ARTA POETICA- POWER POINT

Oper literar n versuri n care autorul i exprim crezul liric/ propriile

convingeri despre arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia
ilustreaza arta poetica.
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este o arta
poetica moderna deoarece interesul autorului este deplasat de la tehnica
poetica la relatia poet-lume si poet-creatie, folosindu-se tehinca
ingambamentului pentru a evidentia relatia dintre viziunea asupra poeziei si
expresionism. Trasaturile expresionismului evidentiaza viziunea modernista a
poetului, dorindu-se introducerea unor aspecte noi referitoare la
perspectivele asupra lumii: este prezent sentimentul absolutului,
interiorizarea si spiritualizarea piesajului, relatia poetului in raport cu
cosmosul , tensiunea lirica etc.
Dorinta de a proteja tainele lumi este ilustrata inca din primul vers eu nu
strivesc corola de minuni a lumii, evidentiindu-se implicarea poetului in a nu
distruge lumea inconjuratoare si in a sustine dezvoltarea ei. Poetul are o
viziune proprie asupra minunilor lumii, fapt ce se dovedeste prin implicarea
si prin dorinta de a pastra intacte elementele ascunse ale misterului.
Paralel, oamenii de tiin, prin cunoaterea lor raional, paradisiac,
distrug aceste taine.Prin cerecetare ucid, sugrum vraja misterelor:
Lumina altora/sugrum vraja nepatrunsului ascuns n adncimi de
ntuneric.
Misiunea poetului nu este de a descifra tainele, ci de a le transforma n taine
i mai mari, idee exprimat prin versurile: i tot ce-i neneles/se schimb-n
nentelesuri i mai mari /sub ochii mei. La baza cunoaterii i a actului poetic
poetul pune iubirea:cci eu iubesc i flori, i ochi, i buze, i morminte.
Finalul poeziei constituie o a treia secven, cu rol conclusiv.
Realizarea metaforelor plasticizante prin limbaj se produce prin
apropierea unui fapt de altul, mai mult sau mai putin asemntor, ambele
fapte fiind de domeniul lumii date, nchipuite, trite sau gndite. Prin acest
tip de metafor nu sunt plasticizate un fapt prin alt fapt, ci expresia
incomplet a unui fapt prin expresia altui fapt. Nu asistm la o mbogtire de
continut a faptului, ci prin aceste metafore se ncearc a reda ct mai mult

carnatia concret a unui fapt, cuvintele n sine fiind prea srace, iar numrul
lor ar creste exponential pentru a-l cuprinde, ct de ct, n ntregime.
Metaforele revelatorii au alta natura, ele nu redau ci intregesc intelesul ,
scot la lumina ceva din esenta unui obiect sau a unui fapt. Metaforele
revelatorii ncearc ntr-un fel revelarea unui mister, prin mijloace pe care
ni le pune la ndemn lumea concret,experienta sensibil si lumea
imaginar. Metaforele revelatorii tin de alta varsta a spirirtului, cea in care
omul descopera misterul si sacralitatea lumii din jur. Ca exemplu, Lucian
Blaga a ales moartea inteleasa ca nunta in Miorita : ciobanul traieste in
orizontul misterului si i se reveleaza sensul propriei disparitii.
Lucian Blaga spune despre Cunoaterea luciferic c rostul acestui
studiu a fost s evidenieze prezena unei profunde discontinuiti, mai mult
a unei ireductibile polariti n cadrul cunoaterii, cunoaterea luciferic i
cunoaterea paradisiac au o serie de aspecte polar-analogice. Am numit-o
pe cea dinti cunoatere paradisiac i pe a dou cunoatere luciferic- n
deplin cunotin c ne gsim n faa unor pori dincolo de care ncepe
mitul. n adevr prin cunoaterea paradisiac ne simim parc n lumea
graiei, pe cnd prin cunoaterea luciferic ne simim prtai la nu tim ce
mare tragedie.
Cunoasterea paradisiaca este domeniul propriu de manifestare a
rationalului, logicului, stiintificului si vizeaza o capacitate umana comuna,
aceea de a "inventaria si inseria" obiectele.Tendinta de a defini elementele
inconjuratoare are drept consecinta distrugerea misterului, ceea ce pentru
Blaga inseamna anularea emotiei artistice.
Nivelul lexico-semantic: - cmpul semantic al misterului realizat prin termeni/
structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii: tainele, neptrunsul
ascuns, a lumii tain, ntunecata zare, sfnt mister, ne-neles, ne-nelesuri i
mai mari;
-opoziia lumin-ntuneric relev simbolic relaia: cunoatere poetic (prin
iubire i creaie) - cunoatere logica.
La nivelul lexico-semantic se distinge prezena terminologiei abstracte,
lexicul mprumutat din sfera cosmicului i a naturii. La nivelul stilistic ideile
poetice sunt organizate n jurul unei imagini realizate prin comparaia ampl
a elementului abstract cu un aspect al lumii materiale, termen concret de un
puternic imagism. La nivelul prozodic se observ c poezia este alctuit
din 20 de versuri libere, forma modern este o eliberare de regulile clasice, o
cale direct de transmitere a ideii i sentimentului poetic.

La nivel fonetic, ritmul interior i eufonia versurilor sugereaz amplificarea

misterului.
Elemente de versificaie: Poetul i realizeaz discursul liric exclusiv n
vers liber. Forma modern este o eliberare de rigorile clasice, o cale direct
de transmitere a ideii i a sentimentului poetic.
Ingambamentul reprezint o tehnic specifica modernismului care consta
in continuarea ideii n versurile urmtoare, fara a marca versurile prin
majuscul. Poezia se constituie astfel ntr-o mrturisire liric a unui crez
artistic i a unei concepii filozofice depsre cunoatere. Ea este semnificativ
i pentru lirismul reflexiv, metaforic a lui Blaga.
La nivelul morfo-sintactic se contat repetarea de ase ori n poezie a
pronumelui personal eu, susinnd caracterul confesor.
Din punctul nostru de vedere, prin comparatie cu lirica argheziana,
creatia poetica a lui Lucian Blaga se imbogateste si se nuanteaza de la un
volum la altul, printr-o adancire continua a temelor, incepand cu debutul din
1919 si pana la poeziile din perioada postbelica. Viziunea sa este sustinuta
de trasaturi specific moderniste, poetul adancindu-se in propriile idei in jurul
carora graviteaza ciclul intreg al vietii.