Testul nr. 1.

Subiectul 1. Notiuni generale despre drepturile reale.

1.1.Definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real.Drept real-dr
ept subiectiv patrimonial,care onfera titularului anumite prerogative,recunoscut
e de lege,asupra unui bun,pe care acesta le poate exercita in mod nemijlocit,adi
ca fara a fi necesara interventia unei alte persoane.Drepturile reale se clasifi
ca in:drepturi reale principale si drepturi reale accesorii. Drepturile reale pr
incipale, in aceasta categorie de dr.reale vom include urmat.dr.(CC,art.315-453)
:
-dr.de proprietate-dr.ce apartine pers.fizice,juridice,statului,unitatii adm-ter
,asupra bunurilor mobile si immobile,ce exercita atributele dr.de propr,in mod e
xclusiv si perpetuu prin putere proprie si in interes propriu,in conditiile legi
i;
-dr.de uzufruct-dr. unei persoane numite uzufructuar de a folosi pentru o perioa
da determinata sau determinabila bunul unei alte persoane numite nud proprietar
si de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de
a-i conserva substanta.
-dr.de uz-drept real, dezmembramint al Dr de Proprietate, in virtutea caruia uzu
arul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile proprii si al
e familiei sale.
-dr.de abitatie-dr real, in temeiul caruia titularul Dr de Abitatie are dreptul
sa locuiasca in locuinta unei alte persoane impreuna cu sotul, copii, chiar daca
nu a fost casatorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitatia.
-dr de servitute-acesta este un dezmembramint al Dr. De proprietate constituit i
n favoarea proprietarului fondului dominant si care acorda anumite prerogative s
tabilite prin actul de constituire asupra fondului aservit.
-de.de superficie-dr.real,care confera titularului numit superficiar,dr de a fol
osi terenul unei alte pers cu scopul:edificarii si exploatarii unei constructii,
fie deasupra acestui teren,cit si dedesubt;precum si exploatarea unei constructi
i existente.
Drepturile reale accesorii,in aceasta categ CC include doar dr.de gaj,in care le
giuitorul a inclus si dr de ipoteca. Dr de gaj - este Garantie instituita de leg
e potrivit careia debitorul raspunde pentru toate creantele chirografare cu intr
egul sau patrimoniu, cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente sau viit
oare. Este un drept real in a carui temei creditorul poate pretinde satisfacerea
creantellor sale fata de ceilalti creditori
1.2.Comparati drepturile reale intre ele , precum si comparati drepturile reale
in general cu drepturile de creanta.Dreptul de uz si dreptul de abitatie reprezi
nta varietati a dreptului de uzufruct si din acest considerent legiuitorul extin
de asupra uzului , abitatiei prevederile Dr. De uzufruct , insa cu exceptia ce d
eriva din esenta uzului sau abitatiei.Uzufructul, uzul si abitatia sunt consider
ate drepturi reale se sine-statatoare.Dr de abitatie, de uz se stinge in aceleas
i temeiuri ca si uzufructul si produce aceleasi efecte juridice.
Comparaie ntre drepturile reale i drepturile de crean. Ambele sunt drepturi patrimoni
ale. Dar ele se deosebesc n primul rnd prin structura lor: n dreptul real o singur p
ersoan n faa lucrului; n dreptul de crean, dou persoane.Cele dou drepturi au o natu
te diferit: de exemplu, uzufructuarul are dreptul de folosin pe cnd locatarul are dr
eptul pe care nchiriatorul i l-a dat de folosin; unul are un drept real, cellalt un
drept de crean.Alte deosebiri:- privind subiectele i obligaiile subiectului pasiv; n
principiu,drepturile real sunt absolute, pe cnd drepturile de crean suntrelative;drepturile reale prezint dou importante prerogative i anume: dreptul de urmrire i dre
ptul de preferin.
1.3. Expuneti-va parerea, in baza legislatiei civile in vigoare,privind faptul d
aca dreptul de gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe care i
l au inreprinderile municipale si intreprinderile de stat asupra bunurilor publi
ce fac parte din categoria drepturilor reale.CC in vigoare reglementeaza expres
drepturile reale existente,precum si cunoastem ca o trasatura a dr. reale este
ca dr reale sunt prevazute de lege si limitate numeric.Alte acte normative nu cu
prind reglementarea unor alte drepturi reale.Pornind de la principiul ca este re
al doar dreptul inclus prin lege in aceasta categorie,conchidem ca dreptul de ge

stiune economica si dr de adm.operativa ,care se aseamana dupa continut cu drept

urile reale,nu pot fi numite drepturi reale.
Subiectul 2. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
2.1. Definiti Exproprierea pentru cauza de utilitate publica si identificati inc
identa pricipiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului juridic al
exproprierii.Conform legislatiei in vigoare prin expropriere se nelege transferul
de bunuri i de drepturi patrimoniale din proprietate privat n proprietate public, tr
ansferul ctre stat de bunuri proprietate public ce aparin unei uniti administrativ-te
ritoriale sau, dup caz, cedarea ctre stat sau ctre o unitate administrativ-teritori
al a drepturilor patrimoniale n scopul efecturii de lucrri pentru cauz de utilitate p
ublic de interes naional sau de interes local, n condiiile prevzute de lege, dup o dr
apt i prealabil despgubire.Principiile exprorierii sunt:-existenta unei cause de uti
litate pub;-existenta unei despagubiri, care trebuie sa fie:dreapta sau justa,pr
ealabila,expropriatul trebuie sa cada deacord cu aceasta despagubire, despagubir
ea revine propr-lui bunului imobil si titularul altor bunuri reale.
2.2. Determinati si relevati continutul etapelor procedurii de exrpopriere pentr
u cauza de utilitate publica.Procedura exproprierii depinde de motivul exproprie
rii:-daca este de interes national,atunci se declara de parlament;-daca este de
interes local,se declara de consiliul local sau organele stabilite de lege.Decla
rarea utilitatii publice se face dupa efectuarea unei cercetari prealabile de ca
tre comisiile formate conform legii. Exproprierea va opera numai dupa indeplinir
ea masurilor prealabile.Potentialul expropriate este instiintat despre exproprie
re.Comunicarea consta in adresarea ofertei de despagubire si modalitatea de trec
ere a dreptului.In cazul exproprierii unei locuinte sau a unui teren,daca pretul
celor propuse este mai mic decit cel expropriate,i se va achita o diferenta.In
urma instiintarii,comunicarii ofertei unei case sau a unui teren,fie expropriatu
l accepta toate ofertele sau accepta terenul,locuinta propusa,fie nu accepta.
Daca acesta nu accepta,expropriatul are dreptul sa faca intimpinari impotriva pr
opunerii de expropriere sis a indice in ce conditii accepta exproprierea.Depuner
ea intimpinarii are loc in 45 zile de la primirea notificarii despre propunerea
de efectuare a exproprierii.Intimpinarile se examineaza timp de 30 zile,de catre
comisiile create.Daca e de interes national-comisiile se constituie de govern,i
ar daca e de interes local-de consiliile locale. Daca este luata decizia de catr
e comisie,expropriatul este instiintat si se propune o despagubire pentru aceast
a,care nu trebuie sa fie mai mica decite cea din propunerea de expropriere.Expro
priatul fie accepta si da acordul in forma autentificata notarial.Insa daca nici
in acest caz expropriatul nu este deacord cu decizia comisiei,urmeaza adresarea
in instant de judecata.Instanta de judecata la fel,instituie o comisie care se
va pronunta in privinta despagubirii.Dupa stabilirea hotaririi de catre instant
de judecata,expropriatul este despagubit si expropriate.
2.3. Elaborati conform exigentelor legale,o propunere de expropriere pentru cauz
a de utilitate publica, pe care Guvernul o va inainta prprietarului unei case, u
nui teren,aferent, prin care urmeaza a fi contruita o linie de cale ferata.In ca
zul exproprierii pentru cauza de utilitate publica, proprietarului unei case,unu
i teren aferen I se va propune n proprietate o alt locuin sau un alt teren. Dac cost
ul locuinei propuse sau al terenului propus este mai mic dect cel al locuinei expro
priate sau al terenului expropriat, Guvernul va stabili plata unei diferenti di
ntre costul locuinei expropriate sau al terenului expropriat i cel al locuinei prop
use sau al terenului propus.Guvernul,va presenta proprietarului utilitatea publi
ca care va rezulta in urma constructiei liniei de cale ferata,precum si despagub
irea care revine proprietarului.
Test Nr. 2
Subiectul 1. Proprietatea comuna.
1.1.Definiti dreptul de proprietate comuna si definiti formele sale. Explicati c
onceptul de cota-parte ideala.
Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au dr de propr doi sau
mai multi titular.Propr comuna se caracterizeaza prin faptul ca prerogativele d
r apartin impreuna si concomitant la mai multi titular.Sunt cunoscute doua forme

ale proprietatii commune:proprietatea comuna pe cote-parti si proprietatea comu

na in devalmasie.
Dreptul de propr comuna pe cote-parti-dr de propr care apartine la doua sau mai
multe personae,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materiali
tatea sa.Drept de propr comuna in devalmasie-drept ce apartine concomitant la do
ua sau mai multe personae asupra unui bun pe care il detin in proprietate, acest
a raminind nefractionat in materialitatea sa,nefiind detarminata nici cota-parte
ideala din dreptul de proprietate.
Privitor la conceptul de cota-parte ideala ,referindu-ne la proprietatea care ap
artine la doua sau mai multe persoane intelegem prin cota-parte ideala impartire
a (o jumatate, o treime, o patrime ) asupra unui bun nefractionat in materialita
tea sa.
1.2.Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna pe cote
parti fortata.Proprietatea comuna pe cote-parti este fortata deoarece nu poate i
nceta prin divizarea bunurilor ( ce fac obiectul ei ) atit timp cit exista.Privi
tor la cazurile in care apare dreptul de proprietate comuna fortata legislatia i
n vigoare reglementeaza:
a) Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu doua sau mai multe apa
rtamente , acestea au proprietari diferiti. Este reglementat de codul civil prec
um si de legea privind conduminium in fondul locativ, care prevede ca asupra par
tilor comune se extinde proprietatea comuna in conduminiu care include in sine u
rmatoarele: terenul pe care este amplasat blocul, zidurile, acoperisurile, holur
ile, subsolurile, ascensoarele, pivnite, etaje tehnice.Apartamentele din casele
cu mai multe locuinte apartin in exclusivitate proprietarului lor, iar spatiile
de uz comun vor apartine cu drept de proprietate comuna, fortata si perpetua, as
tfel apartamentele pot fi instrainate liber de proprietarul lor , iar locurile d
e uz comun fiind bunuri accesorii nu vor putea fi intrainate ori impartite de si
ne-statator. Proprietatea comuna fortata va inceta doar atunci cind toate locuin
tele din blocul locativ vor apartine unei singure persoane.
b) Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile( zid, sant) prevede ca ori
ce zid , sant sau alta despartitura intre doua terenuri avind proprietari diferi
ti este prezumata a fi in proprietate comuna pe cote-parti a vecinilor , daca nu
rezulta contrariul , ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate excl
usiva prin uzucapiune. Coproprietatea asupra despartiturilor comune va putea fi
instrainata doar cu acordul ambilor proprietari , iar cota-parte din bunurile co
mune se va considera un accesoriu care va putea fi instrainata numai odata cu te
renul.
c)coproprietatea asupra unor bunuri familiale (tablouri, cavouri )
d)proprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobi
le comune.
Legislatia civila reglementeaza doar primele doua cazuri de proprietate comuna p
e cote-parti fortata.
1.3.Actualmente in R.Moldova o parte semnificativa a apartamentelor se afla in b
locuri locative si pe terenuri care apartin administratiei publice locale si sun
t gestionate de intreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ.Care
au fost mecanismele legale prin care legiuitorul a incercat sa reglementeze tra
nsmiterea acestor blocuri si terenuri in gestiunea proprietarilor de apartamente
si ce propuneri de perfectionare puteti inainta?
Subiectul 2. Apararea drepturilor reale.
2.1.Definiti si clasificati mijloacele de aparare a drepturilor reale.Mijloacele
de aparare a dreptului de proprietate au fost considerate in doctrina juridica
ca fiind acele actiuni care permit titularului dreptului de proprietate inlatura
rea oricaror atingeri aduse dreptului sau si asigurarea exercitarii lui in condi
tii normale. Un loc aparte privitor la Mijloacele civile de aparare a dreptului
de proprietate il ocupa clasificarea in: mijloace juridice nespecifice (sau indi
recte) si mijloace juridice specifice (sau directe). Mijloacele juridice nespeci
fice(obligationale) sau indirecte constituie acele actiuni civile care se fundam
enteaza pe drepturile de creanta. Ceea ce este caracteristic acestor mijloace co
nsta in faptul ca ele nu se intemeiaza pe dreptul de proprietate sau pe un alt d
rept real. In aceasta categorie sunt incluse actiunile care provin din neexecuta

rea contractelor, actiunile in nulitate sau in anulare etc. Fundamentul acestor

actiuni il constituie dreptul de creanta. Si mijloacele de drept obligational po
t contribui la protectia dreptului de proprietate, deoarece trebuie sa se tina s
eama de corelatia ce exista intre drepturile reale si cele de creanta, de rolul
pe care il are dreptul de proprietate in determinarea continutului tuturor celor
lalte drepturi patrimoniale, inclusiv a celor de creanta, precum si de functiile
pe care le aude indeplinit in dreptul civil, raporturile de obligatii. Mijloace
le juridice specifice (reale) sau directe de aparare a dreptului de proprietate
constau in acele actiuni care isi au fundamentul direct pe dreptul de proprietat
e , acele mijloace care in mod direct, nemijlocit sunt menite sa protejeze propr
ietatea asupra bunului.Ex: actiunea in revendicare, actiunea negatorie.
2.2.Determinati deosebirile si asemanarile dintre actiunea in revendecare si act
iunea in reintegrare. Conform CC actiunea care urmareste reintoarcerea(revendeca
rea)posesiunii , denumita in lieratura de specialitate actiune in reintegrare se
aseamana mult cu atiunea in revendecare prin care este aparat dreptul de propri
etate, precum si alte drepturi reale. Intre ele insa nu trebuie sa punem semnul
egalitatii. Actiunea in reintegrare este actiunea prin care cel deposedat de bun
este in drept sa ceara restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.Actiune in
reintegrare are multe tangente cu atiunea in revendecare, intre ele insa existi
nd si deosebiri.Elementul lor COMUN conta in faptul ca au ca obiect restituirea
unui lucru. Deosebire: actiunea in revendecare solutioneaza problema dreptului d
e proprietate asupra lucrului in litigiu, reclamantul, in cazul inaintarii actiu
nii in revendecare, urmind sa dovedeasca dreptul sau de proprietate. Actiunea in
reintegrare insa nu solutioneaza decit simpla stapinire in fapt a lucrului , av
ind ca scop sa confere reclamantului folosinta materiala si efectiva a lucrului.
Prin actiunea in revendecare reclamantul cere sa i se recunoasca dr, de propriet
ate, iar prin actiunea in reintegrare este reclamata posesiunea. Actiunea in rei
ntegrare duce la efecte provizorii, deoarece protejeaza starea de fapt a posesiu
nii, pe cind actiunea in revendecare are efecte definitive deoarece stabileste c
arei persoane apartine definitiv dr. De proprietate sau un alt drept in litigiu.
2.3.Grigore Porumboiu a transmis in chirie pe un an apartamentul de 3 odai din C
hisinau catre Ion Gladei pentru a trai cu familia. La expirarea termenului, Ion
a refuzat sa paraseasca locuinta invocind faptul ca inca nu si-a gasit un alt lo
c de trai. De asemenea, el nu doreste prelungirea contractului de inchiriere pe
un an, deoarece chiria impusa este prea mare pentru familia sa. Argumentai care
este actiunea judiciara prin care Grigore Porumboiu va solicita instantei de jud
ecata repunerea in posesia apartamentului sau? Elaborati solutia litigiului
Grigore Porumboiu va intent actiunea de revendicare a locuintei care se afla in
posesia nelegitima a lui Ion G G.P. va cere restituirea apartamentului de la Ion
,care este posesor neproprietar.G.P. va cere instantei de judecata sa I se recun
oasca dreptul de proprietate asupra apartamentului sau sis a-l oblige pe Ion sa
restituie posesia locuintei.Actiunea in revendicare,fiind o actiune reala,poate
fi inaintata catre orice tert care detine illegal bunul,astfel Ion,dupa exiparea
contractului de inchiriere,este un tert care detine illegal bunul.
Testul nr. 3
Subiectul 1.Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita.
1.1.Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita.Posesiunea nemijloci
ta este stapinirea directa a unui bun.Posesiunea mijlocita-stapinirea lucrului p
rin intermediul unui tert.
1.2.Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mi
jlocit si posesorul nemijlocit in privinta bunului posedat.Posesorul poate stapi
ni bunul direct,prin putere proprie,fie indirect,prin intermediul unei alte pers
onae. Stapinirea directa a unui bun este o posesiune nemijlocita, iar stapinirea
prin intermediul unui tert se numeste posesiune mijlocita.Posesorul mijlocit ar
e posibilitatea de a apela la protectia posesiunii,in cazul in care posesorul ne
mijlocit nu face acest lucru.Posesorul mijlocit poate apela la dreptul ce ii apa
rtine asupra bunului ,dar poate apela si la mijloacele de protectie pe care le a
corda posesiunea.

Este prezenta atit posesiunea nemijlocita,cit si posesiunea mijlocita in cazul i

n care intre posesorul nemijlocit sic el mijlocit exista un raport juridic.Acest
lucru il deducem din prevederile legale,conform carora: daca persoana poseda un
bun in calitate de uzufructuar,creditor gajist,arendas,chirias,depozitar sau in
temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata
de o alta persoana sa posede temporar un anumit bun,atunci ultima este posesor(
mijlocit).In cazul unui uzurpator nu poate exista decit un posesor nemijlocit.Po
sesiunea este nemijlocita atunci cind proprietarul detine el insusi bunul.
1.3.Argumentati (inclusiv prin prezentarea si analiza unei probleme practice) ut
ilitaea reglementarii de catre CC a posesiunii mijlocite. Cu toate ca codul civi
se refera in regelementarile sale mai mult la posesiunea nemijlocita, posesorul
mijlocit i sa conferit dreptul de a apela la protectia posesiunii in caz ca ace
sata actiunenu o face posesorul nemijlocit.astfel posesorul mijlocit poate apela
la dreptul cei aprtine asupra bunului(dr de propriet),dar poate apela si la mij
loacele de protectie pe care le ofera posesiunea cutoate ca nu detine bunul.Pose
sorul mijlocit poate apela la posesie in cazul in care posesorul nemijlocit nu i
ntreprinde nimic.Posibilitatea posesorului mijlocit este:-sa apeleze la dreptul
sau asupra bunului,dr.de propr.;-sa recurga la mijloacele de protectie a posesiu
nii.
Subiectul 2. Dreptul de uzufruct.
2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct.Uzufru
ctul are urmatoarele caractere :A) Uzufructul este un drept real;B) Uzufructul e
ste un drept temporar dupa esenta sa;C) Uzufructul este un bun inalienabil;D) Uz
ufructul se poate constitui asupra bunurilor necomsumptibile
a)Uzufructul este un drept real-Deoarece presupune acea legatura directa intre t
itularul sau si bun, deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si drep
tul de proprietate (insa fara a-i afecta lucrul, fara a-i hotari soarta juridica
).
b)Uzufructul este un drept temporar dupa esenta sa-Uzufructul care este constitu
it in favoarea unei personae fizice poate dura cel mult pina la deces acestei pe
rsoane, iar cel care este constituit in facvoarea unei persoane juridice va dura
pina la lichidarea ei, (nu mai mult de 30 ani).
c)Uzufructul este un bun inalienabil-Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat te
rtilor, ori instrainta in alt mod, nici gajat,ipotecat, aceasta insa nu impiedic
a uzufructuarul sa foloseasca bunul care face obiectul uzufructului, inclusive t
ransimiterea locatiune, arenda.
d)Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor necomsumptibile-Legiuitorul per
mite cu titlu de exceptie ca uzufructul sa se extinda si asupra unor bunuri comu
mptibile, care sunt parti componente ale unui patrimoniu dat in uzufruct.
2.2.Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.1
.Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla, el avind indatorire de a-i
conserva substanta, de a efectua acele reparatii de intretinere a bunului,de a
se comporta fata de el, ca un adevarat proprietar,pe cind locatarul preia bunul
de la locator, in starea corespunzatoare,conform destinatiei convenite prin cont
ract, avind obligatia sa mentina bunul in aceasta stare pe durata locatiunii si
sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchiriat.
2.Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constit
uire nu prevede altfel, locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului ,
nici sa-l foloseasca in alt scop decit al destinatiei.
3.Uzufrcutuarul poate sa inchirieze , arendeze bunul care face obiectul uzufruct
ului, daca prin actul de consituire nu este interzis, locatarul insa poate da bu
nul inchiriat in sublocatiune doar cu comsimtamintul locatorului
4.Uzufructul este cu titlu gratuit daca titlu oneros nu este stipulat expres in
actul de constituire ,locatiunea insa poate fi numai cu titlu oneros.
5. Uzufructul se stinge prin moartea sau la lichidarea uzufructuarului,drepturil
e si obilgatiile locatarului trec prin succesiune.
6.uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin aceasta uzufructul,lo
catarul nu poate renunta la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contrac
tul.
2.3.La fondarea MONA SRL de catre fondatorii Filip si Costas, acestia s-au inteles

ca Filip va transmis in proprietatea SRL contribuita baneasca de 100.000 lei, i

ar Costas va asigura spatiu de oficiu, in cladirea care ii apartinea. Costas ins
a a dorit sa pastreze proprietatea cladirii sale si fondatorii s-au inteles ca C
ostas transmite cladirea administrativa catre SRL cu titlu de uzufruct , pt toat
a perioada de activitate a societatii. La depunerea actelor necesare fondarii SR
L, Camera Inregistrarii de stat a refuzat lui Filip si Costas pe temeiul ca cont
ractul de constituire dintre ei, in privinta uzufructului, contravine legislatie
i.Argumentati daca este justificat refuzul autoritatii de stat? Elaborati soluti
a litigiului.
Test nr.4
Subiectul 1. Notiunea posesiei ca stare de fapt.
1.1.Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesia ca stare de
drept.Posesia ca stare de fapt constituie stapinirea unui bun,care permite titul
arului acesteia de a exercita diverse acte materiale, insa fara a avea la baza c
areva dr. Subiective care sa o justifice.Conform CC posesiunea se dobindeste pri
n exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. Din acest text de lege rezul
ta ca pt existenta posesiei este necesara o stapinirie de fapt, care da pisibili
tatea posesorului de a detine bunul si a se comporta ca si cum ar fi un titular
al dreptului asupra bunului, ex:posesiunea unei case, automobil. Stapinirea de f
apt treb sa fie voita pt a constitio posesie, adica voluntara, sa exprime vointa
persoanei de a detine lucrul in posesie.Iar posesia ca stare de drept se inteme
iaza pe un drept subiectiv care permite titularului sa exercite asemenea acte. (
Daca am dr. De a poseda am posesia ca stare de drept).
1.2.Evidentiati particularitatile conceptiei ( teoriei) obiective si a conceptie
i subiective ale posesiei. Demonstrati care din aceste conceptii si-a gasit regl
ementare in actualul Ccivil din 2002.Teoria lui Savigny...Teoria subiectiva. Con
form acestei teorii pentru existenta posesiei are o importanta decisiva elementu
l intentional animus (care consta in intentia posesorului de a exercita anumite
acte) . Deci, posesia nu poate exista,daca nu exista elementul subiectiv manifes
tat prin vointa de a poseda. Cu alte cuvinte corpus (care consta in puterea mate
riala pe care o persoana o are supra bunului) fara animus nu inseamna posesie ci
o stare de fapt numita detentie precara , cazul chiriasului, uzufructuarului.In
viata de toate zilele este dificil sa se distinga cind o persoana are intentia
de a poseda si cind are intentia de a detine ceea ce face ca posesorul dupa impr
ejurari se poate da drept un posesor sau un detentor.
Teoria lui Ihering...Teoria obiectiva porneste de la considerentul ca posesia es
te mai intii de toate puterea materiala pe care posesorul o exercita asupra unui
lucru.Aceasta stapinire materiala este baza posesiei si la ea trebuie sa se ada
uge vointa posesorului , dar in sesnul ca posesorul trebuie sa aiba cunostinta c
a exercita aceasta putere si vointa de a obtine bunul in puterea sa. Intentia nu
este neaparat necesara spre a fi orientata spre a poseda pt sine si a se compor
ta ca un adevarat proprietar. Elementul intentional este cuprins in cel material
, cu alte cuvinte elementul intentional se prezuma.O posesie lipsita de element
intentional este ft. Rar intilnita in practica. ( ca exceptie-situatia cind unei
persoane in timpul somnului i se pune in mina un anumit bun ).
Reesind din cele spuse, putem constata ca actualul CC al R.M. a pus la baza pose
siei teoria obiectiva Ihering. Conform legislatiei noastre sunt posesori , nu do
ar cei ce detin lucrul pt. Sine sub nume de proprietar ci toti cei care exercita
o stapinire voita asupra bunului.Aceasta concluzie rezulta din CC care atribuie
calitatea de posesor uzufructualilor, creditorilor gajisti, chiariasilor,depozi
tarilor, altor persoane care in baza unui raport juridic poseda temporar un lucr
u.
1.3.Argumentati daca , asupra aceluiasi bun, poate coexista posesia ca stare de
fapt si posesia ca stare de drept.Posesia ca stare de fapt poate fi conforma dre
ptului ce se exercita in fapt, dar poate fi neconforma unui asemenea drept.In pr
imul caz posesorul este in acelasi timp si titularul dreptului care justifica pu
teresa sa asupra lucrului. In al doilea caz posesorul nu este adevaratul titular
al dreptului , iar stapinirea pe care el o face nu se bazeaza pe careva dreptur
i care ar justifica puterea acestuia asupra bunului.In ambele cazuri posesia est

e aparata de lege.Posesia se pastreaza. Acest lucru se explica prin faptul ca in

majoritatea cazurilor posesia este conforma dreptului si prin protejarea posesi
ei se protejeaza insusi dr.subiectiv.In al doilea rind ocrotirea posesiei este d
ictata de interesele oridnii socialecare tinde sa inlature orice acte de deposed
are imediata.
Dr posesorului nu trebuie confundate cu dreptul de a poseda care apartine propri
etarului sau titularului unui drept subiectiv , cu alte cuvinte posesorii care e
xercita o posesie de fapt ,poseda fara a avea dreptul de a poseda , iar dr care
se nasc in favoarea lor prin faptul posesiei constituie consecinte ale posesiei
si nu consecinte a dr. De a poseda.
Subiectul2. Obiectul dreptului de uzufruct.
2.1.Descrieti care bunuri pot fi obiect al dr de uzufruct si ce interidctii stab
ileshte CC privind obiectului dreptului de uzufruct.Conform CC obiect al uzufruc
tului poate fi orice bun necomsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil s
au imobi, corporal sau incorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.Uzu
fructul bunurilor corporale.Dr de uzufruct poate fi constiuit asupra oricaror bu
nuri corporale, iniferent de natura lor, mobila sau imobila (poate fi un bun com
plex sau o universalitate de bunuri).Daca uzufructul se consituie asupra unui bu
n imobil, nasterea modificarea este conditionata de inscriere in registrul de im
obile.Daca uzufructul se constituie asupra unui bun complex sau asupra unui patr
imoniu, uzufructuarul cu nudul propietar vor fi obligati sa faca un inventar. Uz
ufructul poate cuprinde alaturi de bunurile necomsimptibile si bunuri comsumptib
ile , de care poate dispune , avind insa obligatia de a restitui bunuri de accea
si calitate,camtitate,valoare.
Uzufructul bunurilor incorporale se admite sub forma dr de creanta, marci de pro
ductie, comert, parti sociale.
interidctii stabileshte CC privind obiectului dreptului de uzufruct. ??????
2.2.Determinati daca bunurile comsumptibile pot fi obiect al dr. De uzufruct si
determinati ce particularitati comporta. Dac uzufructul cuprinde bunuri consumpti
bile, uzufructuarul are dreptul s dispun de ele, ns cu obligaia de a restitui bunuri
de aceeai calitate, cantitate i valoare sau, dac este imposibil, s restituie contrav
aloarea lor de la data stingerii uzufructului. Cele mentionate determin soarta ju
ridic a bunurilor consumptibile n cazurile cnd ele fac parte din obiectul uzufructu
lui (fiec acestea fac parte dintr-o universalitate de bunuri, fie c ele sunt nite a
ccesorii, fie c cu alt titlu ). Dat fiind c bunurile consumptibile nu pot fi folos
ite n alt mod, dect s li se schimb substana, neputnd fi ntoarse nudului proprietar l
tingerea uzufructului precum cele neconsumptibile se ofer uzufructuarului dreptul
de a dispune de ele adic dreptul de proprietate. Concomitent, se prevede obligaia
uzufructuarului de a ntoarce aceeai cantitate de bunuri de acelai gen, de aceeai cal
itate i valoare, care au avut aceste bunuri la momentul constituirii uzufructului
. Dac restituirea nu este posibil, uzufructuarul compenseaz contravaloarea acestor
bunuri la data stingeriiuzufructului. Conform doctrinei, n cazul de fa avem de a fa
ce cu un cvaziuzufruct.
2.3.Propuneti modelul unui testament prin care se constituie uzufruct in urmato
arele conditii : a)obiectul uzufructului constituie un depozit bancar deschis pe
numele testatorului b)nud proprietar va fi feciorul testatorului c)uzufructuar
va fi sotia testatorului d)termenul uzufructului pina la implinirea majoratului
de catre nudul proprietar.
Testament
Subsemnatul [__________________________________________________] domiciliat n [__
________________________________________________] de bun voie i nesilit de nimeni,
aflndu-m n deplintatea facultilor mele mintale, dispun urmtoarele n cazul ncetri
n via:
Las ntreaga mea avere, mobil i imobil, care va rmne la data ncetrii mele din via,
_______________________________________________]
domiciliat n [__________________________________________________] pe care l instit
ui legatar universal, n baza art. 888 i urm. C. civ.
Precizez c nu am motenitori rezervatari.
Urmeaz ca legatarul universal [__________________________________________________
] s [__________________________________________________].

Numesc executor testamentar pe [________________________________________________

__], domiciliat n [__________________________________________________].
Redactat azi [__________________________________________________].
Semntura testatorului [__________________________________________________]
raspunsul este Da, in cazul in care proprietarul bunului este in acelas moment s
i posesorul legitim al acestuia.
Testul 5
1.Obligatiile uzufructuarului
1.1.Obligatiile dreprului de usufruct.Principalele drepturi de care dispune uzuf
rucuarul sunt:-dreptul de posesiune,uzufructuarul este un posesor nemijlocit;-dr
eptul de folosinta-uzufructuarul culege si dobindeste in proprpietate fructele s
i veniturile bunului ori bunurilor ce alcatuiesc obiectul dr sau;-uzufructuarul
se foloseste de bunul obiect al usufruct intocmai ca proprietarul;-dreptul la fr
ucte-uzufructuarul s bucura de toate fructele natural si civile pe care le produ
ce bunul,dobindind proprietatea asupra lor de la data culegerii;-dreptul de a di
spune de bunurile consumptibile;-dr de a face reparatii capital;-dr la compensar
ea cheltuielilor de reparatii capital si la despagubiri;-dreptul de a renunta la
usufruct.
Obligatiile uzufructuarului:-obligatia de primire a bunului si de intocmire a in
ventarului-uzufructuarul este obligat sa primeasca bunul in starea in care se af
la la momentul transmiterii;-obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar;-o
bligatia de informare-uzufructuarul este obligat sa informeze imediat nudul prop
rietar ca bunul s-a defectat,s-a distrus sau ca sunt necesare lucrari de reparar
e ori de imbunatatire a bunului sau ca trebuie luate masuri de prevenire a unor
pericole imenente care ar duce la degradare sau distrugere,ca trebuie effectuate
reparatii mari;-obligatia de pastrare a destinatiei bunului-uzufructuarul este
obligat sa foloseasca bunul pastrindu-I destinatia data de nudul proprietar;-obl
igatia efectuarii reparatiilor-uzufructuarul este obligat sa efectueze reparatii
le de intretinere a bunului,precum si reparatiile mari,daca ele se datoreaza nee
fectuarii reparatiilor de intretinere;-obligatia de plata a primelor de asigurar
e in cazul bunului asigurat-daca bunul dat in usufruct este asigurat,uzufructuar
ul este obligat sa plateasca primele de asigurare;-obligatia de restituire a bun
ului obiect al dr de usufruct-uzufructuarul este obligat sa restituie nudului pr
oprietar,in stare corespunzatoare,bunurile pe care le detine in virtutea dreptul
ui sau de usufruct; -obligatia de a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii
sau deteriorarii bunului din cauza uzufructuarului.
1.2.Care reparatii cad in sarcina uzufructuarului si care in sarcina nudului pro
prietar?Efectuarea reparaiilor bunului dat n uzufruct sunt puse n sarcina uzufructu
arului (reparaii de ntreinere, reparaii mari)sau n sarcina nudului proprietar (repara
i capitale). Uzufructuarul este obligat s efectueze reparaiile de ntreinere a bunulu
i, precum i reparaiile mari, dac ele se datoreaz neefecturii reparaiilor de ntreine
egiuitorul nu a distins reparaiile de ntreinere de cele mari sau capitale. Prin rep
araii de ntreinere se subnelege reparaiile curente efectuate periodic care permit men
erea bunului n stare normala pentru folosin i exploatare i care nu implic modificarea
substanei lui. Reparaiile mari, n opinia mea, sunt aceleai reparaii capitale. Uzufruc
tuarul nu este obligat s reconstruiasc bunul care s-a distrus din cauza vechimii o
ri unui caz fortuit (art.413).
Nudul proprietar are obligaia de restituire a cheltuielilor de reparaii mari.Astfe
l daca uzufructuarul universal ori cu titlu universal pltete datoriile aferente pa
trimoniului sau prii de patrimoniu grevate cu uzufruct, nudul proprietar trebuie s
restituie far nici o dobnd, la stingerea uzufructului, sumele avansate, precum i che
ltuielile de reparaie capital a bunuluisuportate de uzufructuar; n cazul n care uzuf
ructuarul nu pltete datoriile menionate, nudul proprietar poate, la alegere, s le plt
easc ori s vnd o partes uficient din bunurile date n uzufruct pentru a plti aceste d
rii; dac nudul proprietar pltete datoriile, uzufructuarul datoreaz dobnzi pe toata du
rata uzufructului.
1.3.-?
2.Functiile patrimoniului
2.1.Definiti notiunea de patrimoniu si functiile patrimoniului.Patrimoniu-totali
talea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care pot fi evaluate in bani,priv

ate ca o suma de valori passive si active,strinse intre ele.Functiile patrimoniu

lui sunt:-constituie gajul general al creditorilor chilografari;-explica si face
posibila subrogatia reala cu titlu universal;-explica si face posibila transmit
erea universal cu titlu universal;-explica si face posibila sugrogatia reala cu
titlu particular.
2.2.Identificati si analizati functiile patrimoniului:
-Gajul general al creditorilor chirografari-Patrimoniul asigura creditorilor chi
lografari(negarantati) posibilitatea de a-si satisfice creantele,ajunse la scade
nta,din bunurile debitorului,existente la acest moment,indifferent de faptul dac
a au existat sau nu la momentul aparitiei creantei;
-Subrogatia reala cu titlu universal-a subroga inseamna a inlocui pe cineva in e
xercitarea unor anumite drepturi sau obligatii;a inlocui un bun cu altul in cadr
ul unui patrimoniu.Subrogatia reala cu tiltlu universal-care se produce in cupri
nsul unui patrimoniu.
-Subrogatia reala cu titlu particular-cind un bun determinat este inlocuit cu un
alt bun.
2.3.-?
Testul 6
1.Dobindirea si pierderea posesiei
1.2.-Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiei. Dobandirea posisiei
este acea stare cand posesorul va incepe exercitarea voita a stapinirii de fapt
a bunului (actele licite,acte material)
Pierderea posesiei este stingerea prin pierderea stapinirii de fapt asupra bunul
ui ,care poate fi:-la vointa posesorului;-posesorul abandoneaza lucrul;-contrar
vointei posesorului,disparitia lucrului.
1.2.Identificat si analizati modurile de dobindire si de stingere a posesiei. Do
bandirea posesiei posesia se dobandeste atit in baza unor acte juridice , cat si
in baza unor acte materiale , in urma carora persoana devine posesor al bunului
.Actul juridic licit poate da nastere , modifica si stinge un raport juridic ,
poate da nastere si posesiunii ca stare de fapt .Posesiunea ca stare de fapt se
poate dobandi si prin acte materiale ilicite nu doar licite. Posesiunea se consi
dera dobandita numai daca in urma acttului achizitiv dobanditorul este pus in si
tuatia de a utiliza bunul la destinatia sa economica, in cazul in care bunul a i
ntrat in sfera sa materiala de stapinire.
Posesiunea se stinge prin pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.Pierderea
posesiunii se face:
1)prin vointa posesorului : a) posesorul transfera voluntar bunul in posesiunea
unei alte personae;b) posesorul abandoneaza bunul ori renunta la el difinitv si
expres.
2) contrar vointei posesorului , de regula in cazul disparitiei bunului . in caz
ul imobililor pierderea se poate produce in virtutea faptului ca bunul inceteaza
a fi susceptibil de posesie ( expropriere) sau dispare in urma unei calamitati
naturale.
1.3 Speta Dupa cum bine stim , pentru a fi considerat posesor persoana trebuie s
a exercite voit stapinirea materiala a unui lucru , adica sa persisite elementul
material precum cel volitiv se prezuma , insa cazul cand omul doarme este o exc
eptie el fiind inconstient , insa daca persoana fiind cersetor , si ea se afla i
n locul cela pentru a cersi , se prezuma ca ela avut intentia de a i se pune in
mana bani , deci el poate fi considerat posesor adica el avand corpus , animus s
e prezuma reesind din situatia ca el statea acolo pentru cerit.
2.Dobindirea dr.de propr asupra bunului gasit
2.1.Definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara stapin. Bunul gas
it este un bun mobil pe care proprietarul la pierdut , iar o alta persoana la ga
sit
Diferenta intre bunul gasit si bunul fara stapan este aceea ca bunul gasit , se
prezuma ca ar avea stapan . Bunurile fara stapan pot fi bunurile care au fost ab
andonate insa bunul gasit poate fi un bun pierdut de cineva.
2.2 Comparati statutul juridic a pers care a gasit un telefn mobil si la pastrat
si care la transmis politiei. Persoana care a gasit telefonul si la transmis po
litie poate deveni proprietar dupa 6 luni de zile in care nu se va adresa nimeni

cu solicitarea de ai fi intors telefonul, iar persoana care si la pastrat fiind

posesor de b credinta poate devini proprietar peste 5 ani prin uzucapiune, in c
az ca nimeni nu sa adresat cu o actiune in revendicare.
2.3 Speta.La data de 2 ianuarie la comisariatul de politie s-a adresat cetateanu
l Fala in privinta unui bun gasit ( un aparat de fotografiat) , comisariatul de
politie anuntand inforatia privind pierderea bunului . Timp de 6 luni la comisa
riat nu sa adresat nimeni in privinta bunului gasit si proprietarul nu a fost de
gasit , bunul respectiv va fi remis gasitorului care conform acestui proces ver
bal va deveni proprietar . Acest proces verbal este opozabil tertelor , inclusiv
fostului proprietar.
Cel ce gaseste bunul,trebuie sa-l restituie ,daca il cunoaste pe posesor sau pro
prietar sau aut pub locale sau organelor de politie.Aut publ publica avizele si
in decurs de 6 luni de zile,bunul urmeaza sa fie pastrat,daca se gaseste propri
etarul-bunul urmeaza sa fie returnat.Daca nu e gasit proprietarul-bunul trece in
propr-tea celui care la gasit.Cel care gaseste bunul are dreptul la o recompens
e in valoare de 10 % din valoarea bunului gasit,iar daca proprietarul propune o
recompense,atunci cel care a gasit bunul allege intre recompense propusa si cea
stabilita de CC.
Test nr. 7
Subiectul 1.Prezumtia proprietatii efect al posesiunii ca stare de fapt.
1.1.Descrieti prezumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt.Con
form CC stabileste prezumtia potrivit careia Posesorul este considerat proporiet
ar al bunului pina la proba contrarie.Aceasta prezumtie are un caracter relativ,
ceea ce inseamna ca poate fi rasturnata prin proba contrarie, prin care ca cons
ecinta rezulta ca cel care invoca calitatii de proprietar al posesorului va treb
ui sa demonstreze acest fapt( prin diverse mijloace, probe).In cazul in care se
dovedeste dreptul asupra lui , bunul urmeaza a fi intors titularului de drept .
In cazul in care i se ianinteaza o actiune de revendicare a bunului, posesorul e
ste scutit sa aduca probe in sprijinul dreptului sau prezumat.
1.2.Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiei.De la regu
la generala care instituie prezumtia de proprietate a posesorului exista urmatoa
rele exceptii:a)Prezumtia de proprietate nu opereaza in cazul in care Dr.de prop
rietate trebuie inscris in Registrul Public., se prezuma a fi proprietate cel ce
e inscris in Registrul Public.;b)Prezumtia proprietatii nu se aplica fata de un
fost posesor al carui bun a fost furat , pierdut sau iesit din posesiune in alt
mod fara voia lui , cu exceptia banilor si valorilor mobiliare la purtator.(Cel
care detine se prezuma a fi proprietar , iar cel deposedat treb sa demonstreze.
);c) Prezumtia proprietatii nu se aplica in cazul in care este dovedit ca poseso
rul poseda pentru un altul ( de ex: locatarul, depozitarul)
1.3.O persoana a furat urmatoarele bunuri: o suma de bani, un televizor , un cov
or, 1 cambie. Poate invoca hotul prezumtia proprietatii asupra acestor bunuri pe
care le are in posesiune? Argumentati raspunsul.
Subiectul2.Proprietatea anulabila si rezolubila modalitati ale dr de prorprietat
e.
2.1. Definiti proprietatea anulabila si rezolubila.Proprietaea anulabila este ac
el dr de proprietate care este dobindit in baza unui act juridic translativ de p
roprietate lovit ulterior de nulitate relativa
Dr. De proprietae rezolubila- acel dr de proprietae care este dobindit in baza u
nui act juridic afectat de o conditie rezolutorie,adica dr de propr este amenint
at sa dispara daca se produce un eveniment viitor si nesigur.
2.2.Determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si s
tabiliti regimul juridic al acestor modalitati ale dr de proprietate.Proprietate
a dobindita in temeiul unui act translativ de proprietate anulabil,adica lovit d
e nulitate relative,este o proprietate anulabila.Conform legislatiei,sunt lovite
de nulitate relative actele juridice civile incheiate:prin vicierea consimtamin
tului,cu nerespectarea conditiilor referitoare la capacitate,cu absenta consimta
mintului ca urmare a lipsei de discirnamint,prin leziune,etc.In toate aceste caz
uri se poate invoca nulitatea relative a actului juridic civil translativ de dre
pt de propr numai in limitele termenului de prescriptive si la vointa persoanei.
Atita timp cit nu a expirat termenul de prescriptie de declarare a nulitatii act

ului juridic,dr de propr al dobinditorului este nesigur.In cazul in care faptele

invocate in actiunile in anulare se dovedesc de catre instant de judecata,dr de
propr al dobinditorului va inceta.
Proprietatea rezolubila-actul juridic este considerat incheiat sub conditie rezo
lutorie daca realizarea conditiei atrage desfiintarea actului juridc si restabil
irea situatiei existente pina la incheierea lui.Bunul transmis sub conditie rezo
lutorie apartine concomitant la doi proprietary:dobinditorul si transmitatorul.
Dobinditorul este proprietarul actual si provizoriu, deoarece dreptul sau este a
menintat cu condtie rezolutorie, iar transmitatorul are posibilitatea de a devei
n proprietarul aceluiasi lucru daca se realizeaza conditia suspensiva.
2.3.-?
Test nr.8
1.Accesiunea-mod de dobindire a dreptului de proprietate
1.1.Definiti accesiunea.Accesiunea-consta in incorporarea unui bun in altul.Acce
siunea este de 2 feluri: imobiliara si mobiliara.Accesiunea imobiliara are la ba
za principiul-terenul este un bun principal,iar tot ce se incorporeaza in el sun
t accesorii.Accesiunea imobiliara naturala-unirea a doua bunuri are loc fara int
erventia omului.Accesiunea imobiliara artificiala are loc atunci cind:-o constru
ctive sau o plantatie se face pe un fond;-unei cladiri existente I se adaoga con
structii noi.
Accesiunea mobiliara-unirea a 2 lucruri mobile ce apartin la proprietari diferit
i.Proprietarul lucrului principal va deveni si proprietarul noului bun,format in
urma incorporarii unui bun principal,cu un bun mai putin important.
1.2.Determinati formele accesiunii imobiliare(natural,artificiale)Formele accesi
unii imobiliare natural:-aluviuni-adaugirile de teren formate succesiv sip e nes
imtite la malurile apelor curgatoare.Consecinta-revin propr terenului riveran.;aluvisiunile-ruperea brusca a unei parti dintr-o proprietate si alipirea ei la c
ea riverana,ca urmare a actiunii apelor curgatoare.Consecinta-propr terenului,di
n care apa a rupt aceasta portiune,pastreaza dr de propr daca o revendica in ter
men de 1 an de la data cind propr terenului la care sa alipit partea a intrat in
posesiune;-revarsarea ori scaderea apelor,izvoarelor, helestiurilor.Propr teren
ului inconjurat de asemenea ape nu devine proprietarul terenului aparut in momen
tul scaderii apelor;-insula-crearea insulei;-schimbarea naturala a cursului apei
.Felurile accesiunii imobiliare artificiale:
-efectuarea lucrarilor sau ridicarea constructiei de catre propr terenului dar c
u material strainel.Efectul produs:-propr terenului dobindeste dreptul de propr
asupra lor,indifferent de faptul daca este de buna sau rea credinta;-propr mater
ialelor nu le poate revendica,chiar daca au fost facute cu rea-credinta;-propr a
re obligatia:a)daca e de buna credinta,sa plateasca valoarea materialelor;b)daca
este de rea credinta,sa repare prejudicial cauzat.
-efectuarea constructiei sau lucrarilor cu material proprii dar pe teren strain.
Efectele:-propr fondului devine prin accesiune,proprietarul constructiei sau luc
rarilor.Constructorul nu dobindeste nici un drept de propr.; -daca constructorul
este de rea credinta,proprietarul terenului il poate oblige sa ridice construct
ia sau lucrarile pe cheltuiala sa sis a inlature prejudicial cauzat;-daca constr
uctorul este de buna credinta,propr terenului nu-l poate oblige sa le ridice,inl
ature.
-ridicarea constructiei de catre proprietarul terenului in parte pe terenul sau
si in parte pe terenul vecin. Efectele:-daca cel putin sin suprafata constructie
i se afla pe teren vecin,propr-rul acestuia,daca doreste, poate dobindi dr de pr
opr asupra intregii constructii, dobindind si un drept de superficie asupra tere
nului vecin pe toata durata existentei cladirii.Atunci apar obligatiile acestuia
:sa achite constructorului de buna credinta despagubiri care include cheltuielil
e suportate de constructor si contravaloarea folosirii terenului afferent;-daca
vecinul nu doreste sa dobindeasca dr de propr asupra intregii constructii,iar co
nstructorul este de buna credinta,cladirea se va afla in propr comuna pe cote-pa
rti, ale titularilor dr de propr asupra terenurilor.
1.3.-?
2.Stingerea dreptului de uzufruct
2.1Stingerea dreptului de uzufructMoartea uzufructului pers fizica sau lichidar

ea uzufructului pers juridica. Uzufructul poate sa existe atit timp cit exista p
ersoana in a carei favoare a fost constituit.Daca uzufructul pers fizica a deced
at uzufructul se considera stins, iar clauza prin care sar fi stipulat trecerea
uzufructului catre mostenitori este nula de drept.Daca uzufructul pers juridica
a fost ridicat din registrul de stat ca rezultat a lichidarii sau a fost dizolva
t in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembraminte se considera stins.
Expirarea termenului-uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este c
onstituit daca nu a intervenit o alta cauza de stingere,de ex moartea, lichidare
a etc.Termenul poate fi unul determinat atunci cind in actul de constituire se p
revede un anumit numar de ani, in caz pers juridice termenul nu poate depasi 30
ani sau termenul poate fi nedeterminat.Anularea actului care nudul a dobindit dr
eptul de proprietate . uzufructul inceteaza in caz in care prin hotarire judecat
oaresca a fost anulat actul juridic prin care cel care a instituit uzufructul a
dobindit titlul de proprietate.Renuntarea uzufructului la dreptul sau-dreptul uz
ufructuarului de a renunta la dreptul sau care poate fi exercitat si in caz cind
nudul proprietar se opune.Uzufructul se stinge in caz in care bunul a fost dist
rus in intregime intr un caz fortuit, daca a fost destrus partial el continua as
upra partii ramase.Intrunirea in aceeasi pers a calitatii de proprietar se de uz
ufructuar-daca dreptul de proprietate si de dreptul de uzufruct se reunesc in pe
rsoana acelueasi titular uzufructul se stinge - consolidare.Prin vointa partilor
-uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructul convin in aceasta
privinta.La cererea nudului proprietar-uzufructul poate inceta la cerea nudului
proprietar atunci cind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, il lasa sa
degradeze.daca uzufructuarul nu va fi deacord cu nudul proprietar aceasta il va
actiona in instanta demonstrind abuzul de folosinta.
2.2.La stingerea drept de uzufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudu
lui proprietar bunul pe care l detine in starea corespunzatoare.prin stingerea d
e uzufruct trebuie sa inceteze orice folosinta a bunului:fructele naturale cule
se la sfirsitul perioadei de uzufruct sunt ale nudului proprietar daca actul nu
prevede alt fel;fructele civile se precep zi de zi, suma calculata pina la data
stingerii fiind a uzufructuarului iar de la data stingerii a nudului proprietar.
Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nic
i in caz pieirii sau destrugerii a bunului. Daca bunul piere din cauza uzufructu
arului aceasta va fi obligat sa despagubeasca proprietarul, daca din caz fortuit
nu va fi obligat.Uzufructuarul are obligatia de a restitui bunul nodului propri
etar in starea corespunzatoare.In cazul in care bunul se uzeaza,uzufructuarul es
te obligat sa le restituie in starea in care se afla la data stingerii uzufructu
lui.
2.3.Dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil nu se va stinge la schimbare nudu
lui proprietar deoarece proprietarul pastreaza numai dreptul de dispozitie a bun
ului ,posesia si folosinta atribuind-o uzufructuarului ceea ce rezulta ca uzufru
ctuarul poseda si se foloseste si culege fructele ceea ce inseamna ca uzufructua
rul nu poate instraina bunul. Daca proprietarul pastreaza dispozitia ceea ce rez
ulta ca proprietarul poate instraina acest bun fara a stinge dreptul de uzufruct
asupra unui bun imobil.
Testul nr 9
1.Actiunea posesorie.Actiunea in reintegrare
1.1 Actiunea posesorie reprezinta mijlocul procedural prin intermediul caruia po
sesorul poate solicita instantei de judecata sa-l oblige pe parat sa inceteze or
ice act de tulburare ori sa-l restituie bunul de care a fost deposedat in mod il
icit. Actiunea n reintegrare este aciunea care are ca scop sa dovedeasc doar faptul
posesiei bunului, fr dovada dreptului. Instana judectoreasc urmeaz s satisfac aci
ivind restituirea posesiei in cazul in care se va dovedi c persoana a posedat bun
ul, fr a cere dovada dreptului. Dovada posesiei se poate face cu depoziiile martori
lor.
1.2 Pentru ca posesorul sa poate cere restituirea posesiunii pierdute, el trebui
e sa fie proprietar. Revendicarea posesiunii poate fi aplicat i in raport cu perso
ana care are drept preferenial de posesiune dac ea a dobindit bunul prin violen sau
dol , in sensul c nimeni nu-i poate face singur dreptate. De aceia in toate cazuri
le in care posesorul a fost lipsit de posesia bunului in rezultatul aplicrii viol

enei sau a dolului posesorul va avea la dispoziie aciunea in reintegrare cu ajutoru

l creia ii va redobandi posesia.
1.3 Reclamantul trebuie s demonstreze c el este proprietarul ginilor i c a fost depos
edat de gini fra propriul consemmnt. Prtul trebuie sa demonstreze c este posesor d
edin.
2.Dreptul de servitute
2.1.Definiti dreptul de servitute. Dreptul de servitute este un dezmembrmnt al dre
ptului de proprietate constituit n favoarea proprietarului fondului dominant i car
e acord anumite prerogative stabilite prin actul de constituire asupra fondului a
servit.
Caracterele juridice sunt- constituie un dezmembrmnt al dreptului de proprietate;este un drept real opozabil tuturor;- presupune existena a 2 imobile nvecinate;se stabilete n favoare unui imobil i n defavoarea altui imobil, i nu n favoarea unei
ersoane i n sarcina altei personae;- se stabilete pe o perioad nedeterminat, att timp
ct este necesar utilitatea pt care a fost constituit;- este indivizibil adic profit
gul fond dominant de a apsa asupra ntregului fond aservit.
2.2.Clasificarea. Servituile se clasific n:Aparente se cunosc prin semen exterioare
; Neaparente nu se atest prin semne exterioare.Continue al cror exerciiu este sau
poate fi continuu fr a fi necesar fapta omului; Necontinue cele pt a cror existen e
necesar fapa omului; Pozitive ndreptesc propritarul terenului dominant s fac n mo
ect anumite acte de folosin pe terenul aservit; Negative impun proprietarului tere
nului aservit anumite restricii n exerciiul dreptului su de proprietate. Legea nu st
abilete anume acte juridice prin care se poate constitui o servitute, ele putand
fi diverse (contract, testament), principalul e c ele trebuie s corespund condiiilor
de validitate ale acestora, prevzute de prezentul Cod Civil.
2.3 Dreptul invocat de ctre Grigore, este dreptul de proprietate. Dac Grigore va a
duce argumente ntemeiate c construcia vecinului poate sa-i prejudicieze vre-un atri
but al dreptului de proprietate, instana de judecat poate sa-i limiteze nalimea cont
ruciei proprietarului terenului A.
TEST10
1.Proprietatea publica
1.1.Drept de proprietate pubilca este un drept subiectiv de proprietate ce apart
ine statului sau unitatilor adm teritoriale asupra bunurilor care fie prin natur
a lor fie printr o dispozitie speciala a legii sunt de uz si de utilitate public
a.
1.2.bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescripti
bile. Caracterul inalienabil presupune ca bunurile din domeniul public sunt scoa
se din circuitul civil, nu pot fi instrainate iar actele juridice civile care au
ca obiect astfel de bunuri sunt lovite de nulitate absoluta.
-caracterul imprescriptibil presupune ca bunurile domeniului public nu pot fi do
bindite prin modul de dobindire a drept de proprietate precum este uzucapiunea.
drept de proprietate publica este imprescriptibila atit extinctiv cit si achizit
iv. extinctiv - actiunea in revendecare cu privire la un bun al domeniului publi
c poate fi exercitata oricind neavind un termen prevazut de lege. achizitiv - se
mnifica faptul ca actiunea in revendecare cu privire la un bun din domeniul pub
lic nu poate fi paralizata de pirit prin invocarea dobindirii proprietatii prin
uzacapiune.
-caracterul isesizabil consta in imposibilitatea urmaririi lor pe baza pretentii
lor unor creditori, nici urmarite pentru satisfacerea creantelor.
-bunuri de uz public sunt acele bunuri care prin natura lor au o folosinta gene
rala si implica accesul mebrilor societatii la folosinta acestora de ex : drumur
i publice, podurile, fintinile etc.bunuri de interes public sunt acele bunuri ca
re prin natura lor au destinatia de a fi folosite la un serviciu public sau la o
rice activitate care satisface nevoile colectivitatii ex : cazarmele militare. g
redinitele, scoli etc.bunuri care potrivit legii sunt declarate proprietate publ
ica - la aceasta categ se atrbuie in primul rind bunurile declarate propr public
a prin lege Constit RM ex : bogatiile de orice natura ale subsolului, apele si p
adurile folosite in interes public, resursele naturale etc
1.3.Da, instanta de judicata va aplica sechestru celor 10 autospeciale deoarece

2.Dreptul de uz
2.1.dreptul de uz este un drept real, dezmembramint al Dreptului de Proprietate,
in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentr
u nevoile proprii si ale familiei sale.
2.2.asa cum am mai spus dreptul de uz este un drept real, dezmembramint al Drept
ului de Proprietate, in virtutea caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fru
ctele necesare pentru nevoile proprii si ale familiei sale, iar dreptul de uzufr
uct este dreptul unei persoane numite uzufructuar de a folosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei alte persoane numite nud proprietar si
de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a
-i conserva substanta. Atit dreptul de uz cit si dreptul de uzufruct sunt dreptu
ri reale, temeiuri de aparitie este atit legea cit si in temeiul unui act juridi
c, insa dreptul de uzufruct in caz prevazute de lege poate fi constituit prin ho
tarire judecatoreasca. dreptul de uz se stinge in aceleasi temeiuri ca si uzufru
ctuarul si produce aceleasi efecte juridice : moartea pers fizica sau lichidarea
uzufructuarului pers juridica, expirarea termenului,anularea actului prin care
a fost dobindit dreptul de proprietate, renuntarea la dreptul sau, prin vointa p
artilor.
Dreptul de uz se exercita semilar dreptului de uzufruct in baza normelor ce regl
ementeaza acest drept. in calitate de obiect al drept de uz poate fi orice bun a
flat in circuitul civil asupra caruia se poate constitui dreptul de uzufruct. dr
ept de uzufruct la fel ca si drept de uz constituite asupra unui imobil nasterea
, modificarea sau stingerea este conditionata de inscrierea in registrul de imob
ile. uzuarul nu poate pretinde mai multe fructe de cit la cele care se convin pt
nevoile proprii si ale familiei sale daca actul nu prevede altfe pe cind uzufru
ctuarul se bucura de toate fructele naturale sau civile pe care le produce bunul
.
Test 11
1.Incetarea dr de proprietate
1.1definiti i enumerate temeiurile de ncetareaa dr de proprietate-ncetarea-Dr de p
rop inceteaza in conditiile legii, in urma consumarii, pieirii fortuite sau dist
rugerii bunului, instrainarii lui in temeiul unui act jur. Modul de incetare a d
r de prop se clasifica in mai multe grupe: 1 incetarea benevola a dr de prop- a
re loc in urma catiunii proprietarului: consumarea sau distrugerea bunului, inch
eerea unui act jur translativ de prop(donare, schimb, mostenite testamentara) pr
ecum si alte cazuri prevazute de lege. 2 incetarea dr de prop ca rezultat al uno
r fapte obiective ce nu depind de vointa proprietarului- pot avea loc in urma pi
eirii fortuite a bunului. 3 incetarea dr de prop contrar vointei proprietaruluio astfel de incetare a dr de prop poate avea loc doar cu respectarea art 46 Cons
t dr de prop private precum si creantele asupra statului sunt garantate, nimeni
nu poate fi expropiat decit p-u o cauza de utilitate publica , stabilita de lege
cu dreapta si prealabila despagubire.
1.2analizati oricare 3 temeiuri de ncetare dr de propriet(Modurile de incetarea a
dr de proprietate sunt:1Renuntarea la dr de prop-este un mod de incetare a dr d
e prop conform caruia proprietarul poate renunta oricind la dr de prop printro d
eclaratie in acest sens sau in alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat
la bun fara intentia de apastra dr de prop asupra lui. Renuntarea poate fi fac
uta numai de catre prop bunui si nu de catre alte persoane ce detin bunu cu dr d
e posesiune sau folosinta. Nici pers caruia i sa transmis un dr de dispozitie(un
arendas imputernici cu dr de a da bunul in subarenta) nu este in dr sa renunte
la bun. Pot renunta la dr de prop atit pers fiz, si jur cit si statul si unit
adm teritoriale. Statul si org pub locale pot renunta la dr de prop dac le este
permis prin acte normative care sa determine si categoria de bunuri la care stat
ul poate renunta. Important este ca renuntarea propriu- zisa la dr de prop nu ar
e ca efect direct stingerea oblig aparute in legatura cu exercitarea dr de prop
la care proprietarul a renuntat. 2Rechizitia-este un mod de incetare a dr de pro
p potrivit caruia bunurile proprietarului se retrag in interesul societatii in
conditiile stabilite de legislatie. Particularitarile acestui mod de incetare a
dr de prop constau in faptul ca bunurile proprietarului se retrag p-u a fi folos
ite in interesul societatii in cazuri exceptionale, cum ar fi calamitati natural

e, epidemii. Scopul rechizitiei este de a garanta securitatea cetatenilor de a s

alva bunuri sau de a distruge bunurile in caz de epidemii sau epizotii. In cod c
ivil sunt stipulate consecintele restituirii bunului rechizitionat: pretul bunul
ui sau pretul folosirii lui atunci cind sa pastrat in natura si a fost restituit
proprietarului, se stabileste prin caordul partilor , iar in cazuri mai special
e prin hot judecatoreasca. De aici deducem 2 situatii; 1 bunul nu sa pastrat in
cazul in care statul urmeaza sa plateasca costul bunului rechizitionat, 2 bunul
sa pastrat si a fost restituit celui de care a fost rechizitionat unde statul ur
meaza sa plateasca o suma p-u folosirea bunului. 5 confiscarea-prin confiscare s
e intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca sanctiune p-u faptele il
icite, in temeiul unei hot a instantei jud sau a unei alte autoritari publice c
ompetente. Cazurile si conditiile bunului pot fi stipulate doar de lege. Conform
cod penal bunurile supuse confiscarii sunt cele folosite p-u savirsirea unor i
nf dac sunt ale infractorului, detinute contrar dispozitiilor legale, cele folo
site sau destinate p-u finantarea terorismului. Bunurile dobindite illicit conf
Cons RM averea dobindita illicit nu poate fi confiscate, iar caracterul illicit
al dobindirii se prezuma. Dupa regula generala bunurile pot fi confiscate de catr
e hot jud. Conform Cod civil in cazurile prevazute de lege bunurile proprietaru
lui pot fi confiscate printrun acd adm, cu privire la confiscare ce poate fi ata
cat in ins de jud.
2.Dreptul de abitatie
2.1definiti dr de abitatie(conform prevederilor c.c dr de abitatie numit i dr de
locuinta reprezinta dr persoanei fiz de a trai n locuinta unei alte personae.
titularul dr de abitatie poate locui personal ori mpreuna cu sotul i copiii sai.
dr de abitatie ia natere la data nscrierii lui n registrul bunurilor immobile.dr
de abitatie se constituie n baza unui act jur sau n baza de testament.
Testu 12.
1.Actiunea negatorie
1.1 Definiti actiunea negatorie in comparatie cu actiunea in complingere.Actiune
a negatorie- este un mijloc procedural prin care proprietarul solicita inlaturar
ea incalcarilor dreptului de proprietate savirsite in alt mod decit prin privare
a ilicita de posesiune. Actiunea negatorie este o actiune reala,prescriptibila s
i imprescriptibila atunci cind se refera la apararea proprietatii publice si pri
vate si are un caracter petitoriu.Actiunea in complingere-cind posesorul cere u
nei persoane terte sa inceteze orice tulburare a posesiunii. Aici putem mentiona
:tulburarea de fapt si tulburarea de drept. Tulburarea de drept are loc prin act
e juridice.
1.2 Caracterele juridice ale actiunii neagtorii.a)Actiunea negatorie este o act
iune reala, este menita sa protejeze un drept real.; b) Actiunea negatorie are u
n caracter petitoriu deoarece poate fi exercitata doar de catre persoana care ar
e calitate de proprietar.; c) Actiunea negatorie este o actiune prescriptibila a
tunci cind vizeaza apararea proprietatii private, si din contra este o actiune
imprescriptibila atunci cind se refera la apararea proprietatii publice.
1.3 Speta.primus va inainta actiunea in complingere..... deaorece el este poseso
r legitim adika (Chirias). iar hornul este proprietate comuna fortata si perpetu
a. astfel atit primus cit si secundus poate pretinde la acest drept, dar sa anu
atinga daune , prejudicii celuilalt coproprietar.. in cazul nostru darimarea hor
nului ar aduce pagube lui primus care se afla la etajul 1.
2.Accesiunea imobiliara naturala
2.1 Accesiunea imobiliara naturala in plan comparat cu cea artificiala.Accesiune
imobiliara artificiala ce se realizeaza prin interventia si activitatea omului,
si prevede 3 situatii:a)lucrari facute de proprietarul terenului cu materiale s
traine,b) lucrari cu materiale proprii pe un teren strain. c)constructia este fa
cuta pe 2 terenuri apartinind unor proprietari diferiti.
Acesiunea imobiliara naturala.Unirea sau incorporarea a doua bunuri avand propr
ietari diferiti, fara interventia omului Codul civil reglementeaza cateva cazuri
de accesiune naturala, si anume:- aluviunea,- avulsiunea,- insulele si prundisu
rile,
2.2 Regimul juridic al accesiunii imobiliare naturala.ALUVIUNILE- reprezinta cr
esteri de pamint ce se fac succseiv si pe nesimtite la malurile apelor curgato

are. Adaugirile de teren revin proprietarului terenului. Tot in proprietate vor

fi incluse nisipul, pietrisul.. care se afla pe mal. Regulile aluviunii nu se ap
lica asupra terenurilor inconjurate de helesteie, iazuri, lacuri.AVULSIUNILE-rep
rezinta ruperea de catra o apa curgatoare a unei parti importante din terenul un
ei persoane si alipirea acestuia la terenul unei alte persoane. Proprietarul ter
enului din care a fost smulsa o parte de teren nu pierde dr de proprietate, dac
o revendika in termen de un an. Insulele-cursul de apa si schimba directia in
mod natural, datorita la aceasta proprietarul terenului riveran, el devine propr
ietare la aceste insule.
2.3Speta
Este vorba despre accesiunea imobiliara naturala....
BILETUL NR 13
1.Actiunea in revendicare
1.1 Conditiile de exercitare ale actiunii in revendicare.Actiunea in revendicare
fie ca este mobiliara sau imobiliara poate fiexercitata in urmatoarele cazuri:
-sa fie exercitata de proprietarul exclusiv al bunului.; -bunul sa fie dobindit
de tert intr-un mod nelegitim; -bunul sa nu fie pierit; - sa nu fie depasit te
rmenul de prescriptive; -posesorul actual al bunului sa fie de rea credinta
Exceptie: Actiunea in revendicare poate fi exercitata si fata de dobinditorul de
buna credinta atunci cind:*bunul este pierdut; *bunul este furat; *bunul este i
esit din posesia proprietarului contrar vointei acestuia; *bunul a fost dobindit
cu titlu gratuit
1.2 Determinati si identificati conditiile admise de instant de judecata pentru
actiunea in revendicare
sa fie exercitata de proprietarul exclusiv al bunului- Actiunea in revendicare
este o actiune petitorie ce priveste apararea dreptului de proprietate numai a t
itularului dreptului real.
bunul sa fie dobindit de tert intr-un mod nelegitim- Art 374 alin1 stipuleazaca
actiunea in revendicare ce poate fi inaintata daca are ca obiect bunul aflat i
n posesiunea nelegitima a unui neproprietar
bunul sa nu fie pierit- Aceasta actiune poate fi inaintata in cazul cind bunul n
u a pierit sau nu a fost deteriorat din vina posesorului, pentru ca in aceste ca
zuri urmeaza sa fie inaintata o actiune personala de reparatie a prejudiciului
sa nu fie depasit termenul de prescriptie- conform art 267, apararea drepturilo
r incalcate poate fi exercitata in termenul prescris de lege
posesorul actual al bunului sa fie de rea credinta-aceasta actiune este posibila
in toate cazurile fata de posesorul de rea credinta, cu exceptia cazurilor: *bu
nul este pierdut; *bunul este furat; *bunul este iesit din posesia proprietarulu
i contrar vointei acestuia; *bunul a fost dobindit cu titlu gratuit
1.3 speta instanta de judecata va respinge actiunea doamnei Casu bazindu-se pe u
rmatoarele temei:
actiunea inaintata nu s-a incadrat in termenul de prescriptie de 3 ani, acesta e
xpirind la data de 3 iulie 2006, actiunea fiind inaintata la 29 decembrie 2008
nu sint intrunite cumulativ toate conditiile inaintarii actiunii in revendicare
si anuma conditia aflarii bunului in posesiune straina si neaparat ilegala, deoa
rece prin efectul uzucapiunii doamna pagu a deventi proprietarul televizorului l
a data de 24 decembrie 2008, actiunea fiind inaintata la data de 29 decembrie
2.Posesia
2.1Definiti posesia ca stare de fapt si delimitation de cea de drept.Posesiunea
se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului. La prima v
edere datorita faptului ca legiuitorul utilizeaza expresia ,,exercitare voita a
stapinirii de fapt se creeaza impresia ca este vorba de teoria subiectiva. Poses
iunea ca stare de fapt care consta in exercitarea voita a stapinirii material a
unui lucru si care in conditiile legii produce anumite efecte juridice. Asadar p
osesiunea este o stare de fapt. De cele mai multe ori aceasta stare coincide cu
dreptul. Exista insa si cazuri cind starea de fapt nu coincide cu dreptul, cu al
te cuvinte celc are se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de al poseda
. Cu toate acestea si in acest ultim caz posesorul va beneficia de protective ju
ridical si va avea chiar posibilitatea de a dobindii un drept de proprietate. Am
bele efecte datorinduse existentei starii de fapt. In cazul in care posesiunea

ar fi un drept si mai ales real atunci ar trebui sa fie transmisibil. Situatia

in care este transmis, numai dreptul de posesiune arata implicit ca trasnmitator
ul nu este si titularul dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si pr
in aceasta ar dovedi ca este de rea credinta sic a nu poate sa transmita valabil
.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite 2 acceptiuni :
- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz
, elatia posesie - drept de proprietate este de la parte la intreg;
- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real;
in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate,
ingloband si celelalte atribute ale acestuia;
Posesorul stapaneste bunul in puterea sa ca si cum ar fi proprietar, dar nu este
; el are numai o putere de fapt asupra bunului, nu este nici titularul unui drep
t real, nici titularul unui drept de creanta. Starea de fapt se desparte de star
ea de drept.
Posesia ca stare de fapt poate fi conforma dreptului ce se exercita in faptdar p
oate fi si nonconforma unui asemenea drept. In primul caz posesorul este in acel
asi timp si titularul dreptului care justifica puterea sa asupra lucrului. In ce
l deal 2oilea caz posesorul nu este adevaratul titular al dreptului, iar stapini
rea pe care el o face nuse baseaza pe care drepturi ar putea justifica puterea a
cestuia asupra bunului. In ambele cazuri posesia este aparata de lege. Acest lu
cru se explica prin faptul ca in marea majoritatea a cazurilor posesia este conf
orma dreptului si prin protejarea posesiei se protejeaza insusi dreptul subiecti
v. In al doilea rind ocrotire posesiei este dictate de interesele ordinii social
e care tinde sa inlature orice acte de deposedare imediata pina la solutionarea
conflictului. Cu alte cuvinte posesorii care exercita o posesie de fapt , poseda
fara a avea dreptul de a poseda, iar drepturile care se nasc in favoarea lor di
n faptul posesiei, constituie consecinte ale posesie si nu consecinte ale dreptu
lui de a poseda.
2.2 Particuaritatile conceptiei obiective si subiective ale posesiunii
Accentul pe posiune lapus Ihering in teoria sa despre posesiune ca stare de fap
t numita si teorie a posesiunii. In linii mari aceasta conceptie a fost acceptat
a de legiuitorul nostrum in art 303-314 C.C.Ceea ce face credinta in material po
sesiunii este exteriorizarea ei, stapinirea lucrului de care fapt se preocupa co
dul civil in articolele mentionate.
Teoria lui savigny poarta denumirea de teorie subiectiva pentru ca autorul ei co
nsidera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si
care se comporta fata de el ca un bun proprietar. Aceasta teorie distinge 2 elem
ete ale posesiunii:- un element material- corpus ( c) : presupune un contact dir
ect cu lucrul, concretizat in acte materiale sau juridice; - un element psiholog
ic- animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta
stapanire pentru sine- animus domini sau animus possidendi(ap) . Lipsa acestui
element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor , stapanit
orul bunului respectiv fiind un detentor precar, care detine lucrul pentru propr
ietar, avand, asadar, animus detinendi (ad). El detine bunul de cele mai multe o
ri in temeiul unui contract , care constituie titlul sau- causa detentionis( cp)
.
Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei , de la preem
inenta unuia sau altuia in definirea acestui concept , au aparut cele doua teori
i- cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei.Deosebirile constau din modul
in care sunt concepute- prin prisma elementelor constitutive - posesia(P) pe de
o parte, si detentia precara(D) , pe de o alta parte.Teoria subiectiva (Savigny
) : P = ap + c D = ad + c. Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c - cp
.
2.3Argumentati daca asupra aceluiasi bun pot coexista posesiuna ca stare de fap
t si posesiunea ca stare de drept.Posesia ca stare de fapt si de drept pot sa co
existe deoarece posesia ca stare de fapt reprezinta exercitartea materiala a bun
ului adica exista o interactiune fizica intre bun si persoana, in timp ce poses
ia ca stare de drept justifica posesia ca stare de fapt. Astfel conchidem ca in
cazul posesiei ca stare de drept exista un drept real, ex, drept de propr, usufr

uct care justifica exercitarea materiala a bunului de catre persoana, astfel p

osesiunea fiind una legitima. Totusi pot exista cazuri cind posesia ca stare de
fapt este exercitata fara posesia ca stare de drept. In acest caz posesorul nu a
re la baza un drept care sai justifice posesiunea, astfel conchidem ca posesiune
a este nelegitima, dobindita printrun act material ilicit
Test 14
1.Dreptul de folosinta
1.1 Doctrina defineste folosinta ca fiind prerogative in al carei temei propriet
arul poate intrebuinta bunul in interesul sau , percepindu-I fructele(natural, c
ivile, industriale) Intr-o alta opinie folosinta ofera proprietarului facultatea
de a intrebuinta bunul sau, culegind in proprietate toate fructele pe care aces
ta le produce.
1.2determinati continutul dr de folosinta ca atribut al dr de prop-De regul, folo
sina nu poate fi separat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar
ca s-l posezi. O ntreprindere se va putea folosi de materia prim pentru fabricarea
bunurilor numai dac va avea n posesie aceast materie prim. La fel i o persoan fizic
va putea folosi de bunurile sale numai dac le va avea pe acestea n posesie.Exerci
tnd folosirea bunului cu ajutorul altor persoane (de exemplu, prin intermediul co
ntractului de munc) proprietarul nu transmite folosirea bunurilor altor persoane.
Cu att mai mult, proprietarul nu transmite n aceste cazuri nici posesia bunului.
Ambele aceste mputerniciri ale sale (posesia, folosina) proprietarul le exercit cu
ajutorul altor persoane. Reflectm aceasta printr-un exemplu: oferul conduce automo
bilul, dar dreptul de posesie nu-i aparine lui, ci proprietarului automobilului.
Ultimul primindu-l la lucru pe ofer, nu-i transmite acestuia nici dreptul de pose
sie, nici dreptul de folosin asupra automobilului.Deci, n concluzie, am putea spune
c, de regul, este posibil folosirea bunului numai dac posezi acest bun sau, cu alte
cuvinte, folosirea ca atribut al dreptului de proprietate este inseparabil de al
t atribut al dreptului de proprietate - posesia.n cazul n care proprietarul transm
ite dreptul de folosin altor persoane (de exemplu, arendaului), el transmite odat cu
folosirea bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic arendaului i sunt t
ransmise de ctre proprietar att folosirea bunului ct i posesia asupra acestuia, fiin
dc, dup cum am artat i mai sus, este imposibil practic s foloseti un bun fr ca s-l
.
2.Dreptul de uzufruct
2.1.Drepturile si obligatiile uzufructuarului : A)Drepturile uzufructuarului : 1
)Dreptul de a intra in folosinta bunurilor, in virtutea careia uzufructul are la
indemana o actiune reala, echivalenta actiunii in revendicare in materia propri
etatii, si anume actiunea confesorie. Daca uzufructul a fost creat printr-o conv
entie, uzufructuarul are la dispozitie si o actiune personala, izvorata din obli
gatia contractuala de remitere (predare) a bunului de catre cealalta parte contr
actanta. Daca insa el este constituit prin testament, obligatia de remitere a bu
nului revine mostenitorilor. Impotriva acestora, uzufructuarul are la indemana t
ot o actiune persoanala, intemeiata pe un drept de creanta.; 2)Dreptul de a folo
si bunul si de a-i culege fructele. Dreptul de a folosi lucrul implica posibilit
atea ca uzufructuarul sa se serveasca de el pentru satisfacerea nevoilor sale. U
zufructuarul trebuie sa exercite posesia in aceleasi conditii ca si proprietarul
(art.536 Cod Civil). Dreptul de a culege fructele insa impune distinctia intre
fructele naturale, civile si industriale. Fructele naturale si industriale sunt
dobandite de uzufructuar pe masura perceperii lor. In masura in care la momentul
deschiderii uzufructului acestea nu sunt culese ele se cuvin uzufructuarului, d
upa cum daca la momentul incetarii lui nu au fost culese ele se cuvin proprietar
ului. Fructele cuvile, se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului proport
ional cu durata uzufructului.; 3)Dreptul de dispozitie al uzufructuarului, se r
efera la posibilitatea acestuia de a ceda beneficiul dreptului sau de uzufruct,
numit emolument. Aceasta cesiune nu presupune insusi cedarea dreptului, care nu
este posibila, ci doar a beneficiului uzufructului. Uzufructuarul ramane chiar s
i in aceasta situatie obligat fata de nudul proprietar de a-i restitui bunul.
B)Obligatiile uzufructuarului : Obligatiile uzufructuarului se nasc inainte cat
si in timpul exercitarii uzufructului.
1)Inainte de intrarea in folosinta, uzufructuarul are 2 obligatii si anume :

a)Obligatia de a inventaria bunurile mobile si de a constata starea imobilelor

b)Obligatia uzufructuarului de a da cautiune. Cautiunea este o persoana care s

e obliga alaturi de uzufructuar sa-l despagubeasca pe nudul proprietar, in caz d
e insolvabilitate a uzufructuarului. Art.541 din Cod Civil, nudul proprietar poa
te scuti pe uzufructuar de darea cautiunii. Aceasta scutire este de la lege, atu
nci cand vanzatorul sau donatorul bunului si-a retinut la vanzare sau donatie uz
ufructul.
2)In timpul exercitarii dreptului sau, uzufructarul are urmatoarele 4 obligatii
:
a)sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar, in sensul ca este dator sa i
ntretina bunul in perfecta stare, ca un bun parinte de familie .
b)sa aduca la cunostinta nudului proprietar despre orice incalcari sau uzurpar
i ale dreptului sau.
c)obligatia de a respecta si continua modul de folosire stabilit de proprietar
d)obligatia de a suporta cheltuielile si sarcinile obisnuite ale lucrului. Est
e vorba bineinteles de sarcinile ce se suporta din venituri
2.2
Testul 16
1.Incetarea dreptului de proprietate
1.1 incetarea dreptului de proprietate-drptul de proprietate inceteaza ,in condi
tiile legii,in urma consumarii,pieirii furtuite sau distrugerii bunului, instrai
narii luiin temeiul unui act juridic, renuntarii la dreptul de proprietate,precu
m si alte cazuri prevazute de lege.Transmiterea dreptului de proprietate presupu
ne incetarea benevola a dreptului de proprietate prin incheierea unui act juridi
c translativ de proprietate oneros sau gratuit (vinzare cumparare,donare, schimb,
mostenire) carte o alta persoana.
1.2.Ca si aparitia dr de prop, incetarea acestuia are efectul unor fapte juridic
e. In primul rind dr de prop inceteaza odata cu disparitia obiectului de prop.,
mai poate inceta in cazul disparitiei subiectului raportului juridic civil. Codu
l civil satbileste mai multe moduri de incetare a dr de prop: 1Renuntarea propri
etarul poate renunta oricind la dreptul de proprietate printr-o declarative in a
cest sens sau in alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara in
tentia de a pastra dreptul de proprietate asupra lui.; 2Rechizitia-proprietarul
poate fi deposedat de bun in temeiul unei decizii a autoritatii publice in modul
si in conditiile stabilite de lege ,in caz de calamitate naturala ,epidemie sau
intr-o alta situatie exceptional.; 3 confiscarea-confiscarea bunului se permite
printr-o hotarire judecatoreasca in cazurile si in conditiile prevazute de lege
,bunurile proprietarului pot fi confiscateprintr-un act administrative.
1.2Rechizitia-proprietarul poate fi deposedat de bun in temeiul unei decizii a a
utoritatii publice in modul si in conditiile stabilite de lege ,in caz de calami
tate naturala ,epidemie sau intr-o alta situatie exceptional.
confiscarea-confiscarea bunului se permite printr-o hotarire judecatoreasca in c
azurile si in conditiile prevazute de lege,bunurile proprietarului pot fi confis
cateprintr-un act administrative.
Expropriere- transferul de bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietate pr
ivate in proprietate publica in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de uti
litate publica in conditiile prevazute de lege,cu o dreapta si prealabila despa
gubire.
Deosebiri
1.rechizitia se poate stabili doar in caz de calamitati naturale,epidemii sau in
late situatii exceptionale.
2.actul administrative prin care se admite confiscarea poate fi atacat in instan
t de judecata
3.exproprierea se efectueaza in interes si pentru utilitate publica,si se sfectu
eaza in schimblul unei prealabile despagubiri.
Asemanari
1.In toate cazurile are loc deposedarea fortata de bun, si incetarea dreptului d
e proprietate
2.In toate cazurile deposedarea este facuta de catre stat

1.3 IN urma cererii depuse la Oficiul cadastral,rezulta ca Ion a renuntat benevo

l la proprietatea sa si deci rezulta ca terenul agricol apartine dj statului.Astfe
l instant de judecata va decide ca Ion este eliberat de amenda contraventionala
deoarece nu ii mai apartine terenul, si aceste cheltuieli urmeaza a fi effectuat
e de catrea stat.
2.Dezmembramintele dreptului de proprietate
2.1 dezmembramintele dreptului de proprietate-sunt drepturi reale principale car
e se constituie prin transferarea catre o alta persoana a unor elemente din cont
inutul juridic a dreptului de proprietate, sau prin exercitarea concurenta aa ac
estor elemente de catre proprietar si o alta persoana.
Legislatia in vigoare reglementeaza urmatoarele dezmembraminte:
1.uzulfructul-este dreptul unei personae (uzufructuar) de a folosi pentru o per
ioada determinate sau determinabila bunul unei alte personae(nudul proprietar)si
de a culege fructele bunului,intocmai ca proprietatul,insa cu indatorirea de ai
conserva substanta.
2.uzul este un drept real, dezmembramint al dreptului de proprietate in virtutea
caruia uzuarul poate folosi bunul si culege fructele necesare pentru nevoile pr
oprii si ale familiei sale.
3.abitatia- este un drpt real in temeiul caruia titularul dreptului de abitatie
are dreptul sa locuiasca unei alte personae imreuna cu sotul si copii sai, chiar
daca nu a fost casatorit sau nu avea copii la data constituirii abitatiei.
4.servitutea-este sarcina care greveaza un imobil(terenul aservit)pentru uzul sa
u utilizarea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).Utilitatea poate
consta in sporirea confortului ternului dominant ori poate rezulta din destinat
ia lui economica.
5.supeficia-este un drept real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea e
dificarii si exploatarii unei constructii ,deasupre si sub acest teren ,sau a ex
ploatarii unei constructii existente .Acest drept este alienabil , se transmite
prin succesiune si poate fi obiect al unui contract de locatiune.
2.2 Prin testament Bostina a transmis dreptul de abitatie feciorului sau.Deoarec
e in testament este expres stipulate ca feciorul sau va avea dreptul sa locuiasa
ca in acasa respective pina la virsta de 18 ani,acest drept aste transmis pe o
periada determinate fiului sau , iar mai apoi acest drep revine doar sotiei sale
.
2.3
Avi
z Juridic
Privind drepturile ce pot fi transmise\constituite carte Asociatia ObsteascaUmani
tateain raport cu:
A)terenul aferent cladirii care va fi cumparata de Asociatie.
O data ce Asociatia va devein proprietar asupra cladirii ce se afla in spatele s
ectorului de teren, ea va obtine asura acestui teren dreptul de servitute confor
m art.428 al.1 si 429 a codului civil al R.M.Adica Asociatia va avea dreptul de
a sa exercite asupra fondului dominant(terenul aferent)anumite prerogative a dre
ptului de proprietate.Acest drept se va stabili pe o perioada nedeterminata,atit
timp cit este necesara utilitatea .Aceasta drept de servitude se va constitui i
n baza actului juridic de vinzare-cumparare.
B)potiunea de teren care sunt necesare pentru Asociatie pentru a avea acces la d
rumul public.
Asupra portiunii de teren care este necesara pentru ca Asociatia sa poata avea a
cces la drumul public se pot pronunta atit SRL-ul cit si Asociatia.Contractul i
ncheiat intre SRL si Asociatie va fi autentificat notarial.
Testul nr 17
Subiectul I-Atributele dreptului de proprietate
1.1.Definiti atributele dreptului de proprietate.Atributele dreptului de proprie
tatea:de folosinta, posesie si dispozitie:
-Posesia.este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul cei apartine in mat
erialitatea sa , comporindu-se fata de ceilalti ca titular al dreptului de propr
ietate.

-Folosinta este posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile ut

ile ale acestuia in scopul satisfacerii necesitatile sale materiale si culturale
,
-Dispozitie este posibilitatea stabilirii statului juridic al bunurilor(vinzarea
,donarea,trnsmiterea prin mostenire)
1.2.Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate.
-Posesia ca atribut al dreptului de proprietate reprezinta prerogativa proprieta
rului de stapinire a unui bun.Posesia ka atribut al dreptului de proprietate est
e o stare de drept si akorda proprietarului dreptul de a poseda.Posesia ca stare
de drept poate apartine proprietarului direct si nemijlocit dar poate fi exerci
tata si de catre o alta persoana in numele si interesul proprietarului. Exerciti
nd folosinta bunului cu ajutorul unor alte persoane proprietarul nu le transmite
folosinta bunului,proprietarul nu le transmite nici posesiunea bunului. Deci, n
concluzie, am putea spune c, de regul, este posibil folosirea bunului numai dac pose
zi acest bun sau, cu alte cuvinte, folosirea ca atribut al dreptului de propriet
ate este inseparabil de alt atribut al dreptului de proprietate - posesia.
-Folosinta este acel atribut al dreptului de proprietate care permite titularulu
i sau sa culeaga fructele adika sa intrebuinteze calitatile utile ale unui bun.A
tributul de folosinta de regula presupune actiuni active positive din partea tit
ularului,insa legislatia in vigoare nu exclude posibilitatea ca atributul de fol
osint sa se manifeste ca prin neuz.Atributul de folosinta este strins legat de a
tributul de dispozitie, in unele situatii fiind greu de delimitat posesia de dis
pozitie spre exemplu in cazul bunurilor comsumptibile exercitarea atributului de
folocinta duce la pierirea bunului. Exercitind folosinta bunului cu ajutorul un
or alte persoane proprietarul nu le transmite folosinta bunului,proprietarul nu
le transmite nici posesiunea bunului.Folosinta bunurilor poate fi exercitata ati
t de catre proprietar ,nemijlocit cit si de alte persoane la vointa proprietarlu
i.
-Dispozitie consta in dreptul proprietarului de a determina soarta bunului care
ii apartine, atributul de dispozitie include in sine 2 aspecte::- dreptul de adm
inistrare adica de punere in valoare a calitatlor utile ale bunului dreptul de in
strainare adica dreptul de a decide soarta bunului respectiv.Prin dreptul de dis
pozitie proprietarul se deosebeste in mare masura de alti posesori titulari.
1.3.Transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert se efectueaza in vi
rtutea atributuilui de folosinta deoarece tertul obtine dreptul de a utiliza bu
nul pe o perioada de timp.Folosirea bunurilor poate fi efectuata de proprietar c
it si de alte persoane cu acordul proprietarului in cazul nostru este folosirea
de catre alte persoane cu acordul proprietarului. De regul, folosina nu poate fi s
eparat de posesie. Pentru a folosi un bun, de fapt, este necesar ca s-l posezi. n c
azul n care proprietarul transmite dreptul de folosin altor persoane el transmite o
dat cu folosirea bunului i dreptul de posesie asupra acestui bun. Adic arendaului i s
unt transmise de ctre proprietar att folosirea bunului ct i posesia asupra acestuia,
fiindc, imposibil practic s foloseti un bun fr ca s-l posezi.
Subiectul II-Prescriptia
2.1.Diferenta dintre prescriptia achizitiva si cea extinctive.Prescriptia achiz
itiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin posedarea indelun
gata a unui bun mobil sau imobil in termenile si conditiile prevazute de lege.pe
cind prescriptia extinctiva este acel mod de transformare a raportului juridic
civil ce consta in stingerea dreptului de realizare silita a obligatiei civile c
orelative din cauza neexecutarii lui termenul stabilit de lege.prescriptia extin
ctiva stinge numai dreptul material la actiune nu insusi dreptul subiectiv civil
. De aceea executarea voluntara a obligatiei chiar dupa indeplinirea termenului
de presctiptie este valabila.
2.2.Determinati cazurile in care dobinditorul de buna credinta dobindeste dreptu
l de proprietate pina la expirarea termenului de 5 ani ,pentru mobile sau 15 ani
pentru imobile.In cazul bunurilor mobile,dobinditorul de buna-credinta dobindes
te dreptul de proprietate pina la expirarea termenului de 5 ani,atunci cind el v
a deveni posesor al bunului in baza unui act juridic,si respectiv se vor aplica
prevederile din Codul Civil.In cazul bunurilor imobile,dobinditorul va dobindi d

reptul de prorpietate inainte de 15 ani,daca bunul este supus si a fost supus in

registrarii de stat.
2.3.M.V. nu dobindeste dreptul de proprietate prin uzucapiune deoarece APL este
inscrisa ka proprietar in registrul bunurilor imobile .Odata ce bunurile sunt i
nregistrate in registrul bunurilor immobile este nu pot fi dobindite prin uzucap
iune chiar daca a trecut termenul de 15 ani si chiar daca proprietarul se compor
ta ca un proprietar al terenului in cauza.Alt argument ar fi ca o conditie a uzu
capiunii este ca posesiunea sa fie de buna credinta in cazul nostru posesiunea e
ste de rea credinta deoarece bunul este inregistrat in registrul bunurilor mobil
e iar M.V. automat devine proprietar de rea credinta in caz ca terenul nu era in
scris in registrul bunurilor mobile M.V. devenea proprietarul terenului de buna
credinta.
TEST19
1-Patrimoniu
1.1Patrimoniu-reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale pr
ivite ca o suma de valori active si pasive strins legate intre ele,apartinind un
or pers fizice si juridice determinate!
1.2.Functiilepatrimoniului: *gajul general al creditorilor chirografari-chirogra
fari sunt creditori negarantati care au la momentul intentarii procesului de ins
olvabilitate,o creanta patrimoniala fata de debitor.Patrimoniul asigura creditor
ilor chirografari posibilitatea de a-si asigura creantele,ajuns la scadenta din
bunurile debitorului ,existente la acest moment,indiferent daca au existat sau n
u la momentul aparitiei creantei.In caz in care debitorul prejudiciaza interesel
e creditorului chirografar ,inchiend acte frauduloase ,acestia din urma au drept
ul la actiunea paulina de aparare a dr.; *subrogatia reala cu titlu universal-o
operatie juridica in temeiul caruia o persoana ia locul unei alteia in cadrul un
ui raport juridic sau un bun ia locul unui alt bun.Subrogatia poate fi de 2 felu
ri :personala-inlocuirea unu I subiect cu altul ,si reala cind un bun este inloc
uit cu altul.; *Subrogatia rela cu titlu particular-cind un bun determinat este
inlocuit cu un alt bun .Subrogatia rela cu titlu particular va opera in cazurile
expres prevazute de lege.De ex:dac uzufructul cuprinde si bunuri consumptibile,
uzufructuarul are dreptul sa dispuna de ele,insa cu obligatia de a restitui bunu
ri de aceeasi calitate ,cantitate,valoare sau daca este imposibil sa restituie c
ontravaloarea lor la data stingerii uzufructului
2-Dreptul de uzufruct
2.1*Constituirea uzufructului prin efectul legii
In R.M nu exista reglementari care ar prevedea expres constituirea dreptului de
uzufruct.Preluind ideea din lit juridica romana ,consideram ca suntem in prezent
a realizarii unui drept de uzufruct atunci cind parintii folosesc bun copiilor
*Constituirea uzufructului prin act juridic
De cele mai multe ori uzufructul se constituie prin vointa omului ,imbracind for
ma unui act juridic unilaterak sau bilateral.Persoana care poate constitui un dr
ept de uzufruct este proprietarul bunului.
Uzufructul poate sa-si aiba originea intr-o clauza testamentara sub forma de leg
at prin care se instituie dreptul unei persoane nemostenitoare sa foloseasca si
sa culeaga fructele unuia sau mai multor bunuri din masa succesorala ,transmitin
d nuda proprietate mostenitorilor.
Dreptul de uzufruct poate fi constituit prin contract cu titlu oneros si cu titl
u gratuit.
Calea de instrainare se constituie atunci cind proprietarul bunului creeaza asu
pra lui un uzufruct pastrindu-si nuda proprietate iar dr.de.folosinta si de cule
gere a fructelor transmitind unui tert.
Calea de retentie-se constituie atunci cind preoprietarul instraineaza nuda prop
rietate a bunului sau,insa retine p-u sine uzufructul transformindu-se din propr
ietar plin in uzufructuar
*Constituirea uzufructului prin hotarire judecatoreasca
Dr.uzufruct se poate constitui prin hot.jud numai in cazul in care legea prevede
o asemena modalitate.De ex,ne referim la situatia cind masa debitoare a societa
tii comerciale insolvabile include dreptul de folosinta ,p-u un anumit termen,as

upra unor bunuri depuse ca aport la capitalul social .In cazul in care societate
a comerciala emitenta de actiuni sau de parti sociale devine insolvabila pin la
exercitarea termenului p-u care dreptul de folosinta asupra bunului sau a fost
transmis ca aport ,acest drept intra in masa ddebitoare ,administratorul insolva
bilitatii avind dreptul sa-l valorifice.
Dupa expirarea termenului stabilit posesiunea si folosinta bunului se va intoarc
e la proprietar.Consideram ca actul de instrainare a dreptului de folosinta va f
i un contract de uzufruct ,tertul beneficiar avind in calitatea de uzufructuar d
reptul si obligatiile de ase comporta ca un adevarat proprietar.Desi administrat
orul insolvab.va organiza o licitatie de instarinare a dreptului contractul tre
buie semnat de proprietarul bunului asociat al societ.insolvabile.Daca acesta re
fuza sa semneze ,administratorul insolvab se va adresa instantei p-u ca vointa a
sociatului sa fie substiutuita prin act judecatoresc.
2.2Contractul de constituire a dreptului de uzufruct este: a)sub semnatura priva
ta sau autentica; b)sinalagmatic daca e cu titlu oneros;unilateral-cu titlu grat
uity; c)daca e cu titlu oneros ,contractul se incadreaza in categoria contractel
or comutative,deoarece drepturile si oblig sunt certe.Daca e cu titlu gratuit-in
tra in categoria contractelor liberalitatilor,deoarece proprietarul raminind cu
nuda proprietate a bunului; d)numit-are o denumire prev de lege; e)cu executare
succesiva-p-u ca uzufructuarul isi va exercita dr.intreaga perioada p-u care a
fost constituit; f)constitutiv de dr.reale-dupa efectele produse.
Test 20
1-Uzucapiunea
1.1.Uzucapiunea este un mod nou de dobndire a dreptului de proprietate, prin pose
siunea indelungata unui bun mobil sau imobil in termenele si conditiile prevazut
e de lege.
1.2. Conditiile:-cel care poseda trebuie sa fie de buna-credinta; - posesiunea t
rebuie exercitata timp de 5 ani in cazul bunurilor mobile si 15 ani in cazul bun
urilor imobile;; - posesiunea trebuie sa fie utila.
Dobnditorul de bun-credin dobndete dreptul de proprietate asupra bunului mobil si imo
ile i n cazul n care cel care a dispus de bun nu era proprietarul lui. Buna - credi
n a dobnditorului se presupune, contrariul urmeaz s fie dovedit de cel ce l invoc. B
sau reaua credin a dobnditorului se va determina n dependen de faptul dac tia or
, trebuia s tie sau nu trebuia s tie, c cel ce nstrineaz bunul nu este proprietarul
tuia. Reaua credin nu poate fi acoperit nici printr-un act.
Articolul 335. Posesiunea necesara uzucapiunii
(1) Cu excepia cazurilor expres prevzute de lege, nu poate produce efecte juridice
dect posesiunea util. Pn la proba contrar, posesiunea este prezumat a fi util. (2)
este util posesiunea discontinu, tulburat, clandestin sau precar. (3) Posesiunea este
discontinu att timp ct posesorul o exercit cu intermitene anormale n raport cu natur
bunului. (4) Posesiunea este tulburat atta timp ct este dobndit sau conservat prin a
te de violen, fizic sau moral, care nu snt provocate de o alt persoan. 5) Posesiunea
te clandestin dac se exercit astfel nct nu poate fi cunoscut. (6) Posesiunea este pre
ar cnd nu se exercit sub nume de proprietar. (7) Discontinuitatea poate fi opus pose
sorului de ctre orice persoan interesat. (8) Numai persoana fa de care posesiunea est
e tulburat sau clandestin poate invoca aceste vicii. (9) Posesiunea viciat devine u
til ndat ce viciul nceteaz.
1. n articolul de fa sunt numrate condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc poses
ntru a putea produce efecte juridice, n particular condiiile necesare uzucapiunii.
Regula general, n acest sens, este c va produce efecte juridice doar posesia util.
Posesia va fi util dac va fi continu, netulburat, public i neprecar. Se prezum c p
este util, pn la proba contrar. Contrariul urmeaz s fie dovedit de cel ce l invoc.
2. Viciile posesiei sunt contrariul calitilor acesteia i expres sunt numrate n alin.
2 din articolul comentat. Astfel, posesia este viciat dac este discontinu, tulbura
t, clandestin i precar.
3. Discontinuitatea posesiei ca viciu al acesteia este contrariu calitii ca poses
ia s fie continu. Posesia trebuie s fie continu, adic posesorul trebuie s exercite ac
e de stpnire asupra bunului cu o frecven normal potrivit naturii bunului. Posesia nu
trebuie s fie exercitat cu intervale prea mari, adic actele de posesie trebuie s fie
fcute la intervale normale i ntr-o succesiune regulat. n caz contrar se va considera

c posesie este discontinu. n alin. 3 expres este indicat c posesiunea este disconti
nu att timp ct posesorul o exercit cu intermitene anormale n raport cu natura bunului
Bineneles c continuitatea posesiei va depinde de natura bunului, fiind posibile ca
zuri cnd nu va nu va fi necesar o interaciune permanent cu bunul. Spre exemplu, pose
sia nu va fi discontinu, n cazul cnd o persoana va poseda o pune, care, n principiu,
oate fi exploatat nu pe tot parcursul anului ci numai sezonier. Deci, actele de p
osesie trebuie s fie fcute la intervale normale n raport cu natura bunului, cu alte
cuvinte s fie exercitate n momentele n care le-ar exercita n mod normal adevratul pr
oprietar al bunului.
Continuitatea se prezum pn la proba contrar. Cnd posesorul dovedete c a posedat la
moment dat anterior i mai posed n prezent, se prezum c a posedat n mod continuu n in
valul dintre aceste dou momente. Acest lucru este expres prevzut n art. 306.
4. O alt condiie necesar posesiei pentru ca bunul s fie uzurpat este ca posesia s fi
e netulburat, adic s fie panic. Dac posesia este tulburat ea nu poate duce la dobnd
dreptului de proprietate asupra bunului posedat. Alin. 4 dispune c posesiunea est
e tulburat atta timp ct este dobndit sau conservat prin acte de violen, fizic sau
are nu snt provocate de o alt persoan. Dup cum putea observa coninutul acestei norme
este greu de neles. ntr-adevr, ce nseamn ca posesia este tulburat atunci cnd este d
sau conservat prin acte de violen, fizic sau moral, care nu snt provocate de o alt p
oan ? Trebuie s nelegem c posesia va fi viciat atunci cnd este dobndit sau conserv
acte de violen ale posesorului. Acest viciu al posesiei (adic violena) poate exista
att la momentul dobndiri posesiei ct i n timpul exercitrii acesteia. Spunem acest luc
u, fiindc n art. 335 alin. 4 se indic c posesia este tulburat atunci cnd este dobndi
u conservat prin acte de violen. Ce nseamn c posesia s fi dobndit prin acte de vio
m c este clar pentru toi. Dar, ce nseamn ca posesia s fie conservat prin acte de viol
n ? Dispunnd n aa fel, legiuitorul a considerat c posesorul nu-i va putea face singu
reptate atunci cnd va fi deposedat de bun, respectiv nu va avea dreptul de a recu
rge la acte de violen pentru ai rentoarce posesia asupra bunului, adic a conserva pos
esia, ci va putea recurge la aciunile posesorii pentru a obine ncetarea tulburrii.
5. Pentru ca posesia s fie util la fel este necesar ca ea s fie public, adic s nu fi
clandestin. Lin. 5 din norma comentat arat c posesiunea este clandestin dac se exerc
t astfel nct nu poate fi cunoscut. Deci, posesorul trebuie s exercite actele de poses
ia ca proprietarul, adic public fr a cuta s la ascund. Cnd posesorul caut s ascund
sale, este natural s presupunem c posesia lui este clandestin. Reieind din faptul c b
unurile imobile prin natura lor nu pot fi susceptibile de acte de posesie clande
stin, adic ascunse, urmeaz s facem concluzia c clandestinitatea posesiei va fi aplica
bil proprietii mobilelor.
6. Alin. 6 cere ca posesia s fie exercitat sub nume de proprietar, adic s nu fie pr
ecar. Posesia este precar atunci cnd posesorul posed pentru altul i nu pentru el nsu
Sunt considerai detentori precari aa posesori ca locatarii, depozitarii, uzufructu
arii .... . Toate aceste persoane dein bunul n baza unui titlu, i sunt obligate la
expirarea termenului actului, n baza cruia dein bunul, s-l restituie proprietarului.
Deci, un detentor precar nu poate uzucapa bunul care l deine n baza unui act jurid
ic.
7. Discontinuitatea este un viciu absolut, n sensul c poate fi invocat mpotriva pos
esorului de ctre orice persoan care are un interes s conteste posesia. Un asemenea
caracter al discotinuitii este expres prevzut n alin 7.
8. Spre deosebire de clandestinitate, posesia tulburat i posesia clandestin sunt co
nsiderate vicii relative. Spre exemplu, n cazul posesiei tulburate, acest viciu a
l posesiei va putea fi invocat doar de cel care a fost deposedat de bun prin vio
len i nu va putea fi invocat de late persoane. Cu alte cuvinte doar victima violenei
poate invoca acest viciu al posesiei, respectiv pentru toate celelalte persoane
, posesia nu este viciat, i ele nu pot invoca mpotriva posesorului violena care nu a
fost ndreptat mpotriva lor. Astfel, dup cum se explic n surse de specialitate, cu ca
e suntem solidare, cnd posesorul actual, pentru a se pune n posesia, a ntrebuinat vi
olena mpotriva unui posesor anterior, care nu era nici acesta adevratul proprietar,
numai primul posesor poate opune viciul de violen posesorului actual, fiindc doar
el a fost victima violenei. Violena poate fi att fizic ct i moral (art. 335 ali.4).
La fel ca i violena, dup cum am spus, i clandestinitatea este un viciu relativ. Ace
asta nseamn c posesia clandestin nu se consider viciat dect fa de persoana creia

ia ascuns posesia sa. Persoanele, fa de care posesia a fost exercitat n mod public,
nu pot invoca acest viciu de posesie.
2-Proprietatea comuna
2.1. Proprietatea este comun n cazul n care asupra unui bun au drept de proprietate
doi sau mai muli titulari. Codul Civil cunoate dou forme ale proprietii comune: prop
rietatea comun pe cote-pri i proprietatea comun n devlmie
Dreptul de proprietate comun pe cote pri. Dreptul de proprietate comun pe cote - pr
este acel drept de proprietate care aparine la dou sau mai multe persoane, exprim
at n cote ideale, (o jumtate, o treime, o ptrime etc.) asupra unui bun nefracionat n
materialitatea sa.
Dreptul de proprietate comun n devlmie. Dreptul de proprietate n devlmie este cea
ua form sub care se nfieaz dreptul de proprietate comun. Aceast form a dreptului d
ietate se caracterizeaz prin aceea c titularii acestui drept nu cunosc nici ntinder
ea dreptului lor de proprietate asupra bunului comun i nici bunurile n materialita
tea lor ce aparin fiecruia n parte (a se vedea i comentariu la art. 366).
2.2. Dreptul de proprietate comun pe cote-pri obinuit sau temporar.
Obiecte ale
dreptului de proprietate comun pe cote-pri a cetenilor pot fi orice bun, n afar de a
ea care, conform legii, nu pot fi n proprietatea acestora. De obicei, astfel de b
unuri sunt: casele de locuit, vitele, diferite obiecte preioase. De regl n propriet
atea cmun pe cote pri se afl bunuri indivizibile. Raporturi de proprietate comun pe
ote-pri exist ntre persoane fizice, ntre persoane juridice, ntre persoane fizice i p
oane juridice, ntre persoane fizice i stat sau uniti administrativ-teritoriale. ntre
persoane fizice i stat coproprietatea poate s apar n mai multe situaii: cota-parte a
unui coproprietar a trecut la stat ca urmare a inexistenei motenitorilor sau acetia
au renunat la succesiune; dobndirea prin confiscare sau act juridic a cotei-pri a u
nui coproprietar etc.
Test 21
1-Proprietatea comuna pe cote-parti
1.1. Dreptul de proprietate comuna se caracterizeaza prin faptul ca unul si acel
as drept apartine la 2 sau mai multe persoane care isi pot exercita toate prerog
ativele recunoscute prin lege in mod simultant si concurent. Dreptul de propriet
ate pe cote-parti se caracterizeaza prin faptul ca bunul ramine nefractionat in
materialitatea sa, iar dreptul de proprietate este fractionat in cote parti idea
le, abstracte, egale sau inegale fiind exxprimat in forma fractionala, nominala,
zecimala sau procentuala. Dreptul de proprietate pe cote parti la rindul sau c
unoaste 2 forme:
-fortata si perpetua- se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect bunul care
prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari fiind acc
esorii pe linga alte bunuri considerate principale si care apartin acelorasi tit
ulari, exista si se mentite independenta de vointa copartasilor si exista atit t
imp cit obiectul sau este folosit in comun de catre mai multe persoane.
-obisnuita si temporara-acest tip de coproprietate constituie regula in materie
si exista ori de cite ori proprietatea comuna pe cote-parti nu este fortata si p
erpetua.

1.2. Articolul 351. Actele de dispoziie privind bunurile proprietate comuna pe co

te-pri
(1) n privina bunurilor proprietate comun pe cote-pri nu se pot ncheia acte de dispoz
e dect cu acordul tuturor coproprietarilor.
(2) Actele de dispoziie ncheiate n lipsa unanimitii snt lovite de nulitate relativa d
c se demonstreaz c terul este de rea-credin. n acest caz, prescripia dreptului la a
cepe s curg de la data cnd coproprietarul care nu i-a dat acordul a cunoscut sau tre
buia s cunoasc existenta cauzei de nulitate.
(3) Coproprietarul poate s nstrineze cota sa parte, respectnd dreptul de preemiune al
celorlali coproprietari.
1. Referindu-ne la dreptul de dispoziie asupra bunului proprietate comun trebuie
s distingem ntre dispoziia ntregului bun i dispoziia cu cota-parte din proprietatea c
mun pe cote-pri. Alin. 1 i 2 din norma de fa se refer la dispoziia ntregului bun,
lin 3 din art. 352 i art. 353 se refer la dispoziia cotei-pri din proprietatea comun
e cote pri.

Pornind de la faptul c n cazul proprietii comune, bunul nu se fracioneaz, legiuitoru

a instituit n alin. 1 regula conform creia actele de dispoziie asupra bunurilor co
mune pot fi ncheiate doar dac a fost acordul tuturor coproprietarilor. Instituirea
unei asemenea reguli se justific prin aceea c fiecare coproprietar avnd asupra bun
ului comun numai o cot-parte din dreptul de proprietate, nu poate s dispun de prile d
in bun ce nu-i aparin. Prin ncheierea actelor de dispoziie coproprietarii pot nstrina
bunul comun (vnzare-cumprare, schimb, donare), l pot transmite n folosin, pot instit
i un drept de uzufruct.
2. De cele mai dese ori bunul comun se afl n posesia unui singur coproprietar. Fi
ind unicul posesor al bunului comun , coproprietarul nclcnd prevederile alin. 1 din
acest articol, poate s dispun de bunul comun. Deci, vom fi n prezena actelor de dis
poziie efectuate de un singur coproprietar asupra bunului comun, fr consimmntul celor
ali coproprietari. Asemenea acte de dispoziie sunt pasibile de a fi lovite de nuli
tate. n art. 351 alin. 2 se instituie o regul special de nulitate a actului juridic
. Astfel, actele de dispoziie, privind bunul comun, ncheiate n lipsa unanimitii pot f
i lovite de nulitate relativa dac se demonstreaz c terul este de rea-credin. Valabili
atea sau nulitatea unui asemenea act va depinde de faptul dac dobnditorul va fi de
bun sau de rea credin. Dac dobnditorul este de bun-credin (nu tia i nici putea s
este comun i nu este acordul tuturor coproprietarilor la nstrinare ) , actul de di
spoziie a bunului comun, nu va fi lovit de nulitate. n acest caz, ceilali coproprie
tari vor fi n drept - nainteze pretenziile ctre acel coproprietar, care a nstrinat b
l cu nclcarea dispoziiilor art. 351 alin. 1. Dac ns dobnditorul este de rea-credin
de dispoziie va fi lovit de nulitate, bunul nstrinat fiind restituit coproprietari
lor.
O alt regul special cuprins n art. 351 alin. 2, se refer la nceperea cursului terme
ui de prescripie extinctiv, acesta ncepnd s curg de la data cnd coproprietarul care
-a dat acordul a cunoscut sau trebuia s cunoasc existenta cauzei de nulitate. Drep
tul de a cere nulitatea actului de dispoziie, care a fost ncheiat cu nclcarea preved
erilor art. 351. alin. 1, l au oricare din coproprietari, n decurs de trei (termen
ul de prescripie general prevzut de art. 267 alin.1) ani de zile din momentul cnd a
u aflat sau trebuia s afle c bunul a fost nstrinat.
3. Cota parte din dreptul de proprietate comun pe co-pri reprezint msura n care drep
ul de proprietate al fiecrui coproprietar se ntinde asupra ntregului bun. Deoarece
cota-parte reprezint o fraciune din dreptul de proprietate asupra bunului comun, d
reptul de dispoziie al fiecrui coproprietar se va rsfrnge doar asupra cotei sale pri.
Fiecare coproprietar al unei proprieti comune pe cote-pri are dreptul de a nstrina, c
titlu gratuit sau oneros, unei alte persoane cota sa din bunul comun. O asemene
a nstrinare nu necesit acordul celorlali coproprietari. Astfel cote parte va putea f
i donat, schimbat, fiind destul doar acordul celui ce dorete s ncheie un asemenea act
. De asemenea cota-parte poate fi grevat cu drepturi reale (spre exemplu cota-par
te poate fi gajat). Dac cota-parte se vinde, ceilali coproprietari au un drept pref
erenial n condiiile stipulate la art. 352
2-Dreptul de uzufruct
2.1. Uzufructul este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o pe
rioad determinat sau determinabil bunul unei alte persoane (nudul proprietar) i de a
culege fructele bunului, ntocmai ca proprietarul, ns cu ndatorirea de a-i conserva
substana. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu i de a-l nstrina.Este drep
tul subiectiv al unei persoane (uzufructuar) de a poseda, de a folosi i culege fr
uctele unui bun neconsumptibil aflat n circuit (art. 396 (3) ce aparine cu drept d
e proprietate altei persoane (nudul proprietar), cu ndatorirea de a-i pstra substa
na, adic de a nu-l specifica sau de a nu-i schimba destinaia.
2.2. Uzufructul se poate constitui, prin lege sau act juridic, dispoziiile privin
d registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. n cazuril
e prevzute de lege, uzufructul poate fi constituit prin hotrre judectoreasc. Confor
m alin (1) al acestui articol, uzufructul poate fi consacrat n baza:
a)
legii;
b)
actului juridic;
c)
hotrrii judectoreti n cazurile prevzute de lege.
Articolul 395. Noiunea de uzufruct(1)
Uzufructul este dreptul unei persoane (
uzufructuar) de a folosi pentru o perioad determinat sau determinabil bunul unei al

te persoane (nudul proprietar) i de a culege fructele bunului, ntocmai ca propriet

arul, ns cu ndatorirea de a-i conserva substana. Uzufructuarul are dreptul de a pose
da bunul, nu i de a-l nstrina.(2)
Uzufructul poate fi limitat prin excluderea a
numitor folosine.(3)
Uzufructul se poate constitui, conjugat sau succesiv, n f
avoarea unei sau mai multor persoane existente la data deschiderii uzufructului.
(1) Articolul 395 constituie dreptul subiectiv al unei persoane (uzufructuar) de
a poseda, de a folosi i culege fructele unui bun neconsumptibil aflat n circuit (
art. 396 (3) ce aparine cu drept de proprietate altei persoane (nudul proprietar)
, cu ndatorirea de a-i pstra substana, adic de a nu-l specifica sau de a nu-i schimb
a destinaia. Termenul uzufruct este compus din cuvintele latine uzus, ceea ce nsea
mn dreptul de a folosi i fructus de a culege fructele.
Dreptul instituit prin prezentul articol este un drept subiectiv:
a)
Personal, dat fiind c nu poate fi transmis altei persoane (art.398 (1))
;
b)
real, dat fiind c are n calitate de obiect un lucru (res reales);
c)
absolut, graie opozabilitii sale unui cerc nedeterminat de persoane, inclu
siv i nudului proprietar;
d)
cu titlu gratuit, dat fiind c posedarea obiectului folosirea i nsuirea fruct
elor acestuia nu are loc contra plat;
e)
limitat n timp, fiind instituit pe un termen determinat (de 10,20,30 de
ani) sau determinabil (pn la epuizarea valorii de consum a obiectului, pn la decesul
uzufructului-persoan fizic sau pn la lichidarea persoanei juridice uzufructuar n co
diiile art. 397).
Dreptul de a culege fructele de la bunul dat n uzufruct trebuie neles lato sensu,
adic n sens larg, fiind un drept subiectiv al uzufructului de a percepe toate fruc
tele i a obine toate beneficiile (fructele naturale i civile) pe care este n stare s
le dea obiectul n conformitate cu destinaia sa economic, obinnd asupra acestora drept
ul de proprietate (art. 401)
Situaia juridic de nudul proprietar, care provine de la sintagma din limba latin nud
a proprietas, rezult din faptul c proprietarului bunului, asupra cruia este institu
it un uzufruct, i aparine doar titlul gol (nud) de proprietar fr aa elemente ale coni
utului dreptului subiectiv de proprietate (art. 315) ca: dreptul de a poseda, de
a folosi i culege fructele sau a obine careva alte beneficii de la obiectul uzufr
uctului. Excepie de la aceasta fac unele elemente de a dispune de obiectul uzufru
ctului (de a-l nstrina, (art.398 (1)), de a-i exprima sau nu acordul n cazul cnd uzuf
ructuarul vrea s transmit obiectul n arend (chirie) n condiiile art.398 (3).
Iar conform aliniatului (2) al prezentului articol, uzufructuarul poate fi limit
at prin exluderea anumitor folosine i atunci aceste exluderi i revin nudului propri
etar.
(3)Conform aliniatului (3) uzufructul poate fi instituit n favoarea unei sau mai
multor persoane concrete, cu condiia ca aceste persoane s existe la momentul inst
ituirii uzufructului.
n cazul cnd uzufructul este instituit n favoarea mai multor persoane, e
xercitarea dreptului de uzufruct poate fi efectuat n mod conjugat sau succesiv. n p
rimul caz toi titularii acestui drept folosesc obiectul i percep de la el fructele
mpreun, n acelai timp i n egal msur, iar n al doilea n mod succesiv, adic fo
i percep fructele ntr-o anumit ordine succesiv. De exemplu, dac uzufructul este inst
ituit n favoarea mai multor persoane n form succesiv asupra unei vaci mulgtoare concr
ete din cireada ce aparine cu drept de proprietate altei persoane, apoi prima poa
te percepe laptele de diminea, a doua de la ameaz, iar a treia de sear.
La fel poate fi instituit ordinea succesiv de percepere a laptelui n zi
lele sptmnii, de decadele lunii etc, sau n privina generaiei ce o produce acest anima
n primul an, n al doilea, n al treilea i a. m.d.
Cu acelai succes i n aceleai modaliti (conjugat sau succesiv) poate fi in
tituit ordinea de percepere a dividendelor de la un pachet de aciuni ce aparin cu d
rept de proprietate altei persoane.
Test 22
1.Uzucapiunea
1.1.Conditiile:1.Posesiunea legitima- Este considerat posesor de bun-credin persoana

care posed legitim sau care se poate considera ndreptit s posede n urma unei examin
iligente, necesare n raporturile civile, a temeiurilor ndreptirii sale. Buna-credin e
te prezumat.; 2. Posesorr de buna-credinta. Posesia de bun - credin este considerat c
a o stpnire de calitate superioar. Buna credin este un element subiectiv, i const n
ingerea posesorului c titlul pe baza cruia posed bunul, ale crui fructe le culege ,
este un titlu perfect valabil, nefiind afectat de vre-un viciu. posesia de bun cr
edin este mai mult dect o posesie, este o proprietate al crei titlu este lovit de nu
litate necunoscut de posesor.
1.2. Articolul 332. Uzucapiunea imobiliara (1) Dac o persoan, fr s fi dobndit dreptul
de proprietate, a posedat cu bun-credin sub nume de proprietar un bun imobil pe par
cursul a 15 ani, aceasta devine proprietarul bunului respectiv. (2) Dac un bun i
mobil i drepturile asupra lui snt supuse nregistrrii de stat, dreptul de proprietate
se dobndete n temeiul alin.(1) din momentul nregistrrii.
1. Uzucapiunea este un mod nou de dobndire a dreptului de proprietate, esena cruia
const n faptul c o persoan poate deveni proprietar al bunului dac l posed pe o peri
expres stabilit de lege, n condiiile stipulate de lege. Referitor la termen acesta
difer n dependen de faptul dac bunul este mobil sau imobil. n schimb alte condiii ne
are uzucapiunii sunt identice la toate bunurile, ele fiind prevzute expres n art.
335.
Art. 332 se refer la uzucapiunea imobilelor. Pentru ca imobilele s fie dobndite pr
in uzucapiune este necesar ca cel ce posed bunul s- fie de bun - credin i s posede b
l imobil timp de 15 ani. Buna-credin presupune c posesorul s nu tie i nici s nu poat
c posesia sa este ilegal (a se vedea i com. la art. 307) . Acest termen ncepe s curg
din momentul n care posesia ntrunete toate condiiile necesare uzucapiunii, acestea d
up cum am spus mai sus, sunt indicate n art. 335. Coninutul art. 332 alin 1 permite
a face concluzia c vor putea fi dobndite prin uzucapiune doar bunurile imobile nen
registrate n registrul bunurilor imobile. Spunem acest lucru, fiindc o dat ce bunul
este nregistrat n registrul bunurilor imobile se prezum c toi au cunotin de acest
i ca rezultat cel ce va poseda un bun imobil nregistrat n registrul bunurilor imob
ile nu va putea dobndi dreptul de proprietate asupra acestui bun, fiindc el va con
siderat c este de rea-credin. n aa fel, ntr-o asemenea redacie art. 332 va avea pui
caie la practic, ori n majoritatea cazurilor bunurile imobile se nregistreaz n regist
ul bunurilor imobile. n art. 332 nimic nu se vorbete despre faptul cum se va nregis
tra dreptul de proprietate asupra bunului imobil n cazul n care vor fi ntrunite con
diiile necesare uzucapiunii. Considerm c cel care timp de 15 ani a posedat sub nume
de proprietar un bun imobil care nu este nregistrat n registrul bunurilor imobile
, va putea dobndi dreptul de proprietate asupra acestui imobil n baza unei cereri
adresate instanei judectoreti. n aa fel vor fi nlturate posibilele litigii ce vor pu
aprea ca rezultat al dobndirii dreptului de proprietate n urma uzucapiunii.
2. n conformitate cu prevederile art. 290 dreptul de proprietate i alte drepturi
reale asupra bunurilor imobile, grevrile acestor drepturi, apariia, modificarea i nc
etarea lor snt supuse nregistrrii de stat. Art.332 alin. 2 n principiu spune acela lu
cru. Pornind de la faptul c dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile tot t
impul trebuie nregistrat n registrul bunurilor imobile, i n cazul uzucapiunii dreptu
l de proprietate urmeaz a fi nregistrat n registrul bunurilor imobile.
2-Actul juridic(modurile de dobindire a dr de propr)
2.1. Actul juridic civil reprezinta o manifestare de vointa facuta cu intentia d
e a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica ori stinge un raport
juridic civil concret.
Act juridic civil este manifestarea de ctre persoane fizice i juridice a voinei n
dreptate spre naterea, modificarea sau stingerea drepturilor i obligaiilor civile.
Actele juridice translative de proprietate:
Vinzare-cumparare
Schimb
Donatie
Contracte de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata
Succesiunea testamentara
2.2 Modurile de dobndire a drepturilor de proprietate derivate au ca obiect trans
miterea dreptului de proprietate de la o persoan la alta (ex. actul juridic civil
).

Hotrrile judectoreti se mpart n dou categorii: hotrri declarative de drepturi i h

itutive de drepturi. Hotrrile judectoreti declarative de drepturi recunosc dreptul d
e proprietate i deci nu pot fi considerate ca mod de dobndire a dreptului de propr
ietate. Deci, doar hotrrea judectoreasc constitutiv de drepturi poate fi considerat c
mod de dobndire a dreptului de proprietate. Spre exemplu, vom fi n prezena unui as
emenea mod de dobndire a dreptului de proprietate n cazul definitivrii executrii sil
ite a unei hotrri judectoreti constnd n vnzarea prin licitaie public a bunurilor u
soane.
Actul administrativ este considerat ca mod de dobndire a dreptului de proprieta
te doar n cazurile prevzute de lege. Va fi considerat mod de dobndire a dreptului d
e proprietate, spre exemplu Ordinul Ministrului de interne prin care unii, colab
oratori pentru anumite merite, vor primi arme personale. Important este ca doar
legea poate stabili cazurile in care actuladministrativ serveste ca temei da dob
indire a dreptului de proprietate.
Testul 23-Prezumtia proprietatii
Testul 24
Subiectul 1-Dobindirea dr de propr
1.1 Momentul dobindirii dreptului de proprietate in cazul bunurilor mobile are l
oc in timpul predarii bunului. Aceasta este regula generala, cu caracter dispozi
tiv, lasind la latitudinea partilor posibilitatea de a alege un alt moment al ap
aritiei dreptului de proprietate decit cel al predarii bunului. Astfel, partile
pot conveni ca dreptul de proprietate sa fie dobindit chiar in momentul incheier
ii actului juridic sau la o data ulterioara care sa nu coincide cu momentul pred
arii a bunului.
In cazul bunurilor immobile, dreptul de proprietate se dobindeste la data in
scrierii in registrul bunurilor imobile. Acesta regula trubuie sa fie priviti pr
in contextual CC, art.290, din care reese ca dreptul de proprietate si alte drep
turi reale asupra bunurilor immobile, grevarea acestor drepturi, aparitia, modif
icarea si incetarea lor sunt supuse inregistrarii de stat.
1.2.Semnificatia termenului predarea a bunului are sensul de a transmite bunul. Mo
dalitatile de predarii a binului sunt 2:
1. Brevi manu tradition - prin traditiune, din mina in mina.(de la romani)
2. din momentul incheierii contractului a aparit o data cu adoptarea CC francez
.
Riscul pierii fortuite a bunului.
In conformitate cu art. 318 CC, riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a bunul
ui il suporta proprietarul, daca legea sau contractul nu prevede altfel. Acesta
norma are un character dispozitiv, ceea ce inseamna ca partile pot deroga de la
ea. De exemplu, vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieirii fortuit
e sa fie transmis dobinditorului (cumparatorului) nu in momentul predarii bunulu
i, ci in momentul semnarii contractului. La fel, legea poate sa prevada ca risc
ul pieirii fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana decit p
roprietarul. Drept exemplu in acest sens poate servi dispozitia art. 821, alin.
3, care stabileste ca riscul pieirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderii
trece la comparator in momentul semnarii actului de predare, pe cind dreptul de
proprietate asupra interprinderii trece la comparator la data predarii interprin
derii. Prin urmare, legea prevede o exceptie de la regula generala, conform care
ia riscul pieirii sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul bunului.
Subiectul 2-Dreptul de servitute
1.1 Servitutea este sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit) pentru uzu
l sau utilittea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea po
ate consta in sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din dest
inatia lui economica. (CC)
1.2 Dreptul de servitude ca si dreptul de proprietate, poate fi dobindit prin uz
ucapiune. Conform dispozitiei art. 443. al. 1, pot fi dobindite prin uzucapiune
servitutiile:
- continue si aparente; sunt survitutii si continue si aparente apeductele, gazo
ductele amplasate la suprafata solului, precum si cele de scurgere a apelor, deo
arece au semen exterioare, iar pentru exercitarea lor nu este nevoie de fapta ac

tuala a omului;
- neaparente si positive; sunt si neaparente si positive apeductele sau gazoduct
ele ingropate in pamint, a caror trecere peste terenul agricol ne are semen exte
rioare.
Nu se pot dobindi prin uzucapiune servitutiile neaparente si negative, inclusive
cele prin care proprietarul de teren aservit I se interzice sa cconstruiasca or
i sa construiasca mai sus de o anumita inaltime.
Conform art.433, al, 2 , actele materiale corespunztoare unor servitui necontinue
(de ex. Servitude de trecere, de pastorie) snt prezumate a fi exercitate cu simpl
a ngduin a proprietarului terenului aservit. O astfel de preemsiune este un impedime
nt pentru a uzucapa dreptul de servitude. Daca demonstreaza ca a intrunit toate
conditiile uzucapiunii (buna-credinta si termenul), proprietarul terenului domin
ant va putea dobindi dreptul de servitude. Termenul uzucapiunii dreptului de ser
vitude este acelasi, de 15 ani, ca si acel al uzucapiunii imobiliare.
In lipsa unor reglementari legale, ar fi utile reglementarile exprese privind a
doptarea unei hotariti judiciare de recunoasterea a acestui fapt.
25-Proprietatea publica
TESTUL 26
Subiect 1: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere
1.1 Actiunea in complingere este actiunea prin care se cere incetarea tulburari
i posesiunii. Posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii,
impiedicarea liberului ei exercitiu.
1.2 Pentru inaintarea actiunii in complingere posesorului trebuie sa-i fie tulbu
rata posesia:
a. Fie tulburarea de drept-tulburarea posesiunii prin acte juridice, cum ar fi p
retentiile unui tert catre chirias printr-o nitificare de plata.
b. Fie tulburarea de fapt-savirsirea de catre tert a unor acte materiale in priv
inta imobilului, cum ar fi trecerea pe teren vecin fara drept de servitude, pli
mbarea ciinelui pe teren vecin.
Pe linga cererea de tulburare a posesii, posesorul poate cere si despagubiri pt
daunele cauzate prin tulburari. Art.309 spune ca se pot cere despagubiri chiar d
aca nu se cere incetarea tulburarilor sau incetarea este imposibila.
1.3 Rudele lui A nu sunt in drept sa-I ceara plata pt chirie lui B, din motiv ca
nu ei sunt proprietari si nu au nici o tangenta cu bunul. Familia lui B poate i
nainta o actiune in complingere pt rudele lui in conformitate cu tulburarea de d
rept de catre terti.
Aici A la intoarcere poate cere de la B revendicarea bunului si plata despagubir
ilor pt intreaga perioda de folosire, insa B ii va cere lui A toate cheltuielile
de imbunatatire a bunului plus de intretinere a imobilului.
Subiectul 2: Dreptul de proprietate comuna pe cote parti
1.1 Proprietate comuna pe cote parti este dreptul de proprietate ce apartine dou
a sau mai multor persoane exprimat in cote-parti ideale (1/2; 1/3; 1/4) asupra u
nui bun nefractionat in materialitatea sa.Cota parte ideala-partea fizica din bu
n care nu-i divizata in natura art.346-fiecare proprietar este proprietar exclus
ive al unei cote-parti ideale.Proprietatea comuna in devalmasie-dreptul de propr
ietatea ce apartine concomitent la doua sau mai multe persoane asupra unui bun
pe care il detin in proprietate, acesta raminind nefractionat, nefiind determina
te cota-pate ideala.
1.2 In privinta bunurilor proprietate comuna pe cote parti nu se pot inchiea act
e de dispozitie decit cu acordul tuturor coproprietarilor.Actele de dispoztie in
cheiate I in lipsa unanimitatii sint lovite nulitate relative daca se demostreaz
a ca tertul este de rea-credinta, aici prescriptia dreptulu la actiune incepe sa
curga de a data cind coproprietarul care nu si-a dat acodul a cunoscut sau treb
uia sa cunoasca existent cauzei de nulitate. Copropriearul poate sa instraineze
cota sa parte respectind dreptul de preemtiune.Dreptul de preemtiune-in cazul vi
nzarii unei cote parti din bunurile din bunurile proprietate comuna pe cote-part
i, exceptie este licitatia, ceilalti au dreptul preferential de a cumpara cota l
a pretul cu care se vinde si in aceleasi conditii.
1.3 Apartametul este proprietate comuna in devalmasie si ambii soti au parti ega
le, fiecare cite 1/2 ,insa daca sotul invoca faptul ca nu ae unde locui atunci a

partamentul i se va oferi lui, cu conditia de ai plai sotei 300.000 lei(cota sa

parte). O alta situte este ca in caz de neintelegere intre soti apartamentul va
fi pus in vinzare si sotilor le va reveni cite din pretul acestuia.
Test nr.27
Subiectul I. Actiunea in revendicare
1.1 Prin aciunea n revendicare intelegem ca, proprietarul care a pierdut posesia l
ucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel, la care se gsete; proprietarul
neposesor cere celui ce poseda bunul, acesta fiind neproprietar, recunoaterea d
reptului su de proprietate i restituirea lucrului.Caractere:
a) Aciunea n revendicare este o aciune petitorie, prin care se apara dreptul de pro
prietate i se pune in discuie coexistena dreptului de proprietate, reclamantul avnd
sarcina s dovedeasc titlul su de proprietate. Prin actiunea in revendicare se apar
a dreptul de proprietate in timp ce prin actiunile posesorii se apara posesia.
b) Actiunea in revendicare este o actiune reala, ea intemeindu-se si aparand in
susi dreptul de proprietate care prin natura lui este un drept real, ce imprima
actiunii acelasi caracter real si se deosebeste de actiunile personale.
c) Scopul actiunii in revendicare este restituirea lucrului si deci actiunea tre
buie introdusa impotriva celui ce detine lucrul.
Subiectu 2-Drepturile nudului proprietar
2.1
Drepturile nudului proprietar:
1. dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului
2. dreptul de dispozitie
3. dreptul la actiuni de aparare
4. dr de a cere stingerea uzufructului
5. dre asupra comorii
6. dr de rezilliere a contractelor de locatiune sau de arenda
Obligatiile:
1. de a se abtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului
2. de garantie impotriva evictiunii
3. de despagubire
4. de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau keltuielile de re
paratii mici
5. de a mentine contractile de locatiune si arenda incheiate de uzufructuar in c
azul stingerii uzufructului.
2.2.Dreptul de dispozitie atribut principal al dreptului de proprietate care nu
trece la uzufructuar,pastrindu-se la nudul proprietar si care trebuie sa fie exe
rcitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului;nudul proprietar este i
n drept sa instraineze bunul prin acte intre vii,precum si pt cauza de moarte,po
ate sa-l greveze cu sarcini;persoana care a dobindit nuda proprietate trebuie sa
respecte uzufructul;dreptul de dispozitie al nudului proprietar este si el limi
tat deoarece proprietarul nu poate decide soarta bunului prin transformare sau d
istrugere,fiind tinut la plata despagubirilor in cazul in care,prin fapta sa a f
acut sa reduca valoarea uzufructlui.
2.3 conform art 416 Cod Civil al RM nudul proprietar are dreptul de a inainta a
ctiunea de aparare a dreptului sau ,prin urmare actiunea in revendicare care est
e un mijloc de aparare a dreptului de proprietate.
Raspuns: da nudul proprietar va putea revendica
Testul 28
1-Dreptul de proprietate
1.1 definniti drep de propr si relevati locul sau in sis dr reale.Pana in preze
nt nu exista o conceptie unanima privind definirea dr. de proprietate. Putem def
ini dr de prop ca un drept subiectiv civil ce apartine persoanelor fizice , juri
dice , statului, UAT asupra bunurilor mobile si imobile , exercitand asupra lor
atributele de posesie , folosinta si dispozitie in mod exclusiv si perpetu , pr
in putere proprie si interes propriu.
*rolul dr de prop in sis drepturilol reale e cel mai important drept si din el d
eriva celelalte drepturi reale
1.2 determinati lucrurile care nu pot constitui obiect a dr de proprietate ci fa
c obiect a unor drept subiective civile . In legislatia in vigoare nu exista

o norma expresa privind enumerarea bunurilor care pot forma obiectul dr de prop.
Este imposibil si inutil. Insa cu certitudine nu pot fi determinate ca obiect a
dr de proprietate :
-spatiul aerian asupra spatiului aerian proprietarul nu paote exercita cele 3 a
tribute : posesiunea folosinta dispozitia
-rezultatele proprietatii intelectuale-sunt reglementate deosebit de drepturile
de autor, care reflecta specificul acestor relatii si care poarta un caracter ne
patrimonial.
-corpul uman-omul nu poate exercita asupra organelor sale cele 3 atribute ale pr
opr. ( posesiunea , dispozitia, folosinta) insa e posibil sa apelelze la normle
ce acorda protectie dr de prop in cazul cand din instit medicala e sustras un
organ al omului , se va putea inainta o o actiune in revendicare.
1.3 speta . a litigiu va obliga pe Ion sa achite acei 15 mii de dolari lui andre
i nu insa fara dovezile ( martori , bonurile de tranzactie) ceea ce ar demosntr
a intradevar ca banii sunt ai lui si munciti de dansu insa au fost transmisi fra
telui sau cu o rugaminte. Iar deja apartamentul fiind inregistrat in registrul b
unurilor imobile pe numele lui andrei el va fi obligat sa intoarca suma de bani
ori prin vanzarea apartamentului ori prin alte metode , ca noi nu putem constat
a din anume care bani a fost procurat apartamentul.
2-Dreptul de vecinatate
2.1 Definiti dreptul de vecinatate este raportul juridic care apare intre propr
ietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile invecinate. Se considera
vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se poate produce influente recipro
ce.
2.2 determinati si analizati princpiile dr de vecinanate
* Obligatia de respect reciproc proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bun
uri imobile invecinate pe langa respectarea dreptuirlor si obligatiilor prevazut
e de lege trebuie sa se respecte reciproc. Dreptul de proprietate trebuie exerci
tat estfel incat sa nu se faca abuz, este interzisa exercitarea dreptului de
prop cu scopul vatamrii sau pagubirii vecinului. , e interzis exercitarea dr de
prop intr-o maniera excesiva si nerezonabila , contrara bunei vointe.
* Influenta vecina admisibila legiuitorul indica limetele de influenta pe care tr
ebuie sa le suporte vecinul. Proprietarul terenului sau al unui alt bun imobil
nu poate interzice influenta pe care o eercita asupra bunului sau gazul , aburul
, mirosul , funingena , fumul zgomotul calduk\ra , vibratia sau alta influeta s
imlara provenita din terenul vecin daca nu impiedica proprietarul in folosirea b
unului sau daca incalca nesemneficativ dreptula cestuia, adica sa suporte influe
nte normale
* Atentarea indamisibila -Proprietarul poate cere interzicerea ridicrii sau explo
atrii unor construcii sau instalaii despre care se poate afirma cu certitudine c pre
zena i utilizarea lor atenteaz n mod inadmisibil asupra terenului su. Dac construcia
u instalaia a fost ridicat respectndu-se distana de la hotar stabilit de lege, demola
rea sau interzicerea exploatrii acestora poate fi cerut doar n cazul n care afectare
a inadmisibil s-a produs n mod evident.
2.3 speta Primus va inoca in instata de apel ca prin exercitarea dr de prop el
aduce pierderi foarte mari prin influenta normala , si in prima instatna nu sa
luat in calcul gravitatea prejudiciabila care o aduce hotelului si centrului d
e agrement . in acest caz nu poate cere odespagubire de la secundus caci acesta
are o exercitare normala a dr sau de proprietate. De aceea nu ii va da castig
de cauza lui primus , iar acesta din urrma paote sa ajunga la o intelegere extra
judiciara cu secundus pu ca sa depaseasca aceasta situatie .
(Testul29)
sub1-Regimul juridic al comorii
1.1REGIMU JURIDIC AL COMORII. Comoara constituie un mod de dobindire a proprieta
tii asupra bunurilor mobile ascuns sau ngropat, chiar involuntar, al crui propriet
ar nu poate fi identificat sau a pierdut, n condiiile legii, dreptul de proprietat
e. n cazul n care ntr-un bun imobil, se descoper o comoara, ea aparine pe jumtate pro
rietarului bunului imobil n care a fost descoperit i pe jumtate descoperitorului dac
ei nu convin altfel. Acestuia din urm nu i se cuvine ns nimic dac a ptruns n bunul im
bil ori a cutat n el fr consimmntul proprietarului sau al posesorului. Consimmntu

tarului sau al posesorului se prezum pn la proba contrar. n cazul descoperirii unei c

omori constituite dintr-un bun (bunuri) recunoscut ca monument al istoriei sau c
ulturii, acesta este transmis n proprietatea statului. Proprietarul bunului imobi
l n care a fost descoperit comoara, precum i descoperitorul au dreptul de a primi o
recompens n proporie de 50% din preul comorii. Recompensa se mparte egal ntre propri
tarul bunului imobil n care a fost descoperit comoara i descoperitor dac acordul din
tre ei nu prevede altfel. Recompensa se pltete n ntregime proprietarului dac descoper
itorul a ptruns n bunul imobil ori a cutat n el fr consimmntul proprietarului sau
sorului. Dispoziiile prezentului articol nu se aplic persoanelor care au efectuat,
n interesul unor teri, inclusiv n cadrul exercitrii obligaiilor de serviciu, cercetr
arheologice, cutri n urma crora a fost descoperit comoara.
1.2obiecte ale comorii pot fi nu doar banii si obiectele de valoare ,ci orice bu
n mobil ,daca proprietarul bunului nu poate fi identificat.Se pot evidentia urma
toarele caractere ale comorii:a)obiect al comorii poate fi orice bun mobil;b)ace
st bun mobil trebuie sa fie ascuns sau ingopat ,de cele mai dese ori comoara fii
nd ingropata in pamint ceea ce inseamna ca nu poate sa fie ascunsa intrun bun m
obil;c)proprietarul bunului ascuns sau ingropat sa nu poata fi identificat. n caz
ul descoperirii unei comori sau tezaur, constituite dintr-un bun, sau bunuri rec
unoscute ca monument de arheologie, acesta este transmis n proprietatea statului
n termen de maximum 72 de ore din momentul descoperirii. Proprietarul terenului n
care a fost descoperit comoara/tezaurul, precum i descoperitorul au dreptul de a p
rimi o recompens conform prevederilor din Codul civil. Dispoziiile prezentului ar
ticol nu se aplic persoanelor care au efectuat, n condiiile legii, n interesul unor
teri, inclusiv n cadrul exercitrii obligaiilor de serviciu, cercetri arheologice i al
e cutri legale n urma crora a fost descoperit comoara.Putem evidentia 2 cazuri in car
e persoana desopera comoara intentionat.a) lucrarile au fost efectuate la ordinu
l proprietarului asadar nu poate avea nici un drept aupra comorii, revenind pro
prietarului B) descoperitorul a intreprins fara acordul proprietrului actiuni ce
au dus la decoperirea comorii, caz in care legea nu reunoaste nici un drept al
deskoperitorului asupra comorii.
1.3
Sub2 INCETAREA PROPRIETATII COMUNE .1.1
1.2 Inafara de temeiurile generale a proprietatii proprietatea pe cote parti poa
te inceta si prin parta.incetarae coproprietatii prin partaj poate avea loc oric
ind daca nu prevede altfel .ca exceptie patile pot sa convina ca impartirea prop
rietatii comune sa fie aminata p-u o anumita perioada de timp insa nu mai mult d
e 5 ani .aminarea impartirii poate fi dispusa deasemeni si prin hotarirea judeca
toreasacnu prevede altfel . ca exceptie partile pot sa convina ca impartirea pro
prietatii comune sa fie aminata pentru o anumita perioada de timp insa nu mai mu
lt de 5 ani.aminarea impartirii poate fi dispusa deasemeni si prin hotarirea ju
decatoreasca.actul juridic de aminare a impartirii trebuie de incheiat in forma
autentica si inregistrata in registru bunurilor imobile .impartirea poate fi efe
ctuata pe cale benevola prin acordul partilor sau pe cale silita prin hotarirea
judecatoreasca se face in natyra proportional cotei parti a fiecarui coproprieta
r.Daca bunul este indivizibil ori nu este partajabil in natura atunci impartirea
se face in una din urmatoarele modalitati:a)atribuirea intregului bun in schimb
ul unei sulte in favoarea unuia sau a mai multor coproprietari .b)vinzarea bunul
ui in modul stabilit de coproprietari ori in caz de neintelegere la licitatie si
distribuirea pretului catre coproprietari ,proportional cotelor parti a fiecaru
ia.
2.2 Modul de impartire este reglementat in CC, care distinge 2 situatii: a) bunu
l este divizibil-in acest caz impartirea se face in natura. la impartirea bunulu
i in natura trebuie sa se tina cont de marimea cotei parti a fiecarui proprietar
, astfel incit sa i se poata atribui o parte care sa corespunda cotei parti. b)
bunul este indivizibil- in acest caz impartirea bunului se face pe alte cai. pri
n urmare daca este indivizibil ori nu este comod partajabil, bunul comun poate f
i atribuit in proprietate exclusiva a unuia dintre coproprietari. o asemenea atr
ibuire poate fi facuta doar cu acordul coproprietarilor, iar cele ce va deveni p
roprietar exclusiv va fi obligat la plata unei sulte celorlalti coproprietari. u
n efect al impartirii proprietatii comun consta ion faptul cafiecare coproprieta

r devine proprietarul exclusiv al bunului sau a sumei de bani atribuite. De asem

enea bunul proprietate comuna poate fi dat in folosinta persoanelor terte sau ch
iar poate fi gajat in conditiile legii. In afara de aceasta fiecare coproprietar
poate sa efectueze acte de conservare a bunului proprietate comuna. Daca bunul
proprietate comuna poate fi instrainat doar cu acordul coproprietarilor, cota-pa
rte din propr. comuna pe cote-parti poate fi instrainata fara acordul celorlalti
coproprietari
( Testul 30 )
Sub1. Notiunea si formele dr de proprietate comuna.
1.1Notiune de modalitate a dr de proprietate :prin modalitate a dr de proprietat
e se intelege situatia in care2 sau mai multe subiecte de dr (pers .fiz sau juri
dice )au un dr de proprietate asupra unuia si aceluiasi bun (de regula indivizib
il)precum si situatia de incertitudine vremelnica in care se afla dr de propriet
ate.
Notiunea de proprietate comuna: Vom defini proprietatea comuna ca fiind acea mod
alitate a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin aceea ca dreptul
de proprietate apartine concomitent la doua sau mai multe persoane, care exercit
a in mod egal posesia, folosinta si dispozitia. Proprietatea comuna-ca principal
a modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme:
-proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri)
si - proprietatea comuna in devalmasie.

1.2 Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comun pe cotepri n msura care nu schimb destinaia lui i nu aduce atingere drepturilor celorlali
prietari.
Modul de folosire a bunului comun se stabilete prin acordul coproprietarilor sa
u, n caz de divergene, prin hotrre judectoreasc n baza unei aprecieri echitabile a i
reselor tuturor coproprietarilor.
Coproprietarul este n drept s cear n posesiune i folosin o parte din bunul comun c
spunztor cotei sale, iar n caz de imposibilitate, s cear coproprietarilor care posed
folosesc bunul plata unei compensaii echitabile. Coproprietarul care exercit n mod
exclusiv folosina bunului comun fr acordul celorlali coproprietari poate fi obligat
la plata unei despgubiri.
1.3
Sub2.-Dreptul de superficie
1.2 Notiunea dr de superfice- Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi
terenul altuia n vederea edificrii i exploatrii unei construcii, deasupra i sub aces
teren, sau a exploatrii unei construcii existente. Acest drept este alienabil, se
transmite prin succesiune i poate fi obiect al unui contract de locaiune. Dac nu s
e prevede altfel, dreptul de superficie nu se poate exercita dect asupra suprafeei
construite sau asupra suprafeei pe care urmeaz s se ridice construcia, precum i asup
ra suprafeei neconstruite, necesare, potrivit naturii sau destinaiei construciei, e
xploatrii ei normale. ntinderea dreptului superficiarului de a folosi terenul grev
at este stabilit prin contract sau lege. n lipsa unor prevederi contractuale, tere
nul este grevat cu servitutea necesar exercitrii dreptului de superficie. Servitut
ea nceteaz la stingerea dreptului de superficie. Asupra dreptului de superficie s
e aplic n modul corespunztor regulile dreptului de proprietate asupra imobilelor da
c legea nu prevede altfe.Construcia este o parte component esenial a dreptului de sup
erficie.Dreptul de superficie nu poate fi constituit sub condiie rezolutorie. Dre
ptul de superficie nu poate fi limitat la o parte din construcie.
1.2 Dreptul de superficie se naste n temeiul unui act juridic sau al unei dispozi
tii legale, fiind opozabil tertilor din momentul nscrierii n registrul bunurilor i
mobile. Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani dac nu
a fost stabilit un alt termen. Dreptul de superficie nu poate fi limitat print
ro conditie suspensiv. El poate fi constituit prin act juridic bilateral(contrac
t)si prin act juridic unilateral (testament).Dr de superfice este un dr real imo
biliar .are ca obiect:constructii,plantatii cu lucrari atasate la sol si dr de f
olosinta asupra solului ;este un dr perpetuu;nu poate inceta prin iesirea din in
diviziune (p-u cad r superficiarului sic el al proprietarului terenului nu sunt
in diviziune).dr de superfice se poate naste in baza legii,in temeiul conventiei

dintre proprietarul terenului sau ceea ce presupune ca terenul se afla in circu

itul civil.daca proprietarul terenuilui nu se opune la ridicarea constructiei se
poate considera ca proprietarul constructiei a dobindit un dr de superfice care
implica si accesul p-u folosirea constructiei .superficiarul isi poate folosi d
r de superfice prin acctiune conesorie care are rolul pe care il are revendecare
p-u dr de proprietate.