MATERIALE COMPOZITE

0000
.e.n.

tra si
mnul

Evolutia materialelor
1000
i.e.n.

Fierul

Cimentul

1800

Otelul

1900

Polimeri

2000

Nanomateriale

&
Compozite

&
Nanocompozite

Noile clase de materiale compozite nanostructurate vor domina peisajul

SCURT ISTORIC
1939-Gordon si De Bryne:
- rasina fenolica+fibre de in =ca o alternativa la aliajele de Al

1942-1943- Rasini poliesterice+fibre de sticla=

materiale compozite pentru ecranele transparente ale

radarelor
1966: fibre de bor; 1968: fibre de carbon; 1972: fibre
aramidice; 1976: fibre polietilenice
2000: 6o milioane tone compozite se produc pe glob
Apollo-11 (75% din MC); Discovery (87% din MC !)

Materiale compozite
-dimensiunea pietii pentru fiecare regiune a globului-

2%
2%
32%

26%

America de
Nord
America de
Sud
Europa de Vest
Europa de Est

2%

3%

6%
27%

Orientul
Mijlociu
Asia-Pacific
Rusia

ateriale compozite-distributia pietii in tarile Europei

de Vest
Austria
Belgia
Danemarca
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Luxemburg
Marea Britanie
Olanda
Portugalia

Materiale compozite
distribuia pe sectoare a produselor finite de compozite
pentru rile europene-

Transporturi
Marina

trice/electronice
Anticorozive

mii tone

de larg consum
Constructii
Industrie

spatiale, aparare

100

200

300

400

500

600

1.2. Definitia si clasificarea MC

Def. dupa Larousse: MC= material compus din mai multe materiale de naturi si

compozitii diferite, ce are proprietati si caracteristici specifice

Def. in 3 puncte:
MC consta din 2 sau mai multe materiale distincte d.p.d.v. fizic
MC se realizeaza prin amestecarea componentelor individuale astfel incat
dispersarea unui material in celalalt se poate face controlat pentru a obtine proprietati
optime
MC are proprietati unice si mult mai bune decat componentele individuale

Def .Materialele compozite sunt amestecuri de dou sau mai multe componente ale

cror proprieti se completeaz reciproc, conferind arhitecturii noi obinute proprieti

superioare celor specifice fiecrei componente n parte

Clasificare

Dupa modul de dispersare a fazelor

u dispersare fin:
- MC naturale: lemn, oase, muschi, tesuturi, bambus, intregul organism
uman

Dupa forma, dimensiunea si distributia a 2 sau mai multe faze in MC:

b1) fibre continue in matrice
b2) fibre scurte in matrice
b3) particule dispersate in matrice
b4) structuri lamelare
b5) retele interpenetrate
b6) multicomponente, fibre, particule
Dupa formele structurilor componente:
c1) fibroase (alcatuite din fibre intr-o matrice)
c2) laminare (straturi de materiale asezate unele peste altele)
c3) sub forma de particule

Materialele compozite sunt alctuite, n general, din materialul de

gidizare sau materialul de umplutur i din matricea de legtur
ompatibil
Materialul de rigidizare (de armare sau de ranforsare) prezint
zisten mecanic mare i modul nalt, reprezint componenta principal
e preluare a sarcinii.

Materialul de umplutur reduce costul de producie, dar poate s

onduc i la mbuntirea unor caracteristici electrice, mecanice,
rmice etc

Matricea constituie componenta de legtur, care servete i ca

ediu detransfer de sarcin ntre fibre

alele categorii de compozite armate cu fibre sunt urmtoarele :

pozite cu matrice polimeric de obicei sunt rini termorigide (epoxidice, poliimide sau
erice) sau termoplastice, armate cu fibre de sticl, de carbon, de bor sau aramidice (Kevlar), cu
istale ceramice sau, mai recent, cu fibre metalice. Sunt folosite mai ales n aplicaii care implic
aturi relativ joase de lucru (ajungnd, n mod excepional, pentru termoplastice fabricate prin injecie,
ul maxim de 400 C)

pozite cu matrice metalic cel mai frecvent se bazeaz pe aliaje de aluminiu, magneziu, titan sau
n care se introduc fibre de bor, de carbon (grafit) sau ceramice (de obicei de alumin sau carbur de
Temperatura de lucru (uzual de cel mult 800 C) a unui astfel de compozit este limitat de nivelul
ui de nmuiere sau de topire care caracterizeaz materialul matricei. Dac aplicaia avut n vedere
temperaturi mari, atunci se recomand folosirea ca matrice a unor aliaje pe baz de nichel sau a
uperaliaje. Dezavantajul acestora este c au greuti specifice mari, ducnd la creterea masivitii
ii finale.

mpozite cu matrice ceramic au fost dezvoltate n mod special pentru aplicaiile cu temperaturi
idicate de lucru (peste 1000 C); cele mai utilizate materiale de baz sunt carbura de siliciu (SiC),
a (Al2O3) i sticla, iar fibrele de armare uzuale sunt tot de natur ceramic (de obicei sub form de
scontinue, foarte scurte).

pozite carbon-carbon cu matrice de carbon sau de grafit i armare cu fibre sau esturi de fibre
t; sunt foarte scumpe, dar i incomparabile cu alte materiale prin rezistena la temperaturi nalte (de
3000 C), cuplat cu densitatea mic i coeficient mic de dilatere termica. Cele mai rspndite sunt
zitele armate cu fibre sunt fibra de carbon, fibra de sticla si Kevlar-ul.

antajul major al compozitelor este faptul c d

posibilitatea modulrii proprietilor, care permite
obinerea unor materiale foarte variate, fiind
posibil extinderea sferei aplicaiilor tehnice.
Principalele proprieti care pot fi mbuntite
unt:
Rezistena la rupere
Rezistena la uzur
Densitatea
Rezistena la temperaturi ridicate
Capacitatea de amortizare a vibraiilor
Stabilitatea dimensional

1.3. Proprieti ale unor MC

al

Densitat
e (kg/m3
x 10-3)

Modul
Young
(GN/m
2)

Rezist
enta
la
intind
ere
(MN/
m2)

Alungire
la
rupere
(%)

Coeficient
de
dilatare
termica
(grad-1 x
10-6)

Modul
specific
Young=
Modul/
Densitat
e

Rezistenta
specifica la
intindere=
Rezistenta
/Densitate

Rezistenta
termica
(grad C)

-Zn-Mg

2,8

72

503

11

24

25,7

180

350

e baza

8,18

204

1200

26

16

24,9

147

1100

6,6

1,14

70

60

90

1,8

61

150

cu
tura

1,47

14

207

2,2

25

9,5

141

170

a epoxi
ra
n

1,62

220

1400

0,8

30

135

865

260

1,93

38

750

1,8

11

19,7

390

250

.4. Domeniile generale de aplicatie ale MC

Aeronautica: trenuri de aterizare, fuselaje, aripi

Automobile: caroserii, panouri
ndustria chimica: conducte, vase de presiune
ndustria mobilei: mobilier, elemente decorative
ndustria electronica si IT: CD, DVD, etc.
ndustria electrotehnica: izolatori
Materiale sportive: rachete de tenis, wind-surfing,
barci, mingi de polo, golf, schiuri, etc.
Medicina: sisteme cu eliberare controlata,
mplanturi de toate tipurile