ALEXANDRU IOAN CUZA

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20

martie 1820, Brlad, Principatul
Moldovei,
astzi
n Romnia 15 mai1873, Heidelberg, Germania) a fost
primul domnitor al Principatelor
Unite i
al
statului
naional Romnia.
A participat
activ
la micarea
revoluionar de la 1848 din Moldova i la lupta pentru
unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales
domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 i al rii
Romneti, nfptuindu-se astfel unirea celor dou
principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susinut
activitate politic i diplomatic pentru recunoaterea unirii
Moldovei i rii Romneti de ctre Puterea suzeran i
Puterile
Garante
i
apoi
pentru
desvrirea
unirii Principatelor Romne pe calea nfptuirii unitii
constituionale i administrative, care s-a realizat
n ianuarie 1862, cnd Moldova i ara Romneasc au
format un stat unitar, adoptnd oficial, n 1862, numele de
Romnia i formnd statul romn modern,[1] cu capitala
la Bucureti, cu o singur adunare i un singur guvern.[2]
Cuza a fost obligat s abdice n anul 1866 de ctre o larg
coaliie a partidelor vremii, denumit i Monstruoasa

Coaliie, din cauza orientrilor politice diferite ale

membrilor si, care au reacionat astfel fa de
manifestrile autoritare ale domnitorului.