STUDIU DE CAZ

Impactul ecologic al unei centrale de cogenerare echipata cu turbina cu gaze, cu putere electrica
instalata de 20 MW care utilizeaza drept combustibil gaz natural, a carui putere calorifica
inferioara este
H i=3800 Kj/m3N .
Randamentul global al conversiei energiei este 0,85.
Randamentele caracteristice etapei A, etapa anterioara sursei sunt :
extractie =0.99%
prelucrare =0.75%
transport =0.95%
Randamentul caracteristic etapei B, etapa arderii combustibilului la sursa este egal cu
randamentul global 0.85.
Consumul anual de combustibil al sursei este : B=2.8108 m3N .
Emisiile specifice pentru 100 kWh energie utila produsa:
praf :
praf : 0.715g
Etapa A:
0.00528g
Etapa B:
CO :
CO :
14.3g
1.85g
So x : 13.4g
SO x : 1.43g
NO x : 9.94g
NO x : 14.3g
CO2 : 671g
CO2 : 22000g
CH 4 :
0.1g
Pasi:
I) Schema de principiu pentru ciclu cu turbina cu gaze
II) Principalele echipamente din schema si modul de obtinere a caldurii
III) Stabilrea ipotezelor de analiza pe baza datelor si stabilirea ipotezelor simplificatoare
IV) Determinarea cantitatii de combustibil bruta extrasa la sursa
V) Determinarea randamentului global pe intreg ciclul de viata
VI) Determiarea cantitatii de energie utila produsa anual
VII) Calculul maselor de poluanti pe intreaga durata de viata
VIII) Determinarea principalilor indicatori de impact asupra mediului
IX) Analiza comparativa intre subgurpe a indicatorilor de impact
X) Concluzii si interpretari
XI) Propunerea a doua masuri de reducere a impactului asupra mediului, influenta ecotaxelor.

I) Schema de principiu pentru ciclu cu turbina cu gaze

Fig.1 Schema turbinei cu gaz

II) Principalele echipamente din schema si modul de obtinere a caldurii

In fig. 1 elementele componente sunt:
1-compresor

2-arbore
3-turbin
4-combustor
5-turbin de putere
A-intrarea aerului
B-lucru mecanic util
C-combustibil.
Caldura se obtine prin recuperarea gazelor de ardere care se face cu un grad de recuperare mai
mic, astfel incat ar trebui sa se introduca cicluri combinate pentru recuperarea caldurii reziduale.
III) Stabilrea ipotezelor de analiza pe baza datelor si stabilirea ipotezelor simplificatoare
-Turbina cu gaze este fara postardere
-Metodologia utilizata este ACV (analiza ciclului de viata)
-Calculul se face pentru doua etape: etapa A, etapa anterioara sursei care cuprinde extractia,
transportul si prelucrarea combustibilului si etapa B, etapa conversiei combustibilului
-Durata de viata pentru turbina cu gaze se considera 10 ani
-Durata de functionare a centralei 7200h/an este constanta pe toata durata de viata
-Debitul de combustibil, emisiile specifice, compozitia combustibilului si randamentele sunt
constante pe intreaga durata de viata a centralei

-In analiza pe care o efectuam nu tinem seama de impactul pe care l-a avut asupra mediului
producerea echipamentelor din centrala
-Se considera o unitate functionala de 100kWh, iar emisiile specifice sunt raportate la aceasta
unitate functionala
IV) Determinarea cantitatii de combustibil bruta extrasa la sursa
B an=

B 2.8108
8 3
=
=3.9710 m n
A
0.705

B dv =103.97108 =3.97109 m3n

(pe an)

(pe durata de viata)

V) Determinarea randamentului global pe intreg ciclul de viata

gl = A B
Randamentul global in etapa A:
gl = extr tr prelucrare=0.990.950.75=0.705
A

gl = A B=0.7050.85=0.599
VI) Determiarea cantitatii de energie utila produsa anual
Eu=Q+E

sursei = B =

Eutil Q+ E
BH i 0.852.810838000
=
Eu = B
=
=25.122108 kw h
E cons BH i
3600
3600

VII) Calculul maselor de poluanti pe intreaga durata de viata

nr unitati functionale: f =

Eu
=25.122108102=25.12210 6 kW h
100

Emisii anuale = emisii specifice x nr unitati functionale [t]

Tip
emisi
e
praf

etapa A
[g/100
kWh]
0,00528

etapa B
[g/100
kWh]
0,715

etapa A
[t/an]
0,132

CO

1,85

14,3

46,476

etapa B
[t/an]
17,962
359,24
7

emisii anuale
totale [t/an]
18,095

emisii
totale
[t/dv]
180,95

405,723

4057,238

SOx

13,4

1,43

NOx

9,94

14,3

CO2
CH4

671
0,1

22000
0

336,63
77
249,71
4
16857,
01
2,512

35,924
359,24
7
552688
,8
0

372,562

3725,625

608,962

6089,626

569545,9
2,512

5695459
25,122

VIII) Determinarea principalilor indicatori de impact asupra mediului

1) Efectul de ser
Radiaia solar ultraviolet, ajuns pe Pmnt, este parial absorbit de acesta i parial reflectat.
La rndul su, Pmntul emite spre spaiu o radiaie infraroie. Aceasta este parial reflectat
napoi de gazele ca dioxidul de carbon, metanul etc.. Radiaia reflectat este cu att mai mare cu
ct cantitatea de astfel de gaze este mai mare. Acest fenomen poart numele de efect de ser,
iar gazele care l genereaz gaze cu efect de ser. El a fost descoperit de Joseph Fourier n
1824.

Fig.2 Mecanismul de formare a efectului de ser

Principalele gaze cu efect de ser sunt: dioxidul de carbon (CO2), gazul metan (CH4), protoxidul
de azot (N2O), vaporii de ap (H2O), derivai cloroflorurai ai hidrocarburilor saturate (CFC,
HCFC), ozonul (O3), monoxidul de carbon (CO), precum i compuii organici volatili (COV).
Primele trei gaze au un efect direct asupra generrii efectului de ser n timp ce ultimele au un
efect indirect.
Alturi de alte procese, procesele industriale sunt rspunztoare i de producerea acestui tip de
impact.
Indicator de impact GWP
Compararea potenialelor de nclzire aferente emisiilor de gaze pentru diferitele procese, se face
pe baza indicatorului Global Warming Potentiel (GWP), recomandat de SETAC (Society of
Environmental Toxicology and Chemistry).
GWP caracteristic principalelor gaze cu efect de ser

Substan
CO2
CH4
N2O

GWP (20 ani)

1
35
260

GWP (100 ani)

1
11
270

GWP (500 ani)

1
4
170

GWP= miGWPi
GWP=mco 1+mCH 35+mN O260
GWP=m CO 1+m CH 35=569545.91+2.512235=569633t /an
GWP A=16857.01111+ 392.5122=16944.938 t /an
GWPB =GWP anGWP A=569633.82716944.9381552688.888 t /an
GWP A
16944.9381
100=
100=2.975
pondere A pt efect de sera
GWP an
569633.827
GWPB
552688.888
100=
100=97.025
pondere B pt efect de sera
GWPan
569633.827
2

2) Acidificarea
Reprezint perturbarea echilibrului acido-bazic al atmosferei datorat emisiilor gazoase cu
caracter acid rezultate din diferite procese . Acestea pot provoca perturbri semnificative a
tuturor elementelor mediului ambiant (aer, ap, sol), inducnd o cretere a phului.

Fig.3 Acidificarea atmosferica

Indicator de impact, AP
Valorile AP ale unor substane
Substana
SO2

AP
1

NO
NO2
NOx
NH3
HCl
HF

1.07
0.7
0.7
1.88
1.88
1.6

AP= AP imi
AP an =m SO 1+m NO 0.7=mNO 0.7=608.96260.7=426.2738 t /an
AP A =249.71480.7=174.8t /an
t
AP B=359.24770.7=251.473
an
AP A
174.8
100=
100=41.01
ponderea A pt acidificare
AP an
426.2738
AP B
251.473
100=
100=58.99
ponderea B pt acidificare
AP an
426.2738
2

3) Eutrofizarea
Eutrofizare reprezint suprafertifizarea apelor de suprafa care provoac dezvoltarea exploziv a
plantelor, ceea ce poate conduce la probleme grave de calitate a apei.
Imbogirea apei cu nutrieni, n principal azot i fosfor, care conduce la nfloriri algale, o
cretere exagerat a vegetatiei acvatice, o turbiditate ridicat, o dezoxigenare a apelor de la
fundul lacului i, n unele cazuri, un miros i un gust dezagreabil al apei.
Indicator de impact NP
Valorile NP caracteristice diferitelor substane
Substana
PO43NO
NO2
NOx
NH4
N
P
CCO (cererea chimic n oxigen)

NP
1
0.2
0.13
0.13
0.33
0.42
3.06
0.022

NP= miNP i
NP=mPO 1+mNO0.2+ mNO 0.13+m NO 0.13+m NH 0.33+mN 0.42+m P3.06+ mCCO0.022
NP m=mNO 0.13=608.96260.13=79.165t /an
3
4

NP A =249.7148013=32.462t /an
NP B=359.24770.13=46.703 t /an
ponderea A pt eutrafizare
ponderea B pt eutrafizare

NP A
32.462
100=
100=41
NP an
79.165
NP B
46.703
100=
100=59
NP an
79.165

4) Toxicitatea umana
Contribuia unei substane la indicele de impact asupra mediului, toxicitate uman, se face
pornind de la trei factori de ponderare dup mediu: aer, ap i sol, i anume:
HCA (Human Toxicological Classification factor for the Air) pentru aer
HCW (Human Toxicological Classification factor for the Water) pentru ap
HCS (Human Toxicological Classification factor for the Soil) pentru sol.
Aceti indicatori se calculeaz pentru fiecare substan imis n mediile: aer, ap i sol dup un
mod de calcul complex. n cadrul acestui mod de calcul se iau n considerare : dimensiunea
acestuia mediului, maniera n care are loc un schimb de substane imise ntre medii, degradarea
substanelor n cadrul fiecrui mediu, mijloacele prin care omul poate absorbi substanele,
numrul de persoane expuse, cantitile acceptabile de substane absorbite de om.
Valorile factorilor HCA, HCW i HCS pentru unele substane
Substana

HCA

HCW

HCS

metale
As
Ba
Cd
Co
Cu
Fe
Hg
Mn
Ni
Pb
Zn
NH4
CO
CN (cianur)
F
H2S
NOx
NO2

4700
1.4
1.7
0.14
580
2.9
24
2
0.24
0.02
0.042
0.0036
120
4.7
120
470
0.057
160
0.79
0.033
0.0029
compui neorganici
0.02
0.0017
0.012
2.6
0.22
0.48
0.041
0.78
0.78
0.26
0.022

0.043
0.019
7
0.065
0.0052
0.15
0.014
0.025
0.007

5.4

SO2
altele
C6H6(benzen)
C6H5 OH
(fenol)
dioxin
petrol

1.2
3.9

0.66

0.56

0.048

3 300 000
1.7

290 000
0.00092

0.62

maiHCA i+ ww iHCW i +w SIHCS i

TH =
TH an=mCO0.012+mNO 0.78=405.72380.012+608.96260.78=479.8593 t / an
Se observa ca desi indicele de impact, toxicitate umana are tre componete (aer apa sol),
totusi centrala de cogenerare analizeaza producerea de sbustante care au influenta doar asupara
componentei de aer (HCA)
x

TH A=0.01246.476+0.78249.7148=195.3352 t /an
TH B =TH anTH A=479.8595195.3352=284.524 t /an
TH A
195.3352
100=
100=40.71
pondere A pt toxicitate umana
TH an
479.8595
TH B
284.524
100=
100=59.29
pondere B pt toxicitate umana
TH an
479.8595
5) Epuizarea rezervelor de resurse naturale
8

B 2.810
ERN = =
=5.6106 t /an
a
50
a=50 ani

X) Concluzii si interpretari
Randamentul global al procesului este mic deoarece acesta se calculeaza ca produs intre doua
numere subunitare.
O masura de crestere a randamentului pentru etapa A este utilizarea tehnologiilor performante
(cu randamente ridicate) in extractia, prelucrarea si tratarea combustibilului.
Masurile de crestere a randamentului pentru etapa B sunt: reducerea numrului de trepte ale
compresorului i turbinei printr-o sarcin mai mare pe treapt, introducerea unui rcitor
intermediar ntre compresorul de joas presiune i cel de nalt presiune, introducerea de cicluri
combinate pentru recuperarea cldurii reziduale, recuperarea cldurii din gazele de evacuare.
Etapa A are un impact mult mai mic pentru efectul de sera decat etapa B, in schimb pentru
toxicitatea umana, acidificarea atmosferica si eutrofizare ponderile celor doua etape sunt aproape
egale, dar sunt mai mari pentru etapa B.
XI) Propunerea a doua masuri de reducere a impactului asupra mediului, influenta ecotaxelor.

Reducerea emisiilor de NOx se face prin modificarea condiiilor de ardere (reducerea excesului
de ardere, prenclzire redus a aerului de ardere, recircularea gazelor de ardere, injecia de
ap/abur, arderea n trepte) i prin injecie de amoniac sau uree n timpul arderii.
Reducerea emisiilor de SO2 Reinerea bioxidului de sulf, i prin aceasta reducerea emisiilor de
SO2, poate avea loc n toate fazele folosirii combustibilului, ncepnd cu pregtirea lui, naintea
arderii, n timpul arderii i dup ardere (prin aciuni asupra gazelor de ardere).
n faza preparrii crbunelui, coninutul n pirit al acestuia poate fi uor redus prin reducerea
granulaiei urmat de o separare gravitaional.
Reducerea emisiilor de SO2 prin injecie de calcar n focar. Pudra de calcar este injectat n focar
unde e calcinat la CaO care reacioneaz cu SO2 rezultnd CaSO4. Produsul desulfurrii i
aditivul care nu a reacionat sunt colectate n precipitator mpreun cu aerul de combustie.
Metoda a avut cele mai bune rezultate deoarece calcarul este injectat la o temperatur favorabil
i acolo se afl o presiune suficient datorat aerului de la partea superioar a arztorului pentru a
distribui bine aditivul. n funcie de sarcina cazanului eficiena reducerii atinge valori de 50 .. ,
70%. Avantajele injeciei de calcar sunt: un proces simplu, realizare rapid, costul investiiei
sczut, consum mic de energie, disponibilitatea instalaiei ridicat. Dezavantaje metodei sunt:
gradul de desulfurare limitat, tendina de zgurificare n focar, manipularea dificil a cenuii.
Reducerea emisiilor de SO2 prin desulfurarea gazelor de ardere. Normele foarte severe de
emisiune, care coboar valoarea admis de la 2-3,5 [g/mc] la numai 0,4 g/mc cum este exemplul
pentru Japonia, SUA, Germania, impun neaprat folosirea unor instalaii chimice de desulfurare
a gazelor la toate cazurile de ardere a crbunelui n cazane cu focare clasice sau a pcurii cu
continut ridicat de sulf. n ultimele dou decenii au fost dezvoltate mai multe procedee de
desulfurare:
-procedeul umed, n care se introduce ca agent activ o soluie de hidroxid de calciu i carbonat de
sodiu obinnd ca deeu nmoluri nerecuperabile sau cel mult cu posibilitate de extracie de gips.
Are cea mai larg implementare industrial;
-procedeul semiuscat, n care se introduce ca agent activ o soluie concentrat de amoniac sau
hidroxid de calciu, n filtru avnd loc evaporarea complet a apei. Produsele sulfatice sunt
recuperate n stare uscat, permind reintroducerea lor n circuitul economic;
-procedeul catalitie, cu producere de sulf aplicat la o temperatur ridicat a gazelor de ardere.
Reducerea emisiilor de CO2. Pentru reducerea cheltuielilor aferente procurrii prin licitaie a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser, n prezent se aplic tehnologii de colectare i
stocare geologic a dioxidului de carbon.
Valoarea limita admisibila a emisiilor CO2 este 600000 t /an
Se aplica o ecotaxa pe tona de CO2 peste limitele admisibile de 100 euro.
Valoarea ecotaxelor este 0 euro deoarece in acest caz nu s-a depasit limita admisibila a emisiilor
de CO2 ( 569633<600000 t /an .