I.Subiectul:Obiectul de studiu al politologiei.

1.Identificai obiectul de studiu al politologiei.

Ca obiect de studiu al politologiei este considerat politica ca subsistem al sistemului social global.
Politica o putem urmri ca mod de organizare i conducere a comunitilor umane globale, ca aciune
politic manifestat n relaiile ntre clasele i categoriile sociale, ntre acestea i instituiile politice,
relaii care se pot manifesta n direcia luptei pentru obinerea puterii politice.Obiectul politologiei l
constituie sfera politic a vieii sociale.ntr-un sens larg,obiectul politologiei l reprezint cerecetrile
politicii ca un fenomen public integru,ca manifestare a legturilor i relaiilor lor interne i externe,ca
determinare a legitilor de baz a dezvoltrii politice.ntr-un sens restrns ,obiectul politologiei l
constituie legitile de formare i dezvoltarea a puterii politice,formele i metodele funcionrii ei ntro societate de stat organizat. n linii generale putem afirma, c obiectul politologiei sunt faptele,
fenomenele, procesele care n integritatea lor formeaz realitatea politic.Obiectul politologiei este
totalitatea fenomenelor, evenimentelor, proceselor, organizaiilor care pot fi supuse observrii n sfera
economic, social, spiritual a societii i care sunt nemijlocit antrenate n relaiile politice sau au
vreo atitudine fa de domeniul politicului.
2.Determinai etapele constituirii i evoluiei politologiei ca tiin.
Politologia ca tiin a aprut i s-a dezvoltat pe msura evidenierii tot ma iaccentuate a politicului n
viaa social i a dezvoltrii celorlalte tiine despre societate.
1. perioada antichitii- apariia elementelor constituiente ale gndirii politice
2. perioada feudal- dominaia fenomenului religios asupra celui politic
3. perioada Renaterii punerea bazelor politologiei ca tiin politic modern, prin lucrarea
elaborat de Nicollo Machiavelli Principele 1513.
4. epoca Modern se lrgete sfera de cuprindere a cunotinelor politice
5. perioada contemporan- politologia cunoate o larg dezvoltare i se contureaz ca tiin
socio-uman distinct.
Individualizarea
politologiei
ca
tiin
a
nceput
la
mij
sec
XIX.
Emanciparea tiinei politice a avut loc n 2 etape:
I. mij sec XIX, vizeaz separarea politologiei mpreun cu sociologia de restul tiinelor
socio-umane
II. sf sec XIX separarea tiinei politice de sociologie, formarea ca tiin n sensul actual cu
domeniul de interes i de studiu marcat.
Politologia, ca stiinta, a aparut si s-a dezvoltat pe masura evidentierii tot mai pregnante a politicului n
viata sociala si a dezvoltarii celorlalte stiinte despre societate. Aceste mprejurari au facut ca
politologia sa nu apara de la nceput ca o stiinta distincta n raport cu alte stiinte sociale si, n mod
deosebit, cu alte stiinte politice. De aceea, o perioada ndelungata de timp, politologia se regaseste sub
denumirea de stiinta politicii sau ca parti ale altor stiinte.
3.Estimai rolul politologiei n Republica Moldova.
Este evident faptul c n Republica Moldova tiina politic este destul de tnr, se afl la etapa de
constituire a ei.i evident putem evidenia direciile principale ce confirm ncetenirea statutului
social n comunitatea tiinific a politologiei n Republica Moldova dup proclamarea independenei
sale la 27 august 1991.n aspect intelectual, instituional, cultural putem spune, c politologia n
Republica Moldova este recunoscut ca disciplin tiinific i de studiu cu obiectul i problematica sa.
i-a ocupat locul su destoinic n comunitatea tiinific a rii. Este inclus n programele de studii n
coala superioar ce contribuie la rspndirea cunotinelor politice, socializarea politic a cetenilor,
formarea culturii democratice politice, dezvoltarea activismului politic etc. Au fost create dou centre
tiinifice de cercetare n domeniul tiinei politice n cadrul Istitutului de Filozofie, Sociologie i
tiine Politice al Academiei de tiine a Moldovei i al Universitaii de Stat din Moldova. n Moldova
s-a constituit o structur eficient de pregtire a cadrelor n domeniul politologiei, relaiilor
internaionale i administraiei publice. n Republica Moldova se editeaz literatur divers ce ine de
domeniul disciplinei. Datorit celor relatate anterior,se evideniaz rolul politologiei n Republica
Moldova,care este extrem de esenia i care justific ideea unui viitor mai bun.

2.Subiectul:Fuciile politologiei:
1.Determinai funciile de baz ale politologiei
tiina politic ndeplinete n societate un ir de funcii sociale importante.Realizarea eficace a acestor
funcii contribuie la dezvoltarea stabil a societii,la stabilirea pcii civile i a consensului social.
tiina politic realizeaz o serie de funcii.
Cognitiv- cunoaterea i interpretarea realitii politice n mod obiectiv
Normativ-aplicativ cile, mijloacele privind organizarea i conducerea politic ct mai eficient
a societii
Axiologic crearea unor noi valori politice care vor crea i fundamenta cultura politic
Funcia prospectiv materializeaz funciile explicative i cognitive ale st. Politic, previziunea
constituie baza pentru orientarea eficient a activitii politice
Funcia praxiologic ofer soluii (aplicative) pentru mbuntirea sistemului politic, modele
alternative de dezvoltare social-politic pentru reformarea/transformarea radical a s.p.
Funcia educativ-civic i patriotic.
Politologia se afl n relaii de comunitate i interaciune cu alte tiine sociale: istoria, filosofia,
economia, relaie ce decurge din faptul c toate aceste tiine au drept obiect de studiu societatea.
2.Comparai funcia teoretico-prospectiv cu cea normativ-axiologic
Funcia teoretico-prospectiv exprim capacitatea tiinei politice de a prevedea posibilele evoluii ale
proceselor politice.Ea este valabil pentru intervale scurte de timp, de mic amplitudine idepinde de
calitatea analizelor teoretice i de performanele ei explicative.Pe cnd funcia normativ-axiologic
deriv din necesitatea raportrii la o tabl de valori, a realizrii unei analize critice i chiar a propunerii
unor noi valori. Prognoza politic se face n numele unui sistem devalori, implic formularea unor
judeci de valoare i o anumit ierarhizare a faptelor politice,se formuleaz reguli i principii pentru
comportamentul politic, pentru aciunea politic, anumite propoziii ale tiinei politice se convertesc
n norme.
3.Proiectai prin funcia de pronosticare dezvoltarea procesului politic din Republica Moldova.
Efectund o proiectare prin funcia de pronosticare referitor la dezvoltarea procesului politic din
Republica Moldova,n opinia mea dezvoltarea proces politic trebuie s fie bazat pe concursul ideilor i
a capacitilor oamenilor, nu s fie substituit prin bani,deoarece cu toii ne dorim s avem un proces
politic bazat pe concursul ideilor i a capacitilor oamenilor, nu s fie substituit prin bani. Atunci cnd
procesul politic are la baz banii sau oricare alt tip de influene, sigur lucrul sta nu doar trebuie s fie
constatat, dar trebuie s fie i remediat. Un proces politic autentic ntr-o societate democratic are la
baz implicarea a tot ce nseamn capacitate i valoare.Astfel n R.M procesul politic va evolua i
progresa considerabil,vizualiznd calea prosper a marilor realizri att din punct de vedere spiritual ct
i material.
3.Subiectul:Concepiile principale n definirea politologiei:
1.Expunei domeniul tiinei politice
Definirea obiectului unei stiinte in general si, in mod deosebit, al unei stiinte sociale este o problema
complexa care impune precizarea mai multor elemente, precum: domeniul distinct pe care il studiaza si
din ce unghi de vedere; categoriile, procesele sociale si legile specifice; locul stiintei respective in
sistemul stiintelor sociale, in general, si in cadrul sistemului stiintelor din domeniul de activitate
respectiv.
Obiectul de studiu al politologiei este politicul, ca subsistem al sistemului social global.
2.Deosebii concepia ,,Politologia-tiina despre putere,, de concepia ,,Politologia-tiina despre
sistemul politic
-Comparnd aceste dou concepii constatm c n esen se aseamn,ns vizavi de aceasta ntre ele
exist i cteva deosebiri.Pornind de la concepia ,,Politologia-tiina despre putere,, rezult c
politologia este tiina despre structura,distribuirea i realizarea puterii n societatea politic,realizat
prin interaciunea instituiilor puterii publice,a societii i a indivizilor. Este o orientare destul de
raspandita in cadrul gandirii politice contemporane, atat nord americane George Catalin, Harold
Lasswel cat si din Europa apuseana M. Duverger, R. dAron etc. Argumentul fundamental in cazul
acestei orientari este acela ca puterea constituie obiectivul oricarei actiuni politice, ca aceasta se afla in

centrul politicii. Si fata de aceasta orientare marea majoritate a cercetatorilor si politologilor aduc
contra argumente. Ca si statul si puterea politica este doar o componenta a sistemului politic si nu
politicul ca atare. In nici un caz, ea nu este in masura sa acopere sistemul politic.
-Ceea ce privete de concepia ,,Politologia-tiina despre sistemul politic,,aici Domeniul politic se
prezint sub trei aspecte: sistem politic, aciune politic i gndire politic, ntre acestea existnd o
strns interdependen. Politologia este o stiinta de sinteza, de analiza in ansamblu a politicului si
politicii, a genezei, esentei proceselor, legitatilor si relatiilor specifice acestuia. Sintetizand, politologia
studiaza si explica natura si esenta politicului, geneza si dinamica lui, precum si rolul pe care il are in
realitatea complexa. Ea nu este nici o pseudostiinta, asa cum o prezinta ideologul francez Gaston
Bouthaul sau un capitol teoretic al sociologiei ca la R. Aron. Evident ca nici politologia nu este in
masura sa epuizeze intreaga cercetare a politicului, dar ea este singura care o face de la nivel de
ansamblu, de sinteza si din acest punct de vedere este unica stiiinta din cadrul stiintelor politice
capabila prin studiul ei, sa acopere intreaga sfera de cercetare a politicului.
3.Evideniai prile negative ale concepiei ,,Politologia-tiina statului,,
Concepia ,,Politologia tiina statului,,este o orientare mai veche, ea fiind prezenta inca dinainte de
Montesquieu ea aducand in sustinerea sa urmatoarele argumente: - insasi etimologia termenului de
politologie polis-stat si logos-stiinta, adica stiinta care are ca obiect de studiu statul, puterea si
institutiile sale; - statul ar fi cea mai veche si mai importanta institutie politica a societatii, cu un rol
central in sistemul politic, fapt ce ar presupune de asemenea studiul acestuia de politologie.
O asemenea orientare nu este acceptata de cei mai multi politologi care la randul lor aduc contra
argumente:
- termenul initial de politologie nu avea in vedere sensul, continutul actual, ci el se referea la politica,
putere, conducere in general, iar statul era conceput si ca o comunitate sociala, nu numai ca o institutie
politica; - asa cum o dovedesc ultimele cercetari statul nu este cea mai veche institutie politica a
societatii, ea a fost precedata de altele. Chiar daca este cea mai importanta institutie a sistemului
politic, dar nu unica, importanta ei decurge tocmai din existenta celorlalte si interactiunea cu acestea; statul este studiat si de alte stiinte cum ar fi cele economice, juridice, filosofice fapt ce ne poate
conduce la ideea ca si aceste stiinte ar trebui sa aiba ca obiect de studiu statul; - politologie-stiinta a
statului inseamna o ingustare nejustificata a obiectului acestei discipline. Importante elemente ale
sistemului politic ca partidele politice, puterea, spiritualitatea politica, norma, conduita si activitatea
politica ar ramane in afara obiectului sau de studiu.Astfel aceast concepie nu poate fi considerat una
aproape de adevr n ceea ce privete studiul i apariia politologiei.
4.Subiectul:Politica ca fenomen social
1.Interpretai conceptul de politic ca fenomen social.
Puterea politica este fenomenul fundamental al structurii politice a societatii, impus de aceasta din
necesitatea conducerii si administrarii rationale a activitatilor sociale, a satisfacerii aspiratiilor si
intereselor umane, n contextul unui sistem social aflat n permanenta miscare, schimbare si
transformare.
2.Determinai funciile,structura i nivelul de organizare a politicii
Functiile politicii:
#exprimarea ceor mai impinterese ale tuturor grupurilor si paturilorsociale
#integrarea diverselor paturi sociale,realizarea,sustinerea integritatii sociale
#socializarea politica afiecarui individ in parte,dezvoltarea acestuiaa spirtului de activism social
politic
#dirijarea,reglementarea proceselor sociale,asigurarea dialoguluicivilizat dintre cetatean-stat,grup
social-gr social etc.
#asigurarea dezv societatii in ansamblu si a fiecaruiindivid in parte.Structura politica:detine
forma,continut siprocess.Forma politica e structura organizational(statull,partidele politice),precum si
norme,legi,ce confera stabilitate si ii permit sa reglezecomportamentul politic al cetatenilor.Continutul
politicse exprima in obiectivele si valorile ei,in motivatiasi mecanismele de adoptare a deciziilor
politice,inproblemele ce le solutioneaza.La ransul sau,procesul politicisi gaseste reflectare in caracterul

complex,multivectoralsi conflictual al activitatii politice,de manifestare sirealizare a relatiilor diferitor

grupuri sociale,organizatii si indivizi.Nivelul de organizare.Politica poate fi realizata la catevanivele:
nivelul inferior-presupune solutionarea probelemelorlocale(conditiile de trai,transportul
public,scoala,universitate).Activitatea politica la acest nivel serealizeaza in principal de indivizi,desi,o
parte poatefi realizata si de asociatii locale;nivelul regional-necesitainterventia din partea statului.Cel
mai active politicala acest nivel se realizeaza de grupuri si asociatii,cointeresate in dezvoltarea
economica a regiunii;nivelul national-ocupa locul central in teoria politica,fiind determinat de situatia
statului ca fiind principal institutie de reprezentare a diversitatii resurselorexistente;nivelul
international-principalii subiecti aiactivitatii politice se prezinta a fi statele suverane.
3.Evoluai rolul politicii n dezvoltarea societii moldoveneti.
n 1905 se nfiineaz Societatea Moldoveneasc din Basarabia printre membrii fondatori numrnduse protopopii I.Baltag, N.Lacu, consilierul de stat C.Soare, avocatul C.Kiriac, Al.Krupenskii . a.De-a
lungul anilor societatea moldoveneasc s-a dezvoltat considerabil prin intermediul politicii i nu
numai.Rolul politicii pentru societate moldoveneasc este motivat prin respectarea,orientarea,
conducerea si pstrarea n stare de functionare a societatii pentru ndeplinirea anumitor scopuri de
interes general;apararea societatii mpotriva unor agresiuni posibile sau desfasurarea de relatii politice,
economice, culturale etc. reciproc avantajoase cu alte societati,etc... O condiie important a dezvoltrii
societii este concilierea civil i cooperarea diferitelor fore social-politice, dar i consolidarea
societii n ansamblu. Aceast conciliere este posibil numai n baza unui consens larg n societate,
dar i a ideilor i valorilor primordiale. Iar s genereze aceste sau alte interese, valori i norme snt n
stare numai actorii socio-politici maturizai i/sau instituiile politice de origine moldoveneasc, create
de ei.n primul rnd, astfel de subiecte snt partidele politice i organizaiile, puterea politic n general
i instituiile puterii de stat. Anume de voina lor politic, dar i de dorina lor n mare msur depinde
eficiena reformelor propuse i realizate, sntatea social a populaiei i reacia lor la orice aciuni ale
statului.Pentru ca politica de stat s fie realizat n interesul poporului este nevoie s se creeze condiii
necesare pentru ca cetenii s aib posibilitatea s se exprime, s transmit doleanele i propunerile
sale inclusiv pn la nivelul conducerii rii, s participe la elaborarea i realizarea celor mai
importante proiecte naionale. De aceea, dezvoltarea progresiv a Republicii Moldova necesit
formarea unor sisteme de contact ale statului cu societatea civil i, mai ales, cu partea lui cea mai
politizat, n mare parte cu partidele politice. n procesul de dezvoltare politic, partidul n acelai
timp, se prezint ca o asociaie voluntar a societii civile, o structur a societii civile, dar i ca
subiect al relaiilor cu puterea.
5.Subiectul:Puterea politic
1.Determinai esena puterii politice
Puterea politic constituie un subsistem al puterii sociale cu rol determinant n reglarea i funcionarea
vieii sociale, ea reprezentnd capacitatea unor grupuri de oameni de a-i impune voina n organizarea
i conducerea de ansamblu a societii. Puterea politica este fenomenul fundamental al structurii
politice a societatii, impus de aceasta din necesitatea conducerii si administrarii rationale a activitatilor
sociale, a satisfacerii aspiratiilor si intereselor umane, in contextul unui sistem social aflat in
permanenta miscare, schimbare si transformare. In acest scop, puterea politica a creat un sistem de
institutii statale si ne-statale, politice si ne-politice cu rolul de a asigura functionalitatea sistemului
social.Puterea politica are rolul de a ordona si orienta evolutia sociala in raport cu directiile miscarii
sociale sau cu diverse momente de discontinuitate (revolutii, stari de tranzitie, reforme). Puterea este
proprie oricrei societati, fund o proprietate a relaiilor sociale, rezultat al conflictelor i tensiunilor cu
care se confrunt societatea uman, necesitnd gsirea unor metode i forme de rezolvare a lor.
Totodat puterii i se mai adaog i o necesitate extern, dat fund faptul, c societatea are nevoie de a se
proteja de pericolele externe, reale sau poteniate. Puterea se instituionalizeaz n cele mai diverse
domenii, de aici i o diversitate de expresii, care o identified putere politic, legislative, economic,
judectoreasc etc. Puterea politic constituie capacitatea de a-i obliga pe actorii unui sistem social dat
s-i Tndeplineasc obligaiunile pe care le impun obiectivele colective.

2.Comparai manifestarea funciilor puterii politice

Pentru realizarea rolului su n societate puterea politic ndeplinete mai multe funcii.Acestea au un
rol i mod de manifestare diferit.Prin urmare prin funcia decizional este definit principala activitate
a unei autoriti politice,care const n luarea de decizii. Acestea se traduc n mod oficial prin legi,
decrete sau reglementri. Elabornd iaplicnd asemenea hotrri puterea politic i manifest
capacitatea de a arbitra ntre interese antagoniste i de a coordona multiplele dimensiuni ale vieii n
societate.Funcia organizatoric const n capacitatea puterii de a stabili formele organizatorice cele
mai adecvate i de a mobiliza grupurile sociale pentru a aciona n conformitate cu programul
adoptat.Prin funcia ideologic se efectueaz propagarea valorilor programatice n scopul atragerii de
noi adepi.Funcia coercitiv ,const n aplicarea diferitor mijloace de constrngere pentru a determina
pe ceteni s acioneze n conformitate cu deciziile adoptate.Funcia de control se urmrete modul n
care linia stabilit este respectat i a msurilor cese impun, conform legii.i funcia de pregtire a
specialitilor este atribuit pentru organizarea vieii sociale n conformitate cuvoina puterii
politice.Prin intermediul acestor funcii are loc manifestarea puterii politice,care dei difer,scopul este
acelai de a se afirma n societate.
3.Evoluai legitimarea puterii politice,raportnd-o la situaia politic din R.Moldova.
Legitimarea puterii politice n Republica Moldova nu este nici pe departe una ideeal,nu din
considerentul c nu este corect elaborat,ci din motivul c societatea nu ine cont de respectarea strict
a ei i uneori i exprim neglijena de a contibui la vre-o schimbare.Cu toii cunoatem cum ar trebui
s fie de fapt elaborat i respectat i ce urmrete de fapt puterea politic. momentul actual puterea
politic n R.M puterea politica este axat pe :1. Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care
puterea politica o are de a-si subordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de a le
constitui drept instrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese. 2. Caracterul
suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-o societate. In aceasta calitate ea
este singura care prin institutiile sale legitime are dreptul de a lua si aplica decizii, de a exercita
controlul fara amestecul sau influenta unei alte puteri din interior, cat mai ales din exterior. Altfel spus
puterea politica este suverana, unica, indivizibila, exclusiva si inalienabila.
3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ, obligatoriu si
ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme particulare ale puterii sociale.
Tocmai aceste calitati-imperativitatea si obligativitatea ii asigura impunerea, randamentul si eficienta,
elemente necesare oricarui act de conducere a societatii. Puterea politica se prezinta sub forma unor
centre si nuclee ale puterii.
4. Puterea politica in exercitarea atributiilor sale are un caracter relational si asimetric.Infaptuirea
puterii este o relatie sociala care impune cu necesitate cel putin doi parteneri: conducatorii sau
conducerea si condusii si supunerea, adica aceia asupra carora sa se impuna, sa se realizeze in
interiorul ei. Relatia conducere-supunere, care formeaza cele doua loturi ale puterii, se realizeaza:
"intre cei care exercita puterea si ceilalti membri ai grupului se stabileste o relatie specifica; ea consta
in comunicarea si executarea hotararilor a comunica o hotarare pentru executare inseamna a
conduce. A raspunde acestei comunicari, efectuand actiunile curente prin hotarare, inseamna a te
supune"