Mac Con Aanfinescu

Mihai Artgmeanu

Sandu Mad

Aspecte de airl
Bitticuire$Iti

cit

ti
LI

Edi Aura Trilbuna Ediniarii"

www.dacoromanica.ro

Mac tonsilanfinesclut
Miami Artaireanu

Saudi' Eliad

Aspecte de a.ritii.
1 III Ilatictirelti

&Mural
:Luna EcliIitarii"
www.dacoromanica.ro

ESTETICA. STRAZIIde MAC CONSTANTINESCU

Prietenii arbdtecti care m'au precedat la aceasta tribuna

au reusit Cu multa competenta

SA'

arate raul de care sufera

estetica arhitecturili bucurestene. S'a pus in evidenta atunci diversitatea asa ziselor stiluri impreunate dupa fanteziile cele mai
sprintarc arcade masive ,de stil romanesc, salasluind intr'o curioasa vecinatate cu fata de zaharicale ale asa zisului stil cubist
gen Europa-central, transpus pe strazile bucurestilor de oameni
fart constiinta Sal de cele mai multe ori fara talent. Citeva exceptii salveaza savage; prea pilau insa, pentruca inteo viziune
urbanisticb exceptia nu poate fi dealt simplu punct de reper.
In ornamentica marble de locuit" s'a relevat spiritual stilul
.antenei

de radio

al monogramei

proprietarului gravata in

"tenduiala. Ar mai fi sa se pomeneasca fatadele de zahar tos

si creme de fisticurd ce fara indoiala ar face delicille micilor
Henze] si Gretel din basmul casei de turta dulce. Daca generoAitatea arhciteddor dilnainte de rashaiu ne-a coplesit fatadele cu
tot noianul de ciubucarE

elemente decorative

imprumutate

tarn s ceard vole dela ornamentica veche religioasa, .nu mai putin
bogata fantezie a constructorilor de mai Ureic ne-a oferit un
joc de plahari sci volume, care iau inaintea celor mai indraznete
intentii din arta unui Picasso Sant Elia sau Arhipenco. Fara
indoiala avem o mare capacitate de dingurgitare pint la indigestie.
Astfel stind lucrurile: edifdidge noi sau vechi fie ca sunt
palate sau siMple case burgheze, sufera mai toate de o-flagranta

lipsa de gust. Elemente decorative, bune sau proaste, rar se or-

www.dacoromanica.ro

Estetica strdzii

4
ganizeaza

pe o fataciii dupe necesitatile estetice corespunzatoare.

De cele mai multe ori,

motivul zis rominesc, zis clasic, zis

modern se procura in serie dela ipsosari cari au intotdeauna

in depozit cele citeva duzini de ornamente care sa aminteasca
Cu grosolania unui facsimil tras in tail de exemplare, tinda dela
Horez, Palatul Sans Souci sau ziguratul din Ninive.
In orice caz felul arbitrar cum aceste motive de ornament se lipesc pe o constructie, avand fara indoiala pronuntate afinitati cu arta oofeturilor de pe coliva, potrivindu-se
ar
fi Cant s'o spunem
ca nuca in perete, nu ne poata
face cinste.

Trecand la elementele minore care iau parte la desavarsirea esteticei unei metropole : grilajuri, chioscuri, corpi
de luminat, semnale de circulatie, band de odjhn, guri de
apd si acele mini edicule cad amintesc de numele unui Postal
Imparat din familia Flavilor, constatam aceiasi totala lipsa de
gust. Efortul de a face opere de arta din toate aceste elemerCe
minore, totusi destul de impOrtante in %data strazii, deoarece
necesitatea lor se intalneste la fiecare pas, este foarte prezent

in marile metropole i realizarile in acest domeniu incadrate in

sobrietatea unitara a unei estetice urbanistice, formeaza una dintre
agreabilele atractit tale unei capitale. S'ar putea spune ca este cartea
de vizita a lima centru oclatizat.
In Bucuresti exista tutu% un pitoresc in arta strazii de
care trebulie sa se tie seama. SA nu se tate ca la educatia
plastica a cetateanolui a ajutat si mai ajuta insa minunatiile
de zugraveli expuse pe zidurile gradinilor au mititei in care
pajisti verzi ca looted, lebede si domnisoare, continua perspectiva
scaunelor strambe si a pietnisului mozaicat cu mucuri de tigari.
Dar fix/mete negustorilor ?
In pictura lor constiinaboasa si naiva sunt concentrate
toate genurile de arta: peisaj la muntele Ararat" marina:

Lupta dela Port Artur", flori: La

doi trandafini" portret: La

nepotu", tablou istoric: La Generalul Kiseleff i sentinela Romana", tablou animalier: La leul si carnatul", nud: La Regina Noptii", ca sa citam doar cateva la intamplare. Un studiu
asupra firmelor din capitate ar trebui sa se intreprinda fara
intarziere pana ce firma de metal cromat si neon nu le va fi facut

complect sa dispart.

Ar trebui sa pomenim aeasernenea de suprafetele mari

ale baricadelor de lemn si ale calcanurilor descoperite. Pand

www.dacoromanica.ro

Mac Constantinescu
mai

eri, singura lor decorattune, in afara de patina vreniii,

i a oamenillor pentru cele inferioare,

penfru partite superioare,

era mimosa din grafite obscene, din arabescuni trasate in carbune, cateodata cu oarecare /entente si din texte imptmatoare
scrise cu chinoroz de maini agramate. D2 cativa ani insanitatile
raman din ce in c'e mai periferice. Grafitele au schimbat de gen.
In locul lor a aparut aNul. La inceput, orori de arta tipografica
tu texte mrunte culese in Mere inflorite i desene inepte, a
ajuns intr'un timp relativ scurt ,gratie vtigurosalui talent al catorva artisti grafici romani si al unor tIpografi cari n'au precupetit nIna un sacriliciu pentru instalarea color mai perfectionate prese, s nivalizeze cu arta pubnlitarti, din strainatate,
contribuind astfel la aspectul decent pe care trebuie sa-1 alba

strhzile unei Capitate.

0 alta problema e aceia a elementului statuar. Fie ca se prezinta sub forma de monument, in piata publica, de lucrare de
arta impodobind fruiter, agrementand scuaruni sil parcuri .sau desavarsind fatade de palate, in frumusetea si coloratura culturala
a unui oras, joaca un rol deosebit de important $1 merita a
fi luat in consideratie cu toata atentia cuvenita. Realizarea
artistica a monumenteler precum si punerea in valoare a aceStei

realizari: prin prezentare si. a5ezare, sunt de cea mai mare importanta in estetica unei metropole. Structure Bucurestilor se tale
oare la inaltimea unei Capitate care prin definitie trebuie sa
fie un indreptar de gust artistic si de luminare pentru toate cecelelalte centre ale triii? Fara indoiala, nu!
Prea numeroase ar fi degetele unei maini dace s'ar in-

cerca sa se numere pe ele statuile

meritorii ale Bucurestilor.

Despre amplasamentul lor nici nu mai poate fi vorba.

In schimb avem: o supraproductie de redingote de bronz, de

soldati care joaca golf si de gaini jumulite care ar vrea sa para
vulturi. Stilul Standard al rnonumentului de dupa rasboiu, creiat
de artisti lipsiti de talent, de intelegere i scrupule, de multe ori
in colaborare cu comitete incOmpetente, stil nenoroobt care a con-

taminat dela un capat la altul tara romneased, isi are sucursala

Bucuresti cu numeroase exemplare tipice, agravand estetica
statinara a Capitale. Dintre cede post si ante belice vom cita
cateva: astfel monumental depe cheiul Diambovitei in cartierul
Cotroceni, cel din cartierul Plata Lahovari, care parafrazeaza
celebrul l'ihomme qui marche" al lui Rodin in l'homme qui
tombe". Fivem monumentul din Piata Roman in care un plug
51-a

www.dacoromanica.ro

Estetica strzi'

a crescut langa impecabila redingota a batranului patriot, Lascar

Catargiu. Exemplele sunt mult mai numeroase si ar da loc la,
descrieri destul de umonistice. 0 plimbare prin Bucurestii monumentali este edificatoare.
0 cauaa care a contribuit la nenorocirea statuarei Bucurestene este o idee foarte laudabila cand e sincera i reprobabila
cand e aplicata fara intelegere. Intr'un timp cand sculptor:I romani
erau rari si no cu destula experient pentru monumental s'a fact&
apel la artistid straini care sa realizeze cele mai importante
statui ale Bucurestilor; procedeul s'a contnuat Si mai tarziu,
chiar atunci cand nu se mai sitmtea nevoia.
Un rezultat fericit a fost state. lui Mihai Vileazu. Un
rezultat nefericit: monumentul lui Take Ionescu. S'au iscat destule
discuti
mai

in

jurul

acestui

ultim

monument.

Nu

voim

cadem in ele. Fara sa analizam prea mult cauzele ,putem

totusi face urmatoarele constatari: de cate ori s'a facut apel la

un artist strain acesta a fost ales dintre cei de a dower categoric

si care era departe sa reprezinte o vale.: artistica autentica,

lui. Cu o explicahila neintelegere i detasament,
artistul strain a tratat temele scumpe noua, cum ar fi tratat

in insasb tara

temele scumpe noua, cum ar fd tratat pentru papuasii din Noua

Zeelanda. Tot ce l'a interesat dela noi a fost in special cantitatea
apreciabila . de aur cu care rid o tara din lame nu i-ar fi .
rasplatit munca.

De aceia vedem socluri care nu se leaga cu bronzurile,

reprezentari Umane de batrane naafi romanesti care seamana aidoma
cu un barbat model foarte cunoscut in cercul artistilor din Montparnasse, prin bizareria imbracamintei si a barbel, soldati romaul si taranoi despninsi din arta impersonala a secolului trecut
sd cai turtiti de peretii piedestalului. 0 arta sforaitoare si inexpresiva in
romani

goana diva, teatral eftin; care

dacd e vorba s fim
se putea face cu bani mai put:11i i sigur ceva mai
bine de oricare dintre sculptonii nostri. In timp ce Dubois lucra
la Paris monumentul lui Take Iondscu, trala in acelas oras un
Bourdelle si la not un Han, Jealea, Medrea.

Duna cum o casa se conStrueste cunoscandu-i dinainte

terenul i. vednatatile pentru acordarea sa cu mediul inconjurator,
tot astfel un monument statuar se concepe cunoscand dintru in-

ceput cadral in care va fi inaltat. 11 deplasa un monument din

locul pentru care a lost creiat inseamna all reduce in mod simtitor efectul sau artistic. Soarta de proletar a unora dintre cele.

www.dacoromanica.ro

Mac Cone tantinescu

britattile neamulut ii unnareste in limp, cu o implatabila ironie.

Redingotele lor impietrite continua sa se mute la termene legate.

Astfel, statuile de pe Bulevard, astfel,

recent monumentul infan.

teriei conceput pentru o plata

plasat intalta.

Bucurestitt supranumit orasul gradina sufera de lipsa de

gradini publbee. Nu sunt gradini, nu sunt seuaruri. Avem o excelenta apa de Mat, n'avem insa fantani. Lipsind gradinile,

scuarunile ,fantanitle, e foarte greu de gash un loc pentru plasarea

unui grup statuar ,care sa fie altceva decat redingota, cased,
sau vultur.
Pentru arterele minore, precum si pentru statuara gradinilor,

motivele de plante i animate au format intotdeauna cele mai

agreabile utttizarei. Nevoia carierii unei arte cat mai autentice din
elementele POmenite nu este regent& Ea a format obLeet de
preocupare in spiritul unlit rege ,ca Henric al IV-lea al francezilor,

care in zonile celM de al XVII-lea secol creia langa Gobelins,

minunata Jardins des Plantes", inzestrata cu cea mai bogata
colectie de plante de ornament, menite s serveasca drept model
de studiu decoratorilor de tapiterii flamande, adusi in Franta V
instalatt idapropriere la manufacture core's curand avea sa devina
atat de cerebra s i atat de franceza. De mat bine de trei secole
Jardin des Plantes continua sa fie pentru artisti acelas -Important
centru de documentare. Din ferieire avem si noi gradina botanica,
o podoaba a Bucurestilor prea putin cunoscuta Inca spre a fi
apreciat cum se cuvine, pana mai deunazi servind doar ca instrument de lucru pentra studentil in stiinte naturale. Amenajari
speciale incepute de municipiu i conduse in mod destoinic o va
face in curand accesibila Bucurestlor.
N'avem animaheni pentruca n'avem un pare zoologic. Se
pare ea" un sculptor roman dorind de curand s plaseze intr'un monument o figura de leu a Penult
se duca pana in
Italia, ca la o gradina zoologica de acolo s'ajunga sd-si studieze
modelul in carne i oase.
0 menagerie importanta a propus Muncipiului infiintarea unui

pare zoologic. Nu stim din ce cauza propunerea a esuat.

Este insa un mare pacat si o mare lips& Orasele apusului
se intrec care mai de care in realizarea cella mai sistematic si mai
complect pare zoologic, amenajari s imbunttiri aducandu-se
in fiecare an. In ore anumite, zilnic, animalele pozeaza artistilor
. care isi au in salt speciale instalatia necesara unui atelier de

www.dacoromanica.ro

Estei, a strzii

picture si sculptura. Din medial acesta a inflorit arta atat de

universul cunosouta a unui Barge, Matteo Hernandez sau Pompon.

In fata atator atentate impotriva frumosului si a bunului

simj intrebarea se infirdpeaza firesc: existh oare la Primarie

vre-un control superior care sa vegheze cu autoritate si in special

cu

pricepere asupra esteticei Capitalei, in

afatta de serviciul

de arnitectura aglomerat cu atatea alte atributduni?

In Bucuresti exista decoratori; exista oare artist? Dace
totusi se afla un control, el este insuficient si mai ales gresit organizat. Inteo vrethe Municipiul mai sensibilizat si-a dat setila
de o mare lacuna, pe care a cautat s'o remedieze. In consecinte,
in timpul primardatului d-lui Dobrescu, si din initiative d-sale,

se creiase pe langa Municipiu o comisie estetica formata din

artisti Si tehnicieni. Filegerea membrilor fusese facuta cu matte
pricepere insumnd elementele cele mai reprezentative ale unei

arte actuate, deci viialil. E usor de injeles rolul important ce

l'ar fi avut aceast comistie, in estetica urbanistica a Capitalei.
Din nefericire Comisia a avut o viata prea scurta ca sa' 'poet
trece la realizari si cred ca pane azi a rams inca neinlocuita.
Este un mare pacat pentru Ca prezenta unei asemenea comisii
de estetica este impertioasa mai ales in orasele in care o indrumare

artistica e absolut necesara. Bucuresti se numara printre aceste

orase.

Un ores de proportii vaste ca Bucurestii ,cu o populatie

impresionanta, metropola unei jri mari cu prestigiu indiscutabill
in sud-estul Europei ar trebui sa ckspuna de o intreaga legiune,
de decoratori si artisti plastici, pe care sa-i utilizeze in permanenta pentru propasirea si mennjinerea Capitalei la un nivel
cu totul superior. In strainatate nu numai Capitalele dar chiar

orasele de a doua categorie isl fac un punct de onoare de a

incuraja munca artistilor din care sa-si recruteze elemente pentru
folosul colectiv. Not avem o Koala de arte i meserii care furninizeaza meseriasi merituosi, avem. o Academie de arte frumoase
care furnizeaz in special maestaii de desen i caligrafie 'Irma nu
avm nici scoala de arte decorative, care s'ar parea sa fie
atilt de ecesar,a pent% viata artistica a unei metropole. Cu-

rioastem orase din strainatate in care pe langa Deane primarie

de sector functioneaza o Koala serala de arte decorative, perfect
utilita cu atekere si instrumente pentru fdecare ramura cu profesori destoinici i deVotati, unde elevul sau amatorul gaseste in
mod cu totul gratuit ,materialul i indrumarea necesara.

www.dacoromanica.ro

Mac Constantinesca

Complectarea cercetarilor in arta si sugestlilor ajutatoare

creatiei, se face pnin biblioted de specialitate in care un vast
material documentar clasat cat mai logic 5i cat mai practic st cu
usurinta la indemana cercetatorilor. Un exemplii impresionant
n1-I ofera biblioteca afectata muzeului de arte decorative din

Paris, care in afara unei bogate colecti ae cart i reviste de

arta, cuprinde in Intense cartoane matenial de sugestie si documentare artistica aranjat dealungul aidurilor salii de lectura,
spre a fi consultat cu usurinta de cercetatorii care dispun de el,
fait nici o formalitate. Mese speciale pentru specialisti, hartie
de calc i creioane ii ajuta sa-si noteze pe loc elementele de
care au nevoie in cercetarile lor. Functicnari specializati in
materie, stau la dispozitie pentru orice fel de lamuriri suplimentare.

Daca intr'un oras in care arta se arata in toate formele sale, pe

strada, pe fatade, in muzee, poate functiona cu atata succes o
astfel de biblioteca cu atat mai mult intr'un oras ca Bucurestii,
in care materialul muzellstic este departe die a forma o documentare

complecta pentru un cercetator, necesitatea infidntrii unei astfel

de biblioted s'ar impune.
Suntem cu totik convitisi ca talentele plastice nu ne lipsesc.

Ba am putea afirma ca avem artist ale caror opere ar putea

cu succes s figureze pe citmeza oricarei expozitii din straintate.
Lucrarile lor se risipesc insa in case de mici burghezi i coleotionari de make. Foarte rar in muzee i colectiuni instalate
in localuri facute pentru alte scopuri dealt cele.muzeistice si pe
care numal iritamplarea unor legate generoase le-a pus in situatia
curioasa de a trece dela locuinta pasnica de om asezat, la galerie
pretentioasa de muzeu. Municipiul cu ajutorul Statului ar avea
datoria s centralizeze cat mai neintarziat intr'o cladire vast
care s raspundfl tuturor cerintelor impuse de muzeologia modern, tot ce arta romaneasca are mai Moratoria Acest vast palat
care ar fi muzeul Bucureiilor ,ar fit una din marile podoabe ale
capitalei, un important punot de atractie pentru straini si un
-enorm stimulent pentru adevaratt artist Can vor avea prin
certitudinea de a-si sti opera de arta pusa la adapost in acest
vestibul al nemunitii, un stimulent serios pentru calitatea productiei
artbstice. Muzeul Bucurestilor ar trebui s intruneasca la un loc
sectie de arta plastica, pictura, sculptura, gravura, sectie de arta
populara ,sectie de mulage si reproduceri clasate metodic dupa
cele mai caractenistice reprezentari plastice din arta noastrA welch*,

www.dacoromanica.ro

10

Estetica streizii

laica i religioasa, precum i biblioteca de specialitate despre

care am pomenit. Flinta unui astfel de muzei ar trebui sA formeze
rezumat al vieldli artistice romnesti, o scoal vie pentru
cetateni in formarea gustului si un important punct de atractie
pentru cAlatoril straini, cari ne vizieazn capitate . Aceasta pentru
prestig:u1 merit noastre.
un

www.dacoromanica.ro

PENTRU 0 ARTA URBANISTICA

,

de M. ARTAREANU

S'ar putea crede, de unit., ca anumite probleme au un

caracter atat de limitat, de strans intre realitati pipaibile, incat,

'

orice depaseste intelegerea obicinuita, insemneaza ori fantezie, .

ori dorinta de singularizare. Astfel, ar fi, de pilda, cercetarea frumosului in cadrul migalei urbanistice a Asociatiei care ne-a '
final cinstea sa ne insirue pe distal simposionului de azi. Si
tocmai acest fapt insemneaza ca nd egam o atare lipst de inte-

legere. Insenmeaza ca luptam pentru a restitui orasului, pe langa

atributele materiall:ste ale aglomeratiunilor de munca si de castig,
aspectul profund necesar pentru colectivitatea =lane, acela al
organizmului viu, servind nu numai ca scop practic imediat ,ci si
ca inlijloc ipentru un anumit tel social.
Orasul este un miraj inainte de a constitui o realitate

Spre acest oras, spre tinta tuturor dorintelor si mai ales a tuturor sperantelor, se indreapta pasii increzatoni si ai eelor ce cauta
painea; se avanta insa i sufletele celor ce bannesc, fara s
atirme,
cred, fara sa martuniseasca, Ca, in labirintul strazilor,
in vapaia mietii accelerate, in simfonia sgomotelor, se gaseste
scanteia rnagica, a unei trairi fericite.
Fir Di usor sa aratam
ea painea se gseste si
in afara ora,selor; nu se cade, Insa, sa negam irezistibila
atractiulne pe care o exeroita metropolele. i, suntem_convinsi ca nu
se poate inehipui nbei o cugetare einstita, irifluentakd chiar de
.

cei mai sedan: semidocti materialisti, cari s creadra ea aerial

e o rnastna, cia toata viata nu e dead o loon pentru procuirarrea

www.dacoromanica.ro

'-

12

Pentru o arta' urbanistleti

coinbUstibilului neoesar functionrei mastnei, ca, deci, in afarasau

inlanntrul indtvtdului nu mai exista nici o alta necesitate. Am

vazut cu tail cum, cigar in tara aplicarei pe teren a principiilor
Materialismului istortic, problemelor sociale li se recunoaste dubla
infatisare material, i sufleteasca ,cum insusi Koganovici, secretar
general-adjutant al partiduluti si prim ajutor al lui Stalin, examinnd chlar problema urbanistica, insista in diverse lucrari asupra rolului frumosului in %data orasdneasca.
Este drept, ins& od intre aplicarea unor Planiticari, de dreapta

SaU de stanga, de extrema stanga sau de extrema dreapta, Si

dibuini, lipituri, improvizari si mai ales nepregatire, nu poate
eixsta nci o asemanare. $i, din nefericire, pond mai acum vre-o
zece anti, totul la noi s'a danprovizat in materie urbanistica, totul

Se petrecea sub semnul electoralultri ,primaria neconstituind cleat

o necesara tramliulin politic. Penioada de cam o jumatate de
veac, Oonstitudind o rusdnoasa iincon$tjent i evidentierea unei triste
dar reale neirregatirt a elitelor conducatoare.
Timintitd-va, v rog, acea romantica epoca a semanatorismului: exaltarea virtutilor stramosesti $i exaltarea brazdei,
dar i imperdosul apel pentru intoarcerea la ogor. Cu .alte cu-

vinte, supra-evaluarea rolului pahnasului agricol, pentru a ajuta

declasarea unei burghezii neconsolidate si a Unui proletariat in
care se Manta, poate, o primejdie posibdla.
Arnlirrtitdj-iva excesele verbale ale acelui semanatonsm, in-,
fatisarea orastklu!, ca Sodoma a neamulud, afurisdrea urbanului si
zeificarea vdetti rurale. 'Afrninttli-va, ins& deasemenea, macar pentru
partea anecdotica a istoniel noastre contimporane, ca toti rotagonishi acelei mislead, plecaserd 'dela sat, lasand coarnele rudimentarului plug vii. intorcand spatele frumosului static, pentru
a le canta virtuOle intit Muffle orasului Sodom& p caldaramuffle cari dadeau un aspect cerninal oricarei actiuni, numai
si numai fthindca era oraseneasca. Ganditi-va daca nu se asemana
aceasta atitudine, cu cea a cetateanulud roman de origina. Strain&
care, in valtoa ea NW-el la care rnrf d Team in*eie'ere3 rta'ulra
sau national, vis mlllenar, hind intrebat ce ar dori sa fie in
erarhia administrativa a noului stat, a raspuns: Consul la Bucurestl.
Dar, sa admitem, c
orasul n'ar constitui mirajul
i ca dear ft decat o realitate. Sa presupunem,
deci, ca, in fata reacitatel urbane, ar fi reatitatea diral si ca
aceasta din Ulna ar constitui idealul. C azel cantat Stat taranesc",
ar insemna programarea, pentru vittor, a c!nversArei exodului, de

www.dacoromanica.ro

M. Ar ;Wean

13

asta data, dela oras la sate. Ar fi oare posibil pentru nafiune?

Raspunsul nu

ne

vom

ingadui sa-1

mofivam. Este acel pe

care Dv. toti raft da: nu. Nu, earl ca i acel personagiu-al
lui Ibsen, dupa o serie intreaga de transformari, intoarcerea la
aspectul primar al flintelor, ar insemna i disparitia noastra.
Din ferktre insa, nici lozinca Statul taranesc" si nici alta
azi nu se incumeta sa sustina o atare aberatie. Orasului nu-i se
mai neaga insemnatatea, chtar dna de multe ori nu-i se banueste
menirea, tar doctoni sau numai prieteni, ii cerceteaza nevoile
asa Punt face apoiatio urdbantistica sub impulsul mutt!! care a gAsit
fotolicul prim-lariat al Bucurestilor vacant aproa0 dela infiintare,

a dattelectualulut care a Myna, si a reusit, ceeace e mai mult, sa

fie un adevarat Primar, a D-lui Dem. I. Dobrescu.

In cadrul unui oras artele nu pot avea decat un rol de
capetenle ;i, va rog, sa binevoiti a refine Ca n

spunem numai ca

orasul are indatorirea de a fi mediul prielnIc in care urmeaza a

se dezvolta artele, ci ,mai ales, ca rolul frumosului in viata
oraseneasca e de cea dintat insemnatate.
Deoi, pe cale de conseesita logica, asa cum vom privi
artele in cadrul orasului, urmeaza a le prIvi si in cadrul, mai

mare, al vietii de star:

Orasul este caracterizat, in primul rand, prin munca grea,
istovitoare, dar mai banoas, care se desfasura intre zidurile
sale.

Dar munca, daca pnin acumUlarea de bogaT e, (l nastere

luxului, prin oboseala cere, imperios, distractie. Distract'. ochiului,
distractia auzului, incantarea simturifor.
Luxul orasenesc, incepand eu confortul (forma primara) $1
mergand pana la ultimele rafinamente ale model, reprezinta,
pentru greaua viata oraseneasca, implinirea partiala a obtigatiilor

acelui adevarat Contract de Munca ce este Tata, cu ore de lucru

si ore de repauz, cum spune intr'un studin despre Spectacol $1
Spectatori" din punct de vedere pathologic, Doctorul Tavernier.
Dar in intervalul intre orele de munca? Dar in orele de
repauz, in orele in cart intervine o alta ,activitate, si mai grea,
$i

mai fstovitoare, activitatea

psihica? Dar in

orele in cari

sufletul se intreaba dece nu putem face in viata decat ce trebue

si nu putem nc ce visam, dar nici ce vroim sa facem?
In aceste ore de deprimare inerenta oboseri, in aceste ore
ale fiecaruia dintre noi, intervine Orasul, cu tot ce are ra:i, dar
si cil tot ce are bun. Intervine prin convulsiunea strazii vesele,

www.dacoromanica.ro

Pentru o arta urbanistica

14

croite pentru oameni si nu pentru strania placere de a despart

casele dupa o anumit simetrie, intervine prin sgomotul care ne
arata oa nu suntem singuri, dintervine prin distractia, care nu de-

pinde decat de starea de progres in care ne gasim pentru a

nu fi numai uitare, cad eitadinul, asemenea creatorilor de arta, nu

cauta decat posibilitatea de a fugi de sine insusi, ci i inaltare.

Arta Si orasul? Dar poate fi el 2nsu,si o opera de arta,
odata ou obligatia de a salaslui artele, constient i parinteste.
Rolul social al artelor? Dar reese clar din putinta ce o

dau omului de a se transfigura, identificandu-se.

Rolul social al artelor? Dar din chlar clipa in Care omul

a fost creat, a (titbit, a adorat, a admit at, iar efortul perr:tu a,
'exprima aceste sentimente s'a tradus in opere de arta. Origina
artelor salaslueste in aceste eforturi violente ale sufletului primitiv de a scapa de obsesia psihica a anumitor sentirnente prea
puternice,
pentru a le fixa in
constente sau subcanstente
afara, modeland din chanul sari, dolul intruchipat in piatra, in
sunet, in cuvinte. Si atunci, daca aceasta afirmatiune nu este un
neadevar, cline ar putea susfine un popor poate fi inchegat
din neferdoiri multiple; ca poate dura ca atare?
Romani! spuneau Panem et circenses" si in aceasta formula lapidara reuseau sa exprdme si necesitatea hranei, dar si
nevola, dniperdoasa, a jocului in viata sociala, joc inteles ca o
forma a artei, arta ce este considerata ca o forma superioata,
discIplinata,suhltmata a jocului. Si, ne ingaduim sa credem ca nu
suntem izolajfi atunoi cand afirmam parafrazand pe Profesorul
Freud, ca arta a fost creata, sub presianea nevoilor vietii sodale, pe socoteala satsfacerdi naturale a pornirilor vietii
duale si contnua s file intretinuta de fiecare om care aduce,
la randul sau, acest sacrificiu, de a-si satisface pornirile instinctive, nu in folosul sau propria, ci in folosul conrunitatii.
Ei Wine, daca veil binevoi sa admiteti ca nu suntem departe de adevar, daca veti considera, ca si noi, ca eroii cotidianului

embei ai Parlamentutri, sau vai!, mai mutt. nu mai

satisfac nfic,i macar minimele cerinte ale sublimarit prin identificare,

daca jocul politic, scoborat dupa banicadele anului 1789, se

pravaleste in dispret spre tot ce e mai josnic, daca singuraticele

viata publica se pot numara pe'degetele unei
singure mini, daca deci, in loc de necesara inaltare i uitare
de sane, nu mat e cu putinta, pentru omul izolat, decat retragerea
figuri ldmpezi in

www.dacoromanica.ro

'

M. Artreanu

1,5

in sine si dispretul, este clara, credem, ivirea nevrozei generatiei

de azi.
In slujba ei, viata oraseneasca trebue sa fie altceva &cat
e, orasul trebue sa inceteze de _a fi o aglomerape i sa devina,
in sfarsit ,reallzarea unui miraj necesar.
In temelia acestei renasteri nu poate fi decat arta, iar
Orawl non, pe de alta parte, nu poate fi, decat organlsmul vitt
prin care luana sa fie asigurata si trupului Si sufletului. 0 cere
nu numai necesarul mers spre progres, dar si o elementara prudenta social&

Spre atingerea acestutt scop, se cade sa se creeze, cad nu

se poate continua nitride. De ce, ne veti intreba, poate? Ei bine,
cu amaraciune, dar b cu rusine ,trebue sa spunem ea', in cadrul
legiferarilor masive si sgomotoase, in noianul celor vre-o cincisprezecemii de legi votate de Camere, dela rasboi incoace, nu s'a
gds. &merit a se zamisli principiile necesare, imperioase ale
artei urbandstice.
L.11
L. [.[[ ij
ori cat de fats-Imitam, pe cat putem mai servil, eantam
I

diverse coruri de Wei gasite gata mestecate in Apusul prea

darnic in Wei, dar nu am lost in stare ,privind in spre soare-.
in

apune, sd furam entuziasmul musolinian, sau, spre soare-rasare,

sarbuinta creatoare a nouilor stapani ai fostului pravoslavnic
imperio.

Arta urbanistica, protectiunea si incurajarea artelor in Bucu-

curesti, depinde de capriciul urnelor prea abile pentru a fi inteligente, prinelpiiile dureaza cateva zeci de saptamani, programele primed implintirea strictelor obligatiuni de cinstit adminis-

de pilda pavarea strzilor --- der nu pomenesc o iota

tratie
despre acel superflu" dispretiuit de e4ectori", dar care este

faisi es*dialul.
Ce am dori,
Si

deci, in visurile noastre ? La ce vor servi

Constatardle realitted, tristei realitati de azi i plasmuirile

pentru vigor?
Visam ceva mai putin revolutionar decal ar putea avea infatisarea: intronarea Artel urbanistice, utilizand si experientele
Subestive, din afara, neignorand, de buna seam& nici specificul
punctului geografic Si etnic in care ne gasim.
Neignorand deasemenea si cu precumpartre, un lucru si
anume: ca numai in colaborarea cu Arta, se poate inchega o adein sensul bun
politica urbanistica.
varata
1

www.dacoromanica.ro

16

Pentru o arta urbonistica

Sperantele ne sunt oare ingaduite? Desigur c da, cad

si d-1 Dobrescu i actualul Primar General ,au rupt, se pare, cu
traditia, nenorooita traditie a lipiturilor edilitare.

Mergand, deci, sore un non Bucuresti, spre un oras al viltorului drag indflattirii noastre, indrumandu-ne ,poate, spre acea
Metropola a culturiti, nadejde cantata, tot, aci, acum cateva saptamani, este fireasca i necesara o privire necrutatoare a realittii
de azi. told, clod ,rostul acestor Aspecte de Arte, cari sunt,
in fond, constatarea Calvarului de lent si de azi a Artei in
Capita la Tara romenesti.

www.dacoromanica.ro

SPECTACOLELE STRAZII
de SANDU ELIAD
1

In calitate de cetteni, Doamnelor i Donmilor, avem tin

permanent, dar mrunt deziderat: nudi cerem piliniarului decat sa
ne fericeasca.
Suntem convtinsi ca avem dreptul nu numai la apa, lumina
eleciricL curatenthe, viata eftina, mijloace de transport, parcuri
inflorite, arene sportive dar ea e de datonta parintelui comunei sa
ne pue la dispozitie manifestari de arta i distractii de bun gust.
Ticeasta ar fi si legatura dintre urbanism si spectacol, amplificat prin raportul dintre sufletul colectivitatii i administratie.
Legatura en atat mai strimsa cu cat e vorba de spectacolul
strazii si al arenei.

0 constatare ,mai intai ,deil nu nou: timpul pe care ni-I

din ce in ce mai redus. Traim, pe masura
ce technica se desavarseste, o riga mai cOlectiva. Incepand eu
Incrul pe care-1 implinim in comun, in birouri ,in ateliere, laboratoare, urine, trecand la masa pe care o luam in restaurante,
petreoem acas e

la spectacolele -la care asistam in colectiv, la lectura din biblioteci,

la rasfoitul ziarelor i revistelor la cafenele ,la muzica pe care o

auzim in &Mile de concert, ne trahn viata in comun cu semenii

n
foarte online ceasuri din cicrul celor 24 ne raman
la dispozitie, ea sd spunem asa, personala. Pentru o mai clara
nostril

prezentare a problemel e bine sa precizam poate ca tendinta de a trai

in comun, in multime, nu e datorita technicei, ca ea existe la asczarile omenesti cele mai primitive ,dar, ca technica elibereaza pe
locuitorul oraselor, redandu-i timpul ca sa Si-1 intrebuinteze cum

www.dacoromanica.ro

.
Spectacolele strazii

13

vrea. Datorita nevolei de tovarsie, sentimentului de scufundare,

de integrare in multime, cetatenti oraselor Muncie strazile in
timpul lor fiber, decum vremea e favorable.
Datorita unui alt instinct, acestlalt de ordin teatral, atitudinea victonioasa a barbatilor, cea cuceritoare a femeilor, hainele
Mr Sarbatoresti, ciripitul i zumzetul lor, alcatuesc primul spectacol neorganizat al orasului : viata in plimbare. Cat de masurat

ne este timpul, trebue totusi s ne opnim putin pentru a insista

asupra existentei instinctului teatral. In cursul vietii omenesti

instinctul despre care turban poate fi identificat de multe ori:

in felul cum isi organizeaza copilul joaca, in aerele pe care ni
le dam drupa imprejurari, in exagerarlle de masca s tinuta cand
primim o veste sau cu care intampinam un .prieten sau dusman.
Cu tot Ceeace e prefacut in atitudinea noastra dam dovada existentei acsestud instinct. Cei care s'ar interesa mai de aproape de el

vor gasi date ample in Le Theatre dans la vie" a lui Nicolas

Evreinof I.

Mantle spectacole ale still& sunt cu putinta datorita acestor

doua instincte: nevoia de multime si instinctul teatral, dar sunt
prilejuite totdeauna de un /notify instigator. 0 mare bucurie, o
mare durere, un eveniment al carui interes cucereste colectivitatea,
formeaza canavana pe care se brodeaza spectacolul multicolor si
polifon al strazii. Singura conditie pentru reusita acestui spectacol o
pasha precizata inteo fraza a lui Jean Jaques Rousseau: Ridicati in
mijlocul piettii o coloana inflorita adunati in jurul el poporul

si serbarea populara e gata; sau faceti sil mai bine, atrageti pe

spectatori in spectacol, faceti din spectatori actori ;faceti ca

fiestecare sa' se ogliindeasca in celalalt pentra o mai stransa incIngere a colectimittir.

t
Gasiti in fraza filozofului francez conditia de baza a spe,ctaoolului strazit: participarea multimei nu in calitate pasiva de

spectatori el in calitate dinamica de actori ai serbarii, de creatori ai ei.

Serbari nu inseamna numaidecat eftine amuzamente cum

s'ar putea crede de catre cei care n'au incredere decat in arta
aristocrata a indtvidului. Toti cei cari s'au odupat vreodata de organizarea unut mare spectacol popular stilt ca cu putina atentie un
spectacol al strzil san arenei poate deveni o mare desfasurare
de arta cti singura 'tonal& s urmeze sfatul unui istoric al serbaffler i cantecelor revolutiei franceze Tirsot: Acei cari vor
sa schlimbe o serbare populara intr'o nesfarsita petrecere dansanta

www.dacoromanica.ro

Scradu Eliud

Ig

comit o mare greseala,a principala menire a unei serbari e sa

anime sufletele". Mari le spectacole ale straei pot si trebue sa fie
momente sarbatoresti de elevare sufleteascA. S parasim pe istorid sti filozoti i cland o raita printre serbarile si spectacolele

de aiurea sa chtzu'im ce s'ar putea face la noi..

Cine nu cunoaste Carnavalul dela Nisa, daca nu din vAzute

simple proceMune religioasa in
cinstea Craccionului s'a transformat cu incetul intr'o serbare cu
caracter grotesc. Defilarea de care alegorice, de fliguri extravagante, de magi fantethste, de muz:ei sl multime in delir nu
are Milne comun cu procesriunea initiala, nici maca,r data, dar a

macar din auzite. La inceput, o

castigat in amploare $i fanteee atragand azi mii de turisti avizi

de un spectacol grandios.
Comma acestei statiuni balneare si marile intreprinderi comerciale % iindustriale investesc in fiece an sute de mii de franci
pentru reusita acestei serbari. Afluenta de turisti dovedeste ca
banti investiti de care comun si comercianti sunt bine plasati.
Marile spectacole sub oer nber la Salzburg organizate de
conducerea acestui ores 5: larg stipenditate de statul Austriac aduc,
prin massele de figuranti utilizati i caracterul neobisnuit al montarilor, o contnibutie vie la exemplificarea unor reusite spectacole
populare.

Passionspiele" dela Oberamergrau, spectacol cu caracter

li regisat in intregirne de locuitorii oraselulud, in
stilul pasiunelor din evul mediu, e din zece in zece ani object
de pelerinaj pentru o mare multime de turisti veniti din toate
religtios, jucat
continentele.

Gelosi-de aceste mar: manifested populare de arta care atrag

strand i anima pe concetateni, Italienii se straduesc de cativa ani

pentru organizarea unor atractii asemanatoare. Au facut apel la

marele legisor Max Reinhardt care a montat la Venea pe pieta
San-Mardi, Negustorul din Venezia", liar anul acesta in luna
Mai, la Florenta vor continua marile spectacole in aer liber.
Moscova Si Leningradul pain pozitia lor politica sunt si mai
obligate s'a determine manifestarilor de strada, marilor reuniuni
populare, caracterul lor artistic. Incepand cu revistele militare, ctt

propaganda pentru piatitetcd", cu opera de luminare, toate proserbarile sunt organizate i canduse de regizori cu
autoritate. Tot ceeace priveste spectacolul strAzii e studiat si pregait cu minutiozitatea cu care e lucrata oricare manifestare de
arta. In cartea luii Rerschentzewc Das schaepferische Theater"

cesiundle

www.dacoromanica.ro

Spectacolele strtizii

20

aparuta Inca in 1922, sunt cuprinse cateva descrieri de asemeni

spectacole ale strazilor rusesti, care temesc prin maretia si
stilul lor.
Cu scurta trecere in revthsta a calor mai cunoscute manifestari
de arta a straziii 91 in arena, am vrut sit atragem atentiunea

intetesuluth cu care sunt urmanite aiurea aceste forme de

anima sufletele popoarelor dar au ajuns
in iilthnji ani adevarate atractii turistioe internationale. Orase, regiun( intregli, traesc rastimpul dintre un spectacol i altul din
castigul acumulat cu prilejul acestor manifestari de arta. Mai mult,
asupra

arta care nu numai ca

localitati care nu insemnau nimic pe harta lumii, au ajuns datorita spectaoolelor lor populare, sa fie celebre in iota lumea..
Dar attar daca n'am urmani dobandirea unei asemenea glorii
tot ar trebui facut ceva pentru spectacolele strazilor Bucurestiului;
la inceput macar pentru infrumusetarea vieft. orasului ,si pentru
elevarea qufleteasca a oetatenthlor.

Ce s facem?
Din vechth neamul romanesc are samtul teatral desvoltat.
Dace n'ar fi sa citam decat Vicleimul, Colindele, decat strigaturile

la bora, decat Calusarii

inca vedem ca ar exista un material

thilial pentru spectacolul de strada. Dar in afara de materialul cu

caracter oarecum religios, un alt material folcloric extrem de

bogat ar putea sluji de bazd unor procesient de arta si serbari

anuale ,de pilda in toamna, in dmstea culesulut de fructe: defilari
de care alegorice, expozitii, coneursuri cu participarea locuitorilor
in costurnele nationale ale regdunai din care sunt de bastina, cu
jocurile $i cantecele lor.
S'ar putea crea o saptamana a mestesugarilor. In aceast
saptamana, pe una din pietele orasului s'ar tine zilnic concursuri
pentru alegerea celui mai bun fierar, tamplar, olar al Orli si. asa
mai departe. 0 incercare timIda, in 'genul acesta, am facut la
"Expozitia-Targ a Industniei Romdnesti", cu indemnul d-lui Cezar
Popescu, comisar al eipozitriel. S'au tinut

atunci

la

Firenele

Romane o serie de concursuni intre brestag, foarte gustate de

Fume. Si cu drept ouvant: Un cor de 150 de Eerari in salopete,
treizeci de forje duduind sub focuri, nouazeci de ciocane cazand
ritmic pe nicovale, animatia la verificarea si clasarea obiectelor
faurite, nerabdarea pentru aflarea prenfetilor, bucuria la stri-

garea fiecarui nume de premiat nu sunt privelisti i emotii de

fiecare zi. E mai multi si mai largd emotie de arta, intr'un

www.dacoromanica.ro

Sandu Eliad

21

asemenea spectacol decat in ;mite din spectacolele de pe scenele teatrelor.

0 stiptamand a breslelor ar fi un neintrerupt spectacol

care ar angaja in sfera sa sufletul intregulai oras de muneitori

51 ar fi poate cel mai frumos chip de a sarbatori munca.

Dumneavoastra poate yeti rade, der v voi marturisi totusi

ca mi-ar place sa, vad la sosea inteo chnineata de primavara

un cortegiu de faetoane de laptari,, spilcuite de sarbatoare, cu
vasele de lapte puse la vedere, inmate, fiecare faeton, de vacile
stapanului sau, spilcuite i ele si inghirlandate cu flori. fir fi o
defilare pare condusa de liaptarit, locuitori suburbani, ar intro upe int
ceas monotonia automobilistica i ar stimula pe laptari pentru o

Wilda core* t o buna ingnijire a vtitelor.

Data acestei defilari ii s'ar alatura cateva care alegorice
(avem destule intreprinderi care se ocupa cu deKvatele laptelui)

daca moll ar fi integrati in vreun fel cortegiului; daca in aer,

baloane in chip de biberoane uniase

uriase roate de cascaval

ar plana asupra defilart, data' fluere ciobanesti s'ar acorda cu

talangi nu vi se pare c ar

fi mai renege

propaganda ?

aiNa Laptelai

$1,

Pentru ea e sporadica, la fel cu serbarea si teatrala de

esenta, sa ne oprini o clIpa si 'la decoratia ocazionala a strazii.
Spuneti drept nu vi s'a urat cu decorati.a de 10 Mai sau
.

Boboteaza? Aceasi pant rovii ,cu cate o tinichea scofalcita si cu trei

sau cincisprezece stegulete meschine si spalacite. In loc sa fie
insirati stalpii rosii si necioplirti ,cari cateodata mai suporta 51 o
ghirlanda de brad vested, pe tot parcursul cortegiului, n'ati fi

si D-stra de parere, ca in cateva incruelsri, sau in cateva piete

numai de pe parcurs, sa se fiction cate o plastica mare alegorica

lucratii dintr'un material eftin, dar impresionanta prin ideie

si execute? Sau, in locul multelor stegulete sa se inalte la

rascruci si in plete, cate un catarg de 20-30 metrii inaltime care

sa poarte o mare flainana de matase geminate seara eu reflectoere?
Ficlaptand elemental surpriza i elementul grandoare in decorarea
ocazionala a strzii n'am face decat sa ne apropiem cu un pas de
Ralizari ale esteticei strazii, instaurate de mult a1ltrea.
Ne-a ramas sa mai spunem ceva despre spectacolul cuprinzator de masse, insufletit tot de ele, dar care nu poate fl
considerat al strzik el "avand nevoie din pricina caracterului lui
dramatic de o pregatire specala" si de o fixare in loc. Ne gandim
de pilda, la mantle reconstituiri istorice care s'ar putea face la

www.dacoromanica.ro

s.

22

Spectacolele

strzii

Snagov, utilizand iie lacul, fie un luminis din padure. 0 anume

saptamana ar fl consacrat acestor spectacole care ar trebui sa
fie repetate i pregatite Cu luni nainte. Locuitorii din imprejurimi
ar fi sa constitue baza adenine.. a spectacolelor. Tot in aceiasi
ordine de idei si CU aplicatie in pregatirea unei sarbatorlri a
Capitalei: F trebui abandonat :sistexnul static al expozitiei de
fotografii sau onice alt material de valoare Isthmian" numai, documentara, dar de fel emotional.
In cadrul intregului oras, o piesa, poem dramatic i muzical
cu marl divertismente coreografice, piesa comandata sau, mai
curand, obtinuta prin concurs, care sa infatiseze in patru etape,
daca ar fi vorba de o sarbatoare care sa dureze o luna, momentele importante din viata Capitalei ,ar fi cel mai adecuat prilej
fie manifestare deanna. Fiecare din aceste parti, ar fi sa se joace
timp de o saptamana in cate un loc din Buouresti.
.
Ultima din aceste parti ale piesii s'ar putea juca in una din
pietile orasului si ar putea ciprinde intr'o apoteoza uriasa grupuri
din tara Barsei, din Basarabia, din muntii Rpuseni, cl:n Bucovina
or"

din Oltenl.a, din Moldova, intr'o intalnire festiva "in care cantecele,
jocurile, ar trebui sa se impleteasca intr'o mare unItate de arta si
canape. Sigur ca primal fragment al piesei ar cuprinde asezarea
-ciobanului Buicur si s'ar putea juca in una din imprejurimile
-Capitalei.

1'

CeaCe nu s'a facut pima acum nu exista n:ci un motiv'

s nu se

faca si de ad inainte.
Luminoasa scena a Bucurestilor cu pOdoabele sale de
flori si femel frumoase, cu tezaurul sufletelor ce-1 populeaza,
ramarie la
-vietei sale

dispozitia primarilor care vor veni, pentru organizarea

spectaculoase.
Sa 11i6dajclim numai ca acesti primari urbanisti nu se
-vor lasa asteptati prea mnit, atat. in cat sa ne o ia inainte
-capitalele veoine. Ne-ar parea 'ran ca iubitori de frumos ; ea bu-curesleni ins& am fi dezolati.
'

www.dacoromanica.ro

.-

14.4

.J

-;

:..

linpriuiat

n atelierele Tipografiei de Arta vi Editura'

Leopold Geller, Bucure26

Strada Campineanu 47. Telefon 3.82-68.

.
www.dacoromanica.ro

AU APARUT :

Viitorul Bucurestillor
de Dem. I. Dobrescu

Catre o arhitecturii a Bucurestillor

de Marcel Iancu
Horia Creanga.
Octav Doicescu

Realitate i fantezie in urbanistica Bucurestilor

de C. Argetoianu

Rucurestii, Metropola Cuhurii

de Liviu Rebreanu
Marin Simionescu Riamniceanu

Victor Ion Popa

Dem. I. Dobrescu

Urhanismul in Rusia Sovieticii

de Prof. C. Sfintescu

Istoria rasselor i civilizatiitior lin regiunea

Bucuresti
de Dr. Sabin Manuila
Dinu V. Rosetti
Dem. I. Dobrescu

Echillthrull intre sport si culturii

de General V. Badulescu
Em. Bucuta
Petre Pandrea
Dern. Dobrescu
"

SUB TIPAR:

Tramvaele in circullatia oraselor moderne

de Prof. Gh. E. Filipescu

Metropolitamd i tehnica circullatiei in Bucuresti

de Prof. D. Leonida

Pitorescul Bucurestillor vzui de un bucurestean

de Prof. Al. Tzigara Samurcas
,

1j

www.dacoromanica.ro