Profiluri psihologice: reusita si esec profesional

In orice profesie suntem confruntati cu doi poli ai competentei: succesul si

esecul profesional.
In general, studiile axate pe evidentierea dimensiunilor reusitei profesionale,
trateaza cu aceeasi seriozitate si factorii pertinenti succesului. Analiza cauzelor esecului
ne da informatii utile asupra factorilor determinanti ai succesului. Nu trebuie inteles ca
factorii de reusita sunt exact replica sau versiunea pozitiva a factorilor de esec. Absenta
unei dimensiuni profesionale determinante a succesului intr-o anumita activitate, nu
atrage dupa sine neaparat un esec profesional. La fel, o abundenta de calitati
profesionale nu inseamna neaparat si reusita profesionala.
Motivele reusitei nu pot fi descifrate intotdeauna integral, dar cele care
antreneaza un esec trebuie sa constituie obiectul unei investigatii.
Analizand factorii de esec profesional se face o dubla descoperire: un aspect
negativ( ceea ce nu a reusit sa faca individul, ceea ce s-a ratat ) fapt ce ne va conduce
spre ceea ce trebuia sa se intreprinda; si un aspect pozitiv ( ceea ce a fost efectuat )
revelator al unor mecanisme perturbante exterioare sarcinii profesionale. Investigarea
celor doua aspecte va contribui la definirea unui set de concluzii care sa indice ce
trebuie efectuat pentru ca muncitorul ( luat in sens larg ) sa se integreze cat mai bine in
sfera sa profesionala.
Criteriul care defineste performanta in munca este constituit din elemente
specifice alese sa exprime gradul in care cei ce executa activitatea in cauza reusesc sa
intruneasca cerintele impuse de sarcinile de munca.
In mod obisnuit atunci cand incercam sa evaluam competenta unei persoane
intr-o anumita activitate profesionala, reusim, cu o precizie mai mare sau mai mica, in
functie de instrumentarul utilizat.