Dictionarul secolului XXI (1)

Dan Caragea,
Cred ca a venit vremea ca Academia Romana, prin institutul sau specializat, sa ne ofere un dictionar standard,
contemporan, pentru marele public, care sa tina seama de cele mai bune practici din lexicografia internationala,
cu precadere de cele din culturile romanice, pe temeiul simplu al inrudirii si asemanarii. Fireste, dictionarul nu
poate fi privit ca o ruptura in raport cu actualul DEX, ci ca o continuare a acestuia.
Discutia oportunitatii unei noi editii, a III-a, tine atat de nevoi de reorganizare si actualizare a macro si
microstructurii, dar si de presiunea tot mai evidenta pe care o exercita Dictionarul ortografic, ortoepic si
morfologic al limbii romane (DOOM), 2005, prin multimea de schimbari introduse, si care necesita un
comentariu aparte privind dependenta dintre cele doua opere lexicografice.
Mai mult, un dictionar actual si actualizabil este, in realitate, o baza de date electronica care permite nu doar
stocarea corecta a tuturor informatiilor despre un cuvant, dar si remedierea multor vicii ale dictionarelor
traditionale, concepute pentru a fi publicate pe hartie. Totodata, este absolut necesara elaborarea unui corpus
lingvistic ca suport al dictionarului. Sa familiarizam si publicul larg cu imperativul corpusului lingvistic.
Corpusul lingvistic reuneste sursele documentare folosite pentru atestari, pentru precizarea sensurilor, a
comportamentului gramatical etc. si care trebuie colectate in format electronic si cercetate la redactarea fiecarei
intrari. In bunele practici, sursele documentare sunt: operele literare ale scriitorilor romani si moldoveni (din
Republica Moldova) reprezentativi; opere de natura stiintifica si tehnica, originale sau traduceri; articole de
presa din Romania si din Republica Moldova; opere de natura juridica; discursuri parlamentare; interviuri si alte
interventii cu caracter oral. Toate acestea, in proportie si reprezentativitate adecvata, ar trebuie sa formeze inca
inexistentul Corpus de referinta al limbii romane.
Desigur, surselor documentare li se mai adauga sursele lexicografice, publicate in Romania si in Republica
Moldova, precum si dictionarele de specialitate din varii domenii stiintifice si tehnice. Toate sursele, corect
catalogate, formeaza Bibliografia dictionarului.
Ce cuvinte trebuie cuprinse in dictionar?
Un astfel de dictionar include, in primul rand, vocabularul general al limbii romane standard. Din vocabularul
general fac parte cuvintele folosite in mod curent, in limba de zi cu zi, in principalele orase din Romania si
Republica Moldova. Acestora li se adauga cuvintele cu o anumita frecventa, preluate din autorii romani
(secolele XIX-XXI), precum si cuvintele curente care apar in mijloacele de comunicare sociala, mai ales in
presa scrisa. Este deosebit de important insa ca dictionarul sa-si fixeze un cadru referential in timp si in spatiu.
Astfel, dictionarul nu poate acoperi intreaga istorie a limbii, sarcina Dictionarului-tezaur al Academiei, el
trebuind sa se limiteze la ultimele doua secole, asa cum s-a procedat si in alte culturi, si nici nu poate retine toti
termenii dialectali inregistrati in Atlasul limbii romane.
In privinta vocabularului stiintific si tehnic, dictionarul tine seama de termenii stiintifici si tehnici folositi in
limba curenta, de termenii care, desi putin folositi, corespund notiunilor sau conceptelor fundamentale,
clasificarilor din stiinte si descrierilor tehnice. Acestora li se mai adauga termenii folositi in manualele scolare.

In privinta regionalismelor, ar trebui sa avem in vedere acei termeni care apar cu o anumita frecventa in operele
literare, termeni pentru care nu exista un corespondent in limba standard, termeni care, desi nu se folosesc in
limba standard, apar totusi in anumite unitati frazeologice curente. De asemenea, ar trebui introdusi si termenii
care, desi regionali, se folosesc pe arii intinse (de exemplu, ,,paradaisa", pentru ,,patlagea rosie").
Principala schimbare asteptata privind tratamentul regionalismelor tine de impunerea unor praguri de frecventa,
precum si de evitarea inregistrarii in dictionar a tuturor variantelor din atlasul lingvistic. Actualmente, la
cuvantul standard ,,paianjen", DEX-ul (2009) da acest numar de variante: ,,(reg.) paiajen, paiajen, painjen,
paingan, painjen, painjin, s. m.", la care ar mai trebui adaugat si ,,paing", dar care are un alt etimon.
Termenii apartinand argoului sau jargonului trebuie admisi numai in masura in care se poate demonstra o
anumita generalizare in limbajul curent (frecventa peste un anumit prag in corpus).
Termenii apartinand limbajului licentios trebuie indubitabil inclusi in macrostructura dictionarului, intrucat
acestia fac parte din vocabularul fundamental, iar dictionarul nu discrimineaza cuvintele pe temeiuri morale,
politice, religioase etc.
Dintre arhaisme si cuvintele patrunse in limba inainte de secolul al XIX-lea, trebuie pastrati toti termenii care
inca sunt folositi. De asemenea, ne intereseaza acele vocabule care se refera la obiecte, concepte sau institutii
disparute, dar care sunt relevante din perspectiva istorica si culturala.
O serie de neologismele interne, dar mai ales cele formate cu -ism si -ist, necesita o analiza atenta pentru a se
evita includerea celor ce tin de creatia individuala, fara difuziune in limba.
In privinta imprumuturilor sau a neologismelor externe vor fi incluse, pe langa cele deja adaptate, termenii des
folositi, intraductibili sau pentru care nu s-a gasit un echivalent satisfacator: internet, jazz, marketing, software
etc. Un studiu portughez derulat pe mai bine de sase ani a aratat ca din circa 4000 de cuvinte cu grafie in limba
de origine care au circulat in presa scrisa, dictionarul a retinut aproape 1000, prin urmare doar 25 %.
Consideram ca acest procent este intrutotul rezonabil. Desigur, este foarte important sa lasam o perioada
apreciabila de timp inainte de a decide introducerea unui cuvant strain in dictionar, pentru a evita transformarea
dictionarului intr-un observator lingvistic.
Elementele de compunere trebuie atent inregistrate si corelate cu cele prezentate in explicatiile etimologice, asa
cum s-a procedat si pana acum.
Dintre abrevieri, doar acronimele care apar ca nume comune au intrat in dictionar: laser, radar, ozene etc.
Introducerea siglelor curente, nationale si internationale, desi sunt luate in consideratie in unele dictionare
straine, nu ni se pare necesara. Alte opere lexicografice pot raspunde mai bine acestei necesitati.
Daca cuvintele compuse sudate au intrare proprie, compusele care se scriu cu cratima se regasesc in articolul
dedicat primului element de compunere. De exemplu, ,,floarea-soarelui", apare la ,,floare". ,,Nu-ma-uita" nu e
de gasit la ,,nu"... pentru ca are intrare separata. Ar trebui sa admitem ca in cazul acestor compuse trebuie
acceptate intrari independente, intrucat, de cele mai multe ori, ele nu au nicio relatie semantica cu vreunul din
elementele de compunere. Ce legatura are ,,ciubotica-cucului" cu ,,ciubota" sau cu ,,cuc"n
In concluzie, toate cuvinte compuse unite prin cratima ar trebui sa aiba intrari separare, fiind, in mod neechivoc,
cuvinte independente. Astfel, ,,drum-de-fier" are intrare separata in DOOM, nu si in DEX. La fel ,,floare-decolt" are intrare separata in DOOM, nu si in DEX. Speram ca autorii DEX-ului sa adopte in mod constant si
definitiv acest criteriu.

Cu aceasta intram si mai adanc in problema intrarilor si a nevoii de reorganizare a acestora. Din punctul nostru
de vedere, fiecare cuvant ar avea dreptul la propria sa intrare in dictionar. Prin urmare, daca omonimele cu
etimologii diferite, au intrari diferite, notate cu cifre arabe la umar, tot asa si omonimele cu aceeasi etimologie,
dar apartinand la clase gramaticale diferite, ar trebui sa aiba intrari separate. De exemplu:
CURENT, -A, curenti, -te, adj., s. m., s. n. I. Adj. 1. (Despre vorbire) Curgator, usor, fluent. 2. (Despre an,
luna) Care este in curs; prezent. i De fiecare zi, zilnic; actual. Lucrari curente. = Cont curent = cont deschis de o
unitate bancara unui client pentru pastrarea mijloacelor banesti ale acestuia si efectuarea unor operatii curente
(plati si incasari). 3. (Despre preturi) Existent intr-un moment dat; in curs. t Moneda curenta = moneda cu
valoare circulatorie. ; Care circula; obisnuit, uzual. Expresii curente. 4. (In sintagma) Apa curenta = instalatie de
apa potabila care poate fi folosita in permanenta in locuinte. II. S. m. 1. (Si in sintagma curent de aer)
Deplasare, miscare a unei mase de aer dintr-un loc intr-altul, cauzata de o diferenta de presiune; flux. 2. Miscare
a apei in directia pantei; curs. Curent marin (sau oceanic) = forma de miscare a apelor oceanice sau maritime,
cauzata de vanturile regulate sau periodice, de diferentele de temperatura si salinitate etc. 3. (Si in sintagma
curent electric) Deplasare ordonata, intr-o anumita directie, a purtatorilor de sarcina electrica. r Curent electric
continuu = curent electric al carui sens si a carui intensitate nu variaza periodic in timp. Curent electric
alternativ = curent electric al carui sens si a carui intensitate variaza periodic in timp. a Intensitate a curentului
electric. III. S. n. Ansamblu de idei, opinii (politice, stiintifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de
un numar mai mare de oameni. a Curent literar (sau artistic) = miscare artistica sau literara care reuneste un
numar de scriitori sau de artisti in baza unui program estetic si a unor inclinatii (relativ) comune. Expr. A pune
(sau a tine pe cineva) in (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se
tine, a fi) in (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru. A se pune (sau a se tine, a fi) in (sau la)
curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru. - Din fr. courant.
Ar trebui separat in trei:
curent1, -a, -ti, -te adj. m. si f.
curent2, -ti s. m.
curent3, -te s. n.
Aceasta solutie ni se pare un pas inainte, fiind justificata din punct de vedere semantic, morfologic si sintactic si
conducand la un tratament mai adecvat al acestor cuvinte. Un astfel de tratament apare uneori si in DEX, dar,
dupa cum se vede, nu este constant (se se fi judecat asa pentru ca se indica o etimologie dubla la substantiv
CAPITAL1, (1) capitaluri, s. n. 1. (Ec. pol.) Totalitatea bunurilor economice detinute de o persoana sau de un
grup de persoane, care sunt utilizate in scopul producerii de bunuri si servicii destinate vanzarii si obtinerii de
profit. 2. (In sintagmele) Capital uman = competenta salariatilor, comportamentul si abilitatea intelectuala.
Capital de cunostinte = suma cunostintelor pe care le poseda cineva; experienta. - Din fr. capital, germ. Kapital.
CAPITAL2, -A, capitali, -e, adj. 1. De prima importanta, de frunte; fundamental, esential. p Reparatie capitala
= refacere a partilor esentiale ale unei cladiri, ale unei masini etc. l Expr. A (o) lua de capital = a acorda o
importanta exagerata unui fapt, unei afirmatii etc. 2. (Despre caractere tipografice; adesea substantivat, f.) De
dimensiuni mai mari decat litera obisnuita si cu o forma, de obicei, diferita; (despre litere) majuscul, verzal. 3.
(In expr.) Pedeapsa capitala = pedeapsa cu moartea. - Din fr. capital.
Mai amuzant este faptul ca, in unele situatii, dictionarele mai vechi diferentiau corect. A se compara ,,complex"
in DLRLC (1955-1957), cu articolul ,,complex" din DEX, 2009:

COMPLEX1, complexe, s. n. Intreg, unitate formata din mai multe parti, din mai multe elemente; sistem care
intruneste in sine mai multe laturi, care imbratiseaza mai multe domenii; combinare, asociere intr-un tot a mai
multor fenomene, stari de lucruri etc. Un element important al complexului de masuri cerute de introducerea si
aplicarea sistemului de agricultura cu ierburi. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 335, 4/4. Multi se
intreaba... cum este posibila o reglementare a unui complex atit de urias. SAHIA, U.R.S.S. 71. Complexul
sportiv de stat << Gata pentru munca si apararea Republicii Populare Romine (G.M.A.) = sistem complet de
educatie fizica, legat organic de cresterea nivelului ideologic, care cuprinde o serie de probe sportive variate,
asigurind oamenilor muncii o pregatire fizica multilaterala pentru munca de inalta productivitate si pentru
apararea patriei.
COMPLEX2, -A, complecsi, -xe, adj. Care este format din mai multe parti, dintr-o bogatie de elemente variate
formind un tot (v. compus); care intruneste, imbratiseaza mai multe laturi sau elemente diferite. Problema
nationala este una dintre cele mai importante si mai complexe probleme ale vietii sociale. LUPTA DE CLASA,
1953, nr. 1-2,36. Avem o bogata si complexa literatura. CARAGIALE, S. U. 79. Toti poetii mari... prin citeva
versuri, zugravesc un tablou mare, complex, minunat. GHEREA, ST. CR. I 134.
Si iata si articolul din DEX:
COMPLEX, -A, complecsi, -xe, 1. adj., s. n. 1. Adj. Format din mai multe parti; care intruneste in sine mai
multe laturi sau elemente diferite. m (Mat.) Numar complex = numar alcatuit prin insumarea unui numar real cu
un numar imaginar. 2. S. n. Intreg, unitate formata din mai multe parti, din mai multe elemente diferite; sistem
care intruneste in sine mai multe laturi, care imbratiseaza mai multe domenii; combinare, asociere intr-un tot a
mai multor fenomene, stari de lucruri etc. s Ansamblu de constructii, de unitati industriale, comerciale etc. cu
functii deosebite, grupate teritorial, care alcatuiesc un tot unitar servind aceluiasi scop. Complex sportiv = baza
sportiva special amenajata pentru practicarea mai multor ramuri de sport. 3. S. n. Ansamblu de tendinte, amintiri
etc. (inconstiente) formate in copilarie pe baza anumitor relatii familiale si sociale, care determina comportarea
ulterioara a persoanei. r Complex de inferioritate = sentiment de neincredere in fortele proprii, care se formeaza
de obicei in copilarie, uneori in legatura cu o deficienta fizica sau psihica. (Psih.) Complexul lui Oedip =
atasament erotic al copilului fata de parintele de sex opus. - Din fr. complexe, lat. complexus.
(va continua)