MATERIAL DE LUCRU 1

GLOSAR DE TERMENI
SARCINA: COMPLETATI GLOSARUL
1. CU TERMENI NOI
2. SENSURI NUNANTATE ALE TERMENILOR EXISTENTI
3. COMENTARII PRIVIND LEGATURA DINTRE TERMENI
4. COMENTARII PRIVIND IMPLICAREA TERMENILOR IN DISCIPLINA STUDIATA
Nr.c
CONCEPT
DEFINIRE
SURSA DEFINIIEI1
rt
Adaptarea

Adaptarea este rezultatul aciunii de a te adapta iar

aceasta aciune semnific a se transforma
(semnificativ sau nuanat) pentru a corespunde
anumitor cerine, a incerca sa se potriveasc cu un
nou context

Comportament

Comportamentul, dup Tilquin, este ansamblul

r e a c i i l o r a d a p t a t i v e , o b i e c t i v - observabile, pe care
un organism, prevzut cu sistem nervos, le execut c rspuns la
stimuli din ambian, care, de asemenea sunt obiectiv-observabili,
fiind echivalentul termenului de behaviour. Comportamentul este
deci, n sens larg, o reacie total a unui organism, prin care el
rspunde la o situaie trit, n funcie de stimulrile
mediului i de tensiunile sale interne i ale crui micri
succesive sunt orientate ntr-o direcie semnificativ.
Dup H. Pieron, comportamentul
reprezint modul de a fi i de a acion
a l animalelor i al omului, manifestri obiective ale
activitilor lor globale.

http://www.scribd.com/doc/1961
5080/11/Comportamentul%E2%80%93-defini%C5%A3ie%C5%9Fi-concept

conduita

P. Janet introduce termenul de conduit cruia i acord o

semnificaie mai complex.

http://www.scritube.com/sociolo
gie/psihologie/Conduita-caobiect-alpsiholog2116111022.php

Prin conduita Janet ntelege totalitatea

manifestarilor vizibile si invizibile, ansamblul actelor
1

Se vor nscrie autor.(an), titlu lucrare, editura, an, pagina

OBSERVATII
SAU
COMENTARII

unui individ de la cele mai simple la cele mai

complexe (de la miscari la rationamente) orientate spre
un scop si ncarcate de sens, depasind astfel limitarile
impuse de definirea comportamentului. Desi este mai
putin obiectiv dect conceptul de comportament,
conceptul de conduita exprima mult mai corect
expresia exterioara a interioritatii subiective.
Segmentele de comportament sunt privite ca formnd
un "torent al conduitei" care integreaza astfel si
motivatia actiunilor umane. Comportamentul depinde
doar de stimulare, conduita presupune si reglare.
Conduitele se achizitioneaza si se complica ntr-o
anumita ordine ajungnd la nivele calitative diferite,
prin nvatare ca urmare a relatiilor de interactiune
dintre organism si mediul natural si social.
n definitia lui D.Lagache, conduita este
"ansamblul operatiilor materiale sau simbolice prin
care organismul aflat n situatie tinde sa-si realizeze
propriile posibilitati si sa reduca tensiunile care-i
ameninta unitatea" (Lagache, apud Zlate, 2000,
p.101). Conduite sunt att manifestarile exterioare,
limbajul, modificarile somatice obiective, ct si
produsele activitatii individului. Diferenta dintre ele se
nregistreaza n ce priveste sursa (dinspre interior actiuni interofective sau dinspre exterior - actiuni
exterofective) si sensul lor de derulare (actiuni
aloplastice - care produc modificari n exterior si
actiuni autoplastice - care produc modificari n
organism).
Psihologia conduitei recurge att la metode

obiective ct si la metode subiective (att la observatie

si experiment ct si la interpretari de tip psihanalitic).
Metoda complexa utilizata de Janet, numita metoda
clinica implica un sofisticat studiu de caz care
combina observarea sistematica a subiectului cu
ascultarea lui si cu interpretarea modalitatii n care se
exprima. Lagache recomanda adaptarea modalitatii de
investigare la tipul de conduita cercetat: naturalista,
clinica, psihanalitica, microsociologica si
experimentala.
Tulburare de
comportament

Tulburare de
adaptare
Dificulti de
nvare,
tulburari de
invatare
Learning
disorders

Abatere obiectivat i constant de la rpsunsurile

considerate ca adecvate la o anume vrst i n
context definit, la stimuli sau cerine definite.
Gradul de abatere precum i manifestarea cu
tendin de a deveni o constant determin
gravitatea comportamentului considerat ca intrnd
n categoria de tulburare, pn la intarea n
categoria d edevian.
Dificultate sau incapacitate de a aciona n sensul
introducerii unor modificri, unor transformri
necesare potrivirii unui orgnism, sistem, individ,
comportament etc. cu un context de referin.

S . Kirk, care n 1962 susinea faptul c o

dificultate de nvare se refer la o
ntrziere, o tulburare, o dezvoltare
ncetinit n plan emoionals a u
comportamental. Ea nu este ns
re zu lt a t ul nt r zi er ii m in ta le ,
d e fi c i e n e l o r senzoriale sau factorilor
culturali i instrucionali.
Distincia de deficiene de invatare

Dizabiliti de
nvare

Learning disability is a classification

including several areas of functioning in which
a person has difficulty learning in a typical
manner, usually caused by an unknown factor
or factors. While learning disability and
learning disorder are often used
interchangeably, the two differ. Leaning
disability is when a person has significant
learning problems in an academic area. These
problems, however, are not enough to warrant
an official diagnosis. Learning disorder, on the
other hand, is an official clinical diagnosis,
whereby the individual meets certain criteria,
as determined by a professional (psychologist,
pediatrician, etc.) The difference is in degree,
frequency, and intensity of reported symptoms
and problems, and thus the two should not be
confused.

http://en.wikipedia.org/wiki/Lear
ning_disability

Consiliere

Arta de a actiona pe un teren sensibil in folosul celui

consiliat ajutandu-l sa-si gaseasca raspuns la
intrebari, sa isi decida un drum, sa actioneze
conform unor motivatii intrinseci pe care este ajutat
sa le construiasca
Huber, W. (1997) Psihoterapiile, Ed. tiin i
Tehnic, Bucureti, p.70
. Acesta ordoneaz metodele de intervenie
psihologica in funcie de centrul lor de
gravitate deosebind trei grupe:a. Prevenia,
reabilitarea, consilierea, b. Intervenia de
criza si acompanierea;c. psihoterapia in sens
restrains
J.Wallis (1978) considera consilierea (sftuirea) un
dialog in care o persoana ajut pe alta care are
dificulti semnificativ-importante.
F.Inskipp i H.John (1984) arat ca sftuirea
(consilierea) este o cale de a relaiona si de a
rspunde unei alte persoane astfel nct
sftuituleste ajutat s-i exploreze gndurile,

Selectie adaptata din

http://www.scribd.com/doc/7
053048/consilierepedagogica

Intervenie

Interventie
educationala
Disfunctie

emoiile si comportamentul pentru actiga o

nelegere de sine mai clar i apoi a nva s
gseasc i sutilizeze prile sale mai tari
(resursele) nct s se poat confrunta cu viaamai
eficient lund decizii adecvate sau acionnd
corespunztor.Definiia Asociaiei Britanice de
Sftuire (1989) este arat C.Oancea (2002) - cea
mai complet: sftuirea este utilizarea cu abilitate
si principialitate a relaiei pentru a favoriza
cunoaterea de sine, autoacceptareaemoional,
maturizarea i dezvoltarea optimal a
resurselor profesionale. Scopul su este de a oferi
ocazia de a lucra cat mai satisfctor si cu utilizarea
ct mai complet a resurselor(p.23).
1. To come, appear, or lie between two things: You
can't see the lake from there because the house
intervenes.
2. To come or occur between two periods or points
of time: A year intervened between the two
dynasties.
3. To occur as an extraneous or unplanned
circumstance: He would have his degree by now if
his laziness hadn't intervened.
4.
a. To involve oneself in a situation so as to alter or
hinder an action or development: "Every gardener
faces choices about how and how much to intervene
in nature's processes" (Dora Galitzki).
A pune in actiune un plan menit sa modifice sau sa
imbunatateasca o situatie care prezinta anumit risc
de evolutie negative
Etapa intre consiliere (preventie) si psihoterapie.
Aciune a crei consecin este reducerea integrrii
sau adaptrii unei uniti date la contextul social
respectiv. [Gen. -iei. / < it. disfunzione, germ.
Dysfunktion, cf. gr. dys dificil, lat. functio
activitate].

Distorsiune
Traum
emoional

Abatere (suprtoare) a unei oscilaii, a unei imagini

etc. de la forma iniial.
1. A serious injury or shock to the body, as from violence or an
accident.
2. An emotional wound or shock that creates substantial,
lasting damage to the psychological development of a person,
often leading to neurosis.
3. An event or situation that causes great distress and disruption.
Cu totii stim ca atunci cand o situatie devine prea dificila
emotional, devenim mai putin sensibili si ne retragem in interior.
Daca, de exemplu, vedem la televizor prea multe imagini ale
saraciei si mizeriei, trebuie sa ne retragem cumva sentimentele de
compasiune fata de acei oameni, pentru a nu cadea noi insine in
disperare.
De asemenea stim ca unele disocieri sunt doar temporare. Cand
situatia dificila a trecut, suntem capabili sa eliberam sentimentele
suprimate. Cu cat situatia dificila dureaza mai mult si
solicitarea emotionala asociata creste in intensitate, cu atat va
fi mai greu sa simtim din nou emotiile pe care le-am impins
deoparte, temporar.
Cand discutam despre disociere si scindarea sufletului, este
esential sa distingem intre situatiile de viata dificile, situatiile de
stres si situatiile traumatice. Situatiile de viata dificile duc la
disocieri pe termen scurt intre sentimente si gandire, iar situatiile
de stres duc la disocieri si blocaje emotionale mai de durata care
pot si reintegrate dupa ce situatia de stres inceteaza. Scindarile
profunde care duc la separarea corpului de sentimente si de
gandire sunt rezultatul unor experiente traumatizante.
Ce se intampla dupa o experienta traumatizanta, presupunand
ca persoana supravietuieste? Acum intervine procesul de
scindare. Sufletul, in forma sa de dinainte de trauma, se
scindeaza. O parte a sufletului este tinuta cat mai departe de
situatia traumatica: este partea sanatoasa a sufletului nostru. Alta
parte, care a inregistrat experienta traumei este partea
traumatizata. Si o alta parte, imaginea in oglinda a partii

Dictionary thesaurus

Pe adresa :
http://www.damaideparte.ro/index.php/tr
auma-si-scindarea-sufletului/5255/

traumatizate, preocupata cu depasirea experientei traumatice este

partea supravietuitoare a sufletului.
Unul din scopurile principale ale procesului de scindare este sa
tina partea traumatizata cat mai departe de perceptia constienta,
de sentimente, ganduri sau actiune. Aceasta este sarcina
principala a partii supravietuitoare.
Despre cele trei parti ale sufletului
Partea sanatoasa reprezinta tot ceea ce s-a dezvoltat inainte de
evenimentul traumatic si tot ceea ce nu a fost distrus de el.
Cuprinde structuri de personalitate bine integrate pe care
individul le-a dezvoltat inainte de trauma si pe care este capabil
sa le dezvolte dupa trauma si in pofida ei.
Partea traumatizata este depozitul sufletului pentru
sentimentele neplacute induse de trauma: atacuri de anxietate,
lipsa de putere, neajutorare, durere insuportabila, furie
neputincioasa, rusine fara sfarsit, sentimente de vina. Efectele
traumatizarii sunt tangibile si reale. Nu pot fi anulate. Tot ce
poate fi facut este sa aparam sinele constient de impactul lor.
In timp ce partea supravietuitoare se maturizeaza, partea
traumatizata ramane la aceeasi varsta pe care o avea in
momentul experientei traumatice, pentru ca este incapabila
sa mai aiba experiente dupa ce scindarea s-a petrecut.
Ramane inchisa in propria lume, preocupata doar de a face fata
amintirilor legate de trauma.

Tulburari/
disorders
Tulburare de
conduita

Termenul de tulburare de conduit se refer la

situaiile n care copiii/adolescenii prezint un
pattern de comportament antisocial, cnd exista o
degradare semnificativ a funcionrii normale

Marginean Maria Luminita,

Botezan Cosmin MODALITI DE
PREVENIE I INTERVENIE
PSIHOPEDAGOGIC ASUPRA

zilnice la coal sau/ i acasa, sau cnd

comportamentele sunt privite ca incontrolabile/
ieite de sub controlul persoanelor semnificative.
Copiii care sufer de tulburri de conduit nu se
supun cererilor printesti, se ceart cu colegii, fraii,
au izbucniri de temper tantrum, nu reusesc sa fac
fa sarcinilor colare.

Intrziere n
dezvoltare

Dezvoltarea se realizeaza cu ritmuri mai lente dar in

aceasi parametri

Deficien

Deficit: Absen a unui lucru sau a unei nsuiri

strict necesare.
Deficient: Lips n integritatea anatomic i
funcional a unui organ; absen a anumitor
faculti fizice sau psihice. [Pr.: -ci-en-] Din fr.
dficience, lat. deficientia.

Dizabilitate

A disability may be physical, cognitive, mental, sensory,

emotional, developmental or some combination of these.
Disabilities is an umbrella term, covering
impairments, activity limitations, and participation
restrictions. An impairment is a problem in body
function or structure; an activity limitation is a
difficulty encountered by an individual in executing
a task or action; while a participation restriction is a
problem experienced by an individual in
involvement in life situations. Thus disability is a
complex phenomenon, reflecting an interaction
between features of a persons body and features of
the society in which he or she lives.
World Health Organization[1]
learning disabilities,

VIOLENTEI SCOLARE LA
ELEVILOR CU NEVOI SPECIALE
http://www.euroacademia.ro
/ro/antidrog/91-bibliotecaantidrog/170-modaliti-deprevenie-i-interveniepsihopedagogic-asupraviolentei-scolare-la-elevilorcu-nevoi-speciale-.html
Intarzierea poate
fi recuperata in
sensul de a se
ajunge, chiar si
mai tarziu la nivel
macar minim de
normalitate
Deficienta nu
poate fi
recuparata ci
poate fi
compensata
handicap este un termen
umbrel, care s acopere
deficiene, limitri de activitate,
i restricii de participare. O
depreciere este o problem n
funcie de organism sau de
structur, o limitare de
activitate este o dificultate
ntmpinat de ctre un individ
n executarea unei sarcini sau
aciuni, n timp ce o restricie de
participare este o problem de
ctre o persoan cu experien
n implicarea n situaii de via.
Astfel, handicap este un

fenomen complex, care reflect

o interaciune ntre
caracteristicile corpului unei
persoane i caracteristici ale
societii n care el sau ea
triete.
-Organizaia Mondial a
Sntii [1]
Handicap

Corelata cu dizabilitatea
Termeni folositi in literatura straina:

Terapie

Totalitate a metodelor i procedeelor folosite la

tratamentul unei boli. [G.-D. terapiei] /<fr.
Therapie
Interventie prin programme educationale pentru a
rezolva problem legate de intarzieri sau deficient in
dezvoltarea copilului pe un anume plan sau pe mai
multe planuri
Defini ia matematic
Conform unei definiii stima de sine este rezultatul
unei fracii n care la numrtor avem succesele
obinute iar la numitor aspiraiile sau preteniile
iniiale (James, 1890 / 1950):
Stima de sine = succes / aspiraii. Altfel spus,
conform acestei fracii,stima de sinereflect
rezultatul auto-evalurii performanei n domenii
relevante pentru eul sau sinele unei persoane

Terapie
educationala
Stima de sine/
nivele care cer
interventie

Nevoi speciale

Supradotati
Educatie

http://www.scribd.com/doc/1658
9746/Stima-de-Sine fisa 13

Definition of SPECIAL NEEDS

: the individual requirements (as for education) of a
person with a disadvantaged background or a
mental, emotional, or physical disability or a high
risk of developing one
specialneeds adjective

http://www.merriamwebster.com/dictionary/special
%20needs

Trebuie s facem distincia ntre noiunea de

http://articole.famouswhy.ro/edu

Definitie
restrictiva la
nivelul de
deficienta

speciala

deficien/handicap i cea de cerine educative

speciale, aceasta din urm avnd o sfer de
cuprindere mai larg. Ele revendic o reform
major a colii obinuite i vizeaz elevii care
ntmpin dificulti n coal, nu numai pe cei cu
handicap.
n aceast interpretare sintagma cerine educative
speciale desemneaz:
- necesitile educaionale complementare
obiectivelor generale ale educaiei i
nvmntului;
- educaie adaptat particularitilor individuale i
caracteristicilor unei anumite deficiene de nvare;
- intervenie specific (prin reabilitare/recuperare).
Educaia special - forma de educaie adoptat i
destinat tuturor copiilor cu C.E.S. care nu reuesc
singuri (sau este puin probabil ca vor reui) s
ating, n cadrul nvmntului obinuit - temporar
sau pe toata durata colaritii, un nivel de educaie
corespunztor vrstei i cerinelor societii pentru
un om activ, autonom i independent.
Read more:

ADHD

Attention-deficit/hyperactivity disorder (ADHD) is a chronic

condition that affects millions of children and often persists into
adulthood. ADHD includes some combination of problems, such
as difficulty sustaining attention, hyperactivity and impulsive
behavior. Children with ADHD also may struggle with low selfesteem, troubled relationships and poor performance in school.
While treatment won't cure ADHD, it can help a great deal with
symptoms. Treatment typically involves medications and
behavioral interventions.
A diagnosis of ADHD can be scary, and symptoms can be a
challenge for parents and children alike. However, treatment can
make a big difference, and most children with ADHD grow up to
be normal adults.

catia_speciala__o_sansa_pentru_integrare_a_co
piilor_cu_cerinte_educative_spe
ciale/
http://articole.famouswhy.ro/edu
catia_speciala__o_sansa_pentru_integrare_a_co
piilor_cu_cerinte_educative_spe
ciale/#ixzz21TEIiX9B

http://www.mayoclinic.com/heal
th/adhd/DS00275/

Sindromul
Asperger

Inadaptare
scolara

Rezistenta
scolara

Asperger syndrome (AS), also known as Asperger's

syndrome or Asperger disorder, is an autism
spectrum disorder (ASD) that is characterized by
significant difficulties in social interaction, alongside
restricted and repetitive patterns of behavior and
interests. It differs from other autism spectrum
disorders by its relative preservation of linguistic
and cognitive development. Although not required
for diagnosis, physical clumsiness and atypical use
of language are frequently reported.
A pervasive developmental disorder, Asperger
syndrome is distinguished by a pattern of symptoms
rather than a single symptom. It is characterized by
qualitative impairment in social interaction; by
stereotyped and restricted patterns of behavior,
activities, and interests; and by no clinically
significant delay in cognitive development, or
general delay in language.[27] Intense preoccupation
with a narrow subject, one-sided verbosity,
restricted prosody, and physical clumsiness are
typical of the condition, but are not required for
diagnosis.[8]

inadaptare aparine mai degrab perspectivei

psihologice, conform creia copilul inadaptat este
cel al crui comportament, indiferent de cauz, l
mpiedic s beneficieze de experiene educaionale
i sociale obinuite, att n coal ct i acas
Conceptul de rezisten colar poate fi
folosit din perspectiv sociocultural. n acest caz,
el vizeaz refuzul respectrii normelor i valorilor
specifice culturii colare, elevii contestnd normele
deoarece sesizeaz c valorile i aciunile colii sunt
incompatibile cu lumea n care triesc ei. Cerinele

McPartland J, Klin A (2006).

"Asperger's syndrome". Adolesc
Med Clin 17 (3): 77188.
DOI:10.1016/j.admecli.2006.06.
010. PMID 17030291.
Baskin JH, Sperber M, Price
BH (2006). "Asperger syndrome
revisited". Rev Neurol Dis 3 (1):
17. PMID 16596080.
Klin A (2006). "Autism and
Asperger syndrome: an
overview". Rev Bras Psiquiatr
28 (suppl 1): S3S11.
American Psychiatric
Association (2000). "Diagnostic
criteria for 299.80 Asperger's
Disorder (AD)". Diagnostic and
Statistical Manual of Mental
Disorders (4th, text revision
(DSM-IV-TR) ed.). ISBN 0-89042025-4. Retrieved 2007-06-28.
http://en.wikipedia.org/wiki/Aspe
rger_syndrome

colare sunt percepute n mare msur ca forme de

constrngere. La aceste constrngeri, elevii
reacioneaz rezist n modurile pe care le
cunosc prin: perturbarea activitilor, nclcarea
normelor colare, absenteism, abandon colar.
Delincvena
juvenil.

Educaie
incluziv

Aceasta este un concept mai degrab juridic, care

desemneaz totalitatea conduitelor care ncalc
norma juridic i care aparin minorilor. Poate fi
definit ca un comportament de nclcare a legilor
din partea celor care, din cauza tinereii lor, nu sunt
nc vzui ca fiind pe deplin responsabili pentru
aciunile lor. Majoritatea conduitelor de delincven
juvenil pot fi ncadrate n patru mari categorii: furt,
violen pentru a obine un avantaj material,
nclcarea legilor de statut (abandon colar,
absenteism) i comportamentul de grup sau de
band receptat de ceilali ca amenintor din cauza
zgomotului i activitilor fizice implicate.