Curs 2 Drept International Privat

Importanta calificarii
Depinde de importanta normei conflictuale care se califica, astfel daca se va califica continutul normei, de
modul de calificare depinde insasi norma care ne duce la unul sau altul dintre sistemele de drept. Daca vom
califica legatura normei conflictuale atunci este vorba despre aceeasi cauza . In ambele cazuri calificarea duce la
schimbarea lui lex cauzae si implicit la schimbarea solutiei pe fond.
Legea dupa care se face calificarea
Exista o regula si o exceptie:
Regula este ca se va califica dupa legea intantei sesizate art 2558 din Codul Civil. Daca determinarea
legii aplicabile depinde de calificarea legii aplicabile unei institutii de drept se va lua in considerare ... Norma
conflictuala din 2558 este formulata unilateral. Legiuitorul roman este preocupat de aplicarea legii romane. De
aceea spune ca in cazul in care se va pune problema de calificare atunci se va aplica legea romana. Dar norma
va putea fi extrapolata bilateral si astfel se va aplica norma instantei sesizate.
Ratiuni
1 Este principiul potrivit caruia norma conflictuala este o norma juridica din sistemul de drept national si
calificarea ei este normal sa se faca dupa sistemul legiuitorului care a emis-o Eius est interpretare
legem cuius condere;
2 In momentul in care se pune problema calificarii , alternativa este un rationament de reducere la absurd
similar celui potrivit caruia norma aplicabila este sistemului de drept .. astfel in momentul calificarii
normele in discutie sunt lex forii sau lex causae care este legea aplicabila pe fond. Ori lex causae nu
este cunoscuta pe fond. Ea urmeaza a fi cunoscuta.
Exceptii de la calificarea dupa lex fori
Asa-numita calificare voluntara este cea efectuata de partile, de regula, ale unui contract. Aceasta idee
este exprimata si de art 2558 alin 5 din Codul civil. Se va tine seama de vointa partilor.
A 2-a exceptie o constituie asa numita calificare secundara. Denumirea vine de la Secundus din latina.
Aceasta este calificarea care intervine dupa ace s-a stabilit care este lex causae si se face dupa lex causae.
Calificarea secundara apare in anumite situatii:
Calificarea unui bun ca fiind mobil sau imobil se face dupa lex fori
Art 2569 calificarea cetateniei, cetatenie se determina in functie de legea statului a carui cetatenie se
invoca. Daca declar ca sunt cetatean roman, cetatenia mea v-a fi calificata dupa legea romana
Calificarea conceptelor din norma juridica straina care le trimite.
Calificarea instituiilor de drept pe care legea forului nu le cunoaste, 2588 CC spune daca legea romana
nu cunoaste o institutie juridica straina sau o cunoaste sub o alta denumire sau sub un alt continut, se va
tine seama de calificarea facuta de acea legea straina care cunoaste institutia
Calificarea pe care arbitrii o fac in arbitrajul ad hoc unde nu exista lex fori. Arbitrii ad hoc vor proceda
la calificare dupa sistemul pe care il considera cel mai potrivit a se aplica in speta.
Interpretarea autonoma a normalor juridice din dreptul European

In reglementarea uniunii europene principiul este acela ca norma dr european nu se califica dupa un anumit
sistem de drept national al unui anumit stat. Din acest motiv functioneaza calificarea autonoma= dr european
are propriile metode de calificare, unele stabilite de Curtea Europeana de Justitie.
Ex: in regulamentul roma 1 este definit autonom notiunea de resedinta obisnuita.
in regulamentul Roma 2 aplicabila obligatiilor extracontractualte, este calificata notiunea de prejudiciu
Pentru a usura munca de interpretare a dreptului european facuta de judecatorii nationali care aplica acest
drept european, in cadrul UE s-a intocmit o lucrare importanta care se numeste Principii, definitii si reguli
model ale dreptului privat european, asa numitul Cadru comun de referinta. Proiectul cadrului comun de
referinta este o lucrare care a fost intocmita la nivelul UE in 2009, rolul ei este acela de a constitui un cod de
calificare, de interpretare a principalelor concepte juridice din dreptul european. Lucrarea este ampla, are 10
carti, fiecare structurata in capitole si subcapitole si acopera intregul domeniu al dreptului: contracte, delicte,
probleme de familie, in care notiunile juridice sunt interpretate in mod uniform. Aceasat lucrare nu consituie,
cel putin de lege lata, niciun regulament, niciodirectiva, deci nu se impune statelor membre, dar este o lucrare
academica, un text autorizat politic la nivelul UE, care este recomandat judecatorilor nationali pentru a avea
acelasi ghid de interpretare a notiunilor.

Retrimiterea, conflictul de norme conflictuale in spatiu

Conflict in spatiu a normelor conflictuale= acesta apare in momentul in care sistemele de drept in prezenta
contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite. Conflictul se numeste in spatiu deoarece
normele conflictuale din cele, sa spunem, 2 sisteme de drept in prezenta, coexista spatial, ele sunt in vigoare si
se aplica in acelasi timp, atat in legea roamana cat si in legea engleza care formeaza celalat sistem de drept in
prezenta
EX; se pune problema de stare civila si capacitate a unui cetatea roman cu domiciliu in America. Daca apare
aceasta problema in Romania, instanta romana va aplica le patriae, iar cum persoana este cetatea roman, va
vedea care este capaictatea ei dupa legea romana. Daca apare problema in fata unui judecator american, i se va
aplica legea americana, adica lex domiciliae.
Aceasta este situatia conflictului in spatiu a normei conflictuale
Conflictul in spatiu a normelor conflictuale este de 2 feluri:
1. Pozitiv: atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau sitem de drept. Este ipoteza din
exemplul dat. Daca apare in fata instantei romane se aplica legea romana, daca apare in fata instantei
americane se aplica legea americana. Acest conflict nu genereaza retrimiterea si in acest caz se va
pune problema solutionarii conflictului dupa alte reguli, de principiu dupa instanta prima data
sesizata, ea fiind cea care isi impune solutia.
2. Negativ: cetatean american cu domiciliul in romania, instanta romana aplica lex patriae, deci
apreciaza dupa legea americana ce capacitate are, ce stare civila are. Daca problema apare in fata
instantei americane se aplica legea roamana. Aceasta situaie este un conflic negativ, in sensul ca in
cazul in care fiecare norma conflictuala trimite la sistemul de drept din celalat spatiu (fiind o
trimitere de gradul 1) sau se trimite la legea unui stat tert (are domiciliul de drept in Romania si cel
de drept in Canada, legea romana il trimite la cea americana si cea americana la cea canadiana).
Acest conflict negativ de norme conflictuale este prima conditie ce trebuie indeplinita pentru
institutia retrimiterii. Aceasat conditie este necesara, dar nu si suficienta. Pentru a exista retrimiterea

mai trebuie indeplinita o conditie ce tine de sensul trimiterii. O norma conflictuala poate trimite la un
alt sistem de drept in 2 moduri:
a. Poate trimite la intregul sistem de drept strain, adica inclusiv la normele lui conflictuale si
atunci poate aparea retrimiterea (aceasta este regula).
b. Dar sensul trimiterii poate fi doar la normele materiale din sistemul de drept strain. Daca
sensul de trimitere apare in acest mod, nu va exista retrimiterea pentru ca daca dr roman
trimite doar la dr material american, nu aplicam normele conflictuale din dr american, deci
nu se pune problema retrimiterii
Problema de a vedea daca sensul trimiterii este la intregul sistem de drept strain sau doar la
anumite norma este o problema de calificare. Asadar legea romana ne va spune daca trimiterea se
face la intregul sistem de drept sau doar la dreptul material.
Deci pentru retrimitere trebuie indeplinite 2 conditii:
Sa existe un conglict negativ
Sensul de trimitere sa fie la intregul sistem de drept
Retrimiterea= situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem
de drept strain in intregul sau, deci inclusiv la normele conflictuale, iar acela prin norma sa conflictuala nu
primeste trimiterea, ci fie trimite inapoi la dreptul forului, fie trimite mai departe la un sistem de drept al unui
stat tert.
Retrimiterea este pur o operatiune logico juridica, nu se confunda cu declinarea de competenta, este o
operatiune ce se produce exclusiv in mintea judecatorului sau a arbitrului, nu inseamna miscarea materiala a
dosarului din America in Canada. Este o operatiune legala obligatorie, dar exclusiv mentala. Institutia
retrimiterii a fost fondata tot in urma unei spete lider Forgo judecata pe la 1878 de instantele franceze, fiind
prima situatie ce a constientizat despre aceasta posibilitate legala ce a generat aparitia unei jurisiprudenta si apoi
judecatorii au preluat aceasta institutie
Retrimiterea este de 2 feluri:
I.
Retrimiterea de gradul I, retrimiterea inapoi: cand norma conflictuala trimite la dreptul american iar acolo
exista o norma conflictuala ce trimite inapoi la dr roman.
Dreptul roman admite retrimiterea de gradul I. Art 2559 alin (2) daca legea straina retrimite la
dreptul roman se va aplica legea romana daca nu se prevede in mod expres altfel. Legiuitor roman a acceptat
retrimiterea de gradul I din mai multe motive: respectul avut fata de dreptul strain. Pentru ca daca norma
conflictuala trimite la dreptul strain, ii confera competenta in acel domeniu, este deci o problema ce tine de
egalitatea de pozitie juridica a sistemelor de drept. In al 2-lea rand se pune problema de unitate a acelui
sistem de drept, neputand sa aplicam sistemul de drept strain in mod trunchiat. In al 3-lea rand, un argument
practic, se faciliteaza recunoasterea si executarea hotararii. Astfel prin retrimitere amble sisteme de drept
sunt impacate.
Exista si exceptii de la retrimiterea de gradul 1. Art 2559 prevede 3 exceptii, deci sensul de trimitere
este la un drept strain:
- Lex voluntaris: daca partile au ales legea aplicabila, se prezuma legal ca partile au dorit sa
transmita la sistemul de drept material strain, nu sa se supuna riscului de a se intalni acolo cu o
norma conflictuala.
- Legea aplicabila formei actului juridic: principiul formei este guvernata de obicei de principiul
locul recitatum ? si asta inseamna drept material
- Nu se aplica retrimiterea in materia obligatiilor extracontractuale. Adica nu se aplica la delicte.

II.

Retrimiterea nu este permisa cand este interzisa de conventiile internationale sau alte
regelemtnari internationale la care Romania este parte: regulamentul roma1, roma2, roma3, de
principiu exclud retrimiterea.
Retrimiterea de gradul al II-lea nu este de regula admisa in dreptul roman

Aplicarea legii straine ca lex causae

Lex causae- legea aplicabila pe fond. Cand sun trimis la dr national, judecatorul sau arbitrul va aplica dr
roman pe care se prezuma ca il cunoaste si in consecinta va prnunta o sentinta potrivit dreptului national, dar sa
motiveze.
Dar in cazul in care norma conflictuala trimite la un sistem dr strain, apar dificultati. In acest caz acel sistem
de dr trebuie aplicat in mod obligatoriu. Daca lex causae, adica legea aplicabila, este straina, ea trebuie aplicata.
Probleme esentiale:
A. Titlul cu care este aplicata legea straina:
Dreptul strain este element de drept sau dreptul strain este element de fapt. In sistemul de dr roman, in
mod traditional, fara exceptii, dreptul strain a fost privit ca un element de drept, adica pe picior de egalitate cu
dr national. In dreptul englez insa, dreptul strain este privit ca un element de fapt.
Consecintele juridice ale calificarii unui sistem de drept strain ca un element de drept sau un element de
fapt:
Dpdv al invocarii legii straine in fata autoritatii forului. Daca dr strain este un elemtn de fapt, invocarea dr
strain se face exclusiv de partile litigante, instanta nu are obligatia de a cerceta un drept strain decat daca ii
este invocat de una dintre parti. in dr roman conceptul este ca invocarea legii straine revine intradevar partii
interesate, dar instanta, in temeiul rolului activ, poate pune in discutie aplicarea legii straine atunci cand
norma conflictuala romana trimite la ea, mai ales atunci cand norma conflictuala romana este imperativa.
Spunem ca dr roman imbina rolul partilor cu rolul instantei
Dpdv al problemei sarcinei probei legii straine: in conceptia dreptului strain element de fapt, sarcina probei
legii straine revine exclusiv partii interesate. Asadar, partea interesata trebuie sa aduca in fata judecatorului
national dovezi in legatura cu continutul i interpretarea legii invocate. In dr roman sarcina probei se imparte
intre judecator si parti: instanta de judecata va pune in vedere, partii interesate, cea care a invocat legea
straina, sa faca proba continutului ei, dar instanta poate dispune si din oficiu administrarea unor probe
prividn legea straina. Exista totusi o deosebire, accea ca daca in ceea ce priveste dr national exista prezumtie
legala ca judecatorul cunoaste legea, jura nobit curia, pentru dreptul strain acest principiu nu se aplica. Nu i
se poate cere judecatorului roman sa cunoasca toate sistemele de drept din lume. De aceea 2562 CC spune
ca partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei.
Dpdv al interpretarii si aplicarii legii straine: art 2563 legea straina se interpreteaza si se apica potrivit
regulilor de interpretare si aplicare existente in sistemul de drept caruia ii apartine. Deci, daca avem de
interpretat si aplicat o lege straina, regulile vor fi din sistemul respectiv de drept.
Dpdv al cailor de atac in cazul gresite interpretari sau aplicari ale legii straine: in mai toate sistemele de
drept, instanta superioara de judecata nu judeca in fapt, ci doar in drept. De aceea, daca sistemul de drept
strain este privit ca un element de fapt, el nu ajunge niciodata sa fie judecat in fata instantei supreme. Foarte
mult timp, instanta suprema a judecat si in fapt si in drept, dar acum doar in drept. Situatia cailor de atac:
o Apelul- cale ordinara de atac, este neindoielnic admis daca una dintre parti invoca gresita aplicare a
dreptului strain

o Recursul- pentru ca se judeca exclusiv in drept, poate sa nu se ajunga in acest caz pana la instanta
care judeca recursul
o Recursul in interesul legii- 514 CPC nu se refera la o lege straina, desi textul din CPC nu distinge
totusi se aplica in mod unitar dreptul pe teritoriul sistemului roman.

B. Mijloacele de proba
Art 2562 CC- Continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la
organele statului care a invocat-o prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. In practica s-au desprins
2 categorii de mijloace de proba:
Mijloace de proba directe a legii straine: implica aducerea in fata judecatorului sau arbitrului a
legii in materialitatea ei, prezentarea textului direct a legii straine
Mijloace de proba indirecte a legii straine: este vorba de apelare la un expert, adica un profesor
universitar, un avocat, o persoana care prezinta garantii de seriozitate dpdv al aplicarii legii
straine, careia i se cere o opinie legala in vederea aplicarii legii straine in sistemul nostru de
drept. In practica s-au solicitat certificate de cutuma de la camerele de comert, de la notari
publici, de la ministerul justitiei din tara straina. In foarte putine cazuri s-au cerut relatii de la
ambasada sau consulatul statului strain. Intr-o asemenea situatie se aplica legea 189/2003 privind
asistenta judiciara internationala in materie civila si comerciala, unde Ministerul Justitie este
autoritatea centrala prin intermediul careia se potr obtine informatii privind legea straina.
Consecintele imposibilitatii de probare a legii straine. Judecatorul roman prin intermediul partilor sau
direct este obligat sa faca toate demersurile legale sa afle continutul complet al legii straine. Daca cu tpate
eforturile depuse nu se poate dovedi continutul, art 2562 CC- in aceasta situatie se aplica legea romana.
Argumente pentru aceasta solutie: litigiul nu poate ramane nesolutionat, daca instanta romana este competenta
atunci exista o presumtie ca legea romana este competenta de a se aplica.
Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine:
Legea straina, desi normal competenta sa se aplice, nu se va aplica in 2 cazuri generale si unul special:
a. Ordinea publica de drept international privat roman: art 2564- ordinea publica de drept international privat
raman este formata din ansamblul principiilor dr roman, ale dr UE si din dr fundamentale ale omului, se
subintelege in raporturile juridice cu element de extraneitate. In continutul ordinii publice intra:
i. principiile fundamentale ale dr national- sunt exprimate de regula in norme juridice imperative, de
ordine publica, de la care partile nu pot deroga. Exista situatii in care normele de ordine publica sunt
exprimate direct prin legi, dar sunt si situatii in care nu sunt neaparat exprimate, ci rezulta din ceea ce
se numeste principiile fundamentale.
ii. principiile dr european si
iii. drepturile fundamentale ale omului.
Dpdv procedural ordinea publica este o exceptie de fond absoluta care poate fi invocata in orice faza a
procesului, de rice persoana si de instanta din oficiu.
Exceptia de ordine publica are efectul de a impiedica aplicarea pe teritoriul romaniei a unei legi straine
atunci cand aceasta lege incalca principiile fundamentale de drept.
Comparatie ordinea publica de drept international privat si ordinea publica de drept intern:

Ambele au ratiunea, finalitatea de a inlatura de la aplicare o lege. Deci rationamentul juridic este acelasi, dar
efectele sunt diferite. In primul rand, cele 2 concepte au functii juridice diferite: in dr intern, ordinea publica are
ca scop limitarea autonomiei de vointa a partilor; ordinea publica in dr international privat are ca functie
impiedicarea producerii efectelor unei legi straine. In ceea ce priveste exemplele, practica ne-a oferit exemple
de situatii in care o problema este de ordine publica in dr intern, dar nu este de ordine publica in dr international
privat: in dr intern motivarea hotararilor este o problema de ordine publica, in dr international nu neaparat daca
motivarea nu este obligatorie.
Instituia normelor de imediata aplicatie si ea si ordinea publica au ca ... si ca efect daca exceptia este
admisa, aplicarea legii romane nationale in locul celeui straine. Deosebirile sunt insa majore si acestea apar in
mecanismul logic al aplicarii lor. Norma de aplicatie imediata, inlatura de la aplicare norma conflictuala, deci
daca in dr roman exista o norma de aplicatie imediata, daca o lege spune armele nu trec peste frontiera decat cu
autorizarea X autoritate publica, acea autorizare trebuie sa existe si nu conteaza norma conflictuala, norma de
aplicatie imediata fiind prioritara. Norma de ordine publica implica efectuarea mecanismului de norma
conflictuala, norma conflictuala sa trimita la un sistem de drept strain si sa constat ca in acel sistem de drept este
o prevedere contrara principiilor fundamentale de drept intern.
In dreptul roman, principiile de ordine publica sunt prevazute uneori in acte normative, alteori sunt
concepte, principii fundamentale de drept stabilite de jurisprudenta si care sunt aplicate de judecatori sau
arbitrii. De exemplu, ordinea publica poate fi de drept material sau de drept procesual. Exista norma de ordine
publica de drept international privat de natura procesuala, dar majoritatea sunt de natura materiala. Art 277 CC
interzice casatoria intre persoane de acelasi sex- este aplicabila in romania si inclusiv atunci cand se pune
problema recunoasteri efectelor unei casatorii incheiate in strainatate intre 2 persoane de acelasi sex. Alt
principiu: o casatorie pentru a produce efecte juridice trebuie sa se celebreze, sa aiba o anumita solemnitate
pentru a fi recunoscuta- de ordine publica. Ne intalnim cu ordinea publica la divort: in cazul in care legea
straina este aplicabila, dar motivele de divort sunt exesive, atunci se poate aplica legea roamana. In
reculamentul roma 1, sunt prevauzte dispozitiuni de ordine publica in materia contractelor incheiate cu
consumatorii, principiul protectiei consumatorilor fiind o norma de ordine publica.
Caracterele ordinii publice:
- national: tine de aplicarea ordinii publice in spatiu. Ordinea publica este specifica unui anumit
sistem de drept, sau are un caracter regional daca este vorba despre normele de ordine publica
dintr-o regiune
- actual: tine de existenta ei in timp. De principiu instanta de judecata sau de arbitraj trebuie sa
aplice norma de ordine publica din momentul pronuntarii hotararii, care este posibil sa se fi
schimbat pe parcursul judecarii litigiului.
- Exceptie: produce efectele juridice ale unei exceptii si produce aceleasi efecte: este de stricta
interpretare, deci nu se poate extinde prin asemanare si produce efectul de intimidare a
producerii efectelor unei legii straine pe teritoriul romaniei atunci cand acea lege este contrara
ordinii publice
Efectele ordinii publice:
- Negativ: art 2564 aplicarea legii straine se inlatura daca incalca ordinea publica de drept
international privat. Deci efectul negativ este cel al inlaturarii de la aplicare a legii straine. EX:
daca incheierea unei casatorii este supusa legii straine si acea lege impune impedimente
exagerate fata de dr national, atunci se aplica legea nationala.

Pozitiv: in cazul inlaturarii de la aplicare a legii straine, se aplica legea romana. Efectul negativ
se produce mereu, iar cel pozitiv atunci cand trebuie sa judec dupa ceva din moment ce am
inlaturat legea straina.

Sfera de aplicare a ordinii publice: Ordinea publica in dreptul international privat se analizeaza in 2 situatii:
- In momentul incheierii, nasterii unui raport juridic. Aceasta este situatia ordinii publice in cazul
conflictului de legi in spatiu, adica a conflictului de legi propriu zis care implica aplicarea normei
conflictuale. EX: sunt ofiter de stare civila si vine sa se casatoreasca un cetatean din arabia
saudita si o cetateana romanca. Constat din acte ca cetateanul arab este la a 4-a casatorie. In acest
caz trebuie analizat dupa legea straina, dar nu o voi face, pentru ca in Romania casatoria
poligama este interzisa. Aici ordinea publica este mai drastica si casatoria nu se va incheia
- Conflictul de legi in timp si spatiu. Acesta se mai numeste teoria drepturilor castigate sau
recunoasterii drepturilor dobandite in strainatate si ea se pune in situatia in care un raport juridic
s-a nascut in trecut sub incidenta unei legi straine si se pune problema recunoasterii efectelor
acelui raport juridic pe teritoriul tarii. EX: legea roaman nu acorda efecte casatoriei religioase,
dar daca 2 soti s-au casatorit in strainatate sub incidenta unui sistem de drept care recunoaste
efectele casatoriei religioase si acei 2 soti vin in Romania si sotia cere pensie de intretinere de la
sotul care a aparasit-o, ii vom acorda aceasta pensie pentru ca in aceasta situatie nu en aflam in
fata incheierii unui raport juridic, el a fost incheiat in trecut sub incidenta unei legi straine. Deci
in cazul conflictului de legi in timp si spatiu, deci cand se pune problema drepturilor dobandite in
strainatate, sfera ordinii publice este mai restransa.

b. Frauda la lege: atunci cand partile unui raport juridic, folosind, in scop fraudulor, in scop ilicit, un mijloc de
drept international privat, au facut aplicabila unui raport juridic un alt sistem de legi decat cel care ar fi fost
normal competent sa se aplice. Modalitati:
i. Intr-un raport de drept juridic intern se introduce in mod fraudulos un elemtn de extraneitate, se
creeaz in mod fraudulos un conflict de legi si prin jocul normei conflictuale se aplica un alt sistem de
drept decat cel normal competent sa se aplice. EX: o societate comerciala care are toate elementele ei
in tara, prevede sediul in strainatate si ca lex societates este legea straian a sediului social; Regimul
juridic al unui bun mobil din patrimoniul national al Romaniei este trecut fraudulos peste frontiera si
liber comercializat intr-un sistem de drept care nu prevede aceleasi restrictii;
ii. Intr-un raport juridic ce are deja un element de extraneitate, partile schimba punctul de legatura in
mod fraudulos, ducand la aplicarea unui alt sistem de drept.
Conditiile de aplicare a fraudei la lege:
- Sa existe un act de vointa a partilor ce duce la aplicarea altei legi. Deci sa fie o activitate
intentionata. Se produce numai in raporturile juridice care au puncte de legatura mobile,
variabile, deci care se pot muta dintr-un sistem de drept in altul: cetatenia, domiciliul, sediul. Nu
apare frauda la lege in cazul bunurilor imobile, in domeniul delictual.
- Partile aplica un mijloc de drept international privat care prin el insusi este licit. Oricine are
dreptul sa isi schimbe cetatenia, domiciliul.
- Ceea ce este ilicit este scopul urmarit de parti. scopul este un elemnt greu de probat, fiind un
element subiectiv, trebuind sa se dovedeasca ca a existat intentia.

Rezultatul este produs in mod ilicit: se aplica o lege ce nu trebuia aplicata in mod normal si care
in principiu produce un efect mai favorabil, dar care incalca dreptul national.

Sanctiunea fraudei la lege: trebuie sa distingem intre 2 situatii:

- Situatia in care e fraudat dr roman in favoarea dr strain: art 2564 se ocupa doar de aceasat
situatie: aplicarea legii straine se inlatura daca legea straian respectiva a devenit competenta prin
fraudarea legii romane. In cazul inalturarii apicarii legii straine se aplica legea romana.
- Situatia in care e fraudat dr strain sin favoarea dr roman
Efectele fraudei la lege:
- Negativ: inlatura de la aplicare legea straina. In acest sens exista 2 posibilitati: sa declar actul
juridic nul daca este posibil sau ca inopozabil in fata autoritatilor romane
- Pozitiv: aplicarea legii romane in golul lasat de inlaturarea legii straine. Legea romana se aplica
pentru ca: frauda duce la ruperea actului

c. Caz special- art 2565 CC