7.

raportul dintre arcadele dentare alveolare si bazale

La maxila

arcada dentara e mai mare ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mare ca cea bazala

La mandibula

arcada dentara e maimica ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mica ca cea bazala

8.Ariile ocluzale .Importanta practica

Se deosebesc ariile ocluzale a arcadei dentare superioare si inferioare. Sunt formate din
succesiunea suprafetelor ocluzale a fiecarui dinte in parte
Aria ocluzala a arcadei dentare superioare- in regiunea frontala are o linie egala cu
latimea partii incisivale a dintilor frontali, si se largeste spre posterior. Este cea mai mare
in regiunea primului molar
Aria ocluzala a arcadei dentare inferioare - la mandibula aria ocluzala din cauza
particularitatilor anatomice a dintilor e mai mica in regiunea dintilor frontali si e cea mai
mare la nivelul molarului prim.
Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentatii partiale.
Pot avea dimensiuni diferite in raport cu dimensiunile arcadelor:

Naturale

Artificiale

Mixte

Absente

In dependenta de caracterul ocluziei, ariile ocluzale pot avea profil si dimensiuni diferite.
9.Planul de ocluzie.Importanta prectica
Daca trasam o linie c ear uni cuspizii vestibulari a primilor molari inferiori cu cei distali
vestibulari ai ultimilor molari, obtinem un plan ce in zona frontal trece pe marginea
incisive a incisivilor centrali superiori si se numeste plan de ocluzie
Daca aria ocluzala e un plan real, apoi planul de ocluzie e imaginar.
Datorita curbarii arcadelor dentare in plan sagital si transversal, fiecare dinte se afla fata
de planul de ocluzie intr-un anumit raport.
In zona frontala a arcadelor dentare, incisivii centrali si caninii superiori ating planul de
ocluzie iar cei inferiori il intretaie.

Planul de ocluzie e alcatuit din 3 segmente

-segment frontal - e curbat si parallel cu linia bipupilara
- 2 segmente laterale - cu planul orizontal Camper ce trece de la spina nazala anterioara
si pina la centrul conductelor auditive externe
10.Curbade ocluzie sagitala Spee.Importanta practica
Curba de ocluzie sagitala Spee
Daca vom trasa o linie pe aria ocluzala a mandibulei ce va trece in dintii laterali
tangentiali la virfurile cuspizilor vestibulari vom observa o curba concava (cu profunzime
maxima la primul molar).
La maxilla curbura e convexa.Centrul curburii e situate la 3 cm posterior de crista Galli.
Savantul Spee primul a descris aceasta curba. El socoteaca centrul curbei se afla in
orbita.
Savantul Bonwill considera ca profunzimea curbei date de ocluzie depinde de gradul de
supraacoperire frontala. Cucit e mai mare gradul de supraacoperire, cu atit e mai adinca
si curba.
Dupa Bonwill, la deplasarea mandibulei in sens anterior se creeaza 3 puncte de contact:

In zona dintilor frontali

Si cite unul in zona dintilor laterali

Punctele de contact sunt in forma de triunghi, si formeaza triunghiul Gonwill

La deplasarea mandibulei in sens anterior, contactul dentar in zonele laterale ramine in

cel putin 2 puncte.. Dar apare si spatiu de inocluzie numit fenomen Christensen-sagital
Curba de ocluzie e necesara pentru a asigura stabilitatea protezelor mobile.
11.Curba de ocluzie transversala Monson wilson
Curba de ocluzie transversala Monson- Wilson
In plan orizontal, suprafetele ocluzale a dintilor laterali sunt inclinate. Deoarece

Dintii laterali mandibulari se inclina spre oral

Dintii laterali maxilari se inclina spre vestibular

Linia imaginara ce uneste cuspizii dintilor omogeni d epe arcada stinga si dreapta se
numeste curba de ocluzie transversala Monson-Wilson
Datorita acestei curbe se pastreaza contact cuspidal al dintilor laterali la deplasarea
mandibulei in sens transversal.

La deplasarea lateral a mandibulei

Pe partea active- se stabilesc puncte de contact

Pe partea d ebalans apare spatiu de inocluzie lateral

Aceste curbe se folosesc la arcade dentare artificial, deoarece la miscari de propulsive si

lateralitate intre arcade se pastreaza contactul interdentar in cel putin 3 puncte. Astfel se
asigura o fixare stabile a protezelor mobile.
7.raportul dintre arcadele dentare alveolare si bazale
La maxila

arcada dentara e mai mare ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mare ca cea bazala

La mandibula

arcada dentara e maimica ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mica ca cea bazala

8.Ariile ocluzale .Importanta practica

Se deosebesc ariile ocluzale a arcadei dentare superioare si inferioare. Sunt formate din
succesiunea suprafetelor ocluzale a fiecarui dinte in parte
Aria ocluzala a arcadei dentare superioare- in regiunea frontala are o linie egala cu
latimea partii incisivale a dintilor frontali, si se largeste spre posterior. Este cea mai mare
in regiunea primului molar
Aria ocluzala a arcadei dentare inferioare - la mandibula aria ocluzala din cauza
particularitatilor anatomice a dintilor e mai mica in regiunea dintilor frontali si e cea mai
mare la nivelul molarului prim.
Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentatii partiale.
Pot avea dimensiuni diferite in raport cu dimensiunile arcadelor:

Naturale

Artificiale

Mixte

Absente

In dependenta de caracterul ocluziei, ariile ocluzale pot avea profil si dimensiuni diferite.
9.Planul de ocluzie.Importanta prectica
Daca trasam o linie c ear uni cuspizii vestibulari a primilor molari inferiori cu cei distali
vestibulari ai ultimilor molari, obtinem un plan ce in zona frontal trece pe marginea
incisive a incisivilor centrali superiori si se numeste plan de ocluzie

Daca aria ocluzala e un plan real, apoi planul de ocluzie e imaginar.

Datorita curbarii arcadelor dentare in plan sagital si transversal, fiecare dinte se afla fata
de planul de ocluzie intr-un anumit raport.
In zona frontala a arcadelor dentare, incisivii centrali si caninii superiori ating planul de
ocluzie iar cei inferiori il intretaie.

Planul de ocluzie e alcatuit din 3 segmente

-segment frontal - e curbat si parallel cu linia bipupilara
- 2 segmente laterale - cu planul orizontal Camper ce trece de la spina nazala anterioara
si pina la centrul conductelor auditive externe
10.Curbade ocluzie sagitala Spee.Importanta practica
Curba de ocluzie sagitala Spee
Daca vom trasa o linie pe aria ocluzala a mandibulei ce va trece in dintii laterali
tangentiali la virfurile cuspizilor vestibulari vom observa o curba concava (cu profunzime
maxima la primul molar).
La maxilla curbura e convexa.Centrul curburii e situate la 3 cm posterior de crista Galli.
Savantul Spee primul a descris aceasta curba. El socoteaca centrul curbei se afla in
orbita.
Savantul Bonwill considera ca profunzimea curbei date de ocluzie depinde de gradul de
supraacoperire frontala. Cucit e mai mare gradul de supraacoperire, cu atit e mai adinca
si curba.
Dupa Bonwill, la deplasarea mandibulei in sens anterior se creeaza 3 puncte de contact:

In zona dintilor frontali

Si cite unul in zona dintilor laterali

Punctele de contact sunt in forma de triunghi, si formeaza triunghiul Gonwill

La deplasarea mandibulei in sens anterior, contactul dentar in zonele laterale ramine in

cel putin 2 puncte.. Dar apare si spatiu de inocluzie numit fenomen Christensen-sagital
Curba de ocluzie e necesara pentru a asigura stabilitatea protezelor mobile.
11.Curba de ocluzie transversala Monson wilson
Curba de ocluzie transversala Monson- Wilson
In plan orizontal, suprafetele ocluzale a dintilor laterali sunt inclinate. Deoarece-

Dintii laterali mandibulari se inclina spre oral

Dintii laterali maxilari se inclina spre vestibular

Linia imaginara ce uneste cuspizii dintilor omogeni d epe arcada stinga si dreapta se
numeste curba de ocluzie transversala Monson-Wilson
Datorita acestei curbe se pastreaza contact cuspidal al dintilor laterali la deplasarea
mandibulei in sens transversal.
La deplasarea lateral a mandibulei

Pe partea active- se stabilesc puncte de contact

Pe partea d ebalans apare spatiu de inocluzie lateral

Aceste curbe se folosesc la arcade dentare artificial, deoarece la miscari de propulsive si

lateralitate intre arcade se pastreaza contactul interdentar in cel putin 3 puncte. Astfel se
asigura o fixare stabile a protezelor mobile.
7.raportul dintre arcadele dentare alveolare si bazale
La maxila

arcada dentara e mai mare ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mare ca cea bazala

La mandibula

arcada dentara e maimica ca cea alveolara,

cea alveolara e mai mica ca cea bazala

8.Ariile ocluzale .Importanta practica

Se deosebesc ariile ocluzale a arcadei dentare superioare si inferioare. Sunt formate din
succesiunea suprafetelor ocluzale a fiecarui dinte in parte
Aria ocluzala a arcadei dentare superioare- in regiunea frontala are o linie egala cu
latimea partii incisivale a dintilor frontali, si se largeste spre posterior. Este cea mai mare
in regiunea primului molar
Aria ocluzala a arcadei dentare inferioare - la mandibula aria ocluzala din cauza
particularitatilor anatomice a dintilor e mai mica in regiunea dintilor frontali si e cea mai
mare la nivelul molarului prim.
Ariile ocluzale pot fi intrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentatii partiale.
Pot avea dimensiuni diferite in raport cu dimensiunile arcadelor:

Naturale

Artificiale

Mixte

Absente

In dependenta de caracterul ocluziei, ariile ocluzale pot avea profil si dimensiuni diferite.
9.Planul de ocluzie.Importanta prectica
Daca trasam o linie c ear uni cuspizii vestibulari a primilor molari inferiori cu cei distali
vestibulari ai ultimilor molari, obtinem un plan ce in zona frontal trece pe marginea
incisive a incisivilor centrali superiori si se numeste plan de ocluzie
Daca aria ocluzala e un plan real, apoi planul de ocluzie e imaginar.
Datorita curbarii arcadelor dentare in plan sagital si transversal, fiecare dinte se afla fata
de planul de ocluzie intr-un anumit raport.
In zona frontala a arcadelor dentare, incisivii centrali si caninii superiori ating planul de
ocluzie iar cei inferiori il intretaie.

Planul de ocluzie e alcatuit din 3 segmente

-segment frontal - e curbat si parallel cu linia bipupilara
- 2 segmente laterale - cu planul orizontal Camper ce trece de la spina nazala anterioara
si pina la centrul conductelor auditive externe
10.Curbade ocluzie sagitala Spee.Importanta practica
Curba de ocluzie sagitala Spee
Daca vom trasa o linie pe aria ocluzala a mandibulei ce va trece in dintii laterali
tangentiali la virfurile cuspizilor vestibulari vom observa o curba concava (cu profunzime
maxima la primul molar).
La maxilla curbura e convexa.Centrul curburii e situate la 3 cm posterior de crista Galli.
Savantul Spee primul a descris aceasta curba. El socoteaca centrul curbei se afla in
orbita.
Savantul Bonwill considera ca profunzimea curbei date de ocluzie depinde de gradul de
supraacoperire frontala. Cucit e mai mare gradul de supraacoperire, cu atit e mai adinca
si curba.
Dupa Bonwill, la deplasarea mandibulei in sens anterior se creeaza 3 puncte de contact:

In zona dintilor frontali

Si cite unul in zona dintilor laterali

Punctele de contact sunt in forma de triunghi, si formeaza triunghiul Gonwill

La deplasarea mandibulei in sens anterior, contactul dentar in zonele laterale ramine in

cel putin 2 puncte.. Dar apare si spatiu de inocluzie numit fenomen Christensen-sagital
Curba de ocluzie e necesara pentru a asigura stabilitatea protezelor mobile.
11.Curba de ocluzie transversala Monson wilson
Curba de ocluzie transversala Monson- Wilson
In plan orizontal, suprafetele ocluzale a dintilor laterali sunt inclinate. Deoarece

Dintii laterali mandibulari se inclina spre oral

Dintii laterali maxilari se inclina spre vestibular

Linia imaginara ce uneste cuspizii dintilor omogeni d epe arcada stinga si dreapta se
numeste curba de ocluzie transversala Monson-Wilson
Datorita acestei curbe se pastreaza contact cuspidal al dintilor laterali la deplasarea
mandibulei in sens transversal.
La deplasarea lateral a mandibulei

Pe partea active- se stabilesc puncte de contact

Pe partea d ebalans apare spatiu de inocluzie lateral

Aceste curbe se folosesc la arcade dentare artificial, deoarece la miscari de propulsive si

lateralitate intre arcade se pastreaza contactul interdentar in cel putin 3 puncte. Astfel se
asigura o fixare stabile a protezelor mobile.