a.

Dupa momentul evaluarii

Evaluarea initiala: se face la nceputul unei etape de instruire (an
scolar, ciclu de nvatamnt) sau la clase nou formate si care au ca
obiectiv diagnosticarea calit 10110h710k ;tii si cantitatii cunostintelor
elevilor, identificarea lacunelor cu scopul organizarii adecvate a predarii
sau grupelor elevilor ;

Evaluarea continua (curenta): se face n timpul demersului de

nvatare si are ca obiectiv cunoasterea sistematica si continua a
rezultatelor zilnice si a progresului elevilor. Ea ofera posibilitatea
interventiei imediate a nvatatorului;

Evaluarea periodica: se face la sfrsitul unui capitol si are ca obiectiv

verificarea gradului de structurare a unui sistem mare de informatii

Evaluarea finala: se face la sfrsitul unei perioade de formare (an

scolar, ciclu de nvatamnt) si are ca obiectiv verificarea cantitativa si
calitativa a nsusirii ntregii materii studiate

b. Dupa provenienta evaluatorului

Evaluarea interna este efectuata de catre cei care au organizat
nvatarea; autoevaluarea este efectuata de catre cel care s-a angajat n
nvatare si vizeaza rezultatul propriei nvatari;
Evaluarea externa este efectuata de catre persoane din afara clasei sau
scolii.
c. Dupa ritmul evaluarii
Evaluarea punctuala se efectueaza ntr-un anumit moment, nainte sau
dupa situatia de nvatare - exemplu:
a) nainte de predarea-nvatarea lectiei "Revolutia romna de la 1848-1849"
elevii au fost pusi n situatia sa-si reaminteasca date despre personalitati ca:
Avram Iancu, Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri, Alex.Ioan Cuza, Mihail
Kogalniceanu, aflate din lectiile de Citire-lectura. Le-am cerut sa-si
reaminteasca termeni istorici, cum ar fi: revolutie, proclamatie, natiune,
independenta, iobag, s.a.;
b) dupa ce s-a predat lectia, elevii clasei au fost grupati n patru echipe,
fiecareia revenindu-i spre rezolvare alta sarcina:
- echipa I - precizati cauzele economico-sociale ale "Revolutiei de la 18481849", notnd datele care se refera la aparitia tot mai accentuata a relatiilor

capitaliste si la acele transformari care au impus reforme sociale si schimbari

pe plan national(Unirea si Independenta);
- echipa II - precizati evenimentele premergatoare "Revolutiei de la 18481849" - miscarile taranesti ale lucratorilor din orase, miscarile si actiunile
conspirative, societati secrete si n mod deosebit sa noteze titlurile lucrarilor
publicate, n acest sens, nainte de 1848;
- echipa a III-a - descrieti desfasurarea "Revolutiei de la 1848-1849",
consemnnd principalele documente programatice ale revolutiei cu
evidentierea asemanarilor si particularitatilor din cele trei ari Romne;
- echipa a IV-a - prezentati dezvoltarea arilor Romne dupa "Revolutia de
la 1848-1849", amintind si documentele care prezinta principalele
transformari economico-sociale si politice).
NOT: Elevii pot folosi manualul, materiale auxiliare, fisele de lucru etc.
Evaluarea continua se efectueaza pe tot parcursul demersului de
nvatare.
d.Dupa obiectivul evaluarii
Evaluarea predictiva (initiala) se efectueaza la nceputul unui
program de nvatare pentru identificarea calitatii si cantitatii cunostintelor
elevilor, a lacunelor si erorilor n vederea organizarii optime a nvatarii.
Scopul ei nu l reprezinta notarea (exemplu:
-

Caracteristicile evaluarii predictive:

momentul aplicarii (naintea nvatarii, evaluator - nvatatorul;

este evaluare interna);

ritmicitatea - punctuala;

congruenta la obiective - operationale;

functii - diagnostic (lacune, erori);

notare - prin calificative sau aprecieri de tipul "DA / NU"; efect nivelator (rezultate);

relatia cu nvatarea - inclusa procesului de nvatare;

instrumente de evaluare - chestionarul.

Evaluarea formativa (diagnosticul) se efectueaza dupa fiecare

situatie de nvatare si pentru toti elevii cu scopul asigurarii unui feed-back

despre gradul de stapnire a cunostintelor vizate dobndite prin nvatare,

vizeaza identificarea lacunelor si erorilor, formarea si corectarea, nu
selectionarea, clasarea sau notarea. Se fundamenteaza ca este mai usor
sa corectezi mici erori dect suma de erori acumulate la finele unei lungi
perioade de instruire. n cazul esecurilor temporale, secventa respectiva
este renvatata si erorile sunt corectate naintea instalarii lor definitive.
Esentialul este sa nu se treaca la etapa urmatoare cu lacune de nvatare
din etapa anterioara. De Landsheere (1975, pag.219) afirma: ".
"Evaluarea formativa are singurul si unicul scop de a recunoaste unde
si n ce ntmpina un elev o dificultate si de a-l informa. Aceasta evaluare nu
se traduce prin note si nca mai putin, prin scor. Este vorba de un feed-back
pentru elev si nvatator. Avnd n vedere natura sa de diagnostic, evaluarea
formativa cere actiunea corectiva fara de care nu exista, de altfel o veritabila
nvatare".
-

Caracteristicile evaluarii formative (test sau prottest):

momentul aplicarii - dupa o secventa scurta de nvatare;

evaluator - nvatatorul; este evaluare interna;

ritmicitate - continua;

congruenta la obiective - operationale;

functii - diagnostic (erori, lacune) si corectiva (erori); notare prin calificative sau prin aprecieri "DA / NU";

efect - nivelator (rezultate);

relatia cu nvatarea - inclusa procesului de nvatare;
tip - criteriala;
instrumente de evaluare - test de progres / nivel.

Evaluarea formativa este:

a) continua si integrata n procesul de nvatare, dupa fiecare unitate
de continut, urmarind n mod regulat drumul fiecarui elev, ca o
retroactiune permanenta a procesului de nvatare;
b)

criteriala pentru ca se compara continuu rezultatele si performantele

individuale cu criteriile stabilite sau performanta standard. Se iau n
considerare numai prezenta sau absenta performantei standard
prestabilita a fiecarui elev, ignornd media grupului (daca activitatea a
cuprins si secvente lucrate n grup). Rezultatele evaluarii nu sunt
comunicate sub forma de pozitie n interiorul unei scari ierarhice, ci printr-

un sistem binar simplu de tip pass-fail (satisfacator-nesatisfacator;

suficient-insuficient, etc.).
Se estimeaza de catre reprezentantii strategiei "nvatarii
depline" (Bloom s.a.) ca 80% din elevii unei colectivitati scolare sunt
capabili sa-si nsuseasca materia din programe, daca li se asigura timpul
necesar nsusirii temelor, precum si o asistenta diferentiata.
nvatamntul pe clase si lectii, avnd o evolutie frontala, nu
reuseste sa diferentieze efectiv instruirea, se acorda practic acelasi timp, n
cadrul procesului de instruire pentru toti elevii.
Dupa cum se stie, n pedagogia practica (D.Muster, 1973), o
evaluare se considera corecta daca distributia notelor acordate se nscrie
aproximativ n modelul Gaussian (Graficul nr.1).
Grafic 1. Distributia rezultatelor scolare (norma decimologica)
a testului
de la pag. 36 aplicat n 02.11.1999

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1.

Brzea, C., Arta si stiinta educatiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.

2.

Cerghit, I., Didactica, Note de curs, Universitatea din Bucuresti, 1993.

3.

Cerghit, I., Metode de nvatamnt, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.

4.

Cristea, S., Metodologia reformei educationale, Editura Hardiscom, Pitesti, 1996.

5.

Felezeu, T., Metodica predarii istoriei, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj, 1998.

6.

Ionescu, M., Radu, I., (coord.), Didactica moderna, Editura Dacia, Cluj, 2001.

7.

Noveanu, E., Metodologia cercetarii n educatie, Note de curs, Universitatea din Bucuresti,
1994.

8.

Radu, I., O "radiografie" a evaluarii si notarii scolare, n Revista de Pedagogie, nr.5, Bucuresti,
1987.

Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994

http://www.scritub.com/profesor-scoala/Tipuri-de-evaluare91107106.php