You are on page 1of 1

Mit i gndire n Grecia Antic- Vernant

Mitul hesiodic al vrstelor - evoca o perioada in care oamenii triau departe de


necazuri i suferine, iar povestirea lui se ndreapt cu predilecie, spre fratele sau, Perses, in
ndreptndu-l spre Dreptate, dei povestea evoc o succesiune de zei, care au trit si au
disprut.
! Vrsta de aur ( cea dinti, care ntrupeaz culmea virtuilor, nu cunosc rzboiul si triesc
linitii, exist n timpul lui Cronos), de argint (nemsur pe teren religios si teologic, se
definesc n raport cu aurul, inferiori oamenilor din aur, nu participa nici ei la rzboaie si nu
lucreaz terenuri) , bronz (lucrri fr msur, grozav i plin de virtute, poart rzboaie) si
fier ( btrnee i moarte, mitul lui Prometeu i al Pandorei reflect mizeria oamenilor din
vrsta de fier, nu mai exist abunden, trebuie s munceasc, Pandora are rol fecund, vrst
de declin, de rzvrtire contra ordinii) + vrsta eroilor ( poart rzboi, mor n rzboi, este
dreapt, superioar . Pentru Hesiod fiecare neam i are propria temporalitate, vrsta proprie,
care exprim propria sa natur. Vrstele nu se succed, cu formeaz un ciclu complet, nu au
form linear de desfurare, ci ciclic. Indiferent de vrst, neamurile mor la fel, nu exist
diferen ntre ele, cei de bronz pot s moar asemeni eroilor. Ia eroii nu se bucur, in marea
lor majoritate ,de veneraie dup moarte, doar unii, crora Zeus le refuz anonimatul morii.
Arhitectura vrstelor, trecutul, este reliefat dup modelul unei structuri ierarhice in funcie de
valori i funcii, asociat temporal n funcie de tipul de activitate pe care o desfoar.
Aspectele mitice ale memoriei- memoria n Grecia arhaic- apare o zeitate
Memoria., iar sacralitatea ei reflect importana sa ntr-o societate pur oral. Ea este si muza a
poeziei, iar poetul in sine, are experiena trecutului- rememorare. Uitarea este vzut ca o ap
a morii, tocmai pentru c moartea implic uitarea.
Expresia religioas a spaiului i micrii la vechii greci- alturarea HestiaHermes este pur religioas in arta plastic. Deseori se evoca sentimentele de prietenie dintre
cele 2 zeiti, puse sub patronajul zeiei Afrodita i a lui Eros. Prietenia lor se leag de
domeniul care ii unete, spaiul oamenilor, cminul i pmntul. Hestia ofer centrul
cminului, care n plaseaz in spatiu, ofer paternitate grupului, care il plaseaz in timp.
Cosmologia antic greceasc, geometria i astronomia sferic.- ei pune bazele
cosmologiei si astronomiei, desi in perioada arhaica nu exista o stiinta bine definit, plus ca
putinele cunostiinte pe care le operau ionienii erau imprumutate de la babilonieni., astronomia
babiloniana care ramane integrata unei religii astrale, scribii observa astrii. Conform
conceptiei sferice, astronomul trebuie sa imagineze, sa reflecte miscarea astrilor n
cercuri.Cosmologia lui Ananximandru reflecta o viziune politic, in sensul in care spatiul
cetatii apare organizat in jurul unui centru, spatiul politic se organizeaza in jurul unor relatii
reversibile, a caror echilibru se bazeaza pe reciprocitate si egalitate.