Peete ath] De rw sa NEN LUME LA DISPOZITIA TA HARTI « ETON Te Ty AL eCEDITOR: Pets Kapitos MANAGER DE REDACTIE§ PRODUCTIE Veg Rouwoureae ADRESK Vulagmone 44-46, 16673 Ana PRODUCT MANAGER: Cleo Pars ‘SENIOR COORDONATOR DE PROGUCTE: IN NUMARUL 18: MANAGER DISTRIBUTIE Ev Baza MANAGER LOOISTICA 91 OPERATE Papua Noua Guinee......... oo PNT Crater oes a ears intre epoca de piatra si modernitate soe eo ea FONE. eee ceeses esses [ee Simfonia artelor ADAPTARE SPECIAL PENTRU LMA ROUANK Munfii Anzi . reece eemccrican Cel mai lung lant muntos din lume a Arkansas ...... 2 eee Tara posibilitatilor Tete) 2190 Te Danemarca..... REG 25 terns cer eee ts O tara industrializata si fara bogatti naturale | Soro Danco eee Congo (2) RRAU 83 Sica te oononn Pe ire tt voce eee ee eee Misr de hloos 1 at A Maka in inima Continentului Negru eee eerie Schone Pe fre Por Sesriem opiate at be pgp ote i © tot 20 Ley Ri eto ne © feet oto Aue eat LOCH IN ‘Serr 2)s0(0aaEens ach iecala tones Seatac Sent Po) ai a0 MN (0) =1 (Sirsa pont rinse pang acd Sererdiervieematesiaserans Socesererenin oe NASHVILLE Prop numerator Pro cd de-dotea rumt al twor core ‘amare: 9 61 NOM 4,900 LE VEC Stimati client Dot hei os a cot tenor cars aechreserm In semn de multumire pentru primirea calduroasa de care s-a bucurat seria .Atlas, intreaga lume la dispozitia ta’, va oferim bibliorafturile GRATUIT impreund cu numerele 20, 40 si 60 ale revistei www.deagostini.roPAPUA ~ NOUA GUINEE Intre epoca de piatra si modernitate Papua Noua Guinee - Provincia Noua Irlanda - Baiat din Insulele Noua Irlanda si Noua Hanovraexcomem Un mozaic de minoritati etnice Sm Papua Noua Guinee este o tara bogata, cu mari perspective de viitor. Problema sa principal este fragmentarea etnica si multitudinea aproape 40,000 de ani, D= arhipelag, situat la nord de Australia, este ti- mul nou-venitilor: primele si-au flicut aparitia triburite de pigmei din Asia de sud-es, iar 5.000 de ani tarziu, acestea au fost urmate de papuasi. Cu vremea, tot mai multe populatii din sudul Pacificului s-au asezat in aceste insule, in cliutarea uunei noi patrii, Mlastinile nepri- etenoase si muntii mu au permis ne diferitd si se versiunea melanezian’ a limbi Pidgin auxiliars), aprox. 620 de limbi papuase + Religie: crestinism (caolici si protest), variante locale ale snimismalui + Moneda: kina + Cel mai nat punct: Muntele Wilhelm (4.506 m) + Mungi: Mii Centrali, M-tii Owen Stanley, Met Bismarck + Réuri: Sepik, Fly, Ramu + Cel mai mare lae: Murray + Cele mai importante orae: Lae, Madang, Rabaul, Wewak, Arava, Mount Hagen + Porturi: Port Moresby, Madang, Lae + Aeroportur: Jackson (Port Moresby), Mount Hagen de limbi vorbite. a fost forfat sd triasea in propria sa regiune. In consecinta, diversitatea cultural sa mentinut pani in prezent in Papua Noua Guinee. Numarul timbior papuaye este esti- dialectele stare de fipt fitesed ‘sonore ‘nu sat modern. In ultimii ani, au avut loc numeroase confruntari armate intre diferitele grupuri etnice. Spre: plu, populatia de pe In es Insula suveranitatea ined din 1989, Pand nu demult, astfel de situatii erau folosite fart ezitare de puterile striine, Dupi perioada de instabili- tate a epocii coloniale, intre anii 1905 si 1973, n -a aflat sub a Progresul inseamna fnainte de toate asimilarea cuceritilor civilizajici vestice. dominafia Australiei. Papua Noua Guince si-a cistigat independenta in anul 1975. in prezent, aceasta este 0 farm cu fajete multiple: locuitorii capitalei, Port Moresby, muncese in fala computerelor, in 7 dotati cu aer condiionat, in timp ce, in multe alte colturi ale arhipelagu- lui, in care viata este aceeasi de mii de ani, triburile continua si faca legea. CE MERITA VAZUT ECONOMIA (sop aatstes cine, argint, petrol, un mare potential Agricultura: culturi de sago, £0c0s, reste de zahar, cafea, tutun; Avicultura. Cresterea porcilor ga vitelor; pescuit; ‘metalurgicd, chimica (cauciue). Tarim, CE TREBUIE SA STITI “1, Spaniolul Ortiz de Retes a dat insulei numele de ,Noua Guinee” in anul 1545. Acesta era convins cdi bastinasii de aici au multe in comun cu locuitorii Guineei, din vestul Afric. 2. Demumirile geografice, ca de exemplu Munfii Bismarck sau Muntele ‘Hagen, amintesc de faptulc& Papua Noua Guinee a fost cava colonie ‘german, 3. Pin mu demult, numeroase triburi din Papua Nowa Guinee pregiteau capetele mortilor din dorinta de a le pistra pentru urmagi 4, Triburile papuase sunt foarte pricepute la cioplirea si la pictarea unor ‘rumoase misti din lemn, folosite in timpul ceremoniilor religioase.PT ae Le a PNG 3 PAPUA NOUA GUINEE HARTA FIZICA st Noua Guinee a ramas mult timp un teren neexplorat, datorita situarii sale intr-un climat tropical, in care temperaturile se mentin tot anul in jurul valorii de +30°C, aerul este foarte umed, iar padurile dese si terenurile muntoase ocupé partea interioara a insulei. Dupa formarea unui stat independent in partea de est a Noi Guinee si dupa ,,saltul” acestuia spre modernitate, s-au menfinut contrastele uriase dintre capitala, un orag tot mai modern, $i satele inaccesibile, ascunse in adéncul insulei $i protejate de paduri.= PAPUA NOUA GUINEE Arhipelagul celor patruzeci de vulcani fn ciuda plajelor de vis, a superbelor recife de corali sia bogifiei neobisnuite a faunei sia florei, Papua Noua Guinee este vizitata de pufini turisti. critoriul statului Papua Noua I ince cuprinde aproape 600 de insule de dimensiuni tea de est a Noi Guinee, a doua insula din lume ca marime, Masivul muntos central se intinde de la vest la est si este presirat din loc in loc eu vuleani, unit activi, alii stingi. Varfurile acestora sunt acoperite de zaipada tot timpal depisesc indljimea de 4.000 de anului. Unele cratere metri, in aceasti regiune exist aproximativ patruzeci de vulcani inca activi, iar cutremure de pamant de intensitate nesemnificativa. au loc aproape lunar. De jur imprejurul masivului muntos se afl terenuri mlistinoase care coboari spre fr- muri, unde se transforma in plaje ew nisipuri albe in acest arhipelag de la marginea lumii, flora si fauna s-au menfinut — Costumul impunator si tatuajele razboinicilor papuasi sunt menite si provoace © CLIMA respectul si admiratia membrilor tribului, precum si teama adversarilor. intr-o stare excelenta. Cea mai mare —_slabei_populri, inapoierii econo- Tropical foarte umeds parte a suprafefei farii este acope- mice a regiunii... si lipsci unei b Precipitaile sunt distribute in riti de piduri tropicale vesnic verzi, _turistice. Infrastructura las mull d mod proporfional fot fimpul anului in care irdiese numeroase specii dorit, iar hotelurile, putin nume- (1.200 mm Ia Port Moresby, endemice de animale si plante, roase sunt relativ seumpe. 6.000 mm in munfi). Temperatura nu mai exist nicaicri altundeva in medic atinge +28°C in ianuarie si lume, Se apreciazi ci aici erese peste 2.000 de specii de orhidee. in fidurile dese se E Anumite cartiere din Port Moresby au fost construite ascund speci rare GPG pat oie de canguri de copac, de arici cu cioe, de pisiri paradis si de pis cru acestor regiuni ii lird, Giuva- este cazuarul cu papuas, 15% metanezieni, 1% coif, o pasare nezbu- ‘minoritifi etnive reprezentate de palieiec Adan jue ritoare foarte mare way si foarte timida. ieee 1Dlee ten? Acest colf de rai s-a conservat datoritaEUROPA SSS See Abs aE 2 ITA 49 "DE VEST \ FLORENTA Simfonia artelor Florenfa, capitala Toscanei, este un mare centru artistic si un monument al Renasterii, perioada in care a avut loc revirimentul artistic si cultural al Europei. amums Orasul familici Medi i Nici una dintre puternicele dinastii care au guvernat in trecut Florenta nu a influentat soarta orasului si a intregii regiuni aga cum a flicut-o familia Medici. plendoarea Florenjei ca oras al artei se leagi in mare misuri de numele familie Medici, care se bucura si astizi de respect. De la jumitatea secolului XV $i pani la moartea ultimei reprezen tante a familici, in 1743, aceasta dinastic influenta a guvernat terial raul, sporindu-i bog si culturald, Primele banei_ mari dateazA ined din secolul XII, iar moneda de aur (florinul), batutd din anul 1252, era intreaga Europa tA Catedrala, Vilele Medic, Biserica San Lorenzo, Galeria Uffizi, ‘Baptisteriumul San Giovanni, alatul Signoria, Ponte Veechio, Galeria Academic, numeroase alte biseriei i palate, © CLIMA Temperati umed. Temperatura medie atinge +5°C in ianuarie si 21°C in ili, PE SCURT + Oras din partea central « nordului ali + Capitala T + Denumirea italiana: Firenze + Limba: italiana * Moneda: euro + Religia: catolicism * Gara Central: Santa Maria Novella nei roport: Peretola (Amerigo Vespucci) Vecchio (Podiul Vechi) este faimos datorité suprastrcturii sale bizare In 1434, Cosimo de Medici a pre- luat puterea in Florenta si, datorita averii sal devenit con- ducitorul mecontestat al orasului, desi nu a indeplinit niciodata vreo functie oficiali. Urmasii sii au adoptat rolul de mari mecena, au susfinut bibliotecile gi au introdus in oras obiceiul carnavalului. In secolul XVI, familia Medici a devenit cea mai puternic’ familie din Italia, iar din sénul situ au fost alesi doi papi, care au devenit sim: bolul luxului si al risipei. Cu toate acestea, ilustrul numele si-a pierdut rapid strilucirea, iar in 1743, la moartea Mariei Ludovica, ultima eprezentanti a familiei, despre marefia sa circulau numai legende ee) oN Industria: ugoara (textila), de masini electrice (mecanict), cchimic8. Ateliere de artizanat, Servicii, comer, administrate, inci, edituri. Turism. ea SESS 1. Clidirea masiva a Palatului Strozzi este o constructie florentindtipicd: arhitectura renascentisti a caselor reprezentantilor puterii are ceva respingitor dar, in acelasi timp, fascinant. 2. Teatrul Pergola este considerat primul in lume printre teatrele dotate cu loji si rimane, pind in prezent, principala scend a Florentei 3. Muzeul de Arheologie adaposteste 0 colectie de exponate din perioada etruscd. 4. Adapostul pentru orfani, construit in 1421, a fost ridicat din ini Putcrnicei bresle a negujitorilor de mitase si destinat copiilor abandonayi.FLORENTA ‘ a PLANUL ORASULUI ului Arno, in cartierul Oltrarno.O mare de acoperisuri renascentiste Piafa Michelangelo, de pe malul sudic al raului Amo, oferi cea mai frumoas& panorami a oragului Florenfa, Partea istorici a orasului ocup’ o suprafafi mica gi inghesuitd, fiind usor de vizitat pe jos. A n 1864, filozoful francez Titers is vai Florenta, si-a exprimat_ senti- mentele astfel: Un oras in ade- vratul sens al cuvaintului, orag care propria arta si cladirile sale ice, un oras plin de viata fara pose spec si fie suprapopulat, o capit prea mare, un oras frumos si primitor jati prima impresie pe care Florenta o las asupra calitorul Si astizi, vizitatorii capitalei Toscamei recunose adevarul acestor cuvinte, Pentru a putea admira farmecul Florentei, cel mai indicat este si te ye Piaja Michelangelo, baa del Site? «oA Toena deasupra oragul Italia, sec. XIX. Florenga: vedere cu podul Santa Trinita. Pieturd de Antonio malul sudie al raului Amo. Din varf —Terreni, Din:,, Viaggio Pittorico della Toscana”, Florenta, 1801 se vede panorama ,clasici” a Florenjei. Deasupra mari de —_ridicasolida cupotiia Catedralei, ali- _posteste capodoperele lui Leonardo acoperisuri rosii ale oragului vechi se _turi de care se aflé faimoasa ,cam- da Vinci, Titian, Albrecht Diirer, panila” - clopotnita. Nu uita si Botticelli, Raffael si Caravaggio. jo privire asupra numeroaselor Curajosul vizitator, care planuieste poduri aruncate peste raul Amo, si se avante in muljimea de admire printre care minunatul Ponte tori atrasi_ de aceste exponate Vecchio (Podul Vechi), in spatele neprefuite, trebuie si fie capabil si caruia se inalid culmile blinde ale isi stabileasca prioritatile si si se nai impor- Apeninilor. rezume la coca ce este tant. Printre numeroasele atractii floren tin, este relativ sor si o alegi pe cea Say Vilsan(e7.y mai imteresanti,Drumul_fiecirui Supra: 102 ke cllitor ar trebui si condued spre Galeria Ulizi, unul dintre cele mai | ROPAIAHSE ATS AI oss celebre muzee din lume, care adi- | Dessiseepapalatiets Jebre muzee din lume, eare bersrei . Distanga fay de Roma: 290 km David (1504), crap lui Mich : ‘etsplet infin cla Pal, | iad lao 325 Vechi (Palazzo Veecio) pint ina ee 1873. fn prezent, aici poate fi admiat pest cana 6.000 doar copia faimoasei sta.MUN 17 $i fl MUNTII ANZI Cel mai lung lant muntos din lume elor vestice ale Americilor se intinde impunatorul lant muntos al De-a lungul coas Anzilor. Fi alcatuiesc partea sudica a acestui lan{, numit Cordilleras de los Andes,ee Ar) incase in secolul XV, in Anzi, a existat puternicul regat al incasilor, care a dominat in mod necontestat celelalte state amerindiene din regiune. Aceasta civilizatie remarcabila s-a prabusit odata cu sosirea primilor facut aparitia in America, cultura incasé domina intreaga regiune a Anzilor. Si poate fi considerat, fir ezitare, una dintre cele mai mari realiziri ale omenirii. Arhitectura rafinati, arta decoratiei metalului gi calitatea deosebita a ceramicii sia {esiturilor imu purtat pe ineasi pe culmi ale dezvoltirii civilizatiei. La inceputul secolului XY, statul lor, cu centrul la Cuzco, ocupa o suprafata de aproape 100,000 de kn, timpul domnici lui Huayna Capac (1493-1525) acesta cuprindea teri- torii intinse de-a lungul Anzilor: de la granita de nord a Ecuadorului de ina la raul Maule din centrul statului Chile, Regatul i CE MERITA VAZUT A I secolul XV, end spaniolii si- ECONOMIA Acricultura: culturi de legume, de porumb, de orez, de grdu, de cartofi si de eafea; Cresterea cir, a vitelor gia lametor. Bogitii naturale: eositor, zinc, cupra, fier, plumb, antimoniu, petrol, Hidrocentrale. europeni in America. © structuri ierarhica ce a creat numeroase unital administrative, precum gi ocietate puternic strati- ficati. in fruntea statului se afla o pereche de oameni-zei, Inca si sofia sa, care fi era in acelasi timp gi sora (Cilitorie pe cal in Anzii peruani, In secolul XVI, spaniol Ameri a miticului El Doendo, tirimul bogit- itor Sub conducerea Iu isco Pizarro, acestia nvins pe ineasi si au distrus realizarile lor cul- turale si economice. in afar de aur spaniolii au adus in Europa o a pradk aloare: o planta cul- tivati de indieni, din care cresteau, sub pimant, tuberculi foarte gustosi, cartofl. (© turmi de vigonii in Parcul National Lauca (Chile). CE TREBUIE SA STITI 1. Cereetirile arheologice au demonstrat ci incasiiintenfionau 84 ii consolideze puternicul stat prin introducerea unei .limbi administrative” unice. 2. Pactul Anzilor reprezinta un acord de cooperare economica incheiatintre statele din regiunea Anzilor (cu excepfia Argentine). 3. 0 perioada indelungatd s-a crezut ci pasirile flamingo din Anzi sunt 0 specie displiruts. fn, in 1957, tel Oenftologi chillenl an descoperit numeroase perechi de astfel de pasiri, in Anzi bolivieni, la o inaljime de 4.500 de met 4. Pe tertoriul Tarii de Foc, granifa dintre Chile $i Argentina nu a fost precis stabilitt nici pnd in ziua de atist RIE PS aes MUN 19 OEDEOED MUNTI ANZI OW ~ HARTA FIZICA oceanut PACIFIC Oceanut ATLANTIC Pe intreaga lor lungime, Anzii separa fisia ingusta a tarmului sérac in vegetatie de restul continentului. In acest fel, a luat nastere o formatiune aledtuita din trei subdiviziuni foarte vizibile, mai ales in Peru: farmul, adicd Costa, muntii, adica Sierra si pidurea amazoniana impenetrabila, numita selva. La sud de selva se regasesc campiile nesfarsite Gran Chaco si Pampa, completate de peisajul aspru al Patagonici.MUN 20 MUNTI ANZ] === Coloana vertebrala a Americii de Sud Anzii traverseazi toate zonele de clima existente pe planet. Flora si fauna acestor munfi este, prin urmare, extrem de variata. ii traverseazd_continentul sud-american de la nord la sud: de-a lungul Oceanului Pacific, de la Marea Caraibilor pind in Tara de Foc. Bi divizeaza teritoriile Verezuelei, Columbici, Ecuadorului, , Argentinei precum si pe cele Chile si Peru acestor munfi sunt te: Iungimea tor, find a pune la socoteala Cotiliera Nord-Americana, care le aparfine din ppunct de vedere geologic, misoard peste 9.000 de kilometri, iar ljimea varia intre 200 i 800 de kilometr ale statelor Dimensiunil impresiona Anaii sunt impargiti in Anzii de Nord, Centrali $i de Sud. Anzii de Nord si ese lanturi muntoase numite cordiliere, despartite de depresiuni tectonice, de platouri si de vai, Condilierele mu formeazii Janfuri muntoase compacte. Pe alocuri yeestea dispar, se unese cu lanturile PE SCURT + Tari traversate de Anzi: Venezuela, Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Chile, Angent + Limbi: spanioti, dialecte indiene + Cole mai mari orase: Cali, Medellin, Bogota (Columbia), Quito (Ecuador), La Paz (Bolivia), Santiago (Chile) in principal catolicd Lamgime: 9.000 km (Cel mai inalt varf Aconcagua (6.960 m) ‘Aconcagua, al doilea varf din lume ca intlfime dupa Himalaya, se fl pe teritoriul Argentine. vecine sau se impart in masive mai Coa mai compacti este liera de Vest, care formeaz, pe teritoriul statului Peru, platouri atingand inaltimi de 4,000 de metri, deasupra se ridica piscurile acoperite de zpadi. Pe teritoriul Boliviei, Anzii Centrali se ligese sem- nificativ si formeaza platourile inalte Puna” (Puna de Atacama in Chile gi Puna Argentina in elasi ‘nume), inconjurate de Cordiliera de Vest si de cea de Est. Trisdturile cara- cteristice ale acestui segment muntos sunt vaile gi depresiunile in care se sisese adesea lacur Anaii sunt nu numai cel mai lung lant muntos din lume, dar si cel mai div sificat, Deoarece acestia travers toate zonele de climd, Anziloreste foarte variat saz vegetatia in Anzii de Nord predomind padurile: la nord, pldurile ecuatoriale vesnic verzi, iar in rest, padurile montane deasupra arora se intind suprafefe acoperite de ierburi. Anzii Centrali sunt dominagi de o vegetatie mult mai saracd, pro- prie stepelor si semideyertuilr. Extremititile sudice ale munilor ajung chiar pana in aspra zond polar Fauna Anzilor cuprinde viewitoare demne de mentionat, precum con- dori, lamele si specii numeroase de cprioare (ca de exemplu Pudu). Alpaca din M-fii Anzi, Peru.TORE: ne arkansas &® Tara posibilitatilor Little Rock, care numara peste 184.000 de locuitori, este unul dintre cele mai mari orage din statul Arkansas si, in acelasi timp, capitalaSUA 26 ,in josul raului” ay Statul Arkansas se intinde pe malul vestic al fluviului Mississippi, in partea central-sudicd a SUA. Agricultura precum si extragerea petrolului si a gazelor naturale reprezinta fundamentele economiei acestui stat. ‘umele de Arkansas” Neve aes popular dati unui mic trib, de indieni Siouan si inseamnd ,oamenii care locuiese in josul ra- ului”. Expresia se referd la fluviul Mississippi, care formeaz granita esticd a statului Arkansas, sepa- Fandu-l_ de statele Tennessee gi Mississippi. Partea de sud-est a sta- tului este ocupata de fertila CAmpie Mississippi. Nord-vestul este domi- nat de Podigul Ozark de la granita cu statul Missouri si de Muni Ouachita, care se continua mai departe spre sud. Aceste doud for- mafiuni muntoase sunt separate de ul Arkansas, care izvoriste din az tin tul pentru ase vasa in fluviul Mississippi. In locul in care riul seste regiunea de podig se alli capitala statului, Little Rock. Raul Arkansas si luviul Mississippi sunt sursa de viafi a acestui stat. Ir Ville acestora se cultiva orez, soia, fructe gi cereale si tot aici se afla crescitorii de curcani si de gain ECONOMIA ‘Agricultura: culturi de orez, de soia, de bumbac, de cereale si de fructe. Cresterea animalelor, Silviculturi, Industria: extractiva (petrol si gaze naturale), ccnergeticd, uyoarl (textila), alimentara. Peste jumitate din suprafafa statului este acoperitS de piduri. tn con- seeing, un loc important in ‘mia statului Arkansas il ocup ind tria lemnului, alituri de sectorul ali- ‘mentar si de cel textil. Cele mai mati bogitii naturale sunt petrolul si gazele naturale, aflate in zona de coasti, Exploatirile de bauxiti, cdindva foarte dezvoltate, au rimas um doar o amintire. Minele de alu- miniu gi bardcile au fost inchise Importanta economicd a bumbacu- ui, care in treeut a jucat un rol Fostul presedinte al SUA, Bill Clinton, si-a petrecut tinerefea in Hot Springs. sential in economia statului diminuat si ea. Statul a mentinut sclavia 0 perioada indelungat, iar in timpul Razboiului de Secesiune (1861-1865) a luptat de partea Confederatiei. Dupi infidngere, a fost nevoit si aboleased sclavia, dar segregajia rasiali a continuat si existe. Abia in 1963, in Arkansas au apirut coli comune pentra copii albi si pentru cei de culoare, ceea ce mua pus capat ins conflictelor rasiale =a 210) = eS 1. in ciuda aparemjelor, orasul Arkansas City nu se afl fn statul Arkansas, ci ‘in Kansas. 2. fn 1541, expeditia spanioli aflata sub conducerea lui Hernando de Soto a ajuns pe tertoril de astizi al statului Arkansas. 3.{n 1953, starl de provincie Arkansas a cipitat porecta Land of Opportunity” (Tara Posibilitifilor”), pentru a-i indemna astfl pe cetitenit Statelor Unite sd se stabileased pe teritoriul si, 4, Bill Clinton este originar din Arkansas. Inainte de a deveni pregedintele Statolor Unite, el a fost guvematorul acestui stat,CRE AR ME jo aan Ba SUA 27 ARKANSAS ' HARTA FIZICA MISSOURI se ae ae BS a eS © soe 10000 est Zz O perioada indelungata, agricultura a reprezentat piatra de temelie a economici statului Arkansas. Aceasta continua s& joace si in prezent un rol important. Terenurile agricole ocupa aproape jumatate din teritoriul statului. in trecut, aici se cultiva in special bumbae, inlocuit acum de culturile de soia si de orez. Cresterea animalelor este si ea importantii: Arkansas ocupa locul intai in SUA la productia avicola. O mare bogitie a acestor regiuni o reprezinta padurile, care atrag anual un numar urias de vanatori. in 1906, in Arkansas, a fost descoperit unicul zicimant de diamante din SUA: timp de peste 50 ani de aici au fost extrase in medie o mie de pietre pretioase anual,sum ARKANSAS PE SCURT + Stat federal al SUA Pamantul obtinut de la Napoleon + Structura administrativi: 75 de Teritoriul de astazi al statului Arkansas a fost parte a + Capita Lite Rock (18400 le unei vechi colonii franceze, pe care americanii au seal cumpiirat-o de la Napoleon, in 1803. + Limba: engl aie = + Cele mai mari ora North Little Rock, Pin: Blut? St AVVO Smith teed scctuld XIX partea sa: le-a ficut acestora oferta profi de a le vinde colo Ghani eae aie ecees Coiba a Sarat ects. pe atunci regi aessipp. Mississippi si Arkansas. Cu numai patru ani inainte, Franfa cucerise aceste teritorii de la spanioli Tra Louisiana si-a schimbat_ propri ‘Suprafiaja: 137.732 km’ Populatia: 2,67 mil. loc Densitatea populatiei: 19 loc /knr ‘Structura etnicd: peste 80% albi, 16% populatie de culoare Populatia urbana: 5 Cel mai inalt varf: Muntele Magazine (839 m) (Cel mai tung raw: Arkansas (2.333 km) acjia a avut loc in 1803 ctarul pentru suma de 15 milioane de dolar Pentru americani, aceasta a fost 0 itd. posibi- re a fluviulut Mississippi si a afluentilor acestuia afacere excelenti: d: litatilor de exploa (mai ales Arkansas, care curge din- spre vest), nimic nu a mai stat in calea integrdrii continentului din Baile Fordyce din Hot Springs de. punetul d re al cdilor de comunicatie. in 1836, Arkansas adevenit al dou- Weci si cincilea stat al Statelor Unite Vapor pe ppREG 25 DANEMARCA 1¥ O tara industrializata $i fara bogatii naturale Coasta Danemarcei masoard 7.314 de kilometri lungime. Flota de pescuit si porturile joaca un rol important in economia tariREG 27 DANEMARCA “pawewarca — fie HARTA ECONOMICA \¥ MAREA NORDULUI OceANuL coma . ATLANTIC § 2 MAREA BALTICA Reliefiul de cdmpie al Peninsulei lutlanda gi al insulelor, precum gi conditiile favorabile pescuitului, datorate sariciei substanfelor minerale, au impins Danemarca pe calea dezvoltirii agriculturii si a industrici alimentare. Totusi, multumita calificarii fortei de munca, industria daneza repurteaza si ea succese importante, inclusiv in sectoarele mai putin obisnuite, cum ar industria jucariilor, cu faimoasele sale cuburi lego.rec De la tara agricola la stat social =m La inceputul secolului XX, agricultura juca un rol esenfial in economia daneza. Danemarca de astizi este unul dintre cele mai industrializate state ale Europei, in ciuda lipsei bogatiilor naturale. and la izbuenirea rzboiului majoritatea produselor agri- cole daneze luau drumul pis germane. Pierde1 a forjat pe economisti si introducd reforme: economia a fost iar Marea desface radical _modemiz: Britanic a devenit noua piati de desfacere. Dupa al Doilea Riizboi Mondial, Danematea gi vecinele sale nordice ~ Suedia si Norvegia - au adoptat un sistem de protectie social la 0 scar inci necunoscuta pana atunci, Doar economice din anii 70 si'80 erminat slabirea sistemului de sociald, crizel au di asist Danemarea si-a concentrat atentia de timpuriu asupra nivelului ridicat al educatiei si asupra rolului cercs tiintifice. In prezent, ea este printre primele state din lume din punctul de vedere al utitizarii surselor de energie alternativa. $i ECONOMIA Servieli, Industria: de masini electrice, alimentara (industria laptelui), a mijloacelor de transport, energeticd. Agricultura productia de furaje; culturi de sfeeli de zahir. Cresterea animalelor. Pescuit.Silvicultura Bogitii naturale: gaze naturale, petrol toate acestea datoritd crizei mondi- petrolului din 1973: ponderii semnificative a ale a sectorului de stat, economia Danemarcei se prezinti in conti nuare foarte bine: de mulji_ ani metodele de exploatare a ene: eoliene si biologice, repurtind remarcabile suecese la export in cresterea economici atinge aproxi- mativ 3% anual, iar rata somajului a scaizut la 5%, aceste sectoare, See Ps a an oe ae bah tds $ NYO tog ARTIUM Numeroase firme de servicii isi au sediul in Copen! CE TREBUIE SA STITI 1. Daneziifolosese inclsiv resturile de peste: produc din acestea furaje utilizate tn erescétoriile de animale cu bland. 2. Projuile in Danemarca sunt foarte dicate: afirmatia se refer att lachirile din male orase, et Ia costulhrane. Cele mai scumpe sunt aticolele de lux, prinie care se numirs si autotrismele 3. Danemarca este o destnafetursticdatrativ: cdsuele din lemn caracteristice, asezate in apropiere de fordurle pitoresti, precum 5 frumosul ores Copenhaga atrag anual miliane de turist 4. Cuburile lego sunt un produs danez foarte bine vindut. fn localittea Legoland (din lutlanda) pot fi admirate castle miniaturale si alte obiecte construite din cuburi de plasticDANEMARCA === Modelul industrial modern si... berea la cutie Danemarca, cea mai mica dintre farile scandinave, giseste permanent noi nige pentru produsele sale pe piefele de desfacere mondiale. A anii ‘90, Danemarca avea cele misuri catre 0 eco [= ridicate impozite si cel mai nomie de export. dezvoltat sistem de asistenfi In afard de citeva social din Europa. Datoriti nivelu- edmpuri de gaze lui ridicat al salarilor si datoriti naturale din largul costurilor cerute de funcfionarea — Mirii Nordului, .statului bundstarii”, Danemarca a Danemarea nu dis- pus accentul pe calitate si pe per- pune de bogiti fectionarea produselor sale. Avand naturale semnific ide dimensiuni foarte tive sia fast novoiti si se baze- ze pe prefabricarea PE SCURT materilor prime importate. + Denumirea oficial: Rega Danemaresi + Structura administrativa 14 districte si 2 municipii si Frederiksberg) ‘Copenhaga 496,000 loc., in santierele navale din Copenhaga, Nakskov si Oden- se, se construiese toate tipurile de de la cargob: le de miei ddimensiuni pana la uriagele vase petro- liere. Industria mo- bilei i atelierele de (Copenh: + Capita aglomeratia urband numa 1,38 mil. loc.) + Limba: danezi + Religia: luter * Cole mai mar rage: Arbus, Odense, Albone + Cele mai importante por: Copenhaga, Nakskov, Odense Actoport: Copenhaga artizanat au dobéin dit si ele 0 pozitie sigur pe pietele internationale Copii la Legoland. Carnea, brinzeturile si_untul sunt in mod traditional, pescuitul jo STATISTICA un rol important in economia export in 150 dei fuizzaah Suprafaja: 43.094 ken’ danezi: 90% din cantitatea pescuiti 1/6 din produsul intern brut UGraGrocolandasitnuleleFarwey) — ¢St¢ destinatl exportului, ceea ce Populatia: 5,4 mil. oc. aprovizioneazi 35 de milioane de Faimoasele fabrici de bere Tuborg gi Densiisice populafic: 126loc/kmr —-MENi anual cu procuse din peste. Carlsberg din Copenhaga sunt in Tangle aren 7314 fon Veniturile din produsele din peste continuare printre primele firme Tasule: 405, sunt la fel de ridicate ca si cele exportatoare din Danemarea. Berea opulatia urbank: 859% provenite din vanzarea pestelui local, vandut& mai ales la cutie, CCregterea anual a PIB: 2,8% proaspit. este foarte populari in lumea (2003) . intreagi: din Thailanda pani in Produsul intern brut pe exp de in sectorul agricol, conditiile de Argentina, locuitor: 33.400 USD (2005) clima au fortat Danemarea si se ori- Rata gomajului: 55% (2005) enteze in principal spre cresterea ‘Rata inflafiei: 1,9% (2005) animalelor (avicultura, cresterea Vitelor) si spre industria lapteluiWSs) RAU 83 CONGO - HARTA FIZICA Congo, unul dintre cele mai mari fluvii din lume $i al doilea fluviu ca lungime din Africa (dupa Nil), a trezit de multi ani interesul calitorilor, datorita potentialului su ca mijloc de comunicatie. $i in prezent, acest vast potential asteapti inca si fie folosit de om. Conditiile dificile ale mediului inconjuritor $i inapoierea economica a acestei regiuni a Africii continua sit reprezinte o piedicd in acest sens.Fluviul necunoscut Congo stribate regiuni ale Africii care au rimas necunoscute europenilor pana la inceputul secolului XX. Fluviul masoari cAteva mii de kilometri lungime, iar cea mai mare parte a cursului siu este protejata de padurile ecuatoriale vesnic verzi. -alea fluviului Congo repre- V zinti una dintre ultimele provociiri Ia adresa calito: rilor curopeni, Ce-i drept, navi; torii portughezii au descoperit gurile fluviului Congo inca din secolul XV, dar au explorat doar 200 de kilometri din cursul acestuia, Nu au inaintat mai departe deoarece au dat peste 0 viroaga de netrecut, pe care au numit-o ca Vrijitoarelor. De abia in sec- olul XIX, Sir Henry Morton Stanley, explorator, ziarist si cercetitor englez, a ajuns in Valea Congo venind dinspre est. In 1871, la ordinul ziarului pentru care lucra, el a pomit in cfutarea lui David Livingstone care dispairuse in Africa Stanley si-a indepli- descris expeditia sa plina de pericole in : Democrat Congo - instantaneu fascinanta carte din vigya cotidiana, Kisangani Cum Lam gisit pe Livingstone”. Tot sub influenta impre- siilor putemice lisa- ni ocazia si zAreasci okapi, care fac parte din familia girafelor de padure, dar care au fos descrisi stiintific de abia in 1899, te de calitoria spre Congo a aparut si Treizeci si sapte de ani mai tarziu a impresionanta nuveli fost descoperit paunul congolez. in a Tui Joseph Conrad, Pentru locuitonii Afric, Congo e 1919, calatorii au adus vesti despre o slnima intunericului” un important mijloc de comunicatic. pisicd de apa”, de dimensiunile unei (1902). Aceasta din pisici domestice, care ar fi trdit in turma a fost ecranizati, in 1994, de principale. Scenariul celebrului film —_regiunea réului Congo, dar pe care jorul Nicolas Ro 0 de atunei cu John al tui Francis F. Coppola, —_nimeni nua mai z Malkovich si Tim Roth in rolurle Apocalypse Now", sa inspirat la Finivi pe aloe din scat ECONOM Pescuit, Important mijloc de ‘comunicate side transport pentru {rile din ju. Uriasul potential hidroenergetic este folosit in prezent doar in mic masura uriay ‘este folosit in prezent doar in ‘mic masurat Bazinul fluviului Congo a trezit Debitul apei in medie: 41.800 msec Cel mai mare debit iregistrat: 75.000 m/sec. Bazinul fuviului: 3,68 mil. km’ intotdeauna interesul zoologilor Acesta este unicul teren din lume unde, in secolul XX, au fost descoperite speci necunoscute de vertebrate, in 1860, Stanley a avut