerea rogojinelor, piraiele Ghelmegeoaia, Girnita i Gutul. Tot
Gvardenita, com. rur. si sat, in
paz d.
in aceasta comuna se afla i 7

heletae cu pqte.
In hotarul GhelmegeoaleT, in
partea de S.-V. a com., sunt

n4te ruine vechT, despre care
se povestete ea ar fi ruinele
une! vechT manastirl de calugarT
ce se zice ca s'ar fi inchis acum

loo anT.
Guzariul, deal, pe teritoriul co-
Vite sunt: 900 vite marT cor-
nute, 75 car, woo oT i 900
jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, la

6o kil, de orapl Turnul-Severin,
rimatorT.
i la 40 kil. de Strehaia, reedinta plaeT. Este situata pe

partea V. a proprietatiT Gvardenita i aezata pe povirniul
anuale: unul la 21 Maid i altul

la 8 Septembrie.
Aceasta comuna, in vechime,
forma comuna cu comuna Ballena, sub numele de Ballena.
Brazda luT Traian trece prin intreaga mo0e, de la V. spre E.,
la comuna Cleanovul, pe Ruga
a doul miel dealurl,
Dealul-
i Dealul-Morilor, ce se
intind de la N. la S. 1 printre
care curge piriul Dragoicea.
Comuna e formata dintr'un
Mare
singur sat, cu o populatie de
www.dacoromanica.ro
In Gvardenita se fac 2 bilciurT
tintina cunoscuta sub numele

de Matua-Ioana.
Hadirnbul, sat, jud. Iasi, pl. Stavnic, com. Mironeasa. Numirea

i
s'a dat dupa numele unuT
boer, HadImbul, care a avut in
Istrulur, com. Beidant, In partea

centran a plaseT i cea de S. a
com., la poalele dealuluT HagiAvat, si la confluenta celor dou
stapinire aceasta mosie si despre

care vorbeAe Letopisitul (Ed. M.
Cogalniceanu), ca a reparat manastirea din Dealul-Mare, numita
Schitul Hadimbul. Este situat
piraie Hagi-Avat. Satul a fost

darimat de Turd in razboiul
de la 1877. Locuitorif
comuner; se intinde printre piriul Hagi-Avat si afluentul saa

Hagi-Avat-Dere ; la poalele sale
orientale se afla ruinele satuluT
Hagi-Avat ; este tliat de drumurile comunale Inan-Cesure
Beidant, Rimnicul-d.-j. Potur,

Sari-GhiolPotur; este acoperit
cu semanaturi si pasunT.
mutat
In satul Potur.
spre N.-E. de satul Mironeasa,
Hagi-Avat, pri, in jud. Tulcea,
pe coasta de E. a DealuluT-Mare,
formind coltul despre N.-E. al
plaseT. E izolat i inconjurat de
pl. IstruluT, pe teritoriul com. rur.

Beidant i Potur ; izvoreste din
Hagi-Avat-Dere, rui, in jud.

Tulcea, pl. Istrulur, pe terito-
poalele N.-V. ale dealulul Hai-
toate partile cu padurT. Are o
din ; se indreapta. spre E., avind
pop ilatie de 69 familil, sal 319
o directie generan de la S.-V.

spre N., brazdInd partea cen-
riul com. rur. Beidant; izvoreste

din poalele orientale ale dealulur
Sari-Ghiot ; curge spre E., brAz-
loc., carT se ocupa mal mult

cu exportul lemnelor i cu fa-
dind partea centrall a plAser
cerea mangaluluT. Are o biserica,
tral a plaseT si a comunelor ;

curge pe la poalele orientale ale
si a comuner; udA poalele dealulur Periclic; in partea superi-
zidit de catre calugariT grecT,
dealului Hagi - Avat-Bair; pri-
deservita de un preot si un
cintaret.
meste pe stinga valea Hagi-Avat-Dere, lingA ruinele satuluT
oar poarta numele de valea

Iurtli ; dupl 3 kil, de curs se
varsA in piriul Hagi-Avat, pe
Acest sat este roai vechia de

cit atul Mironeasa.
Hagi-Avat ; dupa un curs de

4 kil., se varsa In piriul Beidant, pe dreapta, Ruga satul
capre, 35 caT, 37 rimatorT
Potur ; are maturT inalte ; pe
drumurile comunale
Rimnic-Cogelar.
valea luT merge drumul comunal Rtmnic-Potur.
Hagl - Bairam, deal,
7 Or,
si 2 bivolf.
stinga, ltng ruinele satului Ha-
gi-Avat ; valea luT e Mata de

Beidant-
in
jud.
avind o directiune generan de
Constanta, pl. Hirsova, com.

Siriul, cat. Satis-Chioi-Turc, Terzi-Chioi i Ciatal-Orman saa Pantelimon ; pe muchea luT se incruciseaza. hotarele catar trele cat.;
se desface din dealul Insiratele,
din virful Cioncal-Tepe ; are o
Hagt-Avat, ruinele unza sat cu
la V. la E., brazdind partea
inaltime de 214 m., dorninind
acest nume, in jud. Tulcea, pl.
central a piase! si pe cea S. a
valea Satis-Chioi i drumul lude-
Hadimbul, vale, jud. Iasi, tncepe

dela podul Caulea, ce vine maT
la vale de satul Hadimbul, pana
In jos, la un alt pod numit al

Rotaruluf. Ved Stavnicul, vale,
com. Mironeasa.
Hagi-Avat-Bair, deal, in jud.

Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul
com. rur. Beidant ; este o prelungire orientan a dealului Rtmnic-Bair ;
se intinde spre E.,
www.dacoromanica.ro
HAGI-CABUL
HAGIENI
680
Vean Hirsova - Cara- Murat- C on s-
cind parte din com. rur. Magure-
tanta ; este acoperit cu fin* si
lele, pl. Sabarul, jud. Ilfov. S'a
semanaturT.
vindut in 54 loturi la locuitorT. Arco suprafata de 285 hect.
Hagi-Cabul, sat, In jud. Constanta, pl. Medjidia, cat. corn.

Caratai, situat in partea de E.
a piase! i cea de N. a com.,
pe valea Hagi-Cabul, ?are dealurile Cara-Murat la E. si Hagi-Cabul la N. si V., la 7 kil.
spre N. de resedinta. Intinderea sa este de 1369 hect., din
care I hect., ocupat de vatra

satului, cu 6 case. Populatiunea
sa este de 5 familiT, cu 16 suflete, ocupindu-se ca agricultura
cresterea vitelor.
Hagi-Cabul, firi, in jud. Con-
Hagi-Durac-Sirtt, deal, in jud.
N.-E. a dealuluT Mahale-Orman-
uda com. Calfa i catunul sal

Doerani, curend printre dealu-
Bair, de care se desface in
a-
rile Caramisa-Tepe
riul com. rur. Calfa, i anume

al cg t. sati Rahman; se desface
din dealul Cara-Tepe, din virful
Chitul, se intinde spre E., inteo
directiune generala de la S.-V.
spre S.-E., brazdind partea de

N. a plaser si cea de V. a com.;
se prelungeste cu dealul Fagarasul-Nori ;
de 199 m.
are
inaltime
si domina piriul
Chioi-Dere (sati Sarai) i satul

Rahman ; pe dinsul se Incruciseaza o multime de drumurr cointre carT : Rahman-Flgarasul-No5
Rahman - Meni ;
este presaxat Cu cite-va movile
si acoperit cu semanaturi si fin ete.
Hagi-Dina, mofie nelocuita,
i Miselic-
Bair, si, dupa un curs de 6 kil.,

se vars in plrlul Chiordere, pe
stinga, ceva mal* sus de satul
mazli-Ceair, Mahale-Orman-Cea-
Calla; malurile sale sunt cam
ir de o parte, Chiuciuc-ChesenCeair si Ese-Chioi de alta parte,
inalte si pietroase, din pricina
pana pe malul lacului

care este pe alocurea inalt
le uda ; pe valea luT merge

drumul comunal Hagi - Omer-
lasa spre E. prelun-
girea numita Burun-Sirti ; e de

natura stincoasa.; este acoperit cu paduei ; are o inaltime
Hagi-Capar, deal, in jud. Constanta, pl. HIrsova, pe terito-
Omer ; l'Ara in jud. Constanta,
propiere de pichetul Grivita; se

intinde spre N., inteo directiune
generala de la S.-V. spre N.-E.,
printre valle Curu-Canara, Ha-
stincos ;
Caru-Su.
apoT spre V., aviad o directiune

generala de la N.-E. spre S.-V.,
brazdind partea de V. a pl. si

a com.; trece prin satul Hagi-
stanta, pl. Medjidia, com. CaS.-V., trecind prin satele HagiCabul i Docuzol, unde primeste
valea Docuzol; malurile sale
sunt acoperite cu mlastini ; se
varsa In balta Medjidia
se indreapta maT fati(' spre S.,
Constanta, pl. Silistra-Nota, pe

teritoriul com. rur. Ese-Chioi,
este maT mult o prelungire de
ratai ; izvoreste din dealul Cara-
Tepe ; curge de la N.-V. spre
si Constanta ; izvoreste din poalele de V. ale dealului Periclic,

jud. Tulcea, com. Ciamurli-d.-s. ;
de 144 m. ; la poalele sale

de E. este asezat satul EseChioi ; pe muchea luT trec drumurile comunale Almallul-EseChioi si Ostrov-Cuzgun.
natureT dealurilor, ale caror poale
Calla.
Hagieni, com. rur., in jud.

lomita, pl.
IaIalomita-Balta, si-
tuata pe partea dreapta a riuluT Ialomita, intre com. Chioara

Tindarei.
Teritoriul com. se blande din
riul Ialomita, spre S., pe clinpul
zar', com. Monteorul, avind 3500

hect., din carT 25oo padure,
500 aratur5., 250 vie, 42 livezT,
restul fineata i locurT unde
Baragan, pe o suprafata de
padure. Mosia poarta numele
de Hagieni-Carareni. Este proprietate a statuluT, fosa pendinte de manastirea Cozia. Pe
se afla guri de puturl de pl-
anii 1883-1893 a fost
eura.
data anual cu 50200 leT.
Hagi-Moscu, mofie, in jud. Bu-
aren-
Hagi-Omer, sat, in jud. Tulcea,

pl. IstruluT, catunul com. Ciamurli-d.-s., situat in partea de
N. a pl. si cea de N.-V. a com.,
pe ambele malurT ale pirlului
Hagi-Omer, la 15 kil. spre N.V. de resedinta, Ciarnurli. In-
sunt improprietaritT pe mosie
tinderea satului este de 77 hect.,
decatorieT comunale in Hagieni.
144 locuitorT si dupa cea din

1878 s'ari maT improprietarit 20
locuitorT.
Comuna se compune din satele : Hagieni si Gura-Jegalia,
cu resedinta primarieT si a ju-
iar populatia, care e turca si
bulgara, este de 42 familiT,

187 suflete. Pamintul sati este
bogat in pasunT.
familiT, sari 1299 suflete : 65r

brbatl si 648 femeT ; 1246 Ro-
Hagi-Omer, prIi, jud. Tulcea
www.dacoromanica.ro
minT, 22 GrecT, 12 Sirbr 5i 19

UngurT ; 1280 .crestinT ortodoxf
19 catolici ; 343 plugarT, 8
HAGIENI
681
HAG1LAR
meseriasT, 12 comerciantl, 7 Cu
profesiunT libere, 100 muncitorr
li 25 servitorT.
Hagieti, sat, face parte din com.

rur. Hagiesti-Mariuta, pl. Mostistea, jud. Ilfov. Este situat la

Are o biserica, cu I preot si
2 dascalf ; o coal mixta, conclus de un invatator, retribuit
de Stat si comuna.
E. de Bucuresti, Ruga valea

Mostistea. Aci este reedinta
Vite : 1964 boT, 65t cal, 1515

oT, 4 asinT i 358 por&
545 locuitorT.
Pe cimpul Baragan, pe partea ce apartine acestei com., se .

planteaza de stat o padure de
salanT in suprafata de 1000 hect.
Pe te-ritoriul com. trece calea ferata FaureT-Feteti, avind

statia Hagieni.
primarieT.
D-1 I. Marghiloman are 2010
hect. si locuitoril 364 hect. Proprietarul cultiva 1050 hect. (400
sterpe, 260 izlaz, 300 paclure).
LocuitoriT cultiva 314 hect., rezervind 50 pentru izlaz.

Sf. Niculae, deservita de un
preot i 2 cintaretl; o coala
Proprietarh cultivl 3340 hect.

(750 sterpe, 400 izlaz, 827 pAdure). Locuitorir cultivA 984
hect. (15 sterpe, 104 izlaz).
ler la veniturr si de 5132 ler
la cheltuelr.
Are : 4 bisericl (in fie-rare
catun cite una); 1 scoala mixta;
2 morT cu apa ; 2 masinT de

treerat cu aburi ; 7 helestale ;
6 podurr.
NumArul vitelor marr e de

2024 (611 ce i Tepe, 7 armasarT, 636 bol', 653 vaci i viteT,
12 taurT, 16 bivolT, 89 bivolite),
in jud. Ialomita,
mixta, frecuentata de 9 elevT si
i al celor miel de 2318 (18 capre, 392 porcT, 2908 cl).
2 eleve, cu intretinerea carda

statul si comuna cheltuesc a-
garT, 3 meseria0, 38 ati diferite
Hagieni, sat,
com. Hagieni. Este situat pe

tarmul drept al riuluT Ialomita,
'filtre com. Tindrei si Chioara.
Satul purta numirea de Carareni si Togeni.
nual 2252 leT. Localul coaleT

s'a construit din fondurile d-luT
I. Marghiloman.
In raionul catunuluT se afla :
o moar cu aloa; 1 masin de
117 cu boT, 113 Cu cal;

244 care si carute : 117 cu bol,
127 cu cal.
familiT RominT, 7 familil Tigarii

si 5 familiT GrecT.
Are: o scoala mixta, con-
treerat cu abur!; 2 helestaie ;
LocuitorT improprietaritY sunt
clusa de un invatator si frecuentata de 40 elevi ; o biserica,
deservit de 1 preot si 2 dascall

Vite : 1598 bol, 427 caT, 1230
oT, 2 asinT si 235 po'rcT.
2 podurT statatoare.
Comerciul se face de 3 circiumari O. 1 hanglit

Hagieti, cdtun, pendinte de comuna Preajba, pl. Glavaciocul,
jud. Vlwa.
profesif.
Locuitorif poseda 230 plugurT :
234 si netmproprietaritT, 240.
cit.-
ciumarl si 3 halle.
S'a stabilit in comuna 37
strainr.
Hagilar, sat, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, cAt. com. Sari-
Hagieni, stalie de-dr.-d.:f., jud.

Ialomita, pl. Balta, com. Hagieni, pe unja Faurei-Fetesti,
Hagiesti-Mriuta, com. rur., in
Ghiol; este situat in partea meridionall a piase! .5i cea de E.

a comuneT, la 4 kil. spre E. de
pl. Mostistea, jud. Ilfov, situata.
cAt. Sa.ri-Ghiol, reedinta comu-
pusa in circulatie la 1 Iulie 1887.

Se afta. Intre statiile Feteti
nir, pe malul sting al vle1 Hagilar, inchis Cind la E. de dea-
(1.6 kil.) si Tindarei, (1.3 kil.)
pe Valea-Mostistea, la 26 kil.
de Bucuresti.
Se compune din satele : Bo-
Inaltimea d'asupra niveluluT ma-
teni, Mataraua, Mariuta
Ha-
Cosu-Iuc-Bair ; casele si gradi-
rii de 68 in. 21. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost

de 20877 ler, 6o banr.
giesti, cu o populatie de 1729

nele satuluT ocupa o intindere

de 70 hect., din intinderea to-
6420 hect. D-niT I. Marghiloman,
Hagiestul, Ala, izvoreste de

la V. com. Armasesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea, curge spre
S.-V. si se varsa in riul Cernioara, tot in com. Armasesti.
solo.
Afarole Dictfonar Geografie.
Al. Popescu, C. Athanasiu, G.

Vernescu, mostenitoril luT Sp.
Gazoti si d-na Alexandrina Bre-
zoianu, aa. 5317 hect. O locuitoril; I 103 hect.
lul Hagilar si la V. de dealul
tala, care e de 1228 hect.; populatiunea este de 82 familii, san

325 suflete.
Hagilar, sat,
in jud. Tulcea,
pl. Babadag, catunul comunei
Congazul, situat in partea de
86
ni. DI
www.dacoromanica.ro
H A GILAR
IIAIDAR
682
N. a pla$eT, i cea de V. a co-
muner, la 6 kil. spre N.-V. de

cat. Congaz, re$edinta comuneI.
Se margineste la N. cu comunele Frecatei si Cataloi ; la E.,

cu cat. Eni-Chioi si com. Congaz ; la S., Cu cat. Satul-Noti
$i Camber ; iar la V., cu comu-

toate drumuri comunale, ce duc
spre comunele Nalbant, Frecatei, Congaz, Babadag, Cata loi,
din jud. Tulcea.
Se zice cA acest sat s'a fun-
dat cam pe la 1600, de vre-o

20 de TurcI, care veneaU din
garla); este de natura pietroasa

acoperit Cu padurI.
Hagilar, vale, in jud. Constan ta,

pl. Mangalia, corn. Sari-Ghiol,
cat. Hagilar ; se desface din
culmea Ilanlic; se indreapta spre
nele Ba$-Chioi i Nalbant. Dealurile carI II brazdeaza teritoriul

sunt : Denis-Tepe (Dealul-Marir,
pelerinagiti de la Meca.
Cea mar mare parte din locuitorI eran TurcI $i Cerkez!,
N., in directie de la S.-V. spre

N.-E., printre dealurile Co$ulIuc-Bair $i Hagilar ; trece prin
satul Hagilar, i, dupa 5 iciL de
din pricina ca o dat valurile

mara' if salde' poalele), despre care se spune cA in virful
pana la anul 1877; dar dupa
drum, se deschide in lacul Man-
terminarea razboiuluI de la 1877
galia, pe malul S., nu departe

de satul Hagilar; este taiat de
luT s'a gasit odinioara o ancora,

$1 un belciug mare, de care
data Rominier, eI incepura.

emigreze, asa in cit asta-zI nu
mai sunt TurcI In sat ; in locul
lor a venit numeroasa populatie
bulgara, ce o locue$te $i astazI.
se zice ca se legan fringhiile

corabillor (266 m.); Coci-Tepe,
la N.-V. (r 17 m.); dealul Sari-
Tepe cu
virfurile
78, $i dupa ce Dobrogea fu
Evil - Tepe
Hagilar, pth, in jud. Tulcea,
Riurile caei il uda, sunt : Izvorul.Taita, la E. si afluentul
pl. Babadag, pe teritoriul comuner rur. Cataloi si Congaz

anume pe al catunuluI
Hagilar; 41 ja nastere din poa-
sari Valea-Hagilar, ce trece prin
centrul satuld.
Intinderea sa e de 3152 hect.,
din carr i i r hect. vatra satuluT,
16 hect. ale statulur (papnile
satul Hagilar; malul sati

satul Hagilar este inalt i stIn
cos.
i Sari-Tepe (79 m.),
(54 m.)
Ja V.
drumul Cadi - Chioi - Mangalia,

Sari-Ghiol -Ilanlic, Copucci -Aiangi, toate incruci$Indu-se Una
lele meridionale ale dealuld Ca-
taloi, pe teritoriul comuna Cataloi, se indreapta spre S., avind o directiune generala de
Haidar, sat, in jud. Constanta,

pl. Hirsova, cat. comuner Calla,
situat in partea E. a pla$eI $i

cea occidentala a comund, la
6'/2 kil. spre S.-V. de cat. de
re$edinta Calfa. Este a$ezat in
valea Haidar, pe ambele maluri
ale piriuluI Haidar $i la i kil.
spre N. de locul unde piriul

Copadin se vars in piriul
Haidar. E inchis spre V. de
de pe dealul Denis-Tepe), 2950

hect, ale locuitorilor. Populatia
este toat bulgareasca., Cu 143
la N.-V. la S.-E., brazdind partea
familiI, san 725 suflete : 140 bar-
pe la E. de satul Hagilar, udindu-I chiar partea orientala, ocoleste dealul Denis-Tepe, si,
d'II:4 un curs de 8 kil., se varsa.
in Orn' Valea-IzvoruluI, pe
dealul Carapelit-Bair $i e dominat de virful Haidar-Tepe,
dreapta.
de 1759 hect., din care ii hect.

sunt ocupate de grAdinT i de
vatra satulta. Populatiunea sa,
turceascA, este de 65 familiT,
sari 313 suflete. Casele sunt
batT, 152 femeI; 7 insuratI, 34

neinsuratI, 5 vaduvI.
Are : o $coala, zidita din tim-
pul Turcilor, reinfiintata de locuitorI la 1892, frecuentata de

40 copiI; o biserica, cu hramul
N. acomune! si a pla.$eI; trece

pe la poalele dealuluI Coci-Tepe,
Adormirea MaiciI DomnuluI, zi-
Hagilar, areal, in jud. Constanta,

pl. Mangalia, com. Sari-Ghiol,
dita la 1853 de locuitorI, cu un
cat. Hagilar ; e o ramificatie de N.
preot.
a dealu luI san a culmeT Ilan lic, des-
Locuitorir posea : 6o plu-
facindu-se din virful Hagilar-Bal-
2 ma$1n1 de secerat; 340
cic-Iuc, indreptindu-se pe lana

valea Hagilar $i terminindu-se
linga lacul Mangalia ; are 70
gurT ;
bol', 200 vacI, 41 bivolI, 269

caT, 327! I, 68 capre, 245
porcI $i 9 asinI.
in export de cereale i vite,

in import de coloniale, vin, bauturI spirtoase.
m. inaltime, dominind satul Hagilar de la poalele sale de V., va-
lea Hagilar, lacul Mangalia si

drumul ce duce de la Hagilar
la Mangalia, Ilanlic, Agiani (Bul-
www.dacoromanica.ro
care se afla la i kil. spre E.

de sat si care are o inaltime
de 194 m. Suprafata sa este
wzate pe ambele malurT ale

plrlului Haidar, satul avind o
forma lunguiatl, de la N. la S.
oseaua judeteara Hirova-Babadag (Tulcea) trece prin partea
N.-V. a satuluT. Un drum comunal trece prin centrul satuluT, paralel cu piriul, i duce
spre N. la Rahman i spre S.

la Mahometcea; alte dota dru-
HAIDAR-CH101
murT se desfac din partea E.,
HAIMANALELE
683
Cara-Nasuf si Duinzgi ; natura

lui pe alocurea e cam pTetroasa;
si
Locuitoril com. se ocupA cu

doplitul lemnelor de cherestea
si cu rotaria, lar tiganiT cu fa-
vil--
cerca mangalului si cArAmidAria.
Sunt 130 mestesugarl. ET des-
Haidar-Chioi, sat, in jud. Con-
furile sale cele mal inalte sunt :

Casap-Chioi (152 m.), punct
stanta, pl. Mangalia, cdt. comu-
trigonometric de rangul Mg,
lid Gheringec, situat in partea

E. a plAsel si S. a comuneT, la
5 kil. spre S. de resedintA, pe
dealul Ascilar, lAngl movila
rasele Ploesti .si Tirgoviste.

In raionul comunel e o moara
Arpali-Iuiuc. Are o intindere de

700 hect., din care 2 hect. sunt
altele de 171, 104 si 94 in.,

puncte trigonometrice de rangul al 3-lea; este tAiat de drumul national Tulcea-Constanta,
si de cele comunale Sari-Iurt,
Inan-Cesme, Tari - Verde, Du-
ocupate de vatra satului, cu o
imgi si Cara-Nasuf.
luind unul o directie spre N.-E.,

ducind la satul Calla si cel-l'alt
spre N.-E., ducind la Curudjea.
populatiune de 15 farniliT, sati

52 suflete, in maioritate TurcT.
e acoperit la N. cu padurT
pe alocurl cu semAnAturT ;
Haimanalele, com. rur., judetul
fac produsul munce lor la oCu aburT.
Com, se intinde pe o suprafatA de 630 hect.

LocuitoriT, in numAr de 180,
s'al-1 improprietArit dupA legea
rurala din 1864, cind li s'ail
dat 342 hect. in mosia manastire! MArgineni. El a.6 40 cal,
Prahova, com. Filipesti. Comuna
15 lepe, 108 vacT, 12 bivoll, 103
Haiddul,piria, jud. Prahova, pl.

Podgoria ; izvoreste de la N.
s'a infiintat de niste cAlugArT
capre, 84 oi si 150 porci.
grecT, aducind oamenT din dife-
Comerciul se exercitA in com.
com. Udresti ; trece pe la S.

de com. Apostolache ; curge
rite pArti si maT cu osebire ti-
printre vAlceaua PruniT-luT-Nlir-
Este situatA pe valea riuluT

Cricovul-Dulce, la 24 kil, de
de 5 dirciumarr.
leT si cheltuelile de 3939 ler.
cea si pAdurea statuluT si se

varsa in rizal Cricovul-SArat, in
raionul com. Apostolache.
Haidin, a'eal, in jud. Tulcea, pl.

IstruluT, pe teritoriile com. rur.
Cogelac (pe al ca t. sAti luanCesme), Cara-Nasuf si Casap-
ganT robT.
capitala judetuluT si la I kil.
Se coznpune din 2 cAtune :

Haimanalele si I3ranistea, cu o
populatie de 147 familil, sal
nalele-Ghirdoveni.
790 suflete: 434 bArbati si 356
E brAzdatA de dealul numit

al-OrasuluT, situat in partea de
de resedinta plAseT.
Chloi (pe al cAtunuluT sAti Sari-
femeT, in care intrA si 70 familil

de TiganT. Locuesc in 204 case.
Iurt) ; este o prelungire orien-
Stia carte 32 bArbatl si 6
tal& a dealulul Rimnic-Bair ; se
intinde spre E., avind o directiune generall de la N.-V. spre

S.-E., brzdind partea centrall
a plAseT, pe cea N. a comuner
Cogelac si Cara-Nasuf, si pe
cea V. a comuneT Casap-Chioi;
lasA la N.-E. prelungirea numita Dealul-Mormintelor, si spre
E. dealul Cara-Nasuf ; desparte
bazinurile piraielor : Duinagi si
Sari-Iurt ; din poalele sale vestice izvoreste piriul Hagi - Avat ; din cele nordice, to ja nastere pirlul Sari-lurt; poalele sale
sudice le scaldl piriul Duimgi;

la poalele de la N. este asezat
satul Sari-Iurt, la cele de la V. satele : Inan-Cesme si Tan-Verde,
lar la cele meridionale satele :
Prin com, trece soseaua judeteanl Ploesti-Tirgoviste, legind Haimanalele cu Dirmonesti si Adinca, din jud. Dimbovita si soseaua vecinala Haima-
V. a com., servind pentru plsunea vitelor.
In partea de E. este udat
femei.
Are o bisericA, reparatl la

1892, cu cheltuiala d-lor Dimitrie Popescu si I. Criveteanu ;
o scoalA, frecuentatA de 34 copiT.
Localul scoalel e proprietatea co-
muneT. Cu intretinerea personaluluT, statul cheltueste anual
de riul Cricovul si de piraele :

Neagra si Racila.
Dirmonesti, MArgineni-d.-s., la
E.; Ghirdoveni, la N.; Adinca

si Bucsani, din jud. Dtmbovita
la V. si S.
1404 leT. Tot in aceastA comuna
se afll: mAnAstirea MArgineni

cu o inchisoare pentru cer osinditT, o statiune pentru telegraf si postA si un atelier in
Haimanaleie, cdtun, al com. Zilisteanca, jud. BuzAll, cu 320
care lucreaz1 osinditiT tAbAcAria
CilnAul, Girbovi, GAvanele, CA.

lugAri, Gura-CilnAulul, Ercari si
si cizmAria, de unde se procura incAltAminte armateT. Pe

la 1870, chiliile mAnAstireT serveall de inchisoare pentru t'eme.
Nemtir, la 1716, preMcuserA
m5.nAstirea in cetate.
www.dacoromanica.ro
locuitori si 67 case. De dinsul se
obidnueste a se lipi catunele :

Postea, de si toate acestea sunt
mal mult cltune de sine stAtAtoare.
Haimanalele, sat, face parte din
HAIMANALELE
684
com. rur. Haimanalele, pl. Filipesti, jud. Prahova.
pAclurI); dealurile Cara-Peliclic
Haimanalele, mo,cie, in jud. Buzar', com. Zilisteanca, cat. Hai-
pasler (132 m.), Cisme-Bair, tot

la N.; Sarapcea, cu virful Schender (r74 m.) prin interior; CialiPerde, cu virful Ciali-Perde (176
(140 m.), Tuzla-Bair (125 m.),

Turla-Mezarlic-Bair (130 m.), To-
man alele. Are 530 hect., din care
6 vie, 2 livezI si restul pamint

arabil. Se mal' numeste Ercari
Paraipeanca.
m.), Ba$-Punar-Bair, cu virful Bas-
Punar 167 m.), Bairam-Dede, cu
Haimanalele, mo,rie a statuluI,

pendinte de com. Haimanalele,
pl. Filipesti, fosta a manastirei
Margineni, care pe periodul
1888-93 s'a arendat Cu 12050
le! anual.
Haimanalele, pdure a statului,

in intindere de 1997 hect., pendinte de com. Haimanalele, pl.
jud. Prahova,
i for-
virful Cogeaiuc (I80 m.), toate

la E.; Schender, cu virful Taz(178 m.) prin interior;
(toate aceste dealuri tin de
culmea Bairam-Dede, sunt aco-
perite cu padurI intinse si frumoase i sunt de natura. stincoasa.) ; mal sunt dealurile : Demircea, cu virful Demircea (171
m.), Malcoci-Mezarlic (167 m.),
Docuzaci (171 m.), cite-sI trele
la S., apartinind culmer Docuzaci
HAIRAN-CH101
Cara-Aci si la E. de dealul
Tirla-Mezarlic-Bair; Cara-Aci-Sa-
rapcea, in partea de N., la 9 kil.

spre N.-E. de resedinta, pe valea
Sarapcea intre dealurile TuzlaBair la V. si Turla-Mezarlic-Bair
la E.; Bas-Punar, in partea de E.,
la 8 kil. spre E. de resedinta.

pe valea Afighinea, intre dealurile Ciali-Perde la V. si Bas-
punar-Bair la E.; Sevendic in

partea septentrionala, la 10 kil.
spre N.-V. de resedint, pe valea Sevendic-Ceair, inchis de
toate partile de dealul Sevendic.
AfarA de aceste sate mal tin de

cbm.: catunul Atisadic, la S.-V.,
pe valea Armutlia, la 9 kil. spre
S. de resedintA, constituit din

cite-va case, la poalele V. ale
dealuluI Docuzaci, precum
mat din trupurile : Neagra (1847

hect.) si Grosetul-Malleasa (I 50
hect.)
si acoperite cu putine padurI,

cm-1 odinioar eral:" mult mar
ruinele satultli Arm atila, nu de-
in tinse.
Armutlia.
Hairan-Chioi, com. rur., din jud.

Constanta pl. Silistra-Noul.
Este situata in partea meridionala a jud., la 72 kil. spre
S.-V. de orasul Constanta, capitala districtului, si in cea sudestica a plaseT, la 58 kil. spre
S.-E. de orselul Ostrovul, re-
tificiale si importante, servind
Movilele sunt numeroase, ar-
sedinta ocoluluI.
ca pillete de observare si de
orientare ; ele sunt acoperite cu
verdeatA.
Com. Hairam-Chioi este udata' de cite-va vAI care contin

apa, numaI in anotimpul ploios
si primAvara, dupa topirea zape-
parte de precedentul, pe valea

8o hect. ocupate de vetrele satelor, lar restul de 13786 hect.
impartit intre Stat i proprietarli
carI posea 7947 hect.
si lo-
cuitorI ce stApinesc 5859 hect.
Are o populatie de 154 fama( saa 613 suflete : 328 barbatI, 285 t'eme'; 309 necdsato-
zilor.
Catunele care o formeazA sunt
Hairan-Chioi, resedinta, In partea
ritI, 280 cAsAtoritI, 24 vAduvI;

613 cetatenI RominI ; 176 orto-
seler (din pl. Medjidia) ; la E.,
de V., pe dealurile Hairan-Chioi
doxi 437 mahometanI; 327 a-
cu comunele : Bairam-Dede, Bec-
si Coroclic-Bair, deasupra vad

Demircea (saa Urluia); Demir-
gricultorI i meseriasI, 2 circlumarI.

Se margineste la N. cu comunele rurale : Hazarlic i Chio-
ter si Cara-Ornen, din pl. Mangalia ; la S. si V., cu Bulgaria.

Relieful solultli e accidentat.
Culmile Schender, Bairam-Dede
Docuzaci if brAzdeaza teritoriul, cea dintlia
la N.-E. a
doua la E. si a treia la S. Principalele dealurI sunt : Dei-Iusuf

(198 m.), la N.-V. ; Tiulia Babalic, cu virful Iarim-Iuc (195
m.), la V.; Calaigi, cu virful Calaigi (195 m.), la S.-V. (aceste
dealurl apartin culmer Schender, sunt acoperite cu livezI
cea, in partea sudica, la 41/2 kil.

spre S.-E. de resedintA, pe valea
Demircea, inchis la V. de dealul
Demircea si la E. de dealul
Schender ; Schender, in partea
centran, la 6 kil. spre N.-V.
de resedintA, pe valea Schender-Culac, inchis la S. si V. de
dealul Schender, la N. si E. de
dealul Cara-Aci ; Malcoci, in
partea de E., la 8 kil. spre N.E. de resedintA, pe valea Crici-Culac, inchis la V. de dealul
www.dacoromanica.ro
Locuitorif posea: 117 pluguri, 193 care si carate ; 2800

capete de vite, maT cu seaml
oi ; 70 stupI cu albine.
5113 le la veniturl si 2742 la
cheltueli. Sunt 175 contribuabili.
CAI de comunicatie sunt: ca-
lea judeteana Ostrov - LipnitaMangalia, ce trece prin cAtunul
s5.6 Schender, un drum mare

Hazarlic-Hairan-Chloi i drumuri
HA1RAN-CH101
HALMUL
685
comunale la satele invecinate

ca Bairam-Dede, Mamuzli, Docuzaci, etc.
rur. Dobrepti, pl, Podgoria, jud.

Muscel. Este situat la N. com.,
sat,
in jud. Con-
stanta, pl. Silistra-Noua, cat.
de repedinta al com. HairanChioi, situat in partea S. a pl.

pi centrall a com., inteuna din
cele mal frumoase pozitiunI ale
judetuld, in valea Demircea,
inconjurat de dealurI inalte pi

padurI; are o intindere de 5009
hect., din care 39 hect. ocupate
de va-tra satulul cu 55 case ;
populatiunea, compusa din Ro-
minl pi Bulgad, este de 70 familil, sail 224 suflete.
Hairan-Chioi,
deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teri-
toriul com. rur. Hairan-Chioi ;

se intinde de la N.-V. spre S.E., printre piriul Demircea (saii
Urluia) pi valle adiacente Calaigi pi
Armutlia ; brazdeaza
partea de S.-E. a pl. pi cea de

V. a comunei; se prelungepte
spre N. cu dealul Calaigi, la E.
cu dealul Coroclic-Bair pi la S. cu
dealul Armutlia ; pe muchea lui
trece pi hotarul dintre D obrogea Romineasca. pi Bulgaria ;

este de natura stIncoasa. ; are o
inaltime de aproape 200 m., do-
minind valle de mal sus, satul
Cornetul. In partea de S. trece

Girla-Grecilor, lar la V., ValeaMaracineluI p'l Valea-Dragna
Aci este repedinta com.
Are o populatie de 98 famila, sal 430 suflete; o pcoall, cu

intretinerea careia satul cheltuepte anual 1296 ler; o biserica,
cu hramul Inaltarea, deservita
de I preot pi I cintaret. Aceasta
biserica, de lemn, mica, a fost
adusa acum 120 anI de peste
Olt de un Radu Golescu, care
avea ad i mole, pi a fost apezata la poalele pisculuI Cornetul.
Servea de sucursala a schitulur

Namaepti, avind cite-va calugarite, dar mal erziti s'a desfiintat
din cauza secularizareI avereI
mandstireptT.
Biserica s'a recladit din teme-
faripurl.
Haita, pirik, jud. Suceava. Izvo_

repte din muntele Pietrosul-Lung
din Transilvania, forrneaza hotar
futre com. Neagra- arulul pi
Transilvania, pe o intindere de
un kil. pi se varsa. In ptriul

Neagra la Gura,HalteI. Are de
tributad : Panacul, Rachitipul pi
Paltinul.
Haiteti, sat, face parte din com.
Haleasa.Vez1 satulLungeni, com.

Bropteni, jud. Suceava.
Haleasa, "Mg, In jud. Suceava,

com. Madeiul. Izvorepte de sub
Arpita-Rea pi se varsa In Bistrita (9 kil).
Haleul,
cit.,
al com. Tisaul, jud.
Buzda, cu 450 locuitod pi 175

case ; are 2 sub-diviziI: Giurgiuveni pi Poenari.
Haleul, vale, in com. Tisaul, jud.

Buzail. Incepe din munir CiolanuluI pi se varsa in eta Nipcovul, la Gura-HalepuluI.
Halita,
sat, jud. Vaslui0, com.

Ipatele, pl. Funduri, la un kil.
spre S. de satul Ipatele. E situat
pe coasta despre V. a DealuluI-Mare, pe o suprafata de 400
lie, de zid, la anul 1872.
hect. Are o populatie de 13

Halauca, ramurci
de munir,
ce
se prelungepte din jud. Suceava

spre marginea de N. a judetuluI
Neamtu, prin com. Pipirig.
Haliuca,
munte,
Haleasa,
sat,
familiI, sal 67 suflete.
La V. de sat trece
piriul
Gelna.
30 or, II cal', 1 o rimatori.
in jud. Suceava,
com. Boroaia, inalt de 700 m.,

acoperit de padure, mare parte
de brad.
Hairan-Chioi pi dota drumuri ce
duc de la acest sat in Bulgaria;

este acoperit cu padurl '1 tu-
teni.
pe ambele !talud ale &Id arcinovul, pi imprejurul pisculuI
Hairan-Chioi,
de repedinta pi comuna Brop-
pe mopia Borca,
jud. Suceava, com.
Halinga,
sat,
in jud. Mehedinti,
pl. Ocolul-d.-s., com rur. IzvorulBirzeI. Prin Halinga trece poseaua

vecinall Turnul - Severin - BaltaBaia-de-Arama.
Madeiul.
Apezat pe tarmul drept al Bis-
Hallnga, p dclure, in com. rur.
trite, numara 30 familif, sail 138
Burila-Mare, pl. Blahnita, jud.

Mehedinti.
suflete: 72 barba! pi 66 femer.

Locuesc In 35 case.
Vatra satului ocupa. 36 falcf.
Improprietaritr la 1864 sunt
4 fruntapl, 6 mijlocapr pi un
coda, stapinind 51 falcl 40 pra-
Halmul, deal, acoperit de tarine,

In jud. Suceava, com. Ruginoasa.
O parte a dealului se numepte

Halmuletul.
Halmul,
pul%
Biserica pi pcoala din Madeiul

servesc pi acestuf sat. O singura
arare leaga Haleasa cu satul
www.dacoromanica.ro
deal, ce desparte albia

omuzulul-Mare de a $omuzulul-Mic, jud. Suceava. Pana dincolo de satul HIrtopul produce
HALMUL
HAMAMGI
686
finaturI, lar de la Hirtop spre

Siret, culmea e Imbracata de
paclurI, iar coastele de semana-
Haloul-Mic, pirlia,s, jud. Ba-
turI. Vederea de pe piscul a-
obirvia de la locul numit Fun-
cati, pl. Trotuvul, pe teritoriul

com. Manastirea-Cavinul. 41 are
dacul vi se varsa d'a dreapta
prin sat, prin fineata IuciuGhios, prin locul numit Ac-Bagea vi varsindu-se In Iezerul Golovita; afluentul sal, piriul Agi-
cestuI deal de d'asupra HirtopuluI e frumoasa : sub picioare aI

coastele vi poalele acoperite de
finaturf vi semanaturI, peste ele
Hamamgi, sat, in jud. Tulcea,
intindere, din care 30 cu stuf
omuzul-Mare cu lazurile : Cior-
pl. Istrultd, cat. com. Potur,
(un golf al laculuI Razelm), con-
saci, Tirguld vi CalugaruluI, in

carT se oglindevte oravul Falticeni vi satul Opriveni, peste
carr se vede Dealul-Timpevtilor
tesut de vosele vi lanurI, Mol-
avezat in partea de E. a plveI
tinind cantitatf marI de pevti,

vi al card venit apartine statuld.
Suprafata satuluI e de 2371
dova vi peste dinsa falniciI codri

aI Carpatilor.
seamna bae, cae odinioara Teze-
Halmul, sfoarei de mo,sie, in su-
prafata cam de 300 fald,
in Halovul-Mare.
vi de N.-E. a comuneI, pe piriul
Beidant, la 4 kil. spre N. de

cat, de revedinta, Potur. Numele sal este turcesc vi in-
rul Golovita se intindea pana

linga el, formind ad o baie. Se
marginevte la N. cu com. Cia-
jud. Suceava, com. $oldanevti,

proprietatea d-luI E. Samson.
murli-d.-j.; la V., cu com. Ciamurli-d.-s. vi cat. Potur ; la S.,

cu cat. Sari-Iurt vi la E., cu la-
Finatul de pe Halm e foarte
cul Golovivtea.
in
clutat.
Intinderea totala e de 2371

hect.
Halowl, vale, jud. Bacatt, pl. Trotuvul, com. Mandstirea-Cavinul,
nuld, confundindu-se cu valea
Dealurile casi brazdeaza comuna sunt: Cara-Burun, la E.

deal pietros, apartinind statuld,
cu 200 m. inaltime; PercemBair, deal pietros, 100 m., al
acestuia.
statuluI, la N.; F,niceri (147 m.),
care din mun telele Halovul-M are
se lasa spre malul drept al Cavi-
la N.; Maadem-Bair, cu virful
Haloul-Mare, virf de munte,
Movila-Hamamgi (104 m.), la S.

Movile sunt: Movila-Viziruld,
(640 m.), j'Id. Bacati, pl. Trotuvul, pe teritoriul com. Manas-
la V., ridicata de un vizir ce a
tirea-Cavinul, facind parte din
trecut cu armata luI pe aid ;
vira Zabrautilor. Din acest munte

izvorevte apa. sulfuroasa.
Evo - Tepe (movila verde) (5

ni.), pietroasa vi acoperita cu
verdead, de unde vi numele
eI, la V.; TreI-Movile, (5 ni.),
Halowl-Mare, pirtiaf, jud. Bacal-1, pl. Trotuvul, de pe teritoriul com. Manastirea-Cavinul. M

are obirvia in muntele Halovul,
la locul numit Puturosul vi se
varsa In piriul Cavinul, d'a dreap-
ta, dupa. ce se nearca cu Halovul-Mic oi cu Halovul-CiobotaruluI.
Haloul- Mic, vil! de munte,

(630 m.), jud. Baca, pl. Trotuvul, com. Manastirea-Cavinul,
din vira Zabrlutilor.
la S.; movilele Muftia sita 3

movile numite ast-fel de la un
judecator de pace, pe turcevte
muftiii, ce le avea pe seama lui
vi litiga care era vi satul Hamamgi, ce mal tirziti s'a mutat
de acolo pe la 1840, vi ale cartel vechI ruine se vAd vi asad;
sunt avezate la N.-E.; mal' sunt
alte treI movile naturale la E.,
de 12 M.
ivat, ucla com. la V. Tot pe teritoriul coin. se afla lacul Gol,

vita, avezat la E., cu 150 hect.
hect., din care 40 hect. ocupate

de vatra satuluI, 2000 hect. ale
locuitorilor, 5i hect. proprietate
particulara, 281 hect. ale statuld. Populatia, bulgara, este de
130 familiI, sal 451 suflete :
130 barbatI, 130 femd, 15 neinsuratI, 6 vAcluvr, 160 copiI.
LocuitoriI posecla : go plugurI
de fier, un elevator de Vinturat

vi 3 mavid de secerat.
Vite sunt : 300 bol', 20 vacI,
50 bivolite, 350 caI, 3000 d.
Comertul consta in import
de coloniale vi bauturI spirtoase,
vi in export de cereale vi oI ;
sunt 2 comerciantI.
le!, vi cheltuelile sunt de 6500
leI.
CM de comunicatie sunt caile comunale la com. Potur,

Beidant, Ciamurli-d.-j. vi Ciamurli - d. - s., drumul judetean
spre Babadag vi calea nationala
Tulcea-Censtanta.
Are : o vcoal mixta, fundat
In 188o de locuitorI, cu 10 hect.
pamint, conclusa de un invatator, vi frecuentata de 79 elevI;
o biserica, cu hrgmul Adormirea MaiceI DomnuluI, cladita la

186o de locuitorI, cu 1 preot
O 2 cintaretI.
Se zice el acest sat s'a fon-
Apele care-1 ucla, sunt : Piriul
dat de catre locuitorif Dumitru

Exar, Cosgulia vi mov Stoiu
Dimitrof, la poalele a treI mo-
Beidant, prin mijloc, trecInd vi
vile, vi a mal In urma s'a mu-
www.dacoromanica.ro
HAMAMGI
HANGUL
687
tat pe. piriul Beidant, unde se

afl si ast-e.
cea, pl. IstruluI, pe teritoriul com.
cona. Cerna. Dealurile care o

brAzdeazA, sunt : dealul David
la N.-V., dealul Amzalif la V.,
dealul Hancearca prin interior
(232 m.) Riurile care il ud
rur. Potur (si anume pe acela al
sunt :
cAtunuluT 0.6 Hamamgi), situat 5.
sal': Valea SarapDere unitA cu

valea David la N., valea Hancearca prin mijloc, valea Acarcula la S. Intinderea cAtunului
Hamamgi, movild, in jud. Tul-
In partea central a plAseT $i a

comuner, la 2 kil. spre E. de
satul Potur. Este vIrful cel mal
inalt al dealuld Maadem-Bair.
Are o inAltime de ion. metri
Taita la E.
&l'A un curs de O 2 kil., se var-
a, In piriul Taita, pe dreapta,

ceva mal jos de satul Hancearca;
este Wat de drumul comunal

Balaban cea-Hancearca-Taita.
si afluentiT
Hangul, com. rur., situatl cam

In centra si in partea despre V. a,
si e punct trigonometric de
observatie de ordinul al 3-lea,
hect. ale scoaleT din Balabancea,
strAbAtutA de.a lungul sA6 de

Bistrita si intretliatA de ratnurl
muntoase a cArora piscurI sunt
cele mal inalte din tot jud. Tot
$i restul de 400 hect. loc cul-
pe cuprinsul acestet com. se
domitrind asupra ptriului HagiAvat si satelor Hamamgi $i Po-
tivabil al locuitorilor. Populatia,

ruseascA, este de 30 familii, sal-1
298 suflete.

ocupate de vatra comuna', io
Neamtu, pl. Piatra Muntele, com.
Hancearca, deal, in jud. Tulcea,
aflA si masivul stincos CeahlAul.

Este format din cAtunele :
Gura-Hangului, Firtigi, DurAul,
RApciune, Schitul, Letesti, Izvorul-Alb, Boboteni, Audea, Ciu rubucul $i Strimptura, cu o
populatie de loa familiT, sa6
4167 suflete : 2052 bArbatf, 2115
femei ; 2231 necAsAtoritr, 1638
Bicazul, situat pe plriul Tasca,

in stinga piriului Bicazul.
pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur.
cAsAtoritI, 291 vAduvI, 7 divortati.
tur. Pe la poale-I trec drumul

national Tulcea - Constanta $i
cel comunal Sari-Iurt-Hamamgi.
Este acoperia ca verdeatg.
Drumurl comunale il unesc

cu cAtunele Iztam-Geaferca, Tiganca-Taita, Geafarca-RusA, Balabancea si com. Greci $i Cerna.
Hamzoaia, trup de sat, In j-id.
Hancea, sat,
asezat in stInga
riulul Suceava si in partea de V.
a com. Brehuesti, pl. Siretului

jud. Botosani. Are o suprafat.
de 479 hect. si o populatie de
62 familiT, sart 25 i suflete ; o
bisericA, fcut de locuitori ; 1
moar de apA; o circiumA.
Vite sunt: 115 bol si vacl,

13 caI,
33 I,
i6 bivoll,
12
pord. LocuitoriT posedA 28 stupI

cu albine.
Balabancea $i anume pe acela
tii-i carte 346 persoane.
al cAtunulur Hancearca; se desface din dealul David; se intinde
In 1864 sunt astl-zr: 526 cari
spre S., avind o directiune generan de la N.-V. spre S.-E. ;
rile lor; 112 ca urma$l; 5 locurl
brAzdeazA partea de S. a plAsei
pArAsite si ocupate de cAtre com.;
si pe cea centralA a comunei ;
31 persoane, cari de si insuratr

si cultivatorT de pAmInt, dar
n'a(' niel un fel de improprietArire, precum niel putinta de a
se intinde printre piriul Taita

si afluentil sAI Valea-Hancearca,
la N. $i Acarcula la S.; la
poalele lur estice este asezat
satul Hancearca ; are o inAltime
Dintre locuitorii improp ri etAri ti
trAesc si-sr stApinesc singue locu-
mo$teni ceva pe urma pArintilor

lor legiuitl.
de 342 m. si e punct trigono-
Agricultura se face pe o In.
metric de rangul 146, dominind

asupra plrfuluI Taita, satului
Hancearca $i drumul Balaban-
tindere de 461 hect. Imasul
cea - Hancearca ; e acoperit cu

pAdurl.
are o intindere de 500 hect. $1

nutre$te un numAr de 6416 capete de vite.
Are z o biserici (7 In stare
a com., la 5 kil. spre N. de Hancearca (Valea-), pilla, in
bunA si 3 in ni*, cu 20 serventI, dintre cu' 6 preott de
Hancearca, sat, in jud. Tulcea,

pl. Isaccea, cAtunul com. Bala-
bancea, situat in partea centran a piase! si In cea central

cAtunul de resedint, Balaban-
jud. Tulcea, pl. Istruld, com.
cea, pe malul drept al piriului
Balabancea, cAt. Hancearca ; izvoreste din poalele orientale

ale dealuluI David ; se indreaptA
Taita si la poalele dealuluI Hancearca.

Se mArgineste la N. cu cAtunele Tiganca-Taita; la E., cu cltunul Geaferca-Rusl ; la S., cu
cAtunul Balabancea ; la V., cu
spre E., avind o directiune generan de la N.-V. spre S.-E. ;
curge pe la
poalele dealulul
Hancearca li ptin pAdurl, $1,
www.dacoromanica.ro
mir, plAtitl cu 1740 lei din fondurile comune ; 2 icoll primare ;

cu 3
atelier de herIstrae,
pinze, purtate de apl;
1 herAstrAil cu 1 pinzA; 1 herAstrA6
cu 4 pinze ; ii morT de apA ;

6 flerArir; 2 cizmarl; I rotar;
5 pivepentru facutul sucmanilor.
HANGUL
688
"HANGUL
La 1649, Hatmanul Gheor-
schi) si altul de la Vasile-Voda,
lei, 97 batir la veniturT si de
ghe, fratele lu Vasile -Lupu-
11267 leT, so banT la cheltuelr.

se face prin soseaua Piatra-Prisacani si riul Bistrita, cu plutele.
Voda, patruns de evlavia acelur sihastru, a reparat manastirea, facind si un zid puternic,
drept intariturd a aceler danir;

cu acest prilej s'a facut un alt
uric, prin care s'a dat acele
Hangul,
sat,
jud. Neamtu. Vezr
Schitul, sat.
Hangul, sat, in jud. Neamtu, com.

Hangul, plasa Piatra-Muntele,
situat pe stinga riulur Bistrita,
in drumul soseler mixte PiatraPrisacani, la 44 kil. 800 m. de
orasul Piatra.
Cota sesulur (vAel) Bistrita in
aceasta localitate e de 491.22 ni.
Populatiunea e de 277 familiT,
saa 1265 suflete : 623 barbatT
si 642 femer ; 700 necasatoritT,
483 casatoritT, 81 vaduvr.
Sea carte 105 persoane.

Ad i este resedinta comunei.
Are: 1 biserica, cu i preot
$i 2 eclesiarcI; o scoald, frecuentata de 97 elevr; 2 fferarir.
Satul se mar nume$te Hangusorul si Gura-Hangulur.
Hangul, schit, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Han-
gul, situat la o ora departare

de Rapciuni, pe stinga pirtuluT
Duraul.
Legenda spune ca acest schit

s'a ?ntemeiat in acest chip : Sunt
mar mult de doua veacurr, de

cind sihastrul Silivestru, care
se asezase in acele partI, $T-a
petrecut viata in sinul unur frasin mare, gaunos. In urma vedenier ce I s'a aratat, a taiat
frasinul si a fcut din el un pa-
raclis, care dupa cum se incredinteaza, este durat numar
cu turnurr inalte de jur imprejurul manastirer, putand-o ast-fel
?litio pozitiune foarte bun de

aparare, lar nu a zidit-o din temelie cum spun alta.
In anul al 6-lea al domnieT
lur Cantemir, Sobieschi intrind
in tara a pus oaste in Hangu ,
Secul, Agapia si Neamtu.
Hangul asemenea a fost ocupat de soldatT in timpul lui Mihall Racovita, cind s'a robit jupineasa Maria lu Ilie Cantacuzino vistiernicul si fata lu Iordache Cantacuzino stolnicul, dar
aa fost oblicit si rascumparate

de Domn la Ia$i ; contra catanelor aa mers aicT Necular Lagul slugerul si Serban Cantacu-
zino postelnicul, dar aa gasa

locurile parasite.
manastirea Cu toate averile el

Patriarchier de Alexandria (hris.
din 1627, Febr. 23, al lu Miron
Barnovschi Moghila-Voevod ; idem, din 1 i August 1765, al lur
Gr. Ghica-Voevod, cu anaforaua
din 21 bine 1765; illiSOVtli lu
N. Mavrocordat din 19 Iulie

1715).
La 1840, Mitropolitul Venia-
min Costache a stramutat pe

totT calugarir de aci la manastirea Secul, aducind 70-80 calugarite din manastirea Varatecul, dind tot data in vecrnica
stapinire a manastirer Varaticul
atit manastirea cit $i mosia Hangul.
In timpul DomnieT luT C. D u ca,
stapinul mo$ier si a satulur Han-
Hangul, mofie, in jud. Neamtu,
gul, Ilie Cantacuzino, a ascuns

aicr imbrcat in haine proaste
pl. Piatra-Muntele, com. Han-
pe Iordache Vornicul si apor

l'a trecut in tara leseasca cu
le.
oamenT de p.a..
In timpul domnier lu Mihail
Racovita -Voda, venind Toma
Cantacuzino vel-spatar, in solie
mo bol, 50 yac, 25 cal; 20
de la Const. Voda-Brincoveanu,
si apucindu-1 aicT (in Ia$i) ves-
tea mazilireT lu Voda, a fugit

de odata la muntr, la Hangu,
temindu-se sa nu i se iintimple
si luT ceva.
gul, aren data. anual cu 115000

Arenda$ia posecla : 1100 or,
o masina (locomobila)
cu 40 vagoane de drum de frer
pentru transportarea lemnelor
din Ociare. Intinderea drumuluT de fier e de 15 kil., imparcotigT ;
tia in 3 distante diferite dupa

localitatile exploatareT.
AceastO mosie a fost proprietatea familier Cantacuzino. Apor
La 1715, in timpul lu Ne-
a fost data danie manastirer
cular- Voda - Mavrocordat, egumenul manastirel Hangu, numit
Hangul ; lar mar Inainte de anul 1840, imultinda-se calugaritele din manastirea Varaticul,
A nastase, a reclamat in contra
din lemnul acelur arbore, unde

sihastrul este inmormintat.
Miron Costin zice insa a ma-
visterniceser
nastirea Hangul a zidit-o din

pajiste Miron Barnovschi-Voda
in sec. XVII.
sate din noti HanguluT si intimplindu-se ca atuncT Samuil, Patriarchul AlexandrieT, sa viziteze
Ia$111, Voda Necular a inchinat
Ilie
Cantacuzino
pentru 2 sate ce le stapinea pe
Mitropolitul Veniamin, cu aprobareaDomnitorulurSturdza,a dis-
nedrept : Baltate$ti si Minjesti,
pus ca schiturile Han gul si Duraul
cu care ocaziune a aratat $i 2

unce: unul de danie de la cti-
sa se schimbe in metoace ale
torul manastirer (Miron Barnov-
mare O, fie locuite de caluga-
www.dacoromanica.ro
manastireT Varaticul si prin ur-
HAN GUL
rite. Cu aceasta ocaziune s'a

dispus prin hrisov domnesc ca
HANUL-CONACIIC
689
Cretuld st Burcutul - Terjoa-
800 de m. departe de resediqa
ser.
com.
LocuitoriT sunt vecht razest si
mosia cu toata averea sa
CeluT india i s'a facut analiza
mobil si imobila sa treaca

pentru tot-d'a-una la manasti-
de catre farmacistul Anton Abrahamfi (la 1833), Dr. Caillat

(la 1853), Dr. Th. Steinner (la
1856). (Vez! Arsita CretuluT,
rea Varaticul (16 Ianuarie anul

1840).
De la manstirea Vraticul,
mosia a trecut In proprietatea
Cnejilor Cantacuzino, carl s'ad
judecat cu mnastirea Varati.
Celui de al doilea i sa facut

analiza de Dr. Tb. Steinner (la
1856). (Vez! TerjoaseT,
mineral).
inceput ala reclamat numaT o

parte de panfint din trupul mo-
in disolutiune,
sau 6o suflete, can locuesc in

15 case.
Comerciul se face de 2 cfr.
izvor mineral).
cul (1844). Se zice ca. CnejiT la
staptnesc 127 hect,

Are o populatiune 16 familit,
izvor
ciumarl.
Are la S. Valea - Racusand,

iar la V., dealul Hanta.
cistigat-o intreaga prin judecata

si mal tirzia a vindut-o DoamneT Smaranda Sturdza, nascuta
principesd Vogoridi, sotia fostuluT Domn Mihail Sturdza, rapo-
Dupa substantele concentrate

aceste izvoare
ar trebui clasate mai nenrerit in
clasa cloruratelor sodice.
Hantul, deal, in jud. Iasi, pl. Stavnicul, com. Mironeasa. Este

punctul unde se intretae unja ce
formeazd hotarul despre S., cu
aceea ce formeaza hotarul des-
Hanguluf (MuntiI-), grupd de
pre V. al com. Mironeasa. Acest deal, impreund cu Carbu-
sata in anul 1884.

La 1864, posesorul mosiei
va, intre cursul pirlului Cracatal
sid Hngul, dar la urma at
Hangu, fdra stirea proprietateT,
aa mal uzurpat o parte de terenurl carl apartineati schitulul

Duraul. V. Durul, poiana.
munir, jud. Neamtu, ce cuprinde
toate ramurile carT se prelungesc de la hotarul jud. Sucea-
si podisele de la apusul riulut

Moldova, si 'filtre riul Bistrita,
confundindu-se in grupa munOlor numitl aT BistriteT Moldave.
Hangul, izvoare, cu apa minera/a

feruginoasa, In jud. Neamtu; pl.
Piatra-Muntele, situ ate la patru
ore departare spre E. de satul

Gura-Hangul, in adincimea pa-
durilor ce se intind la poalele

munteluT Ceahlul, aproape de
piriul Pintecul, si la marginea
judetulul despre Transilvania.
Pana la anul 1833, aceste izvoare eraa Cu totul necunoscute
din pricina salbataciunea loculuI, lar apa mineral se scurgea
in piriul Hangul.
La 1853, Dr. Caillat inteun

articol publicat in l'Union Mdicale sub tala de : O cantone medican in principatele Dunarene citeaza aceste ape, in-
dicind cd este singura apd termala a carel* temperatura este

urcat5. la 20 C.
Dintre toate izvoarele irisa
ce sunt ad, 2 sunt maT de insemnat: Burcutul din Arsita-
Ramura cea maT insemnata

se desfasoara din fata satulul
nariul, Armanul i Raclariul, for
meaza un singur sir, prelungit

dela N. spre S. Pe creasta siruluT este hotarul 'filtre com. si
jud. Vasluiu.
Hanul-Conache, sat, jud. Tecucia. Locuitorif ir mar zic si

Ratosul lul Conache . Face parte din com. Fundeni, pl. Birla-
Calugareni (confluenta BistriteT

c t Bistricioara), printre PiriulLarguld i Piriul-Hangulur, spre
dula
N., facind legatur cu ramura

Domesnicul, lar spre E. cu ra-
6 kil de Fundeni si la i kil. spre

E. de gara cu acelasi nume,
mura Furca si a-Doamner.
spre S. de Tecucia.
Este situat pe soseaua nationald Tecuciu-Galati, la N.-E. si la
HanguluI (Plriul-),pillit, in j ud.

NeamtuluT, pl. Piatra-Muntele ;
izvoreste dintre ramurile muntilor Domesnicul, Hangul i Boboteni, curgind in directiunea

N.-S. pe la satul Boboteni, Au-
dea; aproape de varsarea sa

pe partea stingd a riuluI Bis-
sau 97 suflete : 27 barbatI, 27

femeT, 36 baetr si 3 fete. Locuesc in 16 case. Vatra satulul
e de 9 hect.
Poart acest nume de la logofatul i poetul Costache Co
tra-Prisacani, intrekil. loo 101.
nache, care era proprietar al

acestd mosir. El a fgcut aid
un han care poarta pana. astad
numele sau; acum hanul este
Hanta, sat, face parte din com
transformat in curte boereascA,

unde sta proprietarul mosid, d-1
frita, strabate soseaua mixta Pia-
Giurgioan. a, pl. Zeletinul, jud.
Tecucia. Situat pe dealul cu ace-
Verone. Satul ca si curtea este

situat inteo pozitie frumoasd.
lasI nume, in partea de S.-E. a
com., la o departare de i
kil.
60645. Mareta Dfaiona, Gooproilc. rot.
Hanul-Conache,stafie de drede
87
www.dacoromanica.ro
HAN UL-CONA CHE
HARMA NUL
690
f., In jud. Tecucia, pl. Birladul,
de com. Vi$ina, pl. Neajlovulur,
nati, comuna Clondirul, judetul
com. Fundeni, pe Unja TecuciO-
jud. Vlasca, situat la extremi-
BuzAti.
Blrbo$i, pusl in circulatie la 13
tatea N.-N.-V. a jud., in colt
Septembrie 1872. Se aflA In mijlocul pAdureT cu acela$1 nume,

intre statiile Vame$ul (10.2 kil.)
intre jud. Arge$ $i Dimbovita.
Haranginul, a'eal, pe mo$ia CA.-
tAmAre$ti, in partea de S. a com.
S'a dat la 50 locuitorf im-
Cucoreni, plasa Tirgul, judetul
Ive$ti (13.6 kil.), la 296 kil.

de Bucure$ti $i la 32 kil. spre
de capitala judetuluT, Tecuela. Indltimea d'asupra nive-
proprietAritT dupl legea rurald
luluT mAri1 de 19 m. 36. Veni-
Venitul anual al mo$ieT este

de 10000 lei.
tul acesteT statii pe anul 1896

a fost de 70999 leT, 85 bant
Hanul-Conache, p(idure, in jud.

Tecuciii, com. Fundeni. Are o
suprafatA de 665 hect. si 779
hect.
Are o pdure de 250 hect.
din care se face tuicA.

Are : o bisericd deservit de
un preot $1 un dascl ; o $coald
comunal mixta, a com. Vi$ina,
cu 4 clase, condus de un in-
jar nu este de cit 730-200
etl $i 5 fete.
Pe ad trece $oseaua ce duce
fAlcT, restul fiind nisipurT.

Printeinsa trece : calea-feratA
Tecucia-Galati i$oseaua national.
Este proprietatea d-lor Verone $i I. Gheorghiade.
vAtAtor i frecuentatA de 38 ba-
la Corbi.
La depArtare de : Bucuresti,
6o kil. ; de Giurgiti, de 80 kil.;
de Pite$ti, de 46 kil. ; de statia
Titu, de 22 kil.
Hanul-de-PmInt,sat, face parte
Hanul-Rosu, localitate, in apro-
din com. rur. TArtA$e$ti, pl. Zna-
piere de ora$171 VAleni-de-Munte,
govul, jud. Ilfov. Este situat la
plaiul Teleajenul, jud. Prahova

unde s'a fAcut un frumos pod
peste riul Teleajenul.
S.-E. de CAlugArul, pe $oseaua

nationalA Bucure$ti-Pite$ti.
Se intinde pe o suprafat. de
254 locuitorr.
MostenitoriT Dr. Capa si D-1
Hina ati 239 hect. $i locui-
toril III hect.

ProprietariI cultiv. 82 hect.
(50 sterpe, 76 izlaz, 31 pdure).
LocuitoriT cultivA 102 hect. (9
Haranginul,peidure, de stejar, de
286 hect., com. Cucoreni, jud.
Boto$ani, pe un teren ponoros,
In mo$ia CAtAmAre$ti.
Ad se cultivA prunT $i visinT
Cuprinde multe poenT

nisipurT, asa cA pAdure de steariT.
Botosani.
de la 7864, suprafata de 750
Haranlic san Caranlic, virf de

cleal, in jud. Constanta, plasa
Silistra-NouI, pe teritoriul com.
rur. Caranlic. Este situat in partea de N. a pl4eT $i a com., pe
muchea dealuluT Hasan-Orinan,
la 3 kil. spre N.-V. de satul
Caranlic. Este punct strategic

de rangul
cAcT prin inaltimea sa, care este de 136 m.,
domind valea Beilicul, cu adiacentele el: vAile Caranlic $i
Curu-Orman, satul Caranlic, drumul judetean Ostrov-Cuzgun, ce
trece pe la poalele sale S., drumul comunal Beilic - Caranlic,

care se incruci$eazA cu precedentul ling acest virf, drumul
ce vine de la Curu-Orman spre
Caranlic. Este acoperit Cu finete
HanuluI (Iazul-), iaz,in jud. Dorohoili, in suprafatA de 214 hect.,

83 aril, pe teritoriul satuluT HAne$ti, com. Sirbi ; pl. Badineul,
contine pe$tT, rae' $i chi$carT; se
aflA pe cursul piriuluT Ba$eul
$i tu fAri $u 71.
Harapul, atun
in jud. Ia'omita, pl. Ialomita-Balta, pe

cimpul BOrAgan; face parte din
com. Bora.
si se nume$te $i HAne$ti.
Harbuzul,
forprelungirea coasteT
(15 kil.), jud. Su.

ceava, com. Dolhe$ti, afluent
al omuzuluT-Mane.

728 $1 al celor miel de 480.
vestice a DealuluT-CruceT si a
cela' de E. a dealuluT Comor-
Harjurilor (Culmea-), firul
Hanul-luI-Doni, numire ce se
nita, com. Suhuletul, pl. Funduri,

jud. Vasluiri. Este strAbAtutl de
cu acela$r nume, intre

comunele: Mlini, Sasca i Baia,
piriul Schinetea. E. bogatA in
jud. Suceava, parte acoperit de
fin ete.
pAdure de brad, parte de fi-
izlaz).
Comerciul se face de 3 hangiT.
mar cid tirguforulur Oni$cani

din com. Oni$cani, pl. Siretuld.-j., jud. Roman.
Haosului (Valea-), vale,

mata din
naturT.
Haralampie
Hanul-luI-Pal, cdtun, pendinte
vechie numire a cellunulur Atir-
www.dacoromanica.ro
Harmanul, munte, tnjud.Neamtu,
HARPANUL
com. Vaduri, pl. Piatra-Muntele ; se detaseaza din ramura

Tarcluluf spre E.-N., pana in
dreptul satulul Ontul.
691
HASANCEA
plasel si cea de N. a comund,

la 3 kil. spre N. de satul Sa-
aceste dealurI sunt acoperite cu
ri-Ghiol ; punct strategic important, avind 96 m. inaltime si dominind valea Chiragi, valea Nalbant, valea Ac-Basi-Culac, satele
Deleurusi, Nalbant, Sari-Ghiol
si Ac-Basi, drumurile judetene
15, di ntre cari p rincipalele su nt :

Cunesi-Itic (71 m.), la N.-E.,
(82 m.), in partea centran, pe
Cara-Omer - Mangalia si Med-
muchea dealulur Mametcea, ce
jidia - Man pila, drumul vecinal

Hazaplar-Ac-Basi si judeteanul.
brazdeaza interiorul comund si e

acoperit Cu semanaturI.
jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. urbane Isaccea;

brazdeiza partea de N. a plaser
si cea apusana a comuneI; este
o prelungire oriental a dealu-
Hasan-Orman, deal, in jud.
Are cite-va va sed, si anume:

Cara-Su sa6 Hasancea, prin par
tea centran, cu adiacentele sale
luI Gilmeele-Insirate ; se prelun-
dreapta spre N., avind o direct'une generan de la S.-V. spre

N.-E., brazdind partea de E. a
plaseI si cea de S. a comuneT ;
se ridica pana la o Inaltime de
HarpAnul, n'unte, in jud. Suceava. (Vez! Slopatul).
Hartoneasa, munte, in jud. Suceava, com. .Malini.
Hasan (Muntele-lui-), deal, in
geste spre E., avind o directiune generala de la N.-V. spre

S.-E.; ondulatiunile sale se in-
tind pana in orasul Isaccea ;

din cele de V. isI jai" nastere
piraiele : Valea-Rece si valea
Acic-Tepe ; pe la cele de N.
trece drumul judetean IsacceaMacin ; virfurile sale principale

sunt: Isaccea, de 197 m., punct

teritoriul com. rur. Beilicul; se
desface din dealul Ciatal-Orman,
din virful n u mit Caranlic ; se in-
132 m., dominind vaile Beilicul,

Hasan-Orman, drumul judetean
Ostrov-Cuzgun, cel comunal Bei-
licul-Caranlic, ce trece pe n'uchea lur ; este acoperit cu padurI,
tufarisurI si pasunI.
trigonometric de rangul r-id ;

Acic-Tepe, de 201 m., punct tri-
gonometric de rangul al 3-lea;

prin aceste virfurI domina asupra drumuluI judetean, orasului
Isaccea si DunareT.
Hasan-Bei, canal, din Dunare,

in jud. Constanta, plasa Ud-soya, comuna urbana. Hirsova,
ce desparte dota insule mari :

Gisca - Mare si Chiuciuc; cind
apele DunareI sunt scazute canalul seaca ; are o lungime de
15 kil.; formeaza putin si hotarul HirsoveI spre judetul Ialomita; ambele sale malurI sunt
acoperite cu salciI.
Hasan-Oba-Tepe, virf de deal,
Hasancea, com. rur., jud. s'i pl.

Constanta, situata in partea de
finete si semanaturI. Movile sunt
Hasancea (73 m.) la N. de satul

cu acelasI nume; Cara-Iuc-Tepe
(87 m.) si Mahometcea-Iol-Tepe
pe stinga, Cara-Iuc-Dere, Osinancea-Ceair si Mahometcea-Ceair-
Dere, formata din %dile CuruDere, Abdulah -Deresi- Bair ; a-
aceste val sunt largl, cu matar!

joase si contin apa numaI in
timpurile ploioase si prima-vara,
dupa topirea zapezilor.
Catunele din care este formata
corn. sunt dou : Hasancea, in
partea centran, resedinta comuneI, pe valea Cara-Su san

Hasancea, filtre dealurile Horoslar-Iol-Bair la N. si Omurcea
la S.; Mametcea, in partea de S.
a comuneI, la 6 kil. spre S. de
E. a judetului, la 13 kil. spre V.
resedinta, pe valea MahometceaCeair-Dere, intre dealurile Ma-
metcea la N. si OsmanFaci la
judetuluI, si in partea meridionala
S.; aspectul lor in general e
a piase, la 24 kil. spre S.-E.
acela al satelor tatarestI, cu case
de com. Cara-Murat, resedinta

ocoluluI, pe valea Cara-Su sau
Enid raspindite neregulat, fara

ulitT, cu puturl numeroase intre
Hasancea.
ele, cu morI de vint imprejur,

cu o geamie in mijloc.
Palazul-Mara, la E. cu com.
Suprafata comunei e de 7744
Techir-Ghiol, la S. cu com. Osman -Faci (pl. Mangalia) ; iar

la V. cu comunele Omurcea si
hect., din care 244 hect. ocu
"Osman-Faci.
Principalele dealurI carI o braz-
deaza sunt : Tasli-Bair (Si m.),

Horoslar-Iol-Bair (73 m.), la N.;
Hagi-Diuliuc (76 m.) si TechirGhiol-Bair (81 m.), la E.; Ab-
pate de vetrele celor dota sate,

cu 181 case ; restul de 7500 e
impartit intre Stat cu proprietarir carT ad 4900 hect. si locuitoril carT posea 2600 hect.
Populatiunea, compusa mal nu-
maI din TurcI si Tatarr, este de
este situat pe muchea dealuluI
dulah-Derasi-Bair (84 m.), la S.E. ; Osman-Faci (l00 m.), la S.-V;
197 fa miliI, sau883 suflete: barbatI

480, t'eme! 403 ; necasatoritI 476,
casatoritI 380, vacluvI 25, divor-
Ac-Basi, in partea centran a
Ornurcea (80 m.), la V.; toate
tatI 2; cetatenI Rominf 793,
in jud. Constanta, pi. Mangalia,

pe teritoriul com. rur. Sari-Ghiol;
www.dacoromanica.ro
HASANcEA
HASHAWL
692
suptW strainT 90; ortodoxI 163,

catolicT 30, mahomedanT 690;
agricultor! 155, industria 1, co
merciantI 3, avind alte profesiI 3 r .
Stiu carte 69 persoane.

In com. sunt 4 geamii, 3 in

cat. Hasancea O i in Mametcea.
Locuitorir posecla.: 86 pluguri
(41 cu bol, 45 cu ca), 130

care i cdrute (48 cu bol, 82
cu cal); i maOna de treerat
cu abur; 1 maina de semanat ;
Hasancea, sat,
in jud. i. pl.
Constanta, cat. com. Hasancea,
pl. Macin, catunul com. Cirjelar,
situat in partea de V. a pl.
V. a com., la confluenta piraielor

Homurlar 51 Cirjelar, la 2 kil.
O cea de N. a comuna, pe valea

Medjidia, in valea Cara-Su se:1
Hasancea, inchis intre dealurile
Horoslar-Iol-Bair la N. O Omurcea la S. Prin sat trece catea
ferat Constara-Cernavoda, sta-
tiunea cea mal' apropiatl fiind

Murfatlar. Alte drumurI duc
wzat in partea S. a plaeI li

spre N.-V. de resedinta. Are
o intindere de 70 hect. Populatiunea, compusa din TurcI li
TatarT, este de 67 familiI, saa
274 suflete. Pamintul e favorabil agriculturer.
spre Horoslar, Hasi-Diuliuc, Mametcea i Murfatlar. Are o in-
Hasanlar, deal, in jud. Tulcea,
tindere de 5288 hect., din care

pl. MacinuluI, pe teritoriul co-
de batut porumb ; 2 trioare ; 4

grape de fier ; I maina de vin-
tuluT si grdinf. Populatia, aproa-
munelor rurale Satul-Noa i Cirjelar ; se desface din dealul

Dijcadael-Bair ; se Intinde spre
pe toata tatard, este de 94 fa.
V., aviad o directiune generala
turat ; 20 puturT.
mili!, saa 333 suflete. La N.

2 bivolf, 3 asinT, 6730 o/, 16
capre i 39 rimatorI.
la S. de sat trec cele 3 valurT

de pamint, cunoscute sub nu-
de la S.-E. spre N.-V., brazdind partea S. a pl4er, pe cea

V. a com. Cirjelar, O pe cea
1 o maOnT de secerat ; 2 mainT
Comerciul e activ; se face prin

gara Murfatlar, la 7 kil. spre V.,
de catre 5 comerciantI (din carI
mele de valurile luT Traian.
Hasancea, deal, in jud. O pl.
2 circiumarI) O consta in im-
Constanta, pe teritoriul com.

rurale Hasancea ; se intinde pe
portul manufacturelor, bduturilor

spirtoase,lemnelor0 in export de
cereale, vite, o! cu produsele lor.
Bugetul comune! e la veniturI
la S.-V. satuluT Hasancea, avind

o directiune generan. de la N.-V.
catre S.-E.; are cloua virfurT :
Omurcea (SO ni.) i Cara-Iuc-
de 13641 leI, i la cheltuell de
Tepe (87 m.); pe la partea sa
1761 la
N.-E. trece un val al luT Trajan

i calea ferata Constanta-Cerna-

calea ferata Constanta-Cerna-
E. a com. Satul-Noa ; pe culmea

luI trece hotarul despartitor intre
aceste clou comune ; se intinde
printre riul Ai-Orman si afluentul
sal:1 Valea-CerneT, despartindu-le
basinurile pe la poalele N. curge

plriul Talla, afluent al viT Cerna.
Este de natura stincoasa pe a.

locurea ; are doul virfurI pietroase, unul de 220 M. i altul de 204
m., ambele puncte trigonometrice
de observatie, de rangul al 3-lea,
voda ; partea sa S.-E. e tdiata
dominind asupra satelor Ha-
de un alt val al
luT Traian ;
sanlar i Satul-Noti, asupra dru-
tasa ca sa. alba vre-o statie, apoI
este situat in partea V. a pl.
muld comunal ce le unqte i
drumurI comunale ce duc la
i cea centrar a comuneT.
asupra piriuluT Ai-Orman ; este

acoperit cu verdeata i pa.unT.
voda, ce trece prin sat,
fdra
Constanta, Horoslar, Hasi-Diuliuc, Mametcea, Omurcea, etc.
Prin partea centran a
Hasancea, vale, in jud.
co-
pl.
Constanta, com. Hasancea ; se
Hasanlar, nume, ce poarta piriu/
mune!, la 1 kil. spre N. de satul
intinde printre dealul Horoslar-
Homurlar, din jud. Tulcea, de la
Hasancea, se yac urmele valuluT
Bair i Hasi-Diuliuc, trecind prin
mare de pamint al luI Traian ;

la '/2 kil. spre S.-V. se vede
urmele valulur de piatra cu un
insemnat lagar de piatra; la 2
kil. spre S.-E. de sat observara
urmele valuluI mic de pamint,
Miga case; la 3 kil. spre S.-E.
satul Hasancea cu o directie

generan. de la V. la E.; este
satul Hasanlar i pana la varsarea sa iti piriul Ai-Orman, in
de Hasancea litiga movilele CaraIuc-Tepe 1 Mametcea-Iol-Tepe
se Arad rarn4itele unuI puternic

lagar roman.
pl. Macin, pe teritoriul comuneT
Inchisa de amindoud partile de

valurile luT Traian, de unul pe
la N. sati i de dou pe la S.;
rurale Cirjelar O anume pe al
prin mijlocul li dealungul ski

merge catea ferata ConstantaCernavoda li drumul comunal
Hasca, munte, tare com. Bro-
catunului Hasan.
teni i com. Dorna, judetul Suceava.
Constanta-Hasancea.
Hashauul, mente, situat llaga.
Hasanlar, sat in jud. Tulcea,
www.dacoromanica.ro
piriul Tarcaul, in grupa munti-
HASI-DIULIUC
693
lor Cicul-Tarcaul, jud. Neamtu.
$i
cea de V. a comuna Sfi$tofca,

In cea .cle N. a comund Satul-Non. Pe el sunt a$ezate satele : Letea, Satul-Noti, la S.;
pl. Constanta, cat. com. Techir-
Sfi$tofca, la E.; Periprava, la N.
Ghiol, situat in partea S.-V. a

pla$d i cea centrala a com.,
la 5 kil. spre N.-V. de catunul
de re$edinta. Techir-Ghiol, in
valea Carsi-Dere. Este inchis
Este strabatut de o multime de

drumurl comunale ce unesc aceste sate. Este acoperit cu
la N. $1 V. de dealul Hasi-
ghiulara. Partea de V. a tul
Diuliuc-Bair cu movilele Caramat-Iuc (74 m.), Tara Iuc (66

m.), Cioinac-Iuc (48 m.) i la S.-
se nume$te Hasrnacul-Unguruluir. Are o intindere de aproape
Are o Inaltime de 1555 m.
Hasi-Diuliuc, sat, in jud.
tufari$ur1,
cu insule de nisip
intr'insele. Are o forma triun-
loo kil. p.
V. de ciealul Techir-Ghiol cu
movila Pipiligaduc (68 m.)
Hasi-Diuliuc (65 m). Styrafata
sa este de 3762 hect., dintre

care 96 hect. sunt ocupate de
vatra satuluI i gradinI. Populatiunea sa este de 126 familiI,
saa 395 suflete.
Prin sat trec drumurile : Ma-
muneI rurale Techir-Ghiol, $i
anume pe acela al satultd
sal-1
Hasi-Diuliuc. Se intinde pe la N.-
V. satuld Hasi-Diultuc avind o

directiune generall de la S.-V.
Hatia, pr.ui2, jud. Suceava. Izvore$te din hotarul mwid Tole$ti,

curge sub numele de Croitorul,
ucla. spre S. teritoriul comuneT
Uidesti, pe o lungime de 6 kil.
$i, dupd ce a invirtit 2 mori$te
$i a primit din dreapta piratele Forl$ti i Antoceni, lar din

stinga p. Garaleul, trece In comuna Dragwent $1 printr'un
marginea de sus a satuluI Dra.
gwent. O 1-amura, luind numete de Hatia, formeaza in vatra acestur sat iazurile Pida
maI jos Stroe$ti $i se varsa
In Moldova, dupa ce a maI pri-
Hasmacul-cel-Mare. Este str5.-
batut de la N. la S. de dru
luI Omer. Are 40 hect. intindere. E acoperit cu padurt
pl. Constanta, pe teritoriul co-
Ceplenita.
crac se varsa in Moldova in
comunal lar din sat pleaca drumurl comunale la satul Anadol-
Hasi-Diunuc, deal, In jud.
t'ese din comuna $i se varsa in

Bahluiul, pe teritoriul comund
in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe

teritoriul comuneI Sfi$tofca $i
pe al catunuluI saa Periprava,
continuatie vestica a grinduluI
metcea-Constanta, care este drum
care se desface $i catre Agigea.
E., pe sub Dealul-Hatd, apot
Hasmacul-Ungurului, grind,
mul comunal Letea-Periprava,

Mig care se afla $i gradina
Chiol, la Palatzul-Mare, la Hasancea, la Abdulah $i la Laz-Mahale,
HAUSULUI (CULMEA SAt S1RA-)
HaznaleI (Drumul - ),
drum
vechig, jud. Dolj, pl. Balta, coni.
Zavalul $i Gighera, ce vine din
mit plraiele Muja i Sacueni.

Lungimea-I totald e de 12 kil.
HatineI
pirig, in jud.
Neamtu, plasa de Sus-Mijlocul,

com. Rduce$ti. Izvore$te din
Dealul-NeamtuluI, aproape de
fintinele minerale de la Oglinzi.
spre Gighera, trece prin balta
Apa acestut piriu In percur-
Zavaluld, prin mijlocul Cringulul-Frumos. Acest drum era nu-
sul saa lasa nenumarate depozite
mit Drumul-Haznalei adica al

Po$teI, ce ducea baniI Tara' la
TurcI.
de sesquioxid de fier.
Hatnauca, padure , pe mo$ia

Buda, com. Buda, pl. Herta,
jud. Dorohoiu.
catre N.-E. Are o inaltime maxi-
HateI (Dealul-), deal, se pre-
m. de 74 m., pe care o atinge
lunge$' e din com. Hirlaul, jud.
Hauul, pirliaf, jud. Bacda, pl.
in virful sati Caramet-Iuc $i
are inca alte movile ca TaraIuc, cu 66 m., Cioinac-Iuc, cu

48 m., Ceair-Inc, cu 73 m. $i
Nadas-Iuc. Este situat in partea S. a plaseI i cea N.-V. a
Botwani, inconjoara satul Badent, din pl. Bahluiul, jud. Ia$i

spre N. $i apoI trece in com.
Ceplen4a, tot descrescInd. Pe
partea lui despre V. sunt
livezI; iar pe acea de E., ara-
MunteluI, com. Brusturoasa, ce

se scurge d'a stinga Ciughquld.
Obirqta $I-o are in muntele Apahawul.
comuneI.
turI.
HauuluI (Muntele-), munte,

jud. Neamtu. Vez! Hashau$ul.
Hasmacul - cel- Mare, grind,
Hatel (Pirful-), Ala, vine din
Hauulul (Culmea san ira-),
jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. Svi$tofca i Satul-Noa
jud. Boto$ani, curgind In partea
firel de munli, jud. Bacau, pl.
($i anutne pe al catunulta Pe-
de E. a mo$iet Hirlaul, apoT

trece in jud. Ia$1, inconjoara
MunteluI, comuna Brusturoasa,

care incepe In piscul Volea, de
riprava), in partea de E. a pla$er,
satul Badeni, pl. Bahluiul, la N.-
pe granita. $i trece prin Fage
www.dacoromanica.ro
11AViRNA
tul-Alb, Apahau$ul, Popoiul $i

A1darna$0, prezintind trecatoarea Ghime$.
Havirna, com. rur,, in jud. Dorohoia, pl. Prutul d.-s., formata

din satele : Balinti, Garbeni $i
Havirna, cu re$edinta primarieT
In satul Havirna.
Are : 602 familiT, Sall 2477
biserica, cu 2 preotT,
I
$1 2 palamarT;
$coal., conclusa de un invatator
$i frecuentata de 85 elevI ; 816
hect. 35 ar. pamint sAtesc;
suflete;
2 cintaretT
4368 hect. 19 ariT eimp li 68

hect. 75 ariT paclure, proprietaresc ; ro iazurr si 8 pogoane
de vie.
Bugetul com. este de 5856

leT, 67 banT, la veniturT, $i de
5470 leT, 40 banr, la cheltuelf.
Sunt In comuna 861 vite
HAZARIAC
694
749 hect. 76 axil paraint, lar
aduse pe Gheorghe Ghica cu
proprietariT mosieT ai.1 : 3895 hect.
sine, ca secretar. Manierele, de.
57 ariT cimp $i 68 hect. 75 ariT

padure ; io iazurr, din carT unul
numit al GhicaT, pe cursul Ba$euluT, in suprafata de 52 hect.
teptaciunea $i credinta luT Ghica,
2 livezr; 8 pog. vie.

l'Hui principal este Ba$eul,
ce curge pe hotar, li Havirna,
urma fu trimes la Constantinopole sa tina locul de Capi Che-
pe mo$ie.
Drumurile principale sunt :
unde a stat $i dupa mazilia lur

Vasile Lupu de la Domnie, cit
99 ariT ;
catre Vasile-Vod, precum li

indemnurile vizirulul il ridicara
la demnitatI li In cele din urhaia a Moldovel pe linga Poart,
acel de la Darabani $i Radauti,
$1 in timpul DomnieT luT Gheor-
la Dorohoiti ; li acel de la Sa-
ghe tefan-Vocl. Acesta retragindu-se de la tron, Vizirul Meh-
veni catre Herta.

Hotarele mo$ier cu : Balinti,
Tatara$ani, Girbeni, Hude$ti li
Cordareni.
Insemnat aci este : familia

Ghica, una din cele maT distinse
familiT ale Moldovel, apoT $i a
ValahleT, dind mal' multT domnitorl $i velitT boerf. Aceasta fa-
milie s'a ivit pentru prima data.
met Chioprali, protectorul
luT
Gheorghe Ghica, facu a se numi
el Domn la 1658. Din aceasta

familie MI e$it mal mult1 DomnitorT in Moldova $i Valahia,
precum $i insemnatI boerT aT

caror descendentI traesc $1 asta-zI.
Havirneanca, phig i vale, incepe de pe moia Havirna,
marT cornute, 3540 oT, 43 capre,
in Moldova, sub domnia luT Va-
348 caT, 585 porcr. Locuitorif

posecla 252 stupi cu albine.
$1 o parte a erezilor defunctu-
sile Lupu-Vocla, ce se urca pe

tron la 1634, cind aduse in tara
$i pe Gheorghe Ghica.
Gheorghe Ghica a fost de origine Albanez, ridicat din popor. Tatal sti il trimise la Constantinopole, spre a'$1' forma o
carlea., punindu'l sub privegherea unuT negutator de zarzava-
luT David Goilav.
turT. In timpul calatorieT sale pe-
S.-V. de ora$ul Constanta, capitala districtuluT, $1 In cea su-
Nicolae, facuta din birne in a-
destra la Constantinopole, avu

tovara.$ de drum pe un bdiat de
nul 18 r 7, O care poarta. d'asupra u$er urmatoarea inscriptie :
turc anume Mehmet, cu care itnparta$i osteneala $i lipsa. Meh-
Havirna, sat, pe mo$ia cu acela$I nume, jud. Doroholi.1, pl.

Prutul-d -s., com. Havirna.
Proprietatea mo$ieT este o
parte a dita Luca A. Goilav

met ajutat de soarta, a ajuns

Acea,ti SI. bisericg este Inceputi Cu
cheltutala d-luI Hatman Constantin Ghica
(proprietarul mo0e1), a sitenilor i a
preoplor din satul Havlrna, In zilele luminatului Domnitor, Searlat Alexandru\roa', i a I. P. S. S. MitropolituluT Iacob, In anul 1817, August In 18 zile,
prin struinva i osteneala luI Toader
Darie s'a lucrat.
cu timpul in serviciul saraiuluT,

si cu incetul s'a facut mare demnitar. In acele vremI recunoscu
inteo zi pe companionul sari de
drum, Gheorghe Ghica, li ti facu
maT intiii1 casnicul san. Mehmet
pronumit Chioprali , ajungind
mare vizir, fiind-ca iubea pe Ghica, caci acesta era de$tept, puse
com. cu acela$T nume, pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoi qi se

varsa in 1.1111 Ba$eul.
Hazarlic, com. rur.,in jud. Constanta, pl. Silistra-Nou.
Este situat. in partea meridionala a jud., la 77 kil. spre

dica a pla$eT, la 43 kil., spre S.-E.,
de ora.$elul Ostrovul, re$edinta d.
urbana Cuzgun, la E. cu com.
Enigea (pl. Mec;jidia), la V. cu
corn. Eni$enlia, iar la S. cu Bulgafia $i com. Hairan-Chioi.
Relieful soluluT e destul de

accidentat de culmea Ghiol-Punar cu ramificatiunile sale. Principale dealurT sunt : Curu-Alcea-
Bair (170 m.), la N.; Mulver-
Este o $coald primara, conclusa de un invatator li frecuentata de 85 elevI ; are un local bun facut de comuna.
de-1 invata carte, $i in urmaila$eza pe linga Capi-Chehaia a MoldoveT Vasile Lupu, care, in urca,
m.), la V.; Ghiol-Punar cu vir-
LocuitoriT ImproprietaritT aa :
devenind Domn al MoldoveT,
lic, cu virful Hazarlic (186 m.),
www.dacoromanica.ro
Acceuci, cu Virful Imai Hui u c (184
ful E$11-Iuc (185 tn.), la V.; Cara-
Peletli-Bair, prin interior; Hazar-
HXBENI
695
HAZARLIC
Ja S.-V.; Cesme-Bair, la S.-E.;

Mezarlic-Bor un gea-Bair (162 in.),
la E.;
Curu-Giugiuc-Bair, Otlul Osman-Basa-Iuiuc (I 50 m.),

la N.-E. ;Adam-Clissi-Tarifi-Bair
(162 m.), la N. Toate aceste dealurr sunt acoperite cu livezr, pasunT si padurr, carT inca mal a-
rata maretia celor de odinioara

distruse de incendiT si taerT nesistematice.
Are niste vaT adincr, ce at

apa numai in timpul ploilor si
topireT zapezilor.
Cattinele carl o formeaza sunt:
Hazarlic, resedinta, In partea
sud-vestica, pe valea Hazarlic $i
Contribuabilr sunt 176.

Locuitorir posea: 123 plugurr, 113 care $i carute; 2 ma-
sin! de secerat ; 219 grape de

fier ; o masilla de vinturat; 9750
capete de vite, mar Cu seama or.
Comerciul se face prin gara

Cernavoda, de catre 3 comerciantT, $i consta in import de
coloniale si manufactura si in
export de lemne, vite cu produsele lor.
Budgetul COM, este de 4332
ler la veniturT si de 34401er, la
Hazarlic-Ghiol, lac, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Ciobanul, format de gira Baroiul;
are 140 hect. intindere, 7 m.

In el se varsa girla
adincime ;
Sarai; contine peste care se consuma in comuna
Hbieti, sat, in jud. Ronaan,

spre S. de baile Strunga si la

2 kil, de ele. Este asezat pe
un mic plato0. Are 92 familir,
sall 435 suflete, din carl no
contribuabilr.
cheltuelT.
valea Urluia 'si intre dealurile

Hazarlic la V., Ghiol-Punar la
E.; Ghiol-Punar, la E. com., la
lia, care trece prin sat, $i dru-
Multr dintre locuitorr se ocupa cu carutaria.

murr comunale carT duc la Dobromir, Eni$enlia, Teche-Chioi,
$coala mixta, frecuentata de 15
6 kil., spre N.-E. de resedinta
etc.
elevr.
pe valle Urluia $1 Cesme-Culac,

intre dealurile Ghiol-Punar la V.
si Mezarlic-Borungea-Bair la E.;
Nargilar, constituit din vr'o cinc!
tretinuta de locuitorT, ca hramul

Adormirea-Maicer-Domnulur $i
case apartinInd satulur Ghior-
Punar, la 2'/a kil. spre N. de

precedentul, pe valea Urfuia, la

drumul judetean Ostrov-Manga-
Are o biserica, zidita si indeservita de 1 preot $1 1 dintaret ; o $coala mixta, conclusa

de un invatator $i frecuentata
de 56 elevr.
Are: o biseric de zid ;
Aicr era resedinta com. pana

in Ianuarie 1886, cind com. Crivesti s'a unit cu com. Habasesti,
luind numele de Strunga.
Hbeni, com. rur., in jud. Dlmbovita, pl. Dealul- Dimbovita,
situata la 15 kil. spre S.-E. de
poalele N. ale dealulur GhiolPunar ; Cherim-Cuius, in partea

nordica, la IO kll. spre N. de
resedinta, pe valea Urluia 'filtre
dealurile Curu-Alcea-Bair la V.,
Adam-Clissi-Bair, la E.
Hazarlic, sat, In jud. Constanta,
Tirgoviste, peo dmpiefrumoasa,
pl. Silistra-Noul, catunul de resedinta al com. Hazarlic ; este
Suprafata totala a comuner

hect. ocupate de vatra satelor
sat mare $i frumos ; are o Intindere de 1851 hect., din carT

pe malul drept al Ialomiter $1

pe soseaua jud. Tirgoviste-Butimanul. ampiile de pe teritoriul com. se numesc : Plopisul
si Nafrosul. Mara de Ialomita,
prin raionul comuner, curg pi-
Cu 122 case, iar restul impartit

'filtre Stat cu proprietarir ce po-
tulur ca 40 case ; populatia, In

maioritate Bulgara, este de 83
seda 1900 hect.
si locuitorir
situat in partea de S. a pl.
$i
a com., in Valea-Hazarlic ; e
carT stapinesc 3658 hect.

Hazarlic, deal, in jud. Constanta,
miliT, sati 783 suflete : din carT :
pl. Silistra-Noul, com. Hazarlic,
407 barbatl, 376 femer; neca-
In partea de S., de natura stincoasa, avind ca vIrfurl Hazarlic I si Hazarlic II (115 m. $1
satoritl 256 barbatT, 220 femer,

cAsatoritl 278 (barbatr 139, reme! 139) ; vaduvr 29 (barbatT
12, femer 17) ; cetatenT RominT
780, strainr 3; 777 ortodoxT,
132 m) si strabatut de var a&lid, in care se intinde satul

Hazarlic.
tiut carte 97 barb. $i 63 fem.
doul podete pe plriul Racovita

$i unul pe Piscovul. rabeo' se
compune din trer catune : HAbeni, Racovita $i Ratoaia, cu
o populatie peste tot de 1027 loc.
Are o biserica si o $coall.

Se invecineste : la E. cu Buc-
la V., cu Cazad ; la N,
cu Comisan' $i la S., cu Babeni-Sirbi. De Bucsani se desparte prin Ialomita; de Cazadi
prin marea padure luda, care
$ani ;
are peste 40000 arir; de Co-
3 mozaici ; 413 agricultor!, 4

comer ciantr.
raele Racovita 11 Piscovul, fiind
Hazarlic, alt nume al vder Urluia, jud. Constanta.
www.dacoromanica.ro
mi$ani prin cImpia Plop4u1 ;
de Balen" prin cimpla Balen'.
66
HA.BUDUL
Hbudul, com. rur., in jud. Prahoya, pl. Tirgsorul. Se compune

din 2 cAtune : BrAtesti si Habudul.
Este situatA in partea de S.

a plAsel, lingl riul Ialomita.
32Veniturile com. sunt de le
1-IALARET1
face preotul de la tAt. de re-
la stinga TazlAuld-Mare si la o
sedintA.
depArtare de 350 m. de satul
Comunicatiunea cu cAtunul de
resedintd si cu cele-l'alte
cAt.
vecine se face prin drumuff ordinare.
B AsAs ti (s coal A).
Are o populatie de 90 familiI, sa5 331 suflete.

mal-1 cornute, 49 porcr.
Haghiacul, sat, face parte din

Resedinta com. e in c.t. Hlbudul.
com. Burdusaci, pl. StAn4est.i,

jud. Tecuciti. E situat pe coasta
*coala exist In com, de la
esticA a dealulul cu acelasY nu me,
e proprietatea
la hotarul com., la I kil. de resedinta ei.

Are o populatie de 16 famiDI, sal 58 suflete, locuind in 14
1889. Localul
com. Copil in virstd de scoalA

sunt : 105 in HAuudul si 59 In
BrAtesti.
Hlngeti, sat, In jud.
Dolj,
pl. Arnaradia, com. nicoiul. Este asezat pe dealul HA1Angesti

si de-alungul riuluI Plusca. Are
o populatie de 318 sufiete ; 159
bArbatT si 159 femeI. Locuesc
In 70 case. CopiiI din sat ur-
case.
Locuitoril, vechI rAzesT, stA-
meazA la scoala mixta din sa-
pinesc 107 hect.

Este strAbAtut de douA dru-
In anul scolar 1892-93 al:1 frecuentat scoala 11 bletT. Cu vir-
murI cae se unesc in sat, unul venind din com. CrAesti si altul din
stA de so:mil sunt 40 bletr si
Habudul-Scutaul,proprietatea
EforieI Spitalelor Civile din Bu-
Oprisesti, carf unite &ti In so-
18 fete. titi carte Ir persoane.

Are o bisericA de lemn, cu hra-
curesti, fost pendinte de schi-
seaua judeteanA Tecuchi-StAnisesti.
mul SI. Gheorghe, fondatA de

enoriasI la 1833 si terminatA la
Hbudul, sat, face parte din com.

rur. HAbudul, pl. Tirgsorul, jud.
Prahova.
tul Tirgsorul, com. HAbudul, pl.
Tirgsorul, jud. Prahova, in intindere de 104 hect., toate arabile si finete, care pe periodul
1888-93 s'a arendat Cu 3750

leI anual.
Flciugosul, munte, in jud. Suceava, com. MAlini.
Heti, cdtun, al com. Bcbul, pl.

Amaradia, jud. Gorj, situat pe
m'Id drept al riuluI Blahnita,

si in partea de N. a cAtunuluI
de resedintl.
din carI : 197 hect. arabile, 196
hect. finete, 8 hect. viI, 261 hect.
pAclure, 18 hect. pomet, 9 hect.
tul Zlicoiul, ce este la 4 kil.
1836.
Hinari, cdtun, al com. Negreni,

pl. Gilortulur, j id. Gorj, situat
pe ses si la S. cAtunuluI Negreni, pe malul drept al piriuluI Negreana.
din casi': 6o hect. pAdure, 8o

hect. vie,
hect. livezile de
prunI si 2 hect. izlat.

LocuitoriI sunt mosnenI. Populatia e de 57 familii, sati 220
suflete, din carl 40 contribuabilL
Locuitorif posea : 19 pluguff,
20 care cu bol, 4 cdrute cu cal,

110 vite marI cornute, 140 or,
15 capre, 3 cal', 6o rimAtorr.
Hlarelti, com. rur. si sat,
in
jud. si pl. Tutova, pe piriul Studinetul, aproape de confluenta

luI cu piriulTutova, spre N.-V.
de Birlad. Are 616 locuitorI,

trind in 201 case. Satul formeazA
o com. cu cAtunele: Lunca,
Recea, CAlitesti, Silistea si Po-
liteni. In toatA com. sunt 1642

locuitorT, din carT 305 contribuabili ; locuesc in 411 case.
Sunt pe teritoriul satuluI
17,50 hect. vil' din carI 14,50
hect. nelucrAtoare si
livezI cu prunI.
hect.
Comerciul se face de lo per-
izlaz, si 4 hect. vatra satulut
Cornunicatia cu acest cAtun se
soane. Are : o scoal primar de
Are o populatie de 71 famiDI, sau 326 suflete, din carI 63
face prin soseaua judetean ce

vine din spre com. Hureza.nid.-s. si care II leaga cu cdt. Oil
bAetI; 5 biserid.
leI, 12 bata.
contribuabill.
Locuitoril posedA : 12 plugurI,
20 care cu bol', 109 vite marI

cornute, 4 car, 478 o); 34 capre
si 34 rimAtorI.
Are : o bisericA, Cu 1 cintaret si I paracliser ; serviciul 'II
de resedintA.
In cAtun se aflA :
si 4 puturl.
Hineala, sat, jud.
fin tinr
pl.
Tazlml-d.-s., com. BAsAsti, situat
BacAii,
www.dacoromanica.ro
HAlreti, mofie, in jud. Tutova,

pl. Tutova, com. HAldresti, lingA
satul cu acelasi nume, proprietatea statuluI, arendatA in ultimul period cu leI 15500 anual.
HXL.XRETI
697
Hlreti, Odure, de 269 hect.,

proprietatea statuluT, in jud.
pl. Tutova, pe moia cu acelag
nume.
Hluceti, com. rur.
sat, in
jud. Roman, pl. Moldova, spre
N. de orwl Roman, la 25 kil.
de el i la 26 kil, de reFdinta
i
pe teritoriul com. Ha1aucqt1

aproape de statia cu acelag
I en-
locultorT, Cu I preot
taret.
Vite sunt:
nurae, jud. Roman. Aceasta sta
car, 171 vite
tiune este a doua statiune intermediara de la Roman, pe

linia feran Roman-P4cani. E
marI cornute, 140 or i 60 porcr.
la o departare de 20 kil. de
Se afla la o departare de 2800

m. de rqedinta comuner, unde
coala.
oraul Roman, la 4 kil, de sta-
tiunea Mirce0i O. la 9 kil, de
pl4eT. Este situat pe platoul
statia Muncelul. Venitul acestel
Hmeiul, v1rf de a'eal, jud. Bacla, pl. Siretul-d.-j., com. Pe-
ce separa basinul Moldover de

al Siretulur. Are 625 familiT,
saa 2178 suflete, din carT 720
statil pe anul 1896 a fost de
tre#1, d'a stinga DienetuluT.
contribuabilr. Aceast populatte
Hluzala,mofie mica, jud. Muscel, proprietate a statuluT, si-
este compusa din 400 familir

(r500 locuitorT) de Ungurr, 15
familiI Evrer i restul Rominr.
Locuitorir lucreaza
carute,
roate, saz-1U, etc.
67788, banr 41.
Hnteiul, pirta, jud. Bacaa, pl.
Se face larmaroc la 8 Septembrie.
Hinseni, sat, in jud. Tutova,

Hlceni, sat, in partea de S. a
situat pe pod4u1 dealulur
Halceni, in valea caruia se afla
iazul cu acel4f nume, pe o in-
Are 3 bisericr: 2 ortodoxe

(una de zid i una de lemn)
una catolica de zid, care formeaza o parohie catolica cu
tindere mare, fiind bogat in

pete i stuh.
satele: Mog(4e,ti i Muncelul-d.s. ; o qcoall primar mixta, fre-
dita la 1856 de D-1 Gh. State,
cuentan. de 27 elevr.
preot, un cintaret i. un eclesiarc ; casete proprietatel i o

moard de apl.
Aezarea satulur precum i a
locuitorilor este vechre.
Venitul anual al comuner este

de lei 7390 i cheltueffle de
6966 ler.
Este legan cu orav.11 Roman
prin cale ferata i prin osea.
Are o populatie de 66 familii

sati 297 suflete ; o biserica, zi-
fost posesor, deservin de un
La E. de acest sat, i aproape

de el, este gara Hlducqti. Partea de N. a acestuT sat se numete Luncai.
667 capete, din carr : 145 vite

marI cornute, 40 cal', 456 or
26 rimtorr.
Acest sat apartinea, pe la 1756,

Paharniculur Const. Sturdza,
Hlesia, munte, jud. Neamtu.

VezI }llauca, munte.
dupa cum se vede dintr'o invoiall a acestuia cu Episcopul Hleti, sat, face parte din com.
de Roman Ioanichie, pentru
rur. Madulari, pl. Cerna-d.-j.,
facerea unul pod pe riul Siretul.
jud. Vilcea.
Hbluceti, sat, in jud. Roman,

pl. Moldova, com. Hallucqti.
(Vezr Hallucqti, com. rur. 1
Hilmacioaia, sat, jud. Bacati,

pl. Bistrita-d.-s., com. Racova,
wzat pe coasta dealulur cu a-
Hluceti, stalie de dr.-d.1.,
cela0 nume.
saa 271 suflete. Locuesc in 8o
pe finia Roman-Pgcani, situad
case. Este o bisericl, fcuta de
sat).
60646. Larele lifcifonar beograito. I 01.
se scurge d'a stinga Trotuplur.
tuata sub poalele mahalalel Malul.
com. Sipotele, pl. Bahluiul, judi
Sunt 1690 vite marr cornute.
TrotuFil, com. DarmAnWi, care
I.
pl. Tirgul, com. Murgeni, la

confluenta piriulur Mihoaia cu
piriul Elanul, spre S. de tIrguorul Murgeni.
Haneti, sat, pe mo0a cu acenume, com. Sirbi, pl. Baeul, jud. Dorohoiti, cu o po-
pulatie de 215 familiT, sat 760

suflete. Proprietatea moOer e a
erezilor def. Nicu Vasilia Pilat.
Biserica, cu hramul Adormirea-Maicer - Domnulur (Cu
preot, 2 cintaretT
pllamar),
este vechle, de valatucT, Plcun

la anul 1802, de Mihail Sturdza.
Scoala primara, conclusa de un
?ny/Olor i frecuentan de 68
elevr, are un local bun flcut

In 1880, de catre fostul proprietar N. Pilat, i oferit comune!. Locuitorir improprietaritr
aa 507 hect., 36 arif, pamint,

lar proprietatea, 3588 hect, 91
aril cimp i 17 hect., 19 arir
padure ; 3 lazurr, din care unul
numit al-Hanulur, in suprafata

de 214 hect., 83 ariT, pe cursul
BaFulur.
Vitele de toate speciele de

pe aceasta mo0e sunt din cele
mar bune solurr, multumin Ingrijirer defunctulur N. Pilat, care
a introdus semincerl de pi-Asila
In vitele satenilor.
88
www.dacoromanica.ro
Pirlul principal ce trece pe

rnosie este Baseul.
DrumurT sunt : acel de la SAveni catre tefanesti i acel
ducAtor la Botosani.
Hotarele mosieT sunt cu Sarata, MihAlasani, BrAteni, Dangeni, din jud. Botosani; Vlasinesti si Sirbi;
Locur/ insemnate sunt : Gea-
HARMANWI
698
11XNGANI
avea in moiile Bunesti si Cabicesti.
Intre aniT 1701-1704, gasim
pe *etrarul Pilat cu ComisulGhiorghitA i Banul-Macri, fu-
gitr in Polonia, spre a scapa

de condamnare, cae/ conspirase
contra luT Duca-Voda.
Hngani. VezT Urminisul, sat.
DrumurT sunt acele carI comunica cu satele vecine.

Mosia se margineste cu : Adincata, Zvorastea, Grigoresti
Bucecea.
Budgetul com, e de 5486 le/

la veniturY, si de 5099 lel la
cheltuelT.
Vite mar/ COrflUte 289, oT 736,
cal 104, pord 342, stupT
124.
rndna, movila si Valul-lui-Traian.
Iata de ce satul spune legenda poarta numele de Ha-
Hnguorul. Vez/ Hangul,
nesti:
Dup.1 caclerea lui Arou-Voda,
Irimia-Movila, boier distins fiind,
bine vazut de Polonr, capata

oaste de la e/ si sub conduce-
Hnteti, com. rur., in partea de

S. a pl. Berhometele, jud. Dorohoia, formata numaT din satul Hantesti, pe mo$ia cu acelasi nume. Are o populatie de
rea Hatmanului Zamoischi l'Ara
in Moldova si ocupa tronul.

Sultanul nemultumit ca Lesir
se amesteca in numirea Domnilor, trimese pe Kazan-Gherei,
Mosia este proprietatea
Hanul-CrimuluT, cu Tatari i Eni-
ceri asupra Polonilor. Ambele

ostia se intilnira la Tutora pe
Prut, in judetul Iasi, si dupa o
lupta. de 3 zile, Irimia-Movila
temindu-se de pierdere si de
urgia Portir, stArui ca sa se
curme lupta i sa se faca pace,
lasind HanuluT libera alegere a
Domnuld ; i dupl mijlocirile
ce al:1 intrebuintat a reusit ca
Hanul sa-1 aleagA Domn, dupa.
care obtinu si de la PoartA con-
&marea sa. In recunostinta acestui bine ce i s'a fAcut, Irimia-Movill, ca Domn al Mol-
doveI, a dat cu act formal in

1595, in personala proprietate
a Hanulta, sapte sate cu mosii
in judetul Dorohoiti. Satul acesta devenind ceutrul de ase-
zare al Hanului se numi Hanescu i apor Hane$ti, cum se

zice $i acum.
La 1694, gasim pe Constantin Pilat, Paharnic de Hui, rinduit de Domnie asupra viilor.
La 1696, el vinde episcopuluY de Hui, Varlaatn, partile ce
sat.
Hrnetul,
in jud. Buzar',
com. Sibiciul-d.-s., cat. BAscu-
retul si Draganoi ; are 2 culminatil: Bogzol si Hortilele.
Hroaia. Vez/ satul Brosteni,

din com. Brosteni, jud. Suceava.
re/
Ecaterina Zota, obtinuta in ereditate ca nepoata de sora a
HrcAul, pirti7, in jud. R.-SArat,

pl. Gradistea. Se formeaza din
vine, pe teritoriul com. Boldul,
defuncter princese Maria Iorgu
pe care o uda in partea de V.,
Sutu.
intra in com. Balta-AlbA, pe care
Are o biseria, cu hramul

Duminica-Tuturor-Sfintilor, cu 2
o ud in partea de S. si, dupa

un curs cam de 8 kil., se varsa
in pirlul Viroaga-Baltei-Albe.
preotr, 2 cintdretT i i palamar;

este mare, bine zidit i frumos
inzestrata. ; facuta in 1822, de
boerul Teodor Silion, proprie-
Harhadul, Mofie, in jud. BuzdO,

com. Mlajetul, cat.
tarul de atund ; reparar si infrumusetata de printul Sutu.
proprietate in devAlmasie a mosnenilor.
coala primar e conclus de

invatator i frecuentata de 50
Harhdaul, munte, in jud. Bu-
elevr.
Locuitorli improprietariti ati

940 hect. 23 ar. pamint ; iar
proprietatea mosiel, 1950 hect.
zan, com. Mlajetul, cat. Chirilesti ; are izlaz i fineata.
Hrmneti,
sat,
pe mosia cu
65 ar, cimp si 716 hect. ro ar.

padure, cu diferite esente de
acelag nume, com. Vascani, jud.
arborT, Intre car/ domina. stejarul, carpanul si fagul.

Mosia e bine inzestrata in acarete; are : cosere i hambare
bune peutru conservat productele ; grajduri pentru ernatul vi-
piriTaselor Boldesti
telor; velnita eu toate dependintele e/; ratose; iazurl pen-
Suceava. Asezat pe tarmurile

i Harma.
neti. Are o populatie de 222

familiT, saa 830 suflete : 467
barbatr si 363 femer; 223 contribuabilI. Locuesc in:1174 case.
Vatra satului ocupa 89 ale/

si 20 prajinl. Mosia e proprie-
conservarea
tatea statuluT, dobindita prin secularizare de la manastirea Horaita, fostA si a manastireT Rica. E
Apa principall care trece pe
in intindere de 873 hect., dm n carf
tru adapAtoare
pesteluT.
hotarul mosieT este riul Siretul.
www.dacoromanica.ro
715 cultivabile i 158 finat.
699
HARNEA
HXTCARIWL
ImproprietritT la 1864 si 1878

sunt : 79 fruntasT, 64 pAlmasT si
24 codasT, stApinind 453 fld si
60 prAjinf.
preun5. cu Vatea-BirzeiuluT. Prin
Are 2 bisericr, una cu hramul
ea curge un torent ce se vars5.

in Gilort la S. de Albeni.
mul gSf. Niculae, avind fie-care
Are o bisericA, cu hramul SI.
Flrniceni, inikala, in partea de
Nicolae, zidit la 1826 deIsaia

Riscanu, improprietArit5. cu 17
N. a satuluT Perchiul, com. Huruesti, pl. BerheciuluT, jud. Te-
fld; e deservit de 1 preot si
cuciti.
cIte I preot si 1 cintAret.
2 cintAretT. In sinodicul biseri-
ceT se citete:
cBiserica cu patronul Sf. Icrarh Nicolae din satul 1-11irmfine?ti a com. Ruginoasa, fiind foarte vechie, nu se tie de
cine a fost fundati Intiiii, negsinduse niel' o- inscrimie, de cit c Arhimandritul Isaia R4canul, egumenul mfinfistirel Rica, la anul 1826, luna fulie 30,
a m'ira-o O 1noit-o in totul, inzestrin-
Flrpeti, sat, j'Id. Iasi,
pl.
Cirligtura, com. Popesti, ase-
zat pe coasta de E. a dealuluT

HArpAsesti, pe o suprafatA de
sunt ale locuitorilor, lar restul
pe care se aflA si 443 hect, pA,dure, este proprietatea D-luT C.
du-o yi ce obiectela necesarc, sfin linde.
RusovicT. Are o populatie de
sede riposatul Mitropolit al Moldovel
110 familii, sad 631 suflete ; o

bisericA, ziditA la 1812 de Dimitrie Ghica ; o scoalA, intretinut de com., infiintat la 1878,
Veniamin Costache).
Se zice c5. primu/ fondator al

acestd bisericT ar fi fost insusi
intretine de comunA si de epitro-
frecuentat5. de 17 elevT.
Vite: 551 vite mal-1 cornute,
43 caT, 704 oT, 368 capre si
200 zimAtorf.
pia SpitaluluT Stamati din FMticeni, mostenitoarea avereT luT

Lazarini.
Hrseti (Hrseti-VIAcuta),
com. rur., jud. Arges, pl. Cot-
Este o scoall mixta; cu un
meana, la 5 kil. de com. rur. Cos-
invAtAtor plAtit de stat, infiintata la 1858, frecuentatA de 29
(1760 m.), la BlAgesti (2800 m.).

PAnA. la HArmAnesti alungl
testi (resedinta subprefectureT)

.si la 51 kil. de Pitesti. Se compune din 2 sate: HArsesti (846
loc.) si VIAscuta (424 loc.).
Are 3 bisericT, doul In HArsesti si una in Vlscuta, deservite de 3 preotT, 2 cintAretr si
un paracliser ; o scoall primar
Constantin Cantemir pe Sobi-
ruralA.
$tefan-cel-Mare si cl la 1840 a
fost restauratA de cAtre Ieromo-
nahul Isaia Duhul. Biserica se
elevT,
flcT.
improprietria cu 6 '12
DrumurT principale sunt: la

Hirtoape (2520 m.), la Boldesti
Adormirea, cea-l'alt cu hra-
Hrseti-V1icuta. Vea llarsesti.
Frsneni, sat, in partea de N.

V. a com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud. Iasi, situat pe dealul
HasnAseni, pe o intindere de
familiT, sail 159 suflete.

14 cal', 65 oT si 40 rimAtorT.
Hisnieni-Nol, jud.
Suceava.
VezT satul Sodomeni.
Flstifieni, deal, pe care st

parte din satul Sodomeni, jud.
Slceava.
Hfroaia, maa la, jud. Vilcea,

pl. Cerna-d.-j., com. rur. Rosiile.
Are o populatiune de 205 suflete : I 12 bArbatr, 93 fetneT ; o
biseria.
Hteni, deal, jud BacAd, pl.

Bistrita-d.-s., com.Ciumasi,situat
filtre riurile Bistrita si Siretul.
HtcAraul, com. rur., jud. Prahoya, pl. CImpul. Este situatl

pe ambele malurT ale riuluT Pra-
hoya. Se compune din 3 cAt. :

HAtcArAul, Malamucul si Tufani.
Dupl o publicatie
oficialA,
In tara. Curtile si satul HArml-
aceast com. numar 327 con-
nesti fuseser arse, suferind marf

stricAciunT de la LesT si TAtarT.
tribuabill si are un budget de
miliT, sal-1 r032 suflete : 522 barbatT, 510 femeT ; 180 contribuabill.
Sunt 2 bisericT : una In HAt-
eschi cu TAtarii carT nfivAliserl
In 1803, HArmAnesti a mAnAstireT Rica, cu loe destul, nu-
mAra 70 liud, plAtind anual

1172 leT.
3355 lei la venit si de 2680 leT

la cheltuelf.
Sunt 2112 capete de vite

marr (2062 boT si vad, 13 caT)
si 8184 vite mArunte (1760 oT,
38 capre si 986 rImAtor1).
Hrnea, vale, In jud. Gorj, pe

Amaradia, com. Alberti. Incepe
de la Dealul-CurveT si se termina la Gilort, dupl ce se im-
Hirseti,sat, cu 86o locuitorT, jud.

Arges, pl. Cotmeana; face parte
din com. rur. cu acelasT nume.
www.dacoromanica.ro
cArAul, fondat in anu11843 si

a doua In Malamucul, fondatl In
anul 1870, deservite de 2 preotT.
LocuitoriT s'ad Improprietrit
la 1864 pe mosiile HAtcArtiul,
Malamacul si ale EforieT BisericeT Cretulescu, cInd li s'ad dat
212 hect.
Vite sunt : 164 caT, 146 vacl,

7 bivoli, 1582 oT si 521 porcI.
StupT ca albine sunt 80.
Toata com. are o suprafata

de 609 hect. pamint.
Comerciul se exercita In com.
de 5 circiumarT.
HELEGIUL
700
HATCARXUL
Haulisca, cdtun, In jud. Putna,
luf Gavril-Movila, Domnul TA-
pl. Vrancea, com. Paulesti. Este

asezat pe muchea pirtulur Fun&Aura, In fata satului Paulesti.
ref Muntenestr, dat din T'Irgoviste, se dArueste satul Heciul,

din tinutul SuceveT, Manastirel

flete, carl locuesc in r91 case ;
o biserica filiala, cu hramul S-tiT
Voevozr.
Sta in legatura ca comunele

Dragnesti si Gherghita.
Htcfirul, sat, face parte din

com. rur. ca acelasi nume, pl.
Cimpul, jud. Prahova. Ad i e
resedinta comuneT. Are o populatiune de 492 suflete : 258
barball, 234 femeT.
Hatcauti, sat, pe mosia cu acela$T nume, jud. Dorohoit, pl.

Prutul-d.-j., com Mitocul, 'format din dota catune : HatcautiPanaitoad (19 fam., 63 sufl.) si
Hatcauti-Zoitanul (5o fam., 171
sufl.), carT asta-zI formeaza un
singur trup.
LocuitoriT improprietrig ati
189 hect., 61 arir pamint, lar

proprietarul 1285 hect., II ariT
cimp si 2 lazan, din care unul
Heci-Lespezi, stalie de dr.-d.-f.,

linga satul cu acelasT nume, jud.
Suceava, la 397 kit. de Bucu-
2973 leT anual si cheltuelile la

2820 leT.
Galata.
Hulita, pirig, pe teritoriul
co-
resti pe finita Pascani-Burdujeni,
mune Crucea-d.-s., jud. Putna ;
pusa in circulatie la 15 Dec.
izvoreste din muntiT satuluT Mun-
1869. Se afla intre statiile
celul, curge in Crucea-SchitulBraziT, si se varsa In Susita, avind pe vale mal multe puturT,
din carT se alimenteaza comuna
Crucea-d.-s.
cani (10.8 kil.) si Dolhasca (10.3
kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT mariT de 205 m. 90. Venitul pe 1896: 106544 leT.
Heciul,piriti, ce strabate satul

Heci-Lespezi, sat, numit In partea de jos Diudiul, pe mosia cu
acelasT nume, com. Lespezi, jud.
Cu acelasT nume, jud. Suceava.

Izvoreste din padurea ProboteT
si se vars. in Siret. Lungi-
Suceava. Asezat d'asupra, pe

coastele si poalele dealuluI ce
tarmureste $esul drept al SiretuluT. Are o populatie de 344
mea cursuluT ski e de 3-4 kil.

Invarteste 4 moriste. Are de tributar pe Gorcila.
1376 suflete, din

carI 393 contribuabilT. Locuesc
in 354 case.
Vatra satulul ocupa 43 falcT.
Mosia e proprietatea statuluT,
fosta a ManastireT Probota ; are
Heciului (Dealul-), deal, pe care

sta satul Heci-Lespezi, jud. Su-
o intindere de I163 faicI, din
Culmea-CeahlauluT, j u d. Neamtu.
familiT, sati
ceava.
HeghquluI (Muntil-), ramurei

de mung, ce se detaseaza din
numit al-LipovanuluT, in supra-
carT
fata de 12 hect.
ala padure i imas, Ioo fald Helegiul, deal, in jud. Bacatl,
803 falcI cultivabile, 200
i restul mlastine si locurT

neproductive.
ImproprietaritT la 1864 sunt :
3 frunta$T, 72 palmasT si 74 coda$T, stapinind 402 falcI.
fina
Htcuti-Panaitoaei, cdtun, judetul Dorohoiti. V. Hdtcauti, sat.
Hfitciuti-Zoitanul, ciitun, jud.

Dorohoiti. VezT Hatcauti, sat.
Haulesti, valcea, izvoreste de la

N. cat. Cuibul, com. GornetqlCuib, pl. Podgoria, jud. Prahoya, curge de la N. .E. spre
S.-V., trecind pe linga locuintele Haulestilor si se varsa in
SAratelul, la S. de cat. Cuibul,
tot in raionul c. Gornetul-Cuib.
Huleti, VezI Haulisca, catun,

jud. Putna.
pl. TazlAul-d.-j., com.
Dragu-
sesti, care face parte din vira

dealurilor dintre Tazlaul-Mare
Siretul.
Helegiul, sat, jud.
Bacati, pl.
Dumitru, deservit de r preot

si 2 cintAretT ; o coal rurala
Tazlaul-d.-j. si resedinta com.
mixta, conclusa de un invatator

frecuentatrde 50 elevT.
Pascani (9 kil.), la TAtarusi, (5
confluenta piriuluT cu acelasT

nume cu Tazlaul-Mare.
kil.), la Probota (4 kil.) si la
33 copiT, in virsta de scoala ; o
Lespezi (I kil.).
biserica, cu i preot si r cinta-
DescalicatoriT satuluT se crede

a fi fost niste tiganT robT al manastireT Probota,.
ret ; 3 circiumT.
Sunt 156 fam., sat 490 sufl.
Vite : 8 caT, 243 vite cornute,
56 porcT.
Printr'un uric, din x618, al
www.dacoromanica.ro
DrAgugesti, situat maT jos de

Are o scoala mixta, frecuen-
tata de 8 blett si
r fat.,
din
HELEGIUL
HELT1UL
701
Helegiul, san Drgugesti,pitig,
Helesteul - Domnesc, urmele
mixta, frecuentad de 43 elevi
jud. Bacad, pl. Tazlaul-d.-j., com.
unut helefteg, in centrul com.
Dragugesti, care ?si are obirsia

de la localitatea numita a-RupteT s't care se vara. in Tazlaul-
Serbanesti-d.-j., pl. erbanesti,

jud. Olt, pe pirlul Dorofeiul.
din 44 inscris!.
de leT 6007 si cheltuelile de le!
Se zice el acest helested, in

mijlocul canija era o insula
5960. Este legad prin sosea cu

orasul Roman. Se limiteaza cu
com. Ruginoasa, din jud. Su-
pl. Ialomita, cat. com. Contesti.
frumoasa, azi Magura-Frumoasa,

producea pestiT ceT mal gustosT,
carT se punead la masa DomnitoruluT Serban-Voda, proprietarul
acestei mosii.
Helesteul, lac, In partea de E.
Helesteul-Domnesc, sat, jud.
a com. Tatarani, pl. Crivina,
Dimbovita, pl. Dealul-Dimbovita, cat. com. Cazaci. Acest
5oo In. de resedinta plasei. Este

situat la extremitatea judetuluT,
catun este situat Ruga vechile
in %ralea pir. Tiganca. E unul

din satele cele maT departate
de resedinta judetuluT. Are 134
Mare, d'a stinga, dupa ce s'a

incarcat cu piriiasele Dragugea-
nul, Botul si Nichita.
Helesteul, sat, jud. Dimbovita,
ceava.
Helestieni, sat, in jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. Helestieni,
spre N.-E. de orasul koman,

jud. Pr-ahova, format de piraele
Recelea si Calda.
Helestae-DomnestT, unde se cre-
Helesteul, ftddure, in jud. R.Sarat,. pl. Marginea-d.-s., com.

Plainesti, cat. Cindesti, proprietatea Statului; populata cu fag,
ulm si stejar.
Helesteul, piriii
de de unir ea Vlad-Tepes ar fi
tras in tepe 20000 TurcT ce
la 41 H. de el
si
la 26 kil.
familiT, sad 675 suflete, din carT
intrase in tara sub comanda
161
luT Hamza-Pasa de la Vidin,
145 case.
trimis de sultanul, spre a scoate

din domnie pe Vlad si a'l duce
lestieni.
contribuabili. Locuesc in
Este resedinta comuna He-
vale. Izvoreste dela locul numit Suhatul,
la*Constantinopole vid sad mort.
Sunt 777 vite marr cornute.
curge spre S. in com. Osesti,
Helesteului (Valea-), deal, in
pl. Stemnicul, jud. Vasluid, si se
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-j.,

com. Slobozia-Galbenul. Acest
nume II poard mal mult inaltele
malurT ale pirlului Galbenul (o
parte a piriuluT Valea-BouluT),
numite ast-fel, de oare-ce pirlul
Galbenul formeaza la N. comu-
facuta la 1780 de Mihail Sturdza, mare clucer, impreuna cu

jupineasa sa Ecaterina, codrasla
$1
varsa in *tul Negrea, la locul

numit Durducul.
Helesteul, vale, jud. Prahova,

com. Filipesti-de-Padure, pl. Fi-
lipesti. Pe aceasta vale sunt

mine de carbuni de pamint,
cari se exploateaza dela 1884.
Pe aceasta vale se presupune a
fi si pacura.
Helesteul-cu-Balt, ptrig,
in
jud. R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j.,

in partea de V. a eT, format
din scurgerile laculd Robescu
Are: o biserica de zid, vechie,
neT un helested, numit Galbenul.
Roman, pl. Siretul-d.-s., spre

N.-E. de orasul Roman, la 41 kil.
de el si la 26 kil. 500 in. de resedinta plaseT, la extremitateajude-
mixta, cu un bun local, frecuentad de 43 elevT, din 44 inscrisT.
Este legat prin osea Cu orasul
avind ca gara maT apropiad.

Ruginoasa, din jud. Suceava.
Heltiul,sat,jud.BacAn, pl. Trotusul, com. Javreni, situat aproape
tuluT. Este formata din satele :
de malul sting al TrotusuluT,
in fata erguid Caluti. Are o
si din miel piraie si vine din

interiorul comuneT. Uda com.
cu resedinta comuna in satul
Voetinul, in partea de V., si com.
Helestieni. Are 460 familiT, sad

2108 suflete, din carT 528 contribuabili.
Balesti ; formeaza in partea de

E. a com. Voetinul o bala. Se
varsa in lacul Negru. Este productiv in peste, lar malurile sale
sunt acoperite cu stuf si rogoz,
din carT se fac rogojinT.
scriptia in versurT de pe paretele bisericel); o scoala primara
Roman si prin calea feratd,
Helestieni, com. rur., in jud.
Harmaneasa, Helestieni, Marginea, Oboroceni-d.-j. (Caracas),

Oboroceni- d.-s. si Volintiresti,
sad Voetinul din com. Voetinul,
de boierT marT, (astfel alce In-
biserica, ca un cintaret, cladita

de locuitori acum 'o de anT ;
I circiuma.
E populat Cu 73 familiri sail
241 suflete.
Vite sunt: 14 ce, 158 vite

marT cornute, 45 porcl.
Are 2 biserici : una de zid
Heltiul cu Paltinata,mofie, jud.
si alta de lemn ; o scoall primara
Bacad, pl. Trotusul, de princo-
www.dacoromanica.ro
HELTIUL
702
HERSTRAUL
proprietAtT ale MAnAstirel-Casi-
coin. cu acelasT nume, pl. Podoleni, jud. Faleiu, trece prin
surati 027 babatT, io6 femeT),

254 insurat! $i 30 Vduvr (17
nul $i actualmente ale statuluT.
sat $i la S. se vars in piriul
bArbatT, 13 femel); 150 agricultorT, 20 meseriasT, 4 industrial,

4 comerciantT, 5 cu profesiunT libere, 74 muncitorl si 20 servitorT.
munele JAvreni $i Ripile, foste
FundAtura.
Heltiul, peldure, foioasA, jud. Baaj, pl. Trotusul, com. JAvreni,

amenajatA toat in codru regulat,
avind o intindere de 1424 hect.
Hemeieni, sat, jud. Bac,
pl.
TazlAul-d.-s., situat pe dealul cu
acelasT nume, la 3 kil. 230 m.

de satul Ardeoani, unde e scoala.
Are : o bisericA, clAdit de
Slugerul Ienache, pe la 1780.
E populat Cu 17 t'aman, sati

54 suflete.
Hemeieni, deal, jud. Bacn, pl.
Hengiul, pise. "ezi Pudisul, deal,

com. 134e$ti, pl. Mijlocul, jud.
Henteti, ceItun, alipit la satul

Lipova-Rdzesi, pl. Racova, jud.
Vasluia.
Herasca, mo,cie, in jud. BuzAil,

Are : o biseric parohiall, cu
hramul Sf. VoevozT, in cAtunul
HerAstrAul ; o $coall mixtA, frecuentatA de 19 copiT.
Budgetul comuneT e la veni
com. MlAjetul, cAt. Valea-Rea,

in intindere de 600 hect., din
turT de 1394,35 leT si la chel-
carl 30 hect. pAdurea Valea-
LocuitoriT posea : 30 plugurT de lemn ; 3 morT de apA;

278 bol, 189 vacl, 6o caT, 500
or, 41 capre si 92 porcT ; 19
Rea, proprietatea mo$nenilor

HerAsti si DrAgulinestl.
tuelf de 1368,35 leT.
Tazldul-d.-s. de pe teritoriul co.

munei Ardeoani, pe care se
afl5. movila de la Ilie$ti.
Herasca, sat Islsturelul, mosie,

in jud. Teleorman, pl. MargineT.
stupT cu albine.
In comuna HerAstrAul sunt 4
cIrciumarT, 2 dogarT, 3 fierarT,
Hemeiosul, pi /1/7, jud. Falda,
Herasca-Ologeni,pddure, a sta-
3 fabricantT de rachiti, 4 pive
izvorete din dealul Be.3Ieaga
tuluT, pendinte de com. Codocul, pl. Znagovul, jud. Ilfov, in

coin RAducIneni, pl. Podoleni,

formeaz ripa cu acela$T nume
$1 se vars1 in dreapta piriulul
Herastraele, lac, jud. Vla$ca,
Bohotinul.
si 6 chiristigiT.
Este un schit de cAltigArY,

numit Valea-NeagrA, care are
vr'o wo hect. pAmint, proprietatea sa.
pl. Glavaciocul, com. Bleje$ti,

situat in pAdurea Sinica, pe proprietatea Baciul, a fratilor C. si
Gr. Oldnescu.
Herstrul, cdtun, In jud. Putna,
de cAtre arendasif mosieT Panait i Iancu Ianoli, Cu spesele

PriticipeseT Pulcheria Vittgensikin $1 acum deservit de
Herstraul, com. rur., in jude-
malurT ale piriuluT NAruja, pe

coasta dealurilor ce formeazA
preot $i I cintAret; o scoallmixtA,
formeazA valea HerstrAul, la
intretinutA din fondurT particulare, intr' un local bun, cu un loc
33 kil. de sub-prefectura plAseT
Herstrultparohie, formatA din
.0 la 70 kil. de capitala jud.

Comuna este udatA afarl de
NAruja si de piraele : Valea-
cAtunele: HerAstrAul, PodulSchiopuluT, Ungureni si Vetre$ti,
Hemeiuul, sat, jud. BacAti, pl.

Bistrita-d.-s.,
com. Fintinelele
d'a dreapta BistricioareT.

Are o bisericA, zidit in 185o
de 63 prjinT in vatra satuldSunt 6 dirciumr.

Populatiunea se compune din
5o6 RomInT, 54 UngurT, 88 0vreT, 62 TiganI $1 25 GermanT,
apartinind la 208 familiT.
Vite sunt
caT,
90 vite
marT cornute, 54 oT si 66 porcT.
Putna, plasa Vrancea, asezat pe malul sting i drept al
valea.
NArujeT, in coasta dealurilor ce
hramul Sf. VoevozT.
Are o bisericA parohial, cu
NeagrA, Valea-SecAtureT, Valea-
In com. cu acelasT nume, plasa

Vrancea, jud. Putna. Are o bi-
Rea, a-SArater si Ochea.
sericl parohiall, cu hramul
Se compune din
cAtunele
VoevozT.
urmAtoare: HerAstrAul (unde e

primAria comunei), PodulSchlopuluT, Ungureni i Vetre$ti.

Hengiul, pida, izvoreste din partea de E, a satuluT PAhne$ti,
pl. Vrancea, com. cu acelasT

nume. Este a$ezat pe ambele
familiT,
sail 517 suflete: 272
bArbatT 51 245 femeT; 233 neln-
www.dacoromanica.ro
HerstrAul, sat, jud BacAti, pl.

Trotu$ul, com. Grozesti, situat
In fata confluenteT LezuntuluT
cu Oituzul, la 3 kil. 500 ni. de
satul Groze$ti.
HERXSTRAUL
HERXTI-BCCIUMENI
703
Are o populatie de 200 famili, san 635 suflete..

Sunt 3 circiumi.
Vite : 8 cal; 303 vite mari
cornute si 96 porci.
la moard, care s.'a rezervat pentru scoala de agricultura si ferina
de la Herastrati.
Herstrul, vechig pichet,
cu
de satul tirbesti, resedinta comuneT. Are o biserica vechie,

cu hramul SE Nicolae.
Herti, sat,
in
jud. R.-Sarat
pl. Rimnicul-d.-s., com. Greba-
Ilfov, pl.
No. 9, catre hotarul Moldover,

In jud. R.-Sarat, pl. Orasului,
Dlmbovita; face parte din com.
com. Andreasi, in partea de
rur. Baneasa-Herastraul. Este

situat la S. de Baneasa, pe malul drept al rlulur Colentina si
pe calea nationall BucurestiPloesti. Spre S. e lacul Herastraul, format de riul Colentina.
V. a el pe rlul Milcovul.
com., la 500 m. spre N. de cat.

de resedinta, Grebanul, la poalele dealuld Herasti. Are o in-
Herstrul, sat, jud.
Ad este o scoald de agricultura.
Herqti, sat, face parte din com.

rurald Herasti-Buciumeni, jud.
Ilfov, pl. Negoesti. Este situat
la S.-E. de Bucuresti, inconjurat
.5 tia carte 40 persoane.
Are un castel zidit sub Mateiti-Basarab, de familiaNasturel-
244 locuitorr.
Herascu. A cest sat a fost proprieta,tea vechei familiI Nasturel - Herascu, care si-a lasat
toata averea statului. Ad i este
o gradina mare si frumoasa. Aceasta mosie mg tIrzit a trecut
In posesiunea principelui sirbese, Mitos; iar azi se sal:4-
frecuentata de 17 elev.7 si 7 eleve, cu Intretinerea careia comuna cheltueste anual 2200 !el.
In raionul satului este I moa-
neste de D-1 Anastase Stolojan. Populatia satulul este de
ra cu apa si i pod.
1421 suflete.
Comercial se face de 4 circiumari.

235 si al celor Enid de 27.
tril, sectie a satului Manastirea-Casinului, jud. Bacati, pl.
Trotusul.
i preot, 1 cintaret si t paracliser.
Herati, inahala, din com. rur.

Rosiile, pl. Cerna d.-j., jud. Vilcea.
Her5ti, deal, in hu. R. Sarat,

pl. Rimnicul-d.-s., com. Grebanuly
se desface din dealul Strejesti,

si brazdeaza partea de V. a com.;
acoperit cu parlar! inflase.
Heriti, la, in jud. R.-Sarat,
3037 hect. D-1 A. Stolojan posedb, 2350 hect. si locuitorii
Herstrul, sad Cotul-Feres-
abili.
resedinta primariei.
Are o scoald rurall mixt,
tindere de 300 hect., cu o populatie de 135 familir, sad 486

suflete, din cari 185 contribu-
de dealurI spre N. Ad este
Statul are 400 hect., din cari
cultiva pri 1 arendasii sAI 300
hect. (loo izlaz). Locuitorir ati
370 hect. si le cultiva pe toate.
nul, a5ezat in partea de N. a
5 oo parlare). Locuitorii cultiva

617 hect. (30 izlaz, 40 vic).
Are : o biserica cu hramul
SE Voevozi, deservita de 2
pl. Rimnicul-d.-s., com. Grebanul,

izvoreste din dealul Herdsti ;
udd partea de mijloc a com.,

trece prin catana Herasti si
se varsa in pIrtul Oreavul, pe
partea dreapta, mal sus de
catunul Grebanul: are o lungi-
me cam de 9 kil.
helesteti;
Herti-Buciumeni, com. rur.,
Herstrul, baltd Cu peste, jud.

Ilfov, la N. de Bucuresti, llaga
aburi;
o scoala mixta, frecuen tata de
in jud. Ilfov, pl. Negoesti, si-
satul 1-lerastraul, forman'. de

riul Colentina.
34 elevi si to eleve, cu in tretinerea careia satul si comuna

cheltueste anual 2062 la
Comercial se face de 9 cir-
riul Dimbovita, la 36 kil. de

Bucuresti. Sta in legatura cu
preoV si
Herstraul, incfie
care
a statuluI,
apartinut mandstirel
cintaretT;
2 rnasini de treerat c
clumari.
Cotroceni, jud. Ilfov. Pe pulo-
dul 1883-93 s'a arendat cu Herti, sat, face parte din com.
de la stInga si dreapta soselei
rur. tirbesti, jud. Masca, pl.

Oltetul-d.-j. Are o populatie de
452 locuitorI, 229 barbati si 223
Mogosoaia, pana in matca apel
femel. E la clistanta de 2 kil.
'25000 leI anual, impreuna cu

helesteul,
afara de pamintul
www.dacoromanica.ro
tuata la S.-E. de Bucuresti, Ruga
Ghimpati prin o osea vecinald.

Se compune din satele : Buciu meni, Gruial si Herasti ; cu
o populatie de 2389 suflete,
carI locuesc in 616 case si
22
bordeie.
5436 hect. D nii C D. Maratea
HEROAIA I ALUNIVL
704
HERXTAULLII (DEALIJL-)
si A. Stolojan, aa 4174 hect. si

locuitoriI 1262 hect. Proprieta-
In intindere de 150 hect., po-
rir cultiva 2720 hect. (515 sterpe,
gastru, ulm, frasin si plop.
430 izlaz, 509 padure). Locuitoril cultiva 1145 hect. (65 izlaz, 52 vie).
leI i cheltuelile, de 7328 lel.
Are 3 bisericT (in fie-care cat.
cite una) ; 2 scoale mixte, la
Herasti i Buciumeni ; 3 masinT
de treerat ; i helestea.

1533 (272 cal si Tepe, 665 bol,
494 vacI i viteI, 8 taurI, 33
bivolI, 6o bivolite) si al celor
micr de 4107 (9 capre, 840 porcI,
3258 ol).
LocuitoriI posea 236 plugur' : 171 cu bol, 65 cu ca!;

399 care si carute : 304 Cu bol,
95 cu cal.
LocuitorI improprietaritT, 256
neimproprietaritl, 294.
ciumarI i r hangia.
S'aa stabilit in com. 23 strainI.
pulate cu stejar, fag, carpen, ju-
tuat 'filtre valle Calmatuiul

Valea-HeratauluT, la E. de satul
Calmatuiul, pl. Birladul, jud. Tecuela.
Heratului, vale cu prui2, in

jud. Tecucia ; incepe din teritoriul com. Barcea, din localitatea numita La Crucea-Radu14 continua spre S. paralel cu
Calmatuiul si se unesc la S.
de satul
moia si in com. Cristesti, jud.
satele : Hermeziul, Damachi

gusor), Zaboloteni SturzoaeI,
formata de piraele : Fundoala,

Capraria i Bostanesti, are 170
Vladomira, Unghiul - luI - Par,

Trifegi, BAited j Zaboloteni-
Suceava. Asezat pe poalele dea-
case, populate cu 186 familif,

saa 715 suflete : 370 barbatI
345 femeI, mal totl lipovenI.
Sunt 148 contribuabilI ; un
circiumar ; 2 bacanil ; un debit
de tutun.
Vatra satuluI ocupa 6o Miel'
si 30 prajinI.
Improprietaritl la 1864 sunt:
&untas, 28 palmasl si 63 codasT, stapinind 145 &id' i 67
prajinr.
Arco biserica, cu hramul Cuy.
Paraschiva, cladita in 1836 de

satenI si Mihail Sturdza, cu inscriptia urmatoare alagocestivuluI Domn i Imparat Mihail
tre cartile bisericeT exista una
slava din 1772. E deservita de
preot i 2 cintaretl i improprietarita cu 8 l'ad. coala
din Criste0 serva
acestuI
sat. Un singur drum principal

este spre Cristesti.
5 pogoane.
Herburia, pdclure, supusa regimuluI silvic, jud. Muscel, pl.

Riul-Doamnei, com. Valea-Mare,
FoteI ; pe o intindere de 7579

hect. i cu o populatie de 506
fa-mili); sal 2340 suflete.
Are 5 bisericI, Cu patru preotl
si 8 cintaretl ; 2 col!, cu 2
invatatorl,. i frecuentata de 97
scolar!, 85 b5.et1 si 12 fete; o
velnita ; 5 mor'.
Budgetul com, e de 9093 leI,
49 banI la veniturI si de 8818

la cheltuell.
278 ce, 1429 oI, 38 capre

684 rimatorI.
Hermeziul, sat, in patea de S.E. a com Hermeziul, pl. Turia,

jud. Iai. In vechime purta numete de Trifesti-VechT ; situat
pe ses, Ruga malul PrutuluT, cu
o populatie de 16o familiI, saa

68o suflete.
Este resedinta comuneI. Are
o biserica de zid, fauna in 1839,
de fostulproprietar C. Negruzzi,
Cu I preot, 2 cintAretI
Hereti, a'eal, acoperit de padure,
ce inconjoara satul cu acelasI

nume, jud. Suceava.
Hereti, pildure, jud. Suceava,
Hermeneasa, finit, izvorete

de la E. de com. Tesila, pl. Pelesul, jud. Prahova, dintre muntj
i un
eclesiarc ; o scoall, frecuentata

de 35 elevI.
Mosia apartine familiel Negruzzi ;
Herburia, fosa mofie a statuld,
locuitorI, carora li s'a dat cite
valea Prutulul, iar partea S. pe

sesul PrutuluI ; este formata din
luluI i in valea cu acelasI nume
in com. Cristesti.
in jud. Muscel, pl. Riul-DoamneI, com. tefOnesti, pe care s'a
improprietarit, la anul 1864, 11
luat numele dela satul Hermeziul ; partea N.-V. e situata
pe culmea dealuluI ce formeaza
Hereti, sat, numit Rusir pe
Voevod, goda 1846, Mal 9 . Prin-
Heritulul (Dealul-), deal, si-
de S.-E. a pl. Turia, jud.
pe ea se afla
pa-
dure.
to of, 6o cal i 277 rimatorl.
Hermeziul, sat, jud.
Suceava.
Vez Valea Botez.
i Ciopirceni ; cur-
ge dela E. spre V. i se varsa

in riul Doftana, pe malul sting,
tot In raionul com. TeOla.
Hermeziul, com. rur., in partea
www.dacoromanica.ro
Heroaia i Aluniul, proprietellf,

ale statuluT, jud. Muscel, pendintl de Mitropolia din Bucure0, cae s'ati arendat, pe periodul 1886-96, cu 1485 leI anual.
BERTEZUL
705
Hertezul, deal, In jud. Iasi, pl.
HERTA
Cirligatura, com. Sinesti ; acoperit de arborI ; face hotarul

despre satul Obrijeni, din com.
Popesti,
nioara, care prin luarea Bucoviner rasluindu-se in cea mar

mare parte, restul lur s'a lipit
la jud. Dorohoiti.
Teritoriul acester plAsI are o
intindere de 38308 hect., 6 arir,
muna Buda si Hertanul, de 2

hect, 15 arir pe mosia Movita.
Piraele principale sunt : Duruitoarea, incepind de pe Coma-
Hertioana - MfinstireI sau a

StatuluI, sat, jud. Bacati, pl.
din carr 25148 hect. cimp si

8159 hect. si 96 aril padure ;
Molnita, de pe Sanihad ; Ma-
Siretul-d.-s., com. Bogdanesti, la

500 de metri de satul HertioanaRazesi. Are 90 familiT, sal' 328
suflete.
din aceasta, 8690 hect. 59 arir

sunt ale locuitorilor improprietaritl dup1 legea din 864;
16457 hect. si 41 arir ale proprietarilor marr i restul padure.
Este accidentata spre V. si
noasa, de pe Luncavita 1 Sanihaul de pe Sanihad, cae toate

cornute si 104 porcr.
tindere, pe mosia Slobozia, co-
nesti ; Ghertinul, de pe Sanihn ;
mornita, de pe Luncavita ; Pelihaciul, de ,pe Orofteana ; Prelisocul, de pe Tirnauca ; Rugi-
se varsa in riul Prutul ; Pietrosul,
de pe Pomirla se varsd-in Her-
dominata de malta culme a dea-
tusca ; pe marginea de N. a
i re-
lurilor carr incep de la hota-
sedinta com. Bogdanesti, jud.

Bacati, pl. Siretul-d.-s. Are o
rul Bucoviner, avind multe ramificatir miei cu inclinare catre sesul Prutului.
Solul, in raport cu suprafata,
plaser trece riul Prutul.

Productiunea, consta in ; cereate, lemne i vite.
Hertioana-Rfizei, sat,
populatie de 38 familiI, sal 107
suflete ; o scoala mixta si o bi-
Vite : 6931 vite mar). cornu te,
4617 or, 14 capre si 5637 mas-
serica t'Unta. de enorlas1 In 1888.

A nimale : 14 car, 33 vite marr
ce este parte pe deal si parte
curr.
pe vale si pe sesul Prutulur, are
cornute si 26 pord.
baza principala cam diferita :

lut orr nisip, sati luto-nisip in
Are o populatie de 4166 familir, sad 17699 suflete; 29 bisericr, deservite de 12 preotr,
28 cintaretT si 20 'Alamar!, pta.
titT de comuna; 5 scoale, con-
Herta, plasei, n partea de N.V. a jud. Dorohoiti.

Se margineste: la N. cu Basarabia, de care se desparte
prin cursul Prututur, incepind
de la hotarul din jos a mosier
Orofteana, pana la varsarea piriuluI Mamornita in Prut ; la
S., cu pl. Berhometele, de care
se desparte prin ulula de hotar
proportiT variate,
cu
destula
paturA de humus in multe lo-
culi. Cu toate aceste si in

mare parte se vede negru la
duse de 5 invatAtod si freculor se face de com. si de Stat.

Resedinta plaser este in tirgusorul Herta.
Plasa se compune din urma-
liceni, Tirnauca, Stanesti si Tu-
coloare, dar nu se poate zice c

este un patnint din cele mar fertile. In raport Cu terenul piase!
Berhometele este mar productiv, cu toate ca inferior in productie pamintulur plasilor : Baseul-Prutul-d.-j., parte din Prutul-d.-s. si Cosula. Multa supra-
a mosiilor : Mihoreni-Stavrat, Cu-
entate de 303 elevr. Intretinerea
toarele comune :
Buda-Mare, cu satele : Buda-Mare, Buda-Mica, MihoreniStavrat, Mogosesti, Pasatul $i
Slobozia.
reatca ; la E., cu pl. Prutul-de
fata a fost odinioara acoperit
Jos, de care se desparte prin
de intinsT codri. Pe unele dealurl
Hreapa, cu satele: Ban-
hotarut mosielor : Herta, Orof-
se gasesc blocurr de piatra pen-
teana, Ibanesti, Damileni, Suharaut, Mlinauti i Hudesti; la
tru zidarie, iar pe mosia Herta

s'a gasit o intinsa masa de piatra pentru morr.
Padurile, sunt inca destul de
intinse cu arborT frumost; se
prelungesc din ,rhotarul Buco-
cesti-Fundoaia, Hreatca, Godinesti si Ripta.
V., cu Bucovina, de care se

desparte prin curs 11 piriulur
Mamornita, incepind de la Prut
unde se varsa si pana sub dealul
desire Pasat (Noua-Sulita), de

unde apor hotarut e format de
linia santuluf de hotar anume
facuta, pana la Mihoreni, unde
inta &tul Molnita.
Aceasta plasa reprezinta frumosul tinut al Herter de odi60646. Mara. Dielionar Geogratio.
vIner
1.1
se Impreuna cu pa-
durile din plasile : Berhometele, Cosilla i Prutul-d.-s., pe o

suprafata totala de 8159 hect.
96 arif.
Iazurile din plasa Herta sunt:
Cocota, de 3 hect._ 58 arir in-
.111
Mamornila, cu satele :
ceni, Cotul Boianulur, Cotul-Hotinulur, Horbova (Sanihaul), La
covita, Mamornita, Mamornitatirg i treanga.
Movila, Cu satele Baranca,
Hertusca, Mahala, Movila, Pocana, Slobozia $i Tinten'.

Orofteana, Cu satele Orofteana-dej. (Popovicr), Orofteana-d. s. (Sutu) si Osebiti-deOrofteana (Frunzete).
89
www.dacoromanica.ro
HERTA
706
HIGEIA
Pilipduji, Cu satele CotulSanihAul, Lunca, Molnita si Pilip5uti (Satul-Mare).
invatarea feluritelor cusaturr,

impletiturr i brodariT, ambele
Tirnauca, cu satele : Probotesti si Tirnauca.

Heria, comuna urbana.
un biuroil telegrafo-postal si telefon, infiintat la 1884 si al cd-
Herta, conz. urb.,i al doilea erg

dupa Dorohoia in privinta intinderer si a vechimei din jud.
Dorohoiti. De ad s'a stramutat
resedinta judetulur la Dorohoiti,
intretinute de stat i comuna;
rur venit pe exercitiul 1896

97 a fost de le! 6279, banT 92.
Stabilimentele industriale
comerciale sunt: i farmacie, 2
morr de abur! cu cite 2 perechr
de pretre ; i moara cu cal;
sapunarie, i lumanarrie du-
Proprietatea mosier este a D-lur

Panaite Cazimir.
Mihail si Gavril, Cu r preot.
2 cant. i i palamar; e t'Anta

de lema i tencuita. SateniT improprietAritl ati 325 hect. i r
ar. pamint ; lar proprietarul mo-
sier: 464 hect., 3 ar., cimp.

343 hect. 73 ar. padure, mar
mult batrina, cu diferite esente
de arborT, in carT domina. fagul.
in timpul Domnitorulur Ionita

Sandu Sturdza ciad s'a desfa-
banrie mal multe ateliere de:
cut tinutul Herter; dupa care

multe familir se stramutara in
marie, stolerie, rotarie, butn5.rie, ferrie, s. a., magazine de
alte
coloniale, manufacturiale, bauturr spirtoase, depozite de flina,

fIerarie, lemnarie, etc.
Gazduirea calltorilor se face
tatea-Herter, Cetatuia
la dou hanurl mar principale
vila-Comoarer.
Acest erg este capitala plser Herta.

Sectionarea tirguluT este in
mahalalele : Boereasca, Ciubo-
croitorie, cojocarie, blanarie, ciz-
Piraele ce curg peste mosie

sunt Hertusca -si Poenita.
Drumurr principale : acel ce du-
ce la Herta si acel spre Ibanesti.

Hotarele cu : Baranca, Pomirla, Tirnauca si Pilipauti.
Locurr insemnate sunt : Cei Mo-
i Tirnau-
altele mar miar.

Esirile i intrazile erguid se
Populatia este de I i8o locui-
fac pe la barierile : Mamornita,

Pilipautilor, Doroholulur i Tir-
mosia Fundul-HerteT,. com. Mo-
naucAT. Inmormintarile se fac la
se varsa in Prut.
tareasca., OlAreasca
clan a.
torr, din care 360 crestinT de

felurite riturr i nationalitatr pi
Hertuca, pra, incepind de pe

vila, pl. Herta, jud. Dorohoiti ;
820 Evrer.
Sunt denla bisericT ortodoxe,
Cu 2 preotr, 3 cirial-O si 3 pala-
dota cimitire crestine si la unul

judaic. Vitele de hrana i acele
de muna ale tirgovetilor
Batrini, pl. Teleajenul, jud. Pra-
marT; una mica cu hramul Sf.
pasunatul pe locul ce este dat
hoya, la N.-E. de com. Star-
Ilie, facuta in vechime din birne
de proprietarul mosier si pe care

se afla i tirgul situat.
de stejar i refacuta de locuitorT la 1798, carT ati stramutat-o
Asezarea tirgovetilor de
din vale, unde in locul el s'a zi-
si Me Holban, cum se vede
colo, cu dreptul de bezmanarT,

este stabilita de pe la anul
1672, prin hrisovul dat de Domnitorul Duca-Voda, hrisov care
s'a reinoit l aprobat prin hrisovul din 1817, de la Scarlat Cali-
de pe inscriptia de pe Sf. Potir

Evanghelie, de asemenea si de pe
mach-Voda i prin acel din 6

'une 1824, de I. S. Sturdza-Voda.
dit o biserica noul; a doua, mare,
cu ,hramul St. Gheorghe, actualmente catedrala, fama de

zid la 1795 de NicolaT Tinta
a-
acea de la upa de intrare.

Evreir aj:
dalia sinagoge
mar! pi 4 seca de rugaciunT ;

2 belferir pentru copir mar mar!
de IO anT si 4 pentru acer mal
Hertulul (Valea-), vale, ce-sT ja

nastere din dealul esul, pl.
Amaradia, jud. Gorj si se termina in valea Gilortulur, la S.
Herul, deal, ce desparte com.

Chiojdul. Pe o parte din acest
deal se cultiva cereale, lar parte
serva de finete.
Hetmanul, pr, jud. Bacati, pl.

Trotusul care obirseste in muntele Crosna si se vars d'a stinga
Oituzuld, la V. de com. Grozesti.
Hetneul, vale, jud.
Bacati, pl.
Trotusul, com. Caiutul, ce servea
mar inainte de malea a 01-luid

Calutul-Mare, pe unde azT este
un drum natural pe teritoriul

satulur Cal utul.
comuner Albeni.
miel.
Are: o scoa15. primara de 131-
etr, conclusa de 2 profesor! si

frecuentata de 75 elevr ; o sopan
de fete, conclusa de 2 profesoare
cu 39 eleve, la care se precia
Hertusca, sati Fundul-Hertei,

pe mosia Herta, com.
Movila, pl. Herta, jud. Doroholli,
Cu 220 familiT, sail I 100 suflete.
sat,
www.dacoromanica.ro
Hierasus sati Hierasos, numire

ce se da in vechime rotula Siretul.
Higeia, surstY de aptY minerahl,
HIGILTL
HILIpUL-bAFENCU
707
valea riutur OlAnesti, jud.

Vilcea, avind aceleasT substante
fixe ca i sursele Vulcanul, Es-
eulap, Anicuta si Ion C. BrAtianu, irisa posedind iodurile

bicarbonatele mar concentrate.
Proprietatea mosier este a erezilor defunctulur Alecu Curt.

Biserica, cu hramul Adormtrea
Maice Domnulur, deservita de
aceasta mosie, asezad pe te-
dinti, pl. Motrul-d.-j.; tine de

com. rur. Bresnita.
melle de platr si tencuita pe

din nauntru in 1801, de familia
tul Vradra satt Putineiul.
Hihiletul, rnunte, in jud. Buzar',

com. Valea-Muscelulur, en. Brusturisul ; izlaz i pactare.
Hijmul, munte, in jud.
si Hiliseul-Gafencu.
LocalitAtT insemnato sunt :
cintAret siI palamar, este miel,

fOcuta din birne de stejar, din
arborir padurer seculare de pe
Higiul, mahala, in jud. Mehe-
Higiul, vale, in jud. Mehedinti,

pl. Dumbrava, com. rur. Rocsoreni, pe care este asezat sa-
Hotarele mosier sunt Cu ; Po-
mirla, Tarnauca, Dersca,
Mormintul-Uriasulur, Movila-Ma-
re si Bolborosita.
Familia Curt este una din
vechele famitir de proprietarr
Moldovenr. In Uricarul de
Th. Codrescu, se spune ca:
Curt. In fata bisericer este ridicat un monument, pe care se

afta o cruce intre dor ingerr,
Vornicul de Poarta, 'Mime Me-
bine seulptatr in plata.. Ograda

bisericer in partea despre casa
proprietater este inchisa cu zid,
in centrul careia se ridica clo-
1759, o cante de hotarnicie a
lehhe, dupa ordinul tul Ioan

Teodor-Vocia, face, la 25 Iulie
mosier Hiliseul-d.-s., din tinutul
Dorohoin, pe apa Niel, sub Codri-Herter, alegind partile tul
Toader Curt, ce le .avea de zes-
potnita pe care se afta bustul

Mintuitorulur ,intre dor ingerr,
lar pe coama zidulur statt busturile a 6 Apostolr. Aceste im-
tre de la Adrian Paharnicui, si

care mosie este intre paclurea
pl. Trotusul, com. Darmanesti,

situat d'a stinga Uzulur i acoperit de padurr de brad si
podobirr sunt facute de catre

proprietarul mosier, Alecu Curt,
la anul 1858.
despre Obcina-Tincal,
Dealut-Corjeutitor si Mormintut-Uriasulur, la impreunarea
Jijier cu Tinca.
fag.
Este o scoala primara, conclusa de I invatator, si frecu-
HIliqeul-Gafencu, sat, pe mo-
Hilieui, com. rur., in partea de

N. a plser Cosula, jud. Dorohola, formad. din satele : Hiliseul-Curt, Hiliseul-Gafencu
cu resedinta primarier in Hiliseul-Curt. Are 442

familir, sati 1632 suflete ; 2 bi-
entad. de 50 elevr; avind un

local bun facut tot de catre
Alecu Curt, care da toate in-
lesnirile necesare spre intretinerea e in bina regula, ajutind

pe elevr cu cartr si cele nece_
sane la invatatura si pe 20 e-
sia cu acelast nume, jud. Dorohoiil, p14 Cosula, com. Hiliseul,

cu 209 familir, sati 789 suflete.
Proprietatea mosier este a erezilor defunctulur V. Canan10,
cumparata de la D-na Raluca

Miclescu, nascuta Holban.
Biserica cu hramul S-tirMihail
sericr, deservite de i preot si

4 cintaretr si 2 pAldmarl ;
scoala, conclusa de i invatator
levr saracr .1mbracindu-T.
325 hect. 47 aril, pamint, lar
Gavril, deservid de i preot

2 cintaretl si r palamar, e de
si frecuentad. de 50 elevr ; 428
proprietarul mosiei are 286 hect.,

44 aril cimp, 51 766 hect. 22 arir
zid, fama in 1855 de fostul proprietar M. Holban.
hect., 24 arir, parnint satesc ; 1432
Locuitorir improprietdritr
banT 8, la cheltuelT.
padure, bine ingrijita, cu cliferite esente de arborr, intre cari

predomina fagul i plopul.
Jijia, care incepe de la EntinaBaldnester, din padurea de pe
Loc. posea : 672 vite marT

cornute, 769 or, 87 car, 553
mosie, si piraiele : Blvolasul, Adincul, Mihalaul i Orbeja. Are
porcT ; go stupT cu albine.
un iaz numit Tinca.

DrumurT principale sunt : acel de la Culiceni si Tirna.uca,
ce cluc la Dorohoiti, i ami de
la Pomirla, ce duce prin Buhaiu
hect., 20 arif, emp si 1167 hect.,

24 arif, pAdure proprietdresc;
iaz ; 3 pogoane de vie.
Budgetut com. e de ler 3846,

banT 6o, la veniturr si de ler 3649,
Hilieul-Curt, sat, pe mosia cu

acelasT nume, jud, Dorohoiii,
pl. Cosula, com. Hiliseul, cu
226 familir, sati 823 suflete.
la Mihaileni.
www.dacoromanica.ro
Locuitorir improprietaritT au :
502 hect. si 82 arit pamint ; iar

proprietatea mosier: 961 hect.
cimp si 356 hect., 5 arir, pa-
dure, cu multe esente de arboa, intre cart domina stejarul.
Apele prineipale ce trec pe

mosie sunt : piriul Buldesul
riul Jijia.
Drum este acel de la Hiliseul-Curt, din care o ramura

apuca spre Dorohoifi s'a alta
spre Mihaileni.
Hotarele mosier sunt Cu Ga-
HILIEUL-ViRNAV
latul, Dersca, Buhaiul $i
1-1INTA
708
en-
driceni.
Hilieul-Virnav, sat, pe mo
sia cu acela$T nume, n partea
sudica a com. Pomlrla, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia, cu 165
familif, saa 622 suflete. Mar de
mult aceasta mo$ie era trup a
parte, iar acum se ala alipita

la mo$ia Pomirla.
Are o bisericl, cu hramul Sf.
Mihail $i Gavriil, mica, facuta
de oraul Turnul-Severin $i la
24 kil. de Malovatul, resedinta
pla.$eT. Este situata pe malul
Dunarer. Se margine$te: la E.,
Cu comuna Izvorul-Anestilor ;
la S., cu comuna Rogova ; la
V., cu Ostrovul-Corbului si Ser-
bia, de care se desparte prin

Dunare ; lar la N., cu comuna
Bistrita. Formeazd comuna cu
catunele : arjei, Nicovala, Or-
nav.
Silistea, in care se
I biserica, avind
peste tot : 1200 loceitorT ; 260
case.
LocuitoriT improprietaritT aa
581 hect., 47 ara", pamint.
Pamintul este de calitate buna. Locuitorir poseda : 38 plu-
din lemn, la 1780, de V. Vir-
di$tea
afla $coala
gurr, 75 care cu bol, 9 carute
HilieuluI (Dealul-), deal, pe

mosia Hili$eul - Gafencu, com.
Hili$eul, pl. Co$ula, jud. Dorohola.
Hilita, sat, in partea de E. a

com. Poiana-Cirnulur, pl. Cras-
na, jud. Vasluia, situat pe valea i coasta de E. a dealului

cu acea$T numire, pe o suprafata de 500 hect. cu o populatie de 66 familiI, saa 329 suflete.
Locuitorif se ocupa mar mult

cu cultura viilor $i a livezilor.
Are o biserica cu i preot

2 cintaretr.
Hinoga, insuM, in jud. Constanta, ceva mar la vale de satul Cochirleni ; apartine acester com.
are o forma lunguiata, cu o intindere de 70 hect., acoperita jumatate cu pietri$, jumatate cu salcir ;
in dreptul el', pe malul drept al
cu car, 96 stupT cu albine.

soseaua judeteana Hinova-Calafat. Tot in aceasta comuna
este $i micul port Hinova, pentri incarcarea cerealelor.
Are 2 bisericr, la care deservesc 2 preotT $i 3 dintaretr; o
scoala, c,1 i invatator, frecuentad. de 30 elevr si 2 eleve.
Sunt 7 circiumr.
Budgetul com. e la veniturr
de 2134 ler, lar la cheltuelT, de
1226 ler.
in partea de N. a comuner
in apropiere de $oseaua judeteana Severin- Calafat. Aceste
zidirr sunt construite din var,
piatr
i caramida in forma
pAtrata, avind o lungime $1. la-
time de la 30-50 cm. Lungimea zidulur este de 23 sanlar latimea de 16 sanjenr. Adincimea nu se cunoa$te.
Probabil ca e o zidarie vejenT,
chre romana. Imprejurul acester ziddriT, pamintul se cultiva

si la arat se gasesc monede cu
diferite inscriptiunT i figurl de
oamenT i animale. Pe malul
$oseler $i al Dunarer se gAsesc
ingropate oale, borcane i urcioare din timpurI vechr. Pe
unele monede se poate citi cu inlesnire numele imparatuluT Tra_
ian. Peste Dunre, in Serbia, la

satul Ritcova, se afla asemenea
zidariT. La capul podului, ce
trece peste apa Hinova, unde

s'a spart dealul pentru facerea
$oseler, precum $i in malul riu-
lur Hinova, se vad schelete de

oamenT, inmormintatI in direc-
tiunea de la S.-E. spre N.-V.,

la o adincime de un metru.
In timpul taierer malulur s'a
Vite : 6o8 vite marl cornute,

21 cal, 560 oT
611 rimtorT
In aceasta com. sa afla, intre
gasit de catre locuitorT, diferite

monede, scule, i, Ruga un sche-
mahalaua Nicovala si Cirjel,

bunT de pamint, numitT de locu-
sculptat un caldret pe un cal.

Aproape de Hinova, porne$te
itoril com. Sigr, si pe carT
Valul lur Traian, care sue dealul Starminer, trecind la com.
locuitorir If intrebuinteaza, fa-
cind focul cu el, pentru gatitul

bucatelor, pentru incalzitul sobelor si chiar la cazane, in tim-
let, o platra, pe care se afla
Broscani, si de aci, prin
viile
Oreviter, la Padina-Mica.
Hinova, prui, numit i Turbu-
de pamint ce aparaa Dobrogea
pul fabricatiunei tescoviner.

Apa principald in aceasta comuna, in deosebr de DunAre,
contra navalirilor din partea Bar-
care o ud in partea de V.,
barilor ; tot in dreptul saa pare
este Turburea, numita. $i Hi-
Hinova, 'pichet de granifil, pe
a fi fost asezata vechea cetate
nova, de la care $i satul sr-a

luat i numele. Aceasta apa,
dei mica, este 'lusa foarte pe-
marginea Durarer, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d. s., com.

rur. Hirlova.
riculoasa in timpurl ploioase.

Sunt niste zidirr vechT, situate
Hinta, grld, jud. Vilcea, pe mar-
Dunarer, se termina valurI marT
romana. Axiopolis.
Hinova, com. rur. i sat, in jud.

Mehedinti, pl. Ocolul, la 12 kil.
www.dacoromanica.ro
rea, in com. rur. Hinova, plasa

Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
HiNGULETI
709
matca careia se afta

apele minerale de la Govora.
Grumazesti, pl. de-Sus-Mijlocul,

Cu 28 suflete, posedind 107 ca-
pe care locuitoril
Sursele cunoscute pana azT sunt
pete de vite.
rul com. poarta
ginea
In numar de 20, afara de multe

altele ce ciuruesc marginea a-
dinti, pl. Motrul-d.-j., com. rur.
sunt infiltrate de o cantitate

oare-care de petrolia, care se
Flincultil (Valea-), vale, linga
Acest petrolia, saa unt de

nafta, convine o multime de
substante idrocarbure printre
carT: Benzina, Tuluina, Hylena,
Stirolena, Cumina, Antrocena,
Naftalina, Pirena, Parafina, etc.
Hiriseti, cdtun, apartinind comuneT Novaci, jud. Gorj, situat

pe ambele maluri ale apeT Gilortut-de-Apus, la S.-V. si la 2 kil.
de catunul Novaci-Romini.
Cu o populatie de 178 familli,

san 356 suflete.
con-
i asta-zT nu-
mete de Lunca-Tuguiatitor.
Hildana, mahala, in jud. Mehe-
cesta riti.
Straturile nisipoase ce compun terenul din valea HinteT
vede chiar la suprafata pAmintuluT. Acest lichid oleios este
adus de al:A in putul No. 7, In
momentut trecereT lor prin terenul petrolifer. El este in oarecare cantitate la suprafata apeT
din acest put.
sT-aa
struit casete ; tunca d'impreju-
Greci.
satul TomozeT, com. Oncesti,

jud. Tecucia.
Hindieti, sat, in jud. Roman,

pl. Siretul-d.-s., com. Miclau-
seni, spre E. de satul MiclAuseni, la marginea jud. Are 158

185
contribuabilf. Locuesc in
184 case. tit carte 20 persoane.
Se lucreaza otaria i butnaria.

Are o bisericA de zid.
Fringa, deal, in judetul Neamtu,
Este asezata in partea de N.

a jud., la 41 kil., spre N.-E., de
orasul R.-Sarat, si in partea de
V. a plasel Marginea-d.-j., la 13
kil., spre V., de com. Maicanesti, resedinta piase!. Comunele
invecinate cele maT apropiate
de Hingulesti, sunt : Malurile, la
5 kil. ; Obileti, la IO kil. ; Rimnicent, la 10 kil. ; Gologanul, la
13 kil.
Se margineste la V. cu com.
Gologanul ; la S., cu com. Obilesti si Rimniceni ; la E., cu com.
Malurile, iar la N., cu jud. Putna

cu com. Vulturul.
Este asezata pe un ses deschis in toate partile, si care se

prerde in apele RimneT, Rimni-
pl. Piatra-Muntele, com. CrAcA-
culuT-Sarat i PutneT.
oani, situat intre satele Ghindaoani i Cracaoani ; se maT numeste si Ghindaul.
Este udata, prin mijloc, de piriul Leica, care formeaza la estul
Hingani, vechie numire a cdtunulu Catiasul, com. Chiojduldin-Bisca, jud. Buzatt.
catunuluT balta Leica, din care

o parte poarta numele de B 'taZiduluT, din pricina ruinelor Zidul-luT-Doni, care aa maT dat
numele de Lunca-Cotul-Zidului,
la un mic ses din Lunca-Tuguiatitor, ce invecineste aceste
LocuitoriT posea.: 39 plugurT,
Hingirul, deal, pe mosia Pe-
34 care cu bol; 380 vite marI
tresti iSatrareni, in partea de

S. a com. Buimaceni, pl. Jijia,
jud. Botosani.
numita Seaca, formata 5i umpluta de apele piriuluT Leica,
se face prin sosele vecinale care-I
Hingiraul, pda'ure, in jud. Bo-
In timpul ploilor celor marT ale

toamneT. In com. mal sunt i 18
leaga la N. cu cAtunut san de

resedint, iar la S. cu Pociova-
tosani, pe dealul Hingiraul, de

pe mosiile Petresti si Satrareni,
In partea de S.-V. a com. Buimaceni, cu o suprafata de 128
cornute, 12 cal, 110 oT, 40 capre si 16o rImAtorI.

listea.
Sunt 3 morT pe va si
15
linda
hect.
Are i biserica, zidita la anul

1885 de locuitorT, In locul cele!
Hinguleti, com. rur., in jud.
vechT, deservita de i preot si
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., la

hotarul jud. catre districtul Putna, pe Oriol Leica.
cintaret.
In acest catun e resedinta

subprefectureT plaiuluT NovaciAmaradia.
Hiza, cdtun, in jud. Neamtu, com.
Mal inainte de 1864, com.

avea numele de Tuguiati, de la
o ridicatura In mijlocul com.,
numita Tuguia sati Tuguiata,
www.dacoromanica.ro
ruine. O alta bala este acea
puturT.
hect., din care 50 hect. ocupate de vatra com., 450 hect.,

ale locuitorilor,
lar restul de
3150 hect. sunt ale proprietateT private, care posea si bAltile.

familif, saa 966 suflete : 496 bar
batI si 470 femeT ; 494 casAtoritT, 505 necasatoritr, 17 vaduvI.
Are o biserica, co hramul Sf.

Ioan_Botezatorul, zidita in 1836,
H1NGULEM
H1RBOCA
710
de Ionita MArculescu din Focsani muntenestT, ajutat fiind

de locuitorT, carT a donat-o
cu 34 pogoane pamint arabil ;
are I preot si 2 cintAreV.
getul com. e de 4374 leT la veniturT si de 1131 leT la chel-
pe o icoana se gAseste inscrip-
tu ell.
de mal multe orT si in urmA s'a

refacut din caramida. Se intre-
coala de bAetT, fundata in 1871
al celor miel de 982 (746 oi,
de com., sub acelas! acoperamint cu primaria; condusa de

702 (675 boT i yac, 27 caT) si
84 capre i 153 rimatorp.
frecuentatA de
HIntesti, sat, cu 65 familiT, jud.
45 elevI.
Locuitoril poseda : 150 plu-
Arges, pl. Pitesti, face parte din

com. rur. Hintesti-Zmeura, a
invatAtor
gurT ;
i masina de secerat ;
moara cu aburT pentru macinat

porumb ; 484 boT, 309 vacT, it3
cal, 198 Tepe, i asin, 2630 oT
si too rimatorr.
In com. sunt 18 comercial*.
Transportul productelor se face
pria stalia Ivesti (jud. Tecuci),
card resedintA este. Are o bisericA, cu hramul Adormirea,

deservita de 2- preotT i i d'utAret.
tia din anul 1828. S'a reparat

tine de locuitorT.
Teritoriul satuluT e de 410

hect.
Hipi, sat, jud. Dorohoiti. Se numeste si Dobronduti. Vez! DobronAuti.
Hirboca, cdtun, al com. VadulSorestilor, jud. Buzd, Cu. 765

loc. si 143 case ; are sub-divi-
Hinsarul (Bleanca, Canta-
ziunele : Vadul-Sorestilor si Blestematele.
cuzino), pddure de fagT secular, in jud. Buzatt, com. Bozi-
Hirb oca, deal, servind de limita
la 13 kil. spre E. de comuna.
orul. Are 420 hect. si face un corp
intre jud. R.-SArat si Buzat1 ; se

drumul care vine de la Focsani,
trece prin com. Gologanul, prin
Hingulesti, se indreapta spre
cu padurea Tainita. Printeinsa
desface din culmea Cimpulungeanca ; se intinde printre riul

SlAnicul i afluentul 0.0 ptriul
Hirboca; brazdeaza. com. Racoviteni si com. Hirboca, pl. S1A-
trece un drum pitoresc de la

stabilimentul Bisca la fostul schit
de maid Sf. Gheorghe.
BrAila, trecind prin com. Malurile, MATcaneti i Maxineni ; sp.re
Obilesti-Plainesti-R.-Sarat; spre
Slobozia-Rimniceni-CiorAsti

la veniturT, si de 4894 le, 22
banT, la cheltuelT.
Hingulesti, balar', in jud. R.-Sa-
Hinsarul, munte, acoperit Cu p5.dure, in jud BuzAti, com. Boziorul, cAt. Nucul, intre ValeaLarga.
muntele Tainita.
Hlrboca (Blestematele, Hirboca-Banului), mofil, in jud.
Htnsarul, vale, in jud. Buzati,

com.Boziorul, cAt. Nucul, acoperita de fineata si de padurea Hin-
cuta mal mult sub numele de
sarul. Incepe din poalele munteluT Zboiul si se continua pana
Leica.
In Bisca-Rozilel.
rat, pl. Marginea-d.-j., cunos-
niculuT, jud. Buzar'; este acoperit cu imasuri i semanAturl.
Buzlii, com. Vadul-Sorestilor,

foste proprietatI ale StatuluT,
pendinte de Banul ; 8o hect.

dat in loturT si restul proprieta te particular..
Hirboca, mofie, in jud. Buzar',

Hintesti-Zmeura, com. rur., jud.
Arges, pl. Pitesti, la 12 kil, de
com. rur. Biscovul-Flesti (resedinta subprefectureT) si la 18
kil. de Pitesti. Se compune din

7 catune : Dealul-Viilor, Dumitresti, Gura-Vdel, Hintesti, Valea-Basangesti, Zmeura-d.-j. si
Hintesti, sal, face parte din com.

Buciumeni, pl. Nicoresti, jud.
Tecuciti. Este asezat pe valea
pirluluT Tecucelul, in partea de
S.-V. a com. si la 3 kil, de resedinta el, care e in Buciu-
meni, spre N.-V. de Tecuci.

Zmeura-d.-s., avind peste tot

liT, sat 400 suflete, carT locuesc
Sunt 3
bisericT: in Hintesti,
Zmeura-d.-j. i Zmeura- d.-s., cu
LocultoriT sunt razesT si se

ocupa cu viticultura.
4 preotT, 3 clnaretl i 3 para-
cliserT ; o scoala primar rurala.

Sant 260 contribuabilT. Bud-
Sf. Gheorghe. Se zice ca ar
in 75 case.
fi construitA pe la anul 1810 ;
www.dacoromanica.ro
com. Carpinistea. VezT Richitele si Virboceni-Blestematele.
Hirboca, firlu, izvoreste din jud.

R.-Sdrat, din dealul Cimpulungeanca, al culmer cu acelasT
nume, in com. MArgritesti ; udd
aceasta com, prin mijloc ; primeste piriul Carpinisul, Iing5.
cdtunul MurgeO, al com. Racoviteni; uda aceasta com. in

partea de V.; intra in jud. BuzAti,
primeste la intrare piriul Licoi, pe urma piriul Clociti; raerge spre com. Vadul-Sorestilor,
EIRBOCA
711
si se varsa in riul Cilnaul, la
les mal multe marfurT din tara,
Gura-HirboceT, mar sus de com.

Zernesti-de-Cilnati, dupa un curs
se afla ad ; ea duce la Poiana-
Ocna, resedinta plaseT, 18 kil.;

la com. Grozesti, lo kil.; la
com. Trotusul, 34 kil. si la com.
Mana.stirea-Casinul, 40 kil.
de 32 kil ; cursul saii este lin

si are mal multe morT pe din-
Sarata. din Transilvania.

Populatiunea com. e de 181
familiT, saii 853 suflete : 423
sul.
barbatT, 429 femeT ; 795 RominT,
jud. Bac, pl. Tro-
55 Unguri si 3 Armenr, totT de
tusul, com. Hirja, proprietatea
protectiune romina ; 496 agricultorT, 3 meseriasr, 5 comerciantr,
d-lui Negroponte, Cu imase multe
Hirboca, phig, in jud. Buzati,

com. Minzalesti ; Tese din muntele Giurgiul $i da in Bisca-Mica.
Hirca, vale, numita $i
Valea-
HirceT, in com. rur. Bradetul,

pl. Vailor, jud. Mehedinti.
HIrcioroaba, dcal, jud. Tecuci,
la E. de satul Ocheni, com.

CtsmdrAchesti; desparte satul Ocheni de com. Negulesti.
Hircioroaba, pa-dure, situat la

E. de satul Ocheni, com. Condrachesti, jud. Tecucia.
Hircului (Piriul-), piria,
in
jud. Neamtu, com. Dobreni, pl.

Piatra-Muntele; se vars in piriul Alinasul.
mosie, a StatuluT, in jud.
R.-Sarat, pl. Marginea-d.-j., pe
care se afla situata. padurea
Tufele-lui-Tivga. san Hila.
17
functionarT si
4 servitori.
ti carte 83 persoane. Locuesc

in 173 case.
Are o scoala mixta, care functioneaza de la i Octombre 1887,
intretinuta de Stat, intr' un local
construit din birne de com. si

care in 1891 a fost frecuentata
de 30 baieti si 13 fete ; o biserica, Cu un preot si 2 cintdretr; 7 circiumr.
Teritoriul comu neT are o intindere de 1356 hect. Proprietar
mare este d-nul O. I. Negro.
ponte, care are o mosie de peste
600 hect., ce-T da un venit anual
de 33000 leT. Restul pamintuluT
este impartit intre fostiT clacasT,
improprietaritT dupl legea rurala din 1864, pe mosia Grozesti.
In aceasta. com. se gaseste
Flocesti i Javreni i PunctulOituz (vamA).
multa pleura. D-1 Negroponte

are 5 puturT, la localitatea numita. Pacurele. De asemenT ozocherita sa cear de pamint
se gaseste in multe locuri, mal
cu seama la Stinca-Mare.
Vite sunt: 168 caT, 326 vite
n'ad cornute, 171 capre, 2191
di si 204 porcT.
Budgetul com. e la veniturT
Rirja, com. sur., jud. Bacati, pl.

Trotusul, asezata la hotarul in
spre Transilvania, in valea superioara a OituzuluT. Se comp une
din 2 catune : Hirja, cu sectiile
In Statistica din 1874 se gl-
de leT 4941, banT 16 $1 la chel-
seste alcatuita tot din satul Hirja

Punctul-Oituz.
Teritoriul san se margineste:
tueli de ler 4354, banT 16.

Com, este strabatut de calea
la V., cu. Ardealul ; la N., cu

sectia Slanic din Tirgul-Trotu-
Poiana-Sarata. Partea soseleT din
suluT ;
la E., cu com. Grozesti
la S., Cu com. Mandstirea-CaTrecatoarea OituzuluT, cu una
din vamile prin care infra
11
nationala OnestiPasul-Oituz-
puturT de pleura dind un

venit de 33000 lei.
Hirja,sat, jud. Baca, pl. Trotusul,
si resedinta com. cu acelasT nu-
me, situat d'a stinga Oituzului.
De acest sat tine sectiile Flocesti si Javreni. Are o biserica,
cladita la 1749 de Aga Ion

Cantacuzino si de sotia sa Maria Racovita., deservita. de
preot si 2 cintlreti. Vezi Hirja,

comuna..
Hirjea, deal, in jud.
R.-Skrat,
plaiul Rimnicul, com. Valea-Sdlcid ; se desface din culmea
pulungeanca, din virful Goicelul ;
brazdeaza partea de V. a com.;
se intinde printre riul

si afluentul sA, piriul Hirjea ;
este acoperit cu paduri i imasurT.
Hirjea, pirifi, in jud. R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, com. Valea-SalcieT ; izvoreste din dealul I
;
uda partes. de V. a com., si

dupa un curs repede cam de 3
kil, se arunca in riul alnaul, mar
jos de cat. Modreni, al com.

Valea-SalcieT; pe apa lui se afta
2 mor' de macinat porumb.

Hirla, unul dintrepiscurile munfilor *erbel, din com. NeagraaruluT, jud. Suceava.
aceasta com. a fost fama de Hnl, ora', situat in partea de

catre o companie de geniii din
armata austriaca. sub domnia
luT Alexandru Ghica.
Distantele : la Bacaa, capitala
districtulur, 75 kil.; la Tirgul-
www.dacoromanica.ro
S. a pl. Cosula, jud. Botosani.

Se intinde pe colinde dealuluT
Pretraria pana in Bahlui0 i tan
mul sting al BahluiuluT pe loc
ses. Este inconjurat de toate
712
HILRAU
partile cu dealur) inalte, acoperite cu padurT marT i cu viT.

Are o pozitiune strategica.
Hirlaul se afla la 48 kil. de

Botosani, strabatut de soseaua
nationall.
Orasul se compune din centrul orasuluT i suburbiile : Bo-
jica, spre V.; Silistea, spre N.;

Munteni, la E.; Burdujeni
Bahluiul, spre S.
Teritoriul orasuluT e de 113
hect., ocupat de oras si de va.

Imasul tirguluT are 260 hect.,
de care se tine pamintul cCiresul, loc de arat de 290 hect.,
pe care-I impartesc locuitoriT
orasuluT. OraseniT aii 46 hectare vil.
retl si 3 eclesiarh i spital, care

tine de epitropia Sf. Spiridon din
Iasi, zidit de Pulheria Ghica ;

farmacie ; i biuroa telegrafopostal, infiintat in anul 1873 si
si al caruT venit "pe anul 1896
In
zid in locul hrisovuluI
tefan-cel-Mare.
Epitropia spitalelor sf. Spiri-
don din Iasi, primind averile

manastireT Precista din Roman,
a ramas stapina pe aceasta
97 a fost de le! 12293, banT

83; resedinta une! companif de
dorobantl.

le! la veniturr si 81352 leT la
cheltuelT.
De com. Hirlaul tine si mosia

Hirlaul, proprietate a spitaluluT
Numarul vitelor de pe mosie
si ale tirgovetilor e de 3131:

632 boT i liad, 267 caT, 2069
oT, 22 capre si 135 porcT.

Orasul Hirlaul are insemnatate atit prin vechimea sa, cit
si
pentru aceea ca a fost a
Spiridon din Iasi, in intindere de 858 hect.
doua capitala a Moldover cit-va
Aceasta mosie se zice a fi
Cronica spune ca acest tirg

a fost descalicat de tefan-cel-
Sf.
data tirgovetilor de
timp.
Populatiunea orasuluT e de
952 familiT, sal 4196 suflete :
tefan-celMare, printr'un hrisov, care laseza in zid in biserica Sf. Gheorghe,

de-asupra amvonuluT. Constan-
2066 barbatT si 2130 femeI ;
tin Mihail Cehan Racovita, la
nesti ea zidurT cu tot.
850 contribuabilT. Sunt 300 familiT RominT, 550 familiT EvreT si

100 familiT de diferite nationali-
1783 sfarma acel hrisov, la ir o-
TotusT Hirlaul are o vechime

mult maT mare, cacT dupa tocmeala ce facu Alexandru-Voda
tatT. Locuesc in i000 de case.

Sunt 164 comerciantI ; 490
meseriasT ; o fabrica de rachia
de drojdiT ; 2 fabricT de uleia ;
51 dirciuml.
Industria lemnuluT e dezvoltata, niai cu seama carutaria
sia Tirgului si o da manastireT

Precista din orasul Roman, spre
intretinere. MaT pe urma administratia manastireT le rapi
alte drepturT si le impuse felurite
dijme pe vi!, livezT, etc., din
care cauza pe timpul domnieT

a doua a lu/ Alexandru Const.
Moruzzi, ttrgovetiT reclamara con-
dogaria.
Catea nationala Botosani-Hirlaul- Tirgul - Frumos, inlesneste
comunicatia orasuluT cu comunele vecine.
tra ziseT manastirY, lar Domnul

recunoscind dreptul lor tr a
In partea de N. a orasuluI
nu i-a lasat in pace, ci din noa

le-a impus dijme, pana cind, in
este Primaria, Perceptia si Po; aci e si

litia
ca observator pentru
un turn
foc
servida de pompierf.
In Hirlati e resedinta subpref6cturer plaseT Cosula si a
jucAtorieT ocoluluT Cosula - Mil etin
Are iscoald de bletT Cu 4 institutor!, frecuentata de 133 scolarT; i coall de fete cu 2 institutoare, I maestru pentru lucrul
de mina si 95 eleve ; 3 bisericT
paraclis, Cu 3 pre4, 6 cinta-
para asupra tuturor drepturilor

de stapinire.
Administrati a manastireT ins
urma altel reclamatiunl, Alexandru C. Moruz, ordona logofatuluT
ca in unire cu
ispravnicul HirlAuluT, VasileBals,

biv-vel Caminar, O. faca hotArnicia loculuT tirgovetilor, afara
de cele 600 fald saa 858 hect.,

care ramin mnastireT, iar
govetiT, pentru pomenire, se oblig a da 35 oca ceara pe an.
Moruzzi confirma. aceasta prin
hrisovul din i8o5, luna Februare,
asezat
care hrisov i acte
www.dacoromanica.ro
Mare la anul 1487, cind a facut

si biserica Domneasca de piatra,
Sf. Gheorghe, i curtile cele dom-
cel-Bun Tara', se vede asezat

paharnic mare si pircalab la Cotnarl i Hirlaa.
Dintr'un act dat de PetruVoda, de la Pobrata, la anul

1448, cu privire la drepturile ce
se daa manastireT Poiana asupra
a treT sate (vezT Unsa, schit)
se dovedeste ca Hirlaul exista

inainte de tefan-cel-Mare, ca
aicT eraa si judecatorT marT carT
judecaa afacerT grele.

Pe timpul luT
tefan-cel-Mare,
Hirlaul era resedinta sa de vara,

unde avea curtT domnestI. Asad
se maT cunoaste temelia pe care
a fost zidit palatul, in apropiere
de Sf. Gheorghe, catredala orasuluT, cit si ruinele unel pivnite
a unuT feredea.
In Hirlaa a dat tefan-cel-
Mare un ospat mare boerilor

ostenilor in ziva de Sf. Nicolae, dupa ce a invins pe Albert,
regele PolonieT.
tefanita. Voda, nepotul luT

tefan-cel-Mare,, a dat ostenilor
HfRLIU.LuT (MOVILA-)
litRSA
718
sAl in -ziva de Sf. Dimitrie, un

ospAt mare, in urma invingereT
u n or TAtarT. (Letop., tom. I, pag.
187).
In luna lul Aprilie, anul 7031

(1523), StelinitA-VodA a tliat in
HirlAt pe Arbore, Hatmanul, si
fin sAr, din cauza unor phi mincinoase a unor boeff invrajbitorT.
(Letop., tom. I, pag. 187).

Din HirlAti a fost Petru Rares,
care se zice cA se ocupa cu

pescAria si mergind cu peste la
Suceava a' fost vestit de urmas
al luT "Stefan-cel-Mare, lar StefnitA-VodA, care era pe patul
de moarte a cerut de la boierT
sA-1 punA pe Petre MAjearul ce
l'aii poreclit Rares, dupl numele
a tocmi biserica, a o face mAnAstire si alte imbunAtAtirT, dar

timpul si ImprejurArile grele in
care se afla Tara n'a putut lAsa

pe Antioh sA-s1 implineascA gin-
dul. (Letop., tom. II, pag. 52).

La anul 1711, HirlAul a Tost
suflete, din carT 88 contribuabilT. Locuesc in 65 case.

Sunt 170 vite marl cornute.
Are o bisericA de zid.
pi-in
osea.
prIdat ingrozitor de Turcl, in
HIrleti, cdtun, de resedintl, al
timpul rAzboiuluT cu Petru-celMare al RusieT. (Letop., tom. II,

pag. 109).
PAnA la anul 1834, HirlAul a
comunei Deparati-Hirlesti, pl.

Teleorman, jud. Teleorman.
Hirleti, mofie, in jud. Teleor-
fost capitalA de judet (tinut),

care coprindea o parte din ju-
man, pl. Teleortnan, cu o in-
detul Iasi impreunA cu Cotnari
arabil.
tindere de 750 hect.
pAmint
si o parte din jud Botosani de

astA-zT, tinut care se numea tinutul HirlAului.
HIrmfineasa, sat, in jud. Ro-
femeeT ce a fost, dupa alt blr-
1888, a ars cu totul partea cen-
man, pl. Siretul d.-s., com. Helestieni, la 500 m. de resedinta

comuneT. Este asezat pe deal.
bat, tirgovAt din HirlAd, si Fati

chemat : Rares, care femeie a
tralA a orasuluT HirlAul.

In HirlAti se aflA urmAtoa-
Are, dinpreunl cu satul Marginea, cu care este legat, 89
avut relatiunT cu Stefan-cel-Mare,
rele biserid mal insemnate :

i. Sfintul Gheorghe, sat Bi-
familit, sat 418 suflete, din carT
serica DomneascA, zidit de Ste-
tot case.
muma luT Petru. (Letop., tom.

I, pag. 190).
Petru Rares a avut resedinta
sa mai mult in HirlAt, locuind*
In palatul fAcut de tefan-cel-
Mare si a zidit si biserica Sf.

Dumitru. (Letop. tom. I, pag.
In fine, in ziva de 8 Mait
fan-cel-Mare la anul 1487, cind

a fAcut si curtile de piatrA.
2. Biserica Sf. Dimitrie, ziditl
de Petru Rares.
115 contribuabilT. Locuesc In
1-11rna,
deal, comuna
BArzeiul-
de-Gilort, plasa Amaradia, judetul Gorj. Are directia N -S.-V.,

coprins 'filtre apa Cilnicul la
Hirlulul (Movila-), movild, pe

dealul RAuseni, in partea de
N. si vilceaua BArzeiul-de -Gi-
La anul 1624, a ars palatul

domnesc in Iasi si Radu-Mihnea-
V. a satuluT RAuseni, com. Co-
VodA sl-a mutat resedinta in

HirlAt, unde a si murit la anul
1626 si fu dus la Bucuresti si
mAndAre.sti, pl.
dealuluT CAlugAreasa, a cArer

ramificatie se terminA in valea
se ingropl la o mnstire fAcutl

de el. (Letop., tom. I, pag.
pe lingl ea trece drumul la
205).
Jijia, jud. Bo-
tosani, numitA ast-fel pentru cA

vine in directia orasulur HirlAa;
Hirlaa.
lort la S. Este o prelungire a

GilortuluT.
HIrsa, com. rur, jud. Prahova,

pl. Podgoria. Se numeste ast-fel
de la un pise ascutit futre doul
288).
La anul 1650, Hmil, Hatmanul, cu TAtarir si CazaciT, at ars si
HIrleasca, ftddure, in jud. Teteorman, com. Deparati, avind o
vAT, numite Piscul-luT-Hirsa.
Este situatA pe vAile Orle-
prAdat HirlAul, robind multi

oamenT in timpul domnieT luT
intindere de 350 hect. E situatA
lor VArbila, H rsa si Bucovelul,
In valea formatl de riul Tele-
Vasile Lupu. (Letop., tom.
ormanul si de 0-'11 TeleormA-
la 18 kil. de capitala judetulul

si la 8 kil. de a plAsel.
I,
pag. 319).
La anul 1687,. HirlAul a fost
nelul.
flete: 952 bArbatr si 911 femeT,
prAdat de TAtarT cari at fost
H1r1e9ti, sat, jud. Roman, plasa
chematT de Constantin Cantemir-
Siretul-d.-j., com. Oniscani, spre

N.-E. de tirgusorul Oniscani, la
VollA in ajutor, sl alunge pe

Sobieschi cu LesiT.
La anul 1706, Antioh Cante-
mir vizitA HirlAul, cu gtnd de
1 -kit. 500 m. de el, pe malul
In care intrA 22 familiT de Tiganr, 4 de 13ulgarl si 5 de halieni. Locuesc in 402 case.

Se compune din 6 cAtune ..
drept al rinluT Siretul. Are o populatie de 88 &mili!, sa0 282
Hirsa, Nisipoasa, 'Gilmeia, VArbila si Valea-CuculuT.
60645. Alarde Illollotiar Goograjlo. Vol. Ill:
www.dacoromanica.ro
HIRSA
714
Are 5 biserid : la Hirsa, Nisipoasa, Plopul, Varbila si Valea-CuculuI, deservite de 5 pre; o secan frecuentata de 45
elevI. Carte stin 37 locuitod.
Afara de agricultura, locui-
toril se mai Ocup cu rotaria,

dulgheria, tlerea padurilor
pomicultura. Produsul munceI
11 desfac la orasul Ploesti.
284 locuitorI s'aii improprieta-
rit la 1864 pe mosiile Bucovul,

Poenareanca, Sdlcianul, Rogozasca .7.1 a fratilor Caribolu, cind
li s'a dat 818 hect.
1.11120VA
ria, jud. Prahova, si se varsa in

1.11.11 Bucovelul.
Hirseti, numirea vechie a satulur Piscul, jud.
Hirova, plasd, in judetul Constanta, ocupind partea de N.V. a ld.

luat numele de
la resedinta sa, oraselul
soya. Este situata in partea de
V. si de N. a judetuld.
Se margineste la N. cu jud.
Tulcea; la E., tot cu jud. Tulcea ; la S., cu plile Constanta
Medjidia ; la V., cu judetele
Dunare i valea Sarai; culmea

Hirsova, la V., cu virful Caima-
cli (85 m.), Intre Durare si valea Tichilesti; culmea Topalul,

intre Dunare si valle Tichilesti
Stupina, cu virful Olacul (125
m.), la S.; culmea Boazgicul, la
S., cu virful Zavolul (126 in.),

tare valle Stupina i Boazgicul;
culmea Erchesec, in partea cen-
tran si sudica, cu virful Erchesec (234 m.); culmea Dulgherul, cu virful Turbencea (252
m.) la E., 'filtre piraele Casimcea I Saral; culmea Insiratele,
55 cal, 748 o! si 436 pord.
Brila i Ialomita, despartindu-
la S.-E., ca virful Terzi-Chioi

(214 m.), intre piraele Boazgi-

se prin fluviul Dunarea.
cul
In partea de V. si de N.-V.
e accidentata de dealur i val.
Dealurile sunt prea putin aco-
portante, servind ca puncte de

orientare si de observatie.
Comerciul se exercita de 8
persoane.
Veniturile
cheltuelile co-
mune' sunt de 4200 le! anual.

Prin centrul comund trece
i Casimcea.
Movile sunt numeroase i im-
perite cu padurI; si mal mult

ca filete i semanaturI frumoa-
satut Boazgical, pana mal jos de
se si ca movile numeroase.
satul Ostiovul, pe o distanta
Dunarea o uda la V., de la
Princip-alele culfd sati sisteme
de aproape 80 kil. Directiunea
de dealud, cad bazdeaza teri-
cursuld san e spre N., N.-E.
toriul plaseI sunt urmdtoarele :

culmea Ostrovuld, la N., cu virful Ostrov (140 m.), filtre Duliare i Orla Rost; culmea Daeni, tot la N., cu virful Ghiolgic-Tepe (184 m.), futre Dunare
si valle Rost-Dere si Topirscea;
sati N.-V. si in dreptul Hirsovei

descrie un mare semicerc; de la
Cetatea-01I se desparte in doul
Bucovulul, Ciuciuneasa, Noroaielor, Robul, Cuculd si Varbila,
culmea Fagarasul, la N. cu vtrful
gean ;
formate din mal multe ramurr.

valle Rost-Dere i Sarai ; culmea Sultanul san Topologul, la
Urlati, Iordacheanu, Valea-Calu-
N.-E., cu virful Doerani (392

m.), cel
inalt din toata pl.,
soseaua Bucovul-Hirsa.
E brazdat de dealurile : Gilmeia, Rachiti, Piscul-luT-Cernat,

Puiulescu, Piscul -Sticlaruld
Piscul-Subtire. Serva de finete.
Pe o parte din ele sunt pomI

roditorl si se cultiva cereale.
E strabatuta de valle: Hirsa,
gareasca, Gornetul-Cricov, Podeni-Nd, Bucovul si Podeni-
Fagarasul-Noii (188 m.), intre
Hirsa, sat, face parte din com.

rur. Hirsa, pl. Podgoria, jud.
chiar din tot jud. ConStanta ;

culmea Girlici, cu virful MovilaCiuroboaia (120 m.), la N.-V.,
intre Dunare si valle Topirscea
si Pietrisul; culmea Balgiul, futre valea Pietrisul i piriul Sa-
243 locuitod (126 barbatT, 117

femel). Ad i e resedinta comu-
rai si Dunare ca virful Balgiul

(102 m.), la N.; culmea Curu-
neI. Are o biserica, fondata in
Bair, la E., cu vtrful Dragan (302-
anul 1866.
in.), futre piriul Sarai
Vechr.
Hirsa, gir14, izvoreste din padurile com. Hirsa, pl. Podgo-
i.
aflu-
brate: Dunarea-Noul si Dunarea-Veche, la E. de precedenta,

zisa i Canalul-Macinuld, si al
card mal rasaritean este dobro-
largimea cea me mare

o atinge ceva md jos de Hit.soya (2200 m.); adincimea variaza- filtre 12-33 m. ; formeaza
mal multe insule, futre care
Boazgicul-Mare i Boazgicul-Mic,
Topalul, Hirsova, Chiciul, Daeni
toate acopesi Ostrovul,
rite cu padurI de salen; malul

san este inalt i stincos.
Piraele care o uda sunt : Rost
sal Aigar-Ahmet, la N., trecind
pe lingl satul Ostrov; Topfrscea, tot la N., trecind pe litiga

Dleni ; Pietrisul, in partea centran., trecind maT jos de satul
entul s Mahometcea ; culmea
Girlici ; Sarai, cel maT insemnat,
Cadi-Cisla, lo.. partea centran,
In partea centran, trecind prin

satele Topolog, 'Mar i romin,
cu virful Cirnele (168 m.), intre
www.dacoromanica.ro
1-111WVA
715
Calla, Rahman, Haidar, Carapelet, Balgiu i Sarai, i primind

ca afluentI piraele Topologul,
Calla, Corugea, Haidar, Mahometcea, Rahman si Ramazan-
Din acestia, 7814 sunt improprietdritI pAnd la I0 hect. ;
Chioi ;
559 de la 10-25 hect., 90 de

la 25-100 hect., 12 de la loo
Ramazan, Haidar si Mahometcea, toate pe dreapta;

trecind prin satul
5 i Boazgicul, trecind prin sa-
Ciobanul, la V., pe malul

sudic al laculuI Ciobanul, cu
tele Satis-Chioi, Bdltdgesti
inalt i stincos ce domina' valea

Ddeni si Orla Bdroiul ;
Boazgicul, amb ele la S.; toate

aceste piraie se varsd k Durare
sad in gidele formate de ea. A ara
de aceste piraie maI sunt niste

glrle fie naturale, adicd formate
de Dundre pria revArsdrile
fie artfficiale, facute de pescad
pentru a atrage pestele
din
Durare; principalul e Bdroiul,

In partea de V., care pleac
sub numele de privalul Rotundul
formeazd in drumu-I mal multe
cAtun ele Ciobanul i Cadi Cisla ;
Ddeni, la N.-V., pe malul
Girliciul, tot la N.-V., pe

valea Girliciul si pe malul drept
al Oler BAroiul ;
Gkizdeirefti, la S., pe valea
Ghizddresti si pe malul drept

al Dundrei cu cAtunele Ghizddresti i Tichilesti ;
Ostrovul, la N., pe malul
drept al une verigI a Durara;

Sarai, in partea centran,
pe piriul Sarai, cu ctunele "Sa-
hect. in sus si 329 n'au pdmint.

Intinderea pl. este de 107493
hect., impArtite dupd cum urmeazA : Terenul productiv este.
de 101478 hect. ; terenul neproductiv este de 6015 hect. (vetrele
satelor 3238 hect., ball, helestaie
2777, total 6015). Terenul productiv se mal sub-imparte in modul urmAtor : 78544 hect. teren
cultivat cu cereale, legume, etc.,
(din care 6190 hect. ale StatuluI
si propietarilor si 72354 hect, ale
locuitorilor); 3797 hect. teren ne-
lacurr, ca Ciobanul, Hazarlic si
rai, Bilgiul, Carapelit, Dulgherul;
adeni. Mal sunt trer verigI,

una la S. si dota la N., care
)5Yriul, tot in partea centran., pe valea iriul, ea cdtu-
sunt Orle formate de Dundre.
nele
caltivat (din care 1268 hect. ale

Statuld si proprietarilor i 2529
hect, ale locuitoriloi); 11750
hect. izlaz (din care 3073 hect.
ale Statulul si proprietarilor si
Chioi ;
hect. vil (din care 49 hect. ale

Statuld si proprietarilor si 484
BAltl sunt: Slateia, Rotundul

Ciobanul, Puturoasa, HazarlicGhiol, Girlici si Ddeni, toate
asezate In partea de V., la N.

de Hirsova, avind o intindere
totald de 600 hect., producind
acelasI fel de peste ca i Duna-
rea, de care sunt formate si al

cdror venit apartine StatuluI ;
ele sunt mal toate inconjurate
cu stuf.
Vdile sunt : Valea-MosuluY,
Pinga, Dleni, la N., deschizindu-se in Dundre (Orla BAroiul);
Hazarlic si Barter in partea centran., deschizindu-se In lacul
Hazarlic ; GhizdAresti, Topalul,
Stupina i ZAvolul, la S., deschizindu-se in Dundre ; Capugi
Erchesec la S., adiacente
ale piriuluI Boazgic.
Este format dintr'o comuna

urband, Hirsova, resedinta, asezata in partea de V., pe malul
cel inalt al DundreI, si i i com.
rur., i anume :
Ca/fa, la N.-E., pe piriul

Calfa sad Sarai, cu atunele :
iriul, Capugi, Cartal, Pantelimon, Erchesec, Muslu, Muslu-Bey, Satis - Chioi si Terzi-
Topalul, la S., pe valea

Topalul si pe malul inalt si stincos al DundreI, cu cAtunele Topalul i Boazgicul ;
ro. Topologul, la N.-E., pe pi-
riul Topologul sad Sarai, cu

cdt.: Topologul i Doerani ;
Urumbei sad Orumbei la
N., pe piriul Rost sad AigArAhmet, cu cdtunele : Urumbel
8677 hect, ale locuitorilor) ; 533
hect. ale locuitorilor) ; 6854 hect.

pdodurI (din care 5693 hect. ale
StatuluI i proprietariI si 116i
hect. ale locuitorilor).
Locuitoril posedl: 49 masinl

de secerat, 55 masinT de bAtut
porumb, 696 grape de fier, 15
masinI de vinturat, 68 diferite
masinI agricole, 1915 plugurf
cu bol, 831 plugurI cu cal, 942
Flgdrasul-Noti.
Populatiunea plAsel Hirsova
este de 5817 familil, sa 23159
suflete : 12006 bArbatl si 11153
femeY ; 13281 necAsdtoritI, 9076
care cu bol' si 2357 cdrute cu cal.

Vite sunt : x6o armasad, 3960
cdsdtoritT, 767 va.'duvT, 35 di-
alacT, 150 asinI, 7810 berbecI,

65716 or, 23274 miel', 155 tapT,
2024 capre, 991 fed, 2114 porcl,
2257 scroafe.
vortatI ; 22876 ceatenI Rominr,

255 supusI strAinI, 28 nesupusI
niel una protectil ; 19894 ortodoxI, 36 catolicI, 2473 mahomedanr, 41 mozaicr, 715 de alte
religil; 4264 agricultori, meseriasT, etc. ; 131 industrial, 201
comerciantI, 168, avind profesiunT libere.
www.dacoromanica.ro
cal, 2733 Tepe, 846 minjI, 114

taurl, 7133 bol, 5602 vaci, 2237
viter, 6o bivoli, 202 bivolite, 42

In plasd. sunt 31 industriasI
(fierad, lemnad, timplad, etc.);
o fabrica de tAbAcdrie la IIirsoya ; 201 comerciantI, din carr
5 hangir si 91 circiumarT.
HiRWVA
1111WVA
716
e
Comerciul e des'ul de activ

$i consta in export de cereale,
anmate, pe$tT, piel, etc. li in
import de coloniale, manufactura
$1 ma$inT agricole ; el se face mal
mtllt prin ord$elul Hirsova si

satele Tortoman si Ta$-Punar.
1/marea, portul Hir$ova ; pe
baitT, tacuil 11 glrle cu luntrite ;
pe uscat : calle judetene : de la

Hir$ova la Macin, la Babadag,
la Constanta la Medjidia 11 la
Cernavoda, in fine numeroasele
drumuri comunale $i vecinale
ce unesc toate satele intre ele.
Veniturile comunelor sunt de
140288 leT, lar cheltuelile, de
55910 leT.
apuca spre V., tot pe matul Du-
Se margine$te la N. cu jud.
al-el, trecInd prin partea su-
Baila, despartindu-se prin D un area-Vechte (Canalul-MacinuluI) ;
dica a ora$ul.IT Hir$ova, $1 a

satuluT Varosi, de unde taie Dua rea spre- a coprinde inteinsul
ostrovul Chiciul, de la al caruT
colt de S.-V. se indreapta spre

N., urmind Orla numita Zatarul-Hirsan-Bei, ce desparte insula Chiciul de Gisca-Mare (jud.
Ialomita) ; taie din non Dunarea, urmeaza continua malul
sal drept, coprinde in el
os-
trovelul Pulul-Gistir, trece pe

linga Conacul-luT-Manole $1 Cetatea-01T, de la vale de care, Du-
Oxea despartindu-se in doa,

Danarea-Noua $1 Duarea-VechTe (Canalul-MacinuluT), hotarut
servite de 24 preoti, i 8 dascalT $i

28 cintareti; i O geatnir ca ro hogl,
urmeaza pe aceasta din urm

In directia N.-E. Ora la o distanta. de 5 kil, de la bifurca-
2 case de rugaciunT ale altor secte ;

24 scolT primare, din carT : i de
tie ; de aci, spre S.-E.; maT india taind padurea Ruginoasa si
baett $i 2 de fete in orasul Hir-
stuful, pana linga balta Belciugata
soya, conduse de 2 institutort

si 2 institutoare, si 22 col! rurate mixte, conduse de 20 in-
apuct spre S.-V., pe linga altile

Rotundul $1 Girlita, pana d'asupra viilor ora$uluT Hirsova ; de
ad i se dirige spre S.-E., facind
un unghi optuz, taie privalul Barolul, trece pe l'higa sa-
Aie 21 bisericT ortodoxe, de-
v5.0.torT si 6 Invatatoare, frecu-
entate de 1575 elevI ; mal sunt

si 3 scolT particulare.
tul Groapa-CiobanuluT (la i kil.)
Hirqova, com. urb., in jud. Constanta, pl. Hir$ova, a carel re$edinta este.
Este situat in partea de N.-V.
a jud., la 96 kil. spre N.-V. de
$i se urca pe Dealul-CiobanuluT, pe muchea caruia o ja spre

E., pana in deatul Cama
trecind apoT spre S.-F.., prin
movila Sapata, taind $oseaua judeteaa Ostrovul-Hir$ova, valea
la V., Cu jud. Ialomita, separin-
du-se tot prin fluviul Duarea;

la S., Cu jud. Ialomita $1 com.
rur. Ghlzdare$ti, despartindu-se
de judet pi-in valea CairnacliDere ; iar la E., Cu com. r. Groapa - Ciobanului, delimitindu - se
pi-in dealurile Ciobanul, Caranli
$i Brentul $1 linia conventional.
Relieful soluluT este putin ac-
cidentat in partea centrala $i

sud-estica, lar in partea apusana. $i nordica. este yes, parte
acoperit Cu stuf (si anume teritoriul coprins 'filtre Duare,

padurea Ruginoasa, girla TairBuaz, privalut Rotundul $1 Gil--
lita)in care se gasesc 12 baltT

mati $i micT, principale fihid
lateca $i Rotundul. Parte e
acoperit cu finete $i semanaturt
(filtre Dunare, privalele Bazoiul, Rotundul $i Tair-Buaz). In
partea nordica se gase$te balta Puturoasa, in partea estica

viile orapluT. Tot de oras tin
$1 ostroavele Chiclut $1 Puiul-
Gl$tiT, cel d'india in partea de

S.-V., iar cel din urma in partea
de N.-V. Partea aecidentata, care
coprinde centrul $i estul com.

are ca deaturT : Ciobanul, la N.
(65 m.) Caranli (72 m.), la N.-E. ;
pe ale caruT ridicaturT apusane se
pe locul numit : Tret-Movile, de
gasesc ruinele vechTelor fortarete turcesti, cunoscute sub numete de Tabia-Chioprin si Ceanac-Cale, ambele dominind Hir-
unde se indreapta spre V., co-
soya din partea de N. $1 dect

aparind-o in caz de navalire din
Hotarul amanuntit al com. e-
borind valea Caimacli-Dere, trecind pe la 2 kil. spre N. de satul

Ghizdare$ti $1 oprindu-se pe ma-
ste urmatorul: Plecind de pe
hl DuareT in dreptul ostrovu-
matul drept al DunareT, din dreptul ostrovuluT Ghizdaresti, se in-
luT Ghizdare$ti, la locul de unde
ora$ul Constanta, re$edinta jud.

$i in partea de V. a plasel.
Comunele invecinate cu dinsa

sunt: Groapa-CiobanuluT, spre
N.-E. ; Girlici, spre N.-E. ; Sarai,
Ghizdaresti, iriul, spre S. $i
S.-E.
BrentuluT, pe care o urca. putin spre a o pardsi $i a se opri
dreapta spre N.-V., urmind ma-
am plecat. Forma hotaruluT e

aceea a unuT dreptunghia ne-
lul DuareT, pe la poalele dea-
regulat, strimtindu-se spre S.-E.;
lulut Celea, pana in dreptul gradineT capitanulut Ismail ; de aci
lungimea tul este de 45 kil.,

lar intinderea, de 4879 hect.
www.dacoromanica.ro
spre N.; dealul Celea (85 m.),

la S.-E.
Movile sunt numeroase, intre carT : Hir$ova, la N.-V. de
oras (40 ni.); Movila-Mare (65
m.), la N.-E.; Movila TiganuluT (34 m.), la N.-E. de oras ;
Movita-Sapata (68 m.) la E.;
Tret-MovilT (1 i i m.), la S.-E.
Hlits0VA
Ele sunt rspindite ; parte sunt

naturale, parte artificiale si acoperite cu verdeat, lar dealurile
sunt acoperite cu semnturr
bogate qi finete intinse.
n'ag ea se afl GrAdina-TAtarular si acea a lur CApitan-
Apele care udI com. sunt :
hect. ale locultorilor (din carT

224 hect. ocupate de vatra o-
Durar-ea la S. si V. ; Canalul-Mdcinulur (Dunrea-Vechre), la N.V., ambele pe o lungime de 24 kil.

udind si oras ul Hirs ova, si formad
insulele Chiciul, Gisca-Mare si

Puiul-GistiT, dintre carI cea d'in-
HIRVDVA
717
Ismail.
Suprafata comuner, de 4879

hect. este impstit ast-fel: 1393
rasulur, Cu 578 case) si 3486 hect.
ale Statulur si proprietarir; 603

hect. neproductiv si 4276 hect.
productiv; 1850 hect. teren cul-
Miscarea portulur Hirsova pe

anul 1895: bastimente de Ami':
in trate: Romine 140, strline
745; evite: Romine 139, striine 739; bastimente de mare

strAine : intrate 47, esite 48.
Veniturile com. se ridici la
suma de 90249 ler si cheltuelile,
la 56786 ler.

Dutarea Cu portul Hirsova, care
tivabil, 40 hect. teren rmas
are un ponton bine construit;
din si cea din urm apartin co-
necultivat, 1587 hect. izlaz, 146
calea judeteara ce duce la Mcin;
mane Hirsova, lar a 2-a jud.
hect. vil; 607 hect. padurr.
drumul ce duce la Babadag ;
Ialomita ; gtrlele san privalele
Populatiunea orasulur Hirsova
Tair-Buaz si Rotundul, ambele

formate de DunAre, la N.; privalui Brolul prin mijlocul co-
este de 614 familiT, san 2718

suflete : 1412 barbatf si 1306
femer; 1496 necstoritT, 1076
mune.; pe la N. si N.-V. de
castoritT, 138 vAduvr, 8 divor-
oras.
VAT sunt putine ; cea mar insemnat este Caimacli-D ere, la
S., despArtind-o de com. Ghiz-
tatT ; 2477 cetAtenT RominT, 213
supusi strainI, 28 nesupusT nicr

une! protectiunI; 1767 crestinI
Bltile sunt abundente in par.
ortodoxT, 36 crestinr catolicr,

879 mahomedanT, 36 mozaicr;
280 agricultor!, 87 industriasT,
tea N. si N.-V. a comuner,
rol comerciantT, 93 cu alte pro-
risipite prin stuf si formate de
fesiu ni.
aresti.
revArsrr anterioare ale Durare;

cele mar insemnate sunt : Slateia
(60 hect.), Rotundul (80 hect.), la
N.; Puturoasa (6 hect.), la N.-V. ;
Belciugata si Girlita, la hotarul
spre com. Groapa-Ciobanulur;
pestele lor seamn Cu cel din

DunAre ; se consumA in localitate; venitul bltilor apartine
Statului.
Com. se compune din orasul

Hirsova, a.sezat pe ultimele prelungirr S.-V. ale dealulur Cio-
banul, pe malul drept al ' Dunrer. Are 12-14 strade. Partea

de V. poart numele de Varosi

Contribuabilr sunt 561.
catea judetearia la Medjidia ;

drumul la Cara-Murat si Constanta ; drumurr comunale la satele invecinate.
Are o bisericl cu hramul Sf.

Nicolae, fundat de locuitorT,
cu 1 preot, 1 paracliser, 2 cintretr, intretinut1 de com.; 2
geamir cu 2 hogr ; o scoall pri-
mar de bletT si una de fete,

cu 2 iustitutorr si 2 institutoare,
frecuentat de 246 elevI (i14
bIetr, 126 fete); o scoal bul-
gareascl si una turceascl.
Locuitoril posedA : 35 plugurr
Hirova, com. rur., in partea de
cu bol, 8 cu cal, 30 care cu
N.-E. a pl. Racova, jud. Vasluiu,
bol, 63 cirute cu cal, 4 masinT

de btut porumb, 23 grape de
fier, 1 moar cu abur!.
Vite sunt : 300 cal, 6 Tepe,
Ja 19 kil. de orasul Vasluiti si

la 18 kil. de Pungesti, resedinta
plAser, situata intre comunele
Cozmesti, Poenesti, Laza si Co-
3 mine, 2 taurr, 180 bol, 350
sesti, pe o suprafat de 1778
yac!, 40 viter, 9 bivolT, 30 bivolite, 14 malacT, 2 asinr, roo

berbecr, 1900 or, 945 miel, 5
hect., din carT 98 hect. pAdure
tapT, 25 capre, 20 Tee, 90 porci,

160 scroafe.
li 621 hect. loe de culturl, flnat si imas ale proprietAter, bar

959 hect., ale locuitorilor, Cu
51 hect. vie.
se.' 1102 suflete, din cal.' II
lingA gira Broiul si virful Hir-
Sunt 87 industriar; 1 fabricA

de pielrie.
Comerciul e destul de activ ;
soya. In apropiere de Varosi
sunt rol comerciantr, din can!
E compusl din satele : Hir-
sunt ruinele Ceanac-Cale si Ta-
5 hangir, 15 circiumarr.
strlinl.
sova-RAzesi, Hirsova-MAnAstirer
bia-Chiopriul la N., GrAdina-luT-
Hirsova e port la Durare,
Cristea-Cimbraru, la N.-E. Partela rsritean filnd locuita mar

mult de TAtarr, i s'a dat numele
de Mahalaua-TAtareasc, in apropiere de Movila-Tiganulur.
vana sucursall a biuroulur va-
Are o bisericA, cu 1 preot si
mal Cernavoda ; se exporta vite,

lira, cereale, si seimport manufacturr, confectiunr, instrumente
agricole.
2 eclesiarhi ; 3 iazurr; 3 crisme.

Comerciul se face de 6 persoane
sI 2 strainT.
www.dacoromanica.ro
si FundAtura.
HIROVA
HiRTIWI SAO BUqENEVT1.
718
983 or, 74 cal,
155
rima-
torI.
Budgetul com. e de 20371er,

9 banI, la cheltuelf, i de 2108
Id, 50 banf, la veniturI.
Locuitorif posea : 215 plugurr i 215 care cu bol*, 3 plugua i 3 carute Cu cal ; 215
stupI cu albine.
Hirova, virf de deal, in jud.

Constanta, pl. Hirwva, pe teritoriul com. urbane Hiqova;
Hirova-MnstireI, sat, com.

Fliuova, pl. Racova, care I-a
luat numele de la o fosta manastire, unde serveati cdhigarl
a carel vechime se constata
din o inscriptiune cu litere chi-
rilice. In anul 1772, a fost reconstruita de catre stefan Galuca, fost proprietar al moier,
lar asta-zI servqte ca biseric
de mir, avind I preot i 2 eclesiarcI.
Satul ocupa partea cea maT
i Lucieni i se marginete : la N. cu com. Boteni; la S.,

cu com. Vultureti ; la E., 61
jud. Dimbovita i la V., cu com.
tieti
Draghiciul.
Are o populatie de 966 locarI se ocupa, pe lingd

agricultura, cu fabricarea pietreI
de var.
Sunt 5oo vite maff cornute ;

30 stupf cu albine.
In jurul com. sunt dealurI acoperite cu padurl i cu pomI
ridicata din com., fiind situat pe
roditorr : prunI, mea, cireA perI,
este unul din virfurile DealuluICiobanuluI, situat in partea V.

a p15.5ei i cea N. V. a com., la
kil. spre N.-V. de Hiuova, pe
dealul Morilor-de -Vint, spre N.-E.
etc. In partea de E. bunt dea-
de com., pe o suprafat de 95
hect., din carI 4 hect. vie. Are
o populatie de 35 aman', saa
lurile : Perilor
malul drept al DunareI; are o

inaltime de 70 m.; a fost punct
153 suflete.
Vite 54 vite marI cornute,
Riul Argeelal, uda com. in

tot lungul el. Pe el sunt 3 herastrae.
Locuitorli din Hirtie0 a capatat pamintul prin improprie-
vecinal Hir.5ova-Conacul-luf-Ma-
86 of, 14 caf 5i I O rimatorI.

Locuitorif posea: 9 plugurf
9 care cu bol, I plug
caruta cu cal ; 9 stupI cu al-
nole; sub Turcf el a fost intrit
bine.
rangul
dominind prin inAl-
timea sa orapl Hirwva, drumul
cu
Fitrova, deal, in partea de N.

a com. Poenqti, pl. Racova,
jud. Vasluia, in hotar cu comunele I Irova i Laza.
hfrova, pruz, udind teritoriul satuluI Hirova-R1ze0, com. Hirsoya, pl. Racova, jud. Vasluia.
Izvorete de sub Dealul-Morilorde-Vint, curge spre S. 5i se
varsd in piriul Hirova-Lunca.
Hirova, pl. Racova, jud. Vasluia, de sub dealul Magura, din
mal multe izvorae, carI se unesc la punctul numit FundulLuncer, uda comuna de alungul el, trece pe teritoriul com.
Laza
se varsa in
Racova,
dup. ce primqte ca afluentI :
neI, iar la V., dealurile : 'oracheOlor i Valea-MituluI.
tarire, pe moia statuluI

iar ceI din Lucieni s'aii im-
Filrova-Razei, sat, in partea

de S.-E. i rwdinta com. Hirova, pl. Racova, jud. Vaslula.
din carf 99 hect. padure i 720

hect. loc de cultura, finat
ma ale proprietateI, iar 435
hect., ale locuitorilor, cu 27
hect. vie. Are o populatie de 70
familif, saa 360 suflete.
LocuitoriI poseda : 143 plu-
guri i 143 care cu
I plug
o caruta cu cal; 143 stupI
;
Cu albine.
Hirova-Lunca, phia, izvorete din partea de N. a com.
Valea Mazga
proprietarit pe moiile proprie-
fortarete spre a impedica
trecerea Ruilor peste Dunare.
Hiroveni. Ved Poeneti StrajesculuI, sat, jud. Vasluia.
Hirtieti, com. rur., pl. Argeelul, jud. Muscel, la S. de Cimpulung, la 15 kil, de acest ora.
la io kil. de Stilpeni, rqedinta.

subprefectura Este situata pe
ambele malurf ale riuluT
Valea-UlmuluI, Boldea
Se compune din 2 cit.: Hir-
www.dacoromanica.ro
tarilor. ProprietarI in com. sunt:
d-ni! P. Batea, I. Constantinesea, T. N. VlIdescu, A. N. Vladescu i C. Vladescu. Proprietarif din Flirtie0 aii cumprat
pamintul de la stat, lar ceI din
Lucieni li aa din vechime.
Comuna se intinde pe o suprafat cam de 1750 hect., a-
ara de paclurea Hirtieti, care

are o suprafata de aproape 2500
hect.
Budgetul com. e de 3386 leI
la veniturI i de 1254 lef, la
cheltuelf.
Are 2 bisericI, in fie-care catun cite una ; o coal..
Un pod de plata, peste riul

Argeelul, leagA cat.
cu cat. Lucieni.
HIrtieti, saa Buceneti, sat,

face parte din com. rur. Titeti, pl. Riul-Doamnef, judetul
Muscel. Are o populatie de 41
1-11RTIET1
san 209 suflete: 109

barbati si iio femeI ; o biserica
fondatA la anul 1534, de zid
masiv si cu un turn.
Pe la V. satuluI trecea vefamilir,
chiul drum al posta, intre Cimpulung i Pitesti. Intre acest

catun si com. Livezeni era statie
de posta.
HIrtieti, sat, face parte din comuna rurald Livezeni, pl. Riurile, jud. Muscel.
Hirtieti, sat, face parte din comuna rurall cu acelasI mime,

pl. Argeselul, jud Muscel. Adi
este resedinta comuneI.
Locuitorif s'aj improprietarit
pe mcisia statuluI Hirtiesti.

preot i 1. dascal, fondat la
anul 1842 de locuitoriI comunel; o scoalA mixt, frecuentata de 20 elevI. Cu intretinerea scoaleI statul cheltueste anual 1242 leT. Localul este bun,
druit la anul 1877 de d-1
I. Constantinescu.
Stin carte 135 barbatI si

ferner.
HIrtieti, pildure a statuluI, pendinte de com. Hirtiesti, pl. Argeselul, jud. Muscel, in intindere de 2468 hect. si formata
din 3 trupuri: Runcul (672 hect.),
Toporul (1032 hect.) si Maz-
gana (764 hect.).
719
luI Bidilita si Partinisul, ce era

pe coasta dealulul Ceapa. Este
asezat d'asupra, pe coastele si
in com. erbesti, plasa Piatra

Muntele, jud. Neamtu.
poalele maluluI i htrtoapelor ce
Hirtopul, sat, in partea de N.
trmuresc sesul sting al SiretuluI. Are o populatie de 290

familiI, san 980 suflete: 500
bArbati si 480 femeI. Locuesc
in 238 case. Sunt 230 contri-
a com. Lunca-BanuluI, pl. Pru
buabilI.
Vatra satuluI ocupa 29 fOlcI.
resti, proprietatea familier Teliman. Suprafata mosieI e de
e proprietatea statuld
418 hect. cu o populatie de
2.1-e iioo falcI, din care 730

falcI cultivabile, 2 ala padure,
200 flcI finat i restul mal
mult sterp si neproductiv.
Improprietariti in 1864 sunt
55 pAlmasI si 62 codasI stapinind 300
o familiI, san 36 suflete, din

carl 8 contribuabilI.
Mosia
Are: o biseric, cu hramul

Sf. Dumitru, deservit de un
preot si
cintaretI; o scoald
rurald mixtk conclusa de un

invIttor, plAtit de comuna si
Drumurile principale sunt la
Cu acest nume, jud. Suceava, pomenitA inteo mArturie

din 1703, Maiti 22, ce stabileste
hotarele mosid Hui.
judetul Falda, asezat pe

coasta de E. a dealuluI Prutul,
in& un hirtop.
Satul se afla pe mosia Mala-
HIrtopul, sat, in jud. Nearntu,

pl.
Piatra-Muntele, com.
er-
besti, situat pe sesul ce se intinde la S.-E. de satul Ghigoesti, filtre culmea MOrginenilor
si satele BlIanesti si GhilAesti,

cu marginele sale formeaza hotarul com. erbesti despre com.
Birgloani, si a plOseI de SusMijlocul.
fa-
Lespezi (6 kil.), la StolniceniCostandache (4 kil.), la Lunca
san 469 suflete : 218 barbat' si 251 femel; 248 necasd-
(5 kil.).
tire/ Probota, cu loc indestul,
toritf, 178 casAtoritt, 41 vacluvr,

2 divortatI. Locuesc in r06
case.
numara 65 liuzT, plAtind 1076

lel bir anual.
Sal carte 25 persoane.

Se mal numeste : IIirtopul-
In 1803, Hirtoapele, a manas-
Mare.
Hirtoapele, pisc, intre cItunele

Valea-Popei si VOcarea, pl. Riu-
rile, jud. Muscel.
HIrtopeasca, numire data' una

pdip din mofia Beldimaneasca,
HirtoapeI (Valea-), valea
IINTOPUL
jud. Buzan, com. Beceni, din

care s'a dat locuitorilor improprietriti 13 hect.
Hirtopeasca, mofie, n jud. Bu-
Hirtopul, sat, pe mosia cu acelasI

nume, jud. Suceava, com. olcidnesti. Asezat inteo hirtoapa
inconjurata de dealurI.
Are o populatie de z59 fain.
san 668 suflete 316 bArbatT
352 femer. Locuesc in 163 case.
Vatra satuluI ocupa 35 ala' si
27 prajini. Mosia e proprietatea
zAti, com. Canesti, cat. Suchea,

proprietate rnosneneasca; are
d-luI Teodor Tatos. Are 955

bile, 340 falcI padure si imas,
go falcI finat si roo fAlci iazul
jud. Suceava. S'a format din
200 hect., din carl 12 hect. padu. re, restul araturr, fineata si
sterp.
locuitorir desfiintatelor sate Negresti, ce se aflan la gura piriu-
Hirtopelul, trup de sat, situat
ImproprietaritI la 1864 sunt

39 fruntasr, 34 pAlmasI si 94
Hirtoapele, sat, numit In partea

de jos si Satul-Non, pe mosia.
cu acelasl nume, com. Lespezi,
www.dacoromanica.ro
fAlcr, din care 425 fOlcl cultiva-
Ciorsaci.
HIRTOPUL
codas!, stApinind 255
HLIBOCI
720
fAlcT
si
55 prAjini.

FAIticeni (8 kil.), la Plesesti (4
kil.), si la Giurgesti (4 kil. 440
metri).
Are o bisericA de zid, pe

frontispiciul cAreia se citeste :
a Anul 1844, Octomvrie, s'a silvirOt
acest Dumnezcesc 1oca4 in care se prliz-
nuete co hramul Sf. M. M. Voivoz1

Mih. i Gay., ficuti. cu toatit cheltueala
O osteneala robilor lulDumnezeil Iconomul Iftime Stamate, proprietarul acesteI
mosit litrtopul O a fiulul sial comisul

Alecu Stamati spre vecInica pomenires.
E deservia de preotul din

Plesesti si de 2 cintdretT, si e improprietAritA de la 1864 cu 8
flIcT.
Este o scoalA ruralA mixtA,

cu un invAtAtor pldtit de stat,
infiintatA in 1890, si frecuen-
tatA de 28 elevr.
Un hrisov de la Irimia MovilA (din 1596, Iulie 14) ne aratA cl satul era in fiintA pe
acel timp ; se zice cA satul a
fost odat5. rAzAsesc ; ceca ce
reiese si din cArtile de judeca-
hotarul filtre com. Storesti si

RAdeni.
Hirtopul, viit de deal, in jud.
milif, sari 220 suflete; o bisericA deservitA de 1 preot si 1
Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul
(lasca]; o fierArie.
comuneT urbane Mahmudia ; este

200 of, 20 caT, 26 pord si 58
asezat In partea E. a pasa

cea S.-E. a comuneT ;
este unul din cele mal inalte
juncT.
piscurT ale dealuluT Cairacile ;

de naturA stincoasA, intretAiat
Acest sat mal inainte a flcut parte din desfiintata com.

Hoisesti, apoi din desfiintata
si in
de maT multe povirnilurT .$1

hIrtoape ; are o inAltime de 88
metri ; punct trigonometric de
observatie de rangul al 3-lea,
dominind asupra orasuluT Mahmudia (fiind asezat la 2 kil.
com. Micsunesti.
Hirzobia, peY dure, jud. Ba..cAti, pl.
Bistrita-de-jos, de pe teritoriul
com. CAlugAra-Mare.
spre S. de oras), asupra drumurilor comunale ce pleacA de

la Bes-Tepe si Mahmudia, la
Moru-Ghiol, Bei-Bugeac si Sari-
HIApeti, sat, in jud. Neamtu,
Nasuf, si asupra BratuluT Sf.
hotarul despre comuna Uscati.
Gheorghe, pe o mare intindere;

e acoperit cu pAsunI si finete.
Hirtopul, pida, jud. Dorohoiri,

izvoreste din ponorul hirtopuluT
de pe mosia HAnesti, com.
Slrbi, pl. Baseul si se varsA
in stinga piriuluT Baseul.
tA ale mAnAstireT Solea cu rAzA-
sia pentru satul Ciorsaci.
Are o intindere de 1118 hectare, o populatie de 48 fa-
com. Talpa, plasa de Sus-Mijlocul, formind cu marginele sale

fam., sati 550 suflete; o bisericl, cu un preot si 2 eclesiarcI;
o scoalA, frecuentatA de 35
elevT; 1 fierArie, 2 rotAriT, to
lingurarT.
NumArul contribuabilor e de
212.
Vite sunt 486.
Inainte de 1780, Iunie 25,
Hirtopul-Mare. VezT Hirtopul,

sat, jud. Neamtu.
Hirtopul era proprietatea luT

Toader Pisoschi, cumpArAtA de
la Stolnicul Ionit. BasotA, cAcT
pAnA pe la aceastA datA mosia
Hirtopul - Mic. VezT Hirtopul,

trup de sat, jud. Neamtu.
brad, filtre comunele Sasca si
aceasta forma un trup cu $ol-
HIrtriesti, phig, jud. Bacan, pl.
Hliboca, seituc, pe mosia Po-
dAnesti. Fiji luT Toader Piso-
Trotusul, com. BogdAnesti, izvo-
schi se judecA in anul arAtat cu

Iordache si Vasile LinA, proprie-
reste din pAdurea cu acelasT

nume si se varsA in Trotusul
mirla, com. cu acelasT nume, pl.

Prutul-d.-s., jud. Dorohoiti.
tariT Leucusestilor cae pretindea0 a li se cuveni jumItate

din satul Hirtopul.
la satul Tuta.
La 1803, Hirtopul era al

cApitAneseI Maria PisoschioaeT
si numAra 1 1 Dila, plAtind 188
leT bir anual.
Hirtopul, deal, in partea de

S.-E. a comund FlAminzi, pl.
Cosilla, jud. Botosani, formeazA
Hleiului (Culmea-), munte, jud.

Suceava, acoperit de pAdure de
Hirteti, sat, in jud. Neamtu, com.

MArgineni, pl. de Sus-Mijlocul,
situat pe podisul cuprins filtre

dealul Hirtesti, de care se desparte de s. Micsunesti, si hotarul judetuluT Roman, formind
MAlini.
LocuitoriT inproprietAriti 8.11
67 hect., 31 ariT plinint.

Hliboca, deal, pe moSia Pomirla,
com. cu acelasT nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia.
Hliboca, deal, pe mosia Zvo-
cu marginele sale hotarul co-
ristea, com. cu aceeasT .numire,

pl. Berhometele, jud. Dorohoiti,
muner si al plAseT, despre com.

Silistea (plasa Bistrita).
Hliboci, 'Mg, jud. Botosani, iz.
www.dacoromanica.ro
HLABOCUL
vore$te din pAdurea Agafton,

sub numele de Humaria, trece
pe mo$iile Bliceni i Or5.$eni
$i se vars1 in ptriul DrAsleuca,
primind in dreapta ptriul Broscaria.
Hlibocul,
HOCEN!
721
r, incepe de pe
mo$ia IbAne$ti, com. cu acela$I
pe coastA de deal, pe partea
Hobana, pirh7, ce curge prin pl.
dreapt a piraielor Siena i Jijia,

com. Todireni, pl. Jijia, jud. Boto$ani, pe mo$ia Todireni, a Ca-
Corodul, jud. Tutova. Izvore$te

din apropiere de mAnAstirea A-
ser Spitalulur Sf. Spiridon din

Ia$1. Are o populatie de 265
N.-V.; prime$te pe stinga piriia$ele Cruceanul i Murgociul

$1 se varsA de-a stinga rtulur
Birladul, la N. de satul Chuto-
familir saii 713 suflete; mar totl

locuitoriT sunt ru$1 romanizatT.
PAminturile locuitorilor ati o In-
dam, curge de la S.-E. spre
lom.
nume, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia $i se varsA irt piriul
tindere de 65o hect.
bAneasa, pe aceastA mo$ie.
direni. Are o bisericA, cu
Pe$ti,ani, pl. Vulcan, jud. Gorj,
preot i 2 cintAreIT ; I coall

mixtA, conclusa de i InvItAtor
plAtit de stat i frecuentatA de
35 de $colarr.
Vite : 615 bol i vacT, 38 cal,
situat In partea de S. a aceler
830 or, 180 porcr.

Sunt 15I stupr.
$i 8 hect. vie.
Hlibocului (Valea-), vale, pe teritoriul com. Pomirla, pl. Prutul-d.-s., jud. Dorohoia, futre
Dealul-Vier i Dealul-MAgura,
din com. IbAne$ti.
Ad i este re$edinta com. To-
Hlinsea, sat, jud. Ia$i, pl. Codrul, com. Calafat, situat pe
Hliza-Precista, trup de mofie,
podi$ul dealuluI Hlincea, cu o

populatie de 72 familir, saa 225
a statulur, jud. Covurluia, in intindere de 27 hect., 6274 m. p.,

mar mult vil, com. File$ti, pl.
Siretul ; arenda : 925 ler pe aa.
suflete.
I I cal'
i 22 rimItorr.
Hluza, deal, pe teritoriul satulur
Hlincea, mdndstire, jud. Ia$i,

situat pe coasta de V. a dealulul cu acela$I nume, ziditA de
Vasile-VodA i zugrAvit de fiul
sAti, Stefan-Voevod, in domnia
de la 1660 ; este inconjurat cu
zid de jur-imprejur.
A fost inchinatA Sf. Mormint,
lar astd-zr se intretine de Stat,

avind. I preot $i r chitare.
Hlincea, deal, in jud.
Ia$i, pl.
Codrul, com. Galata ; se prelun-
DrAgAne$ti, com. Sipotele, pl.
comune.

din care 140 hect. pAdure, 162
hect. arabile, 125 hect. finete
Statul posea irt acest atun
50 hect. loc arabil.

Locuitorir sunt mosnenr. ET
posea 16 plugurr, 38 care cu
bor, 2 cArute cu cal ; 290 vite
mari cornute, 40 car, 380 or,
82 capre $i 180 rimAtorr; 30
stupr cu albine.
Are 2 bisericl de lemn, cu

preot i I cintAret ; i moarl
Bahluiul, jud. Ia$i, in valea cAruia se afld $i iazul cu acela$T
pe apa Bistrita
nume.
de apa Bistrita.
Comunicatia acestur cltun se
i I I puturl.
PAmintul acestur cAtun e udat
Hobaia, sat, face parte din com.
face prin soseaua comunall care
rur. Bala$oeni, pl. Sabarul, jud.

Ilfbv. Este situat spre S. de
dA In soseaua vecinall BrAdiceni Baia-d e-A ramA, care-1 pun e
Bala$oeni, pe tArmul drept al
In comunicatie la N. cu comu-
riulur Arge$ul, la extremitatea

judetulur despre jud. Vla$ca.
na Pe$ti$ani.
Suprafata totalA a satulur e

de 855 hect., din carr D-1 D.
ge$te de la S. spre N.-E., pe

partea dreaptA a piriulur Ni-
TAnAsescu, proprietar, are 624
colina; capAtul de N.-E. se sfir-
74 izlaz, 325 pAdure). Locuitorir
$e$ te In $esul Bahluiulur, in mar-
ail 231 hect. (9 sterpe, 3 vie).
ginea razer ora$ulur Ia$i, luind

numirea de CetAtuea ; pe coasta
lur despre V. se afil mAnAstirea
Hlincea, lar pe podi$ul de de-asuprl. sunt vi! i livezr.

Gheorghe, ziditA la 1830 de locuitorT, deservitA de i preot $1
2 cintAretr.
hect. (220 cultivate, 5 sterpe,
Comerciul se face de 2 circiumarr.
Hlipiceni, sat, numit i SloboziaTodireni, jud. Botopnii situat
Hobita, altun, apartinind com.
NumArul vitelor marr e- de

409 i al celor miel, de 97.
Hobita, mahala, in com. rur.

Covrigi, pl. VAilor, jud. Mehe
dinti.
Hobita, pida, jud. Gorj, pl, Jiulzvore$te din dealul Erciul,
situat la S. comuneT Ohaba,

curge pe valea haber, pe partea despre S. a satulur Ohaba
qi se vars1 in pIrlul Jiltul-Mare.
Hoceni, com. rur., in partea de

N. a pl. Mijlocul, jud. Flcifl, a$ezatA tntre dealurr, rnArginitA :
91
60645. liarato Dictionar Geogroga Vol. In.
www.dacoromanica.ro
HODORASCA
722
HOCENI
la N. Cu com. iscani Razesi ; la

S.-E., cu com. Deleni ; la E.,
cu com. Grumazoaia si la V.,
cu Oteleni. E udata de piriul

iscani-Razesi, pe partea de E.
Este formata din satele : Ho-
ceni, Hoceni tirgusor, Torna,

iscani-Boeresti, cu o populatie
de 176 familiT sati 730 suflete,
din carT x23 contribuabilT.
Are treT biserid.
Vite marT cornute 384, 01177,
caT 57 $i porcT mo.
Hoceni, tirgufor, in jud. Falda,

pl. Mijlocul, com. Hoceni.
Hoceni, sat, in jud. Fakir], pl.

Mijlocul, com. Hoceni.
Hoceni, deal, se prelungeste fu-
centrul comuna, se varsa in
jud. Vlasca, proprietatea Efo-
riul Milla.
rieT Spitalelor Civile din Bucuresti.

Ad i s'a(' improprietarit 109
Hodresti, sat, jud. Dimbovita,

pl. Ialomita, cat. com. atunul.
locuitorT, carora li s'a dat 450

hect.
Hodineanul,Odure, jud. Covurluiti, pl. Siret, com. Branistea, Hodivoaia, vale, ce trece pe
proprietatea si satul cu ace1as1
populata cu salcie, plop, stejar
nume, pl. Marginea, jud. Vlasi ulm.
sca si se scurge in Dunare, din
jos
de Malul.
Hodivoaia, com. rur., pl. Marginea, jud. Vlasca, compus
din catunele Hodivoaia si Vieri, Hodoba, vale, in jud. .Buzati,
situate la inceputul BurnazuluT,
'filtre Cacaleti si Giurgiu, la V.
judetuluT. Este proprietatea EforieT Spitalelor Civile din Bucuresti.
Aci, ne spun FratiT Tunusli,
com. Cindesti ; incepe din poalele munteluT Cerbul si pe linga

Malul - LiliaculuT se scurge in
riul B izaul, intre catunele Satucul si Cindesti.
la 1775, a fost metoc de ca-
Hodolna, pisc de deal, pe mosia Balinesti, com. Zamostia, pl.

tre comun ele : Hoceni $i Oteleni,
lugrT.
pl. Mijlocul, jud. Falciti, facind
Este departe de Giurgiu, de

14 kil., de Saliese, resedinta
plaser, de 5 kil. E strabatuta Hodorasca, com. rur., jud. Gorj,
pl. Ocolul, la S.-E. com. 01de o osea care merge la AleniculuT, situata pe loc ses si
xandria.
in dreapta riuluT Tismana, la
hotar intre ele.
Hociungi, com. rur. li sat,
in
jud. Roman, pl. Siretul-d.-j., spre
S.-V. de orasul Roman, la 18

kil. de el si la 17 de resedinta
plaseT. Este asezat pe coasta
de E. a siruluT de dealurT ce
din carT 63 hect. vie. La 1864
s'a dat la 209 locuitorl 854

hect.
separa jud. Neamtu de jud.
Roman. Este formata din sa-
san 1464 suflete, din carT 250
tele : Ciocanesti si Hociungi, cu
contribuabilr.
resedinta comuneT In satul Ho-
In com. sunt : o biserica, in

cal. Hodivoaia, de zid, in stare
burla, cu hramul Sf. Nicolae si
ciungi. Are 262 familiT, sal

920 suflete, din carT 186 contribuabilT. Locuesc in 240 case.
Se cultiv viea si arborif fructiferT. Sunt 987 capete vite marT.
Are o biserica de lemn; o

scoala primara mixta, frecuentata
de 8 elevT
Venitul com. este de 2820

lel si cheltuelile de 2542 leT.
prin osea.
Hodilor (Pirlul-), pi,* izvoreste din dealurile de E. ale

com. Mateepti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea si dupa ce uda
o alta cu hramul Sf. Nicolae

in catunul Vieri, ambele deservite de 2 preotT si 4 cintaretT; o scoala mixta., conclusa
de un invatator si frecuentata
de 59 baetT.
Venitul anual al mosieT este
de 70100 de leT.
Sub Mircea-Basarab era aci

o capitanie militareasca, din cele
18 in care impartise acest Doran
Tara-Romtneasca.
Hodivoaia, cdtun, pendinte de

com. Hodivoaia, pl. Marginea,
www.dacoromanica.ro
poalele dealuluT Hodorasca si

aproape de soseaua judeteana
T.-Jiul-Severin.
din carT 300 hect. padure, roo

hect. izlaz, 202 hect. finete si
471 hect. arabile.
Are o populatie de 201 famili!, sati 900 suflete, din cari

220 contribuabilT.
38 care cu boT, 3 carute cu cal;

294 vite marr cornute, 27 caT,
279 porci si 430 oT si capre.
Venitul com, e de leT 960,

iar cheltuelile, de leT 920.
Riul Tismana ucl teritoriul
acesteT comune.
Comunicatia cu com. vecine
T.-flul-Severin si prin sosele
comunale, carT duc in_toate comun ele vecine.
HODORASCA
723
HO1NARI
43 elevl ; 3 bisericr, din carr 1

de zid fondata de Costache Glogoveanu si alt1 locuitorr, la anul
nesti, com. Sirbi, pl. Baseul,

jud. Doroholii.
tar, Cu 1 preot, 1 cintiret si 1
18 io, lar cele-l'alte 2 de lemn,

fondate la anul 1820, tus-trele
deservite de 2 preotT si 4 cinta-
Hodoroaia, piriii, jud. Botosani,

izvoreste de pe mosia Hanesti,
jud. Dorohoig, trece pe mosia
o moara de abur!.
84 cal, 1738 of si 441 porcl.
retI ; 3 mori pe apa Tismana.

Este compusa din 2 catune :
Hodorasca si Strimba.
Pe dealul Hodorasca, pe care
se all drumul Strejer care da-
teaza din timpul Tatarilor, se

zice ca a fost un lagar ; se
vad chiar acum o multime de
gropr sapate in parnint. Spre
S. de com. se Arad niste ruine
de caramizI, despre care se zice
ca ar
ii,
ruinele unur sat Ta-
Hodorasca, ceitun, al com. Hodorasca, pl. Ocolul, jud. Gorj.

din carr : 200 hect. padure, 65
hect. izlaz, i8o hect. finete
si
271 cultura.
Are o populatie de 140 familir, sal 586 suflete, din cae

150 contribuabill.
Hodorogeasca, mofie, in jud.

Buzati, com. Vispesti, cat. Valeanca; are 150 hect., din care
85 pAdure, restul vir si arnue,
proprietatea mosnenilor Hodorogesti.
Hodura, Miz1, jud. Iasi, format

din cite-va izvoare de sub poalele dealulur Dumbrava, com.
Cotnari, pl. Bahluiul; curge de
la N. spre S., trecind prin dea-
Badila.
lul si satul Hodura si se varsa
Hodorogul, padure, pe mosia

Doagele, pl. Teleorman, jud.
Teleorman, spre com. Beuca,
situata in vilceaua Cu acelasI
nume.
Hodorogul, vilcea, in jud. Te-
un pirlias care se scurge In piriul Burdea, la N.-E. comuna
com.
Hodorasca,
ramificatie din Dealul-Bujores-
se inteo vale numita Valea-
Buzati, com. Pirscovul, cat. Ba-
porcr.
pl. Ocolul,
Cotnari, pl. Bahluiul, termin indu-
Hodorogioaia, mofie, in jud.
leorman, pl. TeleormanuluI, Incepind de pe mosia Balaciul, trece prin mosia Doagele si se
infunda in valea Burdel, formind
Hodorasca, (leal, in jud. Gorj,
Hodura, leal, jud. LO, incepe

din partea de S. a sesulur Bahluiul, de la poalele dealulur
Breazul, trece pe litiga partea
de E. a satulur Hodura, com.
Groazer.
Locuitorif posea : 27 plugurI, 28 care cu bol, 2 carute

cu cal; 150 vite marr cornute,
17 cal, 234 I si capre si 170
In Hodorasca sunt 2 bisericl
de lemn, facute de locuitorr in
anul 1820 si deservite de i preot
si 2 cintaretr.
infiintata
la 1866, frecuentata de 44 elevr ;
Brateni si se varsa in stinga

Baseulur, la com. Brateni.
dila, de 75 hect., din care 50

padure ; face parte din trupul
taresc.
eclesiarc ; o scoala,
pe stinga riulur Bahluiul.
Hogieti, mahala, in com. rur.

Deveselul, pl. Blahnita, jud. Mehedinti.
Hogioaia, lac, jud. Braila,
for-
mat prin schimbarea albier riulur Siretul, situat futre viroaga

Siretelul si riul Siretul, la 6
kil. spre N.-V. de satul Vadeni,
aproape de gura Siretului.
Hoinari, sat, jud. Braila. Vezr
Dragsenei.
Morotesti, sat, com. Osman.
Hodrunga, vale, jud. Iasi, formata in .podisul Catargiulur,
Hoinari, sat, jud. R.-Sarat,
pl.
com. Sirca, pl. arligatura; prin
Gradistea, cat. com. Alacena,
ea trece drumul HirlauluI de
asezat in partea de V. a co-
la Podul-IloaeI prin Belcesti.
muner, pe riul Rimnicul-Sarat,
la 1250 ni. spre V. de cat. de
culur; e acoperit cu padure.
Hodura, sat, jud. Iasi, pl.
Ba-
resedinta, Alacena; are o intin-
Hodorasca, vale, in jud. Gorj,
hlulul, com. Cotnari, situat parte
dere cam de 7 hect., cu o po-
pl. Ocolul, com. Hodorasca ; in-
pe poalele dealulur cu acelasI
pulatie de 46 fama', sal 176
cepe din cat. Strimba si se ter-
nume, parte pe ale dealulur Dum-
suflete : 44 barbatI si 43 femer,
mina spre N., in marginea dreapta a-- riulur Tismana.
brava si parte pe sesul Bahlululur. Are o populatie de 218
din cae 48 contribuabill.
Hodoroaca, iaz, in suprafata
t'aman', sal 783 suflete ; o biserica de lemn, cladita la 1837

de N. Roznovanu, fost proprie-
cam de 4 hect., pe mosia Ha-
www.dacoromanica.ro
Hoinari, ceitun (tirla), in jud.

Ialomita, pl. Borcea, pendinte
de com. Lupsani.
Hoinari, numire vechie a ca-tu?zulla Plopii- Vechi, com. Ma.erina, jud. R.-Sarat.
2 dascali ; i moara de aloa;

frerarie.
Vite : 220 bol, 144 yac!, 18o

01,38 cal', IR) porcI i 182 junci.
Hoinari, numire vechie a catu?tulla Andreeti, com. Droglu,

jud. R.-Sarat. Vezi Andreeti.
Acest sat impreuna cu satele :
Hirteti, Miquneti, Plo-
peSi i Virlanul, aU format odi

nioara com. Hoiseti.
Hoinari, sub-divizie a cdt. Fundeni-Cuculeasa, com. Fundeni,

jud. Buzar'.
Hoinari, mofie, jud. Brila. Vez!

Morote0, com. Osnlan.
Hoiseti, sat, in partea de N.V. a com. PAw$1, pl. Cirligatura, jud. Iai, aezat pe ves,
de a dreapta riuluI
Bahluiul,
futre dealurile Hoiseti i Dumeti. Vechimea luI se constata
din un act cu data 1821, in

care se arata ea a existat pe
la 1650 i el atuncI apartinea
spataruld Iordache Ramadan.

Partea de moie ce se afla de-a
Hoiseti, mofie, situata. in com.

Mdtgineni, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, avind o intindere
de 619 hect. 50 ariI.
Hoiseti, pruia, in jud. Neamtu,
pl. de Sus-Mijlocul ; izvorete
din coastele despre E. a deaMargineni, trece pe linga

satul Cu acela0 nume i se varsa
pe partea stinga a piriuluT Margineni, formind iazul de la Plo-
mele de Vlagomire0.
Suprafata teritoriului acestui
sat este de 1862 hect., cu o

populatie de 103
familiI,
Are: o biserica, zidita, la 1864,
eclesiarc ; o coala, intretinuta

de comuna., infiintata la 188o,
frecuentata de 20 elevi.
30 cal', 702 o! i 198 rtmatori.
Hoizanul, sub-divizie a cittunuiur Lipia, com. Lipia, jud. Bu-
spre E. de dealul Margineni.

prin care se desparte de satu
Margineni.
Are o populatie de 145 alai!, sal."' 598 suflete.

Numarul contribuabililor e de
145-
Are : r biserica Cu I preot
mul comunal Balabancea-Taita;

ud." prin mijloc satul GiafercaRuseascd; pe valea-I merge drumul vecinal Giaferca-Telita.
Holban, deal, in partea de S. a

com. Girbe0, pl. Fundurile, j ud.
Vasluiti ; are directiunea de la

V. la E.; e acoperit mal* mult
cu paduri i tufari.
Holbneti, cdtun, in jud. Putna,
pl. Zabrauti, com. Filipeti. A-
cest catun este wzat in valea

DibrautuluI, care de ad i se infunda la schit la Mosinoaia.
situat in pl. Sulina,

jud. Tulcea, pe teritoriul co-
Hoizanul, deal, in jud. Buzati,

com. i cat. Lipia, proprietatea
monenilor ;
livezI.
Holbina, golf, al lacului cel mare

Razelm,
zar'.
e acoperit cu vi!
Hoja, a'eal, in jud. R.-Sarat, pl.

Oraulul ; se desface din virful
Deleanul; brazdeaza partea de
V. a com. Bra4teni ; se intinde
printre piraele Valea-Grozoaia
Valea-Rea ; laza spre N. dealul Priveghiul; este acoperit Cu
imaurl i finete.
Hoiseti, sat, in jud. Neamtu, Holaclul, jr, in jud. Tulcea,

pl. de Sus-Mijlocul, situat pe
pl. Isaccea, pe teritotiul com. rur.
cu acela0 nume,
3 kil. ; se varsa in piriul Taita,

pe partea dreapta a luT, in fata
satuluI Hancearca, talud dru-
suflete, carI locuesc in 135 case.
495 suflete.
de marele logoilt N. Cantacuzino, Cu I preot, I cintaret
prin padurT, jumatate, prin dealurI inverzite ; are o lungime de
pqti.
stinga riuluI Bahluiul, purta nu-
valea
HOLDA
724
HOINAR[
Balabancea, .$1 anume pe al cat.

sag Giaferca-Ruseasca ; 41.ia
tere din poalele de N. ale dealului Boclogea ; se indreapta.

spre V., avind o directiune generan. de la N.-E. spre S.-V. ;
brazdeaza partea central a piase! i pe cea nordica a comund ;
jumatate din cursul sat trece
www.dacoromanica.ro
mune! rurale Sf. Gheorghe (Ca-
in partea
de S. a pla4eI i cea de V.
a comuneI, la E. de lacul Razelm ; in partea de N. comunica printr'o edita (5 kil, lundirlez) ; este aezat
gime), cu riul Dunavatul, iar in

partea de E., prin Orla Dranov
(lungl de 4 kil.), comunica cu

lacul Dranov ; la imbucatura acestei edite, se afla i pescarla
Dranov ; are o intindere aproximativ de 300 hect. ; contine

peOe in mare cantitate, ce se
exporta In Cadlrlez i in CaraOrman, prin cherhanalele Dranov i Gura-Dranov.
Holcanilor (Dealul-), deal, intre Dadip i Ulia, jud. Suceava,

com. Boroaia, d'asupra caruia
e un podi , parte acoperit de

padure, parte finas.
Holda, sat, pe moia i In com.
HOLDET (DEALUL-)
Brosteni, jud. Suceava, insirat

pe tarmul sting al Bistriter
In lungul ptriuluT Puzdra. Numara 66 case, populate cu 57
familif, sati 260 suflete : 136
brbati si 124 femeT, din care
70 contribuabili.
5
fruntasT,
18 palmasT si 22
codasT, sapinind 155 raid, M'ara
de cel cu cite ID prajini.

Are o biserica de lemn, deservita de preotul din Brosteni
doi cantareti. coalele din
Brosteni se-rvesc i acestuT sat.
In Holda se afla : o circiuma ;
o dugheana; 3 stoleri si 2 fierari.
Singurtd drum comunal ingust ce leaga Brosteni cu Cru-
cea trece pe liga acest sat.
HOLMUL
725
valea Holditei se gaseste por-
Holmul, deal, in jud. Botosani,
fir virtos, negru-verde i, in pa-
mint, straturi de araml-piatra.
inpartea de V. a com. SloboziaSecatura.
Holea, nagurd, in padurea din
Holmul, deal, pe teritoriul sa-
spre V. de satul Zvoristea, com.

cu acelasT nume, jud. Dorohoiu,
tului si com. Radeni, pl. Cosula,
pl. Berhometele ; are 1284 m.

periferie la baza si 140 m. maltime.
Holeacul, pIrlu, jud. Dorohoiu,

format din pirliasele : Tulburea,
Huta, Borteni, netrosul si Buda,
toate de pe teritoriul corm Tirnauca, pl. Herta; curge spre N.,
jud. Botosani. Acest deal este

prelungirea dealului Tencusa,
care se intinde de la Storesti
pana la Hirlau. E de natura

pIetroasa, ocupat cu case pe
partea de E. si Cu padurf pe
partea de V.
Holmul, deal, pe teritoriul com.
Baneasa, pl. PrutuluT, jud. Covur-
si dupa ce trece in com. Herta,
luiu. Acest deal incepe de pe
la numirea de Piriul-HerteT ;
mal primind pe dreapta
stinga alte piriiase,
mareste
mosia Putichioaia, com. Bujorul,
cursul ; trece apol pe litiga tIr-
iar coama luT merge pana la

Fintina-Mare, pe mosia Obrasen'
(jud. Tutova) ; la catunul Moscu,
Holdei (Dealul-), munte, in jud.
gul Herta, com. Movila s la
Suceava, com. Brosteni, la poalele caruia se afl satul cu ace-
satul Lunca, comuna Pilipauti,

se varsa n riul Prutul, la locul
Hohnul se desface in dota ramurr: o ramura care tine pana

la com. Slivna din sus, iar d'a-
lasT nume.
unde se afla o luna de lozii.
colo se uneste cu Holmul-Mare ;
Holmanul, a'eal, pe mosia Hi-
lar alta ramura se margineste

Cu Baneasa despi e E. Ramurile Holmuld se mal numesc
Holdita, sat, pe mosia si in com.

Brosteni, jud. Suceava, asezat
pe trmul sting al Bistriter.
liseul- Gafencul, com.
Hiliseul,
pl. Cosula, jud. Doroholii.
Are 40 case, populate cu 46

familiT, sati 186 suflete ; 90 barbati si 96 femeT, din care 46
contribuabili.
Holmul, sat, in partea de N.-V.

a com. Pausesti, pl. arligatura,
jud. Iasi, situat pe sesul din
dreapta riuluT Bahluiul, la 2 kil.
5 fruntasT, 14 palmasT si 8 codasI, stapinind 104 thiel, afara

de cer cu cite LO prjini.
Biserica din Holda i coalele
din Brosteni servesc i acestur
sat.
Un singur drum ingust duce
de tirgusorul Podul-Iload. Are

o suprafata de 614 hect., cu o
populatie de 103 familii, sati
495 suflete.
Vite sunt :
165
matorT.
Holmul, sat, in jud. Roman, pl.

Siretul-d.-s., com. Dagita, spre
Holdita, pirtz2, ce strabate satul

cu acelasi nume, jud. Suceava.
Izvoreste de sub Plesele-Holdei
dupa un curs de 3 ya kil , in
car&-a primit de-a dreapta pe

piraiele :
Glodului,
Arsitel si de-a stinga pe al Tomenilor, se varsa in Bistrita. Pe
gaseste o ridicatura mal pronuntata in lungime de vr'o 400

metri, al carda punct culminant
e o &novia tuguiata de pe care,
cind e atmosfera curata, se vad,
regiuni departate, precum muntii
Vrancei, si locurile de peste
Prut.
vite marT
cornute, 8 cal, 262 of si 9 rt-
prin Holda la Brosteni si pe

la Barnari la Crucea.
Holmul-Rosief i Holmul-Osestilor. Pe Holmul-Osestilor se
Holmul, a'eal,jud. Doroholli, pl.

Prutul-de-Jos, comuna Darabani;
incepe din dealul Prutului

formeaza o radicatura brusca
In ata satului Bagiurea.
S.-V. de satul Palita. Are 22

familir, sal-1 94 suflete, din carT
22 contribuabill. Locuesc in 28
case.

Acest sat 'linea, inainte de
1886, de desfiintata com. Vovriesti.
www.dacoromanica.ro
Holmul, deal, jud. Iai, in partea despre N. a satelor Cogeasca - Vechie
Hasnaseni,
com. Cucuteni, pl. Stavnicul ;
i
se intinde dela V. spre E., terminindu se In satul BrAtuleni,

unde tormeaza sesul Bratuleni,
HOLMUL
726
pe care se aflA iazul cu acelasT

nume.
Crasna, jud. FAlciti. La poalele

luT se intinde Valea-CAsotenilor.
Holmul, deal, jud. Vasluili, com

DrAguseni, pl. Funduri. Incepe
de la N., avind directiunea spre
S.; desparte satul Tatomiresti

de Holm (DrAguseni) si MAcresti
de CrAciunesti, terminindu-se la
ratosul Cuzer.
Din acest deal se lasA o ramificare spre N.-V., numitd CapulDealuluf, ce are un povirnis
repede si o altA ramur numitA
Anina, sub poalele cAruia d.

inginer Hevet a descoperit maT
multe vase, de lut, in grosimI
considerabile si alte antichitAti
pe carl le-a depus la Muzeul.
HOMITA
GrebAnul, la poalele dealuluT Ho-
mesti. Are o intindere de 350

hect., cu o populatiune de 126
Holobtul, deal, in partea de E.,

a jud. FAlciti, se intinde de a
familif, sati 490 suflete, din carT

180 contribuabili; o bisericd,
cu 2 preoti si I cintAret.
lungul comuna GAgesti, pl. Mijlocul, si formeazA sesul din san-
Homesti, deal, jud. R.-SArat, pl.
ga ElanuluT.
pe partea de E. a comunel
Rimnicul-d.-s., com. GrebAnul;

se desface din Dealul-Strejesc si
brAzdeazA partea de V. a comuneT; este acoperit cu pAdurT.
GAgesti, pl. Mijlocul, jud. FAlciti;

este o continuare a dealului
Homesti, 'tila, in jud. R.-SArat,
Holobtul-Mic, deal, se intinde
HolobAtul ; se terminA in satul

Peicani, prelungind sesul din
stinga ElanuluT.
pl. Rimnicul-d.-s., com. GrebAnul;
izvoreste din dealul Homesti,
udA partea de V. a comuneT

si cAtunul Homesti, si se varsA
Holtina, sat, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, pendinte de com. ocariciul, situat pe malul sting
In yirlul Oreavul, mal sus de
j u d.
al Borcir, la 2 kil. spre V. de
Homiceni, sat, in jud. Neamtu,
Fdlcid, pe teritoriul satului RAn-
ocariciul.
Numirea vechTe a acestuT sat
com. Talpa, pl. de Sus-Mijlocul,
din Bucuresti.
Holmul-lui-Brinz, deal,
ceni, in partea de V., a com. cu
cAtunul GrebAnul.
formind hotarul judetuluT despre jud. Roman.

aceeasT numire, pl. Prutul, in hotar cu com. MAlAesti.
a fost Gura-Balil.
68 familii de Rominf si 2 familiT
Holmul-Mare, deal, pe teritoriul

satuluT Rominesti, com. Movileni, pl. Copoul, jud. Iasi, bogat in pAsune.
de TiganT, sai1370 suflete, cu 92

bArbatT, 94 femer si 184 copiT.
Are o bisericA, deservitA de

1 preot si I dascAl.
Vite sunt : 415 boT, 323 cal,
I pala pentru fcutul sucmane-
Holmul-Mare, deal, jud. Vas-
14 bivolT, 505 rimAtorT si 1300 oT.
luili, incepe din marginea S.-E.

a comuneT Scheia, indltindu-se
drept in sus si se prelungeste In
com. DrAguseni.
Holmului (Piscul-), pisc, pe

mosia Buda, com. Buda,
Herta, jud. Dorohoitt
Holmul - Gearnfina, fird
Pl.
Holtul, sat, jud. BacAli, pl. Bistrita-d.-s., din com. SAucesti,

asezat intre riurile Bistrita si
Siretul, la o depArtare de 4900
m. de SAucesti, care este resedinta com. Are o populatie de
14 ariT, si o populatie de 25
Are I bisericl cu 1 dascAl ;

lor ; 1 moarl de apA ; 1 rotArie.
NumArul vitelor se urcA la
155 capete.
Homiceni, deal, in prelungirea

ramureT numitA Certieni, situat
lingl satul cu acelasT nume,
com. Talpa, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
110 familiT, sati 504 suflete; o bide
munfi, jud. BacAti, pl. TazlAuld.-s., com. Schitul-Frumoasa, din
culmea Pietrer, care se prelungeste printre TazlAul-Sdrat si

TazlAul-Mare.
sericA, ziditA la 1860 de Costache Sturdza, deservitA de 1

preot si 2 cintAretT; 2 erciumI.
Vite sunt : 22 ea!, 405 vite
mari cornute si 122 por&
Homita, sat, pe mosia si in com.

Cristesti, jud. Suceava. Asezat
pe coastele dealuluT cu acelasI
nume si pe tArmurile pirlulur
Homita zis si Matioara, numda
Homesti, sat, in jud. R.-SArat,
it8 familiT, sal 500 suflete: 265

bArbatT si 235 femeT, din carT
pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul co-
Holmurile, deal, pe o suprafatA
muneT GrebAn, asezat in partea
cam de 76 hect., spre S. de
de N. a comund, la wo m.,
dealul PihneT, com. TirziT, pl.
spre N., de cAtunul de resedintA
www.dacoromanica.ro
95 contribuabilf. Vatra satulul

ocupl o suprafatA de 48 fAlcT
i 48 Pri.
ImproprietdritT la 1864 sunt
HOM1TA
20 pAlmasi i 40 codasT, stApi-
nind iii atol o 54 prj.

Are: o bisericg., cu hramul
Sf. Apostoll Petru si Pavel, a-
727
femeT. Contribuabili se gAsesc
lexandru Bals, care purta nu-
420.
Vite sunt : 330 boT, 310 vacT,
mele de Homoceanul.
LocuitoriT sunt improprietlritl la 1864.
dus de sAtenT, pe la 1852
600 or, 6o cal si 18 capre.

Intinderea terenului arabil e
1853, din desfiintztul sat Lescani, deservitA de un preot
de 1698 hect., din care 29 hect.

si 75 ariT,
2 cintAreti i impropietAritg. cu
8 raid; o cIrciumg si o bAcAnie.
Budgetul com. e la venituri
coala din Cristesti servg si
Com, are la E. Dealul-MunteanuluT, Cettuia, Lespezi. Este udatA de Siret in partea de
acestuT sat.
Drumurile principale sunt la

Cristesti (2 kil.) si la TAtArusi
(5 kil.)
In 1803, Homita era a Visternicului Grigoras Sturdza, avind
21 iiug LipovenT, plAtind 492
leT bir anual.
PAnA la Mihail Sturdza, sat.d
era populat de multI LipovenT,
carT, ne maT putind suferi con-
ditiunile grele de vietuire pe

mosie, impuse lor de acest
Domn, se imprAstiarA, asezindu-se in Manolea i Lespezi.
V. si de Polocin, care trece

prin Homocea si se varsA in
balta Orghidan.
SArat, pl. Rimnicul-d.-s., com.

MArgAritesti, la hotarul spre jud.
BuzA0, vid al culmeT Cimpulugeanca ; este acoperit Cu
nAturi i finete.
Homo cioaia, moie, in jud. BuzAci, com. Niculesti, cgt. PetrA-
pe o vale frumoasg.
LocuitoriT, parte sunt rIzesT,
parte improprietAriti la 1864.
Se mArgineste : cu com. Huruesti, la N.; Ploscuteni, la S.;
rlul Siretul la V.; com. Corbita,
la E.
chesti ; are 65o hect. argturi,
com. cu acelasT nume, situat pe
coasta de V. a dealului CetA-
numeste BursucAnia.
tuia, pe stinga PolocinuluT. Aici

este resedinta com. plAseT Ber-
din Nicoresti la Gliceana, pe

malul SiretuluT, la 43 kil, de
Homocioaia, deal, in jud. R.-
din Nicoresti si duce la Gliceana,
dure, lingA satul cu acelasi num e,
din 2 cAtune : Homocea si Lespezi, situatg. pe drumul ce vine
tunulut PetrAchesti, com. Niculesti, jud. BuzAd.
Este strAbAtut prin mijloc

de sos,eaua judeteanl ce vine
jud. Suceava, a cArui culme se
cuela, pl. Berheciul, compusA
Homocioaia, sub divisie a ni-
cheltueli de 7145 leT.
Homita, deal, acoperit de pA- Homocea, sat, face parte din
Homocea, com. rur., in jud. Te-
HOMORICIUL-UNGURENI
vezi, fineatg, izlaz t 25 hect.

pAdurea IordAchioaia.
Homocioaia, pirig, care izvoreste din dealurile com. MArgAritesti, jud. Rimnicul si se scurge
In valea Gura-DimieneT, in jud.
BuzIa.
Homoiasca, trup din molla Poroschia, jud. Teleorman, situata 1ntre moiileTigane0i si
heciul.
Populatiunea compusg. din RominT, Unguri i citr-va RusT e-
Homortceanul, mofie, pe care
ste de 300 familif, saii 921 suflete, carT locuesc in 288 case
si cite-va bordee.
improprietArit la anul 1864,

locuitorii din. com. Homoriciul,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova.
Brinceni, II mar zice i Glera.
capitala jud., spre N.-V. Are o

populatie de 437 familiT, sati
166o suflete, din carT 130 fa-
Are o scoalg, care dateazA

de la 188o si e frecuentatA de
milii Tiganf.
Sf. Gheorghe, care dateazA de

la 1834. fAcutA de Alexandru
parte din locuitoriT com. T'ir-
Bals, proprietarul mosieT pe acel
hoya.

hect.
50 copiT ; o bisericA, cu hramul
Are 2 biserici, cite una in
timp. Aceasta se vede inteo in-
fie-care sat, deservite de 2 preotT si 4 cintAreti ; 2 colT, din

care aceea din Homocea are localul proprid si se frecuentA de
50Lcopli, lar aceea din Lespezi
dateazg din anul 1879 si se frecuentA de 44 copil.
titi carte 130 bArbati si 45
scriptie ce se afll pe o cruce

in bisericA.
Satul se numea mal Inainte

Poenari, nume pAstrat la o mahala din sat. AceastA numire a
Homoriceanul, mofie, pe care

s'ati improprietrit la 1864 o
plaiul Teleajenul, jud. Pra-
Homortciul - PimInteni, sat,

face parte din com. rur, Homoriciurile, plaiul
Teleajenul,
jud. Prahova. Ad e resedinta

comuneT.
purtat-o Ora la 1862, cind

s'a dat numele de Homocea,
Homoriciul - Ungureni, sat,
dupA ingrijitorul mosieT lid A-
face parte din cora. rur. Ho-
www.dacoromanica.ro
TIOMORtClURILE
moriciurile, pl. Teleajenul, jud.

Prahova.
HomorIciurile, com. rur., plaiul

Teleajenul, jud. Prahova. Este
situata linga rful Teleajenul, la
36 kil, de capitala judetuluT si
la 8 kil de a plaiuluI.
Homorlciul-Paminteni, Homoriciul - Ungureni, Malul-Vinat,
Cernesti si Schiulesti.

familli, sail 2289 suflete; 1095 b.
1194 f. (5 familii de TiganT.)
Are doul bisericT: una In

Schiulesti, fondata de locuitorI,
in anul 1842, si a doua in HomorIciul, fondata in anul 1744,

Cu
HOPA
728
Cu vrerea tafilul Ti a fiulul O cu ajutorul duhulul d'hit, ficutu-s'a aceasta

bisericii. de dumnealui cipitan Iane O
sopa sa Anica, fiica luT Nicolae Tagorafa, In zilele Prea Inli4atu1ui Domn
Mihail Racovi0 V.V. ca sft fie de pomenire; leat 1744.
Veniturile se urca la 3305

lel, si cheltuelile,
la 2989 la
Prin comuna trece calea judeteana, ce uneste capitala ju-
Bair si Bornu-Bair de alta ; dupa
detutuT cu frontiera despre Transilvania, numita soseaua PloestiBratocea. Tot prin aceasta com.
6 kil. de curs, se arunca In pir.

Ai-Orman, pe dreapta ; malurT
inalte ; pe vale-T se afla drumul
trece vechiul drum al Romani-
comunal Hasanlar-Homurlar.
lor, numit de uniT si drumul TAtarilor.

Comuna, la V., e brazdata de
dealurile : Gorganul, Gorganelul, Piscul-Catener, muntiT Tirifoiul si Plaiul Serban-Voc15..
Hontul, lac, in jud. si pl. Tulcea, pe teritoriul com. SatulNo, si pe acela al cat. Pardina, in partea de N. a plaseT
E udata In partea de N. de
&la Crasna, ce se varsa in
si S.-E. a comunel ; e format

de bratul Chilla, prin o revarsare anterioara, cu care comu-
riul Teleajenul, si de vilcelul

nurnit al-HotuluT, in partea de V.
Se rnargineste la N. cu riul
nica prin treT bra.te mal miel ;
Crasna, care o desparte de corn.

Izvoarele ; la S. cu pirtul Valea-
tine peste, ce se consuma in
luT-Dragomir, care o desparte

de com. Teisani ; la E., cu 11111
Teleajenul si la V., cu ValeaSlaniculuT, care o desparte de
Slanic.
Homurlar, sat, in jud. Tulcea,
In raionul comuneT sunt dota

morT, una pe riul Teleajenul si
satul Homurlar, prin Hasanlar,

printre dealurile Orta-Cuirac,
Chiciuc-Cara de o parte, Cele-
pl. Macin, catunul comuneT Cir-
are o intindere de 140 hect.;

e inconjurat numaT cu stuf; con-
Pardina.
Hontul,lac, in jud. Tulcea, de 120

hect. in partea nordica a plaseT
Tulcea si cea sud-estica a com.
Satul-Noti, format de gira Sondul, cu care acim comunica prin
o mica &la ; contine putin
peste.
jelari, asezat in partea S.-E. a
alta pe Crasna.
Parte din locuitorT sunt mos-
plaseT si in cea N.-V. a comu-
Hopa, ostrov, in jud. Constanta,
ner, la 3 1/2 kil. spre N.-V. de
184 s'aj improprietrit

legea rurala din 1864,
resedinta, pe ambele malurT ale

pirlulul Homurlar, si la poalele
dealuluT Calo-Bair. Are o ?ntin-
formata de Dunare la intrarea sa

pe teritoriulromtnesc al Dobrogei ; este asezata in partea sud-
nenT ;
dupa
cind li s'a dat 350 hect. din mosiile : Teisani, Manastirea Cotroceni, Marcovesti, Homoriceanul.
Vite sunt : 33 caT, 20 iepe,
665 bol,
281 vadf,
bivolT,
2760 oT si 250 porcT.
Scoala exista in comuna de

l. 1842.
E frecuenta de 97 bletT si 3
fete. Stiti carte 22! bArbatT .si
dere de 18 hect. Populatiunea,

turceasca, este de 28 familiT,
sati 112 suflete. Pamtntul este
acoperit cu paclurl si pasunT.
Pozitiunea satuluT este una din
vestica a Dobrogel, a judetulur

Constanta, si in partea sud-vestira a plaseT Silistra-Noul si a
com. urb. Ostrovul, de case depinde. Forma el este lunguiata,
terminar prin capurT ascutite
cele mal frumoase din toata pla-
de o parte si de alta. In par-
sa Macin. Prin el trece drumul

de la Hasanlar la Atmagea.
tea sud-vestica, si litiga ea, se

mal gasese doud raid ostroave
(20 hect. intindere). Lnngimea
el este de 2112 kil. si largimea
medie de 750 m. ; intinderea
Homurlar, piria in ud. Tulcea,
20 femeT.
In partea de E. a com. este
pl. Macin, pe teritoriul comuneT
o cetatuie.
Tot teritoriul comuneT are o
Se fabrica in com. peste 2500
Cirjelari ; izvoreste din poalele
decal. tuja anual. Comerciul
dind partea S.-E. a plaseT si cea

de mijloc a comuna ; trece prin
se exercita de io
eirciumarT.
de V. ale dealuluT CiubuclucBair; se indreapta spre V., in o

directie de la E. spre V., brAz-
www.dacoromanica.ro
totala este de 150 hect. Este

acoperita numai cu padurl de
salen'. Bratul, care la S. o desparte de ostrovul Pastramagi,
are 200 m. largime si 31/2 m. adinc ; cel de la N., care o des-
HOPUL
HOREZEANCA
729
parte de teritoriul judetulur Ia-
HorAicioara, schit de cdlugdri,
lomita i canalul Borcea are 800
com. CrIcAoani, pl. Piatra-Mun-
lArgime si 8-10 m. adin-
tele, jud. Neamtu, situat pe un

munte, despre S. de mInAstirea
Horaita; este un adevOrat cuib
de vulturi, aninat in crApAtura
cime si e navigabil ; acest brat

o desparte si de Ostrovul-Vechiti
(150 m. lArgime si 12 m. adincime in acest loc. Este formatA

din aluviunile fluviuluI, pietris
si nisip si tinde a creste necon-
tenit, asa a in curind se va

alipi de ostrovul Pastramagi.
Hopul, prz, izvoreste din dealurile : Bejenesti si BOlteni, strd-
bate teritoriul com. Laza, pl.

Racova, jud. Vaslui, curge de
Ja N. spre S. si se vars in
stinga prrulu Racova.
une l stincI.
Trestioara, at. Sicari, pe mosia

Crivelesti ; are fineatA i arAturI.
TiganT.
Satul NI are numele de la un

vechiO locuitor Stefan HordilA,
care s'a asezat cel d'intii0 pe acest loc pe la 1750.
Horbova, sat, numit i SanihAul,

In centrul com. Mamornita, pl.
Herta, jud. Dorohoiti, pe mosia
cu aceeasT numire. Are o populatie de 218 familiI, sal) 815 su-
90

oT,
18 ce, 12 rimAtorl.
Locuitorii
albine.
au
24
stupI
Cu
Horea, altd numire a satulul Va-
flete.
Proprietatea mosid e a D-ha
dul-PIetros.
Holban.
Are o biseria, cu hramul Sf.

Nicolae, Cu I preot, 2 cintAreti si
pAlAmar ;
Hora, colina, in jud. 133zAti, com.
finat si 3 hect. pldure. Populatia este de 34 familiI, saa io6

suflete, din cari 6 familii de
e de zid,
fAcutA
In 1805, de monahul Saya Holban.
Horeti, com.rur. isat,in j ud. Mehedinti, pl. VOilor, la 45 kil. de

Severin si la 8 kil, de com. rur.
Brosteni, situatA pe dealurI si
vAI. Se mArgineste la E. cu com.
Calitatea pAnfintuluI e buril.
prietarul,
mOnAstire de cAluggri, locuitA,
782 hect., 98 aril

clinp si 120 hect., go ariI, pl-
Miculesti si Tehomirul ; la S.,

cu com. Tiriviul i Brosteni; la
V., cu com. Brosteni ; la N., cu
com. Leorda.
de 23 monahi.
dure.
tele : BlzAvani, Brabeti, Parv5.-
SAteniI improprietAritI ati 647
Horalta, cdtun, in jud. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, posedlnd o
hect., 35 ar. pAmint ; lar pro-
Horaita, munte, acoperit cu pdurI, in com. CrIcAoani, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Horaita, fin a, ce izvoreste din

tre muntiI CracAul-Negru si Negresti, jud. Neamtu ; curge in-
directiunea nordia, pe terenul

com. CrAcloani, pl. Piatra-Muntele, vOrsindu-se pe partea dreap-
tO a ptriuluI Craaul.
Horaita, finta, jud. Suceava, numit si Leucusesti (3500m.), afluent al SomuzuluI-Mare. Are de
SanihAul.
Satul formeaz1 comunA cu sa-
nesti si Scoarta, avind peste tot

66o locuitori, din carl 105 contri-
DrumurI principale calea ju-
buabili. Locuesc in 131 case.
Herta - Mamornita si
acea ce duce la Godinesti
Hotarele sunt cu : Cotul-Bonita si Godinesti.
LocalitAtT insemnate sunt :
Locuitorii posedl: 20 pluguri,

35 care cu bol', 4 cArute cu cal.;
6o stupr.
Printeinsa trece o osea comunall, care o leaga de soseaua Glogova-Plastina-Corcova. Are 2 bi-
Balta-Rosie i CetAtuia.
serie, deservite de I preot S12 cin-
deteanA
ianuluT, Cotul-Hotinului, Mamor-
t5.retl ; o scoall, condusl de
Horcea, deat si
vale, in jud.
Mehedinti, com. rur. AlmAjelul,
plasa Cimpul.
invAtAtor, frecuentatA de 25 e-
Budgetul com. e de 1347 leI
la veniturI si de un o
Hordila, sat, in partea de N.-E.
ler la
cheituell.
situate ling1 mAnAstirea cu ace-
Hordileti, sat, in partea de N.

16 cal, 300 of si 350 rimAtorr.
Dealuri mal principale in aceasta com. sunt : Dealul-Bra-
lasI nume, com. CrIcloani, pl.

Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
E. a com. Cozmesti, pl. Stem-
betilor si Dealul-BAzAvanilor,Mo-
nicul, jud. Vasluiti, situat pe po-
trul udl satele Horesti si Jiltul
disul Hordilesti. Mosia Hordi-
si trece prin BAzAvani.
tributar pe Brudul.
a com. Cursesti, pl. Racova, jud.

Vasluiti.
Horaita, cariere de iaItt ci var,
Horaita-Mare, mntistire. Vez).

Horaita, cAtun, jud. Neamtu.
60645.
lesti are o tntindere de 244

hect. loe de culturl, 12 hect.
liareis Iliolionar Geogralto.
Horezeanca, alta numire a mo92
www.dacoromanica.ro
HOREZUL
HOREZUL
730
fie StatuluT din com. Udupul,

jud. Teleorman , clreia i se
grape de fier ; 2 trioare saa masinT de ales slminta ; 91 morT
2 preotT ajutorT, 6 dintAretT, in

plus 2 preotT.
maT zice si Udupul-Horezean-
cu apl.
In tot plaiul Horezul se cul-
Parohia Recea, cu biserica
ca, pe care se afll si o pldure

de 400 hect.
tivA 139 hect., 50 ariT, vie.
Horezul (Hurezul), pitzia, jud.
Sunt 74 bisericr, peatru intretinerea cArora comlnele in-
Vilcea, numit ast-fel de la riul si
seria in budgetul ion anual suma
mAnAstirea Horezul. Se compune
de 2683 lel.
Sfintul Sinod al bisericeT autocefale Romine a impArtit plaiul Horezul in 13 parohiT rurale, la carT deservesc 13 preotI
din 26 comune : Alunul, Armlsesti, BAlteni, Cirstnesti, Berbesti, Ciresiul, Floresti-d.-j., Floresti-d. s., Fometesti, Greci, Horezul, MAdulari, MAIdAreti, Mateesti, Milostea, Otesani, Pojogi,
Racovita, Rimesti, Ron4ani, Recea, SlAtioara, Stroesti, Tom-
bani, Turcesti si Vaideeni.

Are o populatie de 2113 t lo-
de la 1888 sunt cele urmAtoare :
Parohia Sldtioara, cu biserica

catedrall Sf. Gheorghe, are 450
Parohia Pojogi, Cu biserica
plus I preot.
Parohia Stroefti, Cu biserica

catedralA Cuvioasa Paraschiva,
scolT rurale mixte (2 in, com.

Vaideeni si afarl de scoala de
fete din com. Horezul), cu 2
meazA parohia, are 351 familiT,

sati 1278 suflete, 6 bisericT, 1
preot paroh, 2 preotT ajutorT, 5
invAtAtoare, plAtite de stat si in
dintIretT.
care se preda materiile programa urbane, fie-care scoal
Parohia Berbefti-Turcefti, cu
biserica catedralI Intrarea - inBisericl, se compune din com.
Turcesti, Berbesti si ct. DAnteni, Valea-Mare si Rosioara, la
91/2 kil, de cele-l'alte cAtune, a
\n'Id 471 familiT, saa 1771 su-
si 43
fete).
budgetele lor 853 leT anual pentru scoalA.

Locuitoril posedl : 71 plugurT
de lemn si 663 de fier ; o masinl de treerat cu manej ; 1 ma-
sinl de vinturat, I masinl de

bltut porumb cu mnivelA ; 2
jutorT, 8 cintAretT, in plus 1 preot.
I preot ajutor, 4 cintretT,

plus I preot.
Resedinta subprefectureT este

In Tirgul-Horezul.
Forma plaiuluT e a unuT pentagon neregulat.
Comune maT populate in acest piala sunt : Alunul, Otesani, SlAtioara, Stroesti si Vaideeni.
In plaiul Horezul sunt 14
Cu intretinerea scoalelor statul

cheltueste anual 20844 le!. Comunele acestuT piala Inserir' in
familiT, sati 2306 suflete, 9 bi.

seria, I preot paroh, 2 preotT a-
OTO, in plus 13 preotT.

Parohiile fixate de sf. Sinod
zia si la V. cu jud. Gorj.
copiT (327 bletT
kil, de cele-l'alte cAtune, are 823
parohT, 17 preotT ajutorr, 70 cin-
Se mArgineste la N. cu muntiT Transilvania, la S. cu pl. Ocolul-OtAsdul, la E. cu pl. Co-
avind un invAtAtor plAtit de

stat ; sunt frecuentate de 370
din cAt. Marita si com. Fometesti, Racovita si Recea, la 16
farohia Vaideeni, cu biserica

catedrall. Sf. Ion BotezAtorul,
are 350 familiT, saa 1580 suflete, 2 bisericT, 1 preot paroh,
catedrall Sf. Treime, compusA

din com. Ciresul si Pojogi, avind 328 familiT, saa Iloo suflete, 5 bisericT, 1 preot paroh,
I preot ajutor, 5 cintAretT, in
e uitorT.
catedrall Sf. VoevozT, compusA
are 279 familiT, sal 1036 suflete,

3 bisericT, 1 preot paroh, 3 cin-
tAretT, in plus 2 preotl.
Parohia Alunul, cu biserica

catedrall Sf. Nicolae, compusl
din cAt. Igoiul si Bodesti, la 3 'f
kil. de cele-l'alte cAt, carT for-
flete, 7 biseria, I preot paroh,
In
familiT, sati 1230 suflete, 7 biseriel, 1 preot paroh, 1 preot
ajutor, 4 cintlretT, in plus I

preot.
Parohia Mddulari, cu biserica
catedrall Cuvioasa Paraschiva,
compusd din ct. Valea-OrleT,
com. AmAr4ti, Modoaia si clt.
Grosi, .la 8 kil, de cele-l'alte
cAt., are 586 familiT, san 1989
suflete, 7 bisericT, 1 preot paroh, 2 preotT ajutorT, 8 cintlretT.
Parohia Otefani, cu biserica

catedrall Buna - Vestire, compusl din com. MAldAresti, are
644 familiT, satt 2248 suflete,
5 bisericT, i preot paroh, 1 preot
ajutor, 4 cintIretT.
Parohia Tirgul- Horezul, cu

biserica catedrall Intrarea in-Biseria., compusA din clt. BArzotesti, pendinte de com. Romani,
are 390 familiT, sai.1 1955 suflete, 5 bisericT, 1 preot paroh,
I preot ajutor, 4 cintAretT, In
plus I preot.
Parohia Rimefti-Covrigefti,
1 preot ajutor, 6 cintAretT, in

plus 2 preotT.
Parohia Greci, cu biserica catedrall. Sf. ImpArati, compusA
cu biserica catedrall Intrarea-inBisericl, compusA din com. Romani, cAt. Covrigesti si Orsani,
din com. Mateesti si Milostea,

are 542 familir, saa 1724 suflete, 7 bisericT, 1 preot paroh,
carf compun parohia, avind 587

familiT, saa 1611 suflete, 5 bi-
www.dacoromanica.ro
la 6'/2 kil, de cele-l'alte cltune

sericT, 1 preot paroh, 2 preotT
HOREZUt
ajutorI, 7 cintAretI, in plus

preot.
Parohia Tomfani-Foleiti, cu
biserica catedralA Sf. Apostoll,
compusl din com. Floresti-d.-s.
si Floresti-d.-j., la 7 kil, de celel'alte cAt., aVind 587 familir, sati
2084 suflete, 6 bisericr, i preot

paroh, 2 preotr ajutorr, 6 cintaretr, in plus L preot.
Horezul, com. rur., jud. Gorj,

plaiul Vulcan, situat in partea
de N.-V. a comuner Cartiul,
asezatA pe 3 dealurr deosebite
avind resedinta in Horezul.
Este compusl din cAtunele

Horezul i Arsurile.

din mil 68 hect. arabile, 78
hect. fineatA, 30 hect. vie, 135
hect. izlaz i prunr, 89 hect.
pAdure.
LocuitoriT sunt mosnenr. Sunt

173 familir, saa 794 suflete, din
caff 155 contribuabili.
Locuitorir posea. : 25 pluguri,
40 care cu bol; 400 vite marr

cornute, 240 or, 138 capre, 36
cal si 330 porcI.
Are: i bisericA, cu i preot
si cintAret ; o scoall, frecuentan, de 37 elevr.
Pirtul Cartiorul ud5. comuna.
Comunicatia acester comune
se face prin oseaua comunall
care o pune in legAtur5. la S.

cu com. Cartiul, iar la N. prin
pasul Buliga, cu care e pus in
comunicatie cu Transilvania.
Horezul, Hurezul, saa TirgulHorezul, com.urb., pl. Horezul,

jud. Vilcea.
luat numele de la
mAnAstirea Hurezul, fondatA de
Constantin Brincovean u, in urma
izbindeI de la ZArnesti, ca aliat

al Turcilor contra Austriacilor.
MAnAstirea s'a numit Hurezul dupa numele riulur Hurezul,
ce curge pe lingA zidurile eI.
Riul Hurezul s'a numit ast-fel
HOREZUL
731
de la Ciuhurezul, o pasare nopturna ce stApinea aceste locurr
cest cap al peninsuler se chiamA

din vechime La-TrAistari, &id-
acoperite cu pAdurr seculare,
a era locuit de niste oamenT
inainte de infiintarea acester co-
acAtorr de traiste, astA zr loe

de pAsune, numit la Posta, caer
aci stationaa cair poster, mar
mune.
La inceput aceastA comuna

s'a numit nu Hurezul ci Huhurezul
si sub acest nume s'a
gAsit trecutA Inteun hrisov vechiti, care ast5.-zr se gAseste In

posesiunea mostenitorilor definctulur Stanciu Ogrezeanu.
Infiintarea acestuI erg, dupA
o traditie localA, se datoreste

unor negutAtorr ambulantr. Acestia, dupl zidirea mAnAstirel
(1694), veneaa din cind in cind
Cu diferite mArfurI in tolbele
lor, pe care le desfAceati pe la
cAlugArir si slujbasir mAnAstirer
cu chipul acesta formar trep-
tat-treptat un fel de Miela in

poarta mAnAstireI.
Acestea s'ar
fi
petrecut pe
la finele secolulur al 17-lea.

Mar incoace, acestr miel negus-
torasr, fiind gonitr din poarta

mAnAstireI, aa plecat de ad si
asezat tot in apropiere de
mAnAstire, pe locul mide se aflA
asa-e Tirgul-Horezul (3 kil, departe de mAnAstire).

Se stie u sigurantA a pe
la anul 1801, in locul unde
ast5.-zr se af1 vatra acester co-
mune, nu era de cit o singurA

casa de locuit, a Covrestilor, o
familie bogatA in localitate pe
acele timpurr, i incolo numai
niste barace de lemn, unde acer
inainte. AceastA peninsull isr are
inceputul in virful Carpatilor.

Tirgul-Horezul este la 35 kil.
de capitala judetulul si este re
sedinta subprefecturer plaiulur
Horezul.
In tirg este
far-
macie si un biuroa telegrafopostal, infiintat la 1874 si al

cArul venit pe anul financiar
1896-97 a fost de 3039 lei, 50
bani.

saa 855 suflete : 455 blrbatr i 400 femer ; 173 contribuabilr.
Venitul comuna se urcA la

8134 ler i cheltuelile, la 7682
ler anual,
Sunt 4 bisericr: in BALAnesti, 2 in Olarr i i in tirg.
Biserica din erg, care sine

loe de catedrall, ziditA de Covresti i numitA Biserica Covrestilor, s'a clAdit gin zilele MArier
sale Constantin Moruzzi Voevod,
Cu blagoslovenia sfintief sale
Episcopul Nectarie al Rimniculul (d'aci tricoto literile sunt

mcinate) la anul 7311 (1803).
La anul 1869 I-a ars acoperisul
si s'a flcut de locuitorr prin

contributie.
Mestesugarr sunt 5 cizmarr,
4 brutarr, 2 fIerarr, lAcAtus, 3
negutAtorr isr tineaa mArfurile

lor veneaa in anumite zile,
mal ales Duminica, si pe la slrbAtorr, de le desfAceati.
cojocarr, dulgher, i timplar,

abagia, 2 croitorr si 8 tul.
Tirgul Horezul, propria zis,
SimbAtA, Si la cele 3 bilciurr anu

are : Buna-Vestire, Duminica-Tomer I Sf. Constantin ; la M'ureni, Pojogi, GIngulesti (Vil-
afar de doul cAtune ce-I apartin : Olari i BAlAnesti, si carr
sunt troprAstiate pe vAr si dea.
Locuitorir desfac produsul munce! ion la tirgul. sAptAminal de
tre dota riurr : LuncavAtul la S.V. si LuncavAciorul la N.-E., In
cea) si la Polovragi (Gorj).

Are o scoall de bAetr, ziditA
la anul 1868 de Ion Proclescu,
capul uner lungi peninsule. A-
al cArur nume U poarti vi o
lurr, este situat pe loe ves, in-
www.dacoromanica.ro
732
HOREZUL
TIOREZUL
oamenr si la alti; pentru-ca le-ail

dat galbenr ug. 200, iar ug. 250
Aceste scoff sunt deservite
nu, care o cumparase dela Ourciubasa, dei tefan-Voda Cantacuzino, prin hrisovul din anul
de 4 institutorT si 2 invatatoare,
7223 (1715), arata cA aCeW SA-
o scrisoare, scriind la jupineasa
pentru plata carora statul chel-
tea nu fusesera ruminT (sclavi)

al lur Ciurciubasea, ci numar
se zalogisera lur pentru niste
Caplea si la boiarul er Paraschiva

Paharnicul inteacelasT fel, ea
scoall de fete, infiintata dupd

anul 1887.
tueste anual suma de 14407

ler; sunt frecuentate de too
bletr si 40 fete.
titi carte 120 barbatT si 8o
datorir.
laca parte din hrisovul lur

tefan Cantacuzino privitor la
femeI.

TotT locuitorir sunt mosnenT,
afard de 3 clacasT, carl s'au improprietarit la anul 1864 Cu vatra
caser.

166 vacT, 68 capre si 112 Oi.
Pe riurile Baldnesti si Luncavaciorul, in raionul comuner, sunt
7 moristr.
aceasta :
Fost-ati acestr oamenTRuminT
jupaneser Capler, nepoata BanuluT Preda Buzescu ot Cepturoa-
sa ce a fost jupaneasa Paraschiver Paharnicul si I ail sta.pinit cu pace pand in zilele lur
Radu-Voda Leon ; lar cind ati
fost atuncea cazind Paraschiva
Paharnicul la o grea datorie si
In comuna sunt 2 izvoare Cu

apa. minerala, continind pucioaunul in mahalaua Balanesti
neavind banT
ca sa plateasca si fiind foarte
nevoie, fost-aa volnicit pe totT
Ruminir din satul Horezir ca sa
altul sub rtpa stinga a Auld
se rescumpere Cu toata mosia
Luncavdtul, spre S.-E. de Horez,

si la 1/2
lor, tocmindu-se casa dea galbenT
la inchisoare
450. Deci neavInd sa-I dea sa

se rescumpere foseati mers la

In timpI prielnicI se fabrica
jupin Dima Ciurciubasa de s'att
aci Oita la 5200 decal. tuca
rucrr,at sa. le dea banT cu dobin-
anual.
da sa se rescumpere de la sta.
pinir Ion i Dima Ciurciubasa
asa art fost zis Ca' le va da numaT sa le aduc acel zapis al
Comuna, afara de 5 sosele

scurte si 4 strade din interiorul
el, este tliata de soseaua jud.

Rim nicul-Vilcea
prin
care se leaga mar multe comune, parte vecinate si parte

mar departate, in directia despre S.-E. si S.-V. Are o sosea vecinala in partea de N.-V.
prin care se leaga cu marea com.
Vaideeni, situata la poalele muntilor Vaideeni. O alta osea vecinalli In partea de S.-E. o leag
cu comuna Maldaresti ; o alta

in partea de N., cu comuna Ilimesti, si in partea
Cu comuna Romani.
de N.-E.
Mosia cu satul Horezul, se
vede dupa hrisoave, a fost daruita manastirer Hurezul de catre Constantin-Voda Brincovea-
nu le a fost dat, ci le ati dat
cind le-ar trebui sa trimita

dea banir, neintimplindu.se atuner la pirlej i trimitind Paraschiva Paharnicul in dota-trer
rindurr ca
dea acer banT ug.
250, el n'a vroit sa'T dea.
Decr jupaneasa Caplea si bo-
ierul ei Paraschiva Paharnicul,

vAzind ca nu le da baniI fost'a apucat pe parintir acestor
oamenT ca sa le dea acer galbenr
ug. 250. Dar stiind ca zapisele

sunt la Dima Ciurciubasa si vaend ta. bani nu vrea sa. le dea,
fost'ail mers tot satul Horezir la
Dima Ciurciubasa de 'si-ati cerut acestr banT precutn s'ati toc-
mit. Iar Dima Ciurciubasa asa

le all raspuns zicind ca. nu mar
da. nicr un ban, cad acestr ug.
200 1-ati dat pentru oamenil
eel saracr, lar pentru eel mar

cu putere sa-s1 Ana bucatele
lor O. se rescumpere.
er vazind asa o seama de
oamenT fost'ati i er yin dut bucatele i s'ati rescumparat dind
acestr banr ug. 250 la stapinir
jupa.neser Caplel.
Decr dup5. a lur fagaduintd,
fost-ati mers tot satul Horezir cu
lor Dima Ciurciubasa, n'a vrut

sa. la zapis dela mina lor numar
zapisul de a '1 ati pus zalog ca

fost tocsa le dea banir si
mit cu dinsul ca sa 'I dea pentru dobinda acestor banT, cad
Ded oamenir din Horez i cu parintil lor, vazind cd le tine zapisele numar pentru 200 ug., fos-
'I va tinea din cislegr Oita la
la multe judecatr i divanurr
Ispas, 70 or Cu lapte.
el tot a umblat prelungind
fost dat atuncea,

&rid i zapisul lor la mina Di-
mer Ciurciubasa, ca. de nu vor

da banir la zisul (soroc) sa. fie
tot satul Wog pana vor da banir.
Iar Dima Ciurciubasa apudind

acel zapis de zalogire la mina
lur i zapisul jupaneser Caplea
ce era facut la mina acestor
www.dacoromanica.ro
pentru ug. 200 ce le (Muse.
Vat tras pe Dima Ciurciubasa

mutind vreme dupa vreme,
pana In zilele raposatulur unchiuluI DomnieT mele Io
erban
Cantacuzino Voevod. Iar cind

a fost atund, murind megiesir
eel batrinT i ramiind acestia, fos-
Vag scos Dima Ciurciubasa nite zapise flcute in mestesugurr

scriind ca s'ati vindut parintir a-
HOREZUL
733
cestor oament romtnt tut, i Cu

acele zapise
fost impresurat
i't ati facut rumint. Dupa aceea
netrecind multa vreme 'T-at fost
fata inaintea Parintelut Damaschin Episcop i dupa ce le ad

citit toate cartile i zapisele cele
vindut jupaneasa Stana a DimeT

Ciurciubap i cu
sad Mateid,
raposatulut Constantin - Voda
Brincoveanu, inca. de chid- era In
boterie, fiind spatar mare. $i 'T ati
stapinit Constantin-Vod
ce s'ati pus Domn puindu-se
vinzarea lor i cel de zalogire,

atunct ati strigat aceOT oament
domn 'i-ad fost dat la manastirea Horezit si't ail stapinit manastirea Horezit cit ad fost Dom-
nia tut in domnie. lar cind a

fost acum, dupa ce ne ad miluit Domnul Dumnezed pe not
cu domnia i stapInirea acestel
tart Romineati, tiind ca acet1
oament s.unt impresuratt de Di-
ma Ciurclubw, venit'ad Inaintea Domnief mete in Divan de
s'ati intrebat de Eta cu Orintele Ion igumenul dela sfinta ma-
nastire Horezul i fiind un lucru vechiti i lucru intunecat

neputind dovedi lucrul cum
este 'I am dat pe seama sfintieT sale parintelut nostru Kir

Damaschin Episcopul Rimnicutut si
pe seama a 24 boert
cart ad fost luatt de popa Ion

aleaga ca sa ja
din Recea
seama pe amaruntul si sa do-
HOREZUL
Constantin Voevod unde scrie

tat% pentru ruminia oamenilor
acestora.
ce ad facut Ciurclub4oala de
toti cum ca. acel zapis nu este
facut Dima Ciural lor, ci
clubw in mestergurt.
Drept aceea i Domnia mea,

dupa. cartea sfintiet sale Orintelul Damaschin Episcopul
dupa scrisoarea acestor oament
ce ad dat la manastire, 'Inca am
$i s'ad cerut O. jure cu 24

oament el nicT acel zapis nu e
bun si nicT ad dat Clurciubaa
parintilor lor atiti bant, ci le-ad
dat ug. 200, precum s'a zis mal
sus. i Intrebind parintele Damaschin Episcopul ca dupa ce
dat aceasta carte a Domnier
vor jura de ce oil sa se apuce
de peste tot hotarul i cu tot

venitul cu bung pace de catre
acestl oament ca sa fie sfintet
manastiri statatoare de veci.
4$i am intarit cartea aceasta
cu tot sfatul l Cu credincio0T
el ad zis cu totit cA vor da

toata mo0a lor manastiret, ca
sa alba pace de ruminie, i ati
lasat i parintele Ion igum.
fie aa precum ad zis et. $i
vrind et sa jure (ca nu) cind-va
pe urma (sa li se gaseasca) vre
o gficeava clef n'ati jurat, iar
parintele Ion ad zis ca. de vreme
ce s'ati inchinat et intfacesea0

chip sa nu mal jure.
$i aa s'ad invoit Inaintea

sfintiet sale parintelut Damaschin Episcopul ca sa fie In pace
slobod de ruminie, nictun
mete la tot soborul sfintel manastirt ca de acum inainte

alba a tin ea i a stapini aceasta
mo0e Cu silitea satuluT 1 Cu
livezile i Cu plaiurile i cu muntit anume Valenit, i clabucetul
bolerit cet mar! at Domniet mete
pan Constantin $erban vel ban,
i pan Petraro Braboveanu vel

dvornic, i pan Radu Golescu
vel logofat, i pan Radu Dudescu
vel spatar, i pan $erban Bujoreanu vel vistiar, i altif.

$i s'ad scris cartea aceasta
in anul al dollea din Domnia
Domnief mele, In rapt scau-
amestec cu din0T sfinta mauls-
nulut Bucureqti, de Tanase i Mi-
tire de acum inainte cu dIn0T
haid logotatul Tirnoveanu.Iunie 2, 7223 (1715).
vedeasca cum sta. lucrul.

Dec! sfintia sa parintele Ion
sa nu alba, fr cit mo0a sa
igum. i cu acqtt oament fos-
cum s'aii zis mal sus.

rt s'at dat toate zapisele
cele vecht la mina lor, zapisul
de zalogie si cele 2 zapise ale
Dime! Ourclubasa ce s'ad gasit rele si zapisul jupineset Ca-
Horezul,
ca sa se ispraveasca; ci aU facut
stire Domniet-mele i Domniamea le-am poruncit a doua-oara
ca sa se aseze i SI le ispraveasca
plea. lar zapisul jupineset Stand
prunr.
Ciurciub4oaia cel de vinzarea

acestet mo01 Horezit a ramas
la manastire ca sa alba mamas-
Populatia este de 93 &milli,

sail 420 suflete, din cad 86
inteun chip, 0 intelegind pa-
tirea temeiti sa se stie de la cine
rintele Ion igum. l cu oamenil
s'a cumphat.
lar unde scrie In zapis pentru ruminia acestor amen/ s'ad
t'ati mers inaintea sfintiet sale,

parintele Damaschin Episcop i
inaintea celor 24 boert i luludu-se seama de scrisul lor n'a
putut sA le hotarasca lucrul
acestia.,c4 tar am poruncit Dom-
nia mea la sfintia sa parintele

Damaschin Episcopul 0 la cei
24 de, boerr ad mers cu tott de
o stapineasca cu buna pace pre-
sters cu chinovar rosu 0 s'a

sters si in hrisovul raposatulut
www.dacoromanica.ro
cdtun,
de resedinta, al
com. cu acela0 nume, jud. Gorj.

din cart: 42 hect. arabile, 60

hect. padure, 54 hect. finete,
24 hect. vit, too hect. izlaz
con tribuabi Ir.
Locuitorit poseda: 15 plugurT,
; 300 vite mart

cornute, i6o or, 94 capre, 20
30 care cu
ca! 0 250 porcr.

In catun se gasesc 5 fintint.
Are I coal, frecuentata de
HOREZUL
37 elevr; i biserica, cu i preot

cintaret.
Horezul, cdtun, al com. Gropsani, la N -V. plasei Oltetul-01-
HOREZUL
734
Aci se afla o frumoasa biblioteca, compusa din cartr grecestr,

slavone, rominestr, latine, greco-latine. Parte din aceste cartr
at apartinut lur Constantin Brin-
tul-d.-s., jud. Romanati, situat

linga riuletul Fratila.
coveanu, cum se vede atit din

legatura cit si din unele adnotatiunr autografe ale Domnito-
Horezul (Hurezul), inandstire
rulur Romin. Crtile a fost de-
de calugarite, jud. Vilcea, zidita

In anul 1692 de Constantin Brin-
puse la Muzet de D-1 Gr. To-
coveanu, dupd cum se citeste
S'at lasat bisericer urmatoa-
in pisania sapata pe piatra la intrarea in biserica, fiind executor

al lucran! Pirvu Cantacuzino,
rnarele stolnic.
Este poate singurul edificit in
rele odoare : o cutie de argint

cu imaginea sfintulur Procopie,
tara, pe care timpul i restauratorir Fat crutat, pastrindu-se

aproape intacte, atit biserica
nit i paraclisul, trapeza, bolnita
casele. Ad i se poate vedea
arhitectura hanurilor si curtilor

boerestr de pe la finele secolulur XVII-lea.
Pana la anul 1862, manastirea
cilescu.
ale caruia moaste se pastreaza

inteinsa fiind druite manastirer
Horezul de Patriarhul Tarigraduld Iacov, la 1692 ; altd cutie,
tot de argint, cu imaginea sfinter
Minodora, al carel cap se pastreaza inteinsa,

capul a fost
adus de la Sinope de catre Constantin Brincoveanu i Doamna
sa Maria si s'a daruit manastire! la anul 1701; alt. cutiuta
de argint, lucrata in floe, cu
nul, dupa vreme striclndv-se
acum In zilele luminatuld Vel Ban Grigorie BrIncoveanul, nepotul D-lta Domn,
prin osIrdia i lndemnarea sfintieY-sale
printeha Ermonach Arhimandrit Trape-
zontie, s'a dres 0 s'a Invelit Infrurause/Ind. precum se vede.. 1827, April. ..
Trapeza, unde minca. cdlugar% serva asta-zr de magazie

pentru proviziunr. Peretir sunt
zugravitr. In nauntru, la intrare,
se reprezint Sfintir Constantin
Elena, apor Maica Domnulur,
Proorocr, Arhierer, etc. Inscrip-
tia scrisa cu negreall la intrare

in trapeza suna
cAceast prea cuvioasii trapezare frumoas, care este tutulor drgstoas, chid
ca o maid minglioas, and ed fratiT
la mas, pentru neuitare ficut
i a;tt
Intocmit 1 Cu zugrvell Impodobit de

smeritul loan Arhimandrit, nastavnic fiind
sce0iT mnstirI pktil s'ati fcut lcat
7214 (1706).
Paraclisul,
in etajul de sus,
d'asupra trapezer, avind hramul

Adormirea - Maicir - Domnulur,
s'a zidit din temelie de prea lumlnatul blagocestiv Domn Con-
era locuita de calugarr. El at

fost mutar la Bistrita i in locuri-le s'at stabilit calugarite.
moastele sfintulur Martir Teodor

Tiron ; patru icoane imparatestr;
Maica Domnulur, Domnul Cris-
Intre odoarele mar insemnate

gasite aci, i carr s'at ridicat
pentru Muzeul National, notarn :
tos, Sf. Imparati Constantin si

Elena si Sf. Procopie, daruite
optulea an al Domnier-sale, fiind

leatul 7205. Timpla paraclisulur,
de
Icoana cea mare a 10 Brincoveanu, imbracata in toc

despre care se zice ca o purta
doul sfesnice mad de argint
destul de frumoasa si bine pastrata, ca i usile, sunt din timpul lui Brincoveanu.
cu sine la drum si la razboit, a\rind d'asupra 33 boabe marl de

margaritar ; o cruce mica de aur
cu lemn stint, lucrata in zmalturr cu 13 smaragde i cu 6
diamante, cu data 1694; o placa
de sfita de .arg-int suflat cu aur,
care reprezinta pe sfintir Imparap' Constantin si Elena, Inchinata manastirer Horezul de
ban Cantacuzino ve! Paharnic,
fiul lur Draghicr Cantacuzino,
Constantin
Brincoveanu ;
suflate cu aur, avind jos, sapata

in relief, inscriptia din anul 1692,
si alte candelr, cadelnite, iconostasesijeturT de multa insemnatate.
De la paraclis te sur in doriotnita, unde se pastreaza 4
In biserica se mar afl patru

morminte frumos lucrate ; treT
cu inscriptiune, iar al patrulea
Pe paretele de linga trapeza,

acolo unde este intrarea la spi-
Se zice ca
inscriptiune incadrata In flor!,
fr inscriptiune.
ad t se afla inmormtntata Zmaranda, fiica lur Constantin Brincoveanu.
Unul din morminte este al

Egumenulur loan Arhimandritul,
biv ve! Spat. (1700); o cruce

mica inteo coroana de argint,
mort la 7231 (1723). Pe o piatra incastrat afara, pe zidul

despre S., inteo firida se citeste
suflata cu aur i lucrata in smal-
urmatoarele :
tuff, cu lant de git, avind data

167 2 ,
etc.
stantin Basarab Voevod, in al
Aceastit' sling bisericli fiind zidit de

rposatul Constantin Voevod Brincovea-
www.dacoromanica.ro
clopote eu datele : 1698 i 1655.
tal, se afla o piatra sapata cu
din care se vede ca
foisorul
este facut cu cheltuiala sfintiersale parintelur Kir Dionisie Arhimandritul Balacescu, In zilele
prea luminatulur Domn Constantin Racovita Voevod, leat

7261 (i753). Foisorul se afla
In bung stare ; scara e impodo-
bita cu le! i vulturr afrontar.

In vistierie sunt doul repidir
de argint suflate cu aun, &mite
HOREZUL
de Constantin Brincoveanu, la
1697 ; o anaforita de argint, cu
inscriptia din anut 1697.
Una manastire se afta bol-
HOREZUL-POENARI
735
are o padure de 432 pogoane;
este pendinte de Manastirea

Brincoveni, si este situata Ruga
satul cu acelasT nume.
nita fondata de Doamna Maria,

sotia luT Constantin Brincoveanu,
la anul 1696, cum se vede din

urmatoarea pisanie ce se citeste
la intrarea in biserica :
Rtvnind i urmind in toate
bunele fapte i blagocestive Maria luminata Doamna, Prea Inaltat sotul sad, Ro Constantin Basaraba Voevoda i precum sotul
Horezul, sal" Comanita, trup de

mofie, a StatuluT. Vez! Caza-
N.-S.
A fost nfiintata la anul 1800
de do! boerl, Horezeanu
nesti, jud. Olt.
Horezul, risa, jud. Vilcea,
S., se margineste cu com. Grecesti; la E., cu riul Jiul ; la V.,

cu com. Birca.
Este udata de riul Jiul in partea-1 de E., avind indreptarea
iz-
Poenaru, ce aVeaq proprietatT

vecine aicT. EI aU adus pentru
voreste din muntele Cocorul,

curge de la N. catre S.-E. printr'o vale ingusta i adinca, uda
muna amen! din comunele
manastirea cu acelasT nume
dea o mahala, numita Tenesti,
si D-1 el biserica cea mare in
se varsa in
cinstea marilor ImparatT i sfintif

Constandin si Elena din temelie
Tomsani.
de la un proprietar numit Tenea.

Mult timp a fost alipita de com.
Valea-Stanciuld, in care avea
resedinta. AzT se compune
din I catun.
Mihail si Gabriel, fondata la
anul 1852, de catre Amza Mihai-
o ad redicat si o ad infrumusetat, asa sl Maria Er in slava

de D-zed Nascatoarei Fecioare
stapind noastre ad zidit aceasta sfinta bisericuce bolnit,
facind-o ca in vecT l'una pomenire stramosilor, mosilor si parintilor lor sl ramiie si al lor
nemort nume, ispravind-o la al
optulea an a Domnier lor, la

leat dela zidirea lumeT 7205,
Meseta septevrie 20 d-nT. (Extras din raportul prezintat AcademieT Romine de d-1. Gr. Tocilescu).
Manastirea Horezul se admi-
nistreazA de o starita, ajutata

in partea administrativa de un
consilid economic si in partea
duhovniceasca de un consilid
1-1'11 Bistrita, pe
malul drept, aproape de com.
Horezul-de-Jos, cut., de N. al
com. Gropsani, pl. Oltetul-Oltuld.-s., jud. Romanati, situat pe valea apeTFratila. Altitudinea terenuluf d'asupra niveluluT mariT
vecine, carT se stabilira aicT

fondara. com. Com. maT coprin-
lescu, Const. Tirnoveanu, Ta
este de 194 ni. Are, impreuna
che Sandulache. Are 2 preotT
cu Horezul-d.-s., TOO familiT,
un cintaret. Dupa legea rurala
450 suflete.
din 1864, are 81/2 hect. pamint

arabil.
Horezul-de-Sus, ceItun, al comuneT Gropani, pl. Oltetul-01tul-d.-s., ju d. Roman ati, pe valea

riuluT Fratila, o populatie de
100 familiT, sad 450 suflete, im-
preuna cu Horezul-d.-j. ; are o

biserica, Cuvioasa Paraschiva,
cu I preot.
Este o scoala mixta, ce functioneaza de la anul 1864, fiind

intretinuta de stat. Are un tuya.tator. Localul, construit din zid,
se afla in buril stare. In anul

50 baetT si 3 fete.
Populatia comuner se urca la
purta mofia de pe teritoriul
1441 suflete: 735 barbatY si 706

femel. Dupl legea rur. din 1864,
sunt 63 locuitorT improprietaritT;
facerea de mohaire, scoarte si
comuneT Giurgita, jud. Dolj, pl.

Balta, cind apartinea manastireT
dupa cea din 1879 sunt 2 insurater. Locuesc in 43 case si
alte lucrurT de mina.
Horezul- Obedeanul.
277 bordee.
spiritual. Maicile sunt In numar

de 48, si se indeletnicesc cu
Horezul-Obedeanul, nume, ce
Suprafata teritoriuluT com. este
In manastire e un spital rural, cu 50 paturT.
Horezul, deal, jud. Gorj, com.

cu acelasl nume; se mai numeste
Dealul - BisericeT; pe acest

deal sunt viile locuitorilor.
Horezul, nulie, a StatuluT, in

pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, arendata cu 300 leT anual ;
Horezul-Poenari, com. rur., jud.

Dolj, pl. Balta, la 46 kil. de
de 2800 hect., din care : 2000

hect., pamint arabil, 100 hect.
Craiova si la 16 kil. de resedinta

plasel Macesul-d.-s.
fineata, pm hect. izlaz, 600 hect.

padure.
Situata. pe ripa dreapta a
Mosia se numea inainte Ho-
JiuluT, pe un ses ridicat cu mult

de asupra JiuluT.
Valea-Stanciuld, de care se desparte prin o mica. valcea; la
rezul-Poenari; azl apartine D-lor

Tirnoveanu i Const. N. Mi-
www.dacoromanica.ro
hail; are o suprafata de 2000

hect., dind un venit de peste
60000 le!.
HOREZUL-POLNARI
HORLACENI
736
PAdurea, numitl Horezul-Poe-
Horga, sat, in jud. Tutova, pl.
nari, se intinde peste apa Jiu-
Tirgul, com. Iepureni, spre N.-V.
luT, pe o suprafatA de 500 hect.,
de satul Iepureni. Are 335

cuitorI si 81 case.
apartirand d-lor Constantin N.

Mihail si Const. Tirnoveanu, pe
lo-
mosia cArora se si gAseste ; spre
Horgeti,, sad Horzeti, sat, in
V. de sat, se aflA pAdurea Tirnoveanu, cu too hectare pOdurI.

PAdurile sunt populate cu cerI,
ulmT, plopI, artarl, jugastri i ste-
jud. BacAg, pl. Siretul-d.-j., com.
jarT, acestia din urm predomi n ind.
Viile, in intindere de 231/2
luig, udatA de piriul cu acelasT
o populatie de 296 familiT, sag

1233 suflete.
Are o scoall mixt1 ; 2 biserici,
mime si pe care sunt asezate
una ortodoxd, clAditA la 1889 de
kil., pAn la com. Mea..

Comerciul se exercitA de 10
circiunIT.

marr cornute, 264 porcI si 35
le!, si cheltuelile de 3787,91d.

Vite cornute 300, oT ioo, ca-
pre 2, porci 20, cal 16.
Horgeti, mofie, in jud. BacAti,

pl. Siretul-d.-j., com. Gioseni,
de 18.18,25 hect., care dA un
venit de 36,150 lei, apartinind
Horjani, atan, in jud.

com. PAtirlage, cu 150 locuitori si 34 case.
Horgeti,fteidure, foioasA, supus

regimulur silvic, in jud. Bacan,
pl, Siretul-d.-j., com. Gioseni,
cu o intindere de 1000 hect.,

proprietatea
com. MAruntisul, pe hotarul despre com. PAtirlage.
Horlficeni, sat, pe mosia cu
a-
celasT nume, com. Vgculesti, pl.
Cosula, jud. Dorohoig, cu 76
Strat.
Strat.
Horezul-Poenari, sat, in jud.

Dolj, pl. Balta, com. HorezulPoenari. Ved Horezul-Poenari,
com. rur.
comunele : Cavadinesti, GAnesti,

ProdAnesti, Tutcani, MAlusteni,
Lupesti.
Horjani, colind, in jud. BuzAti,
capre.
p ersoan e.
Venitul comund e de 4025,27
Zoitana.
la 5 kil, de satul Gioseni, cu
Profira Strat si alta catolic.,

clAdit in 1830 de locuitorI; 2
pe o lungime de 112 kil.

O cale naturall merge de la
V. la E., pe o lungime de 20
s* Recea, MinzAtesti, Oarba
Horincea, vale, in jud. Covur-
rora li s'aj dat in urma legei

O moar de aburI se aflA pe
mosia d-lui Const. N. Mihail.
Prin mijlocul comunei trece
calea vecinall spre S. cAtre
com. Grecesti, strObAtind com.
cd, se vara. In Prut, Ruga lacul Sovirca, in jos de Rogojeni, dupa ce primeste Odia-
Gioseni, situat aproape de malul drept al 01-luid ROcAtOul,
hect., sunt ale locuitorilor, cArurale din 1864; produc vin rosu.
a satuluI Lupesti, apoi trecind

prin satele de pe Valea-Horin-
Horia, deal, in jud. Mehedinti,

pl. Motrul-d.-s., com. rur. Grozesti.
familiT, sag 410 suflete.

Constantin si Elena, cu i pA1Amar ; este flcutA de sAtenr.

SAtenif improprietAritT
195
hect. 49 arir pAmint ; lar pro-
prietarul mosid 612 hect., 98

ariT eimp si 257 hect., So aril
pAdure.
Parte din mosie, fiind loe ses,

ad ese-orT devine mlAstinoasAprin
Horezul-Poenari, moue, particularA, in jud. Dolj, pl. Balta,

com. Horezul-Poenari, in intindere de aproape de 2000 hect.,
Horincea, plasd, in jud. Covurluig, a carel numire vine de la
apele ploilor si ale piraelor. Principele Al. C. Moruzzi, fostul pro-
piriul si valea Horincea. Ocup
prietar, formind santurl pentru

scurgerea apd, a fAcut prin aceasta ca o bunA parte de loe
sA fie proprie agriculturd.
Tot aid se crestea de cAtre
aducind un venit anual de 60000
partea de N.-E. a judetului

coprinde io com., cu 29 sate,
Apartine maT multor pro-
avind 4192 familiT, sag 16607 su-
prietarI.
Pe mosie se gAseste i pAdure.
flete-, din cari 2959 contribuabill. Resedinta la Tirgul Beresti.

Vez! Covurluig, judet.
Horezul-Poenari, pcklure, particularl, in jud. Dolj, pl. Balta,

com. Horezul-Poenari, in intindere de 500 hect., populate cu
plopI, ulmi, jugastri ; predominA
stejarul.
Moruzzi, herghelif de cal' de cea
maI frumoas1 rasA ArabO.

EnglezA.
Horincea, fi1u, ce-I zice si Hur-
Drum principal este acel ce
muzul ; izvoreste de 1ingA com.
duce la Dorohoig si la MAnAstirea Goroveiul.
Lupesti, pl. Horincea, jud. Covurluig, la punctul numit Finana-Mare ; strAbate partea de E.
www.dacoromanica.ro
Hotarele cu : BroscAuti, Cobila, Prelipca si Hapli.
1-10RatENI>
737
Horlcenita, piidure, in supra-
scoalI, intretinuta de comunk
fata de z57 hect., 8o ariT, pe mo-
infiintata la 1877, i frecuentata

de 53 copir.
Vite: 458 vite maff corwite,
48 cal, 12 .01 i 163 ritIla011.
s'a Horneen', com. Vaculesti,

pl. Copla, jud. Dorohohl.
liorleti, sat, In jud. 'as', pl. Copoul, com. Tautesti, situat pe
coastele unuT deal, cu popuIatie de 83 fam., sari 266 sufl.
Pe marginea despre V. a satuluT, pe podisul dealulur Horlesti, trece soseaua judeteana
Iasi-Botosani.
Sunt 180 vite marl cornute,

350 oT, 23 cal si 77 rimdtorT.
Horieti-Catolicl, sat, in partea

de S.-V. a com. Cucuteni, pl.
Stavnicul, jud. Iai, situat pe
Horobolul, p/aifi, al com. Horezul, jud. Gorj, In partea despre N.-V. a comuna; pe acest
plain se afla numaT padure de
fag si finete.
Horoditea, coon. rur., In partea

de N. a piase Prutul d.-j , jud.
Dorohoiti, formata din satele:
Cuzalaul, Crainiceni, Horodistea
$1 Slobozia, cu resedinta prim a-
riel in satul Horodistea. Are o

populatie de 404 &mili', sati
valea piftuluT Horle$ti, pe o in
1809 suflete ;
tindere de 424 hect.,
preotY, 6 cintAretI i 4 palamarT;
cu o
suflete UngurT rominizatl, de

religie catolica. Are o biserica
catolicA, zidita la 1871 de obstia locuitorilor, deservita de
preot i i dascal.
Mosia apartine bisericeT catolice din las', donata de fosta
proprietar Domnita Hangerli.
Vite sunt: 164 vite marl cornute, 17 caT i 7t rimatorT.
5 bisericT, Cu 3
HORODI$TEA
226 hect. 29 ariT pamtnt ; lar

proprietatea : 1197 hect. 31 arir
clinp 11 8 hect. 59 ariT padure,
mal multa luna de lozie pe malul PrutuluY.
Este un iaz pe piriul IznovatuluT ; o livada in suprafata de

2 hect. 86 aril cu diferitT pomT
fructiferl; to pog. vie.
IznovAtul.
Se all multa platr calcarica

in pamint si la suprafata, care
se extrage numaY pentru trebuintele locale.
DrumurT principale sunt : calea judeteana Radauti-Darabani
acel ce duce la Bivolul.
Hotarele cu : CrAiniceni, Isnovatul, Bivolul i riul Prutul.
scoala, conclusa de I invata Horoditea, sat, jud. Jai, pl.

tor, frecuentata de 40 elevr ; ' Bahluiul, facind parte din pod1204 hect. 48 ariT panfint sagoria numita Cotnari, situat tutese ; 1821 hect. 75 arli cimp
$i 22 hect. 92 arir padure, ale

proprietAtilor; i iaz ; to pog. vie.
teo vale, formata, in partea despre N., de poalele dealultd Ca-
telina si de ale unuT mic deal
sunt de 2810 le! anual.

Sunt 694 vite marT cornute,
numt Chetrosul,
Este acoperit de vi! si livezT.
189 caT, 1446 oI, 13 capre, 189

rimatorT ; 187 stupT cu albine.
sal:1 465 suflete ; o biserica, c15.dita din lemn, foarte vechle,
Horoditea, sat, pe mosia cu a-
din pridvor se all inscriptia ur-
celasY nume, com. Horodistea,

pl. Prutul-d.-j , jud. Dorohoiti.
Are 97 familiT, sail 448 suflete.
BisericT sunt 2, cu I preot,
matoare :
gSA sti di cindu a zidita hisarica a satu : 3GICO.G.fl 7210.
pe al carel prag de sus al usa

Horleti-DomniteI, sat, in partea de S.-V. a com. Cucuteni,
pl. Stavnicul, jud. Ia$1. Are o
locuitori, de origina ungurT si de
religie catolica. Acest sat, dimpreuna cu Horlesti - Catolicr,

s'a infiintat in anul 1790 de
2 cintlreV $i 2 pallmarl; una
Aceasta biserica pana la luafea

averilor man5stirestI de catre
se afla in vale, cam in rnijlocul

satuluT, cu hramul Sf. Nicolae,
stat, tinca de manastirea Co-
este vechie, facuta de valatud

in 1770, de C. Ciolacu; a doua
se afla ta deal, Haga casa pro-
sula, dimpreuna cu I8 hect. vie

si o livada, fiind privita ca mitoc pentru ealugarT ; asta-zr e
intretinuta de comuna, lar vlea
prietAteT; are hramul Nasterea

Malea DomnuluT si s'a facut in
si livada sunt dale in posesie

de stat, ca proprietate a sa.
Biseripa e deservit le i preot,
clntAre i I eclesiarh.
Acest sat, dimpreuna cu Horlesti-CatoncT, formeaza un trup,
1863, de raposatul Gh. Balta.

coala, conclusa de i Invatator i frecuentata de 40 elevT,
are un local bun de zid facut
daruit de d-na Bala.
despartif prin o braza. Are o
LocultoriT improprietaritY ail
Horoditea, deal, jud. Dproboid,
Domnita Hangerli, fosa proprietara a mosiel Cucuteni, cu

locuitorT adua de prin satele :
Sabaoani, Gher5.esti si Miclau-
seni, din jud. Roman, precum

de la Cotnari din jud. Iasi,
daruind o parte din sat bisericer catolice din las'.
60840 Hercio Mafia; ar 1:M'ataire. Vol. II
Sunt 135 vite une cornute,

so caT, 139 oT si 66 rimatorl.
D8
www.dacoromanica.ro
HORODITEA
care impreuna Cu dealurile: Cire$ul, Buzuloncer, Ceair i Protopopul, de pe mo$ia Tirnauca,

precum i Dealul-Mare, $1. al
GhebeT, de pe mosia Probote$ti,
lantuite in multe ramurT, formeaza aproape un cerc ce inconjoara satele Tirnauca si Probote$ti, com. Tirnauca, pl. Herlasind loc deschis spre Herfa $i Pomirla. Aceste $iruri
pleac din culmele dealurilor
Culiceni $i Mihoreni. O ramura
laye de 278 familiT, saa 1148

suflete : 557 barbatI $1 591 feme!. Locuesc in 272 case. Sunt
290 contribuabilr. Vatra satuluT ocupa 34 Miel $i 17 prj.
Mo$ia e proprietatea mo$tenitorilor marchizeT de Bedmar.
trece spre S.-E. pe litiga
Are o suprafata de 2682 falcI,

din care 1904 cultivabil, 498
padure i hugeag, 215 finat $i
restul neproductiv.
35 frunta$T, 140 palrna$T si 34
cite 121/2 prj., stapinind 524
falcT i 17 prj.
Drumurl principale sunt : la
Rotopane$ti, 3 kil., la Bote$8
nauca i Probote$ti, prelungindu-se spre N. de Probote$6, ter-
3300 m. i la Bradatelul 3500 m.

Are : o -$coala rurala mixta,
minindu-se spre Herta.
infiintata la 1865, cu un invatator platit de stat, frecuentata

de 70 elevI ; o biserica, deservita de 2 preotT $i 4 cintaretT,
improprietarita cu 17 fald.
trece pe lingl satul Tirnauca,

spre N.-E., coborindu-se pana
lu valea Grumatcal ; alta ramur
Acest deal se maT nume$te

Horodisteanul. Toate culmele
sunt acoperite cu paduri afara

de ale Horodi$teT i Cire$eT.
Pe podisul dealuluT, care se

numeste Zamca, se Arad urmele
une! cetatuT de pamint, de aceea
numirea slavona de Horodi$-
lit ce scrie Profesorul N. Beldiceanu, despre satul i biserica din Horodniceni, In Archiva societatei sciintifice si litera-
tea (intaritura de parnint), ce
re, din Ia$1. Anul II, No. 9:
s'a dat dealuluT.
Horoditea, deal, jud. Ia$i, se

intinde de la N. la S. $1 face
Horodniceni, sat, din judqul Suceava,
plasa Somuzul-Moldova, este twzat la

hotarele BucovineI, pe cosita una deal,
iar in fila lul, pe un alt deal, sporeste o
hotarul l'are satele : Horodi$tea,

arjoaia, ambele din pl. Bah-
pdure frumoas de stejari; Impodobitil

jet-colea, Cu brazl. Ca si Bata, acest sat
luiul.
de Bedmar si Impreunit cu etunele sale

Botesti i Brdtelul, are o poporatie ce trece peste 500 de locuitorY.
Numele de Horodniceni aminteste alcerea slavonii Fopoufl9Tii, adecii soltuzil,
ce pare a sufent acceas1 preschimbare,
Horoditea, deal, in ju d. Neamtu,

pl. Piatra-Muntele, com. Calul-
lapa, situat alaturea cu dealul

Bogoslovul.
HorodiqteanutVezT Horodistea,
deal, com. Horodi$tea, jud. Dorohoia.
Horodniceni, sat, pe mosia cu

acela$T num e, jud. Suceava, com.
Bradatelul. Pana. la 1886 forma

comuna a parte. Apezat pe dealurile Stoporenilor i Mertenilor
$1 cite-va vilcele. Are o popu-
HORODNICENI
'738
este astizI proprietatea d-nel marchize
ca si slavonescul ropo,s, = horod, ora,

In romlnescul : Horod, Horodnic, Horodniste, dat i astral* multo localitqf din
Bucovina si partea de sus a Moldova,
pc unde se gsese urme de cet4uY.

Horodnicul, soltuzul, stadt-schultheiss,
ca si primarul, Ingrijea Impreun Cu
pirgarri, de gospodria orasulul. Dacti
numele acesta sat se poate tlmci din

horodnia, ne arat o ThrThrire slavon
In limbil allitgrea ca cea germanil a institu;ia de schultheiss, venit la na
din Polonia.
Pe coama dealula, alturea cu grii-
www.dacoromanica.ro
dina, ce linconjurit cartea boereascli, -o

i arat In zara, figura pi m'a'biseric
reafri, fizionomie aunar veacurl Indeprtate, de care nu ne putem apropia deck
prin munumentele Amase. Sus, la S m.
55 cent. tni4ime, afati deasupra rerestrg
pridvoruluI, st Mgropatii te
zid
piatrii de I ni. 55 cent. Nime i 84 cent.
in1;ime ; pe ea se afl apat ta relia o

inscrimie slavonii, asa cum se obicinuea
Ia vremile de demult mal, cu seamlt Ora
attre stIr5itul vdaculuI al 17-lea.
Intelesul eT pe ro mine$te, este :

Cu invoirea tatillul i cu improun
lucraren fiula si ce slivirsirea sfintuld
duh, cugetat-a si bine-voit-a pan Midas,
marele visternic, de it zidit biserica, anume
unde este hramul pogorira sfintuld duh,

asupra sfinpor ucenia, ti-a rdicat-o In
zilele cucerniculuY domn kan Stefan Voe-
`vodul) si In zilele la Kyr Theofan mitropolitul Suceva si o svirsi la anul

7047, luna Noembrie 8.
AceastA inscriptie este publicata in Uricarul d-luT T.
drescu, vol. 8, pag. 16 $1

dupa niste notite aflate in
17,
bi-
blioteca luT G. Asachl sub titlul:

Inscriptia pretreT deasupra u$eT
bisericeT de la Horod. lata lextul:
Cu Invoirea tatlul, ajutorul fiad si
lucraren sf. duh, ad cugetat tutti' sine
5i sil bine volt pan Matias biv-vel visternic, a zidi aceast biseric In numele
hramula pogorlrea duhulur sf. peste

sfintiI sal ucenicI, In zilele blagocestivuIon Stefan Voevod stpInitor
ptaintului Moldovel, si in zilele mitropelitula Sucevel Kyr Theofan i sati
svirsit 3n anal 7047, Noemvrie 8, calen-
li
darla vechiii, iar cel noil 1539.
In aceasta talmacire sunt a(fost), pe

dause cuvintele
lng vel visternic ; sal, pe
Ruga ucenicT, i stapinitor
mintuluT MoldoveT, care nu se
gasesc in inscriptia ctitoreasca ;
lipsind irisa cuvintele si a ri-
dicat-o (4 sac(xii) km), foarte

grele de dezlegat, fiind slovele
cu totul ciuntite. AsemenT, data
pare lndoelnica, $i lata cum :

s'a scazut din 7047, anir de la
facerea lumel 5508, pe cind
HORODNICEIII
739
luna fiind. Noemvrie, trebue sa

se scadd une-orl 5509. Aceasta
fiesigurant4 poate fi limpezita
aicea prin letopesitul luT Grigore Urechia, care inseamna ca
$tefan Lacusta a domnit 2 ani
trei lunI, Alexandru Cornea
5 lunT si treT saptaminT, lar ca
Petru Rares a urcat a doua

ara domnia, la anul 7049, Februarie 19, adeca 5451. Seazind 2 anT, 5 lunr si 3 sapt5.minT, adeca cele dota domniT :
$tefan Lacusta i Alexandru
Cornea, din 7049, Februarie 19,
a doua suire pe tron a luI Petru Rares, &-asim cte fan Lacust se face domn pe la sfirsitul luneT la August, 7047;
apoT 7049 Februarie 19, neputind
fi decit 1541, urmeaza nemijlocit
ca si 7047, Noemvrie 8, sa nu
fit decit 1538 si nu 1539, cum
sta in talmacirea inscriptieT din
%Uricar. Visternicicul Matias a
zidit prin urmare biserica de la

Horodniceni, in cel mntii an al
domniel luI $tefan Lacusta
dupl cele aratate, Lacusta-Voda
ajungind a fi domn catre sfirsitul luneT luI August, zidirea
bisericer s'a ispravit la 2 lunI
si o saptamina aproape, dupa

urcarea, luI pe tron, adeca: la
HORODNICENI
Ciolpan pe un ceaus mare cu credinti,

de i-ad chemat pe toll la impIratul, In
Suceava, carl cu mare fria. ad mers
ad clizut la picioarele impiratuluI; pe
carl
ertat impdratul, i ca dragoste
i-ad primit, ca pe niste robI al sil. i
mutad, spre a se duce proviziile ce se

vor vedan a fi trebuitoare, Si. nu curava si facetl alt-fel de cura vi seria fiind
ci ftiff bine ci domnul nostru cere &t'U
de la noI cit si de la vol* ces mai credincioasi slujba. Dat In castelul Balva-
le-ad pus domn pe tefan-Vodii, feciorul

hit Alexandru Vodd.... (apoI mai departe);
In zilele acestei domn, teran Vod, ad
fost foamete mare, si in tara MoldoveI
niyos In 22 Mi@ 1530. (iSCI.111 . No!

Mate! visternicul Sau tesaumriul proa
generosulef principe Petru, voevod de
s't la tara Ungureascd, ca au venit lacuste multe de ad mincat tosta roada ;

pentru accea l'ad poreclit i i-au zis
Licust-Vodd.
Cronicele RominieI de
M.
Kogalniceanu, i d-1 Alexandru
Xenopol, in Istoria RomInilor,

jata al cuT fia zice ca era :
Acest tefan poreclit de popor
pentru multele hicuste ce pustiise
tara in vremile lut ce si asa ramisese

pustic de Turef, este artat de Ureche
ca fiiul lui Alexandru-Vodi. Bielski intreste spusele cronicarulut numindu-1
tefan Alexandrowicz.
Alexandru
nu
poate fi altul de ch fiul cel maY vristnic

a le tefan-cel-Mare, care dupii cum
am vizut fusese insurat incd din timpul
vieteI tatilul su, de oare-ce l'am gisit
aviud un fid, Bogdan, care murise in

1480. Alt Mi al sal, pomenit acum pene
tru prima oard este acest tefan.
Dar sl vedem, cine era vis.

ternicul Aladas, si daca din
punct de vedere istoric, prezentA el vr'o insemnatate. In
tia lata ce serie Grigore Ure-
domnia India a luT Petru Rares,

visternicul Mallas apare ca unul
din sfetniciT
ceI me de seama.
acest domn si cum
Dupl ce Petru Rare, supusese
lamure,te porecla lid de LA-
Brasovul, pe cind nu mult dupa

aceasta cAzuse in mande luI si
cetatea BistriteI la 1530, visternicul M5 tias cere locuitorilor acesteI cetatI 30 de care de proviant pentru armata luI Rares,
8 Noemvrie 1538, data inscripchiA
custa :
Prlidind i stropsind tara sultanul Suleiman, impiratul turcesc, s't fiind tara
bejenitil spre muntI, s'ad* strins vlddicir

boerii Ovil, la sat la Bildiuti, din sus
de Suceava, de s'ad stituit cu totil, ce

vor face de acea nevoe ce le venise asupra. Mal apoI de toate si-ad ales sfat
ca sii trimati soll la impiratul, cu mare
rugiminte i plingere sil-T. erte ; i asa
ad ales dintre dlni pe Trifan-Ciolpan,
de l'ad trimes sol la Suceava, la impi.-
ratul de s'ad rugat de pace, si
si-art
cenit domn. De cale lucru, vizind 1mpiiratul rugiimintea lor, s'ad milostivit,
i-ad ertai ; s't ad trimis la Musa cu
care se gasea la Rodna. Tata

cuprinsul scriso.areT visterniculuT
Matias catre Bistrited:

Cunoscind vol cli stip'nul nostru cel
prea generos este actun lipsit la Rodna
de cele trebuitoare, mai ales de Orle

si de vin, vi cerem in nnmele lui, nu
mal putin Insi vd insirciniim si vi ordonim ca indata ce yeti vedea acesto
rindurt si. trimitetl 30 de care cit mal
www.dacoromanica.ro
Moldova.
La 1535, Petru Rares cautind sa impiedice pe Ferdinand,
locotiitorul ltu Carol al V lea,

imparatul GermanieT, de a se
impaca cu loan Zapolia, dusmanul sati, trimete pe visternicul Matias, ca sa staruiasca in
aceasta privire. Faptul acesta
ne arata, ca visternicul Matias
avea multa insemnatate ca sfetnic al tronulur, de vreme ce
domnul
incredintase o asa
misiune. lata cum califica Epis-
copul de Lund, ambasadorul

luT Carol al V-lea, pe visternicul Aladas, inteo scrisoare adresata suveranuluT sati :
gSe (tila ad
visternicul voevodulut
moldovenesc, principe ffiri indolala puternic. Acest visternic adese-orI ma viziteaza In taina,
soliciteaza de a nu
se incheia pacea cu loan voevod. Promite cit la orl-care cerero a mea, dom1
nul MI va veni Cu 30 sau 40000 do

ostaI ale,!, si va supune Transilvania,
sub ascultarea regelul Ferdinand ; lar
claci Mojestatea Voastra va tntreprinde
cava pe nscat contra Turcilor, domnul
se va prezeuta la serviciul Majostitet
Voastre Cu 6o pul la 80000 de ostasI

foarte bine pregatitt M'am dat in mare
amicie Cu acest visternic, i ne,am tnvoit
a avea tot-d'a-una o regulata corespondentd. In adevdr el este un barbat foarte

modest, foarte bun si mal ales prudent,
atit do ager in trebt procura niel so
aflii altul in Ungaria. Se sileste a'st sfirst
mat curtnd misiunea 1 nimica alta nu'l
preocupii,.
Bunatatea si modestia, unite

cu prwienta i agerimea, fae,
dupa cum vedem din visternicul
Matias, o aleasa figura istorica,
cu atit
calitatY,
mult, cu cit aceste

sunt atribuite luT, de
niste izvoare straine.
HORODNICENI
HORODNItENr
740
In domnia India a lur Petra

Rares, MItias este pomenit ca
prietAtilor d-lur Alexandru Can-
mare visternic.
LingA poartA, fatA cu biserica,
1640, Martie 31, aflAtor In colee,

tia documentelor Academier Ro-
1538, piatra ctitoreascA a

fost insl asezatA la 1540.
Cele doul cruel' simbolice
sunt inchise in marca de sus
pe niste selpt de plata stati
mine, se adevereste visternicul
si cea de jos a privazurilor pie-
atirnate clopotele ; unul din ele

poartA urmAtoarea inscriptie :
Iordaki pe la 1640, fArA a se po-
trer.
Caracterul simbolic al crucilot
.1vIaterialul din acest clopot, este din

clopotul lima de ctitorul bisericel Ho-
tacuzino Pascanul, iar altul din
meni de erban Canta. Tocmar

in veacul al XVIII-lea, se aratA
acest erban Canta, dupl curn
rodniceni, Sorban Canta, In anul 1640,
se vede dintr'un hrisov de la
care fiind cripat s'aj reparat a doua
1732, Ianuarie 20, aflAtor in

Archiva StatuluT, Iasi, si citat
de d-1 Tanoviceanu, in lucrarea
sa ineditA, asupra boerilor Moldover. Din cele arAtate, se lamurete ca inscriptia aflAtoare
astAzr pe clopotul de la Horodniceni, aminteste gresit pe er-
oat
i fabrica de Vasile Fogora,, din
PatrituO, ca cheltuiala poporinilor parohiel Horodniceni, prin stiruir4a preotului loan O a primaruluI Gh Todicescu
la anul 1883.:
In Uricarul d-lur Th. Codrescu, vol. VIII, stA publicatA

si o inscriptie privitoare la acest
clopot, sub titlul : Inscriptia do-
potulur celur mare de la biserica din Horod.

IatA cuprinderea :
e Acest clopot Fati f'a'cut loan Alecsandru V. 'V. mi mita tul Dumnezeil,
domn pimIntuluI Moldovel, O 1'4 dat

Sf. bisericI din Horodniceni, la anul
7075 (1567), Aprilie 9, O dup aceasta
stricindu-se l'au inoit hm daki vel visternic, In zilele lui Vasile V. V domn
tira Moldovel, In anul 7148, iar veleatul noil 1640,
Clopotul
din
Horodniceni,
preflcut a doua oarA la 1883, a

fost fAcut la 1567, de Alexandru LApusneanu in a cioua dom-
nie (1564-1568), iar la 1640,

s'a retnolt pentru india datA,
de cAtre vel visternicul Iordaki.
Comparind copia de inscrippe,
cu actuala inscriptie, ved era o

nepotrivire de nume, la aceeasI
datA. 1640; dupl Uricar, clopotul ar fi reinoit de visternicul
Iordaki, pe cind dupA inscriptia
de astAzr, pare sl fi fost pre-
fcut de Serban Canta, tot la
ban Canta la 1640, in locul
si anu me cea de susa tine in

curmezisr un iatagan, cea ce
s'ar parea d. arat. lupta erestinAtAter impotriva islamizmulul;
mal departe, forma acestel cruel
apropie de a cruce! potentate

a cavalerilor Sf. mormint. Dupa
Auguste Wahlen, unir dad acestur ordin de cavalerr o ve-
abia In veacul al XVIII-lea.

Toate cele-l'alte clopote sunt
Sf. Elena, muma lur Constantin,

In biserica cea nou a Calvarulur;
unur sustin cA ar fi intemeiatT
mal nouA, adecA de la inceputul

veaculur acesta.
torul lor ar fi Sf. Iacob, intiiul

episcop al Ierusalimulur, la anul
6o d. Chr.; alta ii cred a fi

urmasil cAlugArilor asezatr de
de Godefroy de Bouillon, sati
Numele de Horod, sub care
de urmasul sAil Balduin ; in sfh--
sunt amintitr Horodniceni In

Uricarul, pare-a fi o prescurtare, cAcr tot In Uricarul,
sit b.ltir asigurA, ea ordinul lor
mar departe, in cuprinsul inscrip-
1496, In scop de a infrerbinta

zelul peregrinilor. IatA textual
ce serie .Auguste Wahlen :
per de pe clopot, se zice: S l'aj

dat Sf. bisericr din Horodniceni.
Horod, s'ar putea deriva din'

slavonescul 5r4oA" oras, sati
din ropA" grAdinl.
InsemnAtatea inscriptier de la
biserica din Horodniceni, este

blazonul, adecA stema familier
visterniculur MAtias.
Inscriptia stA. inchisl inteun

privaz de piatrd care poartA pe
toate patru laturile marca familier MAtias ; una din aceste
dezlegare a faptulur; din doul
anul 1540, lar cele l'alte douA

niste cruel, de un caracter sim-
unul din 1635, Martie 25, care

face parte din documentele pro-
terniculur MAtias, aminteste pe

al celor de origine cruciatd; una
chile de necrezut; intemeiA-
mArcr, cuprinde in prescurtare
hrisoave a lur Vasile Lupu,
de pe marca de familie a vis-
visterniculur Iordaki ; caer dupl

cum dovedesc documentele pomenite, visternicul Iordaki tr5.este prin veacul al XVII lea, pe
dind medelnicerul erban Canta,
i in aceastA inivire, documentele ne dad adevArata

1640,
Ja
numele lur MAtias (Mat) ; alta,
ar fi o institutie a papel Alexandru al VI-lea, intocmitA la
Acest ordin fa odati ritspindit In tosa

Europa, iar mal departe : Un puternic
senior din Polonia: lana satrapa et re-
gulus, chemii din Franta pe unul din

el: Martinum Gallicum li 31 dildu la
1162 proprietatea Miechov, la lo leghe
de Cracovii. Amasa ministire, a cruel
superior luil titlul de general, deveni
central uneI congregag, care cuprinse
veo 20 de case In republica polonii,

precum yi In Silezia, Moravia, Bohemia,
yi subsisti pini In cele din urmi timpuri a Polonia. Fra0 de Mieehov primeafi afilia
pentru modica remunera0e
de zece galbent In cea de pe urda

insurec0e, Miechov pierda ultima' sil
cilugiri.
bolic. Data rnArcir 1540, aratA,
Cind $im citA putere civili-
c5. de si biserica a fost zidita
zAtoare avu Polonia asupra Mol-
www.dacoromanica.ro
HORODNICENI
741
1 ca osebire asupra asezamintelor sale, putem usor

intelege, cum boeril nostri, pe
ling titlul de pan, ail putut
(Joyel',
imprumuta de la SenioriI polonT

simbolurile feodale ale marci-
lor de familie. Blazonul visten

nicului Matias, sprijinit de acel
al vorniculuT Costea Bucloc,
de la manastirea Risco, si acel
al panuluT Nicoara Harovicr,
ptralab de Hotin, de la
bi-
serica din Zaharesti (Bucovina),

vorbesc in destul improtiva celor
carI pretind, c Rominif

avut o noblete feodala, i cd
boeriT eraii niste diregatorT numaT.
HORODNICENI
statuluI co functionarul
Cu cit propia statul si se inmul tia numilrul
torilor, domnil ll Ingustail necontenit
veniturile lor atribuind-le boerilor. Ficeart lIntocmaI ca i regil apusultd, care
si eI ruinarii In acelasl mod clasele lor
Din cele aratate, vedem cum

marca de familie a visterniculuI
Aladas, ce impodobeste piatra
ctitoreasca de la biserica din

Horodniceni, aduce o dovada
mar mult, ca RominiT pe Haga cd
fost scutitl de asezamtntul feodal, ad ajuns pana
de a vedea pe boer stampindusT in blazon, mindria nobletei
sale ereditare, ca
din apus.
i senioriT
Planul bisericer visterniculul
Alex. 2Cenopol asupra noblete

noastre :
Aladas, ca la maT toate bisericile din Moldova, este crucea cu absida rotunzita pe din
laantru. Ea face o trecere de
la stilul cladirilor ridicate de
Impcat inversunare, care a stigmatizat
prin cronicariI esitl din sinul el pe toti

domniY ce ad vrut si se atingd de ele ;
aceast clas attt de neastimpdrat, care
se jaca de a domnul in trile rom/ne,
aruncinclu-le adese-orI In pripastia para;
care stiea s plece genunchiI Inaintea
Caterinel a II-a, dar si srt puna piept

contra rdpirel BucovineY si a Basarabiei,
DU putea fi o clas de cinovnia, de
oamenl deprinsl mima cit a-sI In doi spetele Mantea suveranulul lor. Aceast
clas de boerI ad fost nobilil natiunel
romine si nu numal diregAtorft din
cancelariile domnestl.
Stefan-cel-Mare, la al celor zi-
dite de Vasile Lupu.

Ca odoare ctitorestr, nu se
mar pastreaz la aceasta bise-
rica, de n'U un litier de lemn,

sapat foarte frumos i impodobit cu vapsele i auriturT; nu
se gaseste irisa pe dinsul niel

un veleat, i numaT prin traditie se crede a fi ctitoresc. Intre
odoarele
jumatatea celuT de l'ata. lata

talmacirea er Iosif cel ca bun
chip, de pre lemn luind prea curat trupul tan, Cu giulgiul curat,
infasurindu-1 i Cu mirezme ungindu-1, in mormint nod acope-
rindu-1, l'a pus. Jos ca mal la

toate epitafurile din veacul al
XVIII -lea si de la inceputul
veaculuT al XIX-lea, st. urma-
toarea inscriptie, scrisa cu Mere chirilice :

Acestu sfinta grobnicd a mintuitoruluI i Domnula nostru Is. Hs.,
co
numeste aer, &cesta est(e) Mormtutu col
in piatat cioplit, In care nime, nici-o-
Iata cum se rosteste D-nul
Aceast cha, care a apdrat in ultimele

timpurl interesele sale de casti cu o ne-
se obicTnura din india jumatate

a veaculuT trecut l pana pe la
mar nota, dar care
datd nu s'ad pus. Po acIsta ce sd ved(o)

acum, l'ad infrhnsetat si 1 ad podobit
acel de bina infra, DumnaluI erban
Cantacuzeno, ce-au fosa I Medelnicor
mar(e) filtra tarai Moldovii
intru ertare pacatelor luY si a parintilor

intru vecInica pomenire. Dati bisericiI
salie, In Horodnicena ot (de la) v o)
lost (tinutul) Suceavskil, und o) este
hramulii, Pogorare D ahuluY Sf(a)itta
Scris l i (sic) zugravitd di Parthestio
Eremonahii zugravd ot (do la) Kiova
v(1) leato (anual): BlINIS (7245. adiad

5736). M(easIa)t(a) (luna) Qct(omvrie).
dula (a zila) ar (23).
Ceva maT jos, la colt se vede

iscalitura zugravuluf Eromonah
Parthenia, stearsa de tot.

In altar, la stinga, este o
i-
merita a fi amintite, se pastreaza un epitaf, sati aer, de mata-
coarta mare, anume: Maica-Domnuld, zugra vita. pe musama, care
jos poarta insciiptia urmatoare,
i ereditard, de
se albastrd. Pe el se vede singur Hristos, ara cele-l'alte persoane biblice, cu ranT in palme, la coasta si la talpile pi-
direggtorie, care prin firea el nu putea

fi purtatii de at de acel ce o aves.. In
cioarelor, din care singele curge

cu imbIelsugare. Cimpul aerului
la Manastirea Neamtul l (, tara Cu totul) 1819, April 25. Constandin Dochi-
terminologia veche nobilii si diregittorii
este semanat cu stele si luceferl, lar pe marginr, dota bande poleite, incunjura legenda
Asemenea vorbind despre de-
osebirea dintre noblete i diregatorie, d-sa zice :

trebue bine deosebite nobleta care
era veche la Romin
se numeart boerl, lar functia se numea

mal: ales boerie.
ApoT maT departe, pentru a

dovedi feodalitatea la RominT,
D-1 Xenopol maT aduce si urmatoarele fapte :
Rspltirea slubjelor aves madera
feudal, care este de a impirti veniturile
stiuta : 1-klrOWENEHkirl.
TWCH21%
COApIEW CWHMK npowierwopkaWTKW I1s4WfthI4IO tIFICTWO W111113-
1,11111 Hatiro gptHkMH Hy rptiffVki
Aceasta legenda este in ruseste, asa cum

11WIWIL'igli
RO/1nd.
www.dacoromanica.ro
scrisd chirilic :
Aceasti icoana s'ad zugravit dupd
forma Sf. icoani cei fcatoari do minun(i)
mos, zograf.
In naos, la dreapta, se af1a

o alta 'coarta, ce infatisaza Invierea luT Hristos, si care cu
prinde tot in chirilice cele ce
urmeaza S'an facut de Vasile
Mihail din Iasi, 1826. Mara de
aceasta, mal sunt inca. alte trer
icoane, lucrate de acelasl zu-
HORODNICENI
742
HOROETA
grav, Cu aceeasI data, anume :
desfesteniI (Grigorie Teologul),
mitropolit SuceveI g MoldoveT,
Pogorirea SfintuluI D ah, la stin-
tiparite de Daca SotirovicI tipograful de la Thasos, in Iasi
D. D. Veniamin Costachi Cavaler ordinul Sf. Anel Clasul

I, Iasi, 1834.
Pe una din file sta scris de
ga ; apoI : InAltarea-MaiceI-Dom-
nuluI, in pronaos, la dreapta ;

iar in lata, la stinga : Buna-Ves-
tire. In altar, pe pristol este o

cruce mare de argint, a carel
inscriptie se rosteste ast-fel : Pomeneste Doamne pe robiI taI
NicolaI Cantacuzino si pe Pulheria sosia sa, 1832; April 8.
la 7256 (1748). Cazanie tiparita

In episcopia RimniculuI sub mitropolitul Neofit, la 7256 (1748),
de popa MihaI si Aftanasie PopovicI tipograff. Canonul acelur
dintre sfintI parintelul nostru
Spiridon, Episcop TrimuthundiI,
tocmaI si pe o evanghelie mare

tiparita. in Mandstirea Neamtu-
tiparit sub mitropolitul Nechifor Pelopogesiacul, cu cheltuiala lur Constantin Razul vel
vornic, de Duca SotiriovicI ti-
14 la 1821; ea este legata in
pograf de la Thasos in
argint, pe catifea visinie si impodobita cu 5 medalioane, din

care cel de la mijloc infatisaza :
Invierea, iar cele de pe la col-
grafia sa, la Iasi 7258 (1750).

Evanghelie tiparita in mitropo-
Aceasta inscriptie se afla
in-
Oil, ceI patru EvanghelistI; toate
lucrate in zmalt.
Cartile mal' vechf, ce se Ostreaza la aceasta biserica sunt :
Slujba mareluI Canon a celuI

dintre sfintl parinteld nostru
AndreI, Archiepiscop de la Crit,
tiparita sub mitropolitul Daniil,
prin osirdia si cheltuiala popif

Nicolar ot Bucuresti, la 7234
(1726). Triod tiparit sub mitropolitul Neofit de la Crit, in Bucuresti la 7255 (1747), de popa
Stoica IacovicI. Jos pe filete acesteI cartI este scrisa de mina
urmatoarea notita.:
Aceast carte Triodul pe Inteles, am
cumparat-o ieu pacatobul la nevrednicul
Constantin Cantacuzino ve! paharnic In
treisprezece leT noi de la Petre Munteauu
In zilele preluminatuld D-luI nostru Ion
Grigore-Ghica V. V. la vleatul de la
zidire 7255, (1747) Mairt 20, i O am
dat-o bisericiI noastre din Horoclnacen
9. orl-cine are straina de la SI. biserica,
acesta si nu-1 ierte domnulu 9i mintuitorul nostru Is. Hs. la linfricoptul O nefatarnicul judet al sfintiel sale, sli fie odihna cu &tarta tuteun loc 01 cu ingeriI luY, amin, amin, amin.
Dumnezeestile sfintele leturghiI acelor dintre sfintiI parintilor nostri, a luI loan Zlataost,
a lur Vasile cel mare si a prej-
tipo-
lia din Iasi, sub mitropolitul Ga-
vril, la 7270 (1762). Triod tiparit sub mitropolitul Grigore

in tipografia mitropolie din Bucuresti, la 7277 (1769), de .Gligore eromonah MineI pe Mart,
tiparit sub rnitropolitul Grigore,
la Rimnic, 1774, de popa Con
stantin, tipograf. La inceputul

cantil este urmatoarea notita
scrisa cu cirilica de mina:
AceA doalsprezIcI mineea pe doa/s-
preeice lunl ale anului, ce slujbele de

o parte, ale tuturor svintilor ale snacsariuluI de preste anu, s'aj cumprat de
mine pctosul li s'ati afierosit biserici
de la satul nostru Horodniceni unde sa
priznu%tI hramul pogorriT prea svintulul duh. Dec1 orI carele va Indrlizni ca
s o tnstrineze de la aceast svint biseria sail si o poart ea nebsare (sic)
de sama j "ira socotc al, unul ca acela
sti rmie supt vinovtia a osindirii blstmului svIntel bisericY. (Isalit): lanache Canta vist. 1786.
mina mitopolituluI :
Aceast Sf(/n)ta Liturghii s'ail sacrosit de mine smeritul Veniamin mitropolitul MoldavieI la Sf(In)ta biseric
din in(u)t(u1) Sucevil din satul Horod-
niceni al prea iubitul verulul mal Nicolairc Cantacuzino msare) vister(nic), la

1834 Sept. 23.
lata si pomelnicul biserice

scris tot cu !itere cirilice insa
fara data.:
MateI cneghinago (sic), Elisavetha
schimonahia, loan, Maria, Marta, Sergie, Serban, Marta, Ichim, Gheorghie, Ecaterina., Candachia, Stefan, loan, Iacob
monah,-Zoi Chiriac, Dragondie, Constan-
tin, Maria, Stefan Nicolal, Pulheria, Agalla shimonahia, Elisaveta monahia, Dimitrie, loan, Ecaterina, Maja, Aristita,
Mate!, Elena, Pulheria, Zoo, Nicolai,
N'aria ... etc. Urmeazi numele preotilor.
Paharnicul Dinu Cantacuzino,
pe care '1 aflam proprietar acesta mosiI pe la 1753, avea

ca fecior In casA pe loan Cosma,
care copia diverse scrierT (croniel).
In 1803, Horodniceni a vistern. Maria Canta, n u mArin d

190 liuzI, cari plAteati 2200 leT
bir anual, avind O 15 liuzI de

ceI fara. bir. La acestia se aciaog-leati
breslasiI ot tam in
numr de 20 luzI, cu 888 lei bir

anual.
La 1822, Spat. Nicolae Canta,
Minee pe luna Tulle, tiparit

sub mitropolitul Grigore, la episcopia din Rimnic, la 1780,
de popa Constantin tipograful
ginerele logoat. Dim. Sturdza,

isI avea alcdtuita toata gospodarla si legate cu cale toate interesurile asezarif sale Horodniceni, care se afla in mijlocul
si de
mosiilor : Radaseni, Opriteni,
tip.
Constantin MihailovicI
Dumnezeestele Liturghil
a Sf. Ierarh loan Hrisostom,

Vasile cel mare si Grigore Dialogul (sic), indreptate de pre
cele Elino-Grecest! si SlavenoRusestI de insusI Prea-sfintitul
www.dacoromanica.ro
Madeiul, Borca si cu padurile

a M-rel Slatina al caror arendas
era.
Horoeta, piria, care curge prin

pl. Simila, jiad. Tutova ; izvore-
HOROETA
HO$CADIN
743
ste din cat. Fundoaia, com. Orgoesti ; curge de la N. spre S.;

uda. comunele : Orgoesti, Vid-
Omurcea i anume pe acela al

satulut saa Nazircea; se desface din dealul Qoban-Dere, in-
la N. saa ; este situat in partea

de S.-V. a pl., de N.-E. a com.
desti i Untesti si se vara in

dreapta rtuluT Birlad, la local
dreptindu-se spre S., avind o
Omurcea si de N.-V. a com.
directiune generala de la N.-E.
Hasancea.
numit Bechet.
catre S.-V.; se intinde paralel cu

dealul Horoslar-Bair si trece
prin satul Nazircea ; drumurile
comunale Nazircea-Dolu-Faci
Nazircea-Cara-Mwat merg unul
Horoeta, vale, in jud. Tutova,

pl. Simila, prin care curge pirlul Horoeta ; e &dila in fineturT
coprinde de la 30-40 iazuri (helestae).
Palazul-
Mare, situat in valea HoroslarCeair, in partea de S.-V. a com.
si cea de V si putin de S. a
pl., la 4'/2 kil. spre S. de cat.
in jud.
Hortilele, cuhninafie a colina
Constanta, plile Medjidia

Constanta, pe teritoriul com.
rur. Alacapt i Omurcea ; se intinde pe la S.-E. de satul NazIrcea, avind o directiune de la
Haranetul, com. Sibiciul-d.-s ,

jud. Buzaa.
tre cart 59 hect. sunt ocupate

de vatra satuluf. Populatiunea
S.-E. a com. Alacapi.
drumul comunal Nazarcea - Palazul-Mare i pleac alte dru-
mur/ tot comunale, spre Hasan-
cea, spre Canara si spre Alacapi.
Horoslar, vid' de deal, In jud.

lar-Ceair. Virful saa, Cara-Chioi,

de 31 metri, este situat in
partea de E. a pl.
si
cea de
Horoslar-Ceair, vale, in jud. si

pl. Constanta, pe teritoriul com.
rur. Palazul-Mare i anume pe
acela al satulut sal Horoslar.
Se Intinde printre dealul Horoslar-Iol-Bair, la S., Horoslar-Bair,
la V. $1 Duran-Bair la N.; trece
prin satul Horoslar, avInd o di-
rectie generala de la V. catre

E. Este situata in partea de
V., si putin de N. a pl. si cea
com. zar. Palazul-Mare, i anume pe acela al catunulul sal
de S.-V. a com.; si este straba-
Horoslar. Este situat la I kil.
capi-Horoslar-Palazul-Mare.
tuta de drumul comunal Ala-
spre S. de satul Horoslar, pe

culmea dealulut Tasli-Bair, avInd o inaltime de 84 m. si dominind satul Horoslar valea
Horoslar-Iol-Bair, a'eal, in jud.

Horoslar-Ceair. A fost punct

trigonometric de observatiune
de rangul al II-lea. Este situat
In partea de S.-V. a pl. si a
se Intinde pe la N. de satele
com.
m., vIrful Cunesi-Iuc, avInd 71

ni.; este tliat de Valul - lut-
Horoslar-Alceac, vale, tn jud.

pl, Constanta, pe teritoriul cora.
Iasi, cu o populatie de 15
saa 57 suflete.
Horoslar-Bair, deal,
N.-E. catre S.-V., mergInd prin

valle Horoslar-Alceac si Horos-
sati 420 suflete. Prin sat trece
a com. Galata, pl. Codrul, jud.
altul pe
de resedint Palazul-Mare. Este

inchis la N. de catre deai al Duran-Bair, lar la S. de catre dealul Tasli-Bair saa Horoslar. Are
o suprafata. de 440 hect., dinsa, compusa mal mult din Turct
si T'Atad, este de 105 familiT,
Horpazul, sat, in partea de S.
cel-r alt mal.
Horoslar, sat, In jud. si pl. Con-
sta*, catunul com.
pe un mal al vaet
murcea-Palazul-Mare, merge pe
com. rur. Omurcea i Hasancea;
Omurcea si Hasancea, avind o
directie de la V. catre N.-E.;

are o inaltime maxima de 75
Traan si de drumul HasanceaHoroslar ; drumul comunal O-
www.dacoromanica.ro
Sunt 41 vite marT cornute, 8

cal si 24 rimatort.
Hosu-Iuc, movilti, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe terito

riul com. rarale Cochirleni
anume pe acela al cat. saa Ivri
nez ; este asezat pe muchea dealulul
in partea vestica a piase' i cea estica a
comuna ; are 127 m. inaltime,
dominind valle l'estera, DermenCulac i Amzali-Aulac-Tepe, cum
drumul Ivrinez-Medjidia ; e
punct strategic important.

Hocadin, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, cat. com. Cheragi,
situat tri partea meridionall a
piase si a comunet, in valea Hos-
cadin saa Cheragi, la 6 kil.

spre S. de catunul de resedinta,
Cheragi. Este inchis la N. de

dealul Acargea, cu virful sla
Sinar-Tepe-Cadi-Chioi (105 M.)
si la S.-V. de, dealul Hoscadin
cu vIrful sla Buc,Tepe-Hoscadin
(117 m.). Valea Hoscadin, imprejurul satulur, are malurile foar-
te ripoase i stincoase, ceea-ce

face ca satul sA alba o pozitiune frumoasa, ind inconjurat
aproape de toate partile de zi
durt naturale. Suprafata sa este
de 65 hect., dintre care 2 hect.
sunt ocupate de vatra satulut.

Populatiunea sa este de 13 fami-
lit, saa 56 adiete.
HOTARELE
744
Hotarele, cotn. rur,
jud. Ilfov,
pl. Oltenita, situata la S. de

Bucuresti, linga riul Argesul,
HOTARUL
Statul are. 4575 hect. si locuitoril 1365 hect. .Statul cultiva prin arendasir sal 975 hect.
la 39 kil, de orasul Oltenita. Sta

in legatura Cu cat. Izvoarele si
Crivatul, prin sosele vecinale.
(2300 sterpe, 125 izlaz, 450 vie,
Se compune din satele Hotarele i Zboiul, Cu o populatie

de 3720 locuitoriT, carI traesc
90 vie).
Are : 2 bisericr, cu hramul
Sf. Voevozi, si Sf. Niculae, de-
in 508 case si 8 bordeie.

6635 hect. Statul si insurateir
servite de 3 preotr; 2 coale,

una de baetr si alta de fete,
frecuentate de 31 elevr si I
ad 4579 hect. si locuitoriT, 2056
eleve, cu intretinerea caz-ora
hect. Statul si insurateir cultiva 975 hect. (2304 sterpe, 125
statul, jud.
izlaz, 450 vie, 725 padure). Locuitorir cultiva 1432 hect. (352
sterpe, 182 izlaz, 92 Vie).
SUnt 454 contribuabilT.
Bugetul com. e de 8171 ler

la veniturl
cheltuelT.
si de 8'08
leT, la
Are : 2 biserici; 2 scoale mixte ; 2 helestaie ; i balt5.; 2 masin! de treerat.
Num5xul vitelor marl e de

1730 (338 Cal i Tepe, 15 armAsarr, 693 bol., 519 vacT
viter, II taurT, 117 bivolT, 37
bivolite) si al celor raid de 2214
(306 capre, 359 porcr, 1549 ol).
Dintre locuitorr, 710 sunt plugarT ; 18 industriasr ; 122 ad diferite profesiunr.
725 padure). Locuitorir cultiva

com., cheltuesc4016 ler anual ; i bala, 2 helestaie, 2 puturr.

Comerciul se face de 12 circiumarI i i hangiti.
i

1523 si al celor miel, de 1998.
LocuitoriT sunt mal totT Ski:1
tura legumelor.
a statuld, pendinte de com. Hotarele, pl. 01-
Hotarele,pidure,
tenia, jud. Ilfov, in intindere

de 792 hect. si formata din trupurile Magura (550 hect.), V1Adiceasca-de-Balta (50 hect.), Teisul (185 hect.) si ZAvoiul-Ciu-
rari (7 hect.)
Hotarul, com.
rur.,
jud. Roma-
gurT: 499 cu bol, 52 Cu cal;
tuata spre N. de balta Pote-
564 care si carute : 512 cu bol,

52 Cu cal.
lul, la 19 kil. de Corabia i la

38 kil. de Caracal. Se invecineste cu com. Potelul si Grojdibodul. Altitudinea terenului
d'asupra nivelulur
de 60 m.
mariT este
Are o populatie de iot

sat, face parte din
com. rur. cu acelasT nume, jud.
Ilfov. Este situat la S. de Bucuresti, intre riul Argesul

p5.durea Glajoiul. Ad este resedinta primarid.

3585 locuitorr.
Vite marl sunt 240, vite miel*
175 si pord 105.

sat, in jud. R.-SArat,
pl. Orasuld, cat. com. Andreasi,
Hotarul,
asezat in partea de S. a comuneT, tina 1-'11 Milcovul, la

hotarul judetuluT.
deal, pe care -este situata com. Carbunesti, pl. Podgorja, jud. Prahova.
Hotarul,
Hotarul,
munte, in jud. R.-Sa-
rat, pl. Orasulur, com. Andreasi,

se desparte din Culmea-Alunu-
Id si brazdeaza partea de V. a
comuner ;
e acoperit co
pa-
d urr.
movil, jud. Romanati,

intre com. Orlea i Celeiul, Ilng5 girla Celeiul; face parte din-
Hotarul,
nati, plasa Balta-Gltul-d.-j., si-
Hotarele,
cheltuelr.
El se ocupa in special cu cul-
Locuitorir posed5.: 551 plu-
LocuitorT improprietaritr sunt

596 si neimproprietaritl, 268.
Comerciul se face de 13 &irciumarr si I hang-iti.
ler la veniturl si de 1983 Id la
teun grup de cite-va magurr, ase-
Late de o parte si de alta a soseler ce merge din Corabia la

Bechet.
jud. Tecucid, pl.

Stanisesti, com. Colonesti; izvoreste din Dealul-Piperului i se
Hotarul,
varsa in riul Zeletinul, in fata

satulur Zapodia.
numit i PiriulPopri, jud. Suceava ; afluent al
omuzulur-Mare, formind hotar
intre comunele Dolhesti i Preutesti i avind de tributar pe
Plesa.
Hotarul, firtu,
fa-
milif, sati 475 suflete : 247 bar-
ball si 228 femer; 236 casatoriti si 239 necasatoritl. Sunt

upo contribuabilr.
Hotarul (dintre MuntenT

Atioldoven, canal,
tras, din
Milcov, de tefan-cel-Mare, ca
linie de demarcatiune intre Moldova i Muntenia, dupa razbolul
Grigore, zidita la 1870, deser-
din 1475, repurtat contra lui
vita de I preot i 2 eintaretr;
Radu-cel-Frumos, Domnul MuntenieT, cind jud. Putner fu anexat

Moldover.
2 erciumr.
www.dacoromanica.ro
g0TARUL-13XErl
HOTXRANI (SCH1TUL-)
745
Hotarul - Baesti, padure parti-
cepe din Virful-DumbraveT ; in
cularA, supusa regimuld silvic,
pendinte de com. Poenari, pl.
timp de ploae vine mare si repede; se scurge in riul Slanicul,
Putin mal la N. se afta o

padure mare; iar in dreptul
Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
putin mal sus de Izvorul-Dulce.
Hotaranilor se afta un pod peste
Sunt 6 circiuml.
Olt si 2 mor'.
Hotarul-de-Jos, mofie, in _bid.
HotaruluI (Valea-), vale, izvo-
Buzan, com. si cat. Nehoiasul,
reste din hotarul comund Zgu-
Hotrani, sat3 in jud. Mehedinti,
cam de 300 hect., proprietate
bea i Baesti, pl. Oltetul-d.-s.,
pl. Blahnita, situat pe loc po-
in devalmasie a mosnenilor NehoiasT i Paltinenr; curaturT, fineata, izlaz si padure.
jud. Vilcea, si se varsa in pi-
lejnic formind Vi comuna cu sa-
riul Dobricea.
tul Vanjuletul, in care este resedinta comuner.
Hotarulu (Vlceaua-), vlcea,
Hotarul-Izvoarele, mofie, a statuld, jud. Ilfov, pendinte de
la S. comund Negreni, pl. Vedea-d.-j., jud. Olt. Se numeste
Mitropolie, aren data impreuna

cu trupurile
apartin i balta
Slonuld, pe periodul 1886-96,
Cu 71420 lef anual.
ast-fel pentru-ca serveste de ho-
Hotrani, sat, in jud. Neamtu,
tar intre com. Negreni i Birci.
com. Grumazesti, pl. de Sus-
Se varsa in &la Negrisoara,
Mijlocul, cu o intindere de vr'o

250 hect. si o pop.ilatie de 38
familiI, saa 8o suflete.
Contribuabili suat 25. Locuitoril posea 243 capete de vite.
Hotarul (Pgucesti), padure, in
in raionul com. Negreni.
HotasuluI (Priporul-), /oc
intindere de 800 falcI, pe teri-
lat, in jud. Buzaa, com. Chioj-
toriul com. Paucesti, jud. Putna;
dul-din-Bisca
apartine locuitorilor din com.
lar despre Transilvania, spre
Paucesti si Valea-Seaca.
Tabla-Butilor.
sail Pis culCruceI, .pisc de deal, pe mosia

Crasnaleuca, com. Mitocul, pl.
H o ta
T u rc
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti.
HotaruluI (Movila-), movild,

in judetul i plasa Tulcea, pe
teritoriul comund rurale AgiGhiol, numita ast-fel pentru ca
se afla la hotarul dintre cele 2
sate, Agi-Ghiol si Sabandgea;
are o inaltime de 40 m., dominind asupra satuld Sabandgea
laculd Agi-Ghiol ; este acoperita cu verdeata.
punct de ha-
resedint al com. Carpinistea,

judetul Buzan, situat pe malul
sting al riuld Slanicul si in fata
cat. Carpinistea, asa ca din preuna cu acest din urraa pare a
forma un singur catun ; are 520
locuitorl si 114 case.
Hotarului (Valea-), vale,
in
jud. BuzO9, cal% Carpinistea; in-
Hotrani (Schitul-), schit, jud.

Romanati, cu o biserica, S-OT
Hotrani, com. rur., in partea
Voevozr. A fost manastire de ellugar!, care pana la secularizarea
de E. a plaseT Ocolul, judetul
manastirilor se afla inchinatd
Romanati, formata din satul Hotarani (916 locuitorT) si catunul

Ghimpati (390 locuitorT). E si-
ManastireT Dionisiu, din Muntele
tuat aproape de gura Teslu-
restaurata de Matein Falcoianu. Inscriptia de deasupra
iuluT, la 7 kil. spre N.-E. de Caracal si la i kil. de gara Romula.

Altitudinea terenuld este de
140 m. d'asupra nivelului mariT.
fa-
1306 suflete: 665 bar-
batT si 641 femer; 644 cAsatoritT si 66o necasatoritI.

Budgetul com. e de 2805 leT la
HotaruluI (Valea-), catun de
28 elevl.
venit. si de 2725 leT la chelt.

Vite marI sunt 529, vite tnici,
1332 i rimatorT, 241.
Are: o scoala primara rurall

mixta, conclusa de un invAtator, i frecuentata de 42 bAeti ;
2 bisericl: una cu hramul SI. Voe-
vozr (7216), Intretinuta de stat,
cu 2 preoti si 3 cintaretY, in
Hotarani, si a doua, cu hramul
Sf. Nicolae, in Ghimpati.
G0646. liareis B(elionar Geearalia Vol.
Athos. A fost cladita la 7096

(1588), de jupin Mitrea Vornicul
user bisericer zice:

Aceastil Sflnt I DumnezelascI bisericli ce se chiarai Hotarani, cu hramul
soborulul Angerilor, din temelie a fost
&cut/ de juptn Mitrea Vornicul i juplnita Nesga, la cursul antlof de la ziclirea lama 7096. Trectnd multi vreme
striclndu-se, Indemnatu - au cu ajutorul
luI
jupin Matheiii Ffilcoianu, bivvel al:pitan sin Gheorghe Vornicul, de
afi dres'o l afi 1nfrumusetat'o
ca si-i fie de vecinicil pomenire,
In zilele prea luminatulul Domn bu Con-
stantin Brincoveanul Basarab Woivod,

la leatul 7216s.
Ctitorif zugravitl in biserica

de la Hotarani, sunt, la fereastra
despre S., jupin Radu, stolnicul
Falcoianu, jupinita ego Andriana, jupin Serban Cantacuzino,

Constantin Basarab Voe94
www.dacoromanica.ro
HOTXRANI (VATRA-MANASTIREL)
746
vod, jupinita ego Maria ; lar la
fereastra de la N. sunt: jupin
pe teritoriul com. Serbanestid.-j., pl. Serbanesti, jud. Olt.
Gheorghe Falcoianu, vornicul,
Ad i se cunosc inca urmele unur
jupinita ego Caplea, jupinita

Despina, jupin Barbu, jupinita
sat vechiti, distrus de Turcr.
Stanca si Mara.
Hotrani (Vatra-MnstireI-),
mofie, a Statulur, in jud. Romanati, cu o
18100 lei ;
arena anuall de
are o padure de
1250 pogoane, alaturr de com.

Hotarani, din pl. Ocolul.
Hotfirani, pdflure, a Statulur, jud.
Romana, arendata. cu 15036

le! anual.
Hotrasa, trup de piteare, al sta

tulur, in intindere de 127 hect.,
situat in com. Bro$teni, plasa
Cerna-d.-s., jud. Vilcea, formind,
impreund ca trupurile Aninosul,
de 896 hect. $i Valea-Urzica, de
240 hect., padurea Modoaia.
HotincAI (Piscul-),pisc de deal,

pe mo$ia Ivancluti, jud. Dorohoiu, pl. Prutul-d.-j., comuna
Hatilor (Casa-), loc izolat,
IIRXNICENr
in
jud. Buzati, com. Gura-Sdratir,

cat. Ciuhoiul, pdurea Samurca$, in apropiere de FintinaRomine$tilor. Aci, tuteo colina
Dragoe$ti, jud. Gorj, plaiul No-
vaci, situat la S. cat. de re$edinta, pe loc $es.

din care : 125 hect. finete, 1338
hect. izlaz i padure, In muntI
plaiurr, toate apartinind locuitorilor i 7 hect. vatra satulur.
Hotilor (Plaiul), p/aiii, la S. de

com. Tirle$ti, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, pe care se afla padure $i locurr de pa$une.
time. U$1 nu exista. Intrarea nu

se poate face de cit iarna, caer,
dupk cum asigura locuitorir, in
timpul vera ar fi foarte multr
$erpr, ceea ce se confirma prin
multimea pieilor lor ce sunt le-
Hotiqul, pichel vechig de ron-
'Adate in giurul acestor stiner.

In ea s'ati gasit atit resturi de
arme vechr, cit $i arme maT
nota. Traditia o atribue, parte
Tatarilor, parte hotilor, care ar
ulul, com. Urdari-de-Jos, incepe

din dealul Obar$ia i se termina,
spre S., in dreptul catunulur
Artani.
fi facut $1 renumita Fintina-Romine$tilor. E probabil ca multr

din SeimenT, in lupta ce s'a
HotuluI (Crucea-), mute, in jud.
dat la Sarata (1656), a(' gasit

argatir s'ati ascuns inteinsa ca
sA scape de Turcr. Saparea e!
fusa, ca $i a tuturor celor-l'alte
pe$tell din muntir Buzaulur, se
poate atribui Getilor.
tierit, pe Dunare, in dreptul satulur Cegani, pl. Ialomita-Balta,

jud. Ialomita.
Hotl, deal, in jud. Gorj, pl. Ji-
R.-Srat, plaiul Rimniculur, com.

Jitia, in partea de V. a com., ling5. cdtunul Vintileasca; este acoperit cu padurr seculare.
HotuluI (Piscul-),pisc, jud. Muscel, comuna Cote$ti, plasa

rile.
HotuluI (Piscul-), pisc, in jud.

Hotilor (Drumul-), drum vechiti,
jud. Teleorman, din care parte
se vede $i astazr ne arat pe atocurea ;
Muscel, com. Capul-Pisculur, pl.

Riurile.
trece pe la com. Dra- HotuluI
Are o populatie de 40 fanal',

sati 112 suflete, din care 33
contribuabilT; i biserica, deservita de preotul din Dragoe$ti.
Locuitoril posed: io plugurr,
gane$ti din plasa Tirgulur, prin

padurea Pojoritele, venind despre com. Ciollne$ti $1. se im-
15 care cu bol; 180 vite marl

cornute, 12 cal, 175 or, 50 capre i 40 rimatorr.
Hoti, localitate izolatei, Ruga pa-
locuinte primitive, etc.
stincoasa, este sapata o pesterA, avind o lungime de 12

m., impartita In 3 camere, de
cite 3 metri in lungime $i la-
refugiul aci. Se zice ea in 1821,
Hotini, atun, pendinte de com.
cu apa renumit, care se crede a fi facutd de hotr, din care

cauzl s'a dat i muntelur acelas/ nume. E mar tot acoperit
cu padurI seculare. In virful
sau se vd hirburr de lut, resturr de arme si oase, urme de
jud Dolj,
pL Jiul-de-Mijloc, com. Podan,
curgind prin valea cu acela$I
Piriul se formeaza din fin-
preuna cu alte drumurr spre
tinT
Ro$iori; ir mar zice i Drumul-
rtul Pul, la punctul numit Mie-
Zimnicer.
riceana.
i izvoare $i se vars in
Hotilor (FIntIna-),munte, in jud.
Hriniceni, sat, in jud. Tutova,
Buzan com. Lapo$ul, servind tot
pl. Tirgul, com. Oda, pe malul

Prutulur, spre N. de satul Odad.-s. Are o populatie de 624 su.
flete, casi traesc in 148 case.
de odatA ca limit intre com.
durea Albota, pe malul sting
Lapo$ul, Cislul, Vipere$ti, Tis-
al Vede!, $i in partea de N.-E.,
lAul $i
Fintesti. Are o tintina
www.dacoromanica.ro
HREASCA
747
IIR1TENI
Hreasca, sat, in jud. pi pl. Tutova, com. Carjaoani, spre N.-V.

de Carjloani. Are 78 locuitorl
pi 19 case.
Plepepfi. Apezat pe tarmul drept

al omuzuluI-Mic. Are o populatie de 80 familiT, sag 326 suflete : 164 barbatI pi 162 femeT,
Hricani, sat, in partea de N.
mofteni, are o suprafata de 68o
Hreatca, com. rur., in jud. Dorohoig, pl. Herta, formata din
din carr 92 contribuabill. Locuesc in 8o case.

Vatra satuluT ocupti 6 falcI
satele: Becepti, Fundoaia, Codinepti, Hreatca, Ripta pi Tinten!, cu repedinta primarid in
pi 45 praj. Mopia apartine la
50 contribuabill ; o biserica, cu
1
cintaret.
Hreatca.
tivabile, 8o fald padure, 72

Miel finat, restul mlaptinT pi loc
neproductiv.

sati 2039 suflete ; 5 bisericT, cu
3 preotT, 5 cintaretT pi 3 palamar!; 1197 hect., 32 ar., pamint
satesc 2870 hect., II ar., cimp pi
363 hect., 78 ar., padure, ale

proprietarilor pi 16 pogoane vie.
Budgetul com. e de le! 4191

ln. venitufl, pi de leT 4184, banI
72 la cheltuell.
Loc. au : 876 vite mar! cornute,
130 oT, 2 capre, 87 ca!, 639

porcI; 137 stupI cu albine.
Hreatca, sat, pe mopia cu acelag nuffie, com. Hreatca, pl.

Herta, jud. Dorohoig, cu o populatie de 230 familiT, sati 973
suflete.
Proprietatea mopieT este a
SpitaluluI Sf. Spiridon, din Iapi.
Biserica, cu hramul Sf. Mihail
pi Gavriil, cu 1 preot, 1 cinta-
trei proprietarT, avind in total

729 Miel; din- carl 373 ale! cul-
ImproprietaritT la 1864 sunt :

1 iruntap, 35 palmapi pi 6 co-
dapI, stapinind 98 ala

Sf. Nicolae, zidita de Lupu Ra.tivanu, improprietarita cc 8 flcT,
deservita de preotul din Uncepti pi de un cIntaret.

coala din Plepepti serv pi acestuT sat.
In 1803, Hreata-Poiana era
a luT Ionita Rahtivanu pi numara 6o de liuzI, platind 768

leT bir anual, la cae se adau-
gag, liud ot tam, unul cu 12

leT bir pe an.
Hribescoi, deal, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul com.
rur. Slava-Rusa; se desface din
dealul Carada-Bair ; se intinde
spre E., bite() directie generan. de la N. -E. spre S.-V.,
Satenli improprietaritT ag 494

hect., 1 1 ariT pamInt, lar proprietarul, 910 hect., 88 ariT, cimp
pi 71 hect. pi 61 arif, padure.
brazdind partea centran a plapeT pi
Buda.
Hotarele mopiei suut cu : Be-
ceti, Buda, Herta, Godinepti,

Hirbova, Molnita, Tirnauca pi
treanga.
Hreatca, sat, pe mopia cu acelapI nume, jud. Suceava, com.
deal pi pe valea phiuluT de la Ti-
hect. pi o populatie de 37 famili!, sag 16o suflete, din carl

LocuitoriT ad : 47 bol pi yac!,
8 cal, 95 or, 16 porcT ; TO stupT
ea albine.
Hriscani, vale, situata futre dealurile Dumbrava pi Hripcani,

com. Brehuepti, jud. Botopani.
Hritculul (Pirlul-), ',fria, jud.

Botopani, izvorepte din padurea
Bivolarilor, com. Dingeni, curge prin Valea-HritculuT, formea-
za in cursul sail 2 iazurr si se

varsa In Jijia, mal in jos de
Dingeni.
Hriteni, sat, pe mopia Cu acelapT

nume, com. Manoleasa, pl. Bapeul, jud. Dorohoig. Se mar numepte pi Hriteni-Pancu. Are o
cea de E. a com.; se
sag
61 suflete. Proprietatea mopieT
familiT,
este a d-lor Gh. Pancu pi N.

Vera carT posea 194 hect., 78
ariI, cimp de cultura.
Apele ce trec pe mopie sunt :
1.1111 Prutul pe hotar, pi piriul Noyac, pe care se al:1A pi iazurf
miel'.
termina in valea piriului Slava ;

e acoperit cu padurT.
Drumul principal este acel

de la Radauti la teflnepth
Hribescoi, vale, in jud. Tulcea,
Hotarele mopieT sunt : cu Prutuli Hriteni-Stroici pi Volovatul-
Piriul ce trece pe mopie este
Drum principal e acel de la

Herta ce duce la Godinepti pi
Botopani. Apezat pe coasta de
populatie de 20
re i 1 palamar, e mica, facuta

din lemn.
Prilisocul.
a com. Brehuepti, pl. Siretul, jud.
pl. Babadag, pe teritoriul com.

rur. Slava-Rusa; se desface din
poalele de S. ale dealuluT Carada-Bair ; se intinde spre V.,
tuteo directiune de la N.-E.
spre S.-V., printre dealul Hribescoi pi Sevaiova, 0, dupa un
drum de 5 kil., se deschide
in valea piriulul Slava, pe sanga, Ruga satul Slava-Rusa.
www.dacoromanica.ro
Manole.
Insetnnat aici sunt mdvilele,

tnpirate pe culmea dealuluT despre Volovatul-Stroici.
Din hrisovul cu data de 20

Decemvrie 1582, dat de loan
Sasu-Voda, publicat in g Arh.
Rom., t. 1, p. 90-91, se vede ch.
aceasta mopie a fost In numarul
acelora pentru care ag utmat
HRITENI-STROICI
indelungat $1 inversunat proces
intre Petru $i Lasco, fratii Hudicid, cu Vornicul Ieremia $1

Paharnicul loan, fratiT Movila.
Hriteni-Stroici, jud. Doroholii.

Caciule$ti.
pri$e$ti, com. Burdusaci, in jud.

Tecuci. Se nume$te ast-fel, ca.c1
alcI ad fost mal multe pivnitT

pentru conservarea vinului.
Pivnitele adincT $i lungT se
Hudei, deal, in jud.
Tecuchi,
Huciul, padure, pe mo$ia Vor-
com. Puteni ; se intinde intre

satele Mindre$ti $i Puteni, paralel cu Valea-Mindrer.
niceni, com. Vorniceni, pl. Ba$eul, jud. Dorohoia.
Hudeti, ptidure, pe mo$ia Lu-
Vezi Volovatul, sat.
Hrub, deal, la V. de satul O-
HUDETI-MICi
743
peni, com. Hude$ti-Mari, pl. Pru-
Huciul, pddure, in jud. Neamtu,

situata in partea despre N.-E.
a tirgupruluT Bozieni, pe ambele malurT ale pirlia$ului Ruginoasa. Partea din sus apartine locuitorilor din satul Ru-
tul-d.-s., jud. Dorohoiti, ce se

uneste cu padurea de pe Coace$ti.
Hudesti-Mari, com..rur., in partea de N.-E. a pla$eT Prutul-d.-s.,
ginoasa (improprietaritT in 1864),
In jud. Dorohoiri, formata din
numesc, in tot jud. Tecucia,
iar partea sudic propriet4ruluT
satele : Alba, Ba$eul, Conce$ti,
hrube.
mo$ieT Bozieni.
Lupeni $i Vatra, cu re$edinta
Padurea, in intindere de 40
Hrusca, iaz, in intindere de 5

hect., in partea de N. a com.
primarieT in Vatra.
hect. $1. 50 ariT, e populata cu
Bunesti, pl. Crasna, jud. Falcia.
fag $i alun. Are maT multe poenite productive in fin.
milil, sai1 4737 suflete ; 3 bisericT, cu 4 preotT, 6 cintaret1 $i

4 palamarl; 1 $coal, conclusa
Hubarei, cdtun, al com. Muscu-
Huciului (Dealul-), deal, in ju-
le$ti, pl. Gilortul, jud. Gorj, nu-
detul Neamtu, plasa Piatra-Muntele, com. Caciule$ti, care se in-
mit li Frasinul.
E situat pe $es $1 coasta, pe
malul drept al riuluI Gilortul li
de 2 invatatorT
frectientata.
de 8o elevI ; 2200 hect., 39 ariT,
$i
pamint satesc; 7160 hect., 98
tinde perpendicular pe culmea
aril, cimp $i 2217 hect., 04 ariT,
spre E. de catunul Dolce$ti. Are
BalauruluT, in directiunespre E.,

pana in apropierea satuluT Ma$-
padure ale proprietarilor ; 6 iazurT ; 26 pogoane de vie.
o suprafata de 331 hect., din
cate$ti.
carT l'o hect. padure, 110 hect.

arabile, mo hect. flnete, 5 hect.
vie, 5 hect, livezi de prunT $i
1 hect. izlaz.
Are o populatie de 69 famiIii, sail 275 suflete, din carT 59
contribuabili.
Locuitorif posea.: 8 plugurT,
17 care cu bol, 80 vite mari

cornute, 6 cal, 250 oi, 30 capre li 40 rimdton.
Hucul, sat, in jud. Vasluia, pl.

Funduri, com. Todire$ti, situat
pe $esul BirladuluT, intre riul
Birladul $i piriul acovatul, pe
Budgetul com, e de L7025 leT
la venituri $i de 9635 leT, ball'

6o, la cheltueli.
Sunt 2335 vite marl cornute,
7053 of, 17 capre, 481 caT, 1320
porci ; 325 stupI cu albine.
o suprafata de 172 hect., cu o

populatie de 46 familii, saa 187
suflete.
Hucul,pirifi, izvorind din j ud. Botopni, trece in j ud. Ia$i in partea
Hudesti-MicT, com. rur., in jud.

Dorohoia, pl. Prutul-d.-j., formata din satele: Miorcani (Hude$ti-MicT) $i Miculinti, cu re$edinta primariei in Miorcani.
Catunul e pus in comunicatie
de E. a com. Badeni, pl. Bah-
Cu com sa $i Cu catunele in-
Huci, deal, incepe de la padu-
luiul, trece prin com. Ceplenita,

apoi prin mijlocul com. Belce$ti, unde formeaza iazurile : Cirjoaia, Saya, Cicadaea, Plopi $i
rea de pe Corlateni, $1 se intinde pana la capatul de N. al
Hucul, ce se tin unul de altul

$i in urma se varsa in stinga
mo$iei Vladeni, com. Corlateni,

pl. Co$ula, jud. Dorohoiii, unde
formeaza podi$ul, numit al-Hu-
riuluT Bahluiul, pe teritoriul com.
4471 hect., 31 arif, cimp $1 34

hect., 37 ariT, padure, ale pro-
Birle$ti, la satul Spinoasa.
prietarilor ; 3 iazurT; 1 pogon vie.
vecinate prin $osele comunale.
cilor.
Huciul, trup de mo,cie, in jud.
miliT, sal:1 1813 suflete; 2 bisericT,
cu 2 preotT, 4 cintaretT $i 2
palamarT ; I $coall, cu I ?uvatator $i frecuentata de 40 elevI;
1456 hect., 81 ar., pamint satesc;
Budgetul comuneT e de lei

Hucul, lar, format de piriul Sicna,
Ruga satul Girbe$ti, com. Z11tunoaia, jud. Boto$ani.
www.dacoromanica.ro
4060, banT 51E, la veniturT $i de

leT 3115, banT 47, la cheltuell.
Sunt 1396 vite mar! cornute,
ininEm-And
749
1840 oT, 360 cal, 330 porcI.

HULBOCA
Huitoarea, loc de irvoare, jud.
si 3 cintaretT; o qcoal1; 3 morT
Bacaii, pl. Tazlaul-d.-j., com. RI.-
patru de Vint si 3 de abur!.

Vite : 3700 capete, din cad
pile, de unde isT are obirsia
Hude9ti- Miei, jud. Dorohoiti.

VezT Miorcani, sat, com. Hu-
riul Belciul, pe teritoriul eau-
1833 vite marT cornute, 1441
nuluT Slobozia-MieluluT.
oT,
241
caT si 285
rimatorl.
desti-MicT.
Huitoarea, rtia,c, jud. Bacati,

Huetura, vale, in jud. Covurluiti,
com. Cudalbi, pl. Zimbrul, in
partea de S.-V. a satuluT ; incepe
de la Poarta-Cudalbilor (in drumul Ivestilor) i curge pang. in
Valea-GeruluT, linga Poarta-dela-Comsa, linga soseaua CudalbiMinjina.
pl. Trotusul, com. Doftana, care
se scurge in ptriul Larga.
Baal'', pl. 1VIunteluT, com. Podu-
rile, a razesilor. Are o intindere
de 130 hect. si e supusa regi-
tuat pe un podis care inclina
hect.), com. Sarata, jgd. Buzati.
luiul, in partea de S. a com.,

cu o populatiune de 121 fa-
Huiubul, vale, in jud.
Buzati,
ciulesti
si se scurge in piriul
Sarata, la hotarul mosieT

rata-Nenciulesti cu coin. Monteorul.
muluT silvic.
Huiul, deal, in jud. R.-Sarat, pl.
Huba, munte, jud. %car],
pl.
Rimnicul-d.-s., com. Babeni; se

acoperit cu padurT i apartinind
desface din dealul Babeanca;
StatuluT.
Huhurezul, a'eal, in jud. Neamtu,

com. Dobreni, pl. Piatra-Muntele, situat pe coprinsul mosieT
Almasul.
Huhurezul, deal cu Inidure de

diverse esente, in com. Pascani, jud. Suceava.
Huiban, trup de mosie, pe teritoriul satuluT Oncesti-No!, jud.

Tecucia, in marime de 398 hect.,
proprietatea D-neT Ilinca TaraLunga.
Huidneqti, suba'ivisie a cdtunulul Ciuta, com. Magura, jud.

Bu zari.
Huidul, a'eal, la N. comuneT Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.
Huidumacele, muchie, in jud.

Buzati, com. Grabicina, facind
hotar despre com. Beciul.
ve-
chime Tomesti), in jud. Iasi, pl.

Branistea, com. Hulboca, spre
E. si la 6 kil. de orasul Iasi, si-
Huiubul, numire dattl unei

din pcidurea Nenciulesti (30
com. Sarata ; incepe de la Nen-
Hugeacul, pcidure, foioasa, jud.
Hulboca, sat, (numit din
se intinde printre piriul Oreavul

piriul Izvorul-Babe!, ambil a-
spre esu/ din stinga :Add Bah-
mili!, sad 521 suflete.

103 oT, 24 ca! si 108 rima
torT.
Are o biserica. de 'Matra, zi-
dita la 1802, de catre boerul

P. Bals, deservita de i preot
si I eintaret ; o scoall, infiintata la 1868, frecuentata de 50
elevl; o moara, in marginea ia-
fluentI al riuluT Rimnicul-Sarat ;

este acoperit cu padurT i izla-
zuluT Hulboca.
t,efanita, fiul luT Vasile-Voda,
in razboiul ce avuse cu Constan-
zurl de vite.
tin-Voda, care era ajutat de CazacT, pentru a lua domnia, aflind
Hulboca, com. rur., jud. Iai, o-
de trecerea Cazador la Prut, a
cupind partea din centru a plaser

Branistea, spre E. de orasul Iasi si
plecat tajos pe la Posadnici, treend de Iasi, pe de-asupra manasAron-Voda, s'a oprit la

tire!
asezat pe platoul o coasta de

lul drept al sesuluT JijieT si al
PrutuluT. Este format din satele : Hulboca, Dancul, ValeaLunga, Ruseni-VechT, RuseniNoT si Coada-Stincel, pe o in-
Tomesti pe Bahluh1, si acolo a

stat ea oastea, lar ConstantinVoda, in acea noapte a ramas
peste Prut.
De oare-ce nu spune ca tefanita-Voda., O. fi trecut Ba-
tindere de 3948 hect., cu o
hluiul, unde este satul numit as-
populatie de
ta-z! Tomesti, de sigur ca pe
E. ale dealuluT, care formeaza ma-
323 familiT,
atuncI satul Hulboca facea par-
1455 suflete.
Ba-
te din satul vechiu Tomesti ;
hluiul, in toata partea despre S.,

si de Jijia la E. In partea S., pe
malul sting al Bahluiulur, trece
calea ferata Iasi-Ungheni.
le!, 4 banT, la veniturT si de
8540 leT, 85 banr, la cheltuelT.
Are 3 bisericr, cu 2 preotT
fiind-ca ambele sate se afla fata in
Este udat de riurile :
www.dacoromanica.ro
fata, despartite de sesul BahluiuluT. Se zice ca din vechiul sat
Tomesti, care se aft. in o infundatura de dealurT de-a drepta

riuluT Bahluiul, s'ar fi stramu-
tat un numar de locuitorr aci,

dupa care sl-a luat numele
HULBOCA
satul, dar in urmA se vede cl,

pentru a le putea deosebi vreunul din proprietad, 1-a schimbat numele in Hulboca.
In acest sat, la 7121 (1713),
cind boeriTs'ag rAsculat asupra lui
Toma-Vodl, se aflag descAlecate niste steaguri de calArasT,

pe carl Toma le-a luat pentru
stingerea rAscoaleT boerilor.
Hulboca, iaz, in marginea satului Hulboca, com. Hulboca, pl.

Branistea, jud. Iasi, format din
piriul Covasa ; are o intindere
cam de 20 hect.
34 vaci, 9 cal, 9 Tepe, /35 oi

45 capre.
Huleti, mo)sie, de 6o8 hect., 67

ar., in com. JorAsti, pl. Prutul,
jud. Covurluig.
Hulpfiria, deal, in partea de
In suprafatA aproximativA de 60 hect., situate pe mosia RAzasi-Fitionesti, pendinte
de com. Fitionesti, jud. Putna,

limitate la N.-V. si S. cu RAzasi-Fitionesti si la E. cu piriul
pilduri, In suprafatA aproximativA de TOO hect., situate pe

mosia RAzasi-Fitionesti, pendinte de com. Fitionesti, jud. Putna,
limitate la N.-V. cu mosia Musunoaele, a statului, la E. cu

piriul abrAutul si la S. cu RA-
Huleqti, seItuc, de cite-va case,

mal sus de Zlrnesti, com. JorAsti, pl. Prutul, jud. Covurluig.
Huleti, sat, face parte din com.

Poiana, pl. Nicoresti, jud. Tecucig. Situat pe malul Siretului,
la TOO m. de resedinta com.,

in partea de S.-V., are o intindere de 378 hect.
Are o populatie de 85 familiT, sag 338 suflete, din carT 85
contribuabili. Locuesc in 85
case. LocuitoriT sunt rAzesi.
boT,
cAtunele Hulubasi i Valea-PopeT

sunt: Dealul-ZmeuluT, Dealul-luiCrAciun, Dealul-PitigATI Dealul-
HulubeI i Dealul-Argeselului.
(89 brbati si 70 femeT).
Are o populatie de 159 loc.
coasta de V. si avind un podis

inalt spre E.
Huluba, munte, jud. Muscel, com.

Leresci, pl. Dimbovita. In par-
Hulpoiul, deal, numit i Dealul-
tea de V. si S., Riusorul, afluent al riului TIrgul udl poalele
pleacA de la S. din
satul Iosipeni, com. Cotnari, pl.

Bahluiul, jud. Iasi si se prelungeste spre N. pAnA in com. Ce-
plenita, unde se uneste cu alte

dealud ; pe consta lui despre
V. e situat satul Moara-PrefectuluT, numit i Arraanul.
Hulturul, munte, in jud. Suceava,
com. Dorna, populat cu pAdure
de brad.
sale.
Hulubaj pisc de deal, pe mosia

TAtArAseni, com. Milianca, pl.
Prutul-d.-j.
izvoreste din drep-
tul com. DrIghiciul, pl. Riurile, si al com. Hirtiesti i Argeselul, jud. Muscel ; curge prin pldure pAnA la cAtunul Huluba,
com. Valea-Popef, trece prin
mijlocul lui si se varsA in riul Ar-
Huluba, cittun, fAcind parte din
geselul, spre N. de com. Davi-
com. CiocAdia, plaiul Novaci,

jud. Gorj. Este situat la N. com.
desti.
si la 3 kil, de resedinta el pe
riilor.
In aceastA gira dA Valea-A-
soseaua Novaci-Ciocadia, in par-
tea stingl a piriului Aninisul
zasi-Fitionesti.
resti si pAdurea RAdesti. Intre
ComindAresti, pl. Jijia, jud. Botosani ; este o ramurA a dealuluT Cracalia, fiind repede pe
ZAbrAutul.
Hulea, Ispita i Rachitoarea,
Riurile, jud. Muscel, situat pe

apa Huluba.
71 hect. futre comuna Vultu-
E. a mosieT Pogoresti, com.
Perilor,
Hulea,Renghea i Zfibrutul,
Locuitorir posedl: 105
HULUBETTI
750
Hulubeasca, mofie,
nelocuitA,
la dreapta GilortuluT.
In jud. Iilomi%a, pl. Cimpului,
Are o populatie de 65 famisag 205 suflete, din carT

45 contribuabill ; I bisericd, cu
preot i I cintAret.
LocuitoriI posea.: To pluguri
com. BorAnesti, cu 750 hect.,

din carT 140 hect. pAdure.
lii,
15 care cu bol; 112 v. in. c.,

13 cal, 46 01, 17 capre, 45
Ioo stupi Cu albine.
se face printr'o osea comunall.
In cAtun sunt ro fintinT
rimAtorT ;
moarl de apl.
Huluba, sat, fAcind parte din comuna ruralA Valea-PopeT, pl.
www.dacoromanica.ro
Hulubeti, com. rur., jud. Dimbovita , pl.
Dimbovita-Dealul,
situatl la S.-V. de Tirgoviste,

cam la 20 kil., pe dealuri
pe vAT. Piscurile din raionul
com. sunt Piscul-Gruiul, spre
N.; Piscul-lui-CAlin, spre E.,
Piscul.BouluT, spre V. si Piscul-
Inalt, spre S.
Prin com. curge pidul Potopul, intre cAt. GAmesti i Hulabesti, si un aflueut al sAti
prin cAt. StrImbul. Se compune
HULUBE*TE
751
HUMARIA
din trer catune Huiube$ti, Ga-
Cilni$tea, ca sa a$tepte ajutoare,
me$ti $i Strimbul, ca o popu-
cacT nu putea incepe lupta cu

Turcir. Pe acest trup s'a facut
lupta cea mare, intre Turcr $i
RominT, de .1a 1595, Iunia 21,
care se zice lupta de la Calu-
latie de 1276 loc. Rominr. Pe

teritoriul saa se afla multa padure.
Are trei bisericI ; o $coala,

conclusa de un invatator platit
de judet ; mar multe morr de
apa. Se invecine$te : la E., cu
com. Butoiul ; la V., cu Bogatif; la N., cu Bote$ti, . la
S., cu Valea-Caselor. De Butoiul,
Bote$ti i Bogati, se desparte
gareni. Se vgd chiar azI
ur_
mele poduluI peste Cilni$tea de-
spre care vorbe$te Istoria. Se

mar vede $i movila din ata Uzunulul, care se zice ca a fost
facute cu cadavrele Amase din
acea lupa.
prin dealurr, acoperite cu pa-
Huma, peidure mosneneasca (38

hect.), in jud. Buzaa, com. Calvini, cat. Bi$ceni-de-Jos.
Huma, vale, in jud. Buzad, com.

$i cat. Calvini ; incepe din muntele Poenari $1 se scurge in piriul Bisca-Chiojdulur.
Humariul, pirtil, izvore$te de pe

mo$ia Zamostia, com. Zamostia,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia,
$i se varsa in riul Siretul.
durr ; de Valea-Caselor, prin pl'4111 Potopul, $i de Lude$ti pria

putina clixpie i parte prin pirtul Potoput. Numai cu Lude$ti
Hulubitea, padure, pe mo$ia
Humaria, deal, incepe de pe
Adincata, com. Actincata, pl.
mo$1a Banceni, com. Mamornita,
$i Valea-Caselor se leaga prin

$osea yeclnala; lar cu cele-l'alte
numar prin potecr peste dea-
Hulubul-Noti, sat, in partea de

V. a com. Tru$e$ti, pl. Jijia,
$i se intinde pana. ta satul Cotul-Sanihaul, com. Pilipauti, pl.

Herta, jud. Dorohoia.
lurI.
Linga acest sat aa fost lupte

intre Turd i Romtnr la 1594,
sub Mihaia-Viteazul.
Hulubeti, trup a'e mafie, nelocuit, in jud. Vla$ca, pl. Cilni$tea, com. Strimba-Mare, pe proprietatea Strimba-d.-j., a 1710$tenitorilor lur Em. Gradi$teanu.
jud. Boto$ani, infiintat la 1879

Cu noir improprietAritT pe moqia
statuluI Tru$e$ti. Are o intindere
de 1214 hect. i o populatie de

96 familir, saa 392 suflete; o bifacuta de locultorT, cu
preot i I cintaret ; I coala,
conclusa de i invatator i frecuentata de 30 $colarr.

83 car, 740 or $i 46 porcr,
Este situat intre Cilni$tea

Gura-Neajlovulur, unde Neajlovul da in Cilni$tea la parir morir
Hulubul-Vechit, sat, in partea

de N.-V. a moger $i a com.
lul Varlam, in josul magureI
Tru$e$ti, pl. Jijia, jud. Boto$ani,
Uzunul.
Suprafata acestuI trup este

de 116o hect., din carI 350 hect.
padure de luna.
Pe acest trup sunt 2 morT
de apa pe valea Neajlovul, la
indnilita$i la Palalia.
Se zice d. pe acest trup de

mo$1e a fost odinioara un sat,
ale caruT urme se mal vad inca
asta-z1 pe coasta baltir Bivoli
care s'a stramutat Cu incetul

In satul Strimba-d.-j.
Humana, deal, in jud. Suceava,

com. Liteni, parte acoperit de
padure, parte sterp.
Humria (Zarea -Buscitei),

deal, spre S.-V. comuner
ne$ti, pl. Racova, jud. Vasluiti ;
formeaza linia despartitoare intre satele : Golgofta $i Buscata.
Humaria, peldure. Ved Urlati,

padure, com. Virful-Cimpulur,
pl. Berhometele, jud. Dorohoia.
in dreapta Niel. Se mar nume-
Humfiria, ptrifi, in jud. Boto$ani,

izvore$te din padurea Serafine-
i Odaia-Hulubul. Are o su-
$ti, com. Corni, trece pe teri-
prafata de 89 hect. $i o populatie de 35 familir, saa 178 su-
toriul satulur Ora$eni $1 se varsa

in r. Miletinul, la com. Curteqti.
flete, din carT 40 contribuabilr.

Vite sunt : iot bol $i vacT,
Humiria, ptra, izvoreste din
$te
24 caI, 393 oI, 6 capre
12
porcI.
coasta de V. a dealalul Livezilor, com. Solesti, pl. Crasna,
jud. Vasluiti ; curge de la E.

Hulueni, numire vechre a satulut Radule$ti, pendinte de com.
Arma$e$ti, pl. ampulur, jud. Ialomita.
spre V., udind valea ca acela$T

nume ; apor trece prin mijlocul
satulur Sole$ti si se varsa in

stinga Vasluetulur.
La anul 1595, Mihaia-Viteazul,
gia catre Petro$ani, veni prin
Hulueni, celtun (tirla), in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com.
Stane$ti la satul Hulube$ti peste
Ra$i, situat pe cimpul Baraganul.
dupa ce se retrAsese de la Giur-
www.dacoromanica.ro
Humria, vale, se intinde in di-
rectiune de la E. spre
printre dealurile:
S.-V.
Manastirer,
Pretrarier si Podisul-de-dup1M-
teana Pitesti-Turnu-Mag Irele. Pe
serica, com. Scheia, pl. Fun-
teritoriul comuna, la localitatea

numita Frintura-Fierulur, se fac
duri, jud. Vasluiti.
HumAria, pirig, jud. Suceava,

afluent al piriulur Bradatelul (2
2 bilciurI anuale, la Mucenici

(9 Martie) si la Dragaica (24
Iu ni e).
leni sunt trupurT), pe o intindere de 3520 hect., cu o populatie de 450 familiT, Sari 2339
suflete: 1140 barbar si 1199
1267 necasatoritr, 88i

casatoritr, 186 vaduvr, 5 divorfemer ;
04T, 78 nevolnicT.
kit.).
Humria-Mare, piria, jud. Vas-
Humele, sati Ciupagul, sat, cu

230 locultorr, jud. Arges, pl.
lulo; izvoreste din Poiana-Bar-
Cotmeana ; face parte din com.
com. Scheia; curge
spre S. printre satele Scheia si

Pogorasti, primeste in stinga un
mic pirlias tot din acest sat, si
rur. cu acelasr nume.

Are o biserica, zidita de capitan Nicolae Ciupagea, cu hramul Inaltarea Domnulul, si de-
apor se intoarce cata S.-E. si
servita de un preot si de un
unindu-se cu piriul Neguroaer,

intra in com. Draguseni, unde
se varsh in &tul Stavnicul.
cintdret.
Humeni, pirig, jud. Dorohoiti,
Humria-Mick pida, izvoreste
izvoreste din hotarul S.-E., al

mosier Dimacheni, com. cu a-
bierulur,
HUMULETI'I
752
TiumARTA

Stiii carte 314 persoane.
Populatiunea se compune in
mare parte din fotil
clIcaT
O insurgteT ImproprietaritT, cum

din fotiI robT mangstire4T.
Dintre locuitoriT ImproprietdritT in 1864 sunt astAzI: 68 car I
trlesc stApTnindulf singue locurile lor; 169 care st5pinesc

locurT, ca urma0; 3 locurT ati
fost prasite de atre Improprietariti si sunt stapinite de

comuna; 9 locurr sunt stapinite
a dealuluT BolniteT, com. Scheia,
celasT nume, pl. Cosula, din

niste mlastine, formate de Balta-
pl. Funduri, jud. Vasluli, curge
Arsa ; uda partea de E. a sa-
locultoril improprietaritr in 1878
de la E. spre V. prin o mica
tulur Dimacheni, formind iazul
valcea si se varsa in Pirtul-Gau-
cu
noaser, mar spre S. de sat.
varsa in Jijia.
sunt astAzT: 220 carT sapinesc

inOg locurile lor ; 87 ca urmag;
2 locurr ocupate de catre altir;
1 loe ocupat de comuna; 25
de persoane sunt, care de si
insuratr si cultivatorr de pamint,
din padurea de pe coasta de S.
ace1as1 nume, si apor se
Humei (Piscul-), colind, in jud.
Humeni, las, format de ptriul
Buzar', com. Vintill-Voda., avind

prelungirea Dealul-Humelor, d' a-
Humeni, pe mosia Dimacheni,
lungul vaer Peceneaga. Serva

ca hotar despre cal.. Sarulesti.
Dorohoit1, in
com. Dimacheni, pl. Cosula, jud.
suprafata de 4
hect. si 30 arir.
de catre alt locuitorr; dintre
dar n'ati niel un fel de improprietarire, precum niel putinta
de a mosteni pe una parintilor lor legiuitr.
Humele,saliCiupagul-Humele,
Humosul, pirill, jud. Botosani,
com. rur., in apropriere de 1-1111
izvoreste din Dealul-Mare, in Codri-Delenilor si se uneste cu

Bahluiul.
Teleorman, jud. Arges, pl. Cotmeana, la I I kil, de com. rur.

Costesti (resedinta subprefecturer) si la 39 kil. de Pitesti.
Se compune din satele Goia si
Humele, avind in tot 350 locuitorr. Sunt 2 bisericT, in Gola si
In Humele, avind fie-care cite

un preot si cite un dintaret.
Budgetul com. e de 2786 ler
Ja veniturI si de 2047 ler la
cheltuelT.
Vite sunt : 452 bol si vacr,

20 cal, 560 or, I capre si 68
rimatorl.
Prin com. trece oseaua jude-
Humuleti, com.rur.,jud.Neamtu,

Are; 4 bisericr (3 intretinute
de comuna si 1 de stat), cu 5
preotr si 6 cintaretT ; o scoala,
conclusa. de un invatator platit
situata pe podisele si valle ce
de stat; o fabrica de spirt ;
se cuprind la S. erguid si
piriulur Neamtu, de-alungul pi-
morT; o pivg.
lel, 69 banT, la veniturr si de
6401 leT, la cheltuell.
raielor Topolita, Agapia si Varaticul. Se invecineste spre V.

Cu com. Vin Atori-Neamtul si Fi-
lioara ; spre S., Cu com. Mita.testi si Grumazesti; spre E., Cu

com. Petricani; spre N., Cu
com. urbana Neamtu.
Este compusa din 5 catune:
Vite: 1054 vite mar cornute,

117 cal, 107 fimatorr, 1931 or
si 172 juncr.
Comunicatia cu satele vedine
se face prin 3 sosele si mal

multe drumurr naturale.
Humulesti, Sacalusesti, Topolita,
Oceg si Tolicea (Bejani si De-
www.dacoromanica.ro
Humuleti. sat, in com. Humu-
HUMULEVT1
lesti, pl. de-Sus-Mijlocul, jud.
Plopilor ; in partea de S. este
Neamtu, asezat pe valea piriulut Neamtu (cArula in aceas-
punctul trigonometric Crasnicola; neproductiv, fiind acoperit cu nisip si putin stuf.
ta parte i se mai zice si Ozana), spre S., la i kil, de orasul Neamtu i spre N., la 37
kil, de orasul Piatra, mArginit
la V. cu satul Vin Atori si la S.
cu satul SAcAlusesti, cu cari stA
in comunicatiune cu soselele na-
tionale judetene.
Suprafata sa, impreund cu tarinelelocultorilor, e de 936 hect.,
avind o populatie de 243 familit.
Are : 2 biserict (una de lemn,
mare, situatA la V. satulur,
alta de plata)
HURDUGI
'758
o scoalA ; i fa-
bricA de spirt
42 cal, 83 porcr si 640 or.

Este strAbAtut prin mijloc de
calea judeteanA Piatra-Neamtu,
care Impreun1 cu soselele judetene : Humulesti-MAnAstireaNeamtu si Humulesti - Grumlzesti-Oslobeni, formeazA un cru-
cis cu centrul ocupat de vatra

satuluI.
Hunia, com. rur. si sat, jud. Dolj,

pl. Cimpul, la 78 kil. de Craiova
Ja 16 kil, de resedinta p1AseI, Calafat.
Vite cornute 221, 01140, cal

41.
Hunia, a'eal, jud. Dolj, pl. Jiulcom. Bralostita, pe care

se afil asezatA comuna. Are o
inAltime de aproape 300 m. E
acoperit cu finete, vit si pAdurl.
Terenul com. este ses, ne Hunia, vdlcea, la N. com. DrAfiind de ctt o singurl movill,
gAsani, in marginea cAtunulut
Stanca, numitl ast-fel dupl numele Doamnel Stanca.
Pe teritoriul com. se aflA o
Momotesti, pl. Oltul -d.-j., jud.
baltA, numitA Hunia, care are o

suprafatA. de 35 hect.; ist la
nastere din DunAre si se scurge
Hunia-Albfi, pichet de :rendid,

pe marginea Dunlret, jud. Me-
tot in acest fluvin.

Are : o bisericA, cu hramul
SE Nicolae, de zid i deservitA. de i preot
ret; o scoalA mixtd, care functioneazA din anul i881 si e intretinutA de comunA, conclusa
de un invAtAtor si frecuentatA
Vilcea.
hedinti.
Hunia-Camena, puna trigonometric fi de observalie, in jud.

Mehedinti, plaiul Cerna.
Hunia-LungA, urme de cetate,

jud. Dolj, pl. ampul, com. Basarabi.
de 69 blett si 3 fete.
ti carte 48 locuitort.
suflete 821 bArb. si 819 fem.
DupA legea ruralA din 1864
Hupca, sat, in jud. Tutova, pl.

Simila, com. RAdlesti, spre E.
de satul RAdAesti. Are 120 locuitort, locuind in 28 case.
Ad s'a nAscut, la 1837, I.

Creangl, publicist si autor de
sunt 227 improprietAritT.
Hurcata, deal, inconjoarl com.
prea pretuite povestl populare.
hect., din carI 835 hect. pamint
Siscani-RIzAsi, pl. Mijlocul, jud.
arabil. Este situatA pe mosia
FAlcid, de la N. spre E.1 si, in

dreptul comuna GrumAzoaia,
ha aceastA numire. Este acopen it de vi! si livezt.
Humuleti, milndstire, in com.
Maglavit, proprietatea bisericel
Humulesti, satul cu acelasI nume,

pl. de-Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
Madona-Dudu.
Viile se gAsesc pe pA.mintul
arabil al locultorilor improprie-
Humuletul, pi jud. Iasi, izvo-
tAritt dupl legea rurald din 1864.
reste de sub dealul PAunul, cur-
In com. se gAsesc 3 cazane,
ge de la S. spre N., trece prin
in care se fabricl rachin din
satul Tomesti, pi, Codrul, unde

formeaz1 o ripA adincA, apoI
tescovinA.
prin tarina satulut si se vars1
persoane. Locuitorit 51 desfac

productele la schela Calafat sati
Cetatea.
O cale comunald strAbate comuna.
de-a dreapta 1.11110 Bahluiul.
Hundiul, grind, d'asupra stufulut inconjurAtor, in jud. Tulcea,

pl. Sulinai com. SE Gheorghe,
In partea de V. a pl. si a com.;

are o forml lunguiatA ; se desface in 2 grindurt Crasnicola
Hurduga, munte, situat lingA satul Grintiesul-Mare, in comuna

Bistricioara, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Comerciul se exercitl de 8
Hurdugl, com. mur., cam in partea de N. a plAsel Mijlocul, jud.
FAlcid, formatl numal din satul Hurdugi, mArginitA in par-
tea de N. de comunele GrumAzoaia si Urlati; la S., de co-
Budgetul com, e de 2319,54

let la veniturl si de 2212 lei la
muna Gusetel; la E., de com.
cheltuell,
ceni
Urlati; la V., de comunele Ho-
95
60848. Lardas //Jalonar Geograrle. Pol.
www.dacoromanica.ro
HURDUGI-BOERESTI
764
HUREZAN1-DE-SUS
Comuna are o pozitiune din
Locuitorii ati locuinte bune ;
GilortuluT, jud. Gorj, spre V.
cele mal placute avind ape bune

si in abundenta i paminturl fer-
multe case sunt de zid i acoperite cu table de fier. Locuitoril se ocupa, pe linga munca
dealului Dumbrava, ce vine spre
fie-care
sat cite una a caror
de com. Radinesti, situad. pe

ses, coasta i vilcele, pe ambele
partI ale piriului Amaradia.
Are o suprafata cam de 60o
hect., din carT 229 hect. padure,
159 hect. arabile, 162 hect. finete, 18 hect. vie, 16 hect. lived de prunT si 16 hect. izlaz.
Locuitorii sunt mosnenT. Are
o populatie de 129 familiT, san
572 suflete, din care 125 con-
V., iara alta parte pe coasta
vechime se zice a fi de cite

Ioo ani i can sunt deservite
tribuabili.
tile pentru cultura.

Satul se af1 asezat pe loc
cimpuluT, cu cultura
vieT,
cu
sanatos, cuprins intre dealurile :

Dumbrava, Danesti i Elanul.
cultura albinelor, jara femeile
O parte a satulur este asezat
cu tesAturT.
pe capAtul dealului Danesti, ce

se prelungeste futre piraele Saca
In sat se afla: primaria; scoala,

infiintata in 1865, frecuentata
de 40 elevi ; dota bisericI, in
Elanul ;
o parte pe coasta
ElanuluT, spre E. Dealurile DAnesti i Dumbrava, in prelun-
cu a gindacilor de matase si
de 2 preotT si 2 dascAll ; 2 morT
38 care cu bol; 185 vite mar!
girea lor inclinata in forma de

platal abia se mal observa prin
sat ; numai Elanul este ridicat
si predomina asupra satulur.
Suprafata teritoriuluT comuneT e de peste 2500 hect., cu o
populatie de 184 familiT, sal-1
740 suflete, din can 140 con-
cu abur! cu 2 pietre fie-care.

Bugetul com, e la veniturf
si cheltueli de 2000 lei anual.
Sunt 800 vite mari cornute,
2000 OT, loo ca! i 300 porci.
cornute, 12 ca!, 134 oT, 61 capre si 48 rimatorT.
piriul Elanul.
Infiintarea satului se zice ea
Comunicatia in aceasta com.

se face prin soseaua vecinala
care o pune in comunicatie la
N. cu com. Piscoiul, la S. cu
tribuabili.
ar data cam de vr'o 150 anT.
Cordesti.
Satul poarta numirea de Hurdugi-RazesT i Hurdugi-Boerestl.
Se crede c5.
modul urmator : Tot teritoriul
fintinT.
Aceasta deosebire de numirT,

provine din faptul ca unii dintre razesT prin \n'izad sad prin
rapirl, deposedindu-se de paminturT de catre un boer Iordache Beldiman, proprietar pe
mosielor din vecin5.tate, ca : Hoceni, Grumazoaia i desfiintatul
Are o scoalA, fondatA la anul

1854 si frecuentatA de 23 elevT
sat Cisla, ad fost in timpurile
si 4 fete; 2 bisericI de lema,
mar vechT ale unuia sad a mal'
Hoceni, megies cu vechiT razesl,
din satele existente. Cea ce se
una fondatA la anul 1834, iar

cm-Palta la anul 1817; aceasta
din urmA e fAcutl de Constantin Hurezanul.
a devenit o parte de sat cu

mosia, in proprietatea sa, si de
atuncl s'a numit acea parte

Hurdugi Boeresti, jara partea
de N. a satului razaseascA s'a
numit Hurdugi - RazesT,
cu o
parte de mosie cam de 2000

hect. Proprietarul partel de sat
Hurdugi-Boeresti n'a avut
odata niel o avezare in sat, facind administrarea de la asezarca sa de pe mosia Hoceni.
Partea de sat ce ad pTerdut razesif avea ca la 100 famifif de
locuitorT, jara in 1864 cind s'a
fcut improprietarirea taranilor
s'a gasit 17-20 familiT, carora
11 s'a dat imprejurul satuluT
ca la 100 hect. loc de cultura.
Pe teritoriul comuna trece
luat nastere in
multor batrinT razesT. Prima lor
asezare nu se stie care a fost
Venitul comunei e dele! 2110,

lar cheltuelile de leT1953,banT 75.
In com. sunt 7 puturT si 15
stie cu siguranta este ea locuitorir din Hurdug,i sunt veniti parte din Hoceni, parte din
iscani, parte din GrumAzoaia
si parte din desfiintatul sat Cisla
ca s'ad asezat pe paminturile
mosiei lor i ad format satul Hur-
dugi, care este mal nod de cit

cele pomenite.
Hurdugi - Boereff, sat. Vezl

Hurdugi, com. rur., pl. Mijlocul,
jud. Falda.
Hurezani-de-Sus, com. rur., in

jud. Gorj, pl. Gilortnl, la N. de
com. Pegeni, situata pe ses
vilcele,
pe malul drept
al
riulul Amaradia.
din can 400 hect. padure, 410

17 hect. vie, 15 hect. livezT de
prunT si 8 hect. izlaz.
Populatia com. e de 175 famili!, sad 682 suflete, din cari
179 contribuabilT.
Hurdugi-RzsI, sat. Ved Hurdugi, com. rur., pl. Mijlocul,

jud.
Hurezani-de-Jos, com. rur., pl.
www.dacoromanica.ro
LocuitoriT posea 40 plugurl,
55 care cu bol, 6 clrute cu

ca!; 384 vite marT cornute, 31
ca!, 524 oT, 22 capre, 274 Amato/1; 30 stupi cu albine.
HURGHESUL
'755
HUSNICLOARA
Venitul comunei e de lei
se ridicA mal multe drumuri:
1355, lar cheltuelile de lei 1353.

Comunicatia in aceastA com.
la GA1e5ti, Nedelcu, arba si

la CApote5ti peste deal; de %d-
se face prin soseaua judeteang

care o strAbate i prin sosele
ile ce poartA numele satelor Huruzul, munte, in jud. Gorj,
comunale, care o pun in le-
in Polocinul.
gAturA cu comunele: Negreni,

Vladimirul, etc.
Are : i coalA ifiinntatI la
1874 si frecuentatl de 36 elevi;
2 biserici, una de zid 5i alta
de lemn, cea de zid, refAcut

de proprietar la anul 1819, iar
cea de lemn, fAcutA la anul 1803
de locuitorT, Cu I preot si 2 cin-
tAretT, i moarA de mAcinat cu

aburI; 7 pututi 5i 3 fintini.
prin care trec si se vars1 toate

E brAzdat de un deal ce se
Mande de la N. la S.5i pe coasta
tie din muntele Predealul) acoperita de fineatA i mArAcinf.

la E. de curmatura OltetultA 51
la N. de com. Polovragl ; acest
munte face parte din mosia Polovragi.
aruia sunt a5ezate satele in

linie de la S. la N.: Galesa, Husciria, loc, spre S. de MAPerchiul, Nedelcu,
endresti, Huruesti, CApotesti 5i
nAstirea-Risca, in jud. Suceava,
arba; acest deal poart nu
de fintinele cu slatinl. Se zice

el aci un egumen din MAnAstirea-Ri5ca ar fi volt sl facl un
schit in care scop a si pus te-
PrAdaesul,
mele fie-cArui sat ce este a5e-
zat pe el, avind o lungime de

9 kil.
Veniturile i cheltuelile comunei se urcA la 2587 leT anual.
'Hurghesul, pida, jud. Boto5ani,
In partea de V. este strAbl-
izvoreste din dealul PietrAria 51,

unindu-se cu Ptrial-Mare, se
varsA in iazul Leahul, com. Feredieni.
tutA de piriul Polocinul. Se mar-
gine.ste cu comunele: Condrlche5ti, la N.; Negulesti, la E.;

Homocea, la S.; Corni si Con-
peste PM Moi5a i aproape
melia bisericei i chiliile ; astA-zi
nu se vad de cit urmele zidurilor in cepute.
Huseni. VezT RAuseni, sat, com,

Comindlre5ti, pl. Jijia, jud. 13otosani.
drAche5ti, la V.
Huruesti, com. rur.,ju d. Tecuci5,

pl. Berheciul, compusA din 8
cAtune: CApotesti, Dumbrava,
GAle5ti, Hurue5ti, Nedelcu, Perchiul, PrAdae5u1 i arba.
SituatA pe partea stingA a

PoIocinuluT, la
56 kil, de ca-
Husnicioara, com. rur.

Huruesti, sat, face parte din com.
Hurue5ti, jud. Tecuciti. E situat
Ja N. comuneT, pe malul sting
al Polocinului si udat de pliiia5u1 Hurue5a. Ala se afll

resedinta com.
pitala judetuluT, spre N.-V.
lii, sari 320 s iflete, carT locuesc
miliI, san 1506 suflete, din carT
in 6z case.
contribuabill. Locuesc in
293 case.
Are o bisericl, cu hramul S-tiT

Voevozi, care s'a refkut la 1862.
In cArti se vAd iscAlituri cu data
1802 de la vechia bisericA ;
301
Sunt 4 biserici: In CApote5ti,

Hurue5ti si in endresti,
deservite de 2 preoti si 9 dintretl; o 5coalA, care dateazA

de la 1878, i e frecuentatA de
i sat,
In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-
d.-s., la r7 kil. de T.-Severin.

Este situatA pe deal 5i vale. Satul
formeazA com. cu satel e : Cernata,
DumbrIvita, Negresti, Oprone5ti i Priboesti, avind peste tot

1450 locuitorT, 250 tontribuabili i 270 case.
Teren31 este nisipos si argilos, acoperit cu pAdurT, in
cea mal mare parte filnd brAz-
dat de dealur
i vAT.
Locuitoril posea: 6o plu-
se intretine de locuitorr, avind

51 plmint dat dupl legea rurall.
Copiii merg la 5coala din Perchiul, care e la 3 kil 5i 360 m.
Locuitorii sunt parte rAze5T,
parte ImproprietAriti la 1864.
Traditia spune c5. satul sl-ar fi
luat numele de la Hurul, mare
verin-Cerneti-Pietri le -RosiT-Hus-
hect., din cari 1645 hect. cul-
Vornic al l'Are/ dejos 5i viteaz sub
nicioara-Govodarva.
tivabile.
Petru-Rare5 (1535), care a fost
Este strAbAtutA : de soseaua

judeteanA ce vine de la Lespezi,
proprietar al acestor locua.
35 copii.
Vite sunt : 409 boT, 891 oi,
30 cal, 200 vacT, 2 taurT, 20

epe 51. 14 capre.
trece pe valea Polocinulul,

intr in satul Huruesti, din care
5i
gurT, 155 care cu bol', 7 arute,

cu cal; 260 stupT cu albine.
Are 2 biserici, cu i preot si

2 cintAreti.
24 caf, 890 oT 51 600 rimAtorT.
PI in com. trece soseaua T. Se-
Budgetul com. e la veniturl

de 2045 leT, iar la cheltueli, de
iy 88 leT.
Huruiala,
in jud. BuzAri,
com. si cAt. Laposul, ramifica-
www.dacoromanica.ro
Pe teritoriul com. se gAsesc

si izvoare cu apA minerall.
766
HUSNICLOARA.
Husnicioara, vale, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-j.,

rur. Prunisorul.
com.
Husanul, deal, in jud.

pl. Crasna, com. Ivinetesti.
Acest deal se maI numeste

Corhana.
Huseni (Ivnesti), sat, in centrul com. IvAnesti, pl. ,Racova,
In jud. Vaslui, situat la capatul de N.-V. al. dealulul

stilor, prelungindu-se pe sub
poalele acestut deaLspre S., pe
o intindere de 1090 hect., cu
o populatie de 45 familif, sal
282 suflete.
Este resedinta com.

Are o scoala, infiintata in a-
gate unele de altele, formeaza

imprejuru-I o intaritura latquit
unde eroul Moldovef, tefanVocla cel Mare gasise ca cale
sa pue in siguranta cuibul observatiunilor sale strategice.
M'ara de aceste ptraie cae

servesc de scurgere orasuld,
mar sunt un numar de fintinl
si 18 cismele din care se indestuleaza ttrgul cu apa tre-
In partea de N.-V. a ora-
Apa de bata din cismele este
suluI, se intinde marele deal

Lohanul, care unit cu dealul
Rusa!, spre S., imprejmueste
orasul in forma de arc.
In partea de S.-E., se intinde,
in forma de semi-cerc, o alta
ramurA de deal, pe a careia

calme se ridica treI piscurI innalte : Cotoiul, Vulpea si Voloseni, de pe ale caror virfurI,
ochiul observatoruld strabate
in intindere departata spre E.
nul J869 si frecuentata de 30
catre Prut. Pe unul din aceste virfurI, i anume de pe
elevI; o biserica, zidita pe la

1807, de Gh. Draghia, fost proprietar ; 2 morI, una cu vapor!
cel al CotoiuluI, numit de popor Cerdacul- lur- tefan-Vocla,

acest mare Domn observa nd-
si alta de cal.
vgirile dusmanilor: Tatarr,TurcI,
Vite sunt : 226 vite mar! cornute, 43 ce i 40 eimatorr.

Locuitorif poseda : 17 plugurI
Cazad si
si 34 care cu bol, 7 plugurI
14 caz.* ca ca!; 70 stupi de

albine.
Hui, com. urb. i orasul de resedinta al judetuluI

Se afla in centrul acestur ju-
det, cam spre E., aproape de

riul Prutul i in pl. Prutul.
Este asezat pe o vale ce inclina spre E.-S., lungindu-se
pe o suprafata de 350 hect., In
directie V.-E. ; si este inconjurat
de jur imprejur cu un sant de

pamint.
Din oras, aruncindu-ne privi-
Lesit.
In partea despre N.-E., se

afla intinsul plato Dricul, ce
serveste de imas vitelor ; lar
In partea de N.-V., in marginea
orasului, este o grupa de 6 movile, cam min cate prin sApaturele cae! ferate.
Apele ce ucla teritoriul i imprejmuirile orasuluI, sunt raid
&ale carI izvoresc din valle

dealurilor ce incunjoara tirgul ;
mal principale sunt doua : Piriul
Brosteni, prin partea de S., numit in vechime Draslavatul,
care este format din piriiasele :
Ochiul i Draslavatul, cari izvoresc dintre vil, apol Schitul i Zavati.
rile imprejuru-I, vedem ridicaturT
Piriul Rteti, numit din ve-
inalte de dealurf acoperite cu
chime Temasa, format din pirliasele Sara si Turbata, tot cu obir-
vil,
livezr
padurl, dindu-I
ast-fel forma une! cetatT aparate de intariturI naturale. Este

inchis aproape de toate partile cu culmI i piscurI de dea-
lurl, val i ea podise, care, le-
HUg
buitoare pentru oamenl i vite.

adusa pe tevI din izvoarele dea-
luriler. La io din cismele se

afla cite un havuz cu apa pentru cazurI de incenditi.
Grigore Ghica-Vocla, vizitind
orasul Hui, in anul 1852, a

daruit 1000 de galbenf, pentru
facerea de cismele.
In Hui se afla o populatiune de 12660 suflete : 6374

bArbatI si 6286 fema; 6279 necasAtoritI, 5120 clsAtoritT, 1173
vaduvI si 88 divortatr; 7836

ortodoxI, 1838 catolid si 2986
MozaicT : 9642 RominI, 2986
Evrel, 2 Rus!, 2 Bulgarr, 6
GrecI, 17 Nemtl, si 5 ItalienI.
Locuesc in 3200 case de diferite forme si
asezate
pe 52 strade, impartite in patru mahalale se:1 color!: Cotroceni, sati coloarea galbena ;
coloarea albastra; Plopeni, sati coloarea rosie, i Brosteni, sati coloarea verde.
Este resedin.ta prefectura si

a Episcopiel, si are : un tribunal;
o casierie generala; o sucursala
a cred. agricol; un oficiii-teleg.-
postal, al caruT venit, pe 1899

190o, a fost de le! 40215,40; o
judecatorie de ocol; un medic
primar, etc.; treI scoale primare
de 1310 si doua de fete ; un

gimnazia; un seminariii cu curs
inferior; o scoall de fete pentru croitorie, pe linga care se

afla doul libran!; 7 bisericI,
din care una este Episcopia, a
sia dintre viI, curge prin par-
canela biserica s'a fundat de te-
tea de N. a tirguld. Ambele

aceste dota pirae, unindu-se
fan-Voda-cel-Mare, la 1495, in
In partea de E. a orasuluI, formeaza pirlul Hui.
www.dacoromanica.ro
curtea palatuluI Domnesc ce

era pe atuncea. In 1692, din
cauza unuI cutremur, a cazut
HUI
757
turnurile si ad crapat paretiT bisericel imprejur.
permis, fiind ca in Hui erad
sad din lipsa une! IngrijirT mal
numaT vr'o cite-va familiT de
Aceasta hiserica a devenit
acea confesiune, si afara de aceasta eT mal avead in marginea Husilor, la Corni, o alta bi-
bune a cultureT, alte podgoril

ad luat locul Husilor In ordinul al dollea dupa Cotnari, asa
sunt podgoriile din jurul Iasulu!: Visan, l'Aun, Socola, U-
Episcopie pe la anul 1592, infiintata de Petru Aron-Voda,

prin staruintele Mitropolitultd
Gheorghe Movill.
Eparhia acester EpiscopiT se
intinde, asta-zT, peste judetele :
Falda, Vasluid, Tutova si
;l'e-
cucid; lar din vechime a avut, pe

Ruga FAlcid, si tinuturile : La-
pusna, OrheI si Soroca din Basarabia.
In curtea Episcopief se allA
seria.. In urma a ars acea biseria vechTe, si dupa ma multe

cererT repetate de a o rezidi, li
s'ad refuzat de catre EpiscopT.
PapistiT pentru a nu-si pTerde
dreptul lor de all face biserica

In Hui, aducead mortiT lor de
prin alte locurr si-T inmormintad
in cimitirul foastel capele. Episcopul Meletie observind aceasta,
oprit cu totul de a mal
ricani, Copoul, Galata, orogari,

etc. Calitatile de vinurT din aceste localitatT sunt mult supe-
rioare celor din Hui.

In prejmetele Husilor mai innainte se aflad multe bulgarif,
(gradinari de legume si verdeturT, de unde se exporta in
caudal!' marT afara din judet,
pe litiga consumatiunea care se
palatul Episcopal, Seminarul, in-
i-a
fiintat la 1851, in timpul Dom-
aduce mortiT de prin alte localitatT. Prefectorul Papistilor de
fAcea in localitate ; asta-zT nu-
la Iasi, s'a jeluit de aceasta

Domnulul Moruzzi; Domnul insa,
menea s'a pTerdut productiunea

si comerciul insemnat al cArnurilor sarate (pastramur0, pentru
niel lul Grigore Ghica si dependentele servitorilor bisericestr.
Intretinerea bisericeT, a per-
informindu-se de adevarata ca-
sonalulul el si a EpiscopieT, pre-
uza a oprireT, nu a tinut in
cum si a seminarulut este
seama jeluirea.
in
sarcina statuluT.
Institute de bine-facere, sunt
utoritatea Spirituala a EpiscopatuluT, tine de Mitropolia
dota: spitalul evreesc, intretinut de comunitatea Israelita
MoldoveT si a SuceveT, cu rese-
si spitalul orasultd, sustinut din
dinta in oraoal Iasi.
daniT. Casele in care se aflA
"La 1712, Episcopia a fost

ama li. pradata de TurcT.
La 1740, TatariT ad pradat

schitul Bradicesti si ad luat hrisoavele atit ale schituluT cit si
ale Episcopiei.
La 1739, Episcopia a fost

pradata de TatarT, cind generalul Rus Minich a cuprins Moldova si a batut pe TurcT aproape
de Hotin.
Mara de biserica Episcopiet
cele-l'alte 6 bisericT, se intretin
de comuna.
EvreiT ad 2 sinagoge.
Pe la finle veaculuI trecut,
PapistiT avead in tirgul Hui o
capela cu cimitir, aproape de

Episcopie, pe malul din fata
Riestilor, ce era invechita, pen-
tru care el ar fi voit sa o innoiasca in timpul cind era Episcop al Husilor Veniamin
Costache; dar aceasta nu li s'ad
acest din urma. spital sunt donate
In anul 1863, de catre D-1 Demetrie Castroean. Tot D-1 Castroean a mal daruit, la 1883, venitul uneT mosiT din judetul Roman, pentru intretinerea acestur
spital.
Pentru procurarea de medicamente sunt 2 farmacif.

Mara de vil si livezile frumoase din prejurul ttrgulul se
afla si o gradina publica, cu un
local de teatru, intretinute de
marul lor s'ad Imputinat. Ase-
care era vestit Husi, cu bogatele sale zahanale, precum si

cultura tutunuluT.
Livezile produc fructe de tot

soiul.
In com. sunt: 3 mor! cu aburt

pentru macinatul cerealelor ; 2
bel-Al-II; 4 tabacari!; 2 slpundra.
Intre meseriile ce se exercita

In oras sunt: croitoria, cibotaria,
fferaria, lacataria, lemnaria, stoleria, strungaria. In marginea o-
rasuluT de S., catre E., se afla

caramidariT, oldrif si gradinarir.
Pentru indestulare publica,
se afla 5 pithir O 5 casapiT.
Sunt 7 piete : plata Sf. Nico-
la!, plata Primariet piata pes-
orasulHusi este insemnat pentru
carieT, plata 140114 plata verdeturilor si plata SE Dimitrie.

Se maT afla in oras 3 otelurr;
4 cafenele; 2 cofetariT.
podgoriile sale din carT se exporta cantitatT marl de vinurT.
In privinta istorier Husilor, lata ce serie Episcopul de Roman
com.
In ce priveste productiunea,
Ca calitate tusa, de si
Di-
mitrie Cantemir-Voda pune aceasta podgorie in al doilea

ordin dupa cea de la Cotnari,
sad din cauza schimbard vremilor de atuncT si pana acum,
www.dacoromanica.ro
Melhisedec in gCronica Husilor
In documentele posterloare
ale EpiscopieT de Hui, orasul in care se afla ea, uneorl se numeqte Hui, alte-orr
Huqf
HUI
758
Husul. Daca ne intoarcem la
gurT, ce traiesc in satul Con-
cele mar vechr documente sla-
ni, situat in
vone, de asemenea gasim ca

une ori numele acestur loc
ex. in uricile domnestr date
Husilor. Aceasta versiune pretinde ca, din vechime, pe locul

unde asta-zr este ergul Husilor,
ar fi fost numar o macelarie, de
din Hui se adauga la urma,
unde locuitorir de la Corni, cum-
ca s'a scris S xScep in Hui.

Alte ori Il gasim in singular, de ex. in inscriptiunea sla-
'Arad carne, care in limba un-
se intrebuinteaza in plural, de
laturea de N. a
Notitir statistice despre

Moldova pag. 52, 0 la D-1
sa :
Hasded in opera loan TocIO

cel cumplit pag. 131.
cIstu tagacluim ca o asemenea colonie de persecutatr pentru credintele lor religioase ar
fi gasit in Moldova refugiul
gara se numeste Hus (Hus).

Prin urmare, clad er se ducead la carne, zicead in lim-
mintuirea lor, mar ales c5. kcest
ba lor, ca se duc la Hus

ca de aicr s'ar fi tragind
urm,
c5.
biserica s'a zidit s's I'Sco in

Huso. Aceasta dubla numire in
singular si in plural, provine
de uzul cum s'a format la nor
numirea loculuI Hui.

Alta versiune este aceea
pe care o aflara la Andreas
Wolf, autorul operer germane
asezat :
voila de la Marele Stefan ce

se pastreaza d'asupra user bisericer Episcopier, se zice
fapt se bazeaza pe temeiurr

solide istorice, descoperite in
i prin care se constata

ca acer colonise Husitr s'ati a-
la Hui, la Roman, si
cea mar mare parte de
nu-
localitdtilor, 'adica
de
intitulat oBeitrge zu einer statistisch-historischen Beschrei-
in satele de prin prejur ; de asemenea c5. in urma er iarasT

s'ati convertit la catolicizmul
papal ; ca pe la anul 1571, clad
s'ati convertit acestr (catolicl)
la nu mele persoaner ce a posedat mar intliti acel loc, prin

danie sad cumparatura de la
Domnie. Cit traia intliul po-
bung des Fiirstensthums Mol

dau. Erster Theil. lata ce
ne spune la pag. 154, des-
colonise', er end in numPir ca

la 2000 de oament. (Istor. tolerant. religios, in Rominia. B.
locul se numea de pe
lor, de pe temeiul unor autorT
mirile
sesor,
numele lur in singular, de ex.

mosia lur Bradicid, a lur Dolhecrd, a lur Aver, a Armasulur, a Husulur, etc. Dupa moartea lur, locul trecind la urmasli lul i devenind a mar mul-
pre
derivarea numeluI Husi-
ungurr:
Numele Hui Il are acest

loc de la Husiti, earl in anul
1460, fiind alungatI din Ungana, a venit in
Hasded).
Si in adevar, pe urmasir acestor UngurT, ir gasim pan5.

asta-zi in prejmetele Romanulur.
In parea despre N. a Husilor,

pe mosia Episcopier, se afla
tor posesorr, numirea loculuT din
la Voevodul Stefan-cel-Mare a
satul Corni, de asemenea locuit

de Ungurr papistr, earl insa
asta-zr nu inteleg alta limba de
singular, trecea in plural, de ex.

Bradicestir, Dolhestir, Averestir,
Armasenir, Husif, etc. Asa dar
amindou numirile, singulard
plurala, sunt logice. Observara
insa numar atita, cit priveste
se aseza acolo. Atuncr er ati

fondat acest loe, si in amin-
oii
numirea Husilor, el daca se

intrebuinteaza in singular, ca sa
fie conform cu istoria i grama-
tica Romina, ar trebui sa se

scrie i sa se pronunte : Husul,
care este numele primitiv al
loculur. Finalul su de la singular, dupa limba Romind, la

plural se preface in fi, de ex.
pus-par, dus-dusr, tramis-tramisr, Husu-Hui, etc.
Asupra
numirer
Husu sad Hui, sunt cite-va
versiunr: una populara provenita de la locuitoril Unoriginer
Moldova
si ad capatat permisiunea de
cit acea Romina, in care prele si fac predica. Din
tirea stimabilulur lor de atuncr

loan Husul,
dat acest nume. Dara fiind-ca dupa cit-va
documentele EpiscopieT se pare
timp cea mar mare parte din

el ad fost alungatr si din aceasta tara, apor restul ungurilor husitr a trecut la reli-
cedentr al colonistilor Husie.

Din planul Episcopier, facut pe
giunea catolica, dar numele a-
acum satul Corni, locurati poslujnicr amestecatr cu ergovetry.
cestuT
sor nu
din nod fundat tirgul'ad schimbat, in cut

se
el pana in timpul nostru
ca acestr UngurT, dad. nu in

totul, in mare parte, sunt desla finele veaculur al 18-lea, se
vede ca pe locul unde este

Prin poslujnicT se intelege in
numeste Husul (dup. pronun-
documentele Episcopier oamenT

veneticr, adusT de prin alte Orr,
tia ungarA).
Aceasta opiniune de origina
In deosebite rindarr, spre serviciul Episcopier. Insa tot o-
tot ungara si pe care insusr
data in planul citat se iaseamna,
autorul el, Timon, o da cu

un clicitur, se zice, o gashn
repetita si la autorir Romint
ca acolo a fost siliste de sat

vechiti. Patera presupune
modern!: la D-1 Sutu in opera
www.dacoromanica.ro
coloniser Husie, pe la 1460, vor

fi fundat si locuit acel sat vechid,
HUI
HUI
'759
dara in urma, pentru oare carT

grele imprejurarl, il vor fi parasit si se vor fi asezat aiurea.
In tinutul Husilor (judetul
Ungurr se afla numar

in satul Raducaneni.
Ce se atinge de asertiunea,
el ungurir HusitT ar fi dat nume Husilor, o respingem pe
temeiurile ce se vor espune
mar jos.
Ceca-ce ne arata documentele Episcopier despre numirea
Husilor, si din care ne putem

face idee lamurita despre nui inceputul acestur oras,
consta in urmatoarele notiunT :
mele
Pe timpurile Marelur Stefan,

locul unde asta-zr se afla HusiT,
apartinea uner persoane cu numele Husul. Locul acesta a fost
eIntr'un uric de asemenea
ASMA, &AMISS, 1{ilACH1118, X0,4110,
de la Marele Stefan din 1502

(7003), Ghenar 23, se zice ca
Marina fata Husulur si cu
GTEIlitO, 00114 etc. (Uricul lur

Stefan-Cel-Mare, din 1467, al lur
tusa el Nastea ad vindut a

lor dreapta ocina din drepte
adevarate unce, ce ad avut
pe o bucata de loc pe Sarata,
partea ce este de pe Elan, din
hotarul tirgulur nostru al Husilor, ce este pe Draslavat.
Mar este ?titre documentele
EpiscopieT, un hrisov de la
Stefan cel Thar, dat in 1519

(7027); insa este atit de stricat
si sters Inca abia se poate descifra cuvintele an ApsrS
rA,* 'MU% KSC8A'11
adica si
alt sat unde a fost Husul.

Judecind dui:4 aceste date
putem presupune, ca mosia sta.-
dat lur de la Domnie. Uricul

slavon de danie s'a pastrat la
pinita de Husul, incepind despre S. de la Elan, unde po-
tirgovetir de Hui, pana in anul

1814, and cu viclesug s'a rapit
de catre niste. persoane intere-
seda mosie fata HusuluT, Marina
sate, precum se va arata mar

departe la anul acela. Nu se
stie insa daca dania aceea s'a
facut de Marele Stefan, sad mar
inainte de el. Cel intiiti do-
cument istoric, cunoscut pana

acum, in care se aminteste de
acest Hits, este uricul lur Stefan-eel-Mare din 1489 (6997),
Martie 13, in care se zice ca
sluga sa Stancru, fiul LW' Jurju
al Husulur, a vindut lur Lupe

Armasul o siliste peste Prut,
unde a fost tirgul Sarata, mar
sus de Gura-Sarater, pentru 38
spre N. cuprindea locul unde
sad nascocire de pronumirr, de

ex. a fost destul sa aiba cine-va
un petic negru cusut pe partea
din dal-Apt a hainer, ca sa fie
pronumit Cur-negru, i 5.cest
pronume sa treaca la urmasir

lur si se devina mime chiar al
satulur unde el locuiati. Pronu
mele imprumutate de la pasarr
erad foarte obicinuite. De aicr
numirile de familie: Gurita (galna) Vrabia, Secol (gangur), Ra
ta, Plun, etc. Ce mirare dar

este ca. sa gaseste o familie
romina pronumita de la gisca :
Husul ? Para ca sa mar avem
nevoia a cauta obirsia numelur
acestuia prin Bohemia sad Un-
gada, ed afirm ca Husul era
a fost ttrgul Sarata.

A fost oare Husul Romin,
sad strain ? CeI ce vor O. derive immele si originea Husilor de la colonia Husitilor, negresit tind a crede cA fundatorul Husilor a fost un strain,
un Ungur sad un Bohem hu-
dit cu familiele bolerestr ale

Ord. De aceea uricile, mal sus
citate, numesc pe Marina, fata
Husulur, nepoata Naster, care
la rindul sad era nepoata lur
sit. Intre numele Husul i Husitr
in adevar este asamanare, insa

eti o cred aceasta provenita de
la tntimpIare. Numele Husu este
zicere slava.; inseamna gtsca ;
dar orr-cine a studiat et de

putin arheologia noastra, stie
cA acest fel de nume si pronume slavone erad foarte obi-
Ghenar 20, se pomeneste de
provinead parte de la vecinata-
Marina, fata Husulur, care impreuna cu o matusa a el Nastea,
tea cu popoarele slave, jail.

mar cu seama de la literatura
slava care era si a Rominilor.
lo, pentru 25 galbenT tatarestl.
'Ana asta-zr pre cit lesniclosT

pre atita si naivT In poreclirr
sunt Husi, sesul PrutuluT si, peste

Prut, satul Buzesti, si locul unde
galbenr tatarestib (Arh. Ist , 1.,

pag. 134, No. 245).
In alt hrisov, tot de la Stefan-Voda, cu data 1495 (7003),
a vindut a patra parte din satul

Buzesti, ce este pe Sarata, lur
Neagu Dumia i fratelur sati Ba-
Petru Rares, din 1546.)

tRominir ad fost i sunt si
cinuite strabunilor
nostri,
Asa in unce se pomenesc nume

boierestr cu totul slavone, de :
1111X13A, 12.017HAA, TAM111A, Xpsea,
www.dacoromanica.ro
Romtn Moldovean, boier inru-
Mihaill Buzea, de la care a luat

numirea satulur Buzesti, ce este
pe apa Sarata, peste Prut
(uric din 1495) ; iara uricul
din 1489, spune ca Nastea avea
un frate, Toma, sl o sora, Ilca,
tustrer fir al fur Costea si nepotT al Dvorniculur Oanca ; de
asemenea erad verr cu Ana si

cu fratele el Sima, fiir lur LazAr
i nepotT aI aceluiasl Oanca.
Cum ca Costea si Lazar ati

fost boierT, se vede din uricul
de la 1432, reprodus in cronica
Husulur sub anul 1690, in care
aceste nume se pun !titre boierii martini a! uricului.
eAcest Husul este fundatorul
tirgului Husi, precum ?titre altele se vede si din suplica unlit
liUg
HIJI"
760
tirgovat din Hui ce avea In
o resedint4. in Hui, pentru trebuintele sale militare, precum

avea si la Vasluiti. De aceea
el a infiintat acolo un castel
Domnesc, pe locul unde asta-ii
al 17-lea) eraii surpate, dar beciurile exista"' inca. (Let., t. I.,

pag. 135).
este Episcopia. Nu putem anume arata locul unde a fost
Domnestr, si nu manastire, se
DomnuluT Scarlat Alexandru

Calimah :
acel castel:
fost inzestrata cu niel un venit

deosebit, precum tot- d'a-una
Mema ctitoriT manastirilor O
pastrare documentul original al

fundarel Husilor, si care cu vi-
clesug i s'a rapit pe la
1814.
Acel tirgovat iatit ce spune

despre aceasta in suplica data
dar.
curtea E-
piscopid toata este potrecalita

ejeluesc MrieI Tale, a in ara trecutl, dupft moartea tantita meti mi-a
un uric vechill strbesc ti
trei-declO
patru file chirtie cu slove nemmte
rimas
de temelif vechT din carI unele

de o soliditate foarte mare, si
Cum ca aceasta biserica a

fost anume biserica a Curter
vede si de acolo, ca ea nu a
al bisericelor, mar ales DomniI;
fila de desupt, cinc' se Intorcea fila era
care presupun o vechime profunda. Din documentele EpiscopieT, se vede ca un deal des-
o puede a Husulul ce a filcut tirgul
pre E., numit acum Cotoiul, maT
ba chiar niel locul pe care era

zidita biserica, nu era proprietate a el, ci loc Domnesc, pana
tirzia, precum se vede din hri-
inainte se almea Ceardacul-luI-
sovul luT Mateiti Ghica, din 1756.
Stefan-Voda. In adevar, de acolo se prezinta o privire In-
Mosia 1-lusulur, pe care s'a

f.cut tirgul Hui, pentru insem-
tinsa asupra Prutuld si peste

Prut. Hui, si sub DomniI urmatorT, era loc de resedinta
prin Curtea Domneasca infiintata acolo de Marele Stefan, nu
Serse, Insit cusut la un loe, ti la toat
1-luil... ,a
Timpul fundara Husilor nu-1

pu tem hotarl din lipsa documen-
tuluT primitiv, care, din cele ce
spune suplicantul de mal sus,

trebue O. fie la vre-unul din
natatea ce a capatat acest loc
iarasl a devenit Dom-
Domneasca, unde Domnil petreceatl a timpure, caer se ga-
tirziti
aceasta dateaza de pe la tim-
sesc multe hrisoave date de
parare.
purile MareluT Stefan. Cel pu%in n'am gasit nicI un document mal vechiti, In care sa se
aicI ; de asemenea si letopisitele
si Pavel, precum se vede din
ePrin hrisoave se vad multe

exemple de acestea, el mosiele
ce fusese danuite de DomnI, pe
la persoane private, se reinturnati iarasT la Domnie prin rescumparare, prin stingerea uneI
familiI saii prin confiscare.
Prefacerea mosiel Husilor in
inscriptia slavona, ce pana asta-zI
Domneasca, se pare ca s'a ur-
se pastreaza d'asupra useT bi-
mat pe la finele DomnieT lul
tirgovetiY de acolo s'a!" stramu-
sericeT EpiscopieI. lata textul
tat la Hui a caruia infiintare

coincide cu acele timpurT. Motivul strAmutarei a putut fi o
mal buna siguranta a tirgovetilor, prin pozitia loculul, in-
el' tradus in romineste:
Stefan-cel-Mare ; cad in uricul

de la 1502, Stefan vorbind de
Hui, II numeste Tirgul nostru
proprietariT megiesI.
autem presupu n e ca fundarea
pomeneasca de Hui, innainte

de Marele Stefan. Combinind
desfiintarea tirgulul Sarata, de
pe malul sting al PrutuluI, de
care vorbeste uricul din 1489,
si care venea tot pe mosia
HusuluT, putem presupune ca
conjurat cu dealurI si codri
pe de o parte, jara pe de alta

cu Prutul, care era o piedica
ne arata pe uniT DomnI petre-
cind in Hui.
e Stefan- cel-Mare, in anul 1495,
a zidit in localul Curtel Domnestl de la Hui, o biserica in

onoarea Sfintilor ApostolI Petru
Mi seviosul fi iubitorul de Christos

To
tefan-Voevod, cu mila hl Dumnezeii,
Domn Pira MoldavieT, fiul liii Bogdan,

a tnceput O a zidit acest templu In numete sfin Olor sliviplor O tot ludatilor
corifeilor Apostoli Petru i Pavel, ce
este In Huso, pe Drlisliv4, O s'a
neasca, poate ca prin rascum-
Husiv,
Episcopul Melhisedec pentru
a proba maT mult sustinerile

sale in privinta numireT si a origineT Husilor publica. In extenso :
vIrtit In anul 7005, iarft al domnieT lul,

anul 38 curent, luna Noemvrie 30.
uricul slavon din anul 1489, publicat de D. Hasdeti In eArhiva

istoricav ; uricul slavon din 1495,
cest punct de vedere Hui in
U nul din cro nicarlIT ara, das-
toate de la Stefan-cel -Mare.
curind a devenit un insemnat
calul Simeon ne spune ca tot

in acest an, cind s'a zidit bise-
(VezT Cronica Husilor, pag. 12,
rica, Stefan-cel.Mare a zidit acolo In Hui si curtl domnestT,

care pe timpul acestur cronicar
(cam pe la inceputul secoluluT
ApoT continua:
De la Stefan-cel-Mare clara,
nu mica la navalirile oardelor

CazacestI si TatarestI. Din apunct strategic pentru apararea
tara de catre inamiciT ce navaleati despre E. : Cazad, Tatari, Turci.
tefan-Vodl cel in-
tilt a gasit avantagios a avea
www.dacoromanica.ro
sii-
13, 14, 15 O 16).
Hui devenira resedinta Domneasca ; asemenea ca Vasluiul,
HU1.
761
Romanul i Htrlaul ; de aceea

gAsim adesea orr pe Domnr resezind une-orr nu numar In Vas-
Veda, fecioral i succesorul lur

Petru Rares, (in a doua domnie),
care se vede el facuse Pastele
luid, Roman si aliad, dar
in Hui. Aceasta data a petrecera Domnulur in Husi este

aratata de letopisite, prin uci-
si
In Hui. Asa letopesitul ne spu-
ne despre urmasul lur stefan,

fiul sad Bogdan., ca a murit in
Husi la 1517, si de acolo 1-ad
dus de 1-ad inmormintat la mlnastirea Putna. (Let., t. I., pag.
152-153).
In documentele StAnilestilor,
se afta un suret (copie), de pe

un ispisoc sirbesc, dat in Hui
de Petru Rares-, la anul 7035
(1527), Mart. 15. Domnia lur
Petru Rares, dupa spusa

M'echa', s'a inceput de la 20
Ianuarie a acestur an, laxa uricul,
de care vorbim, de la 15 Mart.,

ni-1 arata deja, in Hui. In acest
uric se pomeneste de mar multe
persoane, totT fil ar luT &Atina,
de la care negresit se trag atit

rAzesir Stanilesti de peste Prut,
cit i numirea satulur ce poarta
pana asta-A JIU mele de Stani.1esti, situat din dreapta Prutulur, proprietate a Episcopier de
Hui.
Petru Rares in domnia intija, la 22 Martie 153S, de ase
menea era in Hui, prectm dovedeste uricul cu aceeasr data, dat
de el 8 recexl, 7043, Martie 22.
In 1546, la Maid 14, jara. ga-
sim pe Petru Rares in Hui.

Acesta este anul de pe urma.
al Domnier lar a doua. De la
data aceasta iarAs1 avem un
uric slavon dat de Rares din
Hui.
Sub domnia lur Rares, se
vede ca se stabilise numirea
gulur Husilor in plural. Atit in
uricul citat cit si in cel precedent, gasim numirea in plural:
8 x8ceksS x8copss, la Hui.
derea Hatmanulur Vartic, taiat
tot inca nu dispera de a capata

ajutoare mar serioase.
0 localitate retransata prin
insusl natura si in, care nu putea fi fortat inteun caz de !A-
acolo din ordinul lui Ilias VodA.
vala neprevazuta.
(Let., t. I, pag. 173).

In anul 1555, la Maid, in 9
zile, gAsim pe Alexandru LApusneanu, resezind in Hui, de
unde da un uric in limba slavonA, tradus de D-I Hasded in
Arhiva istorica t. I. part. I.
pag. III, No. 155.
Facultatea de a se porni
inteun moment, sau la Nistru
In anul 1561, Alexandru LA-
unde a dat o carte de judecatA.

(Vea Cronica Husulur, pag. 25,
pusneanu, invins de Despot, in
contra TAtarilor, sad la Dunirea

contra Turcilor. (Ved opera
loan VodA, pag. 131, 248).
In anul 1589 (7097)Octom-
bre 6, gasim pe Petru Voda

reseend in Husi, de
bAtAlia de la Verbia pe Jijia,

isr lua Doamna din Iasi, fugi
la Husi, si de acolo se sirguia
a'sr aduna oaste din tara si a
primi ajutor de la Turd, contra usurpatorului Despot, dar
n'a reusit. Despot, dupa victo-
26).
rie, ducindu-se la Suceava, sr-a

tras tara in partea sa usor ; caer
totr urad pe LApusneanu,
la Hui, si de ala a facut dis-
dupa ce s'a asigurat, a plecat

de la Suceava cu oaste asupra
Lapusneanulur la Hui, c sA-1
poata prinde. Dar acesta vazindu-se parasit de totT, a lAsat
Hui i apucind drumul la Chilla,
de acolo a trecut la Constantinopole. (Let., t. I., pag. 178,179).
In anul 1574, in timpul rAz-
boiulur ce a avut loan \Toda

Armeanul cu Turcir, dupl ce
acest gTozav erod, a esit Invingltor in batAliele cu TItarir i cu Turcir, la Bender si
Cetatea-Alba, s'a retras la Husi
spre repaos i pregatire pentru
evenementele urmAtoare ale rAz-
boiulur. La aceasa ocazie, lata

cum D-1 Sasded, panigiristul lu
tefan-cel-Mare in inscriptie fi
numeste r8co, Husul, in singular.
In j548, Aprilie 7, sAptaminA
descrie avantajele
militare ale pozitiuner Husilor
i. Inlesnirea pentru hrana si
pentru recrutatiuni din interio-
luminata, gasim in Hui pe Bias
rul Moldover.
60645 Alarde Dleflonar Geogrolle. Vol.
2- O apropriere de fruntaria
Mona, de unde loan - Voda,
Toan-VodA,
II
La 1673, Dumitrascu Cantacuzino Voevod, venind cu Turcl
si Ttaril, ca sa alunge pe Petricerco care ocupase 'as' Cu

ostile Lesestr i yola a se tine
In Domnie cu puterea, a tfas
pozitille rAzbolulur ce a urmat
la gura Bohotinulur si s'a sfirsit
Cu desfacerea ostilor luT Petricerco. (Letop., t. II., f. 23).
La 1674, Nroda Cantacyzino,
in luna Octombrie, dupa ce a

petrecut .panl la DunAre pe sultanul Mehmet ce se intorcea de
la razboid in Polonia a vera

la Hui. (Let., tom. II).
De pe la timpurile acestea
se vede ca castelul Donmesc
de la Hui s'a desfiintat, (levenind mine, de care spune dascAlul Simion a nu mar gAsim
Domn petrecind in Hui. iNu
tirzid dupl aceasta, la 1.592,
localul Ctirter Domnestr din 'pis'
se ocupa de Episcopia,
tata atund acolo. De la acest
timp istoria tirgulur Husilor, se
contopeste cu ist9ria ,Epiqcopiel.
Cu toga insematatea polilatir
tica data tirguluT
prin eurtile domnotr l ?etre1';
www.dacoromanica.ro
762
II 1.76I
cerca acolo din tin-1p in timp

a Domnilor, apof prin infiintarea
HU6I
tinuluI, cu tinutul eT si ati pus In
pirae spre N. In aceasta parte

locuiati tirgovetiI si poslujnicI
kpiicopiet, care facea din Hui
ea o garnizoand mare de aparare despre Rusia si Polonia.
centrul religios al une mad part'
Aceasta a ingreunat foarte mult
Ain tara, acest erg nu se vede

a fi prosperat. Pe cind s'a infiintat Episcopia, el consta din
pozitiunea Husilor, cad erati

situatr pe calea PrutuluT, pe
un triic numar de tirgovetT age-
zatI cu dughenele lor, pe locul

numit vatra tirguluT, si doua
sate: Plopeni si Brosteni, poate
unde ostile Turcesti adesea-orT

se duceati si. veneaa de la Hotin. Nevoile ce aa cazut pe tail
si pe Hui, de la aceasta imprejurare, asa le descrie cronicarul
al' Episcopier. Tot In directia

de E., mai departe, pana la in
trunirea acelor doua pirae, era
mahalaua Plopenilor, care merge
tot in aceeasT directie de la, S.

spre N. ca si BrostenT, In marginea Sudica a ei era mahalaua
numita 4 Ograda lur Lazar. Plopeni erati locuitT de asemenea
de tirgoveti si poslujnicT, saa
cd si Corni ; cadin planul

vechia al Husilor, se zice ca
Ioari Neculcea :
acolo a fost siliste de sat ve-
tara, nu de birurl, ci de alte
Plopeni mal departe urmaa Vo-
chia : dara locuitorif din acele

sate, de multe greutati ah pribegit si Episcopii, in deosebite
supararT, ca Turcilor li era calea
loseni, de care planul zice cd

Episcopia II are prin schimb.
rindurT, ail adus colonist strainT
sani, de mergeaa pe Siret, altiT

pe la Birlad si Iasi ; altir pe la
In drept cu locul ttrguluI,

spre S. si spre N., se intinde
local -numit Plesa, pe care In
Prut si ca piste ostenT paginI

ce erati tot stricaciuni faceaa,
toate directiunile sunt asezatl
cu fella de fella de risurT si batjocurr. (L., t. 2, pag. 382).!
In partea V.-N. de la Episcopie, se pune Corni, unde

ati siliste de sat Vechia, in departare de tirg ca la un ceas ;
locuitoriT se zice ca erati poslujnici amestecatT cu tirgovetr.
Planul zice: mosia Coral este
de la Stefan-Voda si intarit de
Constantin Racovitd.
Peste piriul Temasa, privind de la Episcopie spre S.E. de la Corni, se pune mahalaua Cotroceni, locuita de pos-
de aa sporit populatia. ColonistiI eraa RominT pribegitI prin
alte WI, BulgarI, UngurI agezap' acolo in deosebite epoce.

Demetrie Cantimir, dupd anul
1711, in Descrierea Moldovel
vorbind de Hui, II numeste un
Pe acele vremi era grea in
tot prin tara, mergind si viind

la Hotin ; uniT veniaa pe la Foc-
tirgusor mic, care nu are alta
Pozifiunea geograficel fi vechea impiirfire a &guild Hufi-
insemnatate de &it pentru scauntil EpiscopieT si pentru ca.
lor. Intr'un desemn vechia, in

care se descrie pozitiunea to-
linga dinsul s'a tinut rzboiul
pografic. si impartirea Husilor,

Mond de Iorest Dan, Devechiul
luT Petru-cel-Mare cu TurciT la

1711 precum si pentru Movila-
Episcopief, jata In ce stare sc.
RabieI, ce nu este departe de
arata acest oras in a doua jumd-
acest loc.
In alt loc insa Cantemir laud
vinul de Hui, punindu-1 in rin-
tate al veacului al i8-lea.

i. Hui sunt situati intre
doua pirae, ce curg amindou
din partea apusand spre E., si
se intrunesc din jos de Hui, in
eh formeaza un unghia. Piriul
despre N. se numeste Temasa
si curge prin satul Corni ; cel
dul al doilea intre vinatele ce

produce Moldova, adica dupa
cel de Cotnari, caruia. Cantemir if da preferenta innaintea
tuturor chiar acelor straine.
In razboiul Rusiei cu Turcia
la 1711, sub Marele-Petru si
sub Dimitrie Cantemir, urmat
aproape de Hui, la Stanilesti,

Hui si prejmetele luT, aa suferit foarte mult din partea ostirilor beligerante, 'Ana ce s'a
incheat pacea la ro Iulie, pe

malul Prutulur, la trecatoare.
*In anul 1713, sub Domnia
luI Nicolae Mavrocordat, TurciT
aa luat in stapinire cetatea Ho-
despre S. Dreslavatul; amindoud
isT aa obirsiele in dealurile ce

inconjura orasul.
2.. In partea despre E. este

situatd Episcopia.
3. In spre E., locul tirguluT

cu o ulita in directie de la N.
spre S., locuita de Moldoveni
si BulgarI. De la locul tirgului
maI departe, tot spre E., mahalaua "Brosteni, care se incepe
de 1a S., trece peste cele doul
www.dacoromanica.ro
colonist' aI Episcopier. De la
colonist Bulgarl.
lujnicI si tIrgovett.
Mai spre E. de la Cotroceni,
tot peste plea este mahaua Riesti, locuitd de asemenea de poslujnicT si de tirgovetl. Mal spre
E. de la Wiest, colonist! Bulgarr.
Intre Episcopie si local tir-
guluT, se arata o distanta de

loe desert, pe care era scoald
publicd.
Pe locul tirgulta in partea
N. era Cismeaua Domneasca

de care se vorbeste in cartile
DomnestI de scuteall pentru
fintanaril Domnestl.
IO.
In partea despre S. a
EpiscopieT, era gradina Epis.
HUSI
Cu ptuni", si, mai spre

S. de la grAdinA, se incepea
durea, care acoperea dealul Lo-
ce astAzt parte este

gol, parte plantat cu vir i li,hanuluT
vezt.
In
HUSL
763
cit timp tirgul Husi a
fost pe local Domnesc, el se

mArginea numat in o miculicioarA, acea ce se intinde de la mijlo-
cul ulitet Episcopiet spre S.; darA dup ce s'a dat Episcopiet, tirgul s'a mArit si s'a fortnat ulita
principall -de la Episcopie spre
E. Ort cite procese ad urmrit

futre tirgovetT i Episcopie cu
t'in guiri i asuprirt, soarta acestor tirgovetf a fost rivnitA de
tirgovetil de pe alte proprietAti
particulare in cit aceia cind isi
ceread drepturt, se refereati la
pozitiunea tirgovetilor de Hui
ca la un model.
Cu luarea Basarabief de Rust,
comerciul Husilor a cAzut tare,

mArginindu-se numat in partea
tinutulut Fdlciulut rAmas d'a
dreapta Prutulut. Aceast hnprejurare a dat cea mar de pe

urrnA lovire mortall i tirguluT
situat pe malul Prutului
si de care Domnul Cantemir

spune cl pe timpul lut era un
lea ostirilor turcesti tatAre?tt

In rIzboaele Cu Polonif i RusiT
la Hotin si la CamenitA, era

pe valea Prutulut, ce se incepe
din jos de Galati si trece in sus
pe aproape de Husi. In aceastA
cale parte din urdiile cele nedesciplinate ale Turcilor i TA-
tarilor, se abAtead pe la Hui

si prAdad tot ce nu apucad sad
nu putea oamenit ascunde. Din
traditie se spunA el prAzile, mar
ales ale TAtarilor, erad asa de

dese si frA de veste la Husi
in cit EpiscoplI tinead deasupra clopotnitet un observator ;
si peste Prut avead oament pusT
inadins ca sl dea semnal indatA
ce vor simti nAvdlirea Mari-
lor. Cind se da semnalul stiut

se fcea alarmA cu tragerea
clopatulut i atuncI locuitorit
din Hui se retrAgead uniI
pIdure cu ceea ce aveati, altit
se punead n pozitiunt de apArare. Husi erad inconjuratt de
codri mart. Episcopit ttn asemenea incursiunT barbare, se
refugiad cu lucrurile cele mal'
insemnate, la Schitul-BrAdicesti.
Tusa de la un timp TAtarif ad ni-
merit si BrAdicesti, de unde ad

luat multe avert i hrisoave
erg frumos (4e Descr. Mold., p.
vecht de ale Episcopiel ce se
27)-
pAstrad acolo spre sigurantl.
Cu ocazia rAzboaelor de pe
la finele veaculut al 8-lea, si
Hui, .Fat, pe mosia cu acelast
inceputul al 19-lea, dintre Rusia
nume din com. Preutesti, jud.
Turcia, mat multe familil e-
Suceava. Asezat pe tArmul drept

al omuzulut-Mare, numArl 86
case, populate cu 91 familif, sail
m igrind de p este Dun Are, furd pri-
mite de Episcopr ca colonistI prin
mahalalele Husilor prin cart se

sport populatiunea acestut oras. Colonistit BulgarT at adus
in Husi cultura duzilor si a vier-
milor de mAtase, care insl a

1-Amas in o stare primitivA pAnA
astl-zT.
In fine, orasul Hui a avut
mult de suferit in decursul anilor prin desele invaziunt ale

ostilor strAine in tarA, cAct ca-
352 suflete, din cae 176 bArbai

176 femer (6 strAint).
Are 85 contribuabilt. Vatra satulut ocupA zo fAlcI. Mosia,
proprietatea mostenitorilor decedatulut G. Costandache, este
In intindere de 370 flIcT, din

care : zgo fAlcI cultivabile, 56
falcI pAdure i restul mlastint
locurt putin productive. ImproprietAritT, la 1864, sunt ;
www.dacoromanica.ro
31
pAlmast si 17 codas!, stApinind

661 falct. Are o bisericl cu hramul Adormirea Malee DomnuluT, ziditA in 1835 de'31. Harta
lar, improprietAritA cu 81 fld,
deservitA de un preot si un cintAret.
coala din Preutesti ser-
vete si acestuf sat. DrumurT

principale sunt ; la FlIticeni (6
kil.) si la Preutesti (3 kit.).
Hotarnicia vechte a satulut
Hui se constatl din urmAtoarele mArtUrli
Se ubo mi (hui dect nol) NicolaT
DonicT, Vol logollt, Tordache Ruset, Vol
Vornic nijinii zemli, Pavel Ciocarlan,

Vol Vornic veril Zemli, si acest maro,
Nicolai Costin Hatman i Ptrcalab Sucevel, Panainte Vel Postelnic, Dumitra-
ru Cuza, Vel Spatar. Savin Vol Ban,

Gavril Vel Paharnic, Gheorghe Apostolu Vel Visternic, Pittra,cu Tosim Ve!
Vel Medelnirer, loan
Stolnic,
Palade Vol Clucer, Otea SIrdariu, Du-
mitraru Vol Sluger, Castra Vol Jignicer, Pavel Ruginil Vol Latrar, Varlam
Vol Arma.5, Nani Vol Urr, Dumitra,cu
Macri Vtori Logofiit, ion Gaftan Posta-
nic, Gavril Aga, Grigor, Jora, tretie

Logof., Buta, Gheorghie, Bojan Vornie
gloatet, facem Ore cu aceasta marturie
a noastril precutn cil avind Maria Sa

Domnul Nostru roan Const. Duca Voe-
vod un sat a nume Husi, co sunt la dnutul Sucevil pe omuz, care acel sat
Hui sunt de mout Mar. Sale cumpariltura do cinstitul raposatul parintele M.

S. Duca Vodil de la Rasmandea Pastelnic l scriind M. S. Voda o carte la d-luT
fratele nostru Savin Vol Ban, d-lul aii
trimis pe Ioan Botez, co ad fost pirca

lab, si pe loan eptelici, co ail fost Sto'.
1.efan Pisoschi si pe loan Pide
nic
din Buciumeni, 1 art 'mera acolo Ja saari shins oament bunT din
tul Husi
jos si din sus, megie,I de prin prejur
art. socotit 4i afi hotarit Inceptnd hotarul
din -,0II1117,
i aii pus un stilp pe te qo-
muz din spre Preutesti in Ormurile

muzuluT, la un tzvor unde ail fo t o fintina; de acolo la deal pe te cimp, la mijlocul elmpulul s'au nflat un stilp vechiti,
de acolo drept sub movila Cetith
s'su eflat alt stilp vechia, un sdlp s'ea

pus in virful MovileT Cetadif un ttlp
s'au pus In drum sub Movile, unde o
lmpreuna hotarul Preutestilor si a fitr-
topuld fi a Husulul, marturi ind sc lo

Intro hotarb : Recula() slift proutetti pene
HtIT
(EPISCOPIA-DE-)
764
t'ru untamtn ci A viut s1-1 are,

(nos Hufi zicind cit nu
este 4 ior i aii mal mrturisit si Ursul
din IlIrtop. lar pentra acel pmInt, cli
In 1803, Huir a Cluceresel

Safta AdAmoaia numAran 18
liuzt, platind 280 lei anual, a-
l'ad tinut un sacra a luY anume Mtnzatill din Hirtop i l'ad fost doblndit tot
La acestia se maT adaugeati
Vrzditidu-1
la Halen' 1 aoel
s'A stilplt tot
la Hupni, de acolo drumul algturea Cu
hotarul HIrtopula un ptilp s'ad pus lar
lingii drum in prejma mnitisurilor (?) Hirtopaba, de acolo tot algturea drumul
Oil In capul una prnint, pira In

\ralea Arghirilor fi trece peste Vale, un
stilp s'A pus pest la VatWing in BU&
voaia din Huti, un. sdlp s'ad pus in capul VataSineT 13illivoad din jos, de acolo cimpul in zarca dealului precum
aratg 'hotarul vechid, un stUp in zarca
dcalaul in Podul Finttnelor de acolo In
jos spre sandia HirtoapeT, in lungul

pgrainturilor HIttopultil i pe la obmtele
pmInturilor HuOlor, tin stIlp s'ad pus
d'asupm in zarca dealulal d'asupm Va-
titinelor, de acolo la stincl, un stilp

s'ad pus d'asupra stincelor Hirtoapelor,
de !molo Valea-HirtoapeT In jos de la
un loe, la Valea-PiduluT, i tale drept
matca plriului vechiti pring, In apa omuzulal, s'ad fa'cut un bour, trae
chal i trece peste Somuz, la omuzul
In jos pling intr'o rovinti (ripg.) de acolo la deal In margine s'a fa'cut bour,
de acolo calmea prin pidurea pe DealulAndriciff, piing in podurl la pdure, s'ad
gsit stilpul vechid, i haturile arate png
in margine, s'a fleut bout, din margine
vind $i treT liuzi de cel l'Ara bir.
liuzii ot tam Cu 5 breslasT, 15

linzT carf platear' 188 leT anual).
pl. Prutul, cat. Hui, pe unja
privigherit si administratieT bi-
Cragna-Hui, pusa in circulatie

la 15 Octombrie 1890. Se afla
la 5 kil. de Dobrina. Inaltimea
d'asupra nivelului mara e de
I 8nl.o3. Venitul acestei statiT
sericesti In partea despre rasarit a tAxeT, care era mal mult

amenintata de Mahometanizm.
leT, 20 banT.
Hui (Episcopia-de-), biserica
1489, din timpul MareluT Stefan, la anul 1592, Aron-Voda

pronumit cel rati, spre a ca.-
In orasul Hui, jud. Falda, fa-
pata a doua ()ara domnia de
cuta de Stefan-cel-Mare, Domnul MoldoveY, in anul 1495 si

care in 1592 deveni Episcopie.
Iata-T istorictil dupA Cronica
la Turci, le a maT cedat Benderul, cu 12 sate de prin pre-
Husilor de Episcopul Melhisedec :

Infiintarea acestei din ve-
chime a patra Episcopie a Bi-
s'ad pus la Fintia, de acolo trece Valea-
Aceasta rezultA din urma-
eolo piscul la deal pe carne pira In

Figetel, pe la capetele pliminturilor din
jos a TarineT-Mart, din Tarina-Mare intri in idure pnti In plriul ce vine
din Poiana-BlaggI, tot prin Bourebiti,
iar marginea PoeneT-Blaggi in virful dea-
coboaril in jos priuit In Somuz,

de ande s'ad tneeput hotarul intiiii, si se
Incheie hotarul tot. Insg Inteacest sat
Hui ad mrturisit inegie01 totl, cit este
a treTa parte din sat a la Calcantraur,

atad. din Lele0 aa ail socotit i ad ales de citre alte hotare Imprejur,
stilpit precum ama mirturia care seria
la D-lul Savin Vol Ban. Pentru acola vizind acea mrturie Incredintati, pentru
mal mare Indiriturg, am M'out i noY aceast
inrturie la cinstita m'Ira Mriel Sale

lui Vota, l pentru credinti totT maT
jos am isctilit, sal se ties.
47211 (i 7o), Ma 22*.

Nicolae DonicT, Vel Logoftit
cel do sus scritib.
totl
Motivul infiintarel acestei a

patra eparchiT -in Moldova nu
se arata in documentele Episcopiel. Dar se intelege, ca. n'a
putut fi altul de cit inlesnirea
sericei MoldoveT, dateaza de la

finele veacultif al i6-lea.
Podul-1u1-Clindrzan, de
piel, i Episcopia de flusi se

numeste in el: enoA zidita (adica
creata) Sfinta Episcopie de
Husi.
jud. Falda,
Hui,stalie a'e
la vale cimpul pitnit inteo finting, un stilp
llicuptilor In
siT pentru intretinerea Episco-
toarele combinArT : a) Pana la

fi nele veaculuI al i6-lea, orl
Mara de tinuturile CetateT-Albe
Chillei, care cazuse sub sta-
ptnirea turceasca inca de la
giur(Descrierea Mold., de Can-
temir, f. 29, 30, 1851).

ata uricul luI Ieremia Mo-
vill, de care s'a pomenit maT

sus. El este in limba slavona
si este reprodus in condica A.
a documentelor, f. 19 22, irapreung cu traducerea romtna
pe care o reproducen(' i noT
aicT. Originalul acuma nu se
afla intre documentele Episco-
unde se &ese scrisT Episco-
piel, dar cind s'a teprodus in
pil tariI prin documente, nicairea
condica era. Copietorul spune
nu se pomeneste de al-Husilor,
ci numai de al-Romanului si de
al-Radautilor, impreuna cu Mi-
ca urlcul era scris pe pergament : une de la Irimia Mo-
tropolitul. N De la finele vea-
copia Husilor, ce este pe perasa intituleaz el

gament,
culuT al i6-lea se gasesc impreuna cu ce! doT EpiscopT, si al

treilea Episcopul Husilor.
In sinodicul EpiscopieT de Hui,
cel inttiti Episcop se pune loan,
contimporan cu Ieremia Movila,
care a 1nceput a domni Iii zecimea de pe urma a veaculuT

al 16-lea. d) Temeiul cel maT
mare este uricul luT Ieremia
Movild.
Prin el pentru india
data se dall de la Domnie mo-
www.dacoromanica.ro
vill-Voda pe toate mosiele Epis-
acest uric ; apoT incepe

cm n numele Tatla si a fiulul si a
StIntula Duh, Troitel Sfintel deofiinteT
nedespIrtitet LatI ert robul Stpinului
meti Domnului Dumnezed si Mintuitoruta nostru lisas Christos i Inchiniitor
SfinteT TroiteT, loan leremia Moghila
Voevod : cu mila lui Dumnezeii Domn
risa Moldovel. Iati Dom. nia mea bine
am voitl Cu a noastr bung voire, cu
curatii i luminat inimg, qi cu tot gindul,
fi cu tot saleta ,nostra i ea aja-
flUSI (EPISCOPIA-DE-)
Dumnezert i cu sfatul i cu
blagoslovenia pixintilo nostri a Archie-
terul d6
reilor Moldova', kyr Gheorgie Moghila

Archiepiscop i Mitropolit Sawyer i kyr
Agathon Episcop RomanuluY, 0 kyr
si kyr
Theadosie Episcop
loan Episcop Husula, i cu sfituirea a
tot sfatula nostru, am gout Intra cinstea
.slava Domnulul bumnezeti,
ceriulul si a plimintula, 0 am dispus pentru mintuirea sufietelor celor mal
Inainte Intra fericire riposailor, mosilor
striimosilor i printilor nostri, 0 pentru a noastri siniitate trupeascrt si mintuire sufleteasci, i pentru sinitatea
mintuirea MaiceY Domnia mele Mana,
pentm amitatea i mintuirea a Dorm,.
nei Domniel mele, -i de Dumnezeil diruitaor fil Domniei mele Ion Constantin
Voevod $i pentru toatii casa noastrii.
pentm pacea a
toatrt tara noastrii. a
Moldova Am dat si am miluit a noastr &Intl raga.' cea fa'cutii nod. Sfinti
765
Dumisale litt Ureche vornicul de
;ara de jos, credinta Dumisale Cirste

vornic de tara de sus, credinta. Dula.
sale Georgi Plrcalab Hotinului, credinta
Dumilor salo lui Georgi si Ionascu
clabit Neamtalul, credinta Dumilor sale
Ciaste 1 Germaa PIrcalabil Romanula
credinta Dumisale luI Cree Hattnan $i
Plncilab Sucevel, credinta Dumisale
Orinovschi, credinta Dumisale lut Veve-
rki Splitariii, credinta Dumisale Ursul

Medelniceriii, credinta Dumisale Cirtilman Pliharnic, ctedinta Dumisale, Simion
Stroichl visten3ic, credinta Dumisale Gligori Stolnic, credinta Dumisale lui Vorcotarill Comis, si credinta a tuturor boeri-
tre a Moldova, acela si n'aibi a strica,
Spriati, ce sunt In tinutul
temat de Domnul Duramezeii, fa'citoriul

ceriula si al pimintula, $i de Preacurata
Maca luI Nrtscitoarea de Dumnezeil si
cu moil la Pinoasa, ce strut

sate ail lost drepte ale DomnieI =le si
sub ascultar0 la ocolul tirgulul nostru
Husula, ca si fie de la nol Sfiotel Episcopit necliitite nicl-odinioari In vecil
vecilor, pini end va sta acea SfInti

si cine vor fi acolo preofi
Inteacea Sfinti Episcopi, Cu tot
soborul, si aibli 4 ruga pre Domnul

Dumnezeii neincetat ziva $i noaptea, pen.
tm siinitatea Domnia mele, $i a Maicei

Domnia mele, si de Dumnezeif dimit
prea iuhi fiiI DomnieI mole, fi pentra
Mintuirea sufletelor noastre $i pentru
ertarea pcatelor motilor ; strimosilor si
a riiposatilor p'rintilor nostri. Toate acele
scrise ma sus ca si fie de la noI uric

de noun' $i prink' clad va sta acea ma
sus mania. SfInta Episcopirt. lar hotarul
acelor ma sus numite sate, anume PloSilistea
peni si Cozieci, $i Rsesti
Cretesti si Spirieti, care sunt la tinutul Filcialul, $i Clicliceni care sunt la
tinutul Llipusnel, $i cu morI la Moan

co sunt In gira Prutalul, mt-ca si fio
hotirirea acestor mosii tuturor dupi a
lor cele vechl hotare, pe unde din veac
ail umblat. lati spre aceasta este credinta
Domniei rude celuY mal sus scris /on
lremia Moghila Voevod, $i credinta prea
lubituld fula nostru Ion 'Constantin

Voevbd,
i credinta boerilor nostri, cre-
resedinta n Chiserad, lard in

LIpusna er Nemesnicul sad
Blagocinul. 3. Tinutul Orheiul ir
cu resedinta in firgul Orhed, de
o intindere nu prep. mare (ibid.,
f. 31). 4. Tinutul Sorocer, cu re.
sedinta in Soroca, situat pe ma-
muitorT. Dupl. luarea BenderuluT, Cetatea Sorocer avea mare

insemnAtate strategicl (ibid., f.
31, 32). Sub Inocentie, in anul
1757, in Soroca, Epistopia
flcut metoh.
Miron Costin ne spune
judetul FAlcid se intindea pAnd
ispiti a strica a noastri danie $i miluirea
la gira Prutului, ce aceste mal sus scrise
pondentl din anul 1593, vedem

c protopopul tinutulur tT &yea
-pre cine va alege Dom'nul.Dumnezeil si

domneascii, orl din fecioriI nostri, sau
din neamul nostru, sal oil pe cine va
alege Dumnezert si fie Domn tire noas-
si Pavel, cu aceste sate: sand Ploperti

si satui Cozieci si la'sesti i Silistea,
Eilciulul, $i Cciceni la tinutul Lpus-
Chisind.ul. (Arh. istoricA , t.

par. I, f. 172). Trite cores-
lul Nistrulur, cu cetate, la care

se Anduiad de Domnie dor
ci si mai intireascii la a noastri rugi

Sfinta Episcopia Husula. lar cine s'ar
$i
( Descr. Moldova*, f. 9).. Tot

In acest tinut era s,1 tirgusorul
lor nostri a Moldova, a marl si a mkt

lati dupii a noastr viatii $i mutare
Episcopia. Busulul, uncle este hramul

Sfintilor ham tot ludatilor Apostoll Petra
Cretesti
}MST (EPISCOPIA DE-)
$i Intrirea, unul ca acela si fi bles-
de Sfintil Verhovnieil $i tntru tot

datil ApostoIl Petru $i Pavel, $i a celor-lalt1 Apostoll, si de patru Evangelistl, si de 818 pinup.' de la Nichea,
aibi parte cu trecletul luda i cu Jidovel
la Dundre, In cit cuprindea

gusoarele Reni si Troianul. AceastA parte de loc pe la 1769
forma un deosebit tinut, numit
HotArniceni sal Greceni, si era
administrat de un CApitan. ( Ar
ceI ce art nistignit pe Christos i aul zis :

angele lui asupru noastr 1i asupra fe-
hiva rom., t. I, 1860, f. 141),

pentru care si tinutul acesta se
ciorilor nostri. Acest blestero.si fie asupra
mmea pe la
celor, cari vor strica $i vor rumpe aceasti scrisoare a DomnieI mele.
pentru mal mare Incredintare, aka aceast adevirati carte a noastrii am legat
pecetia Domniel anele. U las, vlet

7100 (1592).
Eparhia Episcopiei Hufilor.

Eparhia Husilor ce se compunea din : 1. Tin utul FAlciulur din
stinga Prutulur cu resedinta In

Fdlciu. 2. Tinutul Ldpusner, par-
tea ce rAmdsese dui:4 luarea

Tighinei sad a Benderulur, cu
cele 12 sate sub stdpinirea turceascA, care mar inainte fdcea
parte tot din tinutul acesta. Capitala tinutulur mar inainte fusese la Tighinea, lard apor s'a
strImutat la tirgusorul Ldpusna,
unde resedead nrcAlabir domnestr, carT administrad tinutul.
www.dacoromanica.ro
1800, CdpitAnie.
In Cond. III, f. 236, se pome.
neste de un Ionitl Gafencu

biv cApitan de Greceni , la
anul 1778. Deasemenea tirlutul
Fdlciulur cuprindea Codrul numit Chigheciul sad Tigheciul,
(Arh. istoricl , t. I, p. I, f. 172),
care era din, stinga Prutulur,

si se intindea pAnA la hotarul
Bugeagulur sad al Basarabler
adicl pAnA la santul lur Traian.
Din vechime acolo loculati 12
mir de locultorr, call se aflad
In necontenite lupte .s1 supdrArT
cu TAtarir de Bugeag. ( Descrie
rea Moldover*, f. 58), In tirnpu.
rile mar din urmA, precum se

vede din anaforaua Adundrir
obstestr din anul 18A, tinutu
rile de peste Prut se modificase :
HUI (EPISCOPIA-DE-)
Qrheiul
si Lapusna se intru-
nise inteun singur tinut, numit

al LapusneT, sati al Orheiul 1T
cu resedinta in Orhein, a earuja diregatorT sc numeati Sar-
darr. Cel putia aceasta se gaseste In documente de pe la
HUI (EPISCOPIA-DE-)
766
care cuprindea toate teritoriile

luate de TurcI de la Romini.
In anul 1771, cinc' ostile rusestr coprinsesera toate cetatile
ocupate in Moldova de TurcT,
ca ocazia mortiT MitropolituluT
Proilav, Mitropolitul Gavriil Ca-
1800. Codrul TigheciuluT de asemen ea forma un tinut a par-
limah a lipit la Eparhia Husi-
te. (Uricar., part. rn, f. 343).
cestI de la limare si Nistru, atira de Hotinul, adica: Reni,
Ca curgerea timpuld, Eparhia Husilor a suferit mal multe

schimbarT In intinderea sa. Ieremia Movild, la 1596, spre a'si
atrage amicitia Hanulur tataresc,
prin el a SultanuluT, care ordo-
nase a'l alunga, pentru ca. ocupase tronul cu ajutorul Le-
lor toate teritoriile cetatilor Tur-
Ismailul, Chilla, Akerman11

Benderul. msA, aceasta mare
tntindere a EparhieT Husilor a

tinut n'imaT pana la incheerea
pace! In anul 1774, cind acele
silor, a dat Hanului 7 sate mol-
cetatT iarasT s'aj redat Turcilor

si in urmare iarasT s'a restabilit
Eparhia Turceasca Proilabia,
dovenestI din Bugiag ca sa-/
Episcopia de Hui a ramas ca
fie de cisle, care s'ati numit csa-
si mal inainte.
tele hanesti, (Letop., tom. I.,
In anul 1812, Rusia, luind de
f, 217). La anul 1668, sub Domnul Alexandru Ilias, Turcir ati
la Moldova toata partea despre
luat tirgul Reni, cu tot local

de prin prejur, si an facut a-
preuna cu Bugeagul san Basarabia si cu toate olaturile Turcesa' din acele pArti, a redus
Eparhia Hnsilor mal la totala
colo giamil. (Arhiva romina

t. II,
f. 360, 1860. Vezi de a-
semenea Letop., t. I, f. 253. Arhiva istor. t. I. part. I. f. 26,

No. 19). Pe la timpul lui Constantin Cantemir (1685-1693),
Tatarii cuprinsesera tinuturile
Orheiul s't Lapusna, de unde
abia s'a scos de Antioh Cantemir
(1696-1700). (Letop , t. II, f.

43, 49, 292). La anul 1712,
Lupul Vornicul, In timpul interegnultif, daduse Tatarilor o
parte din Moldavia despre E.,
E., dintre Prut si Nistru, im-
desfiintare, raminindu-I numaT
partea din tinutul FalciuluT ce

este de-a dreapta Prutuld. Spre
a putea exista aceasta Eparhie a fost necesitate a se a-
comanda acea epistoll Episcopula de Hui. (Acta corespond.

Cu Epis. de Roman).
La anul 1852, sub Episcopul Meletie Istrati, s'au mal
adaos 'inca doua tinuturT, Tutova
Covurluiti, la Epailla
de Husi, tot de la acea de Roman, care avea sase tinuturT,
cu chipul acesta s'a &cut =indoua Episcopiele cu EparhiT
egale in numarul tinuturilor, fiecare cuprinzind cite 4 tinuturT.
In anul 1864, formlndu-se noua
Episcopie a DunareT-d.-j., s'a
dat la aceasta diti urma tinutul

CovurluiuluI, lar la Episcopia
de Husi, s'a alipit tinutul Cahul, prin care iarasT s'a redat
parte din locurile de peste

Prut ce le avusese pana la anul
1812. Dupa retrocedarea BasarableT in 1877, ea lnat de la
aceasta Eparhie tinutul Cahulului.
Episcopul de Hui in ordinea ierarhica a Episcopilor ocupa local dupa Episcopul de

Radauti, fiind el Episcopia de
Husi, ca cea infiintata mal
urma, se socotea inferioara ce-
Eparhia Ro manuld. Aceasta mi-
lor-l'alte, si era maT saraca.

tre colegele sale. Locul eel d'Intiii
Mitropolit, la parade,
11 ocupa Episcopul de Roman,
se pare ca s'a facut cu ocazia
apoi al Radautilor si in fine al
mortl EpiscopuluT Gherasim in

1826. Cel putin din anul acesta
Husilor. La sarbatorile cele marT
daogi tinutul VasluiuluT, de la
se &este o scrisoare a EpiscopuluT de Radauti, Isaia Bala-
ciad se aflan top' Episcopir in

Capital, precum: la Nasterea
Domnulul, la Botez, etc. si venea Domnul la biserica, Mitropolitul si Episcopul de Roman
sta in laturea dreapta, iara Episcopal de Radauti si de Hui
In laturea stingA;(Letop., t. III,
f. 297). La cazurT de vacante
dar o a reinturnat MihaT Racovita.

(Letop., t. II, f. 47,396). La in-
sescu, catre Episcopul de Ro-
voiala ce aincheiat Grigorie Ghica cu TatariT de Bugiag, In auul
preot de la satul Dumesti,
1732, a fost nevoit sa le mai
de Protopop se adresase de-a
dea din pamintul MoldoveT o
dreptul catre Egumenul din Sucevita. Episcopul de Radauti a
la vre o Episcopie, obicInuit
g5.sit aceasta urmare a vechi-
se pazea aceasta regula: Epis-
curI ce trecean sub stApInirea

politica a Tfitarilor san a Tur-
luluT necanonica
acuza la E.
piscopul san Meletie ; lusa, fiind
cilor, se instrAinall si bisericeste,
ca tinutul Vasluin nu mar facea parte din Eparhia sa, re-
copul de Husi trecea la Radauti,

acesta la Roman, laxa Romanul,
la Mitropolie, in cit alegerea
intindere cale de o oara (Letop.,

t. 11, f. 408). Toate aceste lo.
trecind In Eparhia Prollabiel,
man, Meletie, In chestia unuT

ti-
nutul VasluiuluT, care, ca vechil
www.dacoromanica.ro
chirotonirea de Episcop non
HUVIIIJI,
767
cadea pentru Episcopia de Hui.
Insa aceasta regula nu se ur-
tulur, sat, com. Valea-SatuluT,

pl. Funduri, jud. Vasluid.
ma tot-d'a-una Cu strictete. Ati
fost cazurr cind Episcopul de

Husi a trecut jmediat la Epis-
Huturele, ierer, in par tea de E.

a com. Vizirul, intre canalul
copia de Roman, ba inca i dea-
Vilciul, Dunarea-Vechie, lacul
dreptul la Mitropolie. Dupa marturia Domnitorulur Cantemir,
Tituloaia i privalul Bandoiul,

Cu care comunica in partea de
atit Episcopal de Hui, cit i cel
S. prin privalul Huturele.
de Radauti, de si pintad numele

de Episcop i avead chirotonia
canonica archiereasca, pu avead
voe de a purta Mitra, ramiind

aceasta prerogativa mimar Mitropolitulur i Episcopulur de
Roman. Descrierea Moldoveb,
f. 293, din anul 1851).
Aceatt mrginire cu timpul s'a desfiintat. Mitra si engolpiul Episcopulur Inocentiti,
raposat la 1782, se pastreaza
pana. astazr
la Episcopia de
Husi.
Hutiul, sat, in jud. Tutova, pl.

Pereschivul, com. Liesti, spre
N.-E. de satul Liesti.
Podoleni.
dure.
Numarul vitelor e de 432 : 124
in jud. Bacad.
Locuitorif, fostr clacasT, sunt
improprietaritr la 1864 Si stlpinesc 327 hect., lar proprietarul mosier, D-nul Dimitrie A.
bol si yac!, 18 cal, 220 or, io
Sturdza, are 2409 hect., din
bivoll si 6o porcr.
Sunt 18 stupr cu albine.
care mare parte padure.
Hutanul, deal, cu ponor, pe mosia Gramesti, com. GrAmesti, pl.

Berhometele, jud. Dorohoiti ; in-
Tutova.
Hutul, paria, trece pi-in mijlocul

satulur cti acelasr nume, com.
Gliceana, jud. Tecucid.
Huzmul, baltd, pe mosia Ripta,

cora. Hreatca, pl. Herta, jud.
Dorohoiti.
Huzun-Ada, insuld, pe Minar,

pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
comunelor rurale Aliman
i Mir-
leanul, jud. Constanta; este mal

mult o prelungire de V. A ma-
Hutoaia, deal, in jud. Iasi, pl.
reiul Ostrpv-Lung, cu care e
Bahluitil, com. Cotnari; incepe
legata prin o Ingusta limba de

pamint ; are o forma lungula4
indolta, Cu o lungime de
de la V. spre E., prin sesul din
Cotnari.
kil., o largime de 800 m.; o

intindere de 108 hect. ; este he-
productivl, de oare-ce tot p1mintul saa este format din aluviunile nisipoase ale rIular.
mijlocul satuluT i comuner Tir-
Hutul, sat, facind parte din com.

Gliceana, jud. Tecuci, situat pe
o vale, la 12 kil, de resedinta

Hutupeni, edtun. Ved Valea-Sa-
38 copir ; d biserica, Cu hramul

Cuvioasa Paraschiva facuta de
Nichita Rusu la 1799, dupi cum
din caz' 120 contribuabilr.

Teritoriul mosier este mare
parte ses si acoperit Cu pa-
raele Savinesti i Birzeni ; curge
nauca, pl. Herta, si se vara in
Are o so:mil, care dateaza

de la 1892 si e frecuentata de
Este strabatut de un drum

ce vine din Gaiceana si trece
la hotarul mosier Ulmi, com.

Belcesti, unde se sfirseste, facInd i hotarul filtre satul Cirjoaea, din com. Bliceni si com.
0121 Holeacul.
case.
hect. si cu o populatie de toz

familir, sau 371 suflete, Rus!,
din Valea-Groazer si merge pana
Huta, Va, jud. Dorohoid ; izvoreste din dealul HuteT, despre

Culiceni ; primeste in stinga pi-
sad 285 suflete, din carT

66 contribuabilr. Locuesc in 70
se vede in inscriptia ce se afla

pe catapeteazma. S'a reparat la
anul 1853. Se intretine de locultor!, avind pi 812 fglcr de
pamint arabil.
fluentir Racea L Pahnesti, carr
Vin din partea de N. a plaser
Hutani, sat, in centrul com. Brehuesa, pl. Siretul, jud. Botosani, situat pe loe yes, in stinga
Siretulur, cu o suprafata de 404
Huul, pfr. format din piraele:

cepe din magura Cudrina si se
Brosteni si Riesti, carT se imtermina la satul Rudesti.
preuna In partea de E. a tirgulusi Hui; apor sub numirea de .HutanuluI (Dealul-), deal, jud.
pirtul Husul, se vars5. in &la
Tecucid, la marginea de E. a
Isaia, formata din varsarea Prucom. Colonesti, pe care o setulur, dupa ce primeste mar in
para de com. Tulesti, din jud.
sus, in partea din sano, pe a-
HUZUNUL
comuner.
SFIRKUL VOLUMULUf AL 1I1-lea.
www.dacoromanica.ro
Huzunul, p1ruia, format In munpi com. Poiana, se varsa in Put-,

na, juct Putna.
".i:
',Y
CI
'
'
r",',c
,I
: al
;'.c. #.
.t,
':
00.
"
At'
.r"'
5c3.,
...
;;" 4.-;
S.
..,
, ,"
'
"-
'
4,1
SS.
n 1"
.;
'',.
En. -
4.3
',
..
..
-..
V,
'
'
,T
'
"
:, >,1=7,5
.S.
'
..-`3
:,..
.Am
4 Zt
I:, ---', . .....
4- -,
,1
S.
' : '.',.....": ..' -1""

'--'
! :,.
..
,L
-;
Vs -,=.3,-,
..
,,E+=. P,2* 7, .',:n :1'`'

,,, op
1,, --
- -.,..', b=:--,
':.`,..'q s" -'-',.'.
--4,' J.' -
,....s
'''
..." -,,
'
'S. - '. ' : !.'. 1
;'.';;
=,.,.,,...
'..,
. ...EP
d
S.
n6:,
'
T...
r d7.1
www.dacoromanica.ro

Atlas Geografic PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Atlas Geografic PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

..

MC It TOW% W jir;01 aF(040 IMP

58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA

SOCIETATEA GEOGRAFIC ROMINA

GEORGE IOAN LAHOVARI

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

Cucuruzul, com. rur, jud. Masca, pl. Marginea. Este impar-

tia in dota catune san dotia

s'a dat la 220 locuitorT improprietaritl dupa legea rurala 850

mahalale : Cueuruzul-d.-s. si Cu-

curuzul-d.-j., situate la extremitatea de N. a plaseT, futre satele Prunarul si Ciolanul-Pangal.

Pe teritoriul com. e un petic

bovita, plaiul Dimbovita- Ialo-

vAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-

jud. Teleorman, pe Ruga Valea-

Suroael si spre mosia Piatra.

Cucuteni, com. rur., jud. Dim-

mita, situata pe dealurl si pe

rassi, fost a d-lul Ion Ghica.

Satul este situat pe o vale

chea-Barbosi. Aceasta comuna

ce poarta numele satulul si care

este mal toata asezata pe valea Vilcana, pe unde si curge

bill, din 1752 sufl.

pe care sunt izvoare si un helesten de pescuit si adapat vi-

era de 3973 leT la veniturl si 3502

lel la cheltuelr; pe 1887 era de

sericl este zidia la 1830 si reparata la 1886. Are hramul Sf.

spre V. cu Pietrari, spre

Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen-

Vilcana-Pandeli. De toate aceste

dinte de com. Mihain-Bravul, situat la V., 12 kil. departare

comune se desparte prin dea-

de resedinta comuna Vite con

nute sunt: 254 (120 bol, II() vad,

2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal,

384 pord si 320 or.

Este o scoala mixta, cu 4 Cucutan, movilil, jud. Buzan, in

Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-

ramificatie din Valea-Duhner;

lurl si val' si numal cu Vilcana-

podete. Cucuteni se compune

compune din : ulita Cucuteni,

Valea-Cheil. In aceasa comuna

loca'l--nod si conclusa de un ?aya-

116 familii, sal 559 suflete.

In trupul mosid se ata si satul

%Mor platit de stat. Comuna

: a biserica zidita la 1642

Cucuteni, stalie de a'rum de fer,

creste vite : yac!, bol, cal, or.

Se cultiv mar mult porumb si

cintaretT ; o scoall cu un local fru-

Cucutenr, pe linia Iasi-Pascani,

mos, infiintata in anul 1865 si

pusa in circulatie la 13 Sept. 1870.

renumitele bar de iod de la

Vilcana. Vez! Vilcana i Buznea.