Ae intonsoapt acoidentale sau cu sop riqysiden lt, s,cele dp intoxieati
ofesionale, acute, subagite say, fon Somplotoags, patogenesille
‘cy semnnempertante privind leniuntorganie, gat to, allins sme
See eae re le \Beioomanis sau de Ia iatorieaile, medicamentoase; a
presonizat. i veloificaree informafiilor privind reaofile adverse ale. mo
Eimentelon, publicata in broguri de-fatmacovigilenga = \ 0 92
‘Ghserviyilleelinies permit la rtndul lor sd ge:includd in patogenezit simp-
tome sarp’n-aut fost somialate do probatoril sinftogi, dan care, presente je
Uni bolnav! inttaji ta tratament, hompopatio, a.chservat cA dispar eu 9gu-
luntate dup administrarea unei anumo substanje In doz homeopatici.
Uneor, Javo relaccre lterioark a. patogoneziei (pe. probatori sinktosi) se
Intimpig. si fie somnalate simptomele care mai inainto fuseserd scceptate
‘unat pe haze observatiei clinics, Luerul acosta este uor de infeles dack ne
Pindim'ed, ta general, experimentirile pe om a-au flout pe 79 pink la 20 de
seMitasis raseor seu putat Intruni loturi de 50, de persoane. Or, trebuie
Ta madicna oficial stadiul descrip o istora naturals substanetor medics
cn es Se ot de Materie madical, chiar Gact termeaul tnde 30 fie rai
ontaats Poe aayuie unt dntze capitals cole mal importante al, Farmacopesi
a a scoretTeumplat. acest 1ocro, 0 fost, acidental sau — a ta canal Tul
C. Het es oe eriqientat pe of insu, vannurs do gerpi foarte perfulon — exper.
C Hering, cae a eetat in aod deliberat aoa! edmlnstrail unor’substanfo al clror
en at ital ae Mania (So pote gio analog Inte cuajolacstor prob
aro Eh dy Maine Minovil cats sa spanaratvolutar, postr a deste senile
Sean dao Caro ce etic o's Prt it hrs
salen
18
i
t
rofinat faptl ch nu toate simptomele care stat date de o substantt sit pre-
ra ee tals probatoni, (Esto $i o problem de ,sensibilitate® individuald,
vettake asupra eavein vor mai reveni). Decl numlrul probatorlor a fost ma
rane acate intimple ea un simptom sin fie germnalat. de nici wav, Iucra
sere sobabil nu s-ar fi Inmplat deck lotul ar fi cuprins raai molfi proban{i
farF pier fntimpldtor sar fi gist in el un subject deosebit. de sensibil In acea
substan{t.
Ralagi esta bine ea simptomelor introduce In Materia Medica pe baza
erajitor elinice th mu lise acorde acooesi important ca celor rexultate
qh caperimentul pe omul sinitos*. Pentru a fi valabile, trebuie- si fi fost
in eeees frecvent iin mod regulat de remedial corespunzitor.” Aceastt
Tdontd se impuney deoatece, alfturi do autor foarte congtiinciosi exist
pr grit Incorporere simptome nol in Materiile medioale pe baza feptului
sew observat disperijia, la mm bolnav tralat eu o substanff, unui simptom
ck an gemnat inod In patogeneaio acelei Eubstango far #K fink searna do posi-
Dilitaten disparilied lui prin efect plecebo.
‘Facern o completare la tablourile de medicemente descrise In Materiile
médicale, La prithul contact cu ele, unii medici vor fi surpringi c& la eapitolal
Pulsatile, spre exermplu, unde se ajleapta si se giseascK entmerarca po care
adrfinistrarea tincturii de Pulsatilia tau de dilujii ale acesteia, le determing Ja
Stu sites, Inllnesc 0 deseriere @ unui tip de. persoan& de regull' de sex
Jaminin, blond, cu och best... Novicele se intreabii atunci: o® are a face
ustd doscrier cu »patogoneria remediul,efci doar persoana nu a devenit
fond gi nu are ooht elbagtri in urma ndvoinistrérii de tincturk sow diluti
ae Pulectilla i, ov atit mat mult, nu ga schimbét sexul. Azemenéa deserieri
(gelo exist ila alte remedi) tebuie inflese In felul urmfor:unele tipuri
Ge-GSssoane de dovedead thai sénsibile la anutnite reniedii. In'cadrul experi-
Hektalor dezvollA mai multe simptome gi mai repede dectt ceila{i probatori,
raiune! cind afst bolnave réepuild dé asemenea mai prompt la un enumit
femodiuy de altiel, atuiel oind slnt bolnave, prezint& eu predileofie simpto-
Toolo"cunaotevstice aéelii Wexhediu, ca fi cum ar exista un tropism reciproc
{nite anumite remedil gi persoane cu un anuralt tip. Descririle de acest. gen
i Materiile medicale homeopatice indict agadar tipul de pergoant ,sensibili",
Sg apta st dozvolte simptome in cadral wnui experiment cu vn remediu,
ie loth mi wpa dE aa frre acer tunel elnd este
avi
“Al doilea element capital pentru aplicarea in practic a homeopatit este
Ioregistrarea. ta cursul elabordrii patogenezillor, a tuturor simptomelor, po
Kavie manitestd bolnevul, pe toate plonusle: atit pe planul funcfional gi
ST venzosiulai {modifica puihice — comportamontal), oft gi pe. plan organi
(leziuni anatomice).
‘Am mai subliniat f
ul et homeopafii considers organismal uman mw
ca un Eabtiat care spufott acfiunea nel cae, o} ea element care reaclio-
Gear, Toate bolle fraduc o revoltl. a organismului asaltat, In modul stu
Bea lupte oy eqresiunoa — fio ol-gi menfine Ino echilibral fie of s-a desom-
pensat — bolnavul va prezenta un evantai de simptome. Hahnemann spunea:
Ta uncle Maieri medieate (eum ar f cog tu C. Hering), tm dreptul
tomslor,
Ce eet i emir clic, se mefioneat cet Toca, fape cart
Sralaio un mod de a proveda foarte cored.
9
® slotalitates simptomelor existente Ie un bolaay aledtuiese boala prezenta
Dar mai ales a fost esenfial pentru dezvoltarea homopatie, faptul of homeo:
pail considerd simptomele ga revelatoare pentru Injelegerca modului parts
Cular. i de reactie a individulul bolnay.
Pomnind de la acest rafionament, homoopatia a dezvoltat din ce in ce
vai mult semiotica modulut de reachio organismului. Pentru aceasta nt
avon la disporifie decttsimptomelo percepute gf deserise de bolnav, care aezin
pentru homeopat un element esen{ial. $i oum nimeni nu poate 6f exprime mai
bine dectt boinavul insugi senzafile care li shat. proprit, homeopatit acordd
cea mai mare importan& simptomolor subiective, spre deosebire de alopati,
care acordi credit prioritar sau chiar exclusiv semnelor objective, considerind
4 simptomele subigctive au o importan}a cu totul secundard in prooesul de
stabilire a diagnosticului de boald. Cac, tnte-adevir, medicina alopaticd sa
concentrat toate eforturile in organizarea setnnelor objective pentru defini:
rea boli,-pentr cdntararea entitifi-nosologies. Din contra, medicina hom
patie a grupat simptomelo nu pentru definirea boli, ci a veriantelor indi
duile ale riapunsurilor la agresiunes patogens, pentru ghsirea remediulel
4, simptome ,proprii.corespunzitoare. simptomelor individului bolnav. Dar
dificultatea care intervine este o& trobuie tH oxiste 0 ypotriveald™ cvasipers
feotd tntre simptomatologia existonta Ia bolnay,§i ycontraimaginee” simpto-
‘matologick propre remediului caro urmeazi si fe adiministrat, Tocmal pen.
‘ru e& nu este vorba de un efect farmacologic — care se obfine cu dozo pon.
darale — ci de.un efoct.,reaofional ypoteiveaa" (sau similitudinea) irebute
si fie perfoctA; ea corespunde imaging clasie intrebuinyatd In imunologie de
pbroatel-cheie!, cw alie.cuvinte, cu ypotriveala", iupa.cum se sti, strict
Apecific#, dintre, antigen. i, anticorp, ya
So infelege.p8 acest, fapt a fost de natura si stimulege perfectionarea.
examinisrié bolnavului in.vederea precizdrii simptomelor caro af ajuto la iden:
tifioarea, substantei ce preziatA contraimagines simplomatologicd exactl.
Tooma aoette simptome diferenfiatoare, patognomonice pentru un fo-
int oele mai importante, Hahnomann a sesiaat prinul apest Jucru ji &
enue shigr dela Inceput reepinandarea, urmijoare (Organon, paragral 153):
io mai ales gi aproape, exclusiy, In. edutanee remediniwi homeopatio
‘pect af i oadeate Uplands eating suey erasers
cei gel mal intense, celo rai originale, eel mai eobimuite clo mat Der
_ Subliniem inet 0, dat aceasti deosebire fatre medicina alopatd gi cea
hétiegpatt, pentru eX nu esto vorba tumai de o sezniologie mai bogatl fatrsan
ont fa} do celdlalt, ci la baza oj stl a conceptie diferit, Alopatul gauta simp.
tome <- mai ales =" obiective — cars s& permith diagntelicul te boald, Hance.
tal eau cu porseverenfa siniptomele volo mal personale, care deosebeso un
individ de alt individ fa}4 cu bola,
‘SK tutin exemplul uni boli banale, #8 zicem ‘pnéumosie. Alopatul va fi
muljumit, in _momentul cind identificd mAnunchful de semne eare permit
iagnosticul positiv de pnoumonie céci, odata stabilit, tratamentul deriva
evaslditomnat, Holisopatul, dupt tabiliren diagnostioulai do boally ‘cau
simptomele particular, personale, care nu caraoterizeaz4 oala, ct boleal:
Astiel, spre exempl, agitafia continua a mombrelor inferioars n-are nimic
comun cu boala pnoumonie gi este un simptom cu care medieul alopat au
aro o® face, de aceea il neglijeard. In schimb, pentr medicul homeopat este
20
nga raccoon Nae rer oh
indleatie aproape patognomonick de administra a Zinculué in doch inti
Silhoait: $f elopeitrecunowe ch pneumonia li A nu eateidentid ou poet
Mig By dar in cazul formelor obiqauite de boelA nu ai niel 9 mol
Tigi exh Vink scama de atta, lel tretamental este avelayi- Doar dact $9
“Ding unete complica, acest fapt are atone! implioapi asupra tratamentulat
Spliegt de lopeth :
vlivAlv oxemplus 88 presupunem un Bolnay do astm. In fafa dispneii expi-
ratorl parosistice atit medical alopet, cit cel homeopat au au hich odie
Saltate pentru preciarea diagnosticului de boalt, Dar ad pretupunet ck bok
Saval pretntl Hl invirtirea capulul Int-o parte gi in cealata, Acest simptom
uae ‘nmie coman amd moval cu stn tachi sugested
Eouneepet rewedial Toretu care area patogeogsia Toi sioptomol antiatt
‘Un simptom nelnsemnat din punctol de-yedere al slopatulo} poate fi
pentru homeopat foarte wil ia alegerea romediula de administra,
Din exemple date se poate vodea cf homcopatia deptvestestadiul ding
nowioalss da boald, aga com eno concept de clinica ofical, Ba constragio
atte imagines clini « canuluiy bazinduse pe simptomele 4i semnele indivi
dlae..De asemonen, t0'vedo ef pentru prescrpfia homeopaticd. diagnostic
boli are mai pujind importanta (ca dovadi spre exemplu ef patru bolnavi,
tofi cu aceoas sfooinne sd xiom malarie, pot af noesite Hecare cite tn
romediu homeopetiediferi, De aceea © at aul plreres ed medical
Romeopat na are nevoie sf gie eh puri un-diagnostio-poritv. Sintem din
ontres do plrero, of homeopatul trebuie fie mai inti un medie-bun, care
Si cunoascd sommae cine fi portcinice ale divesslor entititi noslogice i
fi fe eapabil ale caute, Apeasia pontra doul motive: Sal ak pretupunem
tun belnay ct tase soto avied caraetetistiel ersonale. bing prasiate, cum
arf, pre exemple ageavarea la ore 1-noaplea, dan ameliorait de ingest de
Tila nad, coetistiad ou o stare. do ansitite; esitl clemonte suficionte
Ponteu-algeron unui medicament homeopatic (Arsenicum album). Dar ©
ftemenea tune poate ed coreapundd tot ait de bine unel brongite simple, woe
toborculoza, sau unui cancer pulmonar. faainta de a eplica un tatement
bomeopatie'pe baza simptomelor afte dela boiney, medical homeopat tre
bios fig capahil sd exsludl eventualitatle amitito, au ool putas sic
ou fade diagnosticul diferenfial la fiegare caz in parte, pentru a recomanda
Eotmuvulas betetie de snvestigayé-nocenr, asl ict cingnostioul de Dost
sfie oft mazezaot. Nomal dupe aceasia eo poste holdrt deck bolnavuli ise va
ttiminiatra nn trelament honeopatie sau vat advesat chirurgulus sau aul
pec
‘Al doilen mativ: tn mod paradox,
‘oaacl bine initeage simptomtologio a bolle, eta cum. a fost stabiith de
‘dopa, toemai pentra anu acorda imporanft. fa cazu! pneumoriel,
Pontru’‘modicul homeopatette necesar al cunoascdsimptomatologia peu:
Foniel simplomatolagia care permite diagoostiul de pneumonie grcare este
‘comunt tuturor-celor-care enferd. de aconstlboall, pentru a oxciodo aosste
Simploma in prooteul do diagnostic de remediu hotmeopati. Pentru alogerea
Tomediulsi au importanfi nual simptomele cere nu int earacteristice per-
tru hoall, of ceracteristi pentru ology, care teadue modul li particular
dea reecfiona gi care difronjazl un unit umman dealt uniatutvan
‘De fapt foal pot futile pentru homeopal gi simptome care jin de boalk
(deci comune) diel Tite determink anuiaite caracteristicy pre: exempla
si acres
. a da tun interving numa Je anu or sda ene deterina de oe
Imai mic inhalare de aer rece, ori provoacd o escmenea durere in piept, Inctt
Semi lls det eo poe a
Tn sflrgit, un ultim exemple, care sf lustreze deoscbiren
de abordare alopat. si homeopat al accluiasi caz clinic,
(0 bolnavai de 45 de ani, se plinge de greutate in pelvis gi menometroragii.
‘La examenul obieotiy se consteta. prin palpare abdominalA © mask ‘dens,
reprerentats, probabil do un-uter hipertrofiat. Diagnosticul probabil este de
Hibrom ulerin, confirmat de ginecolog. Eventual o histerografie elimink posi-
Dilitatea tunui neoplasm saua altel afectiuni rare.
Homeopatulvaflé In plus:
“ek senzafia de apésare din bazin este atenuat prin comprimarea
volei ey finn sau ou un banda} nT mee
= ck bolnava presinté o excitajie sexual important, tn special in preaj-
ina ponouelor ie hemoragi 9 de durens a
sy ug MEOH ene Bobet cain, agree tn eoubit.late-
— c4 ho site foarte deprimati, plinge 9i este cuprinst. de disperare
decarece i ee pure ef Rome pe cae aie eae Gove grav, ar poets
provoace moartea.
Pontry-Romeopet, spt
In schimb pentra slopat simptomele din ultimal grup sint simptome para-
vie RDG Ss tag a Mata
—amelioraren prin bandaj in’T1l poate indrepta spre un prolaps simplu;
= deprimarea Upoate {adropta spre diagnosticul de nevrozi a minima,
care; arede ch, va dispirea‘6 datd cu vindecares ginecologic8. 1
‘Pentra alopat diagnostioul esta.un fibrom lao femeie.nervoast ew oare~
cafe grad de excitare san deprimare, in raport’eu capriciul momentului
"Pentru homeopal este un oar de:Liliam-tigrinum, intimplitor purtatoral
unui fibrom-uterin.
S-1( menfloniat anterjor'de clteva ori un élement, . care, pentru importan|
AER er tae ins spre a
‘agravarea anal kticljgrarca tudui simptom. Este 0 nofiune foarte Smportanta,
aboarecs modificarea unvi simptom ~—-fn-sensul-amelionkri sew’ agravrhi —
tub hafivenfa tu tector ‘do ceemai mute oF din WGA, este privitd ca un
tnod de reactie personald. Inte-adevar, acelagisimptom — st zicem o cefalee (55
ack yrem sé detaliem, aga cum fac totdeauna homeopatii, o cefales ou dureri
fn globit couleri, cu senaa{ia cf aceptia sint tragi Inapoi) —In un bolnay poate
fiagravat, la altul ameliorat, de cfidur& sau, invers, de frig, de gederen Intr-o
camerd ct ‘aen:confinat ori afar din cast, de fapiul cf mininct sau, dim
jpotrivi; se abjine'de:la mincare gi aga maideparte, ‘Se injelege din acest
Bxemplu off aceste varia In sensul agravérii gi amoliordri reprozint& un
tloment. de calificare. individual8. -Ble poarté. in homeopatie denumirea de
‘odalivii, o prescurtare « sintagrasi ,modalitéji de influenjare « suferinjelor
(Geese) ia Testor! do modiu eu finiclogi™. Agrarama (enpecty
jeclangarea) gi. ameliorarea (respootiv Incetarea) se pot referi la simptome
Jocale, simptome generale sau la boiney Jo ansamblul lui,
8 Astfely un bolaay se simte totdeauna mai bine dimineata, altul este tre-
ait de uncle tulburiti, sau de o anxiotate nedefinitd, totdeauna la ora 3 dimai-
2
wre modu
peepee naa
sieaja, Pentru unl, faptul de a ingera alimente constitue o Dinefacore, pon:
aenie:calmmoazh astfel durerle gasirice sau starea general de agitaic,altol
zu 25 at imodiat dup mincare. Unoi bolnev i se agraveazd toate tulbu-
eat agieinte de ninsoare sau Tnainte de furtund, atwia j go agraveazk durerile
rile inane veeme useaté. Un bolnay cu asim respirk mult’ mai bine pe
umatioe Uni gi mu poate tuporta altitudinea, nici mfoar medic; din contra,
storaac ap site bine deci ia altitudin, iar Intro se agraveaz sau se
at cant erinole. Mijcares si repaosul tint, de azomenea, elemente care pot
declangergere (ogravezs) sau sf ameliorezo (curme) tulburdrile sau discon-
forturile.
‘In ptincipiu, toate vesiabilele care pot s& fic concomitonte ou sparitia
sau disparifin simptomelor ea care pot si le agraveze ori atenueze sin, pentra
jhomeopati,. modalitsi. °
‘fy mare, pot fi grupate In modalitai der
do amblanyé sau devlimat; modalitati de poaifie; modalitati legate’ de acte
faiologice some, mtnoare, ciclo menstrl: modalititi legate de starea de
ree geu. migoare (aotivé sau pasiva); modaltali legate de organcle de
Tepes atingere, prosiune, micosuri, 2zomote; modalitali psihice wi docile:
Supdtare, deb, fire, jigaire, gelozicy singurétate'etc
‘O'formi parte’ de matifestre individualk este lateralitatea. De objoei
cate considerate tot o modélitate 4i tendinta unor bolnavi de’ face toate
wae festdrile patologice pe o singurd jumdtate a torpuli (de exempla amig-
Traresting!, was care toldecuna. debuteazt yo stl,’ artrite — stroze pe
Miinge ploveatual gio boald splenicl sou anexits sting; stu invers: migrend
Giossid, ofvelmie dreaptA, calecistopatie i varice muna In gamba dréaptl,
sreoP ty mal procminentd Ia aceasta). AceastA caracteristich se feplseyte $i
Gri uitle-nemedi. Adied;'uoele substanfe, in cursul experimentirilor pe om,
dlovedoc tendinja de 9 indaoo ou prodiletie simptomo tn jamtates drvaptt,
dovesaitates ests una din formele prin care: bolnaval iyi arattt personali-
{Alar sporifioulreasfional. De aoeea; homoopatii = spre deosebire de alopati,
{ate sPecrorddl aici importanya — sint aton{ gi la acvastl modalitate, care
fr poste-ajuta in elegerea remedialui de ‘administrat,
Penpoabtul ,modalitatit v6 leagi de cel al jcauzalitatii, Imire ele noexis-
i fo din moment ce, aja dupt cum sa vazut,
ng $i factor: deelangatori ai tulburirilor. Ceea ce
te faptul c& homeopatii acord& multA importants
Uioprejuririlor in care 6a instalat boale. In general, medicul alopat considers
impreltin valoros faptul of 0 gostralpio e-a instalat dupf ingestia de lichide
sae Ne; sau of q survenit dup& o deplasere cu un vehicul pe un drum des-
[tulats in genetal nick nu accoptt vreo legiturl’ cauzald Intre o euptrare
sonata team gi aparitia gostralgiei. In schimb;-medicul horaeopat, va fi
orar sai sezoniery modalitati
printre modalitiji sint i
{Yrebuie oricum refinut
Fonrto atent la toate Imprejuririle antecedente (inclusiv, spre exemple, dack
‘gustrlgia @ survenit dupl hemoreidectomie), reoarece aoesten constituie ele
Bronte prefionse. pentru elogeres. medicamentului indicat. Ceea ce trebuie
Tubliniat, de asemenea, este faptul c& in homeopatic se acordé mai mult
{mportanta, ca factor etiologic, fenomenelor psihioo; atunci cind se tie despro
ime, an enuresis sau nigle acufene cl au apirut dup un yoc emotional,
Gupk o sperieturd sau o suptrare, acest fapt este folosit pentru selectionar
Sualicennentului ce urmeazd si fie prescris. Dar chiar cind oste vorba de leziuni
Sepanice apdrute dupé asemenca imprejurtiri (de la metroragie pint 1a alope- cic, sau chelazion) medieul homoopat nu pierde din vedere elementul psiho-
en declangator.
"Mai trebuie aditugeji la factoii etiologic gi alii, care, excluzind trauma-
tismele, au fost, enumerafi i la modaliti
~Tactori climatici; ca gi Ia alte aspecte, homeopatii sint forte atenti
Ja amiinunte: frig, umed sau frig useat, vind umed sau_vint uteal $i chiae
int de nord gi vint do sud, udarea corpuui saw rcira i fldurs umedt
aburi ete.;
jg, Honee sau fecorialimentari (ncn alcool); excenul de medion
~excese sexusle sau abstinenta;
~ in afiryit, poate fi consideratd cauzk a manifestatii epizodico, actuale,
modifiorile patologice preexistente ale terenului, coca co homeopatis denumess
diateat’, despre, care.vom. vorbi mai departe, 5
‘Considerind acum eX slnt cunoscute ino cele dou tulburari simptomac
tice reacfionale, cele doseriso in materia medicala §i cele ale bolnavalui, tn
Doala Jui, urmeaza si Ie faoem si coineida.
Pentru acoasts se fine soama de
~ dingnosticul bolit pe haza metodelor obignuite utilizate de modicina
oficiald; medicul homeopat mu trobuie s8 fack gropala de a considera diagnos:
ticul de boalii ca inutil, pe motiy of indic& remediul in funcfie do simptomele
orsonale ale bolnavulu, Punerea diegnosticului de boald (sau moar mvest-
garea congtiincioasi cu metode clinice gi paraclinice corespunzatoare cass)
Constituie 0 stapa obligatori, (Co s-ar putea epune, spre exemplu, despre goo.
arse. unul ait, pepiry c+ port lk ur tralament homeypiie fr ns
un tos ator’); .
ay = diagnostion! de remedia homeopatie.(sabilt In. fanefie de simptomele
‘ctuale) este echivalent cu diferentieren a cova ea opte individual la un anumnit
bolnay. de hoala.X (al clirei diagnostic a fost previzat-conform celor- mentio-
nate ulterior),'de:eeea ce.este particular. la acest bolnay. Pentru accasta’ au
‘mare importan modurile personale dea reecfiona; agitabie sau. prostratie,
absonja sau prezenfa sctei §i toate-modalitijile despre care e-a ainintit;
_ = diagnosticul de constitutie, Satelegindu-se. prin. gceasta si.determinarea
vai aunts eae conatitjonne (Fata Soper) wena onor
elemento patologicesu-caruoter de cronicitat, capabite st modifice roast
tea biologicd genoraléa organismului fafa de agresiu
_, In stabilirea diagnosticului homeopatic, care include diagnosticul manifes-
tridor ectuale, cu remediul care lise potrivest gi diagnostigul de constitufe,
eu un eventual remedin administrat tact din aceastt {aad sau numai dep
pariie fonomenelorpizodioo, so va ine sama de tot tecul pataogie
al bolnavului, ofciy-potrivit conceptiei: medicinit omului tatreg, fenomersle
ppatologice prezinta de roguld o inlanjuire gi se lust ordonato inut-o concept,
care va fi oxpusi. mai daparte, Modul de, suscesiuna a fenomenelor petologice
prosintl importanj, putind sé influenjeve alegerea tomediului 91 aviad vill
tate in.uemirizen evolu : a
In tneheierea acestui capitol vom faoe 0 sintezi a concepfiei homeopatioe
asupra bolilor, cu unclo eompletdri Ia nofiunile deja expusey
Homeopatia consider boala nu oa pe eova exterior omului gi po care
‘eoeata fl suporta in mod paaiv, ci oa expresia totalit&{ii reaotilor unui organism
viu, cu mecaniems: biologice deroplate, Este conceputs mai degrabien un
shears te ta ta oan temngen ioe RaeeReapeaReNa
000s fiiologic deregat sion lupta organismului pentru homeostane (chiar
Jack uncle reac{i apar neadeovatescopulti). De aoeea eja cum s-a mai smin-
tit, homeopatia a axat In mod prioritar pe studiul organismului, considerat
ca 0 fiin}& umand care funcfioneaza normal In stare de sinitate, gi cu fiziolo-
gia dereglatd, In stare de boald, tnte-un anumit mediu gi intr-un anumit mo-
nent. De aogea este necoasré chfinerea de informafiiroferitoare §i la acosto
elomente.
Tn majoritatea Bolilor so poate reounoagte o trecere progresivk de la si-
nitate Ja boalé, sau s0 poato vorbi de un stadiu ,de progitire", premonitor.
In acest stadia, teste paraclinice pot s& pund th evident uncle derogliti
(cau situarea lor la limitele normalubui) sau anamnoza rotsospectivi descopers
fio faptul cde cltva timp bolnavul ,n se mai simjoa bine", fie od uncle organe
ay lansat ysemnnale de alarmi, care de cele mai multe ori nu au fort Iuate in
seami, Esto un stadiy In care organismul domin inet boala, Ulterior, ca ur-
rate a proceselor patologice, se constituie leziuni organics. In primul stadiu
gin faza de trecere spre hoala constituitd, atunci clad predomina tulburdrile
fanctionale, acestea sit caracteristice pentru bolnav. Pe masuré ce boala evolu-
eazt spre leriuni organice, reaciile tind si devind mai pujin personale, cedind
logul reachilor inerente leziunilor anatomice constituite (simptome mai mult ale
bolii decit ale bolnavulul). In acost stadiu boala domind pe bolnay. Subiectul
nny mai reaofioneazi, ci suportd hoala. Dack situajia se prelungeste, sucombé
(L.Vannier).
Se poate Intrevedea, foarte schematio, un fol do bifazio, care se regiseste
gia patogenezii; la inooputul administrarii substanjei se Inregistreazit de obi-
fai fenomene reacfionale in sonsul unei activitaji erescute, pentru oa, odata
cu prelungirea,administrérii si se tnvegistreza simptome de depresiune a
‘une activi} specifice, fn felul acesta trebuie sf injeloaga coi eare au pentra
prima oar contact cu o materie medicald homeopaticd faptul od la acelagi
modicament pot tntiini simptome opuse. Astfel, spre exemplu: conslipafia
oate figura ca simptom caracteristic, dominant, dar se Intilneste si menfru-
hnea o& poate s& determine scaune diareice, sau, 1a acolagi remediu, In lista
de simptome se pat fntilni agitatia alituri de toropeald gi tomnoland.
In faza inifialt de doreglare, cind nici examenul olinie obiectiv, nici chiar
tegtele biochimice nu pun de multe ori in eviden}& modific&ri semnificative,
tee a's To ol a ade raft le tc tele ma pecs
reprevontind tontatonrela™ elo mai delete gi senile ale sdirinior’,
care tno nu pot fi ssizate all. De aosea homeopafii ~ care preferd in mod
onstant si trtere bolle tn faza lor funcfionalt — aoordl att do mare
isporan|t moderne do caraster jt nodfoinios puis In genta. e
oval prts esto evident pentru tots lumen cA einptomele Pikice ge Vor
adugn in mod sistomatic dect boala direat, chiar Gacd nu au exisat do la
Inoeput. Se inatalessd preoouparea in legtrd eu boala, de lao simplt dom
nant plat la obssi, anxieate anu chiar impuls la sinucidere. Nu poate ek
existe o oa de duratd care sf ma ai repercuiuni aaupra'senzoriuly motiy
Pontru care homeopatii au acordat Ine de la inceput valoare mai mare
Simptomelor patice (Jenumite gi ,mintale” in une hued) $i ale sstomula
narvor central. Este demn de remareat of ay fiout acest iuora cu mult inainte
¢a propritile gi funejile satel nervoscontral sk ort studiate gi ei
fnainte ca cel mai simplu reflex nervos s& fi fost descoperit, In prezent, cind
25 cunoagtem rolul de integrare gi de coordonare al sistemului_ nervos contral,
dispunem de o oxplica{ie pentra aceasta iererhizare. Totodatd trebuie sf admi-
am intuifia — rezultal al observatillor extrem de atent fSouto — In primul
rind a lui Hahnemann, caro a scris c& nu exist& nici 0 boalé zisi somaticl,
{n care si nti 6 posta descopéri constente in starve psihiod « bolnavului. In
tratamentul indiferent al ofrui eat de boel, moralul bolnavatul trebuie con-
semnat ca unul din cele mai importante elemente In cadrul totalitifi simpto-
mmelor. Altfel, nu existd un tabloe fidel al boli, care af permita ox aceasta si
fie combatuck ou succes". (Chiar dack ar trebii sk consemnim lipsa oriedrei
reactii, cum ar fi spre exemplu surprinadtoarea plstrare a caltiului gi 4 ochi-
Hibratui moral din parten unui bolnay care afla cd suferd de o afectiune inou-
rabili ou scaden}& apropiald gi acest comportament are o valoare. SA nu se
site of simptomol sejleptat‘exprind (oldzaunn modu de rechie bona
T'ln‘fara de tilburtad senzbrile 4 funojionale se poate deci vorbi. de o
crestero:gencrald & nivolului sensibiitait paoiontului. Se postulear% chiar c&
txistenja, stérit de’ excitabilitate in organism (generald sau localizata) este
fina din manifestdsile boli si marcheaz8 ieyirea din starea de sinitate. In
hhotneoterapie se conteusi pe accsstt stare de sensibilitate, pentru d determina
ia necesard cu'xered'ul similar, fajf de care existd, de asemenea, o sén-
tate orescutd.
‘Tocmai pentra of do-a hingul anilor modelitifile reactionale, gi deci
siroptomele prezentate de un individ, so schimbi, pentru homeopat est i
jortant st unoadct, alfturi de manifestarile actuale, gi:pe ole trecute, din
tansformarea lor in'dinamie& putind sf: s0oatA unele indicat.
‘Spre‘exempluy'o'femeie tarl-te"plinge de, oboscald Gu dificif'ay? litcon-
stante de digest, tulblirdri‘citeulatorii perferico venoase, ameliorate Ie aor
Iiber;'eu acrocianoes, ‘mic dezeehiibru tiroidian, monstruatit insaficiente gi
norezulate, cu 0 disporitie tufletoasci schimbiteare cu variajii brugte, find
Inst'o persoantagreabild. Dup§'un timp, tulburtrile de congestie venoast
te fixeand predominant: la nivel hopato-gonital, determinind o stata’ portald
fi, mai alee; pelviand caracteral so modified, “devine” tisthy ts
Troteas’, se pllage din Ge ty od’ yaii'sult'de grevtate — apasate-In mical basin.
‘Tenul, care era deschis, ou fa}a plicut colorata, devine cenugiu, chiar subiete-
ioe DW’ ude tnainte era aciiOPRGR Ta ee proaspBt-riootos, devine din oe tn ce
riguroasi. Se poate observa, oum de la o simplé.,montalitato", care nu
socotitd on cova anormal gi de la disorote manifestiri neurovegetative,
femeia a, trecut 1a simptome funetionale gi la o component&psibicl mai pu-
‘temio.exprimatd. Simptomiele sint poate msi puin-mumeroase, mai putin
Imprigtiate, dar dn orice caz mai precizate gi.mat stabile. Evolvoaza din oe
fn c6 tnai mult cétre leziuni organice. Pentru homeopat prima perioada co-
vespundea unui stadiu clad i-ar fi putut folosi administraréa de Pulsatila,
fn vreme ce in al doilea stadiu are nevoie de Sepia. (Se va vedea mai departe
ci unele remedii homeopatice urmeszi det dupl altele, ca gi cind evolujia
bolilor, ,metamorfoza patologic®, s-ar desféigura mai frecvent conform unor
anumite scheme, care face ao fax do boal,caracterizatd prin corespondenja
cu un anumit remediu, st) jchome dup& ea o faz8 de boald corespunizatoare,
do obicei, unui alt remedit.)
sian epee SSO
Un eax particular al metamorfozei patologice este reprezentat de alter
morbidd. Este vorba de situatii, In care anumite stéri morbide alter-
nt a altel, de tip diferl, Se posts intimpla chiar ca trei stiri diferite s&
nied ove intro ele. Spre éxemplu: alternant& (chier cu oarecare periodicitate)
‘giteemesfalee ai diaree; aparijia diaresi face s8 dispar& cefaloea sau migrena
Hilogst (Podophyllum). Alt exomplu: alieran\a inte tulburarile prhice
Uhod notations, fried de q tanobuni) gi dureri reumatice sau diaree (Actea
(eomowa, Cu cit suferd mai tare de reumatism, cu att echlibrul pric este
feeeroun), Alt exemplu: nevralgii Ia gambe (sau In alte p&rti), care apar ime-
TIA ce inceteazi o oftalmie, pentru ca aceasta SK reapard imediat ce durerea
din membre a dispSrut temporar.
Exemplele citate permit legitura cu alt& notiune importanta. Tn primele
dow, diareea coincide cu emeliorazea altor simptome. Or, in cadral conceptiei
fomtopatioe despro boold, so admite of In oursul agesteia are loc o acumulare
He towne, care depigesc capacitates de eliminare fie prin productia lor exa
ecrata, fie prin insufteienja emonotorilor. Insti boala ar putea ft concoputa
Strexpresia elorturilor orgenismului de a sepa de toxinele In exces. Crizele
sige, bronhoroice, erizele poliurice, chiar gi crizelearticulare, ca gi oftalmia
“tinal exemplu, sint privite ca astfel de eforturi, Tratamentele homeop:
hoe favorizeaad Toarte adesea adevBrate debacluri* toxinice, ‘Toti medicii
Cunose crizele de eliminare din bolile acule febrile, ou transpiratie diurez
Sbundonts, uncori diaree. Pentru homeopali acaeasisemnificatie 0 are aparitia
insalve a toaunclor diareice, imperioase, cu caracter urgent, la un reumatic
Gronic, ecrematos, hemoroidal, ca pletoré abdomineli (abdomen mare)
(Aloe sokrotina ).
Corolarul acestei conceptii este ot blocarea intempestiva a unui emoncto-
ri poate provoca manifestir; patologico la un nivel mai intern. Astfel, un
‘opi foarte transpirat Intro 1 cald& de ira, expus bruse le frig, sau un adult
(ranspirat care intr ntr-o camer rece ~~ th ambelo cazuri are loo 0 oprire
Hrueot a isanspiratiei — pot ai presinte in orele urmAtoare 0 reaotie infla-
intostinale: soaune apoase, eu singe (Ferrum phosphor
Gumm). Suprimarea cu tratamente alopatie « unei eczome umede generalizate
posto si aibé ca urmare instalarea unei artropati cronice deformante, anchilo-
Fante. Pentru bolnav. eczema repretintd o derivatio cutanaté @ toxinelor pe
‘are organismal era incapabil sh le neuiralizeze: tuprimarea acostei oti do
dena] & provocat fixares lor pe fesutul conjunctiv. Se poate presupune ca
exempiul din urmi sf evolueze 9i invers. Un bolnay eu deforméri articulare
fnchilozante, constaté cd durerile sint mult ameliorate o dat eu apariia u
fcorome secretante generalizate; bolnavul asubstivuit astfel starea de fixare pe
osu conjunctiv cu o deriva{ie cutanat& (tegumentul este unul din cele mai
Hnportanto organe de epurare). ‘Totodatd, acest exemplu arata din nou clt
de juntificatd este conceptia din homeopatie, potrivit céreia mu exist& boalé
strict locald. In mod special, pentru homeopati, bolle dermatologice nu sint
boli locale (i de aceea niei nu trebule tratate ca atare) Tata ce scrio Hahne-
rmann rolatiy la ele: ,.. Schimbirile,relele gi suferinfele care survin le supra-
{aja piel, {ard si fie explicate prinie-o violen{a exercitatd din afaré, sau cel
pulin féré si fie urmarea une leriuni externe et de nelnsemnata, ii ato
Intr-o afecfiune internf. Este deci po oft do absurd, pe atit de periculos si fie
considerate simptome pur locale gi 38 fie tratate exclusiv sau aproape exclusiv
21 cu aplicatii topice, ea gi clad ar fi vorba de un caz chirurgicel, aga cum de alt
fel au ficut plat in prezent, medicii din toate timpurile.
‘Acestor afectiuni li se di epitetul de ,Jocale", pentru ci se crede cit sint
3. CONCEPTIA HOMEOPATICA ‘ASUPRA
BOLILOR ‘CRONICE. DIATEZELE
alecjiuni fixate exclusiv la pirfile exterioare. Se socoteste ch organismmul
articip& putin sau deloc, ca gi cum le-ar ignore existena.
‘Totugi, este suficientA pufink meditare pentru a Infolege c& un riu
nea fost determinat de o violen}i grav exercitatd din afard, nu poate
nici a8 ia nagtere, nici #8 porsiste, cu atit moi pujin si se agraveze, fara 0
‘cauzk. interné, Ftd participarea organismului introg, in consecin}a fra ca
facesta din urma s8 fie bolnay."
Concepfia homeopatics asupra bolilor eronice constituie capitohul cel mai
grea dé axplicat medicilor de formafiuine oficial. In general este privitA ironic
Ge; acegtia la primul contact po care-] iau ou eay deoarece: ete i
Ge ipotere care nu-sint suficient de verificate gtiinffic, in lumina concapfiilor
faoceptate astizi; mai mult, unele premize do la care’ au pornit pot fi chiar
considerate gresite. In plus, nomenclatura originala este desuetd. Cu toate
fcesten, pe miturd ce este’ mai bine aprofundatt, trezeyte convingerea ck
autorul ot ¢ avut intuit geniale, deptind eu mult ‘nivelul cunogtinjelor ts
palui si. (InoX mu fusese descoperit nioi un toicrob, deci mu se cunogtea ctio-
login bolior transmisibile, Nici mBcar me se inventase termometrult)
1s" Opiguin, trebuie ‘proc
fecundat totugi incontestabil prac
St pe acelagi plan ou legile fimdamentale ale hotheopat
ritifi gia infinitezimalitajit dosei. Homeopatia poate fi exercitata cu succes,
acd 20 reépect® put gi simplu aceste doud legi, chiar ignorind teoria holler
“erdnict a ho Hebnersarin, desi practica ardtat od inéusirea acestéia este utild,
dai ve fnfelege cK datele furnizate do oa du valoare de indicafie pentrit grupe
die Yemedii. Aoeesta teorie repfezint& totodati- un mod interesant-de abordare
‘\nojiunii de teren. Tn cursul eelor peste 150-de ani de la elaborarea ci si pink
fn prezent, a suferit atllea ajustiri gi interpretari, in funcfie de tendin{ole
fieogrui comentator, Incit uncori rezultatul osteo enungare deformeta i
neclar®. De aceea, considetdim cf esta mai bine sf fio prezentatd istoric §i
cespectindu-se in general cli-mai mult ideile inifiatorului. Cititorului nwei va
Fi greu s& infeleaga ceea ce fine in exprimarea originaré de imperfectiunile
Gator nivelot nga cin esl montent niin eckimb, af dlngd ova cs
constituie ipoteze Tructuoase, reprozontind irdmintArile ‘unei min}t ou total
© excepfionala in probleme fundamentalo, care nici im prezent nu au efpitat
{net tm réspuns universa) acceptat. In fond toati teoria bolilor eronice a Tui
idl 4 -Hahpemann este o incercare de a da rispuns la intrebarea: ce provoacé bolle
croniee? (astdzi, am spunc: co provoacd holile metabolice gi degenerative?
so eter aS nie ANSI
mvt
" Hahnemann, admiton c8.0 parto din responsabilitate o poarta grepelile ali
iit mentare gi modul de via, der considera c& ponderen esenfialA tn acest deter-
if ‘inism flare o ereditate incArcath preluat& de la genitori sau, dack aceasti
it) {ari se constituie in timpul vielii Organismului, introdued tn’ organism sub
forma nul fagor trensmisibil (contagios). Cum a ajuns Hahnemann Ie aeossitates elaboris une: teorit a bolilor
Duplo perioadl initild de enbisisin optinat, conseeutivé publiodis
Organon-ulvi de cdtre Hahnemann in 1810, clad, att‘ elt g pri lat disck
Poll craw convingi ef so fla in poresia posiiltats do a trata fonte boll, at
treat decpti ta ncecinie de tatamet ae boi ernic.*™ Com co tn
ficut pe Hahnemann, dup co aminteste succesle objinute tn tee bel
acute Ninspdimintétoare', si punt. Intsebarens
Care’ poate fi arigizea suecesulredus sau abseni. al. homeopatei in
teatainentol bolilor eronie, de altd natura dest sified? Do oo; im clude
sforturilor, nu se poate obfine o vindwcare de duratl? Un fapt geverel mire
faa ata am viut fa tod ropeta et bolle eronien neal iy dupa on
tratament homeopatio riguros gio vindecare pe atit-de perfectt pe elt fusove
dori, nu numa reidivnad, dar tbract I feces reiiva form nou
fu simptome no, fenomen care apare mai mult sau mai pufin prompt dupa
fiecare noud vindecare. Am tras o primf eoncliti i anume ca medicl homeo-
pat-nu se:poato Timita In tratamontal aoestor bal a InvegistrrenTormelor
Exterioare (visbilo) alo rbululdack acete forme tnt suficeate n alto mpre:
jurari, dup cum o demonstreard succesele tratamentelor, ele-nu represiath
in cazurile eronice totul, oi dour o fraciune a rtului, dosprined.dinteun Tau
mai profund gi fundemental, ev o sf de acjiuno gi oporifie mai latina, a
Giratexstnfa pote recone prin simptomme hot pe cae le donee
do osenja miasmai#?# cronice fine faptul of nu putea fi tn-
itufia cea mai robusta, Nu_cadeaed nici la rogimul do viata
tri, nu se stinge niciodeta de la sino; din eonta, asstam
la tnrtutajirea oi de-a hungul enilon, ia treceren de Ino ford gravd fa alta
‘mai severd gi la agravarea ei pind Ia moarte,.aja cum se Intimpla cu toate
bolile oronice ‘prowoente-de,o.miasmiss**,.
~»Dasigur, remedial homeppatio scfioneaad, dar uni localiza ti urmea-
1 altay unui stadia clinic alto Episoadcle elt influonjate dar se suoved In
detrimental bolnavul,ele,cArui foro x0 epuizeass. Nu face\i dect nf astu-
Pafi nigte géuri, 88 calfatati nigte crépituri, dar-nn secati izvorul, nu.aupri-
‘Die chronischen Krankenheiten, thre eigentiimliche Nati und
Suleenatao at
i a Eric cap
we a i cs
gr aubrey cin Baritee ar matar tan
Sheth echattar ata ea etalon
EIR i Sse Pe cota ee
rect ese ea ste atl ham ee
eae ite aes hee eta
uaa ame Pa be ance ga
i casera eich et oct a nce
SE Reg are ebm fata cote Stee
i ee nae (te a
savas eles aa
CSUR REND coe goa Teta aa te
napa ee a ae ca
saat iiaaraes seta ater eta cae
Siar Raa
i Hahnemann suoceiclerisuna-
talon seate (laa de
ement corespunaitor.
80
1 ie aca aeNtae eta cee anne
efechotanca.eteenhaat
afi cauza." (In alta parle Hahnemann donumeste psora, prima miasma
xe a descris-o, sbidré cx 100 de capete".)
‘Miasma determina starea de boald croniod, dae chiar prin aceasta influen-
jearii modul reactional global al individului — poate prin fragilizarea anurai-
tor organo sau functiuni — astfel inclt impinge individul spre anumite ten-
dingo patologice. (Existind mai multe miatme, si sceste tondinje patologice
‘vor corespunde eltorva tipuri.)
Gam @ ajuns Hahnemann ia ideea de migsma? :
‘A constatat of, administrarea, in unele imprejuriei, de medicamente ho-
moopatice & avut ca rezultat aparifia unor manifestari sau & unor boli pe eare
paciental le avusose de mult, uncori chiar cu mulfi ani inainte. De aici idea ca
Existd un treout patologio care apasa greu asupra soartei individu, pe care-1
stigmatizeazs. (Termenul ,stigmataY, revine de ctleva ori le Hahnemann.)
Continuind aceastt judecalk, a admis o& gi o tard patologicd mogtenita de-a
Tonge) generatiilor aparfine tot do miasms.
in limba} modem am spuno oi ditesa este atl treoutal patlogio pro-
priu — imprimat In memoria imunologic& sau caro a rougit ai dereglezo per-
Inanent, unele mecanisme metabolice sau reactionale — cit gi ceea ce -a im
primat:tn codul genetic gi poate fi transmis Ia alta generafie.
‘Odati insialat& sou mostenit, diatera influenjeuat modurile seacfionale
ale individului si ale descendenfal acestuia, comportind simptome funcjio-
ale sau/si lezionalo, desfagurate tn timp, conform unei tendinje evolutive,
tare va determina o categorie patologica, ;
Nofiunes de diaterd din homeopatie aruncl o luming interesanti asupra
conceptului de teren individual, a dispozifiei fieckruia de a reacliona. De co,
Jn €celedgi conditit de mediu, uni fac astm, alt nu? De oe, tn contact cu ace:
leogi antigene, uni ce imunizeazd, alfil se alergizeaza? De co unii au sensibili-
taf 'partioulare? ‘Acensta ultima tntrebare se leagd si de rispunsul efiutat
pentru a explica existenfa ,indivisilor sensibili fa mod special" atft In’cadrul
experimentivilor patogenetice (numai unii probatori detvolta toate simplo-
mele sau un numér important do. simptome, desi conditile sint egale pentra
tof), eft gi la administrarea terapouticd (exitté tipuri oare réspund mult mai
constant $i mai rapid Ia un anurait remediu sau grup de remedii). Se poate
‘dmite c&, ,tipul sensibil" la.o substan}& este un individ ale cdrui predispo-
2ifii morbide potentiale corespund organotropismelor patogenice ale acegtei
substanfe. Este evident of modul de reactivitate se sehimbl In decureul tim-
lui, pe mésurd ce ,memoria biologio&™ sufors roi agresiuni #3 se Incarcd
cu noi simpresii
Teoria miasmelor (diatezelor) @ avut consecinfe terapeutice. Prin faptul
ck miasmole constituie 0 stare ou desfagurare in Limp, medicamentole se ale,
tot in funcfie de similitudines cu simptomolo, dar au in funcjio de simplomels
stabloului patologic pe care fl avem sub ochi tn prezent®, oi de totalitaten
furor semaclor $i simplomelor introgii boli (deci inclusiv preistoria™ boli
actuate). Numai atunol eind, eventual tn mai multe yedinje, tnteegul tablow
al boli va fi fost desfasurat, vor fi alese simptomele cele mai particulare ji
caracteristice, dup& care, pentru inceperea tratamentului va ft ales primal
medicament, conform celei mai bune potriviri ev lista de simptome (Hahae-
mann).
Pentru fisoare din disteze (pe care lo vom deserie separat) au fost gisite
substanfe care, toxicologic si experimental, pot provoca la indivizi s&ndtogi
3 toate sau o parte din simptomele caracteristice fiectirei diateze. Conform legit.”
simlitudinty acests substante vor poten fi uliiate ea remedil houeopaticn
atunci elnd simptomale corespunrdtoare sint presante. Ele represintl agent
terapoutil fica wey astune In protuasie, da nto det tans
\srein conzepia e‘tatament. Ueorece Hahnemann a deen nia te
iateze, remeditle acestora grupoazt 4 le re fami, restelogiac
Ayu dip um rocon oil mlern groper bal ease cnptomalor
si somnelor comuno spre exomplu boli de colagen sawatestual dergcs
tot aattel gi medicina homeopaties, cu efectal doctrinel diatezelon: grapes
molt echo, pete cay‘ I dooai store ole, din
Gare poate va ui, dup cum a Feacionat in teout la
Se poate ins aprosi of toora ditezelor a determinat o deplaare gi mai
8 prinepilor de tratament spre includerea 9 & tau punct de ve.
re stiologio. Hahnemann insugi a scris: In prezenja miasmei, ou toate Tne
Erijrle acordate, cu toatl alenfia minujioast gra celor mat bune preserptiy
eli constata in curind ef terapeuticn po care © adiminstrah este insuticie td
2 Joh imine dara daca, veal on nd, Admit to
Sodului pare desfiinga un bara allt in calee aciuniiremodiilor hotseopac
lint ine al (nba modo ar ‘pune of potenjeast oe
Hehnemann a descrs toi bol roniee, care dupa cum s- ardtat anterior
pot fi asimilate ow trai modalit}i roachionale. destiqurate In tp, pe care
ot figura, fiocar, tm logiturk cu yo miasmé de natura invisible i contae
Bioast*: psora, pe care 0 considera consecinja ecahiei ,intrate"y sizaza, con.
secinta Dlenoragiei gi Jueza sair sifilisul, consecin}a’ gancrulyi dur venerian,
In cele ce urnieazt vom -mentiona intfi descrierile originale, chiar dact
sub forma aceasta au doar valoare istorioi. Considertim ins cd ajuta la asi-
rilarea modulul do gtadite al inifiatorului ipoterslor.
sora a fost:ptime miasmK descrist do Hahnemann (psora. = sla). De
apt, coca ce se riumea rlie tn acca vreimc, fn care nu se-descopesise inc sa
coptyl eauzal, Ingloba toate dermatozelo uscate sau zempinde,aviad ca num
tor cOmun pruritul intens, agravat de ofldura patului gi contactal cu apa $i
ameliorat la ricoare, Nu trebuie uitat od pe atiinéi toate dermatozele prezentau
0 gravitate mult mai mazo datortélipsoi de igien la majoritatea popalae,
complioindusa ou infecii (gh frecvent cu pediculon), avind. de multe’
aupect de cruste aglutinate, adevérate platoge, splice polonics", acoperiad
plici de piodermitt, de care unii sueroat toaté Vieja, lat tn rtarea de mac
ism final. In acest. context, Hahnemann a emis teoria potrivit odreia ria
(do fapt: dermatozele prorigiaonse), prin sckrpinatul pe caro determind,
faco sf pitrunda tn organism suourl nocive avind ca rezltat o intosiati¢
‘Prin novad, se totelege un remediu homeopalic preparat dintto leclune spe
gare presupune’ atl ch tacludo agontal eaurel: Nosodal Puerta ea repeat aia
Faclat do pustulé de rie, Syrhiinum (eau Luesiauim) din raciet dingancrs sliie, Me.
dovrhinur din socrli urstalt dora um halnay et gonsre'O data ex apara Baste:
clog flair apelin cara obinros de caller, ay prepa nso din
ct, Noucdcle sit echvalental weocnurtor gautovassnuior ds mdse atcala
percar Jeveu precodat (ent tn Materia medics ca. Nose}
32
cn cRNA EMSRS Uh HareR eR
teapot
cronicd a mediului intern 9 puntnd o amprenta biologic’ nefavorabill asupra
Srgunismului pe o duraté lung’, chiar toatl viaja.
wre Hahnemann afirma ck miasma psorei este cea mai rispindité, cox mai
‘irulenta gi coa mai tonace, fapt pe care Hl explica prin vechimea ei fi pasajol,
Yemilioare side milioane de ori, dela om la Om, considerind-o 0 eontinuare a
fur, existenta din antichitate, pomenitd in sorierile lui Moise, uv trei milenii
Hijumatate in urmd gi cunosouta apoi gi de grecii gi romani antioi. Cum sus-
{ise Habnemann, miasma loprei a fost adusa in Europa de cruciafiireveniti
HEY Asia Micd. In Europa neciviligata a Evului Mediu psore (rlia) era foarte
‘SHepinditd, Lepra de import ¢-a combinat cu psora endemic, rezultind as
povtul delinitiv al psorel actuale. Treptat, aspeotul hidos al leprei s-8stins,
been ce, pentru Hahnemann, insemna c& piora a trecut de la formele de lepra
Troaracterul cunoscut al seabiei, in ,dezavantajul umanitafit Inst.
jin mod grefit se crede 8 psora, redust Ie o simpl& erupfie. de pustu-
lete,"difend, prin aceasth modificare, fa mod esonfial de lepré..
Soabia & devenit vectorul miasmei psorice.
Hahnemann considora ci transmiterea psorei se fece prin contagiune,
care yew Du excepteazd po nimeni: opulonja si sérdoia, prinjul gi supusul,
cilugirul, oa §i omul de lume, plétese un tribut egal acostui flagel general".
‘ot Hahnemann, era da plrore e& dacd manifestarea primi a boli esta
cutanatd, dupi oe acest simptom local dispare, nu Inseamnd ef boala sa ter-
fninat. Ca i ln sifiis, boala dormiteazd tn intevior gi, din elnd tn elnd, dX Toe
Ta reaprindori evolutive.
) este a doua afectiune nesifilitic& oo impreg-
near tot organismul cum afirmi Hahnemann. Numele fi provine de la. pro-
Gucerea nor tumori eutanate benigne, aseminStoare cu mici_smochine.
Hahnomann considera sicoza o consecinj& a blenoragiei. ,Blenoragia ingloba
{in acea vreme toate afeotiunile gonitalo nesililitico, bintuia ca o boala trenant
si obsedanti (,toate blenoragiile se vindec afar de prima”), cu atit mai mult
u elt fi erau asociate, confundindu-se cu ea, gancrul moale, papiloamele ve-
neriene (,reste de covos*) si tot ceca ce nu era sifil mann 0 vedea
‘ca pe 0 ,boall interni{ eronio miasmatick ce persistd chiar dupt Indeptirtarea
exorescentelor de pe piele ca o boald profunda progresiva, care nu poate fi
lichidata numai de forjele proprii ale organismului*.
‘Yaega(ou uetsmul); Hahnemann a descris a troin dian on find dato-
itd sifilisului.
Pentru homeopafi, un sifilis, chiar bine tratat, nu numai oti modifict
profund organismul, dar poate imprima descendenfei modificsri precise, Prin
tormenul de Iuetism (diatezi lueticd) se fnfeleze tulburiri patologice ereditare,
datorite nu atit direct treponemei, elt toxinei (care pink la ora actual este nu-
mai ipototicl, dar po a clrei prozonfii so bazoaz tratamentele homeopatice,
care se dovedese modificatoare active ale terenului).
Conseevent cu recomandarea fécutA In cadrul sicorei, Hahnemann spune
si despre sancrul sifilitic: ,nv-1 atae niciodat, muljumindu-mé si administrez
{in interior cel mai bun preparat mercurial, convins e& viciul intern odat&
ining, ulcerul gancros va dispirea cu cl, ca o dependinj necesari, ca un
membru inseparabil de corp*.
3 —_Mooual de naeopaie ‘ Cu toate acestea, tn ciuda experienjei a trei secole, numerosi medici
continua sk nu vadd fntr-un ganeru declt 0 boald locall, pe care se. grab
80 vindece la exterior, pentru a feri xi ei, organismul de infectaroa gonerald,
dupk cum, in sicout, sint eonvingi of nu au de a face. decit cu un riu extern,
pe care se gribeso scl distrugi prin excise, ligaturd gi cauterizare, fark sh
Danuiasc& of, tno tnainte de aparitia vreumul simptom extern, sifiisul $i
sicoza preexistan gi od un dsemenea tratament. nu poate declt ai irite gi sa
agraveze, privind aceste douti viel interne de supapit pe care gi-au doschis-o,
spre avantajul organismului, pacificat pe aceasta eale. Simi se permita 0
comparatie: intreb ce ar devéni globul terestru dac& suveranilor statelor in
caro exist vulcani, lear yeni in minte sii astupe?*
_ Hahnemann a conceput i combinafii de diateze, spre exemplu 0 combi-
najie intro peor& gi sifiis. Credee c@ In tceste cazuri
cu doze mari aplicate sifilsului (ca gi baile i purgay
tematic in vHemea ageea era incapabile #4 vindoce sifiisul, in schimb bi-
civiau psora (ya cliroi natura esto aa izbuonoascd la toate zguduirile gi slabirile
sindtajit generale"),
Dup& prezentarea oclor trei diatoze clasice, in care au fost respoctate
ddescrierile vechi, vom reveni pentru fiecare din elo ou punctarea tlementelor
caracteristice gi cu interpretan ale autorilor mai moderai,
Diateza psorel, ca mod do roRchie este caracterizatA prin ‘manifestari
imbricind forme multiple, schimbatoare si care te substituie Intre ele. De
{apt poricu cauta si se’debaraseze de Coxinele in exces, manifestirilo lui
fiind crize de eliminare toxiniol. Prin acumularea de toxine, sora creeazd
starea de hipersensibilitate, care poate si rmind latent& timp de luni, de ani
sau de genera(ii, dar poate la un moment dat si fie declangata de un mic
dezechilibra: traumatism, infoctio, surmenaj, trauma psihicd. Psora. face
onganismul-vulnerabil fajé“de orive"fel ‘de influenfe’ ale mediului, inclusiv
‘alergeni gi microbi; de asemenea, {I face receptiv le parazitoze, allt oxterne,
clt i intestinale, atrage chiar gi Ynfarii. Sint clasion pontru peort manifes:
tirile alergice, cu alternanja gi periodicitatea lor. Este interesant de facut
apropierea intro etiologia psorei-presupust de. Hahnemann gi faptul cf wler-
gologii moderni atribuie in geneza bollor alergioe un rol proponderent parazi-
filor in general i acarienilor in particular: De aemenea, se poate fave apropic~
Tea:cu nofiunea acceptatd de gooale oficial, a mogteninii unui teren atopic.
Homeopabii vad in existenja psorei ea explicatie suita: bunicul a fost astina-
tio, tata eozematos gi copilul are urticario.
In general, s6 fnregistreazi o incetinire a emonctoriului intestinal, tn
schimb emonctoriul cutanat este hiperactiv. Paoricul inceareA si-gi elistine
toxinele mai ales prin piele; de aceea abunda leziunile dermatologice, care
sint foarte variato ca aspect §i localizare: aoute sau eronice, genéralizate sau
imitate, fixate sau fugace, sub form de macule, papule, vezicule, pustule,
edeme, uo jee sint ined tendinfele eritematoase si prurigi-
Th rerumat, st de refinut pentru psord cinci ms
teristice:
4. Periodicitatea manifestirilor: cutanate, mucoase, seroase.
2. Atternanja fie dintre aceste manifestiti, fic dintre ele i manifestari
interne, circulatorii sau nervoase. Ameliorarea net a altor suferinge generale
sau de organ intern atunei cind apare 0 erupfie cutanat®.
isituri clinioe earac-
4
aaa)
pent mht ee HAPS GRR RS
3. Tondinya ta. paraitze gi alergoce
4. Convalescente trenante
5, Lapse de réspune la remedii homsopatice, totuyicorect alee.
Seoule homeopatick austriack denwmesta psora diated limfaticd, consi-
dovtad dropt curacteriatic pontru ea: exsudafia,hipertofie, hipotonis. Fector
cauzal regent ite turnin, Tapa somali ete predomiosat ‘slab
Senic), dar ca fire esto meschin, inofiiont, timid.
(of fone de nadia] hiperalerglo al peor int-un fel sorespunzitor
sindromulti de goo al lui Selye, urmeazs, aseminitor eu stadiul de adaptare,
S porionda In care organismul, dopagit de cantitaten de toxine, devine oarecum
fuai pasiv fe(K de influonjelo morbido, in schimb so tinde spre un caracter
Thetomic mai promunjat al lexiunior.
**Mlenfiondan cele Thai importante raedicamente antipeorice: Sulfur, romo-
dil tipie pentru pore in fan do elimindr cutaneo-muconse gi de aternan}e,
zmat do Graphites care corespunde stadiuii de apatie, Ingrogar, senzafio de
{nig gi elnd lesiunile cutanate devin torpide; Arsentcum album, Calearea car-
orien, un bun remediu pentra copii ou crizo do eliminare sub forma de var-
Situ, eructafiy diaree,tranepiafitlcalizate mal ales Te cap, al abundente
in umpal sonmnolui, pusce de urticarie gi de eczema; Hepar sulfur care cores-
ponde dermatonelor infectate; Lycopodium, care ‘orespunde unui stadiu
Foario avansat de evclujie a piorey, cu hipertensiune portals, hemoroi, flax
tulengd postprandial, constipatie eu neva ineicace, Ie care autointoxicatia
fe accentuenrd (tendingl spre uremic), Natram muriatium, gi, on nosod.Po-
Fnum, care este un fel de Sulfur, dar cu floritate mare; toate eliminacile
Ful (outanate, expoctorafie, loucore, tennspirale) a miros rit
Dien Heme, Hahnengnn isin pope ati etnies scot,
tn épozifio ou mobiitatea color din paord. fatr-un mod general, limindrie
‘slcoteul int tncetinite au un carter eronictrpid. Sovgerile sin groase,
{irl mirbsitoare, mai eles Ia roucossele genitale: louooreee fetijelor, surgeres
ie, Dh ‘cargery mata In vohi gona Exinenja
mint
ourald facuté de Hahnemann ov blonoregla,
Flonoragin acuta, mai ugor curabilé go form do blonoragie de la inceput
eronich, co va influenja inigi constitujia individuli. tn epoca peniclline,
deaigur, molt mai molte gonosoeit sau Vindocet rapid 9i ford urmln; dar at
fpirot si tulpini peniilinrevistente de gonococi q iar au inceput s8 apara
sourgeri'urcrale ji artrile cronie™, Este drept cd in tratamentul gonoreit
fo apeleard in pretont gi ln alto antibiotioe pentra a anihilaefectele pencili-
horeristeafel, der esto de presupus cf procesul biologic al adaptttit micro
Bain se ve ropota, chiar deed intro frecventa gi maj redusa.
Homoopafii din generajile care au urmat lui Hahnemann, au observat
«modu de reecjiona scot putea fi ntlnit dup& multe alte eauze gi anuine:
— dupa vaccinarea antivariolied**;
sonococice..
*Dupl cum se ste, penclina acfioneaak xperforind™ mombrana eslulard a bacte.
riilor, asta tots lpsta’ do acest wscuty eitoplaoma este alacata distrust do mediul
Ehime tnoonjurdtor. Asomonea eaale pot totam st mipraviagca dack imerese te tons
fete, cu'un modu chimie mau constant a navatimiter, Tocmal unele glande din
‘ect hgunial ted aaleitor pat lr asenena con, gona, clr
jaca vagelanad dour M acest art ovarst toxinee a ongacisin,
‘WPjonmer a fost contemporanceu Hahnemann, asfelc& extiaderea vaccindcti ante
varoliee tt Taeut cam 0 dath ea incepotunle homeepaticl
35 — dupa toate vaccindrile gi seroterapiile, preventive sau curative gi, mai
general, dupa introducerea parenteral a oricdror proteine strline;
xp4 orice chimioterapice, inclusiv ingererea prin intermediul alirmen-
tafiei si intoxicafia industrialé cu aubstanfe chimice;
— dupa orice fel de hormonoterapie §i, in mod special, dup’ cortizonice,
moni sexuali, contraceptive;
~ dupa infectii cronice san recidivante:
mai ales colibaciloze gi salmoneloze®
seama din ce tn ce mai mult
multiplic&rii tratamentelor eu
Semnaliim otte
rinofaringite rocidivante, dar
Tn ultima vreme trebuie si se tink
de infestirilo fungice, contecinfi subsidiaré @
anlibiotice.
Jemente importante. In primul rind, n ceca ce privegto
influonfarea de ordin diatezio a orgenisroulul exercitaté de agenti microbie
5 fungici, la tnfelegered acostui mecanism pot fi de ajulor cunogtinjele do-
Dindite in domeniol porsistenjei lntente in organism a wnor germeat (in
exemphu clasc tl ofera baciful Koch, cere poate si persiste mul cai somnolent
sau rout, ceea ce mu loscamnd of mii exist schimb de toxine Ines el fi gardd,
. chiar dac& pink in prezent nu existh fnod teste biochimice- doveditosre, ©
dovada indirect stnt totus! anticorpii Muorescenji specifci, © roulitate’ cu
‘plicare azi in diagnostic. Le fel cu spirocheta. ‘De asemenee, se vorbeste
lent de persistenfa latenta, indehungatl, a tumor ,virugi len", care pot
63 ei deci si trdiascd o yreme rn simbioul ou gaadey in schimb se gic ct
schimbi.codul genetic al eeluleor in eare pateund. §i uni factor! cooarcino:
geni se integreaza in metabolism prin intermediul lanjurilor eredivi(s, For.
rele 51", oa i facultatea liotipii se pot transmite latent chiae de lac’ genera
fie lt alta. Explicatia modern dat& sicozel este of toti factor menjions{l
anterior au influenfa! asupra sistemului reticulo-endotelial (SRE), sumindu-se
1n.decursul viefii gi determinind treptat o reticulo-endoteliond eronicd, cv 0
Primé fazd de rotentio de apa; stare hidrogencidd. Acsast stare do retenjic
idriclatrage dupt sine stocaree toxinelor, in loo ea aceatea sf fie eliminate,
A doua fats, Ie care mu se ajunge totdeauna in mod obligatoriy, este caracte:
Fizalil prin devvoltarea nnoi.sclerozeJocalizate sau generalizate, In fond exte
‘Yorba de procesul de tmbétrinir, care la siotici suryine mai precoce,
‘Vaccinuril, serurile; injecfille medicamentoase de orice fel constituie 0
fagresiune brutal a mediufui intern organic, eare este luat prin surprindere
41 mocanismele sale naturale do apirare sint siderate inainte de a putea fi
Aoclangate. In’ cazul unei boli naturale, localé saw generald, oriclt de rapid
ar fi invadat organismul, au loe procese de aptrare, tncepind cu poarta de
intrare (mucoasa respiretoric, mucoasa digestiva, conjuncliva, pisles), sar
4m cazul introducer parenterale, mediul intern suferd un goo brutal
In plus, tn ultima jumatate de secol, eau inmulfit poluanjii de tot fetul
po care unii homeopaji 1i considert agen{i sicogeni: hidrocarburi (gudrom,
gazo de egapament), toxice chimico (arsenic, plumb gi derivafi sulfuric! 4;
nitric) gi substanfe radiante (stronjiu radioactiv provenil din explosil mi:
_peratitic B, care inte altel, fixindu-You might also like
