TRAUMATISME DENTO-PARODONTALE

CLASIFICARE
I.

Leziuni traumatice dentare

1. Leziuni coronare
Fisuri ale smaltului sau ale smaltului si dentinei
Fracturi coronare simple (nepenetrante): de smalt/ de smalt si de
dentina
Fracturi coronare complicate (penetrante)
2. Fracturi corono-radiculare
Nepenetrante
penetrante
3. Fracturi radiculare

II.

Leziuni traumatice parodontale

1. Contuzii
2. Subluxatii
3. Luxatii partiale: intruzii, extruzii, luxatii laterale
4. Luxatii totale

III.

Leziuni traumatice ale partilor moi

Leziuni traumatice dentare

Fisura = fractura incompleta in S/ S+D, fara lipsa de struct dura dentara;
unica/multipla
Fractura coronara = lipsa de struct dura dentara in S/ S+D
-simpla (necomplicata, nepenetranta)-linia de fractura se afla la
distanta de CP
-complicata (penetranta) linia de fractura intrerupe continuitatea CP
Fractura corono-radiculara =linia de fractura intereseaza S,D si C rad
-un capat al liniei de fractura se afla in S, iar celalalt capat in cement,
subgingival, detasand un frag corono-rad care este mobil dar mentinut
de ligg subging.
-daca linia de fractura este la distanta/ intrerupe cont CP =>
penetranta/nepenetranta
Fractura radiculara = intereseaza C, D rad si pulpa
-linia de fractura poate fi unica/ multipla sau chiar fractura cominutiva
-in fct de traseul liniei de fractura pot fi: oblice/oriz/vert. Mai frecv
fracturi oriz in 1/3 apicala, medie sau cervicala a rad.

-linia de fractura imparte d intr-un frag coronar (mai mare) si un frag

apical (mai mic)-frag care pot fi sau nu deplasate unul fata de
celalalt=> fractura rad cu/fara deplasare
Leziuni traumatice parodontale
-constau in afectarea in diferite grade a ap de suport al dintelui (lig
parodontale, cement rad si uneori chiar si osul alveolar) si in deteriorarea
pach VAN apical.
-severitatea af depinde de intensitatea fact cauzal si se manifesta clinic prin:
durere, mobilitate, deplasarea d traumatizat sau combinatii ale acestor
semne.
Contuzia = afect limitata a lig periodontale, care consta in inflamatie si
resorbtie rad localiz in vecinatatea zonei traumatizate
-exista potential local de vind parodontala si rad
-clinic: durere la atingere, spontana sau provocata
Subluxatia =afect lig mai importanta cu ruperea lig periodontale si
sangerare,edem si posibila deteriorare a pach VAN apical.
-deteriorarea parodontala si resorbtia rad localizata se vindeca
-clinic: dinte mobil si dureros la atingere, sangerare la niv sant ging
imediat dupa traumatism
Luxatii partiale- deplasari in sens axial (intruzii, extruzii) sau in alte sensuri
(luxatii laterale)
Luxatii totale- d expulzat din alveola
-modif parodontale importante cu grade dif de severitate
-clinic: deplasare, mobilitate dentara, sangerare din santul ging,
deformare la niv per alveolar ca urmare a fracturii asociate a acestuia.
Intruzia = rezultatul unei deplasari axiale si consta in infundarea partiala/
totala a d in alveola cu/fara fractura per alveolar sau zdrobirea fundului
alveolei.
Extruzia = deplasare axiala care consta in iesirea partiala a d din alveola,
se prod o alungire a lig periodontale si elongarea pach VAN apical, fara
afectarea per alveolari.
-clinic: cor clinica mai lunga prin descoper unei port din rad, mobil si
dureros la atingere
Luxatia laterala- d deplasat spre V/O de obicei, dar si spre M/D daca
lipseste d vecin sau se creaza sp prin fractura acestuia.
-lezarea pach VAN apical, se poate prod fractura per alveolar cu
blocarea apexului la niv liniei de fractura, se prod compresia lig

periodontale pe partea spre care s-a produs depl si intinderea sau

sectionare pe partea opusa
-d deplasat nu este mobil si rasp la percutie printr-un sunet metalic
puternic

TRAUMATISME DENTO-PARODONTALE IN DENTITIA TEMPORARA

-mai frecv la grupa de varsta 1,5-2,5 ani; aceeasi frecv la ambele sexe
-mai frecv afectata este zona frontala la niv IC sup
Factorul determinant- repr de traumatismul (lovitura) propriu-zis care act direct
in zona respectiva sau indirect, la distanta (cadere in menton cu inchidere fortata a
gurii, cand sunt afectati M si/sau zona condiliana).
o lovirea de diferite obstacole cand copilul invata sa mearga
o accidente de joaca, sportive, de automobil
o abuzul (bataia)- semne caract: injurii in dif stadii de vind, injurii la care
semnele clinice nu sunt in concordanta cu anamneza, rupturi ale frenului
labial
Factorii favorizanti:
o generali: crize comitiale, supraponderalitate, defecte de vedere
o locali: proalveolodentia sup, anomalii de structura dentara (hipoplazii,
hipomineralizari)

Examenul clinic:

Pozitii de examinare:
pozitia genunchi in genunchi- med si parintele stau fata in fata, pe scaune
cu genunchii apropiati, copilul pe oriz cu capul catre medic si picioarele catre
mama.
Pozitia de copil infasat copilul asezat in poz oriz pe fotoliul dentar,
imobilizat intr-un cearceaf prevazut cu arici
Mama in fotoliul dentar cu copilul in brate-imobilizand cu o mana mainile
copilul, cu cealalta fruntea si cu picioarele picioarele copilului.
Examinare: rapida, anamneza legata de momentul (cand?) si modul (cum?
Unde?) in care s-a prod traumatismul, zona interesata, princ acuze locale si
generale, daca copilul a fost adus in altul sau direct in serviciul resp, daca s-a
instituit vreun trat.
-exam general important deoarece pot fi lezate si ale regiuni, uneori mai
importante decat zona dento-parod. Poate fi lezata extrem cefalica in general,
leziuni ale org interne
-semne de afectare SNC (tulb echilibru, pupile inegale,fixe, nistagmus, scurgere
LCR prin ureche sau nas, vertij, redoarea cefei, voma, dezorientare, pierd
cunostintei)=> neurologie
-parintele chestionat in leg cu profilaxia antitetanica

La ex exobucal se obs daca exista lez traumatice ale partilor moi (echimoze,
escoriatii, plagi taiate, tumefactii), deformari ale contururilor osoase.
La ex endobucal se obs daca deschiderea gurii se face in limite normale, prez lez
partilor moi.
Se examineaza:
o continuitatea arcadelor dentare
o prez/abs d/dd din zona afectata
o depl dentare cu denivelarea planului de ocluzie
o lipsa de subst dura dentara; mobilitatea dentara; prez sangerarii gingivale
Teste de vitalitate: nu dau rasp concludent in DT
Examen Rx: traseul liniei de fractura, modif sp periodontal, ex unor fracturi ale proc
alv, varsta d

Tratament

-se tine cont de particularitatile generate de varsta pac, gr de resorbtie rad fiziol al
d afectat
-greu de cooperat cu un copil sub 3 ani; nu e necesara refacerea distructiei coronare
la un copil de 5 ani daca rad este resorbita coresp varstei si d se va exfolia in
curand.

In DT se pot intalni oricare dintre formele clinice de traumatisme, dar mai

frecvente sunt luxatiile, in special intruziile dentare.
Producerea mai frecventa a luxatiile dentare este favorizata de:
axul de implantare mai vertical al I temp max comparativ cu omologii
permanenti
structura imatura, mai elastica a osului alveolar
protectia mai slaba oferita de partile moi (buze)

LEZIUNI TRAUMATICE PARODONTALE

INTRUZIA DENTARA
forma cea mai frecventa de traumatism in DT, cu localiz de cele mai multe ori
in zona incisiva
o infundarea d in alveola poate fi partiala (cor cl <) / totala (d disp complet in
alv) -> dg dif cu avulsia sau fractura rad in care frag coronar s-a desprins
complet. (anamneza, Rx din incidenta ocluzala +/- d/frag)
o in unele intruzii totale, d poate patr in fosa nazala, pac prez sangerare nazala
(Rx extraorala lat)
o rad poate fi deplasata in special spre V/O. O- apexul DT intruzat poate
intercepta cripta DP de inlocuire, ducand la ap unor defecte dentare de
dezvoltare.
Examenul clinic: la inspectie, dupa toaleta cu sol antiseptice se obs zona
traumatizata, gr de infundare dentara si asp t moi din vecinatate.
-examinarea tablei osoase V poate ajuta la precizarea directiei de deplasare a d
intruzat.
Cand rad este depl spre V se constata:
tumefactia buzei sup
hematom subcutanat in vecinatatea narinelor si in vestibulul sup din zona
incisivilor
o

 proeminenta tablei osoase V

Examenul radiologic: pt precizarea poz rad d intruzat fata de cripta d de inlocuire
pe Rx periapicala, depl rad spre V, I intruzat apare mai scurt si mai radioopac
decat dintele omolog neintruzat, cu zona apicala vizibila, iar cor DP de inl are
poz identica cu cea a d omolog. Cand depl este spre cripta d de inl, rad apare
alungita si zona apicala nu este vizibila
Rx extraorala laterala se ind in intruzia unui sg IC cand nu se detecteaza
proeminenta tablei osoase V, copil < 20 luni.
Conduita terapeutica: se stab in fct de varsta pac/varsta dent, gr de intruzie si
directia de depl a d in alveola, gr de cooperare.
daca nu este interceptata cripta d de inl (rad depl spre V) ->trat expectativa:
reeruptia DT depinde de gr de intruzie si de imaturitate dent in zona
apicala; se prod in 2 sapt pana la 2-6 l; prognostic bun pt dd cu apex deschis;
posibila cand este intruzata mai putin de din h cor
daca rad este depl spre cripta d de inl -> extractia: cu misc blande, cand
este intruzata mai mult de din h coroanei, cand pac nu poate fi urmarit in
timp
utiliz alim de consistenta mai moale 10-14 zile si igiena orala buna (periaj, apl
locale de clorhexidina 0,1% de 2x/zi/1sapt)
controale periodice
prognostic favorabil in cazul dd cu zona apicala deschisa cand reeruptia se
poate prod fara sa apara vreo complicatie
in mortificarea pulpara, cor d intruzat capata o tenta mai inchisa la cul (grinegricios, albastrui), cu ap unei fistule in cazul complicatiilor parodontale
apicale.
Trat: trepanarea d la locul de electie, trat endo si obt de canal cu material
resorbabil.
Daca influenteaza negativ dezvoltarea d de inlocuire se va face extractia d
respectiv.

LUXATIA LATERALA
deplasarea V/O sau M/D a d traumatizat; se poate asocia si cu fractura tabliei
V/O a proc alv
In fractura tabliei V, apexul luxat poate ramane blocat pe linia de fractura-> d
nu are mobilitate.
La percutie-> sunet metalic
Ex Rx din incidenta ocluzala: evid marirea sp periodontal apical si relatia d depl
cu DP de inlocuire
In fct de directia depl, d luxat poate determina:
prin depl spre P a cor unui I sup, la pac cu ocluzie psalidodonta, se prod
interferente ocluzale cu ap contactelor premature
prin depl cor spre V poate fi interceptata cripta DP de inlocuire
Conduita terapeutica: se alege in fct de severitatea luxatiei, directia deplasarii,
tipul relatiilor de ocluzie, consecintele de vecinatate produse, varsta dentara.
nu este interesat d de inlocuire -> se asteapta repozitionarea spontana a d
interferente ocluzale minime -> slefuire selectiva
o

interferente ocluzale mai mari -> d se repozitioneaza manual prin miscari

blande
coroana depl spre V si este interceptat DP de inl -> extractie (ind si cand d
este apr de exfoliere)
Prognostic favorabil la dd a caror repozitionare s-a realizat spontan decat la cei
repozitionati manual, la care riscul de necroza pulpara este crescut. In timp pot sa
apara si calcifiari pulpare, cor galben-bruna.
EXTRUZIA
=rezultatul deplasarii axiale a d si consta in iesirea partiala a d din alveola; se prod
o deteriorare importanta a lig periodontale care pot fi sectionate partial/ total;
lezare p VAN apical
-d apare mai alungit, f mobil si dureros la percutie (dg dif cu fractura rad cu
deplasare)
Desi directia de depl este in princ axiala, se poate asocia si cu o depl spre V
(protruzie) / O (retruzie).
Examen Rx- evid marirea sp periodontal periapical. Se recom Rx in incidenta
ocluzala pt a eval dim depl si pt a exclude existenta fracturii rad.
Tratament: la dd imaturi cu extruzie <3mm -> repozitionare spontana/ manuala
blanda,dar ferma
Extractia este indicata in:
extruzia severa la DT matur
extruzia severa sau cu mobilitate mare
dinte aproape de per de exfoliere
copil necooperant
LUXATIA TOTALA (avulsia, exarticularea)
-iesirea completa a dintelui din alveola
Examen clinic: absenta dintelui (dg dif cu intruzia totala sau cu fractura rad cu
pierderea frag coronar)
Ex Rx din incidenta ocluzala: precizeaza dg
Tratament:
nu se recomanda replantarea, exista riscul deteriorarii ulterioare a
germenului DP de inlocuire
mentinerea corecta a igienei orale
posibil ca in tp avulsiei sa se fi produs deteriorari ale germenului DP->
necesare controale per
in cazul pierderii DT frontal in urma unui traumatism dento-parodontal nu
necesita mentinator de spatiu in per 3-7 ani pt ca nu se prod o crestere lat
import a maxilarelor, acesta este necesar pt refacerea asp fizionomic,
impiedicarea tulb de fonatie si pt evitarea ob de interpozitie.

CONTUZIA
-apare in urma unui traumatism usor si este expresia unei inflamatii strict localizate
a fb ligamentare
Clinic: durere la atingere, semn care dispare la cateva zile de la traumatism

Ex Rx: nu evid modif ale sp periodontal

Tratament:
pastrarea igienei orale (periaj cu periute cu peri moi, apl locale de sol CH
0,1% de 2x/zi/1sapt)
SUBLUXATIA
-consecinta unui traumatism care prod o deteriorare mai extinsa ligamentara si
uneori o afectare a p VAN apical; durere la atingere, gr dif de mobilitate.

LEZIUNI TRAUMATICE DENTARE

FRACTURA CORONARA A SMALTULUI
-rara datorita formei coroanei DT (mai scurta si globuloasa) si dat grosimii reduse a
smaltului
-de regula fracturile coronare sunt penetrante
Tratament: netezire margini anfractuoase si aplicare preparate fluorurate
In fracturi penetrante-> pulpotomie (indep pulpa cor), apl unui prep medicamentos
peste plaga pulpara si refecerea distructiei coronare cu material compozit/ coroane
prefabricate.
FRACTURILE RADICULARE
-sunt rare la DT, localizate in 1/3 medie sau in 1/3 apicala
-frag coronar mobil si poate prezenta deplasare (-confundata cu extruzia), cor poate
prez o modif de cul trecatoare, d dureros la percutie
Tratament:
daca frag nu este deplasat nu necesita trat
depl moderata-> repozitionare; depl marcata-> extractie cu miscari blande
daca frag rad nu poate fi indepartat usor-> se lasa pe loc si se elim spontan/
se resoarbe
Consecinte asupra dd traumatizati
inflamatii pulpare (pulpite reversibile/ ireversibile)
infectii ale lig periodontale
mortificari pulpare: parulis/ fistula
calcificari pulpare
resorbtii radiculare de tip inflamator (externe, interne)
resorbtii radiculare de inlocuire
Pt prevenirea acestor complicatii sunt necesare controale periodice. Ex Rx la 1-2l
dupa trat. In abs semnelor clinice (durere, culoare cor modif, mobilitate, fistula) se
recom control Rx dupa 6 l de la traum.
Consecinte asupra DP de inlocuire
Anomalii de dezvoltare: hipomineralizari, hipoplazii, dinte Turner;
anomalii de forma-dilacerari cor/rad; asocieri intre dilacerare si defecte
de structura; depl ale mugurilor DP, odontoame
Perturbari ale eruptiei DP de inlocuire: devierea traseului eruptiv;
intarzieri ale eruptiei de 1-2 ani; eruptii accelerate in cazul extractiilor
recente.

TRAUMATISME DENTO-PARODONTALE IN DENTITIA PERMANENTA

-mai frecv la grupa de varsta 7-11 ani (F 7-8; B 10-11), de 2x mai frecv la B; mai
frecv toamna si iarna
-de obicei sunt unidentare, dar se pot prod si lez multiple
-localiz cea mai frecv la niv frontalilor sup (IC sup)
Factorul determinant:
o accidente de joaca, sportive, de calarie, de circulatie
o molestare corporala
o iatrogenii
Factori favorizanti:
o generali: crize comitiale, obezitate, defecte de vedere
o locali: proalveolodentia sup cu inocluzie sagitala, incompetenta labiala,
anomalii de dezv (hipoplazii de smalt), procese carioase multiple

Examen clinic
Anamneza: date despre cand?, cum?, unde? s-a produs traumatismul
Examen general: stabileste existenta si a altor traumatisme
Examen local:
exobucal: edem, plagi taiate, excoriatii in reg labiala, mentoniera
endobucal: lez de la niv muc bucale. Uneori, leziuni ale buzei inf/ frag coronar
dislocat si invlacat in gros buzei (ex Rx)
Examen dentar-se constata:
prezenta/ absenta dd, prez/abs mobilitatii, lipsa de subst, t dure
interesate
relatia liniei de fractura cu CP, vitalitatea pulpara, rasp la percutia in ax
starea d inainte de prod traumatismului
examen parodontal: sangerare sant gingival, prez pungilor parodontale
Examen radiologic: date despre varsta dentara, niv si traseul liniei de fractura, CP,
sp periodontal, lez osoase asociate.
Forme clinice
-frecv fracturi coronare, luxatii partiale si fracturi coronare asociate cu luxatii
partiale
-cele mai multe fracturi coronare sunt nepenetrante
Tratament
-de urgenta, urmat de trat de durata
Principii de tratament:
o promptitudinea cu care se instituie trat
o controale periodice pt surprinderea complicatiilor si trat lor in timp util

FRACTURI CORONARE NEPENETRANTE

atitudinea fata de supraf dentara descoperita
atitudinea fata de lipsa de subst: inainte de refacere cor cu compozit, d treb
urmarit 4-6 sapt (linie de fractura la distanta de CP) / 6-8 sapt (aproape de
CP)

FRACTURI CORONARE NEPENETRANTE LIMITATE LA SMALT

-netezire marg anfractuoase cu discuri si fluor pe traseul liniei de fractura
-daca fractura implica unghiul incizal D -> rotunjire; lipsa de subst mai mare ->
compozit
FRACTURI CORONARE NEPENETRANTE DE SMALT SI DENTINA
-trat individualizat in fct de: distanta liniei de fractura de CP, varsta dent si
vechimea lez traumatice
sigilarea canaliculelor dentinare (trat plagii dentinare) cu prep pe baza de
CaOH cu acc de priza. Daca linia de fractura este la distanta de CP, CaOH se
aplica sub forma de liner.
refacerea morfologiei coronare:
o temporar: aplicare de capace cu glassionomer/compozit, cape/cor
provizorii
o de durata: compozit daca lipsa de subst nu este prea mare. Pt retentia
compozitului- masuri suplimentare: creare unui bizou in smalt cu freza
cilindro-conica sau cilindrica inclinata in 45
-distructie coronara mare -> stifturi parapulpare aplicate in dentina, II
cu axul lung al d.
Reatasarea frag coronar fracturat. Daca reatasarea trb amanata pt a se
urmari starea pulpei, plaga dentinara se protejeaza cu un capac de
glassionomer sau compozit, iar frag cor fracturat se pastreaza la frigider, in
mediu umed.
FRACTURI CORONARE PENETRANTE PE DINTI VITALI
Factori de care se tine cont in alegerea metodei de trat:
vechime traumatismului
marimea orificiului de deschidere al CP
starea pulpei, starea ant a dintelui
stadiul de dezv radiculara
asocierea cu alte lez traumatice
Daca d traumatizat este imatur, e f import pastrarea vitalitatii pulpare in totalitate
sau partial pt a favoriza inchiderea apexului prin procesul fiziologic de apexogeneza.
Pt pastrarea vitalitatii se fol numai tehnici de lucru vitale.
COAFAJUL DIRECT
Indicatii:
traumatism recent 1-2 6 h
orif punctiform de deschidere a CP

 pulpa indemna, dinte indemn anterior traumatismului

absenta lez traumatice asociate
conditii optime de realizare a coafajului
-se lucreaza sub izolare, cu miscari blande, uneori necesara protectia mat de
coafaj cu cor prefabr

PULPOTOMIA PARTIALA (chiuretaj pulpar, pulpotomie Cvek)

= indep partiala a pulpei coronare in dreptul orif de deschidere a CP, 2mm.
Indicatii:
fracturi mai vechi de 6h-2 zile
orif de deschidere al CP > 1-2mm
dinte indemn in antecedente
abs semnelor de afectare pulpara, abs traumatismelor asociate
esc al coafajului direct
Tehnica de lucru:
anestezie fara vasoconstrictor
izolare si antisepsia reg dentare
spalare zona dentinara si pulpara cu sol salina izotona
largirea orif de deschidere a CP cu freza sferica
indep cu miscari blande a unei port pulpare de cca 2mm din orif de
deschidere a CP cu ling Black/ freza sferica sub racire cu apa
hemostaza (sol saline, NaOCl 2,5%) prin pres usoara cu o buleta de vata
aplicare CaOH fara acc de priza peste plaga dentinara in contact direct cu t
pulpar. Deasupra se pune CaOH cu acc de priza si acop cu glassionomer/
compozit, cor prefabr, reatasare frag cor
Important succes:
o stabilirea precisa a diag si dinte indemn in antecedente
o tehnica de lucru corecta fara traumatizare suplim a t pulpar
o plaga pulpara ramasa- neta, neanfractuoasa
o hemostaza corecta si apl CaOH in contact intim cu plaga pulpara
o obturatie coronara-etansa
Avantajele pulpotomiei partiale fata de pulpotomia totala
pastrarea unei port din pulpa coronara (asig depunerea fiziol de dentina in
zona coletului-> risc resorbtie )
reducerea sangerarii postoperatorii si favorizarea vindecarii
reducerea riscului calcificarilor pulpare
mentinerea capacitatii de apozitie dentinara fiziol
posibilitatea efectuarii testelor de vitalitate
mentinerea culorii si transparentei nat a dintelui

Pulpotomia partiala met de trat de electie in expunerile pulpare la DP imaturi.

PULPOTOMIA TOTALA(cervicala, amputatia pulpara)

Indicatii:
traumatism mai vechi de 2 zile
orif de deschidere a CP este mai mare
semne de inflamatie coronara pulpara
prez carii profunde netratate/ obt cor
esec coafaj direct/ pulpotomie partiala
Tehnica de lucru a pulpotomiei vitale cu formocrezol
(tehnica de electie la DT)
1. Anestezie: plexala sau tronculara periferica fara vasoconstrictor pt a nu
modif asp pulpei rad
2. Realizare cavit de acces endodontic:
- izolare, reperare cu sonda a orif de deschid a CP;
- indep in totalit a tavanului CP: in S cu freza sferica de turbina si in D cu freza
cilindrica de contraunghi
3. Excizia(amputarea) pulpei coronare:
-cu excavator/lingura Black, excizia treb sa fie la JSC
-toaleta si hemostaza in CP cu bureti mici cu ser fiziol/H2O2, 15-30s
4. Aplicare buleta cu formocrezol: 5 peste bonturile pulpare
5. Verificare aspect t pulpar rad dupa indep buletei cu FC:
-initial cul rosu-deschis sangeranda, treb sa devina bruna si fara sangerare
6. Aplicare pasta antiseptica si mumifianta de amputatie:
-pe podeaua CP, compusa din eugenol,oxid de zinc si FC/ ZOE simplu fara FC
7. Aplicare obt prov coronara/ cor metalica prefabr: obt prov de ZOE/FOZ
Tehnica de lucru a pulpotomiei vitale cu hidroxid de calciu
(tehnica de electie la DPi)
1. -3: asemanatori
4. Aplicare pasta de amputatie pe baza de HC:pe toata podeaua CP cu seringa
speciala/fuloar
-priza mat: auto (2-3)/ foto (20-30s)
5. Aplicare obt coronara:
-ZOE (obt din amalgam)/ CIS (obt compozit)
-restaurare cor definitiva cu obt / cor prefabr
6. Indicatii si prescriptii postoperatorii
7. Monitorizare: la 1sapt, 6sapt, 6luni, 1an, 2ani

PULPECTOMIA PARTIALA
=indep pulpei coronare si a unei portiuni din pulpa radiculara cu pastrarea unei
portiuni din filetul radicular pt procesul fiziologic de apexogeneza.
Indicatii:
traumatism mai vechi de 2 zile
orif mare de deschidere a CP
semne de imbolnavire pulpara ireversibila
carii profunde netratate/ obt coronare
asocierea unor traumatisme parodontale (luxatii)
esec al pulpotomiei
Tehnica de lucru a pulpectomiei partiale vitale la dd permanenti imaturi
Sedinta I:
1. Anestezie: plexala/tronculara periferica fara VC
2. Realizare cavitate de acces endodontic:
-izolare, indep in totalit a tavanului CP cu freza cilindrica de contraunghi, verificare
3. Excizia pulpei coronare: cu excavator/ lingura Black
4. Extirparea partiala a pulpei radiculare:
-reperare cu sonda a orif canalelor rad
-pulpa rad este indep cu ace tire nerf groase/Hedstrom cu vf rotunjit pana cand
bontul pulpar restant nu mai sangereaza in 2-3 min dupa o hemostaza obisnuita
(irigatii cu ser fiziol)
5. Trat mecanic de canal:
-vizeaza debridarea pulpei de pe per rad
-toaleta, hemostaza cu subst blande, uscare cu conuri de hartie groase
6. Obturatie de canal: cu hidroxid de calciu pur sau in amestec(cu pasta
Walkhoff, ser fiziol, apa distilata sau cu metilceluloza)
7. Obt prov de durata
Sedintele urmatoare:
1. Indicatii si prescriptii
2. Monitorizare: la 3 luni pana la realiz apexogenezei
3. Pulpectomie totala vitala urmata de obt def a canalului si obt cor def: dupa ce
s-a prod apexogeneza, pt obt def de canal se poate fol pasta ZOE
iodoformata
SUCCES:
absenta simptomatologiei
dinte functional

ESEC:

absenta pe mucoasa a semnelor de complicatii pulpare

ex Rx evid continuarea dezv dentare
simptomatologie subiectiva zgomotoasa
durere la atingerea dintelui, mobilitate dentara, nodul, fistula
Rx: oprirea dezv rad si chiar RT apicala in cazul unor complicatii parodontale

FRACTURI CORONARE PENETRANTE CU PIERDEREA VITALITATII

Daca d are apex deschis apexificare (stimularea potentialului biologic
existent in zona apicala pt a realiza inchiderea apexului prin obtinerea unei
bariere dure apicale) cu CaOH sau MTA -> obtin o bariera calcica apicala dar
nu cresc rezistenta peretilor radiculari.
La dd permanenti imaturi devitali, cu apex f larg, terapia endodontica de
regenerare permite ingrosarea per radiculari prin diferentiere de noi
odontoblasti care form dentina radiculara.
Cand gangrena simpla (consecinta traumatismului pulpar) se complica cu
parodontita apicala acuta drenaj si amendarea simptomatologiei, dupa
care trat propriu-zis de apexificare.
Daca d are apex inchis trat clasic de gangrena si obt de canal cu mat
neresorbabile.
Refacere coronara cu mat compozit / glassionomer/ reatasare frag coronar/
cor prefabr sau realiz extemporaneu.
APEXIFICARE- tehnica de lucru:

FRACTURI CORONO-RADICULARE
-linia de fractura intereseaza S,D si C rad; de cele mai multe ori este oblica
-in fracturi corono-radiculare penetrante, pac prez dureri mari si sangerare care
provin din deteriorarea parodontiului marginal sau din CP
-ex Rx evid numai port coronara a fracturii

Tratament:
-de urgenta urmat de trat definitiv
In fracturi necomplicate: se poate incerca reatasarea frag desprins utilizand
mat compozit
Pt fracturi complicate:
o linia de fractura deasupra crestei alv terapie pulpara si reatasarea
frag
o linia de fractura sub creasta alv indep frag fracturat
tehn de lucru treb sa permita refacerea parodontiului marginal in limita cea
mai profunda a liniei de fractura (descoperire pol cel mai profund al liniei de
fractura prin tehn parodontale sau extruzare rad prin tractiune ortodontica
sau chirurgicala)
dupa desprinderea frag fracturat si eval rad se poate aplica tractiunea (mai
buna tractiunea orto)

FRACTURI RADICULARE
liniile de fractura pot prez trasee diferite (oriz, cvasioriz si vert) si pot fi unice/
multiple; se pot int la orice niv pe supraf rad (rezultate in fracturi in 1/3
cervicala dat vecinatatii marg ging.)
fracturile rad pot fi cu sau fara deplasarea frag (cu deplasare se obs o usoara
extruzie)
dintele cu fractura radiculara poate sau nu sa fie mobil
Fracturile rad fara deplasare si fara mobilitate sunt descoperite intamplator->
necesare Rx

Tratament:
Criterii: stadiul de dezv apicala; prez/abs mobilitatii; prez/abs deplasarii
fractura descoperita intamplator + d vital nu se face niciun trat
la DP imaturi nu e necesar trat endodontic
fractura rad cu deplasare, cu sau fara mobilitate repozitionare frag cor prin
presiune exercitata pe marg incizala si apoi se realiz imobilizarea
fractura rad cu mobilitate si fara deplasare doar imobilizare
imobilizare elastica 4 sapt; 4 luni in fracturi din 1/3 cor a rad
controale periodice clinice si Rx: dupa suprimarea imobilizarii, dupa 6-8 sapt,
4-6luni, 1 an, anual 5 ani
daca se prod necroza pulpara, aceasta este localiz doar in frag cor pt ca
aportul sanguin in frag apical nu e afectat trat endo numai in frag cor pana
la niv liniei rad de fractura
daca dupa 3 luni de la traumatism, d nu rasp la teste de vitalitate iar Rx se
obs RT la capetele liniei de fractura trat endo
LEZIUNI TRAUMATICE ALE PARODONTIULUI
CONTUZIA
-dinte dureror la atingere, fara deplasare si mobilitate
Tratament:

expectativa, igiena orala corecta, clatiri cu sol de CH 0,1%, evitarea

masticatiei pe zona traumatizata, alim de consistenta moale
in timp pot apare complicatii: necroza pulpara, calcificare radiculara; nu se
prod resorbtie rad

SUBLUXATIA
-dinte dureros la atingere, mobilitate dentara, fara deplasare; posibil sangerare la
niv marg ging libere
Tratament:
expectativa: toaleta, alim moi, evit zonei, clatiri cu sol CH 0,1%
imobilizare recom doar daca mobilitatea d este f mare sau sunt subluxati mai
multi dd (elastica,1-2sapt)
complicatii: necroza pulpara, calcificarea pulpei rad sau resorbtii rad
progresive
LUXATII PARTIALE
Obiectie de tratament:
refacere fizionomie
mentinere vitalitate pulpara
refacere structuri parodontale deteriorate si aport neuro-vascular apical
mentinere dinte pe arcada
1. INTRUZIA
forma grava de luxatie, presupune infundarea d in alveola, uneori chiar
completa
o directia de deplasare este in general axiala, dar se poate combina si cu
deplasari colaterale
o modif la niv struct parodontale: lezare p VAN apical, contuzii/lacerari ale
ligg periodontale, contuzii ale osului alv si chiar zdrobiri ale fundului
alveolei
partiala: cor clinica este mai scurta decat cor d omolog; la percutie: sunet
metalic->anchiloza
totala: d dispare in alveola, uneori putand patrunde in fosa nazala -> ex Rx in
incidenta ocluzala, periapicala sau laterala.
Tratament:
repozitionare: spontan/ pe cale ortodontica/ pe cale chirurgicala/ combinat
chirurg + orto
Repozitionarea spontana(cel mai bun prognostic) -- indicatii:
o d cu apex deschis in intruzii minore sau moderate (pana la 7mm)
o d cu apex inchis cand intruzia este minora (pana la 3mm)
daca dupa cateva sapt nu apar semne de reeruptie repozitionare orto /
chirurgicala
Repozitionare ortodontica indicatii:
o intruzii mai mari de 7 mm la dd cu apex deschis
o intruzii intre 3-7 mm la dd cu apex inchis
o prezentare tardiva
avantaj: permite reparatia marginala osoasa
Repozitionarea chirurgicala indicatii:
o

o
o
o

in intruzii mai mari de 7mm atat la dd cu apex deschis cat si la cei cu apex
inchis
cand pac se prez la scurt timp dupa prod intruziei
se recomanda la dd cu mobilitate, dar nu este ind in intruzii ferme (fara
mobilitate) pt ca ar determina resorbtie rad si pierderea osului alv.
Abordarea endo - la 2 sapt de la traumatism cu realiz obt cu CaOH si urmarire
in timp recom pt a preveni ap mortificarii pulpare, a resorbtiei rad si a
osului alv.
Urmarire Rx- cel putin 1 an ; in cazul resorbtiei rad externe, pe supraf rad
apar niste geode
Daca d intruzat are apexul inchis nu se asteapta reeruptia pt ca ar fi f lenta si
ar favoriza ap resorbtiei de inlocuire sau chiar anchiloza dentara
repozitionare orto sau chiar chirurgicala

2. EXTRUZIA
Tratament:
repozitionarea d in alv prin pres digitala blanda si ferma pe marg incizala si
imobilizare 2-3 sapt
repozitionarea se face fara anestezie locala
controale clinice si Rx dupa 2 sapt,1 luna, 2l ,6l, 12l.
pot sa apara complicatii: mortificare pulpara sau resorbtii rad trat endo
3. LUXATIA LATERALA
d deplasat spre O/V, se poate si M/D daca ex spatiu; nu este mobil
se poate asocia si cu fractura unei tablii osoase sau a proc alv
la percutie in ax: sunet metalic, teste de vitalitate: neg (poz doar in deplasari
minore)
Tratament:
repozitionare si imobilizare
repozitionarea sub anestezie locala; cu policele se palpeaza muc V si se
percepe apexul, iar aratatorul este fixat pe FO a d resp; cu policele se realiz
deblocarea apexului prin impingerea acestuia spre planul de ocluzie, cu
aratatorul se impinge cor spre V
dupa repozitionare d imobilizat 2-4 sapt (6-8 sapt in fractura proc alv)
LUXATIA TOTALA (avulsia sau exarticularea)
daca d nu s-a pierdut replantare (succes mare in primele 30min cu d
pastrat in mediu umed)
Pastrarea d in lapte/saliva reduce riscul ap resorbtiei rad. Un d pastrat in lapte 6h
are aceleasi sanse de reusita ca in cazul replantarii dupa 30min.
replantare cu miscari blande, d se introduce in alveola si se imobilizeaza
(elastica, 7-10-14zile pt a permite refacerea ligg parodontale)
d cu apex deschis nu se recom trat endo (daca se obs semne de
mortificare sau resorbtie trat endo si CaOH acoperit cu glassionomer/
compozit)
d cu apex inchis sanse de reusita mai mici; dupa replantare se recom trat
endo si obt rad cu CaOH dupa 1-2 sapt de la replantare
Evol este favorabila, cu pastrarea vitalitatii, la dd cu apex deschis. In caz contrar se
prod resorbtie rad externa si/sau anchiloza.
o
o
o

Dupa replantare se recomanda: antibioterapie, antialgice, antiinflamatoare; igiena

orala, clatiri cu CH.

PRINCIPIILE IMOBILIZARII
IN TRATAMENTUL TRAUMATISMELOR DENTO-PARODONTALE

Imobilizarea rigida sau mentinerea prelungita efecte negative asupra vindecarii

ligg parodontale elastica, mentinuta intre 7-10 zile si 2-3 sapt.
Imobilizare cerinte:
o sa nu traumatizeze parodontiul marginal
o sa nu deterioreze relatiile de ocluzie
o sa permita o mobilitate fiziologica a dintelui
o sa permita accesul la CP
o estetica; usor de realizat, indepartat si igienizat
Metode de realizare:
cu caracter de urgenta imobilizare cu bloc de stent
cu ajutorul gutierelor din acrilat
o pregatite extemporaneu in cabinet dintr-un rulou de acrilat auto cu
care se acop dd pana in 1/3 de colet. Dupa priza finala - indep,
modelare la niv coletului (2mm la dist de colet), bizotare, adaptare in
ocluzie, lustruire, cimentare.
o Cu grosime dirijata: supraf dentare acop cu o banda de ceara, se ia
amprenta cu mat elastic, se indep ceara, in amprenta se introduce
acrilat auto si se aplica pe dd.
Dezavantaje gutiere din acrilat:
Inestetica
Modifica relatiile de ocluzie, permitand egresiunea dd in zona lat
Metode moderne de imobilizare:
Materiale compozite/ compozite armate cu sine de sarma ortodontica: se
configureaza sarma, se modeleaza, dd izolati, demineralizati in 1/3 medie,
spalare-uscare, se aplica sarma pe FV si se fixeaza cu butoni din mat
compozit care se foto. Indepartare prin subtiere compozit si indep sinei. Se
fluorizeaza zonele demineralizate.
Compozite nearmate- imobilizare si mai elastica. Se pot prinde 2 cate 2
unghiurile incizale ale dd invecinati
Atele din titaniu- gros 0,2mm , maleabile. Se prez sub forma unei insiruiri de
romburi, in ochiurile carora se pune compozit cu care se fixeaza pe supraf
dentare.

COMPLICATIILE TRAUMATISMELOR DENTO-PARODONTALE

MORTIFICAREA PULPARA
Factori favorizanti:
intinderea si localizarea zonei de fractura
asocierile intre diferite forme clinice de traumatisme
gradul de dezvoltare radiculara
promptitudinea aplicatii tratamentului

CALCIFICAREA PULPARA
-complicatie mai rara care apare ca rasp la o trauma moderata si nu este urmata de
consecinte
RESORBTIILE RADICULARE
-complicatii care apar dupa forme severe de luxatii
RESORBTII RADICULARE INTERNE
-3 tipuri:
1. resorbtie de suprafata- apare ca o manifestare pasagera dupa traumatisme,
este autolimitanta si nu are consecinte in timp
2. resorbtia externa de tip inflamator
apare ca urmare a combinatiei dintre gr de deteriorare parodontala si
infectarea sp endo
mai frecv si are evol mai rapida la dd imaturi
initial se prod o resorbtie localizata a cementului rad, urmata de
resorbtia dentinei rad dispare capac de aparare si se descopera
dentina rad
se instaleaza in primele 30 zile
Rx RT sub forma de geode care intereseaza supraf rad si osul alv
poate fi oprita din evol prin trat evidarea cont pulpar mortificat si
infectat, sterilizarea sp endo, obt de canal cu CaOH si inchidere etansa
cateva luni.
3. Resorbtia externa de inlocuire
complicatie severa a carei evol nu poate fi oprita, se int in traumatisme
f intense si are evol mai rapida la copii
resorbtia apare dupa 2 luni de la prod traumatismului si in fct de supraf
lig distrusa poate fi tranzitorie si permanenta
clinic: fara mobilitate dent, sonoritate la percutie, uneori d in
infraocluzie
Rx: disparitia sp periodontal si inlocuirea progresiva a rad cu os alv
nu ex o met de trat, dar orice manevra de repozitionare si imobilizare
se face cu miscari cat mai blande
RESORBTIA RADICULARA INTERNA
-3 tipuri: de supraf, de inlocuire a canalului radicular si de tip inflamator
Resorbtia interna de tip inflamator:
forma f rara de resorbtie, evol asimptomatic
consecinta activitatii t de granulatie prez in sp endo
initial se prod mortificarea pulpei cor, apoi fen progreseaza
Tratament: evidarea cont pulpar mortificat si infectat, obt canal cu CaOH. Obt de
canal se reface la 2-3 sapt, dupa obt inchiderii, canalul se obt cu gutaperca prin
tehn de condensare verticala.
Trat endo- dificil dat sangerarii abundente a t de granulatie.
Dintii care prez resorbtie rad interna de tip inflamator pot fi tratati si pe cale
chirurgicala.