Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Efectele Deformarii Plastice

    Uploaded by

    Adrian Vintila
    83 views17 pages
    Efectele Deformarii Plastice

    Original Title

    9. Efectele Deformarii Plastice

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Efectele Deformarii Plastice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    83 views17 pages

    Efectele Deformarii Plastice

    Uploaded by

    Adrian Vintila
    Efectele Deformarii Plastice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 17
    Capitolul 6 PRINCIPALELE EFECTE' ALE DEFORMARII PLASTICE Prin deformare plastic’, in special la rece, se’ produc importante modificiri structurale, care in ultima instanfi, conduc la variatia proprietatilor ce depind de structura materialelor metalice. Dintre aceste modificdri structurale se pot mentiona: \ - schimbarea formei si dimensiunilor grauntilor; ~ schimbarea orientirii in spatiu a grauntilor; ~ schimbare. structurii fine, respectiv la nivelul refelei cristaline a fiecdrui graunte, Astfel, la aplicarea unor grade mari de deformare cristalele din constituienti ugor deformabili plastic, cum este de exemplu ferita din ofeluri, se alungese in directia principala de deformare, jar constituientii fragili, cum este de exemplu cementita din ofeluri, sunt sffirdmati, particolele rezultate dispunandu-se in siruri printre cristalele de ferit& in directia deformarii, Cresand in continuare gradul de deformare la rece, grdunfii se alungese tot mai mult, ¢Apiténd aspectul unor fibre, motiy pentru care strtuctura corespunziitoare acestor materiale, se numeste structura fibroasa. Paralel cu modificarea formei gi dimensiunilor, graunfii materialului se gi _totesc pentru a se ageza cu anumite directii cristalografice paralel cu directia ' principala de deformare. Astfel, de exemplu, la trefilarea unei sérme din fier, grduntii se orienteazA cu directia din plan (110) paralel cu directia de tragere, in timp ce in cazul unei sfrme din aluminiu, paralel cu directia de tragere se dispune directia din plan (111). _ §.1, Ecruisarea materialelor metalice deformate, Modificarile struc- turale pe care le suferé materialele metalice in timpul deformarii lor, conduc, cum s-a precizat mai sus, la variafia proprietifilor fizico - mecanice ale stora. Astfel, daci prin deformare se obfine o crestere a proprietafilor de ieristen{4 a materialelor metalice (cresterea duritatii HB, a tezistenfei la rupere Ra, a limitei de curgere Re ete.) si o scidere corespunzatoare a proprietatilor de ticitate (sciderea alungirii A, sau a strictiunii la rupere Z), variatii ce sunt porfionale cu marimea gradului de deformare plastica (fig.6.1), se considera irespectivul material metalic a suferit un proces de ecruisare. reduceri mici (€ < 15...20%) R, creste mult mai intens decat Rw dar diferenta tre valorile acestora se micsoreaza rapid, La reduceri mai mari de 20% intensitatea cresterii acestor doud teristici este practic aceeasi, iar peste 50-60% reducere, influenta reducerii , in genere, neinsemnatd asupra valorilor R, si Rm. © influent similard asupra intensitiii variatici, se intalneste si in cazul tetisticilor de plasticitate (A si Z). Astfel pana la reduceri de 20-30% A gi 119 Z au o micsorare foarte importanti, dup& care pnd la reduceri de 60-70% scdderea valoiilor acestor caracteristici este foarte mica, iar peste 70% reducere, influenfa reducerii este practic r.eglijabila. Stares de ecruisare a materialelor metalice deformate se datoreste frandrii deplasariidislocatiilor de catre diferite obstacole’ (cum ar fi de exemplu intersectia dislocatiilor, interactiunea dintre dislocatiile care se deplaseazi pe plane paralelé sau limitele dintre graunti). Deci gradul de ecruisare creste odata cu marirea numarului de dislocatii blocate, De exemplu in cazul deformarii la rece, limita de curgere (o.) a maierialului metalic in funcfie de densitatea dislocatiilor (5) se poate exprima prin relatia: ay spo - 0, =0,+a-Gb-V5 (6.1) ass t 5=6,+ Ce? so-y—t vg in care: 6, este limita de curgere a mate- ‘sl \ 9 ‘ialului metalic recristalizat; @, - coeficient de ecruisare ce depinde 4 i i (de tipul refelei si compozifia aliajului; 35 180 G - modulul de elasticitate transversal _ ok iv eo (pentru fier G= 7,7- 10°N/mm?) b - vectorul Burgers; 4 wo 5, ~ densitatea sislocatillor. 1 in starea a KT |” initiala; Se oa € - gradul de deformare aplicat; ex C, p — constante ce depind de material. Fig.6.1. Variatia proprietitilor Pentru a se continua procesul de defor- mecanice in functie de gradulde mare, va trebui invins& rezistenta acestor ceruisare (exprimat prin gradul de Gbetacole (bariere interne) prin mérirea | reducere aplicat) la deformarea la ncol tensiunii de deformare. rece a unui ofel cu % C scizut 9 Numiarul obstacolelor crescénd inst proportional cu mérirea gradului de deformare, actiunea lor de franare asupra deplasirii dislocafiilor devine din ce in ce mai puternicd pe masur& ce gradul de deformare creste [16]. Deci gradul de ecruisare al materialelor metalice deformate creste odati cu mérirea gradului de deformare ¢, conform relatiei: o=0,8" (6.2) sau 1 Ino=Ino,+mlng (6.2) in care o este mrimea prin care se caracterizeazA ecruisarea (limita de curgere, rezistenfa la rupere sau duritatea); - limita de curgere, rezistenta la rupere sau duritatea materialului ing stare neecruisata (e = 0); n—coeficientul de ecruisare [panta dreptei In. = f (In s) din figura 6.2}: n=[In(o/o,)\/in € 120 Deoarece acest coeiicient, in cazul deformarii plastice, joacd acelagi rol ca si modulul de elasticitate in cazul deformarii in demeniul elastic, poarta numele si de mocul de plasticitate. Acest coeficient variaz’ de la un metal sau aliyj la altul, fiind puternic influentat si de tipul refelei cristalografice [16]. -Astfel, s-a constatat, cA se ecruiseaz& mai ugor materialele metalice, care prezinté mai multe sisteme de alunecare, iar pentru acelasi material, se ecruiseazi mai repede agregatele policrisaline decat monocristale. Astfel materialele metalice ce cristalizeaza in -sistemul HC, caracterizat de un numar mai mic de sisteme de alunecare, vor avea un coeficient n mai mic decat cel al materialelor cu sicteme de cristalizare cubice, De asemenea metalele sau aliajele cu refea CFC vor avea coeficien{i de ecruisare mai mari decat cei ai materialelor cu retele CVC. in cazul agregatelor policristaline, metalele pure se ecruiseaz& mai usor decat aliajele lor si de asemenea se ecruiseaz mai repede cele cu gréunti mai fini. Agregatele policristaline avand un coeficient de ecruisare mai mare ca al monocristalelor, pentru acelasi material. metalic, dovedeste ca limitele de graunte (care au o lungime cu atat mai mare cu cfit griiuntele este mai fin) constituie obstacole in calea deplasirii ag dislocatiilor. Astfel in cazul unui mono- cristal, valoarea ecruisarii expri-mata a Ae prin limita de curgere (c,), in functie de : diametrul grauntelui (d) este dati de relatia: Svea Ine 6. = Gm + k-d" (6.3) Fig.6.2.Variatia logaritmicd a tensiunii in functie de gradul de reducere, la care panta reprezinti in care: on este limita de curgere a coeficientul de ecruisare monocristalului, respectiv tensiunea de forfecare.ce se opune miscarii unei dislocatii; k - constant care reprezinta 0 masura a cantitatii de dislocafii aglo- merate la obstacole; n - indice ce depinde de tipul refelei (de exemplu pentru metale cu refea C.V.C.,n = 0.5). Deci ecruisarea este cu atat mai pronunfata cu cat posibilitafile de franare in deplasarea dislocafiilor sunt mai complexe [15]. Din punct de vedere practic, eeruisarea are o importan{a deosebité, deoarece prin variatia pe care o di proprietatilor materialelor metalice, se pot largi domeniile de utilizare ale acestora, mai ales in cazul metalelor pure sau a aliajelor monofazice, la care Proprietafile de rezisten{4 nu pot fi marite prin tratamente termice, ci numai prin ecruisare. Variatia proprietatilor de rezisten{é ca urmare a ecruisirii este mai pronunjati de exemplu in cazul ofelului moale decat la ofelurile dure, iar 121 cresterea liniitei de elasticitate este mai pronunfat& decat cea a rezistentei de rupere [17]. Avand in vedere ins&, c% 0 crestere exageraté a ecruisdrii conduce la pierderea proprietayilor de plasticitate ale materialului metalic, producdndu-sé fisurarea sau chiar distrugerea lui, este necesar ca procesul de deformare s& fie intrerupt la un anumit grad de deformare, iar materialul ecruisat s& fie supus unei incalziri (fig.6.3) pentru a-i reduce gradul de ecruisare gi respectiv pentru * a-i imbunatati proprietatile de plasticitate in vederea unei eventuale continuari a procesului de deformare la rece. Accast& incilzire pana la o temperatura, de la care structura corpului metalic deformat revine practic la starea inifialé de echilibru, poarté denumirea de recoacere de recristalizare. fi re tee i : i 20 a lo A 10 2% W¥0 8 100200 iti 100 S00 600 te w00 Gog (000 oh Temoerahira oe recoocere, % Fig.6.3.Variatia rezisten{ei si alungirea la rupere in timpul proceselor de ecruisare si recristalizare a unui ofel cu %C scizut La recristalizare, ca si in cazul solidificarii, procesul de cristalizare se produce tot prin germinare si cresterea cristalelor, asigurandu-se in final un material cu 0 noua structura, cu atomii readusi in pozifiile de echilibru, cu o densitate mica de dislocafii, fara tensiuni interne si cu proprietafi plastice ridicate, care permit continuarea proceselor de deformare plastica la rece. Prin incalzire in vederea recristalizdrii, se creeazA condifii si pentru omogenizarea prin difuzie a compozifiei chimice’a materialului metalic, fapt ce se risfrange pozitiv si asupra proprietafilor de plasticitate ale acestuia. In functie de temperatura gi durata incdlzirii, in materialul metalic ectuisat are loc urmatoarea succesiune de procese: restructurarea, recristalizarea si cresterea grauntilof

    You might also like