CAPITOLUL IV. TEOREME CLASICE DE GEOMETRIE DEMONSTRATE UTILIZAND TRANSFORMARILE GEOMETRICE 1, DREAPTA LUI EULER Teorema: Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ABC, G centrul de greutate si H ortocentrul triunghiului. Punctele H, G si O se giisesc pe o dreapta si: HG =2G0. Demonstrafie: Se cunoaste ci GA'=—GA. Aceast proprietate a centrului de greutate ne sugereazi ideea utilizdrii omotetiei h ,, prin care punctul A se transforma in punctul A'= he ,(A). Deoarece prin omotetie, o dreapta care nu trece 2 prin centrul omotetiei se transforma intr-o dreapt% paraleli cu ea, inseamna cA inaltimea AH se transforma in mediatoarea segmentului BC. Analog, inaltimea BH se transforma in mediatoarea laturii AC. Prin urmare, punctul H, intersectia inaltimilor, se transforma in punctul O, intersectia mediatoarelor. De aici se deduc doua proprietati: a) Punctele H,G si O=h__,(H) sunt coliniare (din definitia omotetiei)‘GH & HG=2G0O. 2. DREAPTA NEWTON-GAUSS Teoremé: Mijloacele diagonalelor unui patrulater circumscriptibil si centrul cercului inscris sunt situate pe 0 aceeasi dreapta (numita dreapta lui Newton-Gauss). D B Demonstratie: Considerim cA originea sistemului de axe de coordonate ortogonale coincide cu centrul al cercului inscris in patrulaterul ABCD, notat cu J, iar raza acestui cerc se considera cf este egal cu unitatea. Fie MeAB, NeBC, PECD si Qe DA, punctele de tangent ale patrulaterului ABCD cu cercul inscris. Notam cu a, b, ¢, d afixele varfurilor patrulaterului ABCD si cum, n, p, q afixele punctelor de tangenta. Asadar, |m|=|n|=|p|=|4|=1-Deoarece IP 1 DP, rezulti, conform teoremei 6.1.11. de la pagina 116 a lucrarii (1, 8 (p-0)o(p-d)=0 si avand in vedere definitia produsului real al numerelor complexe rezulti cd p(p-0)+ p(p-d)=0sau pd + pd=2 (1). in mod similar, din 19 1 DQ se ajunge la qd +qd =2 (2). Relatiile (1) si (2) permit exprimarea numarului d astfel da 2P4. p+q in mod analog se obtin egalitatile: 2 an 2a pam on me qtm “m+n n+p Afixele punctelor £ si F, mijloacele diagonalelor [AC], respectiv [BD], se exprima astfel: atc _mng+mpq+mnp +npq 2 (m+ q)(n+ p) a < i (menor) * b+d _mnp+mng+mpqtnpq _ x fa ae nh © (mt a\p+a)” Propozitia 6.1.8. prezentat’ la pagina 113 a aceleiasi lucrari [1], afirma c& puncte| E(e) si F(f), distincte si diferite de /(i) sunt coliniare daca si numai daca ex f =O(unde pri %” sa notat produsul complex al numerelor e si f). Utilizand definitia produsului complex avem: 1 2 [x]? 5 Gan taealecenteaa) Gara lor aia+ Deci punctele &, /, F sunt coliniare. =0 XP +4) 3. CERCUL CELOR NOUA PUNCTE Teoremd: Mijloacele laturilor unui triunghi, pi arele inaltimilor si mijloacele segmentelor care unesc fiecare varf cu ortocentrul triunghiului se gasesc pe acelasi cere (cercul celor noua puncte). Demonstratie: Fie A mijlocul laturii BC, Az piciorul indltimii din A si As mijlocul segmentului AH. Se stie c& simetricele ortocentrului fata de laturi gi fata de mijloacele laturilor se gasesc pe cercul circumscris triunghiului. Fie A’, si A’; simetricele ortocentrului H fafa de mijlocul A, al laturii BC, respectiv fati de latura BC.Considerand omotetia hk, , avem: ad 2 ( fh (4a)= An hh i(4)=Ay - Hk He Rezulté cA punctele Aj, Az, Ag sunt situate pe un cerc, omoteticul cercului * circumscris triunghiului ABC, Acest cere are centrul (9, in mijlocul segmentului HO, si are raza de lungime egalé cu jumatate din lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC. Analog, se demonstreazA ci celelalte sase puncte Bi, Ba, Bs, Ci, Cx» Cyse afla pe acelasi cere, numit cercul celor noua puncte sau cercul lui Euler. h wd 4. TEOREMA LUI MENELAUS Teoremd: Daca o transversala intersecteazé dreptele AB, BC, AC, care contin laturile (AB), (BC), (AC) ale triunghiului ABC tm punctele Aj, Bi, respectiv Ci, atunci are loc relatia: AB BC CA, AC BA CB Demonstratie: Fie t 0 transversala care intersecteazi dreptele AB, BC, AC, care contin laturile triunghiului ABC in punctele Aj, By, Ci.Construim semidreptele paralele (4A,, (BB,, (CC,, care intersecteazi transversala 1 in punctele Ax, Bs, C>. Rezulta ca [AA,], [ BB,], [CC,] sunt segmente paralele. Considerim trei omotetii: h,,,, care transforma pe B in C, hy, care transforma pe Cin A si fic, ,, care transforma pe A in B. Prin urmare: CA ky, oF OR ky. Real eh (Bs) Cfo (Ca) = Aas bea, Aa) = Ba si AB BB, BC CC, CA AA; AC sG0yPoByAc& AAs’ CB a BBge inmultind membru cu membru aceste ultime trei egalitati obtinem relatia din enunt. 5.PRIMA TEOREMA A LUI PTOLEMEU Teoremé: Fic ABCD un patrulater inscriptibil. Atunci are loc egalitatea: AC-BD = AB-CD+AD-BC. Demonstragie: Consideram o inversiune / de pol A si putere k.Notim cu d transformata prin J a cercului circumscris patrulaterului ABCD si B'=1(B), C’'=1(C), D'=1(D). Avem B'D'= B'C'+C'D'. Folosind teorema 1.2.10. din capitolul II, putem serie: BD iG OD he ‘AB- AC AC-AD identitatea anterioara se scrie: BD'=k Uiilizand aceste trei egalitat BD BC} ,€D ABAD AB-AC AC: AD™ de unde: AC-BD=AB-CD+ AD-BC. 6. TEOREMA LUI BRETSCHNEIDER (sau teorema intéi a lui Ptolemeu generalizata) Teoremé:: intr-un patrulater ABCD are loc egalitatea: |B? CD? + BC? AD? -2AB-CD+ CD DAcos(B + D) AC? BD’ Demonstratie: Considerim inversiunea i, ,-: de pol A(a) i putere AC*. Este clar cA i, ,-2(C)=a+ Considerim cazul (2) + n(é) tratindu-se analog.Deoarece A ABC ~ AACE si A ADC ~ AACF, rezulta ca: i nl £6)=n-B si n(eF J=-D. dei n( eer =20-(o+0). ‘Teorema cosinusului aplicatd in triunghiul ECF conduce la: EF* =CF* +CE* -2CE-CF cos(B + D). Folosind Teorema 1.2.10. din capitolul Il avem: CF =AC-CD oy CBC 5, AC* BD D AB AB-AD Dupa aducerea la acelasi numitor si simplificarea prin factorul nenul AC? se obtine egalitatea din enunt. Observatie: Teorema este valabila si intr-un patrulater concav, desi am ilustrat demonstratia folosind un patrulater convex. Consecinta 1. in patrulaterul ABCD au loc inegalitatile: |AB-CD-BC- AD|< AC: BD < AB-CD- BC-AD. Demonstratie: Deoarece'1 BD- AB- AD = AC-CD- AD + BC- AB- AC~ BD: BC-CD => => BD(AB- AD + BC-CD)= AC(AB- BC + AD-CD) > AC _ AB-AD+CB-CD BD BA-BC+DA-DC" 8. RELATIA LUI EULER Teorema: in orice triunghi ABC are loc urmatoarea relatie: Ol =VR? -2Rr, numita relatia lui Euler. (notatiile sunt cele cunoscute) Demonstratie: Fie i, ,. inversiunea de pol I si putere r*. Notim {D}=AlnBC, {E}=BINAC, {F}=CIMAB. Cercurile de diametre 1D, IE, IF, se transforma prin i, . tn dreptele BC, CA, respectiv AB. Rezult& c& i, p(A)=4’, i, (B)= 8", i, .(C)=C’, unde A’, B’, C” sunt punctele de intersectic, diferite de /, ale cercurilor de diametre ID, IE, IF. Cercul ©, circumscris triunghiului ABC se transforma prin i,,,» tn cercul @ circumscris triunghiului A’B’C. Conform problemei piesei de 5 lei a lui G. Titeica, rezult& c& raza cercului w este =Acum, relatia stabilit4 in teorema 1.2.9 din capitolul II, se scrie: = OF =R? -2Rr=> Ol =VR? -2Rr 9. TEOREMA LUI STEINER Teoremé: Fie ABC un triunghi si AA;, AA, doud ceviene izogonale (A,,A,€ BC si ZA,AB = ZA,AC ). Atunci: AB™ AC? Demonstrajie: Fie inversiunea i, , si B'=i,,(B), C’'=i,,(C), A= m(ZBAA, )= m(ZCAA,) si m(ZBAA,)=m(ZCAA,) => B'A',=C'A’> $i C’A\, (la arce congruente corespund coarde congruente). Prin urmare: k-BA, k-A,C BA, __k-A\C AB-AA, AA,-AC’ AB-AA, AA,-AC BA, -BA, CA, -CA, = et ee ‘AB? AA,-AA, AC?-AA,-AA, A\B-A,B AB? ep eae eee A\C-A,C AC?10. TEOREMA LUI DIMIRIE POMPEIU Teoremé: Fie ABC un triunghi echilateral si M un punct in planul triunghiului. S& se demonstreze ca: a) Dacd M nu apartine cercului circumscris triunghiului ABC, atunci exist un triunghi cu laturile congruente cu segmentele MA, MB si MC. b) Daci M apartine cercului circumscris triunghiului ABC, atunci lungimea unuia dintre segmentele MA, MB si MC este egal cu suma lungimilor celorlalte doua. Demonstratie: a) Fie inversiunea iy ,, KE R\{O} si A'=iy (A), B'=iy.e(B). C’=ina(C)-. Notim cu a, b,c lungimile segmentelor MA, MB si MC si cu I lungimea taturilor triunghiului echilateral ABC. Deoarece punctul M nu este situat pe cercul circumscris triunghiului ABC, punctele A’, B’, C’ nu sunt coliniare.al-k Analog, B'C'= —— si 1 ise Prin urmare, lungimile segmentelor MA, MB si MC sunt proportionale cu Jungimile laturilor triunghiului.A’B’C’. Asadar segmentele MA, MB si MC pot forma un triunghi asemenea cu triunghiul A°B’C’. b) Dacé M apartine cercului circumscris triunghiului ABC, atunci prin aceeasi inversiune iy, , punctele A, B, C se transforma in punctele A’, B’, C” situate pe o dreapti (perpendiculara pe diametrul ce trece prin M). Avem: A'B'=B'C'+C' A> ap = Bok sca eee aa et ab be ca11. TEOREMA LUI TITEICA Teoremd:; Trei cercuri avand razele egale se intersecteazA intr-un punct. Luandu- le doua cate doua se obtin inca trei puncte de intersectie. Cercul determinat de aceste trei puncte are raza egal cu raza cercurilor date. Demonstratie: Se considera un triunghi ABC. Fie “€(l, r), respectiv “C(O, R), cercul inscris, respectiv circumscris triunghiului ABC. Se considera inversiunea i, _.» 7 Cercul @(O, R) se va transforma prin i tot intr-un cere. Fie A’, B’, C’ punctele de intersectie ale bisectoarelor [4/ , [BI si [CI cu cercul <€(O, R). Folosind puterea punctului / fat& de cercul %(O, R) rezulta relatiile: R® -O1” , de unde: (B), C’'=i(C). Aceste trei egalititi arata ca: TCO, R)) = C(O, R). Dreapta BC (care nu trece prin polul de inversiune 1) se va transforma prin i intr-un cere care trece prin punctele /, B’, C’, astfel incat tangenta fn / la acest cerc este paralelé cu BC. Fie D punctul de contact al cercului inscris cu latura [BC]. Deoarece ID |. BC, rezulti ci D'=i(D) va fi punctul diametral opus lui 7 in cercul circumscris triunghiului /B°C’. Atunci: ID: ID'= R* OP Dacd se noteaz cu 2R, Iungimea diametrului [/D'], atunci, ultima egalitate se serie: r-2R, =R?-O1?.Din aceasti egalitate si din egalitatea lui Euler in triunghiul ABC, =2rR,, se obtine: or R=R. Repetiind rationamentul pentru dreptele CA si AB se constata cA prin inversiunea i se obfin alte doug cereuri avand razele egale cu R. fn concluzie, s-au obtinut trei cercuri de raze egale cu R care trec prin punctul / si care se mai intersecteazi dou’ cate dou’ in punctele A’, B’, C’.Cercul circumscris triunghiului A’B°C’ are raza egal cu R. 12. TEOREMA LUI SALMON Teoremd: Daca punctele O, A, B, C sunt pe acelasi cerc, atunci cercurile de diametre [OA], [OB] si [OC] se intalnesc doua cite dou in trei puncte coliniare. Demonstrat Se considera inversiunea i(O, k), k arbitrar. Cercul circumscris patrulaterului OABC se va transforma intr-o dreapti d perpendiculara pe diametrul ce trece prin pol. Dac se noteazi A'=i(A), B'=i(B), C'=i(C), atunci A’, BY, C’ed. Prin inversiunea considerat& cercul de diametru [OA] se transforma intr-o dreapta a (evident-a 1 OA). fCercul de diametru [OB] se transforma intr-o dreapta b LOB, iar cercul de diametru [OC] se transforma intr-o dreapt cL OC. Fie a, f, respectiv y punctele de intersectie ale cercurilor de 8], [OA] $i [OC], respectiv [OA] si [OB]. Se noteaza @'=i(ce), f' Este evident ca: iametre [OC] si (2), 7'=ily). {a'}=one. {B}=ena, {y}=anb. Deoarece punctele A'= prpyA, B'= Pray B, C'=prggC sunt coliniare, rezulta, conform reciprocei teoremei lui Simpson, ci punctul O se afla pe cercul circumscris triunghiului a’")’. Deoarece cercul circumscris triunghiului a’f"y’ trece prin polul Q, rezulta ca el (mai putin polul O) se va Ben prin inversiunea consideratA, intr-o dreapta d). Este evident ci Bagels a=ila’), B=i(8'). =i) apartin dreaptei dy 13. TEOREMA LUI FEUERBACH Teorema: intr-un triunghi cercul lui Euler este tangent la cercul inscris si la cercurile exinscrise. Demonstrafie: Fie ABC un triunghi I centrul cercului inscris si J, centrul cercului exinscris tangent laturii [BC]. Notim cu A; piciorul indlfimii din A si cu Aa mijlocul laturii [BC], cu D si D’ punctele de tangent ale celor doua cercuri cu latura (B-r 4 [BC] si {E}=11, OBC. Consideram inyersiunea de pol A2 si putere k unde B= AC si y=AB. Puterea punctului yin raport cu €@(/, r) este: Deoarece A,E:A,A,= afla pe cercul lui Euler al triunghiului ABC, rezultd c& punctul E se afla pe dreapta d care este transformata cercului lui Euler prin i,, , . dreapti care este perpendiculard pe , rezult c punctul A; se transforma in E si A, se dreapta Azo, find centrul cercului lui Euler. Deci d trece prin F si fiind perpendicular pe A,o, este perpendiculara pe paralela acesteia, diametrul [AQ]. Dreapta DD" fiind o tangent comund interioarii a cercurilor inscris si exinscris, a doua tangent interioara FF’ trebuie s& treac& prin punctul de intersectie al dreptei DD" cu dreapta centrelor I/,,, deci prin E. in acelasi timp FF’ si DD’ fac unghiuri congruente cu Ii,, de unde rezulté ci sunt antiparalele in A si deci dreapta FF’ este perpendiculara pe AO. Rezulté ci d = FF". Deci tansformata cercului lui Euler prinig,, este dreapta FF’ si cum aceasti dreapti este tangent cercurilor inscris si exinscris triunghiului in punctele F, respectiv F’, cercul lui Buler este de asemenea tangent la cercurile inscris si exinscris tn punctele F, respectiv F;, transformatele punctelor F si F” prin inversiunea i,, , Analog se arata, prin inversiuni avand polurile in mijloacele laturilor [AC] i [AB] si modulele (a—c)’, respectiv (a—b)?, cA cercul lui Euler este tangent cercurilor exinscrise tangente la laturile [AC] si [AB]. 14. TEOREMA LUI NAPOLEON-TORICELLI-FERMAT Fie un triunghi ABC oarecare si ABC), BA\C, CBA trei triunghiuri echilaterale construite in exteriorul triunghiului ABC. Sa se arate ca: a) AA, = BB, =CC, b) centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor echilaterale construite formeaza un alt triunghi echilateral ©) AA, ABB, ACC, + 4) cercurile circumscrise celor trei triunghiuri echilaterale sunt concurente Demonstragie:Consideram c& triunghiul ABC are toate unghiurile strict mai mici decat 120°, celelalte cazuri tratndu-se ffrd dificultate, a) Rotatia rygy duce pe C in By, iar pe C; in B. Asadar, CC, =BB, si analoagele. b) Afixele punctelor A;, By, C; obfinute prin rotatii sunt: a,=c+(b-c)e, b =at(c—a)e, c, =b+(a-b)e. Notnd cu O;, Oz, Os centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor A\BC, AB\C, ABC,, aver: x _b+2c+(b-cle | _2atc+(c-a)e | _at2+(a-b)e oy rg ie, rere a ey unde € =cos60" + isin 60° Deoarece zp, = Zo, + (Zo, ~Zo, -€, rezulté cA triunghiul 0,0;0; este echilateral. ana ct+(b-c)e-a 2(B,B, AA, )= arg—— = arg (8,B,a4,) Ee, SG a(Ceae Notim {T}=B,BOAA,. Deoarece m(ZATB,)=m(ZACB,), rezulta ca patrulaterul ATCB, este inscriptibil. Analog, patrulaterul CTBA, este inscriptibil. =arge = 60". Deci punctul 7 se afla la intersecfia cercurilor circumscrise triunghiurilor ACB, si CBA). Dar m(ZATB)=180°-m(ZAB,C)=120" si m(ZBTC)=120", rezulta m(ZATB)=120", rezulté c& patrulaterul ATBC, este inscriptibil si deci cele trei cercuri sunt concurente in T. 15. TEOREMA LUI ALAIN CONNES Teoreméd: Se considera transformarile planului complex de forma f,:C—C, filz)=a,z+b,, i=1,2,3, cu a, #0. Presupunem cA fiefi, faohs. Ae si fiefse fy nu sunt translatii, ceea ce este echivalent cu aa,, 243, asd, q,a,a, € C—{1}. Atunci urmatoarele afirmatii sunt echivalente: @ fPefie fi =le: Q) Pel si a+ jB+Py=0, unde j=a,a,a,#1 si a, B, y sunt unicele puncte fixe ale transformarilor f,° fy, f,° fy, tespectiv f,° f,- Demonstratie: Dacd —(f,° f)(z)=aya,z+ a,b, +b,, qa, #1 (ire fi)(e)=a.asz+ ayb; +b,, ana, #1 (fre f\(e)=asmz+ ash +h, asa, 41,arunei = 2+ _ autgby tay, g_ dab +b, _ aytnby tab, 1-aa; a~j 1-aa, aj paths _ aaa + andy 1-4, a, ~ Pentru cuburile transformarilor f,, f;, f; avem formulele: W(e)=az+blaz+a,+1), —f3(2)=alz+b,(a3 +a, +1) Ale)=ale+ bla +a +1), deci: Palate +a}aib,(a? +a, +1)+a}b,(a3 +a, +1)+b,(a? +a, +1). (enon ye) Asadar, f° f; of? =1¢ daca si numai daca aja3a; =1 si aiaib,(a? +a, +1)+a3b,(a? +a, +1)+4 (a? +a, +1)=0. Pentru a demonstra echivalenta afirmatiilor (1) si (2) trebuie sf aratam cA + jB + j°y este diferit de termenul liber al lui f° f° fy int-adevar, folosind relatia j*=1 si implicit j?+j+1=0, putem scrie succesiv egalitatile: * a+ jp+ jy= a+ jp+(-1- jy=a-y+ j(B-y)= a Miegbs asd, _ aaah +azdh {ese tab, anayh, vie a-j a,-j aj a,-j _ a@,ayb, + a,0sb, - ayasb, ash, j= aay = anayby + ayabj+anbsi , (@- Na-i) AMR daly = Mya 1 sta! = ayayb,j= ash j ~ a30by~ agasby + ana j+asbsj aj by ayhyj? = b,j? aga 7? + ayb, (4b, j ~b — aah, j ~aagb, j~ 4,305, j ~byj+ + a a,b, j—b, 7? + a,a;h, + 03h, j? + ashy}? + a,azb,j + a,asb,j—agb,P + + agbyj? + b,j? + b,j ~ Qagh, 7? ~ ayh 7? + ayayh,j? + agaghy 7? ~ ~ayahb, 7 — aya, j? ~ayagby + qb, +b, ~ dash, ~ayb)=(ab, 7? ~b, ~a2a,b.j—aa,b, j—ash, jb, j— = a,a3b, ~ ayayby —a,03b, 7? ~a,0;b, 7? ~a,b,)= peomener es JS 2 ~~ Ale= Ne = 3) + aza,aib, + a,a,a2b, + a,a2b, + a,a,d, + apa’ (c2a3a3b, -a}a,a2b, + +ajala2b, +a,h,)= -[aya%b, (14a, +?)+ aha,ab,(I+a, +a2)+ +a;b,(1+a, +a) + a}aza?))= —pliealira +a?)+ ajb,(1+a, +a2)+h(1+, +42). 16. TEOREMA LUI MORLEY Teoreméa: Punctele de intersectie ale trisectoarelor adiacente intr-un triunghi ABC, A’(@), B'(f), C'(y), formeaza un triunghi echilateral Solutie: Consideram rotatiile f,=r,.,. fr Fy = ter, , de centre A, B,Notim A’, B’, C’, punctele fixe ale transformarilor f,° fy, f° fy. f° fy. “a ( 4 i A’ = fA’) Pentru a demonstra ca triunghiul A*B'C’ este echilateral este sufficient sa demonstrim, cu ajutorul teoremei anterioare ca /f,'o fo f; =1¢. Compunerea S4c°Sqg a Simetriilor s4c gi Sy in raport cu dreptele AC si AB este o rotatie de centru A si unghi 6x. Prin urmare, f;)=Sqc °Ssy Sianalog f; =Sp,°Sgc, f3 = Sep ° Sey - Rezulta: Refes