Tema 7 CREDITUL SI DOBANDA

1. CREDITUL
DEFINIREA SI FUNCTIILE CREDITULUI
Definirea creditului poate fi realizat prin luarea n considerare si corelarea celor trei abordri :
creditul ca ncredere;
creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire;
creditul ca form a relatiilor de schimb, ceea ce poate duce la urmtoarea formulare:
Creditul reprezint o categorie economic ce exprim relatii de repartitie a unei prti din PIB sau
din venitul national, prin care se mobilizeaz si se distribuie disponibilittile din economie si se
creeaz noi mijloace de plat, n scopul satisfacerii unor nevoi de capital si al realizrii unor
obiective ale politicii economice.
In esent, creditul reprezint schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare
viitoare.
Continutul si semnificatia acestui concept rezulta si din functiile care sunt atribuite creditului:
a) o prim grup de opinii abordeaz functiile creditului n acelasi mod ca si functiile finantelor,
respectiv functiile de repartitie si control. Potrivit acestei idei, relatiile de credit fac parte din
relatiile financiare n sens larg;
b) o a doua grup de opinii consider trei functii caracteristice ale creditului (cele dou
precedente) plus functia de emisiune;
c) a treia grup analizeaz functiile creditului ca: functie de mobilizare si functie de
redistribuire;
d) a patra grup de opinii apreciaz creditul prin aceea c este nsotit permanent de dobnd,
atribuindu-i-se functia de purttor de dobnd.
ELEMENTELE RAPORTURILOR DE CREDITARE
Pentru evidentierea caracteristicilor creditului, este necesar prezentarea elementelor
incluse n raporturile de creditare:
a) participantii la rapotul de credit;
b) promisiunea de rambursare;
c) garantarea creditului;
d) scadenta;
e) dobnda (pretul creditului).
a) Partcipantii la raportul de credit, creditorul si debitorul, sunt denumiti n literatura de
specialitate cu termenul subiecte ale raportului de credit.
Analiza participantilor la raportul de credite evidentiaz marea diversitate a acestora si
dimensiunile ample ale creditrii. Dac se procedeaz la gruparea n trei categorii principale a
creditorilor si debitorilor, se disting: populatia, statul, agentii economici.
Agentii economici detin o important pozitie n rndul creditorilor, n cazul n care obtin
rezultate financiare pozitive, pentru care caut cele mai eficiente modalitti de plasare pe piata
monetar sau de capital. Disponibilittile monetare degajate de ntreprinderi se constituie n

resurse de creditare a activittilor unittilor deficitare, fie n mod direct, fie prin intermediul
bncilor si al altor institutii financiare.
Populatia particip la procesul de creditare n dubl calitate, de creditor si debitor, remarcndu-se
prin rolul important n asigurarea resurselor de creditare.
Participarea statului n calitate de creditor nu poate fi analizat dect n situatia nregistrrii de
excedente bugetare si a disponibilizrii n economie a unor importante sume, dirijate ctre
sistemul asigurrilor si protectiei sociale ori ctre alte destinatii.
In schimb, calitatea de debitor a statului este bine definit n toate economiile contemporane, ca
urmare a nregistrrii de deficite bugetare. Nivelul datoriei publice, rezultat al ndatorrii interne
si externe a statelor depseste n unele cazuri nivelul PIB.
b) Promisiunea de rambursare reperzint angajamentul debitorului de a rambursa, la scadent,
valoarea capitalului mprumutat, plus dobnda, ca pret al creditului.
Datorit unei conjuncturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla n incapacitate
de plat, sau poate ntrzia plata sumelor ajunse la scadent. Din acest motiv, este necesar, ca la
nivelul creditorului s se adopte msurile necesare pentru prevenirea si eliminarea rscului de
nermabursare, printr-o analiz temeinic a solicitantului de credite, din mai multe puncte de
vedere: pozitia pe piata intern si n cadrul ramurii, situatia financiar, gradul de ndatorare,
forma juridic si raportul cu ceilalti participanti pe piat.
Strns legat, si decurgnd din promisiune de rambursare apare garantarea creditului.
c) Garantarea creditelor constituie o caracteristic legat de ramburasbilitatea acestora. In
functie de natura elementelor care constituie obiectul garantiei, se poate face distinctie ntre
garantia real si garantia personal.
Garantia real are la baz garantarea sau gajarea creditului cu valori materiale, prin a cror
valorificare se pot obtine sumele necesare achitrii creditului.
O form distinct de garantare real o constituie ipoteca, actul prin care debitorul acord
creditorului dreptul asupra unui imobil, fr deposedare.
Garantia personal reperzint angajamentul luat de o tert persoan de a plti suma ajuns la
scadent, n cazul incapacittii de plat a debitorului.
d) Scadenta sau termenul de rambursare stabilit n contract este diferit n functie de
particularittile sectorului de activitate si de nivelul eficientei activittii beneficiarilor de
credite.
Astfel, exist o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore ( n cazul pietei interbancare) pn
la durate medii si lungi (20 sau 30 ani) n cazul mprumuturilor obligatare.
e) Dobnda reprezint o caracteristic a creditului si constituie, dup cum se desprinde din
literatura de specialitate, pretul capitalului utilizat, sau chiria, pe care o plteste debitorul
pentru dreptul care i se acord, cel de a folosi capitalul mprumutat. In general, nivelul
dobnzii se coreleaz cu rata profitului obtinut de ntreprinztor. Cuantificarea dobnzii se
realizeaz prin utilizarea ratei dobnzii, care se constituie ntr-un instrument de influentare a
cererii si ofertei de credite.

In functie de inflatie, se utilizeaz n raporturile de credit, dou tipuri de dobnd: fix si

variabil.
Dobnda fix este stabilit n contractul de credit si este valabil pe ntreaga durat a creditului.
Dobnda sensibil (variabil) se modific periodic n functie de presiunile inflationiste si de
evolutia nivelului dobnzii pe piat.
FORMELE CREDITULUI
Diversitatea formelor sub care se manifest creditul n economie a impus utilizarea mai multor
criterii semnificative de clasificare.
Cea mai important clasificare, n functie de natura economic si participantii la relatia de
creditare, distinge formele creditului:
A. Creditul comercial reprezint creditul pe care si-l acord agentii economici la vnzarea
mrfii sub forma amnrii pltilor.
Creditul comercial se manifest sub dou forme: - creditul cumprtor
- creditul vnztor.
Creditul cumprtor:
- se manifest sub forma pltilor n avans;
- aceste credite apar ca o prefinantare de ctre beneficiari a produselor pe care
intentioneaz s le achizitioneze;
- sunt frecvente n ramuri precum agricultura si constructiile de locuinte.
Creditul vnztor:
- are ca obiect vnzarea mrfurilor cu plata amnat.
In prezent, n trile dezvoltate creditele comerciale reprezint ntre 10% si 30% din datoriile
ntreprinderilor si reprezint un instrument de promovare si de reducere a cheltuielilor cu plata
dobnzilor. Pe baza creditelor comerciale primite se pot reduce solicitrile de credite bancare sau
se poate amplifica cifra de afaceri.
Creditul comercial antreneaz emisiunea de titluri specifice acestui credit (cambii, bilete la
ordin) ca titluri de creant, care prezint avantajul scontrii la bnci. In acest mod, creditul
comercial devine credit bancar, iar prin cedarea portofoliului de fecte comerciale de ctre o
banc comercial, bncii centrale prin rescontare, se antreneaz un mecanism de emisiune de
moned central.
B. Creditul bancar
Participantii la creditul bancar sunt reperzentati la modul general, de un agent nebancar
(productorul sau agentul economic), pe de o parte, si banc, pe de alta.
Creditul bancar prezint avantajul unei mai mari flexibilitti comparativ cu cel comercial,
ntruct sumele disponibile pot fi orientate ctre diferite forme de activitate economic.
Intre creditul comercial si cel bancar exist o puternic legtur, n sensul c uneori creditul
comercial se poate transforma n credit bancar, sau acesta poate constitui suport al acordrii unui
credit comercial.
Activitatea de creditare se poate realiza prin folosirea mai multor metode:
- avansuri n cont curent sunt credite pentru acoperirea unor goluri de cas; nu au
destinatie prestabilit si din acest motiv sunt denumite credite de trezorerie; sunt
garantate prin starea de bonitate a clientului;
- linia de credit simpl reperzint nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui
client, ntr-un cadru prestabilit;
- linia de credit confirmat semnific suma ce poate fi acordat sub form de credit si
care este consemnat ntr-un document scris, convenit de banc;
- linia de credit revolving este un mecanism de creditare care presupune c, pe msur ce
au fost rambursate creditele anterioare, se acord noi credite, fr ntocmirea de noi
documente;

credite cu destinatie special sunt cele pentru constituirea de stocuri sezoniere privind
materiile prime agricole, creditele pentru productia de conserve ori pentru stocarea unor
materiale de constructii.
C. Creditul de consum
Reprezint vnzarea cu plata n rate a unor bunuri de consum personal, de folosint ndelungat
si de mare valoare (mobil, autoturisme, articole de uz casnic).
Intre creditul de consum si creditul bancar exist strnse legturi, n sensul unor raporturi de
determinare.
Pentru plata n rate, comerciantii recurg la credite bancare.
In conditii de insolvabilitate, cumprtorul este obligat s restituie bunurile, iar uneori, n functie
de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate.
D. Creditul obligatar
Constituie o form a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de mprumut (obligatiuni,
bonuri de tezaur) n scopul acoperirii deficitului bugetar.
In economiile moderne, creditul obligatar detine o pondere important, care se msoar ca
pondere a datoriei publice fat de produsul intern brut.
Principala form de existent a creditului obligatar o reprezint creditul public. Rambursarea
acestui credit se face din fonduri speciale de amortisment al datoriei publice, din surse bugetare
curente sau din excedente bugetare.
E. Creditul ipotecar
Reprezint un credit garantat cu propietti imobiliare sub forma cldirilor (n special n mediul
urban) sau de natura terenurilor (n mediul rural).
Cunoaste mai multe forme si are o amploare deosebit n trile dezvoltate:
- credit ipotecar cu dobnd variabil;
- credit ipotecar cu rambursare progresiv (cu reduceri ale anuittilor, mai mari la nceputul
perioadei de rambursare);
- credit ipotecar inversat, purttor de anuitti (caz n care mprumutul aduce propietarului
un venit regulat), prin care se valorific att capitalul investit si se beneficiaz de dreptul
de propietate si de uzufruct.
Importanta creditului ipotecar provine din aceea c permite mobilizarea capitalurilor disponibile
pe termen lung.
Prin intermediul titlurilor de ipotec sunt finantate aproximativ 60% din locuintele familiilor (de
pn la 4 persoane). Exist si titluri de ipotec prin care sunt finantate constructiile de
apartamente si imobile destinate afacerilor.
In calitate de participanti, pe acaest piat apar societtile de asigurri, bncile comerciale,
bncile mutuale, ceea ce dovedeste un interes sporit al investitiilor, ca urmare a importantei pe
care o acord autorittile acestui tip de credite.
Dup calitatea debitorului se face distinctie ntre creditele acordate persoanelor fizice
(particulare) si cele acordate persoanelor juridice.
Persoanelor fizice (particulare) li se acord urmtoarele forme de credit:
- credite de trezorerie , ntlnite n cazul n care bncile dau posibilitatea efecturii unui volum de
plti din contul curent care depsesc nivelul disponibilittilor existente;
- credite pentru constructii de locuinte, pe termen lung, cu garantii ipotecare;
- credite pentru consum destinate procurrii unor bunuri care se pltesc n rate;
- credite pentru studii, se acord pentru ntretinerea studentilor si acoper, ca nivel taxele anuale
pltite de acestia

- liniile de credit pentru crtile de credit, utilizarea crtilor de credit ca instrumente de plat a
impus ca bncile, n functie de bonitatea fiecrui client, s stabileasc un plafon debitor pn la
care s fie onorate pltile fcute prin crtile de credit, chiar dac nu exist disponibil n cont.
Creditele acordate persoanelor juridice (agentilor economici) pot aprea sub urmtoarele forme:
- credite de exploatare destinate acoperirii cheltuielilor ce tin de activitatea curent de productie
si de circulatia mrfurilor;
- credite de echipament (de investitii) se acord pe termen mijlociu si lung, fiind destinate
constructiilor de locuinte si obiective industriale;
- credite speciale, care se utilizeaz pentru finantarea subscrierii de titluri de credit si pentru
finantarea agentilor de burs;
- credite de mobilizare, obtinute de agentii economici n urma scontrii cambiilor.
Din punct de vedere al calittii debitorului si creditorului, se face distinctia ntre:
- creditul privat, n care participantii la raportul de credit sunt subiect de drept privat;
- creditul public, n cadrul cruia debitorul reprezentat de stat, care se mprumut pe piata
intern, pentru acoperirea deficitului bugetar. In acest caz, populatia n ansamblul su si agentii
economici apar n calitate de creditori.
Dup natura garantiilor se intlnesc urmtoarele forme de credite:
- credite reale;
- credite personale.
Creditele reale sunt cele pentru care garantia se prezint sub form de:
- garantie imobiliar, concretizat ntr-un contract de ipotec asupra terenului sau cldirilor;
valoarea unei asemenea garantii este superioar mrimii creditului; n cazul n care creditul nu se
ramburseaz, creditorul intr n posesia garantiei pe care o valorific, recuperndu-si suma
mprumutat;
- garantie mobiliar, care const n valori mobiliare, de natura titlurilor de credit, sau n alte
valori materiale (metale pretioase, bunuri); n cazul nerambursrii mprumutului, debitorul este
deposedat de garantie.
Creditele personale au la baz garantii morale, care se pot prezenta astfel:
- credite n alb, acordate unei persoane fizice fr nici o formalitate;
- credite personale cu gaj individual, caz n care o tert persoan garanteaz rambursarea cu
propria-i rspundere moral;
- credite personael cu gaj colectiv, ntlnite atunci cnd mai multe persoane garanteaz
rambursarea, cu rspunderea moral.
Dup ntinderea drepturilor creditorului se disting trei forme ale creditului:
- credite denuntabile, care se manifest atunci cnd creditorul si rezerv dreptul ca oricnd,
nainte de scadent, s cear rambursarea acestui credit, cu sau fr avizarea debitorului;
- credite nedenuntabile, cnd creditorul are dreptul de a cere rambursarea numai la o scadent
dinainte stabilit;
- credite legate, caz n care creditorul conditioneaz acordarea creditului de folosirea sa n
anumite scopuri convenite cu debitorul.
Dup modul de rambursare, se face distinctia ntre:
- credite neamortizabile, pentru care rambursarea se face integral la scadent;
- credite amortizabile, caz in care rambursarea se face n transe egale sau neegale, formate din
rate de rambursat si dobnzi.
Dup termenul de rambursare, se remarc:

- credite pe termen scurt, pe perioade care nu depsesc 12 luni. Aceast reprezint forma curent
a creditului la banc, ntruct corespunde exigentei de lichiditate impuse bncilor;
- credite pe termen mediu, a cror durat de rambursare este de la 1 an la 5 ani, se acord pentru
activitatea de export-import ori pentru activitatea de investitii;
- credite pe termen lung, a cror durat de rambursare depseste 5 ani, se ntlneste n cazul
creditelor pentru constructii de locuinte si a creditelor obligatare.
2. DOBANDA
CONCEPTUL SI FORMELE DOBANZII
Dobnda poate fi definit ca reprezentnd o form de remunerare a creditului de ctre debitor,
pentru folosirea capitalului mprumutat. Astfel, dobnda poate fi privit ca pret al capitalului
mprumutat si poate fi analizat att ca mrime absolut ct si n mrime relativ (sub form de
rat procentual).
Asupra dobnzii si rolului acesteia s-au formulat, n cadrul economiei de piat, mai multe
acceptiuni, astfel:
Conceptul clasic (David Ricardo, Alfred Marshall) abordeaz dobnda ca fiind reglementat de
rata profitului ce se poate obtine prin folosirea capitalului sau ca pret care trebuie pltit pentru
folosirea capitalului, pret stabilit ca echilibru ntre cererea global de capital si stocul de capital
oferit pe piat.
Conceptul neoclasic (Irving Fischer) defineste dobnda ca reprezentnd pretul bunurilor n
momentul actual exprimat n banii de mine.
Conceptul Keynesist defineste dobnda ca o recompens pentru renuntarea la lichiditti pe o
anumit perioad de timp. Potrivit aceleeasi conceptii, rata dobnzii poate fi un instrument de
influentare a volumului de investitii si de combatere a recesiunii si somajului.
Forme ale dobnzii
Exist mai multe criterii n functie de care se face analiza tipurilor de dobnzi.
A. Din punct de vedere al bncii, se distimg:
a) Dobnda bonificat: reprezint nivelul dobnzii cu care sunt remunerate disponibilittile
bnesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In general, dobnda bonificat este
mai sczut dect dobnda perceput la credite.
Factorii care influenteaz nivelul acestei dobnzi sunt:
rata inflatiei;
rata de refinantare (taxa oficial a scontului);
ratele dobnzilor practicate de cellalte bnci comerciale.
b) Dobnda perceput: exprim dobnda ncasat de la clientii care beneficiaz de creditele
acordate.
Factorii de influent asupra nivelului acestei dobnzi sunt:
erodarea monetar;
nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare;
gradul de risc;
profitul bancar;
rezerva minim obligatorie.

B.
a)
b)
c)
d)

Din punct de vedere al nivelului la care se practic dobnda, se disting:

taxa oficial a scontului (tos);
taxa privat a scontului (tps);
dobnda practicat ntre ntreprinztori;
dobnda practicat pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert emise de societti
comerciale.
Scontarea reprezint una dintre principalele operatii active ale bncilor comerciale, prin care
ntreprinztorul cedeaz bncii portofoliul de efecte comerciale, n schimbul unei sume de bani,
reprezentnd valoarea nominal a cambiilor, diminuat cu un nivel al dobnzii, numit scont.
Taxa privat a scontului (tps) este dobnda la care bncile comerciale sconteaz cambiile
prezentate de ntreprinztori, si la care se acord credite acestora.
Taxa oficial a scontului (tos) este acel nivel al dobnzii la care banca central sconteaz
cambiile prezentate de bncile comerciale si acord mprumuturi celorlalte bnci (dobnda de
refinantare).
Dobnda practicat ntre ntreprinztori se refer la dobnda practicat la vnzarea mrfurilor pe
datorie n cadrul creditului comercial.
Alte forme ale dobnzii n functie de nivelul la care se practic se concretizeaz n:
- dobnda la creditul de licitatie, care se determin n cadrul sedintelor de licitatie, sptmnal,
ca urmare a cererii si ofertei de capital. Stabilirea nivelului minim de pornire a licitatiei revine
bncii centrale. Factorii care influenteaz aceast dobnd sunt: suma obtinut sub form de
credit si termenul de rambursare;
- dobnda la creditul lombard este dobnda aferent creditelor acordate de banca central
bncilor comerciale sub form de refinantare. Se stabileste zilnic la nivelul bncii centrale, poate
fi modificat fr preaviz si se plteste lunar, n ultima zi a lunii pentru toate creditele aferente
lunii respective. Prezint cel mai ridicat nivel, cu scopul de a descuraja bncile s apeleze la
acest tip de credite.
- dobnda la rezervele minime obligatorie are un nivel foarte sczut comparativ cu rata
dobnzii pe piat mbrac att forma dobnzii bonificate ct si a unei dobnzi penalizatoare
pentru nendeplinirea rezervelor minime obligatorii.
C. Din punct de vedere al relatiei existente ntre rata dobnzii si rata inflatiei, se realizeaz
distinctia ntre dobnda nominal si dobnda real.
Rata real a dobnzii, cea care exprim cresterea puterii de cumprare actuale se obtine dup
asujstarea ratei nominale prin inflatie. Corelatia dintre cele dou rate se realizeaz prin expresia
cunoscut sub denumirea efectul Fischer:
(1 + rr) = 1 + rn
1 + r infl
n care: notatiile au urmtoarea semnificatie:
rr = rata real
rn = rata nominal a dobnzii
r infl = rata inflatiei.
Referitor la dobnda real, trebuie subliniat c nivelul acesteia este influentat de o serie de
factori precum: presiunea fiscal n economie, deficitul bugetar, cursul de schimb, balanta
comercial si de plti.

Inregistrarea unei dobnzi reale pozitive este rezultatul practicrii unor dobnzi nalte n termeni
nominali, ceea ce semnific, de asemenea, credite scumpe si investitii nerentabile.
Dobnda real negativ se manifest atunci cnd rata nominal a dobnzii nu acoper rata
inflatiei. Astfel de dobnzi i avantajeaz pe debitori si pot conduce la scderea ncrederii
populatiei n moneda national.
D. Din punct de vedere al perioadei t pe care se acord creditul si al capitalizrii dobnzii se
poate face distinctia ntre dobnda simpl si dobnda compus.
RATA DOBANZII
Rata dobnzii reprezint una dintre cele mai monitorizate variabile din economie, ntruct
modificrile nivelului acesteia afecteaz direct activitatea zilnic si au importante consecinte
asupra cresterii economice.
Valoarea prezent, produsul la maturitate, rata real si rata nominal a dobnzii
Instrumentele pietei financiare, la modul general, si instrumentele de credit, n special, sunt
analizate si evaluate prin produsul la maturitate, concept care reflect cea mai bun msur a
ratei dobnzii.
Distinctia dintre rata real si rata nominal a dobnzii este necesar ntruct reflect corect
costul mprumutului, atunci cnd se ia n considerare rata inflatiei.
Astfel, rata real a dobnzii este definit prin ecuatia Fischer, dup numele lui Irving Fischer,
unul dintre cai mai mari economisti monetaristi ai secolului al XX-lea. Potrivit acestei ecuatii,
rata nominal a dobnzii (rn) este egal cu rata real a dobnzii (rr) plus rata anticipat a inflatiei
(rinf)
RR = Rn+ Rinf
n care:
rn
= rata nominal a dobnzii
rr
= rata real a dobnzii
rinf
= rata inflatiei asteptate.
Distinctia dintre rata real si rata nominal a dobnzii este important, ntruct rata real, care
reflect costul real al mprumuturilor, este cel mai bun indicator de exprimare a eficientei
operatiunilor de mprumut. De asemenea, reprezint, pentru cetteni, cea mai bun msur a
modificrilor produse pe piata creditului. Totodat, estimarea ratei dobnzii n termeni reali
permite investitorului s aprecieze dac a realizat o operatiune profitabil sau nu, si s o
compare cu cellalte oportunitti oferite de piat.
CALCULUL DOBANZII
Determinarea dobnzii prezint deosebit important n activitatea practic de creditare. In cele
ce urmeaz sunt prezentate metodele frecvent ntlnite n calcularea dobnzii.
a) pentru creditele bancare acordate si depozitele constituite;
b) pentru scontarea si rescontarea efectelor de comert;
a) Pentru creditele bancare acordate si depozitele constituite se calculeaz dobnda simpl
sau dobnda compus.

a1) dobnda simpl se calculeaz n cazul n care perioada analizat este mai mic de un an,
iar dobnda nu este capitalizat
Relatie de calcul:
D = Cn x nz x rd
360 x 100
unde:
D = dobnda (n sum absolut);
C = capitalul mprumutat sau valoarea depozitului;
nz = numrul de zile pentru care se realizeaz creditarea;
rd = rata nominal a dobnzii, exprimat procentual.
a2) dobnda compus se practic atunci cnd perioada de creditare sau de depunere este
mai mare de un an, iar dobnda este reinvestit la fiecare scadent.
Dac perioada respectiv este exprimat n ani ntregi, atunci dobnda se calculeaz astfel:
n
D = Cf Ci = Ci (1 + rd) Ci
n care:
Cf
= capital fructificat;
(1 + rd) n = coeficient de fructificare;
Ci
= capital initial.
b) Pentru scontarea si rescontarea efectelor de comert
Dobnda, care poart denumirea de scont se calculeaz dup urmtoarea relatie:
S=

V x nz x rs
(12) 360 x 100
n care:
S
= scontul;
V
= valoarea nominal a titlului de credit;
nz
= numrul de zile pn la scadent
rs
= procentul ratei dobnzii sau taxa scontului.