Tulburarile de pe Axa I, conform DSM-IV-TR

M-am gandit ca este utila o viziune de ansamblu asupra clasificarii tulburarilor psihologice, din
perspectiva unuia dintre cele mai cunoscute manuale de diagnostic, folosit de psihiatri si psihologi, DSMIV-TR. Aici voi enumera doar cele mai importante tulburari, urmand ca in postarile viitoare sa ofer
informatii despre unele dintre ele.
Asadar, cele mai tulburarile incadrate in Axa I (Tulbularile clinice si alte tulburari care se afla in centrul
atentiei clinice) sunt:
- Tulburarile diagnosticate pentru prima data in perioada de sugar, copilarie sau adolescenta (excluzand
retardarea mentala):
* tulburarile de invatare (dislexia, discalculia, disgrafia);
* tulburarea aptitudinilor motorii;
* tulburarile de comunicare (tulburarea de limbaj expresiv, mixta, fonologica, balbismul);
* tulburarile de dezvoltare pervaziva (tulburarea autista, Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei,
Asperger);
* deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv (ADHD, tulburarea de conduita, tulburarea
opozitionismului provocator);
* tulburarile alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de sugar sau micii copilarii: pica,
ruminatia, tulburarea de alimentare a perioadei de sugar sau a micii copilarii:
* ticurile;
* tulburarile de eliminare: enurezis si encoprezis;
* altele: anxietatea de separare, mutismul electiv, tulburarea reactiva de atasament, tulburarea de miscare
stereotipa.
- Deliriumul, dementa, tulburarile amnestice si alte tulburari cognitive.
- Tulburarile in legatura cu o substanta.
- Schizofrenia si alte tulburari psihotice.
- Tulburarile afective (tulburarile depresive si bipolare).
- Tulburarile anxioase (tulburarea de panica, fobiile, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de stres
posttraumatic, tulburarea acuta de stres, tulburarea de tip anxietate generalizata).
- Tulburarile somatoforme (tulburarea de somatizare, de conversie, algica, hipocondria, tulburarea
dismorfica corporala).
-Tulburarile factice.
- Tulburarile disociative (amnezia disociativa, fuga disociativa, tulburarea de identitate disociativa,
tulburarea de depersonalizare).
- Tulburarile sexuale si de identitate sexuala (disfunctiile sexuale, parafiliile si tulburarile de identitate
sexuala).
- Tulburarile de comportament alimentar (anorexia nervosa si bulimia nervosa).
- Tulburarile de somn (dissomnii si parasomnii).
- Tulburarile controlului impulsului neclasificate in alta parte (tulburarea exploziva intermitenta,
cleptomania, piromania, jocul de sansa patologic, tricotilomania).

- Tulburarile de adaptare.
xa 1 descrie tulburrile clinice i "alte stri psihice care pot intra n centrul ateniei clinice". Acestea sunt
de obicei probleme care necesit o atenie imediat din partea unui clinician.
Axa 2 se centreaz pe tulburrile de personalitate i pe evaluarea retardului mintal, cu ajutorul unei scale
specifice. Aceste probleme nu pot solicita asisten imediat, dar ele pot complica tratamentul i ar trebui
luate n considerare de ctre orice clinician care trateaz un pacient.
Axa 3 eticheteaz orice problem medical general. Acestea sunt importante chiar i atunci cnd o
problem doar pare ca fiind mental sau comportamental, pentru c, uneori, problemele psihologice sunt
produsul secundar al unei boli cum ar fi diabetul sau bolile de inim.
Axa 4 specific "probleme psihosociale i de mediu", cum ar fi srcia, familiile disfuncionale, precum i
ali factori din mediul pacientului, care ar putea avea un anumit impact asupra capacitii de funcionare
(psihologic, social i profesional) a persoanei.
Axa 5 este denumit "Scala Evalurii Globale a Funcionrii". Este o evaluare de ansamblu a capacitii
unei persoane de a face fa problemelor vieii normale. (Funcionarea psihologic, social i profesional
este considerat pe un continuum ipotetic de sntate-maladie mental). Evaluarea merge de la scoruri
mici, cum ar fi 10 ("pericol persistent de vtmare grav a sa sau a altora"), pn la 100 ("funcionarea
superioar ntr-o gam larg de activiti").