Minciuna si mecanismele acesteia

1. Introducere
Capacitatea de a mini este observat devreme i aproape universal n dezvoltarea uman.
Psihologia social i Psihologia dezvoltrii sunt ngrijorate din pricina teoriei minii, cu ajutorul
creia oamenii simuleaz reaciile altuia, pentru povetile lor i determin dac minciuna va fi
suficient de credul. Cel mai frecvent, aceasta este cunoscut ca Inteligen Machiavellian i
apare n timpul dezvoltrii, cnd copiii ndeplinesc vrsta de patru ani sau cinci i sunt capabili
s mint convingtor. Copiii dobndesc capacitatea de a bnui ce gndesc alii i ce motive au s
se comporte ntr-un anumit mod cndva ntre 6 i 7 ani, dar se pare c deja bebeluii pot plnge
prefcut pentru a obine mai mult atenie! Ei i dau seama c nu pot s aib ncredere total n
alii i c nici pot fi ei nii obligai s spun adevrul1..
Copiii tineri nva din experien c spunnd o minciun, pot evita pedepse pentru
frdelegile provocate, nainte de a li se dezvolta teoria minii necesar pentru a nelege de ce
funcioneaz. n aceast etap de dezvoltare, copiii spun deseori minciuni exagerate, imposibil de
crezut, din cauza cadrului conceptual de a judeca dac o afirmaie poate s fie crezut sau chiar
s ineleag conceptul de credibilitate. Pe de alta parte, oamenii foarte populari care in la
popularitatea lor, politicienii ndeosebi, trebuie s fie mincinoi foarte pricepui e o trstur
esenial a rolului pe care trebuie s l joace.1
Expertul n detectarea minciunilor, Paul Ekman, afirm c nu exist un indicator universal al
minciunii! Totui structura felului cum comunicarea construiete realitatea ne ofer un ghidaj
important n descoperirea minciunii. Exist trei niveluri ale comunicrii:
- Comunicarea verbal, prin intermediul cuvintelor, semne care nu necesit cheltuieli substanialenergetice i al crui controlul este preponderent contient i voluntar.
- Comunicarea corporal, prin intermediul gesturilor i posturilor, care implic anumite
cheltuieli energetice, pentru c reprezint comportamente i aciuni invocate i neefectuate,
1 Aurel Codoban

inhibate. Controlul este n general - i mai degrab - incontient i involuntar - pn cnd nu

intervine o supraveghere contient i voluntar.
- Cel mai aproape de adevar este faptuirea, comunicarea efectiv prin aciuni i comportamente
care realizeaz ceva i implic un consum energetic. Controlul este preponderent contient i
voluntar n msura n care se are n vedere un scop.2
Mincinoii adopt diferite strategii, adic sisteme comportamentale de ansamblu: o
atitudine apropiat (prietenoas, amabil), sau, invers, o atitudine distant, pot avea o atitudine
calm sau pot recurge la diferite tactici de susinere a imaginii de sine. Comportamentul general
ambiguu poate fi i el o strategie.
n unele circumstane, o minciun descoperit poate pune la ndoial alte afirmaii spuse de
acelai vorbitor i poate duce la sanciuni sociale sau legale mpotriva vorbitorului. Cnd o
minciun este descoperit, ceea ce gndete i cum se comport mincinosul, nu mai poate fi
prezis sau anticipat, ceea ce nseamn c ncrederea fa de mincinos scade.3
Minciuna4 - este o afirmaie care este contrazis de ctre experien, observaie sau bun sim,
care este oferit de mincinos n mod premeditat sau spontan prin contorsionarea total sau
parial a faptelor i a adevrului sau prin argumentarea selectiv, dar aparent semnificativ, a
faptelor.
De regul, minciuna se consider o aciune intenional de declarare a unei stari modale
necomfirmabile sau imediat (ori uor) confirmabil, pentru a produce confuzie, a oferi false
sperane, a determina o anume aciune sau a crea o anume stare intelectiv, social ori afectiv
care servete ntr-un fel sau altul mincinosului.
Dei minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi mult mai devastatoare i
de neiertat, se pot totui identifica i minciuni spontane, nepremeditate, posibil determinate de
lipsa de informare, de nelegere corect i/sau de interpretarea greit a informaiilor existente
sau accesibile la un momentdat.

2 Codoban
3 Skott Peck - Psihologia Minciunii, Edit. Curtea Veche, Bucuresti, 2004
4 https://dexonline.ro +minciuna fiind definita ca fiind afirmatie prin care se denatureaza in mod
deliberat adevarul neadevar Denaturare intenionat a adevrului avnd de obicei ca scop
nelarea cuiva, nelciune, vicleug. Ficiune, nscocire, plsmuire.

Privit dintr-o anumit perspectiv, se poate afirma c minciuna caracterizeaz

personalitatea iar adevrul realitatea, n sensul c personalitatea poate produce afirmaii
confirmabile sau infirmabile cu privire la realitate, dar reflectarea realitii n individ, care este
un adevar, este o distinct transpunere a unei cantitii purttoare de informaii care se
metamorfozeaz "realitate" cu o structur i fenomenalitate distinct.
Astfel, se pot identifica diferite variante ale minciunii, precum ar fi:
-Minciuna individual cotidian, produs spre a genera convingeri, atitudini sau emoii
predeterminate, ateptate, n partenerii de aciune sau de afectivitate;
-Minciuna individual politic, orientat ctre schimbarea opiniei i convingerilor unui individ sau
a unei mulimi de subieci, cu obinerea posibilitii de a manipula inteniile i comportamentele
altora n favoarea unui singur individ;
-Minciuna colectiv practicat de un grup sau de ctre o comunitate cu o anume poziie social i
privilegii. Minciuna politic colectiv vizeaz pstratea statutului i privilegiilor de catre o
minoritate aflat n conflict de interese cu o majoritate defavorizat, lipsit de privilegiile
grupului;
-Minciuna economic, individual sau colectiv, ascunde intenionat starea real a unei economii
locale, regionale, statale sau globale din diferite motive.5

2. Mecanismele Minciunii
Minciuna este "propozitia contrara adevarului" sau apare ca "discurs contrar adevarului facut
cu intenia de a nela". Iar Fericitul Augustin spune c: "prin intenie, si nu prin adevrul sau
falsitatea lucrului nsui, trebuie s judecm dac se minte sau nu se minte... Se poate mini
spunandu-se adevarul...
A mini nseamn a vorbi mpotriva gndirii proprii cu intenia de a nela". Prin aceasta se
releva faptul ca minciuna nu inseamna in mod necesar falsitate. Adica se poate minti si
comunicand adevarul, numai ca acesta e comunicat in asa fel incat sa il induca in eroare pe
interlocutor.

5 Claudia Schafer - Limbajul Corpului, 2002

Minciuna este intotdeauna motivata, supradeterminata de dorinte, de interese. Ea este o cale

de implinire facila a scopului. Ea este o achizitie culturala ce se rafineaza pe masura ce subiectul
ajunge la o anumita performanta cognitiva, dobandeste o anumita experienta praxiologica, stie sa
selecteze si sa ierarhizeze, dispune de o anumita performanta discursiva, este integrat in
comunitate si are anumite interese. Nu se minte doar de dragul de a minti.
Cele mai cunoscute mecanisme de inducere in eroare sunt urmatoarele:
*Negarea - presupune a da raspunsuri false la o intrebare directa. Este cel mai stresant mod
de a minti, asa ca majoritatea oamenilor folosesc alte forme de minciuna. Negarea creeaza un
dezechilibru in psihicul oamenilor numit disonanta. Cei ce practica negarea trebuie sa se
protejeze de pericolul de a fi descoperiti, dar trebuie sa ia in considerare si prohibitiile pe care leau interiorizat cu privire la minciuna din partea bisericii, societatii, parintilor. Conflictul
psihologic creeaza comportamente de evitare.
*Omisiunea - cea mai comuna forma de minciuna este omisiunea sau evitarea. Autorul nu
spune o minciuna, ci doar omite sa spuna o informatie pe care nu vrea sa o comunice. Stresul
este mic, pentru ca nu a mintit in mod direct, si riscul de a fi descoperit ca a omis sa spuna ceva
este mic. "am uitat" sau "nu mi-am dat seama ca e important atunci" lasa la indemana celui
mintit sa demonstreze ca informatia a fost omisa intentionat.
*Fabricarea - implica crearea unei povesti. Este cea mai grea forma de minciuna. Cei ce
mint trebuie sa aiba memorie buna si sa gandeasca repede. Ei trebuie sa testeze daca minciuna se
potriveste cu ceea ce a spus deja. Ea poate fi descoperita daca cei mintiti compara povestea cu
investigatiile pe care le-au facut sau daca acestia observa inconsistenta in fraze sau in detalii in
timpul povestirii. Din nefericire pentru mincinosi, povestile false sunt ancorate doar la inceput
sau la sfarsit. Cand li se cere la jumatea povestii sa se intoarca la ceva anterior sau sa mearga mai
departe pierd sirul evenimentelor.
*Exagerarea - este folosita in interviurile de pre-angajare. Aplicantii exagereaza
experienta de munca, res-ponsabilitatile, educatia etc. Intrebarile bine tintite despre cunostintele
lor descopera aceasta forma de minciuna.
*Minimizarea - forma de minciuna care este folosita pentru a micsora gravitatea unor
probleme: "Nu ne descurcam chiar asa de rau". Mai este folosita si pentru a micsora anvergura
unor greseli pe care le-am facut pentru a fi mai putin pedepsiti.6
6 Liiceanu Gabriel - Despre minciun, Bucuresti-2006

Concluzii
Prin urmare se poate afirma c minciuna este o afirmaie care este contrazis si care este
oferit de mincinos n mod spontan prin argumentarea selectiv, dar aparent semnificativ, a
faptelor. De regul, minciuna se consider o aciune intenional de declarare a unei stari modale
necomfirmabile sau imediat (ori uor) confirmabil, pentru a produce confuzie, a oferi false
sperane, a determina o anume aciune sau a crea o anume stare social ori afectiv care servete
ntr-un fel sau altul mincinosului. Dei minciunile premeditate sunt cele care sunt considerate a fi
mult mai devastatoare i de neiertat, se pot totui identifica i minciuni spontane, nepremeditate,
posibil determinate de lipsa de informare, de nelegere corect sau de interpretarea greit a
informaiilor existente.
Minciunile nu circula separat. Minciunile umbla in turma. In turme organizate. Minciunile se
constituie in sistem. Exista multe astfel de sisteme. Minciuna reprezinta modul natural al omului.
Omul se naste si moare printre minciuni, printre diferite minciuni. Ele ne chinuie si ne inseala, ne
irita si ne induc in eroare. Caile vietii noastre se intretaie mereu cu ele. Sistemele minciunii
functioneaza in viata noastra particulara si in viata noastra intelectuala, in viata noastra artistica
si in cea publica. Unele dintre ele se sustin si se completeaza reciproc, altele se iau la intrecere. 7

7 3 Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Bucureti, Editura Nemira, 1996.

Bibliografie
1. Codoban Aurel, Gesturi, Vorbe i Minciuni, Edit.EIKON, Cluj- Napoca, 2014
2. Liiceanu Gabriel , Despre minciun, Bucuresti, 2006
3. M. Skott Peck , Psihologia Minciunii, Edit. Curtea Veche, Bucuresti, 2004
4. Claudia Schafer , Limbajul Corpului, 2002
5. Wierzbicki, Piotr, Structura minciunii, Bucureti, Editura Nemira, 1996.
5. https://dexonline.ro

Studiile criminologice au evideniat trsturile mrturiei de bun credin, adic acea mrturie
care, depus sub prestare de jurmnt, nu este mincinoas, nu izvorte din reaua credin a
martorului i nu intr sub incidena legii penale. Nu se poate nega c, n unele situaii, i acest
gen de mrturie poate fi la fel de nociv ca i mrturia de rea credin. Analiza cauzelor intr de
aceast dat n domeniul preocuprilor psihologiei judiciare. n aceste situaii, mrturia depinde
de felul mai mult sau mai puin exact n care persoana respectiv a perceput situaia asupra
cruia este chemat s ofere informaii, de felul mai mult sau mai puin fidel n care situaia
sau trirea respectiv a fost conservat de memorie i de felul mai mult sau mai puin corect sau
exact n care acea persoan tie s-i exprime impresiile sale, pentru a determina i pe altul s

aib exact reprezentrile sale. Pornind de la aceste constatri, demersul nostru parcurge etapele
specifice ale procesului de formare a mrturiei i reliefeaz datele furnizate de literatura de
specialitate n acest sens. 6 Recepia senzorial constituie un proces neuropsihic de detectare,
captare i codificare a informaiilor, finalizat prin constituirea de imagini simple sau
complexsistemice. Recepia reflect capacitatea organelor noastre de sim de a ntreine
relaii informaionale cu mediul, constituind procesul prin care informaia provenit din
mediul nconjurtor este interpretat pentru a ne permite s-i gsim o semnificaie. Cu alte
cuvinte, chiar i n situaiile cele mai calme, lumea nconjurtoare ne furnizeaz o cantitate
vast de infromaii. Este necesar s asimilm i s interpretm cel puin o parte din aceste
informaii pentru a interaciona adecvat cu mediul. Din perspectiva temei abordate ne
intereseaz modul n care informaia tridimensional, mai exact lumea real, este
recepionat de ctre simurile noastre i modul n care este procesat, prelucrat, pentru a ne
oferi o baz n vederea interaciunii cu mediul. Recepia senzorial reprezint prima faz a
trecerii de la eveniment la constituirea mrturiei. n aceast faz, subiectul obine informaii
despre eveniment, devenit pentru acesta obiect de recepie senzorial. Alturi de informaiile
cu caracter general luminozitate, temperatur, precipitaii etc. -, care vor ajuta subiectul s
ncadreze evenimentul n spaiu i timp, secvena actelor din care se compune emite
informaii vizuale culoarea unei maini, viteza de deplasare, lovirea pietonului etc. -,
mpreun cu informaii auditive sunetul frnelor, sunetul impactului, strigtul victimei etc. -,
precum i eventuale informaii tactile stropirea cu noroi etc. - sau olfactive mirosul benzinei
etc.