Grile Farmacologie An3sem1 COLOR 1

Rezidentiat 2004
10
PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I
F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol
(pag. 46-171)
F1201058. Efectul primului pasaj hepatic:

A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament
B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin
(pag. 46-171)
F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

A. sublingual
B. oral
C. intrarectal
D. intravenos
E. intraarterial
(pag. 46-171)
F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
(pag. 46-171)
F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
(pag. 46-171)
F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)
F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
10
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
11
C. cai utilizate numai pentru medicamente;

D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si
devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)
F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;
E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)
F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)
F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
(pag. 46-171)
F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)
F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)
F1301069. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
11
Rezidentiat 2004
12
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)
F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
(pag. 46-171)
F1301072. Inductia enzimatica:

A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)
F1301073. Medicamentele administrate parenteral:

A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),
subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);
C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)
F1301074. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)
F1401075. Administrarea sublingual are urmtoarele avantaje:

A. permite absorbia moleculelor puternic ionizate
B. evit inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
C. permite administrarea substanelor iritante
D. este condiionat de hidrosolubilitate
E. favorizeaz o absorbie rapid a substanei medicamentoase
(pag. 68)
12
Rezidentiat 2004
13
F1401076. Calea de administrare rectal a medicamentelor:

A. permite o absorbie rapid i complet
B. evit n totalitate efectul primului pasaj hepatic
C. se utilizeaz numai pentru obinerea unor efecte terapeutice locale
D. se recomand la bolnavii cu vrsturi, leziuni ale cavitii bucale, n pediatrie
E. permite evitarea degradrii principiului activ de ctre sucurile gastrice
(pag. 68)
F1401077. Calea intraarterial este utilizat la bolnavii cu:

A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice
B. hemoragii acute
C. edem pulmonar acut
D. tulburri circulatorii periferice grave
E. infarct miocardic acut
(pag. 79)
F1401078. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului
(pag. 86)
F1401079. Care dintre urmtoarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect:
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentul slab legat de proteinele plasmatice are un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influeneaz latena i durata aciunii medicamentului
(pag. 85)
F1401080. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase produc inducie enzimatic:

A. izoniazida
B. eritromicina
C. rifampicina
D. griseofulvina
E. fenitoina
(pag. 120)
F1401081. n stadiul II al biotransformrii medicamentelor, au loc urmtoarele tipuri de reacii:

A. hidrolize
B. sulfoconjugri
C. oxidri
D. glucuronoconjugri
E. acetilri
(pag. 125)
F1401082. Nu sufer efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale:

A. intrarectal
13
Rezidentiat 2004
14
B.
C.
D.
E.
intravenoas
intracardiac
intraarterial
oral
(pag. 37)
F1401083. Pot fi administrate pe cale ocular urmtoarele forme farmaceutice:

A. cataplasme
B. ungvente
C. sisteme terapeutice cu eliberare programat
D. geluri
E. implante terapeutice solubile
(pag. 74)
F1401084. Precizai factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:

A. fracia de medicament legat de proteinele tisulare
B. concentraia substanei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului
C. clerance-ul hepatic intrinsec
D. debitul sanguin hepatic
E. fracia de medicament liber n snge
(pag. 40)
F1401085. Se elimin prin bil sub form activ n cantiti semnificative:

A. ampicilina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. penicilina G
E. streptomicina
(pag. 141)
F1401086. Se recomand monitorizarea concentraiei plasmatice la urmtoarele medicamente:

A. antiepileptice
B. antibiotice betalactamice
C. srurile de litiu
D. digitalice
E. bronhodilatatoarele simpaticomimetice
(pag. 90)
F1401087. Strile patologice care pot modifica clerance-ul hepatic al unui medicament sunt:
A. insuficiena cardiac
B. hipertiroidia
C. insuficiena respiratorie
D. ciroza hepatic
E. sindromul dislipidemic
(pag. 40)
F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoas deoarece:

A. cresc concentraiile plasmatice ale formei libere de anticoagulant
B. cresc concentraiile plasmatice ale formei libere de fenilbutazon
C. este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral
D. se produce inhibiie enzimatic ncruciat
E. crete coagulabilitatea sngelui
14
Rezidentiat 2004
15
(pag. 125)
F1501089. Factori specifici care cresc absorbia i.m. a medicamentelor:

A. n repaus mai mare dect n micare
B. din bra mai mare dect din fes
C. asocierea cu factori vasoconstrictori
D. la brbat este mai crescut dect la femeie
E. masaj local
(pag. 80)
F1501090. Factori specifici ce influeneaz favorabil absorbia percutanat a medicamentelor:

A. caracter hidrofil al substanei
B. caracter lipofil al substanei
C. coeficient de partaj 1 ntre stratul cornos i vehiculul formei farmaceutice
D. coeficient de partaj mai mic dect 1 ntre stratul cornos i vehiculul formei farmaceutice
E. masaj local
(pag. 75, 76)
F1501091. Factorii care favorizeaz absorbia la nivel broniolar:

A. ritm respirator rapid
B. oprirea voluntar a respiraiei
C. transportul cu ajutorul micrilor cililor celulelor epiteliului broniolar
D. particule din aerosol cu diametrul egal cu 1 8 micrometri
E. particule cu diametrul mai mic de 0,5 1 micrometru
(pag. 72)
F1501092. Factorii ce influeneaz viteza de eliminare renal:

A. distribuirea n sectoarele hidrice
B. procentul de legare de proteinele plasmatice
C. vrsta
D. ulcerul gastric
E. icterul mecanic
(pag. 137)
F1501093. O substan medicamentoas bazic se afl n cantitate mai mare n forma nedisociat cnd:
A. pH > pKa
B. pKa > pH
C. pKa pH > 0
D. pH pKa > 0
E. pH pKa = 0
(pag. 51)
F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:

A. cu consum de energie
B. contra gradientului de concentraie
C. n sensul gradientului de concentraie
D. n funcie de interrelaia pH pK
E. pentru substane medicamentoase liposolubile, nedisociate
(pag. 53)
F1501095. Urmtoarele stri patologice influeneaz absorbia oral a medicamentelor:

A. bronita cronic
15
Rezidentiat 2004
16
B.
C.
D.
E.
insuficiena cardiac
enterocolita
spasmul sfincterului piloric
febra
(pag. 62)
F1601096. Bariera snge lapte este uor permeabil pentru:

A. Medicamente lipofile neionizate
B. Medicamente bazice, care se pot concentra n lapte
C. Medicamente hidrofile, cu molecul mare
D. Medicamente disociate electrolitic
E. Compui macromoleculari
(pag. 95)
F1601097. Calea intraarterial:

A. Este o cale de referin absolut, exclude primul pasaj hepaj hepatic i pulmonar
B. Se folosete mai frecvent dect calea intravenoas
C. Se utilizeaz n tulburri circulatorii periferice grave
D. Se preteaz la administrarea substanelor citotoxice n tumori canceroase
E. Nu evit inactivarea la primul pasaj hepatic
(pag. 79)
F1601098. Calea sublingual:

A. Permite numai administrarea substanelor liposolubile i active la doze mici
B. Asigur o absorbie rapid i efect promt
C. Se poate utiliza numai pentru substanele hidrosolubile care se dizolv lent n saliv
D. Ocolete bariera hepatic
E. Este util pentru medicamentele degradabile n tubul digestiv (izoprenalina)
(pag. 67-68)
F1601099. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce inducie enzimatic?

A. Tolbutamida
B. Griseofulvina
C. Fenitoina
D. Paracetamolul
E. Izoniazida
(pag. 120)
F1601100. Care sunt consecinele induciei enzimatice?

A. Scderea efectului terapeutic n timp
B. Apariia toleranei
C. Creterea efectului terapeutic n timp
D. Tendina de cretere a dozei cu creterea frecvenei efectelor adverse
E. Supradozarea relativ a medicamentelor administrate concomitent
(pag. 122)
F1601101. Cinetica de ordinul 0 n procesul de absorbie este caracteristic pentru:

A. Administrarea i.v. a medicamentelor n bolus
B. Perfuzia i.v. cu debit constant
C. Administrarea medicamentelor sublingual
D. Anestezia general cu debit constant de gaze
E. Administrarea formelor farmaceutice medicamentoase cu cedare controlat
16
Rezidentiat 2004
17
(pag. 58)
F1601102. Inducia enzimatic se caracterizeaz prin:

A. Existena unui medicament care crete rata sintezei enzimelor microzomiale hepatice
B. Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul
C. Efecte favorabile n icterul nuclear prin inducerea UDP-glucuroniltransferazei
D. Efecte favorabile n porfiria hepatic prin inducia ALA-sintetazei
E. Creterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos)
(pag. 120,122)
F1601103. Se pot administra intravenos:

A. Soluii apoase sau emulsii ulei/ap
B. Substane iritante pentru esuturi
C. Suspensii apoase sterile i apirogene
D. Soluii sterile i apirogene cu coninut de substane tensioactive
E. Volume mari de soluii (prerfuzii)
(pag. 78-79)
F1601104. Sunt reacii de biotransformare de faz II (conjugri):

A. Glucuronoconjugarea
B. Acetilarea
C. O-, S-, N-metilarea
D. Glutation-conjugarea
E. Decarboxilarea
(pag. 128)
F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele

medicamente:
A. rifampicina
B. paracetamol
C. fenobarbital
D. griseofulvina
E. cimetidina
(pag. 120-121)
F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de

transport:
A. pielea
B. placenta
C. mucoasa sublinguala
D. mucoasa intestinului subtire
E. mucoasa rectala
(pag. 47-48)
F2101107. In cazul caii de administrare sublinguala propriu-zisa, sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. se foloseste atat pentru actiunea generala, cat si locala
B. mucoasa este lipidica, fara pori, permeabila pentru substante lipofile
C. este o cale de urgenta
D. nivelele plasmatice ale substantelor absorbite prezinta doua picuri
E. comprimatele administrate sunt de talie mare, dar usoare
(pag. 67-68)
F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele
17
Rezidentiat 2004
18
caracteristici:
A.
B.
C.
D.
E.
diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni

circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie
dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os
avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice
nivelurile serice prezinta un singur pic
(pag. 72-73)
F2101109. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:

A. difuzeaza substantele lipofile
B. include transfer specializat
C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice
D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000
E. nu depinde de modificarile de pH sanguin
(pag. 92)
F2101110. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:

A. metabolizeaza substante lipofile si hidrofile
B. prezinta specificitate de substrat
C. utilizeaza oxigen molecular
D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea
E. depind de citocromul P450 redus
(pag. 112-113)
F2101111. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:

A. iod
B. fier
C. tetraciclina
D. tiopental
E. hexobarbital
(pag. 98)
F2101112. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a
medicamentelor:
A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva
C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali
D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa
E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea
riscului aparitiei reactiilor adverse
(pag. 137)
F2101113. Precizati care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasa (i.v.):

A. hemolitice
B. cu pH diferit de cel sanguin
C. care precipita proteinele plasmatice
D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
E. iritante tisulare
(pag. 77, 78)
F2101114. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:

A. cu masa mica
18
Rezidentiat 2004
19
B.
C.
D.
E.
nedisociate
lipofile
cationi trivalenti
legate de proteine
(pag. 49, 64)
F2101115. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenta absorbtia si biodisponibilitatea

anumitor medicamente prin urmatoarele interactiuni directe sau indirecte:
A. formarea de chelati greu absorbabili cu ionii bi- si trivalenti
B. adsorbtia moleculelor de substanta activa
C. cresterea pH-ului gastric
D. favorizarea absorbtiei tetraciclinelor
E. reducerea hidrosolubilitatii acizilor
(pag. 63)
F2101116. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile
B. fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic
C. nu difuzeaza hormonii sexuali
D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii
E. difuziunea este crescuta de catre ocitocice
(pag. 94, 95)
F2101117. Notati consecintele posibile ale inductiei enzimatice:

A. stimularea sintezei proteice microzomale
B. modificarea aspectului electronomicroscopic al reticulului endoplasmatic
C. cresterea greutatii ficatului
D. intensificarea actiunii farmacodinamice a unor medicamente
E. aparitia tolerantei la unele medicamente
(pag. 122)
F2101118. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru:

A. starea amorfa
B. starea anhidra
C. formele metastabile
D. starea hidratata
E. starea cristalina
(pag. 31)
F2101119. Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. in intoxicatii trebuie scurtcircuitat
B. participa medicamente liposolubile
C. participa medicamente bazice
D. participa medicamente acide
E. participa exclusiv medicamentele administrate per os
(pag. 101)
F2101120. Urmatoarele medicamente, la concentratii plasmatice din zona terapeutica, satureaza

sistemele enzimatice care le metabolizeaza, urmand o cinetica de tip Michaelis-Menten:
A. rifampicina
B. fenitoina
C. griseofulvina
19
Rezidentiat 2004
20
D. teofilina
E. fenobarbital
(pag. 113)
F2101121. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii
totale de apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri:
A. insuficienta renala
B. gravida
C. nou-nascut
D. obez
E. varstic
(pag. 97, 100)
F2101122. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica:

A. hidrosolubilitatea medicamentului
B. liposolubilitatea medicamentului
C. caracterul acid al medicamentului
D. caracterul bazic al medicamentului
E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice
(pag. 101, 141)
F2101123. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian, acatizie,
diskinezie):
A. butirofenone
B. diazepine i oxazepine
C. fenotiazine piperazinilalchilice
D. fenotiazine aminoalchilice
E. fenotiazine piperidilalchilice
(pag. 121-122)
F2101124. Clorpromazina poate induce urmatoarele RA:

A. somnolenta
B. efecte toxice hepatice
C. reactii alergice
D. tulburari extrapiramidale intense
E. reactivarea crizelor epileptice
(pag. 123-125)
F2201125. Calea orala de absorbtie a medicamentelor :

A. are o latenta redusa
B. este utila mai ales pentru administrari repetate si tratament de intretinere
C. biodisponibilitatea este inferioara cailor parenterale
D. se utilizeaza doar pentru a obtine un efect sistemic
E. se utilizeaza frecvent pentru administrarea insulinei
(pag. 46-171)
F2201126. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt
adevarate:
A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala
B. se pot administra gaze si lichide volatile
C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima
D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata
E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.
20
Rezidentiat 2004
21
(pag. 46-171)
F2201127. Calea intravenoasa:

A. este indicata in urgente
B. permite administrarea suspensiilor sterile si apirogene cu particule fine
C. are o latenta a efectului foarte scurta
D. permite administrarea unor substante iritante pentru tesuturi
E. are avantajul de a evita toate efectele primului pasaj .
(pag. 46-171)
F2201128. Bariera hemato-encefalica:

A. nu contine sisteme membranare de transport activ
B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial
C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu
D. este traversata cu usurinta de dopamina
E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice.
(pag. 46-171)
F2201129. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:
A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul
B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice
C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice
D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta
E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.
(pag. 46-171)
F2201130. Circuitul entero-hepatic:

A. se desfasoara pentru medicamentele administrate per os sau pe alte cai
B. are drept consecinta cresterea vitezei de eliminare a medicamentelor
C. scade durata de actiune a medicamentelor
D. apare in cazul rifampicinei si eritromicinei
E. poate favoriza unele efecte adverse.
(pag. 46-171)

A. apare in aproximativ 3 saptamani
B. este favorizata de dozele mari de medicament
C. poate fi produsa de fenobarbital
D. duce la cresterea efectului terapeutic in timp
E. poate fi produsa de insecticidele halogenate.
(pag. 46-171)
F2201132. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea renala a medicamentelor sunt adevarate:
A. se realizeaza doar prin mecanisme active
B. secretia tubulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
C. medicamentele legate puternic de proteinele plasmatice se elimina rapid
D. eliminarea renala este influentata negativ de insuficienta cardiaca
E. viteza de eliminare a medicamentelor creste cu numarul sectoarelor hidrice in care se distribuie.
(pag. 46-171)
F2201133. Eliminarea pe cale cutanata:

A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare
21
Rezidentiat 2004
22
B.
C.
D.
E.
poate aparea in cazul iodurilor

nu prezinta importanta terapeutica
prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As
poate aparea in cazul barbituricelor.
(pag. 46-171)
F2201134. Filtrarea:
A. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie
B. este caracteristica substantelor lipofile
C. se face cu consum de energie
D. are nevoie de sisteme speciale de transport
E. se realizeaza la nivelul porilor membranei.
(pag. 46-171)
F2201135. Difuziunea simpla:

A. se realizeaza cu consum de energie
B. este in functie de gradul de ionizare al substantei
C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare
D. este caracteristica substantelor hidrofile
E. implica competitia pentru transportor.
(pag. 46-171)
F2201136. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie:

A. filtrarea
B. difuziunea simpla
C. difuziunea facilitata
D. transportul activ
E. pinocitoza.
(pag. 46-171)
F2201137. Calea de administrare a unui medicament se alege:

A. functie de starea bolnavului
B. functie de locul unde dorim efectul
C. functie de viteza cu care dorim efectul
D. functie de caracteristicile medicamentului
E. functie de receptorii pe care actioneaza.
(pag. 46-171)
F2201138. Care din urmatoarele cai de administrare sunt cai naturale:

A. sublinguala
B. vaginala
C. intravenoasa
D. cutanata
E. intrarahidiana.
(pag. 46-171)
F2201139. Care din urmatoarele cai sunt folosite doar pentru efecte sistemice:
A. intrapericardic
B. sublingual
C. oral
D. subcutanat
E. cutanat.
22
Rezidentiat 2004
23
(pag. 46-171)
F2201140. Care sunt factorii fiziologici care pot influenta absorbtia orala a unui medicament:
A. PH-ul
B. timpul de golire al stomacului
C. prezenta altor medicamente
D. diareea
E. temperatura mediului ambiant.
(pag. 46-171)
F2201141. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:
A. sarurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.
(pag. 46-171)
F2201142. Absorbtia orala:

A. nu este influentata de vascularizatia locala
B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase
C. nu este influentata de continutul intestinal
D. nu este influentata de flora microbiana digestiva
E. este influentata de peristaltismul intestinal.
(pag. 46-171)
F2201143. Avantajele caii orale sunt:

A. este o cale naturala
B. se preteaza la administrari repetate
C. biodisponibilitatea este superioara cailor parenterale
D. se pot administra substante cu structura polipeptidica
E. latenta este scurta fiind o cale utilizata in urgente
(pag. 46-171)
F2201144. La administrarea sublinguala:

A. latenta este lunga
B. substantele absorbite sunt hidrofile
C. mucoasa sublinguala subtire favorizeaza absorbtia
D. saliva preia o parte din substanta medicamentoasa
E. se evita primul pasaj pulmonar
(pag. 46-171)
F2201145. Calea rectala:

A. se foloseste doar pentru efecte sistemice
B. evita intotdeauna primul pasaj hepatic
C. este folosita in urgente
D. este folosita la persoanele cu varsaturi, copii, inconstienti
E. nu este intotdeauna bine tolerata, aparand reflexul de respingere
(pag. 46-171)
F2201146. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta:

A. prin masaj
23
Rezidentiat 2004
24
B.
C.
D.
E.
prin vasoconstrictoare
prin pansamente ocluzive
la varstnici
in zone cu leziuni si inflamatii cutanate
(pag. 46-171)
F2201147. Care din substantele medicamentoase sunt conditionate sub forma de sisteme
transdermice:
A. adrenalina
B. nitroglicerina
C. aspirina
D. estradiolul
E. furosemidul
(pag. 46-171)
F2201148. Bariera hemato-encefalica :

A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite
B. Este traversata usor de substante disociate
C. Prezinta sisteme membranare de transport activ
D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui
E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.
(pag. 46-171)
F2201149. Trec placenta si trebuie evitate la gravide:

A. Tetraciclina
B. Ampicilina
C. Vitamina D
D. Fenitoina
E. Benzodiazepinele
(pag. 46-171)
F2201150. Etapele circuitului entero-hepatic sunt:

A. intestin - circulatie sistemica
B. intestin - vena porta
C. ficat - bila
D. ficat - circulatie sistemica
E. bila - stomac.
(pag. 46-171)
F2201151. Care medicamente se leaga ireversibil de substraturile receptoare:

A. fluostigmina
B. fenoxibenzamina
C. aspirina
D. hidrocortizonul
E. ranitidina.
(pag. 46-171)
F2201152. Care din urmatoarele medicamente sunt metaboliti activi ai altor substante:
A. paracetamolul
B. codeina
C. prednisonul
D. dopamina
24
Rezidentiat 2004
25
E. oxazepamul
(pag. 46-171)
F2201153. Care din afirmatiile referitoare la primul pasaj nu sunt adevarate:

A. reprezinta biotransformarea medicamentului inainte de a ajunge in circulatia sistemica arteriala
B. poate fi redus prin cresterea dozei sau schimbarea caii de administrare
C. calea intravenoasa evita orice prim pasaj
D. prin efectul primului pasaj medicamentele sunt intotdeauna inactivate
E. poate fi intestinal, hepatic, pulmonar.
(pag. 46-171)
F2201154. Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare:

A. oxidarea
B. conjugarea
C. reducerea
D. hidroliza
E. metilarea.
(pag. 46-171)
F2201155. Biotransformarea:
A. se face diferit la specii diferite
B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut
C. este redusa in hepatita cronica si ciroza
D. este crescuta de post
E. este crescuta de inhibitia enzimatica.
(pag. 46-171)
F2201156. Care din urmatoarele medicamente sunt inductoare enzimatice:

A. cloramfenicolul
B. cimetidina
C. fenobarbitalul
D. eritromicina
E. carbamazepina
(pag. 46-171)
F2201157. Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitoare enzimatice:

A. rifampicina
B. fumul de tutun
C. alcoolul in administrarea acuta
D. cimetidina
E. fenitoina.
(pag. 46-171)
F2201158. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate:
A. eliminarea se face prin mecanism activ
B. eliminarea creste cu cresterea filtrarii glomerulare
C. se elimina biliar orice substanta administrata parenteral
D. medicamentele eliminate biliar intra in circuitul enterohepatic
E. eliminarea biliara a unor antibiotice este benefica in infectii biliare.
(pag. 46-171)
F2201159. Care din urmatoarele medicamente pot fi administrate sublingual:
25
Rezidentiat 2004
26
A.
B.
C.
D.
E.
neostigmina
nitroglicerina
captopril
izoprenalina
nifedipin
(pag. 46-171)
F2201160. Intravenos:
A. nu se pot administra volume mari de solutie
B. se evita primul pasaj hepatic
C. se pot administra solutii nutritive
D. efectul apare rapid
E. nu se administreaza suspensii.
(pag. 46-171)
F2301161. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)
F2301162. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)
F2301163. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)
F2301164. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)
F2301165. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
26
Rezidentiat 2004
27
D. imipramina;
E. neostigmina.
(pag. 46-171)
F2301166. Viteza absorbtiei medicamentelor administrate oral in diferite forme farmaceutice descreste
in ordinea:
A. solutii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
B. solutii, emulsii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
C. solutii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate drajeuri;
D. drajeuri, comprimate, capsule, pulberi, suspensii, emulsii, solutii;
E. solutii, emulsii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate, drajeuri.
(pag. 46-171)
F2301167. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
(pag. 46-171)
F2301168. Medicamentele administrate parenteral:

A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),
subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);
C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)
F2301169. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;
E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)
F2301170. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)
F2301171. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
27
Rezidentiat 2004
28
(pag. 46-171)

A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)
F2301173. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
C. cai utilizate numai pentru medicamente;
D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si
devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)
F2301174. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)
F2301175. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
F2301176. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de
substanta medicamentoasa:
A. liposolubilitatea formei nedisociate;
B. doza si concentratia;
C. tipul membranei;
D. structura chimica;
E. greutatea moleculara (masa moleculara).
(pag. 46-171)
F2301177. Unele cai de administrare a medicamentelor sunt utilizate exclusiv pentru efectele locale, la
nivelul caii:
A. calea oculara;
B. calea intravenoasa;
C. calea intravaginala;
D. calea subcutanata;
E. calea intraarticulara.
28
Rezidentiat 2004
29
(pag. 46-171)
F2301178. Alegerea caii de administrare se face in functie de multiple considerente legate de bolnav si
medicament:
A. viteza instalarii efectului;
B. locul actiunii urmarite;
C. biodisponibilitatea medicamentului pe diferite cai;
D. costul tratamentului;
E. starea bolnavului.
(pag. 46-171)
F2301179. Dintre caile de administrare a medicamentelor sunt cai naturale:

A. calea sublinguala;
B. calea respiratorie;
C. calea intravenoasa;
D. calea intrarectala;
E. calea orala.
(pag. 46-171)
F2301180. Dintra caile de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale (parenterale):

A. calea subcutanata;
B. calea cutanata;
C. calea intramusculara;
D. calea intravenoasa;
E. calea oculara.
(pag. 46-171)
F2501181. Scade apa total din organism:

A. la femeia gravid
B. la btrni
C. la nou nscut
D. la prematur
E. n obezitate
(pag. 9)
F2501182. Medicamente metabolizate n metabolii cu alt tip de aciune

A. Fenilbutazona
B. Adrenalina
C. Acid acetilsalicilic
D. Codeina
E. Amitriptilina
(pag. 107)
F2501183. Consecinele distribuirii medicamentelor n toate compartimentele hidrice sunt:

A. creterea vitezei de eliminare
B. micorarea vitezei de eliminare
C. creterea timpului de njumtire plasmatic
D. scderea duratei de aciune
E. creterea duratei de aciune
(pag. 97)
F2501184. Se distribuie n toate cele trei spaii hidrice:

A. teofilina
29
Rezidentiat 2004
30
B.
C.
D.
E.
glicozide cardiotonice
dextrani
cefalosporine
alcool
(pag. 97)
F2501185. Medicamente metabolizate la metabolii activi cu acelai tip de aciune:

A. fenacetina
B. diazepam
C. codeina
D. adrenalina
E. prednison
(pag. 107)
F2501186. Medicamente metabolizate la metabolii cu toxicitate mare

A. sulfamide
B. izoniazida
C. adrenalina
D. paracetamol
E. acetilhidrazina
(pag. 108)
F2501187. Consecine negative ale primului pasaj hepatic:

A. concentraie plasmatic ineficient terapeutic
B. biodisponibilitate absolut redus
C. contraindicaie per os cnd E>75%
D. se administreaz per os cnd E>75%
E. doze mult mai mari la administrarea per os
(pag. 110)
F2501188. Clearance-ul hepatic este diminuat la vrstnici la urmtoarele medicamente:

A. diazepam
B. imipramina
C. fenilbutazona
D. propranolol
E. warfarina
(pag. 117)
F2501189. Se elimin prin secreie tubular activ:

A. substane acide
B. substane hidrosolubile
C. metabolii sulfoconjugai
D. substane liposolubile
E. metabolii glucuronoconjugai
(pag. 136)
F2601190. La proba machetelor protezelor totale:

A. se trimit sabloanele de ocluzie n cabinet;
B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie n cabinet;
C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul nchis;
D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa;
E. n prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor.
30
Rezidentiat 2004
31
(pag. 206)
F2601191. n tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare,

daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:
A. pacientul are un facies crispat;
B. rosul buzelor este diminuat;
C. santurile peribucale sunt accentuate;
D. dintii nu sunt vizibili
E. dintii sunt prea vizibili.
(pag. 214)
F2601192. Controlul extrabucal al machetelor:

A. se face n prezenta pacientului;
B. verifica corectitudinea realizarii n laborator a machetelor;
C. se face n prezenta tehnicianului;
D. verifica respectarea indicatiilor date prin sabloane si fisa;
E. medicul face doar controlul intrabucal, cel extrabucal fiind sarcina tehnicianului.
(pag. 206)
F2601193. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic:

A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului;
B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste;
C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei;
D. sa verifice nchiderea etansa a coridorului bucal;
E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila.
(pag. 212)
F2601194. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim:

A. n propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti;
B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC;
C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil;
D. sa se respecte libertatea mandibulei n propulsia de fonatie;
E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori.
(pag. 217)
F2601195. La controlul arcadelor artificiale se urmareste:

A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural;
B. naltimea frontalilor sa se ncadreze ntre planul de ocluzie si linia sursului;
C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound;
D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare;
E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cte trei dinti;
(pag. 207)
F2601196. Cnd verificam bazele din ceara urmarim:

A. sa aiba o buna stabilitate pe cmpul protetic;
B. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de nchidere palatinala posterioara;
C. sa intre n fundurile de sac ale modelelor functionale;
D. dintii sa respecte culoarea si forma notata n fisa;
E. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model.
(pag. 207)
F2601197. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca:
31
Rezidentiat 2004
32
A.
B.
C.
D.
n momentul verificarii gura sa fie ntredeschisa pentru a nu pune n tensiune musculatura de la periferie;
limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta;
pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze ct mai bine la cmpul protetic;
sa se faca presiuni alternative dreapta-stnga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a
verifica stabilitatea machetelor;
E. baza machetei superioare sa cuprinda ntreaga zona de nchidere posterioara.
(pag. 209)
32
Rezidentiat 2004
33
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
BIBLIOGRAFIE:
1. Farmacologie generala Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1202001. Antagonismul:
A. apare cand doua medicamente asociate actioneaza in sensuri opuse
B. este exclusiv unul chimic
C. antagonismul adrenalina-histamina este unul pe receptori de tip competitiv
D. antagonismul pilocarpina-atropina este unul fiziologic, de efect
E. antagonismul procaina-sulfamide se utilizeaza in terapie
(pag. 172-231)
F1202002. Care din afirmatiile referitoare la actiunea farmacodinamica sunt adevarate:

A. actiunea farmacodinamica secundara este cea mai utilizata in terapie
B. poate fi principala sau secundara
C. actiunea famacodinamica sistemica se manifesta la locul administrarii
D. inhibitia enzimatica este o actiune farmacodinamica la nivel celular
E. majoritatea actiunilor farmacodinamice sunt ireversibile
(pag. 172-231)
F1202003. Care din afirmatiile referitoare la latenta sunt adevarate:

A. este timpul scurs de la administrare pana la aparitia efectului
B. medicamentele administrate i.v. au o latenta mare
C. medicamentele legate in procent mare de proteinele plasmatice au o latenta redusa
D. fenobarbitalul are o latenta ultrascurta
E. preparatele retard au o latenta mai mica decat cele cu eliberare rapida
(pag. 172-231)
F1202004. Care din afirmaiile referitoare la starea receptorilor sunt adevrate:

A. numarul de receptori este reglat prin externalizare sau internalizare membranara
B. in up-regulation scade numarul de receptori ca urmare a cresterii concentratiei ligandului
C. down-regulation apare ca o consecinta a scaderii stimularii receptorilor
D. in down-regulation receptorii se externalizeaza
E. fenomenele de up si down-regulation au exclusiv implicatii toxicologice
(pag. 172-231)
F1202005. Care din afirmaiile referitoare la starea sistemelor enzimatice sunt adevrate:
A. este un factor de variabilitate dependent de medicament
B. bolile sistemelor enzimatice pot determina devieri de la raspunsul farmacodinamic normal
C. inductia enzimatica genereaza o actiune farmacodinamica exacerbata
D. inhibitia enzimatica produce o diminuare a reactiilor adverse
E. in cazul idiosincraziilor, deviatiile actiunii farmacodinamice sunt doar de ordin cantitativ
(pag. 172-231)
F1402006. Aciunea cardiotonic a digitalei este din punct de vedere farmacoterapeutic o aciune:
A. simptomatic
33
Rezidentiat 2004
34
B.
C.
D.
E.
paleativ
patogenic
de substituie
etiotrop
(pag. 182)
F1402007. Potena este:

A. proprietatea unui medicament de a influena un teritoriu ct mai limitat din organism
B. capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil
C. timpul scurs de la administrarea substanei medicamentoase pn la apariia efectului
D. capacitatea unei substane de a avea activitate biologic
E. intervalul de timp n care se menine efectul farmacologic al unui medicament
(pag. 175)
F1502008. Au timp de laten cel mai mic:

A. medicamentele legate de proteine plasmatice
B. medicamente cu mecanism indirect
C. medicamente care acioneaz prin metabolit activ
D. forme farmaceutice retard
E. medicamente administrate intravenos
(pag. 178)
F1502009. Medicamente administrate la 30 60 de minute dup mas:

A. anorexigene
B. orexigene
C. antiacide
D. hipoglicemiante
E. diuretice
(pag. 203)
F1502010. Teoria ocupaional (Ariens) a receptorilor consider c:

A. efectul agonistului este direct proporional cu numrul de receptori ocupai
B. efectul agonistului este direct proporional cu abilitatea de a produce un stimul dup legarea de receptor
C. efectul este direct proporional cu numrul de receptori activai
D. antagonistul posed activitate intrinsec
E. activitatea intrinsec maxim este produs de un agonist total
(pag. 221)
F1502011. Urmtoarele afirmaii sunt reale, cu excepia:

A. eficacitatea maxim se exprim prin efectul maxim
B. eficaciti maxime diferite rezult prin activiti intrinseci diferite
C. eficaciti maxime diferite prin aciuni receptori diferii
D. eficaciti maxime diferite prin polimorfism enzimatic
E. eficacitate maxim dependent de proprieti farmacocinetice i farmacodinamice
(pag. 177)
F1502012. Urmtoarele afirmaii sunt reale, cu excepia:

A. digitoxina are T 1/2 = 7 zile
B. clorpropamida are T 1/2 = 36 ore
C. digoxina are T1/2 = 4 zile
D. strofantina are T 1/2 = o zi
E. tolbutamida are T 1/2 = 6 ore
34
Rezidentiat 2004
35
(pag. 179)
F1502013. Urmtoarele medicamente au selectivitate pentru un subtip de receptori, cu excepia:

A. ranitidina
B. famotidina
C. izoprenalina
D. moclobemid
E. selegilin
(pag. 175)
F1602014. Antagonismul competitiv se caracterizeaz prin:

A. Competiie cu mediatorul fiziologic pentru acelai situs de legare la nivel receptorial
B. Activitate intrinsec maxim
C. Lipsa afinitii fa de receptor
D. pD2 prim - logaritmul negativ al concentraiei molare de antagonist care reduce la jumtate efectul
agonistului
E. mpiedicarea legrii mediatorului, antagonistul legndu-se de acelai receptor, dar pe un alt situs
(pag. 226-227)
F1602015. Este antagonism farmacodinamic utilizat n terapeutic:

A. Neostigmin + Suxametoniu
B. Neostigmin + D- tubocurarin
C. -adrenolitice + antidiabetice
D. Droperidol + fentanil
E. Tonicardiace + sruri de Ca i.v
(pag. 210-212)
F1602016. Este sinergism de potenare utilizat n terapeutic:

A. Tonicardiace + sruri de Ca i.v.
B. Antidiabetice orale + -adrenolitice
C. Parasimpatolitice + anticolinesterazice
D. Antihipertensive + diuretice
E. Neostigmin + suxametoniu
(pag. 210)
F1602017. Reglarea ascendent ("up regulation") a receptorilor este consecina:

A. Blocrii continue a receptorilor (antagoniti competitivi)
B. Stimulrii continue a receptorilor (agoniti farmacologici)
C. Creterii eliberrii de mediator n fanta sinaptic
D. Inhibrii recaptrii mediatorului
E. Inhibrii degradrii metabolice a mediatorului
(pag. 199)
F1602018. Sunt interaciuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism de

potenare) cu semnificaie clinic (risc crescut de reacii adverse):
A. Guanedidina + antidepresive triciclice
B. Antibiotice bactericide n faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. Tetracicline + sruri de Ca p.o.
D. Antidiabetice orale + -adrenolitice
E. Antidiabetice orale + diuretice tiazidice
(pag. 214)
F1602019. Urmtoarele proprieti caracterizeaz un anatagonist necompetitiv:
35
Rezidentiat 2004
36
A.
B.
C.
D.
E.
Afinitate pentru situsul de legare a mediatorului

Activitate intrinsec maxim
pA2 - logaritmul concentraiei pentru care trebuie dublat doza de agonist pentru a produce acelai efect
Legarea de receptor de un alt situs, mpiedicnd legarea normal a mediatorului fiziologic
Competiie cu mediatorul pentru legarea de receptor, raportul de legare fiind direct proporional cu
afinitatea compuilor.
(pag. 226-228)
F2102020. Una dintre urmatoarele caracteristici nu confera unui produs medicamentos calitatea retard:
A. forma farmaceutica retard
B. structura chimica de tip ester
C. secretia tubulara activa
D. reabsorbtia tubulara inalta
E. legarea de proteinele plasmatice in procent mare
(pag. 180)
F2102021. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. radicalii grefati pe nucleu confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune
farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
F2102022. In general, daca nu exista o recomandare precisa, este preferabil ca medicamentele sa fie
administrate in raport cu mesele:
A. inainte cu 30 minute
B. in timpul
C. imediat dupa
D. la 30 - 60 minute, dupa
E. 1 ora inainte sau 3 ore dupa
(pag. 203)
F2102023. Penicilinele injectabile se pot amesteca "in vitro" ( in seringa sau saci de perfuzie) cu:
A. aminoglicozide
B. solutie de clorura de sodiu izotonica
C. solutie glucozata izotonica
D. solutie de lactat de sodiu
E. solutie de carbonat acid de sodiu
(pag. 208, 209)
F2102024. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind potenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. se exprima prin DE50
B. potenta relativa este raportul dozelor echiactive
C. depinde de afinitatea pentru substrat
D. se exprima prin efectul maxim
E. este data de proiectia curbei pe abscisa
(pag. 175, 176)
F2102025. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. formele retard au latenta lunga
36
Rezidentiat 2004
37
B.
C.
D.
E.
latenta cea mai mica este pe calea orala

medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare
substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mare
mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)
F2102026. Rezultatele cercetarilor de farmacologie experimentala, efectuate pe rozatoare mici, au

valoare orientativa limitata, la extrapolarea pe om, deoarece urmatoarele propozitii sunt adevarate, cu
exceptia :
A. sunt animale nocturne, mai active noaptea
B. multe bioritmuri diurne sunt inversate fata de om
C. sistemele oxidazice microzomale hepatice sunt mai active fata de om
D. pot avea unele sisteme enzimatice specifice, absente la om
E. studiile nu sunt efectuate in sistem dublu orb
(pag. 116, 205)
F2202027. Care din urmatorii factori ce influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti de
medicament:
A. structura chimica
B. rata absorbtie / epurare
C. doza
D. calea de administrare
E. coeficientul de partaj lipide / apa.
(pag. 172-231)
F2202028. Care din urmatorii factori care influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti
de organism :
A. specia
B. locul actiunii
C. starea sistemelor enzimatice
D. calea de administrare
E. sexul.
(pag. 172-231)
F2202029. Care sunt parametrii actiunii farmacodinamice:

A. pH-ul
B. calea de administrare
C. latenta
D. ritmul de administrare
E. mecanismul de actiune.
(pag. 172-231)
F2202030. Care afirmatii sunt adevarate pentru selectivitate:

A. este proprietatea unei substante de a avea eficacitate maxima
B. este consecinta concentrarii medicamentului in organul sau tesutul respectiv
C. cu cat un medicament este mai selectiv, cu atat riscul de reactii adverse e mai mare
D. selectivitatea nu e influentata de doza
E. selectivitatea este o caracteristica a agonistilor farmacologici.
(pag. 172-231)
F2202031. Care din urmatorii compusi nu sunt selectivi:

A. salbutamol
B. dobutamina
37
Rezidentiat 2004
38
C. atenolol
D. ranitidina
E. diclofenacul
(pag. 172-231)
F2202032. In ce conditii latenta este scurta:

A. administrare orala
B. legare in procent redus de proteinele plasmatice
C. substante ce actioneaza prin metabolitul activ
D. medicamente retard
E. medicamente cu mecanism indirect.
(pag. 172-231)
F2202033. Actiunea farmacodinamica:

A. este intodeauna sistemica
B. este intotdeauna reversibila
C. este stimulatoare si/sau inhibitoare
D. este intotdeauna neselectiva
E. este intotdeauna directa pe receptori.
(pag. 172-231)
F2202034. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. nucleul beta-feniletilamina confera selectivitate pentru receptorii colinergici
B. un radical voluminos pe azotul nucleului beta-feniletilamina face molecula mai putin selectiva pe beta2
C. derivatii N-metilati ai acidului barbituric au coeficientul de partaj lipide /apa scazut
D. lipsa gruparilor OH fenolice pe nucleul beta-feniletilamina face compusii mai hidrofili
E. radicalul nitro pe nucleul benzodiazepinic confera proprietati hipnotice
(pag. 172-231)
F2202035. In stabilirea dozei nu trebuie sa se tina cont de:

A. varsta
B. greutate
C. suprafata corporala
D. reactivitate placebo
E. starea de functionare a organelor ce participa la epurarea medicamentelor
(pag. 172-231)
F2202036. Care din asocieri sunt permise in vitro:

A. Heparina-gentamicina
B. Aminoglicozide -peniciline
C. Saruri de calciu -tetraciclina
D. Peniciline -bicarbonat de sodiu
E. Butilscopolamina -metamizol
(pag. 172-231)
F2302037. In functie de latenta actiunii famacodinamice (timpul de debut al efectului) in urgente se

aleg urmatoarele categorii de medicamente:
A. medicamente cu perioada de latenta scurta si foarte scurta;
B. forme farmaceutice retard;
C. substante care actioneaza prin metabolit activ;
D. medicamente legate de proteinele plasmatice in procent mare;
E. medicamente cu mecanism indirect de actiune.
38
Rezidentiat 2004
39
(pag. 172 - 231)
F2502038. Tipurile de aciune farmacodinamic se clasific dup diferite criterii, cu excepia:

A. utilitate terapeutic
B. revesibilitate
C. selectivitate
D. metabolizare
E. sensul aciunii
(pag. 180181)
F2502039. Sunt cunoscute urmtoarele modele de relaii cantitative structur chimic-aciune

farmacodinamic, cu excepia:
A. modelul Free-Wilson
B. modelul Ariens
C. modelul Hansch
D. modelul Wolf
E. modelul MTD Simons
(pag. 187)
F2502040. Morfina are aciune analgezic superioar analgezicelor de tip antipiretic pentru c este:
A. agonist total al receptorilor opioizi i k
B. agonist parial al receptorilor k
C. acioneaz periferic la nivelul zonei de generare a durerii
D. produce dependen
E. agonist-antagonist pe receptorii opioizi
(pag. 192)
F2502041. La altitudini foarte mari:

A. crete capacitatea de metabolizare a medicamentelor
B. pragul durerii crete
C. potena analgezicelor scade
D. crete secreia de hormon antidiuretic
E. crete difuziunea tisular amedicamentelor
(pag. 202)
F2502042. Medicamente administrate dimineaa, nainte de mas cu 30 minute:

A. anorexigene
B. antihelmintice
C. orexigene
D. stimulatoare ale secreiei gastrice
E. substitueni ai secreiei gastrice
(pag. 203)
F2502043. Bioritmuri circadiene sunt:

A. enzimatice
B. cardiace
C. electrice a creierului
D. respiratorii
E. a temperaturii corpului
(pag. 204)
F2502044. Determin sinergism de potenare:

A. warfarina asociat cu acid acetilsalicilic
39
Rezidentiat 2004
40
B.
C.
D.
E.
clorpropamida cu hidroclorotiazida
guanetidina cu antidepresive triciclice
peniciline cu tetracicline
tubocurarina cu gentamicina
(pag. 214)
F2602045. La adaptarea protezelor totale, contactele premature n propulsie se vor suprima dupa
regula:
A. DUML;
B. MUDL;
C. LUBL;
D. BULL;
E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)
F2602046. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza:
A. hipocloriti alcalini;
B. acizi concentrati;
C. acizi diluati;
D. enzime;
E. peroxizi alcalini
(pag. 234)
F2602047. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel:

A. sa efectueze acest control n prezenta pacientului;
B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete;
C. sa accentueze gravarea la linia Ah;
D. sa verifice pozitia corecta a dintilor;
E. sa verifice contactele dento-dentare n relatie centrica
(pag. 223)
F2602048. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel:

A. se aplica mai nti proteza superioara;
B. se aplica mai nti proteza inferioara;
C. se folosesc anestezice de contact pentru a nlatura senzatia de voma;
D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare ncepnd cu deschiderea usoara a gurii;
E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali
(pag. 224)
F2602049. Dupa aplicarea protezei totale n cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele
recomandari;
A. folosirea arcadelor artificiale n aceeasi maniera ca si dintii naturali;
B. protezele se tin n cavitatea bucala doar n timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti;
D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta n primele zile
(pag. 232)
F2602050. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care mpiedica intercuspidarea maxima
daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
40
Rezidentiat 2004
41
D. DUML;
E. Se slefuiesc vrfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)
si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
(pag. 227)
si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pna la 1 mm, se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
(pag. 227)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1202053. Care afirmatii sunt adevarate:
A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante
B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic
C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare
D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse
E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la absorbtia sa
(pag. 172-231)
F1202054. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate:

A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a dou functii fiziologice diferite
B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator
C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze
mari este proagregant plachetar
D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul
vascular dar in doze mici actioneaza proagregant
E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat
(pag. 172-231)
F1202055. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe
receptori diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
(pag. 172-231)
F1202056. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
41
Rezidentiat 2004
42
A.
B.
C.
D.
E.
potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare
potenta depinde de afinitatea fata de substrat
agonistii totali au activitate intrinseca maxim
medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct
durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare
(pag. 172-231)
F1202057. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate:

A. antagonistii au afinitate pentru receptori
B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic
C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici
D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii
E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice
(pag. 172-231)
F1202058. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie:

A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. tetraciclina-saruri de calciu
C. fentanil-droperidol
D. alcool-benzodiazepine
E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K
(pag. 172-231)
F1202059. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator:

A. parasimpatoliticele la nivel cardiac
B. opioidele la nivelul SNC
C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive
D. barbituricele la nivel cardio-vascular
E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice
(pag. 172-231)
F1202060. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente:

A. diureticele seara
B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa
C. antiacidele dupa masa
D. digitalicele inainte de masa
E. antihistaminicele H2 de obicei seara
(pag. 172-231)
F1202061. Factorii dependeni de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:

B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice
(pag. 172-231)
F1202062. Fenomenul de up-regulation:

A. inseamna cresterea numarului de receptori
B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor
C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi
D. sta la baza tolerantei
42
Rezidentiat 2004
43
E. sta la baza efectului rebound

(pag. 172-231)
F1302063. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
(pag. 172-231)
F1302064. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172-231)
F1302065. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172-231)
F1302066. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
(pag. 172-231)
F1302067. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172-231)
F1302068. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172-231)
43
Rezidentiat 2004
44
F1302069. Ce proprietati au agonistii partiali?

A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. activitate intrinseca zero.
(pag. 172-231)
F1302070. Ce proprietati au agonistii totali?

A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.
(pag. 172-231)
F1302071. Ce proprietati au antagonistii?

A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172-231)
F1302072. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare.
(pag. 172-231)
F1302073. In privinta interactiunii medicament-receptor:

A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172-231)
F1302074. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice

precum si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica.
(pag. 172-231)
F1302075. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:

A. stabil;
44
Rezidentiat 2004
45
B.
C.
D.
E.
instabil;
putin stabil;
in conditii biolgice este desfacut cu dificultate;
in conditii biolgice este desfacut usor;
(pag. 172-231)
F1302076. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172-231)
F1302077. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:

A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
(pag. 172-231)
F1402078. Au o aciune farmacodinamic indirect:

A. noradrenalina
B. reserpina
C. neostigmina
D. acetilcolina
E. nizatidina
(pag. 181)
F1402079. Calitatea retard a unui medicament se datorete:

A. cii sale de administrare
B. formei farmaceutice
C. numrului de receptori ocupat de substana medicamentoas
D. structurii chimice modificate intenionat
E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard
(pag. 180)
F1402080. Care dintre urmtoarele afirmaii privind latena aciunii farmacodinamice a unui
medicament este(sunt) corect(corecte):
A. medicamentele din aceeai grup farmacodinamic au o laten identic
B. formele farmaceutice retard au o laten mai mare dect formele cu eliberare rapid
C. substanele medicamentoase care acioneaz prin metabolitul activ au o laten scurt
D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten mai mare
E. n urgenele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten scurt i foarte scurt
(pag. 178)
F1402081. Medicamentele antagoniti competitivi au urmtoarele caracteristici:

A. diminu pn la anulare efectul maxim al agonistului specific
B. au afinitate i sunt capabile s se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agonitilor specifici
C. se leag de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific i schimb conformaia
receptorului, mpiedicnd legarea agonistului
45
Rezidentiat 2004
46
D. diminu potena agonitilor specifici prin competiia pentru receptori

E. nu au activitate intrinsec i nu sunt capabili s declaneze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar i
blocheaz
(pag. 226)
F1402082. Pot induce efecte bisens (stimulator i inhibitor) urmtoarele medicamente:

A. aspirina
B. atropina
C. adrenalina
D. levomepromazina
E. nifedipina
(pag. 174)
F1402083. Precizai situaiile n care se urmrete n terapeutic un sinergism de potenare:

A. fentanil+droperidol
B. verapamil+metoprolol
C. atenolol+tolbutamid
D. amlodipin+indapamid
E. ampicilin+gentamicin
(pag. 210)
F1402084. Precizai situaiile n care sinergismul de potenare este evitat n terapeutic:

A. analgezic-neuroleptic
B. tranchilizante-alcool
C. sulfamid hipoglicemiant-beta adrenolitic
D. antihipertensiv-diuretic
E. anestezic general-tranchilizant
(pag. 210)
F1402085. Reprezint o interaciune prin mecanism farmacodinamic asocierea dintre:

A. contraceptivele orale-rifampicin
B. sulfamidele antidiabetice-fenilbutazon
C. sulfamidele antidiabetice-beta adrenolitice
D. tranchilizante-hipnotice
E. glucocorticoizi-barbiturice
(pag. 212)
F1402086. Ritmul administrrii unui medicament influeneaz:

A. durata efectului farmacodinamic
B. intensitatea aciunii farmacodinamice
C. latena efectului farmacodinamic
D. timpul efectului maxim al substanei medicamentoase
E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice i tisulare
(pag. 191)
F1402087. Selectivitatea unei substane medicamentoase:

A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil
B. poate fi consecina existenei unor subtipuri de receptori specifici, n anumite esuturi
C. apare ca urmare a realizrii unei concentraii mai mari de medicament ntr-un anumit esut, secundar unei
permeabiliti crescute a membranelor acelui esut
D. este proprietatea unui medicament de a influena un teritoriu ct mai limitat din organism
E. se exprim prin dozele eficace
46
Rezidentiat 2004
47
(pag. 174)
F1402088. Sinergismul de potenare:

A. apare cnd substanele medicamentoase asociate acioneaz pe receptori diferii
B. este uneori nedorit i evitat n terapeutic
C. efectul asocierii este mai mare dect suma efectelor separate
D. se ntlnete cnd medicamentele asociate acioneaz pe acelai tip de receptori
E. uneori asocierile cu sinergism de potenare trebuie fcute cu precauii de reducere a dozelor
(pag. 210)
F1402089. Sunt medicamente cu aciune selectiv pentru anumite subtipuri de receptori:

A. adrenalina
B. metoprololul
C. famotidina
D. selegilina
E. ondansetron
(pag. 175)
F1402090. Sunt medicamente cu aciune topic:

A. halotanul
B. carbonatul de calciu
C. pentazocina
D. procaina
E. tiopentalul
(pag. 180)
F1502091. Bolile autoimune ale receptorilor sunt:

A. miastenia gravis
B. hipercolesterolemia familial
C. diabet zaharat insulino-rezistent
D. boala Graves
E. feminizarea ftului masculin
(pag. 200)
F1502092. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare "up i "down ale receptorilor sunt:
A. modificri n intensitatea efectului
B. modificri n durata efectului
C. efect rebound
D. toleran
E. sensibilizare alergic
(pag. 199)
F1502093. Efectul bisens n funcie de doz se ntlnete n cazul:

A. adrenalinei la nivelul vaselor
B. acidului acetilsalicilic asupra agregrii plachetare
C. furosemidului asupra diurezei
D. morfinei asupra centrului respirator
E. pilocarpinei pe glandele salivare
(pag. 174)
F1502094. Exemple de asocieri medicamentoase incompatibile "in vitro:

A. kanamicina cu meticilina
47
Rezidentiat 2004
48
B.
C.
D.
E.
heparina cu gentamicina
barbiturat de sodiu cu colimicina sulfat
heparina cu clorpromazina
penicilina G cu cefalotina
(pag. 208)
F1502095. n cazul relaiei structur chimic - efect se poate afirma c:

A. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii adrenergici
B. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii dopaminergici
C. gruparea lactonic este indispensabil aciunii cardiotonice
D. gruprile hidroxil ale heterozidelor cardiotonice sunt indispensabile activitii cardiotonice
E. radicalul metil la azotul de pe nucleul barbituric determin compui cu efect narcotic
(pag. 183)
F1502096. Urmtoarele afirmaii sunt reale:

A. efectul placebo este efectul atribuit unei substane placebo
B. placebo este o substan fr efect farmacodinamic obiectiv
C. placebo reactiv este persoana care raporteaz efect placebo
D. s-a stabilit o relaie ntre efectul placebo i gradul de inteligen
E. procentul efectelor placebo este diferit, n circumstane variate
(pag. 194)
F1502097. Urmtoarele afirmaii sunt reale:

A. antipireticele scad febra, dar i temperatura normal
B. antiastmaticele au efect n bronhoconstricie
C. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv n insuficiena cardiac
D. analepticele respiratorii stimuleaz centrii respiratori bulbari deprimai
E. tranchilizantele au efect n anxietate
(pag. 196)
F1502098. Variabilitatea farmacodinamic este dat de variabilitatea biologic n starea funcional a

sistemului receptor - efector ca:
A. desensibilizarea receptorilor
B. boli autoimune ale receptorilor
C. aberaii ale receptorilor induse de medicamentele mutagene i oncogene
D. numrul i capacitatea de legare a receptorilor
E. enzimopatii determinate genetic
(pag. 216, 217)
F1502099. Variabilitatea farmacologic anormal are:

A. reprezentare grafic prin curba frecven - distribuie cu alur de clopot
B. este determinat de tipul fiziologic
C. este consecina bolilor genetice
D. alur grafic polimodal
E. frecvena de distribuie 95% ce corespunde la distribuia 2
(pag. 230)
F1602100. Care dintre afirmaiile urmtoare este fals?

A. Hormonii estrogeni cresc cmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
B. Hormonii tiroidieni cresc cmpul receptorial 1-adrenergic
C. Hormonii estrogeni scad cmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
D. Hormonii tiroidieni scad cmpul receptorial 1-adrenergic
48
Rezidentiat 2004
49
E. Progesteronul scade numrul receptorilor oxitocinici

(pag. 199)
F1602101. Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat ?

A. Reglarea descendent ("down regulation") este procesul de scdere a numrului de receptori
B. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina internalizrii receptorilor n membran
C. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina stimulrii continue a receptorilor
D. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina blocrii continue a receptorilor
E. Reglarea descendent ("down regulation") este consecina externalizrii receptorilor n membran
(pag. 199)
F1602102. Care dintre urmtoarele afirmaii legate de relaia structur chimic - aciune
farmacodinamic este adevrat ?
A. Esterii tropanolului (tropinei) au aciune parasimpatolitic, iar ai pseudotropanolului (pseudotropinei) au
aciune anestezic local.
B. nlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al derivailor de morfinan (morfin, oximorfon)
cu radicalul alil coonduce la obinerea de antagoniti ai receptorilor opioizi.
C. Introducerea unor grupri hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei crete durata aciunii
farmacodinamice
D. Derivaii barbiturici N-metilai au aciune de durat lung i coeficient de reparie lipide/ap mai sczut
E. Catecolaminele penetreaz uor bariera hemato-encefalic, datorit prezenei gruprilor -OH pe nucleul
aromatic
(pag. 183-187)
F1602103. Cauzele posibile ale reactivitii particulare la medicaia SNC la vrstnici sunt:
A. Scderea capacitii de reglare homeostatic
B. Scderea numrului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescut la anticolinergice centrale)
C. Creterea cantitii de mediatori (catecolamine, serotonin, acetilcolin)
D. Creterea afinitii i a numrului receptorilor -adrenergici
E. Scderea numrului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reacii extrapiramidale frecvente la
neuroleptice)
(pag. 195-196)
F1602104. Concentraia ionilor de Na influeneaz capacitatea de legare a receptorilor opioizi astfel:

A. Creterea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru agoniti
B. Creterea concentraiei ionilor de Na scade afinitatea pentru agoniti
C. Creterea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru antagoniti
D. Scderea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru agoniti
E. Scderea concentraiei ionilor de Na crete afinitatea pentru antagoniti
(pag. 198)
F1602105. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare ascendent ("up regulation") sunt:
A. Efect rebound la oprirea administrrii medicaiei
B. Instalarea toleranei (obinuinei)
C. Apariia sindromului de abstinen la oprirea administrrii medicaiei
D. Diminuarea eficacitii medicaiei
E. Apariia tahifilaxiei
(pag. 199)
F1602106. Sunt boli autoimune ale receptorilor:

A. Boala Cushing
B. Miastenia gravis
C. Acromegalia
49
Rezidentiat 2004
50
D. Diabetul zaharat insulino-rezistent

E. Boala Basedow-Grave
(pag. 200)
F1602107. Sunt boli genetice ale receptorilor cu consecine farmacodinamice:

A. Hipercolesterolemia ereditar
B. Feminizarea ftului masculin
C. Fenilcetonuria
D. Acatalazia
E. Porfiria hepatic
(pag. 200)
F1602108. Un agonist complet se caracterizeaz prin:

A. Afinitate fa de receptori
B. Efect farmacologic submaximal
C. Efect farmacologic maxim
D. Activitate intrinsec
E. Lipsa activitii intrinseci
(pag. 224-225)
F2102109. Durata lunga a actiunii farmacodinamice este consecinta

A. legarii de proteinele plasmatice, in procent mare
B. afinitatii scazute pentru receptori
C. legaturii ionice cu receptorii, intarite prin punti de hidrogen
D. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
E. legaturii covalente cu receptorii
(pag. 178, 179)
F2102110. Eficacitatea maxima a unui medicament depinde de:

A. legarea de proteinele plasmatice
B. numarul de receptori activati
C. activitatea intrinseca
D. cinetica de metabolizare
E. calea de eliminare
(pag. 177)
F2102111. Antagonistii competitivi au urmatoarele proprietati:

A. au activitate intrinseca maxima
B. au afinitate pentru receptori
C. se leaga de receptori la nivelul unui situs diferit de cel al agonistului specific
D. diminua potenta agonistului, prin competitie
E. prin legarea de receptor, nu pot declansa efect farmacodinamic
(pag. 226)
F2102112. Antagonistii necompetitivi au urmatoarele proprietati:

A. nu au activitate intrinseca
B. diminua potenta agonistului specific
C. diminua pana la anulare efectul agonistului specific
D. se leaga de receptor pe un situs de legare diferit de al agonistului specific
E. impiedica legarea agonistului
(pag. 226)
50
Rezidentiat 2004
51
F2102113. Precizati asocierile finalizate cu sinergism de potentare utilizat in terapeutica:

A. anestezic general + tranchilizant
B. alcool + medicamente deprimante SNC
C. analgezic + neuroleptic
D. antihipertensiv + diuretic
E. adrenalina + histamina
(pag. 210, 211)
F2102114. Sunt antagonisme nedorite in terapeutica:

A. naloxon + morfina
B. vitamina K + anticoagulante cumarinice
C. neostigmina + tubocurarina
D. diuretice tiazidice + antidiabetice
E. procaina + sulfamide antimicrobiene
(pag. 211, 212)
F2102115. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice

A. formele retard au latenta lunga
B. latenta cea mai mica este pe calea per os
C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare
D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
E. mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)
F2102116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind eficacitatea maxima a unui medicament, cu
exceptia:
A. se exprima prin efectul maxim
B. este data de proiectia curbei pe ordonata
C. depinde de activitatea intrinseca
D. depinde de numarul de receptori ocupati
E. agonistii totali au potenta maxima
(pag. 176-178)
F2102117. Precizati ce proprietati au antagonistii totali:

A. activitate intrinseca maxima
B. activitate intrinseca zero
C. activitate intrinseca submaximala
D. afinitate pentru receptori maximala
E. afinitate pentru receptori zero
(pag. 177)
F2102118. Antagonistul competitiv se caracterizeaza prin:

A. afinitate pentru situsul agonistului fiziologic
B. activitate intrinseca
C. pA2
D. pD2
E. reduce efectul maxim al agonistului specific
(pag. 221, 226, 227)
F2102119. Variabilitatea farmacologica anormala se caracterizeaza prin:

A. alura grafica polimodala
B. consecinta enzimopatiilor
51
Rezidentiat 2004
52
C. consecinta bolilor genetice si autoimune ale receptorilor

D. consecinta reglarii "up" sau "down"
E. frecventa 95% corespunde la distributia 2 DS
(pag. 218, 229-231)
F2102120. Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin:

A. alura de clopot gaussian unimodal
B. determinata de tipul fiziologic si HLA
C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
D. consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune
E. frecventa 95% corespunde la distributia de 1 DS.
(pag. 218, 229-231)
F2102121. Notati afirmatiile corecte privind factorii dependenti de organism ce influenteaza actiunea
farmacodinamica:
A. structura imuno-genetica din sistemul HLA confera o reactivitate particulara la anumite medicamente
B. varstele extreme influenteaza exclusiv indirect, prin modificarea profilului farmacocinetic
C. unele actiuni farmacodinamice apar exclusiv in prezenta unei stari patologice
D. enzimopatiile pot influenta actiunea farmacodinamica exclusiv calitativ
E. efectele farmacologice pot fi influentate de modificarea exclusiv cantitativa a starii receptorilor
(pag. 195-201)
F2102122. Notati afirmatiile corecte, privind datele de cronofarmacologie la om:

A. schema optima farmacografica, in corticoterapia de substitutie, prevede 2/3 din doza zilnica, dimineata
B. teofilina este de preferat intr-o singura doza mai inalta, seara
C. antiastmaticele adrenomimetice au potenta mai mare noaptea
D. antihipertensivele simpatolitice sunt mai eficace noaptea
E. antihistaminicele H2 sunt indicate o data pe zi, seara
(pag. 206, 207)
F2102123. Relatiile exponentiale doza-efect au urmatoarele caracteristici:

A. sunt relatii gradate
B. corespund ecuatiei y = ax + b
C. la o doza limita se atinge efectul maxim posibil
D. in grafic semilogaritmic, curba este o sigmoida cuantala
E. sunt valabile pentru substante ce actioneaza pe receptori specifici
(pag. 219-221)
F2102124. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. nucleul confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
F2102125. Calitatea retard se datoreste:

A. formei farmaceutice retard
B. structurii chimice de tip ester
C. secretiei tubulare active
D. reabsorbtiei tubulare inalte
52
Rezidentiat 2004
53
E. legarii de proteinele plasmatice in procent mare

(pag. 180)
F2102126. Notati afirmatiile adevarate, privind timpul de injumatatire (T1/2):

A. T1/2 este in general mai lung la soarece, comparativ cu omul
B. digitoxina are T1/2 7 zile
C. fenilbutazona are o variabilitate interindividuala a T1/2 de aproximativ 1-7 zile
D. la nou-nascut, cloramfenicolul are T1/2 de pana la 20 de ori mai scurt fata de adult
E. la anurici, streptomicina are T1/2 de pana la 30 de ori mai lung comparativ cu cel normal
(pag. 116-118, 179)
F2202127. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antagonism sunt adevarate:

A. poate duce la diminuarea sau anularea actiunii farmacodinamice
B. adrenalina si histamina sunt antagonisti fiziologici
C. in antagonismul chimic sunt blocate sediile de legare de pe receptori
D. histamina si antihistaminicele sunt antagonisti competitivi
E. penicilinele si aminoglicozidele sunt antagonisti fiziologici.
(pag. 172-231)
F2202128. Care din afirmatiile referitoare la agonisti sunt adevarate:

A. au afinitate dar nu prezinta activitate intrinseca
B. agonistii totali au activitate intrinseca maxima
C. agonistii partiali pot avea proprietati antagoniste in prezenta agonistului total
D. agonistii sunt substante ce blocheaza specific receptorii farmacologici
E. pentazocina este un agonist total al tuturor receptorilor opioizi.
(pag. 172-231)
F2202129. Antagonistii:
A. cresc efectele agonistilor
B. prezinta afinitate fata de receptorii farmacologici
C. antagonistii competitivi nu pot fi deplasati de pe receptori
D. antagonistii necompetitivi modifica conformatia receptorului impiedicand legarea agonistilor
E. prezinta o activitate intrinseca mai slaba decat a agonistilor.
(pag. 172-231)
F2202130. Coeficientul de partitie lipide / apa :

A. nu influenteaza profilul farmacocinetic
B. influenteaza indirect profilul farmacodinamic
C. depinde de raportul dintre gruparile hidrofobe si cele hidrofile
D. poate influenta calitativ actiunea farmacodinamica in cazul barbituricelor
E. aminele simpatomimetice cu coeficient de partitie lipide / apa mare nu prezinta efecte stimulatoare
centrale.
(pag. 172-231)
F2202131. Care din afirmatiile referitoare la indicele terapeutic sunt adevarate:

A. este raportul dintre DE 50 si DL 50
B. este raportul dintre DL 50 si DE 50
C. daca este < 10, medicamentul nu se poate utiliza in terapie
D. cand este > 10, medicamentul prezinta siguranta terapeutica
E. este raportul DL 1 / DE 99.
(pag. 172-231)
53
Rezidentiat 2004
54
F2202132. Care din afirmatiile referitoare la interactiunile farmacocinetice sunt adevarate:

A. apar in faza biofarmaceutica
B. interactiunea farmacocinetica NaHCO3 / barbiturice este utila in terapie
C. rifampicina accelereaza biotransformarea sulfonamidelor hipoglicemiante prin inductie enzimatica
D. pot sa apara in etapele de transport si biotransformare
E. barbituricele inhiba biotransformarea glucocorticoizilor prin inhibitie enzimatica.
(pag. 172-231)
F2202133. Latenta:
A. nu depinde de calea de administrare
B. este timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la aparitia efectului
C. este mai mare in cazul formelor farmaceutice retard
D. este mai mica in cazul medicamentelor cu mecanism indirect de actiune
E. poate diferi in cadrul aceleasi grupe farmacodinamice.
(pag. 172-231)
F2202134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica sunt adevarate:
A. nucleul confera afinitate selectiva pentru substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza afinitatea pentru substrat
C. structura chimica influenteaza atat afinitatea pentru substrat, cat si activitatea intrinseca
D. gruparile farmacofore distribuitoare influenteaza profilul farmacocinetic
E. nucleul beta-feniletilamina confera specificitate pentru receptorii opioizi.
(pag. 172-231)
F2202135. Fenomenul down - regulation:

A. consta in scaderea numarului de receptori
B. apare in cazul reducerii stimularii receptorilor
C. se poate produce prin internalizarea receptorilor in membrana
D. are drept consecinta fenomenul de toleranta
E. poate provoca efecte rebound.
(pag. 172-231)
F2202136. Agonistii:
A. nu se leaga de receptori
B. au afinitate pentru receptori
C. nu au activitate intrinseca
D. blocheaza ireversibil receptorul
E. pot fi totali sau partiali.
(pag. 172-231)

A. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii
B. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii antagoniste
C. efectul inhibitor apare prin inhibarea unei functii
D. efectul inhibitor apare prin stimularea excesiva a unei functii
E. efectul bisens inseamna efectul stimulator sau inhibitor functie de doza.
(pag. 172-231)
F2202138. Potenta:
A. este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica
B. se exprima prin doze toxice
C. depinde de afinitatea pentru substrat
54
Rezidentiat 2004
55
D. poate fi diferita la indivizi diferiti

E. este cu atat mai mare cu cat doza eficienta e mai mare.
(pag. 172-231)
F2202139. Eficacitatea maxima:

A. se exprima prin efectul maxim
B. agonistii totali au eficacitate maxima inferioara agonistilor partiali
C. este influentata in principal de activitatea intrinseca
D. analgezicele opioide au eficacitate maxima inferioara analgezicelor antipiretice
E. atingerea sa este limitata de aparitia efectelor adverse la doze mari.
(pag. 172-231)
F2202140. Latenta:
A. scurta este preferata in urgente
B. este timpul cat se mentine efectul medicamentului
C. este cantitatea de medicament care ajunge netransformata la locul de actiune
D. depinde de calea de administrare
E. este mai mare la formele retard decat la cele cu eliberare rapida.
(pag. 172-231)
F2202141. Care din urmatorii factori dependenti de organism sunt factori fiziologici:
A. tipul de sistem nervos
B. tipul de metabolism
C. structura imuno-genetica
D. insuficienta hepatica
E. febra
(pag. 172-231)
F2202142. Care din urmatorii compusi au durata lunga de actiune:

A. digitoxina
B. dopamina
C. omeprazol
D. benzatinpenicilina G
E. nifedipin.
(pag. 172-231)
F2202143. Durata actiunii farmacodinamice:

A. este timpul pana la aparitia efectului
B. se exprima prin timpul de injumatatire
C. nu influenteaza ritmul de administrare
D. este lunga la preparatele retard
E. este aceeasi pentru un medicament indiferent de specie.
(pag. 172-231)
F2202144. Actiunea farmacodinamica poate fi:

A. etiotropa
B. de substitutie
C. simptomatica
D. fiziopatologica
E. idiopatica
55
Rezidentiat 2004
56
(pag. 172-231)
F2202145. Care din urmatorii factori dependenti de medicament influenteaza actiunea

farmacodinamica:
A. specia
B. sexul
C. doza
D. ritmul de administrare
E. E. calea de administrare. (pag. 172-231)
F2202146. Care din urmatorii factori dependenti de organism influenteaza actiunea farmacodinamica:
B. coeficientul de partitie lipide - apa
C. mecanismul de actiune
D. starea receptorilor
E. starea patologica.
(pag. 172-231)
F2202147. Doza:
A. influenteaza cantitativ si calitativ actiunea medicamentului
B. nu influenteaza afinitatea pentru un anumit teritoriu sau subtip de receptori
C. poate influenta sensul actiunii unui medicament
D. se exprima intotdeauna in mg/kg corp
E. crescuta poate creste intensitatea efectului farmacodinamic
(pag. 172-231)
F2202148. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea de administrare a unui medicament:
A. medicamentele se administreaza doar pe cai naturale
B. calea de administrare a medicamentului este un factor ce tine de medicament
C. latenta unui medicament poate fi diferita functie de calea de administrare
D. orice medicament administrat pe orice cale are aceeasi actiune
E. calea de administrare poate influenta potenta unui medicament
(pag. 172-231)

A. medicamentul placebo contine o substanta farmacodinamic activa
B. o persoana placebo reactiva raporteaza un efect placebo
C. exista o relatie intre efectul placebo si gradul de inteligenta
D. efectul placebo nu prezinta importanta in terapie
E. efectul placebo se foloseste in evaluarea unui nou medicament introdus in terapie.
(pag. 172-231)

A. medicamentele ocitocice au efecte slabe asupra uterului gravid
B. copii sunt rezistenti la actiunea deprimantelor SNC
C. riscul de confuzie la cimetidina creste la batrani
D. la batrani poate scadea numarul unor tipuri de neuroni
E. varsta nu influenteaza activitatea farmacodinamica a unui medicament
(pag. 172-231)
56
Rezidentiat 2004
57

A. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv evident in insuficienta cardiaca
B. hipercalcemia scade toxicitatea glicozidelor cardiotonice
C. ciroticii au o sensibilitate particulara la morfina
D. modificarea tranzitului intestinal nu poate influenta actiunea unor medicamente
E. insuficienta renala poate determina modificarea posologiei pentru bolnav.
(pag. 172-231)
F2202152. Procesul de up-regulation:

A. reprezinta scaderea numarului de receptori
B. implica incetinirea degradarii receptorilor
C. implica internalizarea receptorilor
D. este consecinta cresterii stimularii receptorilor
E. explica efectul rebound al unor medicamente
(pag. 172-231)
F2202153. Procesul de down-regulation:

A. reprezinta scaderea numarului de receptori
B. este consecinta scaderii stimularii lor
C. implica internalizarea receptorilor
D. explica toleranta la unele medicamente
E. poate duce la cresterea eficacitatii medicamentului.
(pag. 172-231)
F2202154. Care din urmatoarele afectiuni sunt consecinta modificarii calitative a receptorilor:
A. anemia feripriva
B. miastenia gravis
C. boala Grave
D. hipercolesterolemia ereditara
E. parkinson
(pag. 172-231)
F2202155. Care din urmatorii factori dependenti de mediu pot influenta actiunea unui medicament:
A. alimentatia
B. temperatura corporala
C. momentul administrarii raportat la mese
D. altitudinea
E. stresul
(pag. 172-231)
F2202156. Care din urmatoarele medicamente se administreaza dimineata inainte de masa:

A. antiacidele
B. colereticele
C. iritantele mucoasei digestive
D. diureticele
E. purgativele
(pag. 172-231)
F2202157. Care din urmatoarele medicamente se administreaza seara inainte de culcare

A. Ranitidina
57
Rezidentiat 2004
58
B. Laxativele
C. Psihostimulantele
D. Antiparkinsoniene
E. Hipnoticele
(pag. 172-231)
F2202158. Sinergismul
A. Este o relatie ce apare la asocierea a doua sau mai multe medicamente
B. Apare cand medicamentele actioneaza in sens diferit
C. Poate fi competitiv si necompetitiv
D. Impune de multe ori reducerea dozelor medicamentelor asociate
E. Trebuie intotdeauna evitat in terapie
(pag. 172-231)
F2202159. Care din urmatoarele asocieri reprezinta sinergism de potentare

A. Codeina -aspirina
B. Fentanil -droperidol
C. Aspirina -paracetamol
D. Heparina -protamina
E. Warfarina -vitamina K
(pag. 172-231)
F2202160. Antagonismul:
A. Apare cand substantele actioneaza in sensuri opuse
B. Poate duce la scaderea efectului terapeutic
C. nu duce la anularea efectului farmacodinamic
D. Poate duce la inversarea efectului
E. Nu este util in terapie
(pag. 172-231)
F2202161. Este antagonism pe receptori asocierea:

A. Morfina -naloxon
B. Histamina -adrenalina
C. Aspirina -paracetamol
D. Pilocarpina -aspirina
E. Diazepam- flumazenil
(pag. 172-231)
F2202162. Care din urmatoarele interactiuni au mecanism farmacodinamic:

A. Tetraciclina -saruri de calciu
B. Anticoagulante cumarinice -barbiturice
C. Antidiabetice -diuretice tiazidice
D. Tranchilizante -alcool
E. Eritromicina -tetraciclina
(pag. 172-231)
F2202163. Asocierea glicozide cardiotonice-diuretice tiazidice:

A. este un antagonism fiziologic
B. duce la scaderea potasemiei
C. duce la scaderea toxicitatii glicozidelor cardiotonice
58
Rezidentiat 2004
59
D. necesita cresterea dozei de glicozid cardiotonic

E. necesita asocierea sarurilor de potasiu
(pag. 172-231)
F2202164. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare la asocierea unor medicamente ce actioneaza in acelasi sens
B. in sinergismul de potentare efectul asocierii este mai mic decat suma efectelor individuale
C. in sinergismul de aditie, efectul asocierii poate fi mai mic sau egal cu suma efectelor individuale
D. neuroleptanalgezia are la baza un sinergism de potentare
E. datorita efectului sinergic, codeina nu poate fi asociata cu paracetamolul
(pag. 172-231)

A. anticoagulantele de sinteza sunt mai active in insuficienta hepatica
B. analepticele respiratorii stimuleaza centrul respirator deprimat
C. antipireticele scad temperatura corpului cand nu exista febra
D. hipertiroidienii au o sensibilitate crescuta la narcotice
E. femeile sunt mai putin sensibile la medicamente cu actiune SNC decat barbatii
(pag. 172-231)
F2202166. Calitatea retard a unui medicament se datoreaza:

A. formei farmaceutice
B. structurii chimice
C. legarii reduse de proteinele plasmatice
D. distribuirii reduse in organism
E. reabsorbtiei tubulare in procesul de eliminare
(pag. 172-231)
F2302167. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare. (pag.
172 - 231)
F2302168. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172 - 231)
F2302169. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
59
Rezidentiat 2004
60
E. adrenalina.
(pag. 172 - 231)
F2302170. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172 - 231)
F2302171. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172 - 231)
F2302172. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente; E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172 - 231)
F2302173. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:

A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biologice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biologice este desfacut usor;
(pag. 172 - 231)
F2302174. In privinta interactiunii medicament-receptor:

A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172 - 231)
F2302175. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172 - 231)
60
Rezidentiat 2004
61
F2302176. Ce proprietati au antagonistii?

A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172 - 231)
F2302177. Ce proprietati au agonistii totali?

A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.
(pag. 172 - 231)
F2302178. Ce proprietati au agonistii partiali?

A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
E. activitate intrinseca zero. (pag.
172 - 231)
F2302179. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:

A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica.
(pag. 172 - 231)
F2302180. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals.
(pag. 172 - 231)
F2302181. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice

precum si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica. (pag. 172 - 231)
F2302182. Raportat la interactiunea medicament - receptor, medicamentele pot fi:
A. medicamente agoniste (agonisti totali) avand afinitate si activitate intrinseca asupra receptorilor;
61
Rezidentiat 2004
62
B. medicamente antgoniste avand numai activitate intrinseca;

C. medicamente agoniste (agonisti totali) avand numai afinitate pentru receptori;
D. medicamente antgoniste avand afinitate, fara activitate intrinseca;
E. medicamente agonisti partiali avand afinitate si un anumit grad de activitate intrinseca (mai mic decat
agonistii totali)
(pag. 172 - 231)
F2302183. Actiunea predominanta si selectiva a unui medicament (selectivitatea) asupra unui teritoriu
cat mai limitat din organism poate fi consecinta:
A. unei afinitati deosebite pentru componentele tesutului respectiv;
B. unei afinitati scazute pentru componentele tesutului respectiv;
C. unei permeabilitati crescute a membranelor tesutului respectiv;
D. existentei de subtipuri de receptori specifici in anumite tesuturi;
E. realizarii unei concentratii mai mari in tesutul sau organul respectiv.
(pag. 172 - 231)
F2302184. Potenta actiunii farmacodinamice a unui medicament este dependenta de:

A. afinitatea substantei active pentru substrat (numarul de receptori ocupati);
B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active;
C. organism;
D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active;
E. eficacitatea maxima.
(pag. 172 - 231)
F2302185. Eficacitatea maxima a actiunii farmacodinamice este dependenta de:

A. potenta;
B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active;
C. organism;
D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active;
E. activitate intrinseca (numarul de receptori pe care substanta activa ii poate activa sau bloca).
(pag. 172 - 231)
F2502186. Mecanisme farmacodinamice ale variabilitii farmacologice:

A. numrul i capacitatea de legare a R
B. concentraia agonistului fiziologic la nivelul R
C. inducia enzimatic
D. concentraia anumitor ioni la nivelul R
E. inhibiia enzimatic
(pag. 216)
F2502187. Melatonina este:

A. secretat de glanda hipofiz
B. hormonul ce genereaz ritmul circadian veghe somn
C. redus ca secreie cu vrsta
D. are un puternic efect antioxidant
E. activ pe receptori din structuri cerebrale i periferice
(pag. 205)
F2502188. Durata aciunii farmacodinamice este crescut de:

A. procentul mare delegare de proteinele plasmatice
62
Rezidentiat 2004
63
B. difuziunea n toate sectoarele hidrice

C. difuziunea prin bariera hematoencefalic
D. distribuirea selectiv ntr-un esut
E. fixarea greu reversibil de substrat
(pag. 188)
F2502189. Radical metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formeaz derivai barbiturici
Nmetilai, cu:
A. coeficient de partaj L/A ridicat
B. efect hipnotic
C. efect anticonvulsivant
D. efect narcotic
E. coeficient de partaj L/A sczut
(pag. 183)
F2502190. Variabilitatea farmacodinamic anormal se exprim grafic prin:

A. curbe bimodale
B. curb n clopot C. curb
sigmoid cuantal
D. curbe trimodale
E. variabilitate unimodal
(pag. 229,230)
F2502191. Caracteristica curbelor asocierii agonist-antagonist necompetitiv:

A. curbele sunt paralele
B. curbele au panta progresiv mai redus
C. reducerea pantei este cu att mai mare cu ct potena antagonistului necompetitiv este mai mare
D. curbele sunt deplasate spre dreapta cu un factor x
E. reducerea nlimii curbelor poate s fie 100%
(pag. 228)
F2502192. Relaia dozefect poate fi:

A. relaie gradat linear
B. relaie gradat exponenial
C. relaie cuantal tot sau nimic
D. relaie tip curb Gaus
E. relaia tip curb Trevan
(pag. 219)
F2502193. Biotransformarea medicamentului crescut la asocierea cu rifampicin

A. prednison
B. contraceptive orale
C. izoniazida
D. warfarina
E. glicozizi cardiotonici
(pag. 212)
F2602194. Tabletele Corega Tabs contin:

A. acid citric
B. EDTA
C. Clorura de benzal Konium 2,5%
63
Rezidentiat 2004
64
D. Perborat de sodiu
E. Peroxid de sodiu (pag. 234.)
F2602195. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate:
A. apa lui Javel;
B. Steradent
C. Deterdent;
D. Polident;
E. Corega Tabs
(pag. 234)
F2602196. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze:

A. montarea dintilor laterali nafara crestei;
64
Rezidentiat 2004
64
B.
C.
D.
E.
existenta unor margini vestibulareprea groase;

nefolierea torusului palatin;
erori de amprentare;
xerostomie
(pag. 226)
F2602197. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate:

A. pretentiile absurde ale pacientului;
B. dorinta de esec a pacientului
C. anxietatea deosebita a pacientului;
D. folosirea prafurilor adezive
E. vrsta pacientului
(pag. 230)
F2602198. Pentru igienizarea protezelor totale se folosesc:

A. peroxizii alcalini;
B. enzime;
C. acizi concentrati;
D. antiseptice;
E. pasta de dinti
(pag. 234)
F2602199. Dupa aplicarea protezelor totale:

A. functia fonetica se mbunatateste treptat;
B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor;
C. masticatia nu este modificata;
D. simtul gustativ este pierdut;
E. pacientul revine la control la 24-48 de ore
(pag. 230)
64
Rezidentiat 2004
65
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:

F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate:
A. au la baza mecanisme toxice
B. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar
D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar
(pag. 232-274)
F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate:

A. farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
B. morfina produce doar dependenta psihica
C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa
D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
E. farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale
(pag. 232-274)
F1203003. Insuficienta functionala:

A. apare la intreruperea administrarii cimetidinei
B. se poate evita prin administrarea de doze mari
C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate
D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
E. nu poate fi produsa de corticosteroizi
(pag. 232-274)
F1203004. Intoleranta dobandita:

A. are la baza enzimopatii
B. se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
C. se mai numeste hipersensibilizare
D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
(pag. 232-274)
F1203005. Sindromul de retragere:

A. este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor
B. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat
medicamentul
D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor
E. apare la beta-blocante
(pag. 232-274)
F1203006. Toleranta cronica:
65
Rezidentiat 2004
66
A.
B.
C.
D.
E.
consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
mitridatismul este o forma de toleranta cronica
se instaleaza foarte rapid
este ireversibila
se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)
F1403007. Care dintre reaciile de mai jos se ncadreaz n grupul reaciilor adverse de tip idiosincrazic:
A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante
B. citoliza hepatic produs de izoniazid
C. hemoliza produs de nitrofurantoin
D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol
E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)
F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

A. colchicina
B. metil-dopa
C. fenitoina
D. srurile de aur
E. citostaticele alchilante
(pag. 242)
F1403009. Pot provoca reacii adverse prin insuficien funcional, la ntreruperea brusc a
farmacoterapiei:
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
(pag. 264)
F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt urmtoarele, cu excepia:

A. se instaleaz repede
B. apare la prima administrare
C. poate fi complet
D. este reversibil
E. este de scurt durat dup ntrerupere
(pag. 259)
F1503011. Medicamente ce declaneaz tulburri la oprirea brusc a tratamentului sunt urmtoarele,

cu excepia:
A. barbiturice
B. clonidina
C. beta-adrenomimetice
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
(pag. 267)
F1503012. Pot produce colorarea dinilor n brun-violaceu sau gri-bleu:

A. antimalarice
B. citostatice
66
Rezidentiat 2004
67
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
(pag. 241)
F1503013. Urmtoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excepia:

A. aplazia medular la cloramfenicol
B. hemoliz cu anemie la medicamente oxidante
C. anemie megaloblastic la fenitoin
D. leucopenie la citostatice
E. trombopenie la ampicilin
(pag. 236)
F1503014. Urmtoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excepia:

A. kanamicin
B. minociclina
C. amikacina
D. furosemid
E. salicilai > 6 g/zi
(pag. 238)
F1503015. Urmtoarele medicamente produc fotoreacie la administrarea sistemic, cu excepia:

A. fenotiazine
B. bromuri
C. tetracicline
D. griseofulvin
E. acid nalidixic
(pag. 241)
F1603016. Sunt mecanisme implicate n instalarea toleranei cronice:

A. Instalarea inhibiiei enzimatice
B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation)
C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation)
D. Mecanismul imunoalergic
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F1603017. Sunt reacii adverse cu mecanism de producere imunologic:

A. Idiosincrazia
B. Alergia medicamentoas
C. Dependena
D. Tolerana acut (tahifilaxie)
E. Reaciile de tip toxic
(pag. 249)
F1603018. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic:

A. Dependena la morfinomimetice
B. Sindromul de abstinen
C. Acatalazia
D. ocul anafilactic
E. Intolerana dobndit
(pag. 245)
67
Rezidentiat 2004
68
F1603019. Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. ocul anafilactic;
C. Dermatita atopic;
D. Glomerulonefrita;
E. Boala serului
(pag. 251)
F1603020. Tolerana la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz:

A. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation)
B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation)
C. Instalarea induciei enzimatice
D. Modificarea densitii receptoriale prin internalizare
E. Instalarea inhibiiei enzimatice
(pag. 260)
F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare:

A. tahifilaxie
B. sindrom de rebound (ricoseu)
C. sindrom de abstinenta
D. obisnuinta
E. insuficienta de organ
(pag. 264)
F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cefalosporine
D. acidul acetilsalicilic
E. furosemid
(pag. 250)
F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este:
A. tratament fiziopatogenic
B. reducerea lenta a dozelor de medicament
C. reducerea rapida a dozelor de medicament
D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat
E. tratament simptomatic
(pag. 232)
F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic:
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia:

A. cocaina
B. amfetamina
68
Rezidentiat 2004
69
C. morfina
D. barbiturica
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. sunt nedorite si daunatoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianta deficitara
E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)
F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia:

A. prurit
B. eruptie acneiforma aseboreica
C. eritem nodos
D. pigmentare bruna tip boala Addison
E. toxicitate cohleara
(pag. 240-242)
F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice:
A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice
B. sindromul astmatic produs de propranolol
C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice
D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol
E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)
F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin:
A. aplazia medulara produsa de cloramfenicol
B. leucopenia produsa de citostatice
C. hemoragiile produse de heparina
D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina
E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)
F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
(pag. 232-274)
F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene:

A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
69
Rezidentiat 2004
70
(pag. 232-274)
F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina:

A. Isoxuprina
B. Salbutamolul
C. Ergometrina
D. Indometacinul
E. Sulfatul de magneziu
(pag. 232-274)

A. este caracteristica muschilor netezi
B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu glucocorticoizi
C. se poate evita crescand dozele
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective
E. are la baza cresterea numarului de receptori
(pag. 232-274)
F2203034. Efectul rebound:

A. se mai numeste withdrawal sindrome
B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti
C. are la baza un mecanism de down-regulation
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
E. este caracteristic morfinomimeticelor
(pag. 232-274)

A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor
B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei
C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate
D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute
E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza
(pag. 232-274)

A. respecta relatia doza-efect
B. este influentata de reactivitatea individuala
C. nu este influentata de calea de administrare
D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul
E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic
(pag. 232-274)
F2203037. Tahifilaxia:
A. este toleranta cronica
B. se instaleaza rapid
C. are ca mecanism un proces de up-regulation
D. duce la cresterea efectelor terapeutice
E. este ireversibila
(pag. 232-274)
F2503038. Sunt efecte secundare:

A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor
70
Rezidentiat 2004
71
B.
C.
D.
E.
somnolenta dupa fenobarbital

hemoliza produsa de medicamentele oxidante
socul anafilactic
aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol
(pag. 234- 236)
F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt:

A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar
C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar
D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar
(pag. 234- 237)
F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. porfiria cutanata produsa de sulfamide
(pag. 236- 241)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
B. mecanismul implicat "up-regulation"
C. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu antihistaminice H2
D. nu poate fi produsa de corticosteroizi
E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament
(pag. 266)
F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

A. tranchilizantele benzodiazepine
B. fenitoina
C. antineoplazice
D. litiu
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 269)
F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt:

A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu
B. anemia hemolitica imuna
C. rinita alergica
D. eritemul polimorf
E. citoliza hepatica produsa de izoniazida
(pag. 247)
F2603044. Captusirea directa presupune:

A. utilizarea de materiale cu vscozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna n prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
71
Rezidentiat 2004
72
(pag. 243)
F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-n laborator sau n cabinet, este indicata
cnd:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati n afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)
F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata n cazul cmpului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)

F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:
B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
(pag. 232-274)
F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:

A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
(pag. 232-274)
F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
(pag. 232-274)
F1203050. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:

A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
72
Rezidentiat 2004
65
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:

F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate:
A. au la baza mecanisme toxice
C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar
D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar
(pag. 232-274)
F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate:

A. farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
B. morfina produce doar dependenta psihica
C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa
D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
E. farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea administrarii cimetidinei
B. se poate evita prin administrarea de doze mari
C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate
D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
E. nu poate fi produsa de corticosteroizi
(pag. 232-274)

A. are la baza enzimopatii
B. se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
C. se mai numeste hipersensibilizare
D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
(pag. 232-274)

A. este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor
B. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat
medicamentul
D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor
E. apare la beta-blocante
(pag. 232-274)
F1203006. Toleranta cronica:
65
Rezidentiat 2004
66
A.
B.
C.
D.
E.
consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
mitridatismul este o forma de toleranta cronica
se instaleaza foarte rapid
este ireversibila
se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)
F1403007. Care dintre reaciile de mai jos se ncadreaz n grupul reaciilor adverse de tip idiosincrazic:
A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante
B. citoliza hepatic produs de izoniazid
C. hemoliza produs de nitrofurantoin
D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol
E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)
F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

A. colchicina
B. metil-dopa
C. fenitoina
D. srurile de aur
E. citostaticele alchilante
(pag. 242)
F1403009. Pot provoca reacii adverse prin insuficien funcional, la ntreruperea brusc a
farmacoterapiei:
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
(pag. 264)
F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt urmtoarele, cu excepia:

A. se instaleaz repede
B. apare la prima administrare
C. poate fi complet
D. este reversibil
E. este de scurt durat dup ntrerupere
(pag. 259)
F1503011. Medicamente ce declaneaz tulburri la oprirea brusc a tratamentului sunt urmtoarele,

cu excepia:
A. barbiturice
B. clonidina
C. beta-adrenomimetice
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
(pag. 267)
F1503012. Pot produce colorarea dinilor n brun-violaceu sau gri-bleu:

A. antimalarice
B. citostatice
66
Rezidentiat 2004
67
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
(pag. 241)
F1503013. Urmtoarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excepia:

A. aplazia medular la cloramfenicol
B. hemoliz cu anemie la medicamente oxidante
C. anemie megaloblastic la fenitoin
D. leucopenie la citostatice
E. trombopenie la ampicilin
(pag. 236)
F1503014. Urmtoarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excepia:

A. kanamicin
B. minociclina
C. amikacina
D. furosemid
E. salicilai > 6 g/zi
(pag. 238)
F1503015. Urmtoarele medicamente produc fotoreacie la administrarea sistemic, cu excepia:

A. fenotiazine
B. bromuri
C. tetracicline
D. griseofulvin
E. acid nalidixic
(pag. 241)
F1603016. Sunt mecanisme implicate n instalarea toleranei cronice:

A. Instalarea inhibiiei enzimatice
B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation)
C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation)
D. Mecanismul imunoalergic
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F1603017. Sunt reacii adverse cu mecanism de producere imunologic:

A. Idiosincrazia
B. Alergia medicamentoas
C. Dependena
D. Tolerana acut (tahifilaxie)
E. Reaciile de tip toxic
(pag. 249)

A. Dependena la morfinomimetice
B. Sindromul de abstinen
C. Acatalazia
D. ocul anafilactic
E. Intolerana dobndit
(pag. 245)
67
Rezidentiat 2004
68
F1603019. Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. ocul anafilactic;
C. Dermatita atopic;
D. Glomerulonefrita;
E. Boala serului
(pag. 251)
F1603020. Tolerana la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz:

A. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation)
B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation)
C. Instalarea induciei enzimatice
D. Modificarea densitii receptoriale prin internalizare
E. Instalarea inhibiiei enzimatice
(pag. 260)
F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare:

A. tahifilaxie
B. sindrom de rebound (ricoseu)
C. sindrom de abstinenta
D. obisnuinta
E. insuficienta de organ
(pag. 264)
F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cefalosporine
D. acidul acetilsalicilic
E. furosemid
(pag. 250)
F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este:
A. tratament fiziopatogenic
B. reducerea lenta a dozelor de medicament
C. reducerea rapida a dozelor de medicament
D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat
E. tratament simptomatic
(pag. 232)
F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic:
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia:

A. cocaina
B. amfetamina
68
Rezidentiat 2004
69
C. morfina
D. barbiturica
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. sunt nedorite si daunatoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianta deficitara
E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)
F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia:

A. prurit
B. eruptie acneiforma aseboreica
C. eritem nodos
D. pigmentare bruna tip boala Addison
E. toxicitate cohleara
(pag. 240-242)
F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice:
A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice
B. sindromul astmatic produs de propranolol
C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice
D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol
E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)
F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin:
B. leucopenia produsa de citostatice
C. hemoragiile produse de heparina
D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina
E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)
F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
(pag. 232-274)
F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene:

A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
69
Rezidentiat 2004
70
(pag. 232-274)
F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina:

A. Isoxuprina
B. Salbutamolul
C. Ergometrina
D. Indometacinul
E. Sulfatul de magneziu
(pag. 232-274)

A. este caracteristica muschilor netezi
B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu glucocorticoizi
C. se poate evita crescand dozele
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective
E. are la baza cresterea numarului de receptori
(pag. 232-274)

A. se mai numeste withdrawal sindrome
B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti
C. are la baza un mecanism de down-regulation
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
E. este caracteristic morfinomimeticelor
(pag. 232-274)

A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor
B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei
C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate
D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute
E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza
(pag. 232-274)

B. este influentata de reactivitatea individuala
C. nu este influentata de calea de administrare
D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul
E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic
(pag. 232-274)
F2203037. Tahifilaxia:
A. este toleranta cronica
B. se instaleaza rapid
C. are ca mecanism un proces de up-regulation
D. duce la cresterea efectelor terapeutice
E. este ireversibila
(pag. 232-274)

A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor
70
Rezidentiat 2004
71
B.
C.
D.
E.
somnolenta dupa fenobarbital

hemoliza produsa de medicamentele oxidante
socul anafilactic
aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol
(pag. 234- 236)
F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt:

A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar
C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar
D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar
(pag. 234- 237)
F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. porfiria cutanata produsa de sulfamide
(pag. 236- 241)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
B. mecanismul implicat "up-regulation"
C. apare la intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu antihistaminice H2
D. nu poate fi produsa de corticosteroizi
E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament
(pag. 266)
F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

A. tranchilizantele benzodiazepine
B. fenitoina
C. antineoplazice
D. litiu
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 269)
F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt:

A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu
B. anemia hemolitica imuna
C. rinita alergica
D. eritemul polimorf
E. citoliza hepatica produsa de izoniazida
(pag. 247)
F2603044. Captusirea directa presupune:

A. utilizarea de materiale cu vscozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna n prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
71
Rezidentiat 2004
72
(pag. 243)
F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-n laborator sau n cabinet, este indicata
cnd:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati n afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)
F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata n cazul cmpului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)

F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:
B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
(pag. 232-274)
F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:

A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
(pag. 232-274)
F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
(pag. 232-274)

A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
72
Rezidentiat 2004
73
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici
B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor
C. are la baza fenomene de up-regulation
D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate
E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor
(pag. 232-274)
F1203052. Fenomenul de toleranta:

A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit
(pag. 232-274)
F1203053. Idiosincrazia:
A. este un raspuns anormal la un medicament
B. este intoleranta congenitala
C. apare dupa administrari repetate
D. are la baza enzimopatii
E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii
(pag. 232-274)
F1203054. Instalarea obisnuintei implica:

A. fenomene de up-regulation
B. diminuarea absorbtiei
C. inhibitie enzimatica
D. scaderea eliminarii
E. scaderea efectului in timp
(pag. 232-274)
F1203055. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei
(pag. 232-274)
F1303056. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 172-231)
F1303057. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou/nascut si sugar:
73
Rezidentiat 2004
74
A.
B.
C.
D.
E.
paracetamolul;
acidul acetilsalicilic;
anticoagulantele cumarinice;
contraceptivele orale;
cloramfenicolul.
(pag. 172-231)
F1303058. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 172-231)
F1303059. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 172-231)
F1303060. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 172-231)
F1303061. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
(pag. 172-231)
F1303062. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 172-231)
F1303063. Efectele (reactiile adverse) sunt;

A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
74
Rezidentiat 2004
75
B.
C.
D.
E.
favorizate de tratamentul prelungit;

provocate numai de dozele mari, toxice;
favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 172-231)
F1303064. Efectele adverse teratogene sunt:

A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
(pag. 172-231)
F1303065. Efectele secundare sunt:

A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 172-231)
F1303066. In cadrul farmacodpendentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:

A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
(pag. 172-231)
F1303067. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecansime de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 172-231)
F1303068. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:

A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 172-231)
F1303069. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:

A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
75
Rezidentiat 2004
76
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.

(pag. 172-231)
F1303070. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):

A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 172-231)
F1403071. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce accidente obstetricale:

A. indometacina
B. tolbutamida
C. tetraciclina
D. gentamicina
E. terbutalina
(pag. 271)
F1403072. Farmacodependena fizic:

A. impune necesitatea continurii administrrii medicamentului pentru a evita apariia tulburrilor specifice
sindromului de abstinen
B. const n apariia unor modificri comportamentale care reclam imperios administrarea medicamentului
C. se evideniaz numai la ntreruperea administrrii medicamentului sau la reducerea important a dozelor
sale
D. survine ca urmare a saturrii unor receptori
E. const n diminuarea progresiv a intensitii efectului farmacologic prin administrri repetate la intervale
scurte de timp
(pag. 261)
F1403073. La un bolnav cu oc anafilactic se va utiliza:

A. atropin iv
B. corticoterapie iv
C. salbutamol aerosoli
D. adrenalin iv
E. teofilin iv
(pag. 254)
F1403074. Pot provoca dependen psihic:

A. ondansetron
B. montelukast
C. amfetamina
D. meprobramat
E. diazepam
(pag. 262)
F1403075. Pot suprima lactaia:

A. furosemidul
B. contraceptivele orale
C. reserpina
D. bromocriptina
E. carbimazol
76
Rezidentiat 2004
77
(pag. 273)
F1403076. Precizai afirmaiile corecte cu privire la reaciile adverse de tip alergic:

A. sunt independente de doz
B. sunt ncruciate pentru compuii nrudii structural
C. prezena lor este frecvent n condiiile administrrii orale a medicamentelor
D. intensitatea i frecvena lor cresc cu doza
E. au o inciden mai mare la indivizii cu teren atopic
(pag. 250)
F1403077. Printre medicamentele care pot declana reacii adverse autoimune se numr:
A. neomicina
B. alfa-metildopa
C. izoniazida
D. tiouracil
E. aspirina
(pag. 252)
F1403078. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numr:
A. bleomicina
B. neomicina
C. contraceptivele orale
D. fenitoina
E. halotanul
(pag. 236)
F1403079. Printre medicamentele contraindicate n cursul alptrii se numr:

A. amoxicilina
B. carbimazol
C. cloramfenicol
D. aspirina
E. metoclopramida
(pag. 272)
F1403080. Printre medicamentele proscrise la gravide datorit riscului teratogen se numr:

A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat
(pag. 269)
F1403081. Tahifilaxia are urmtoarele caracteristici:

A. apare ntre medicamentele care acioneaz pe acelai substrat reactiv
B. se instaleaz cu intensiti variate pentru diferitele efecte ale unui medicament
C. este reversibil
D. poate merge pn la dispariia efectului farmacologic
E. se instaleaz pentru un medicament i se repercuteaz asupra unui alt medicament
(pag. 259)
F1403082. Tolerana cronic la medicamente (obinuina) const n:

A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor
77
Rezidentiat 2004
78
B. necesitatea creterii dozei de medicament pentru obinerea aceluiai efect farmacologic

C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrrii sale repetate, n doz
constant
D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament
E. totalitatea semnelor de sevraj observate dup oprirea administrrii medicamentului
(pag. 259)
F1503083. Anemia hemolitic imun poate s apar la:

A. penicilin
B. sulfonamide
C. tiouracili
D. fenilbutazon
E. fenacetin
(pag. 251)
F1503084. Care dintre medicamentele enumerate declaneaz oc anafilactic?

A. penicilina G
B. ampicilina
C. neomicina
D. aspirina
E. dextranii
(pag. 251)
F1503085. Citoliza hepatic apare la:

A. izoniazid
B. rifampicin
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
(pag. 237)
F1503086. Medicamente contraindicate n timpul alptrii:

A. penicilina G sodic
B. cloramfenicol
C. tetracicline
D. ampicilin
E. paracetamol
(pag. 272)
F1503087. Reduc capacitatea fagocitar a leucocitelor:

A. cloramfenicol
B. tetracicline
C. lidocaina
D. streptomicina
E. neuroleptice fenotiazine
(pag. 257)
F1503088. Sunt medicamente methemoglobinizante:

A. paracetamolul
B. cloramfenicolul
C. sulfonamidele
D. ampicilina
78
Rezidentiat 2004
79
E. gentamicina
(pag. 246)
F1503089. Tipuri de idiosincrazie cu manifestri farmacodinamice:

A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitar
B. hemoglobinopatii
C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitar
D. inducie de ALA-sintetaz
E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice
(pag. 244)
F1503090. Tulburri n reacia metabolic de acetilare determin:

A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii leni
B. concentraii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii leni
C. curba frecvenei de distribuie a vitezei de acetilare bimodal la izoniazid
D. reacii adverse mai frecvente la acetilatorii leni
E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii leni
(pag. 247, 248)
F1503091. Urmtoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepia:

A. cimetidina
B. ranitidin
C. beta-adrenoblocante
D. polimixina
E. D-penicilamina
(pag. 239)
F1603092. Care dintre urmtoarele medicamente pot da frecvent reacii alergice?

A. Penicilina G
B. Clorhidrat de procain
C. Loratadina
D. Dexametazona
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 251)
F1603093. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?

A. Sulfametoxazol
B. Suxametoniu
C. Izoniazida
D. Piracetam
E. Penicilina G
(pag. 244, 247)
F1603094. Efectele adverse de tip toxic:

A. Sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri)
B. Sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obinuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii tratai cu doze terapeutice de medicamente
(pag. 235)
F1603095. Mecanismele implicate n apariia imunodeficienei latente sunt:
79
Rezidentiat 2004
80
A.
B.
C.
D.
E.
Aciune hipoplazic medular

Reducerea capacitii fagocitare a leucocitelor
Creterea sintezei de anticorpi
Inhibarea sistemului enzimatic productor de peroxid de hidrogen
Stimularea mitozei limfocitare
(pag. 257)
F1603096. Pot produce efect rebound la ntreruperea brusc a administrrii:

A. alfa-adrenomimeticele
B. -adrenoliticele
C. antihistaminice H2-blocante
D. antidepresivele triciclice
E. metil-xantinele
(pag. 264)
F1603097. Reactiile adverse de tip alergic:

A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect
B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai
ales pe cale parenterala (i.v.);
C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma
supradozarii
D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune
E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave
(pag. 249-250)

A. Hemoliza indus de deficiena G-6-P-DH
B. Apneea toxic la suxametoniu
C. ocul anafilactic la peniciline
D. Crizele de porfirie hepatic dup administrarea de inductoare enzimatice
E. Sindromul de abstinen la ntreruperea morfinomimetelor
(pag. 244, 246, 247)
F1603099. Sunt substane incriminate n apariia unor efecte adverse cancerigene?

A. Aminofenazona
B. Corticosteroizii
C. Azocoloranii
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele -lactamice
(pag. 242)
F1603100. Tolerana medicamentoas poate avea drept cauz:

A. Fenomenul de "up regulation
B. Fenomenul de "down regulation
C. Inducia enzimatic
D. ntreruperea brusc a tratamentului
E. Sensibilizarea la medicament
(pag. 260)
F1603101. Tratamentul reaciilor adverse grave de tip alergic se face:

A. Prin administrare de adrenalin pentru a combate manifestrile simptomatice
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic i imunosupresor
80
Rezidentiat 2004
81
C. Diminund treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare

D. Prin oprirea imediat a administrrii medicamentului incriminat
E. Continund tratamentul cu substana incriminat sub supraveghere strict medical
(pag. 254)
F2103102. Frecvent implicate in idiosincrazia cu manifestari farmacodinamice sunt:

A. deficienta de G-6-PDH
B. deficienta de pseudocolintransferaza
C. polimorfismul N-acetiltransferazei
D. acatalazia
E. inductia de ALA-sintetaza
(pag. 244, 247)
F2103103. Tahifilaxia se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este o toleranta acuta de tip dobandit
B. este o toleranta cronica de tip dobandit
C. se instaleaza prin saturarea receptorilor implicati in mecanismul de actiune
D. este ireversibila
E. nu poate fi niciodata completa
(pag. 259)
F2103104. Caracteristicile intolerantei dobandite (sensibilizarea la medicament) sunt:

A. existenta unei relatii gradate doza-efect
B. necesitatea unui contact prealabil medicament-organism
C. prezenta unui titru ridicat de anticorpi
D. este favorizata de un teren imunosupresiv
E. apare prin mecanism imunoalergic
(pag. 249-250)
F2103105. Manifestarile clinice ale idiosincraziei datorate deficitului de glucuroniltransferaza sunt:

A. icter nuclear la copii
B. dispnee si cianoza
C. anemie hemolitica
D. icter (prin hiperbilirubinemie)
E. accidente hemoragice
(pag. 245)
F2103106. Mecanismele ce pot sta la baza aparitiei obisnuintei sunt:

A. reglarea "down" a receptorilor
B. reglarea "up" a receptorilor
C. inductia enzimatica
D. inhibitia enzimatica
E. desensibilizarea receptorilor
(pag. 260)
F2103107. Cloramfenicolul poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. methemoglobinemie
B. anemie megaloblastica
C. anemie aplastica
D. aplazie medulara
E. la fat, sindrom cenusiu
(pag. 236, 271)
81
Rezidentiat 2004
82
F2103108. In cadrul toxicomaniei poate fi notata aparitia urmatoarelor tipuri de reactii adverse:
A. tahifilaxia
B. dependenta psihica
C. dependenta fizica
D. idiosincrazia
E. obisnuinta
(pag. 262)
F2103109. Suprima lactatia:

A. anticonceptionalele estro-progestative
B. bromocriptina
C. parasimpatomimeticele
D. progestativele
E. tiazinele
(pag. 273)
F2103110. Ibuprofen poate provoca urmatoarele R.A.:

A. disfunctii cognitive, psihoze si halucinatii
B. sindrom depresiv
C. meningita aseptica
D. rabdomiolize
E. citoliza hepatica
(pag. 236, 239)
F2103111. Notati enzimopatiile care genereaza idiosincrazie cu manifestari cantitative farmacocinetice

si reprezentare grafica polimodala:
A. deficit de pseudocolinesteraza
B. deficienta de UDP- glucuronil-transferaza
C. deficienta de NADH -methemoglobinreductaza
D. polimorfism de N-acetiltransferaza
E. polimorfism al hidroxilazelor
(pag. 247-249)
F2103112. Notati tipurile de reactii adverse semnalate in grade diferite in cadrul toxicomaniei:
A. obisnuinta
B. toleranta cronica
C. tahifilaxia
D. dependenta fizica
E. dependenta psihica
(pag. 262)
F2103113. Induc cea mai intensa dependenta psihica:

A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103114. Efectele teratogene sunt:

A. efecte dismorfogene
B. malformatii
82
Rezidentiat 2004
83
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
(pag. 269)
F2103115. Enumerati medicamentele ce pot suprima lactatia:

A. parasimpatomimetice
B. diuretice
C. hormoni estrogeni
E. bromocriptina
(pag. 273)
F2103116. Pot provoca sindrom de abstinenta (retragere) la nou-nascut si sugar:

A. anorexigene amfetaminice
B. morfinomimetice
C. barbiturice
D. benzodiazepine
E. neuroleptice
(pag. 270, 273)
F2103117. Pot provoca hemoragii la fat sau nou-nascut si sugar:

A. acid acetilsalicilic
B. paracetamol
C. anticoagulante cumarinice
E. cloramfenicol
(pag. 270, 273)
F2103118. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale:

A. antineoplazice antimetaboliti
B. hormoni glucocorticoizi
C. hormoni androgeni
D. hormoni estrogeni
E. estrogeni + progestative
(pag. 269)
F2103119. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale:

A. antidepresive triciclice
B. acid valproic
C. benzodiazepine
D. barbiturice
E. neuroleptice fenotiazinice
(pag. 269)
F2203120. Efectele secundare:

A. sunt tulburari functionale sau morfologice diferite de efectele farmacodinamice
C. convulsiile tonico-clonice sunt efecte secundare ale anestezicelor locale
D. psihozele sunt efecte secundare ale glucocorticoizilor
E. sindroamele depresive induse de simpatolitice sunt considerate efecte secundare
(pag. 232-274)
83
Rezidentiat 2004
84
F2203121. Efectele adverse mutagene:

A. constau in alterarea mesajului genetic
B. pot determina alterarea fenotipului
C. pot fi produse de epoxizi
D. apar la sulfamidele antibacteriene
E. sunt produse numai de radiatii
(pag. 232-274)
A. este o intoleranta dobandita
B. este o intoleranta congenitala de grup
C. poate aparea chiar de la prima doza
D. se manifesta ca un raspuns anormal cantitativ sau calitativ la un medicament
E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

A. poate fi temporara sau permanenta
B. are la baza enzimopatii diverse
C. este cunoscuta sub numele de hipersensibilitate
D. are mecanisme de tip imunologic (reactii antigen-anticorp)
E. are la baza fenomene de down-regulation
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea unui tratament cu antagonisti ai receptorilor
B. este declansat la intreruperea unui tratament cu agonisti ai receptorilor
C. are la baza un fenomen de hetero-up-regulation
D. poate sa apara la cimetidina
E. apare la intreruperea administrarii morfinei dupa o terapie indelungata
(pag. 232-274)

A. se manifesta prin diminuarea lenta a efectului farmacologic
B. apare la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu antagonisti ai receptorilor
C. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
D. poate sa apara la anticolinergicele centrale
E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

A. poate aparea la cresterea brusca a dozelor de corticosteroizi
B. are la baza un fenomen de feed-back negativ
C. poate aparea la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu corticosteroizi
D. se poate preveni prin schimbarea medicamentului
E. se manifesta clinic prin hipofunctia glandei respective
(pag. 232-274)
A. necesita cresterea dozei pentru obtinerea aceluiasi efect
B. mitridatismul este o forma de obisnuinta
84
Rezidentiat 2004
85
C. se instaleaza rapid
D. are la baza fenomenul de up-regulation
E. se poate datora desensibilizarii receptorilor
(pag. 232-274)
F2203128. Care din urmatorii factori favorizeaza reactiile adverse:

A. dozele mari
B. asocierile medicamentoase
C. tratamentul prelungit
D. scaderea absorbtiei orale
E. rezistenta la medicamente
(pag. 232-274)

A. Nefropatia fenacetinica
B. Somnolenta reziduala a hipnocoercitivelor
C. Tulburarile extrapiramidale ale neurolepticelor
D. Ototoxicitatea aminoglicozidelor
E. Uscaciunea gurii la anticolinergice
(pag. 232-274)

A. hipovitaminoza din tratamentul cu antibiotice cu spectru larg
B. aritmiile ectopice ale glicozidelor cardiotonice
C. malformatiile cranio-faciale ale glucocorticoizilor
D. agranulocitoza la metamizol
E. nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
(pag. 232-274)
F2203131. Care din urmatorii compusi pot produce hipercoagulabilitate:

A. aspirina
B. glucocorticoizii
C. contraceptivele orale
D. anticoagulantele orale
E. fibrinoliticele
(pag. 232-274)
F2203132. Care din urmatorii compusi pot produce methemoglobinemie:

A. Fenitoina
B. Paracetamolul
C. Nitroglicerina
D. Heparina
E. Alprazolamul
(pag. 232-274)
F2203133. Care substante pot favoriza litiaza renala:

A. Bicarbonatul de sodiu
B. Hidroclorotiazida
C. Sulfamidele antimicrobiene
D. Sarurile de calciu
E. Aminoglicozidele
(pag. 232-274)
85
Rezidentiat 2004
86

A. Beta2-adrenomimeticele pot trata tremorul esential
B. Benzodiazepinele au efect miorelaxant
C. Glucocorticoizii produc hipertrofie musculara
D. Rabdomioliza poate fi data de statine
E. La acetilatorii rapizi hidralazinele produc sindroame de tip colagenoza
(pag. 232-274)
F2203135. Care din urmatoarele substante pot suprima lactatia:

A. Diureticele
B. Hormonii estrogeni
C. Neurolepticele
D. Cimetidina
E. Contraceptivele orale
(pag. 232-274)
F2203136. Care medicamente trebuie contraindicate in timpul alaptarii:

A. Vitamina D
B. Cloramfenicolul
C. Sarurile de calciu
D. Purgativele
E. Opiaceele
(pag. 232-274)
F2203137. Care din urmatoarele substante au efecte tocolitice:

A. Fenoterol
B. Ocitocina
C. Isoxuprina
D. Morfina
E. nifedipin
(pag. 232-274)

A. Aminoglicozidele
B. Tetraciclina
C. Antiacidele neutralizante
D. Vitaminele
E. Benzodiazepinele
(pag. 232-274)
F2203139. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate in timpul alaptarii:

A. cloramfenicol
B. vitamina C
C. opiacee
D. antitiroidiene
E. purgative
(pag. 232-274)
F2203140. Care din urmatoarele medicamente pot suprima lactatia:

A. estradiol
B. paracetamol
86
Rezidentiat 2004
87
C. norfloxacin
D. bromocriptina
E. enalapril
(pag. 232-274)
F2203141. Prezinta potential fetotoxic:

A. neurolepticele fenotiazinice
B. warfarina
C. opioidele
D. noradrenalina
E. cloramfenicolul
(pag. 232-274)
F2203142. Prezinta potential teratogen:

A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina
(pag. 232-274)
F2203143. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele reactiilor adverse la intreruperea
brusca a farmacoterapiei sunt adevarate:
A. efectul rebound are la baza un fenomen de up regulation
B. sindromul de retragere are la baza un fenomen de desensibilizare
C. insuficienta functionala este produsa printr-un mecanism de feed-back negativ
D. fenomenul de hetero-up-regulation sta la baza sindromului de retragere
E. efectul rebound apare la glucocorticoizi
(pag. 232-274)
F2203144. Care din afirmatiile referitoare la potentialul toxicomanogen al unor substante sunt
adevarate:
A. barbituricele produc dependenta psihica si fizica
B. morfina produce dependenta fizica puternica
C. cocaina produce predominant o dependenta psihica
D. amfetamina produce predominant dependenta fizica
E. marihuana produce o dependenta fizica puternica
(pag. 232-274)
F2203145. Farmacodependenta fizica:

A. duce la aparitia tolerantei
B. apare la intreruperea administrarii unei substante
C. se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta
D. poate sa apara la barbiturice
E. este puternica in cazul cannabisului
(pag. 232-274)
A. este ireversibila
B. are o durata variabila dupa intreruperea tratamentului
C. apare la hipnoticele barbiturice
D. necesita scaderea dozelor
87
Rezidentiat 2004
88
E. se instaleaza lent
(pag. 232-274)
A. se poate datora unui fenomen de up-regulation
B. poate sa apara prin cresterea vitezei de metabolizare
C. se poate datora cresterii absorbtiei
D. are la baza un fenomen de desensibilizare a celulelor sau receptorilor
E. are la baza un mecanism farmacotoxic
(pag. 232-274)
F2203148. Agranulocitoza poate fi produsa de:

A. derivati de pirazolona
B. derivati de anilina
C. vitamina C
D. neuroleptice fenotiazinice
E. antimalarice
(pag. 232-274)
F2203149. Produc frecvent reactii adverse la acetilatorii lenti:

A. aspirina
B. izoniazida
C. dapsona
D. sulfasalazina
E. penicilinele
(pag. 232-274)
F2203150. Care din urmatoarele substante sunt teratogene:

A. anticoagulantele cumarinice
B. derivatii de vitamina A
C. dietilstilbestrolul
D. antiacidele neutralizante
E. ampicilina
(pag. 232-274)
F2203151. Care din urmatoarele medicamente produc tulburari la oprirea brusca a tratamentului:
A. anticonvulsivantele
B. antihistaminicele H2
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. corticosteroizii
E. colereticele
(pag. 232-274)
F2203152. Care din afirmatiile referitoare la corticosteroizi sunt adevarate:

A. sunt secretati de medulosuprarenala
B. secretia celor endogeni este sub control hipotalamo-hipofizar
C. pot da insuficienta functionala la oprirea brusca a tratamentului
D. pot da fenomene rebound
E. mecanismul insuficientei functionale este feed-back-ul negativ
(pag. 232-274)
88
Rezidentiat 2004
89
A.
B.
C.
D.
E.
se mai numeste withdrawal sindrome

este declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata cu antagonisti
poate fi dat de antihistaminice H2
se manifesta prin simptome opuse sau complementare actiunii farmacodinamice
la opioide are o simptomatologie adrenergica
(pag. 232-274)
F2203154. In sindromul de retragere la fenobarbital:

A. fenobarbitalul blocheaza receptorii GABA
B. administrarea fenobarbitalului deprima eliberarea mediatorului in sistemul activator
C. are loc un fenomen de down-regulation in sistemul activator
D. la oprirea brusca a fenobarbitalului se elibereaza glutamatul
E. la oprirea brusca a fenobarbitalului se accentueaza fenomenele de deprimare
(pag. 232-274)
F2203155. In cazul efectului rebound la beta-blocante:

A. beta blocantul stimuleaza receptorii beta adrenergici
B. are loc un fenomen de up-regulation al receptorilor beta adrenergici
C. oprirea brusca a tratamentului poate declansa crize de bradicardie
D. are loc inactivarea si internalizarea receptorilor beta adrenergici
E. agonistul fiziologic va actiona asupra sistemului receptor sensibilizat
(pag. 232-274)
F2203156. Toxicomania se caracterizeaza prin:

A. dependenta psihica
B. dependenta fizica
C. toleranta
D. idiosincrazie
E. efect rebound
(pag. 232-274)
F2203157. Care din urmatoarele substante pot produce farmacodependenta:

A. parasimpatomimetice
B. morfinomimetice
C. sedativ-hipnotice
D. inhibitori ai enzimei de conversie
E. fibrinolitice
(pag. 232-274)
A. este o forma de toleranta acuta
B. poate apare chiar la prima doza
C. are drept cauza particularitati genetice innascute
D. are la baza o serie de enzimopatii
E. se manifesta ca o deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal
(pag. 232-274)

A. se mai numeste sensibilizare
B. reprezinta o alergie la medicamente
C. nu necesita contactul prealabil cu medicamentul
D. este accentuata in stari de imunosupresie
89
Rezidentiat 2004
90
E. duce la cresterea in organismul sensibilizat a concentatiei IgE

(pag. 232-274)
F2203160. Care din urmatoarele substante produc tahifilaxie:

A. beta-blocantele
B. efedrina
C. nafazolina
D. captoprilul
E. verapamilul
(pag. 232-274)
F2303161. Efectele secundare sunt:

A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 232 - 274)
F2303162. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 232 - 274)
F2303163. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 232 - 274)
F2303164. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 232 - 274)
F2303165. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
90
Rezidentiat 2004
91
(pag. 232 - 274)
F2303166. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:

A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.
(pag. 232 - 274)
F2303167. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):

A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 232 - 274)
F2303168. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:

A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 232 - 274)
F2303169. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecanisme de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecanisme de ordin farmacocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecanisme de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 232 - 274)
F2303170. Efectele (reactiile adverse) sunt:

A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;
C. provocate numai de dozele mari, toxice;
D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 232 - 274)
F2303171. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:

A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
(pag. 232 - 274)
F2303172. Efectele adverse teratogene sunt:

A. anomalii morfologice;
91
Rezidentiat 2004
92
B.
C.
D.
E.
defecte fiziologice;
malformatii;
efecte dismorfogene;
suferinte fetale.
(pag. 232 - 274)
F2303173. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou-nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.
(pag. 232 - 274)
F2303174. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 232 - 274)
F2303175. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 232 - 274)
F2303176. Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intilneste la varstnici datorita unor factori
multipli:
A. particularitatile farmacocinetice specifice organismului varstnic;
B. complianta, frecvent deficitara;
C. particularitatile farmacodinamice specifice organismului varstnic;
D. utilizarii de obicei de doze mai mari decat la adultul tanar;
E. polimedicatia, consecinta a polipatologiei.
(pag. 232 - 274)
F2303177. Caracteristicile comune ale efectelor secundare sau toxice sunt urmatoarele:
A. nu sunt dependente de doza, relatia gradata doza - efect lipseste;
B. sunt dependente de doza si favorizate de supradozare in general;
C. ambele apar la dozele eficace, ca efecte adverse (de obicei);
D. ambele apar la doze toxice, in intoxicatii medicamentoase;
E. sunt evidentiabile experimental pe animale de laborator.
(pag. 232 - 274)
F2303178. Exemple de efecte secundare sunt:

A. sindroame depresive induse de simpatoltice (reserpina, metil-dopa);
B. uscaciunea gurii data de atropina;
92
Rezidentiat 2004
93
C. nefropatii (de exemplu, prin aminoglicozide nefrotoxice);

D. somnolenta dupa trezirea din somn (hipnocoercitive de lunga durata - fenobarbital);
E. hipovitaminoza in cursul tratamentului cu antibiotice spectru larg (tetraciclina) pe cale orala.
(pag. 232 - 274)
F2303179. Exemple de efecte adverse toxice sunt:

A. psihoze si halucinatii produse de unele antiinflamatoare nesteroidiene (ex. upa indometacin);
B. leucopenie pana la agranulocitoza (ex. dupa citostatice);
C. constipatie (ex. dupa atropina);
D. nefropatii (ex. dupa fencetina);
E. hipovitaminoza dupa administrarea per os de antibiotice cu spectru larg.
(pag. 232 - 274)
F2303180. Factorii favorizanti ai aparitiei alergiei la medicamente dependenti de organism sunt:

A. potentialul antigenic al medicamentului;
B. atopia ereditara;
C. calea de administrare (aparitie mai frecventa la aplicare locala, pe piele si mucoase);
D. frecventa contactului medicamentului cu organismul;
E. reactivitatea individuala (mai mare la femei).
(pag. 232 - 274)
F2503181. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. morfina induce dependenta fizica si psihica intensa
B. cocaina induce dependenta fizica si psihica
C. cocaina induce dependenta fizica mai puternica decat morfina
D. amfetamina induce dependenta fizica
E. LSD induce dependenta fizica puternica
(pag. 263)
F2503182. Urmatoarele medicamente pot produce accidente obstetricale:

A. fenilbutazona
B. salbutamol
C. tetraciclina
D. halotan
E. indapamida
(pag. 271)
F2503183. In socul anafilactic se administreaza:

A. atropina intravenos
B. adrenalina intravenos
C. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos
D. beclometazona dipropionat inhalator
E. teofilina intravenos
(pag. 254)
F2503184. Socul anafilactic se caracterizeaza prin:

A. bronhospasm
B. somnolenta
C. edem laringian
D. dispnee
E. hipotensiune arteriala pana la colaps
(pag. 254)
93
Rezidentiat 2004
94
F2503185. Urmatoarele medicamente pot induce reactii autoimune:

A. gentamicina
B. alfa-metildopa
C. acidul acetilsalicilic
D. D-penicilamina
E. izoniazida
(pag. 252)
F2503186. Dependenta psihica produc:

A. diazepam
B. amfetamina
C. alcoolul
D. zafirlukast
E. mesalazina
(pag. 262)
F2503187. Efecte adverse cancerigene pot provoca:

A. aflatoxinele
B. aminofenazona
C. citostaticele alchilante
D. colchicina
E. saruri de aur
(pag. 242)
F2503188. Pot suprima lactatia:

A. bromocriptina
B. furosemidul
C. atropina
D. contraceptivele orale
E. amitriptilina
(pag. 273)
F2503189. Care medicamente pot declana soc anafilactic ?

A. penicilina G
B. dextranii
C. aspirina
D. gentamicina
E. ampicilina
(pag. 251)
F2603190. Obiectivele captusirii totale sunt:

A. ameliorarea mentinerii prin refacerea nchiderii marginale;
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia cmpului protetic;
C. naltarea ocluziei;
D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni;
E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata
(pag. 242)
F2603191. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt:

A. existenta unui torus palatin foarte proeminent;
B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva;
94
Rezidentiat 2004
95
C. dimensiunea verticala supraevaluata;

D. existenta dintilor laterali montati n afara crestei;
E. existenta parafunctiilor (bruxism)
(pag. 246)
F2603192. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:

A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;
B. ntinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;
C. existenta mucoasei balante hiperemiate;
D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vscogel
E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)
F2603193. Contraindicatiile captusirii sunt:

A. dimensiunea verticala supraevaluata;
B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie;
C. existenta dintilor laterali montati n afara crestei;
D. proteze cu multiple reparatii;
E. cmp protetic incapabil sa suporte presiuni
(pag. 242)
F2603194. Obiectivele captusirii partiale sunt:

A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni;
B. mbunatatirea mentinerii prin refacerea nchiderii marginale;
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pna la limite normale, la o proteza subextinsa;
D. mbunatatirea mentinerii n cazul n care cmpul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii;
E. naltarea ocluziei
(pag. 242)
F2603195. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune:

A. turnarea modelului si ambalarea protezei;
B. ndepartarea unui strat uniform din baza protezei;
C. nepurtarea protezei pna a doua zi;
D. utilizarea acrilatului termopolimerizabil;
E. utilizarea acrilatului autopolimerizabil
(pag. 243)
95
Rezidentiat 2004
96
Tema nr. 4
Antibiotice cu structura betalactamica
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2

F1204001. Amoxicilina:
A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu n preparatul TICARPEN
B. Are absorbie digestiv inferioar ampicilinei
C. Este activ i asupra unor bacili gram negativi
D. Aparine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorbia este puternic influenat de alimente
(pag. 41-66)
F1204002. Aparine grupului monobactamelor:

A. Sulbactam
B. Aztreonam
C. Imipenem
D. Acid clavulanic
E. Tienamicina
(pag. 41-66)
F1204003. Aparine grupului oxacefalosporinelor:

A. Cefalexina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 41-66)
F1204004. n structura tuturor penicilinelor, apare ca structur de baz:

A. Acidul 5-aminopenicilanic
B. Acidul peniciloic
C. Acidul penicilenic
D. Acidul 6-amino penicilanic
E. Acidul penilic
(pag. 41-66)
F1204005. Mecanismul de aciune al beta-lactaminelor const n:

A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian
B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene
C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic
D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic
E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene
(pag. 41-66)
F1204006. Penicilina G este antibiotic de elecie n:

A. Infectii cu streptococ hemolitic
96

Grile Farmacologie An3sem1 COLOR 1

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Grile Farmacologie An3sem1 COLOR 1

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Rezidentiat 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

F1201058. Efectul primului pasaj hepatic:

F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

C. cai utilizate numai pentru medicamente;

F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange:

F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

F1301072. Inductia enzimatica:

F1301073. Medicamentele administrate parenteral:

F1301074. Rinichiul este calea de excretie:

F1401075. Administrarea sublingual are urmtoarele avantaje:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1401076. Calea de administrare rectal a medicamentelor:

F1401077. Calea intraarterial este utilizat la bolnavii cu:

F1401080. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase produc inducie enzimatic:

F1401081. n stadiul II al biotransformrii medicamentelor, au loc urmtoarele tipuri de reacii:

F1401082. Nu sufer efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1401083. Pot fi administrate pe cale ocular urmtoarele forme farmaceutice:

F1401084. Precizai factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:

F1401085. Se elimin prin bil sub form activ n cantiti semnificative:

F1401086. Se recomand monitorizarea concentraiei plasmatice la urmtoarele medicamente:

F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoas deoarece:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1501089. Factori specifici care cresc absorbia i.m. a medicamentelor:

F1501090. Factori specifici ce influeneaz favorabil absorbia percutanat a medicamentelor:

F1501091. Factorii care favorizeaz absorbia la nivel broniolar:

F1501092. Factorii ce influeneaz viteza de eliminare renal:

F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:

F1501095. Urmtoarele stri patologice influeneaz absorbia oral a medicamentelor:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1601096. Bariera snge lapte este uor permeabil pentru:

F1601097. Calea intraarterial:

F1601098. Calea sublingual:

F1601099. Care dintre urmtoarele medicamente pot produce inducie enzimatic?

F1601100. Care sunt consecinele induciei enzimatice?

F1601101. Cinetica de ordinul 0 n procesul de absorbie este caracteristic pentru:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1601102. Inducia enzimatic se caracterizeaz prin:

F1601103. Se pot administra intravenos:

F1601104. Sunt reacii de biotransformare de faz II (conjugri):

F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele

F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de

F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004