Ministerul Educatiei si Stiintei al R.

Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Urbanism si Arhitectura
In Catedra Design Interior

Proiect de curs
La disciplina Mobilier-tehnologie si
proiectare
Tema:Mobilierul.De Lemn,Metal si
Sticla

Efectuat:
st.gr.DIN-112
Mereacre N.
Verificat:

Lector universitar
Cebanita Il.

Chisinau 2014
Notiuni generale
Mobila este unul dintre principalele obiecte necesare vietii si activitatii omului,
deoarece indeplineste cerinte materiale prin functiunea sa practica si in acelasi timp
un important rol estetic satisfacand necesitatea de frumos.In crearea mobilierului se
folosesc acelasi principii de realizare a caracterului si a expresiei artistice ca si in
arhitectura : utilitate, soliditate, frumusete.Orice piesa de mobilier nu poate fi
conceputa fara o destinatie precisa, fara a servi unui scop. Mobilierul inseamna
frumusetea formelor utile.Echipament banal, util activitatii cotidiene sau bun cu
valoare patrimoniala, obiect demitificat sau semn cultural recunoscut, simbol al
traditiei si rod al creativitatii umane, mobilierul se poate defini prin simpla
enumerare a categoriilor pe care le include (scaune, dulapuri, mese, paturi) sau ca
piesa fundamentala in aranjarea spatiului interior, individualizand mediul,
conferindu-i un caracter personal.
Mobilierul indeplineste functii ce pot fi impartite in doua categorii : functii utilitare
si functii simbolice.
Functiile utilitare se refera la posibilitatile pe care le confera mobilierul de a
depozita, de a ordona, de a transporta obiecte, de a inlesni odihna sau exersarea
unei activitati si nu in ultimul rand, de a asigura confortul fizic si psihologic al
omului.
Functiile simbolice se vor referi la : functia estetica a mobilierului, functia de
creare a mediului interior si functia de reprezentare a eu-lui.
Stilurile de mobila s-au succedat de-a lungul timpului, reflectand particularitatile
spcifique etapei de dezvoltare a societatii si influentele diferitelor culturi.
Mobilierul de azi e produs in serie mare, realizat cu un inalt grad de industrializare.
Dimensiunile sale rationale permit aranjarea confortabila si placuta a interiorului,
care devine astfel luminos si aerat.
Linia simpla, culorile variate, piesele de dimensiuni mai reduse si usor de manevrat
sunt caracteristici generale ale mobilierului modern. Renuntand la piesele grele,
statice, mobilierul contemporan le inlocuieste cu altele usoare, adeseori construite
pe baza unui model care permite numeroase permutari de functii intre
componentele unui set. Fara a ignora calitatile plastice ale formei si ale finisajului
pieselor, principala valoare a conceptiei modulariste rezida in posibilitatile
combinatorii pe care le ofera, in faptul ca propune, impune chiar participarea
fiecaruia la crearea ambiantei propriului camin.
Functia estetica consta in conceptia specifica asupra frumosului. Produsul mobile
devine, prin functia sa estetica, martorulcultural al unei epoci. Mobila este unul din
bunurile a caror traditie, a caror istorie include nume mari, titluri de noblete, epoci
si secole. Exista astfel mobila stil, alaturi de mobila contemporana.

Mobila contemporana tinde catre o descompunere a volumelor, o dispersare in

retea a formelor. Se studiaza forme care sa fie perfect adaptabile conditiilor
anatomice. Se preconizeaza din ce in ce mai mult mobilier compus multifunctional,
cu utilitate maxima. Se prefera mobilierul extensibil, mobilierul din elemente
interschimbabile, mobilierul modulat.
Mobilierul modern a avut initial o destul de restransa priza la public, mai ales
datorita atitudinii arhitectilor si desingnerilor, conforma cu filosofia functionalista.
Astazi datele problemei apar mult schimbate in urma reconsiderarii raportului
complex dintre functionalitate si calitatea estetica, ambientala.
Armonia si echilibrul la mobilier se realizeaza in mare parte prin respectarea
principiului unitatii: unitatea estetica , unitates ornamentala, unitatea intre forma si
ornamental, intre structura si forma, intre plin si gol, oferind astfel individului
confortul vizual, intelectual, psihologic.Studiile ergniomice pentru realizarea
obiectului de mobilier dewtinate odihnei, repausului si nu numai sunt esentiale, iar
functia de asigurare a confortului fizic este considerata a fi una din functiile utilitare
ale mobilierului.In ceea ce priveste protectia consumatorilor, calitatea produselor
este data de calitatea materiei prime de baza, respective materialul lemnos,
precum si calitatea celorlalte materii si materilae cu rol estetic si functional (lacuri,
baituri).
Asupra calitatii mobilei isi pune amprenta si calitatea executiei operatiunilor
procesului tehnologic. Execuita necorespunzatoare a a cestora poate conduce la
aparitia unor defecte.La aprecierea calitatii mobilierului se au in vedere aspectul si
calitatea executiei.In ceea ce priveste aspectul se urmareste :
- uniformitatea culrii
- prezenta urmelor de clei
- lucoiul peliculei de lac
- netezimea suprafetelor
- finisarea estetica a geamurilror si a oglinzilor
-a sortarea tapiteriei la mobilier
- executarea ingrij9ta a accesoriilor
Peferitor la executie se urmaresc:
- aspectul si corectitudineaexecutie diferitelor piese
- respectara dimensiunilor pieselor de mobilier
- corectitudinea imbinarii si incleierii elementelor
-planeitatea pieselor
-usurinta incheiderii sindeschiderii usilor, precum si usurinta culisarii sertarelor
- montarea pieselor

- calitatea peliculei de lac, respective rezistenyta la apa, grasimi solventi si la soc

termic
- calitatea pieselor de mobila.
Oferta producatorilor de mobilier destinat loicuintelor se orienteaza catre prtograme
de mobilier stil classic, mobilier stil modern si mobilier stil rustic.
Un aspect important in aprecierea unei mobile il reprezinta materialul din care
aceasta este realizata. Producatorii si comerciantii de mobilier ne ofera astazi,
alaturi de piese functionale, realizate din placi aglomerate, metal si plastic,
ansambluri care adauga formelor de un modernism temperat vsloarea estetica a
materialului lemnos.
Aceasta este conferita de culoare (deferita in functie de specie), luciu (care apare la
unele specii dupa finisare), textura (data de forma si dimensiunile elementelor
anatomice grupate pe suprafata lemnului) si desen (deosebit de apreciat lemnul
foioaselor : nuc, paltin, ulm, mesteacan, frasin, plop datorita structurii noemogene).
Folosirea unor materiale expresive, valorificarea resurselor estetice ale acestora,
precum si obuna finisare sunt metosde de sporire a calitatii mobilierului.
In general ne alegem mobilierul in functie de nevoi, gusturi si, fara indoiala, in
functie de buget, insa si spatiul de care dispunem este un factor important in
aceasta alegere. Mobila se diferentiaza prin tipurile de materiale folosite, design si
pret. Unele persoane isi doresc o locuinta cu mobila simpla si confortabila, pe cand
altele prefera piesele de mobilier scumpe sau antichitatile.

Mobilierul de lemn

Cel mai vechi si mai obisnuit material din care se realizeaza mobila este lemnul. Din
lemn se poate realiza aproape orice tip de mobiler. Lemnul este un material atractiv
datorita texturii si usurintei cu care poate fi utilizat. Pe piata se gasesc atat piese de
mobilier simple, intr-un design modern, cat si piese de mobilier sculptate, mai
pretentioase. Pretul mobilei din lemn difera in functie de tipul de lemn folosit si
design. De exemplu, o piesa din teak sculptat costa mult mai mult decat una din
cires.

Materiale pentru constructia mobilierului

Lemnul masiv,panouri din lemn- Este unul din cele mai intalnite material din
industria mobilierului.Mobolierul din lemn masiv este cel mai bun calitativ,avand o
durabilitate si rezistenta foarte mare,este mai greu fata de restul materialelor
lemnoase.Mobilierul poate fi simplu intr-un design modern,clasica cat si piese de
mobilier sculptate,mai pretentioase realizate din lemn natural cu diferente
esente:fag,stejar,brad,artar,pin,etc.Pretul mobile de lemn difera in functie de tipul
de lemn folosit si design.
-MDF- Medium Density Board adica placaj cu densitate medie,este un material
lemnos foarte rezistent si foarte bun calitativ,folosit cel mai adesea pentru
mobilierul modern.Utilizat ani la rand in industria mobilierului,MDF-ul adevenit un
material foarte cautat,datorita calitatii sale estetice.Furniruit ,lacuit,sau vopsit in
diferite culori mobilierului din MDF are un aspect deosebit.Acest material permite
deasemenea realizarea de ornamente.Spre deosebire de mobilierul din
pal,mobilierul din MDF se poate folosi in medii umede(baii).

-PAL-Placi agglomerate de lemn,sunt realizate ca tehnologie de lemn tocat

marunt,amestecat cu un clei special si apoi presate si uscate la cald.Fiind mai putin
costisitor decat lemnul masiv sau MDF-ul si mai usor de lucrat,ofera posibilitatea
crearii diferitelor piese de mobilier la preturi mai mici.MObilietul din PAL daca este
bine lucrat si finisat-poate fi esthetic,insa nu este la fel de bun ,calitativ si la fel de
rezistent precum cel din lemn masiv sau MDF.
PAL Melaminat,melamina-material plastic rezistent ,pe baza de rasina
sintetica,folosit pentru furniruirea mobile,a unor panouri decorative.
Mobila din rachita
Mobila din rachita poate fi obtinuta din mai multe tipuri de lemn precum bambus
sau rattan. Aceste tipuri de lemn sunt mai exotice si se gasec in regiuni precum
Indonezia sau Asia. Procesul de manufacturare al rachitei este mai complicat decat
prelucrarea lemnului obisnuit, iar mobila obtinuta din acest tip de lemne este mai
scumpa. Forma mobilei din rachita este unica si este preferata in general de
europeni si americani. Mobila din rachita este solida si durabila.
Pe piata mobilierului de lux exista si alte materiale pretioase din care se obtin
adevarate opere de arta : crin de apa, iarba de mare, radacini de copaci, ceramica
si chiar materiale textile procesate. Asadar, inainte de alege tipul de mobilier este
indicat sa te documentezi bine si sa te gandesti atat la confortul cat si calitatea si
pretul mobilei.

Cele mai folosite tipuri de lemn pentru mobila

Disponibil intr-o mare varietate de culori, striatii si duritate, lemnul este materialul
preferat pentru mobilierul de casa. Rezistent la socuri si durabil, mobilierul din lemn
este o investitie sigura si pe termen lung, care poate ramane mostenire generatiilor
urmatoare.
Pe piata exista o mare varietate de mobilier, realizat din stejar , pin sau mahon. Prin
aditia de diversi hibrizi si vopseluri este din ce in ce mai dificil sa stabilesti ce tip de
lemn este potrivit pentru nevoile tale. Noi am realizat un top al celor mai
recomandate tipuri de lemn folosite pentru mobilierul casnic.

Lemnul folosit pentru realizarea mobilierului difera prin duritate, flexibilitate si chiar
tipul de striatii. Unele tipuri de lemn sunt mult mai populare decat altele. Exista
tipuri de lemn mai scumpe, precum lemnul de cires si mahon, dar si lemn mai ieftin,
precum cel de fag. In general, obiectele de mobilier scumpe au finisaje din mahon
sau alte tipuri de lemn pretios, si tipuri de lemn mai ieftin in partile mai putin
vizibile.
1 Lemnul de mahon
Mahonul este un lemn tropical dur, originar din America de Sud, America Central si
Africa. Rezistenta acestui lemn il recomanda ca un material excelent pentru
mobilier. Mahonul se gaseste intr-o varietate destul de mare de culori, de la maro
deschis pana la maro - rosiatic, insa in Timp poate capata o nuanta mai inchisa.

Mahonul este un lemn rezistent atat la umezeala si soare, cat si la trecerea timpului.
Mobila realizata din mahon a devenit foarte populara in secolul XVIII in Marea
Britanie. Datorita rezistentei sale, mahonul este folosit si la constructia de
ambarcatiuni si este unul dintre cele mai scumpe tipuri de lemn folosite pentru
mobilier.

2 Lemnul de stejar-Lemnul de stejar este cel mai popular tip de lemn folosit
pentru mobilier si este unul dintre cele mai durabile. Este un lemn dur, rezistent.
Cea mai mare cantitate provine din Statle Unite ale Americii, Canada si Europa.
Lemnul de stejar poate fi alb sau rosu, cel rosu fiind cunoscut si sub denumirea de
stejar negru. Lemnul de stejar rosu are un pigment roz si este mult mai popular
decat stejarul alb. Lemnul de stejar alb are un pigment verde si o textura mai dura.
Pe acest tip de lemn, orice vopsea prinde foarte usor. Lemnul de stejar alb este
folosit in special la constructia de butoaie si alte recipiente destinate depozitarii de
lichide. Datorita texturii sale, acest lemn nu permite scurgerile.

3 Lemnul de artar
Lemnul de artar este un lemn deschis la culoare, de duritate medie. Artarul are o
textura fina si este un lemn rezistent la socuri. Acest tip de lemn este foarte
rezistent in timp si suporta orice tip de vopseluri. Se poate combina si cu alte tipuri
de lemn, precum nuc sau cires.

4 Lemnul de fag
Acest tip de lemn se gaseste in special in America si Canada si este un lemn dur, cu
o culoare pala, folosit indeosebi pentru productia de scaune si tabureti. Are o
textura fina si este asemanator artarului si mesteacanului. Lemnul de fag este
foarte rezistent la socuri si un bun aderent pentru vopseluri. Fagul este folosit
pentru realizarea de mobilier, jucarii din lemn si pardoseli .

5 Lemnul de pin
Pinul este un lemn de esenta moale, care creste in mai multe
variante in multe parti ale lumii. Aspectul rustic al pinul ofera multa caldura si
individualitate pieselor de mobilier. Lemnul de pin are o culoare deschisa si este un
foarte bun aderent pentru vopseluri. Este ideal pentru mobilierul din camera
copiilor, pentru sufragerii si oriunde ai nevoie de piese de mobilier simple, dar cu
personalitate. Datorita striatiilor si pigmentilor verzi, piesele de mobilier realizate
din pin sunt unice.

Tipuri de lemn pentru mobilierul de dormitor

Aspectul este esential pentru un dormitor frumos si atragator. Cele mai elegante
tipuri de lemn folosite pentru un dormitor frumos sunt ciresul si mahonul. Aceste

tipuri de lemn de esenta tare sunt mai scumpe, insa sunt mult mai rezistente si au
un aspect foarte frumos.
Ciresul si mahonul sunt tipuri de lemn cu o culoare naturala foarte atractiva si nu
mai necesita vopsiri. Fagul si pinul sunt doua tipuri de lemn mai ieftine pe care le
poti folosi in alegere mobilierului de dormitor. Aceste tipuri de lemn sunt folosite si
pentru mobilierul destinat camerei copiilor.
Tipuri de lemn pentru mobilierul de bucatarie
Artarul si pinul sunt alegerile cele mai inspirate pentru mobilierul de bucatarie. Pinul
este un lemn excelent pentru ca poate fi vopsit si prelucrat in fuctie de orice
preferinte. Artarul este un lemn viguros, rezistent si foarte atragator, insa este mai
scump. Investitia insa se va amortiza in timp, pentru ca artarul este foarte rezistent
la socuri, umezeala si expunere la temperaturi ridicate.
Tipuri de lemn pentru corpurile de depozitare
Pentru corpurile de depozitare precum cutii, sifoniere, dulapuri sau biblioteci,
tipurile de lemn cele mai recomandate sunt cedrul, ciresul si mahonul, atat pentru
aspectul rafinat, cat si pentru aroma specifica. Toate aceste tipuri de lemn au o
culoare placuta si sunt rezistente la socuri.
Cedrul este folosit pentru aroma lui inconfundabila si este astfel prelucrat in
dulapuri si sifoniere. Fagul si pinul sunt variante mai economice, insa definesc un
mobilier de calitate si rezistent. Aceste tipuri de lemn au avantajul ca pot fi vopsite
astfel incat sa imite foarte bine tipurile de lemn mai scumpe.

Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea mobilei

Materii prime in industria mobile
-cherestrea
-furnice tehnice si estetice
-panel
-PAL

-PFL
-placi decorative din hartie statificata
-materiale noi:impregnate,cherestrea laminate,compreg,placi pe baza de
lemn si material anorganice,placi agglomerate din metal si mase plastic

Materii auxiliare in industria mobile

-adezivi
-baituri organice
-vopsele
-lacuri poliesterice
-accesorii metalice si din material plastic
-materiale textile pentru captuseli si tapiserii
-sticla

Criterii de clasificare a pieselor de mobilier

1Materiile prime
-mobilier din lemn masiv,mobilier din placi aglomerate(din lemn sau puzderii
din canepa);mobilier din rame placate(cu placaj,PFL,PAL)mobilier din
panel,mobilier din material combinate(lemn,metal,material
plastic,sticla,ceramic,piele,textile.)
2Destinatia
-pentru uz casnic(camera de zi,dormitor);pentru institutii pubice;pentru
cladiri social-culturale;pentru uz commercial si hotelier;pentru scoli si
spitale,pentru uz industrial.

3Locul de folosinta
-camere de dormit;camera de zi;sufragerii;camera de tineret;camera de
lucru;hol;bucatarii;baie.
4Sistemul constructive:
-mobila demontabila: in system
fix(nedemontabila)extensibila;rabatabila;modulate.
5Finisaj

-mobila poate fi cu finisare:transparenta;opaca;decorative si de imitatie;cu

pori deschisi;cu pori semianchisi;cu pori inchisi;mata;semimata;cu
semiluciu;cu luciu;cu luciu analt(luciu oglinda)
6 Ornamentatie
-profilata,sculptata,incrustata,pictata,mozaicata,cu intarsia,cu
marchetarie,gravata.

Mobilierul de sticla
Sticla-(Sticla Ornamentala,Sticla curbata securizata,Sticla anti-foc,Sticla
vopsita,Vitraliu,Oglinzi)creeaza impresia de un material rece dar in acelasi timp
confera o eleganta aparte produselor in care este prezenta,deseori in spatiile mici
se opteaza pentru mobilierul transparent sau mat.Avantajele sticlei sunt multiple
forme pe carele poate lua,impresia de spariu pe care o creaza,dar si aspectul
modern pe care Il da unei camera.Sticla poate fi imbinata cu aproape orice fel de
material,putand fi realizate astfel mese de cafeaetajere din sticla transparenta de
diferite culori.Tehnica moderna propune mobilier din sticla cu diferite texture-care
imita apa curgatoare,roci neregulate sau cristale natural si serigrafierea(procedeu

de imprimare)de diverse modele.

Sticla este un element ntlnit des n casele noastre, fiind ntlnit n accesorii i
piese de decor, piese de mobilier etc. Cu ajutorul sticlei putem obine un interior
elegant, stilat i modern. n continuare v vom oferi cteva avantaje i dezavantaje
ale folosirii n interiorul casei a mobilei din sticl.
Avantaje:
-

Mobila din sticl este uor de curat, -

Ofer locuinei un efect modernist

- Sticla poate fi transparent, mai nchis sau pictat n culori cu diferite desene,
folosind sticla raional n mobilier putei obine un interior de invidiat.
Dezavantaje:

Mobila din sticl se poate sparge uor

Mobilierul din sticl este scump

Este greu transportabil

Piesele de mobilier din sticl reprezint pericol pentru copii.

Sticla se fabrica inca de acum 7000 de ani in Egipt, aflata atunci la mare pret.
Astazi, datorita progreselor tehnologice, sticla nu doar ca se gaseste la un pret
accesibil, ci prezinta si o rezistenta marita, necesara dealtfel fiecarei piese de
mobilier. Masute, blaturi de bucatarie, dulapuri, rafturi, precum si chiuvete elegante
si moderne se pot fabrica din acest material.
Sticla mai poate fi folosita ca pereti decorativi, suporturi, vitrine si decoratiuni.Totul
insa are o limita. Trebuie sa gasim un echilibru atat estetic cat si practic, fara a
ajunge sa ne transformam locuinta intr-un mediu din sticla rece si neprimitor.
Daca peste un mobilier din lenm se poate observa trecerea anilor, mobilierul din
sticla isi pastreaza aspectul nou pentru mai mult timp. Pentru piesele de mobilier in
care doriti sa stocati diferite lucruri, puteti sa optati pentru sticla mata sau pentru
cea colorata. In schimb, pentru mobilierul care nu are nimic de ascuns,
transparenta sticlei este potrivita mai ales daca doriti sa scoateti in evidenta o
colectie sau opere de arta.
Cu ajutorul mobilierului din sticla va veti putea bucura de mai multa lumina, si
aparent, de mai mult spatiu. Datorita transparentei sale, sticla permite patrunderea
luminii in incapere, astfel, o camera mica poate parea mult mai spatioasa.
Mobilierul din sticla este o alegere eleganta, care se potriveste cu aproape orice fel
de design. Avantajele sticlei sunt multiplele forme pe care le poate lua, impresia de
spatiu pe care o creeaza, dar si aspectul modern pe care il da unei camere. Sticla
poate fi mbinata cu aproape orice fel de material, astfel pot fi realizate mese de
cafea ori etajere din sticla transparenta de diferite culori sau alte article de mobilier
din sticla.
Pentru a obine un efect de oglindire este recomandat s folosii sticla obisnuita,
alba sau translucida, iar daca dorii sa accentuai anumite suprafete folositi sticla
colorata. Un design care pune n evidenta sticla si da o nota de eleganta camerei
este cel in care se foloseste sticla neagra in combinatie cu piese deschise la
culoare. Tehnica moderna propune mobilier din sticla cu diferite texturi care imita
ape curgatoare, roci neregulate sau cristale naturale-si serigrafierea cu diverse
modele diverse modele.
Sticla este un material din ce in ce mai iubit cand este vorba de amenajari
interioare si nu se mai foloseste doar in cazul ferestrelor, a usilor sau a meselor. Ce
calitati deosebite are si ce posibilitati sau limite trebuie luate in calcul in vederea
amenajarii incaperilor cu sticla?
Aceasta apartine celor mai importante materiale de constructii din zilel noastre. Cu
toate ca nu este un material natural, ca nu o asociem cu natura, sticla nu este
perceputa ca un material sintetic. Textura si claritatea sa, dar chiar si stralucirea ei
"rece" are un efect pozitiv si este foarte placuta. Aici nu este vorba numai de

psihologie, de autougestie, ci si de calitatile sticlei, care este foarte utila si practica

in locuinta si in viata de zi cu zi.
Transparenta - dupa regulile dumneavoastra
Modalitatile variate si moderne de fabricare a sticlei inlesnesc orice forma a
transparentei: ferestrele mari dau impresia, chiar si cand sunt inchise, unei
deschideri largi. Aduc multa lumina si practic toata gradina direct in sufragerie, fara
a renunta insa la siguranta si la izolarea fonica si termica. Incaperile dau impresia ca
sunt mai late sau mai mari, mai aerisite si mai putin aglomerate, daca au pereti sau
rafturi din sticla. Combinand un mobilier din sticla cu surse de lumina potrivite,
acesta devine aproape un
obiect de arta.
Posibilitati aproape nelimitate
Pe de alta parte, in functie de bugetul fiecaruia, sticla poate fi variat colorata sau
comandata in functie de gradul de transparenta dorit. Astfel, lumina patrunde in
incapere, dar nu si privirile curioase. Prin folosirea unor folii speciale se poate obtine
un factor de protectie impotriva razelor ultraviolete.
Peretii din sticla sunt tot mai des intalniti in cladirile mari ale firmelor, salile de
conferinte sau birourile fiind astfel delimitate, iar zgomotul ramane afara.
Plat si rezistent, practic si igienic
Acest material ne ofera o multitudine de posibilitati pentru a-l folosi, el fiind extrem
de practic datorita rezistentei sale, iar pentru bucatarie si bai reprezinta un
material, care va fi folosit din ce in ce mai mult in viitor. In plus, sticla speciala
rezista la temperaturi foarte ridicate (imaginati-va, de exemplu, sticla protectoare
de la gura semineului) si este foarte usor de curatat.
Elementele si accesoriile pentru amenajarea locuintei si care sunt din sticla de cea
mai buna calitate, sunt intr-adevar scumpe, dar multifunctionalitatea si imaginea
estetica ii ofera un mare avantaj fata de celalalte materiale de constructie.
Sticla speciala este un material ecologic, care practic poate fi utilizat fara problema
in orice situatie. Daca ne gandim ca evolutia tehnica ne da posibilitatea sa folosim
sticla, a carei calitate este din ce in ce mai imbunatatita si care se incadreaza
printre produsele de top, acest material le va inlocui cu succes pe celalate.
Renumita pentru texturile si culorile sale fascinante, sticla decorativa reprezinta o
alternativa moderna la placile clasice de ceramica.Sticla este un finisaj inovator si
inedit in amenajarile interioare care devine tot mai popular in locuintele care
incorporeaza materiale atractive si produse eco friendly.
Astfel, podelele de sticla, desenele si modele de tavan folosite de obicei in cluburi,
in salile de concerte si in muzee, au devenit elemente decorative in casele
moderne.Putand fi aplicate pe pereti sau ca pardoseala, panourile decorative din
sticla colorata vor inlocui treptat placile de faianta si gresie. Tot mai multi designeri
exclud din proiectele de amenajare placile de ceramica in favoarea celor din sticla,

mai ales atunci cand este vorba de design-ul unei bucatarii sau a unei bai ultramoderne.
Modelele pentru care pot opta proprietarii acopera o paleta larga de gusturi. Placile
din fibra de sticla pot imita perfect piatra, lemnul sau alte materiale, putand fi
integrate cu succes in aproape orice stil de amenajare. Datorita calitatilor si a
avantajelor pe care acestea le prezinta, orice incapere poate fi amenajata
corespunzator cerintelor clientilor. Acestia au posibilitatea sa aleaga dintre o
varietate mare de culori si nuante, dintre un model simplu sau unul colorat, dintre o
sticla mata sau una fumurie.
Daca se doreste realizarea unui decor unic, care sa reflecte personalitatea
proprietarului, se poate opta pentru sticla imprimata digital cu diverse desene si
imagini multicolore. La fel ca si oglinda, sticla are proprietatea de a reflecta lumina,
astfel, panourile decorative din sticla pot contribui la marirea vizuala a unei incaperi
de mici dimensiuni. In cazul in care sticla creeaza reflexii pe care clientul nu le
doreste, acesta poate folosi material antireflexiv.Dimensiunea placilor nu mai
reprezinta o problema, acestea se fac la comanda, in baza unor dimensoiuni exacte.
Un alt avantaj al acestui material este ca se monteaza foarte usor, pe orice tip de
suprafata, fara a se construi o structura de prindere in prealabil. Datorita faptului ca
panourile din sticla sunt realizate dintr-o singura bucata, peretele ramane perfect
neted, fara a mai fi necesara umplerea imbinarilor. Panourile din sticla au o durata
de viata foarte mare, prezinta flexibilitate si rezistenta in timp
Daca pardoseala de sticla din interiorul unui club sau a unui restaurant nu mai
reprezinta pentru multi o noutate, pardoseala de sticla dintr-un apartament sau o
casa este inca o raritate.
Daca doriti sa va decorati casa dupa ultimele tendinte in domeniu, atunci acest
finisaj nu trebuie sa lipseasca din decor. Fiind o inovatie in domeniul decoratiunilor
interioare, pardoseala de sticla nu va reprezenta doar un element modern de decor,
ci va aduce si cateva avantaje incaperii.
Sticla contribuie la crearea unui efect mai puternic de luminozitate si de mai mult
spatiu pentru incaperile in care este prezenta. Va crea, de asemenea, un centru
vizual de interes in amenajare.
Daca va faceti griji in privinta sigurantei pe care o are o astfel de pardoseala,
trebuie sa stiti ca aceasta va oferi aceeasi rezistenta pe care ar asigura-o treptele
sau podeaua clasica din lemn sau din ciment, deoarece la executarea pardoselilor
din sticla se folosesc repere din sticla laminate.
Acest finisaj nu este prezent in foarte multe spatii de locuit, dar cei care il
integreaza in decor il folosesc mai mult in scopuri decorative decat practice, iar de
cele mai multe ori pardoselile din sticla ocupa doar o parte din suprafata camerei.
Indiferent de obiectiv, efectul este unul spectaculos. Trebuie sa tinem cont insa de
stilul de amenajare, nu orice incapere poate dispune de un aftfel de finisaj. Il putem
incadra intr-un spatiu amenajat in stilul mediteranean, urban, modern sau
traditional.
In cazul in care sunteti interesati sa realizati un astfel de decor, este important sa
apelati la ajutorul unui specialist. Sticla va fi montata pe o structura metalica, in

interiorul careia puteti monta tot felul de elemente decorative, iar astfel veti realiza
un decor unic. Puteti accesoriza pardoseala cu nisip, scoici, corali si stele de mare
pentru a obtine o amenajare de inspiratie marina. Sticla poate sa fie transparenta,
mata, simpla sau colorata. Alegerea o veti face in functie de preferintele voastre,
dar si de stilul de design interior.
Sticla - materialul viitorului
Elementele si accesoriile pentru amenajarea locuintei si care sunt din sticla de cea
mai buna calitate, sunt intr-adevar scumpe, dar multifunctionalitatea si imaginea
estetica ii ofera un mare avantaj fata de celalalte materiale de constructie.
Sticla speciala este un material ecologic, care practic poate fi utilizat fara problema
in orice situatie. Daca ne gandim ca evolutia tehnica ne da posibilitatea sa folosim
sticla, a carei calitate este din ce in ce mai imbunatatita si care se incadreaza
printre produsele de top, acest material le va inlocui cu succes pe celalate.

1 Sticla pentru o incapere mai mare-Unul dintre trucurile folosite adesea in designul
de interior se refera la marirea optica a unei incaperi de dimensiuni reduse prin
intermediul luminii. Ce te faci, insa, cand camera in cauza nu dispune decat de o
fereastra mica? In acest moment intervine sticla: poti plasa obiecte decorative din
acest material intr-o parte a camerei astfel incat lumina care patrunde pe fereastra
sa se reflecte, creand impresia unui spatiu mai generos.
2 Sticla pentru mobile-Daca iti doresti o locuinta cu aspect sofisticat, obiectele din
sticla nu ar trebui sa lipseasca! Pe langa obiectele decorative, poti folosi cu succes
si piese de mobilier din sticla - masa si scaune, spre exemplu.

La fel de bine, poti insera oglinzi: in dormitor, acestea pot fi aplicate in interiorul sau
exteriorul sifonierului sau pot decora o masuta de toaleta. In restul casei, nu ezita
sa completezi piesele de mobilier din lemn, piele naturala sau metal cu insertii sub
forma de oglinzi, daca planuiesti sa obtii o camera decorata in stil urban industrial.
3 Sticla in decoratiuni modern-In prezent, locuintele moderne se folosesc de sticla
intr-un mod unic, pentru a crea efecte vizuale spectaculoase. De aceea, daca vrei o
nota de contemporan in interiorul propriei locuinte, utilizeaza sticla in bucatarie si
baie. Poti incerca inserarea unor usi glisante sau a unei cabine de dus cu pereti din
sticla - foloseste-ti imaginatia si creativitatea pentru a profita la maxim de efectul
inedit creat de acest material!
4 Sticla, legatura ta cu exteriorul-Daca stai la casa, te-ai putea bucura atat de mai
multa lumina, cat si de o priveliste deosebita, optand pentru inserarea unui perete
din sticla. In situatia in care modificarea nu este posibila sau nu te avantajeaza, ai
putea sa transformi geamlacul mansardei intr-o fereastra de dimensiuni mai
generoase.
5 Sticla in obiecte decorative de accent-Decoratiunile din sticla de dimensiuni
reduse pot fi inserate cu usurinta in intreaga casa, fie sub forma unor puncte de
atractie, fie pentru a evidentia stilul unei anumite incaperi.
1a Sticla Ornamentala
Este destinata atat cladirilor cu arhitecturi speciale, cat si tamplariei pentru interior.
In cursul procesului de fabricatie, sticla este supusa la trecerea printre doi cilindri de
laminare dintre care unul este gravat cu un motiv. Astfel una din fetele sticlei va fi
imprimat in relief rezultand un geam cu o transluciditate mai mare sau mai mica, in
functie de model.

2a Sticla Curbata
Curbarea sticlei se face prin deformare plastica iar daca ar fi sa definim acest
procedeu putem sa-l definim in modul urmator: curbarea sticlei este fenomenul de
deformare plastica a sticlei sub efectul temperaturii, unde incalzirea si racirea ei se
face dupa anumite curbe. Curbele de incalzire si de racire a geamului pe intreg
procesul, sunt atent setate de catre specialistii nostri pentru a se obtine atat
curbura proiectata, cat si calitatea geamului in parametrii initiali ( din punct de
vedere transparenta, duritate, deformarea imaginii, etc ). Productia geamului curb
depinde de diversi factori ce relationeaza intre ei mai mult sau mai putin. Acestia
sunt : tipul geamului, calitatea sticlei, dimensiunea, unghiul de curbare, tipul
curbarii, grosimea geamului, calitatea materialului din care este confectionata
matrita, etc . Razele de curbura diferind in functie de proiectul Dvs. avem
posibilitatea de curbare atat gravitationala cat si fortata, putand da forma sticlei
limitati doar de imaginatie.
Aplicatii pentru geamul curb:
Geamul curb il intalnim din ce in ce in ce mai mult in principal datorita noilor linii
de design. Principalele aplicatii ale geamului curb le detaliem:
aplicatii arhitecturale exterioare, stand la baza realizarii geamului termoizolant
curb ;
mobilier si subansamble de mobilier ( usi din sticla, elemente componente de
mobilier );
elemente decorative sau pentru industria publicitara;
elementele componente pentru mobilierul din industria food ( vitrine frigorifice,
frigidere );
balustrade si elemente curbe structurale pentru sustinerea treptelor de scari;
sisteme de cabine de dusi si usi din sticla;
partitionari pentru pentru spatii de birouri;
geamul de protectie exterior pentru usile rotative;
usi automate ;

copertine si luminatoare;
vitrine de magazine;
pereti cortina si geamuri pentru ferestre;

3a Sticla anti-Foc
Este o sticl clar compus din dou sau mai multe foi de float laminate cu folii
rezistente la temperaturi nalte.
Aplicaii:Poate fi folosit ca o sticl simpl, n structura unui pachet de sticl
termoizolant sau compartimentri interioare, acolo unde cerine precum rezistena
la foc, izolare fonic, rezistena la impact sau control UV sunt necesare.Dup caz
sticla anti-foc are aplicaii att interioare ct i exterioare.

4a Sticla vopsita
Culoare, Elegan i Strlucire
Sticla Vopsit poate fi folosit ntr-o gam larg la proiecte de decoraiuni interioare:
case, birouri, cldiri comerciale.Atunci cnd este folosit n industria mobilei,
compartimentri, placri n bi i buctrii sau ui culisante va oferi combinaia
optim ntre stil, elegan i culoare.
Placarea peretilor cu sticla este o solutie ideala atat pentru spatiile rezidentiale cat
si pentru spatiile comerciale.Peretii se pot placa integral sau partial prin panouri de
sticla decorative.Sticla vopsita pe o parte aduce un surplus de eleganta si stralucire
decorului interior.Sticla vopsita inlocuieste cu succes faianta clasica.Este mult mai
eleganta si este si foarte usor de curatat.Sticla vopsita poate fi vopsita in orice

culoare din paletarul de culori.Sticla vopsita este la fel de usor de montat ca si

ceramica clasica.

5a Vitraliu
Vitraliile sunt compoziii decorative formate din bucele de sticl colorat, dipsuse
simetric sau asimetric i legate ntre ele prin reele de plumb i prinse prin tije
metalice de asiul uii sau ferestrei. Vitraliul se poate monta n lemnul uilor, fie ele
exterioare sau interioare, este un element decorativ, insa si cu functionalitate.Ofera
distinctie, armonie, nota personala si caldura ambientului. Isi gaseste loc in orice
parte a incaperii. Nu este folosit doar la ferestre, se pot face paravane, cutii
luminoase gen tablou, orice alt obiect decorativ.Vitraliul poate impodobi o oglinda
sau, pur si simplu, poate sta agatat la fereastra.Nu se decoloreaza in timp si sticla
nu este afectata de nicio substanta.Se poate spala ca si un geam obisnuit.Sticlele
folosite sint colorate in masa.

Mobilier de metal
Materiale metalice precum fierul,aluminiu sau otelul sunt din ce in ce mai populare
in randul producatoriloga de mobilier din intreaga lume.Acest tip de metal este
modern si mai usor de intretinut.Pentru a nu rugini este de preferat sa fie

vopsit.Aluminiu si otelul sunt material folosite pe scare larga pentru productia de

mobilier,datorita proprietatilor lor modene ,intretinerea usoara si designul
futurist.Metalul este material solid si rezistent si poate fi folosit in combinatie cu alte
materiale precum lemnul sau plasticul.De cele mai multe ori,o camera decorate cu
mobilier din metal pare a fi mai spatioasa .Metalul poate fi folosit atat pentru
mobilierul de interior cat si pentru cel exterior,pentru terase sau gradini.

Cerintele ergonomice generale

Crearea mobilierului modern presupune o cunoastere a caracteristicilor de
structura,a marimilor,natura corpului uman,capacitatilor biomecanice a
omului,procesul de primire,prelucrare si depozitare a informatiei,relatiilor igienice si
cele mai frecvente contacte in sistemul om-mobilier-mediul.Aceste problem sunt
studiate la disciplina- ergonomia.
Ergonomie-disciplina ce studiaza complex omul(un grup de oameni) si a activitatii
acestuia,care implica utilizarea unor mijloace tehnice pentru majorarea eficacitatii
activitatii umane in sistemul om-obiect,activitate-mediu,mentinand in acelasi timp
sanatatea umana si crearea conditiilor pentru dezvoltarea armonioasa a
personalitatii sale.
Cerinte ergonomice-Un complex de
relatii:antropometrice,fiziologice,psihologice,psihofiziologice,sociale psihologice si
cerinte de igiena catre mobilier care sa permita crearea de conditii optime pentru
activitatile umane si pastrarea sanatatii.
Cerinte antropometrice sun associate cu:
-Relatia structurii corpului uman,cu forma si elementele mobilierului;
-Corespunderea articolului si a componentelorsale cu proportiile
corpului,dimensiunile si etapele cresterii;
-Corespunderea caracterului formelor produsuilui cu structura anatomica si
plasticitatea corpului.

Cerintele fiziologice sunt responsabile pentru corespunderea mobilierului cu

proprietati fiziologice ale omului,biomecanice si potentialul sau energetic.
Cerintele psihofiziologice asigura corespunderea mobilierului cu cerinte de
functionare a simturilor umane.Includ urmatoarele compoonente.
-asigurarea conditiilor de confort visual,in functie de relatiile spattiale dintre piesele
de mobilier si constructia cladirii,gradul general de armonizare a mediului obiectspatiu;
-asigurarea conditiilor de orientare in mediul mobilat,ca urmare a relatiior
elementelor cu mediul.
Cerintele psihologice predetermine corespunderea mobilierului cu caracteristicile
psihologice a omului,inclusive caracterul sau si temperamental,abilitati si
interese,deprinderi,elaborarea unui stereotip dinamic a starii de spirit si
comportament.
Cerintele sociopsihologice include:
-conformitatea mobilierului ,organizarea locului de munca si gradul de interactiune
in grup;
Cerintele de igiene include:
-curatenia ,care necesita aplicarea de material sanitare,proiectat pentru
posibilitatea de cuaratare umeda cu un detergent.
-condutibiliatea termica,determina aplicarea pe suprafete cu care omul este in
contact in timp indelungat.
-rezistenta la temperature de aplicare a materialelor sanitare,care pot rezista la
expunerea la temperaturi mari
-suprafete toxice,determinate de utilizarea materialelor antitoxice;
-microbiologie-necesara pentru aplicarematerialelor,ce exclude dezvoltarea
microorganismelor patogene;
Antistaticitate-deteminatade utilizarea materialelor igienice,cu proprietati
antistatice ce au capacitate sa nu sanga praful;
-rezistenta culorii-pastrarea proprietatilor decorative in timp;
Rezistenta la razele solare-determinata de utilizarea suprfetelor care poaterezist la
lumina directa a soarelui;
-zgomot-determinate de activitati de prevenire a zgomotului(deschiderea si
inchiderea usilor,transportarea,mutarea mobile)

Evolutia stilurilor de mobila

In evolut ia sa istorica, constructiva si decorativa, mobila, obiect cu destinat ie strict

legata de necesitat ile utilitare si estetice ale viet ii omului, a avut o dezvoltare
artistica si funct ionala, influentata direct de principalele stiluri ale artelor plastice,
de perfectionarea uneltelor de lucru, a materialelor si conditiilor sociale in care au
aparut si s-au dezvoltat principalele stiluri de mobila. Avand in vedere perioada
istorica in care au aparut si s-au dezvoltat obiectele de mobilier putem realiza
urmatoarea clasificare1 2:
stilurile popoarelor vechi: egiptean, caldeo-asirian, indian, chinez si japonez;
stilurile antice: grec si roman;
stilurile evului mediu: bizantin, islamic, romanic si gotic;
stilurile epocii moderne: renasterii, barocul italian,
Ludovic al XIV-lea, Regence, Ludovic al XV-lea,
Chippendale, Ludovic al XVI-lea, stilurile clasice engleze, Empire, Biedermeier;
stilul Art Nouveau;
stilul romanesc: romanesc popular si cult romanesc.

Stilul egiptean
Forma produselor de mobilier era simpla , cu linii si suprafet e drepte. Predomina
mobila destinata odihnei. Esent ele de lemn folosite pentru execut ia acestui stil de
mobilier erau: tisa, cedrul, sicomorul si maslinul.
Finisarea obiectelor de mobilier se realiza cu un strat de chit alcatuit din argila si
diferite cleiuri vegetale sau animale. Printre caracteristicile definitorii ale acestui stil
figureaza picioarele mobilei care imitau forma picioarelor de leu si taur iar partea de
jos a acestora se termina cu un cap de sarpe cu o bila in gura.
Ornamentele apartineau domeniului vegetal, (frunze si flori de palmier, floarea de
nufar de Nil etc) domeniului animal (sfinxul, carabusul inaripat, soare inaripat etc) si
domeniului geometric (linii si figuri in zigzag, spirale si volute etc). Ornamentele se
realizau prin gravura, sculptura, incrustare sau pictura pe suprafet ele obiectelor de
mobila. Dintre obiectele de mobilier specifice acestui stil ment iona m: taburetul cu
picioare in X, scaunul simplu, scaunul cu brate (spatarul, sezutul si brat ele erau
tapit ate), patul alcatuit dintr-un cadru cu traverse si patru picioare fixate in cadru,
masa de forma patrata sau dreptunghiulara; lada folosita pentru pastrarea
imbracamintei si a obiectelor de uz casnic, acest obiect de mobilier remarcandu-se
printr-un aspect estetic deosebit
(ornamente pictate, scluptate si incrustate).
Stilul caldeo-asirian.
Obiectele de mobilier erau grele, cu suprafete drepte, acoperite intotdeauna cu
elemente decorative scluptate, placi metalice, ori cu pietre pretioase. Ornamentat ia

acestui stil a ocupat un loc principal in construct ia mobilierului, predominand

ornamentele geometrice (arcuri cu cerc, volute in spirala etc), iar din domeniul
vegetal s-a folosit floarea de lotus inchisa si deschisa , in timp ce din domeniul
animal s-au folosit capete si labe de leu, capete si copite de taur cu aripi si capete
de om.
Obiectele de mobilier specifice acestui stil erau: taburetul; scaunele cu spa tare
inalte si drepte, tronurile tapit ate cu blanuri de animale; patul folosit si ca obiect de
servit masa in pozitie semiculcata si masa foarte inalta.
Stilul indian.
Se caracterizeaza prin ornamentatie foarte bogata si fin executata, cu motive
geometrice si vegetale stilizate. Numarul de piese era redus si cu dimensiuni mici,
iar dintre obiectele de mobilier, tronurile au fost cele mai importante si foarte
variate din punct de vedere constructiv, cu ornamente realizate prin traforare si
aurire, ori prin
incrustare cu aur si fildes.
Stilul chinez.
Piesele de mobilier erau ornamentate cu scene din viata omului, cu elemente din
regnul vegetal si animal. Caracteristica principala a acestui stil a constituit-o
finisarea obiectelor de mobilier cu lacuri de diferite nuante (negru, galben, rosu,
verde etc) sub care se aflau ornamente scluptate. Ca piese realizate ment ionam:
patul cu baldachin; dulapuri cu etajere; taburete si mese joase. Produsele destinate
odihnei nu erau tapitate, folosindu-se perne pentru crearea confortului.
Stilul japonez.
Are ca sursa de inspiratie stilul chinez, iar mobilierul este redus ca numar de piese,
fiind alcatuit din dulapuri
inzidite, etajere, paravane, dulapioare mici si foarte putine obiecte de sezut si
odihna . Ornamentat ia era reprezentata de sclupturi si incrustat ii cu fildes, scoici,
peste care se aplicau lacuri deosebit de frumoase si foarte durabile.
Stilurile antice14. Stilul grec.
Forma obiectelor de moblier destinata pa turii aristocrate era masiva, greoaie si
rigida, inspirata din arhitectura egipteana si asiriana, in timp ce obiectele de
moblier destinate celorlalte paturi sociale erau mai
fine, mai comode si elegante. Majoritatea pieselor de mobilier si odihna erau
destinate odihnei dar s-au mai realizat si lazi pentru pastrarea
imbracamintei si alimentelor, mese de lucru si sipete pentru pastrarea obiectelor
pret ioase.
Ornamentatia se realiza prin scluptura, pictura sau incrustare cu metale pretioase si
furnire estetice. Cele mai folosite ornamente au fost: acantul, palmeta, meandrele,
volutele, cornisele. La piesele de mobilier destinate odihnei s-au folosit pentru prima

data saltelele, in timp ce sezutul scaunelor si fotoliilor era tapitat printr-o impletitura
de piele sau trestie, acoperita cu materiale textile, blanuri sau piei de animale.
Esentele de lemn folosite erau: maslinul, paltinul, chiparosul, abanosul si nucul.
Stilul roman.
Romanii au acordat mobilierului o importanta deosebita, insistand la realizarea
obiectelor de mobilier asupra comoditatii si a aspectului estetic. Ei foloseau
obiectele de mobilier in special pentru odihna, servitul mesei si pastrarea
imbracamintei, folosind pentru satisfacerea acestor nevoi piese de mobilier ca:
patul, sipetul, masa, dulapul.
Exista pat pentru dormit si pat pentru odihna in timpul zilei si servirea mancarii,
paturile romane erau inalte, fiind prevazute si cu taburete pentru a usura urcarea in
pat.
Sipetul se folosea pentru pastrarea imbracamintei si a obiectelor pretioase. Mesele
aveau intrebuintari diferite: servitul mesei, scris si pastrarea de articole decorative.
Dulapul era folosit de mestesugari pentru pastrarea uneltelor de lucru si mai putin
pentru pastrarea hainelor.
Ornamentat ia mobilierului a preluat multe elemente decorative de la greci si
etrusci, pe care le-a dezvoltat. Elementele ornamentale aveau ca sursa de inspirat
ie atat regnul animal (vulturul, piciorul de caprioara), cat si regnul vegetal (cornuri
de abundenta, forme de vase din care ies lujeri si frunze).
Stilurile evului mediu.
Stilul bizantin. Specific imperiului roman de rasarit, de unde ii vine si denumirea (de
la Bizant), acesta a avut un pronuntat caracter religios fiind rezultatul interferent ei
a patru stiluri
(egiptean, caldeo-asirian, grec si roman). Forma mobilierului era masiva, sobra si
greoaie, cu linii si suprafete drepte, fiind realizat in special pentru mobilarea
asezamintelor de cult.
Piesele de mobilier erau destinate odihnei si pentru pastrarea obiectelor de cult.
Caracteristica principala a acestui stil o constituie ornamentele sub forma de arcuri
semirotunde inaltate, arcuri semirotunde trilobate si stalpi scurt i, grosi cu capitele
in forma de cub cu muchiile rotunjite.
Ornamentat ia se realiza prin scluptura, pictura si mozaicuri.
Ornamentele cel mai des folosite erau cele geometrice, frunza de acant, rozete in
forma de cruce, arcuri, torsade.
Stilul izlamic.
Din punct de vedere functional si constructiv mobilierul acestui stil nu avea nimic
deosebit, punctul foarte constituindu-l ornamentat ia realizata sub forma
arabescurilor si a

incrustatiilor cu arama si fildes. Ca elemente decorative se foloseau cu precadere

cele geometrice.
Dintre piesele de mobilier realizate amintim: dulapurile
inzidite; paravanele bogat ornamentate cu elemente decorative realizate prin
scluptura, traforare si incrustare pe intreaga lor suprafata; lazile scunde cu capac
boldit; etajerele; usi si lambriuri pentru interioare,
incrustate cu sidef, ivoriu, aur, argint si arama.
Stilul romanic
. Piesele de mobilier apartinand acestui stil sunt sobre, masive, rigide si greoaie,
fiind rezultatul mixului dintre stilul roman si stilul bizantin. Elementele constructive
ale obiectelor de mobilier erau masive, drepte, rudimentar prelucrate si finisate.
Ornamentele erau constituite din crestaturi si puncte de diamant, bastonase in zigzag, flori cu 4-8 petale, benzi metalice. Dintre piesele de mobilier specifice acestui
stil amintim: cufarul; taburetul; scaunele si fotoliile -; rigide, incomode, cu picioare
drepte; banca cu spatar -; fiind folosita si ca lada; mesele mari, masive si greoaie
specifice castelelor feudale; patul cu tablii inalte la cele doua capete si cu o tablie
laterala folosita pentru partea dinspre perete.
Stilul gotic.
Specific pieselor de mobilier apartinand acestui stil este semnatura maistrului
tamplar pusa pe fiecare obiect de mobilier creat de ca tre acesta. Elementele
constructive ale pieselor de mobilier erau simple, drepte sau strunjite, in schimb
suprafetele acestora erau
impodobite cu elemente ornamentale ca: arcuri ogivale; coloane gotice;
feronerie artistica; acantul gotic; frunza de trifoi; crucea cu trei loburi; floarea de
crin; crochete; panglica rasucita.
Piesele de mobilier realizate in aceasta perioada au fost: cufarul de forma
dreptunghiulara; armoarul pentru pa strarea armelor de vanatoare; dulapul cu doua
corpuri superioare; scaunul cu baldachin destinat demnitarilor, ce avea sezutul
acoperit cu perne de velur; patul cu baldachin format din perdele.
Stilurile epocii moderne15 . Stilul Renasterii. Este specific perioadei de mijloc a
secolului al XIII-lea, si apare pentru prima data in
Italia. Caracteristicile principale ale acestui stil sunt: asezarea pe orizontala a
volumelor care alcatuiesc un corp de mobila; folosirea soclurilor masive, bogat
profilate, sub care se montau picioare scurte; picioarele de mese, scaune cu forma
de coloane sau balustri; spatarele de scaune sunt inalte; mesele prelungitoare
pentru sufragerie; ornamente cu caracter vegetal (acantul, palmetele cu volute,
ghirlandele), geometric
(meandre, puncte de diamant, ciucuri) si elemente decorative ce reprezentau figura
si corpul omenesc, cariatide si atlanti, masti, scene istorice, centauri.

Mobilierul renascentist prezinta anumite particularitati in functie de locul unde a

aparut si s-a dezvoltat.
Din acest punct de vedere avem mobilier specific: a) Renasterii italiene; b)
Renasterii franceze (Ludovic al XIII-lea); c) Renasterii din Tarile de Jos si Spania; d)
Renasterii germane; e) Renasterei engleze. a) Renasterea italiana. Obiectele de
mobilier caracteristice acestui stil sunt: lada tip lavita -; mai joasa si mai lunga
decat o lada de zestre; lada cu spatar; sipetul bogat profilat si scluptat; scaunul cu
brate si picioare incrucisate; cabinetul destinat pastrarii obiectelor pretioase;
secretarul -; destinat corespondentei, fiind folosit cu precadere de catre
bancheri; dulapul cu patru usi -; doua superioare si doua inferioare; comoda -; creat
ie specific florentina, cu multe sertare, folosita pentru pastrarea lenjeriei de pat si a
celei personale.
Finisarea obiectelor de mobilier se realiza prin vopsire, aurire si semilacuire. b)
Renasterea franceza. Mobila acestui stil prezinta anumite particularitat i: picioarele
obiectelor de mobilier (mese si scaune) erau in forma de balustri, picior corn de
berbec, picior consola cu volute; la dulapuri picioarele erau strunjite terminandu-se
cu bile turtite; picioarele scaunelor erau consolidate prin legaturi in H; esent a de
lemn folosita era de stejar, nuc si brad.
Piesele de mobilier specifice acestui stil sunt: scaunele ce aduc un plus de
comoditate si mobilitate; fotoliile realizate in doua variante -; fotoliul cu spatar scurt
si larg, folosit pentru birouri si sufragerii, si fotoliul cu spatar inalt folosit pentru
odihna; dulapurile in doua variante -; prima cu doua usi impodobite cu puncte de
diamant, iar cea de-a doua cu patru usi, din care doua erau s uprapuse.
Apare pentru prima data profesia de ebenist. c) Renasterea din Tarile de Jos si
Spania. Mobilierul flamand si olandez a atins in a doua jumatate a secolului al XVlea un nivel deosebit, in care sistemul constructiv consta in special din rame cu
tablii scluptate. Elementele decorative erau constituite din acanturi, ornamente
traforate si tablii casetate.
Tipurile de mobilier caracteristice acestei zone sunt: scaunul cu picioarele in X;
scaunele cu picioare strunjite, tapit ate cu piele, cu sau fara brate; mesele; bufetele
si la zile.
Mobilierul Renasterii spaniole (cunoscut si sub denumirea de stil FILIP II, 15561598), se caracterizeaza printr-o bogata ornamentare, piesa de mobilier
reprezentativa fiind cabinetul alcatuit dintr-un corp superior simplu, cu suprafete
drepte, dar ornamentate cu aplice metalice si care se sprijineau pe patru sau sase
picioare strunjite. d) Renasterea germana. Elementele Renasterii germane apar in
jurul anului 1520, la un secol dupa Renasterea italiana. Caracteristica acestui stil
consta in forme si structuri gotice pe care se aplica ornamente
specifice Renasterii italiene (cornise puternice, infasurari de frunze de acant).
Tehnica de ornamentare este aceea a intarsiei cu desene geometrice si liniare.
Piesele reprezentative sunt cele corp ca bufetele, lazile de zestre si dulapurile,
combinate cu etajere de expunere a veselei.

Esent ele de lemn folosite erau stejarul, art arul si nucul. e) Renasterea engleza. A
aparut in timpul reginei Elisabeta I
(1558-1603). Mobilierul se caracterizeaza prin sobrietate. Scaunele au fie spatare
inalte cu legaturi in stilul florentin, fie montant i si picioare strunjite, iar sezutul se
realiza din impletitura de pai sau trestie. Mesele, bufetele si cabinetele erau inaltate
pe picioare strunjite in forma de vase decorative, scluptate cu acanturi, capiteluri
etc.
Stilul baroc. Apare in ultima faza a Renasterii (1600-1700), mai intai in Italia, apoi in
Frant a sub denumirea de Ludovic al XIV-lea si
in Germania.
Barocul italian. Mobilierul acestui stil era destinat cu precadere aristocratiei, pentru
mobilarea palatelor somptuoase. Forma mobilierului este formata din linii si
suprafete curbe. Ornamentatia acestui stil se desfas oara pe linii mereu curbe si
acopera o mare parte a suprafetelor pe care se aplica. Structura mobilierului nu mai
este vizibila in exterior, ci este mascata de ornamente si alte elemente decorative.
Tapiteria a fost una din caracteristicile principale ale acestui stil, fiind utilizate
materiale ca: brocartul, catifeaua, tesaturi pictate, cuie de tapiterie cu cap
decorativ, chiar aurit etc.
Dintre obiectele de mobilier specifice acestui stil amintim: masa consola -; masa de
perete sustinuta de doua picioare curbate in acolada si bogat ornamentate; fotoliul
confesional cu brat ele tapitate; mesele de sufragerie cu picioare curbate in
acolada, realizate in mai multe variante.
Stilul Ludovic al XIV. Acest stil era deosebit de echilibrat din punct de vedere
decorativ si constructiv, fiind destinat mobilarii asezamintelor publice. Mobilierul
Ludovic al XIV-lea are urmatoarele tra saturi definitorii: somptuos; cu dimensiuni
mari si forme largi si simetrice; foarte comod; cu ornamentat ie bogata dar
echilibrata si simetrica , realizata prin sculptura si marcheta rie; tapit erie executata
din
materiale scumpe; finisare artistica obtinuta prin aurire cu foit e de aur sau lacuri
perfect lucioase si foarte durabile.
Structura mobilierului era ascunsa de ansamblul decorativ al fiecarui obiect de
mobilier. Ornamentatia folosita se inspira atat din regnul vegetal (palmeta, acant),
animal (laba de leu, ghiara de vultur, corn de berbec etc), cat si din cel
geometric(volute ovale si turtite, caneluri etc), fiind reprezentata si de figuri
omenesti. In general elementele ce constituiau ornamentele erau intotdeauna
simetrice si se desfasura liber pe suprafat a pe care erau aplicate. Obiectele de
mobilier specifice acestui stil erau: canapeaua cu trei locuri; canapeaua de odihna;
masa consola -; cu placa din marmura sau mozaic de Florent a; masa birou -; cu opt
picioare curbe in consola si patru sau sase sertare cu fet ele putin curbate; paturile
acoperite cu tapiterii; dulapurile din lemn masiv.
Barocul german16. Mobilierul acestui stil este masiv cu forme si decorat ii ce se
intrepatrund. Barocul marcheaza o era noua in creatia mobilierului, prin folosirea de
noi esente de lemn (palisandrul, mahonul, abanosul, nucul). Ornamentarea se

realiza din incrustat ii in metal, fildes, ametist etc. Tapiseriile se realizau in cele mai
multe cazuri cu velur in ton
inchis.
Piesa de mobilier caracteristica pentru acest stil era dulapul, care detinea un loc
important in anticamera locuintelor. Desi la inceput mobilierul era destinat paturilor
mai instarite ale populat iei, in ultima sa perioada a fost considerat chiar un stil
national german.
Stilul Regence17 . Acest stil face trecerea de la Stilul Ludovic al
XIV-lea la stilul Ludovic al XV-lea. Istoric se plaseaza intre 1715 si 1723 si
corespunde regent ei instaurate in Franta pe perioada cand Regele
Ludovic al XV-lea era minor.
Mobilierul acestui stil se remarca prin eleganta, confort si feminitate. Caracteristic
pentru acest stil sunt suprafetele curbe ce se manifesta atat in planul orizontal, cat
si in planul vertical (asa zise
galbee).
Ornamentat ia stilului este alcatuita din scoici scluptate, acanturi asimetrice,
palmete, cap si bust de femeie, pagode si in mod deosebit motivul ornamental
rocaille, alcatuit din felurite scoici, care avea sa fie si elementul decorativ
caracteristic al stilului rococo (Ludovic al XV-lea).
Esent ele din lemn folosite erau stejarul, radacina de lemn exotic cu noduri
sanatoase, precum si diferite esente de lemn de pomi fructiferi.
Apare in acest stil cel mai frumos picior pentru mese si scaune, numit picior de
caprioara. Piesele de mobilier caracteristice acestui stil sunt: mesele de birou cu
cinci sertare in casete, cu picioare profilate si terminate cu sabot i de arama si
feronerie artistica lucrata in bronz aurit; comodele regence.
Stilul Ludovic al XV-lea18. S-a dezvoltat in perioada domniei regelui Ludovic al XVlea (1723-1755).
Mobilierul rococo are un caracter mai putin oficial, insa este mai intim, adecvat
cerintelor de lux, de comoditate si viat a usoara.
In ornamentarea mobilierului sunt folosite sclupturile, alternant a de bronzuri mate
si lucioase, precum si picturi acoperite cu verniuri (lacuri) Martin.
Elementele decorative predominante sunt: scoica stilizata asezata central pe
suprafata obiectelor de mobilier din care pornesc motive vegetale asemanatoare
literelor S si C, motive vegetale sub forma de frunze si flori; picturi cu motive
chinezesti, figuri intregi de copii; pasari. Piesele de mobilier caracteristice acestui
stil sunt: canapeaua pentru doua persoane, cu brate scurte; fotoliul confesional cu
spatarul mai
inalt; divanul fara brat e si fara spatar; sezlonguri de diferite tipuri; secretere cu
picioare inalte si sertare interioare.

Stilul Ludovic al XVI-lea1 9. Omogenitatea si coerent a neoclasicismului francez sunt

atinse in timpul guvernarii lui Ludovic al
XVI-lea (1774-1792) si a Mariei Antoaneta. Formele drepte si volumele clare formau
aspectul echilibrat al mobilierului.
Ornamentele folosite sunt dominate de motive romane, egiptene sau etrusce.
Formele de baza sunt patratul, cercul, elipsa, intrerupte deseori de colturi
semicirculare concave si mici asimetrii in cadrul simetriei generale. Apare pentru
prima data piesa de mobilier numita vitrina. Alte piese de mobilier specifice acestui
stil sunt: servanta cu doua usi si doua sertare; biroul cilindru de forma prismatica
sprijinit pe opt picioare; biroul spinare de magar, cu picioare in forma de coloana
canelata cu profile si gulere decorative; scaunele cu picioare strunjite si canelate;
fotoliile cu spatare ovale, rotunde, patrate sau dreptunghiulare.
Picioarelor pieselor de mobilier sunt lungi, drepte, usoare cu sect iune circulara sau
poligonala, care se subtiaza catre partea de jos, terminandu-se de cele mai multe
ori cu sabot i.
Stilul Chippendale20. Acest stil se manifesta in ultimii zece ani din domnia lui
George II si primii cinci ani din domnia lui George III, adica intre anii 1750-1765.
Denumirea stilului vine de la decoratorul englez Thomas Chippendale. Stilul
sintetizeaza intr-un limbaj propriu influent ele rococoului francez, modelele goticului
sau cele chineze, fiind considerat si varietatea engleza a rococoului.
Acest stil este mai simplu si mai sarac in elemente decorative, avand un aspect
constructiv vizibil.
Elementele decorative sunt simetrice, scluptate sau traforate in placi de lemn.
Piesele de mobilier sunt reprezentate de: etajere pentru portelanuri, inchise cu usi
vitrate; mese de ceai, de mic dejun, de scris, de citit; comoda dubla, suprapusa;
scaunele au picioare drepte sau galbate.
Mobilierul era lucrat in acaju, adesea scluptat iar pentru piesele mai importante se
folosea marchetaria de lemn de culoare, alaturi de marmura sau de lacuri in stil
oriental.
Stilurile clasice engleze21 . Se manifesta si se dezvolta intre anii
1765-1792, cunoscut si sub denumirea de stilul fratilor Robert si James
Adam, reprezinta react ia neoclasica engleza la formele rococo a stilului
Chippendale. Creatiile fratilor Adam se caracterizeaza prin omogenitatea stilului,
prin zveltetea si delicatet ea formelor.
Piesele de mobilier au linii drepte si elegante, cu picioare fuzelate si uneori
canelate.
Elementele decorative sunt reprezentate de frunze de acant, siraguri de clopotei,
valuri grecesti etc.

Piesele de mobilier specifice sunt: mesele pliante; mesele de joc; consolele si

comodele dreptunghiulare sau semicirculare; scaunele cu spatare dreptunghiulare si
rotunde, usor curbate si traforate. Creatia cea mai importanta a acestui stil este
scaunul cu spatar in forma de scut.
Esent a de lemn folosita era lemnul de rasinoase, vopsit si aurit.
Cunoscute sub cele doua denumiri Adam si Hepplewhite, cele doua stiluri au avut
meritul sa promoveze un mobilier original, usor, practic si utilitar, aspectul estetic
exterior fiind realizat prin forma elementelor constructive, bucurandu-se de o inalta
apreciere in societate engleza.
Stilul Empire22. Acest stil s-a manifestat in timpul domniei lui
Napoleon I (1804-1815), incluzand de fapt stilurile Directoire (1795 1799), Consulat
(1799-1804) si Empire (1804-1815). Stilul imprumuta si dezvolta caracteristicile
stilului roman si egiptean. Formele mobilierului sunt rectangulare, cu linii verticale
ce marginesc suprafetele plane si o ornamentatie simplificata, ceea ce ii confera o
tinuta sobra. Elementul decorativ devenit simbolul acestui stil a fost litera N, care
era lucrata in bronz si aplicata in mijlocul unei embleme cu arme, inconjurata cu
alte ornamente. De asemenea, litera N apare si pe tapiteriile pieselor de mobilier
destinate odihnei.
Esentele de lemn folosite erau: mahonul de Cuba pentru mobilierele scumpe, nucul,
fagul, ulmul, parul si frasinul.
Dintre piesele de mobilier ale acestui stil se remarca in mod deosebit: canapelele cu
doua capete gondolate spre exterior, cu picioare scurte si terminate cu laba de leu;
mesele rotunde sau dreptunghiulare sprijinite pe talpi masive; fotoliile cu spatare
dreptunghiulare gondolate si tapiterii bogate.
Stilul Biedermeier2 3. Apare odata cu intemeierea Confederatiei germanice dupa
Congresul de la Viena (1814-1815), atinge apogeul in anul 1830 si se estompeaza
spre 1848. Mobilierul Biedermeier este de fapt o sinteza a stilurilor Empire,
Restauratie si cu influente engleze. Este un stil creat de burghezie pentru ea insasi,
evidentiindu-se prin eleganta si prin calitatea executiei.
Caracteristicile principale ale acestui stil sunt: formele simple ale elementelor
constructive; suprafetele conturate cu usoare linii curbe in combinatie cu linii
drepte, fara profile si fara ornamentatie sculptata.
Esentele de lemn folosite erau mesteaca nul, artarul, frasinul, ciresul, parul si
radacinile cu desen pregnant.
Tapit eriile sunt realizate din rips in dungi de culori pastel sau din panza inflorata,
fiind decorate cu pasmanterii bogate.
Piesele de mobilier reprezentative pentru acest stil sunt: scaunele cu spatarul in
evantai, tapitate cu stofe raiate de culoare mai
inchisa; paturile cu capete in forma de rama cu tablii, cu partea superioara

intoarsa in afara (tip gondola); secreteruri inalte; dulapuri cu rol major de

depozitare.
Stilul Art Nouveau2 4. Cunoscut si sub denumirea de Arta
1900, s-a manifestat in primul deceniu al secolului 20 in toata Europa sub diverse
denumiri: Jugendstil -; in Germania; Sezession -; in Austria; Stile
Liberty -; in Italia; Modern Style -; in Anglia.
Aceste stil lanseaza ideea asocierii naturii cu arta, punand accent pe arta aplicata.
Principala caracteristica de ordin ornamental o constituie linia asimetrica,
ondulatorie care se termina printr-o miscare ca de bici. Ornamentatia Art Nouveau
manifesta predilect ie pentru sursele vegetale si animale de tip filiform.
Stilul Art Nouveau se remarca prin realizarea de piese de mobilier multifunct ionale
(sofa combinata cu bufet). Acest stil s-a dorit a fi o react ie impotriva tendint ei de
uniformizare si saracire formala a obiectelor, in productia industriala de larg
consum.
Stilul romanesc. Stilul romanesc popular. Elementele constructive ale acestui stil au
fet ele si contururile drepte dar libere, crestate decorativ pe canturi si pe muchii.
Picioarele scaunelor si bancilor sunt rotunde fiind fixate in placa masiva a sezutului,
fara legaturi.
Picioarelor meselor sunt drepte, cu sectiunea transversala patrata sau
dreptunghiulara. Finisarea obiectelor de mobilier se realiza prin ceruire sau prin
ardere superficiala a suprafetelor. Cele mai folosite ornamente sunt: rozetele
crestate, coltisorii si stelutele crestate, impletiturile, torsadele, crestaturile pe
muchii.
Piesele de mobilier reprezentative pentru acest stil sunt: lazile folosite pentru
pastrarea hainelor si zestrei; blidarele realizate intr-o varietate de forme, fiind
folosite pentru pastrarea vaselor de pregatit si servit alimente.
Stilul romanesc cult25 . Mobilierul acestui stil era destinat cu precadere pentru
biserici, manastiri, curtile domnitoare sau casele boieresti. Astfel, se considera ca
apart inand acestui stil mobilierul oficial sau bisericesc din timpul lui Stefan cel
Mare, Petru Rares, Matei Basarab,
Constantin Brancoveanu si al altor domnitori din Moldova si Tara
Romaneasca. Se remarca totusi stilul brancovenesc care a dezvoltat o ornamentatie
originala, alca tuita din elemente vegetale (lujeri, flori, frunze), figuri de animale sau
pasari, in amestec cu acanturi mai deosebite, toate prelucrate prin scluptura.
Esenta de lemn cea mai folosita la construct ia acestui mobilier a fost stejarul,
finisat prin ceruire.
Piesele de mobilier caracteristice pentru acest stil sunt jilturile domnesti si scaunele
arhieresti. Picioarele pieselor de mobilier sunt drepte, cu sect iune patrata sau
poligonala, in timp ce cadrele, spatarele, sezutul, cornisele, soclurile si celelalte
elemente constructive sunt drepte.

Stilul modern26 In perioada interbelica se pun bazele acestui stil caracterizat de

forme sobre, simple, cu linii drepte si ornamente geometrice simple. Printre
arhitectii de prestigiu ce si-au pus amprenta asupra acestui stil, amintim: Le
Corbusier, Alvar Alto, Walter Gropius, s.a. Apare prima scoala de design -Bauhaus,
intemeiata de Walter
Gropius, ce pune bazele mobilierului de avangarda caracterizat de forme rigide, dar
pure, cu linii inexpresive, accentuate de materiale si culori neutre. In constructia
obiectelor de mobilier se foloseste pentru prima data mixul de materiale noi
(scaune cu armatura metalica tubulara si tapisate cu piele).
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, mobilierul se realizeaza
in serie mare, la nivel industrial. Linia simpla, culorile variate, piesele de dimensiuni
mai reduse si usor de manevrat sunt caracteristici generale ale mobilierului modern.
Se pune accent pe realizarea mobilierului cu multiple optiuni indeplinite
concomitent sau succesiv, format din elemente mobile ce pot fi asamblate usor de
catre utilizatori. Caracteristic pentru ultimele decenii ale secolului XX in privinta
obiectelor de mobilier este factorul moda, ce determina folosirea an de an a unor
noi tipuri de materiale si finisaje ce aduc un plus de noutate produselor fabricate.

vhfgjk