Professional Documents
Culture Documents
Curs 9
ALIAJELE DEFORMABILE CU BAZA
ALUMINIU
Criogenie:
+ Mg, Ti, Ca >>> A > 40%
+ Au (max. 0.2%) >>> < 5 x 10-8 cm la -200C >>> conductori
compus Al6Mn
eutectic 1.95%Mn/658.5%Mn
: max.1.82% Mn
(temperatura eutectica);
max. 0.36% la 500C
3. Aliaje deformabile Al Mg
Contin 1 7%Mg (STAS AlMg1,2,3,5,7);
pt. table subtiri, folii, produse deformate
Peste 7% - apare faza >>> fragilitate
Adaos de Mn si Cr cresterea rezistentei cu 200-250 MPa
Ex. aliaje pt. ambutisare adanca (auto / aero)
2-7% Mg, 0.1-0.2%Cr, 0.3-0.5%Mn
Proprietatile mecanice depind de continutul de Mg
3. Aliaje deformabile Al Mg
3. Aliaje deformabile Al Mg
Adaos de Li: cresterea rezistentei (specifice)
Ex. 5-6%Mg; 1.9-2.3%Li; 0.09-0.15%Zr; 0.02-0.3%Bi
Rm=400-440 MPa; Rp0.2=250-260 MPa; A=18-19%
Pt. piese solicitate la coroziune (ind. petroliera) aliaje Alclad (placare)
Ex. 1.3%Mg, rest Al; 1.2%Mn, 1%Mg; rest Al
Adaos mic de Cu T.T. fara pierderea rezistentei la coroziune:
Ex. 1%Mg; 0.25%Cu; 0.6%Si; 0.25%Cr, rest Al
Netratat Rm < 125 MPa
Imbatranit
Natural Rm < 240 MPa
Artificial Rm < 310 MPa
DURALUMINURI
Aliaje Al-Cu-Mg-Mn:
I. slab aliate: 2-3.5%Cu; 0.2-0.5%Mg; 0.2-0.5%Mn;
II. mediu aliate: 2.5-4.5%Cu; 0.3-0.8%Mg; 0.3-0.8%Mn;
III. inalt aliate: 3.6-5.2%Cu; 0.6-1.8%Mg; 0.6-1.2%Mn;
I. plasticitate mare, rezistenta mica;
II. compromis intre I si II; cele mai folosite
III. rezistenta mare, plasticitate mica
Cu, Mg pt. cresterea rezistentei prin formarea de compusi
(CuAl2, CuMgAl2, ...)
Mn
T.T al duraluminului
Fe, Si
T.T al duraluminului
Calire pt. punere in solutie: ~ omogen (505 510C)
Imbatranire: durificare prin precipitare
(tendinta de formare de compusi dispersi metastabili)
Mecanismul imbatranirii - precipitare continua in :
I. zone Guinier Preston
II. precipitate intermediare
III. precipitate de echilibru
Ex. pentru Al Cu
I. GP (GP1) II. (GP2) II. III.
Zonele Guinier Preston: in solutia suprasaturata, prin germinare omogena
Discuri de 8 nm diametru / 0.3-0.6 nm cu ~ 90%Cu
Pot fi considerate clusters (asocieri preferentiale de atomi)
pre-precipitate
interfata coerenta cu
T.T al duraluminului
:
T.T al duraluminului
Interfete coerente tensiuni elastice mari >>> efect de crestere intensa a
rezistentei prin interactiunea dintre dislocatii si pre-precipitate
Efectul maxim al T.T. pentru precipitatele coerente (GP1 si GP2); scade pentru
semicoerente si necoerente
Aparitia unui pre-precipitat este precedata de dizolvarea celui anterior
Ex. pt. Al-Cu:
pana la 100-150C; pana la 200C;
peste 200C
>>> REVERSIUNEA incalzire scurta (zeci de secunde) a aliajului imbatranit
>>> dizolvarea precipitatului existent fara sa se formeze altele >>>
plasticitate (solutie )
Plasticitatea optima se pastreaza 2-3 ore de la calire (inainte de inceperea
imbatranirii naturale);
rezistenta maxima dupa 4 5 ore (pt. duraluminurile mediu aliate)
T.T al duraluminului
T.T al duraluminului
DURALUMINURI
Dezavantajele duraluminurilor: rezistenta mica la coroziune (in special sub
tensiuni mecanice), proprietati mecanice scazute dupa sudarea prin
topire, tensiuni reziduale mari dupa T.T.
Solutii de inlaturare a dezavantajelor:
I. Placarea cu aliaje mai rezistente la coroziune (cladding):
Al tehnic, (pt. table 4-8% din grosime)
Aliaje Al-Zn-Mg
pt. evitarea dezavantajele duraluminurilor
(rezistenta mica la coroziune sub tensiune,
fragilizare intensa dupa sudarea prin topire,
tensiuni reziduale mari dupa TT)
Pentru T.T.
Compusi binari: Al8Mg5 (Al3Mg2), ZnAl,
Compusi ternari: Mg3Zn3Al2, Mg2Zn3Al2
Aliaje Al-Zn-Mg
Continutul de Zn si Mg comportamentul la TT
I. Aliaje autocalibile
- se calesc in aer
I.1 insensibile la imbatranire (nu durificare la imbatranire)
aliaje cu Zn putin
Rm = 360-380 MPa, Rp0.2 = 170-190 MPa; A = 22-25%
I.2
Aliaje Al-Zn-Mg
Al-Zn-Mg-Cu destinate auto / aero
- pt. avioane dest. altitudinii joase (rez. mecanica, tenacitate la propagare
de fisuri, rez. la fluaj, comportament criogenic bun) + sudabilitate,
aschiabilitate,
Cu (1 1.5%) blocheaza propagarea fisurilor (crescuta de continuturi mari
de Zn / Mg)
+ microalieri (Mn, Cr, Be, Si, Zr, Ag, ) >>> crestere a propr. mecanice
Cel mai rezistent aliaj de Al: 5.5 7.5%Zn; 2.3 3%Mg; 2 2.7%Cu; 0.25
1%Zr; 0.2 0.4%Mn; + Cr, Ni, Fe, B, Y
Dupa TT: Rm = 790-870 MPa; A = 6-10%
Aliaje Al-Zn-Mg
Aliaje Y
destinate organelor de masini solicitate mecanic la 200 250C
~ 4%Cu; 0.5%Mg; 2%Ni
Mg2Si
Eutectic
STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 1780-1:2003 Simbolizarea lingourilor de aluminiu nealiat si aliat pentru
retopire, a prealiajelor si a pieselor turnate.
Sistem numeric de simbolizare
EN A
B xxxxx
C
M
B brut (pt. retopire); C piese turnate; M prealiaj
Prima cifra:
1 Al nealiat;
2 Cu; 4 Si; 5 Mg; 7 Zn;
Daca prima cifra 1: cifra 2 = 0; cifrele 3,4 = zecimalele cont. de Al
Pt. aliaje:
a doua cifra = grupa de aliaje
Ex. 41xxx = Al-Si-Mg-Ti; 42xxx = AlSi7Mg; 43xxx = AlSi10Mg
Cifrele 3,4 nu semnificatie speciala
Cifra 5 = 0 aplicatii generale; 0 lingou cu aplicatii speciale
STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 1780-2:2003 Simbolizarea lingourilor de aluminiu nealiat si aliat pentru
retopire, a prealiajelor si a pieselor turnate.
Sistem de simbolizare bazat pe simboluri chimice
Ex. EN AB-AlSi5Cu3 E
EN AB-Al99.7 A
Elementul principal de aliere continut normal rotunjit sau cu precizie de
0.5% (la nevoie); max. 4 elemente de aliere; E aplicatii pt. electrotehnica
A, B, C, (nu E, I, O, Q) variante
(SR EN 1780-3:2003 Reguli de scriere a compozitiei chimice)
STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 573-1:2005 Simbolizarea aluminiului si aliajelor de aluminiu
deformabile. Simbolizarea numerica
EN AW-xxxx (X)
Prima cifra: 1 Al nealiat (identic al. de turnatorie); 2 Cu; 3 Mn; 4 Si; 5
Mg; 6 Mg si Si; 7 Zn; 8 alte elemente; 9 serii neuzuale
STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
SR EN 515:1994 Simbolizarea starilor pentru aliajele de aluminiu destinate deformarii
F Brut de fabricatie
O Recopt (rezistenta cea mai mica)
O1 recopt la temperatura ridicata si racit lent
O2 Tratat termomecanic
O3 Omogenizat
H Ecruisat
H1x Ecruisat
H2x Ecruisat si partial recopt
H3x Ecruisat si stabilizat
H4x Ecruisat si vopsit sau lacuit
x indica gradul final de ecruisare:
8 starile cele mai dure
4 la jumatate intre O si Hx8
2 la jumatate intre O si Hx4
6 la jumatate intre Hx4 si Hx8
1, 3, 5, 7 .
Poate aparea si a treia cifra, pt. variante
STANDARDIZAREA ALUMINIULUI /
ALIAJELOR DE ALUMINIU
W calit pentru punere in solutie (numai pt. aliajele care se imbatranesc
natural)
Ex. W h
T tratat termic pt. obtinerea unor stari stabile diferite de F, O sau H
T1 racit dupa prelucrare la cald si imbatranit natural pt. stare stabila
T2 - racit dupa prelucrare la cald, defromat la rece si imbatranit natural pt.
stare stabila
T3 Pus in solutie, deformat la rece si imbatranit natural pt. stare stabila
T4 Pus in solutie si imbatranit natural pt. stare stabila
T5 - Racit dupa prelucrare la cald si imbatranit artificial
T6 - Pus in solutie si imbatranit artificial
T7 Pus in solutie si supraimbatranit / stabilizat
T8 - Pus in solutie, deformat si imbatranit artificial
T9 - Pus in solutie, imbatranit artificial si deformat la rece
Posibil cifre suplimentare pt. variante