CAPITOLUL VILL TE DE TRIGONOMETRIE SFERICA’) § 81. Notigni fuadameniale ‘ In acest paragraf. vom expune (in mod sumar) propozi- tiile din geometria sferica care stau la baza trigonometric: sferice. Elemente de geometrie sierica se dau in cursul spe~ cial de geometrie, de aceea Mai jos ne marginim numai ta enumerarea cunostintelor necescre pentru expunerea urma- toare, lasind la o parte demonstratiile lo: 1. Dupa cum se stie, prin doud puncte de pe suprafata sferei, nu diametral opuse, se poate cuce numai un singur cere mare; prin doua puncte ce pe sfera, diametral opuse, tree o infinitate de cereuri mari (fig. 266). Doua puncte de pe sfera, care nu sint diametral opus impart cercul mare care trece prin ele in dowd arce, unul mai mic si celalalt mai mare decit un semicerc. Oricérui are de cere mare ii corespunde unghiul la een- tru format de razele sferei care unese ecntrul cu capetele areului. S-a eonvenit sd se mdsoare areele de cere mare in uni- tafi de are (de exemplu, radiani sau grade), iar unghiul ta centru corespunzator, in unitati de masura pentru unghiuri. 1) Desenele pentru acest capitol ny sint execitate im todle cazu= rile strict dupa regulile axonometrice. In unele desene am pastrat in mod intenfionat procedeul raspindit de reprezentare a suprafefei sfe- rice, care nu satisface condifii'e pttse in axonometrie, dar care este mai intwitiv si permite simpliticarea desenulwti prin inldturarea de> taliilor de prisos, 2) Vezi DL Pere petkin, ,,Kurs efementarnoi geometrii™ (Cars de geometrie elementara}; vol. IL (Gostehizdaty. 537Daca R este raza sferei si % masura in radiani a arcu~ tui AB, fungimea acestui are, V, se caleuleazd dupa formula Fig, 206 Pig, 267 Fie 4, B, C trei puncte pe stera, doud cite doud nefiind diametral opuse si toate trei nesituate pe acelagi cere mare; unind aceste trei puncte cu trei arce de cerc mere, fiecare arc fiind mai mic decit 7 vom obtine pe suprafata sferei o figura numita iriunghi sferic al lui Ruler, saupe seurt ii- unghi steric (lig. 267). Punctele A, B, C se numese virfurile, arcele ce le unvse se numese /aurile triunghiului. sferic. Laturife triunghiului sferic opuse virfurifor A, B si C se noteazd respectiv cu literele mici a, 9, c. Se numeste unghi al triunghiului sferic relativ fa un virt dat unghiul format de Jaturile care se inersecteavé in acest virf; acesta este unghiul format de cangentele duse in virful considerat fa laturile care se intersecteazd in acest punct. Se numeste unghi al unui triunghi sferic unghiul plan al unghiului diedre format prin intersectia planelor cercurilor mari pe care sint asezate faturile cere formea7a unghiul considerat (fig. 268). In acest caz, domeniul interior al unghiului este domeniul in care se afla latura triunghiului opuvsa virfului considerat. Unghiurile si laturile unui triunghi sferic se numesc efe» mente fundamentale. Din cele de mai sus rezulid ci mdri- mea tiecdérui element fundamental al unui triunghi sferic este situaté in intervalul {0,*}'). 1) In cercetiri pur stiintifiee se considerd uneort agasnumitel= triunghiwri sferice ale Int Mébits, ale ca-or elemente pot ave: marimi arbitrare, Studiul acestor triunghiuri mu prezinta insa interes practic, 538ML Liecarui triunyhi sferic ii corespunde un unghi trie. dru cu virful in centrul sferet, avind ca muchii razele ce mesc central sferei cu virturile triunghiului. Invers, fie~ irui unghi triedru cu virful in cemrut sferet ii cores- punde un triunghi sferic determinat pe suprafafa sferei. prin intersectia fefelor triedrului cu sfera (Sig. 269). Vig, 268 Llementele corespunzatoare ale triunghiului sferic si tr drului sint. fegate ine ele in modu! urmator: marimile unghiurifor A, 8 si C ale triunghiului sferic sint marimile unghiurilor diedre ale triedrului, iar mdérimile laturifor a, 8, ¢ ale triunghiului sint marimile unghiurilor plane ale triedrului. Orice relate intre clementele tiiunghiului sferic {a inedrului) poate fi interpretata ca o relatie intre elemen~ tele triedrutui (trunghiului sferic, corespunzator. Hi, Fie AB un ere de cers mare; diametrul perpendicular pe planul acestui cere mare va intersecta suprafata sferei_ in oud pencte Cy si Cj, numite poli areului considerat (fig. 270), Daca virfarile triunghtului ABC, sint polit latarilor tri= unghiului ABC, trianghiul A\B,Cy se numesie triunghi poler f'n raport cu triunghiul ABC (fig, 271). Se folosese urmatoereie notafii: punctul A; este peo jaturii BC, punctui B, este petul laturii «C, punctut Cy e polul laturii 48, Virfurile triunghiului poar se aleg astfel, za virfurile «ly si A sa se afle pe acceasi parte a planulut arcului 5C, In mod analog se aleg si celelalte virfuri ale triunghiului polar. 539In_geometria sferica se demonstreaza cd dacd triunghial ABC, este polar in raport cu ABC, atunci sé triunghiul ABC este polar in report cu A,B,Cy. Fig. 270 In virtutea cclor expuse, virful A_al triunghiului ABC este polul laturii @ din triunghiuf 4,B,C,, iar virful 4, ai triunghiului A,B,C, este polul faturii @ a triungdiutui ABC. In geometria sfericd se demonstreaza ca suma unui unghi al unui triunght sferic si latura corespunzdtoare a tritn= ghiclui polar asociat este = (fig. 272): A A=, Apia 7, * B46 Cte, IV. In orice triunghi sferic ; 1. Orice laturd este mai mica decit suma celorlatie doud Jaturi Cy+e a > 2 Oy rali=sine, [(ryrcll--sinbs produsele vectoriale (ry rg] st aves s Ir4rcl sint perpendiculare pe planele unghintti diedra A gi unghiut dintre aceste produse este egal cu A (se va fine seams ea unghiul A este mai mic decit =), Prin urmare, -+ 4 (ry ryl ity re)ssin cin bcos Ay awem maf departe: +> +> (Arg =t Uyrch=eox as ae a4 Irgred=cosb, (rgr4)seos ec. Substituind in formafa (*) obtinem egalitatea sinc sin 6 cos A-=cosa—cos b cose, echivalenta cut prima egalitate (1), Jn mod analog se dovedese si celefatte egalitayi. Formalele sinusului Teorema Il, Sinusurile laturilor unui triunghi sferic sint proporfionale cu sinusurile unghiurilor opuse lor: sinA _ sinB_ sin Sing ™ sing ~ Sine dn: 543:Demonstrafie. Este suficient sd se tind seama ca din for~ mula cosinusului laturii rezulté egalitatea : sinA_sinB_ sin sind ~ sinh sine unde ~ singsinbsine eu condifia ca valorie a, 6, ¢; A, B, C sa fie fiecare cuprinsa In intervalul (0, ©) (caleulele corespunzdtoare sint date in $28, v. exemplil 15, p. 158. Formulele celor cinci eiemente Teorema Hl. Produsul sinusului laturii unui triunghi sferic cu cosinusul unghialut aldturat ei este egal cu produsul cosinusului laturii opuse acesiui unghi cu sinusul laturii a2 treia, minus produsul sinusulut laturii opuse cu cosinusul Jaturii a treia si cu cosinusul unghiului cuprins intre aceste doud laturi ; sin acos B =cos b sin ¢—sin b cos ¢ eos A, sin 6 cos C ==cos ¢ sina—sin ¢ cos acos B, sin Ceos A =cosdsin d—sin a cos bcos C, {1G sin @cos C =cos ¢ sin b—sin ¢ cos 6 cos A, sin 6cos A =cosd sin ¢—sin @ cos ¢ cos B, sin ¢ cos B cosh sin d—sin b cos a cos C, Demonstrafie. Pentru demonstrarca primei formule folo~ sim egalitatite: cos @= cos 6 cos ¢+ sin b sin ¢ cos A, cos 6=cos acos¢+ sin asin ¢ cos B. Eliminam din aceste egalitati cos 4, -inmultind prima egalitate cu cos¢ si adunind~o cu a doua: vom obtine: cos b= cosb cos? ¢+-sin b sine cos ¢ cos Asin asin ¢ cos B. Infocuind in membrul al doilea cos?¢cu 1—sin?¢, vom obtine {dupa reducere si simplificare) egalitatea echivalenta cu prima relatie ce trebuie demonstratd. Celelalte formule se demon- streazé in mod analog. 3544Sa observam ca pentru obfinerea formulelor a doua si a frei este suficient sé se faca in prima formula permutari cir- eulare simultane ale literelor @, 6,¢ si A, B,C, iar pentrn obtinerea ultimelor doua formule este suficient sa se facd permu- tarea circulard a fiterelor in formula a treia Yeorema IV, Prudusul sinusului unui unghi cu cosinusiut uneia din laturile lui este egal cu produsal cosinusulai ur ghiului ops acelet laturi cu sinusul unghiului al treilea p.us produscl sinsea anghtalai opus eceleiast laturé ce costnust: unghiului al treilea si cu cosinusuf laturii aldturate ultime~ Jor doud unghturi : sin A cos b= cos B sin C + sin BeosC cos a, sin Beos ¢ =cos Csin A+sin C cos Acos b, sin C cos d=cos A sin B+ sin Acos B cos ¢, i av sin A cos ¢=cosC sin B+ sin C eos Beos a, WV) sin Beos a=cos Asin C+sin A cos C cos 6, sinC cos cos Bsin A+sin Bcos Acos¢. Demonstratie, Observind cd egalitatea sin ¢vos B= cos b sin A—sin 6 cos dcos C este 0 expresie liniaré omogena in raport cu sinusurile latu~ rilor, inloeuim in ea sin @, sin 6, sin ¢ cu numerele propor tionale lor sin A, sin B, sin C gi obtinem egalitatea sin C cos B= cos 6 sin A~ sin Beosa cosC echivalenta cu prima din egalitatile de demonstret. In mod analog se demonstreaza gi celelalte egalitati- proudele cosinusului unghiului Teorema VY. Cosinusul unghiului unui triunghi steric este egal cu prodasul cosinusarilor celorlalte doud unghiuri cu semn schimbat plus produsul sinusurilor acelorasi unghiari zu cosinusul latarii dintre ele: cos A=—cos B cos C+sin Bsin Ceosa, i cos B= —cosC eos A + sinCsin A cos 6, \ (Vv) cos C= —cns Acos B+sin Asin Boos ¢. Demonstratie, Eliminam din egalitatile [formulete (IV) ate velor cinci elemente, seria a doua]: sin Acos 6=cos Bsin C sin B cos C cosa, sin Beos a=e0s Asin C+sin AcosC cos b, Hganemtetrie 545produsul sin Acos? prin substitutie din prima evalitate in a doua $i obtinem sin Boas a os Asin (cos Bsin C+ sin Beos Cees abeos C satt sin Beos a> ecos Asin C+cas Beus C sin C+ sin? C). De aici (dupa simpliticare} vom cbtine o egalitate echiva- lenta cu prime relafie ceruta. In mod analog se demor streava celelalte douad formule. Alta demonstratie. Sa consideram triunghiul A,B,C, polar in raport eu triunghiul dat. Aplicind pentru triunghin! polar A,BC, formula cosinusului laturii, odtinem sin Boos u(t cosas cos, cos €; sin Oy sin eycos A Tinind scama ca a=a~A, ba —B, ger—C, Anna, vom oubtine prima dintre formuicte ce trebuiau demonstrate. Formulele cotangentelor Sa consideram patru elemente ale triunghiului sferic agezate — stceesiv ; eNista urmetoarele sase combinatii posibile (fig. 274) Acita, ¢BuC, Hab, uCbA, CbAc, bAck. In ficcare din aceste combinatii, elementely opuse unul al- tuia (adiea A si a, ¢ i C etc.) se vor numi extreme, iar ce- lelalte doud clemente se vor numi mijlocit ladied ¢ si B, B std ete). Teorema VI. (Regula iui Neper}. Diferenta dintre proz dusul sinusalui laturii. mijlocii. cu cotangenta extremei si produsul sinusului unghialui mijlocia cu cotangenta celui extrem este egald cu prodasul cosinasuriloc elementelor mijlocit : 546,sin ceig a~ sin Betg A~ cose eos B, sin @ctg b—sin C ctg B= cosaeos C, sin betg ¢~sin A ety C=cosbcos sinactg ¢ «sin Betg C= wD sin Ob etga@—sin Cetg A sin ¢ctg O-sin Actg B cosacos B, os beos C, cose cos A. Demonstrajie. Sa consideram egalitatee care exprima fore mula celor cinci elemente : sin Deos A=ecos sine sina gos eos B si egalitatea care este 0 consceinta a teoremed sinusurilor sin & sin l-=sin @sin B, Imparfind aceste eqalitati membru eu membru, vom obfine o egalitate echivalenté cu prima formula care trebuia demon~ strata. In mod analog se stabilese si celelalte formule. * 85, Relafiile intre elementele unui tramnghi sferic dreptunghi Sd consideram un triunghi sferie dreptunghi, adica nn wiunghi avind ce/ putin un unghidrept. Acest unghi drept sv notea7d cu litera A; latura opusd luid se numeste éporent. jar celelalte doua faturi cafeze. Unghiurile & si C, numite oblice, pot fi drepte sau obtuze, Daca in formulele generale ()-(Vi), care contin elementul 4, punem A= 7, aceste formule se simplificd si au urmatorut aspect (dupa transformari simple): eos a== cos bcos ¢, } Wy) sin d=sin asin B, | ii sin¢=sinasin C, | cosB sb sinc, cosC cose sin B, Ws cosa = eta Betq’C,cos B=etg a tg ¢, sin b =tgectg C, wry cos C=tg betg a, | sin ¢ =ig betg B, jin lista data formulele (I') sint conseeinfe directe ale for~ mulelor (1), formutele {I/1 ale formutetor (Il) ete.]. Egalitatile (I, (I), (V') si (VI) sint cele zece formule ole triunghiului sferie dreptunghi Formula «') exprima ipotenuza triunghiului sferie dreptun- qghi prin eatetele lui si joacd rolul teoremei tui Pitagora din geometria cuctidiana gi de aceea se numeste formula sferica a fui Pitagora. Consecinte: 1°. Dacé ambele catete sint mai mici decit sou mai mari decit-;, atunci ipoteniuza este mai micd decit + dacé insd una din catete este mai mare ca = iat cealalta mai decit 3» atunci ipotenuza este mat mare decit 5 In adevar, din formula sferica a lui Pitagora, cos d=cos bcos ¢, rezulté ca daca semnele fui cos 6 gi cos ¢ sint identice, adica sau atunci cus AO si Oa yt daca in: semnele tui cos6 si cos¢ sint contrare, atunci cosa <0 gi a ace (fig. 275). 2? Din formula cos a= ety Betg C, resulta (rationamentul este acclasi ca si in cazul precedent) ed dacé unghiurile oblice B si C sint ambele mai mici decit Fig. 275 } sau ambele mai mari decit 3» atunci ipotenuza este mai mica decit 53 dacd tnsdé unal din aceste unghiuri este mai mic, iar celdlalt mai mare decit > atunct ipotenuza este mai mare decit 548Cateta si unghiul opus ei sint sau ambele mai mici decit + Sau ambele egale cu %s saa ambele mai mari ca, + Jn adevar, din formula cos B=cos sin C rezulta ca cos B si cos6 au acelasi semn tdenarece sin Oo Si aceasta este echivalent cu afirmotia facute. § 84. Rezolvarea triunghiurilor sferice dreptungbice Diferitele probleme de caleul al elementelor tundamen- tale ale triunghiurilor sferice dreptunghice se rezvolva cu ajutorul celor zece formule. Pentru a usura folosirea celor zece formule pentru trivn— ghiul sferic dreptunghic exista regula mecanica a lai Neper care ne scuteste de memorizarea acestor formule. Infocuind clementele 0 si ¢ respectiven 3 —O si Fe, scriem cele zece formule ale triunghiului sferic dreptunghic in model urmator: cos a= sin blsingy—e}, cosa=ctg Betg C, cos] goo J=sinasinB, cos Be ctg detg {3 cas{ Fe JesinasinG, cos) > —b |-etg (52 Jetge, cos B= sin| 5 —8 |sinC, cos C= etg (5-4 Jey a, wusC=sin[ > -e} sin, cos] 3-6 Jeet bl cig B. Desenind un triunghi dreptunghi plan, ao notém cu litera @ ipotenuza [ui si cu litcrele B yi C unghiurile ascutite (fig. 270); catetele opuse acestor unghiuri se noleaza — F ‘ catetele opuse acestor un ghiuri e e a corespunzator cu 5 —O si -f-—¢ lunghiul drept fiind cunoscut nu noteaza}. > 0g Pentru fiecare din cele cinci clemente ae notate exista doud clemente.alaturete 91 Lig. 276 dona nealaturafe, in funetie de nota~ fille corespunzatoare pe. trinngh Jan cuviliar, \ge, de 549exemplu, pentra clemeniul C, elemente alaturate sint @ si { —6, iar nealaturate sint 8 2 Din examinarea celor zece formule resulta regula monicd Regula lui Never: cosisusu! fiecérui element este egal u produsual cotangentelor elemenielor aldiurate si cit proz dusul sinusurilor elemenielor nealdturate Un triunghi sferic este determinat printr-un sistem com— patibil de valcria trei clemente fundamentete; in cazul insa al triunghiului sferic dreptunghi, unul din clementele lui este ne vunoseut (unghiul é > |, Ce aceea triunghinl dreptunghi este determinat printr-un sistem compatibil de valori a dovaet mente fundamentale. Avem, prin urmare, urmdtoerele gase revolvare a triunghiuritor dreptunghice varini principale de Se dau: 1) doud catete; se dau catetele & gic; sa se caleuleze u, B, C 2) o catetd si ipotenuza: se dau @ sib: sa se calenteze ¢, B, C; saul se dau a si ¢: sa se caleulere b, B,C; 3) 0 cateta si unghiul opus ei: se dau 6 si By sa se calculeze a, sau se dau ¢ si Cy sa se ealeulexe a, h, By 4) 0 caietd si unghial alaturat et: se dau 6 si Cy sa se caleuleve a, ¢ sau se dau ¢ gi B; sa se caleuleze a, 6, C ipotenuza si un unghi alaturat ei se dau @ si Cy sa se caleulese 6, ¢, B; sau se dau a gi By sa 6) doud anghiuri: 6 C3 si i 3 : caleuleze 6, ¢, C; 5 si Cy sa se caleuleze a, b,c. Cele zece formule ale triunghiului sferie dreptunghi laga in toate combinafiile posibile trei clemente ale unui triunght dreptunghi din cele cinci elemente ale ti, a,f,¢,B, C. Nu- 550marul tuturor acestor combinatii posibile este zeces ny iormulelor este de asemenea zece. Pentru ealeularca ¢}, telor necunoscute ale unui triunghi dreptunghi se ian ; formule care leaga cele doua elemente date eu nut din veto cautate. Accste trei formule formeazd sistemul de conats pent caleulul elementelor necunoscute. Exprimind expticit iunctiile trigonometrice de elementele necunoseute prin finetii trigonometrice de elementele date, vom obtine un sistem ds ecuafii trigonometrice s mple, care formeazé un sistem inixt impreund cu inegalitatile care caracterizea7a valorily admis: pile ale elementelor cautate. Alegerea formutelor pentru rezolvarea probleme: se tues dupa regula Ini Neper. Formula care leaga cele trer cloment cdutate poate servi ca mijloe de control. Lamurim mai jos cele expuse, cu aintorul citeiva pre Stleme de rezolvare a triunghiurilor sferice dreptungiive Problema. Se dau casetele 0 si C, sd Se calculexe ifort: nuza @ si unghiurile (oblice) B si C. Rezolvare. Aplicind regula tui Neper, serien: termuteie eare feagd ficeare element din cele cautate cu clementote date. Pentrn caleularea ipotenuzei @ cosa~sin| 5 sau cosa pentru caleularea tui B: sau sine stg boty B: pentrn calcularea Ini C: cos{2—b) ery Ceig [5 —! sind =ctg C tye. De aici gasim detini tae b cosa=cosbeost, tg B=, wes hy Oats,‘\cest sistem mixt are © solufic unica. Ca formulaé de control poate fi folosita relafia intre cote trey clemente cantate cos aetg Bat C, Problema, Se dau o catetd 6 si ipotentuza a, sd se afle cealalté caeté ¢ si unghiurile B si C. Rezolvare. Dupa regula lui Neper avem: cos| 5 b\=sin asin B, cos C= etg aetg|-5— 6), cos d= sin bl sin| Fels Pontru aflarea fui ¢, 8 si C vom obtine sistemul mixt: »_ sind +_ tab cosa sin B= cosC= i", cose sina? 8% ty a@e cosh} Oren, OC Beta, ain ca prima din ecuatiile simple ale acestui sistem sa aiba solutie este necesara satisfacerea conditiei sind, sau 7 ¢ Bb, Cu alte cuvinte, problema poate avee solitie nu- mai daca valoarea B este situata intre valoarea 0 si 5 Acvasta conditie fiind satisfaeuta, fiecare din eeuatiile trigonometric: simple are doud solutii, in general diferite. Din prima ecnatie ¢ valori: sim pentru ipotenuza urmatoarels ‘ sind sind dysarcsin M1 dae aresin ap Presupunem acesic valori diferite : {egalitatea dys a=a- % catetele si unghiurile B si C sint situate in acelasi cadran, in primul sau in al dcilea. De aceca, din ccfe doud solutii ale ecuafiei a doua (a treia) trebuic aleasa cea care se afla in acelagi cadran cu cateta ? (unghiul B). In caxul a= ay >> 5 tele si unghiurile B si C se afla in cadrance diferite side aceea din dovd solufii ale ecuatici a doua (a treia) trebuie sé 0 alegem pe accea care by. 277 se afla intr-un cadran diferit de cel in care cste situata cateta & (unghiul 8). Prin urmare proble- me admite in general doud solutii diferite (fig. cater ey baDupa modelul aratat se rezolva si se diseuta problemele «de caleul al’elementelor principale ale triunghiurilor sferice dreptunghice. fiind date dowd elemente fundamentale ale triunghiului Rezolvarea triunghiurilor sferice reetilatere, adicd a triun- ghiurilor sferice care cu cel putin o fatura egala eu 3, se reduce fa revolvarea triunghiurilor sferice dreptunghice. in R adevar, daca ~~, triunghiul polar va fi dreptunghic. Aeoareee pentru acesta din urma Ay >= - Pentre unghinrf apropiate de = sinusu!, jar pentew unghittr ipropiate de O cosinusil, variazd fent, din care catza folosirea tabe felor in uncle cazari nit poote asigra aproximatia ceruti, In acest: cazuri, elementele cautate pot fi caletlate cit ajutorul tangentelor transformind in mod convenabil formuteie fandamentale. Aga, in cazut saleutulai catetei ¢, avind ipotenza d si cateta hb, se poate proceda in feta! urmator: ne folosim de formifa + obtinem tos . punind cose= cu c ¢ wtb tas=YuS Pentre calewl! unghinhi B folosi ee I+cosB sind Pitnind in aceasts formitia sin B= | obtinem sina Ay aee 2B ee t : . a| hae | yg tne demnui inaintea radiealului se poate determina stiind ca b st B si situate in acelagt eadran. i § 85. Notiuni despre rezolvarea triunghiurilor sferice oarecare La baza rezolvarii triunghiurilor sferice oarecare sta prin~ cipiul care se aplicd la rezolvarea triunghiurilor dreptunghice Ne vom opri numai pe scurt asupra eazurilor fundamentak 54 orSand dat un sistem (compatibil) de valori a trei clemente principale, fuind un sistem de trei relafii fundamentale irtre slementele cunescute. vom obfine un s.stem trigonon.ctric dé trei ecuatii pentru caleulul a trei clemente cautate, Adaugind la acest sistem de ecuatii si inegelitahle care leaga valorile dmisibile pentru ecfementele triunghiului sferic, vom obtine sistemul mixt pentru rezolvarea si discutarea problen ci Xe‘afiile fundan.entale care servese pentru celeularea valo- rilor elementelor cautate se pot alege in diferite feli ri(v. $82 weesia clegere trebuie sa se fecd asttel, ca rezolvarea ecua- liilor trigonometrice si caleulele urmatoare sa devina fe cit posibil nai uscare. In uncle cazuri este indicat ca prin du- verea perpendicularei sferice din virf pe latura opusa sa se imparta triunghiul sferi¢ det in dowd triunghiuri dreptur ghice Dupad aceasta, problema se reduce la rezolvarea a doua tri~ unghiuri sferice dreptenghice (mai bine, la calculul citorva Jin clementele acestora). Vutem distinge urmatocrele gase tipuri de probleme fun- damentale fa rezolvarea triunghiurilor oaredare, dupa cum xe dau: U. Pret faiuri: se dau laturile 4, 0, 4. B,C. 2. Trei unghiuri: se dau unghiarile A, B, C; sa se cal- onie-e a, 6, ¢4 3°. Doua laturi si unghiul intre ele: de exemplu, se dau jaturile a, 6 si unghiul C; sd se calculeze A, B, c. 4. Doud anghiuri si latura cuprinsé intre ele: de exerm~ glu, se dau A, B, €; s& se caleuleze a, b, C. 3°. Doud laturi sian anghi opus uneia din laturile date: ie exemplu, se dau a, &. A; sa se ealeuleze B, C, ¢. 6°. Doud anghiuri si latura opusd unuia din unghiar gave: de exemplu, se cau A, B, ds sa se calculeze 8, ¢, C. + Sd se caleulez Problema 1, Calculele sc pot face folosind formulele co~ sinusurilor faturilor. Din egalitatea cosa cosbcos¢) sinBsine cos A dtinem, pentru determinarea unghitlui 4, urmatoarea ecuatic triqonometrica simpla: cos d—cos dose cos ls Sin b sinePentru caleularea celorlaite unghicri vom obline ceuatis analoge; la aceste ecualii trebuie cdaugate urmatoarele ine- cuatii: OA n, O Bow OC OR, AP BECoon, sistem de formile este comod i:ste de remareat ca ac in caleufele eu aritmometrul. Problema 2°, Calculul laturilor avind unghiurile date poate efectua dupa formulele (V) ale cosinusurifor ungh rilor din egalitatea cos A= —cos Boos C sin Bsin C cosa obfinem vos At eos Beos C COS d= Sin B stn C Pentru celelalte laturi vom obfine doua ecuatii simpic analoge. Problema 3°, Fiind date a, 0 si C, latura ¢ poate fi cal~ culata dupa formula: cos €= cos @ cos 0 4 sin asin b cos C. Unghiurile A si B se determina din formulete cotangentelor (VI tv. § 82) sin bety « 7 ctg A= PP cos betg C, otg B- SEES. cos a etg C, (aceste formule sint co- mode pentru calcule la aritmometru). Aceasta problema poate fi rezolvata prin impartirea triunghiului dat in doua triunghiuri dreptunghice, coborind vo perpendiculara sferica din virful A pe lature a, Dar acest procedeu prezinta un inconvenient legat de necesitatea de a distinge cele dona cazuri aratate pe fig. 2 555Problema 4°. Se rezolva in mod asemdnator cu cea pro- scdenta. Pentru caleularea elementelor a, 6 si C este sut: sient sd folosim formula cosinusului unghiului si formule votangentelor : cos C-=—eos Acos B sin A sin Beose; cig a= etg Ccos B+ sinAcgtg B otg b=ctg ecos A SASS sine Problema 5°. Pentru caleularca unghiului B fiind date 1, & si A, putem folosi formula sinusurilor: sin B=sin AS! sing Pentru caleuiul laturii ¢ si unghiului C putem folosi formn- fete JIL ale celor cinei elemente: sin @cos B= cos b sine ~sin bens ¢ cos A {eeuatic pentru calcularea lui ¢, fiind date A, 4, B sia); sin ¢cos B= cos6 sin ad—sin bcos @cosC (ceuatie pentru ealeularea tui ’, fiind date B, 4, a yi ¢) Problema 6°, Se rezolva in mod analog cu cea precedenta. Dupa cum se vede din cele expuse, cut ajttora! formutelor fun- Jamentale poate fi rezolvata fiecare din problemele f:indamental> 8° de calewlare a elementelor triunghiutui sferie ; totasi, pentre vatente eu tabele logaritmice aceste formitle nu sint comode si de aceea in trigonometria sfericd se deduc serii speciale de formate valetlabile prin logaritmi, Dam mat jos aceste formule si demonstra- rea lor (calcutele elementare sint omise ; ele pot fi facute sf de evti+ Nori, ea exerctiii). Substitwind in formulele ae oo val varea Iti cos.4, atfatd din eyalitatea cos dscns bons ¢ Ssinbsinceos Aari elementare pa transfo: »bjinem. A Sina msn @=O A yf Hn pin pew aa Seacaia TTR eames tea ~\ Sin b sinc a st { | a M | ty : 2 Sip ee sy eee ai dysin (pc si formulele analoge pentry fimetitie trigonometrice ale unghiuriior B c J Yoo Hm acest ca, p si M, ca functit simetrice de taturt, av ta gi aceeagt valoare), Aceste formule se aplica fa catewlarea dnghiurilor trinnghi vunoseind laturile ti. In mod analog, din formula cosinusalut unghintit nate cos A» ~cos Beos C+sin B sin C cos it yi din formuicle generale eare ne dau jumatatea argumentalui se pot obyine formulele care exprind funeflile trigonometrice ale jumat it! fatirit unde Formule analoge au tov si pentra funetitie trigonometrice de jaceste formule se vor dedttce ca exercifii din cele precedente, ori metoda trecerii fa triunghit! polar). Aceste formule se aplicdé la caleutarea jaturitor unui trhine sferte fitnd date unghinrite lui. 558| AtB sin wD ath sin : oe sin 7 se numese formulete lui Delanibre, cun yi formutele analoge pentre vetelalte combinatii ale unghiurffor st faturitor, Venten deducerea prime! formule, substituim in identitetes A B Sinusurile yi cosinusurile jumatdétilor de unghiur! cu expresiife Jor A tn functie de faturite trvanghsitat(tormetste [2], Tinind seamé cx sin psin (p—ey e3 Sip asin dupa transformari simple ale radicalilor obtinem : ub cos 2 cos ~~ cos = c cos — 2 In acelasi mod se dedue si evtelaite formule.Se numese analogiile lui Neper, urmatoarele patri to iNd um gi formulele anatoge pentri celelalte combinafii ale laturitor $! unghiurilor. Analoglile tui Neper sint consecinte directe ale formufetor Iu! Velambre; este suficient si se imparté membru ct nembra formutele int Delambre, luinduele cite dowa in combinari convenabile, Teorema tangentelor: formula A-B A+B ty ty se deduce imparting membre cu membra anatogia a dowta a lui Neper cit prima (sat cea de a patra cw a treia). Analogiile lui Neper se aplica Ja rezolvarea problemelor funda» mentale 3°—6° ex ajutorul tabelelor de logaritmi. Aceste formule toacé acelasi ro! ca st formfele 1ui Mollweide in trigonometria pla- na. La rezolvarea problemet 5°, in cazul cind se dati a, 6 si C, priv mele dowi anatlogit dat un sistemde ecuatii pentre unghiurtle Asi B. Latitra ¢ poate ff qasité cu ajutoral teoremet sinusuritor ing sine =sin Ce xin A La rezolvarea problemet 4°, fiind date A, B yl c,atreia gia patra inalogie ne dat un sistem de cenatii in raport ew @ sibLa regolvarea problemei 5°, fiind date a,b st A, unghiut B se afld cu aidtoral teoremei sinusitrilor, iar anghiat C gi fatira c, Gt ajutoru! analogiilor Iwi Neper (se pot tua atte dewa anatogiiy. Problema 6° se rezolva in mod analog ca problema precedenta 5°, § 80. Formule pentru caiculul excesului sferic $i ariei triunghiului sferic Se gtie cai excesul trlunghisliut sferie se definesic ca diferenta ntre sma unghitrifor ful si zs S(ATB+C Daca din aceasts egafitate exprimam P prin excesih sferic @ P +— gi substituim in formulefe |— iv paragraful preces 2° 2 | 2 ae : dent), care exprima finctiile trigonometrice ale jumatatilor laturifor prin unghiurile tritnghiulat, yom obtine (dip transformarty: /sin % stn| if mee ieee fe ae / sin Bsin aa a> = unde N= Formule analoge at loc si pentra celelatte jaturi. a 6 Inmititind membrat cu membra formitlele pentru sin st sin > vom obtine a sin[ A . |sinf b— : | sin stn eae sin Asin B 89 — Carrs special de ttomtet 561De aict rezulta formula Iti Caniofi: ab sin sin ® icuaieee es sin © =——— sin Kis a cos cum si dowa formule analoge pentru, care se objin prin perm» tare circulard a literelor. Substituind in formula ik}: CC aVsinpata (isaj sin (paiysin 8) sin C-=2sin 2 sinasinh 5 vom objine expresia Iwi sin“) ca functic simetriea de laturt: in (p—b) sin (p—e) Vsinp sin (p—a) a 6 2eos—- cos— cos 2 2 2 sin Aceasta este a dona formula a tui Caniolit, Inlocuind in formulele It Delambre AEB Eee A+B = Cxe semisiona prin o— cos forma de proporfii in moduti urmator: a—b sin Seriind numaratorii si numitorii sab forma de produse, vom ob» tine (dupa transformari simple): 562Inmaltind membre ea membri a egalitatl, vom obtine dupa extragerea radacinii urmatoarea formila a tui Luytier : “Yu Inaintea radivaluliti trebuie sa tua semnut +, deoarees +B+C<5: de unde (a (AFBtC) og 4 ‘ 2 Cunvagsterea exeesttti sferie face posibita catenteres arid aris unghiulut sferic, deoarece R?. unde R este raza sferei, § 87. Despre diferite aplicatii ale trigonometric sterice l. Aplicatie la rezoloarea problemelor stereometrice. Se stie cd elementele fundamentale ale unui triunyhi sferie: laturile lui a, 6, ¢ si unghiurile A, B, C sint respectiv un- ghiuri plane si diedre ale triedrului corespunzator, de aceca trigonometria siericé se aplicd fa caleularea clementetor unghiurilor triedre. Exemple. 1, Su se calculeze unghiurile diedre ale poliearelort regulate» tatrac drului si dodecaedrutui. Rezoloare. Unghiurtle plane ale tetraedrulai reguiat sint egale Prin urmere, A=B--C.-arecos — &70°S1'43", 563Pentru dodecaedru, unghiurile plane de la virf sint unghturile pentagonwiui regulat, de aceea aven Substituind valorile eos obtinem cos A 2. Unghiut plan ol unui triedru regulat este egal cua; sa se ci culere unghiul de la virf al conulué circumseris. Rezoloare. Calculam unghiul diedru al triedrwliti, aplicind fors intla cosinusttlui faturil (fig. 279) Po cos A =cos B= cos C= cos a—-cos? cosa 2cos' Sd considera triedrul SOAB, in acest triedrt unghinrile plane sint «, ce pi og tinds este unghint cdtat de ta virful conafi), iar unghiurile diedre A opuse eelor plane sint respectiv —=+ 2 ae BOA x Fig. 2 si Catethtl anghiuiti = este 2° 3 2 echivalent ct rezolvarea triunghiuli sferic (isoscel) in care ett: A BoA noagtem o latura gi unghitrife aliturate oF" si) + Apt cind teorema sinusuritor obtinem (in arma wnor transformari elementare) 2y 5643. Pe o oglindd plana cade o raza de lumina; unhiul de inctdenté este egal cu 2. Dupa aceea, uglinda se roteste cu unghiul » in jaral proicctiei razei incidente pe planul uglinzii (in pozitia ci titialay, Sa se atle unghiul de deviere al razet reflectate de ta directta initiala'). Rezoloare. Fie AO raza incidenta (fig. 280), OB raza reflectats in pozitia inifiala a oglinzii, OD perpendiculara pe planul oglinzii in punetul de incidenta in pozitia OC perpendiculara pe plas nul oglinzii in pozitia nowa si OF direcfia nowd a razef_ reflectate ; atunei “AOD =a, .~DOC=5; se cere sd se calewleze unghiul x~.~BOE, Fie 7=."AOC unghiul now de ine cidenta, Sa considerém unghiurile triedre OACD $i OABE; aceste triedre at unghial diedra ta mus chia OA comun; notam acest aunghi cu A, In primul triedrau unghiue rile plane sint 2, $ si {, de aceea din formula cosinusului faturii avem 08 $—cos % cos { : cos A= eos eet Fig, 280 sina sin} In al doilea triedru unghiurile plane sint x, 2x yi 27, de aceca cos Ase £29 XT C08 2a cos BT sin 2a sin 27 Deoarece OD este proiectia segmentului OC pe planul OAB gi raza OA face unghiurile { siz eu oblica OC gi eu proiectia ei OD, avem (vp. 434): cos {=cos a cos f. Egatind valorile lui cos A, obtinem cos X—cos 2acos 24 sin Qa sin 27 De aiet: cos X=4 cos a cos ¥ (cos f--COS x Cos [) + COs 2a COs IF = -4 05 «cos { (cos {cos a cos 1) +(2 cos? a—1)(2 cos? ¥—1) = = 4 cos a cos § €08 {—2 cos? a—2 cos? (+1, Infocuind cos] eu cos.acos g, obfinem: cos X=4 cos? cos? §—2 cos? a2 cos?a cos?g-+1 = —2 cos? a+1=1—2 cos*z sin? 3, =2 cos? a cos? ') Aceasté problema este compusd de redactoru! cartii (P. S. Modenoy). 5654. Sa se calculeze vulumul unui paralelipiped, cunuscénd tungimite muchiilor tui st unghturile plane in jural unui oirt. Rezoloare. Notatiile sint cele din fig. 281; notam cu titerele A, B, C unghiurile diedre de fa muchiile OA, OB si OC gi ew Lm, x fungimile muchiilor OA, OB, OC; avem n= (aria OABD) « h=(In sin ¢} (2 sina sin B)=Imn sina sine sin B. Fig, 281 B B : Folosind formutele care exprima sin | gi cos > in funetic de latte rile triunghialit sferic, adicé in funetie de unghiurile a, b,c avem sin p sin (P—b) an B By fsin(p—ai sin (p~cy eee acoso 2V sinasinc 2.Vsin p sin (P—@) sin (P—b) sin (P— sin asin ¢ +b+e. Prin urmare, obtinem definitiv a+b—c a—b+e n sin : va2in yf Sg coe oor Oe ae aac 2 2 2 2 unde 2p=| I. Aplicarea trigonometriei sferice ingeodezie si astro= nomie, Trigonometria sferica se aplicd la rezolvarea diferi~ telor probleme geodezice, in cazurile cind masuratorile yi calculele se fac pentru suprafete terestre atit de mari incit nu se mai poate neglija curbura for. Trigonometria sferica gaseste, de asemenea, o aplicare larga 1a rezofvarea diferi- telor probleme de astronomie teoretica si aplicata. Exemple. i 1, Problema. Se cunosc coordonatele geogratice a doud puncte A si B de pe supratata pimintului; sa se determine distanfa dintre aceste puncte, Rezoloare. Fie ¢4 si ep latitudinile, iar iq gi rg longitudinite punctelor date (fig. 282). Distanta d intre A si B este reprezentata de fungimea arcului de cere mare AB al globului pamintese, Sa consi« 566derain triunghiu! steric de virfuri: polut globului pamintese gi pune tele date A st B, In acest triunghi, Jaturife PA yi PB sint respectiv © 24 sh oy, anghial intre ete fitnd |24>-%4!. Distanta cantata aste egala eu tingimea faturit AB. Vie d masura (in radiani sat grade) aarcului AB, dupa formuta cosinis sulai laturii avem : cos d=cos|= =z4}eos [3 ~en| + exin | 5 24) sin = 2) 008 Gaya) Nerigiane 2 orgine sau cos d=sin gasin gy 40844 608 $y C08 (Aq—Aphs Tie listamfa cautata este egala ew Rd, unde deste masura arenlui AB in radiani si R rasa sferei terestre, Sa cateutinn, de exempla, distanja intre Leningrad si Berlin, Coors Jonatele oragului Leningrad siat g4=59°S0,5" latitudine nordicd si A 50°84’ longitudine estica; coordonatele oragului Berlin sing 2p252°S0,5' latitudine nordicd gi ay= 1518.4" longitudine estied, Avem: fg sin ¢4=1,95728 ly sin gg= 189950 4 sin gy) = 1.85678 sin gq sin ¢=0,08072 Ig cos 94 = 1,69975 1g cos py =1,78440 Iq c08 (44—2n Ig feos ¢4 cos eg cos (Ag—Ag)] = 1.464953 5 C08 $4 COS Gp COS (Rg ~hgh =0,29169 0,6867240,29169 =0,97841 , d= 11°55,7" cos cosa 715,7". ‘Caleulam d in radiant 5 ee 180-60 ‘Cunoscind raza globuiui pamintese Re e370 km, obtinem : e°715,7-6370 180-60 AB=Rd 1530 km. 567In cant! calewlului cu magina de calewlat, produsele partiale sin gq Sin og $1 C08 24 COS yp COS [Ay ~Ag) Se caleuleaza prin inmulfirea directa a vatorilor naturale ale functillor trigonometrice, 2. La Harcon sea obseroat an astra cu unghiul orar t= 50°27'52" sé dzimutul 4=89°7'16" ; sa se calculeze distanta xzenitald 2,4 astrului st declinatia lui s. Latitudinea orasului Harcoo este ¢=50°0' 10", Rezoloure. $4 consideram pe sfera cereasca trimnghitt! eu virfarile: pola! P al sferei ceresti, zenitul Z si astrul observat § (fig. 285}. in triunghiul sferic PZS latura PZ este egala cu 90°—z, latara ZS este distanja zenitala cantata z, latura PS este egala cu 90°—8, unghiul de la potul P este unghiul orar f, unghitl de la virful Z este egal cu 180°, Prin urmare, in triunghin! PZS cunoastem tatura PZ si dowd unghitri alaturate ei P si Z; se cere sa se calewleze latura PS st fataura ZS, Trecind 1a notatia obis« huitd, punem a= PZ=90°~y=359°59‘50" Bwt50°2752", C= 180° — 4 = 90°52'44", Pentru cafeatul laturilor b si ¢ folosim analogiile iui Neper Facem calewlele B-C $0°25'12" , —— 2 B-C 41°20'16" 5 20°12'30" ; B+C- a rst, 2 n19° 2 5687953/22", Cy Din Cr sit by-258°(8'22", c=53°29'0", z 38°18/22" s=90°—c. 569